TUNELE AERODINAMICE

ORGANIZAREA CONSTRUCTIVA SI CLASIFICAREA TUNELELOR AERODINAMICE

1º INTRODUCERE Cercetarile experimentale de aerodinamica sunt strâns legata de experimentele realizate în tunele aerodinamice, numite si suflerii. În camerele de experiente ale acestora se reproduc conditiile de mediu în care structurile aeromecanice testate evolueaza în mod curent. 2º CLASIFICAREA TUNELELOR AERODINAMICE Exista o diversitate mare de astfel de instalatii, principalele criterii dupa care acestea se pot clasifica fiind urmatoarele: Ø dupa arhitectura acestora, se disting tunele aerodinamice cu circuit deschis (vezi figura 1), tip Eiffel, sau cu circuit închis (vezi figura 2), tip Prandtl; Ø dupa tipul camerei de experiente, se disting tunele aerodinamice cu camera de experiente deschisa (prezinta avantajul unor interferente reduse între modelul studiat si peretii camerei de testare, dar sunt mari consumatoare de energie), sau cu camera de experiente închisa, (prezinta avantajul unui consum de energie mai mic);
Retea de rectificare a aerului Ventilator Camera de testare Directia de curgere a aerului

Confuzor

Difuzor

Fig. 1 - Schema de principiu al unui tunel cu circuit deschis si camera de testare închisa

Palete directoare Ventilator

Camera de testare

Difuzor

Confuzor

Fig. 2 - Schema de principiu al unui tunel cu circuit închis si camera de testare deschisa
71

lungimea camerei de testare. 72 . Aceasta valoare poate ajunge la α D ≅ 12 ° în cazul sectiunilor dreptunghiulare. Caracteristicile geometrice ale unui astfel de difuzor sunt urmatoarele: A0 D = a 0 D × b0 D A1 D = a1 D × b1 D lD αD aria sectiunii de intrare în difuzor a curentului de aer cu viteza ?0 D . 3º.AERODINAMICA EXPERIMENTALA Ø dupa valoarea vitezei maxime de referinta (din camera de experiente). unghiul de divergenta al difuzorului. de densitate variabila. frecvent. se pot clasifica în tunele aerodinamice subsonice incompresibile. lungimea difuzorului. În figura 3 sunt prezentate principalele caracteristici geometrice ale unei camere de experiente de sectiune rectangulara. viteza curentului de aer în camera de experiente (viteza de referinta. mai rar octogonale sau eliptice etc. Pe lânga tunelele aerodinamice descrise anterior s-au mai construit si unele cu destinatie speciala cum ar fi cele de vizualizare a curgerii. subsonice compresibile si supersonice. prin evazare într-un singur plan. grosimea stratului limita poate influenta negativ precizia masuratorilor. În sectiunea transversala camera de testare poate avea diferite forme. luata în calculele referitoare la experiment). cele mai utilizate fiind (în functie de destinatia tunelului) cele dreptunghiulare. În cazul unor lungimi mai mari. Ø Difuzorul: este plasat dupa camera de experiente si trebuie astfel realizat încât sa nu se produca desprinderi ale curentului de aer de pe peretii acestuia. ORGANIZARE CONSTRUCTIVA Legat de principalele componente constructive ale tunelelor aerodinamice mentionate anterior se prezenta pe scurt câteva detalii în cele ce urmeaza: Ø Camera de experiente (testare): este zona unde se plaseaza modelul de studiat si în care se reproduc conditiile atmosferice în care acesta evolueaza în mod obisnuit. 3 Principalele caracteristici geometrice ale unei camere de experiente rectangulare ACE = aCE × bCE l CE vCE aria sectiunii camerei de testare. vCE (ACE ) vCE (ACE) aCE bCE lCE Fig. Pentru sectiuni circulare valoarea maxima recomandata a unghiul de evazare al peretilor este de aproximativ α D ≅ 6° . Ø dupa valoarea presiunii din camera de experiente. Lungimea recomandata pentru camera de experiente este LCE ≅ 1 . pot fi tunele aerodinamice atmosferice sau presurizate. aria sectiunii de iesire din difuzor a curentului de aer cu viteza ?1 D . ca în cazul prezentat în figura 4. aeroacustice etc.5 ⋅ DH CE ( DH CE este diametrul hidraulic al sectiunii camerei de testare). unde cresterea sectiunii se realizeaza. circulare.

lungimea portiunii confuzoare. Valorile recomandate ale gradului de convergenta sunt n 0 C ≅ ( 5 − 20 ) .raportul dintre aria sectiunii de intrare în confuzor si aria sectiunii de iesire din confuzor (respectiv de intrare în camera de experiente). gradul de convergenta al confuzorului. 73 . Principalele caracteristici geometrice ale unui astfel de confuzor sunt urmatoarele: b 1C a0C v1C ( A1C) v0C (A0C) a1 C aC b0C l 0C l1C Fig.Principalele caracteristici geometrice ale difuzorului Ø Confuzorul: este plasat înaintea camerei de experiente si are rolul de a mari viteza curentului de aer la valoarea vCE si de a micsora turbulenta în camera de experiente. 4 . lungimea portiunii de sectiune constanta. a1D b0D aD v1C (A1C) a1D v0C (A0 C) a0D a 2D b1D lD Fig. A0 C = ct . în figura 5 fiind prezentate principalele caracteristici geometrice ale unui confuzor cu variatie a sectiunii într-un singur plan si curbura dubla. unghiul de convergenta al confuzorului. 5 .TUNELE AERODINAMICE n1 D = A1 D A0 D gradul de divergenta al difuzorului. Exista mai multe tipuri constructive de confuzoare. aria sectiunii de iesire din confuzor a curentului de aer cu viteza ?0 C .Principalele caracteristici geometrice ale unui confuzor cu variatie de sectiune într-un singur plan si curbura dubla cu generatoare curbilinii A1 C = a1 C × b1 C A0 C = a 0 C × b 0 C l1 C l0 C αC n0 C = A0 C A1 C aria sectiunii de intrare în confuzor a curentului de aer cu viteza ?1 C . cu generatoare curbilinii.

debitul de aer se regleaza cu ajutorul unei vane. asigurând circulatia aerului prin tunel.Principalele caracteristici geometrice ale unei retele de rectificare A1 RR = a RR × bRR A0 RR = zRR (lO RR × hO RR aO RR = l O RR × hO RR l RR z RR = n1 RR ⋅ n 2 RR n l RR . ca de exemplu de la sectiunea circulara a ventilatorului la o sectiune de curgere dreptunghiulara. A1 T C = a1 T C × b1 T C aria sectiunii de iesire. bRR v1RR g oRR ( A1R R) a RR hoRR v0RR R (A0R ) loRR lRR Fig. În cazul în care turatia ventilatorului este constanta. Cele mai eficiente sunt cele din rigle de grosime constanta g O RR . lungimea retelei. numarul de ochiuri al retelei. Pentru diminuarea vârtejurilor generate de rotorul ventilatorului se foloseste uneori solutia montarii succesive a doua ventilatoare identice ce se rotesc în sensuri contrare. mai des întâlnite fiind cele dreptunghiulare (vezi figura 6).AERODINAMICA EXPERIMENTALA Ø Reteaua de rectificare: este utilizata pentru micsorarea turbulentei curentului de aer si conducerea favorabila a acestuia spre alte componente de interes ale tunelului. ( ) 74 . Sunt reprezentate cel mai adesea de coturi si corpuri de trecere de la un tip de sectiune la altul. a curentului de aer cu viteza ?1 TC . retele de profile etc. Ø Elemente de legatura: sunt necesare în general tunelelor în circuit închis si fac legatura între principalele elemente componente ale acestora. numarul de ochiuri pe latimea. Pentru tunelele clasice mai des utilizate sunt cele axiale. lTC lungimea corpului de trecere. precum confuzorul. aria sectiunii vii a retelei (aria sectiunii de iesire a curentului de aer având viteza ?0 RR ). Se monteaza cât mai departe posibil de camera de experiente. 2 aria sectiunii de intrare în corp. respectiv pe înaltimea retelei. n h RR aria sectiunii de intrare în retea a curentului de aer cu viteza ?1 RR . aria unui orificiu. precum în figura 7. a curentului de aer cu viteza A0 TC = πD0 TC 4 ? 0 TC . ale caror ochiuri pot avea diferite forme. Cel mai adesea se introduc pe circuitul tunelului retele de rectificare a curentului de aer. 6 . Cele mai simple din punct de vedere constructiv sunt realizate din plase. Ø Ventilatorul: reprezinta sursa de putere a instalatiei.

sau concentrice subtiri pentru cele cu pereti concentrici (vezi figura 9).Pale directoare în coturi ai caror pereti nu sunt concentrici dCI r 1CI a 1CI v1CI b1CI (A1CI) r2 C R0 CI rC I I = a0CI = v0CI ( A0CI ) b0CI Fig. La coturile ai caror pereti nu sunt concentrici. pentru reducerea rezistentei hidraulice. curentul de aer având viteza ?1 CI . se recomanda echiparea acestora cu pale directoare.a). curentul de aer având viteza ?0 CI . cilindrice de grosime constanta (vezi figura 8. 75 . 9 . 8 . 7 .Principalele caracteristici geometrice ale unui corp de trecere În cazul coturilor. acestea pot fi profilate aerodinamic (vezi figura 8. v α dp v (a) (b) Fig.b). aria sectiunii de iesire din cot.TUNELE AERODINAMICE lTC v1CI b1TC 0 (D TC ) v1T C (A1T C) a1TC v0TC (A0TC) Fig.Principalele caracteristici geometrice ale unui cot de întoarcere cu pereti concentrici si pale directoare A0 CI = a0 CI × b0 CI A1 CI = a1 CI × b1 CI aria sectiunii de intrare în cot.

8 1. corpuri de legatura (trecere) ventilator axial – tronsoane drepte. abaterea curentului spre peretele interior preîntâmpina desprinderea curentului de perete si formarea unei zone turbionare de recirculare.AERODINAMICA EXPERIMENTALA rCI R0 CI δ CI r1 C I . r2 CI raza interioara a cotului. ventilator axial (VA ) .26 r i −1 + 0 . palele directoare din acestea formeaza un gratar aerodinamic. unghiul cotului de întoarcere.6 76 1. În cazul alegerii corecte a dimensiunilor. razele palelor directoare. ceea ce duce la micsorarea pierderilor de presiune.1 1.07 a 0 [m] (2) 4º APLICA TIE PRACTICA Ø se prezinta cele doua tunele aerodinamice aflate în dotarea laboratorului de Aerodinamica al catedrei de Termodinamica si Mecanica Fluidelor din Universitatea Transilvania din Brasov. (CL ) . Ø se fac masuratori pentru componentele tunelului aerodinamic cu camera de testare deschisa (vezi figura 10) si se calculeaza parametrii geometrici caracteristici: arii ale sectiunilor de curgere. Numarul normal de pale necesar obtinerii unei distributii uniforme a vitezei imediat dupa cot se determina din formula: r n norm = 2. vana de reglare debit (VD ) . difuzor ( D ) . tronsoane drepte (TD ) . Caracteristica interioara a ventilatorului este descrisa prin puncte în tabelul urmator.0 1. a profilului palelor directoare. coturi de întoarcere (CI ) .6 11 0. gradul de convergenta al confuzorului etc. confuzor (C ) .8 9. care provoaca abaterea curentului de aer spre peretele interior.2 1. identificându-se componentele acestora. structura metalica de rezistenta.0 9.45 14 0.0 . raza mediana. QV ⋅ 10 −4 [m 3/h] ∆pV ⋅10 −2 [N/m 2] 0.2 8.8 4.4 7. numarului. Fig.13  0 a  0     −1 −1 (1) Amplasarea optima a palelor în coturi cu pereti concentrici se obtine daca: r i = 1. datorita fortelor aerodinamice ce se dezvolta pe acestea. unghiului de asezare si dupa caz.6 5. 10 – Tunel aerodinamic în circuit cu camera de experiente deschisa 2 1 8 3 9 5 3 7 6 4 6 4 123456- 789- camera de experiente (CE ) . În coturilor ai caror pereti nu sunt concentrici. Actiunea palelor concentrice se exprima mai ales prin aceea ca ele scindeaza cotul dat într-un sir de coturi cu un grad mai mare de lungire a sectiunii transversale (R0 CI a 0 CI ) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful