pr. lect dr.

Ovidiu Soare Doctrina Socială a Bisericii Începem cursul de Doctrina Socială a Bisericii cu o întrebare, care a facut obiectul unui articol, apărut în periodicul Calauză ortodoxă, în anul 2012, închinat Tainei Sfântului Maslu: De ce vrem să fim sănătoși? Mi se pare firesc să începem cursul, pe de o parte cu o întrebare, care poate părea destul de empirică, dar care este, în cea mai mare parte, legată de social, de societate, iar pe de altă parte amintind de Taina Sfântului Maslu, ca Taina care ne apropie de cei aflaț iîn suferinț ăși care scoate în evidență grija pe care Biserica o are față de om, mergând după învățătura, predania sau doctrina Mântuitorului, aceea de a tămădui orice boală și orice neputință ( Matei 10, 1). Iată că, încă de la început, în discursul nostru sunt deja prezente conceptele de doctrină, social și Biserică. Dar să revenim la întrebarea de care am amintit la începutul acestei prelegeri: De ce vrem să fim sănătoși? Această întrebare, la o primă analiză, pare-se că nu-și are rostul, însă nu este lipsit de importanță să știm de ce trebuie să fim sănătoși, sau cu alte cuvinte dacă am fost bolnavi și ne-am însănătoșit ce trebuie să facem după aceea. Societatea noastră se luptă din toate puterile pentru ca membrii ei să fie sănătoși, și bine face, însă, după vindecare, omul este lăsat singur să decidă ce să facă; el poate să se bucure de toate facilitățile acestei lumi moderne, să călătorească, să mănânce bine, să se distreze, să ajute, să se relaxeze, să se roage, să-și petrecă concediul cu cei dragi și lista poate continua. Iată că, Biserica vine cu anumite răspunsuri menite să dea sens adevărat acestei vieți. Pentru început, să vedem cum și de ce apare boala. Medicina modernă, ancorată dezvoltării științifice, în ultimii două sute de ani, privește boala ca pe un colaps al corpului uman, acest lucru datorându-se unui agent specific fiecărei boli, corpul și mintea putând fi tratate separat.

Pacientul este văzut ca un corp bolnav, accentul fiind pus pe vindecarea bolii și nu pe bunăstarea generală a pacientului, iar medicii specialiști ca fiind singurii experți în tratarea bolii; este așa-numita concepție a modelului biomedical1. Acestui model i s-au adus nenumărate critici arătându-se că: starea de sănătate a unui pacient are o importantă componentă social-culturală, de care nu poate fi separată, un rol în acest sens fiind acordat coeziunii sociale; opiniile pacientului și experiența bolii sunt determinante în tratament; experții medicali și spitalul nu sunt singurele alternative2. Mergând și mai mult în această direcție, pe legătura dintre sănătate și valorile cultural-spirituale împărtășite, s-a observat, prin numeroase cercetări în S.U.A., că în rândul persoanelor care se roagă la Dumnezeu și participă la slujbele religioase starea de sănătate este mai bună și mortalitatea mai scăzută3. Legătura dintre sănătate și religiozitate este mărturisită de Biserică, încă de la început. Cunoaștem grija pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a avut-o față de cei aflați în suferință vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor. (Matei, 9, 35) Tămăduirile au fost făcute de Hristos pentru a fi văzut și înțeles ca Dumnezeul cel adevărat și pentru ca oamenii să nu mai păcătuiască: Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău.( Ioan 5, 14). Sfântul Ioan Gură de Aur ne arată cât de importantă este pentru sănătatea noastră ferirea de păcat. Că pricina bolilor trupești este păcatul cuibărit în suflet a arătat-o slăbănogul de treizeci și opt de ani (Ioan 5, 2-15), bolnavul coborât prin acoperiș (Luca 5, 18-25), iar înainte de toți Cain (Fac. 4, 8). Dovezi despre adevărul acesta găsești câte vrei și unde vrei. Să secăm, dar, izvorul păcatelor și vom opri toate pâraiele bolilor trupești4. Nici cumpătarea nu trebuie să lipsească din viața noastră. Tot Sfântul Ioan Gură de Aur, ne îndeamnă să fim cumpătați, sfaturile lui fiind similare cu ale unui doctor nutriționist din zilele noastre.
A. Giddens, Sociologie, Editura All, București, 2010, p. 254. Ibidem, p. 255-273. 3 Hummer RA, Religious involvement and adult mortality in the United States: review and perspective, South Med J. 2004 Dec;97(12):1223-30. Review. 4 Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, trad. de pr. prof. D. Fecioru, în P.S.B., vol 23, Ed. I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1994, p. 169-170.
1 2

2

Faptul ca ea a rezistat până acum înseamnă că și astăzi își îndeplinește rostul pentru care a fost rânduită. p. este atunci când viața aceasta se sfârșește. Se poate greu contesta faptul că trăsăturile esențiale ale modernității – reflexivitatea sistematică. ne ajută să răspundem la această întrebare. slujirea în bună rânduială. Ca ridicându-l cu mâna Ta cea tare. slujindu-I Acestuia cu toată mulțumirea. după cum știm. în structura lor. nici chiar noțiunea de concediu nu este prezentă în limbajul Bisericii. acela de a-l face pe om sănătos pentru slujire. însă ea nu se limitează numai la atât. ceea ce poate fi gândit ca o îmbinare a tradiției cu modernitatea.După cum spinii vatămă mâinile. diferențuerea funcțională. Mântuitorul nostru. Poate în felul acesta vom înțelege mai bine de ce este condamnată lenea și trândăvia în societatea noastră tradițională. să slujească lui Dumnezeu. pe scurt. Acesta este. toate mădularele5. a trecutului cu prezentul. dacă vreți. ci dorește ca cel ce primește tămăduire. Până atunci. aduce vindecare celor aflați în suferință. Noțiunea de odihnă. și faptul că cei bătrâni. în spațiul Bisericii.M. totul în această viață este acțiune. dacă este în Biserică.B. Depărtează de la dânsul toată boala și nerputința. I. poate fi cu adevărat tămăduită și izbăvită de boli. nu au ”stare” și că tot timpul sunt în ”acțiune”. individualizarea. pagina 140.R. Această sfântă taină. spre odihna cea veșnică. 3 . Societatea noastră poate fi cu adevărat sănătoasă. a vechiului cu noul. Iată cum forme vechi de manifestare ale comportamentului uman rezistă sau mai bine zis sunt prezente și în timpurile noastre moderne. După ce am prezentat pe scurt cauzele apariției bolii și modul în care aceasta poate fi tratată. * * * Taina Sfântului Maslu este taina tămăduirii zdrobirilor sufletești și trupești. unul din scopurile pentru care Sfânta Taină a Maslului este prezentă în spațiu nostru social. globalizarea. raționalizarea și pluralismul – au diminuat puterea socială a 5 6 Ibidem. Biserica nu ne dă nici un răgaz de odihnă sau ”relaxare”. tot așa și îmbuibarea vatămă și picioarele și mâinile și capul și ochii și.O.. alături de Hristos. pentru că au bine fixată. 527.B. Aghiazmatar. ori din ce parte i-ai apuca. București 1992. să căutăm un răspuns la întrebarea de ce vrem să fim sănătoși? Taina Sfântului Maslu. Ed. din familiile noastre. să slujească ție cu toată mulțumirea6. în sensul modern al cuvântului.

religiei. Dacă vrem să fim cu adevărat sănătoși. acela de a umbla întru poruncile Lui9. pentru că atunci când nu umblăm întru poruncile Domnului suntem batjocură celui rău10. 10 Ibidem. așa. Practic sunt cuvinte pe care le auzim în fiecare zi. întru poruncile Domnului. Giddens. 13 Ibidem. Aghiazmatar. Sociologia religiilor. Taina sfântului Maslu este cea care ne așează pe făgașul firesc al viețuirii noastre sociale. Cu toate acestea în anumite contexte sociale modernizarea poate provoca o anumită reinvestire a religiosului7.B. care nu este cunoscută în țările în curs de dezvoltare13. boală.R. iar reformulat. 2010. p. slujirea sau vindecarea. egoiste și singulare. atunci să-i slujim lui Dumnezeu cu toată mulțumirea și să mergem după poruncile Lui. Editura All. p. Vedem că sunt strâns legate noțiunile de slujire. auzim sau vedem suferința. sănătate. de dragul de a fi sănătoși pentru a ne îndeplini poftele noastre. ci are un alt scop mult mai înalt. dacă ne ajutăm aproapele și respectăm legea.B. 140. 127. Jean –Paul Willaime. neputință. și în felul acesta ne păstrăm sănătatea.O. 247. 7 8 4 . 2001. 246. p. În fiecare zi citim. 12 A. tămăduire. suferință. București. 134. când umblăm însă întru poruncile Domnului. și amintea despre boala numită anorexie. p. p. 135. slujim lui Dumnezeu cu toată mulțumirea11. Ed. Iași. vom fi sănătoși. Institutul European. 11 Ibidem. sănătatea și boala sunt afectate de influențele sociale și culturale12 ale societății din care fac parte cei ce sunt bolnavi sau sănătoși. O analiză din perspectivă social-filantropică a acestei taine scoate în evidență faptul că tămăduirea noastră vine de la Dumnezeul cel Mare și Preaînalt8 nu pentru a fi sănătoși în sine. București 1992. 135. pentru că slujind lui Dumnezeu defapt slujim oamenilor. putem spune că sănătatea este strâns legată de activitatea pe care noi o desfășurăm în societate și de respectarea anumitor norme și principii. însă mai puțin vedem mulțumirea. I. boala îndelungată. neputința. Sociologie.. mulțumire. 9 Ibidem. din perspectivă social-filantropică. p. Giddens. este cea care ne îndeamnă să fim de ajutor.M. p. * * * După cum sublinia sociologul englez A. sub toate formele și înțelesurile ei. atât în spațiul familial cât și în cel public.

își dau seama cu nu sunt singuri ci că fac parte dintr-o familie. ceea ce înseamnă că cei cărora li se adresează această taină și chiar aud rostirea cuvintelor. are bolile ei. ca boala și suferința. pentru că atunci când vorbim de societăți sănătoase sau bolnave se are în vedere atât sănătatea trupească cât și sănătatea spirituală. boli care aduc suferință. Amintim faptul că fiecare Apostol începe cu apelativul Fraților. la îndepărtarea singurătății. poate fi considerat ca un mic tratat de socializare. 5 . Deci putem afirma că o societate este bolnavă din punct de vedere social atunci când nu mai sunt respectate anumite valori și principii. și de multe ori chiar adevărate drame în familiile noastre. ceea ce face ca taina să fie actuală. socieatea. acțiuni. mai mult decât atât ea se adresează atât persoanei cât și societății. am amintit aici de valori și principii. fiecare Apostol. la viețuirea alături de cei dragi. deci nimeni nu este singur ci împreună. din marea familie a Bisericii. rănile ei. Taina Sfântului Maslu nu se adresează unei anumite boli trupești și sufletești anume. ci în general. să fie tămăduită. de cei care fac parte din familiile noastre. încă de la început. comunității din care ea face parte. suferințele ei. faptul că această slujbă nu a dispărut din spațiul Bisericii arată că tot timpul Biserica a avut. luptă pentru a îndepărta boala și a fi cât mai sănătoasă. Demersul nostru nu este unul nostalgic. are și va avea nevoie de tămăduire. ci faptul că fiecare societate. Cunoaștem cu toții bolile societății noastre moderne. unul care să afirme că societățile moderne sunt bolnave și îndepărtate total de valorile și principiile pe care acestea le-au stabilit în momentul apariției lor. În Taina Sfântului Maslu întâlnim texte scripturistice care cuprind sfaturi ce ne duc cu gândul la socializare. în parte. de împreunăviețuire și bună înțelegere. sub toate formele și manifestările ei. în parte. de asemenea ea se adresează atât celui care săvârșește taina cât și celui care primește această taină. În sprijinul aceste afirmații vin cu argumentul că această Taină este prezentă în Biserică încă de la începuturile ei. și că există diferite modalități prin care ea. unii cu alții. ceea ce demonstrează că s-a simțit nevoia în societatea creștină. sau la un moment dat. la orice boală și orice neputință.Ce înseamnă acest lucru? Că sănătatea și boala sunt prezente și înțelese în societate funcție de o multitudine de factori. valori și principii pe care membrii ei le respectă sau nu.

Slujind oamenilor și lui Dumnezeu cu toată mulțumirea. cu alte cuvinte te vindeci dacă ajuți vindecarea. toată viața noastră poate fi privită ca un continuu schimb de daruri. Mai mult decât atât. 14. 14 6 . Binecuvântați pe cei ce vă bleastemă și rugați-vă pentru dușmanii voștri. ne îndeamnă pe noi. celui aflat în suferință. 25. pentru a se mântui. din Taina Sfântului Maslu. prof. Ce filosofie înaltă este aceea de a merge pe calea Domnului! Ce înțelepciune înaltă! Să mulțumim Domnului în fiecare clipă pentru tot ceea ce El ne dă.R. sau tămăduind ești tămăduit. să iubești pe Dumnezeu. cea a samarineanului milostiv. primește și el vindecare și tămăduire. indiferent de starea noastră de sănătate sau de boală să-l ajutăm pe cel bolnav. Ed. pentru că în evanghelie nu se spune că cei care au trecut pe lângă cel aflat în suferință. ceea ce înseamnă că grija față de aproapele aduce tămăduire deopotrivă celui care ajută. de pr. vorbind în sensul scripturistic: în dar al luat în dar să dați. vol 1. însă. nu le face și tu altora. iubiți pe cei ce vă urăsc. I.B. trebuie să facă asemenea samarineanului milostiv. levitul. 11).. p. preotul sau samariteanul era sănătos sau nu. Adevăratul sens al expresiei îmi place viața. Bucureşti. după cum se spune în primul Apostol din Taina Sfântului Maslu. iar trupurile și sufletele noastre vor fi sănătoase. Creatorul tău. adică bucuria de a trăi. D. nu putem sluji lui Dumnezeu decât alegând calea vieții.. unde se spune că trebuie să-l iubim pe Dumnezeu și pe aproapele nostru. această evanghelie. Acest lucru înseamnă să alegem viața. ***. căci ce mulțămită aveți. 1979. ajutându-l pe cel care se află în suferință Fără îndoială că cel care ajută pe cel bolnav. dacă iubiți pe cei ce vă iubesc? Nu și păgânii fac același lucru? Voi. Același lucru este prezent și în prima Evanghelie. care poartă numele de Învățătura a celor doisprezece apostoli. și nu veți avea dușman. și să fericim pe cei ce au răbdare: ați auzit de răbdarea lui Iov și ați văzut sfârșitul hărăzit lui de Domnul (Iacov 5. Învățătură a celor doisprezece apostoli. dar și celui ajutat.B. unde se spune că a alege calea vieții înseamnă: Mai întâi. îmi place să trăiesc. al doilea. primești vindecare dăruind vindecare.B.S. postiți pentru cei ce vă prigonesc.O. cel care face asemenea samarineanului milostiv. în P. gândurile noastre se vor îndepărta de la rele care nu ne dau pace. sau. pentru că Hristos îi spune acelui tânăr că pentru a câștiga viața de veci. deci pentru a se tămădui. pe aproapele tău ca pe tine însuți și toate câte voiești să nu ți se facă ție. este cel dat de Biserică și este explicat foarte bine într-o scriere a Bisericii. însă toate acestea făcute prin Hristos și prin Biserica Sa.M. primești dacă dăruiești.. Fecioru... trad.

fie că vorbim de cea absolută. prin atitudinea lui Zaheu. o viața veșnică. El ne oferă o viață deosebită. cu alte cuvinte starea de sărăcie și de bogăție nu este stabilită în cele din urmă de om. I. Dialogul este foarte scurt între Hristos și Zaheu. Ele nu au un caracter absolut pentru noi oamenii. la păstrarea unei sănătăți trupești și sufletești. Averea pe care mai marele vameșilor o dădea săracilor conducea în cele din urmă la vindecarea lor. sau cu felul în care noi înțelegem aceste două stări sociale. 19.. nu numai el ci toată casa lui. A.. Editura All. 7 . Fie că vorbim de sărăcia relativă. stăpânul casei. În Evanghelia a doua. Ed. deveneau un exemplu de urmat în privința comportamentului față de cei aflați în suferință. * * * Un alt lucru care aduce tămăduire trupească și sufletească.R. 9). s-a vindecat. Din punct de vedere sociologic se poate vorbi de o sărăcie relativă și una absolută16. mai marele casei.Vedem că Dumnezeu ne învață și ne ajută să trăim. Iată cum 15 16 Aghiazmatar. ne îndepărtăm de Dumnezeu. în momentul în care Zaheu a mărturisit. nu au hotare bine stabilite. ci în acea bucurie de a fi tot timpul alături unii de alții prin Hristos. pe de o parte pentru că-și procurau cele necesare vieții și pe de alta că el. dar nu oricum.O. pentru că jumătate din avere o dădea săracilor și atunci când greșea întorcea de patru ori. astăzi adică acum.B. București 1992. este milostenia. 1-7) Atunci când căutăm plăcerea noastră. pentru că Dumnezeu este cel care pedepsește și tămăduiește. toți cei ai casei s-au vindecat. Giddens.B. 143. fiecare creștin care aude cuvântul Domnului trebuie să facă milostenie pentru a fi cu adevărat sănătos. care aduce mântuirea noastră. slujim aproapelui purtând slăbiciunile celor neputincioși și necăutând plăcerea noastră (Rom. El mărturisește în fața Domnului că dă jumătate din avere săracilor iar Hristos îi răspunde că el și casa lui a primit mântuire: astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia (Luca. este clar că mergând în sensul Evangheliei. p. București. ne îmbolnăvim și murim. Sănătatea este în strânsă legătură cu sărăcia și bogăția. este Cel care ridică de la pământ pe cel sărac și din gunoi înalță pe cel lipsit15. ci de Dumnezeu. 333. 2010. 15. p. o viață unică. Sociologie. Slujind lui Dumnezeu.M. prezentă în Taina Sfântului Maslu. Zaheu. bogatul Zaheu s-a mântuit.

să ne vindecăm. venim la Dumnezeu. pentru că îl vedem cum caută măcar să-L vadă. Zaheu avea gândul la Domnul. Tocmai această mărturisire sinceră a adus pe Zaheu în fața Domnului. orgolioși. totul a fost legat de averea lui. dai jumatate din avere și gata. ca cea a lui Zaheu. Nu era mândru deloc față de cei din jurul lui. după mărturisirea lui. Aparent pare foarte simplu. însă el. pentru ca el să-l vadă pe Hristos.acțiunea celui care are responsabilitatea familiei poate să aducă vindecare. nu a pretins ca cei care erau în fața lui să se dea la o parte. pentru noi. Cu alte cuvinte. prin grija față de cei săraci. fără ca tu să mai faci. prin atitudinea corectă față de poruncile Domnului. unde a vorbit cu El și a primit mântuirea. Acest gest ar putea să pară umilitor pentru o persoană cu o așa poziție și avere. și așteptăm să se întâmple minunea. deci toată viața lui până la întâlnirea cu Hristos și după aceea a avut grijă de cei săraci. 8 . ci cu sufletul deschis față de Dumnezeu și smeriți. ci s-a urcat el într-un copac. nimic altceva. după care ne întoarcem în spațiile noastre. tot timpul își împărțea averea săracilor. Pentru a fi sănătoși nu trebuie să fim mândri. Împărțind din avere devenim sănătoși sau reformulând printr-o întrebare: Cum poate Taina Sfântului Maslu să ne facă sănătoși și fericiți ? răspunsul este: împărțind din averea noastră. Nu a mai trebuit să facă nimic altceva Zaheu pentru a se mântui. chiar dacă era mai-marele vameșilor. atunci când ai o suferință și că Dumnezeu te ajută. Mai mult decât atât. însă dacă mergem în înțelesul mai adânc al textului Sfintei Scripturi vedem că această înjumătățire a averii nu a venit așa. și pentru aceasta se străduiește din toate puterile. Zaheu era un om care avea dragoste față de Dumnezeu. și în acest sens a îndepărtat orice atitudine care ar fi arătat mândria față de oameni. urmăm anumite proceduri spirituale. la o lectură superficială a acestei Evanghelii. peste noapte. ci a considerat că acest lucru este normal și firesc. mai mult sau mai puțin apropiate de Dumnezeu și de valorile pe care le transmite Biserica. mai ușor. Toate acestea sunt din cauza faptului că înțelegem fragmentar Sfânta Scriptură și că alegem de aici numai ceea ce pare. Cele spuse de Zaheu nu au fost rostite cu mândrie. * * * S-a încetățenit o idee în rândul unor credincioși că este de ajuns numai ca să te rogi la Dumnezeu. nu s-a lăudat că el dă din averea lui săracilor. te poți mântui. ci printr-o viață dusă în bună rânduială. ca la o bază de tratament. Zaheu. în afară de rugăciune.

pentru că în Biserica noastră mântuirea este sinonimă cu vindecarea. adică putem vedea Taina Sfântului Maslu ca pe o slujbă în care Biserica îi mobilizează pe oameni să fie în acțiune. ultimul Apostol ne prezintă o întreagă listă de acțiuni pe care trebuie să le facem alături de rugăciune neîncetată: dojeniți pe cei fără rânduială. 9 . ci trebuie făcute împreună. spre mântuirea noastră. București 1992. până la sfârșit. tot așa trebuie să ne comportăm și față de Dumnezeu. atât cel material cât și cel spiritual. urmăm procedurile și când ne întoarcem acasa trebuie să le continuăm și aici. practic depinde de felul în care viețuim sau trăim în societate. îndelunga răbdare. echilibrat. dați mulțumire pentru toate. și trupul să se păzească fără de prihană. p. ajutăm pe aproapele. -să nu căutăm plăcerea noastră. deci dacă suntem în suferință. unde dacă dorim ca să ne vindecăm de o boală. -să avem dragoste față de aproapele. adică să avem un comportament normal. Dacă primul Apostol ne introduce în taina vindecării. 17 Aghiazmatar. untdelemnul îndurării Tale17. venim la Biserică.. cu tămăduirea. Toată slujba este spre zidirea noastră. ci și untdelemnul este luat ca mijloc terapeutic. arătându-ne că rugăciunea credinței aduce vindecare. Pentru aceasta este nevoie atât de rugăciune și credință cât și de acțiune socială și filantropie. toată viața. sprijiniți pe cei neputincioși. -să dăm din averea noastră săracilor. trebuie să ne schimbăm comportamentul și să ținem cu sfințenie regimul. așa cum se rostește în primul Apostol: și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav. Vedem că sănătatea noastră depinde de foarte mulți factori. viața noastră socială este cea care ne poate aduce nouă sănătate. dar nu numai atât.O. bunăvoință pururea.R.Făcând o paralelă cu zona medicală. pentru a ne vindeca. spre întărirea în credință.M. 115. Din această cauză ele sunt prezente toate în slujbă. Nu pot fi făcute numai unele. cu însănătoșirea. -să slujim oamenilor. întreg duhul vostru și sufletul. așa cum ne învață aceasta taina a vindecărilor: -să slujim lui Dumnezeu cu toată mulțumirea.B. I. Ed. pentru că dacă analizăm această slujbă vedem că pentru a fi sănătoși trebuie să facem tot ceea ce se rostește aici. pentru că fiind în acțiune și slujind lui Dumnezeu. spre vindecarea noastră.B. adică trebuie să ne rugăm și să fim credincioși pentru a ne vindeca. dacă toate sunt făcute cu bucurie și mulțumire vom fi sănătoși și ne vom mântui.

. fiind îndelung-răbdători în suferință. având îndelungă răbdare. curățindu-ne de întinarea trupului și a duhului (Apostolul IV). dând din averea noastră (Evanghelia I).. mulțumind celor care se roagă pentru noi (Apostolul V). mulțumind pentru toate. purtând slăbiciunile celor neputincioși (Apostolul II).. bunăvoință pururea.Putem concluziona că Taina Sfântului Maslu ne tămăduiește: iubind pe Dumnezeu și pe aproapele nostru. asemeni soacrei lui Petru.. știind că (ev VII)nu cei sănătoși au nevoie de doctor ci cei bolnavi: bolnavii au nevoie de vindecare (Evanghelia VII). și trupul fără de prihană (Apostolul VII). păzind întreg duhul și sufletul. atunci când este în suferință (Evanghelia I). ajutându-l pe acesta din urmă. după ce am primit vindecare de la Hristos. și făcând milostenie. nefiind indiferenți la cei care ne cer ajutorul(Evanghelia VI). asemeni lui Hristos. sprijinind pe cei neputincioși. 10 .(Apostolul VI). pentru că numai dăruind primim (Evanghelia III). bucurie. priveghind la toate cele ce ne duc la întâlnirea cu Mirele Împărăției cerurilor (Evanghelia V). cerând ajutorul lui Dumnezeu: Miluiește-mă Doamne ! și ajutând pe cei ce ne roagă. având dragoste. . toate acestea făcându-le (ap III) alegând o cale care le întrece pe toate. pace. asemeni lui Iov (Apostolul I). răstignindu-ne patimile. dojenind pe cei fără rânduială. să ne ridicăm și să slujim Lui Hristos (Evanghelia IV). calea iubirii (Apostolul III).

13). Ed. prin răspunsurile de la ectenii: Doamne miluiește.. Practic titlul cursului Doctrina socială a Bisericii ar putea fi reformulat: respectarea învățăturii Mântuitorului. 12-19) Vindecările Mântuitorului erau urmate de învățătura Sa. în același timp dând slavă lui Dumnezeu. credința ta te-a mântuit (Luca. cu alte cuvinte mergi în societatea din care faci parte și fă și acolo ceea ce ai făcut aici pentru ca și ceilalți să poată dobândi mântuirea. primele două duminici fiind cele dinainte și după Botezul Domnului. 17. Nu întâmplător toate cel patru evangheliile se sfârșesc în acest sens: 18 ***. numai atunci putem spune că suntem pe deplin vindecați. în totalitatea ei.B. așa cum îi slujea Mântuitorului samarineanul vindecat. Învățătorule. 11 . (Vindecarea celor zece leproși – Luca.B.R. învățătura Mântuitorului și societate. Iisuse. învățați toate neamurile (Matei. toate evangheliile vorbesc despre: Biserică.* * * A fi alături de Hristos și a-I sluji Lui înseamnă să-I cunoști învățătura Sa. I. unii ar putea spune chiar cu insistență.O. mulțumindu-I. Aici vedem pe de o parte distincția care se face între vindecarea trupească și cea sufletească. căzând cu fața la pământ.mergând. din a treia duminică din an. Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh18. 17. așa cum se spune la evanghelia de la Taina Sfântului Botez: . cerem repetat. 15). Bucureşti. care este prima evanghelie din anul 2012 în rânduiala citirii la Sfânta Liturghie. mila lui Dumnezeu. 126-127. tămăduiți. 2000. fie-Ți milă de noi!(Luca.. slujindu-i acestuia cu toată mulțumirea. Liturghier.. Să luăm Evanghelia celor zece leproși. 19).M. 17. 17. lume sau neamuri. asemenea celor zece leproși. Vedem că învățătura Mântuitorului nu vizează o persoană în parte ci societatea în întregimea ei. De altfel. cu predilecție. Evanghelia se sfârșește cu învățătura Mântuitorului: Scoală-te și du-te. 28. mergând pe calea mântuirii. Această cale o găsim prin prezența la Sfânta Liturghie unde. ca loc de închinare și comunitate de credincioși. cu glas mare slăvind pe Dumnezeu (Luca. și samarineanului vindecat de lepră care s-a întors. 19). iar pe de altă parte faptul că vindecarea noastră nu este deplină decât în clipa în care dăm slavă lui Dumnezeu. slăvind pe Dumnezeu. învățătură care este izvorul învățăturii Bisericii. unde se face auzit acest lucru. p.

24. chiar dacă n-a amintit și de celelalte. Iar ei. să ajungă în cetatea de sus și. p. zice Apostolul. plecând. Chiril al Alexandriei. Amin. dacă s-ar fi scris cele săvârșite cu de-amănuntul. zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea. 19-20) Evanghelia de la Luca: Iar ei. ascultătorii să fie asigurați în credința neslăbită și prin faptele evlaviei.. împreună cu Sfântul Duh în vecii vecilor. 12 .B. Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan. Bucureşti. Sf. au propovăduit pretutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul. ca să fie spre folos deplin ascultătorilor. învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă. (Ioan. 16. neomiţându-se nici una. le-a vorbit lor. mergând. dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul. cel iubitor să asculte și să învețe cele bune și să nu învinuiască pe scriitorul cărții. în Hristos. Amin. 52-53) Evanghelia de la Ioan: Dar sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care. (Matei. să intre în Împărăția cerurilor. în cer şi pe pământ.O. 21. 25) Interpretând Evanghelia de la Ioan. S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu.Evanghelia de la Matei: Şi apropiindu-Se Iisus. prin ele.B. botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.M. prin semnele care urmau. Şi erau în toată vremea în templu. mulțimea cărților n-ar fi putut încăpea în lumea întreagă. după ce a vorbit cu ei. Amin. și șirul faptelor Lui este nenumărat. învăţaţi toate neamurile. cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris. uniți cu Bisericacelor întâi-născuți. vol 41. 28. Dar scriitorii Evangheliilor au consemnat pe cele mai strălucitoare dintre cele săvârșite pentru ca. prin Care și în Care și cu Care să fie slava lui Dumnezeu-Tatăl. Dar considerăm că și așa Cuvântul a fost cunoscut din plin. Drept aceea.. Căci. Sfântul Chiril al Alexandriei mărturisește: Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan E foarte mare. 1183. şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele. închinându-se Lui. lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. 2000.R.S. Acestea au fost luate dintre zecile de mii. Amin. Oricine poate să constate că puterea Mântuitorului nostru a săvârșit mii de minuni. Ed. I. (Luca. 18-20) Evanghelia de la Marcu: Deci Domnul Iisus. De aceea. în P. până la sfârşitul veacului.B. (Marcu. Amin. s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. mulțimea minunilor dumnezeiești.

în schimb. ca pe o lipsă de grijă față de noi. 19 13 . 5. am putea spune că. un slogan al lumii moderne este tocmai contrariul: lăcomia după avere. iar cine îl va pierde. îi învăța zicând: Fericiți cei săraci cu duhul. ca o renunțare și o abandonare. ajungem la învățătura Mântuitorului cu privire la sufletul sau viața noastră 19. cu lectura evangheliilor prezente la Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Avem aici o exprimare antinomică. Comentariu la Evanghelia după Marcu.Mergând mai departe. la versetul 33: Cine va căuta să-și scape sufletul îl va pierde. este scoasă în evidență lipsa de profunzime a celor aparente și trecătoare și lupta continuă pe care trebuie să o dăm pentru a dobândi mântuirea și care aparent poate însemna un întreg lanț de eșecuri și pierderi în această lume. p. acela îl va dobândi (Luca 17. cine scapă pierde și cine pierde dobândește. la confortul material și spiritual de care avem nevoie. 35-37) Pentru a aduce oarece lămuriri în această privință aducem un text din Comentariu la Evanghelia după Marcu a teologului Ioannis D. de componență imaterială a omului. cea de la Marcu spune: Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde. Această învățătură se completează foarte bine cu prima fericire rostită de Mântuitorul: Și deschizându-Și gura. acela îl va scăpa. Mergând în spiritul celor afirmate aici. Editura Bizantină. Cele două învățături. Ioannis Karavidopoulos ne spune că în cazul de față trebuie să luăm cuvântul psihi nu cu sensul filosofic. de viață – Ioannis Karavidopoulos. la o primă lectură. că a lor este Împărăția cerurilor ( Matei. pentru sufletul său? (Marcu. 2-3). tipice scriiturii Noului Testament. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă. 2005. Prin astfel de expimări. Învățătura Mântuitorului despre suflet o găsim prezentă în toate cele patru evanghelii. 204. ci cu înțelesul lui biblic. 33). lupta după dobândirea de bunuri materiale și pozițiile înalte în societate duc la bunăstare și progres. București. iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie. dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul. Karavidopoulos: Despre sensul biblic al cuvântului suflet. pot fi considerate ca străine societății. 8. pe care o gasim în același capitol 17.

atât de mare încât «lumea întreagă» să nu poată fi de valoarea lui. București. Iubirea de familie. ci are perspectivă viitoare... are ca rezultat îngreunarea acestei vieți? . Iubirea care îmbogățește cu adevărat este iubirea lipsită de egoism..« în schimb» – încercarea zbuciumată a oamenilor de a dobândi o bogăție foarte mare. Editura Bizantină... prin «lume» înțelegând modul de viață ce-l înrobește pe om și îi răpește libertatea.cine se iubește pe sine își reneagă viața. în fața căreia celelalte bunuri au valoare numei legate de ea și urmează ei. care domină îndeosebi în Evanghelia după Ioan... spune Domnul. Comentariu la Evanghelia după Marcu. p.25).. prin zdrobire și «destrămare» și deschidere.... 2005. să nu ne temem să urâm ce este ea. București...... de exemplu. în cele din urmă. atrage atenția creștinilor asupra pericolului posibil de a o pierde pentru totdeaune. în măsura în care încearcă să câștige alte lucrui care nu au valoarea ei... 2008. după dimensiunile ei biblice. sau «să se dea în schimb» pentru el. prin aceste cuvinte ale lui iisus. împrejurările și situațiile în care ne aflăm. de propriul copil. Humanitas. Andre Scrima. nu se limitează la manifestările biologice.« își pierde». și adesea chiar să-l distrugă. pentru a nu ne lăsa înrobiți. încercare care. Călugărul și intelectualul Andre Scrima ne spune că: Iubirea care îmbogăț eș te .. eliberându-ne de egoism... pentru că a recunoscut în ele adevărul că viața fiecărui om etse un dar de neînlocuit al lui Dumnezeu. 14 . iar egoismul îl înlănțuie și îl ucide. iar cel ce îşi urăşte sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viaţa veşnică. ci a ne elibera de ea... Karavidopoulos... viața noastră se lărgește către granițele vieții veșnice. Nu cumva Iisus insinuează ... Și pentru că viața.. Biserica. 12. 153-154.și la această întrebare ne duce terminologia comercială folosită: «să câștige».. Apoi: trebuie să ne urâm viața în lumea aceasta.. Evanghelia de la Ioan ne arată că: Cel ce îşi iubeşte sufletul îl va pierde. Numai atunci. p. Comentariu integral la Evanghelia după Ioan. Ioannis D. 204. poate să mascheze egoismul părinților și să-l chinuie pe copil sub pretextul ocrotirii și al asigurării fericirii lui. el neavând limite și ascunzându-se sub multe forme și răutăți. Trebuie să ne urâm viața în această lume.. (Ioan. Biserica a păstrat în amintirea ei aceste cuvinte importante.Despre valoarea vieț ii În cuvintele versetelor 35-37 este accentuat în chip de maximă – amintind de cărțile sofiologice ale Vechiului Testament – prețul cel mare al fiecărei vieți omenești.

cel mai bine. toate alcătuiesc un tot. Găsim acest lucru la sfârșitul primei evanghelii de la Taina Sfântului Maslu: Du-te de fă și tu asemenea ( Luca. care ne duc cu gândul la filosofia categoriilor a lui Aristotel. aflăm care este adevăratul Dumnezeu și ce trebuie să facem pentru aproapele nostru. Practic. Sfânta Scriptură este un tot. adică cum trebuie să ne purtăm în societate. gest liturgic sau patristică. de a le așeza în categorii. Acest lucru este străin duhului Bisericii. transmisă de către Biserică. ne prezintă doctrina Mântuitorului. în aceeași pericopă sau Evanghelie aflăm cum să ne rugăm. cel de lângă noi. care au fost ucenicii Sfinților Apostoli. unde găsim componente sociale. În aceeași frază. iar scrierile lor fac tranziția dintre Noul Testament și literatura patristică. pe care Biserica a mărturisit-o încă de la început. prin Biserică. specii. Ea este rugăciunea rostită de Mântuitorul şi care ne arată cine este Dumnezeu. Redăm mai jos un fragment din acest catehism: 15 . Practic nu se poate face o delimitare între ceea ce ține de credință. Putem chiar să accentuăm faptul că rugăciunea are și o latură sau componentă socială. 10. ne arată cum trebuie să ne rugăm și care să fie atitudinea noastră față de aproapele nostru. în rugăciunea Tatăl nostru. rugăciunea Domnească. care poate fi considerat primul catehism creștin. * ** Doctrina socială a Bisericii este prezentă în toate acțiunile Bisericii. Reformulat. despre felul în care noi trebuie să ne manifestăm în societate. morală. Amintim dintre aceste scrieri Învățătura celor doisprezece apostoli. unde totul trebuie pus in forme. genuri. Acest lucru îl observăm. și când spun acest lucru mă gândesc la Părinții Apostolici. Societatea modernă are reflexul de a le separa. sau au cunoscut pe apostoli.Eliberarea de această viață nu înseamnă izolare și înstrăinare și prezența în lume însă fără egoism. 37). aceasta fiind o latură socială a rugăciunii.

Vedem că o compomentă a Bisericii.S. vol 1. întoarce-i lui și pe celălalt și vei fi desăvârșit. iubiți pe cei ce vă urăsc. din ce materie am fost făcuți. capitolul XXXVIII. I. Fericit este cel ce dă portivit poruncii. Acest 16 . iar săracul să mulțumească lui Dumnezeu. Cel curat cu trupul să nu se mândrească. Bucureşti. de pr. căci ce mulțămită aveți. 1979. Ed. dar.. ci să lase ca altul să dea mărturie despre el.R. înainte de a ne naște. Fecioru. 3. 25-26. postiți pentru cei ce vă prigonesc.M.B. întreg trupul nostru în Hristos Iisus și fiecare să se supună semenului său. că tatăl vrea să dea tuturor din darurile sale. că este nevinovat. Oricui cere de la tine. Către corinteni (I). Dacă-ți dă cineva o palmă pe obrazul drept. înțeleptul să-și arate înțelepciunea lui. Epistola către corinteni. Așa de firească este mulțumirea.S. dacă iubiți pe cei ce vă iubesc? Nu și păgânii fac același lucru? Voi. D. nu le face și tu altora. știind că altul este cel ce i-a dat înfrânatea. așa precum a fost rânduit în harisma lui.. cum eram și ce eram când am venit pe lume. să ne gândim. și nu veți avea dușman. gătindu-ne nouă binefacerile Lui. dar. Acesta.B. p. introduce multe învățături ale Bisericii. Binecuvântați pe cei ce vă bleastemă și rugați-vă pentru dușmanii voștri. al doilea. 1979. 2. Ed. dă-i și nu cere înapoi.O.M. bogatul să ajute pe sărac. Cel smerit să nu dea mărturie despre el însuși.B. p. ce pot fi încadrate la cele sociale. vol 1. Sf. Vai de cel ce ia! ***. toate acestea de la El. nu în vorbe.B. fraților. Căruia este slava în vecii vecilor. 4. Creatorul tău. că i-a dat să-și împlinească prin cel bogat lipsa lui. în P. în P.R. încât ea este prezentă la fiecare slujbă.. dar. iar cel slab să respecte pe cel tare. în viața Bisericii. să iubești pe Dumnezeu. Depărtează-te de poftele treupești și lumești. trad. 66. Să se mântuie. 1. Învăț ătură a celor doisprezece apostoli. I.O.B. din ce mormânt și întuneric ne-a adus în lumea Lui Cel ce ne-a plăsmuit și ne-a creat. Având.. ea face parte din relațiile noastre pe care le avem cu aproapele nostru. se cuvine. Dintre Părinții Apostolici face parte și Sfântul Clement Romanul. prof. Clement Romanul.B. pe aproapele tău ca pe tine însuți și toate câte voiești să nu ți se facă ție. însă. în Epistola sa către corinteni. în afară ce aceea de a ajuta pe cel aflat în suferință este mulțumirea.Calea vieț ii Mai întâi. Bucureşti. cel tare să se îngrijească de cel slab. Amin. și în fapte bune. să-I mulțumim Lui pentru toate.

de unde am extras. Sfântul Ioan Gură de Aur găsea prilej bun. de fiecare dată când ne descoperea învățătura Scripturii. spre descoperirea acelor comori mântuitoare. Astfel a vorbit despre milostenie și lăcomie. dar pline de adevăr și în același timp vindecătoare. să aducă îndreptare în viața noastră socială. scrisori și cărți de cult. cateheze. adevărate comori duhovnicești. din Sfintele Scripturi. scrieri despre Sfânta Scriptură. smerenie și mândrie. asemenea celui care caută aurul în adâncul pământului și găsește acolo comoara mult dorită. și în relațiile dintre noi.. prin care sperăm să declanșăm în sufletele dumneavoastră o mai mare aplecare spre cele duhovnicești. Opera Sfântului Ioan Gură de Aur reflectă pe de o parte viața socială din acele vremuri (teatru. avere și lăcomie și lista poate continua. despre viața curată și viața ticăloasă. precum și a celor care vor auzi de ea. Omiliile la Matei și Comentariile la unele epistole pauline. în comportamentul nostru cu noi înșine și cu semenul nostru. în limitele bunei cuviințe. Să avem ”reflexul” de a mulțumi aproapelui. Omiliile la Facere. cuvântări. din operele Sfinților Părinți sau din buna rânduială prezentă în viața Bisericii. despre împărtășirea cuvintelor dumnezeiești semenilor. din opera marelui ierarh. precum și omilii. Când spun acest lucru mă gândesc la faptul că 17 .reflex trebuie cultivat. tăioase. cumpătare și trândăvie. a tuturor celor prezenți la această dezbatere. Temele sociale sunt prezente practic în fiecare cuvântare pe care a rostit-o. Unele cuvinte ale Sfântului Ioan Gură de Aur sunt dure. Ele sunt pentru îndreptarea noastră. Teme sociale în opera Sfântului Ioan Gură de Aur Opera Sfântului Ioan Gură de Aur este vastă și diversă cuprinzând tratate. În acest sens au fost răsfoite. mustrătoare.) iar pe de altă parte lupta neobosită pe care acest ierarh a desfășurat-o pentru ca învățătura Bisericii să ducă la mântuire. așa cum ne învață Biserica. hipodrom. despre folosul citirii Sfintelor Scripturi ca îndreptar în viața noastră. Toate cele ce vor fi rostite în aceast curs ne privește pe noi pe toți atât studenți cât și profesori. Pentru cursul de față am luat spre cercetare o mică parte din opera marelui ierarh..

. în P. care demonstrează pe de o parte mila și dragostea lui Dumnezeu față de om.. Nu se dorește a fi o analiză care să epuizeze toate aspectele vieții sociale. această comoară materială.S. nu numai că banii rămân aici când vine moartea și nu mai sunt de nici un folos celui ce i-a adunat. I. de pr. după multe sudori și necazuri. nu te poți teme de așa ceva.B.M. pentru că se sprijină pe învățătura Mântuitorului nostru Iisus Hristos. însă. care să ne conducă apoi spre descoperirea altora spre folosul nostru. Bucureşti. după multă osteneală. Osteneala e mai mică. după multe osteneli.R. despart aurul de pământ și. împrejurările vieții. Cu băgăția duhovnicească. ca o furtună. Mare este folosul și mângâierea pe care ni le aduc bogățiile duhovnicești. însă.O.B. se mai întâmplă ca. trad. Ed. să lovească pe cel ce a strâns avere multă și să rămână dintr-o dată mai sărac decât cei mai săraci. Aici nu-i așa.B. iar dincolo ne dă multă mângâiere. Sfântul Ioan Gură de Aur. Ea e sigură și statornică. p. Așa sunt toate cele duhovnicești. De multe ori. Dumnezeul cel adevărat. cu măiestria lor. 18 . Sfântul Ioan Gură de Aur. Comorile duhovnicești Cei care caută aur. de pr.R. trad. 131. așa cum au fost și în trecut. Fecioru.B. aici mai cu seamă ne este de folos.B. I. Ed. pentru că ele se strâng prin faptele bune pe care le-am săvârșit în această viață. și sunt mult mai de preț decât bogățiile materiale Stăpânirea de bani și comorile duhovnicești Stăpânirea de bani este nesigură. chiar înainte de moarte. iar averea nespusă. adeseori abia de pot găsi o fărâmă de aur.M.S.. vol 21. ci când se coboară în adâncul pământului. Fiecare învățătura a marelui ierarh este un izvor nesecat de sfaturi și îndemnuri. Omilii la Facere (I). Bucureşti. în P. 1987. 1987.învățăturile sunt de actualitate. Omilii la Facere (I). nu sapă numai la suprafață.B. dar se mai cere cu multă asprime și socoteală de banii ce au rămas aici. Și vezi că asta se întâmplă în fiecare zi. iar pe de altă parte ușurința cu care ele pot fi găsite și urmate. ci doar o parte din ele. prof. nici nu caută aurul numai acolo.. vol 21.O. Fecioru. prof. 99. D. p. D. atunci sapă sânurile pământului și așa.

Sfântul Ioan Gură de Aur. pe când pe cel 19 . «Tot cel ce aude aceste cuvinte ale Mele. 1. te-ai îmbogăți mult. După cum dacă ai putea lua puțin de tot dintr-o comoară de aur.S. nici așa nu avem vreun câștig.. 67 la număr. Vezi. Comoara duhovnicească nu se împuț inează niciodată Vreau să vă deschid astăzi. de nici un folos nu ne sunt învățăturile. atunci când se împarte. dar șchiopătăm în ce privește învățăturile. tot așa e și cu dumnezeiasca Scriptură. iar învățăturile să predice viața. I. bogăție nespusă. La Omilia a II-a de la Facere. 177. ne îndeamnă ca pe lângă învățătura sănătoasă. ca să puteți urmări cu ușurință spusele. să împărțim dar comorile duhovnicești pe care le primim de la Biserică. vol 21. și iarăși. 1. 7. și fapta să fie la fel de curată și de sănătoasă. de pr. sporește și nu se termină niciodată. într-un text poți găsi multă putere de gândire. prof. să le țineți minte. Harul este gata să caute pe cei ce-l primesc cu inima deschisă. pe care o primim din Sfânta Scriptură. iar faptele fără credință sunt tot moarte.26). comoara duhovnicească. Omilii la Facere (I). dar viață ticăloasă. ci să și facem și să ne arătăm prin fapte ascultarea.M. p.1). că Hristos vrea ca noi să nu auzim numai.B. că izvorul Duhului Sfânt revarsă comoara aceasta! Lucrul vostru nu este altul decât să păstrați cu grijă cele ce primiți. Hristos a numit «înțelept» pe omul ale cărui fapte urmează cuvintelor. 2. comoara duhovnicească.B. De avem învățături sănătoase. se va asemăna bărbatului înțelept»(Matei. trad. 1987. D.R. în Postul Mare.Mai mult decât atât. iar lucrul meu este acela numai de a vi le oferi cu râvnă.O. ce se împarte și niciodată nu se cheltuiește. dacă avem viață curată.24).La învățătură sănătoasă viață curată Începem analiza noastră cu Omiliile la Facere.. dar. Bucureşti. Fecioru. Ed. De aceea trebuie ca din amândouă părțile să întărim această zidire duhovnicească. viaț ă curată Viața voastră să fie pe măsura învățăturilor. în P. ci dimpotrivă crește. primele 32. Sfântul Ioan Gură de Aur. îmbogățește pe toți și cu nimic nu se împuținează. iubiților. căci «credința fără fapte este moartă» (Iacov. spune Hristos.B. Așa e natura acestei comori! Îmbogățește pe cei ce o primesc și nu se împuținează niciodată. și le face pe ele. care au fost rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur. La învăț ătură sănătoasă. unde aflăm că La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul (Fac.

și cu mintea trează..S. dacă vrem să fim crezuți. ci din pricina slăbiciunii voinței.B. . și pe bună dreptate.O. Prin cuvintele: vânt. Așa sunt sufletele trândave.. când ne merge bine.R. nu folosește atât cuvântul nostru. însă nu este deajuns numai învățătura bună ci trebuie și fapta noastră să fie pe măsură. și-a zidit casa pe nisip. 1987. ajunge prin aceste ispite mai puternic. ci și prin viața și purtarea sa. 2.M. Chiar dacă am filosofa noi de nenumărate ori cu cuvântul și am vorbi despre supunerea la voia lui Dumnezeu. este lămurită învățătura despre crearea omului după chipul lui Dumnezeu.. Domnul a vrut să ne arate șirurile de ispite.. Prin viaț ă ș i purtare bună mergem pe calea adevărului Dumnezeu nu vrea ca un creștin să se mulțumească numai cu mântuirea lui.. nu din pricina naturii ispitelor.Fapta bună îndeamnă pe calea adevărului În Omilia a VIII-a. de pr. 5. ca să învățăm întâi cu fapta și apoi cu cuvântul. pe când omul trândav și nepăsător se clatină și cade îndată.. Că nu e vorba aici de o clădire sau o casă. ci e vorba de sufletele care se tulbură din pricina oricărei ispite. ci iute a căzut. Hristos pe aceștia i-a fericit. Asta să urmărim totdeauna. I. cu atât îi crește bărbăția. Bucureşti. D. în P. 44-45. apoi învățătura. fapta e de ajuns să învețe mai puternic decât glasul pe cei ce o văd. vol 21. ca să fim tari. cât vatămă fapta. ci să zidească și pe alții.. Fecioru. De aceea casa nici n-a putut înfrunta viforul vânturilor. cât la ce facem noi.B. 20 . Sfântul Ioan Gură de Aur.. Ed. să fim treji și pregătiți totdeauna spre toate.care se mărginește la cuvinte l-a numit « fără de minte»(Matei. nu numai prin învățătură. Oamenii nu se uită atât la ce spunem noi. Când fapta merge înainte. prof. spune Hristos. Omul tare. . cade. trad. de-ar veni doar o boare trecătoare de ispită. când vin peste noi necazuri.. Aici este arătat faptul că învățăturile bune sunt cele care dau roadă și că trebuie să avem răbdare cu cei pe care vrem să-i aducem la adevărata credință. și cu cât se prelungesc necazurile. iar dacă atunci când se ivește prilejul nu arătăm prin fapte ce am spus. cu grijă de el și treaz.. Uită-te că întâi a pus fapta.26). dar dacă și înainte de a vorbi și după ce am vorbit arătăm prin faptă că ne supunem voii lui Dumnezeu.. Omilii la Facere (I).. Nimic nu îndeamnă pe cineva pe calea adevărului ca viața curată. p. ploaie și râuri. De aceea trebuie să priveghem. spunând: «Fericit cel ce face și învață»(Matei.B. 19). care nu sunt întărite pe piatra cea duhovnicească. pentru că împlinim cu fapta ce sfătuim. suntem crezuți când dăm sfatul. 7. chiar dacă nu urmează învățătura. Unul ca acesta.

p.Când sfătuim pe cineva să facă vreo faptă bună să ne străduim să facem noi mai întâi fapta aceea. nici dacă ne rugăm. pentru că nu după multă vreme vom da socoteală și de cuvintele și de faptele și chiar de gândurile noastre.. Omilii la Facere (I). Dacă suntem oameni cu judecată ar trebui să facem această faptă bună numai pentru ea însăși și pentru dragostea de cei de o fire cu noi. prof.B. nu pentru răsplățile făgăduite de Stăpânul. Fecioru. măcar pentru răsplata de la Dumnezeu să facem milostenie. D. 4.. prof.S. să ne smulgă din focul gheenei. Că nu avem nici un folos dacă postim.. . Bucureşti. 104.O. ci ne pizmuiesc. I. Să facem milostenia pentru dragostea de aproapele Această poruncă de a face milostenii poate să ne șteargă păcatele.B. Și acum te întreb: Pentru ce ții atât de mult la judecata lor stricată? Ochiului Celui neadormit nu-i este tăinuită nici una din faptele noastre.Folosul milosteniei Tot în Omilia VIII-a.. Sfântul Ioan Gură de Aur.M.O.M. Pentru ce mai vrei să fii lăudat de oameni? De multe ori oamenii nu ne laudă. nici de facem milostenie. 1987. de pr. Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă să facem și milostenie pentru dragostea de aproapele. pentru ca nu cumva să facem cheltuieli și să fim lipsiți de răsplată. 1987. trad.Smerenia în viața noastră 21 . de pr. vol 21. Dar pentru că nu ne putem urca cu mintea până la atâta înălțime. D. Bucureşti. numai să facem milostenia din belșug și nu de ochii oamenilor. trad. Omilii la Facere (I).B.B. Ed..R. Să nu căutăm asta când facem milostenia. trebuie să ne rânduim cu atâta grijă viața noastră. să nu urmărim deloc slava de la oameni. Sunt unii așa de răi. 105. gândindu-ne la aceasta. dacă nu o facem numai pentru Acela care știe și cele tainice și cele ce se află în cugetul nostru.B.B. că întorc pe dos și faptele cele bune făcute de noi. I. ca să dăm sfatul cu mai multă îndrăznire. ci și când facem orice faptă bună.R. p. nici de săvârșim vreo altă faptă bună. Sfântul Ioan Gură de Aur. 3. vol 21. în P. Ed.. Fecioru. să nu o facem de dragul laudei de la oameni. în P.S. pentru că a fost rostită în Postul Mare.

După cum cel care își potolește patimile are multă liniște.B. Omilii la Facere (I). iar corabia se scufundă din pricina nepriceperii corăbierului. 113. 5. D. are războiul în el însuși. de pr. dar acest lucru nu se poate face decât cu smerenie. Fericirea de a fi smerit Omul care se smerește cu adevărat pe sine nu va putea niciodată să se supere. și pornindu-se viforul duhurilor rele.. nu au venit la biserică. Sfântul Ioan Gură de Aur. deoarece mâncaseră. Aflând acestea să căutăm să curățim sufletele noastre de cele lumești. se tulbură fără să-l supere cineva și îndură vifor cumplit.R. mâncând cu cumpătare.B. oare.În Omilia a IX-a. prof. Sfântul Ioan Gură de Aur. Să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Bucureşti. Nevrednic este cel leneș și trândav nu cel care nu poate să postească. o mai mare fericire decât aceea. Din pricina asta valurile se ridică năvalnic. pentru că mâncarea este un lucru firesc pentru trupurile noastre. în P. micșorând mândria și îngânfarea. tot așa omul păcătos. Ed. pentru că sufletul său este totdeauna potolit și se gândește numei la viața și faptele sale. Sfântul Ioan Gură de Aur. să le facă pe celelalte cu mai multă râvnă. în timpul postului.. iar cei care nu pot să țină post.S.Cumpătarea În Omilia a X.O. Poate fi.B. arată faptul că Dumnezeu a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa. trad. De aceea și Hristos spunea: Și veți găsi odihnă sufletelor voastre. se frământă necontenit. știind că goana după averi naște mii de rele și multă osteneală. care nu-și poate înfrâna cum trebuie patimile ce se nasc în el. 1987. arată cinstea dată omului și nespusa Sa iubire de oameni. Despre mâncare 22 . și începe cu un sfat dat celor care.M. De aceea trebuie să fim cu mintea trează. păcătosul ajunge sub valuri. vorbește tot despre crearea omului. El le spune că trebuiau să vină. Mulțumirea aceasta este cea mai mare jertfă care poate fi adusă lui Dumnezeu. omul trândav. să luăm aminte și să ne îngrijim mereu și neîntrerupt de mântuirea sufletului nostru. p. e scăpat de orice furtună și se bucură de liniștea gândurilor. Fecioru. pe când cea după Scripturi aduce osteneală puțină și câștig mare. să ai un astfel de suflet? Unul ca acesta stă necontenit în port. vol 21. I. nici să se mânie pe semenul său.

vol 21.R. Sfârșitul omiliei ne învață. să avem în minte învățăturile primite acolo. bunătatea și mila lui Dumnezeu. Îmbuibarea te face să pierzi și plăcerea mâncării. Chiar dacă omul a fost alungat din rai el nu a fost părăsit de Dumnezeu. Omilii la Facere (I)...B. rele poate face adeseori.Doamne ferește! – vătămătoare este îmbuibarea și mâncatul peste trebuință de-ți plesnește pântecele. stă ca un cadavru însuflețit. în fiecare zi nenumărate boli pe care le aduc mesele îmbelșugate și lăcomia fără de măsură? De unde durerile de picioare? De unde durerile de cap? De unde creșterea sucurilor stomacale vătămătoare? De unde celelalte nenumărate boli ? nu. Dacă mâncăm cu măsură să nu ne rușinăm niciodată. . Ed.. trad. și prin lipsa de măsură să-ți strici mințile.S. Omilia a XIV-a vorbește despre raiul ca locuință a omului și faptul că prin neascultare omul a pierdut stăpânirea pe care o avea asupra naturii. de pr. Nu ne cere să ne abținem de la mâncăruri și să postim așa de dragul postului. Fecioru.Nu mâncarea este un rău. Bucureşti. 116-118.Frământarea învățăturilor dumnezeiești pentru a trece cu bine oceanul acestei vieți Învățăturile Bisericii ne ajută să trecem cu bine oceanul acestei vieți... Nu vedeți. în P. dată de Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur. oare. dar când e vorba de făcut bine nu se deosebește întru nimic de un mort.B.. ci să te îmbeți.B. 23 .M. din pricina necumpătării și din pricină că turnăm în noi mai mult vin decât trebuie? După cum o corabie în care intră apă se scufundă îndată și se îneacă.. p. i se întunecă mintea. atunci când plecăm de la biserică. D.. tot așa și omul când se pune pe băut și pe îmbuibare se aruncă în prăpastie.O. Stăpânul nostru nu ne cere lucruri peste puterea noastră. ci ca să ne desprindem de lucrurile cele lumești și să folosim tot răgazul cu cele duhovnicești.. numai să ne depărtăm de lipsa de măsură.. .. după cum nu e rău să bei cu cumpătare vin. 6.. 1987. că Stăpânul ne-a făcut un astfel de trup că nu-l putem menține altfel decât dacă mâncăm. nici pentru asta să stăm nemâncați. oare. . I. mâncarea cumpătată ajută nespus de mult și la sănătatea noastră și al buna noastră stare. prof.

Și călăuziți de marele Corăbier. Scriptura spune: Le voi da lor ”nu foamete de pâine. Asta ne face să fim superiori animalelor necuvântătoare.B. Cei care trăim în lume avem nevoie de leacul Sfintelor Scripturi. fraților. ci va fugi îndată. și având vie în minte predica. nici sete de apă. vom ajunge la limanul iubirii Sale de oameni. Folosul citirii Sfintelor Scripturi Vrei să știi ce mare folos ai de pe urma citirii Sfintelor Scripturi? Cercetează-te să vezi ce gânduri îți vin în minte când auzi în minte cântându-se un psalm și ce gânduri îți vin când auzi un cântec de lume! Ce gânduri îți vin când ești în biserică. vom avea spor în tot ce facem.S. nici nu va îndrăzni să se apropie de voi. prof. deși în alte privințe suntem cu mult inferiori lor. ci foamete de auzirea cuvântului Domnului” (Amos 8. fiecare să spună ce a ținut minte și să primească de la celălalt cele ce el a reținut. 15. să repetați cu semenii voștri cele auzite aici. Așadar să ne ocupăm mintea cu aceste dumnezeiești învățături ca și noi să câștigăm cele mai mari daruri și ca și pe acela să-l putem birui și să atragem asupra noastră și mai mult ajutorul lui Dumnezeu. I. veți putea birui cu ușurință patimile ce vă supără și veți putea scăpa și de uneltirile diavolului. trad. spre a redobândi Harul. de va vedea că sufletul vostru are atâta grijă de cele ale lui Dumnezeu. de pr.. p..R. să cercetăm Sfintele Scripturi. Să căutăm deci să avem necontenit în gurile noastre cântările Duhului.Împărtășirea învăț ăturilor dumnezeiești semenilor Vă rog.O. 11). să frământați în voi înșivă aceste dumnezeiești învățături. pe care să le folosim cum trebuie și cu toată atenția. Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă. atunci și Dumnezeu se va îngriji de cele ale noastre și vom străbate în toată liniștea oceanul acestei vieți. Omilii la Facere (I).B. dar. ca fiecare din voi. Bucureşti.33). Ed. și ce gânduri când ești la teatru! Și vei vedea câtă deosebire este între o stare sufletească și alta. podoabă și tărie. Căruia slava și puterea. cele grele vor ajunge ușoare. că se gândește necontenit la ele și că le frământă. În acest chip să strângeți în mintea voastră tot ce ați auzit și așa să plecați acasă. Făcând așa.Cuvintele Sfintei Scripturi îndreptar de viață În Omilia I la Matei. alungat ca de foc de lucrarea Duhului. Dumnezeul universului. acum și pururea și în vecii nesfârșiți ai vecilor. 24 . în P.B. lipsa lor foamete cumplită. 164-165. D. Dacă ne îngrijim de cele ale lui Dumnezeu. Fecioru. cele ce par a fi pline de tristețe vor lua sfârșit și nimic din cele prezente nu ne va putea întrista. după ieșirea de la biserică. Demonul cel viclean. 7. vol 21. 1987. Cântările Duhului sunt hrană sufletului. Amin.M. Sfântul Ioan Gură de Aur. De veți avea grijă de ele și vă veți ocupa cu ele mintea. deși sufletul este unul! De aceea Pavel spunea: ”Vorbele rele strică obiceiurile bune” (I Cor.

. răsturnăm lumea cu fapta noastră bună.. iar faptele bune nu le poți scoate din minte.. Noi însă facem dimpotrivă! În fiecare zi păcătuim.. trad.. ci și mare plată și răsplată. chiar dacă n-ai făcut nici o faptă bună... Prin cuvinte ne stricăm sau ne mântuim sufletul.. p. trăiești în lux.. le-ai pierdut pe toate.. de la Dumnezeu nu dobândim numai slavă. mai bine spus. De aceea cu cât facem fapte bune mai mari. Să nu ne lăudăm cu faptele noastre bune Dacă spui că ești plin de fapte bune. cu atât vorbim mai puțin de noi.B. Un cuvânt de rușine ne aprinde în suflet pofta. a copiilor noștri.. Să ne ferim să vorbim de noi înșine. dar dacă spui că nu ești bun de nimica. Aceasta atrage și ura oamenilor și disprețul lui Dumnezeu.. Le-ai uitat pe toate.. Visterie sigură a faptelor bune este uitarea faptelor bune! ... I... D... 35-36. în P.B... dar dacă dăm câțiva bănuți unui sărac. 8.. Asta-i cea mai mare nebunie și aduce numai pagubă celui ce adună în acest chip laudele oamenilor. .. fiind străin de laudă și îngânfare. Ed.. vol 23. care este unul a smereniei și a gândului bun.. Că așa vom dobândi cea mai mare slavă și de la oameni.. spune-mi. ai ajuns folositor.. nu le poți uita? Îți uiți păcatele și nu-ți uiți faptele bune? Și-ți uiți păcatele. Bucureşti. a prietenilor noștri.... iar pe dușmani ni-i facem prieteni.. apoi cu mult mai mult. Cuvintele ne pornesc spre mânie și tot ele ne îmblânzesc din nou. fără să ținem minte păcatele săvârșite. Se cuvine să fie cercetate în fiecare zi pentru a nu uita duhul Bisericii... 1994..R.Despre faptele bune Îndreptar de viață ne sunt nouă operele Sfinților Părinți..Ce spui! Necontenit păcătuiești înaintea Stăpânului! Chefuiești..Dar cum putem să uităm ceea ce știm? .O. În Omilia a III-a la Matei Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă să nu ne lăudăm cu faptele noastre. deși frica de pedeapsă pentru ele este mai mare.. și de la Dumnezeu. cum disprețuiești cuvintele Scripturii? Dacă un sfat omenesc poate atât de mult. iar un cuvânt cuminte ne face curați la suflet și la trup. a soțiilor noastre.B. te rog. Nu cere deci plată ca să iei plată! 25 . Dacă un simplu cuvânt are atât de mare putere. prof...M. chiar dacă ai săvârșit într-adevăr fapte bune. de pr. . Sfătuind pe cei din jurul nostru cu cuvintele lui Dumnezeu îndreptăm viața slugilor noastre.. De aceea este de neapărată trebuință să uităm toate faptele noastre bune. Fecioru. când sfaturile sunt date de Duhul lui Dumnezeu! Cuvântul scos din dumnezeieștile Scripturi înmoaie mai bine decât focul un suflet învârtoșat și-l face să săvârșească orice lucru bun.. râzi și nu știi că ai păcătuit.. Omilii la Matei.S.. dar.. Sfântul Ioan Gură de Aur.

. Dar nu știu cum se face că am ajuns cu vorba la o astfel de filosofie înaltă.B. I.B. căci sunt păstrați pentru o pedeapsă mai mare. chiar de ar putea ei să scape. mai ales.Despre lăcomie și avere Cunoaștem intransigența Sfântului Ioan Gură de Aur față de tot ceea ce ne îndepărtează de Dumnezeu.. Fecioru. leapădă cele ale tale... deși el nu a răpit nimic. Dacă unii scapă acum de suferință. prof... apoi atunci mai mult să se teamă. cărora nu prea le este plăcut a lepăda din ale lor. 26 .. în orice casă ar intra o face necurată. . Aduce aminte despre acestea în Omilia a XV-a la Epistola I către corinteni. Omilii la Matei. și nu-ți voi închide calea mântuirii. Și totuși este foarte drept.. de pr. cele spuse de noi sunt adresate mai cu seamă celor desăvârșiți.. dacă cunoști pe cei nedreptățiți.M. printre acestea aflându-se lăcomia și averea materială... și oriunde ar fi.. Ed. vol 23.... scot pe cele multe câștigate bine.. sporindu-va astfel averea» căci zice scriptura: ”Cel ce dă săracului împrumută pe Dumnezeu”(Prov. în P. D. De aceea... Numic nu este mai putred ca lăcomia. că este drept de a pătimi pentru asta. Împarte toată averea ta săracilor. Lasă averile în seama lui Dumnezeu. cu toate acestea stăpânea cele ale tuturor după ce intra în mijlocul lor. întreaga avere ți-a dospit-o acel puțin aluat. deși nu se ducea la prieteni sau rude... iară către cei nedesăvârșiți aceasta zicem: «dați din averile voastre săracilor. p. . Deci. eu îți voi arăta și o altă cale. ca să-ți întoarcă plată înmiită. . Ba încă mai mult.R.. și astfel te vei mângâia de răul făcut. Fără îndoială că cei lacomi vor suferi. și prin urmare să o știe el bine. ... unde condamnă lăcomia și agonisirea de averi aici pe pământ Despre avere și lăcomie Lăcomia este un aluat vechi. De aceea de multe ori acele puține introduse rău. trad. Bucureşti. ca astfel să te folosești de cele străine ca de ale tale proprii. stăpânește pe cele ale răpitorilor. iară de nu știi și nu cunoști pe aceia.. totuși cei ce moștenesc averile lor vor pătimi aceleași. el era războinic cu toți. 1994..B. Deci.O. întoarce înapoi lucrul răpit și fă cu dânșii ceea ce a făcut Zaheu acela cu multă bunăvoință... căci la început.. fie chiar ceva cât de mic. că cel ce a moștenit o avere încărcată de nedreptăți. . 19... 9.17)... 43-44. Chiar de ai stăpâni ceva oricât de mic prin nedreptate. Toată lume a cutreierat-o Pavel și nimic nu avea cu el.. uitând că grăiesc oamenilor.Sfântul Ioan Gură de Aur.S.

R.. 9-10. anul VII.R. trad... D. anul V.. Către corinteni (I). I.B. Bucureşti.Sfântul Ioan Gură de Aur.B. Editura All. București 1992. (coord). Comentarii la Epistola I către corinteni.M.O. trad. 6. 1956. septembrie-octombrie. Sf. Teodosie Atanasiu. în Studii Teologice. Bucureşti. 2007. 27 . nr.M.R. Ed.B.B. 2007.R. prof... București. RA. 7.R.S. 18. nr. seria II-a. prof. 7-8. Idem.M. în Studii Teologice. nr. Hummer. Bucureşti. 2010. Review. Comentariu la Evanghelia după Marcu.. 1994. Teologie socială.S.. 7-8. Valică.B. 1974. seria II-a. de pr. Ed. M.B.O. 1-2.. Ed. 1953. nr. în Studii Teologice.. Bucureşti. 10. Viața morală a soților în cadrul unirii conjugale creștine.M. I.S. Religious involvement and adult mortality in the United States: review and perspective. 5-6. Ivan. 5. ***. 3-4.M.B. nr.M. seria II-a. 1908. Liturghier. în Studii Teologice. noiembriedecembrie. A. D. nr. Giddens. Cultul ortodox ca mijloc de propovăduire a dreptei credințe.O. București. Suparschi. 2008.B.. 1955. Ed. 17...B. 9. Comentariu integral la Evanghelia după Ioan. A. M. Crăciun. 2. ca virtuți sociale. I. Karavidopoulos. în Studii Teologice. Concepția Sfântului Ioan Gură de Aut despre familie. 8. M. anul V. anul V.S. 1957. Chiril al Alexandriei. în P. C. Idei moral-sociale în epistolele Sfântului Apostol Petru.. N. seria II-a. mai-iunie.B. vol 23. trad. ***. 13. de arhim. de pr. 39-88. Bucevschi. Biserica creștină sprijină și binecuvintează orice acțiune menită să întărească familia. I. noiembrie-decembrie.B. 14. a dragostei. în P. anul VIII. Bucureşti. anul IX... Editura Bizantină. Vlad. Scrima. iulie-august. 2000. 1. 2000. p. O. Editura Christiana.R. București. Sfântul Ioan Gură de Aur.B. Omilii la Matei. 2004 Dec. Omilii la Facere (I). Întru Lumina Ta. D. S.B. Humanitas. 1987. Ed. pagina 140.. în Studii Teologice. Editura Episcopiei Dunării de Jos. 11. seria II-a. nr. a păcii și a bunei înțelegeri între oameni. 3.O. 12. în Studii Teologice. în P.97(12):1223-30.. 15. vol 1. Fecioru. vol 21. Aghiazmatar. 1908. Comentarii la Epistola I către corinteni.B. 19. ianuarie-februarie.. South Med J.. Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan. vol 41. Galați. Sf. Bucureşti. Braniște. E. I. București. 1953.. 1979. 2005. anul XXVI. 4. martie-aprilie. în P. Clement Romanul. Sociologie. Stoleru. 20. seria II-a..O. I. Învățătura creștină despre iubire și dreptate. I. seria II-a. pp. Principii misionare și sociale în Epistolele Sfântului Apostol Pavel. Teodosie Atanasiu. de arhim.B. trad.O. Ed. 16. I. Fecioru. Bibliografie Braniște. 9-10. Idem. 1953. Bucureşti.B. 203.

M. Fecioru.21. Ed.. Învățătură a celor doisprezece apostoli. de pr. 1979. trad. vol 1.O. 28 . Bucureşti.S.R. I.B. în P.B. prof.B. ***.. D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful