You are on page 1of 7

Teste de personalitate şi de adaptare Unul dintre primele teste considerat că investighează personalitatea este testul R. S.

Woodworth (inventarul multifazic de personalitate). A fost intens folosit în timpul primului război mondial, în Europa, pentru depistarea persoanelor cu anomalii psihice din rândul trupelor ce mergeau pe front. Prima dată a fost aplicat în 1917. Deşi are o vechime considerabilă, deşi complexitatea schimbărilor în societate, cultură, tradiţii, atitudini este uriaşă, fiind facil de administrat şi interpretat, el este în continuare mult utilizat. Chestionarul Cornell Index a fost alcătuit de un grup de psihologi şi psihiatri de la Universitatea Cornell. A fost elaborat în timpul celui de-al doilea război mondial. Itemii chestionarului au fost centraţi pe sentimentele de frică, anxietate, modificări anormale de dispoziţie, sensibilitate accentuată, neîncredere excesivă, ipohondrie, reacţii psihosomatice etc. Chestionarul are 101 atemi. Se introduc pe parcursul folosirii testului câteva întrebări de blocaj. Răspunsurile nefavorabile la întrebările de blocaj induc (indiferent de modul de completare la celelalte întrebări) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. Metoda este utilă, mai ales în situaţiile de triere a persoanelor cu tulburări somato-psihice sau psiho-somatice de urgenţă. Chestionarul s-a elaborat, mai ales, pentru bărbaţi. A fost folosit preferenţial în Franţa. • Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are funcţii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care îi formulează. Se referă la 7 trăsături: (A) activism, rapiditate, rapidităţi în activităţile curente, (V) rigurozitate evidentă şi în aspectul corporal general (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate în luarea şi realizarea deciziilor, (D) dominanţă, prezenţă şi prestanţă, însuşiri active care îl impun ca lider, (E) stabilitate emoţională, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trăsăturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcătuirea unui profil psihologic complex al personalităţii. • Proba Bernreuter Personality Inventory are ca obiectiv diagnosticarea de tendinţe nevrotice, trăsături de autosatisfacţie, autoeficienţă, trăsături de intra- şi extraversie, încredere în sine şi sociabilitate. Are 125 de itemi. • Chestionarul lui C. Rogers, denumit “Money Problem Check list”, este foarte mult folosit. Se referă la probleme de adaptare economică mai complexă, privind şi cunoaşterea valorizării prin monede a preţurilor. • Scala Guttman L. Scala se referă la analiza atitudinilor faţă de rasism şi solicită aranjarea în ordine ierarhică şi corectă a atitudinilor în astfel de probleme. Problema rasismului începe să aibă o tendinţă de democratizare în viaţa socială modernă, dar şi de manifestări sociale violente, nu numai în opinii. • Scala de atitudini a lui O. Klineberg. Diferenţiază 5 caracteristici ale atitudinilor, precum: direcţia (exprimată în însuşirea de a opta pentru o opinie sau alta), gradul (caracteristicile generalizării atitudinii respective), intensitatea (priveşte nivelul până la care atitudinea respectivă este importantă), coerenţa (se referă la corelaţia dintre atitudinea exprimată şi conduita de fiecare zi), eficacitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune în evidenţă).

faţă de bani. În testul PF16. subiectul este solicitat să privească motivele primei secvenţe a testului ce i se oferă spre rezolvare şi să evalueze dacă va putea să rezolve sarcina şi în cât timp. B şi C. • Scala de atitudini Bogardus a fost efectuată de Emery Bogardus.9 12 11 12 10 1012 11 L 1520 1314 12 Q3 Q4 18. atitudini şi ajută specialistul în completarea diagnostică a unui caz.F. • Testul de aspiraţii Dembo este un test de atitudini faţă de propriile posibilităţi şi performanţe. Subiectul trebuie să opteze din 3 variante posibile. atitudinile faţă de satisfacţiile imediate. Zahirnic versiune prelucrată. Se prezintă subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secvenţe care solicită unele performanţe. cât şi aspiraţiile solicitate. În România a fost tradusă versiunea franceză de către C.22-24 11 10 I 1820 1517 19 15-16 14-17 18 18-21 14 18 13-14 13 12 M N O Q1 Q2 17. Se notează cotaţiile subiectului şi apoi se cronometrează rezolvarea şi timpul de reacţie. etnii. Ele reprezintă o evaluare a propriilor performanţe potenţiale şi ajustarea lor pe parcursul întregului test. şi din nou restantă după 1982.16-17 12 .25-26 20 12 20-21 17-19 18 .11 12 11 14 16 14-15 11. faţă de prestigiul social şi faţă de muncă.14-16 16. apoi a treia.• Scala Alain Sarton solicită evaluarea sănătăţii. Pentru un profil de personalitate normală dar şi în cazul celor cu unele tendinţe patologice.22-26 20 17 18-21 16 17 15 15-16 14 13-14 . relativ similare. Există 3 variante. Într-o primă fază. Redăm notarea folosită de autor. Scala măsoară atitudinile faţă de diferite grupuri. îmbunătăţită de câteva ori în 10 ani. A. prin această strategie de testare se sondează atât performanţele efective. Are 187 de itemi cu răspunsuri la alegere. în fond.13-14 15 16 21 14 13 15 12 1314 17 16-17 13 10. Nota A 10 1520 9 1314 8 12 7 6 11 B C E F G H 13 22-26 19-26 19-26 19. Cattell a prezentat 16 factori de personalitate cărora le-a implicat 2 feluri de dominaţii factoriale: factori manifeşti (conştienţi) şi factori voalaţi (inconştienţi). Este un test final care arată mai ales atitudinile faţă de sine ale subiectului (apud Ursula Şchiopu. proba este eficientă. Aspectul acestui test implică o optică multifazică în care este implicată inteligenţa. Chestionarul se remarcă prin densitate.13 12 13.15-20 1626 26 20 15. de opinii. Etalon 16 P. Urmează a doua etapă similară. De fapt. 2002).17-20 22. Ele evidenţiază. religii şi popoare. Menţionăm faptul că în literatura psihodiagnostică există o multitudine de chestionare de interese. de tip emoţional. I se aduce la cunoştinţă subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii şi al timpului.

2 4 5 6 7 8 9 10 Moderat. B Inteligenţă vie. sigur pe sine. realist. perseverent. sensibil. Sexul ……. Vârsta ……. suspicios. amabil. critic.9 9 12. expansiv. B. 3 2 4 5 6 2 4 5 6 2 4 5 6 7 8 9 10 7 8 9 10 7 8 9 10 A Deschis. cu spirit 3 2 4 5 6 7 8 9 10 E Afirmativ. timorat. oportunist..11-12 11 13 8-9 7-8 7-8 11 9-10 7 6 6 5 6 5 10 8 7-9 6-7 9-10 6-8 7-8 5 5-6 3-4 3-4 4-5 6 3-5 3-4 3-4 5-6 4-5 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3 Profil 16 P. dominator. echilibrat (eu puternic). agresiv. cu simşul datoriei şi al respon-sabilităţii. F 0 1 3 2 4 5 6 2 4 5 6 7 8 9 10 7 8 9 10 Nepăsător. docil. prudent. calm. capaciatate de abstractizare. pozitivist. Timid. Cattell) □ A Numele ………………………. Mai puţin inteligent. (R. dependent afectiv. tendinţă spre 3 neglijenţă (supraeu slab).5 10 9 14-15 11 11 15 12-13 10 11 9 8 11 10 9 8 7 4 8-9 8 12-13 10 3 7 7 10-11 7-9 6 2 5-6 6 8-9 1 2-4 4-5 6-7 0 0-1 0-3 0-5 4-5 0-3 7-8 1314 6 12 5 1011 3-4 7-9 0-2 0-6 7 9-10 6 5 8 6-7 10. amabil.. cooperant.. cald. sociabil (preponderent ciclotm). pozant moralizator (supraeu puternic). imatur emoţional. H Îndrăzneţ. entuziast. cu independenţă de spirit. rezervat. hipersensibilitate.. C Stabil emoţional.F. A 0 1 rece (preponderent 3 schizotim). I Tandru. Prenumele ……………. taciturn. detaşat. B 0 1 gândire corectă (lentoare în 3 înţelegere sau învăţare). G Conştiincios. 2 4 5 6 7 8 9 10 . iritabilitate. acomodabil. E 0 1 con-ciliant. direct. lipsă de toleranţă la frustrare (eu slab).încăpăţânat. vesel. Umil. spontan. F Impulsiv. 3 versatilitate. sociabil. fără G 0 1 simţul datoriei. □B Rezervat. cu rezonanţă bogată. sentiment de infe-rioritate). Dur şi realist. bazându-se pe I 0 1 sine. întreprin-zător. plin de viaţă. autoritar. H 0 1 prudenţă extremă 3 (exteriorizare dificilă. Stabilitatea emoţională C 0 1 scăzută. Data …………….

56 itemi. critic. N 0 1 natural. TO = toleranţă. de asemenea. 6. 7. naiv. fidel Q2 0 1 colectivului. 3. RE = responsabilitate. Zapan (1897-1976). • C. WB = bunăstare personală. 40 itemi. un studiu privind “Sistemul temperamental şi diagnosticarea lui” în Revista de psihologie 3. 1974. fără grijă pentru 3 convenţii. 18. FX = flexibilitate. capabil să-şi păstreze 3 sângele rece. O Anxios. Q4 0 1 satisfăcut.I. neindicat pentru munca în echipă. Integrare slabă. FE = feminitate. Q4 Tensionat. conştiincios. ţine la M 0 1 formă. 22 itemi. psiholog român care a efectuat modele experimentale şi chestionare privind aptitudinile şi interesele elevilor pentru diferite profesii (şofer. clarvăzător. lucid. SC = autocontrol. impulsiv. GI = impresie bună. 17. 38 itemi.practic. 3 Calm. în conflict cu Q3 0 1 sine. 2. 16. 10. 5. 9. IE = eficienţă intelectuală. cu sentimente defrustrare. SA = acceptanţă de sine. 44 itemi. Destins. CM = spirit de comunitate. 52 itemi. Scalele inventarului utilizate iniţial au fost următoarele: 1. 35 itemi. depresiv. 15. Q2 Independenţă personală. 3 Necontrolat. 8. 2 4 5 6 7 8 9 10 • Nu putem ignora din aceste restrânse prezentări chestionarul de temperament al lui Gh. 14. visător. 34 itemi. AI = realizare prin independenţă. dactilografă etc. SP = prezenţă socială. 30 itemi. 3 Dependent de colectiv. 38 itemi. M Imaginativ. 45 itemi. strungar. cu respect Q1 0 1 pentru convenţii. Slabă tensiune 3 energetică. depăşit de evenimente. Cere ajutorul şi atenţia celorlalţi. oarecare lipsă de imaginaţie. îndîrîtnic. – Inventarul de personalitate California. 13. decis. . insensibil. 54 itemi. nepăsător. cu gust pentru analiză. L Neîncrezător. SO = socializare. Q3 Controlat. 28 itemi. încrezător în sine.42 itemi. Sy = sociabilitate. cu amor propriu. calm. Q1 Deschis spre nou. Tensiune energetică ridicată. Cs = capacitate de statut. prudent în raporturile sociale. O 0 1 senin. Do = dominanţă. sentimental.P. cooperant. PY = simţ psihologic. 12. 2 4 5 6 2 4 5 6 2 4 5 6 2 4 5 6 2 4 5 6 7 8 9 10 7 8 9 10 7 8 9 10 7 8 9 10 7 8 9 10 N Subtil. plin de resurse. îi lipseşte spiritul practic. 32 itemi. inovator. perspicace. 11. adaptabil L 0 1 3 2 4 5 6 2 4 5 6 7 8 9 10 7 8 9 10 Practic. Direct. AC = conformism.). 4. Încrezător. cu sentimente de culpabilitate. formalist. 3 Conservator. boem. A publicat.

motricitate şi coordonare (6 itemi). opţiuni valorice şi maturitate interrelaţională.A. grupe sociale de muncitori. masculinitate-feminitate. 17. Acest studiu rezultă din cunoaşterea unor itemi sistematizaţi în 26 de rubrici. 15. tendinţe obsesive şi constrângere (15 itemi). instabilitate. masculinitate şi feminitate (55 itemi). la care se adaugă dispoziţii şi stări de agresiune corporală. comportament social (72 de itemi). obiceiuri (19 itemi). tendinţe ale subiectului de a se arăta într-o lumină neverosimilă (15 itemi). 3. nivel motivaţional.Inventarul conceput iniţial la Berkeley – California. Studiul comportamentului şi a reactivităţii umane a fost scopul pentru care C. verbală sau imaginară. elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). 14. 24. În versiunile din deceniile de după 1960 au fost îmbunătăţite alte scale privind sindroame psihice clinice. A fost etalonat iniţial pe 700 de persoane din populaţia Statului Minnesota. 26. nevoie intensă de schimbare. 20. sondează interrelaţiile sociale preferate celor anormale. tulburări trofice. profesiunea (18 itemi). religie (19 itemi). idei delirante. 3. starea generală a sănătăţii (9 itemi).P. stilul personal. dar şi pe vizitatori din S. 16. Există o serie de variante prescurtate. 18. FPI 1 pune în evidenţă: nervozitate. dar şi tulburări şi stări generale proaste. nervii cranieni (11 itemi). 9. tendinţe sadice. 5. oboseală stagnantă. simptome neurologice generale (19 itemi). • Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic. organe de secreţie (10 itemi). 19. 23. tendinţe sadice şi masochiste (7 itemi). 8. halucinaţii. reacţii negative. 6. 12. schizofrenie şi hipomanie. iluzii. sistemul genito-urinar (5 itemi). dimensiunile personalităţii. 4. Autorul a împărţit cele 18 scale în 4 grupe de semnificaţii psihologice: 1. vulgaritate. impulsivitate. sistemul cardio-respirator (5 itemi). tendinţe interpretative (31 de itemi). FPI 2 pune în evidenţă agresivitate. nelinişti. sistemul gastro-intestinal (11 itemi). Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani. tulburări psihosomatice (34 de itemi). Acestea sunt următoarele: 1. care. sensibilitate (5 itemi). . psihastenie. insomnii. familia şi viaţa conjugală (28 de itemi). 22. 11. limbaj. lipsă de control. depresii. 10. 4. afectivitate – depresiune (32 de itemi). morală (33 de itemi). dar şi bolnavi de TBC şi de epilepsie. toate posedă o semnificaţie şi în domeniul normal. 2. de către Gough în 1956 şi-a propus folosirea lui în practica diagnostică. fobii (29 de itemi).: 250 de cursanţi pregătiţi pentru Universitate. 21. pentru ambele sexe. Scalele au saturaţii în diferite structuri. Are 12 scale (în total 212 itemi). educaţia (12 itemi). factorialist. mai mult din domeniul afectivităţii şi a tendinţelor de tulburări ce se pot structura. glume proaste şi tendinţe spre exaltare. 25. 2. viaţa sexuală (16 itemi). imaturitate afectivă (26 de itemi). paranoia. sistemul vaso-motor. sensibilitate crescută la stimuli puternici şi meteosensibilitate.I. La acestea se adaugă 9 scale clinice: aspecte hipocondrice. politică – lege – ordine (46 de itemi). afectivitate – manie (24 de itemi).U. isterie. 7. de fapt. 13. personalitate psihopată.

egocentrism. Sânge rece. Masculinitate (26 de itemi). cu lipsă de stăpânire. tendinţe spre activitate. preferinţe de a rămâne în aşteptare. FPI 7. stări de iritabilitate. uneori apatic. momente numeroase de epuizare. de multe ori cu dificultăţi de contact. incapacitate de a duce la bun sfârşit cele propuse. conştiinţă de sine. FPI M. întreprinzător. mai ales în colectivitate. care poate evolua capacitatea de a relaţiona sau până la exprimarea unui comportament anormal. ca şi cum ar trebui să se întâmple ceva periculos. nerăbdare. iritabilitate şi vulnerabilitate la frustrări. . gata de acţiune. cu dispoziţie echilibrată. susceptibilitate. cunoştinţe şi prieteni cât mai mulţi. încredere în sine (20 de itemi). FPI 4. verbală sau imaginară. tendinţe de a fi comunicativ. nemulţumire. pesimism şi descurajare frecvente. FPI 8. FPI E. FPI 6. agresivitate. îngrijorări. iritare şi teamă când este privit. atitudini de suspiciune şi de neîncredere în ceilalţi. Acte de agresiune fizică. Inhibiţie. conformism. conduite degajate. nevoie de contacte. susceptibil decepţionat cu uşurinţă. Tendinţe de autocritică.FPI 3. capacitate de a-şi impune interesele proprii. FPI 9. calm. tensiune permanentă. plăcere de divertisment şi variaţie. cu puţine neplăceri organice şi. Se afirmă nu numai dispoziţia labilă şi proastă. Subiectul are comportamente active. Fire deschisă. Emotivitate. uneori. cu sentimente de vinovăţie. Extroversie-introversie. iritabilitate. Tendinţe de a stabili contacte. E vorba de persoane întreprinzătoare care dau tonul. Tendinţe de dominare. tendinţe de iritabilitate urmate de agresivitate şi furie. nemulţumire. Este tot o scală suplimentară cu 24 de itemi. Se referă la sociabilitate. Neplăceri şi trac înainte de unele situaţii. tristeţe multă şi lipsă de vlagă. tensiune (20 de itemi). activism. Este o scală care are 34 de itemi. În genere. anxietate. frustrare (20 de itemi). forţă de acţiune redusă. nesiguranţă în luarea de decizii. emoţii ce se manifestă fizic şi aspecte vegetative. agresivitate socială. dar şi sentimente de a fi fost greşit înţeles şi chiar nedreptăţit. FPI 5. tendinţe de a fi decepţionat. dar au şi tendinţe de a domina. întreprinzător. nelinişte. tendinţe spre meditaţii şi reverii inutile. FPI N. Depresie. reactivitate. vioiciune. când trebuie să decidă ceva (deci amână). agresivitate (20 de itemi). autocritică (14 itemi). tensiuni. nelinişte. acţiuni şi stări afective adesea violente. dominant agresivă. conduite şi gândire autoritară. nu au trac. concentrare redusă aproape permanentă. recunoaştere deplină şi uşoară a unor defecte sau slăbiciuni generale umane. timiditate şi inhibiţie în relaţiile curente. nesiguranţă (228 de itemi). Labilitate emoţională. tendinţe de a se simţi deranjat şi pus în încurcături. sentimente de gol interior şi apatie. toleranţă scăzută la frustrări. proastă dispoziţie generală. vorbăreţ şi prompt în replici. Sociabilitate (16 itemi). plin de griji. uneori însoţite de atitudini dezinvolte. în genere. este optimist.

în astfel de cazuri. care creşte valoarea originalităţii testului. Cei medii nu intră în evaluarea nominalizată. elaborată de R.rating-method”. ca după efectuarea unei probe sau lucrări.. numită întâi de Gh. 1957) se solicită profesorilor şi elevilor. 2002). după situaţie – printre cei mai buni sau printre cei mai slabi. Pitariu. dar şi cu tehnica interaprecierii de grup. La sfârşit. Metoda de apreciere obiectivă prezintă un mare interes ştiinţific. să-i semnaleze pe primii 20% din colectiv. mai ales. Aceştia ar trebui să fie cei care după părerea lor au realizat cel mai bine activitatea respectivă într-o ordine clară. cunoscută în literatura de specialitate anglo-saxonă şi folosită în tehnicile de scanare. apoi să enumere pe ultimii 20% care au realizat într-o manieră necorespunzătoare activitatea dată. Prin această metodologie..Această Scală FPI a fost tradusă şi folosită în România. apoi . Aprecierea de sine are o importanţă educativă deosebită. Zapan . elaborată de Gh. . începând cu 1984. A implicat un demers original de construcţie şi validare prin . Zapan (1933. la Universitatea din Cluj..Foaie de observaţie vocaţională” (metoda FOV. F. se vor pune în evidenţă caracteristicile perfecţionării obiectivizării evaluărilor. 1937-1938. teze pe baza cunoaşterii competenţelor colegilor. Deoarece şi profesorii sunt implicaţi în această evaluare. • Printre testele obiective de personalitate semnalăm la noi în ţară: Metoda aprecierii obiective a personalităţii. 1938). în privinţa manifestării copilului de a-şi cunoaşte obiectiv semenii şi pe sine. elevul nu va fi în listele de evaluare. de către H. 1957) şi prezentată la Congresul Internaţional de Psihotehnică de la Viena (1937).Metodă de apreciere obiectivă” (MAO. Bales (apud Ursula Şchiopu. fiecare elev se va aprecia şi pe sine sau nu. Testul MAO a fost elaborat înaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (corelează parţial cu acesta).