CAPITOLUL I ACŢIUNILE CIVILE ÎN DREPTUL CIVIL ROMÂN 1. Clasificarea acţiunilor civile 1.1.

Precizări prealabile În literatura juridică se vorbeşte frecvent de clasificarea acţiunilor civile, însă, această terminologie tradiţională este relativ improprie, deoarece acţiunea civilă este uniformă, indiferent de dreptul subiectiv sau de interesul civil ce se urmăreşte a se valorifica. Totuşi, mai ales în practică, dar şi în unele texte de lege, noţiunea de acţiune este folosită şi în sensul de cerere de chemare în judecată, deşi aceasta din urmă este numai actul de procedură prin care se pune în mişcare acţiunea civilă. În doctrină, de regulă, acţiunile (cererile de chemare în judecată) sunt clasificate după următoarele criterii: - calea procedurală aleasă de parte pentru a obţine protecţia judiciară a dreptului subiectiv, în funcţie de care deosebim cereri principale, cereri accesorii şi cereri incidentale; - scopul material urmărit (de a obţine executarea obligaţiei sau recunoaşterea unui drept), în funcţie de care deosebim, acţiuni (cereri) în realizare, acţiuni (cereri) în constatare şi acţiuni (cereri) în constituire; - natura dreptului subiectiv ce se valorifică, în raport de care distingem acţiuni (cereri) nepatrimoniale şi acţiuni (cereri) patrimoniale, acestea din urmă subclasificându-se în acţiuni (cereri) reale, acţiuni (cereri) personale şi acţiuni (cereri) mixte.

3

1.2. Cereri principale, cereri accesorii şi cereri incidentale În funcţie de calea procedurală aleasă de parte, cererile de chemare în judecată se împart în: cereri principale, cereri accesorii şi cereri incidentale. Cererea principală este aceea prin care se declanşează procedura judiciară. Cererea este accesorie dacă rezolvarea ei depinde de soluţia din cererea principală. Cererea incidentală este acea cerere care poate avea o existenţă de sine stătătoare (ca şi cerere principală), dar care este formulată într-un proces deja început. Trebuie precizat că nu întotdeauna actul de procedură, prin care se sesizează instanţa, în întregul său reprezintă cererea principală. Astfel, dacă prin cererea de chemare în judecată se solicită anularea unui contract pentru vicii de consimţământ, repunerea părţilor contractante în situaţia anterioară încheierii contractului, precum şi cheltuieli de judecată, numai capătul de cerere referitor la anularea contractului are caracterul de cerere principală, celelalte două capete de cerere fiind accesorii, rezolvarea lor fiind în funcţie de soluţia dată capătului de cerere principal. Iar dacă pârâtul formulează o cerere reconvenţională prin care solicită obligarea reclamantului la plata unei sume de bani ce reprezintă dobânzile aferente preţului plătit, cererea respectivă este o cerere incidentală, deoarece ar putea forma obiectul unei judecăţi separate, însă a fost introdusă într-un proces început deja. Această clasificare prezintă interes practic sub următoarele aspecte: - din punctul de vedere al competenţei (materiale şi teritoriale), cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală (art. 17 C. proc. civ.); - există cereri care se pot formula numai pe cale principală (de exemplu, cererea in tăgăduirea paternităţii), ori numai pe cale accesorie (spre exemplu, cererea soţului care solicită ca, în caz de desfacere a căsătoriei prin divorţ, să poarte în continuare numele de familie dobândit prin încheierea căsătoriei);

4

- unele cereri accesorii şi incidentale trebuie rezolvate din oficiu de către instanţa sesizată cu cererea principală (astfel, art. 42 C. fam. obligă instanţa ca, în caz de pronunţare a divorţului, să se pronunţe din oficiu în legătură cu încredinţarea copiilor minori şi stabilirea pensiei de întreţinere); - prin intermediul unor cereri incidentale pot fi atrase în proces terţe persoane, care dobândesc calitatea de parte, iar hotărârea pronunţată le va fi opozabilă; - termenul de apel sau de recurs este cel prevăzut de lege pentru cererea principală, chiar dacă se atacă numai soluţia pronunţată cu privire la cererea accesorie sau incidentală şi care, dacă ar fi formulată separat, ar fi supusă unui alt termen de apel sau recurs. 1.3. Acţiuni (cereri) în realizare, acţiuni (cereri) în constatare şi acţiuni (cereri) în constituire. În funcţie de scopul material urmărit, se disting: cererile (acţiunile) în realizarea dreptului, cererile (acţiunile) în constatare şi cererile (acţiunile) în constituire de drepturi. a) Acţiunile (cererile) în realizarea dreptului (numite şi în condamnare, în adju-decare sau în executare), consacrate de art. 109 alin. (1) C. proc. civ., sunt acelea prin care reclamantul ce se pretinde titularul unui drept subiectiv solicită instanţei să îl oblige pe pârât la respectarea dreptului, iar dacă acest lucru nu mai este posibil, la despăgubiri pentru prejudiciul suferit. Aşadar, prin cererea în realizare reclamantul urmăreşte condamnarea pârâtului, adică obligarea acestuia, prin hotărâre, la executarea obligaţiei corelative dreptului subiectiv afirmat, iar, în caz de nevoie, hotărârea va putea fi adusă la îndeplinire pe cale de executare silită.

5

În practică. în mod justificat. se referă la toate mijloacele de realizare a dreptului. cererile de chemare în judecată care fac parte din această categorie sunt cele mai frecvente: cererile în revendicare. hotărârile pronunţate cu privire la cererile în constatare nu pot fi titluri executorii. 111 C. inclusiv la contestaţia la executare. ori inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa. însă. 6 . iar nu numai la cererile în realizare de drept comun. îndeplinirea unor obligaţii contractuale. civ.. 111 C. Este vorba. proc. iar nu după cea contencioasă. cererile prin care se solicită plata unor sume de bani cu titlu de despăgubiri. de soluţia dată capătului principal de cerere (indiferent dacă cererea în constatare a fost admisă ori respinsă). cererea prin care se solicită anularea unui act juridic (indiferent că s-ar invoca o cauză de nulitate relativă sau de nulitate absolută). această dispoziţie a instanţei poate fi pusă în executare silită. predarea unor bunuri. deci. S-a subliniat. Datorită faptului că reclamantul nu urmăreşte condamnarea pârâtului. Cererea în constatare are un caracter subsidiar faţă de cererea în realizare. că din împrejurarea că hotărârea pronunţată într-o cerere în constatare nu constituie titlu executoriu nu trebuie trasă concluzia că judecata cererii în constatare s-ar face după procedura necontencioasă. b) Prin acţiunile (cererile) în constatare (numite şi cereri în recunoaşterea dreptului sau în confirmare). nefiind susceptibile de executare silită. reclamantul solicită instanţei numai să constate existenţa unui drept subiectiv al său. proc. reclamantul solicită constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic concret. reglementate de art. dacă s-au acordat şi cheltuieli de judecată. desigur. Se consideră că art. urmând a se respinge ca inadmisibilă dacă partea poate cere realizarea dreptului. civ. cererea prin care se solicită instanţei pronunţarea rezoluţiunii sau rezilierii etc.

dimpotrivă. civ. Exemplificativ. cererea se respinge ca inadmisibilă. menţionăm că ar fi admisibilă cererea în constatare în următoarele situaţii: dacă unul dintre soţi solicită să se constate că unul sau mai multe bunuri dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune ori. în cazul în care se solicită constatarea unei situaţii de fapt. în temeiul art. înainte de declanşarea executării silite. 235-241 C. 494 C. dacă debitorul. sunt bunuri proprii (partajarea bunurilor în timpul căsătoriei neputându-se face decât pentru motive temeinice). civ. proc. deci debitorul nu are la îndemână o cerere în realizare decât după ce s-a declanşat executarea silită).. sau născute în temeiul convenţiei încheiate cu proprietarul terenului) etc. Spre exemplu. vorbeşte despre cererea pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. civ. De altfel. dacă se solicită să se constate că un înscris s-a pierdut în anumite împrejurări etc. de către notarul public. 36/1995). cererea este inadmisibilă: dacă se solicită instanţei să constate identitatea de persoană dintre reclamant şi cel care figurează cu un alt nume într-un act juridic. uneori. solicită să se constate că a intervenit prescripţia dreptului creditorului de a cere şi obţine executarea silită (o eventuală contestaţie la executare ar urma să fie respinsă ca prematură. proc. 7 .) şi nici cu constatarea. din împrejurarea că art. 111 C. 111 C. Cererea în constatare nu se confundă cu cererea privitoare la constatarea unor situaţii de fapt în cadrul procedurii de asigurare a dovezilor (art. problema de a stabili dacă partea are sau nu la îndemână calea unei cereri în realizarea dreptului ridică unele dificultăţi. constructorul nu are la îndemână o cerere în realizarea drepturilor sale potrivit art.În practică. 91-92 din Legea nr. proc. când constructorul pe terenul altuia solicită instanţei să constate calitatea în care a construit (în intervalul de timp cuprins între momentul edificării construcţiei şi cel al invocării accesiunii imobiliare artificiale. a unor fapte arătate de lege (art. rezultă în mod clar că. civ.

calităţii în care o persoană a construit pe terenul altei persoane (constructor de bună-credinţă. cererea în constatare ar fi admisibilă). la rândul lor. 8 . cererea posesorie bazată pe o tulburare ce rezultă dintr-un act juridic care încalcă posesia sau folosinţa paşnică a titularului. Civ. în caz contrar confirmându-se drepturile lor asupra întregii averi a defunctului). sub sancţiunea de a nul mai putea invoca dacă nu şi-l demonstrează (ca exemplu. pârâtul este provocat să îşi valorifice pretenţiile. altfel cererea în constatare ar fi inadmisibilă). respectiv constatarea inexistenţei unui drept al pârâtului. nu ar fi vorba despre o situaţie de fapt. 111 C. prin atitudinea sau prin actele sale. inexistenţa unor raporturi de rudenie între reclamant şi pârât etc. Cererile declaratorii ar fi acelea prin care se solicită instanţei constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic. În literatura de specialitate. cererea prin care se solicită constatarea prescripţiei dreptului de a cere şi obţine executarea silită a unui debit). în cereri în constatare pozitive şi cereri în constatare negative. interogatorii și provocatorii. ci despre un raport juridic (deci. cererile în constatare mai sunt clasificate în declaratorii. clasificare ce rezultă din chiar prevederile art. proc. deci ar fi acele cereri prin care reclamantul se îndreaptă împotriva unei persoane pentru a o obliga să se pronunţe asupra unei facultăţi de opţiune (se dă ca exemplu cererea prin care moştenitorii legali cheamă în judecată o persoană care se pretinde legatar universal. pentru a răspunde şi a se lua act dacă recunoaşte sau nu dreptul. respectiv să încerce să îşi dovedească dreptul. pentru a fi obligată să exhibe testamentul. în mod preventiv. îi cauzează o tulburare serioasă în exerciţiul dreptului său (ar trebui adăugat faptul că tulburarea se bazează pe un pretins drept al pârâtului. după cum se solicită constatarea existenţei unui drept (unui raport juridic substanţial între reclamant şi pârât).În schimb. de rea-credinţă ori constructor în temeiul unei convenţii cu proprietarul). titularul dreptului cheamă în judecată o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul. Cererile interogatorii ar fi acelea prin care. Cererile în constatare sunt clasificate. dacă s-ar solicita constatarea: existenţei consimţământului pârâtului la efectuarea unor lucrări de îmbunătăţire a imobilului. Este calificată ca provocatorie acea cerere prin care titularul unui drept cheamă în judecată pe cel care.

Sunt incluse în această categorie: cererea de divorţ. 1. cererea în declararea nulităţii recunoaşterii voluntare de filiaţie. .acţiuni (cereri) personale. în scopul de a crea o situaţie juridică nouă între părţi. După caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului subiectiv ce se valorifică. numai pentru viitor. . de stabilire a filiaţiei faţă de mamă sau faţă de tată.acţiuni (cereri) mixte. cererea în anularea căsătoriei.4. acţiunile (cererile) patrimoniale se împart în: . cererea în tăgăduirea paternităţii. cererea de încuviinţare a adopţiei sau de desfacere a acesteia etc. cereri reale mobiliare.acţiuni (cereri) reale. cererea în contestarea recunoaşterii voluntare de filiaţie etc). cereri reale imobiliare. în alte cuvinte. Hotărârile pronunţate îşi vor produce efectele. cereri personale imobiliare. de tăgăduire a paternităţii. cereri mixte mobiliare şi cereri mixte imobiliare. cum ar fi: cererile de anularea căsătoriei. rezultă următoarea clasificare: cereri personale mobiliare. în principiu.acţiuni (cereri) patrimoniale. cererea de stabilire a paternităţii. deosebim: .c) Acţiunile (cererile) în constituire de drepturi (numite şi cereri în transformare) sunt acele cereri prin care reclamantul solicită aplicarea legii la anumite fapte pe care le invocă. desfacerea sau desfiinţarea adopţiei. hotărârea produce efecte retroactiv. . Dacă se ia în considerare şi obiectul dreptului subiectiv patrimonial (în funcţie de care deosebim cereri mobiliare şi cereri imobiliare). reale şi mixte). deşi se creează o situaţie juridică nouă. cererea prin care se solicită încuviinţarea.acţiuni (cereri) nepatrimoniale (de exemplu. Acţiuni (cereri) nepatrimoniale şi acţiuni (cereri) patrimoniale (personale. cererea de divorţ. de anulare a adopţiei etc. cererea pentru punerea sub interdicţie sau ridicarea acesteia. Sunt însă şi unele situaţii în care. a) Acţiunile (cererile) personale sunt acelea prin care se încearcă valorificarea 9 . La rândul lor. printr-o cerere în constituire se urmăreşte schimbarea sau desfiinţarea unui raport juridic ce exista la data introducerii cererii şi crearea unui nou raport juridic.

În alte cuvinte. .cererea prin care vânzătorul solicită rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare (art. . spre a-şi exercita dreptul de creanţă ce intră în conţinutul raportului juridic dedus judecăţii. cererea prin care locatarul cheamă în judecată pe locator solicitând obligarea acestuia la predarea imobilului ce formează obiectul contractului de locaţiune). cererile personale se subclasifică în: − mobil.cererea de partaj (prin care se solicită împărţirea bunurilor aflate în proprietate comună). cereri personale mobiliare. La rândul lor. . în cazul în care au ca obiect un bun mobil.cereri reale mobiliare. Aşadar. într-o formulare nu foarte exactă. ca o situaţie de fapt. deci. . b) Prin acţiunile (cererile) reale se urmăreşte valorificarea unui drept real sau apărarea posesiei unui bun. 1368 C. dar sugestivă. . ci împotriva oricărei persoane în mâinile căreia s-ar afla bunul. cererea reală poate fi îndreptată nu numai împotriva unei anumite persoane. dar care produce efecte juridice). . cererile reale se împart în: .” Sunt incluse în categoria acţiunilor (cererilor) reale: . atunci când obiectul dreptului pretins este un imobil (de exemplu.cererea în revendicare (prin care se apără dreptul de proprietate).cererea posesorie (prin care se solicită apărarea posesiei. acţiunea (cererea) reală „nu urmăreşte persoana.cererea negatorie (prin care se contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate). civ. ipoteză în care cererea nu are caracter patrimonial). concursul subiectului pasiv al acelui raport juridic (debitorul).petiţia de ereditate (cu excepţia cazului când reclamantul nu solicită şi restituirea bunurilor succesorale. ci bunul.unui drept de creanţă (numit şi drept personal). prin intermediul instanţei.cererea în grăniţuire. La rândul lor. . subiectul activ al raportului juridic obligaţional (creditorul) urmăreşte să obţină.cererea confesorie (prin care se apără un dezmembrământ al dreptului de proprietate). dacă dreptul de creanţă pretins are ca obiect un bun 10 . − cereri personale imobiliare. dreptul său neputându-se realiza fără concursul debitorului.). .cererea prin care se valorifică un drept real accesoriu.

.cereri petitorii.competenţei teritoriale (în cazul cererilor personale mobiliare şi al celor reale mobiliare se aplică.cereri reale imobiliare. . civ. califică drept reală acţiunea (cererea) vânzătorului pentru rezoluţiunea vânzării. . rezilierea (revocarea în cazul donaţiei) unui act juridic prin care s-a transmis ori s-a constituit un drept real. locatorului.cererile în anularea.. rezoluţiunea. Cererea mixtă din prima categorie menţionată mai sus nu trebuie confundată cu aşa-numita „dualitate de acţiuni” (situaţia în care titularul unui drept real are la îndemână atât o cerere personală. pentru a solicita restituirea bunului. 13 C. 1368 C. dreptul real şi dreptul de creanţă nu au acelaşi izvor (deci. cererea mixtă din prima categorie presupune un act juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale). în cazul acesteia din urmă. art. deosebim: . de regulă. civ. c) Acţiunile (cererile) mixte sunt acele cereri prin care se urmăreşte valorificarea. dacă obiectul dreptului real este un imobil sau dacă posesia poartă asupra unui imobil. a unui drept real şi a unui drept de creanţă. este cazul deponentului. Într-o altă clasificare a cererilor reale. dacă aceste drepturi sunt efectul aceleiaşi cauze (izvorăsc din acelaşi act juridic) sau se găsesc într-un raport de conexitate. proprietarul bunului gajat etc). Există două categorii de cereri mixte: cererile care urmăresc executarea unui act juridic ce a creat sau transferat un drept real asupra unui bun individual-determinat.cereri posesorii. deoarece. pentru cererile reale imobiliare se aplică art. Trebuie însă reţinut că art. proc. 11 . ca drept de creanţă izvorât dintr-un act juridic neconstitutiv sau netranslativ de drepturi reale. 5 C. Clasificarea cererilor patrimoniale după natura dreptului ce se valorifică prezintă interes din punctul de vedere al: . dacă reclamantul urmăreşte apărarea posesiei ca simplă situaţie de fapt. in acelaşi timp. cât şi o cerere reală. cererea în predarea unui bun individual-determinat a cărui proprietate a fost transferată printr-un contract de vânzare-cumpărare). atunci când prin intermediul lor se urmăreşte apărarea unui drept real. dând naştere totodată unor obligaţii personale (de exemplu. comodantului.

1 C. civ. pe de o parte. conduce desfăşurarea acestuia.1. prescripţia extinctivă este guvernată de dispoziţiile înscrise în Codul civil). (2)-(5) C. 167/1958 nu se aplică în cazul cererilor prin care se valorifică drepturile reale principale. ci şi în desfăşurarea acestuia. prin procesul civil se urmăreşte. în sistemul procesual-civil român. 129 alin. civ. însă numai în anumite cazuri şi condiţii. ci de a opta între un sistem în care predomină elementele de tip acuzatorial şi un sistem în care predomină elementele de tip inchizitorial. − prescripţiei extinctive (Decretul nr.proc. în tot cursul procesului. potrivit cărora. pe de altă parte. „judecătorul. Rolul judecătorului în procesul civil 2. iar pentru cererile mixte se aplică art. veghează la respectarea dispoziţiilor legale şi are puterea de a fixa termenele şi de a ordona măsurile necesare judecării cererii. de regulă. 10 pct. 1 şi pct. Aspectele sub care se manifestă rolul activ al judecătorului În ceea ce priveşte poziţia procesuală a judecătorului.. civ. care să fie stabilite expres de lege. civ). 2. proc.. Aşadar. 10 pct. deci debitorului. un sistem optim ar trebui să ţină cont de faptul că. cererilor personale imobiliare li se aplică art. iar în cazul cererilor reale şi al celor mixte poate avea calitate procesuală pasivă deţinătorul bunului). − calităţii procesuale (în cazul cererilor personale calitatea procesuală pasivă aparţine subiectului pasiv al raportului juridic obligaţional. ci. Participanții la procesul civil 2. iar.1. asigurarea unui echilibru procesual presupune posibilitatea judecătorului de a influenţa cursul procesului. problema nu este aceea de a opta pentru unul dintre cele două sisteme diametral opuse (procedura acuza-tonală şi procedura inchizitorială). De asemenea.1. 12 . se desprind din dispoziţiile înscrise în art. ceea ce impune un rol important al părţilor nu numai în declanşarea procesului. 2 C proc. proc.. protecţia judiciară a unor interese private. în cazul acestora. el are îndatorirea să facă respectate şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil. Principalele aspecte sub care se manifestă rolul activ al judecătorului.

în condiţiile art. 53 alin. pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii. Cererea de. De asemenea. nu se poate dispune decât în urma unei proceduri contencioase. În temeiul încheierii de îndreptare a erorilor se va efectua în cartea funciară o înscriere nouă. (5). îndreptare trebuie notată în cartea funciară (art. cel prejudiciat va putea acţiona oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară. pentru apărarea celui interesat de prejudiciile ce ar rezulta din dobândirea de drepturi tabulare de către terţi. în vederea reparării prejudiciului cauzat. conformă cu încheierea prin care s-a dispus înscrierea.Procedura simplificată arătată la art. în redactarea dată de L.În cazul în care părţile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevăzuţi la art.). Civ. fie din oficiu. 34. 998 şi urm. Dacă îndreptarea nu este posibilă din cauza dobândirii de către terţii de bună-credinţă a unor situaţii juridice intangibile. 34 pct. 68 alin. oral sau în scris. pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză. Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor. potrivit dreptului comun (art. Greșelile materiale se pot înlătura de către registratorul de carte funciară prin încheiere motivată. 247/2005). Judecătorii au îndatorirea să stăruie. ci prin aceea a rectificării prevăzute de art. rectificarea suprafeţei de teren înscrisă în cartea funciară. judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicaţii. dacă greşeală este imputabilă acestuia. 53 din Lege. chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare. 1. 38). 13 . fie la cerere. 4 din Lege. cu excepţia cazului în care toate părţile interesate ar fi de acord. C. nr. judecătorul le va da îndrumări cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces. prin majorarea acesteia. fără citarea părţilor (art. prin toate mijloacele legale. precum şi să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept.

în cazul în care cel obligat să consimtă la efectuarea acestor înscrieri refuză să predea înscrierilor trebuitoare pentru încuviinţarea înscrierii de către registratorul de carte funciară. Prin acțiunile de carte funciară se asigură înscrierea drepturilor reale imobiliare sau a drepturilor personalr transmise.1. Acţiunile de carte funciară sunt acele acţiuni în justiţie care au ca obiect înscrierile în cartea funciară. stins.CAPITOLUL II ACŢIUNILE DE CARTE FUNCIARĂ 1. precum și a altor situații juridice. Noţiunea. deoarece faţă de aceste din urmă acţiuni există deosebiri de regim juridic sub mai multe aspecte. modificate sau. Este vorba. constituite. după caz. reglementarea şi rolul acţiunilor de carte funciară a) Definiţie. precum: 14 . de acţiuni în justiţie specifice regimului de carte funciară şi care nu trebuie confundate cu acţiunile reale prin care se apără în mod direct drepturile reale imobiliare susceptibile de înscriere în cartea funciară şi nici cu acţiunile personale derivate din actele juridice în temeiul cărora se efectuează înscrierile în cartea funciară. Noţiuni generale 1. aşadar.

. condiţiile de admisibilitate a acţiunilor de drept comun. în cazul în care sunt încălcate. 7/1996. adică acţiunea în constatarea sau în anulabilitatea titlului. după caz. . celelalte acţiuni îşi găsesc temeiul în încălcarea unor dispoziţii legale de drept material (substanţial) existente în Codul civil şi în alte acte normative. republicată. suspendarea şi întreruperea acesteia etc. după obiectul lor.. dacă invocă cu succes. se împart. care pot fi însoţite şi de acţiuni de carte funciară. în funcţie de obiectul şi scopul lor concret (de ex. 28. înseşi drepturile patrimoniale sau alte raporturi juridice aflate în legătură eu imobilele cuprinse în cartea funciară. . 27. sunt determinate de dreptul substanţial. iar această 15 . 34-37. 31 din Lege. contestate sau. prin înscrierea lor în cartea funciară sau rectificarea cuprinsului acesteia. secundele. acţiunea în rectificare întemeiată de nevaliditatea titlului în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu este admisibilă contra terţilor subdobânditori de bună-credinţă şi cu titlu oneros. după caz. 7/1996. ar rămâne admisibilă contra dobânditorului nemijlocit (succesorul tabular). acţiuni în justificare tabulară şi acţiuni în rectificare a înscrierilor de carte funciară. puşi la adăpost.obiectul: primele vizează înscrierile de carte funciară. .competenţa instanţei: regulile de competenţă materială şi teritorială sunt parţratdiferite pentru fiecare categorie de acţiuni. în timp ce secundele permit realizarea efectivă a unor drepturi primare. Acţiunile de carte funciară. în acţiuni în prestaţie tabulară.prescripţia extinctivă: pentru fiecare din aceste categorii de acţiuni există reguli specifice în legătură cu termenele de prescripţie. 51). 29. reglementate de Legea nr. b) Terminologie..efectele juridice: primele asigură eficacitatea erga omnes a drepturilor reale sau personale supuse încheierii în cartea funciară. . 7/1996republicată (art. art. începutul cursului prescripţiei.temeiul juridic: pe când acţiunile de carte funciară îşi află temeiul în Legea nr. ignorate.condiţiile de admisibilitate: în timp ce condiţiile de admisibilitate a acţiunior de carte funciară sunt reglementate de Legea nr. chiar dacă acţiunea de fond.

ci. printre varietăţile acţiunii în prestaţie tabulară (această confuzie nu se poate explica decât din punct de vedere istoric. aminteşte de „acţiunile în justificare sau în prestaţiune tabulară" (art. dar în acelaşi timp art. De pildă. Reglementare juridică. dacă iniţial Legea nr.. mai ales. 2 şi 3 ale art."). 23 din D. 4: Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul . unei hotărâri judecătoreşti irevocabile . Astfel. 247/2005. 7/1996 întrebuinţa numai denumirea de „acţiune în rectificare" (art. în urma modificărilor şi completărilor aduse prin Legea nr. nr. De lege ferenda.L.2. Acţiunile de carte funciară sunt reglementate 16 . 27). deoarece fostul art. şi în competenţa instanţei locului unde se află imobilul. după părerea noastră. 34 pct. în prezent. 2 şi 3 din Lege vorbeşte de acţiunea în prestaţie tabulară având ca obiect predarea înscrisului necesar radierii unui drept stins.. Codul de procedură civilă. însă din fericire neechivocă (v. în special prin delimitarea mai categorică a obiectului celor trei tipuri de acţiuni şi. ea ar trebui chiar consolidată. ci o veritabilă acţiune în rectificare (radiere). 115/1938 o enumera. dar şi din punct de vedere lingvistic. 29 din Lege nu este o acţiune în prestaţie tabulară propriu-zisă. a condiţiilor de admisibilitate a fiecăreia în parte. art. 3 din acelaşi decret-lege vorbea de acţiunea în rectificare în ipoteza în care „nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea"). decât cu confuziile de rigoare. art. 1. în mod corespunzător. iar în ceea ce priveşte acţiunea în justificare tabulară.. 3 vorbeşte de acţiunea în rectificare a înscrierilor de carte funciară dacă „nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea”. 29 alin. în mod greşit. netrebuind să fie evocată. 27 alin. printre cazurile care puteau să fundeze o acţiune în prestaţiune tabulară. de unde rezultă că acţiunea la care se referă alin. pe plan legislativ. 34 pct. 29 se mărgineşte doar la evocarea ei printr-o formulă generică.diviziune se reflectă. art. această terminologie specifică din materia acţiunilor de carte funciară nu numai că trebuie menţinută. însă tot art. 2) care cad. în afara competenţei instanţei domiciliului pârâtului. 10 pct.. regăsim şi sintagma deja tradiţională a „acţiunii în prestaţie tabulară" (art. vorbind de competenţa teritorială alternativă în materie de carte funciară. În schimb. 37-39).

21). 55). 20 alin. art. 95 alin. 29 alin. 33 alin. modificare sau stingere a drepturilor reale imobiliare are la bază un act juridic translativ. pentru radierea dreptului stins. supra. în privinţa înscrierii. 29 din1 Lege (v. Aceste cerinţe speciale sunt prevăzute la art. 2. art. 47. art. art. 5 şi art. art. în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. 7/1996. 53. 51). necesare pentru admisibilitatea înscrierilor de carte funciară.atât de către Legea nr. 4.. cu prilejul analizei principiului opozabilităţii faţă de terţi al drepturilor reale înscrise în carte funciară (v. pe cale amiabilă. 29. 1 şi 2. 100. 4şi 5. 51) pentru înscrisurile trebuitoare la înscrierea sau radierea dreptului real imobiliar. declaraţiile de voinţă ale părţilor trebuie să întrunească şi cerinţele speciale statuate de legea cărţilor funciare. însă acela nu corespunde cerinţelor specifice stabilite de legea cărţilor funciare (art. în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde. 4. după caz. 5. pe calea unei acţiuni în rectificare (art. 94. 49 şi art. se poate cere rectificarea.). iar în lipsă. 51). Rolul acţiunilor de carte funciară. constitutiv sau modificator de drepturi făcut între antecesorul şi succesorul tabular. 29 alin. art. nr. art. şi art. art. însă în afară de cerinţele de valabilitate prevăzute de Codul civil şi de alte legi speciale. 34-37. După cum am văzut mai sus. 33 alin. Dacă co-contractantul a semnat şi predat celeilalte părţi înscrisul cerut de legea civilă pentru valabilitatea actului juridic. 66. art. adică în caz de litigiu. 4. cocontractantul nu şi-a îndeplinit obligaţia legală. marea majoritate a cazurilor de dobândire. iar stingerea unui drept tabular are la bază consimţământul la radiere exprimat de titularul dreptului (art. 102. art. art. art. 20 alin. 207 şi urm. cu situaţia juridică reală. 36-39. 124). art. Acordul de voinţă şi consimţământul trebuie să fie exprimate astfel încât să corespundă cerinţelor de valabilitate de fond şi de formă statornicite de dreptul material pentru încheierea lor valabilă. In sfârşit. republicată (art. cât şi de către Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară (art. 29 din noua lege a cărţilor funciare care vorbeşte de „înscrisurile necesare" pentru înscrierea unui anumit drept real ori. reglementată în amănunt prin art. de a asigura executarea obligaţiei de strămutare sau radiere a dreptului real imobiliar prin intabularea dreptului în folosul succesorului tabular.3. art. 17 . 32 alin. 1. art.

acţiunea în justificare tabulară. 2.). acţiunea în justificare tabulară şi acţiunea în rectificare. care constituie suportul juridic al acţiunii de carte funciară (este cazul acţiunii în rectificare). petiţia de ereditate etc). deosebim: . constituirii. dar ea poate să aibă în alte cazuri numai caracter principal (acţiunea în prestaţie sau în justificare tabulară). constituirea sau modificarea unui drept real şi nu a predat înscrisurile trebuitoare pentru intabulare. 2° După corelaţia cu alte acţiuni. cum vom vedea. . .acţiuni imprescriptibile: acţiunea în prestaţie tabulară contra antecesorului tabular (art. distingem: . . pe cale amiabilă. în cazul în care aceştia refuză să predea. ci se grefează pe o altă acţiune de drept comun (acţiunea în nulitate. prin care reclamanlul solicită radierea. modificării sau stingerii unui drept tabular. acţiunea în anulare. 4). Uneori. hotărârea judecătorească să suplinească consimţământul debitorului la înscriere. să predea aceste înscrisuri.acţiuni principale: acţiunile în prestaţie tabulară. adică înscrierea definitivă a dreptului înscris provizoriu. Clasificarea acţiunilor de carte funciară Clasificarea acţiunilor de carte funciară. acţiunile de carte funciară sunt mijloacele juridice specifice (de drept tabular) prin care se asigură sancţionarea celor care sunt ţinuţi să tolereze înscrierea strămutării. prin care reclamantul solicită să se constateTealizarea condiţiei suipensTve şi să se dispună intabularea. acţiunea de carte funciară nu este o acţiune autonomă. când este promovată pe cale principală. 27 alin. deosebim: . care s-a obligat la strămutarea.acţiunea în rectificare. acţiunea în revocare.acţiunea în prestaţie tabulară. iar în caz contrar. 3° După legătură cu prescripţia extinctivă. prin care reclamantul solicită obligarea pârâtului. acţiunea în justificare tabulară şi acţiunea în rectificare contra succesorilor tabulari 18 .acţiuni accesorii: acţiunile în rectificare în toate cazurile în care sunt ataşate acţiuni de fond care constituie suportul juridic al rectificării cuprinsului cărţii funciare (ex. dintre care putem aminti aici următoarele: 1o După obiectul lor. în rezoluţiune ori revocatorie etc.Aşadar. înscrisurile necesare efectuării înscrierilor corespunzătoare. Acţiunile de carte funciară pot fi clasificate după diferite criterii. acţiunea în rezoluţiune. îndreptarea sau menţionarea oricărei operaţiuni susceptibile de înscriere în cartea funciară.

1). Precizări prealabile. reglementare şi justificare 1. 35 alin. Astfel cum am arătat. CAPITOLUL III ACŢIUNEA ÎN PRESTAŢIE TABULARĂ 1. acţiunile în rectificare contra terţilor dobânditori cu titlu gratuit de bună-credinţă (art. 20 şi 21 din Lege. 35 alin. 5). Radierea înscrierii dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale se face. 27 alin. potrivit art.şi a terţilor subachizitori de rea-credinţă (art. în temeiul actului care exprimă consimţământul titularului la stingerea lor. hotărârea judecătorească. 19 . numai pe baza actului ori faptului prin care s-au constituit. 3). de asemenea. În caz contrar. Definiţie. definitivă şi irevocabilă sau. respectiv atunci când cel interesat nu deţine înscrisurile necesare intabuiarii sau înscrierii provizorii a dreptului tabular dobândit. pe baza înscrisurilor doveditoare (copia legalizată de pe certificatul de deces al titularului dreptului stins). modificat sau stins. s-au transmis ori s-au modificat în mod valabil. 2). decizia autorităţii administrative va înlocui actul şi înscrisurile necesare înscrierii (art. cazuri în care radierea acestora se va face la simpla cerere a proprietarului imobilului degrevat.acţiuni prescriptibile: acţiunea în prestaţie tabulară contra terţului dobânditor cu titlu gratuit sau de rea-credinţă (art. în cazuri anume prevăzute de lege. cu excepţia drepturilor care se sting la împlinirea termenului menţionat în înscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea titularului lor. dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se înscriu în cartea funciară.1. . 20 alin.

Pentru a se admite şi opera înscrierea în cartea funciară. în principiu. nr. 47). prin care se constată actul sau faptul juridic generator. în realizare de drepturi (condamnatorie) şi. în prezent. art. principală. 45 din D. act care ar reprezenta temeiul propriu-zis al înscrierii. 7/1996.personală. în afara ipotezei radierii drepturilor tabulare stinse prin anumite acte sau fapte juridice posterioare. natură juridică şi justificare a) Definiţie. 20 . modificator sau extinctiv de drepturi a căror înscriere se cere (art. republicată. imprescriptibilă extinctiv: . art. 115/1938). dreptul reclamantului de a pretinde pârâtului (antecesorul tabular) să-i predea înscrisurile trebuitoare înscrierii în cartea funciară este un drept personal (de creanţă). b) Caractere juridice. iar nu unul real. că. 1. ca dobânditorul unui drept real imobiliar să ataşeze la cererea de intabulare ori dc înscriere provizorie înscrisul original sau copia legalizată de pe acesta ori. după caz.Rezultă. deoarece apără un drept personal. 17-18.2. ca act juridic tabular (abstract) deosebit de actul juridic translativ. în copie legalizată. obligaţia de a strămuta sau de a constitui în folosul altuia un drept real asupra unui imobil cuprinde şi pe aceea de a preda înscrisurile necesare pentru efectuarea înscrierii. Definiţie. constitutiv sau modificator de drepturi reale. să dispună înscrierea în cartea funciară. în sistemul Legii nr. este suficient. hotărârea judecătorească.L. aşadar. iar în caz contrar. cum se întâmpla în sistemul vechilor cărţi funciare (cf. întrucât în sistemul cărţilor funciare. Acţiunea în prestaţie tabulară este o acţiune personală. nu mai este necesar şi consimţământul la intabulare (aşa-nurnita clausula intabulând!). Acţiunea în prestaţie tabulară este acea acţiune prin care dobânditorul unui drept real imobiliar solicită instanţei obligarea pârâtului să predea înscrisul necesar pentru intabularea în cartea funciară.

ea se bazează pe ideea că. . actele juridice făcute de terţii care au fost de rea-credintă la data încheierii lor.în realizare. spre deosebire de reglementarea anterioară (art. . în completare. cerere reconvenţională etc). această soluţie trebuie căutată în aceeaşi preocupare constantă a legiuitorului de a sancţiona totodată şi înstrăinările şi dobândirile frauduloase. 1 din D. 5. deoarece reclamantul urmăreşte obligarea pârâtului (înstrăinătorul sau constituitorul dreptului real) să predea înscrisul trebuitor pentru intabularea sau înscrierea provizorie. În ce priveşte justificarea acestei noţiuni. respectiv de a paraliza efectele actelor juridice cu titlu gratuit. întrucât nu poate fi promovată decât pe cale principală (cerere de chemare în judecată. dreptul la acţiunea în prestaţie tabulară este imprescriptibil contra antecesorului tabular şi avânzilor săi cauză (art. nr. constituirea sau modificarea unui drept tabular în folosul altei persoane. nr. 27 alin. mai exact. în temeiul cărora alte persoane au dobândit drepturi reale imobiliare în paguba dobânditorilor anteriori cu titlu oneros ori gratuit sau. a instituit ab origine şi un regim complet diferit acţiunii în prestaţie tabulară. c) Justificare. 4). în cazul în care acesta se afla în posesia sa şi era singurul exemplar doveditor al actului şi. în sistemul de carte funciară. neîntâlnită în sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare. în condiţiile art. care cad în sarcina celui ce s-a obligat la transmiterea.L. 167/1958). întrucât acţiunea poate fi îndreptată şi contra terţilor achizitori cu titlu gratuit sau de rea-credinţă la data încheierii actului subsecvent. în tot sau în parte. odată cu abandonarea formală principiului efectului constitutiv de drepturi al înscrierilor de carte funciară. acţiunii în obligarea înstrăinătorului sau constituitorului unui drept real imobiliar de a preda înscrisul translativ sau constitutiv al dreptului. a reglementat sancţionarea separată. 27 alin. 115/1938). intabularea şi înscrierea provizorie presupun şi îndeplinirea unor cerinţe speciale prevăzute de lege. de a lipsi de efecte. întrucât. printr-o acţiune distinctă. Legea nr. 7/1996. după caz. 22-25 din D. a înstrăinărilor cu titlu gratuit 21 . pentru efectuarea înscrierii în cartea funciară. prin derogare de la dreptul comun (art.imprescriptibilă extinctiv. În referire la sediul materiei.. De asemenea.principală.

acţiunea în prestaţie tabulară se va putea îndrepta nu numai împotriva antecesorului tabular. ori sâ fi fost de rea-credinţă la data încheierii actului.art. în temeiul căruia s-a înscris în cartea funciară. un drept real asupra unui imobil. 1182 C. deoarece înscrierile în cartea funciară sunt ineficace pentru cei care au fost de rea-credinţă.actul juridic în baza căruia se solicită prestaţia tabulară să fie încheiat anterior celui în baza căruia a fost înscris dreptul terţului în cartea funciară. afară de cazul în care s-a procedat. dacă l-a dobândit cu titlu oneros. este obligat să predea înscrisul translativ sau constitutiv al dreptului.terţul achizitor să fi dobândit imobilul cu titlu gratuil sau să fi fost de rea-credinţă la data încheierii actului. ca orice text special derogator de la dreptul comun al publicităţii imobiliare. 29. conform art. întrucât acest drept a fost deja cedat sau conferit altuia. 27 alin. la înscriere. După cum am arătat. 5.sau frauduloase făcute în dauna dobânditorului anterior. civ. dacă acest înscris este în posesia sa şi este singurul exemplar doveditor. să fie de rea-credinţă. în temeiul căruia se cere prestaţia. să fie anterior aceluia în temeiul căruia terţul dobânditor a fost înscris. pentru înscrierea în cartea funciară. 28) trebuie interpretat restrictiv. Pentru a fi admisibilă acţiunea în prestaţie tabulară şi contra terţului achizitor. de la o persoană care nu mai avea dreptul de a dispune liber de bun. în folosul altuia. care prevedea: „Cel care a transmis sau a constituit. dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: . trebuie întrunite. adică pentru aceia care ştiau că au dobândit dreptul de la uri „neproprietar” (non dominas). din oficiu. cumulativ. .actul juridic. 5 (ca şi art. . dovada anteriorităţii se va face numai cu data certă. ci şi împotriva terţului dobânditor înscris în cartea funciară.. în sensul că prin 22 . Potrivit art. şi următoarele cerinţe: .terţul să fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau. 27. 27 alin. prin donaţie sau legat. . dacă terţul achizitor a fost de rea-credinţă este indiferent dacă actul juridic este oneros sau cu titlu gratuit ori dacă dobânditorul anterior este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. mai exact. dacă înscrisul constatator (instrumentum probationis) este un înscris privat. în condiţiile art. art. Este vorba despre: .terţul să fi dobândit cu titlu gratuit.

superficic etc). pe fond. 27 alin. Procedura de judecată 2.1. şi care nu este altceva decât o varietate a acţiunii pauliene reglementate de dreptul comun (art. rezultă că domeniul actual al acţiunii în prestaţie tabulară este extrem de restrâns. caz în care reauacredinţă este indiferentă. 25). în baza unui act juridic obligaţional. calitatea procesuală activă aparţine celui în favoarea căruia. servitute. civ. modificarea unui drept real imobiliar. care consacră formal tot o aplicaţie a acţiunii în prestaţie tabulară. iar nu potrivit regulilor de carte funciară (art. uz. regulile de la acţiunea în rectificare (art. 5 nu trebuie confundat cu art. întrucât în acest din caz este vorba de rezolvarea conflictului între doi achizitori care au dobândit acelaşi imobil (sau alte drepturi concurente) de la acelaşi autor. În sfârşit.). 28. deşi au. 28. 34 pct. din cele ce precedă. ci printr-o acţiune de drept comun. acţiunea de acordare a rangului preferenţial. urmează. deoarece avea toate înscrisurile trebuitoare pentru înscriere. 2. constituirea sau. în cazul în care cel al cărui drept tabular s-a stins nu predă celui îndreptăţit înscrisul corespunzător pentru radiere cuprinzând declaraţia autentică de rectificare a înscrierii din cartea funciară (singura situaţie consimţământul la intabulare ca act distinct este admis de lege). cum vom vedea mai jos. dobânditorul anterior poate ataca înscrierea făcută de terţ nu prin acţiunea în prestaţie tabulară. prevăzută de art. 3 teza 1). conform regulii prior tempore potior iurere. are dreptul la transmiterea. nu însă şi un drept real accesoriu (dreptul de ipotecă). mai ales dacă avem în vedere că art. în realitate. iar calitatea procesuală pasivă revine: . Cererea de chemare în judecată a) Subiectele şi obiectul acţiunii în prestaţie tabulară. ci şi cel care a dobândit un alt drept real principal (uzufruct. Aşadar. În ce priveşte subiectele acţiunii în prestaţie tabulară. 2. 975 C. după caz (în situaţia în care imobilul nu era înmatriculat în 23 . În această din urmă ipoteză. 27 alin.„terţ dobânditor al imobilului" se înţelege nu numai cel care dobândit proprietatea imobilului. după caz. este de arătat că art. acelaşi conţinut.antecesorului tabular sau.

aplicabile regulile de drept comun cuprinse în Codul de procedură civilă. în principiu. 7/1996 referitoare la competenţa judiciară a soluţionării acţiunii în prestaţie tabulară prevăzute de art. acesta constă în obligarea pârâtului să predea înscrisurile trebuitoare necesare înscrierii dreptului real imobiliar acordat ori modificat în favoarea reclamantului. întrucât a devenit nevalabilă ori. ceea ce echivalează cu radierea. Când acţiunea trebuie introdusă cumulativ atât împotriva celui obligat să predea reclamantului înscrisurile necesare pentru înscrierea dreptului real în cartea funciară (pârâtul 1). care este ţinut împreună cu primul pârât să tolereze înscrierea dreptului real dobândit de reclamant (primul achizitor). 27 alin. să transmită ori să modifice un drept real imobiliar în favoarea reclamantului (dobânditorul anterior).cartea funciară la data încheierii primului act). inexactă. donaţie etc. iar în caz contrar. printr-un act juridic valabil încheiat. obiectul cererii va consta în obligarea antecesorului tabular să predea înscrisurile trebuitoare înscrierii dreptului real în favoarea reclamantului. precum şi . sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii actului să tolereze înscrierea. reclamantul va cere ca instanţa să dispună prin sentinţă înscrierea în favoarea reclamantului cu titlu de cumpărare. un drept real imobiliar. În ce priveşte obiectul acţiunii. cu titlu gratuit. cât şi contra terţului care a dobândit în condiţiile art. a înscrierii făcute în folosul său. 24 . instanţa sesizată să dispună înscrierea în cartea funciară. iar a terţului achizitor. 27 din Lege. care a dobândit ulterior. această formulă exprimă adevărul juridic că reclamantul e succesorul pârâtului 1 (antecesorul tabular). celui care s-a obligat să constituie. 5 (pârâtul II).terţului sau terţilor dobânditori cu titlu gratuit ori de rea-credinţă care şi-au înscris ulterior vreun drept real imobiliar asupra aceluiaşi imobil. după caz. schimb. în această ipoteză. Nu există nici o prevedere specială în Legea nr. de la pârâtul 1 şi fără privire la înscrierea efectuată în favoarea pârâtului II. 27 alin. Cu alte cuvinte. b) Instanţa competentă. pe cale de consecinţă. ce însemnează că sunt. cu menţiunea că în cazul înscrierii succesive a unor terţi trebuie să fie întrunite condiţiile prevăzute de art. 5 pentru fiecare subdobânditor în parte. dar nu al pârâtului II (terţul dobânditor).

4 din Lege. 5. 1 C. 167/1958. Potrivit dreptului comun. caz în care competenţa în primă instanţă va reveni tribunalului (art. c) Termenul de introducere a cererii de chemare în judecată. prescripţia începe să curgă nu de la data naşterii dreptului la acţiune (adică de la data înscrierii terţului în cartea funciară). pr. competenţa soluţionării acestor cereri în primă instanţa revine judecătoriei.l din acelaşi cod). dat fiind faptul că este vorba de o acţiune personală imobiliară. când a dobândit cu titlu gratuit sau când a fost de rea-credinţă. 2 din Decretul nr. potrivit art. 2 C. 5 şi 10 pct. dacă prin lege nu se dispune altfel. După părerea avansată în literatura de specialitate. 27 alin. 27 alin.Prin urmare. pct. civ. cu excepţia cazului în care obiectul litigiului are o valoare de peste 1miliard de lei vechi. îmbracă caracterul unei acţiuni revocatorii (pauliene). pr. iar nu din contractul încheiat cu antecesorul tabular. obligarea terţului achizitor să tolereze înscrierea dreptului real concurent în favoarea reclamantului izvorăşte din lege. dreptul la acţiunea revocatorie având un obiect patrimonial este prescriptibil extinctiv. singura problemă rămânând aceea dacă caracterul imprescriptibil al acţiunii priveşte şi pe terţii dobânditori faţă de care acestea poate produce efecte juridice. în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe”. 25 . 1. de instanţa locului unde se află nemişcătorul (art. în acest caz. aplicabil. Potrivit art. 8 alin..). cu valoare de principiu. Cât priveşte competenţa ratione loci. care este un text special de strictă interpretare şi aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis). în termenul general de prescripţie de 3 ani. civ. cererea în revocarea titlului terţului achizitor şi acordarea rangului preferenţial la intabulare dobânditorului anterior se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie se află domiciliul (sau sediul) pârâtului sau. dreptul material la acţiunea în prestaţie tabulară este imprescriptibil contra debitorului principal (antecesorul tabular). după caz. care statuează. ratione materiae. motiv pentru care o astfel de acţiune urmează regimul de drept comun al prescripţiei extinctive. ca orice drept subiectiv patrimonial. astfel încât acţiunea în prestaţie tabulară îndreptată contra sa. că judecătoriile judecă în primă instanţă „toate procesele şi cererile. dat fiind faptul că art. 2 pct. ci de la data când cel păgubit a cunoscut ori trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea (art.

b). cererea de înscriere a dreptului real în folosul său. 1 din Regulament). potrivit dreptului comun. persoană juridică. lit. constitui ori modifica un drept tabular. 37 alin. dar rămâne prescriptibil împotriva terţilor achizitori cu titlu gratuit sau de rea-credinţă. aceasta este obligată. Pentru a împiedica dobândirea cu bună-credinţă a unui drept real imobiliar în tot cursul procesului şi pentru a asigura respectarea hotărârii judecătoreşti a cărei executare ar putea fi zădărnicită prin strămutări sau constituiri ulterioare de drepturi tabulare. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. art. Dacă instanţa nu trimite din oficiu o copie de pe acţiune spre a fi notată în cartea funciară. dacă toate dobândirile au fost cu titlu gratuit şi posterioare obligaţiei de prestaţie tabulară sau. dacă n-a făcut-o printr-un capăt separat al cererii de chemare în judecată. f) şi pct. reclamantul va trebui să ceară. în tot sau în parte. lit. de la data când s-a respins. 1 pct. un alt drept concurent a fost dobândit de o altă persoană fizică sau. Dacă acţiunea în prestaţie tabulară a fost înregistrată la biroul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară. d) Notarea în cartea funciară.pentru identitate de raţiune. 38 şi 84 din Regulament. 19 alin. dreptul la acţiune în prestaţie tabulară este imprescriptibil extinctiv contra antecesorului tabular. În concluzie. C. cei mai târziu. totodată. prezentându-se şi înscrisul original care dovedeşte obligaţia de a strămuta. deoarece acelaşi drept ori. 69 din Regulament. şi în cazul acţiunii revocatorii). după care se va înainta instanţei competente. 2]. să trimită o copie a cererii de chemare în judecată biroului teritorial spre a fi notată în cartea funciară. în folosul unor achizitori inatacabili. după caz. făcute în acest răstimp. 38 alin. în temeiul art. reţinându-se. Notarea acţiunii se va putea face atâta timp cât se găsesc înscrişi în cartea funciară fie cel obligat pa prestaţia tabulară. Dacă acţiunea în prestaţie tabulară a fost introdusă direct la instanţa judecătorească. B. adică. Legea prevede posibilitatea notării în cartea funciară a acţiunii prin care se tinde la dobândirea unui drept real [art. cu adresă scrisă. trimiterea unei copii biroului teritorial. după caz. 26 . prin cerere separată. aceasta se va nota în cartea funciară. şi un exemplar de pe acţiune (art. fie oricare din dobânditorii următori (succesivi).

civ. fiind o chestiune de fapt existenţa releicredinţe rămâne la suverana apreciere a instanţei de fond. Dacă se invocă reaua-credinţă a terţului dobânditor la data dobândirii dreptului său. pr. Judecata cauzei a) Rezolvarea cauzei. dacă acestea sunt inopozabile reclamantului. de lege lata. în orice caz. Apelul şi recursul se vor nota din oficiu. respectiv apelului (dacă obiectul litigiului % are o valoare de peste 1 miliard de lei vechi. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat cauza este supusă. prin orice mijloace de probă. în tot sau în parte. cum ar fi faptul că imobilul era deja în posesia reclamantului la data celei de-a doua înstrăinări sau împrejurarea că înainte de a dobândi imobilul reclamantul îl vizitase cu pârâtul ori îi ceruse acestuia din urmă o părere de specialitate asupra stării tehnice sau chiar îi solicitase un împrumut în vederea achiziţionării lui. reclamantul va solicita biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară efectuarea înscrierii (intabuiarii). b) Efectuarea înscrierii. se va solicita înscrierea în baza 27 . Este posibil ca însuşi pârâtul condamnat să ceară înscrierea în cartea funciară ori să predea înscrisurile necesare. Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile. Dovada întrunirii cerinţelor dc admisibilitate a acţiunii revine reclamantului.după caz. şi de înscrierea făcută de terţul achizitor. Căi de atac. 2821 C. când este cazul. a tuturor înscrierilor vătămătoare. reclamantul trebuie să facă dovada. Cererea în prestaţie tabulară şi în revocarea titlului terţului dobânditor cu titlu gratuit ori de rea-credinţă. când este cazul. căilor de atac prevăzute de lege.) şi recursului în instanţele ierarhic superioare. precum şi radierea. că acesta avea cunoştinţă efectivă de primul act translativ sau constitutiv de drepturi. au fost achizitori de rea-credinţă. 2. inclusiv cu martori şi prezumţii. se judecă de un complet formal dintr-un singur judecător în conformitate cu regulile procedurale de drept comun. iar în caz contrar. Reauacredinţă poate fi dedusă şi din anumite împrejurări sau elemente specifice. art.2. fără a ţine seama. Dacă instanţa admite cererea va dispune înscrierea dreptului real dobândit de reclamant.

dacă există piedici la înscriere. Trebuie arătat şi faptul că dacă acţiunea revocatorie a fost notată în cartea funciară. Desigur. 27 alin. 2 din Lege. însă numai contra terţilor subdobânditori cu titlu gratuit sau de rea-credinţă. care va înlocui consimţământul pârâtului la înscriere. instanţa judecătorească va transmite din j oficiu. 54 alin. 28 .hotărârii judecătoreşti. 37 alin. dacă acţiunea n-a fost notată în cartea funciară. 31). constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar. tot în vederea ocrotirii intereselor părţilor litigante. întrucât ea produce. reclamantul are la dispoziţie o nouă acţiune revocatorie. art. efecte juridice şi faţă de acestea (art. 25. până la justificarea ei. în baza hotărârii rămase irevocabile. hotărârea judecătorească va fi executată şi contra terţelor persoane care au dobândit vreun drept real sau de creanţă după notare. la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul. 27 alin. 2 aplicabil prin analogie). rămasă irevocabilă. În acest caz. cum este cazul\înscrierii aceluiaşi drept de către o altă persoană pe parcursul procesului (principiul priorităţii) şi căreia hotărârea nu-i este opozabilă. hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă. 5. dacă hotărârea judecătorească de condamnare nu este irevocabilă se va putea cere numai înscrierea provizorie. nu şi contra terţilor subachizitori cu titlu oneros de bună-credinţă (art. In plus. Este însă posibil ca registratorul de carte funciară să respingă cererea de efectuare a înscrierii. în temeiul art. ipso iure. în termen de 3 zile. 5 şi art.

producând însă numai efecte personale (obligaţionale) în raporturile dintre părţile contractante.). respectiv numai sub condiţie şi în măsura justificării ei (art. după caz. terţul achizitor are dreptul de a fi despăgubit de reclamant cu contravaloarea cheltuielilor necesare şi utile făcute în legătură cu imobilul dobândit de primul achizitor (art. 29). Definiţie. respectiv între înstrăihător şi cel de-al doilea achizitor.3. 997 C. în situaţia în care pentru soluţionarea cererii de înscriere erau necesare înscrisuri suplimentare. terţul achizitor urmează să fie dezdăunat de către antecesorul tabular. De asemenea. chiar dacă este de rea-credinţă. prin înscrierea dreptului în cartea funciară. Efectele acţiunii în prestaţie tabulară Situaţia terţului achizitor contra căruia acţiunea a fost admisă. iar actul nu a fost încheiat pe riscul său (cf. reclamantul devine singurul titular al dreptului tabular. Practic. în tot sau în jparte. civ. Dacă actul atacat cu acţiunea revocatorie este cu titlu oneros. reglementare şi justificare a) Precizări prealabile.). înscrierea drepturilor reale imobiliare se poate încuviinţa doar provizoriu. 1340 C. a încheierii registratorului de carte funciară. După cum s-a arătat în doctrină. a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile ori. dintre cazurile de 29 . fiind socotit revocat. ca urmare a reuşitei în acţiunea în prestaţie tabulară. Or. CAPITOLUL IV ACŢIUNEA ÎN JUSTIFICARE TABULARĂ 1. în anumite cazuri special prevăzute de lege. cel de-al doilea titlu va fi inopozabil reclamantului (dobânditorul anterior şi avânzii săi cauză). dar va continua să fie în fiinţă. civ. Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimţământului celui în contra căruia s-a efectuat înscrierea provizorie (antecesorul tabular). Dacă acţiunea a fost admisă şi contra achizitorilor ulteriori cu titlu gratuit sau de rea-credinţă.

hotărârea judecătorească să suplinească consimţământul la intabulare. în baza unor acţiuni de drept comun. deoarece justificarea se va face fie în baza hotărârii judecătoreşti rămase irevocabile obţinute în procedurile deja deschise. în cazul realizării acesteia. e). urmată de consemnaţiunea sumelor datorate creditorului ipotecar. fie în baza înscrisurilor suplimentare depuse de partea interesată în termenul fixat de registratorul de carte funciară. iar nu a unei acţiuni în justificare. în cele ce urmează avem în vedere exclusiv ipoteza justificării înscrierii provizorii a drepturilor reale afectate de o condiţie suspensivă. 29 alin. În schimb. în baza hotărârii judecătoreşti rămase irevocabile. cel interesat are deschisă calea unei aşa-numite acţiuni în justificare tabulară prin care debitorul obligaţiei de a preda înscrisul necesar intabulării să fie condamnat la aceasta. 2. iar în caz contrar. doar unul singur poate da loc. rămasă irevocabilă (art. Prin urmare. În toate aceste cazuri nu este nevoie de o acţiune în justificare tabulară. la simpla cerere a persoanei interesate (în speţă. a celui înscris provizoriu). 2. constitutivă ori translativă de drepturi reale imobiliare. când înscrierea provizorie s-a făcut în temeiul unei hotărâri ce nu era irevocabilă (art. d) ori. 29 alin. 29 alin. justificarea se face. a hotărârii de validare a ofertei reale. lit. după caz. să dispună intabularea în cartea funciară. a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Acţiunea în justificare tabulară este acea acţiune prin care dobânditorul unui drept tabular înscris provizoriu solicită instanţei obligarea pârâtidui să consimtă la justificarea înscrierii provizorii în folosul reclamantului. iar în caz. 2. lit. a). a încheierii registratorului de carte funciară. în celelalte cazuri. b). în cazul arătat de art. la o acţiune în justificare tabulară: când dreptul real înscris provizoriu era afectat de o condiţie suspensivă (art. lit. deoarece reclamantul este deja înscris în cartea funciară şi nici cu acţiunea în rectificare. lit. când antecesorul tabular refuză să consimtă de bunăvoie la justificarea acesteia. în această situaţie. iar în lipsă. de iure condito. Această acţiune nu trebuie confundată cu acţiunea în prestaţie tabulară. contrar. 2. 29 alin. b) Definiţie. întrucât prin justificarea înscrierii provizorii dreptul reclamantului înscris provizoriu (ca afectat de o 30 .înscriere provizorie susceptibile de justificare în temeiul consimţământului antecesorului tabular.

34 pct. Legea nr. obligaţia de a da include şi pe aceea de a preda înscrisul trebuitor necesar justificării înscrierii provizorii. întrucât nu poate fi promovată decât pe cale principală. fiind susceptibilă de executare silită în natură prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti corespunzătoare. ca şi când ar fi fost dobândit pur şi simplu încă de la data înregistrării primei cereri de înscriere. intabularea celui înscris provizoriu urmând aşadar a se face fără să se ţină seama de aceste drepturi stinse prin efectul justificării înscrierii provizorii. în principiu. în realizare de drepturi şi.personală. fie printr-o cerere reconvenţională într-un proces pendinte. 2: în afara de instanţa domiciliului pârâtului. putem spune că acţiunea în justificare tabulară este o acţiune personală. Sub aspect terminologic. Numai în cazul în care cel intabulat a transmis ori constituit alte drepturi reale în folosul altora. Totuşi. imprescriptibilă extinctiv: . De lege ferenda.”. căci. spre deosebire de acţiunea în prestaţie tabulară şi acţiunea în rectificare. sub condiţia nejustificării înscrierii provizorii. vor fi radiate toate acele drepturi care sunt socotite ca fiind desfiinţate retroactiv (art. ţinând seama de obiectul său concret. . a trăsăturilor distinctive ale unei asemenea acţiuni. mai este competentă „în acţiunile în justificare sau în prestaţiune tabulară. În lipsa unor indicii privind regimul juridic concret al acestei acţiuni este dificilă fixarea naturii ei juridice şi determinarea. principală.principală. ni se pare însă utilă consacrarea acestei formule şi în legea cărţilor funciare împreună cu reglementarea mai amănunţită a regimului său juridic. 3. fie printr-o cerere introductivă de instanţă. ca urmare a admiterii acţiunii în justificare. pe această cale.condiţie suspensivă) se consolidează ex tunc. or. acesta este considerat de la aceeaşi dată ca transferat în mod definitiv reclamantului. instanţa locului unde se află nemişcătorul. are ca obiect obligarea pârâtului să consimtă la intabularea acestui drept. dar o astfel de sintagmă este întrebuinţată de Codul de procedură civilă când se ocupă de competenţa teritorială alternativă la art. nemaipunându-se problema radierii dreptului fostului proprietar. 10 pct. deoarece deşi apără dreptul real dobândit de reclamant şi consolidat retroactiv prin efectul îndeplinirii condiţiei suspensive. teza 1). 7/1996 nu conţine nici o referire directă la aşa-numila „acţiune în justificare tabulară”. 31 . c) Caractere juridice.

d) Justificare. art. a din D. ca urmare a realizării condiţiei suspensive de care depindea dreptul tabular înscris în folosul său. cu menţiunea că. Practic.în realizare de drepturi. În caz de pieire sau deteriorare a lucrului pendente conditione justificarea înscrierii provizorii se va face. 1 lit. iar dreptul nu a fost contestat (în sensul că antecesorul tabular n-a cerut radierea lui pe motiv că dreptul real s-a stins prin neîndeplinirea condiţiei suspensive). 32 .. deoarece reclamantul urmăreşte obligarea pârâtului să tolereze justificarea înscrierii provizorii. a condiţiei suspensive care afecta dreptul real înscris). ca urmare a producerii faptului juridic dc care depinde justificarea (îndeplinirea. prescripţia nu începe totuşi să curgă cât timp creditorul (cel înscris provizoriu) este înscris în cartea funciară. acţiunea în justificare este sustrasă acţiunii prescripţiei extinctive. . Acţiunea în justificare este mijlocul juridic specific sistemului de carte funciară de apărare a dreptului real imobiliar înscris provizoriu contra refuzului antecesorului tabular dc a consimţi la transformarea înscrierii provizorii în intabulare. nr. 16 alin. şi cu observarea acestor reguli care fixează efectele riscului pieirii lucrului în cadrul contractelor unilaterale sau sinalagmatice afectate de o condiţie suspensivă. deoarece însăşi această înscriere necontestată de proprietarul tabular echivalează cu recunoaşterea dreptului de câtre cel în favoarea căreia prescripţia ar fi trebuit să curgă (cf. 167/1958).prescriptibilă extinctiv ca orice acţiune personală. în speţă. cât timp titularul dreptului la acţiune este înscris în cartea funciară. bineînţeles.

înscrierea provizorie nu împiedică pe acela împotriva căruia s-a efectuat. obligat fiind. Cererea de chemare în judecată a) Subiectele şi obiectul acţiunii în justificare tabulară. Procedura de judecată 2. face pe calea intervenţiei procesuale (art. cel înscris primul provizoriu. în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. o pot. ci e suficientă chemarea în judecată a aceluia care. înscris tot provizoriu care este substituit. succesorul cu titlu particular. acesta constă în obligarea pârâtului să consimtă la justificarea înscrierii provizorii. să dispună .). iar dacă ei ţin totuşi să participe la proces pentru a-şi ocroti interesele. în principiu. când înscrierea provizorie a fost urmată. sub rezerva nejustificării ei.asupra dreptului său tabular şi după înscrierea provizorie. În ce priveşte obiectul acţiunii. în baza unui act juridic încheiat cu antecesorul tabular. a refuzat să dea declaraţia de consimţământ. desigur. evident. ca urmare a îndeplinirii condiţiei suspensive ori 33 . calitatea procesuală activă aparţine celui în favoarea căruia s-a înscris provizoriu un drept real imobiliar (şi. În ce priveşte subiectele acţiunii. nu este necesar ca reclamantul să-şi îndrepte acţiunea în justificare şi împotriva acestor achizitori posteriori. când este cazul. După cum am mai arătat. 49 şi urm. Înscrierile obţinute de achizitorii posteriori vor fi radiate din oficiu. . precum şi creditorul chirografar al celui înscris provizoriu pe calea acţiunii oblice). Civ.2.1. iar calitatea procesuală pasivă revine: . însă această împrejurare ridică o serie de probleme în legătură cu procedura de justificare.antecesorului tabular (proprietarul sau titularul dreptului tabular împotriva căruia s-a obţinut înscrierea provizorie a dreptului real afectat de o condiţie suspensivă). Astfel. precum şi (la alegerea reclamantului). în toate drepturile şi acţiunile care au aparţinut autorului său.terţului sau terţilor dobânditori care şi-au înscris ulterior vreun drept real imobiliar asupra celui intabulat. pr. succesorilor săi în drepturi: succesorul universal sau cu titlu universal. de alte înscrieri făcute împotriva celui intabulat. în cazul unui eventual litigiu. condiţionat de nejustificarea înscrierii provizorii. C.cu rezerva nejustificării .

Termenul de prescripţie este de 3 ani şi începe. prescripţia dreptului la acţiune nu începe efectiv să curgă. 1. chiar dacă este înscris numai 34 . ce însemnează că sunt. pr. din Decretul nr. 1. I C. 7 alin. lit. 1 din acelaşi cod). Prin urmare. nr. Cât priveşte. 2 pct.. 29 din Lege. 167/1958]. Civ. 7/1996 referitoare la competenţa judiciară a soluţionării acţiunii în justificare tabulară prevăzute dc art. b) Instanţa competentă. care statuează. în primă instanţă. potrivit legii. în cartea funciară. 1 din D. 167/1958). după caz. să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. pr.nr: 167/1958). aplicabile regulile de drept comun cuprinse în Codul de procedură civilă. „toate procesele şi cererile. în principiu. c) Termenul de introducere a cererii de chemare în judecată. 5 şi 10 pct. a). adică înscrierea definitivă a dreptului. chiar înscris doar provizoriu. Deoarece reclamantul este deja înscris în cartea funciară ca titular al dreptului real imobiliar.). în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe”. ratione materiae. de instanţa locului unde se află nemişcătorul (art. implicit dreptul creditorului de a cere justificarea înscrierii provizorii în cazul în care condiţia suspensivă s-a realizat [art. Totuşi dacă creditorul este şi rămâne înscris în cartea funciară ca titular al dreptului real imobiliar. cu valoare de principiu. 2 C. civ. instanţa sesizată să dispună intabularea. iar dacă a început. caz în care competenţa în primă instanţă va reveni tribunalului (art. d) Notarea acţiunii în cartea funciară. Nu există nici o prevedere specială în Legea nr. este întreruptă. cu excepţia cazului în care obiectul litigiului are o valoare de peste 1 miliard de lei vechi. deoarece cât timp cel împotriva căruia dreptul real a fost înscris provizoriu nu a cerut radierea lui. dat fiind faptul că este vorba de o acţiune personală imobiliară. potrivit art. cererea în justificarea tabulară a înscrierii provizorii a dreptului real afectat de o condiţie suspensivă se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie se află domiciliul (sau sediul) pârâtului sau. competenţa ratione loci. în principiu. competenţa soluţionării acestor cereri în primă instanţa revine judecătoriei. însemnează că recunoaşte. Dreptul material la acţiunea în justificare tabulară având ca obiect obligarea antecesorului tabular să consimtă la intabularea dreptului real definitiv dobândit în urma realizării condiţiei suspensive este prescriptibil extinctiv. potrivit dreptului comun (art. respectiv de la data îndeplinirii condiţiei suspensive (art. 3 din D. că judecătoriile judecă. pct.considerării ca fiind îndeplinită. 16 alin. iar în caz contrar.

pe de o parte. după caz. iar nu cu data introducerii acţiunii în justificare tabulară (art. Acesta trebuie să facă dovada că s-a îndeplinit condiţia suspensivă.provizoriu. dacă înscrierea provizorie ar fi fost între timp radiată din greşeală sau fără drept lipsa notării acţiunii în justificare tabulară n-ar mai putea opusă terţilor subdobânditori cu titlu oneros de bună-credinţă (art. pe de altă parte. fără a ţine seama. care este îndreptăţită să dispună. Fiind o chestiune de fapt. întrucât pârâtul în mod culpabil a împiedicat producerea evenimentului sau faptului de care depinde realizarea ei). că ea trebuie socotită ca îndeplinită (de pildă. Dovada întrunirii cerinţelor de admisibilitate a acţiunii revine reclamantului. de lege lata. că a căzut (de pildă. a tuturor înscrierilor vătămătoare.2. intabularea dreptului real dobândit de reclamant începând cu data înregistrării cererii iniţiale de înscriere. condiţia nu s-a îndeplinit ori. a expirat termenul înăuntrul căruia trebuia că evenimentul prevăzut de părţi trebuia să se întâmple). dacă acestea sunt inopozabile reclamantului. 29 alin. 29 alin. 1). Dacă instanţa admite cererea va dispune. 31). când este cazul. pentru stabilirea situaţiei de fapt. Căi de atac. Judecata cauzei a) Rezolvarea cauzei. căilor de atac prevăzute de lege. în tot sau în parte. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat cauza este supusă. hotărârea judecătorească va produce efecte de la data înregistrării cererii de înscriere provizorie (art. îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiei suspensive rămâne la suverana apreciere a instanţei de fond. de fapt. precum şi radierea. astfel încât cererea introdusă de reclamant este nefondată. Desigur. condiţionate de nejustificarea înscrierii provizorii obţinute de reclamant. indiferent dacă a fost ori nu înscrisă în cartea funciară. după caz. 2. 1). respectiv apelului (dacă obiectul litigiului are o valoare de 35 . potrivit clauzelor contractuale sau. şi de înscrierile făcute de terţii achizitori contra celui intabulat. rămânând în sarcina pârâtului de a proba că. administrarea oricăror mijloace de probă admise de lege. Cererea în justificare tabulară se judecă de un complet format dintr-un singur judecătdt în conformitate cu regulile procedurale de drept comun. notarea acţiunii în justificare tabulară apare ca fiind complet inutilă câtă vreme. terţii interesaţi neputând ignora efectele înscrierii iniţiale.

care va înlocui consimţământul pârâtului la înscriere. ipso iure. constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar.peste 1 miliard de lei vechi. Trebuie arătat şi faptul că dacă împotriva celui intabulat fuseseră încuviinţate.) şi recursului la instanţele ierarhic superioare. efecte juridice şi faţă de acestea. civ. chiar dacă ele n-au fost chemate în judecate. hotărârea judecătorească va fi executată. hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă. aşa cum am mai precizat. b) Efectuarea înscrierii. iar în caz contrar. după înscrierea provizorie a reclamantului. reclamantul va solicita biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară efectuarea înscrierii definitive a dreptului real imobiliar înscris anterior provizoriu în favoarea sa (intabulării). art. şi contra terţelor persoane care au dobândit vreun drept real sau de creanţă după înscrierea provizorie. 282' C. în termen de 3 zile. se va solicita înscrierea în baza hotărârii judecătoreşti. alte înscrieri condiţionate de nejustificarea înscrierii obţinute de acesta. Apelul şi recursul se vor nota din oficiu. Este posibil ca însuşi pârâtul condamnat să ceară înscrierea în cartea funciară ori să predea înscrisurile necesare. 2 din Lege. 36 . că urmare a justificării înscrierii provizorii luate de reclamant. art. rămân lipsite de orice suport juridic (art. pr. 2 aplicabil prin analogie). 54 alin. Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile. Tot în vederea ocrotirii intereselor părţilor litigante. instanţa judecătorească va transmite din oficiu. întrucât această hotărâre produce. 37 alin. de vreme ce drepturile lor. rămasă irevocabilă. la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul.

Precizări prealabile. un regim juridic cvasi-identic. 2. 115/1938. acţiunea în rectificare este acea acţiune prin care orice persoană interesată poate solicita. republicată. Este de remarcat că acţiunea în rectificarea înscrierilor de carte funciară este reglementată în mod asemănător atât în sistemul Decretulut-lege nr. 33 alin. prin rectificare se înţelege radierea. dacă sunt întrunite condiţiile stabilite de lege. natura juridică şi justificare. în completare. deci stricto sensu. având. se impune rectificarea cărţii funciare în vederea restabilirii acestei concordanţe. se poate întâmpla ca situaţia tabulară să nu mai corespundă ori să fie neconformă cu situaţia juridică reală a imobilului cuprins în cartea funciară. Prin urmare. îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni. în acest caz. 771996. 2 din Legea nr. a) Definiţie. Definiţie. practic. cât şi în cel al Legii nr. acţiunea în rectificare este acţiunea în radiere (suprimare) din cartea funciară a drepturilor reale sau personale stinse prin oricare din modurile prevăzute de lege. că orice persoană interesată poate cere. 33).CAPITOLUL V ACŢIUNEA ÎN RECTIFICARE TABULARĂ 1. lato sensu. îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni. 7/1996. Potrivit art. în cazurile prevăzute de lege. susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. În înţeles restrâns. radierea sau îndreptarea înscrierilor de carte funciară în scopul restabilirii concordanţei dintre starea tabulară şi situaţia juridică reală a imobilului cuprins în cartea funciară. 34 prevede. susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară (art. 37 . rectificarea cuprinsului cărţii funciare. iar art. Din diverse motive. Prin rectificare se înţelege radierea.

când se tinde la radierea dreptului stins din diferite cauze (art. reală). inexactă (art.b) Caractere juridice. teza 1) ori la suprimarea înscrierii devenite. radierea dreptului stins sau a înscrierii devenite inexacte ori pe cale accesorie în cadrul procesului principal. 115/1938 şi art. 34 din D. În ce ne priveşte. 4). în primul rând. 34 din L. care constituie temeiul juridic al rectificării cărţii funciare.) sau de alte norme. art. 34 pct. în cele mai multe cazuri reclamantul cere primordial anularea actului juridic însuşi. 3. această situaţie particulară este de bună seamă unul din factorii majori care stau la baza controverselor cu privire la natura juridica şi la încadrarea acţiunii în rectificare printre categoriile tradiţionale. 1) sau. având temeiuri atât de eterogene (v.. în astfel de cazuri obiectul nemijlocit al acţiunii în anulare este înscrierea de carte funciară. nr. După cum observa. ca acţiune alăturată 38 . elaborată sub imperiul vechilor regulamente de carte funduară din 1855 şi 1870. privită în lumina dreptului civil. prof. numai prin funcţia sa specifică de stabilire sau restabilire a concordanţei dintre cuprinsul cărţii funciare şi realitatea juridică extratabulară ni se prezintă ca o instituţie unitară. art. 34 pct. dacă acţiunea în rectificare are caracter accesoriu. acţiunea în radiere întemeiată pentru nevalabilitatea titlului care a stat la baza înscrierii. după caz. că o calificare exactă a acţiunii în rectificare depinde. adaptată structurii speciale a aşezământului c.L. este vorba de o acţiune personală (în anularea încheierii sau a înscrierii nevalabile. Or. Camil Negrea. Dacă acţiunea în rectificare are caracter principal. S-a văzut însă că uneori actul nu actul juridic este viciat. aceasta din urmă va fi apoi suprimată pentru motivul că şi-a pierdut suportul juridic. când se cere anularea încheierii de carte funciară ori a înscrierii nevalabile. prin care se cere desfiinţarea titlului pârâtului sau calificarea exactă a dreptului tabular. de o veritabilă acţiune negatorie (deci. În schimb. 7/1996). din orice motiv.. nu este altceva decât o „acţiune în anulare. credem.f. 34 pct. s-a apreciat că. în baza căruia s-a obţinut înscrierea. acţiunea în rectificare. pe bună dreptate. cerut de principiul consensului (. după caz. Chestiunea poate prezenta importanţă din punctul de vedere al competenţei ratione materiae ori ratione loci. ci încheierea sau înscrierea efectuată greşit pe baza actului juridic valabil. de modul sau calea în care este valorificată: pe cale ie acţiune principală. nr. În doctrina mai veche.

acţiunea în rectificare are caracter principal când: 39 . 34 pct. în rezoluţiune. servitute etc). după caz. în temeiul căruia s-a făcut înscrierea dreptului (art.acţiune în revendicare (yindicatio possessionis). 3. abitaţie. În aceste cazuri. teza I. Astfel: În funcţie de obiectul său. după caz. uz. imprescriptibilă extinctiv împotriva succesorului tabular şi terţilor subdobânditori de rea-credinţă.acţiunii de fond care constituie suportul material al rectificării cărţii funciare (acţiunea în anularea titlului sau în desfiinţarea efectelor actului juridic. 34 pct. adică de natura juridică a dreptului subiectiv ocrotit. art. inexacte. În concluzie. 3. în temeiul căruia s-a tăcut înscrierea dreptului. acţiunea în rectificare este o acţiune reală sau personală. cererea de chemare în judecată are două capete: un capăt principal dat 1 de acţiunea judiciară care constituie suportul cererii de rectificare şi un altul accesoriu reprezentat de cererea de rectificare propriu-zisă. revocare. În principiu. fie caracterul unei acţiuni personale (ex contractu sau ex lege) când este vorba de radierea dreptului înscris în temeiul unui titlu nul sau a unei încheieri ori înscrieri nevalabile sau. ori pentru încetarea efectelor actului juridic. uzufruct. acţiunea în rectificare este o veritabilă acţiune personală (acţiune în anulare a înscrierii nevalabile sau devenite inexacte). acţiune negatorie sau confesorie (de superficie. sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiune. accesorie (în principiu). Pe cale de excepţie. ori 4). lipsa condiţiilor de existenţă a dreptului ori pentru intabularea ori înscrierea fâră nici un temei legitim). acţiunea în rectificare îmbracă fie caracterul unei acţiuni reale lato sensu . 1 şi pct. teza II). teza 11. şi 4 (când reclamantul atacă înscrierea pentru greşita calificare a dreptului. grefată pe acţiunea principală care constituie suportul său juridic. acţiunea în rectificarea înscrierilor de carte funciară este o acţiune accesorie. în ipotezele prevăzute de art. în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea în cartea funciară. 2. cum este cazul acţiunii în anulare. a actului juridic. 3. I. reziliere. respectiv pe acţiunea care însoţeşte dreptul subiectiv lezat sau vătămat de înscrierea nevalabilă ori inexactă. 34 pct. în realizare de drepturi şi. inopozabilitate etc.

un drept subiectiv derivat sau secundar. 34 i pct. respectiv în cazurile când: • înscrierea sau încheierea în temeiul căreia s-a efectuat înscrierea nu a I fost valabilă (art. 35 alin. dreptul de a cere rectificarea înscrierilor de carte funciară este. deşi un i drept secundar. Este ceea ce rezultă. în funcţie de cadrul procesual în care a fost promovată.. • înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului (art. 3. . 1 care prevede că dreptul material la acţiunea în rectificare este prescriptibil sau imprescriptibil contra dobânditorului nemijlocit (succesorul antecesorului tabular). teza I). 1 teza 1). dreptul material la acţiunea în rectificare are. 34 pct. • dreptul înscris a fost greşit calificat (art. de pildă. 34 pct. în temeiul căruia s-a săvârşit înscrierea. cum este cazul regulilor de prescripţie extinctivă ori cele privind realizarea lor efectivă (pe cale amiabilă sau judiciară). în anumite limite. • nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris (art. 40 .este formulată separat de acţiunea de fond prin care s-a cerut şi obţinut desfiinţarea sau încetarea efectelor juridice ale actului juridic. 34 pct. Pe de altă parte. după cum însuşi dreptul material la acţiunea în fond (prin care se ocroteşte însuşi dreptul înscris în cartea funciară) este sau nu prescriptibil extinctiv. în toate cazurile. şi o existenţă autonomă care face astfel posibilă guvernarea lui şi de ş reguli proprii. din I prevederile art.este fundată pe alte temeiuri juridice decât nevalabilitatea sau ineficacitatea actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. întrucât derivă din încălcarea dreptului real sau de creanţă ori a unui alt drept vătămat prin înscrierea săvârşită în cartea funciară. 2). Precizăm însă că. dacă acţiunea în rectificare poate fi principală sau accesorie. 4). dimpotrivă.

în contradictoriu cu pârâtul. În sfârşit. 7/1996 a acordat. După cum am mai arătat deja şi cu altă ocazie. Rostul acţiunii în rectificare este.art. întrucât reclamantul urmăreşte ca instanţa să dispună. acţiunea în rectificare este o acţiune în realizare de drepturi. Sediul materiei a) Reglementarea iniţială. 36: „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară. o mai mare atenţie acţiunii în rectificare care a fost reglementată prin următoarele dispoziţii legale: . acţiunea în rectificare este mijlocul juridic specific şi cel mai eficace prin care se poate restabili concordanţa dintre starea tabulară şi situaţia juridică realăa imobilelor cuprinse în cartea funciară. 7/1996. cum vom vedea pe larg. precum şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare a biroului de carte funciară din 1997.Totodată. sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea de fond ce serveşte drept temei pentru rectificarea cuprinsului cărţii funciare. Într-adevăr. dar şi de a asigura realitatea înscrierilor de cartea funciară. 3. acţiunea în rectificare. spre deosebire de acţiunea în prestaţie tabulară. astfel încât aceasta din urmă să oglindească în permanenţă situaţia juridică exactă a imobilelor înscrise în scopul ocrotirii drepturilor şi intereselor legitime ale terţilor dobânditori şi a asigurării securităţii circuitului civil. spre deosebire de acţiunea în prestaţie tabulară. aşadar. 37 şi 38). a fost de la început reglementată mai amplu în Legea nr. Legea nr. dintr-un început. dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că: 41 . fie în vederea înlocuirii unei înscrieri nevalabile sau inexacte cu o înscriere valabilă sau conformă situaţiei juridice reale a imobilului. acela de a apăra pe titularii drepturilor înscrise în cartea funciară contra înscrierilor vătămătoare. este imprescriptibilă extinctiv. cel puţin contra dobânditorului nemijlocit şi terţilor subdobânditori de rea-credinţă (art. radierea sau îndreptarea cuprinsului cărţii funciare fie în scopul restabilirii situaţiei tabulare anterioare înscrierii inexacte. c) Justificare. Acţiunea în rectificare.

Rectificarea se operează după rămânerea definitivă a încheierii. Încheierea este susceptibilă de atacare cu apel. socotiţi din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere.nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetai efectele actului juridic în temeiul căruia s-a fâcut înscrierea. 66: „Erorile materiale care nu afectează fondul dreptului pot fi rectificate. 38: „Acţiunea în rectificare. . 39: „Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acţiunea nu a fost admisă.art. acţiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani. . întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare. .art. dobândit cu bunăcredinţă şi prin act juridic cu titlu oneros. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. 2. sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea în fond. întemeiată pe prevederile art. hotărârea judecătorească va fi opozabilă şi terţelor persoane care au dobândit după înscriere. 53: „înscrierile şi radierile efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă”. de la data comunicării.art. . 36 pct. 1-4. cu excepţia cazului în care dreptul material la acţiunea în fond nu s-a prescris mai înainte”. Dacă acţiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară.". Termenul va fi de 3 ani socotiţi de la înregistrarea cererii pentru înscrierea dreptului a cărui rectificare se cere. La rândul său. 42 .”.art. 37: „Acţiunea în rectificare. . cu sau fără citarea părţilor. Regulamentul conţine următoarele dispoziţii legale privitoare la rectificarea şi acţiunea în rectificare a înscrierilor de carte funciară: . Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real prin donaţie sau legat. . dreptul înscris a fost greşit calificat. îşi va produce efectele faţă de terţele persoane care şi-au înscris vreun drept real.1.art.înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului. la cerere sau din oficiu. va fi imprescriptibilă.

în principal. 33: „(1) în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde. în caz de litigiu.art.". 124: „Radierea notărilor se va hotărî de către judecătorul de carte funciară. în funcţie de datele înscrise în cartea funciară". consemnată într-o încheiere. Legea nr. . prin hotărâre judecătorească.art. îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni. schimbare care nu afectează esenţa dreptului care poartă asupra acelui imobil. . cât priveşte condiţiile de exercitare a acesteia contra terţilor subdobânditori. susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Acţiunea în rectificare nu poate fi introdusă împotriva unei înscrieri provizorii”. şi regimul acţiunii în rectificare. se poate cerc rectificarea sau. de următoarele dispoziţii noi. Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului.art. cu sau fără ascultarea pârtilor. fie prin declaraţie autentică. . 102: „Termenele prevăzute la art. 37 şi 38 din lege sunt termene de prescripţie. 7/1996. b) Reglementarea actuală. în privinţa înscrierii. în funcţie de datele înscrise în cartea funciară. sau dacă din titlul transmiţătorului şi din cuprinsul cărţii funciare nu reiese vreo neconcordanţâ între aceasta şi situaţia juridică reală.art. Este vorba. cu sau fără ascultarea părţilor. a căror nerespectare antrenează stingerea dreptului la acţiune". Prin rectificare se înţelege radierea.art. 2: „Dobânditorul este considerat de bună-credinţă dacă.Cererea de rectificare a noilor materiale este imprescriptibilă.art. 43 .". republicată: . drept ce a fost lezat de noua înscriere. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate. introduse în Legea nr. în special. . nu a fost notată nici o acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare. . între altele. 31 alin. 100: „Rectificarea unei înscrieri în cartea funciară poate fi cerută de orice persoană interesată. Prin persoană interesată se înţelege acea persoană care a avut sau are un drept înscris în cartea funciară. 247/2005 a modificat. fie. dacă nu aduce atingere drepturilor personale şi nu modifică conţinutul dreptului înscris”. modificarea acesteia”. la dala înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său. după caz. 101: „Rectificarea unei înscrieri se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraţie în faţa judecătorului de carte funciară. cu situaţia juridică reală.

nr. 115/1938 (art. 247/2005 s-au redus şi mai mult aceste diferenţe. nereţinute în Legea nr. 1 din D. cât şi în acela al Legii nr. vor fi înlăturaţi din cartea funciară numai dacă Ia data înregistrării cererii lor de înscriere era notată o acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare sau dacă din titlul transmiţătorului (autorul lor imediat) rezulta vreo neconcordanţâ între cuprinsul cărţii funciare şi situaţia juridică reală. 34-37. În genere. dobândit cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros. se va putea îndrepta şi împotriva terţelor persoane care şi-au înscris un drept real. 115/1938 (art. c) ) Apreciere critică. republicată (art. 2 din Decretul-lege nr. 51. 115/1938 şi art. afară de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris”. Regulamentul 44 . în prezent. urmare modificărilor aduse prin Legea nr. . unele termene de prescripţie aplicabile în anumite ipoteze speciale. a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris. 40 alin.Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraţie autentică. aşa cum am văzut. 36: „Acţiunea în rectificare. care. 115/1938). 7/1996). însă au rămas pe mai departe deosebite condiţiile de fond pentru admiterea acţiunii în rectificare contra terţilor subdobânditori de rea-credinţă cu titlu oneros. nr. De asemenea. 37 alin. 53). în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere. bazându-se pe cuprinsul cărţii funciare. 7/1996. 7/1996 (art.de Cadastru şi Publicitate Imobiliară)". Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară. art. 37 alin. fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. este de observat că acţiunea în rectificare cunoaşte o reglementare asemănătoare în sistemul Decretului-lege nr.art. art. 34). 38 din L. în etapa iniţială (1996-2005). Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.L. precum şi cazurile de admisibilitate a acţiunilor în rectificare contra terţilor subdobânditori de bună-credinţă şi cu titlu oneros (cf. 34-40). spre deosebire de Decretul-lege nr.n. Principalele deosebiri vizau. a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale (n. întemeiată pe nevalabilitateă înscrierii. 2 şi 3.

Or. 100 alin. pe lângă înscrierea definitivă. 29). 100 alin. 2 din acest act normativ trebuie socotită ca fiind ilegală şi. 2). Cum Legea admite. potrivit art. a) Subiectele şi obiectul acţiunii in rectificare.1. înscrierea provizorie nu a fost sau. inaplicabilă. Regulamentul restrânge cercul persoanelor care au calitate procesuală activă în promovarea unei asemenea acţiuni. prin persoană interesată se înţelege acea persoană care a avut sau arc un drept înscris în cartea funciară. într-adevăr. însă numai în măsura şi sub condiţia justificării ulterioare (art. Potrivit Legii. lată de ce raţiunea pentru care Regulamentul nu admite acţiunea în rectificare contra unei înscrieri provizorii pur şi simplu ne scapă. 34 din Lege vorbeşte de rectificarea „înscrierilor din cartea funciară". dacă: 1° înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. conform art. 100 alin. 45 . Cererea de chemare în judecată. deşi art. Cu toate acestea. 5. pe larg. acţiunea în rectificarea poate fi intentată de către orice persoană interesata (art. 36). dacă din diverse motive. 4. fără a distinge după obiectul sau natura lor. posibilitatea introducerii unei acţiuni în rectificare a unei înscrieri provizorii (art. după caz. motiv pentru care dispoziţia cuprinsă în art. 3° nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. şi posibilitatea înscrierii provizorii a drepturilor reale imobiliare. 2° dreptul înscris a fost greşit calificat. inclusiv pe calea unei acţiuni judiciare. drept ce a fost lezat prin noua înscriere. 4° înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului. in terminis. deci. orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară. ubi lex non distinguit nec nos distingi/ere debemus. aceasta însemnează că. a devenit inexactă trebuie rectificată. 34 din Lege. Condiţiile de admisibilitate a acţiunii în rectificare După cum am arătat. 1. dacă aceasta nuleste posibilă pe cale amiabilă.exclude. Procedura de judecată 5.

pe baza dispoziţiilor primare. înscriere a cărei înlăturare se cere în vederea restabilirii stării anterioare de carte funciară (restitutio in integrum). iar Primus a acordat apoi sub nr. Rămâne însă de văzut dacă acţiunea în rectificare aparţine sau nu şi succesorului cu titlu particular al lui Primus sau a aceluia care a dobândit de la Primus un ius in re aliena (de ex. 7/1996.) şi creditorii chirografari ai lui Primus. 2 o intabulare lui X. care are şi el interes ca Secundus să fie înlăturat din 46 . precum şi ale altor legi aplicabile în materie. persoanele care nu şi-au înscris vreun drept în cartea funciară. în favoarea lui Secundus e atacabilă. în mod cu totul nejustificat. sub nr. vor avea calitatea de a intenta acţiunea în rectificare şi succesorii universali ori cu titlu universal ai lui Primus. acela în folosul căruia a încetat dreptul din cauza dispariţiei condiţiilor de existenţă a acestuia ori. In concreto. 1 din Regulament. 100 alin. grevat. ca reclamant. Astfel. civ. 34 pct. rezultă că sfera persoanelor care au calitate procesuală activă într-o acţiune în rectificare a înscrierilor de carte funciară este mai largă decât cea rezultată din art. persoana care a avut un drept înscris în cartea funciară. 974 C..Sunt excluşi astfel. De asemenea. acela a cărui situaţie tabulară a fost prejudiciată prin greşita calificare a dreptului (art. 24 şi 26). în primul rând. iar. şi anume: În primul rând. radiat ori restrâns în orice mod prin înscrierea ce urmează să fie atacată ca nevalabilă (art. 34 pct. Prin urmare. intabularea ipotecii înscrise în partea a III-a a cărţii funciare. pe calea acţiunii oblice (art. care este vătămat prin înscrierea inexactă (nevalabilă) făcută de succesorul tabular (Secundus). această dispoziţie fiind ilegală trebuie socotită nescrisă şi neavenită. 1. modificat. 1). 3). ceea ce nu se poate face decât în urma admiterii acţiunii în rectificare. adică ale Legii nr. va avea deci calitatea de a intenta acţiunea acel Primus al cărui drept a fost strămutat. după caz. urmând a determina sfera persoanelor care au calitatea procesuală într-o acţiune în rectificare. dar care sunt îndreptăţite să-şi înscrie. au încetat efectele actului juridic care a stal la baza înscrierii (art. 2). 34 pct. adică antecesorul tabular (Primus). cum este cazul celor care au dobândit drepturi extratabulare lezate printr-o înscriere ulterioară sau al celor care au dobândit vreun drept opozabil şi moştenitorilor înscrişi în măsura în care aceşti sunt ţinuţi de obligaţiile defunctului (art. va avea calitatea de a intenta acţiunea în rectificare.

47 . 169/1997: „Nulitatea poate fi invocată de primar. prefect. art. 26 din Lege). în astfel de cazuri. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim . poate introduce acţiunea în rectificare şi persoana care ar urma să aibă un drept înscris în cartea funciară. în condiţiile art. În sfârşit. creditorii chirografari.. printre care sc numără.”. când o dispoziţie de ordine publică necesită constatarea nulităţii unui act juridic sau când este necesar să apere drepturile şi interesele legitime ale minorilor. desigur.. Ministerul Public are şi el calitatea de acţiona. 45 C. prin ipoteză. cum este cazul înscrierii unui drept inopozabil reclamantului. pr.. astfel ca cesionând să intenteze acţiunea în rectificare. 7/1996. art. pe calea acţiunii oblice. cum ar fi cazul înscrierii unui drept de ipotecă în temeiul unui act juridic lovit de nulitate. cel care nu a fost niciodată înscris în cartea funciară. De asemenea. republicată. În al treilea rând. civ.. pe calea acţiunii pauliene (art. deoarece.cartea funciară. De asemenea. în mod excepţional. când atacă înscrierea făcută în nume propriu. În al doilea rând. instituţii sau autorităţi publice (v. 975 C. 1396 C. nu avea cum să fie mai înainte înscris în cartea funciară. vor avea calitatea de a promova acţiunea în rectificare şi succesorii titularului de carte funciară. Civ. de ex. adică titularul de carte funciară (posesorul tabular) al cărui drept este lezat de noua înscriere. 2 din L. 59 din Legea nr. întrucât s-a dobândit ori s-a înscris ulterior (v.. Tot astfel. dacă Primus poate ceda odată cu dreptul şi pretenţia sa.). art. 1325. adevăratul titular. precum şi alte persoane. atunci răspunsul nu ar putea fi decât unul afirmativ.). nr. odată cu cedarea bunului sau dreptului el a transmis şi toate accesoriile acestuia.). cum este proprietarul imobilului (verus dominus) care revendică imobilul înmatriculat la cererea altuia şi fără acordul său ori titularul altui drept real imobiliar (ex. şi acţiunile aferente (cf. are calitatea de a intenta acţiunea în rectificare şi persoana care are un drept înscris în cartea funciară. creditorul ipotecar) omis de la înscrierea în cartea funciară cu ocazia deschiderii cărţii funciare. adică titularul unui drept extratabular vătămat printr-o înscriere nevalabilă. în lipsă de stipulaţie contrară. civ. 111 alin. precum şi creditorii lui chirografari. ale persoanelor puse sub interdicţie sau ale dispăruţilor (art. deoarece.

Cât priveşte calitatea procesuală pasivă, chestiunea este mult mai simplă, deoarece fiind o acţiune contencioasă, iar nu de o simplă cerere graţioasă, acţiunea în rectificare se îndreaptă împotriva: - dobânditorului nemijlocit (Secundus) şi succesorilor săi universali sau cu titlu universal, în calitate de avânzi-cauză; succesorilor cu titlu particular ai dobânditorului nemijlocit (Tertius, Quartus, Quintus etc), în condiţiile art. 35 şi 36; nu interesează dacă aceştia au dobândit doar dreptul de proprietate sau vreun alt drept real constituit în favoarea acestora de către Secundus, nici dacă sunt dobânditori de bună-credinţă cu titlu oneros ori gratuit cât timp principiul publicităţii materiale este suspendat (art. 36) sau, după caz, cât timp acţiunea în rectificare rămâne deschisă şi contra acestora (art. 35 alin. 2). O sentinţă care ar condamna pe Secundus la rectificarea, în tot sau în parte, a dreptului înscris în folosul său, când dreptul tabular fusese deja strămutat lui Tertius, care n-a stat, din diverse motive, în proces, nu ar avea nici o raţiune juridică, întrucât nu ar putea fi deloc executată. Prin urmare, o acţiune întocmită în acest sens nici nu ar putea fi admisă fiind într-adevăr lipsită de interes. Altfel se prezintă situaţia când Secundus a rămas înscris în cartea funciară ca proprietar, dar a constituit în favoarea altuia drepturi in re aliena (servituţi, ipoteci etc); în astfel de cazuri. Primus este liber să cheme în judecată pe Secundus şi totodată pe toţi dobânditorii ce-şi derivă de la el drepturile, sau numai pe unii dintre aceştia alături de Secundus. Această din urmă ipoteză este vizată de art. 37 alin. 1 din Lege.

48

CAPITOLUL VI PROCEDURA DE ÎNSCRIERE ÎN CARTEA FUNCIARĂ 1. Procedura de înregistrare şi rezolvare a cererilor de înscriere 1.1. Precizări prealabile Publicitatea imobiliară, desemnează totalitatea mijloacelor juridice prin care se aduce la cunoştinţa terţilor situaţia de drept şi de fapt a unui imobil. Această activitate se realizează de către servicii publice specializate, aflate de regulă în subordinea instanţelor judecătoreşti ori a unor autorităţi administrative, şi constă în înscrierea actelor şi faptelor juridice privind imobilele dintr-o localitate în registre publice special destinate în acest scop. După cum am arătat mai sus, în România au funcţionat mai multe sisteme de publicitate imobiliară, bazate pe registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare sau pe cartea funciară. În ce priveşte noul sistem de publicitate imobiliară, bazat tot pe cartea funciară, el a fost iniţial administrat de către birourile de carte funciară ale judecătoriilor, înfiinţate în temeiul Legii nr. 7/1996 şi organizate în conformitate cu Regulamentul din 1997 şi Instrucţiunile privind înfiinţarea cărţilor funciare cu caracter nedefinitiv (anexele 2 şi 3), iar în prezent, se află în gestiunea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi se realizează de către birourile teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară. Activitatea de carte funciară a fost şi este, prin excelenţă, o procedură necontencioasă (art. 70 din Regulament) căreia i se aplică principiile şi regulile specifice acestei proceduri speciale, şi anume:

49

a) înscrierile se fac, de regulă, la cererea persoanei interesate, în afară de cazurile în care se dispun din oficiu; b) prin cererile de înscriere sau radiere nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană (cf. art. 331 C. pr. civ.), chiar dacă, în conformitate cu principiul relativităţii (art. 22), înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută sau împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, şi-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată. Aceasta întrucât, prin ipoteză, cererea de înscriere se face fie în temeiul actului juridic obligaţional având ca obiect transmiterea, constituirea, modificarea ori stingerea unui drept real imobiliar, fie în temeiul unei hotărâri judecătoreşti (art. 47), însemnează că acordul la înscriere a celui înscris în cartea funciară este prezumat sau, după caz, suplinit de hotărârea judecătorească prin care s-a dispus înscrierea, astfel încât între părţi nu există nici un litigiu ori dacă acesta a existat, el a fost tranşat deja la data formulării cererii de înscriere. Din acest motiv, activitatea de înscriere în cartea funciară îmbracă trăsăturile unei veritabile proceduri necontencioase caracterizate prin absenţa unui „litigiu" - mai exact a unui „diferend" şi, bineînţeles, a unui „adversar”. c) încheierile prin care se soluţionează cererile de înscriere de către registratorul de carte funciară (funcţionar public angajat al oficiului judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară, iar nu judecător) sunt ca natură juridică acte administrative executorii, care nu au putere de lucru judecat (cf. art. 336 şi 337 C. pr. civ., pentru ipoteza încheierilor judecătoreşti pronunţate în materii necontencioase sau graţioase), nefiind pronunţate în cadrul unei proceduri administrativ-jurisdicţionale; titularul cererii respinse o poate reitera oricând, nu numai dacă se prevalează de temeiuri sau argumente noi ori dacă o reface cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, ci şi dacă se bazează pe aceleaşi temeiuri sau argumente şi solicită acelaşi lucru. De asemenea, în condiţiile legii, cei interesaţi, inclusiv cei care au formulat cererea de înscriere, respinsă de registrator, pot exercita şi o acţiune în rectificare a înscrierilor de carte funciară, pentru motivele anume prevăzute de lege (art. 34), chiar dacă nu au formulat plângere contra încheierii de respingere ori de admitere, ori această plângere a fost

50

ea se completează cu dispoziţiile generale în materie necontencioasă prevăzute de Codul de procedură civilă şi care. de lege lata. De precizat că aceste reglementări au caracter special în raport cu dispoziţiile generale privitoare la procedurile necontencioase care alcătuiesc Cartea III din Codul de procedură civilă (art. 338 alin. în Legea nr. 63 din Lege. 129134. civ. 100-101. Prin urmare. 50). ceea ce înseamnă că. 51 . că „materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămâne supuse dispoziţiilor speciale. 47-551. prevede. 7/l996 (art.respinsă. 43-69. 7/1996 şi în actele normative emise în baza ei. la rândul lor.). art. care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul cărţii de faţă”. 37. precum şi în Instrucţiunile privind înfiinţarea cărţilor funciare cu caracter nedefinitiv. 103-128. 85-91. 338 alin. 136-140). corelaţia dintre cele două reglementări rămâne guvernată de bine cunoscutele adagii: specialia generalibus derogant şi generalia non specialibus derogant. 36. Sediul materiei Procedura de înscriere în cartea funciară este reglementată. pr. În acest sens. procedura de înscriere în cartea funciară este guvernată de regulile cuprinse în Legea nr. pr. în fapt. 95-97. in terminis. 1 C. iar în măsura în care acestea nu prevăd nimic.2. d) încheierile pronunţate de registratorul de carte funciară sunt supuse controlului judecătoresc (nu judiciar) exercitat de către instanţele judecătoreşti care sunt competente să soluţioneze plângerea împotriva acestor încheieri de către cei vătămaţi în drepturile sau interesele lor legitime. în măsura în care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii” (art. precum şi căile de atac contra hotărârilor judecătoreşti prilejuite de acest control (art. se întregesc cu „dispoziţiile de procedură contencioasă. 1. 331-339). 80-83. 40. Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară (art. 70-71. Civ. rămase în vigoare până la adoptarea" noului Regulament de organizare şi funcţionare a birourilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară prevăzut de noul art. 2 C. printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. 93.

după caz. persoane fizice sau juridice. potrivit înscrisului original. Procedura de lucru în materie de carte funciară 2. urmează să strămute. iar dacă este vorba de un minor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. intabularea sau înscrierea provizorie a unui drept tabular poate fi cerută de orice persoană care. ţinând seama mai ales de obiectul acesteia. acest lucru poate fi făcut de orice persoană interesată. Într-adevăr. va fi necesară încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal). care trebuie să fie valabil. chiar dacă ar fi incapabil. 20 alin. există riscul pierderii lui. de titular. Legea nr.1. Situaţia se schimbă. Persoanele îndreptăţite să ceară înscrierea a) Precizări prealabile. cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu (art. 7/1996. căci. deoarece este în principiu utilă de vreme ce are ca efect consolidarea juridică a dreptului legalmente dobândit prin asigurarea opozabilităţii lui faţă de terţi. dobândit ex contractu ori ex lege. adică a antecesorului sau succesorului tabular. Cine are dreptul de a cere înscrierea? De regulă. să constituie. 2 din Lege). falit căruia i s-a ridicat dreptufae administrare a bunurilor sale etc). Astfel. ori de câte ori este vorba de îndeplinirea unor formalităţi pentru dobândirea ori conservarea unui drept subiectiv civil. şi atunci când înscrierea ar fi translativă sau constitutivă de drepturi. alminteri. înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate.. Cererea de însciere. acest consimţământ trebuie dat cu observarea regulilor privitoare la capacitate (de ex. însă pentru identitate de raţiune. Înscrierea dobândirii unui drept real imobiliar ori personal poate fi cerută şi de o persoană incapabilă (minor. 5 din Lege). dacă este vorba de stingerea unui drept tabular. dar şi de raporturile juridice existente între titularul de carte funciară şi alte subiecte de drept. potrivit Legii nr. 47 alin. lucrurile ar trebui să stea la fel.2. hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităţii administrative. 7/1996 şi Regulamentul fac anumite precizări privind persoanele care efectiv pot solicita efectuarea unei înscrieri. În legătură cu problema persoanelor îndreptăţite să solicite efectuarea de înscrieri în cartea funciară. însă. în cazul celui pus sub interdicţie consimţământul la radiere va fi dat de reprezentantul său legal. iar dacă acesta este incapabil. interzis. să 52 . în primul rând. caz în care radierea acestuia se poate face numai cu „consimţământul titularului dreptului” (art.

dacă înfăţişează înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plăţii (art. ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităţii administrative. art. instanţa judecătorească va transmite. 6 şi 7. 47 alin. adică antecesorul sau succesorul tabular (art. 8). real sau de creanţă. va putea cere biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară. art. 55. Debitorul care a plătit valabil creanţa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii. chiar dacă părţile s-ar opune (art. 22-24. 9). constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar.modifice. 54 alin. Înscrierea unui drept. Cît priveşte Regulamentul. 6). adică antecesorul sau succesorul tabular (art. notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul. b) Persoanele îndreptăţite să ceară înscrierea în cartea funciară: 1) persoana persoana în favoarea sau împotriva căruia urmează să se •încuviinţeze intabularea. ori a unei sarcini mai pot fi cerute de (art. înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini (art. 100). 2) persoana în favoarea căreia sau împotriva căreia urmează să se încuviinţeze radierea sau îndreptarea înscrierii unui drept tabular. 46 alin. 2). în termen de 3 zile. 1. 85 şi 101 din Regulament). 1). să dobândească sau să stingă un drept tabular (art. 47 alin. 20 alin. 20 alin. 2. acesta dezvoltă dispoziţiile Legii nr. hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă. din Lege. 3) proprietarul unui imobil poate cere ca intenţia sa de a înstrăina sau de a ipoteca să fie 53 . art. prin exemplificarea mai ales a categoriilor de persoane care pot solicita efectuarea de înscrieri în cartea funciară (în special art. 43 alin. 7): a) mandatarul general al celui îndrituit. 1. art. art. 7/1996 mai sus citate. 43-46. 2. În fine. 91 şi art. 6 din Lege. 47 alin. art. 22. art. în numele şi în folosul debitorului său. În prezent. creditorul a cărui creanţă certă şi exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească. De asemenea. b) oricare dintre titularii aceluiaşi drept. art. la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul (art. notarea altui drept personal ori de creanţă. 47 alin. unui drept de creanţă sau a oricărei alte menţiuni inexacte. înscrierea provizorie unui drept tabular sau. după caz. 47 alin. 85 din Regulament). 47 alin. 54 alin.

se modifică. 43 alin. după caz. 2 din Lege. Dacă se depun două exemplare. 1 din Lege). 9) instanţa judecătorească. 166 C.47 alin. efectuarea operaţiunilor de carte funciară. art. 39 alin. în cazurile anume prevăzute de lege (art. 47 alin. 7. lit. 6) creditorul chirografar. 46 alin. în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. 1 din Lege).). 4) oricare din titularii aceluiaşi drept ce urmează a fi înscris sau radiat [art. titular al unei creanţe certe. 47 alin. 8 din Lege. art. 36^43 alin. 8 din Lege. 85 din Regulament. pr. 5) mandatarul general al celui îndrituit sau. din Lege. 7) debitorul care a plătit valabil creanţa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară. 1 din Regulament): . b). lit. art. Această cerere va trebuie sa cuprindă (art. 2 din Regulament]. se constituie sau se stinge un drept real imobiliar (art.2.înscrisă în cartea funciară (art. 8) notarul public care a întocmit un act prin care se transmite. după caz. 85. din Lege]. 7. constitutive sau declarative de drepturi reale imobiliare. etc. art. se restituie părţii (ari. pen. Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune sau transmite biroului de cadastru şi publicitate imobiliară în a cărui rază teritorială este situat imobilul într-un singur. după caz [art. 2. în numele şi în folosul debitorului său. art. 47 alin. a). 54 alin. cel de-al doilea.exemplar. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege (art. cel cu procură autentică sau legalizată. Forma şi conţinutul cererii de înscriere a) Cuprinsul cererii. 1 din Regulament). 47 alin. privitoare la imobilele acestuia din urmă (art.). lichide şi exigibile. 10) organul de urmărire penală. 54 alin. 2 din Regulament). inclusiv avocatul sau consilierul juridic al celui îndreptăţit în cazul înscrierii sau radierii unui drept ori a unei sarcini ce a grevat imobilul acestuia din urmă. în cazul în care cere radierea ipotecii. 54 . dacă prezintă judecătorului de carte funciară înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plăţii (art.numele sau denumirea şi domiciliul sau sediul solicitantului. 125 şi 128 din Regulament etc. cu menţiunea numărului de înregistrare şi a înscrisurilor anexate cererii. 45 din Regulament). dacă solicită.

în temeiul căruia se solicită înscrierea. cererea de înscriere poate fi formulată oricând. 7/1996 şi nici Regulamentul nu prevăd vreun termen limită pentru formularea cererii de înscriere în cartea funciară de către părţile interesate sau. în afara cazurilor în care înscrierea sc face în mod gratuit. Legea prevede că la cererea de înscriere se va ataşa înscrisul original sau copia legalizată de pe acesta. în copie legalizată cu menţiunea că este definitivă şi irevocabilă sau. după caz. 47 alin. Dacă se depun înscrisuri originale sau copii legalizate. art. după caz. care asigură dobândirea. 47 alin. 2. 2 din Regulament la cererea de înscriere se va ataşa. respectiv a tarifelor aferente serviciilor de publicitate imobiliară care au fost solicitate biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară competentă.localitatea în care este situat imobilul. actul administrativ în original sau în copie legalizată. hotărârea judecătorească declarativă. constitutivă sau translativă de drepturi. se va păstra un exemplar al acestora ce se va păstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliară (art.indicarea actului sau a actelor în măsură să justifice cererea. b) Înscrisurile doveditoare. În acest sens. . 55 .3. Potrivit art. 47 alin. pe lângă înscrisul original sau copia legalizată în temeiul căreia se cere înscrierea. a) Lipsa termenului de formulare a cererii de înscriere. deoarece cererea de înscriere este un act cu caracter conservator. Dovada actelor şi faptelor juridice se va face numai prin înscrisuri întocmite în condiţiile dreptului comun. şi dovada plăţii taxelor legale. Nici Legea nr.obiectul înscrierii. Obiectul înscrierii îl constituie drepturile tabulare. drepturile personale. care acţionează în numele şi în folosul acestora. prin care se constată actul sau faptul juridic. Acesta este un lucru cât se poate de firesc. 1 şi 2 din Lege. de către alte persoane. actele şi faptele juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară. numărul cadastral (numărul topografic) şi numărul de carte funciară.. Termenul de introducere a cererii de înscriere În principiu. 2 şi 4 din Regulament). .

cât timp cel care s-a obligat să strămute. calculat din ziua când s-au făcut înscrierile. sub sancţiunea inopozabilităţii (ineficacităţii relative) dobândirii lor faţă de anumite persoane (terţi). Cu atât mai mult când înscrierea în cartea funciară se face cu efect de informare a terţelor persoane cererea de înscriere poate fi formulată oricând pentru a da posibilitate acestora să cunoască situaţia juridică reală a imobilului înmatriculat în cartea funciară. legea prevede anumite cazuri când cererea de înscriere a unor drepturi reale imobiliare trebuie făcută în anumite termene.modificarea sau stingerea unui drept tabular sau. la data înregistrării cererii. O asemenea soluţie se deduce. să modifice ori să constituie un drept real. din prevederile art. nefiind. 1786 şi 1787). care dacă sunt înscrise în termenele prevăzute de lege. aşadar. dar neîndoielnic. 30). personal ori de altă natură în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară este înscris în cartea funciară ca titular al dreptului transmis. această nu mai poate fi făcută. modificat ori grevat. Este vorba de cazul unor privilegii imobiliare. efectua numai împotriva aceluia care. Intr-adevăr. sub sancţiunea pierderii rangului iniţial dobândit (art. după caz. b) Termene speciale de conservare a eficacităţii absolute a drepturilor reale dobândite fără înscrierea în cartea funciară. personal sau de altă natură. era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută. care pentru a conserva dreptul de privilegiu sau de ipotecă trebuiau reînnoite înainte de expirarea termenului de 15 ani. sunt. De subliniat că. A contrario. antecesorul tabular nu mai figurează ca înscris al titularului dreptului împotriva căruia urmează să se facă înscrierea. implicit. conform acestui text. 22 care reglementează principiul relativităţii înscrierilor. în principiu. special ocrotite de lege. cum se întâmpla în sistemul Codului civil în privinţa inscripţiilor privilegiilor şi garanţiilor ipotecare. opozabilitatea faţă de terţi a unui drept real. În concluzie. o dată înscrierea făcută. deoarece va fi respinsă ca inadmisibilă faţă de cuprinsul cărţii funciare. înscrierea unui drept se poate. opozabile cu efect retroactiv. nevoie de reînnoirea înscrierilor efectuate. şi terţilor care au dobândit vreun drept asupra imobilului grevat înainte de expirarea 56 . dacă din diverse motive. în principiu. cererea de înscriere va putea fi făcută oricând de către orice persoană interesată. ea conservă toate efectele prevăzute de lege cât timp nu a fost radiata (suprimată) din cartea funciară (art. să constituie. Prin excepţie de la regula înscrierii oricând a dobândirii sau modificării unui drept tabular.

. cel ineresat va putea. pentru tot ce are dreptul de a reclama în această calitate. însă ipoteca. nu a 57 . coeredele sau copărtaşul conservă. 1741 C. cum am arătat deja.: „Toate creanţele privilegiate supuse la formalitatea inscripţiei. civ. potrivit art. totuşi. nu datează decât de la epoca inscripţiilor care vor trebui făcute …”. Când cursul înscrierilor este oprit numai temporar. asupra nici unui bun care se găseşte cuprins în masa comună (art. 1745 C. în caz de împărţeală. în privinţa tuturor persoanelor al treilea. cere daune-interese de la antecesorul tabular. Oprirea cursului înscrierilor a) Precizări prealabile. creditorii şi legatarii. conservă privilegiul asupra imobilelor succesiunii în faţa creditorilor erezilor sau reprezentanţilor defunctului prin înscrierea acestui privilegiu. după încetarea obstacolului care oprise temporar încuviinţarea înscrierii. caz în care nici o ipotecă stabilită de erezii sau reprezentanţii defunctului asupra acelor bunuri înaintea de expirarea acestui termen nu le va putea fi opozabilă. care cer separaţia patrimoniului defunctului. eventual. civ. care opresc temporar sau definitiv cursul înscrierilor în cartea funciară.. Deşi. respectiv după modificarea stării tabulare existente de la data naşterii dreptului de a solicita încuviinţarea înscrierii. în termen de şase luni de la data deschiderii succesiunii. pot surveni între timp obstacole care împiedică efectuarea înscrierii. civ. sau asupra lucrului vândut la licitaţie. potrivit art. dacă cererea de înscriere este formulată tardiv. situaţii. aceasta putând fi formulată oricând. prin înscrierea acestui privilegiu în termen de 60 de zile socotite de la data actului de împărţeală sau de la data adjudecării imobilului prin licitaţie. în temeiul unui act sau fapt juridic anterior. Există. nu există. privilegiu său asupra bunurilor cuprinse în fiecare lot. Tot astfel. excepţionale. prin urmare. nu încetează cu toate acestea de a fi creanţe ipotecare. când din cauza lui.). un termen pentru efectuarea înscrierilor în cartea funciară. 1743 C. interval în care nici o ipotecă nu poate fi constituită în prejudiciul coeredelui sau copărtaşului creditor. în privinţa cărora nu s-ar fi îndeplinit condiţiile prescrise pentru conservarea privilegiului. ce-i drept. spre ex. efectuarea înscrierii. atunci este posibilă. Dacă însă obstacolul este absolut. 3.termenului în care privilegiul trebuia să fie înscris în cartea funciară. eventual. în principiu. Într-adevăr.

a fost primită de instanţa. dacă la data deschiderii procedurii „un act juridic nu devenise opozabil terţilor. 85/2006 privind procedura insolvenţei. actele de înstrăinare sau de constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit sunt impozabile creditorilor chirografari urmăritori şi adjudecatarului din momentul notării în cartea funciară a somaţiei de plată. deşi înscrierea este admisibilă. nu va putea opri urmărirea silită sau. 3). să constituie ori să modifice un drept real imobiliar ori de altă natură în folosul altei persoane. cazuri în care acesta este ţinut să consimtă la intabularea sau înscrierea dreptului acordat de autorul său. a acestor înscrieri.mai fost posibilă înscrierea. afară de cazul în care creditorul urmăritor sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobânditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor cc se urmăresc. De reţinut că decesul titularul constituie un obstacol dirimant pentru efectuarea înscrierilor deoarece înscrierile întemeiate pe obligaţiile defunctului se vor putea face şi după ce dreptul moştenitorului a fost înscris. intabulările şi orice alte formalităţi specifice necesare acestui scop. 4 C. în măsura în care se dovedeşte că moştenitorul este ţinut de aceste obligaţii (art. în limita valorii de circulaţie a imobilului dobândit. terţul dobânditor va putea să ceară instanţei să dispună înscrierea (art. temporară sau definilivă. ea este ineficace faţă cu terţii interesaţi. sunt cazuri când. efectuate după data deschiderii procedurii. 20 alin. De asemenea. autoritatea 58 . Avem în vedere în principal următoarele situaţii: 1) începerea procedurii urmăririi silite imobiliare. după notarea somaţiei de plată în cartea funciară. inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare (art. sunt fără efect fată de masa creditorilor. potrivit art. dacă terţul achizitor s-a înscris în cartea funciară. legal formulată. vor putea opune inopozabilitatea. 2) deschiderea procedurii reorganizării sau lichidării judiciare a celui văre s-a obligat să strămute. 50 din Legea nr. inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare. indiferent că este vorba de acte încheiate anterior sau ulterior acestei date. transcrierile. civ. cu excepţia cazului în care cererea sau sesizarea. după caz. iar în caz contrar. nu va putea scoate imobilul de sub urmărirea silită decât consemnând toate sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc. 497 alin. pr. care în vederea realizării unor drepturi proprii. înscrierile.). În acest caz. 24). desigur.

inopozabil. prin care acesta a fost obligat să tolereze înscrierea dreptului real în favoarea reclamantului etc). dar. 5 din Legea nr. prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti. temporar. când provin succesiune. cel care a câştigat procesul contra proprietarului tabular. Prin urmare. după caz. pentru a dispune de ele. ar viola anumite principii de carte funciară ori alte norme de ordine publică. acţiunea în prestaţie tabulară. însă. 27 alin. în caz contrar. instanţa să dispună radierea. vânzare silită. Sunt cazuri în care cel care a dobândit un drept real sau de creanţă în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară este oprit temporar să obţină înscrierea în temeiul unei dispoziţii legale speciale.sau instituţia competentă cel mai târziu în ziua premergătoare pronunţării hotărârii dc deschidere a procedurii" reorganizării judiciare sau a falimentului. în acest caz. drept. cererea de înscriere formulată de titularul veritabil nu va putea fi admisă. el se va putea înscrie în mod valabil în cartea funciară. deoarece o astfel de înscriere ar prejudicia interesele altor persoane sau. decât după radierea dreptului titularului aparent (succesorul tabular) al cărui drept înscris îi este inopozabil. b) Oprirea temporară a cursului înscrierilor. 7/1996. uzucapiune. acesta nu va putea să-şi mai înscrie dreptul. în limita valorii de circulaţie a acestuia de la data dobândirii. uzucapantul. prin care antecesorul tabular să fie obligat să predea înscrisurile trebuitoare înscrierii dreptului real acordat reclamantului. iar. 7/1996. 2) cazul prevăzut de art. va putea fi 59 . se ştie că. el nu va putea scoate imobilul de sub procedura concursuală şi evita astfel urmărirea silită decât consemnând. accesiune. cu acordul creditorilor şi la dispoziţia masei credale. prin ipoteză. potrivit acestui text de lege. adevăratul titular (eredele veritabil. dacă l-a dobândit cu titlu gratuit. Or. contravaloarea acestuia. dacă terţul achizitor s-a înscris ulterior în cartea funciară. dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale se dobândesc fără înscrierea în cartea funciară. odată radiat dreptul potrivnic. în cartea funciară. titularul trebuie să le înscrie. prin efectul legii. în prealabil. Este vorba în principal de următoarele situaţii: 1) cazul prevăzut de art. dacă un terţ achizitor a dobândit un drept real imobiliar de la titularul înscris în cartea funciară. 26 din Legea nr. preţul imobilului dobândit (chiar dacă l-a vărsat anterior debitorului supus procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului) sau.

îndreptată. 37 alin. dar nu identic cu cazul precedent. chiar dacă terţul achizitor a fost de rea-credinţă ori a dobândit imobilul cu titlu gratuit. conform art. şi împotriva terţului dobânditor înscris în cartea funciară. 7/1996. Si în această ipoteză. 4) cazul prevăzut de art. dobânditorul anterior nu va putea să-şi înscrie dreptul dobândit decât în baza hotărârii judecătoreşti prin care s-a constat cu putere de lucru judecat că dreptul său este preferabil celui dobândit de terţul achizitor cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii celui de-al doilea act. dacă 1-a dobândit cu titlu oneros. 3) cazul prevăzut de art. republicată. construcţiile executate cu modificările fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor. primul achizitor nu poate fi înscris în cartea funciară ca titular veritabil.28 din Lege permite dobânditorului anterior al imobilului să ceară instanţei să acorde înscrierii sale rang preferenţial faţă de înscrierea efectuată de un terţ. 28 din Legea nr. dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) actul juridic în baza căruia se solicită prestaţia tabulară să fie încheiat anterior celui căruia a fost înscris dreptul terţului în cartea funciară. Or. potrivit legii.. cât timp terţul dobânditor este înscris în cartea funciară ca titular al dreptului litigios. 5. ulterioare. nu se consideră finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară. 27 alin. art. 50/1991. care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii actului. să fi fost de rea-credinţă la data încheierii actului. 60 . 5 din Legea nr. b) terţul să fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau. asemănător.

caz în care va avea. potrivit dreptului comun. civ. 3) când imobilul a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică (art.c) Oprirea definitivă a cursului înscrierilor. dacă privilegiul sau ipoteca nu a fost înscrisă. aceştia se vor desocotkcu antecesorul tabular. constituit ori modificat a fost între timp dobândit de un terţ subachizitor de bună-credinţă cu titlu oneros ori gratuit care.. oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară etc). 31. cel care dobândise printr-un act anterior un drept real imobiliar va pierde definitiv dreptul în favoarea celui înscris. Pe lângă situaţiile. dacă imobilul a fost expropriat prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. în această 61 . doar o acţiune recursorie contra celui care se face vinovat de pierderea dreptului (antecesorul tabular. imobilul a fost înstrăinat valabil unui terţ care nu este ţinut propter rem pentru plata creanţei anterior garantate cu acel imobil. judeţean ori local. există situaţii când acest curs este definitiv întrerupt în sensul că cel în favoarea căruia s-a transmis. anterioare care opresc temporar cursul înscrierilor. 1790 C. 2) în cazul privilegiilor şi ipotecilor imobiliare neînscrise. în condiţiile dreptului comun. eventual. dreptul de urmărire este stins. cu excepţia servitutilor a căror menţinere nu ar 11 contrară uzului sau destinaţiei publice a imobilului trecut în domeniul public naţional. 26 alin. 2 din L. Dacă există terţi achizitori care nu şi-au înscris drepturile dobândite anterior până la finalizarea procedurii de expropriere. care opresc definitiv cursul înscrierilor. după cum ştim. 35 alin. dispunându-se închiderea cărţii funciare. dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra imobilului respectiv se vor satisface exclusiv din valoarea despăgubirilor primite. 7/1996). modificat ori stins un drept real imobiliar nu mai poate obţine întabularea ori înscrierea provizorie a dreptului în folosul său. potrivit legii. a contrario. 4) imobilul a pierit în întregime. dreptul real imobiliar strămutat. din cauza intervenirii unor obstacole dirimante. 2 şi art. numai creditorii care au privilegiu sau ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl urmăresc în orice mână ar trece. dacă terţul subdobânditor are un drept inatacabil. constituit. conform art. nu mai poate fi radiat din cartea funciară (art. 36 din Lege). nr. Acest lucru se întâmplă: 1) în cazul actelor de transmitere ori de constituire a unor drepturi reale.

registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară. dacă registratorului îi este interzis să ordone. „la autentificarea actelor prin care se constituie. extrase de carte funciară etc. 1721 C. Bineânţeles. se modifică sau se stinge un drept real imobiliar. nu este vorba de „oprirea definitivă a cursului înscrierilor” şi nici măcar de „oprirea temporară” a cursului înscrierilor. 54 alin. neinspirată a legiuitorului. în acelaşi interval de 62 . după caz. cu excepţia aceluia pentru care a fost eliberat extrasul. Reluarea cursului înscrierilor Dacă cursul înscrierilor a foit oprit din cauza unor impedimente temporare. ci numai de faptul de simpla interdicţie a registratorului de a dispune efectuarea de înscrieri pe perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară. notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare sau. 26. 5 şi art.situaţie. modificate sau stinse. certificat de sarcini. Pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciară pentru autentificare. 16 din lege. 4. în sensul celor date mai sus acestor două noţiuni. 27 alin. soluţie evident. se poate solicita înscrierea drepturilor reale sau oersonale de către cel în favoarea căruia au fost dobândite. dacă nu se va folosi pentru refacerea obiectului asigurat (art. Potrivit art. deoarece blochează în mod nejustificat şi abuziv cursul înscrierilor de carte funciară ori de câte ori terţii interesaţi nu ar putea să obţină înscrierile la care au dreptul. sau să respingă cererea de eliberare de copii. Prin urmare. după încetarea acestor obstacole.). dacă imobilul a fost asigurat toate drepturile care grevau imobilul distrus se strămută de drept asupra sumei ce urmează a fi plătite de asigurător. I teza trei şi patru din Lege. cum sunt cele prevăzute de art. în acest caz. cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul”. civ. nu-i este însă interzis să refuze înregistrarea unor cereri de înscriere a unor drepturi reale formulate de orice persoane interesate în acest interval de timp. Evident. acest lucru este posibil cât timp nu intervin elemente sau fapte juridice noi care opresc în mod definitiv cursul înscrierilor. în perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare. înscrierea în cartea funciară a vreunui drept real sau de creanţă în favoarea altuia.

1. interdicţia instituită de art. făcute înainte sau în termenul de valabilitate a extrasului de carte funciară. 52 şi 54 din Regulament). alte piedici la înscriere (cum ar fi existenţa deja a unor cereri valabile de înscriere. aşa cum dintr-o regretabilă eroare se pretinde uneori. 54 alin. Numărul de înregistrare a cererii va fi şi numărul încheierii registratorului de carte funciară. constituire sau modificare a unui drept real imobiliar. Acest număr se va trece şi în partea cărţii funciare în care urmează să se facă înscrierea (art.timp. cu menţiunea numărului de înregistrare şi a înscrierilor anexate cererii. 3 din Lege. În concluzie. cel de-al doilea. Cu atât mai mult. registratorul nu este obligat să admită de plano cererea de înscriere în cazul în care actul pentru care s-a eliberat extrasul s-a încheiat în termenul de valabilitate a extrasului de carte funciară eliberat în acest scop. teza finală. 49 alin. 43 alin. inclusiv a documentelor cu care acesta se întregeşte. violarea principiului legalităţii formale etc). 7/1996 nu este o cauză de oprire a cursului înscrierilor şi nici de indisponibizare a imobilului înscris în cartea funciară. 5. decât dacă actul respectiv este valabil şi nu rezultă din cuprinsul cărţii funciare. Dacă se depun două exemplare ale cererii de înscriere. din Legea nr. Cererea se depune la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară unde se află cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea şi se înregistrează de îndată cu data şi ora primirii de către grefier sau de către conducătorul de carte funciară care ţine registrul de intrare (art. se restituie părţii solicitante sau reprezentantului acesteia. 63 . încălcarea principiului relativităţii înscrierilor. ci o simplă cauză de suspendare a soluţionării cererilor de înscriere pe durata de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificarea unui act de înstrăinare. după caz. Înregistrarea cererii de înscriere Înregistrarea cererii la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară. art. 1 din Regulament).

47 alin. d) cât timp lucrarea nu este efectuată. 4 din Lege). 2 şi 6. 55 alin. art. 2 şi 3. când este cazul. cererea nu mai poate fi modificată sau întregită. la rubrica „observaţii” numărul de înregistrare a lucrării. rangul (gradul de prioritate al acesteia. 50 alin. situaţie în care se va suporta. şi în materie de carte funciară registratorul nu poate dispune din oficiu efectuarea de carte funciară (cf. 3 din Regulament). 47 alin. fiind necesară înregistrarea unei cereri. I din Lege). art. 93 alin. registratorul asistent verifică dacă aceasta este admisibilă în raport cu datele de carte funciară şi menţionează pe cerere dacă există sau nu piedici pentru efectuarea lucrării solicitate. art. 1 şi 2 din Regulament). la cartea funciară (art. 4 din Lege. consemnând cu creionul în coala de carte funciară. numai diferenţa (art. 64 . subsecvenţi. după caz. 25 alin. 25 alin. nu se va elibera nici un extras de carte funciară (art. 6. dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la acelaşi birou teritorial. deoarece. se lasă o notă scrisă de către această persoană. b) fixează data de la care înscrierea în cartea funciară devine opozabilă faţă de terţi. 48 alin. art. 3 din Regulament). cu excepţia cazului în care pentru noua cerere s-ar prevedea taxe mai mari. În cazul în care coala de carte funciară se ataşează la cerere. această regulă reprezintă garanţia respectării principiului priorităţii şi ocrotirii terţilor de bună-credinţă direcţi sau. c) o dată înregistrată. 5-7 din Regulament). precum şi. în principiu. 48 alin. ci numai la cererea persoanei interesate. drepturile de ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang. art. iar celelalte drepturi vin în concurenţă şi vor primi numai provizoriu rang egal. se plătesc din nou taxele legale. urmând ca prin judecată să se hotărască asupra rangului şi asupra radierii înscrierii nevalabilc (art.Înainte de a înainta cererea spre rezolvare registratorului. Efectele înregistrării cererii de înscriere Inregistrarea cererii de înscriere produce o serie de efecte juridice specifice şi anume: a) învesteşte registratorul de carte funciară cu sarcina rezolvării ei.

la înscriere provizorie ori notare. art. dreptul sau faptul juridic care a făcut obiectul cererii şi imobilul la care se referă. caz în care se va fixa un termen în care solicitantul va fi înştiinţat să depună înscrisurile necesare. 48-50 din Lege. de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. 49-52 şi 58 din Regulament). în dreptul înregistrării acesteia şi se va nota în cartea funciară. e) este însoţit. daca nu este întocmită în limba română. dimpotrivă. Cererea de rezolvă. În cazul în care pentru soluţionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare (spre exemplu. sub sancţiunea radierii înscrierii provizorii (art. va admite cererea şi va dispune prin încheiere înscrierea dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii generale: a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege.1. după caz. se constată că cererea de înscrire sau radiere nu întruneşte condiţiile legale sau dacă din cuprinsul cărţii funciare rezultă piedici (impedimente) la intabulare. 65 . d) este însoţit de o traducere legalizată. 29 alin. Astfel. ea se va respinge printr-o încheiere motivată. Rezolvarea cererii a) Reguli comune. absenţa unor anexe ale înscrisului original şi despre care se face vorbire în cuprinsul acesteia. Despre respingerea cererii se va face menţiune în registrul de intrare.7. Registratorul cercetează îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă ale cererii potrivit art. în fapt şi în drept. 3 din Lege). registratorul. Soluţionarea cererii de înscriere 7. doar pe baza înscrisurilor prezentate de părţi. b) indică numele sau denumirea părţilor. lipsa menţiunii caracterului irevocabil al hotărârii judecătoreşti. după caz. lipsa traducerii legalizate a înscrisului întocmit într-o limbă străină etc). arătându-se numele sau denumirea celui care a cerut înscrierea. Dacă. fără citarea părţilor. c) individualizează imobilul cu un număr cadastral unic. Cererea de înscriere se soluţionează prin încheiere de către registratorul de carte funciară (art. lipsa copiei legalizate de pe înscrisul original. care nu aduc însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu fundamentează noi capete de cerere se va putea dispune înscierea provizorie. 48 şi 49 din Lege.

este vorba de acele cerinţe de validitate care pot fi verificate din cercetarea cuprinsului înscrisului original al actului sau faptului ce constată coroborată cu dispoziţiile de ordine publică aplicabile la data întocmirii actului. mai ales în regiunile de transcripţiuni şi inscriptiuni imobiliare. indicându-se atât partea cărţii funciare în care s-a făcut înscierea. registratorul de carte funciară. nu şi de acele cerinţe care presupun verificări suplimentare. în practică. b) Aplicaţii practice. nu poate să se sprijine decât pe cererea de înscriere şi pe documentele justificative anexate acesteia. bazat pe cartea funciară. principiul legalităţii înscrierilor cere ca actul juridic. aşadar. 66 . în baza căruia se solicită înscrierea. Desigur. întrucât şi registratorul de carte funciară este obligat să verifice legalitatea actelor în temeiul cărora se solicita efectuarea unei înscrieri în cartea funciară. chiar dacă activitatea de carte funciară a trecut în administrarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. făcut în baza art. inclusiv administrarea unor probe în acest sens (de ex. Odată cu trecerea la noul sistem de publicitate imobiliară. iar în prezent. numai de o procedură necontecioasă. cât şi numărul de ordine al înscrierii. 7/1996. existenţa viciilor de consimţământ. în temeiul cărora s-a cerut înscrierea unui drept real sau personal în noile cărţi funciare. 48 din Legea nr. de fond şi de formă.Pe înscrisul original al actului se face obiectul cererii sau pe copia acestuia se va menţiona efectuarea înscrierii sau respingerii. falsitatea sau imoralitatea cauzei. fiind vorba. sub sancţiunea respingerii cererii de înscriere ca nefondată sau inadmisibilă. asupra actelor juridice. s-au ivit numeroase probleme legate de controlul de legalitate. şi nici nu poate cita părţile interesate. lipsa discernământului etc). să întrunească toate condiţiile de validitate. După cum am arătat. Această chestiune este pe deplin actuală. deoarece judecătorul de carte funciară.

67 . i) persoanele cărora urmează să li se comunice încheierea. m) semnătura registratorului şi a asistentului registrator. 51 din Regulament): a) arătarea oficiului şi a biroului teritorial. 48 alin. c) felul înscrierii: intabulare (înscriere definitivă). 2 din Lege şi art. registratorul de la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară soluţionează cererile de înscriere prin încheiere. numărul de ordine. j) dreptul de ipotecă legală. numărul cadastral sau topografic şi numărul de parcelă (corpul de carte funciară). g) persoanele în folosul şi împotriva cărora se efectuează înscrierea. notare sau radiere. numărul cărţii funciare. termenul şi biroul teritorial la care se depune.7.2. Această încheiere trebuie să cuprindă următoarele (art. b) înscrisul pe care se întemeiază cererea. dacă este cazul. d) determinarea exactă a dreptului sau a faptului ce se cere a fi înscris. k) temeiul juridic în caz de admitere sau respingere. e) modalităţile drepturilor înscrise. h) persoana căreia urmează să i se predea înscrisurile originale. f) localitatea în care se află imobilul. Încheierea de carte funciară După cum am precizat. înscriere provizorie. l) calea de atac.

(2) Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere. la biroul teritorial. în termen de 15 zile de la comunicare. (3) Hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată cu apel”. 50 alin. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul. 7. 50 alin. dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii (art. în condiţiile legii. deoarece procedura de înscriere are caracter esenţialmente necontencios. Potrivit art. hotărârea instanţei 68 . 2 pct. 57 din Regulament prevede că apelul declarat împotriva încheierii se depune la biroul de carte funciară care a dat hotărârea atacată şi.. inclusiv pe calea acţiunii în rectificare. În mod asemănător. Dacă se va declara şi recurs. În toate cazuriie.Încheierea va avea numărul şi data de înregistrare a cererii de înscriere. după înscrierea din oficiu în cartea funciară. plus un exemplar care va rămâne la dosarul cererii de înscriere. precum şi celorlalte persoane interesate. se va comunica instanţei judecătoreşti competente (art. în termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii. precum şi cei ale căror drepturi au fost încălcate prin încheierea prin care s-a dispus efectuarea unei înscrieri o poate ataca.3. 1). Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciară. cel care a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi prin căile de atac exercitate cererea pe care s-a întemeiat încheierea judecătorului de carte funciară.). încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic. apelului sau recursului. 2 şi 3: . iar în caz de respingere se va motiva atât în fapt.civ.pr. În toate cazurile. cu privire la imobilul în cauză. art. însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare. 2 C. În caz de admitere a plângerii. potrivit menţiunilor din cartea funciară. cât şi în drept. Ea se redactează în numărul de exemplare necesar comunicării. instanţa care a judecat apelul va comunica biroului de carte funciară exercitarea acestei căi de atac pentru a fi notată în cartea funciară. Căi de atac Cel nemulţumit de soluţionarea cererii de înscriere.

biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului (judecătorie ori tribunal) şi va produce efecte retroactive pentru cartea funciară de la data înregistrării cererii la biroul teritorial.judecătoreşti rămasă irevocabilă se comunică. 8. Retroactivitatea efectelor hotărârii judecătoreşti până la data înregistrării cererii de înscriere asigură conservarea rangului dobândit prin cererea de înscriere şi anihilarea efectelor juridice ale înscrierilor ulterioare săvârşite în cartea funciară în măsura în care ar fi incompatibile cu cele dispuse prin hotărârea judecătorească respectivă. activitatea eminamente necontencioasă realizată în cadrul unei proceduri administrative speciale. notările făcute cu acestea se vor radia din oficiu din cartea funciară. 53 din Regulament): 69 . ci contenciosului administrativ special. Reguli generale de înscriere Orice înscriere care se face în cartea funciară trebuie să cuprindă (art. Din cele ce precedă rezultă că încheierile birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. reglementat prin Legea nr. Efectuarea înscrierii 8. în condiţiile Legii nr. apelul şi/sau recursul sunt respinse. iar nu de la data notării căii de atac ori a rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti. Dacă plângerea. pe baza hotărârii judecătoreşti rămase irevocabilă comunicate biroului teritorial de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului. din oficiu. 7/1996. deşi sunt acte administrative. nu sunt supuse controlului instanţelor de contencios administrativ. 554/2004.1.

a) ziua. potrivit legii.56 din Regulament). Pe înscrisul original al actului se face obiectul cererii sau copia acestuia se va menţiona efectuarea înscrierii sau respingerii. totodată. înscrierea se va completa cu trimitere la înscrisul doveditor. 4) drepturile succesorale constatate prin certificatele de moştenitor sau legator ori prin hotărâri judecătoreşti.înscrierea dreptului de proprietate comună. orice schimbare adusă vreunei înscrieri în cartea funciară se va evidenţia prin sublinierea vechii înscrieri şi prin trecerea în rubrica observaţii a numărului de ordine sub care s-a operat noua înscriere (art. încât să nu fie posibilă o interpretare eronată sau diferită faţă de aceea care rezultă din actele ce însoţesc cererea. dreptul sau faptul juridic la care se referă înscrierea şi numărul de înregistrare a acesteia şi să cuprindă. cu arătarea de va fi nevoie. numărul de înregistrare a cererii în temeiul căreia se face înscrierea. În acest scop. 3) drepturile stabilite prin deciziile emise de autorităţile competente.înscrierea modificărilor aduse corpului de carte funciară. indicându-se atât partea cărţii funciare în care s-a făcut înscrierea. 54 din Regulament): 1) construcţiile de pe terenurile delimitate cadastral. b) înscrisul pe care se întemeiază. cât şi numărul de ordine al înscrierii (art. uzufructul viager al unei persoane care a decedat). 2) radierile de drepturi stinse prin efectul legii (de ex.înscrierea drepturilor reale principale şi accesorii. Înscrierea care se face în baza încheierii registratorului de carte funciară trebuie să fie astfel efectuată în cartea funciară. În sfârşit. Deoarece problematica regulilor 70 . c) arătarea dreptului şi a modalităţilor lui sau a faptului juridic ce se înscrie. anul. 82 din Regulament). . există şi reguli speciale cuprinse mai ales în Regulament referitoare la: . În afara regulilor generale. precizări privitoare la (art. luna. .: preţul). a unor părţi din acesta (de ex. înscrierile operate în cartea funciară trebuie să menţioneze imobilul identificat cadastral. comune oricărei înscrieri.

44 din Lege prevede că “mai mulţi proprietari nu pot înscrişi în aceeaţşi carte funciară decât se găsesc în cazul coproprietăţii (proprietate comună ori în indiviziune)”. „coproprietatea asupra căreia se face înscrierea trebuie menţionată pe cote. date 71 . pe alocuri. art. totuşi. 2 şi 3). Regulamentul vorbeşte de „proprietate comună” şi. 19 alin. delicată. 1 pct. art.2. iar art.speciale de înscriere în cartea funciară este mai amplă şi. 17 alin. 19 alin. 149). 7/1996 distinge între „proprietatea imobiliară exclusivă” şi cea aflată „în coproprietate”. Cât priveşte introducerea cărţilor funciare în Vechiul regat şi Basarabia. aceasta a rămas. dreptul de proprietate se înscrie în partea a IIa a cărţii funciare (art. lucrările pentru alcătuirea cărţilor funciare în sistemul Decretului-lege nr. 115/1938 se compun din următoarele activităţi: 1) Lucrările judecătoreşti (art. b) din lege. fără a deosebi după cum acesta este format de unul sau mai multe imobile. în timp ce Legea nr. Înscrierea drepturilor reale Potrivit art. însă în ipoteza proprietăţii indivize sau pe cote-părţi “se va arăta partea indiviză fiecărui proprietar”. ne vom referi mai jos la aceasta. Din cele ce precedă rezultă că. aceasta se înscrie pe numele (sau denumirea) proprietarului unic şi cu privire la întregul corp de carte funciară. deoarece în cartea funciară nu pot figura decât imobilele care aparţin aceleiaşi persoane (art. 103 din Regulament prevede că „în cazul proprietăţii comune se va face menţiune cu arătarea nominală a persoanei cu care primul înscris este în coproprietate”. La rândul său. 8. În esenţă. 1 pct. care pot face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Regulile speciale de înscriere în cartea funciară. respectiv de „coproprietatea pe cote-părţi” şi „coproprietatea nedeterminată” pe cote-părţi. În cazul proprietăţii exclusive. nefiind posibilă înscrierea coproprielăţii nedeterminale decât cu privire la proprietatea comună a soţilor”. în genere. Acestea constau în cercetarea tuturor registrelor de publicitate în vederea adunării datelor privitoare la drepturile reale. în cadrul unui paragraf distinct. caz în care vor fi înscrişi în aceeaşi carte funciară toţi proprietarii. Ia drepturile personale şi la faptele juridice. adică proprietatea comună a soţilor. b). Cât priveşte proprietatea comună. 105 din acelaşi act normativ dispune că. greoaie şi destul de complicată.

5) Procedura de rectificare a proiectelor cărţilor funciare (art. După săvârşirea acestor lucrări se va trece la întocmirea proiectelor cărţilor funciare definitive. 4) Completarea şi verificarea cărţilor funciare provizorii (art. Acestea se întocmesc în două exemplare de către un judecător delegat de Ministerul Justiţiei: un exemplar împreună cu proccsele-verbale şi cu actele de măsurătoare se vor depune la judecătorie. b) întocmirea tabloului posesorilor de imobile. iar al doilea la primărie pentru ca părţile să poată lua cunoştinţă despre înscrierile făcute. Acesta se va publica în „Monitorul Oficial al României” şi va fi afişat la sediul primăriei şi al judecătoriei. Proiectele cărţilor funciare vor fi înaintate comisiei de control de pe lângă tribunalul judeţean care va proceda la verificarea modului de întocmire a cărţilor funciare şi după terminarea lucrărilor de verificare la nivelul fiecărei comune va înştiinţa Ministerul Justiţiei pentru declanşarea procedurii de rectificare prin ordin al ministrului justiţiei. Concomitent cu lucrările judecătoreşti legea prevede şi efectuarea de lucrări pentru individualizarea imobilelor care comportă mai multe etape: a) lucrări tehnice de măsurătoare parcelară executate pe comune. 2) Lucrările pentru individualizarea imobilelor (art. urmate de întocmirea documentelor cadastrale de către inginerul delegat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (dosare. c) verificarea şi recepţionarea lucrărilor de măsurătoare parcelară. Prin acest ordin toţi cei interesaţi sunt somaţi să facă declaraţii sau contestaţii împotriva înscrierilor existente în noile cărţi funciare în termen de 3 luni de la data afişării 72 . schiţe. 3) Coordonarea lucrărilor judecătoreşti cu măsurătoarea parcelară şi întocmirea cărţilor funciare provizorii (art. 163-171). va invita printr-o încunoştinţare scrisă. După expirarea termenului pentru formularea obiecţiunilor se va proceda la completarea sau rectificarea datelor cuprinse în cărţile provizorii. 151-162).care să fie puse la dispoziţia comisiilor însărcinate cu realizarea lucrărilor de teren necesare întocmirii cărţilor funciare. ascultându-se în mod prealabil părţile interesate. primind actele. planuri şi repertorii parcelare). 174-183). 172-173). Judecătoria. afişată timp de 15 zile la judecătorie şi primărie. ca toţi cei interesaţi să formuleze obiecţiunile lor motivate împotriva înscrierilor făcute în cărţile funciare provizorii în termen de 3 luni de la ultima zi de afişare.

prin act juridic. cu titlul oneros. drepturi reale. 73 . După terminarea procedurii de rectificare.lui în fiecare comună în parte. proiectele de cărţi funciare capătă caracterul de cărţi funciare definitive. întemeindu-se pe cuprinsul noilor cărţi funciare. sub sancţiunea de a nu fi opozabile terţelor persoane care au dobândit cu bună-credinţă.

Astfel. De asemenea. în total sau în parte. potrivit art. evidenţele cadastrale. aplicabile cu ocazia întocmirii cadastrului general. completarea şi reconstituirea cărţilor funciare.a. 7/1996 Spre deosebire de Decretul-lege nr. 66. dacă s-a distrus sau a devenit de nefolosit. completare şi reconstituire a noilor cărţi funciare consacrând un singur text acestei probleme extrem de importante. schiţa de plan. in cazul în care o carte funciară a fost distrusă. Legea nr. potrivit art. 61 şi 62 din Lege. în condiţii art. oraş sau municipiu). Este vorba de art. Desigur. trebuie complinit şi cu alte date necesare pentru întocmirea. la cerere sau din oficiu. se vor face de către registratorul de la biroul teritorial. dispoziţiile procedurii pentru întocmirea cărţilor funciare sunt aplicabile prin asemănare şi în cazul când o carte funciară urmează să fie completată prin înscrierea unui imobil. 184. existenţa unor litigii cu privire la imobile ş. redactat în termeni enunţiativi. calitatea lor juridică.În sfârşit. completarea şi reconstituirea. şi conform căruia: „în cazul în care o carte funciară urmează a fi întocmită ori completată prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o altă carte funciară. constatări la faţa locului sau. 52. după caz. departe de a fi complet. care nu este încă înscris în nici o carte funciară. pierdută ori a devenit nefolosibilă.3. pe baza unei încheieri. 7/1996 a simplificat la maximum procedura de întocmire. precum şi situaţia dreptului de proprietate. Mai trebuie semnalate prevederile art. din diferite cauze. după caz. întocmirea. precum şi în cazul când o carte funciară sau o parte urmează să fie reconstituită. textul citat. în acest scop se vor folosi toate înscrisurile privitoare la imobilele în cauză pentru identificarea parcelelor şi a suprafeţelor. cum ar fi datele personale ale solicitanţilor. cu acordul celor interesaţi. necesar deschiderii din oficiu a noilor cărţi funciare având ca obiect imobilele de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale (comun. Sistemul Legii nr. 8. 115/1938. 61: „Dacă se constată unele diferenţe între suprafeţele înscrise în 74 . înregistrările după microfilme şi pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor”. posesia imobilelor.

fie pentru o parte dintr-o foaie. art. 59 din 75 . acesta prevede că „orice neînţelegeri cu privire la identificarea şi măsurarea parcelelor de teren. precum şi cu privire la proprietarii acestora. 8. se vor soluţiona de către instanţele judecătoreşti”. 137-140). Întocmirea şi completarea cărţilor funciare Deschiderea noilor cărţi funciare Prin întocmirea cărţilor funciare se înţelege deschiderea unei cărţi funciare noi prin înscrierea unui imobil care nu a fost ori nu mai este cuprins în nici o altă carte funciară. Cât priveşte Instrucţiunile. Cererea de întocmire sau completare trebuie să cuprindă următoarele date (art.actele de proprietate şi situaţia reală din teren.4. Plusurile şi minusurile de teren se stabilesc de către persoanele autorizate care efectuează măsurătorile şi se comunică celor în cauză şi primarilor”. 59) din Lege (art. 129 alin. 59. se înţelege înscrierea într-o carte funciară a unui imobil care a mai fost înscris într-o altă carte funciară. Regulamentul cuprinde dispoziţii de ordin general aplicabile procedurii de întocmire. Regulamentul de organizare şi ameţionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor şi Instrucţiunile privind înfiinţarea cărţilor funciare cu caracter nedefiniliv cuprind dispoziţii suplimentare şi absolut necesare privitoare la această procedură. cât şi dispoziţii speciale pentru întocmirea de cărţi funciare prin efectuarea de înscrieri cu caracter definitiv sau nedefinitiv (art. după caz. Cât priveşte art. Plusurile şi minusurile de teren de pe aceeaşi unitate administrativ-teritorială se compensează între proprietarii în cauză. 131-135. În plus. 61-62). Întocmirea şi completarea cărţilor funciare se fac la cerere sau din oficiu. consiliile locale vor înştiinţa pe proprietarii interesaţi. cu caracter definitiv în noile cărţi funciare. 2. prin completarea cărţilor funciare. Dimpotrivă. 61 (în prezent. în special în legătură cu efectuarea înscrierilor cu caracter nedefinitiv sau. 62. Cartea funciară se poate întocmi sau completa fie pentru o foaie. rezultată din măsurătorile executate pentru întocmirea cadastrului general. completare şi reconstituire a cărţilor funciare (art. acestea conţin dispoziţii procedurale referitoare la efectuarea înscrierilor cu caracter nedefinitiv în noile cărţi funciare în temeiul art. 3).

legea nu subordonează înfiinţarea noilor cărţi funciare de terminarea lucrărilor de cadastru.Regulament): .identificarea imobilului (nr. După cum am arătat deja. iar nu o evidenţă pur tehnică.parcela de teren cu sau fără construcţii .drepturile reale care grevează imobilul. b) Imobilul . vizată de oficiul judeţean de cadastru. întocmirea sau completarea unei cărţi funciare se va efectua în temeiul atestării de către asistentul-registrator a faptului neîntocmirii sau inexistenţei înscrierii imobilului într-o altă carte funciară la data formulării cererii. 8. dacă este necesar şi o expertiză cadastrală.titlul în temeiul căruia se introduce acţiunea şi titlul în virtutea căruia s-a dobândit dreptul real. Nimeni nu se îndoieşte de utilitatea unui cadastru ştiinţific bazat pe măsurătoarea geodezică a ţării. urmând ca la definitivarea lucrărilor cadastrale pe un teritoriu administrativ să se facă corecţiile necesare. Legea nr. precum şi situaţia imobilului de la oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară. să grăbească introducerea cărţilor funciare pe întreg cuprinsul ţării. În acest scop. putându-se efectua. . care să ateste că petentul este cunoscut ca proprietar. iar măsurătorile parcelare să fie integrate în cadastrul general.numele sau denumirea şi domiciliul sau. La cerere se ataşează un certificat de la primăria localităţii unde este situat imobilul.5. deoarece ea este menită să asigure o evidenţă juridică a proprietăţilor imobiliare şi a circulaţiei lor juridice. după caz. de parcelă etc). .este individualizat şi identificat prin 76 . şi publicitate imobiliară. pentru deschiderea cărţilor funciare este suficientă individualizarea proprietăţilor imobiliare pe baza unei măsurători simple concretizate în întocmirea de către un expert cadastral autorizat a unei documentaţii cadastrale (schiţe-plan). 7/1996 a căutat ca printr-o metodă mai suplă. sediul persoanei care a figurat ultima ca titulară a dreptului înscris în cartea funciară. Procedura de efectuare a înscrierilor cu caracter nedefinitiv a) Sediul materiei. dar cartea funciară poate exista independent de un atare cadastru. În toate cazurile. . De aceea.

(art. de inspectorul din cadrul biroului teritorial. sub acest aspect.numărul cadastral atribuit. menţiune care se va sublinia şi care se va face vizibilă pe orice copie sau extras ce se va elibera. cartea funciară devenind definitivă. nici o deosebire între o înscriere cu caracter nedefinitiv şi o înscriere cu caracter definitiv. Toate aceste operaţiuni se vor consemna într-o încheiere de înscriere cu caracter definitiv dispusă de registratorul de carte funciară (art. neexistând. în dreapta colii 1 cu majuscule: „Carte funciară cu caracter nedefinitiv”. 3 alin. operându-se în caz de neconconrdanţă rectificările sau completările necesare. acestea vor fi confruntate cu dalele înscrise în cartea funciară nedefinitivă. geodezie şi cartografie pentru a fi avut în vedere la finalizarea lucrărilor de cadastru pentru teritoriul administrativ comunal sau orăşenesc. se va nota sus. După rămânerea irevocabilă a încheierii de admitere a cererii de înscriere cu caracter nedefinitiv. Cu ocazia primirii documentelor cadastrale definitive. ulterior. operaţiunea de înscriere nedefinitivă se comunică şi oficiului judeţean de cadastru şi publici. 2 din Regulament). în baza documentaţiei cadastrale întocmite de o persoană fizică sau persoană juridică autorizată. ca astfel să se poată remarca că a încetat valabilitatea menţiunii anterioare. prin care se atribuie numărul cadastral imobilului care se va înscrie în cartea funciară. art. în condiţiile legii. 132 alin. 4-6 din Instrucţiuni. La definitivarea lucrărilor de cadastru general pentru judeţul în care este situat imobilul în cauză denumirea de carte funciară cu caracter nedefinitiv se va tăia cu o linie transversală. în acest scop la cererea de înscriere se va ataşa documentaţia cadastrală întocmită de un expert autorizat. În cazul cărţilor funciare în care înscrierea are caracter nedefinitiv. în condiţiile legii şi regulamentelor în vigoare. Cât priveşte soluţionarea propriu-zisă a cererii de înscriere şi procedura de înscriere efectivă a imobilului în cartea funciară sunt şi rămân aplicabile dispoziţiile generale având acest obiect cuprins în Lege şi Regulament. 77 . 140 din Regulament). Numărul de identificare atribuit imobilului de biroul teritorial va rămâne neschimbat până la atribuirea unui nou număr cadastral. care va fi avizată. art. aşadar. 59 Lege. în situaţia în care aceste date corespund cu cele înregistrate la foaia I se va completa rubrica „observaţii” cu o menţiune corespunzătoare numărului arătat de harta cadastrală cu noul număr cadastral.

1 din Lege: „în termen de 90 de zile de la data definitivării lucrărilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritorială . Dacă imobilele nu au mai fost înmatriculate în alte cărţi funciare ori acestea se află înscrise doar în vechile cărţi funciare (care se închid) se va trece la întocmirea noilor cărţi funciare. b) Procedura de înscriere În ce priveşte efectuarea înscrierilor cu caracter definitiv. urmează să se facă numai înscrierea definitivă pe baza încheierii registratorului de carte funciară (art. ceea ce înseamnă că se aplică. 66 alin. Dacă imobilele au fost deja înmatriculate. dar nu arată şi procedura care trebuie urmată. oficiul judeţean de cadastru. 59 din Lege şi art. II (art. în principiu procedura de înscriere şi evidenţă prevăzută de Cap. 47-55) din Titlul II (Publicitatea imobiliară) al aceluiaşi act normativ. trebuie făcută distincţia după cum acestea sunt ori nu precedate de săvârşirea unor înscrieri cu caracter nedefinitiv în câte o carte funciară. în raport cu registrele şi planurile trimise de oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară (art. Cererea de înscriere definitivă va cuprinde. Procedura de efectuare a înscrierilor cu caracter definitiv a) Sediul materiei. Totuşi. 52). în vederea întocmirii cărţilor funciare ale imobilelor”.6. la data definitivării lucrărilor cadastrale pentru teritoriul administrativ pe care acestea se află. 61 şi 62 din aceeaşi lege privitoare la stabilirea şi compensarea plusurilor şi minusurilor de teren rezultate din măsurătoarea terenurilor în vederea întocmirii cadastrului general.8. Potrivit art. 137-139). geodezie şi cartografie va transmite birourilor de carte funciară ale judecătorilor evidenţa privind partidele cadastrale ale tuturor proprietarilor de pe teritoriul fiecărei localităţi din circumscripţia acestora. Regulamentul conţine câteva prevederi referitoare la procedura de efectuare a înscrierilor cu caracter definitiv (art.comună. legea arată data la care se trece de către birourile de carte funciară la întocmirea cărţilor funciare care cuprind înscrieri cu caracter definitiv. 137 din Regulament): 78 . După cum rezultă din textul citat. 140 din Regulament). 62. oraş sau municipiu -. la cerere sau din oficiu (art. precum şi art.

cu arătarea localităţii. dacă dreptul se dobândeşte din cauză de moarte. a cuprinsului cărții funciare nedefinitive. prin natura şi întinderea lui. identificarea imobilului. titlu în virtutea căruia autorul a dobândit dreptul real imobiliar şi. Posesorii de imobile. partea a III-a. titlul în temeiul căruia se cere înscrierea dreptului în raport cu modul de rezolvare a contestaţiilor la oficiul judeţean.1. 12 alin. numerelor de carte funciară şi de parcelă cadastrală şi a străzii şi a numărului acesteia. . precum şi. uzucapiune. Registatorul de carte funciară examinează aceste date şi va stabili: . dacă există. precum şi ale persoanei de la care dobândeşte. 6. de cadastru şi publicitate imobiliară şi a plângerilor la judecătorie. stăpânirea lui cu titlu de proprietate. citarea lor publicându-se în „Monitorul oficial al României". 4. dacă sunt cunoscute.drepturile de proprietate. şi a tuturor vecinătăţilor şi a destinaţiei terenului. pe cât cu putinţă. iar în celelalte cazuri. prin afişare la uşa biroului de carte funciară. denumirea şi sediul dobânditorului dreptului de proprietate şi al altui drept real. sarcinile ce grevează bunul imobil.parcelele de teren care vor constitui corpuri de proprietate. pe cât cu putinţă numele fostului proprietar. dacă imobilul este supus legal sau convenţional vreunui regim juridic special. precum şi cei care ar pretinde drepturi reale asupra acestora vor fi înştiinţaţi. 3. Cei în cauză vor trebui să prezinte la biroul teritorial competent 79 . numele şi dalele defunctului. 6 din Lege. se va arăta. după caz. numele. precum şi orice fapt sau raport juridic ce urmează să fie notat. accesiune. drepturile reale ce grevează imobilul. 5. restricţiile referitoare la proprietar ori la capacitatea de a dispune. 2. precum şi drepturile personale care au fost înscrise în cartea funciară sau în registrele de publicitate. 7. potrivit art. orice alte date privitoare la capacitatea lor de a dispune şi de a dobândi dreptul ce face obiectul înscrierii. precum şi orice alte date privind identificarea acesteia. în primul caz. precum şi într-un ziar central şi unul local de largă răspândire. după caz. prenumele şi domiciliul sau.

în curs de judecată. Înscrierea în cartea funciară pe baza posesiei de fapt În principiu. potrivit legii. însă. dacă avem în vedere că. îndeosebi în zonele rurale. Cu toate acestea. registratorul de carte funciară va întocmi. deschiderea cărţii funciare se face în baza actului sau faptului juridic din care rezultă calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului ce urmează să fie înscris în cartea funciară. în vederea elucidării situaţiei juridice a acestora. După terminarea acestor cercetări şi verificări. Legea nr. mai ales. în prezent. precum şi cercetări la faţa locului. municipiu). În clarificarea unor astfel de situaţii. indiferent dacă posesorii lor au sau nu titluri legale asupra acestora. înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar ar fi imposibilă. trebuie înregistrate şi făcute măsurători pentru toate imobilele. în scopul deschiderii de cărţi funciare pentru toate bunurile imobiliare. s-a simţit nevoia reglementării cât mai amănunţite a procedurii de înscriere a dreptului de proprietate pe baza posesiei de fapt.7. din păcate. cu excepţia cazului când calitatea invocată face obiectul unui litigiu. în special în mediul rural. Constatările ocazionate de o astfel de iniţiativă vor fi consemnate într-un proces-verbal care va fi semnat şi de persoanele care au participat la respectiva cercetare. cărţile funciare cu caracter definitiv. care este destul de frecventă. nu este reglementată de Legea nr. cu excepţia cazului în care prin lege s-ar dispune altfel. Dacă însă cel care posedă sub titlu de proprietar un bun imobil nu poate face dovada modului de dobândire a proprietăţii prin una din căile prevăzute de lege. Această situaţie. foarte multe persoane stăpânesc 80 . 7/1996 decât în mod tangenţial cu ocazia efectuării lucrărilor de cadastru. după clarificarea situaţiei lor juridice. în cazul lucrărilor de întocmire a cadastrului general pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte (comună. cu ascultarea celor interesaţi şi ă persoanelor în măsură să procure informaţii dintre cele mai veridice. Din aceste motive. 7/1996 a acordat o atenţie prea mică acestei chestiuni extrem de delicate. Cel care posedă cu titlu de proprietar va fi înscris ca atare.înscrisurile privitoare la drepturile lor. oraş. 8. registratorul de carte funciară poate iniţia efectuarea de expertize de către experţi cadastrali autorizaţi.

ci numai apelând la principiile de drept comun. art. rămân numeroase cazuri în care. dispoziţiile actuale din Legea nr. ci numai aspectele tehnice ale lucrărilor de cadastru. pct. în lipsa unor acte justificative. adică datele şi menţiunile documentelor tehnice [registrul cadastral al imobilelor. în temeiul legilor funciare de reconstituire ori constituire dreptului de proprietate. 18/1991). fără a avea titluri de proprietate asupra acestora. De aceea. prin care legiuitorul s-a ocupat de această chestiune. noi titluri de proprietate (art. cu succes. comparativ cu vechile reglementări. iar dacă nu. 1. trebuie stabilit care va fi statutul adevăratului proprietar după deschiderea cărţilor funciare definitive. din păcate să-şi găsească aici vreo rezolvare. planul cadastral şi anexele la partea 1 a cărţii funciare cuprinzând planul imobilului cu vecinătăţile. Într-adevăr. toţi cei interesaţi putând contesta exactitatea acestora. a. înscrişi de asemenea în cartea funciară. cât şi împotriva terţilor dobânditori de drepturi reale. c).imobilele în comun ori individual de zeci de ani. 11 alin. Aceste chestiuni au fost complet neglijate de autorii Legii nr. 1 şi art. mai ales. în cadrul măsurătorilor cadastrale. contestaţiilor cu privire la datele tehnice ale imobilelor ori a respingerii de către judecătorie a plângerii formulate împotriva modului de rezolvare a contestaţiilor respective. şi identificate prin numere cadastrale unice. nu se poale înscrie imobilul pe numele unei anumite persoane. după cum în foarte multe cazuri nu au avut loc dezbaterile succesorale. Dacă nu. 81 . De asemenea. 7/1996 sunt lacunare şi destul de confuze. Deşi pentru o bună parte din aceste situaţii. deşi au avut loc mai multe transmisiuni succesive. căile de atac reglementate de art. trebuie stabilit în cât timp va putea revendica. nr. lit. respectiv cine are calitatea de proprietar sau titular al altor drepturi reale asupra imobilelor individualizate. Ori va fi socotit decăzut din dreptul său. 11 din Lege nu privesc aspectele juridice ale operaţiunilor de deschidere a cărţilor funciare. 7/1996. bunul său atât împotriva posesorului de fapt. indexul alfabetic al proprietarilor. din Lege]. 19 alin. 23 din L. ele neputând. registrul cadastral al proprietarilor. a terţilor achizitori de drepturi. s-au putut obţine. descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului pentru flecare imobil în parte. trebuie aflată data de la care se va consolida situaţia lor juridică şi.

potrivit dreptului comun. deoarece nici un text de lege interzice acest lucru şi nici nu prevede vreun termen în care aceştia să-şi declare pretenţiile juridice. de lege ferenda. dacă s-au constatat diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală din teren sau dacă există neînţelegeri între vecini cu privire la identificarea şi măsurarea parcelelor de teren. deoarece înscrierea în cartea funciară nu a avut. ar trebui remediată cât mai urgent această gravă lacună. Desigur. prin urmare. ceea ce înseamnă că vor putea să atace înscrierile făcute în cartea funciară. ci numai împotriva antecesorilor tabulari (cei înscrişi în cartea funciară) şi succesorilor lor. după caz. după caz. ci doar unul declarativ. 175 alin. care nu pot ataca înscrierile vătămătoare decât în condiţiile restrictive prevăzute de Legea nr. 31) contra terţilor neînscrişi în cartea funciară. în faţa registratorul de carte funciară. nr. A fortiori. adică cel puţin 30 de ani. precum şi cu privire la proprietarii acestora. nici un efect achizitiv. nici nu poate închide terţilor interesaţi să revendice drepturile asupra imobilelor înscrise în cartea funciară. Rezultă. 7/1996 (art. ele se vor soluţiona numai de către instanţele judecătoreşti (art.L. care sunt complet străini de înscrierile făcute şi. cei care şi-au înscris dreptul de proprietate pe baza posesiunii de fapt nu vor putea să se apere de efectele publicităţii imobiliare. 31-37). în privinţa lor. deci.În schimb. pe baza documentelor 82 . respectiv cât timp cei înscrişi în cartea funciară se pot pune la adăpost prin efectul uzucapiunii. pe baza lucrărilor de cadastru şi a titlurilor de proprietate înfăţişate de fiecare parte ori procurate din vechile registre de publicitatea imobiliară. sub sancţiunea decăderii ori. că deschiderea cărţilor funciare definitive. cu excepţia cazului când s-ar rezolva în mod amiabil prin declaraţii scrise date în faţa comisiei locale însărcinate să realizeze lucrările de cadastru ori. 115/1938). nu le pot fi opozabile decât în condiţiile dreptului comun (prin invocarea efectelor prescripţiei achizitive. nici terţii subdobânditori de bună-credinţă şi cu titlu oneros nu se pot prevala de principiul publicităţii materiale (art. nu închide şi. a inopozabilităţii drepturilor faţă de terţii dobânditori de bună-credinţă şi cu titlu oneros (art. de altfel. a prescripţiei dreptului material la acţiune etc). Mai mult. 3 D. care împiedică întocmirea unor veritabile cărţi funciare care să garanteze în mod deplin şi imediat existenţa şi validitatea drepturilor înscrise în cartea funciară. 62).

pierderii sau imposibilităţii ei de folosire. se asimilează cărţilor funciare pierdute şi cărţile sustrase. 8. denumirea şi sediul persoanei care a fost titular de carte funciară. 2. degradată (nefolosibilă).identificarea imobilului cu indicarea numărului cadastral.titlul în temeiul căruia se cere reconstituirea şi titlul în virtutea căruia s-a dobândit dreptul actual (real sau de creanţă). chiar dacă cercetările privind aceste aspecte nu au fost finalizate (art. pierdută. Potrivit acestor dispoziţii legale. distrusă (nimicită). .cadastrului general şi menţine. . Prin urmare. judecătorul de carte funciară va dispune reconstituirea cărţii funciare. 52 din lege. b) Procedura de reconstituire. cu acordul celor interesaţi. pierdută ori a devenit nefolosibilă. reconstituirea sau recondiţionarea cărţii funciare a distrugerii. reconstituirea unei cărţi funciare este admisibilă dacă este: 1.numele şi domiciliul sau. Sediul materiei se află în art. deoarece drepturile reale înscrise în cartea funciară sunt şi rămân oricând contestabile. pe baza unei încheieri care poate fi atacată în condiţiile art. Reconstiuirea cărţilor funciare a) Cazurile de reconstituire Potrivit art. la cerere sau din oficiu. la cerere sau din oficiu. 83 . 2.sarcinile reale ce grevează imobilul. Cererea de reconstituire formulată către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară unde s-a aflat cartea funciară trebuie să conţină următoarele date: . din diferite cauze.8. 6162 din Regulament. de către registratorul de carte funciară. 50 alin. în total sau în parte. Reconstituirea se poate face. 3. . în prezent. 52 din Lege şi art. după caz. în cazul în care o carte funciară a fost distrusă. toate premisele unei publicităţi defectuoase şi imperfecte (viciate). 60 din Regulament).

precum şi cercetări la faţa locului.9. Cei în cauză vor trebui să prezinte la biroul teritorial competent înscrisurile privitoare la drepturile lor. dă. Posesorii de imobile. Răspunderea pentru modul de efectuare a înscrierilor în cartea funciară Sistemul cărţilor funciare este singurul sistem legal de publicitate imobiliară care asigură. personal sau prin interpus. cu ascultarea celor interesaţi şi a persoanelor în măsură să procure informaţii dintre cele mai veridice. După terminarea acestor cercetări şi verificări. data de la care este în posesia imobilului. distruse. partea a IlI-a. în vederea elucidării situaţiei juridice a acestora. totuşi. prin încheiere. reconstituirea. constatările făcute vor fi consemnate într-un proces-verbal care va fi semnat de persoanele care au participat la cercetarea respectivă. Această din urmă soluţie este perfect justificată în cazul când înscrierile inexacte ale cărţii funciare în baza cărora terţul a dobândit un anumit drept tabular se datorează neglijenţei sau culpei adevăratului titular al dreptului (verus dominus) care nu poate să impute altuia. în tot sau în parte.La cerere se ataşează un certificat al autorităţii administrativ-teritoriale (primăriei) prin care se atestă că solicitantul este cunoscut ca proprietar. nu a 84 . precum şi orice alt act care conţine referiri la calitatea de proprietar a acestuia. În acest din urmă caz. 8. ci aspectului dinamic al securităţii juridice. securitatea statică şi dinamică a circuitului civil. a cărţii funciare. pierdute sau. precum şi cei care ar pretinde drepturi reale asupra acestora vor fi înştiinţaţi. ci numai lui însuşi. în cazul unui conflict între titularul dreptului tabular şi terţul subdobânditor. publicitatea inexactă a cărţii funciare (de pildă. dar care. preferinţă nu aspectului static. după caz. prin afişare la uşa biroului de carte funciară. citarea lor publicându-se în „Monitorul oficial al României". precum şi într-un ziar central şi unul local de largă răspândire. data de la care a plătit taxele şi impozitele pentru imobil. geodezie şi cartografie. inclusiv relaţii de la oficiul judeţean de cadastru. deopotrivă. prin faptul că dreptul adevăratului titular este sacrificat în folosul terţului subdobânditor de bună-credinţă. În clarificarea unor astfel de situaţii registratorul de carte funciară poate iniţia efectuarea de expertize de către experţi cadastrali autorizaţi. registratorul de carte funciară va dispune. devenite nefolosibilă.

Cu toate că în sistemul noilor cărţi funciare principiul efectului constitutiv de drepturi al înscrierii a dispărut. fapt juridic ori vreo acţiune judiciară. 115/1938 i-a recunoscut. ci. se poate însă imputa faptul că n-a reglementat în nici un fel modalitatea de recuperare a prejudiciului cauzat terţilor prin ţinerea neregulată. socotite din ziua în care cel păgubit a cunoscut faptul păgubitor sau cel mai târziu în 4 ani de la data când biroul de carte funciară a dat încheierea prin care s-a pricinuit paguba. defectuoasă a cărţii funciare. se dă prioritate aspectului dinamic al circuitului civil. 115/1938 nereglementând răspunderea civilă delictuală a cărţii funciare. Dacă acest lucru nu se poate reproşa. în tot sau în parte. Cât priveşte pe adevăratul titular al dreptului (verus dominus). 7/1996 nu a urmat nici în această privinţă prevederile Decretului-lege nr. dacă paguba nu a putut fi înlăturată. 31). Decretul-lege nr. dându-se câştig de cauză terţului achizitor de bună-credinţă. 41. potrivit art. ceea ce însemnează că. prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. deoarece celelalte reguli de carte funciară au fost menţinute. Legea nr. cum s-a arătat. el nefiind obligat să adopte aceeaşi soluţie. în virtutea principiului publicităţii materiale a căiţilor funciare (art. va putea cere despăgubire statului. aceasta nu a schimbat radical datele problemei. Totuşi. chiar şi în acest caz. ca în acest caz. cel păgubit prin orice vină săvârşită în ţinerea cărţii funciare. dreptul la acţiune în răspundere civilă delictuală contra statului pentru repararea pagubei cauzate prin ţinerea neregulată a cărţilor funciare. care nu au putut fi astfel cunoscute de către terţele persoane interesate). legiuitorului român. în schimb. care pierde prin efectul legii dreptul său legalmente dobândit în favoarea terţului achizitor. dimpotrivă. în baza cărora terţul a dobândit un drept tabular. Astfel. nu pot fi imputate adevăratului titular. biroului de carte funciară? În logica principiilor juridice ar trebui. cel înscris 85 . în principiu. cu condiţia ca acţiunea să fie introdusă în termen de 6 luni.formulat în termenul dc prescripţie acţiunea în rectificare sau nu a notat în cartea funciară în scop preventiv un anumit drept. să fie sacrificat dreptul terţului şi nu cel al adevăratului titular al dreptului. Ce se întâmplă însă în cazul când înscrierile inexacte ale cărţii funciare. în anumite cazuri.

3 C. disciplinară şi civilă în cazul nesocotirii dispoziţiilor de carte funciară şi cauzării de prejudicii terţilor prin ţinerea neregulată a cărţii funciare. şi art. precum şi atunci când au fost eliberate copii sau extrase greşite ori incomplete de pe documentele de carte funciară (de ex. civ. civ.de la judecătorul de carte funciară. cumulativ. În această ordine de idei. nerespectarea dispoziţiilor legale în materie de carte funciară de către personalul biroului de carte funciară . următoarele condiţii: . 100 alin. a) Răspunderea civilă delictuală Dacă din cauza ţinerii defectuoase a cărţilor funciare prin înscrierile inexacte efectuate sau din cauza neefectuării înscrierilor cerute ori nerespectării celor dispuse de judecătorul de carte funciară prin încheierea prin care a ordonat săvârşirea unei înscrieri. după caz. 86 . atrage răspunderea de drept comun. chiar şi în acele cazuri când înscrierea ar fi întemeiată pe nereguli săvârşite de cei însărcinaţi cu ţinerea cărţii funciare.) şi răspunderea civilă pentru fapta altuia. Aşadar. civ. forma răspunderii penale. dar încă nesoluţionate ori neoperate în cartea funciară) sunt cauzate prejudicii terţilor. 998-999 C.). ne vom referi pe scurt la răspunderea penală. .). în lipsa unei reglementări speciale.în cartea funciară este socotit adevăratul titular al dreptului. 998-999 C. adică principiile răspunderii civile delictuale (art. dacă prin exercitarea acţiunii în rectificare sau căilor de atac împotriva încheierii vătămătoare nu au avut câştig de cauză. Este vorba de răspunderea civilă pentru fapta proprie (art..existenţa unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu. civ. care poate îmbrăca. aceştia au dreptul la repararea pagubei produse. în speţă răspunderea comitentului pentru fapta prepusului (art. conducătorii de carte funciară la grefieri şi arhivari -. de lege lata. extrasul de carte funciară a omis existenţa unor sarcini ori acesta nu ţine seama de existenţa unor cereri de înscriere înregistrate. Pentru a opera răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie trebuie întrunite. disciplinare sau civile.existenţa unui prejudiciu. 1000 alin. In aceste cazuri sunt aplicabile regulile de drept comun. 3 C.

numai personalul auxiliar de specialitate. .existenţa. neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat. îndrepta şi împotriva oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară sau chiar Agenţie Naţionale. ale registratorilor şi celuilalt personal auxiliar de specialitate al biroului de carte funciară (asistenţi registratori. arhivari etc). Persoana vătămată se poate. registratori. civ. (sau Legii contenciosului administrativ). civ.. Cât priveşte condiţiile cerute pentru răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. în prezent. organ de specialitate a administraţiei publice. astfel încât este posibilă şi urmărirea cu succes a acestora în vederea realizării creanţelor constatate prin titlurile executorii obţinute contra acestora. Demn de menţionat este că. deoarece Agenţia Naţională şi unităţile din subordinea sa sunt presupuse solvabile. care nu mai poate fi reparat în natură.existenţa vinovăţiei autorului faptei ilicite. O atare acţiune este recomandabilă. bineînţeles. a raportului de prepuşenie. poate fi chemat să răspundă personal pentru prejudiciile cauzate unei terţe persoane.existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. care în calitate de comitent. odată cu preluarea activităţii de publicitate imobiliară de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. ci şi registratorii de carte funciară din vina cărora s-a cauzat un prejudiciu. 998-999 C. inspectori. 998-999 C. constând în intenţia. . fapta ilicită. în materie de carte funciară.săvârşirea faptei de către prepus în funcţiile ce i s-au încredinţat de către comitent. răspund de repararea integrală a tuturor prejudiciilor cauzate prin laptele ilicite ale prepuşilor săi. în temeiul art. întrucât este vorba de o răspundere pentru fapta altuia. (prejudiciu. la data săvârşirii faptei ilicite. prin rectificarea înscrierilor de carte funciară. pe lângă condiţiile generale ale răspunderii prepusului în baza art. raport de cauzalitate. b) Răspunderea disciplinară 87 . vinovăţie) trebuie întrunite şi două condiţii speciale asupra comitentului însuşi: .

În prezent. având ca obiect reglementarea relaţiilor sociale născute în legătura cu înscrierea în cartea funciară a drepturilor reale. pen. ceea ce va antrena răspunderea penală pentru asemenea fapte grave. precum şi la alte raporturi juridice în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară respectivă. infracţiunile de fals.) şi uzul de fals (art. întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general se realizează de către oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară din subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). 263 şi urm. adică un înscris sau document autentic întocmit şi administrat de organe ale statului anume desemnate prin lege. pen. de drept material şi procesual. Instrumentul sau suportul tehnic al publicităţii imobiliare îl constituie cartea funciară. 290 C.). în primul rând. precum şi actele şi faptele juridice privitoare la drepturile personale. care cuprinde descrierea unui anumit imobil şi arată drepturile reale ce au ca obiect acest imobil. nesocotirea dispoziţiilor legale în materit de carte funciară poate îmbrăca şi caracteristicile (elementele constitutive) ale unor infracţiuni săvârşite de personalul biroului de carte funciară. în contractul colectiv de muncă de către registratorii de carte funciară şi personalul auxiliar al birourilor de cadastru şi publicitate imobiliare pot constitui abateri disciplinare şi atrage. Uneori. după caz. în condiţiile legii (art. pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. precum şi a măsurilor de indisponibilizare. 288 C. C. pen. dreptul tabular sau dreptul publicităţii imobiliare cuprinde ansamblul normelor juridice. la starea şi capacitatea persoanelor. 88 . a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea juridică a persoanelor. a acţiunilor şi căilor de atac în justiţie. În concluzie. publicitatea imobiliară.Încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor legale ţi a îndatoririlor profesionale stabilite prin statul de funcţii. c) Răspunderea penală. inclusiv pe cele cuprinse în contractul individual de muncă sau. pe cale de consecinţă. falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. muncii). a drepturilor personale. în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară. 291 C. răspunderea disciplinară a acestora.). nerespectarea prevederilor regulamentului intern. cele care sunt calificate de lege drept infracţiuni de serviciu iar în al doilea rând. respectiv falsul material în înscrisuri oficiale (art. Dintre faptele penale compatibile cu activitatea de publicitate imobiliară sunt.

CONCLUZII Pe parcursul lucrării am încercat să justificăm necesitatea actiunilor de carte 89 . ci o unitate pur formală. alcătuiesc împreună registrul cadastrai de publicitate imobiliară al acestui teritoriu. Acest registru. ce se ţine de către biroul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară . adică o colecţie de cărţi funciare deschise şi funcţionale.Toate cărţile funciare individuale.unitate fără personalitate juridică din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv. care nu este un registru propriu-zis. întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi.

fără să fie trebuinţă vreo scurgere de timp” .funciara prin prisma publicităţii operaţiunilor referitoare la drepturile reale imobiliare. În ceea ce priveşte cea de-a doua formă de publicitate. norme juridice care reglementează sistemul de evidenţă şi publicitate imobiliară. în a cărui structură intră norme juridice care reglementează formele proprietăţii asupra terenurilor. Prin importanţa şi rolul publicităţii imobiliare. În acest sens. iar publicitatea operaţiunilor juridice privitoare la un bun mobil se realizează prin însuşi faptul posesiei bunului. prin considerentele expuse sunt arătate nu doar avantajele ci şi importanţa publicităţii acestor drepturi în raport cu publicitatea mobiliară. propunându-se recunoaşterea unei noi ramuri autonome de drept – dreptul funciar – cu obiect propriu de reglementare. ajungând prin aceasta la cele două forme de publicitate a acestor drepturi – publicitatea mobiliară şi publicitatea imobiliară. sistemul cărţilor funciare. sistemul cărţilor de publicitate 90 . fără îndeplinirea altor formalităţi. am pornit de la scopul şi finalitatea publicităţii drepturilor patrimoniale. 1909 Cod Civil. care prevede că „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. în această materie. Relativ la publicitatea mobiliară. Organizarea publicităţii imobiliare în ţara noastră îşi găseşte originea în modul de constituire a statului naţional. prin aceasta fiind relevat principiul potrivit căruia. având ca obiect drepturile reale imobiliare. Am avut în vedere delimitarea normativă fundamentală trasată geografic între spaţiul extra şi intracarpatic. posesia valorează titlu de proprietate. norme juridice care reglementează modul de exploatare a terenurilor. care a influenţat reglementări ale instituţiei publicităţii imobiliare întemeiate pe principii şi trăsături fundamental opuse. O analiză distinctă este consacrată sistemelor de publicitate imobiliară în dreptul românesc. prin faptul că realizează securitatea juridică statică – atestând existenţa drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice şi juridice – dar şi securitatea juridică dinamică – conferind celor interesaţi date certe cu privire la situaţia juridică a imobilelor. Am examinat în acest sens fiecare dintre modalităţile de evidenţiere şi publicitate imobiliară ridicate de doctrină la rang de sisteme: sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. aceasta a fost cuprinsă în sistemul normelor juridice referitoare la terenuri. Concluzia care se poate desprinde este că publicitatea imobiliară conferă finalitate drepturilor reale de aceeaşi natură. privite în general. esenţa analizei este concentrată în dispoziţiilor înscrise în art.

Legea nr. sistemul real al cărţilor funciare. reglementare considerată o veritabilă lege de unificare a dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. mai ales. respectiv numărul topografic. aflat sub legiferarea a două reglementări: Legea nr. titlu şi trei părţi. cu unele adaptări ale conţinutului acestor părţi în structura cărţii funciare reglementate de Legea nr. 115/1938 (categoria de folosinţă în locul felului de folosinţă. 7/1996. cât. Cât priveşte asemănările operaţiunilor de înscriere. în sensul dorit de Legea nr. redate în cadrul modalităţilor de identificare ale imobilelor – numărul cadastral. O natură identică între cărţile funciare tradiţionale şi cele propuse de Legea nr. 7/1996 este dată de asemănările de structură şi de asemănările operaţiunilor de înscriere. abandonarea la menţiunea „vecinătăţilor” din partea referitoare la descrierea imobilelor). Finalitatea urmărită prin prezentarea acestor sisteme nu o reprezintă atât dovedirea superiorităţii reglementării publicităţii imobiliare reale faţă de cea a publicităţii personale. configurarea caracterelor comune ale evidenţei întemeiate pe cărţi funciare. de asemenea. garantată prin instituţia centrală a acestei evidenţe – publicitatea imobiliară. dreptul funciar românesc cunoaşte un sistem unic de publicitate imobiliară.7/1996 a preluat nu numai denumirea dar şi natura înscrierilor din Legea de unificare. 7/1996 şi Legea nr.funciară şi sistemul cărţilor de evidenţă funciară. Cercetarea cărţilor funciare din cele două reglementări permite extragerea unor elemente comune. de publicitate funciară şi de evidenţă funciară. în esenţă. de înregistrare a terenurilor şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării. Am încercat. În primul caz. Concluzia care se degajă este aceea că. înscrierii provizorii şi notării. asemănările documentelor de evidenţă – ambele mijloace de publicitate bazându-se. în momentul de faţă. să arătăm rolul cadastrului general. fiecare din cele două cărţi funciare are aceeaşi alcătuire. operaţiunile de înscriere în cartea funciară fiind cunoscute sub forma intabulării. 115/1938. Am încercat astfel să surprindem asemănările de evidenţă informaţională. Pe baza acestei analize am ajuns la definirea trăsăturilor ce caracterizează publicitatea imobiliară sub imperiul Legii nr. 115/1938. Fiecare din operaţiunile generice de evidenţă cadastrală are drept scop asigurarea evidenţei cadastral-juridice care constituie finalitatea cadastrului general. 91 . 7/1996 faţă de Legea nr. pe aceleaşi registre de înscriere a datelor referitoare la imobile şi titularii drepturilor reale. renunţarea la rubrica venitului impozabil.

În ceea ce priveşte înregistrarea şi evidenţa imobilelor supuse înscrierii în cartea funciară. în care se fac înscrierile prevăzute expres de lege referitoare la descrierea imobilelor. indiferent de categoriile lor de folosinţă. am considerat justificată analiza strict instituţională a cărţii funciare. Prima problemă priveşte dispoziţiile art. 3 din Lege. Cerinţa înscrisă în art. carte care stă la baza organizării şi funcţionării sistemului propriu de publicitate imobiliară. pct. referitoare la planul imobilului cu vecinătăţile. descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului. ca mijloc de evidenţă juridică a imobilelor. prin imobil înţelegându-se parcela de teren cu sau fără construcţii. A. 1. 247/2005 a introdus unele dispoziţii care modifică fundamental procedura de înscriere. fiecare parcelă se înscria în foaia A din cartea funciară sub un număr de ordine şi unul cadastral. lit. am pornit de la definiţia şi trăsăturile instituţiei. introdusă tot prin Legea nr. prin care înţelege una sau mai multe parcele alăturate. părţile structurale ce o compun. constă în concentrarea tuturor parcelelor unui imobil. Din perspectiva înţelesului formal. 115/1938. În temeiul acestor dispoziţii. 2 din Lege – a identificării imobilului printr-un număr cadastral unic şi a înscrierii ca atare într-o carte funciară – modifică esenţial evidenţa de carte funciară. prin prevederile art.În tratarea subiectului cărţilor funciare. faptelor. continuând cu analiza elementelor structurale şi cu principiile ce le caracterizează. a dreptului de proprietate şi a titularului acestui drept. Cea de-a doua problemă are în vedere anexa la partea I a cărţii funciare. pentru fiecare 92 . aceasta întrucât Legea nr. 7/1996 referitoare la numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului. redefineşte imobilul. Rezultatul la care se va ajunge din punct de vedere al înscrierilor. cu sau fără construcţii. astfel cum aceasta a fost preluată din Legea nr. descrierea se referea la numărul de ordine şi numărul cadastral al fiecărui imobil. iar prin parcelă se desemnează suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă. cartea funciară corespunde noţiunii de document în care sunt cuprinse foile. 17 alin. 1 alin. se cuvine să reamintim câteva consideraţii. 247/2005. Reglementarea în vigoare. aparţinând aceluiaşi proprietar. a din Legea nr. Pe de altă parte. În redactarea anterioară modificărilor acestui text. 21 alin. drepturilor personale şi altor raporturi juridice aflate în legătură cu imobilele înscrise. a sarcinilor. într-o singură evidenţă de număr cadastral.

aparţinând aceluiaşi proprietar. în condiţiile în care drepturile reale imobiliare se transmit. În prezentarea principiilor care călăuzesc cărţile funciare. modificată dă o nouă interpretare noţiunii de imobil. având ca sursă de inspiraţie cartea funciară din ţinuturile istorice ale Ardealului şi Bucovinei de Nord iar ca scop extinderea cărţii funciare dincolo de Carpaţi. indiferent de categoria de folosinţă. Prin urmare. principiul priorităţii înscrierilor. 7/1996. prin generalizarea cărţii 93 . bazat pe evidenţa cadastrală. 1295 Cod civil. menţiuni care nu pot constitui repere de identificare a imobilelor într-un sistem real de publicitate. Toate elementele referitoare la cărţile funciare pe care le-am prezentat în cadrul acestei lucrări. 7/1996 a principiului efectului constitutiv de drepturi consacrat de Legea nr. principiul specialităţii. potrivit prevederilor art. transferul proprietăţii are loc indiferent dacă operaţiunea juridică este făcută sau nu publică. Art. însă acest efect vizează doar părţile contractante. principiul forţei probante. principiul relativităţii înscrierilor. principiul efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale. 115/1938. Acest element a înlocuit amplasamentul şi vecinătăţile. 115/1938 pentru actele juridice încheiate anterior intrării în vigoare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare. în concepţia Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare. 971. Din această perspectivă am analizat consecinţa abandonării de către Legea nr. am dezvoltat aplicabilitatea în această materie a prevederilor Legii nr. constituie. principiul legalităţii. în evidenţă. În cadrul capitolului dedicat acţiunilor de carte funciară. modifică sau sting în mod valabil între părţi în momentul realizării acordului de voinţă. am încercat să determinăm regulile fundamentale care guvernează instituţia cărţilor funciare. 7/1996 s-a deschis cadrul instituţional al publicităţii imobiliare reale prin cartea funciară. 1 din Legea nr. principiul legalităţii. folosite în descrierea imobilului din redactarea anterioară modificărilor. Valorificând teoriile enunţate în doctrină în cadrul actualelor reglementări pot fi reţinute următoarele principii ale cărţilor funciare: principiul publicităţii integrale a înscrierilor. Potrivit dispoziţiilor Legii prin imobil se înţelege una sau mai multe parcele alăturate. scot. în cele din urmă. care se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară.imobil în parte. faptul că prin Legea nr.

funciare pentru întreg teritoriul ţării. în momentul de faţă la adevăratele ei dimensiuni. poate. Legea nr. Chiar dacă importanţa reglementării nu este percepută. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A)TRATATE ŞI CURSURI UNIVERSITARE 94 . dincolo de inconvenientele implementării şi indiferent de modificările sau completările care vor surveni în timp. 7/1996 este pentru viitor principalul element în statornicirea tuturor elementelor legate de noile cărţi funciare.

2005 4. Curs selectiv. Stănciulescu Liviu. Bucureşti. 2001. Drepturile reale principale. Bucureşti 2000. Explicaţiunea teoretică si practică a dreptului civil român. 1994. Drept civil.. Adam Ioan. Introducere in dreptul civil. Burghelea Dumitru. 3.. Editura All Beck. editura Universul Juridic. Beleiu Gheorghe. Noile cărţi funciare. Nicolae şi P. 2006. 10. Beleiu Gheorghe. 8.A. Editura Jus R. Dreptul civil. Drept civil pentru învăţământul universitar economic. Editura Moldova. Editura Europa Nova. 6. Editura CH Beck. Boroi Gabriel. Corsiuc Olia Maria. 2002. Drept civil. Albu Ion. Editura AII Beck. Boroi Gabriel. Editura All Beck. Drepturile reale principale. Drept civil roman. Ediţia a X-a revăzută şi adăugită de M. Adam Ioan. Partea generală. Bucureşti. 16. Drept civil. Bucureşti 2005. 15. Subiectele dreptului civil. vol. Editura Lumina Lex. Drepturile reale principale. Regimul juridic al fondului funcia. Introducere în dreptul civil. Buga Constantin. 9. Bucureşti. 14. Bucureşti. Editura All Beck. 17. 2002.1. 95 . Chelaru Eugen. Bucureşti 2006. 5. Tudor Vlad Rădulescu.1909. Drept civil. Bucureşti.. Bucureşti. 11. Drept civil. Drept civil. Bucureşti. 2003. Chelaru Eugen. III. Drept civil. Bucureşti 1994. 2. Boroi Gabriel. Editura Hamangiu. Mona Maria Pivnicieru. Persoanele.B. Drepturile reale principale. Bârsan Corneliu. Subiectele dreptului civil. Bucureşti 1995. Lucia Irinescu. 1997. Bucureşti. Editura All Beck. Drepturi reale. Bucureşti. Editura Hamangiu. Editura Casa de editură şi presă „ŞANSA”. 13. Bucureşti. Teoria generală a drepturilor reale. 2008. Bârsan Corneliu. Curs de drept civil. Truşcă. Drepturile reale principale. Bucureşti 1998. Editura Lumina Lex. 2007. Partea generală. Adam Ioan. Editura CH Beck. Drept civil român. Drept civil. Alexandresco D. Vol I şi II. 7. Drept funciar şi cadastru român. Bucureşti. 12.

18. Deleanu Ioan, Părţile şi terţii. Relativitatea şi opozabilitatea efectelor juridice, repere, Editura Rosetti, Bucureşti, 2002; 19. Dissescu C. G., Originea şi condiţiunea proprietăţii în România, Tipografia Carol Göbl, Bucureşti, 1881; 20. Dogaru Ion, Sevastian Cercel, Drept civil. Teoria generala a drepturilor reale, Editura CH Beck, Bucureşti, 2003; 21. Dumitrescu G., Drept roman, vol. I. Isvoare. Procedură. Persoane. Drepturi reale, Imprimeriile Independenţa, Bucureşti, f.a.; 22. Filipescu I., Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Editura Actami, Bucureşti, 1998; 23. Filipescu P. Ion, Drept civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Ed. Actami, Bucureşti, 1996; 24. Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ed. a V-a, Casa de editură şi presă „Şansa” S. R. L., Bucureşti, 1998; 25. Hamangiu C., Rosetti - Bălănescu I., Băicoianu Al., Tratat de drept civil român, vol. II, Editura All, Bucureşti, 1998; 26. Deleanu Ion, Drepturile subiective civile şi abuzul de drept, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988; 27. Iliescu Nicolae, Transformarea dreptului de proprietate de la fondarea Romei până în zilele noastre, Editura Curierul Judiciar, Bucureşti, 1914; 28. Ionaşcu Tr., Bredeanu, Salvador, Dreptul de proprietate socialistă şi alte drepturi reale principale de tip nou în dreptul R.P.R., Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964; 29. Jora Cristian, Drept civil. Drepturi reale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007; 30. Lupulescu Dumitru, Drept Civil. Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002; 31. Luţescu George N., Teoria generală a drepturilor reale, Imprimeria Văcăreşti, Bucureşti, 1947; 32. Molcuţ Emil, Oancea Dan, Drept roman, Casa de editură şi presă „Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1995; 33. Motica I. Radu, Trăilescu Anton, Drept funciar şi publicitate imobiliară, Editura All Beck, Bucureşti, 2001; 34. Nicolae Marian, Prescripţia extinctivă, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004;

96

35. Nicolae Marian, Publicitatea imobiliară şi noile cărţi funciare, Editura Mihaela Press, Bucureşti, 2000; 36. Nicolae Marian, Tratat de publicitate imobiliară. Introducere în publicitatea imobiliară, editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006; 37. Plastara George, Curs de drept civil român, vol. II, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1914; 38. Platon Ioan, Istoria dreptului românesc, Editura Sylvi, Bucureşti, 1994; 39. Pop Liviu, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006; 40. Pop Liviu, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001; 41. Pop Liviu, Harosa Liviu-Marius, Drept civil. Drepturile reale principale, editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006; 42. Romano E. Safta, Dreptul de proprietate privată şi dreptul de proprietate publică în România, Editura „Graphix”, Iaşi, 1993; 43. Romoşan I., Dreptul civil. Drepturi reale., Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996; 44. RUSU Aurelia, Publicitate imobiliară. Cărţile funciare. Practică judiciară, editura Hamangiu, Bucureşti, 2006; 45. Serafim Constantin I., Dreptul de proprietate în dreptul roman şi român, Caracal, 1904; 46. Stătescu C., Bârsan C., Drept civil. Teoria generală a drepturilor reale, Universitatea din Bucureşti, 1988; 47. Stătescu C., Drept civil. Persoana fizică. Persoana juridică. Drepturile reale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970; 48. Stoica Valeriu, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004; 49. Tomulescu C. St., Drept privat roman, Bucureşti, 1973; 50. Turianu Corneliu, Gh. Stancu, Curs de drept civil - Drepturile reale. Teoria generala a obligaţiilor, Editura Universitară, Bucureşti, 2002; 51. Ungureanu Ovidiu, Munteanu Cornelia, Drept civil. Drepturile reale, ed. a II-a, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2003;

97

52. Ungureanu Ovidiu, Munteanu Cornelia, Tratat de Drept civil. Bunurile. Drepturile reale principale, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008; 53. Vidra Vasile Gh., Noţiunea actuală a dreptului de proprietate, Tipografia „Cuvântul Românesc”., Bucureşti, 1938. B)REVISTE DE SPECIALITATE 1. Apostol Tofan D., Aspecte controversate privind regiile autonome în raport cu legislaţia de după 1990, în Revista Dreptul, nr. 4/2000; 2. C. Bîrsan, Limitările dreptului de proprietate reglementate de Convenţia europeană a drepturilor omului, în Pandectele Române nr. 3/2003, pp. 165-197. 3. Flavius Baias, B. Dumitrache, „Discuţii pe marginea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică”, Dreptul nr. 4/1 995; 4. Frenţescu L., Noţiunile de domeniu public şi domeniu privat al statului. Conţinut şi regim juridic, în Revista Dreptul, nr. 10-11/1993, pp. 45-47; 5. Geagiu, Sonia, Iftene, Cristi, Titularii dreptului de proprietate şi de administrare a domeniului public, în Analele Universităţii Ovidiu - Seria Drept şi Ştiinţe Administrative,vol. I, Editura University Press, Constanţa, 2003, pp. 35-48; 6. Giurgiu Liviu, Consideraţii în legătură cu domeniul public, în Revista Dreptul, nr. 8/1995, pp. 40-42; 7. M. Nicolae, Consideraţii asupra Legii 213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în Revista Dreptul, nr. 6 /1999, pp. 3-21; 8. M., Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Editura Academiei, Bucureşti, 1972; 9. Pătulea V., Dreptul de administrare al regiilor autonome şi instituţiilor publice asupra bunurilor statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, în Revista Dreptul, nr. 8/1997, pp. 33-34; 10. Stoica V., Limitele judiciare stabilite în interes privat, în materie imobiliară, în cadrul raporturilor de vecinătate, în Dreptul nr. 12/2003, pp. 73-81; 11. Stoica, V., Servitutea legală de trecere, în Revista Dreptul nr. 11/2003, pp. 53-65; C)PRACTICĂ JUDICIARĂ

98

Suprem. a Curţii de Apel Suceava citată în P. dec. Secţia de contencios administrativ. 2788/1987. 8 din 30/01/54.J. s. nr. 73. 2004. apud Valeriu. în Dreptul nr. Decizia civilă nr. 459/1994.J. 6/1995. 3 din 22 octombrie 2003. 2275/1991. 1 din 5 ianuarie 1998. publicată în Monitorul Oficial al României . 2487/1987. D)LEGISLAŢIE CU PRIVIRE LA INSTITUŢIA PROPRIETĂŢII 1. dec. publicată în Monitorul Oficial al României. 16/1996. sec.J. modificată. p. în Revista română de drept nr. 152/1994 a Curţii Supreme de Justiţie. Legea nr. nr. 6.S. C. p. Stătescu. civ. Persoana fizică. C. 296. în Revista română de drept nr. civ. dec. 767 din 31 octombrie 2003.. col. nr. 44. publicată în Monitorul Oficial al României. Constituţia României. 8/1992. în Buletinul jurisprudenţei 1994. Decizia nr. Bucureşti. 10. cu privire la Arhivele naţionale. nr. civ. Trib.J. 77. 85.. 49/1994. 2. Partea I. Perju. s. 1970. în Dreptul nr. în Revista română de drept nr. 78. C. p. Curtea Supremă de Justiţie.. Editura Didactică şi Pedagogică. nepublicată. confirmat prin hotărârea Curţii Constituţionale nr. 4. p. în Dreptul nr.. aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003. civ. cit. 2102 din 22 mai 2003. 429/2003.. Decretul nr. forma actualizată a Constituţiei din 1991. nr. C. 6/1988. în Dreptul nr. nr. 5/1995. nepublicată. 1264/1968. nr. publicat în Buletinul Oficial nr. 9/1988. secţia de contencios administrativ. 11/1983. civ. republicată în Monitorul Oficial al României.S. dec. 8. 5. p. 9.. Partea I. 99 .S. nr. 37 din 20 februarie 1991. 2. 75. 18/1991. nr. p..S. 31/1954. Persoana juridică. Dec. revizuite prin Legea nr. civ. Trib. 2617/1991. nr. citată în C. dec. 3. Stoica. Sinteză teoretică a jurisprudenţei instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Suceava în materie civilă. Bucureşti. Partea I. op. Partea I. 71 din 9 aprilie 1996.. Drepturile reale. 152/1994. în Revista Dreptul. Drept civil. jud.. 70. 3. Legea nr. nr. Editura Humanitas. 7. dec. s. 12/1994. Suprem. s.S. nepublicată. 4. Trib. p. cu privire la fondul funciar.J. civ...1. 704/1983. C. nr. 7/1992. Decizia nr. dec. nr. p.. Suceava.

din 10 iulie 2001. privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. 13. 219/1998. privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi. 182/2000. Publicată în Monitorul Oficial al României.11. din 7 decembrie 2004. 6. nr. 11. republicată în Monitorul Oficial al României. 14. nr.2006. privind protejarea monumentelor istorice. 8. privind protejarea patrimoniului naţional mobil. nr. Partea I. 459 din 30 noiembrie 1998. Legea nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. 10. publicată în Monitorul Oficial al României. 9. 407 din 24 iulie 2001. 12. 238/2004. 653 din 22 iulie 2005. 15. Legea petrolului nr. 7. Publicată în Monitorul Oficial al României. 350 din 6 iulie 2001. privind regimul concesiunilor publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. Legea nr. 247/2005.115/1938. Partea I. Legea nr. Partea I. nr. 373. 2005. Partea I. 17. rectificată în monitoarele oficiale nr. Legea nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Legea nr. publicată în Monitorul oficial al României. Legea nr. Partea I. Legea nr. 100 . 544/2004. publicată în Monitorul Oficial al României. precum şi de către persoanele juridice străine. nr. 33/1994. 422/2001. Partea I. nr. partea I. Legea nr. editura All Beck. 535 din 15 iunie 2004. privind contenciosul administrativ. partea I. 933 din 13 octombrie 2004.5. 1008/14. privind exproprierea pentru utilitate publică. 530 din 27 octombrie 2000.7/1996. Codul Civil. publicată în Monitorul Oficial al României. 312/2005. nr. privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. 16. Legea nr. 1154. 955 din 27 octombrie 2005 şi 294 din 31 martie 2006. Legea nr. nr. nr. 139 din 2 iunie 1994. Legea nr. nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful