Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Ştiinţe Economice Catedra de Management

TEZĂ DE LICENŢĂ
TEMA: Rolul Administraţiei Publice în susţinerea şi protecţia intreprinderii in RM

-Chişinău-

Cuprins Introducere Capitolul I: Reglementarea juridică a intreprinderii
1.1 1.2 Intreprinderea – esenţa, rolul şi importanţa lui în societate Cadrul legislativ în susţinerea şi protecţia intreprinderii în Republica Moldova

Capitolul II: Evoluţia situaţiei economico-financiare la întreprinderea S.A „Zorile”
2.1 2.2 Caracteristica generală a întreprinderii Analiza indicatorilor activităţii economice şi financiare a întreprinderii S.A. „Zorile”

Capitolul III: Organizarea aplicării funcţiilor manageriale şi implicarea organelor administraţiei publice în activitatea agenţilor a intreprinderilor
3.1 3.2 3.3 Implicarea organelor administraţiei publice în activitatea agenţilor a intreprinderelor Aplicabilitatea funcţiilor manageriale la întreprinderea S.A „Zorile” Analiza SWOT a întreprinderii

Capitolul IV: Proiect privind implicarea statului în cadrul S.A. „Zorile”

Introducere
Trecerea de la economia supercentralizată la economia de piaţă, bazată pe proprietatea privată şi pe libera iniţiativă, este prin ea însăşi o noutate în teoria şi practica economică, cu atît mai mult apariţia şi dezvoltarea micului business. Neavînd modele anterioare pentru o asemenea tranziţie, măcar pentru o orientare generală, autorităţile noastre au întreprins măsuri ce iau forma unor experimente, din păcate de cele mai multe ori originale, multe din ele fiind inspirate din afara ţărilor implicate în tranziţie. Deci nu au dat rezultatele aşteptate, ci dimpotrivă. Ajunşi într-un moment al tranziţiei, ne punem întrebarea: Unde anume ne aflăm pe drumul pe care am pornit acum 18 ani? Ne-am apropiat noi destul de mult de ţinta propusă atunci cînd am hotărît să reformăm radical sistemul economic şi social, să structurăm complet societatea, renunţînd la economia supercentralizată de comandă, şi s-o transformăm în una de piaţă liberă bazată, în principal, pe proprietatea privată şi pe concurenţă. Continuăm să înaintăm pe acest drum sau batem pasul pe loc? Drumul parcurs pînă în prezent, experienţele prea puţin reuşite, dar orientate, cel puţin teoretic, spre economia de piaţă capitalistă, invită la dezbateri şi analize cu finalitate, care să dea cît mai repede impuls iniţiativei particulare, să înmulţească şi să întărească legăturile economice şi să descătuşeze opţiunile pentru afaceri ale oamenilor.

Actualitatea temei este condiţionată de importanţa majoră care îi revine
statului, autorităţilor sale în acordarea unui ajutor sectorului ÎMM sau cel puţin să nu-l împiedice pe acesta în desfăşurarea activităţii sale. Dezvoltarea micului business în ultimii ani a fost marcată de evoluţii contradictorii. Pe de o parte, datele statistice indică o creştere de dinamică şi de pondere considerabilă, la 1 ianuarie 2004 în toate sectoarele economiei naţionale activau 121.634 de agenţi economici faţă de 92.994 în 1998. Pe de altă parte în însă este evident că micul business s-a confruntat şi continuă să se confrunte cu o serie de bariere, de ordin intern şi extern, printre care şi existenţa riscurilor de orice natură. Contribuţia acestui sector în formare PIB în 2002 era de 50,7%, faţă de

5% în 2003. Iar după forma de proprietate. înlăturarea barierelor de ordin administrativ. adică statul. Absorbţia şomajului. Misiunea sa constă. consolidarea şi lărgirea clasei de mijloc în societatea bazată pe economia de piaţă. Scopul lucrării constă în evaluarea situaţiei micului business din RM. care dictează regulile sale. determinarea rolului şi importanţei sectorului ÎMM în cadrul programelor naţionale şi locale de dezvoltare durabilă. dezvoltarea spiritului inventiv şi întreprinzător. evaluarea situaţiei micului business din RM şi analiza problemelor cu care acesta se confruntă. dar şi cultural ce stau în faţa agenţilor economici nou-creaţi. determinarea rolului autorităţilor administraţiei publice în susţinerea şi promovarea micului business.sectorul public 29.3% din totalul numărului de întreprinderi. prin crearea noilor locuri de muncă. fiscal. fundamentarea necesităţilor dezvoltării acestei forme de antreprenoriat şi elaborarea propunerilor în scopul înlăturării barierelor ce le întîmpină agenţii micului business. politic. în asigurarea şi eficientizarea cadrului legislativ în acest domeniu. pe cînd proprietăţii publice îi revine doar 2. administraţia publică.5% în PIB. cînd fac primii paşi în lumea afacerilor. în ansamblu. Ei au nevoie de susţinerea statului mai ales în faza incipientă. iar ei sunt nevoiţi să facă faţă mai multor factori de influenţă. Experienţa mondială din ultimii ani a demonstrat importanţa micului business pentru creşterea şi stabilitatea economiei naţionale şi bunăstarea societăţii. Pentru realizarea acestui scop mi-am propus următoarele obiective: pentru RM. promovare exporturilor şi sporirea numărului inovaţiilor – acestea sunt doar cîteva din meritele sectorului ÎMM pentru economia noastră. social. La rîndul său. îşi are rolul său în susţinerea şi promovarea micului business. micul business este dominat de proprietatea privată cu 90. formarea. studierea micului business din perspectiva importanţei şi esenţei lui . în primul rînd.

În capitolul doi – „ Analiza economico-financiară a întreprinderii SA . Formele organizatorico-juridice ale activităţii de întreprinzător din RM”. Analiza indicatorilor activităţii economice şi financiare a întreprinderii în ultimii 2 ani” se referă la analiza activităţii economice de bază a întreprinderii. antreprenoriat şi întreprinderi expusă în literatura de specialitate. - antreprenoriatului. gama de producţie şi partenerii de afaceri. Scopul şi obiectivele propuse au alcătuit structura tezei de diplomă. întitulat „Cadrul legislativ în susţinerea şi protecţia micului business în RM. ce include: introducerea. care sunt .Zorile” am structurat informaţia pe două paragrafe. istoricul. Am expus şi formele antreprenoriatului..- analiza şi evaluarea cadrului legislativ din RM referitor la susţinerea şi analiza experienţei internaţionale în reglementarea şi susţinerea protecţia micului business. am analizat noţiunea de micul business. am analizat legislaţia noastră privitoare la antreprenoriat. bibliografia selectivă şi anexele. am enumerat funcţiile şi domeniile activităţii de antreprenoriat.. Primul paragraf . întitulat „Reglementarea juridică a micului business – esenţa şi importanţa lui”. În primul capitol. încheierea. dar şi pentru o economie de piaţă. evidenţiind indicatorii: profit. din punct de vedere al legislaţiei noastre. Primul paragraf – „Caracteristica generală a întreprinderii” se referă la caracteristica generală a întreprinderii.„Implicarea organelor administraţiei publice în activitatea agenţilor micului business” se referă la atribuţiile şi competenţele care revin autorităţilor publice locale (consiliile locale raionale) şi celor centrale. rentabilitate şi lichiditate. la propunerea organelor de resort. patru capitole. am expus o clasificare a ei precum şi o serie de modificări efectuate în cadrul ei de către Parlament. Paragraful doi – . În paragraful doi. mediul de afaceri al agenţilor economici. Am evaluat importanţa micului business pentru RM. În capitolul trei – „Organizarea aplicării funcţiilor manageriale şi implicarea organelor administraţiei publice în activitatea agenţilor micului business” am structurat informaţia în trei paragrafe.

doctor în filosofie. În calitate de bază informaţională am utilizat materiale publicate ale mai multor specialişti interesaţi de sectorul ÎMM. I. etc. ca S. A. Mărgineanu – autorul manualului „Dreptul afacerilor”. Am folosit metoda comparării. Barbăroşie – doctor în ştiinţe economice.foarte multe la număr şi care determină un număr mare de controale efectuate asupra agenţilor micului business. Guţu – economist. principii şi reguli pe larg utilizate în literatura de specialitate.„Aplicabilitatea funcţiilor manageriale la întreprinderea SA „Zorile”. În primul este expusă situaţia actuală a businessului în Republica Moldova.T.. Metodologia abordării este determinată de un ansamblu de concepte.Gorobievschi. E. adică a statului în protecţia şi susţinerea micului business. care conţine două paragrafe. În lucrare au fost folosite concepţii teoretice şi practice ce ţin de domeniul micului business din ţară şi de peste hotare. totuşi. Paragraful doi . În concluziile de la finele fiecărui capitol am făcut o generalizare şi unele recomandări la temă.Direcţiile de ameliorare a politicii de susţinere a micului business de către autorităţile publice ”. De asemenea am utilizat materialele statistice de la Biroul Naţional de . Cantemir. care reprezintă un organ coordonator al acestui sector. Paragraful trei – „Analiza SWOT a întreprinderii” se referă la analiza punctelor tari şi slabe atît pentru întreprinderea SA „Zorile” cît şi pentru alte întreprinderi din sectorul micului business.. actele legislative ale RM şi actele normative adoptate de organele APC. Obiectul lucrării îl constituie rolul administraţiei publice. cade pe umerii Ministerului Economiei. doctor în economie. Misiunea principală. precum şi metoda grupării. metoda analizei SWOT. iar al doilea cuprinde unele propuneri şi recomandări cu privire la politica de susţinere a micului business de către autorităţile administraţiei publice. Capitolul patru . ce a permis aprecierea mai multor factori şi fenomene ce determină dezvoltarea micului business. G. am mai utilizat analiza şi statistica în dinamică.

organizaţii nonguvernamentale şi sectorul micului businesss prin aducerea exemplelor din străinătate. a fost apreciat nivelul de dezvoltare a sectorului ÎMM în RM. expunerea mai detaliată a fenomenului de parteneriat între administraţie publică. precum şi dificultăţile cu care se confruntă un agent economic începător. materialele Ministerului Economiei şi Comerţului. Economica sau Iniţiativa Privată. rolul şi importanţa lui în societate „Faţă de business trebuie să ai o atitudine ca faţă de un copac. ca Administrarea Publică. În consecinţă s-au oferit unele recomandări privind acţiunile statului în domeniul susţinerii şi protecţiei micului business.1 Intreprinderea – esenţa. precum şi atenţionări. Capitolul I. recomandări pentru începătorii unei afaceri. Noutatea ştiinţifică a cercetărilor efectuate include analiza (gradată) în evoluţie a situaţiei micului business în RM. Anuarul Statistic al Moldovei etc. . datorită datelor statistice în dinamică.Statistică al RM. materialele diverselor reviste ştiinţifice periodice. relevarea avantajelor şi riscurilor micului business din RM.. analiza experienţei mondiale în scopul oferirii de modele de preluare de către RM. Importanţa practică a lucrării constă în expunerea materialului într-o ordine logică pentru a putea fi folosită de orice persoană ce doreşte să acumuleze cunoştinţe teoretice în domeniul micului business. am expus succint fenomenul nou apărut în lumea afacerilor – incubatoarele de afaceri. Reglementarea juridică a intreprinderii „Nu există ceva mai bun pentru un stat decît legi bine alcătuite” 1. rezultatele sondajelor sociologice privind micul business.

Dacă ar fi să vorbim despre istoria termenului de „business”. comercială sau altă ocupaţie de regulă cu folosirea capitalului şi obţinerea venitului sau profitului.112-XIII din 20. Marele business este format de mari firme sau întreprinderi. 3 În calitate de criterii de raportate a agenţilor micului business la microîntreprinderi şi întreprinderi mici servesc : • numărul mediu anual de salariaţi . de a-ţi dirija propria viaţă.(curs de lecţii).ediţia a doua. dar mai ales fără a întrerupe procesul. • capitalul propriu sau totalitatea investiţilor de capital făcute de investitori. Acesta este pe larg răspîndit în sfera 2 serviciilor financiare. care se înţeleg să împartă într-un mod specific drepturile şi obligaţiile. „Business” 1 înseamnă orice activitate antreprenorială. p. Conform Dicţionarului de Economie. pentru a culege roadele unei afaceri trebuie să munceşti mult şi cu grijă. p.7 Dicţionar de economie. „businessul” reprezintă o afacere exercitată de unităţi economice din sectorul privat sau public. de talent de vocaţie.• suma anuală a vînzărilor nete ale întreprinderii. unde ritmurile de dezvoltare erau considerabile.Dacă îl vei cultiva cu grijă. trebuie de menţionat că acesta s-a răspîndit la început în ţările anglofone. dar în primul rînd îţi oferă libertatea de a fi stăpîn pe tine însuţi.35 Legea privind susţinerea şi protecţia micului business nr. conform Legii cu privire la susţinerea şi protecţia micului business.1994 . putem spune că acesta reprezintă activitatea de întreprinzător .Chişinău 1996. după bunul tău plac.Administrarea publică şi micul business. cu timpul vei putea strînge o roadă bună” (Pol Hoken) Într-adevăr. care deţin uriaşe resurse materiale şi financiare. Este nevoie de timp. sau mai multor persoane asociate. Vorbind însă despre micul business. de a te dedica întru totul muncii tale.05. El poate aparţine unui singur întreprinzător. Editura Economica. desfăşurată de microîntreprinderi şi de întreprinderi mici (numite în cele din urmă agenţi ai micului business). 1 2 3 E.Bucureşti 2001. Barbăroşie. care îşi asumă riscul întregii afaceri.

2004. adică producerea de alimente. pămînt. se poate menţiona că în SUA. 4 USAID. prestarea de servicii informaţionale. este necesar de menţionat că noţiunea de business. avînd calităţi consumabile concrete şi un preţ capabil să satisfacă diverse cerinţe ale oamenilor. 4 Astfel se consideră microîntreprindere – întreprinderea al cărei număr mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 9 persoane.Editura ELENA-V... Mărgineanu şi L. ce sunt în proprietatea întreprinderii: maşini. de obiecte electrocasnice. conform specialiştilor . figurează întreprinderile care au mai mult de 500 de angajaţi. iar suma anuală a vînzărilor nete este de pînă la 10 mil. de edificii industriale. de utilaj cu diferită destinaţie. construcţia de spaţiu locativ. Chişinău 2004. (Din start cu idei optime de afaceri). într-un cuvînt tot ce se creează pentru vînzare. stocuri de mărfuri şi materiale proprii etc. În businessul de informaţionare întreprinderi mici sunt acelea ce au pînă la 1000 de angajaţi.Dreptul Afacerilor. ceea ce înseamnă un proces economic creativ de realizare şi comercializare a bunurilor materiale. proces care absoarbe timp şi forţe. G. BIZPRO MOLDOVA. este identică cu noţiunea de „activitatea de întreprinzător”. Mărgineanu. Se consideră întreprindere mijlocie – întreprinderea cu 50-249 de salariaţi. Se consideră întreprindere mică – întreprinderea al cărui număr mediu anual de salariaţi este cuprins între 10 şi 50 de persoane inclusiv. ştiinţifice şi experimentale. de maşini etc. Pentru comparaţie. Ghid pentru antreprenori.6 5 .I. lei.• totalitatea fondurilor fixe sau totalitatea resurselor disponibile. care conţine în sine o anumită valoare economică. Un alt specialist rus în domeniu defineşte „activitatea de întreprinzător” ca proces de creare a ceva nou.. iar suma anuală a vînzărilor nete este de pînă la 3 milioane lei. 5 p. Revenind la teorie. P. utilaje. satisfacţie personală şi bucurie de propriile succese. proces care presupune o responsabilitate financiară şi morală. la această categorie.56 . proces care aduce ca rezultat un beneficiu material. de mărfuri de larg consum.

în condiţiile economiei de piaţă. N. din proprie iniţiativă. cînd aproape 20% din agenţii economici desfăşoară activitate comercială şi creşte ponderea serviciilor sociale. prestator de servicii – investitor. pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri” (Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Domeniul de activitate a agenţilor economici. 6 Din definiţia oferită de legislaţie.Dreptul Afacerilor. activitate pe riscul propriu şi sub răspundere patrimonială.I.57 .41 . sunt următoarele: producţia mărfurilor. În funcţie de domeniul de activitate practicat. ea cuprinzînd un cadru mult mai extins de activităţi. comerciant. executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor sunt denumite antreprenori (întreprinzători). ca sinonim.Roşca. Însă. este indiscutabil faptul că antreprenoriatul constituie fundamentul activităţii de întreprinzător. G. Şi dacă orice antreprenor este un întreprinzător (om de afaceri. în schimb este folosită. care defineşte noţiunea de „activitate de întreprinzător”. atunci nu orice întreprinzător este antreprenor. activitate ce se înregistrează la organele competente. participant profesionist pe piaţa valorilor mobiliare. p.CARTIER. antreprenor.1). Deci. art. prestarea serviciilor. polig. deducem cîteva elemente caracteristice activităţii de întreprinzător: activitate independentă. activitate ce asigură o sursă permanentă de venituri. p. Baieş. desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent. 2004 . comercializarea mărfurilor 6 7 7 . Mărgineanu. administrator financiar. Chişinău 1997. „Dreptul afacerilor”. noţiunea de „antreprenoriat”. businessman). întreprinzătorul poate fi: producător. conform doctrinei naţionale.Spre deosebire de legislaţia rusă. activitatea de întreprinzător nu se reduce la antreprenoriat. legislaţia RM nu face acest lucru.activitate în nume propriu. din proprie iniţiativă . executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor. S. în numele lor. Mărgineanu şi L. executarea lucrărilor. Astfel „antreprenoriatul” este activitatea de fabricare a producţiei. de orientare socială.Editura ELENA-V. Iar persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitatea de fabricare a producţiei.

tehnologiilor informaţionale. Mediul social-cultural determină mărfurile pe care le solicită cumpărătorii. la care pot recurge businessmanii pentru finanţarea operaţiunilor de afaceri. Formele gestiunii economice sunt rezultatul obiectivelor şi sarcinilor politice ale Guvernului. Participanţii la business acţionează în cadrul unui mediu juridic prestabilit. şi. Se are în vedere accesibilitatea materii prime. determină existenţa şi accesibilitatea resurselor financiare.După ce am elucidat domeniile de activitate a antreprenoriatului. Normele morale şi religioase pot exercita o influenţă directă asupra modului de viaţă a consumatorului şi prin intermediul acestora. în domeniul automatizării muncii de prelucrare a datelor. acestea de la urmă influenţînd asupra cuantumului resurselor de împrumut. capitalul investit sau împrumutat. situaţia economică este determinată în mare măsură de condiţiile politice. surplusul şi deficitul de muncă. Astfel am putea enumera cîţiva factori de influenţă sau mediul de afaceri al întreprinderii. ca rezultat. difuzate la televizor sau radiou. Mediul tehnologic reflectă nivelul de dezvoltare tehnico-ştiinţifică. de exemplu. ce influenţează asupra nivelului remunerării salariatului la încheierea contractului de muncă. Situaţia economică mai determină şi disponibilitatea locurilor de muncă şi prin urmare. mic) al mijloacelor băneşti pe care le pot cheltui cumpărătorii şi stabileşte felurile de mărfuri pe care le pot procura aceştia cu suma de mijloace disponibile. ce acţionează asupra activităţii antreprenoriale. Mediul geografic – caracterizează condiţiile naturale în care se realizează antreprenoriatul. asupra cerinţelor sale faţă de mărfuri. De exemplu. Aici putem menţiona şi influenţa culturilor internaţionale. La rîndul său. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. a resurselor . Situaţia economică condiţionează volumul (mare. în special cele ce corespund anumitor gusturi şi persoane. este necesar să menţionez că orice activitate se desfăşoară într-un anumit mediu şi nu în condiţiile unei izolări. businessul se reglementează de un şir de legi şi alte acte normative printre care: Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business.

maşini. Barbăroşie (p. Politica de dezvoltare a sectorului privat. despre care voi vorbi mai mult mai jos. Mediul tehnico-organizatoric instituţional se caracterizează prin prezenţa diverselor instituţii. literatura de specialitate evidenţiază şi funcţiile acestuia. dar şi de aşezarea geografică a terenului. agenţii de publicitate. Editura AAP . ca: băncile. firme şi organizaţii specializate. dirijarea capitalului şi venitului în cadrul şi în afara businessului. acumularea venitului de la realizare.energetice. campanii de asigurări. instituţii de învăţămînt. climaterice. soluţionarea tuturor problemelor legate de utilizarea forţei de muncă. pentru că ştim cu toţii că agricultura este indispensabil legată de condiţiile climaterice. livrările necesare pentru activitatea economică. Reieşind din esenţa şi trăsăturile micului business. condiţiile sezoniere. utilaje etc. vînzători angro şi cu amănuntul. iniţiativei şi experienţei de dirijare. 8 8 . agenţiile pentru studierea pieţei. mobilizarea capitalului pe baza mijloacelor investitorilor şi creditorilor. 2) Politica în domeniul cadrelor – selectarea şi angajarea la lucru conform necesităţilor businessului.Răspîndirea ideilor antreprenoriatului. 6) Susţinerea antreprenoriatului . precum şi prezenţa infrastructurii. ce constituie una din funcţiile menagementului. cu ajutorul cărora businessul poate forma. 5) Marketing – determinarea cerinţelor consumatorilor şi dirijarea procesului de schimb între întreprindere şi contractant. Dacă vorbim de micul business atunci putem menţiona că pentru orice gospodărie ţărănească acest factor de influenţă este esenţial. 4) Producerea – transformarea materiei prime şi a altor achiziţii în mărfuri utile pentru realizare către clienţii firmei. E. 3) Asigurarea tehnico-materială – achiziţionarea materiei prime. Chişinău 1998.. furnizori etc. şi anume : 1) Gestionarea finanţelor şi evidenţa. întreţine şi consolida relaţii de afaceri sau efectua tranzacţii comerciale.92).

din ce în ce mai important. Întreţinerea şi dirijarea relaţiilor întreprinderilor cu structurile publice sau mass-media. Răspunzînd la întrebarea de mai sus. cunoştinţe şi abilităţi. care ca fenomen economic şi social.7) Lucrările de proiectare şi tehnico-ştiinţifice .” Bineînţeles.” O economie de piaţă se caracterizează prin prezenţa diferitor întreprinderi-mari. căror adept sunt şi eu. dezvoltîndu-se în condiţiile economice favorabile ale perioadei de tranziţie de la Economie centralizată la cea bazată pe relaţii de piaţă. lărgirea sferei de ofertă a noii producţii. funcţionarea micului business. totul fiind luat de la capăt.Activitatea de elaborare şi implementare a noilor procese tehnologice sau mărfuri pentru ameliorarea activităţii antreprenoriale. Se spune: „Dacă vrei să ai o întreprindere mică proprie. că eficienţa întreprinderilor mari este mai înaltă. 9 Cît de important este businessul pentru dezvoltarea societăţii? „În micul business sunt posibilităţi nelimitate şi limite posibile. Alţii. unii afirmă că vărsările în buget provenite din businessul mic sunt ne esenţiale (voi combate mai jos acest fapt. uneori obiect de mîndrie. p. găseşte. dar şi împotriva barierelor birocratice. a apărut cu ≈ 18 ani în urmă. sunt de părerea că businessul mic este mai flexibil. cît în atenuarea consecinţelor şocurilor economice. Ei mai susţin că rolul acestuia nu rezidă atît în alocarea mijloacelor în Bugetul de stat. mijlocii şi mici. 8) Relaţii cu publicul. Adesea. ridicarea eficienţei. că întreg riscul şi-l asumă antreprenorul. aşteptarea pasivă în business înseamnă moartea lui.5 . prin date statistice). Businessul este o noţiune foarte complexă. cumpără una mare şi aşteaptă. acest lucru fiind întotdeauna convenabil statului.. Republica Moldova. în absorbţia braţelor de muncă 9 Micul business şi corupţia. alteori de invidie şi de discuţii. aceasta înseamnă decepţie pierderi şi iarăşi căutări.. incluzînd uneori termeni controversaţi: lupta zilnică pentru supravieţuire şi pentru un loc bun pe piaţă. că la reprofilarea acestuia statul nu suportă nici un fel de cheltuieli. pe cînd cheltuielile pentru reglementare şi control sunt considerabile. e risc şi căutare. Ghid pentru antreprenori. dorindu-şi să aibă o economie de piaţă.

disponibilizate. regulile „jocului” pe piaţă sunt identice. numărul acestora fiind în continuă creştere. De la bun început întreprinderile mici şi mari sunt puse în condiţii inechitabile. 4) dezvoltarea concurenţei şi stimularea fabricării mărfurilor şi serviciilor de calitate înaltă cu mai mici cheltuieli. materiale şi de informare. Prima poate să se ruineze mult mai simplu: conducătorii ei nu posedă suficientă experienţă. în anularea barierelor administrative la înregistrarea. Trebuie de ţinut cont că. micul business se manifestă ca factori de soluţionare eficientă a unui întreg complex de probleme economice. în stingerea tensiunilor sociale. sectorul micului business necesită susţinere din partea statului în favorizarea accesului la resursele financiare. 3) saturarea pieţei cu mărfuri şi servicii. Alături de avantajele micului business sau punctele sale tari putem enumera şi punctele sale slabe care vin din problemele cu care se confruntă acesta. Totodată. liderii căruia cu o mai mare iscusinţă lobează interesele sale. obţinerea diverselor autorizaţii şi în cazul relaţiilor lor variate cu structurile administrative de stat. licenţierea. 2) crearea locurilor de muncă. 5) educarea spiritului de întreprinzător şi atitudinii grijulie faţă de resurse. în crearea clasei de mijloc – baza stabilităţii societăţii. activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii este expusă unui risc destul de mare. 7) formarea structurii progresive a economiei. De aceea. Trebuie de menţionat că în ţările cu o economie dezvoltată se observă o poziţie sigură a micului business. 8) formarea clasei mijlocii de proprietari. 6) manifestarea iniţiativei de afaceri. cînd baza normativă ce reglementează antreprenoriatul. la serviciile de instruire. Antreprenoriatul particular. iar adesea chiar mai atractive. sunt mai puţin informaţi. certificarea. dispun de resurse neînsemnate. printre acestea se enumără şi posibilităţile limitate de a-şi apăra interesele în structurile . politice şi sociale ale societăţii: 1) atragerea populaţiei în reformele economice. Aceasta este condiţionată de avantajele ce le oferă micul business. mai favorabile pentru businessul mare. cheltuielile pentru respectarea prevederilor legislaţiei şi altor acte normative la întreprinderea mică sunt relativ mai mari decît la întreprinderea mare. care să asigure stabilitatea în societate.

• Probleme legate de pregătirea antreprenorilor. că o afacere nu poate fi iniţiată din întîmplare. Este nevoie de sprijinul întregii societăţi. locul de trai.8 11 . trebuie să ne dăm seama de la început. dar aceasta este prea puţin. Accesul limitat al întreprinderii la resurse financiare. dar fără a avea o pregătire teoretică şi practică în domeniul managementului. ce determină eşecul. Ca mijloc de supravieţuire apar asociaţiile de business. inovaţiile proprii. este uşurinţa cu care unii oameni iniţiază o afacere. contează chiar şi sprijinul moral. ci e bine să ţinem cont de diferite aspecte ale personalităţii noastre şi a mediului în care trăim: pregătirea profesională. trebuinţe. Din start cu idei optime de afaceri. Legislaţia imperfectă în domeniul micului business. interesele şi hobby personale.51. tehnologii avansate.. posibilităţile reale de spaţiu şi timp. Chişinău 2003 . calităţi de personalitate specifice. cerinţe şi oferta de piaţă. dorinţe. instructori şi consultanţi. Astfel pentru a ne putea realiza obiectivele personale în domeniul afacerilor.puterii de stat. condiţiile legale (reglementarea activităţii antreprenoriale) . abilităţi deosebite. posibilităţi financiare. ghid pentru antreprenori. p. prin crearea incubatoarelor de afaceri. tehnologiile avansate cer cheltuieli iniţial mari. Una din cauzele cele mai răspîndite. condiţiile social-economice actuale. 11 10 10 USAID. preferinţe. respectul şi înţelegerea întreprinzătorului. (Din start cu idei optime de afaceri). cunoştinţe. BIZPRO MOLDOVA. p. desemnîndu-se în funcţie de director. Ghid pentru antreprenori. La soluţionarea acestor probleme va contribui luarea unor măsuri adecvate şi realiste privind susţinerea şi protecţia micului business: prin adoptarea unor înlesniri financiar-fiscale pentru micului business. instruirea şi consultarea antreprenorilor inclusiv.. investiţiile. Cercetătorii confirmă că doar 5-10% din întreaga populaţie posedă talent de întreprinzător. ideile creative. Alte puncte slabe ale micului business sunt : • Baza financiară şi material-tehnică slabă. Chişinău 2004. Editura Biblioteca antreprenorului. priceperi. De exemplu.

pe care le urmează întreprinzătorii. ghidul pentru antreprenori . 12 12 Micul business şi corupţia. în cadrul cărora activitatea stabilirea genurilor de activitate pentru practicarea cărora se va obţine determinarea drepturilor şi obligaţiilor subiectului activităţii de poate fi desfăşurată. le impune statul în desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Astfel. Chişinău 2003 . întreprinderea municipală. ghid pentru antreprenori. Pe calea stabilirii unor reguli legislative pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător.. întreprinderea de stat. cooperativa. întreprinzător şi responsabilitatea lui. licenţa şi a genurilor de activitate în raport cu care se introduce monopolul de stat. În afară de regulile şi normele pe care. statul defineşte regulile sale.. există şi nişte norme etice şi morale care se impun a fi respectate pentru a avea succese în afaceri. recomandă respectarea a cîtorva reguli practice. Editura Transparency International Moldova.În legătură cu acest fapt. obligatorii de respectat de către toţi cetăţenii şi toate întreprinderile. şi anume: patenta de întreprinzător.R. în caz contrar imaginea ta va suferi. pentru o conduită bună în afaceri: 1) Stabileşte care sunt valorile tale principale în afaceri şi respectă-le. grup de autori.C. O cerinţă de bază a statului privind activitatea de întreprinzător este desfăşurarea afacerilor sub o anumită formă organizatorico-juridică.. respectiv.S. stabilirea formelor organizatorico-juridice. 2) Bunăstarea şi motivaţia personalului cu care lucrezi sunt foarte importante pentru succesul tău.C. cît şi juridice. gospodăria ţărănească (de fermier) şi. întreprindere individuală. atît a persoanelor fizice. despre care voi vorbi în paragraful următor.A. S.L. hotărîri sau alte acte normative. statul efectuează: determinarea condiţiilor de practicare a activităţii de întreprinzător. Aceste reguli se stabilesc prin legi. 3) Ţine minte că în afaceri comportamentul managerului şi al proprietarului va fi luat ca model de către personal.N. S. S.

căci ai ce învăţa de la ei. care rămîne a fi actuală şi astăzi. Referitor la antreprenoriat. lire sterline.17: „Orice afacere trebuie privită din două puncte de vedere. . 5) Lucrează asupra relaţiilor tale cu consumatorii ele nici nu încep. apelează la o instituţie specializată în probleme etice. „Un antreprenor eficient neapărat este şi un bun manager. M. conferenţiar universitar. Bucureşti 1993. pentru o mai mare siguranţă. cu specificul său de ţară mică. fii sigur că el împărtăşeşte atît viziunea cît şi valorile tale. Aici. p. un echilibru macroeconomic durabil. 7) Onorează termenele convenite („timpul costă bani”) cu privire la plată. 6) Respectă concurenţii tăi. care se ridica la 12 mil. Negruţă. o guvernare responsabilă şi eficientă. corupţiei şi altor infracţiuni. 14) Cei mai capabili (puternici) vor supravieţui. nu există fabricant înzestrat cu „dreptul divin” de a vinde cu anasîna.N. pe pămînt. ca cel mai important factor pentru dezvoltarea economică a RM. 13) Protejează mediul înconjurător şi astfel vei contribui la dezvoltarea durabilă a localităţii în care activezi. doctorul în economie. expert independent. 8) Înregistrează toate tranzacţiile financiare în registrele contabile. nici nu încetează atunci cînd are loc vînzarea . Casson „Axiomele omului de afaceri”. 9) Găseşte cel puţin o modalitate pentru a susţine comunităţile în care activezi tu („nu uita de semenii tai”). economii şi investiţii (interne şi externe) mai mari. 10) Dacă ai dubii în privinţa unui subiect etic din afacerea ta.4) Dacă ai nevoie de un partener în afaceri. şefa Catedrei Economie şi Management Public 13 13 la . a scos în evidenţă cîţiva factori principali în dezvoltarea economică: antreprenoriatul. Un manager eficient neapărat este şi întreprinzător” V. legea naturii. Se ştie cum a ajuns el cel mai mare dintre negustorii americani şi că la moarte sa a lăsat o avere. 11) Desfăşoară toate activităţile comerciale în limitele mijloacelor disponibile. S-a citat de nenumărate ori zicala preferată a lui Marshal Field: „Clientul are întotdeauna dreptate”. 12) Respectă legislaţia şi luptă contra mituirii. aici nu există „cezarism” (comportament dictatorial). Editura Ştiinţifică.

S. precum şi povara fiscală excesivă. Departamentul de control şi revizii financiare. inclusiv în organele de control şi de drept. Garda financiară. Direcţia politici financiar-economice. de aici şi concluzia: „Businessul nu este doar un serviciu.Academia de Administrare Publică. sistemul de rapoarte. în RM. Majoritatea ÎMM sunt create în baza noilor idei privind procesul de producţie. de administraţie publică. Gorobievschi. Această stare de 14 14 . desfăşurînd activităţi economice.C.). Gorobievschi . Astfel pe lîngă Guvernul RM este creat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (C. Cercetările efectuate au atestat un indice înalt al corupţiei în sectorul public. o bună parte din populaţie a acumulat deja aptitudinile şi cunoştinţele necesare pentru iniţierea şi extinderea unor activităţi economice sub forma ÎMM.C. care a îmbinat fostele patru structuri de control: Departamentul de combatere a corupţiei şi crimei organizate. Antreprenoriatul şi capacităţile inovaţionale sunt nişte talente ce creează bunăstarea societăţii. În unele cazuri. Aceasta contribuie la reducerea sărăciei şi la evitarea asistenţei din partea statului. povara fiscală nu reduc costul creării şi funcţionării întreprinderilor noi.M. revista Administrarea Publică. businessmanii nu cunosc sau nu respectă pe deplin legislaţia.E. consideră că întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM) joacă rolul fundamental în condiţiile economiei de piaţă. actele normative în vigoare.” Pe de o parte.. Scopul urmărit a fost excluderea dublării activităţii de control de către diferite departamente. dări de seamă contabile destul de complicate şi costisitoare. constrîngerile birocratice. Una din formele răspîndite ale corupţiei în aceste instituţii este estorcarea mitelor de la businessmani sub pretextul încălcării legislaţiei. p 4/2003 . D-na S. ci şi un mod de viaţă. Însă de rînd cu greşelile statului şi funcţionarilor săi se conturează şi greşeli tipice ale businessmanilor. Pe de altă parte.Managementul micului business în R. şi prin aceasta la realizarea obiectivelor Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS).C.

Aceste derogări dictează iniţierea inevitabilă a controalelor şi destabilizarea activităţilor economice. Chişinău 2003 . iar în cazurile necesare să consulte specialişti sau organele specializate de control şi de drept. la calcularea incorectă a impozitelor sau depăşirea termenelor de achitare. care sunt menite să vă acorde asistenţa respectivă. la efectuarea de către agentul economic a altor tipuri de activităţi pentru care urma a fi autorizat suplimentar. ghid pentru antreprenori. Urmează ca businessmanii să studieze mai adînc actele normative care stipulează activitatea economică. Micul business şi corupţia. În urma unui sondaj de opinie. la care au fost supuşi businessmanii autohtoni. mărfurile produse sau serviciile prestate de el. efectuat de către Transparency International Moldova. în scopul respectării stricte şi depline a cerinţelor stipulate de lege. s-au depistat cele mai frecvente obstacole ale antreprenoriatului: Sursa: Transparency International Moldova. abateri care se reflectă prin ne-corespunderea întocmai a documentelor de activitate vizînd businessul desfăşurat.lucruri facilitează comiterea diverselor abateri de către agenţii economici.

instrucţii Legislatia Fiscala 0 20 24.2 51.7 58.9 42. pentru a-şi cîştiga o bucată de pîine.8 41.2 49.3 24. Cu riscul de a mă repeta.6 48. voi enumera aceste avantaje. fie că sunt nevoiţi.6 49. • luarea în consideraţie a cererii individuale şi particularităţilor potenţialilor clienţi (ceea ce asigură circuitul marfă-bani mai repede decît în perioada economiei socialiste. elucidate şi de specialiştii de la Bizpro-Moldova: • flexibilitate şi dinamism. fie că au sesizat avantajele acestuia şi doresc să-şi mărească veniturile.Care sunt obstacolele in calea antreprenoriatului? (%) Regulamente cu privirea la valuta străină Lipsa materie prime Intimidări din partea poliţiei Controlul preţurilor Lipsa proprietăţii pentru a fei depuse în gaj probleme şi reglementări pentru export-import Petrec prea mult timp lămurindu-mă cu tot felul de inspectori Deficitul de forţă de muncă calificată Acces dificil la resurse financiare.1 69. mulţi agenţi economici continuă să activeze.1 44 48.2 72 40 60 80 Necătînd la mulţimea obstacolelor în calea antreprenoriatului.6 26. credite bancare Situaţia de monopol pe piaţă Criminalitatea Reguli complicate de iniţiere a unui business nou Plăţi ridicate în fondul social Infrastrucura slab dezvoltată a pieţei Instabilitatea politică Inflaţia Corupţia Schimbări neprăvăzute în legislaţie. deoarece nu se studia cererea ei pe piaţă). .7 41.9 66.3 30.8 55 55. cînd marfa stătea pe rafturi foarte mult timp. regulamente.

Guţu. RM: Economia în tranziţie. iar cheltuielile pentru salariile angajaţilor. • crearea noilor locuri de muncă şi a potenţialului creativ al antreprenorilor (Piter Drucker consideră că antreprenorul foloseşte orice posibilitate cu profit maximal.2002 . M.553. Această concluzie e valabilă şi pentru ţara noastră.69-70 din 30. ia naştere un nou sector al economiei naţionale. cînd vrei). agenţii micului business îşi exercită anumite drepturi şi obligaţii. mijloace şi aptitudini necesare pentru satisfacerea cererii de piaţă.05.5) . 17 16 15 16 . în baza căruia şi. în aşa mod. Chişinău 1998. adică trebuie să poată depista potenţialul său client).O. Şi iată de ce.112-XIII din 20. M. distribuitorii şi vînzătorii). p. Economiştii de forţă afirmă că micul business va deveni un „element cheie” în constituirea economiei de piaţă în fostele ţări socialiste. deoarece tu îţi plăteşti ţie însuţi salariul. eşti liber să creezi.251 Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business. Problemele social-economice ale statului în viitorul apropiat pot fi rezolvate numai cu ajutorul businessului mic şi mijlociu.05. luînd în considerare prevederile legislaţiei în vigoare (Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. • saturarea pieţei cu produse şi servicii (datorită concurenţei şi mulţimii de agenţi pe piaţă). I. • conducere nemijlocită şi cheltuieli relativ mici (nu mai ai şef. ia amploare şi se consolidează întreg sistemul economic.2002) . 15 Legea noastră cu privire la susţinerea şi protecţia micului business prevede principalele tipuri de susţinere statală (art.69-70 din 30.• posibilitatea de a inova (nimeni nu-ţi impune anumite standarde pe care trebuie să le urmezi. nu mai sunt o problemă. Odată creaţi şi susţinuţi. Editura Litera. prin concursul activ a mii de persoane. risc.05. • utilizarea eficientă a resurselor prime locale (cu riscul ca producătorii resurselor să fie retribuiţi mizer. să-ţi imaginezi şi să implementezi „noul”). tu eşti şeful şi-ţi creezi orarul de lucru. Pentru realizarea ei antreprenorul trebuie să manifeste iniţiativă.O.1994 17 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. nr.553. în comparaţie cu venitul pe care îl vor avea prelucrătorii.

deţine puterea!”. Managementul afacerilor (teste şi studii de caz). cît şi numeroase ţări europene. 1998. acestea constituie numai apanajul unor persoane juridice strict abilitate. afirmă că aceştia au rolul de a aduce cît mai mulţi bani populaţiei. a fi ei înşişi. a păstra secretul tuturor operaţiunilor întreprinse. indiferent de sursele şi mijloacele de obţinere a acestora. selectarea partenerilor şi angajarea lucrătorilor. p. p. • dările de seamă sub formă de declarare a veniturilor în faţa organelor fiscale. a intra în relaţii parteneriale şi cu alte instituţii ale statului. pentru a demonstra.S. care nu este întărită prin lege. organizate în reţele perfecte şi fără nici o „firmă”. dar şi peste ocean. din greşelile altora. Editura Economica 2001. ducînd imaginea Moldovei.La capitolul rolul întreprinzătorului. în corespundere cu legislaţia RM . a iniţia şi promova acţiuni publicitare. a contribui la lărgirea relaţiilor de prietenie ale ţării lor cu alte ţări (la capitolul acesta moldovenii s-au mişcat repede. pentru a le putea sprijini. • răspunderea materială. cînd mai bună. pentru tăinuirea (subevaluarea) veniturilor antreprenoriatului privat. „Cine deţine informaţia. în căutarea unui loc de muncă plătit adecvat). Chişinău. Popescu şi I. economiştii români. angrenaţi şi/sau compromişi de nici un fel de acţiuni/activităţi de contrabandă cu alcool. încă o dată. pentru că. • independenţa antreprenorului privat în activitatea sa economică şi distribuirea rezultatelor ei. fapt recunoscut. cînd mai proastă. atît în ţările C. ţigări etc. mai ales.20 Eugeniu Hrişcev. Chivu. Managementul firmei. nelăsîndu-se seduşi. cîte ceva din propriile erori şi. • practicarea benevolă a antreprenoriatului privat. eficient şi decisiv. Atît businessul persoanelor fizice cît şi cel al persoanelor juridice se călăuzeşte de următoarele principii: • libertatea antreprenoriatului privat de a-şi utiliza bunurile pentru asigurarea oricărui gen de activitate antreprenorială. Dan Popescu şi Iulia Chivu . a învăţa continuu. 19 18 18 19 D..I. Complexul editorial-poligrafic al ASEM. trebuie să fie) şi un afacerist. că orice om politic poate fi (şi. sprijinind redistribuirea PIB-ului. activitatea.12 .

Legea R.M. privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător prevede principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător(art. 2). Pe lîngă toate facilităţile şi atu-urile pe care ni le oferă sectorul ÎMM, faptul că acesta este o sursă importantă de creare de locuri de muncă într-un ritm destul de ridicat pentru a absorbi un segment mare din forţa de muncă activă a societăţii, determină şi formarea, consolidarea şi lărgirea clasei de mijloc în societate bazată pe economia de piaţă. Acest sector asigură echilibrarea decalajului vădit dintre pătura bogată şi cea săracă , fapt ce stopează orice fel de dezvoltare a societăţii. Realitatea din ţările în tranziţie demonstrează că împlinirea dezideratului de dezvoltare este indisolubil legat de apariţia şi consolidarea unei numeroase şi puternic economic clase de mijloc, în primul rînd prin edificarea unui sistem de întreprinderi mici şi mijlocii şi implicarea lui ca „motor” al dezvoltării economice. În final autorul vine cu deviza lansată de Programele Educaţionale HUMANITAS în Europa Centrală şi de Est: „Nu căuta un loc de muncă, creează-l!” Să încercăm, deci, să devenim un întreprinzător, o persoană capabilă de a elabora idei noi şi/sau de a valorifica oportunităţile de afaceri, de a iniţia procesul de dezvoltare, de a identifica şi exploata resursele potrivite, inclusiv şi „materia cenuşie”. Antreprenoriatul este esenţial pentru funcţionarea economiilor de piaţă prin generarea ideilor inovatoare, utilizarea eficientă a resurselor, lărgirea hotarelor activităţii economice şi identificarea oportunităţilor economice profitabile. Însă acesta îşi va putea atinge rezultatele scontate atunci cînd va exista o educaţie pentru antreprenoriat indispensabilă pentru dezvoltarea businessului, deoarece ea înlătură ignoranţa şi schimbă atitudinea faţă de dezvoltarea businessului, acordă şanse mai mari pentru obţinerea creditelor de la instituţiile financiare, completează experienţa profesională pentru a valorifica în mod optim; transformă cunoştinţele universitare în produse comerciale, creează o cultură antreprenorială într-un stat.

1.2. Cadrul legislativ în susţinerea şi protecţia intreprinderii în Republica Moldova
„Legea loveşte, cînd e lovită, şi păzeşte, cînd e păzită(„Codul lui Manu”) Bărbaţi şi femei antrenaţi astăzi în activitatea de întreprinzător, tot mai des observă că mediul în care lucrează este supus de cele mai dese ori influenţelor condiţionate de diverse legi, regulamente şi norme. Acestea determină în fond totalitatea aspectelor unei afaceri – înregistrarea societăţii comerciale, angajarea personalului, majorarea capitalului sau creditarea, marketingul şi promovarea produselor de calitate inferioară, importul şi exportul, etc. în acest context, orice lege ce intră în tangenţă, într-o măsură oarecare, cu activitatea de afaceri, devine parte a mediului juridic ce domină o astfel de afacere. Mediul juridic, la rîndul său, influenţează contractele, acordurile, vînzările, achiziţionările, investiţiile, formarea capitalului, împrumuturile, asigurarea etc. Nici o persoană din cele ce şi-au început cariera în lumea afacerilor nu poate evita impactul asupra mediului juridic, iar cunoaşterea bazelor juridice ale afacerilor poate oferi susţinere întreprinzătorului în realizarea celor mai bune rezultate în activităţile sale. În orice societate, indiferent de tipul sau de nivelul ei de organizare, nici o activitate, oricît de neînsemnată ar fi, nu se poate desfăşura în afara legilor. Tot ce omul întreprinde, de la cele mai simple şi obişnuite fapte zilnice, pînă la cele mai complexe, uimitoare şi chiar irepetabile activităţi, respectă una sau mai multe legi, fie le scrise sau nescrise, dar la fel de puternice prin conformitatea pe care o impun, prin efectul imediat sau întîrziat, pe care îl induc.
20

Iniţierea micii afaceri presupune din partea proprietarului ei o cît mai exactă cunoaştere a legilor în vigoare, a reglementărilor privind fiecare pas pe care îl are de făcut, pînă la obţinerea, pentru unica sa afacere, a statutului de persoană juridică, cu drepturi legale de existenţă şi funcţionare. Este deosebit de importantă
20

Managementul afacerilor mici şi mijlocii, Coordonator – Rusu Costache, Editura Logos, Chişinău 1993, p.487

cunoaşterea cadrului legal de constituire a micii afaceri, pentru că greşelile făcute din neştiinţă rămîn tot greşeli şi sunt la fel de grave în faţa legii, căci: „Necunoaşterea legii nu scuză pe nimeni...”(John Selden) Principalul obiectiv care trebuie atins în procesul reglementării activităţii economice din partea statului este asigurarea echilibrului dintre interesele personale ale oamenilor de afaceri şi interesele publice ale statului şi societăţii. în activitatea de întreprinzător. Printre acestea pot fi indicate: 1) Elaborarea cadrului legislativ; 2) Crearea cadrului instituţional (Ministerele, departamentele, alte organe centrale de specialitate; Camera Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale; Camera de licenţiere, Comisia Naţională a valorilor mobiliare; Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică; Consiliul Coordonator al Audio-vizualului); 3) Elaborarea unor programe economice (Programul de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 „Renaşterea Economiei – Renaşterea Ţării”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 16.08.2001; Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS); Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005; Strategia Investiţională a RM; Concepţia administrării corporative a întreprinderilor din economia naţională); 4) Crearea unor întreprinderi (Întreprinderi de Stat [Î.S.], Întreprinderi municipale [Î.M]) . Revenim însă la cadrul legislativ aplicabil activităţii de întreprinzător, trebuie să menţionez că prin definirea normelor juridice ce reglementează activitatea de întreprinzător, statul determină: a) persoanele care pot desfăşura activitatea de întreprinzător; b) formele organizatorico-juridice, în cadrul cărora aceştia îşi pot desfăşura activitatea.
21 22

21

Legislaţia noastră prevede diferite forme şi metode de intervenţie a statului

22

Dreptul afacerilor, L. şi G. Mărgineanu, p. 81 Idem, p. 82-86

care vînd mărfuri şi produse cu amănuntul. să administreze personal afacerea. ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp. durata patentei. Forma ei se stabileşte de Ministerul Finanţelor şi trebuie să aibă cel puţin 10 grade de protecţie. De exemplu. codul fiscal al titularului patentei. Cu toate avantajele şi dezavantajele acestei forme. ţigări.93-XIV din 15. evidenţă şi dări de seamă.3 mln lei. denumirea şi sediul organului care a eliberat patenta precum şi cuponul ce dovedeşte achitarea taxei de stat. prenumele şi numele titularului. cu drept de proprietate privată. domiciliul lui stabil. crescînd şi încasările în buget. Întreprinderea individuală poate fi utilizată: a) de către comercianţii locali. sau membrilor familiei acestuia.1998 cu privire la patenta de întreprinzător. dacă se foloseşte un mijloc de transport – tipul lui şi numărul de înmatriculare. magazine de mezeluri. băuturi răcoritoare şi . incasîndu-se 42. în conformitate cu care patenta de întreprinzător este un certificat de stat normativ. numărul titularilor de patente creşte cu fiecare an. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile personale ale întreprinzătorului. Patenta conţine următoarele elemente: seria şi numărul patentei.28 mln lei. atunci în anul 2003 au fost eliberate 42293 patente.a) Formele de organizare juridică a persoanei fizice ce desfăşoară activitatea de întreprinzător: 1) Activitatea în baza patentei de întreprinzător – se desfăşoară în baza utilizării unui sistem simplificat de înregistrare. cu drept de proprietate comună. fotografia lui. incasîndu-se 29. Întreprinderea individuală aparţine cetăţeanului. Această formă este reglementată de Legea nr. să asigure întreprinderea cu cele necesare şi să poarte răspundere pentru rezultatele ei. cafenele. dacă în 2002 au fost eliberate 40266 patente. să adopte personal decizii. de către proprietarii micilor restaurante.07. 2) Întreprinderea individuală (antreprenor individual) – este constituită de persoană fizică care intenţionează să desfăşoare activitate de întreprinzător în nume propriu şi pe cont propriu. impozitare. locul de desfăşurare a activităţii în baza patentei.

nu poartă răspundere pentru obligaţiile personale ale proprietarului său. comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole (Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier)). a aparatelor tele-radio. c) de către micii producători locali – meşteşugari.. fraţii. un statut similar cu cel al întreprinderii individuale îl are gospodăria ţărănească (de fermier). 1) Societatea în nume colectiv (SNC) – societatea comercială participanţii căreia practică. în afară de conducător. părinţii. Pot fi membri ai gospodăriei ţărăneşti. la producerea obiectelor din ceramică. gospodăria ţărănească are statut de persoană fizică. avînd ca scop obţinerea de produse agricole. copiii – inclusiv cei adoptivi. Statutul juridic al gospodăriei este similar cu cel al întreprinderii individuale. în conformitate cu actul de constituire activitatea de întreprinzător în numele societăţii şi poartă răspundere solidară şi nelimitată pentru obligaţiile ei. următoarele persoane apte de muncă: soţul (soţia). Fondatorii ei poartă răspundere solidară şi nelimitată pentru obligaţiile societăţii cu întreg patrimoniul său. Gospodăria ţărănească nu poartă răspundere pentru obligaţiile personale ale membrilor ei. care reprezintă o întreprindere individuală. lozie. b) Formele de organizare juridică a persoanelor juridice ce desfăşoară activitate de întreprinzător. Astfel. O persoană fizică (18 ani) poate fi fondatorul (membrul) numai al unei gospodării ţărăneşti.. cu excepţia . ateliere de reparaţie a încălţămintei. b) de către întreprinzătorii individuali prestatori de servicii – frizerii. automobilelor etc.alcoolice etc. fabricarea mobilei etc. prelucrarea lor primară. SNC are statut de persoană juridică. 3) În domeniul agriculturii. pe munca personală a membrilor unei familii (a unei gospodării ţărăneşti). surorile şi nepoţii lui care au atins vîrsta de 16 ani. Gospodăria ţărănească şi membrii ei achită impozitele şi taxele în conformitate cu legislaţia. bazată pe proprietatea privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri. iar proprietarii poartă răspundere nelimitată şi solidară pentru obligaţiile gospodăriei. cu excepţia cazurilor prevăzute în lege. Nu se admite amestecul autorităţilor administraţiei publice în activitatea gospodăriei ţărăneşti.

va organiza munca. Avantajul SNC constă în cunoaşterea şi încrederea reciprocă între asociaţi. nu pot fi obiect al urmăririi . 121). implică existenţa unor restricţii privind transferul părţilor de interes (participanţilor). aportul la formarea capitalului social al societăţii este constituit din părţi sociale. Denumirea de firmă a societăţii în numele colectiv trebuie să conţină denumirea de „societate în nume colectiv” sau abrevierea „S.bunurilor. precum şi în limitarea posibilităţii de asociere la persoane care se cunosc foarte bine între ele. ceea ce este un avantaj pentru creditorii sociali care. iar acestea nu sunt transmisibile. în conformitate cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor membrilor. ar trebui ca . SNC este cea mai simplă formă de societate comercială şi se caracterizează prin întrunirea următoarelor elemente: asociaţii îşi exercită activitatea sub o firmă colectivă şi răspund în mod solidar şi nelimitat pentru datoriile societăţii. ceea ce implică datoria fiecărui de a plăti unele potenţiale datorii pe care partenerii le pot contracta în numele societăţii. art. cît şi din bunurile personale ale asociaţilor. Legislaţia civilă admite posibilitatea adoptării unor hotărîri cu majoritatea de voturi. Documentul care stabileşte fondarea societăţii în nume colectiv este contractul de constituire.N.”.aceasta fiind o trăsătură distinctivă a SNC. dacă această posibilitate este prevăzută în actul de constituire.C. O persoană fizică şi/sau juridică poate fi asociat numai al unei societăţi în nume colectiv (Codul Civil. Persoana împuternicită în baza contractului de constituire va gestiona întreaga activitate a societăţii (administratorul). Fiind o societate închisă. Conducerea societăţii se poate efectua şi în mod colegial (colectiv). în cazul în care această clauză a fost prevăzută în contractul de constituire. care conform legii. deşi. riscîndu-şi întreaga avere şi se controlează reciproc. în caz de neexecutare a obligaţiilor societăţii. Dezavantajul SNC constă în existenţa răspunderii nelimitate şi solidare a fiecărui asocia pentru datoriile societăţii. Numărul asociaţilor nu poate fi mai mic de 2 şi nici mai mare de 2o de persoane fizice şi/sau juridice. Toţi asociaţii cooperează. pot fi despăgubiţi atît din bunurile proprietatei a societăţii.

Această formă de organizare oferă posibilitatea celor care au idei. dar nu au idei sau posibilităţi de realizare. Reorganizarea şi lichidarea societăţii se înfăptuieşte conform legii. nu pot reprezenta societatea fără procură. să conteste acţiunile comanditaţilor săvîrşite în limitele activităţii lor obişnuite. datorită răspunderii lor personale şi solidare pentru datoriile sociale şi asociaţii comanditari.) este societatea comercială în care de rînd cu membrii care practică în numele societăţii activitatea de întreprinzător şi poartă răspundere solidară şi nelimitată pentru obligaţiile acesteia (comanditaţi). participînd numai la acte de gestiune internă a societăţii. Denumirea societăţii în comandită trebuie să includă sintagma în limba de stat „societate în comandită” sau abrevierea „S. 145). 2) Societatea în comandită (S. Asociaţii se împart în două categorii: asociaţii comanditaţi care au dreptul exclusiv de a participa la administrare societăţii în comandită. riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii. ce rezultă din activitatea societăţii. numele sau denumirea comanditaţilor. .C. Membrii societăţii nu poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia.C. Ei suportă riscul pierderilor.”.L. Asociatul care nu a vărsat în termenul stabilit aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii.fiecare dintre ei să aibă un cuvînt de spus în funcţionarea societăţii.) este societatea comercială al cărui capital este divizat în părţi sociale. care fiind furnizori de fonduri în scopul obţineri de beneficii şi avînd răspunderea limitată la aportul subscris la capitalul social. în limitele participării lor la capitalul social. există unul sau mai mulţi membri – finanţatori (comanditari) care nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi suportă în limita aportului depus. Persoana poate fi comanditat doar într-o singură societate în comandită.R. în limita părţii nevărsate (Codul Civil. conform actului de constituire şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. nu pot avea drepturi care ar duce la deţinerea controlului asupra societăţii. 3) Societatea cu răspundere limitată (S. Numărul asociaţilor este nelimitat. art. SRL poate fi constituită de una sau mai multe persoane. Nu pot fi asociaţi ai SNC comanditaţii din societăţile în comandită. sunt buni profesionişti în diferite domenii.

iar răspunderea asociaţilor pentru datoriile societăţii sunt limitate la aporturile la capitalul social al societăţii. Normele cu privire la conducerea.156). acestea sunt cele mai răspîndite forme ale întreprinderii în economia naţională. acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii.R. modificarea actelor constitutive. este imposibilitatea societăţii de ase autofinanţa prin emisiunea de valori mobiliare (acţiuni). terţul neasociat dobînditor al părţilor sociale trebuie să obţină agrementul asociaţilor.L. ea poate fi constituită de una sau mai multe persoane.) este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţiuni sunt garantate cu patrimoniul societăţii (Codul Civil.R. în limita părţii nevărsate. fiecare acţionar are drept de vot. Reorganizarea şi lichidarea societăţii se efectuează conform legii.L.L. conducerea curentă este . precum şi revocarea administratorului numit prin actul constitutiv se hotărăşte cu unanimitatea voturilor.R. mărimea minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege. în limitele participaţiunii lor la capitalul social.R. Dezavantajul S. Legea stabileşte un capital minim obligatoriu (300 de salarii minime stabilite în republică) pentru constituirea şi înregistrarea unei S. ei suportă riscul pierderilor. atunci cînd anvergura operaţiilor financiare o impune. ce rezultă din activitatea societăţii. numărul voturilor fiecăruia fiind proporţional cu numărul şi puterea acţiunilor deţinute.L. Alături de S. Denumirea deplină şi cea abreviată trebuie că includă sintagma în limba de Stat „Societatea cu răspundere limitată” sau „S. art. aceasta este cea mai răspîndită formă de societate comercială. acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. administrarea şi reprezentarea societăţii cu răspundere limitată sunt stabilite prin statul ei. în măsura în care acestea sunt aplicabile întrucît Legea privind societăţile cu răspundere limitată încă nu este adoptată. Totuşi în practică. societatea nu poate emite obligaţiuni.Capitalul SRL este divizat în părţi sociale.”. în conformitate cu prevederile Legii privind societăţile pe acţiuni. conducerea generală este asigurată de adunarea generală a acţionarilor sau a reprezentanţilor acestora.. 4) Societatea pe acţiuni (S.A. care nu sunt liber cesionabile şi nu sunt negociabile.

necesară pentru a fi înregistrată S. Dezavantajele S.A. în scopul favorizării şi garantării. pot exista nelimitat în timp cu condiţia să fie eficiente. se plasează integral între fondatori . sunt supuse impozitărilor împovărătoare etc.A. este: pentru S.A. dacă acţionarii ei sau societatea însăşi au dreptul de preemţiune asupra acţiunilor înstrăinate de acţionarii ei. de tip deschis – 20 mii lei. Societatea este închisă. organizată pe principii corporative. pot alege cadrele manageriale şi schimba conducerea necorespunzătoare.171).: există posibilităţi mai mari de neînţelegeri şi dezacorduri în actul decizional. denumirea ei trebuie să includă sintagma în limba de stat „societate pe acţiuni” sau abrevierea „S. art. oferă garanţii mai mari pentru creditori etc. Calitatea de membru o poate avea persoana fizică de la vîrsta . pentru S. pot apărea contradicţii între acţionari şi manageri. Cooperativa nu poate avea mai puţin de 5 membri. prin acţiunile comune ale membrilor săi. Avantajele S.A. a intereselor lor economice şi a altor interese legale (Codul Civil. Societatea este deschisă dacă acţionarii ei ai dreptul nelimitat să înstrăineze acţiunile ce le aparţin. acţionarii primesc anual dividende în mărime proporţională numărului de acţiuni deţinute. poate fi de tip închis şi deschis.A.A. Ca şi la toate celelalte societăţi comerciale. iar emisiunea suplimentară de acţiuni este publică dacă acestea nu sunt subscrise integral de către acţionari.A. Acţiunile societăţii pot fi sub formă de certificat confecţionat prin metoda tipografică şi/sau înscriere în contul analitic deschis pe numele proprietarului lor sau deţinătorului nominal în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii. S. Acţiunile emise la constituirea S. 5) Cooperativa (de producţie şi de întreprinzător) este asociaţia benevolă de persoane fizice şi juridice. Limita minimă a capitalului social.”. de tip închis – 10 mii lei. se pot mări pe seama economiilor de capital.: acţiunile sunt transmisibile şi negociabile.asigurată de consiliul de administrare ales sau numit la adunarea generală.A. răspunderea acţionarilor este proporţională cu valoare acţiunilor deţinute. datorită dimensiunilor mari se adaptează mai greu la cerinţele peţii. Ea nu este în drept să-şi plaseze public acţiunile şi alte valori mobiliare pentru a fi achiziţionate.

membrul cooperativei poate. Controlul asupra activităţii întreprinderii îl exercită organele administraţiei de stat în conformitate cu legislaţia. Denumirea cooperativei trebuie să conţină cuvîntul „cooperativă” şi să indice în limba de stat scopul principal al activităţii sale: „cooperativă de producţie”. Legea cu privire la întreprinderea de stat. pe baza proprietăţii de stat transmise ei prin gestiune. să înstrăineze oricînd participaţiunea sa către un alt membru sau un terţ care urmează să devină membră. art.179. fondată şi dotată de către Guvern sau de către alte organe ale administraţiei de stat abilitate prin lege. Toate relaţiile economice sunt bazate pe contracte. 7) Întreprinderea municipală este agent economic cu personalitate juridică. folosinţă şi dispunere de bunurile întreprinderii se stabileşte de legislaţie şi de statutul întreprinderii. „cooperativă de consum” etc. cu drepturi de persoană juridică. desfăşoară activitatea de întreprinzător. care. 6) Întreprinderea de stat (Î. Modul de posesiune. art. capitalul social este variabil şi reprezintă suma tuturor participaţiunilor ce trebuie vărsat integral pînă la înregistrarea cooperativei. desfăşoară activitate de .S.) este agent economic independent. dacă statutul nu prevede altfel. care. răspunde pentru obligaţii cu tot patrimoniul ei. Caracteristicile principale ale cooperativei sunt: membrul cooperativei suportă riscul ce rezultă din activitatea acesteia în limita participaţiunii deţinute în patrimoniul ei.de 16 ani şi persoana juridică. Î. inclusiv partea nevărsată. cooperativa poate primi oricînd noi membri. fondată şi înregistrată cu bunuri de către organul autoadministrării locale.1). iar întreprinderea nu poartă răspundere pentru obligaţiile statului (Codul Civil. În denumirea întreprinderii trebuie să se indice sintagma în limba stat „întreprindere de stat” sau abrevierea „Î. fiecare membru are dreptul la un singur vot în adunarea generală. Statul nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii. pe baza proprietăţii municipale transmise ei în gestiune.S. Ea nu poate fără autorizaţia fondatorului să dea arendă ori în gaj proprietatea transmisă ei în gestiune operativă.S.” precum şi principalul gen de activitate. retrăgîndu-se astfel din cooperativa fără a cere partea sa din patrimoniu. să participe cu bunurile sale la activitatea structurilor nestatale şi să investească mijloace în alte state.

M. precum şi statutele întreprinderilor respective. ea produce anumite tipuri de mărfuri. şi invers. Astfel art. c) limitele activităţii de întreprinzător. pe baza statutelor şi contractului de arendare a bunurilor statului (municipiului). Particularităţile creării.M. funcţionării şi încetării activităţii întreprinderilor de arendă sunt reglementate de legislaţia cu privire la arendă. Denumirea trebui să conţină în limba de stat cuvintele „întreprindere municipală” sau abrevierea „Î. Acestea sunt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu patrimoniul său. 8) Întreprinderea de arendă (art. U. de legislaţia civilă. Acelaşi articol spune că statul este cel care trebuie să asigure reglementarea juridică a activităţii economice. antrenate în concurenţă liberă”.A. nu poartă răspundere pentru obligaţiile Î. necesare pentru satisfacerea cerinţelor fondatorului (ale unităţii administrativ-teritoriale) şi pentru realizarea intereselor sociale ale colectivului de muncă. .07. sub aceeaşi firmă. e) mecanismele de apărare a drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor.T.1994) se situează în vîrful piramidei tuturor actelor normative ce reglementează relaţiile economiei republicii. bazată pe proprietatea privată şi publică. Î. de contractele de arendare. răspunde pentru obligaţii cu întreg patrimoniul ei. libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător.” şi genul principal de activitate. precum şi responsabilitatea acestora etc. reorganizate în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenoriat. Membrii poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia în limita cotei (părţii) ce le revine din patrimoniul întreprinderii.M.întreprinzător. Constituţia RM (29.126 al Constituţiei prevede că: „Economia RM este o economie de piaţă de orientare socială. execută lucrările şi prestează serviciile. Întreprinderea este obligată să utilizeze judicios patrimoniul primit în gestiune. d) drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător. 19 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi) – este unitatea fondată de membrii colectivelor întreprinderilor de stat (municipale) sau ale subdiviziunilor lor structurale.

art.1992). Hotărîri de Guvern.33 „Libertatea creaţiei”. ce activează pe piaţa 3. legi organice şi legi ordinare. decrete ale Preşedintelui RM. Legi ce reglementează o anumită formă de activitate: 4. Legi care stabilesc anumite cerinţe faţă de activitatea de întreprinzător: . alte acte normative.44 „Interzicerea muncii forţate”. La fel de importante sunt şi prevederile art. art. ce reglementează un şir de raporturi juridice cu caracter patrimonial şi personal nepatrimonial ce corespund situaţiei economice actuale. Legi ce reglementează situaţia generală într-un domeniu anume al pieţei: 2.06. Parlamentul RM. locul primordial îi revine Legi nr. specialiştii în domeniu. Mărgineanu au efectuat o clasificare a legilor ce reglementează activitatea de întreprinzător: 1..01. şi G. L. Acesta reglementează formele de organizare juridică a activităţii de întreprinzător. Totuşi. inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice. recunoscînd egalitatea participanţilor persoane fizice şi juridice la raporturile de drept al afacerilor. crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie.46 „Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia”. Printre legile ce reglementează activitatea de întreprinzător. emite legi constituţionale. art. fiind singurul deţinător al puterii de a reglementa prin lege relaţiile sociale.2002 Codul Civil.128 „Proprietatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor”. Legi care stabilesc regimul juridic al anumitor subiecţi. În executarea acestor postulate constituţionale au fost adoptate un şir de acte normative. conţinutul actelor constitutive.1107-XV din 06.127 al Constituţiei RM întitulat „Proprietatea”. inclusiv cele străine.protecţia concurenţei loiale. precum şi modalitatea de încetare a activităţi întreprinderii sunt stabilite de către Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (03. procedura înregistrării şi licenţierii. libertatea agenţilor economici de a contracta şi modul de încheiere a contractelor etc. art. art. inclusiv legi. Modul de înfiinţare.9 „Principiile fundamentale privind proprietatea”.

Camera de Licenţiere. nr. Ministerul Finanţelor. precum şi diferite regulamente. agenţii de stat) în conformitate cu competenţa lor. 19. Pe lîngă acestea mai sunt şi alte acte normative ce reglementează activitatea de întreprinzător: 1. 3. Acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate (ministere. Printre acestea o importanţă mai mare o au actele emise de organele ce activează nemijlocit în sfera economică – Ministerul Economiei. Ele pot să se refere atît la activitatea întreprinderii în ansamblu (statutul său.04. departamente. reprezentanţei). 2. prin intermediul cărora se stabileşte regimul juridic al participanţilor la activitatea de întreprinzător. raionale.1743-III.Urmează Decretele Preşedintelui RM cu privire la susţinerea şi protecţia de către stat a antreprenoriatului sau Decretul Preşedintelui RM privind edificarea societăţii informaţionale în RM. printre care pot fi: actele constitutive ale întreprinderilor. Camera Înregistrării de Stat. Acestea reglementează activitatea întreprinderilor din teritoriul administrat. cît şi la activitatea anumitor subdiviziuni ale întreprinderii (regulamentul filialei. Banca Naţională. municipale şi alte unităţi teritoriale autonome cu statut special) nu pot fi contestate sau limitate de către o altă autoritate publică decît în condiţiile legii. Acte normative emise de autorităţile administraţiei publice locale în vederea exercitării atribuţiilor ce-i revin.04.2004 Întru organizarea executării legilor vin Hotărîrile Guvernului care au un caracter aplicativ sau normativ şi care sunt foarte multe la număr.03.1980 asupra . În al doilea rînd pot fi numite contractele. contractul de societate). Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică etc. Acte normative cu caracter intern adoptate de însăşi agenţii economici în scopul reglementării propriei activităţi. Convenţia ONU din 11. Comisia Naţională a Valorilor mobiliare. printre care: Convenţia internaţională privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor (22.2004). Urmărind crearea unui cadru juridic adecvat noilor relaţii social-economice Parlamentul RM a ratificat un şir de Convenţii internaţionale cu referire la afaceri. Competenţele acestor autorităţi (locale.

-elucidarea problemelor ce ţin de realizarea politicii regulatorii în massmedia. Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005 are un capitol aparte întitulat Perfecţionarea cadrului legislativ pentru sfera micului business . 23 Hotărîrea Guvernului nr.954 cu privire la Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005 din 27 iunie 2002 24 . Tratatul privind dreptul mărcilor din 28.10.1995) etc.05. asigurarea transparenţei în procesul de pregătire a proiectelor de acte normative pentru atragerea patronatelor şi asociaţiilor de antreprenori. -crearea mecanismelor eficiente de protecţie a drepturilor şi libertăţilor antreprenorilor.1994).1985 de constituire a Agenţiei Multilaterale de Garantare a investiţiilor (28.10.07. -efectuarea analizei actelor regulatorii şi publicarea materialelor privind rezultatele realizării lor în activitatea antreprenorială.06. -armonizarea legislaţiei în vigoare cu legislaţia Uniunii Europene şi a ţărilor Comunităţii Statelor Independente.2002 . În lista măsurilor de realizare a Programului 24 23 dat este inclusă şi Crearea mediului de faceri favorabil pentru dezvoltarea micului business în RM. Crearea cadrului legislativ are scopul de a asigura condiţii respective pentru formarea mediului juridic favorabil şi constituie temelia dezvoltării a activităţii întreprinderilor micului business.Hotărîrea 954 cu privire la Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005 din 27. Căile de perfecţionare a asigurării juridice a micului business sunt: -perfecţionarea legislaţiei în scopul reducerii implicării excesive a statului în sfera micului business. -asigurarea garanţiei legislative privind stabilitatea continuării politicii statului în vederea susţinerii micului business.1992).10.1995 (27. cetăţenilor la elaborarea şi punerea în discuţie a acestora. Convenţia din 11.contractelor de vînzare-cumpărare internaţională de mărfuri (20.

Transparency International Moldova. în cel mai nepotrivit moment din toate posibile” . care depăşesc aproape dublu valoare împrumutului. p. 25 25 Micul business şi corupţia. Regretabil.4%.7% la o rată a inflaţiei de 4. Iar dacă la aceştia se adaugă 19. la fel este pusă la îndoială sau chiar rămîne o enigmă greu de înţeles pentru toţi. dar nu ştiu cum ar putea beneficia de serviciile lui şi cum poate exista oare un fond fără finanţe. dar mai ales pentru antreprenorii care ştiu că există un asemenea fond. Băncile comerciale au mari rezerve privind colaborarea cu micii antreprenori. de exemplu.Cu toate acestea. care sunt siguri că statul nostru mai mult îi împiedică decît îi ajută. Mai mult decît atît. Mulţi întreprinzători cred că atunci cînd un reprezentant al micului business intră în instituţia de stat pentru a rezolva o problemă.4% din întreprinzători. Chiar şi atunci cînd se acordă împrumuturi. de regulă. planul de afaceri în calitate de garanţie pentru împrumut. la întrebarea în ce măsură statul sprijină dezvoltarea micului business. Activitatea Fondului de stat de susţinere a antreprenoriatului şi dezvoltare a micului business.7% dintre respondenţi consideră că instituţiile de stat „uneori chiar împiedică să activezi”.18 .. Şi doar 1. iar 15% dintre respondenţi oscilează între „ajută puţin. Circa 25% dintre cei chestionaţi consideră că statul nostru este absolut neutru privind starea de lucruri din businessul mic.. ghid pentru antreprenori. în mare parte” şi „ajută într-o oarecare măsură”. pentru totul este nevoie de mai mult timp decît credeţi şi dacă e să se întîmple ceva rău. Chişinău 2003. Guvernul ar putea încerca să susţină antreprenorii prin garantarea împrumuturilor în relaţiile cu băncile comerciale. de fapt. răspunsul întreprinzătorilor denotă o mare nemulţumire. în 2002 aceasta a fost de 23. se menţionează în primul rînd. dar 39.2% consideră că statul „le ajută foarte mult”. acestea nu acceptă. funcţionarul aplică imediat legea Murphy: „nimic nu se obţine atît de simplu precum pare la început. de aceea există o tendinţă de a solicita foarte mari garanţii. În acest caz. deoarece. rata medie a dobînzii este destul de înaltă. aceasta se va întîmpla. se conturează un tablou mai mult decît trist. dar este neutru. gradul sporit de risc şi al costurilor mari implicate de un împrumut.

promovarea calităţii în toate domeniile vieţii social-economice. document care. îndreptate spre un scop unic – creşterea economică şi ridicarea nivelului de viaţă a populaţiei. consolidează eforturile de ordin financiar şi organizatoric. Principalul document de planificare strategică pe termen mediu ce a integrat strategiile şi programele interne cu cele externe este Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei.Actualmente. după părerea Guvernului. Aceasta stipulează drept element cheie al politicii de stat pentru următorii trei ani Dezvoltarea Întreprinderii Mici şi Mijlocii. . reducerea şomajului şi a sărăciei. Obiectivul urmărit este majorarea contribuţiei ÎMM la creşterea economică şi consolidarea rolului ÎMM în soluţionarea problemelor de angajare a forţei de muncă. este cert faptul că dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova nu poate fi concepută şi realizată în absenţa unei politici. a unei strategii şi a unui program naţional privind dezvoltarea micului business.

Din primăvara anului 1946. Prin diverse metode de fixare . trimise din Moscova şi Taşkent. . V. Primii lucrători ai fabricii erau meşteşugari . În luna august anul 1947 cînd au fost deschise primele două secţii: de ştanţare şi de producere a încălţămintei pentru bărbaţi la întreprindere au sosit primii tineri specialişti. În general predomină lucrul manual.Cozin. La construcţie au participat nu numai lucrătorii întreprinderii.dopel. Chişinau. I. conform planului cincinal de restabilire şi dezvoltare a economiei naţionale începe construcţia unei noi fabrici de încălţăminte cu capacitatea de producere de 1000 perechi de încălţăminte în zi. care absolvise-ra tehnicumul de producere a încălţămintei din Moscova. 74 în luna aprilie a anului 1945.0 mii perechi de încălţăminte pentru bărbaţi.N. Printre ei Z.Smagova. Prima linie tehnologică (conveier) a fost dat în exploatare în anul 1947. dar şi o mulţime de muncitori din or.I. cu ajutorul chiroanelor. prin coasere şi lipire deja în anul 1946 au fost produse 80.Zorile” 2.A .Macoveeva. 10 persoane produceau zilnic doar 20-30 perechi de încălţăminte. Paralel cu construcţia întreprinderii se pregateau cadrele.S. uneori se lucra duminica. Pentru a curăţi viitoarele suprafeţe de producere a fabricii acoperite cu gunoi şi piatră darîmată se organizau subotnice.1 Caracteristica generală a întreprinderii Prima fabrică de stat de confecţionare a încălţămintei a fost deschisă în baza unui atelier de pe strada Haralampievscaia. femei şi copii. Iamşcicova şi alţii. care trebuiau să însuşească prelucrarea mecanizată a încălţămintei. B. Tot utilajul fabricii consta din 4 maşini. Mulţi constructori apoi s-au încadrat în colectivul întreprinderii.CAPITOLUL II: Evoluţia situaţiei economico-financiare la întreprinderea S.cizmari..

Primele încăperi care au fost construite pe suprafaţa de pămînt atribuit au fost 2 clădiri cu un etaj . 8 a fost alocat un sector de pămînt cu suprafaţa de 2. perechi de încălţăminte. Iniţial aceste încăperi au fost adaptate sub producerea încălţămintei pentru copii şi corespunzător încălţăminte obişnuită pentru bărbaţi şi femei. În anul 1961 începe construcţia corpusului de producere nr. îndeplinind planul în cantitate şi calitate. Următoarea perioadă de dezvoltare a întreprinderii se caracterizează prin indicii ei de performanţă în creştere.astăzi secţia mecanică şi secţia de calapoade. Volumul de producere către această perioadă constituie 1. utilajul tehnologic. volumul producţiei de primă calitate a crescut aproape de 2 ori şi a atins cifra de 74. Au fost produse 369. Erau produse circa 14 tipuri de încălţăminte. În anul 1950 fabrica a atins capacitatea de producere proiectată . Considerabil a crescut productivitatea muncii. implementarea experienţei avansate a altor întreprinderi din ţară. Tot în acest an în baza Hotărîrii . Erau fabricate peste 31 tipuri de încălţăminte. iar planul de producere a fost depăşit cu 6. au fost instalate conveierele. 1963) aceste secţii au fost reutilizate după destinaţie.30 hectare. 475 din 19 decembrie anul 1957 pentru construcţia fabricii de încălţăminte elegantă şi comenzi individuale pe strada 1-a Sculeanca (Cuibîşev) astăzi Calea Iesilor. Pentru a majora volumele de producere fără a introduce noi suprafeţe de producere de muncitorii şi slujbaşii fabricii a fost efectuat un volum mare de lucrări deţin de modernizarea utilajului.1. perfecţionarea tehnologiei.0 mii perechi de încălţăminte. Apoi după darea în exploatare a corpusului de producere ( an.2 mln. perechi de încălţăminte pe an. Graţie intensificării activităţilor de pregătire a cadrelor şi perfecţionării calificaţiei. 1( 3 etaje) care a fost dat în exploatare la începutul anului 1963.9 la sută comparativ cu perioada analogică a anului precedent.0 mln.În anul 1948 fabrica a obţinut succese considerabile. Pentru a lărgi baza de producere a încălţămintei şi a o scoate din partea centrală a oraşului prin Hotărîrea Comitetului executiv orăşenesc nr.8 %. În anul 1949 a fost finalizată montarea tuturor secţiilor de producere.

De asemenea mai eficient să fie utilizate mijloacele fixe şi mijlocele circulante. 142 din 21 octombrie 1963 atelierul de confecţionare a încălţămintei la comandă al fabricii de încălţăminte elegantă şi comenzi individuale a fost transmisă în administrarea Direcţiei principale de deservire socială pe lîngă Consiliul de Miniştri al RSSM. automatizarea producerii şi perfecţionarea ei să se asigure majorarea productivităţii muncii. mecanizare completă. 1053-p din 12 octombrie 1963 şi ordinului Direcţiei industriei uşoare al Consiliului superior al Economiei Naţionale al RSSM nr.Consiliului superior al Economiei Naţionale al RSSM nr. ca în baza unei specializări largi. 105 din 05 iunie 1964 Uzina de piele din Chişinău a fost exclusă din componenţa Asociaţiei de producere a încălţămintei şi pielei “Zorile” şi transmisă în administrarea Direcţiei . 2 şi statut de întreprindere de bază. Lazo din Chişinău. diminuarea preţului de cost. Ea s-a asociat cu începutul unei noi etape de dezvoltare a industriei de producere a încălţămintei din Moldova. La drept vorbind. Din anul 1964 începe să se editeze ziarul de mare tiraj “Zorile”. Fabrica de încălţăminte elegantă şi comenzi individuale din Chişinău (f-ca nr. În baza dispoziţiei Comitetului de Miniştri al RSSM nr. În anul 1964 în baza ordinului şefului Direcţiei industriei uşoare al Consiliului superior al Economiei Naţionale al RSSM nr. din această perioadă a apărut marca comercială “Zorile”. care pe parcursul a multor ani a oglindit viaţa şi activitatea întreprinderii.2) Fabrica de încălţăminte din Bender. Crearea asociaţiei avea ca scop. îmbunătăţirea calităţii producţiei produse. 26 din 12 februarie 1963 şi ordinului şefului Direcţiei industriei al Consiliului superior al Economiei Naţionale al RSSM nr. Fabrica de încălţăminte elegantă şi comenzi individuale a obţinut denumirea de fabrica de încălţăminte nr. 42 din 01 martie 1963 a fost fondată Asociaţia de producere a încălţămintei şi pielei “Zorile” . Fabrica de producere a pielei din Chişinău. În componenţa asociaţiei au întrat Fabrica de încălţăminte S.

0 mii perechi de încălţăminte.3 mln.9 ori. Columbia. Anii 80 au fost marcaţi cu noi succese: capacitatea de producere a depăşit 10.5 mln.1 mii unitati. fondurile fixe de 3.8. specializate în fabricarea unui asortiment anumit.1. Graţie acestor lucrări a devenit real a produce în zi 40. În anul 1967 în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri ai RSSM a început construcţia unui corpus nou de producere cu capacitatea anuală de 5. perechi de încălţăminte. Secţiile mecanicului principal. se perfecţionează producerea. În anul 1969 corpusul a fost dat în exploatare. a fost prezentată la iarmaroacele internaţionale din India. Crearea asociaţiei a dat posibilitate de a întări serviciile funcţionale cu specialişti de o calificare mai înaltă . Cu darea lui în exploatare capacitatea de producere a întreprinderii comparativ cu anul 1965 s-a dublat şi în anul 1970 a constituit 9. venitul a crescut de 1. Producţia cu marca “Zorile” anual este demonstrată la expoziţiile RSSM.industriei uşoare al Consiliului superior al Economiei Naţionale al RSSM. RSS Cazahă. secţia tehnică. a fost efectuată reutilarea tehnică.0. În anul 1982 volumul producţiei globale a constituit 68. la întreprindere lucrează peste 6000 de muncitori. Întreprinderea se cooperează cu alte 16 întreprinderi din ţară şi 7 întreprinderi de peste hotarele ţării. tehnicieni. parcul de utilaj constituie mai mult de 2. ruble. perechi de încălţăminte pe an. Cu anii întreprinderea se dezvoltă.0 mln. În perioada anilor 1966-1970 producţia globală a crescut de 2.ingineri. 70 de articole sunt atestate cu Semnul de stat al calităţii. energeticianului principal. mecanici. specialişti şi slujbaşi. RSS Usbecă. şi-a lărgit piaţa de desfacere. biroul de construcţie au efectuat un lucru enorm creînd condiţii pentru a urgenta reconstrucţia secţiilor. a unor brigăzi aparte şi a implementa în producere utilaj progresiv. Producţia “Zorile” este livrată în Rusia. Peru. Algir. . perechi de încălţăminte pe an. 36 de fruntaşi în producere sunt decoraţi cu ordine şi medalii de stat. Lituania.1 ori. la întreprindere funcţionează 15 secţii de producere. productivitatea muncii.0 mln. Asociaţia capătă denimurea de “Asociaţia de încălţăminte “Zorile”.

ghete. la expoziţia naţională din RSSM – Diploma de gradul II şi Diploma de onoare. Uzina de piele din Chişinău. elegantă şi de fiecare zi. În anul 1988 a fost înfiinţată Asociaţia ştiinţifică de producere a pielei şi încălţămintei. ruble. calapoade şi altele. În anul 1988 exponatele prezentate la Expoziţia de Realizări a Economiei Naţionale a URSS au fost însemnate cu medalia de bronz. sandalete de vară. La situaţia anului 1989 Fabrica de încălţăminte “Zorile” este una din cele mai mari întreprinderi din sistema industriei uşoare a RSSM. electrică. În componenţa acestei asociaţii au fost incluse Fabrica de încălţăminte “Zorile” Chişinău. – secţia mecanică. pantofi. . Sîngera. Germania. materiale tricotate din bumbac. dame şi copii. În producere sunt utilizate piei naturale sintetice şi artificiale. Încălţăminte pentru copii mici: ghetuţe. Gama de produse:     vară. pantofi de călduroase şi reci. Iugoslavia în sumă de 2. Combinatul de prelucrare a pielei sat. materiale textile. ghete Încălţăminte pentru dame: cizme. pantofi. Fabrica dispune de 8 secţii auxiliare. pantofi de vară. Încălţăminte pentru copii elevi: cizme. pantofi de vară.0 mln. pantofi. semicizme.În anul 1983 de la Asociaţia de încălţăminte “Zorile” a fost separată în structură individuală de încălţăminte în numele “Бендерского восстания “ din Bender . pantofi. de asemenea pentru a lărgi gama sortimentală şi a majora volumele de producţie a fost procurat utilaj tehnologic din Italia. mocasini pentru bărbaţi. ghete. În anul 1989 pentru a produce încălţăminte “Lux”. Fabrica de încălţăminte “Бендерского восстания “ din Bender. Toată producerea este plasată în 9 secţii de producere care sunt specializate în producerea unor anumite tipuri de încălţăminte pentru bărbaţi.  Pantofi de cameră pentru femei. transport. Încălţăminte pentru bărbaţi: cizme. ţesături impregnate.

pantofi. 667 mii perechi de încălţăminte. pantofi de vară pentru femei şi pantofi pentru bărbaţi. de asemenea pe seama tocului.Trăsăturile caracteristice a încălţămintei anului 1989 sunt: -Existenţa a trei hotărîri de stil. Înălţimea tocului 80 mm la femei şi pînă la 40 mm la bărbaţi.bancară creată cu rata dobînzii înaltă au adus întreprinderea la situaţie critică. Tiraspol. Minsc. odată cu trecerea la economia de piaţă. Pentru bărbaţi – 2183 mii perechi.0 mii perechi. destrămarea URSS şi întreruperea legăturilor economice dintre republici. sistema creditară . Erevan. În anii 1990. Din această piele pe baza tehnologiei ungare secţiile nr. În afară de Uzina de piele din Chişinău întreprinderea achizitioneaza materiale din mai multe orase a URSS .clasic. Kiev. -Volumul încălţămintei este micsorat pe seama încălţămintei şi micsorarea masei tocului.0 mii perechi. peste măsură de majorarea nejustificată a Ca şi alte preţurilor la materia primă. Kirov. sportiv şi naţional-folcloric. La întreprindere sunt utilizate tehnologii avansate ca – injectarea tălpilor sub presiune la agregate de turnat tălpi.pilon. fabricate după licenţa firmei “OTTOGALLI” de Asociaţia de producere “Точлитмащ” în numele lui Киров din or. 4 au început producerea încălţămintei de lux – cizme. semicizme. Pentru copii – 4670. îngustării vîrfului . -Siluet modern pe seama formei vîrfului în formă de oval sau “Care” . întreprinderi “Zorile” s-a pomenit în stare de falimentare. În anul 1989 volumul de producţie a constituit 7 mln. 5 şi nr. inclusiv: Pentru femei – 814. Leningrad.Moscova. În bază de condiţii reciproc avantajoase în anul 1989 cu întreprinderea din Ungaria “Minoseghi” a fost semnat un contract de prelucrare a pielei de crom (materia primă de la Uzina de piele din Chişinău).

Fondul social. lipire şi coasere.bunuri materiale inutile.0 mii perechi de încălţăminte. au fost lichidate toate structurile care generau pierderi. Stocuri de încălţăminte gata şi bunuri materiale enorme.5310. în anul 1993. injectare. este pentru întreprindere an de cotitură. Au fost efectuate un şir de măsuri îndreptate la micşorarea cheltuielilor de producere şi îmbunătăţirea calităţii producţiei gata. staţionări de producere permanente. Din cauza lipsei volumului de lucru personalul a rămas fără salariu. 2.0 mii lei) faţă de Buget. credite şi rata dobînzii faţă de Moldindcombanc. Calea . astfel. mijloace fixe şi de producere eliberate şi neutilizate în producere. A fost semnat cu Consiliul Creditorilor de stat Acord-Memorandum în baza căruia toate datoriile şi penalităţile întreprinderii ( 11890. A început procesul de restructurare a întreprinderii în urma căruia a fost efectuată reorganizarea tehnică şi tehnologică a producerii pe principiul “ciclu închis”. În scopul majorării volumelor de vînzări în anul 1995 a fost creată reţeaua proprie de comerţ. str. Cu venirea noii administraţii a fost elaborată strategia de ieşire din criză a întreprinderii. În scopul dezagajării mijloacelor financiare şi achitarea datoriilor creditoare a întreprinderii au fost întreprinse o serie de măsuri pentru a vinde . care consta dintr-un centru comercial în or. Anul 1995.0 mii perechi de încălţăminte. Ministerul de Finanţe au fost îngheţate şi reeşalonate pentru rambursare pînă la 31 decembrie anul 1998. necătînd la faptul. Atmosfera social . Chisinau.morala în colectiv devine critică. A fost creat serviciul de marketing.0 mii perechi de încălţăminte. în anul 1991 întreprinderea a produs 6993.lipire. Activitatea de producere de bază a fost concentrată în corpusul de producere nr. că volumul de producere a scăzut. iar în anul 1994 au fost produse doar 740.2650.Are loc scăderea drastică a volumelor de producţie. ca bază a activităţii comerciale a întreprinderii. demodate. care constă din 5 secţii de producere a încălţămintei prin diverse metode de producere . iar întreprinderea a devenit incapabilă să-şi onoreze obligaţiunile fiscale şi bancare. în anul 1992.0 mii perechi de încălţăminte.

formarea feţelor pe calapod prin metoda de încleiere a tălpii fără tragere. . Începînd cu anul 1997 se observă o creştere a volumelor de producere. întreprinderea a fost înregistrată ca societate pe acţiuni. In anul 2003 contractul a fost reziliat. Orientarea la export a devenit baza politicii de comerţ a SA “Zorile”. care permite primirea operativă a informaţiei pe toate direcţiile de .7 % . mocasine pentru bărbaţi.8 şi 15 magazine de firmă în oraşele şi centrele raionale ale republicii. 19.0 mii perechi de încălţăminte pe an. În prezent volumul de producere anual constituie 200.formarea feţelor pe calapod prin metoda de încleiere a tălpii prin tragere cu coaserea şi fără coaserea tălpii. În anul 1996 a fost aprobată noua marcă comercială.3 % aparţin statului. În anul 1997 la întreprindere este implementată sistema unică informaţională.iesilor. În luna octombrie anul 1995 întreprinderea a semnat contract de colaborare la conditii LOHN cu firma italiană “Loncar Due” IRL şi deja în luna decembrie a fost efectuat primul export de încălţăminte în Italia. Tot în această perioadă. Lucrînd cu această firmă în producere au fost implementate diverse tehnologii de producere a încălţămintei ca: . au fost îmbunătăţiţi indicii de performanţă.fondurilor de investiţii. Prima perioada de activitate cu firma “Loncar” volumele de producţie erau destul de modeste pînă la 60. contemporanietate.60. 20. Prin această reţea anual este comercializată circa 40 % de încălţăminte. Fiecare an în producere sunt lansate peste 75 modele de pantofi.0 mii perechi de încălţăminte. În perioada trecută structura capitalului statutar n-a suferit schimbări esenţiale.0 aparţin lucrătorilor întreprinderii. La momentul înregistrării capitalul statutar a constituit 19767645 lei şi a fost împărţit în 2196405 acţiuni. ghete. Astfel în anul 1998 a fost semnat încă un contract de colaborare în Lohn de producere a încălţămintei pentru bărbaţi ( obişnuită) cu firma italiană “Garsport” IRL. devotament şi perfecţie. s-a înregistrat o creştere esenţială a productivităţii muncii şi salariului mediu anual. care simbolizează tradiţie. Din numărul total de acţiuni .

Elveţia începe creşterea considerabilă a volumelor de producţie şi situaţia financiară a întreprinderii se stabilizează. cizme militare. perechi de încălţăminte. astfel întreprinderea vinde marfă doar de 19. Volumele de producere pentru firma “Rieker” au atins în anul 2002 cifra de 430.lei datorii istorice credite. Lei. ghete. Însă. Tot în anul 1997 grăniceri) a fost elaborat şi implementat încălţăminte . Polonia China.4 mln.8 mii perechi de încălţăminte. a fost pentru instituţiile de forţă (MAI. . achita atît datoriile istorice cît şi plăţile curente. Cu semnarea contractului de colaborare în luna noiembrie 2001 a contractului de colaborare cu firma “Rieker Schuh” SA.0 mii perechi de încălţăminte. care se bucurau de o popularitate deosebită la cumpărători.activitate.8 mln. Cu atît mai mult că tot în această perioadă întreprinderea rambursează circa 7. bărbaţi şi copii. În anul 2002 întreprinderea produce 672. Din an în an întreprinderea îşi îmbunătăţeşte indicii de performanţa.0 mii perechi de încăltăminte. încălţăminte pentru femei. Pe parcurs sistema informaţională a suferit modificări. MA. Pe parcursul anului au fost lansate şi produse peste 150 de modele de încălţăminte pentru bărbaţi şi femei. Pe parcursul întregului an întreprinderea duce lipsă de mijloace financiare pentru completarea fondului de rulment. în aşa mod situaţia economico-financiară a întreprinderii se agravează din nou. dar nivelul atins nu permite dezvoltarea producerii. în anul 2003 sunt produse şi comercializate 1. în anul 2001 puterea de cumpărare a populaţiei scade.pantofi. Trupele de în producere un nou sortiment de Au fost elaborate noi colecţii de perfecţionată şi în prezent în sistemă sunt incluse circa 30 de calculatoare.0 mii perechi încălţăminte.840. în anul 2003. În anul 2004 au fost produse şi exportate în Germania 1346.1 mln. În producere a fost lansată tehnologia de producere a încălţămintei prin metoda formarii fetei pe calapod ( metoda de întărire a fetei de calapod prin lipire sau ştrobel) . Cifra de afaceri comparativ cu anul precedent nu scade. piaţa este inundată cu încălţăminte din Turcia.

furnitură. calapoade. crearea condiţiilor de muncă şi activităţii ritmice de producere. Întreprinderea dispune de secţie mecanică.1. În privinţa asigurării întreprinderii cu materialele de bază şi auxiliare. unde au fost expuse colecţiile încălţăminte de iarnă pentru bărbaţi. Pentru a micşora cheltuielile de căldura şi energia electrică. creîndu-se astfel condiţii de implementare a tehnologiilor performante.3 ori. dame şi copii.1.0 mii lei. materiale pentru ştaif şi bombeu. secţie de calapoade. depozite de producţie gata şi materiale. În anul 2004 au fost produse şi comercializate 1. Politica de investiţii a întreprinderii este îndreptată la reutilarea şi modernizarea tehnică. Laboratorul asigură funcţionarea sistemei de calitate la întreprindere şi acordă servicii prestate altor organizaţii. secţie de transport.1 ori. salariul mediu .430.3 mii lei.6 mln. de asemenea cu Rusia de unde sunt achiziţionate chirză. de către specialiştii întreprinderii în anul 2002 a fost elaborat şi în anul 2003 a fost implementat proiectul investiţional de producere a energiei . În fondul de asigurare medicală au fost transferate 965. La întreprindere activează laboratorul de testări fizico-mecanice acreditat de Departamentul Moldova –Standard. perechi de încălţăminte. electrică şi aburi comprimaţi.4. poliuretan. ultimul timp SA “Zorile” colaborează cu firme străine cunoscute din Italia. În rezultatul activităţii economice în anul 2004 comparativ cu anul 2003 beneficiu a crescut de 1. Din Ucraina sunt importate iufti.0 mii lei. Polonia. În anul 2004 în Buget au fost transferate 7278. a utiliza eficient resursele financiare. Corespunzător odată cu creşterea volumelor de producţie cresc şi defalcările. După o perioadă destul de îndelungată întreprinderea a participat la expoziţia din Moscova.În anul 2002 pentru prima dată din momentul acţionării întreprinderii acţionarii primesc dividende.3772. România.0 mii lei. productivitatea . Volumul exportului a constituit 93% din volumul total de vînzări. în Fondul Social . În fondul de pensii .

0. Productivităţii si Competitivităţii”. În anul 2004 întreprinderea a confirmat titlul de “Cel mai bun contribuabil al anului” Premiul de stat de gradul 1 în domeniul calităţii. Practic nici una din întreprinderile Moldovei. In anul 2006 întreprinderii i-a fost decernat titlul “Cel mai bun contribuabil al evului”. Pentru rezultatele obţinute In anul 2005 întreprinderii I s-a decernat Premiul Mare “Mercuriul de Aur” al concursului “Marca comerciala a anului 2005”. lei. productivităţii şi competitivităţii”. în anul 2003 a fost efectuată reparaţia capitală a sistemei de încălzire a întreprinderii. copii pentru toate vîrstele şi toate anotimpurile.electrice şi căldurii în regim autonom. Anual la reutilarea tehnică şi procurarea pieselor de rezervă circa 1.schimbarea geamurilor. în prezent SA “Zorile” continuă să se specializeze în producerea încălţămintei pentru bărbaţi. reparaţia încăperilor sanitare. pregătirea a noi suprafeţe de producere. Pentru rezultatele obţinute în anul 2003 întreprinderea a fost recunoscută “Cel mai bun contribuabil al anului 2003.5 mln. Credincioasă tradiţiilor sale. reparaţia acoperişului. utilizînd diverse tehnologii nu produce toata gama sortimentală. i s-a decernat Premiul de gradul 1 in domeniul calităţii. productivităţi şi competitivităţii în domeniul calităţii pe anul 2000. În această privinţă “Zorile” ocupa poziţia de lider. Începînd cu anul 2002 la întreprindere este efectuat un volum mare de lucru ce ţine de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă . Din succesele de ultimă perioadă următoarele: Premiul de stat în domeniul calităţii. Diploma de laureat de gradul II pentru Realizări în domeniul Calităţii.1. Deasemenea. femei. productivităţii şi competitivităţii. Pentru prima dată marca “Zorile” marca comercială a anului”. Marca comerciala “Zorile” a fost recunoscuta din nou “Cea mai notorie marca anului”. nominaţie “Export” devine “Cea mai bună a SA “Zorile” putem menţiona .

mărfurilor şi serviciilor prestate şi se determină ca diferenţa dintre veniturile din vînzări şi costul vînzărilor. penetrarea continuă a pieţelor de desfacere internă şi externă. unde obţine aprecieri înalte. 2. Încălţămintea “Zorile” participă active la expoziţii şi tîrguri internaţionale. fabricarea încălţămintei în colaborare cu partenerii italieni şi germani la condiţii "Lohn".2 Analiza indicatorilor activităţii economice şi financiare a întreprinderii în ultimii 2 ani 2.2. Profit brut = Vînzări nete . Ponderea.Costul vînzărilor Analiza profitului brut Abatere Indicatorii Anul Suma. Analiza profitului. 2008 Ponderea.1. Rezultatul financiar al activităţii întreprinderii se caracterizează prin suma profitului şi a nivelului rentabilităţii obţinute. “Zorile” SA este în căutarea partenerilor de afaceri şi este gata pentru o colaborare reciproc avantajoasă. Anul Suma. Profit (Pierdere)= Venituri . Profitul reprezintă depăşirea veniturilor cîştigate de întreprindere asupra consumurilor şi cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de întreprinzător.Cheltuieli şi consumuri Aprecierea dinamicii şi structurii profitului brut Profitul brut (pierderea globală) reprezintă profitul (pierderea) obţinută din vînzarea produselor. . 2009 Ponderea a Suma.Printre succesele firmei pot fi menţionate: diversitatea gamei sortimentale.

rezultatul excepţional. Profitul (pierderea) pînă la impozitare este profitul (pierderea) obţinut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activităţi şi rezultatul excepţional. În anul 2009 mărimea profitului brut a constituit 22986814 lei.8 % lei % Sursa: Bilanţul contabil S. Venituri din vînzări 2. ceea ce reprezintă o creştere cu 2033671 lei faţă de perioada precedentă..20 100 22986814 202. atît în anul 2008 cît şi în anul 2009.Zorile” Concluzie: Din datele prezentate în tabel rezultă că SA „Zorile” a obţinut un rezultat financiar pozitiv. Profitul brut % lei 69484273 61226931 292.A .rezultatul din activitatea operaţională. RAF.rezultatul din activitatea de investiţii.27 100 6223671 2033671 10. lei 1.rezultatul din activitatea financiară. RAI. unde: PPI.. Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderea) pînă la impozitare. Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare este efectuată în baza datelor Raportului privind rezultatele financiare.27 8257342 10. RAO. Profitul (pierderea) pînă la impozitare este exprimat prin relaţia: PPI= RAO ± RAI ± RAF± RE. Analiza în dinamică a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite evaluarea mărimii acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi cu datele stabilite în Planul de afaceri şi studiarea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii ani.profitul (pierdere) pînă la impozitare. Costul vînzărilor 3. RE. Aprecierea dinamicii şi structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare .8 302.20 46497459 40273788 20953143 192.

lei 1.A . În anul 2008 mărimea profitului pînă la impozitare a constituit 13036638 lei. % Abaterea Suma.Zorile” 13006372 100 12043082 100 -963290 2008 Ponderea.2 rezultă că SA „Zorile” a obţinut un rezultat financiar pozitiv atît în anul 2008 cît şi în anul 2009. % Concluzie: Din datele prezentate în tabelul nr. % Anul Suma. 2. Majorarea profitului pînă la impozitare a fost determinată de majorarea mărimii profitului obţinut din activitatea operaţională în anul 2009. lei 2009 Ponderea..Cheltuielile privind impozitul pe venit Analiza formării profitului net Tabelul nr.3 Indicatorii Anul 2008 Anul 2009 Abaterea . RAO 2.2. PPI 13036638 100 -14149241 100 1112603 Sursa: Bilanţul contabil S. Profit net = profitul pînă la impozitare . lei Ponderea.Tabelul nr. ceea ce reprezintă o creştere cu 1112603 lei faţă de perioada precedentă.1 Analiza dinamicii profitului net Profitul net (pierderea netă) este profitul (pierderea) care rămîne la dispoziţia întreprinderii după calcularea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit şi se determină ca diferenţa dintre profitul pînă la impozitare şi cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit.2 Ind icatorii Anul Suma.

% -4. Rentabilitatea veniturilor din vînzări exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi veniturile din vînzări obţinute de întreprindere şi se determină în baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vînzări. 2.62 lei 14149241 2137839 12011402 Ponderea..38 77. . % 100 17.2 Analiza Rentabilităţii Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei.indicatorii rentabilităţii producţiei.2. Profit pînă la impozitare 2. Analiza rentabilităţii veniturilor din vînzări Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în urma vînzării produselor finite. Profit net 13036638 2384033 10652605 Ponderea. Formula general de calcul al rentabilităţii din vînzări este: Rentabilitatea veniturilor din vînzări = [profit net / venituri din vînzări]*100 .Zorile” Concluzie: După datele din tabelul 3 SA „Zorile” a înregistrat un profit net în ambele perioade.2 lei 1112603 -246194 1358797 Ponderea.Suma. . Cheltuieli privind impozit pe venit 3. Suma.indicatorii rentabilităţii capitalului.indicatorii rentabilităţii activelor. % 100 22. care exprimă capacitatea întreprinderii de a cîştiga profit şi se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora. adică caracterizează mărimea profitului obţinut la un leu venituri din vînzări.Majorarea profitului brut este determinată de majorarea profitului pînă la impozitare în anul 2009 cu 1112603 lei.58 4. lei 1. abaterea constituind o majorare de 1358797 lei faţă de anul 2008. Indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în 3 categorii: .58 Sursa: Bilanţul contabil S.A . Suma. mărfurilor şi prestării serviciilor.8 82.

Profitul net (lei) 2.A .28% lei.Analiza rentabilităţii veniturilor din vînzări Tabelul nr.39%. Analiza rentabilităţii activelor (economică) Unul dintre cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor (economică). adică la fiecare leu venituri din vînzări întreprinderea a cîştigat 17. Venituri din vînzări (lei) 3.39 lei profit net.11%. iar în anul 2009 17. Ậ = [A la începutul perioadei + A la sfîrşitul perioadei ] / 2 Pentru anul 2008 Ậ = (60563212 + 52929112) / 2 = 56746162 lei Pentru anul 2009 Ậ = ( 71153491 + 60563212) / 2 = 65858351. astfel înregistrînd o micşorare cu numai 0.4 Indicatorii 1.Rentabilitatea veniturilor din vînzări (%) Anul 2008 10652605 61226931 17.. Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite pe termen lung.5 lei .11 Sursa: Bilanţul contabil S.39 Anul 2009 12011402 69484273 17. atît propriu cît şi reflect profitul pînă la impozitare cîştigat în medie.28 Abaterea absolută 1358797 8257342 -0. Astfel nivelul rentabilităţii veniturilor din vînzări în anul 2008 a constituit 17. la un leu de active. Rentabilitatea activelor se determină conform formulei: Rentabilitatea activelor=[ profitul net (pierdere) / valoarea medie a activelor]*100 Valoarea medie a activelor se calculează conform mediei aritmetice simple în baza datelor Bilanţului Contabil.Zorile” Concluzie: Din datele din tabelul 4 putem constata la întreprindere o diminuare neînsemnată a rentabilităţii veniturilor din vînzări cu 0.11 puncte procentuale.

A . Analiza rentabilităţii capitalului propriu (financiar) Rentabilitatea financiară reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii profitului.77%.Analiza dinamicii rentabilităţii activelor Tabelul nr.23% (-0.A . Valoarea medie a activelor (lei) 3.Zorile” . în anul 2009 aceasta s-a redus pînă la 18.23 Abaterea absolută 13587997 9112189.53%). deci firma utilizează eficient activele sale.Profitul net (lei) 2.5 Indicatorii 1.Zorile” Concluzie: Din datele din tabelul 5 rezultă că rentabilitatea activelor la SA „Zorile” are o tendinţă de reducere faţă de nivelul anului precedent. adică caracterizează mărimea profitului obţinut pentru fiecare leu investit în capitalul propriu.77 Anul 2009 12011402 65858351.6 Sursa: Bilanţul contabil S. Rentabilitatea financiară se determină în baza raportului dintre profitul pînă la impozitare (sau profitul net) şi valoarea medie a capitalului propriu: Rentabilitatea financiară=[ profitul net / valoarea medie a capitalului propriu]*100 Valoarea medie a capitalului propriu este: Pentru anul 2008 Pentru anul 2009 Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu Tabelul nr. Dacă în anul 2008 rentabilitatea activelor a atins nivelul de 18.5 -0.5 18. Ca urmare pentru anul 2009 fiecare leu active întreprinderea obţine 18.23% lei. Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor.Rentabilitatea activelor (%) Anul 2008 10652605 56746162 18...53 Sursa: Bilanţul contabil S.

Indicatorii 1.53 lei profit net. cu diferite grade de lichiditate. atunci în anul 2009 au fost obţinute 0.07 Concluzie: Din datele din tabelul 6 rezultă Sa „Zorile” rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat o creştere faţă de anul precedent cu 0.60 Abaterea absolută 1358797 0 0.3 Analiza lichidităţii Lichiditatea reprezintă posibilitatea firmei de-aşi onora obligaţiile de plată pînă la termenele scadente. Valoarea medie a capitalului propriu (lei) 3.lichiditatea curentă (generală) . precum şi evaluarea riscului incapacităţii de plată. iar valoarea medie a capitalului propriu a rămas neschimbată. Dacă în anul 2008 la fiecare leu capital propriu întreprinderea obţinea 0. Formula de bază a lichidităţii este: Lichiditatea= mijloacele de plată disponibile / obligaţiile de plat pe termen scurt Coeficienţii lichidităţii sunt: . se calculează conform formulei: . şi arată dacă întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în suma deplină.lichiditatea intermediară (restrînsă) .60 lei pierderi nete.lichiditatea absolută (imediată) a) Lichiditatea curentă presupune comparaţia activelor curente cu datoriile pe termen scurt.Rentabilitatea capitalului propriu (%) Anul 2008 10652605 19767645 0.07%. 2.2. Această majorare a rentabilităţii este cauzată de majorarea profitului net cu 1358797 lei.53 Anul 2009 12011402 19767645 0. Analiza lichidităţii societăţii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile curente (de exploatare) din active curente.Profitul net (lei) 2.

7 Denumirea coeficientului Calculul coeficientului La începutul anului 2009 33217830 / 5024948 La sfîrşitul anului 2009 28463823 / 4840868 Mărimea coeficientului La La sfîrşit început 6.Zorile” b) Lichiditatea intermediară reprezintă indicatorul ce reflectă cota datoriilor pe termen scurt care întreprinderea este capabilă să achite prin mobilizarea mijloacelor băneşti. investiţiilor pe termen scurt şi creanţele pe termen scurt şi formula de calcul este: Lichiditatea intermediară= (mijloace băneşti + investiţii pe termen scurt + creanţe pe termen scurt ) / datorii pe termen scurt Calculul coeficientului de lichiditate Tabelul nr.Lichiditatea curentă = active curente / datorii pe termen scurt Calculul coeficientului de lichiditate Tabelul nr.1 2 (18856736+0+7033551)/ (14645878+0+5310350)/ 5024948 4840868 Sursa: Bilanţul contabil S.61 5.76 4.8 Denumirea coeficientului Calculul coeficientului La începutul anului 2009 Lichiditatea intermediară La sfîrşitul anului 2009 Mărimea coeficientului La La sfîrşit început 1...A . utilizînd numai mijloacele băneşti disponibile la moment şi se calculează conform formulei: Lichiditatea absolută= (mijloace băneşti / datorii pe termen scurt) .A .87 Lichiditatea curentă Sursa: Bilanţul contabil S.Zorile” c) Lichiditatea absolută caracterizează cota datoriilor pe termen scurt care întreprinderea este capabilă să achite imediat.

1 Implicarea organelor administraţiei publice în activitatea agenţilor a intreprinderii În cadrul eforturilor Guvernului de creare şi dezvoltare a unei economii moderne şi dinamice. . ca rezultat nu apare problema insuficienţii mijloacelor financiare pentru achitarea datoriilor scadente atît la început cît şi la sfîrşitul perioadei de gestiune..sporirea oportunităţilor de ocupare a forţei de muncă. . axate pe cunoştinţe.Calculul coeficientului de lichiditate Tabelul nr. coeficienţii de lichiditate din punct de vedere a creditorului corespund nivelului de siguranţă (fiind mai mari ca 0).75 0.crearea condiţiilor propice dezvoltării în continuare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. .soluţionarea unui număr mare de probleme de ordin social.A . .stimularea creşterii exporturilor. Capitolul III: Organizarea aplicării funcţiilor manageriale şi implicarea organelor administraţiei publice în activitatea agenţilor a intreprinderii 3.9 Denumirea coeficientului Calculul coeficientului La începutul anului 2009 Lichiditatea absolută 18856736 / 5024948 La sfîrşitul anului 2009 14645878 / 4840868 Mărimea coeficientului La La început sfîrşit 3.Zorile” Concluzie: Calculele efectuate în tabelul 7 atestă faptul că la SA „Zorile”. sector care poate aduce o contribuţie substanţială la creşterea Produsului Intern Brut. . este importantă : .desfăşurarea cu succes a reformelor economice.30 Sursa: Bilanţul contabil S.

ZORILE” care la momentul aplicării amnistiei fiscale se afla la etapa achitării integrale a datoriilor faţă de bugetul de stat nefiind necesară şi inoportună beneficierea de această amnistiere astfel implicarea organelor administraţiei publice în activitatea întreprinderii S. . . putem evidenţia următoarele: . .amnistia fiscală..scutirea de plată la anumite tipuri de impozite. .formarea relaţiilor de piaţă bazate pe dezvoltarea concurenţei şi activităţii de anticoncurenţă a agenţilor economiei.A .. . majorarea salariilor.Dintre formele de implicare a autorităţilor administraţiei publice în activitatea economică a agenţilor micului business.ZORILE” s-a manifestat prin una din formele enumerate mai sus şi anume: . a activităţii agenţilor micului business din teritoriul subordonat. fapt de care au beneficiat numeroşi agenţi economici însă nu şi întreprinderea S. crearea locurilor de muncă).contribuţia la realizarea programelor de stat de susţinere a antreprenoriatului şi micului business. . . . în cazul calamităţilor naturale ).coordonarea în comun cu unităţile teritoriale ale Fondului ( pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea micului business ).A .suport monetar ( reduceri / scutiri de taxe. inclusiv prin repartizarea unor terenuri şi localuri din proprietatea lor.crearea cadrului legislativ întru posibilitatea desfăşurării activităţii de întreprinzător.participarea la organizarea expoziţiilor şi iarmaroacelor de producţie fabricată de agenţii micului business. .scutirea la plata fondului social prin realizarea anumitor programe (mărirea volumului de producţie. acordîndu-le asistenţa informaţională şi de consultanţă. Amnistia fiscală ca formă de implicare a organelor administraţiei publice locale a avut ca efect anularea restanţelor faţă de bugetul de stat.acordarea subvenţiilor agenţilor economici.

nivelul bugetului de . atît de eficientizare a distribuţiei capitalului cît şi a resurselor umane.A.A. Un rol nu mai puţin semnificativ a jucat şi contribuţia statului la realizarea programelor de susţinere a antreprenoriatului şi micului business prin intermediul promovării imaginii întreprinderii prin intermediul posturilor de televiziune: NIT. O altă materializare a previziunii ar fi planurile. 3.Scutirea de 2% la plata fondului social de stat în urma îndeplinirii următoarelor condiţii: .Zorile” este foarte redusă din cauza aplicării propriului sistem metodologic de conducere şi gestionare a întreprinderii. În cadrul planurilor se identifică obiectivele întreprinderii. . . Desigur pentru a prognoza ceva este necesar de a şti cu precizie şi justificat toate necesităţile de producţie Aceasta este favorizată de încheierea unor contracte de durată cu firmele ce procură marfa dată. programele de activitate.majorarea treptată a volumului de producţie: . preţul unei unităţi de producţie ş. .crearea locurilor noi de muncă.Zorile” Aplicabilitatea funcţiilor manageriale în cadrul S. comercializarea. Faptul dat ar permite efectuarea unor prognoze eficiente şi concrete.majorarea salariilor lucrărorilor administraţiei întreprinderii cît şi a angajaţilor operaţionali. ORT.. Pe măsura poziţiilor lor ierarhizate a funcţiilor putem descrie: Previziunea În cadrul acestei funcţii sunt aplicate şi eleborate un şir de măsuri. Moldova 1.2 Aplicabilitatea funcţiilor manageriale la S. Echipa managerială de conducere efectuează prognoze privind volumul producţiei..a.

cu un număr stabil de resurse umane şi cu o cantitate de materie primă prestabilită. iar rolul fiecărui muncitor este doar de a urmări procesul şi de a pune spre prelucrare materia primă. De aici reiese că fiecare angajat ştie ce trebuie să execute şi în ce termen. Motivarea – antrenarea . Metoda dată permite de a omite toate şedinţele operative. A treia linie fabrică partea de sus (din faţă) a încălţămintei şi o stochează la cea de-a patra linie. Astfel fiecare linie de producere îşi are scopul său şi programul bine determinat. A doua linie de producţie fabrică cealaltă parte dorsală şi o depozitează spre cea de a treia linie. Această funcţie nu funcţionează la un nivel stabil din cauză că toate procesele operaţionale sunt automatizate. Managerul din timp îşi elaborează planul conform necesităţii de producere (cantităţii) pe un anumit termen (de la 1 zi pînă la 1 săptămînă).venituri şi cheltuieli. durata stabilă şi resursele repartizate. nivelurile operaţionale funcţionează într-un mod foarte productiv. Coordonarea Realizarea acestei funcţii are loc prin precizarea tuturor relaţiilor dintre secţii şi compartimente. Funcţia liniei a patra constă în faptul asamblării tuturor componentelor de la primele trei linii. Ca urmare a organizării date. ceea ce sporeşte productivitatea muncii în ansamblu. Managerul coordonează cu şefii de secţii în scopul evidenţierii lucrătorilor productivi. Prima linie de producţie asigură cu o parte dorsală a încălţămintei şi o depozitează între linii. Lucrul dat permite realizarea volumului total de producţie într-un termen prevăzut din timp. Executarea acestor programe permite repartizarea muncii. Organizarea Activitatea tuturor subdiviziunilor este strict nominalizată în planurile de producţie. Astfel muncitorul operaţional are afişat pe panoul din secţie programul său de lucru în care se include norme de muncă pentru fiecare operator.

Zorile”. pe anul 2007 constitue 1730 lei şi este cu 26. Din contul: concondarţii stricte producţiei.4 mii lei  2008------26060.4 % mai mult decît cu salariul mediu pe economia naţională (1369 lei pe angajat) În anul 2008 se prognozează o creştere a salariului mediu lunar faţă de 2007 cu 140 lei.ceea ce ar permite o dezvoltare a procesului de management. Principalul factor înspre motivarea personalului îl reprezintă salariul. Remunerarea personalului Salariul mediu lunar demonstrează că motivarea personalului s-a stabilizat. În continuare voi prezenta situaţia de remunerare în cadrul întreprinderii S. De aici şi reiese că factorul de bază înspre realizarea motivării.. Ea joacă un rol de forţă motrică. Cunoscînd faptul cheltuielilor coşurilor de consum minim pot spune că orice angajat ar dori să aibă un salariu cît mai mare. Salariul mediu al muncitorilor "ZORILE" S. Perfecţionarea sistemei de stimulare în dependenta de performanţele atinse (mai înalte ca cele planificate).A.23033. .1 mii lei . îl reprezintă salariul. Salariul mediu lunar 2007 2008 a salariului cu cantituatea şi calitatea Salariu mediu lunar Inclusiv: Muncitori Funcţionari 1730 1870 1657 2080 1775 2308 Fondul de retribuire  2006--------16778.Cunoaştem bine faptul că motivarea personalului este principalul factor de stimulare înspre realizarea obiectivelor unităţii economice.A.7mii lei  2007-----.

În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia cotei părţi a salariului de bază şi a celorlalte plăţi în totalul fondului de salarizare.5 7.0 653.6 2008(prognozat) Valoare.5 0.0 100.7 2440.1 200.4 5062.4 2.4 1.6 % 100 53.8 657. Relaţiile între managementul întreprinderii şi sindicate se pot considera bune nu sânt înregistrate Momente de tensiune şi situaţii de criză nu sunt înregistrate.6 10.0 1980.0 % 100 57.0 8.6 Relaţiile de lucru precum şi condiţiile de remunerare sunt stipulate în contractul colectiv de muncă.0 22.3 1.8 0.1 14852.5 2000. .1 2028.5 5874.7 0.0 70.4 22. mii lei 26060. Anul Plăţi Fondul de salarizare total Remunerarea în acord Remunerarea în regie Concedii Instruirea cadrelor Salariu adăugător Grupă neproductivă Grupă nescriptică Alte plăţi 2007 Valoare. Lucrul la întreprindere este organizat într-un schimb.4 12308.8 7.7 314.1 151.0 400.8 0. semnate între administraţia întreprinderii şi sindicate.5 2. mii lei 23033.

11. – 31.10.30 16.00 01.30 01. calitate) Facilităţi şi înlesniri. Criteriile utilizate în stabilirea salariilor sunt:  regulamentele guvernamentale “Cu privire la condiţiile de salarizare”.00 .30 Aparatul administrativ 8.0 Mărimea sporului (lei) 75 .04 7.  coeficienţii tarifari ai reţelei tarifare unice.01. – 31.30 min. condiţii dăunătoare 28 zile calendaristice 1 zi calendarictică 2 zile calendarictice 3 zile calendarictice 4 zile calendarictice 4 zile calendarictice 4 zile calendarictice 7 zile calendarictice Facilităţi acordate la salariu muncitorilor care lucrează la procese tehnologice cu condiţii daunatoare: Numărul de puncte în funcţie de gradul de nocivitate.1335 0.30 Timpul întreruperii pentru odihnă şi masă Sfîrşitul lucrului 16.03.10.5-2.04 – 31. la întreprindere există un sistem de înlesniri la concediu: Concediu de baza Suplimentar la concediu: Pentru vechimea în lucru .00 15.04 7.04.Regimul de muncă aprobat este următorul: Producerea de bază Începutul lucrului De la 02.00 17.04.pentru 2 ani pentru 3 ani pentru 4 ani mai mult de 5 ani Pentru 2 copii pînă la vîrsta de 11 ani Pentru condiţii dăunătoare Muncitorii de la “Desma”.30 Slujbele auxiliare 8.00 17.04.04 7. stabilite în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. acordate muncitorilor în conformitate cu codul muncii De asemenea.  remunerarea după unitatea de timp şi după volumul de lucru (cantitate.

Comisia de cenzori exercită controlul obligatoriu al activităţii economicofinanciare a Societăţii timp de un an.1-4. vor organiza şi vor controla. totuşi existenţa anumitor trăsături ale procesului motivaţional: complexitatea fenomenului impune combinarea diferitelor forme stimulatoare. Exercitarea cu componenţă a funcţiei de control face necesară mai întîi definirea structurii elementare a actului în sine. ea dă viaţă organizării.0 4. Se subliniază. precum şi efectuează controale extraordinare din propria iniţiativă. echipe). de control care reuneşte într-o anumită succesiune logică mai multe operaţiuni. gradualitatea . la hotărîrea Adunării generale a acţionarilor sau decizia consiliului Societăţii. permite punerea în operă a măsurilor de realizare a obiectivelor stabilite prin intermediul funcţiei de previziune.1-6. esenţial este desigur că ele să permită înfăptuirea unor acţiuni manageriale menite să asigure antrenarea personalului de execuţie şi de aplicare a managementului la realizarea obiectivelor firmei. la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot. care aşa dupa cum s-a arătat. Controlul şi evaluarea Controlul reprezintă forma cea mai eficientă de acţiune prin care se urmăreşte în ce măsură rezultatele obţinute sunt identice cu nivelul lor prestabilit sau cele ale diferitor standarde.0 90 105 Modalităţile de utilizare a componentelor motivaţiei pot fi diferite. Locul obţinut de funcţia de antrenare-motivaţie oameni care vor planifica. avînd influenţe asupra acestora. un puternic caracter operaţional şi condiţionează efectele economice ale celorlalte funcţii ale managementului.2. În ultimă instanţă. adică satisfacerea succesivă a trebuinţelor. în contextul funcţiilor managementului este deosebit. punînd în mişcare . Are deci. diferenţierea acestora în funcţie de specificul celor pentru care se aplică motivaţia (persoana.

Echipa muncitorilor operaţionali trebuie să respecte regulamentele date pentru a ocoli încălcările neprevăzute. El verifică corespunderea datelor prezentate de economişti cu înregistrările proprii. Hotărîrile date sunt obligatorii pentru toţi acţionarii şi persoanele cu funcţii de răspundere ale Societăţii. în limitele atribuţiilor sale. Controlul se mai efectuează şi după ziua de muncă. . Lucrătorul este obligat sa-şi verifice locul de muncă. În cadrul întreprinderii controlul nomeclativ îl efectuează contabilul-şef. Tehnicianul din cadrul întreprinderii efectuează controlul periodic al aparatelor tehnice. Pentru ca controlul să se efectueze la un nivel corespunzător normelor şi regulamentelor. exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii Societăţii. managerul trebuie permanent să fie la curent cu situaţia lucrurilor. Aici se evidenţiază faptul executării normelor prestabilite. Controlul se mai efectuează şi prin analiza rapoartelor primite de la subordonaţi. În urma unui astfel de control directorul general adoptă nişte acţiuni sau decizii operative. depistează starea lor şi după necesitate le repară.Cu aceeaşi atribuţie este abilitat şi Consiliul Societăţii care reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunării generale şi. Consiliul Societăţii este împuternicit să decidă asupra rezolvării problemelor care ţin numai de competenţa lor. calitatea executării lor şi ordinea corespunderii conform standartelor. Pe lîngă controlul efectuat asupra personalului şi calităţii muncii prestate de el mai există şi controlul economic. El se efectuează direct începînd de la echipa care realizează executarea managementului în cadrul unităţii date. Managerul aduce la cunoştinţă personalului despre tehnicile de securitate a muncii care necesită a fi respectate în cadrul executării muncii. Controlul economic se efectuează atît în aspect nomeclativ cît şi fizic. să pună în funcţiune tehnica folosită pentru a vedea dacă ea funcţionează normal. La rîndul său echipa managerială efectuează control la subdiviziunile de nivel ierarhic mai mici.

sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe cele ale altor întreprinderi (o poziţie importantă pe piaţă datoritţ mărcii şi volumului de produse. Punctele forte ale întreprinderii sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte întreprinderi. sau sunt de an) care-l prezintă directorului general. modelul de portofoliu. Şanse) şi „Threats” (Ameninţări). creştere-cotă de piaţă. modelul de poziţionare avînd în vedere atractivitatea pieţei şi potenţialul competitiv al întreprinderii. costuri ridicate de producţie. În baza controlului contabilul întocmeşte un raport (la sfîrşit 3. îndeosebi concurente. iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii întreprinderii. „Weaknesses” (Slăbiciuni. Primele două privesc întreprinderea şi reflectă situaţia acesteia. birocraţie în exces etc.  Punctele slabe ale întreprinderii sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanţe inferior celor ale întreprinderilor concurente (profit scăzut.). Altfel prezentat. imagine bună în exterior. În acest scop se apelează la concepte şi metode de analiză cum sunt: ciclul de viaţă al produselor.). reprezintă activităţi pe care întreprinderea le realizează mai bine decît întreprinderile concurente. punctele forte.a.Dacă datele nu corespund. „Opportunities” (Oportunităţi. modelul de expansiune produs-piaţă (matricea Ansoff) ş. Puncte forte). ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor. Analiza SWOT are menirea să evidenţieze punctele tari şi punctele slabe ale întreprinderii. Puncte slabe). activitate eficientă de marketing şi personal bine pregătit etc. toată informaţia se examinează din nou. pornind de la oportunităţile şi ameninţările mediului exterior.3 Analiza SWOT a întreprinderii Analiza SWOT are ca scop studierea caracteristicilor esenţiale ale întreprinderii ce îi dau identitate şi o pot avantaja în activităţile viitoare. unele divergenţe. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care întreprinderea . climat de muncă necorespunzător. SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe.

). Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce priveşte punctele forte.). Orice întreprindere îşi doreşte să transforme ameninţările în oportunităţi prin utilizarea eficientă a resurselor de care dispune. adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiţionale pentru producţia şi comercializarea de bunuri si servicii. „ameninţări” de diverse naturi şi cauze pîndesc permanent întreprinderea. prin măsuri adecvate ea poate fi transformată în oportunitate. apariţia de acte normative interne sau externe etc. îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activităţilor de cercetaredezvoltare. scăderea interesului consumatorului pentru produsele tradiţionale. capacitatea întreprinderii de a-şi realiza integral obiectivele stabilite. anticiparea sau sesizarea lor la timp permiţînd întreprinderii să-şi reconsidere planurile strategice astfel încît să le evite sau să le minimalizeze impactul. cu alte cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil. pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute (extinderea pieţei după o recesiune. întreprinderii. . Ca şi în cazul oportunităţilor. potenţiala dezvoltare a produselor pentru a întîlni cererea. intrarea pe alte pieţe externe şi interne. Mai mult. „Oportunităţi” există pentru fiecare întreprindere şi trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau pot fi create. „Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru întreprindere. altfel spus şanse oferite de mediu. în măsură semnificativă. „Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru întreprindere. crearea unei noi mărci pentru cîştigarea unei poziţii avantajoase pe piaţă etc. atunci cînd o ameninţare iminentă este sesizată la timp. Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se foloseşte o listă de probleme care trebuie urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situaţiei de fapt a mediului şi a întreprinderii. punctele slabe. determinînd reducerea performanţelor ei economico-financiare (intrarea altor concurenţi pe piaţa respectivă.nu le realizează la nivelul propriu celorlalte întreprinderi concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă.

permiţînd formularea unui diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a întreprinderii sau a domeniilor ei funcţionale. se formulează recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau de valorificare a celor pozitive. poate fi definită ca o cercetare complexă a aspectelor economice. la nevoie. ele pot fi folosite drept referinţă pentru efectuarea unei analize. ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera. O parte din principalele probleme de urmărit în cadrul analizei SWOT sunt prezentate în continuare. „ZORILE” precum şi managementul de nivel mediu şi inferior utilizează în măsură medie sisteme. prin care se identifica punctele forte. Analiza SWOT se poate desfăşura la scara ansamblului întreprinderii sau. Managementul superior al S. producţie. cercetare . punctele slabe. pe baza răspunsurilor la problemele menţionate anterior. conturîndu-se perspectivele de evoluţie pe termen lung ale întreprinderii şi ale domeniilor respective. metode şi tehnici manageriale care facilitează exercitarea proceselor de management în cadrul întreprinderii. juridice si manageriale ce caracterizează activitatea unei întreprinderi. pentru adîncirea investigaţiei şi conturarea unor concluzii mai detaliate. financiar şi personal . Analiza tipologică a instrumentarului managerial folosit a relevat cîteva aspecte importante: o numărul de metode şi tehnici de management la care se apelează în .oportunităţile şi ameninţările să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu adevărat probleme strategice. pentru reconsiderarea lor.relaţii de muncă. vînzări şi distribuţie. să aibă legătură cu planurile strategice şi să ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozităţii acestora şi. Analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ.dezvoltare. sociologice. dar pot şi este preferabil să fie completate cu alte probleme specifice întreprinderii în cauză. tehnice. la cea a domeniilor funcţionale din cadrul întreprinderii: marketing. Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT.A. oportunităţile.

alături de care. Evoluţia pozitivă de ansamblu a economiei naţionale poate stimula rolul favorizant al acestor factori asupra strategiei S. considerăm că anumite schimbări vor genera posibilitatea valorificării superioare a potenţialului întreprinderii. Strategia de ansamblu a S. . o În ceea ce priveşte potenţialul intern. datorită rigidităţii mecanismului de adoptare a deciziilor în condiţiile deţinerii de către stat a pachetului majoritar de acţiuni.A. care va cerceta factorii de mediu în sine. puncte forte pentru S. dar şi legile după care aceştia „funcţionează” şi interacţionează. se utilizează managementul participativ.A.A. presupune realizarea unui diagnostic extern complex. Considerăm că în această zonă de preocupări manageriale se manifestă unele disfuncţionalităţi şi neajunsuri a căror eliminare este posibilă prin conştientizarea importanţei elementelor metodologico-aplicative puse la dispoziţie de ştiinţa managementului. în anii analizaţi. Mai multe domenii au generat. sesizăm faptul că un număr mare din totalul personalului are pregătire superioară de specialitate. De aceea. o sistemele de management utilizate curent sunt managementul prin obiective şi managementul prin bugete. «ZORILE». intensitatea maximă a manifestării şi utilizării în practica managerială observîndu-se pentru şedinţă şi analizele economice. o pentru fundamentarea deciziilor adoptate la nivelul managementului superior nu se folosesc metode decizionale moderne.mod curent este redus. «ZORILE». Puncte forte economice şi manageriale Rezultatele economico-financiare obţinute în perioada analizată au condus la identificarea unui număr mediu de puncte forte. lucru firesc avînd în vedere activităţile de producere ce se desfăşoară în mod constant în întreprindere. evidenţiat de punctele forte reţinute în tabelul 2. în mică parte. «ZORILE» pe care ne-am propus să o elaborăm.

în multe domenii.o În domeniul rezultatelor economico-financiare. identificarea a numeroase puncte slabe economice şi manageriale. . o derularea în condiţii normale a majorităţii activităţilor specifice funcţiunilor întreprinderii. de altfel. posibilitatea identificării unor puncte forte: o cunoaşterea şi utilizarea (chiar dacă parţială) a unor sisteme. metode şi tehnici de management. majorităţii întreprinderilor de producere din Republica Moldova – au generat. o adaptarea organigramei întreprinderii la cerinţele economiei de piaţă. sesizăm îmbunătăţirea altor indicatori (numărul de rotaţii a activelor circulante. evidenţiază. considerăm cu totul insuficientă Sistemul de management în ansamblu şi componentele sale ponderea specialiştilor în marketing în totalul personalului cu pregătire superioară. de asemenea.nerespectarea unor principii de concepere şi de funcţionare a sistemului informaţional. . cu implicaţii asupra majorităţii funcţiunilor întreprinderii: . Pentru perioada de referinţă au fost evidenţiate puncte slabe în mai multe domenii: o o În domeniul potenţialului intern. de asemenea puncte slabe. Puncte slabe economice şi manageriale Activitatea desfăşurată de întreprindere în perioada analizată. durata medie a unei rotaţii a activelor circulante). .adoptarea deciziilor. problemele dificile cu care acesta s-a confruntat – specifice. în absenţa utilizării unor metode decizionale specifice situaţiilor concrete cu care se confruntă managementul întreprinderii. Sistemul de management în ansamblu şi componentele sale oferă.un nivel redus de delegare a funcţiilor decizionale.

o Situaţii de monopol pe piaţă. o Schimbări frecvente în cadrul legislativ. o Birocraţia. o Cunoaşterea limbilor străine. în limita informaţiei disponibile. o Cunoaşterea calculatorului ( acces la informaţiile din internet ). Cele mai importante oportunităţi sunt următoarele: o Cadre profesionale pregătite. o Corupţia. .Tabelul 3 prezintă detaliat punctele slabe economice şi manageriale identificate în cadrul diagnosticului intern al S. o Instabilitatea politică( conflicte teritoriale în stînga Nistrului ). În scopul unei corecte şi complete formulări a recomandărilor strategicotactice. o Infrastructură slab dezvoltată. o Inflaţia. o Control exagerat din partea statului. criminalitatea. „ZORILE”.A. o Derularea în Republica Moldova a mecanismelor de liberalizare a mediului de afaceri prin reforma regulatorie. Ameninţările care pot avea o influenţă negativă semnificativă asupra strategiei întreprinderii sunt următoarele: o Legislaţia fiscală imperfectă. o Venituri de la persoanele ce lucrează peste hotare.A. o Acces limitat la creditele bancare ( relaţii reduse cu BERD. prezentăm principalele oportunităţi şi ameninţări evidenţiate în contextul activităţii S.BIRD şi Banca Mondială ). o Resurse naturale nevalorificate. o Aşezarea geografică a RM ( punct de intersecţie între puteri mari: Asia şi Europa ). o Defalcări înalte în fondul social. «ZORILE».

o Înfiinţarea în termen cît mai restrîns a unui compartiment de strategii şi a unui departament de marketing. «ZORILE» pentru flexibilizarea proceselor de adoptare a deciziilor. analizele economice. . o o Elaborarea unei strategii globale ale întreprinderii. pentru o mai buna adaptare a întreprinderii la cerinţele mediului ambiant şi ale managementului modern. tabloul de bord. Abordarea cauzală a principalelor puncte forte şi puncte slabe ne permite evidenţierea în continuare a unor recomandări de natură strategică şi tactică pe baza cărora managementul întreprinderii ar putea să intervină decizional şi operaţional: o Derularea unei activităţi eficiente din punct de vedere economicofinanciar şi managerial în perioada 2009-2011. o Asigurarea unei structuri organizaţionale şi funcţionale cît mai adecvată. care să permită asigurarea unor volume de producere şi a unui profit maxim. o Creşterea implicării şi responsabilităţii conducătorilor departamentelor specifice şi ai compartimentelor funcţionale prin exercitarea mai intensă de către managementul superior a funcţiilor de coordonare. Reproiectarea subsistemului decizional al S. managementul prin bugete.A. pentru încadrarea acestora în nivelurile stabilite şi corelarea lor cu alţi indicatori de efect (cifra de afaceri. profit). tehnologiilor informaţionale şi marketingului pentru compartimentele respective de specialitate. antrenare şi control-evaluare. analiza diagnostic). inclusiv prin angajarea unor tineri specialişti în domeniul design-ului. pe studii de piaţă. mai ales a celor administrative.o Intimidări din partea poliţiei. o Utilizarea în cadrul procesului de management a unui set cuprinzător de metode şi tehnici de management adaptate corespunzător noilor realităţi economice (managementul prin obiective. centrate pe analize diagnostic. o Revizuirea în continuare a categoriilor de cheltuieli. pe prognoze ale evoluţiei mediului de afaceri.

În acest mod. Analiza diagnostic şi analiza SWOT au demonstrat necesitatea conceperii unei strategii globale pentru ca punctele forte ale întreprinderii şi principalele oportunităţi care îi sunt accesibile să nu fie irosite. care să permită eliminarea concurenţei. salarizare şi bugete. «ZORILE» pentru eficientizarea rolului acestuia în ansamblul procesului de management. design şi tehnologii informaţionale. mai ales pentru .A. „ZORILE”. apreciem ca necesară uşoara modificare a acestei categorii de resurse.Remodelarea subsistemului informaţional al S. strategii. dar şi din regiune. de evoluţiile incerte şi contradictorii de pe piaţa încălţămintei. politicile întreprinderii pot adapta din mers componentele strategiei. prin participarea distinctă sau în cooperare a mai multor unităţi ale întreprinderii. Resursele materiale se referă la echipamentele de producţie necesare compartimentelor operaţionale ale S.A.  Asigurarea unui raport optim preţ-calitate pentru produsele fabricate sau serviciile prestate. În funcţie de conjunctura economică din ţară. ar putea fi folosit eficient potenţialul uman şi material al întreprinderii. structural. personal). de trei ani) reprezintă una dintre condiţiile minimale pentru ca întreprinderea să se menţină pe piaţa încălţămintei. «ZORILE». Întreprinderea trebuie să renunţe la stilul vechi de abordare a calităţii şi să treacă de la mecanismele de CONTROL a calităţii la cel se ASIGURARE a calităţii prin implementarea unui sistem de management al calităţii conform standardului internaţional ISO 9001. contracte. în sensul angajării specialiştilor în marketing. dar mai ales la utilajul tehnic necesar activităţilor curente derulate de către întreprindere. Crearea unei viziuni asupra viitorului (pe termen mediu.A. Starea de uzură relativ avansată. Din punct de vedere calitativ. Direcţiile în care recomandăm a se acţiona se referă la:  Orientarea întreprinderii spre semnarea a unor contracte de valoare înaltă. inclusiv morală a utilajului de producere ar putea reduce din competitivitatea produselor S. mai ales în compartimentele de specialitate (marketing.

CAPITOLUL IV: Proiect privind implicarea statului în cadrul S.acele domenii de activitate în care experienţa S. Pentru aceasta este necesară folosirea anumitor metode de management pentru calcularea corectă a cheltuielilor şi identificarea tuturor „zonelor” de proiectare sau de execuţie care ar putea genera pierderi. „ZORILE” este de necontestat. „Zorile” . Recomandăm utilizarea managementului prin bugete pentru fiecare dintre departamente.A.A.