COLECTIA CARTI ^ CHEIE

WALTER ANDERSON a fost editor la revista Parade din iunie 1980 pina in 1995. Este membra al Comisiei Nationale a Bibliotecilor Publice l^tiintelor de Informare, membru activ al comitetelor Voluntarilor Americani pentru Alfabetizare, al Centrului National pentru Alfabetizarea Familiei, al Fondului National de Prevenire a Abandonului, al Comitetului Artelor Foarte Speciale §i al Institutului de Studii navale. in 1994, a primit Premiul Horatio Alger, pentru care a fost nominalizat de Norman Vincent Peale, Premiul Copacul Vielii al Fondului National Evreiesc, pe care 1-a primit de la Elie Wiesel. Locuie§te in White Plains, New York, alaturi de so^ia sa, Loretta. Au doi copii.

WALTER ANDERSON

CURS PRACTIC DE iNCREDERE™
$apte pa$i spre implinirea personala

T r a d u c e r e de Luiza G e r v e s c u

VOW*,
PUBLISHING

Bucure$ti, 1999

Coperta colectfei de DAN PERJOVSCHI The confidence course este marca inregistrata apartinind lui Walter Anderson. Walter Anderson, THE CONFIDENCE COURSE. Seven Steps to Self-Fulfilment Harper Collins, 1997 © 1997 by Walter Anderson © Curtea Veche Publishing, 1999, pentru prezenta versiune romaneasca ISBN 973-99127-6-1

Oamenii sint impresionati — si functioneaza. ci e t e m i t a t i i . bazate pe experienta reala. capabila sa insufleteasca oamenii. profunde. e scrisa cu imensa pasiune §i un simt strategic desavir§it." (EUE WIESEL. Nu e vorba de obi§nuita terapie «simte-te bine» care nu a r e r e z u l t a t e d e d u r a t a . E o carte care va aduce fericire in viata dumneavoastra a persoanelor de care va pasa. (SYLVIA ANN HEWLETT." (JOHN GRAY. " (ALEXANDRA PENNEY) „Psihologia inclusa in Curs practic de incredere este consistenta. Se constituie intr-un ghid complet catre o viata de succes. nu o aiureala cu rezonante psihologice. dar Walter Anderson ne ofera mai mult decit psihologie. Autorul cartii Barbatii sint de pe Marte. femeile sint de pe Venus) „Curs practic de incredere este o carte plina de seva. Cursul sau despre infringerile victoriile omenirii ar trebul sa fle audtat deopotriva de cei in virsta de tineri. Stilul este inteligent cald. laureat al Premiului Nobel) Caracterul lui Walter Anderson §i simtul sau de etica strabat Cursul prcuctic de incredere cu o dragoste asemanatoare cu cea pe care o nutre§te un copil pentru mama lui. nu se aplica numai tuturor anotimpurilor. autor talentat mlnunat povestltor.Editor valoros.Ce se spune despre Curs practic de incredere . Am recitit capitolul intitulat •Cum sa alegeti viata pe care o doriti» §i am afloat principiile esentiale de la paginile 218-219 linga biroul meu. Walter Anderson dovede§te in acest volum ca este §i un profesor uluitor. (JERRY LEWIS) Curs practic de incredere este o carte puternica. Recomand cartea ca pe . Cuvintele sale sint profunde patrunzatoare. Pre?edinta Asociatiei Nationale a Parintilor) „Cursul practic de incredere ne ofera sfaturi practice care ne invata cum sa ne acceptam temerile cum sa le depa^im. ii ofera cititorului incredere in propria persoana. Walter Anderson ofera sfaturi practice. se adreseaza fiecarui cititor in parte. fiind alcatuit de cineva care are experiente directe in ceea ce prive?te progresarea de la nivelul zero.

ei vor aila solu(ii la probleme aparent imposibil de rezolvat. " (ANDREW TOBIAS) . Oricine se ocupa de o afacere. o continua sursa de inspirate. la rindul lor. de aceea §tiu ca acele idei concepte functioneaza. o imbunatatire in modul cum se privesc pe ei in$i$i. ce ne ajuta sa infruntam viata a?a cum este ea." ( D r . Cartea care s-a nascut este o antologie irezistibila de anecdote personale. pe ei in?i$i.." (Dr. fapt ce va conduce. care ne ajuta. Asemenea mie. Citit. pas cu pas.ine succesul personal $i profesional. (WALLY AMOS) .Cars practic de incredere este un dar pentru cititorii care rivnesc la speranta incredere in sine. Va arata cum sa patrundeti in profunzimea durerii dumneavoastra cum sa o convertiti intr-un zacamint adinc de pietre pre(ioasc.i aceasta carte el v a v a a p l a u d a . Cursul practic de incredere este la fel de ascutit ca un instrument chirurgical la fel de binevenit ca un colac de salvare.. Editor. de a invinge ininia ji presiunile. am participat la unul dintre cursurile din care cartea i$i trage seva. in final. ar trebui sa o recomande directorilor salariatilor va observa. Jr. Raspunsurile pozitive ale cursantilor au confirmat acest lucru. Sint sigura ca puteti fi ajutati de Cursul practic de incredere. Este o carte clasica. 3' i?i vor da seama de capacitatea uria§a de convertire ce se ascunde in spatele enormului succes al autorului. El ne invita sa luam parte la calatoria unui pu§ti ce porne$te pe carari gre^ite infrunta nelini$tile pentru a obl. sa ne respectam mai mult. la un bilant pozitiv." (TOM HARKEN.Walter Anderson este intr-adevar un povestitor remarcabil. GEORGIA WITHIN) „Curs practic de incredere este mai mult decit un curs de dobindire a increderii. Curs practic de incredere este o lectura esentiala. JUDY KURIANSKY) Curs practic de incredere este mai mult decit o carte care ne face sa dobinim incredere in noi.6 CURS PRACTIC DE INCREDERE ceva mai mult decit un ghid de incredere — este un ghid pentru viaTA." (ANDREW VACHSS) .Walter Anderson crede in oameni §tie cum sa-i ajute astfel incit ei sa se ajute. Guideposts) „Pentru cei care sint victime ale indoielii. solutii inspirate de lupta lui Anderson de a depa§i frica. cu siguranta. fie ea mare sau mica. Tom Harken and Associates) . Am avut o experienta directa. CEO." (FULTON OURSLER.. sfaturi de la oameni celebri §i exercitii stimulative pentru a gasi curajul de a fi tu insuti. Este un ghid verificat.

Pentru Eric Melinda. pe care eii mama lor i-am iubit in jiecare zi a viepi lor .

Cind rostiti „Sint responsabil". Fiji curajos Refineti. 2. Este normal $i sanatos sa dorim sa fim mai mult decit sintem. Daca provocarea e importanta pentru dumneavoastra. nu va va implini visele nu va fi suficient. puteti construi o via^a noua. a fi curajos inseamna a ac^iona sub imperiul fricii. Asumati-va responsabilitatea Accepta^i responsabilitate deplina pentru comportamentul dumneavoastra. .i ce e bucuria. 3. Fiti ambitios Un efort izolat nu va va rezolva problemele. cit pentru cei din jur. 5. Crede^i in ceva important Via^a dumneavoastra este demna de o motiv a t e nobila. Iubiti Pentru ca trebuie sa $tit. 7. Zimbiti Pentru ca nimeni altcineva nu o poate face in locul dumneavoastra. 4. 6. ba chiar o lume noua. atit pentru dumneavoastra in$iva. Fi$i tolerant Veti deveni mal agreabil. nu eliberat de ea. chiar trebuie sa fi^i emotionat.§apte pasi catre implinirea personala 1.

imi batea inima atit de tare in timpane. in ciuda a mii de alte ocazii in care am gre$it m-am simtit jenat. are un final diferit — mai fericit. eram sigur ca toate privirile se indreptau spre mine. va rog?" Cea mai vie amintire de acest fel pe care o port in suflet provine din perioada in care eram elev in clasa a $aptea la $coala Luterana Immanuel din Mount Vernon. imi venea sa urlu. . Avea de gind sa ma dea de exemplu in fata clasei. il deranjase ca purtam gulerul ridicat — un stil specific adolescentilor in anii 1950. „Scoate-ti cama$a!" mi-a ordonat. New York. Rememorind momentele traite. §i. arzindu-ma in ceafa ca cum ar fx fost reflectoare. acestea au fost cele mai umilitoare clipe. Profesorul imi ordonase sa-mi scot cama?a sa stau in picioare linga bcinca. Am spus prima data aceasta poveste in 1986. in prima mea carte. sa pling sau sa mor. in aceasta carte. stind in picioare in fata clasei. incit eram sigur ca o auzeau ceilalti. Courage is a Three-Letter Word dar. Cu doar citeva luni inainte implinisem treisprezece ani.Prolog Cel mai umilitor moment din viafa mea Nimic nu provoaca o mai mare emotie in sufletele a aproape tuturor celor pe care ii cunosc decit o invitatie simpla: „Vreti sa va ridicati in fata clasei.

ungeau parul cu grasime. Maioul meu avea gauri in el. . la celalalt capat al lumii. "Scoate-o!" Ma avea la mlna o $tia prea bine. intr-un cvartal unde pu^tii purtau gulerele ridicate.". Cineva a chicotit. Immanuel se afla in partea nordica a orasului — „partea buna" a $ineIor — intr-o zona numita Fleetwood..Acum!" M-am descheiat la nasturii de la cama^a. „Scoate-o!" mi-a ordonat profesorul din nou. „Mai repede!" Mi-am desfacut man^etele am lasat cama§a sa alunce. inundata de pace. la fel de bine. mi-a spus.. iar trupul lui imi bloca orice posibilitate de a fugi. era mai sigur decit tensiunea exploziva de acasa. indiferent de cit de violent era. intr-o cladire pe o strada unde pu$tii purtau adesea jachete de motocicli$ti. Locuiam in extremitatea sudica a ora^ului. pe scaun. inaintind cu pa?i mari spre pupitrul meu. Era un barbat inalt. eel mai nordic sector al New Yorkului — este un ora? cu o cicatrice in stomac — o cale ferata ce il strabate chiar prin mijloc. Era o zona prospera. Acasa. 1-am implorat. S-ar ft putut afla. . Traversam calea ferata in fiecare seara. stind aplecat deasupra mea. vorbeau urit $i incercau sa para neinfricati — o zona in care coltul strazii. Mount Vernon — patru mile patrate populate de aproape 70 de mii de oameni chiar dincolo de Bronx. „Va rog. Citiva colegi au chicotit.10 CURS PRACTIC DE INCREDERE I~am promis ca nu voi mai purta niciodata gulerul ridicat. a?ezind-o in spatele meu. ca sa ma indrept spre casa. „Te-am prins deja de doua ori".

Clopotelul a sunat. Tot anul se strop^ise la mine. mi-am incheiat nasturii la cama$a m-am asezat. sau eel pu(in paream sa flu altfel. Au trecut poate secunde. Eu am tacut. Profesorul. anuntind pauza. Unul sau doi elevi au $ovait in prag. Bataile inimii imi sunau mai tare in timpane. „Numai Walter". Toata lumea a inghe^at.. ii oferisem profesorului ceea ce cauta. „Deschideti cartile la pagina. singur.a clasei. caldura din ceafa devenea de nesuportat. Uitind sa-mi las gulerul in jos.". ignorindu-ma. „Nu ti-am spus sa te mi$ti". a avansat catre partea din fata a clasei. Nu 1-am luat in seama. mi-a spus. a spus profesorul din fat. Hainele mele nu semanau cu cele ale colegilor mei.Prolog 11 „Ridica-te!" M-am ridicat. poate minute pina cind am intins mina dupa cama$a. erau obi$nuite pentru cartierul meu. care statea linga banca mea. „Vei invata sa ma asculti". a spus el. „Stai!" a ordonat el.. Maioul avea gauri in el. a specificat el. „Mi$cati-va". Stateam in picioare. le-a spus. . Mi s-a parut ca a trecut o via^a de om. inainte ca el sa ajunga la mine. sperind sa auda ce avea sa spuna. Atunci am crezut — acum inteleg — ca asta se intimpla pentru ca eram altfel. Cel mai cumplit secret al unui baiat de treisprezece ani fusese scos la iveala. dar ciudate la §coala. ca nu sint demn de colegii mei care loeuiese in nord. ca vin din cartierele de sud. ca top sa stie ca sint sarac.

m-a rugat sa scriu un articol despre iertare in revista lui. indraznisem sa flu eu insumi. a fost intitulat „Cea mai dura lupta". Guideposts. m-am intors cu spatele la profesor 1-am strigat pe nurae. * L-am intilnit pe dr. mi-am incheiat lini^tit anul ^colar. . sa controlez minia ce ma devastase ani de zile. Eseul. Nu era vorba de cuvinte — care. la citava vreme dupa ce imi devenise prieten. Descriam felul in care. rostisem raspunsul corect. „Da?" „De ce nu va duce^i la naiba". Razbunat.12 CURS PRACTIC DE INCREDERE „Du-te in pauza!" M-am indreptat spre u$a. in cele din urma. Norman Vincent Peale cind a fost publicata cartea Courage is a Three-Letter Word. le-a promis ea tuturor celor care ii ascultau rabdatori cererea. i-am spus. profesorul s-a abtinut cit a putut sa ma mai tortureze. m-a in^eles $i m-a sprijinit cind am fost amenin^at cu exmatricularea. „Oriunde". In acea clipa descoperisem izvoarele propriei mele demnitap. inva^asem sa in^eleg alcoolismul tatalui meu $i am fost astfel capabil. ea i-a rugat pe membrii consiliului profesoral sa-mi permits sa imi continuu studiile pina in iunie. fusesera intenponat lipsite de respect. care a fost publicat in noiembrie 1989. Dar ma exprimasem nestingherit. Mama. din cauza provocarii. Iar ochii mi s-au umplut de lacrimi. Apoi. ca adult. In seara ce a urmat. Din strafundurile nelini$tii mele. Trei ani mai tirziu. avea sa ma transfere altundeva. au sfatuit-o ei. de$i nu mi-a trecut cu vederea comportamentul.

a descoperit un fragment care relata incidentul dintre noi. dar una anume m-a impresionat mai mult decit oricare alta: Incepea: „Draga Walter. in copilarie. profesorul a gasit un exemplar din Courage is a ThreeLetter Word. cind a vizitat biblioteca locala. A doua zi dimineata.. Walter. Doamne.Prolog 13 Am primit multe scrisori ca ecouri ale acestui articol. fapt care il marcase in mod dureros. Credeam ca reprezinp. bandele de strada Dead End Kids $i Blackboard Jungle la un loc. cit de ru$ine imi e pentru ce amfacut — mai ales ca eu eram chemat acolo ca sa va inuaf pe tine $i pe alfi tineri sensul dragostel Imi scria ca se intimplase ca so^ia lui sa citeasca articolul in Guideposts §i ea a banuit ca era vorba despre acela$i Walter Anderson care fusese elev la Immanuel in urma cu 30 de ani. in scrisoare. Cine $tie in ce masura tu ma priveai ca pe un tata tiranic $i eu te vedeam ca pe acei batau$i care m-au ingrozit in copilarie? Imi pare tare rau ca lucrurile nu au stat altfel. fusese chinuit in mod repetat $i fara mila de catre „durii" strazilor. mi-era eel pu(.. Ca sa ma ajute sa inteleg starea lui de spirit in acea vreme. mi-a scris despre greutayle ingrozi- . in calitate de adult." imi pare nespus de rau ca te am obligat sa-fi scofi cama$a te-am compromis in fafa clasei.in la fel de fried de tine pe cit ifi era \ie de mine. mie imi revenea sarcina sa dau un exemplu. $i $tiu ca. el mi-a explicat cum. Uitasem totul pina cind am citit povestirea azi dimineafa in cartea ta $i.

. parcurgind calatoria la care va invita Curs practic de incredere.." Bineinteles ca il iertasem. . Drumul a fost citeodata dureros — dar nu e via^a formata. va vep fl maturizat. Totu$i.14 CURS PRACTIC DE INCREDERE toare pe care le indurase impreuna cu so^ia familia sa. sper ca dumneavoastra. Pina in clipa in care ajunge^i la Epilog cititi raspunsul meu la scrisoarea trimisa de acest profesor care mi-a schimbat via^a in mai multe privinte decit a $tiut el vreodata. cu ani de zile in urma. mai intii a fost nevoie sa cunosc drumul maturizarii de la un adolescent furios la un adult increzator. din urcu^uri cobori§uri din care trebuie sa invatam la fel de mult? Aceea^i soarta o are Cursul practic de mcredere. 5?i i$i exprima o dorm^a: „Ma rog §i sper ca tu sa ma ieiti.

M-am intrebat: „ Cum Dumnezeu am intrat eu in buclucul asta? Ce-am facut? De ce. Cu Jiecare secunda care trecea. de vreme ce eram unica vedeta a propriului meu spectacol.C. tremurind.Introducere Putem invata sa credem in noi inline Iata-ma — singur. reamintindu-le tuturor ca utilizarea aparatelor de fotografiat $i a echipamentelor electronice era strict interzisa. M-am gindit: „Cam are dreptate". o voce masculina placuta a urat un calduros bun venit publicului. D. In sola erau sute de oameni. care a$teptau. Ar fi trebuit sa adauge: „Totul e . in culisele Teatrului Ford din Washington. aveam sa incep sa interpretez rolul pe care mi l scrisesem singur $i care avea sa dureze 90 de minute: Vorbe cu miez. era prea tirziu sa ma mai intorc din drum sau sa o iau la goana. $tiam ca in doar citeva minute aveam sa parasesc adapostul format din draperii groase. am auzit pe cineva remarcind: „Nu exista finaluri fericite". ascuns acolo. Am scuturat din cap. La difuzoare. pulsul meu se accelera. de ce oare sint eu aid?" Cu ani in urma. care acum ma protejau de atitea priviri. voi merge in centrul scenei care a facut istorie $i. Nu mai aveam cale de scapare.

Vedem cum lene$ii au noroc. sa dea aripi noi curajului. Deci. Exact acesta a fost raspunsul pe care mi 1-a dat prietenul meu. Sint gata. bine." Actional. poate chiar sa va ajute sa va raspundeti personal la intrebarile: Cine sint? Ce ureau sajac? $i v-ar placea sa va simtiti competent. cum sa mai intimpin viitorul cu incredere? Fiind suta la suta viu. rudele prietenii ne dezamagesc sau chiar ne ranesc. Hotarit lucru. §i inca n-am auzit un raspuns mai bun. Nici o carte nu poate actiona in locul dumneavoastra — iar aceasta nu face exceptie. viata nu e dreapta.16 CURS PRACTIC DE INCREDERE numai lupta". Ceea ce pot sa fac . Sperati sa aflati ceva din aceste pagini care sa va intareasca hotarirea. Adevarul este ca eu nu va pot oferi incredere in dumneavoastra in$iva. sa va slabeasca nelini$tile frica. necesar. implinit. in ciuda celor mai mari mai sincere eforturi pe care le-a$ putea depune. $i — da. Luati-va un angajament fata de aceasta carte. „Fii viu suta la suta. esentialul. daca $tiu ca oricum voi fi lovit. raposatul doctor Norman Vincent Peale cind i-am adresat aceasta intrebare in urma cu ci^iva ani. sint rasplatip in locul nostru. iar cei mai buni se confrunta cu tot ce e mai rau. Viata e nedreapta. Uneori. Cum incep? Mai intii. O citiy pentru ca vrep sa aveti mai multa incredere in viata. uneori e tragica. doriti sa iubiti. Altii culeg rodul copacilor plantati de noi. $i noi ii ranim ii dezamagim. se impauneaza cu munca noastra. Bine. spune^i.Luati-va angajamente.

i-am raspuns. Era evident ca ea §i doamna decan Dickey avusesera dreptate in ce prive?te nevoia existenta: daca se inscriau mai mult de 20 de student. aceasta insemna ca interesul este real. un numar de 25 de studen^i parea o anticipare rezonabila. In acel moment. redactorul-§ef al revistei Self din acea perioada. se inscrisesera deja mai multi. Fara trucuri. cu trei saptamini inainte de termenul limita al inscrierilor. Totu$i. „Cu cit mai multi. Am convenit ca voi tine cursul daca voi putea atrage eel putin zece sau doisprezece studenti — o speranta rezonabila pentru un curs nou. doamna profesoara Vai mi-a telefonat sa ma avertizeze ca. Alexandra Penny. fara promisiuni de$arte. Deci. M-a intrebat ce parere am despre o clasa mai numeroasa.Introducere 17 este sa va arat cum sa capatap mai multa incredere. Aveau mai multa dreptate decit credeau. Lauren Picker. decanul Maijorie Vai. de§i clasele se limitau de obicei la douazeci de studenp. daca nu abandonati de pe acum. ?efa de catedra. Aceasta carte s-a dezvoltat dintr-un curs de $apte saptamini de consolidare a increderii personate pe care am fost incurajat sa-1 concep sa-1 predau la Noul Centru de Cercetare Sociala din New York in 1994. sa devina una dintre . In plus. Ve(i inva^a ceva ce eu $tiu ca functioneaza. Pina la primul curs. va promit urmatorul lucru: Urma^i cu consecventa acest curs — caci este un curs adevarat — veti obtine ce am eu mai bun de oferit. ?i ne-am mutat dintr-o clasa in amfiteatru. a auzit despre curs a delegat o reportera. se inscrisesera 54 de studenp. au fost convingatoare. cu atit mai bine". asigurindu-ma ca exista o nevoie reala de a$a ceva. Elizabeth Dickey.

mi-am intitulat primul capitol: „Ce ma fac cind vor afla cine sint cu adevarat?" . Spre exemplu. Nu-mi amintesc vreo ocazie in care nu am luptat impotriva celor mai dureroase sentimente de inferioritate. locatar al unui apartament ieftin. sa nu flu pus in situatii jenante.18 CURS PRACTIC DE INCREDERE studente. poate tremura la gindul de a se adresa unei camere pline de ac^ionaii. atunci cind am scris prima carte. acest subiect m-a sensibilizat atit de mult incit. un agent de bursa de succes care manevreaza milioane de ac^iuni zilnic. toata via|a am trait chinuit de frica nelini^te. Courage is a Three-Letter Word. Nu e vorba de obi^nuita terapie «simte-te bine» care nu are rezultate de durata. din propriile mele experience de via^a $i din cele ale sutelor de oameni ce au obtinut un succes remarcabil $i pe care i-am cunoscut bine in ultimii treizeci de ani. Apoi. Ca adult. Lauren a scris un articol despre curs. §1 mai rau. ma sim^eam vulnerabil cind eram copil. $i mi-era mereu teama sa nu flu ranit." De unde vine Curs practic de incredere? Mai intii. dar „tufa de Venecia" in altul. Nu exista aiureli psihologice. Cit despre mine. Fiu al unui tata alcoolic violent. bazate pe experienta reala. imparta$iti studentilor sfaturi practice. profunde. sau. foarte sigur pe el. Oamenii sint impresionati — ?i functioneaza. care a fost publicat in numarul din martie 1995 al revistei Self. Alexandra Penney mi-a spus de ce credea ca acest Curs practic de incredere valora mai mult decit alte incercari similare: „Este autentic. Am aflat ca un individ poate fi deosebit de sigur intr-un anumit domeniu.

$tiu ca increderea adevarata vine doar din experienta. Cum sa convingeti. Am dat interviuri la radio. Cum sa captati atentia. Cum sa povestiti bine. . vreme de peste 15 ani. Cum sa profitati cu adevarat de pe urma gre$elilor dumneavoastra. am avut spectacole unde am aparut singur pe scena. Cred ca oamenii se pot transforma. Ce am invatat? Am invatat sa vorbesc sa scriu clar elocvent. griji pozitive — care se refera la preocuparea de a va stapini nelini$tea de a va diminua durerosul sentiment de inferioritate. Totu$i. accept multe dintre sutele de invltatii pe care le primesc de a vorbi in fata a grupuri de diferite dimensiuni. ceea ce este eel mai important. cu incredere — oricit de mizerabil m-a$ Ji simlit. in ciuda emotivitatii. Parade. reporterilor trimi§i de reviste ziare. anume: Cum sa-mi fac griji pozitive. Am fost oaspetele multor emisiuni de la radiodifuziunea televiziunea na^ionale. Astfel. Am editat revista cu eel mai mare tiraj din lume. am fost gazda unei emisiuni televizate speciale a unui serial in care copiii §i parintii erau incurajati sa citeasca impreuna. Cum sa exprimati ceea ce ginditi. Cum sa faceti ca lumea sa va placa sa va respecte. a$a cum am descris la inceputul capitolului. Exact.Introducere 19 $i azi mai sufar de crize de nelini$te. ve(i afla din Curs practic de incredere ce am invatat eu. Am scris duzine de articole patru car^i. la televiziune.

cum sa traip in demnitate sa traip din plin. Intoarceti pagina. Cum sa memorati intimplari.20 CURS PRACTIC DE INCREDERE Cum sa recunoa^teti sa evaluati corect diferenta semnificativa dintre a iubi a fi iubit. cu picioarele chiar cu buzele. Cum sa definip succesul real. ce sa faceti cu miinile. in momente cind trebuie sa refuzati pe cineva sau vi se cere sa sustineti un discurs in fata unui grup. Cum sa gasiti curajul de care aveti nevoie cind aveti nevoie — spre exemplu. Sa incepem cu degetele. .

ancorat in experienta concreta de via^a. $tiu ca nu doar va veti bucura de rezultate — ci ve^i avea mai multa incredere. Acum voi fi mai increzator? Cursul practic de incredere. Adevarul este ca dumneavoastra $i cu mine ne exprimam personalitatea in flecare zi prin alegerile pe care le facem. Riscind sa fiti aici. Ca ?i dumneavoastra. Am dat pagina. De fapt. Bine. u§or de inteles eficienta. Veti descoperi ca informatia din acest manual este directa. toate astea functioneaza cu adevarat. Eu ma auto-creez. sintem ceea ce gindim. Prin definite. astfel alegem cine vrem sa flm. Da. ati facut primul pas catre o incredere mai mare. Ma auto-inventez. increderea . nu retlneti decit mesajul inclus in el. daca nu va lasati provocat decit de concluzia sa.1 CINE SINT A£i luat decizia corecta. sa va aflap alaturi de mine pe aceasta pagina. nici dumneavoastra nu sintem ceea ce mincam. bine. La fel faceti 9i dumneavoastra. va da rezultate pentru dumneavoastra fiindca ne putem transforma. chiar daca nu citlti in intregime decit capitolul al treilea. slnt aici. Nici eu. Bun venit la Curs practic de incredere.

dar aventura va apartine in intregime. Cu cit paginile poarta mai multe insemnari. Veti invata cum sa renuntati la un set de perceptii in favoarea altuia. Lumea va ramine aceea^i. riscuri. pe masura ce urmati cursul. $i. Dati viata cartii acesteia cu propria dumneavoastra viata. pierderi tragedii. in calitate de profesor la Noul Centru de Cercetare Sociala din New York. are provenienta substanta in ceea ce eu consider a li partea cea mai practica mai utila din toate articolele cartile pe care le-am scris. gre§eli. cu atit mai valoroasa este cartea. desigur din Cursul practic de incredere sustinut la caledra. Notati pe marginile albe. Cind incepem? Chiar acum. din discursurile pe care le-am rostit in toata tara. motive nobile ^i dragoste. cititi si abordati toate metodele posibile. relatii. e§ec. Deci.22 CURS PRACTIC DE INCREDERE este o atitudine — iar atitudinea dumneavoastra fata de oameni situatii se poate schimba. veti deveni mai increzatori. numai ca dumneavoastra o veti uedea cu alti ochi. exact asa cum s-a schimbat atitudinea mea. Printre . Subliniati pasaje indoiti colturile paginilor. lata acum citeva detalii despre Cursul practic de incredere pe care ar trebui sa le considerati folositoare: Cartea abordeaza intrebari care din cind in cind ne bintuie pe toti: intrebari despre competitie. Va sint eu ghid. colorati paragrafele concluziile. Veti observa cum. curaj. lata ce trebuie sa $titi despre Cursul practic de incredere pentru a profita cit mai mult de pe urraa lecturarii lui: Cursul este un manual individual.

avem mare nevoie sa recunoa?tem ca spaima de a fi invitat sa tinem un discurs in public este. tot a$a sintem. cum sa alcatuim o introducere de neuitat. Cursul practic de incredere va arata astfel cum sa puneti stapinire pe aceasta dureroasa nelini$te — cum sa va folositi trupul.. o astfel de frica atit de evidenta des discutata trebuie sa fle binevenita intr-un curs despre incredere. intr-un fel sau altul... chiar daca nu vorbim niciodata pe un podium. Caci. ati remarcat vreodata cit de uluitor de convingator sinteti cu dumneavoastra in^iva — mai ales atunci cind sose$te vremea enunturilor de tip „Nu pot. contine sfaturi practice despre cum sa elaboram un discurs. daca va ginditi bine. .Capitolul 1: CINE SINT 23 altele. cum sa insufletim o poveste.. vocea chiar scena care va va fi oferita pentru a va face „placuti". Si ce leg&tur& are discursul in public cu increderea in propria persoanft? Oamenii obi^nuiti sint ingroziti cind li se cere sa tina un discurs in fata unui grup. Avem multe de invatat de la aceasta frica. Dar aceasta nu este o carte de retorica oratorie — este o carte despre incredere personala. dupa cum indica multe sondaje la nivel national. Totu$i. frica numarul unu in rindul majoritatii adultilor. Dincolo de a fi doar con?tientizata. nu ne petrecem oare cea mai mare parte din timp vorbind cu ceilalti? A§a cum toti incercam sa ne vindem produsele sau serviciile. vorbitori in public. Cele doua lucruri sint inrudite. Ducem munca de lamurire cu noi inline de fiecare data cind ne hotarim ca putem sau nu sa facem ceva."? Asta se leaga mult de comunicare. De fapt.

sinteti fie eel ce vorbe§te. in scopul de a ne ajuta sa intelegem sa infruntam provocarile fiecarei zile. fie ei casieri la un ghi$eu. in cele din urma. $i este vorba despre triumf. $efi. comunicati aproape intotdeauna. $i eu la fel. L-am felicitat pe actorul Gregory Peck pentru stralucirea unui comentariu spontan . iubiti. Cu siguranta.. tristetea dezamagirea adevarate. fiecare dintre studentii mei invata ca a sustine un discurs in fata unei multimi nu inseamna decit sa afi$am cele mai bune §i cunoscute informatii pe care le posedam. clienti. profesori. $i aproape de flecare data cind intrati in contact cu altcineva. cu bucuria. in plus. Avem nevoie §i ne marcheaza contactul cu ceilalti. ne infati^eaza drumul ascendent. puterea cuvintelor nu se opre^te la un podium pe o scena. Cu alte cuvinte. fie ca scopul dumneavoastra este doar eel de a avea un sentiment placut cu privire la propria persoana sau de a lega o relate personala sau de afaceri.. chirurgi. Fiecare dintre noi observa $i este observat — in fiecare zi. aratindu-ne concret cum sa comunicam mai eficient cu mai multa incredere in situatii de viata normale. Cursul de incredere este un ghid care ne ajuta sa ajungem cit mai sus — adica sa tinem un discurs sa ne descurcam inaintea celorlalti. prieteni. De obicei comunicati cu dumneavoastra in$iva. Dar. lista nu are capat.24 CURS PRACTIC DE INCREDERE Dupa cum sugera Heniy Ford: Ave\i dreptate fie ca spuneti ca putep.. V-ar placea sa va pricepeti mai bine la asta? Puteti fi mai bun. Chiar cei mai celebri actori de pe glob i§i petrec doar o infima parte din timp inaintea unui public. Este vorba de confruntarea cu frica adevarata. fie eel ce asculta. fie ca spuneti ca nu putefi.

PRIMUL PAS CATRE IMPLINIREA PERSONALA 1." Retineti ca scopul dumneavoastra in legatura cu acest Curs practic de incredere este sa invata^i sa parcurge^i drumul ascendent pe care vi 1-ati ales — savurind §i calatoria in acela$i timp.Capitolul 1: CINE SINT 25 pe care il facuse. precum aceasta: Daci intr-adev&r. cum incep? Spuneti „Sint responsabil" §i accepta^i faptul ca purtati o responsabilitate personala in legatura cu propria dumneavoastra viata. Teologii $i filozofii au respectat $i au predicat secole de-a rindul adevarul simplu conform caru- . pot crea persoana care doresc s& fiu. asa cum ati spus. in cele din urma. al^ii nu — care populeaza paginile carpi. Asuma(i-r£ responsabilitatea Acceptati responsabilitate deplina pentru comportamentul dumneavoastra. ba chiar o lume noua. puteti construi o viata noua. A replicat inocent: „Cele mai bune improvizatii ale mele sunt cele pe care le-am repetat zilnic. Cind rostiti „SInt responsabil". Acesta este primul — eel mai important — dintre cei fpapte pa$i catre implinirea personala. $i. Cursul practic de incredere va va oferi intrebari concrete care mi-au fost adresate de catre studenti. Veti gasi „Pove$ti la minut" care va sint oferite ca exemple pentru a va ajuta sa povestiti mai bine. Veti considera util sa citi^i despre experientele oamenilor de succes — unii celebri. dar ele va pot $i inspira.

Lucrurile rele se intimpla. $i fara nici o scuza — va asumati responsabilitatea pentru propria viata. este alegerea dumneavoastra. Dar imprejurarile imi sint mereu potrivnice! lata. Pot spune convingator ca inteleg sint de acord cu faptul ca nu putem anticipa toate dezamagirile. pling alaturi de dumneavoastra. ca sinteti defavorizat. dar reactia noastra personala la aceste nenorociri ne delineate caracterul determina calitatea vietii pe care o ducem. Puteti avea o viata mai implinita. sau putem alege sa rena^tem din durere sa pretuim eel mai valoros dar pe care il posedam: viata insa$i. nu trebuie sa fle a$ teptat. ce-i cu asta? Ne-am intors de unde am piecat. Sintem oameni cu totii. personala. mai bogata. Cind — in cele din urma. viata ne poate rani. inzestrati cu o capacitate infinita de schimbare. Destinul inseamna alegere. Putem alege sa fim tri$ti intru etemitate. pierderile §i tragediile care se petrec in viata noastra inteleg ca nu ne na§tem cu capac i t y egale. sint responsabil pentru nefericirile inevitabile care ne intuneca viata. Sintem de acord. Toti sintem capabili sa obtinem fericirea. Sint resportsabiL De$i s-ar putea sa nu fiu in stare sa evit ce e mai rau. ca nenorocirea care v-a lovit nu e vina dumneavoastra. va spun ca viata nu e dreapta. nu doar ca dobinditi o pute- .26 CURS PRACTIC DE INCREDERE ia destinul nu vi se intimpla. la primul dintre cei $apte pa§i catre implinire: Asumati-va responsabilitatea. va imparta^esc nefericirea. va tin de mina. ca ati fost tradat de lucruri ce va scapa de sub control. Alegeti viata pe care o traiti. impietriti de proportiile pierderii suferite.

inevitabil. la fel ca §i tatal . totu$i. Adica trei sute de milioane de potentiate fiinte. dar cea mai bogata in satisfactii. provocare din viata dumneavoastra. reac^iile dumneavoastra la primii doi factori. Sa spunem ca sint trei sute de milioane. Fiecare dintre noi este unic. dr. Carl Sagan. nu doar ca ve^i fl mai increzatori. orice rana emotionala. sa atenuati durerea care insote$te. Cele trei sute de milioane de spermatozoizi reprezinta un singur act sexual intr-un anumit moment. Pentru a accepta in intregime responsabilitatea. L-am rugat o data pe prietenul meu. Ginditi-va ca au fost mai mult de trei sute de milioane de potentiale ?anse care ar fi putut lua chipul dumneavoastra! Ginditi-va ca mama dumneavoastra ar fi putut fi intruchipata in trei sute de milioane de alte chipuri. V-ati pus vreodata intrebarea: „Cine sint?" Trei factori determina cine sinteti cu adevarat: ereditatea. cit eu. Urmeaza intrebarile legate de fiziologia parintilor — de moment.Capitolul 1: CINE SINT 27 re incredibila de a atinge scopuri nobile. anturajul ceea ce este eel mai important. atit dumneavoastra. sa calculeze $ansele unei anumite persoane de a se na$te: Raspunsul sau a fost: „Mai intii trebuie sa luam in considerate citi spermatozoizi provin dintr-o singura ejaculare. Sinteti cine sinteti in fata unei oglinzi sau in fata microfonului acceptarea acestui adevar simplu poate fi cea mai dura." Aritmetica ne ajuta sa intelegem cit de speciali sintem. in plus. Acesta este singurul chip care v-a fost daruit. distins erudit savant. trebuie sa intelegem cine sintem cu adevarat. ci veti fi in stare.

28 CURS PRACTIC DE INCREDERE dumneavoastra. Daca ati fost programat genetic sa fiti eel mai bun inotator de distanta care s-a nascut vreodata dar. marina nu se va mai putea mi$ca deloc. dar mediul este §ansa noastra. domnul meu. dar schimbati decorul cu un drum de tara noroios pe timp de noapte.000. Marina poate accelera pina la 200 de kilometri pe ora intr-o zi stralucitoare insorita pe o autostrada moderna. — sinteti ci§tigatorul a miliarde de $anse la una. v-ati nascut in urma cu doua secole intr-o familie de eschimo^i din nordul indepartat. Se poate spune ca $ansele pcitrivnice na^terii dumneavoastra au fost in numar de 300. cit de repede putem alerga. in ziua in care ati venit pe lume. atunci sint aproape sigur .000 inmultit cu $ansele care s-au concertat pentru ca parintii dumneavoastra sa se cunoasca $i sa va conceapa in chiar acel moment. Ereditatea reprezinta potentialitatea ce ne guverneaza. din nefericire. Sinteti un luptator.000. in mijlocul unui uragan.000 inmultit cu 300. Ereditatea hotara$te cit ne putem inalta in conditii perfecte. Sinteti unic! Sa mai facem un pas: Oare genele noastre (cromozomii sau vreun factor chimic) determina cine sintem cu adevarat? Doar in parte.000. cit de inalti putem create.000 inmultit cu 300. Conditiile rutiere meteorologice constituie conditiile de mediu. Unicitatea noastra abia incepe cu ereditatea. Ereditatea — toate acele combinatii genetice care indruma celulele noastre sa ne daruiasca ochi caprui sau alba$tri. plete ondulate sau nu care ne predispun sau uneori ne imunizeaza la indispozitii sau boli — seamana cu marina pe care o conducem. Determina cite informatii putern inmagazina §i retine.

fara a ne cere nimeni scuze pentru asta. Mai mult decit alp factori.000. iar mediul ne scapa adeseori de sub control. speranta adevarata recunoa$te boala §i incearca sa o invinga sau sa o suporte. Daca ereditatea este marina. ca noi nu sintem neajutorati la volan. avem puterea de a ne confrunta cu viata.000. Alegerile dumneavoastra va confera unicitatea. din $ansele care se ivesc. speranta falsa este periculoasa. Ne trezim cu ereditatea.000. sa-$i incerce puterea mu$chilor. de a spera. dar doar speranta — speranta adevarata — o face sa reactioneze.000 inmultit cu 300. din alegerile pe care le facetf. atunci dumneavoastra sinteti $oferul. Speranta falsa este cancerul lent care neaga boala. Totu?i. Pe de alta parte. . este patologica. sa inve{e sa vorbeasca din nou. Speranta adevarata corespunde lumii reale. de a face alegeri.Capitolul 1: CINE SINT 29 ca nu va vep fructifica niciodata potentialul de inotator. Speranta adevarata aminte^te fiecaruia dintre noi ca este la volanul propriei sale ma$ini. V-ar lipsi §ansa mediul. dumneavoastra hotariti asupra vitezei sigurantei ma§inii. eel mai important. iar mediul reprezinta conditiile de trafic. chiar atunci cind viata pare un scenariu scris de cineva care dore^te sa vada cit se poate indura. vietii adevarate. Speranta adevarata se bazeaza pe potentialit y . Ceea ce sinteti deriva din potentialul pe care 1-ati mo$tenit. este un efort activ. O comotie poate transforma o femeie intr-o fiinta neajutorata. Factorul decisiv — reactia dumneavoastra la ereditate mediu — este infinit mai important pentru dumneavoastra decit rezultatul operatiei 300.

Plec eu de aid. Deschizind u$a batanta de sticla. lua o pietricica. Mi-am atins fata cu cealalta mina m-am umplut iar de singe. se trezea devreme. Pe atunci. $i vorbeam serios. am observat ca aveam singe pe mina. apoi cobora dealul arunca pietricica in riul aflat de cealalta parte a dealului. A?a cum am spus. am intrat m-am grabit la chiuveta din bucatarie. Am luat-o la fuga pe strada. in Mount Vernon. se urea pe un deal din apropiere care statea in calea rasaritului de soare. am crescut in sudul ora§ului. imi amintesc o seara in care mama m-a rugat sa ma due la telefonul public de vizavi de blocul nostru ca sa-1 sun pe fratele meu mai mare. unde mi-am spalat fata de singe inainte sa ma vada mama. Apoi m-am enervat. nu aveam telefon. stateam singur pe veranda de la intrare §i ma intrebam cine era eel al carui singe imi acoperise chipul. dar eel care folosise telefonul inaintea mea avusese o rana. New York. pentru ca atunci cind am pus receptorul in furca. lucru destul de frecvent de altfel in cartierul in care crescusem. in fiecare zi a vietii sale. pentru prima data in viata. dar imi amintesc perfect incidentul. am urcat in goana treptele pina la apartamentul nostru de linga calea ferata. m-am uitat intr-o parte apoi in cealalta. mi-am promis. Aveam paisprezece ani. Nu singeream eu. am deschis emotionat u$a. Dupa aproape o ora. Nu-mi mai amintesc de mesajul discutiei noastre. linga casa .30 CURS PRACTIC DE INCREDERE Pot vorbi cu convingere pentru ca simt acest lucru cu tot sufletul. In Orient se pomene?te adeseori despre un bunic din China care.

Baietelul a insistat: „Dar." PROVOCAREA NR. Vom analiza aceste rezultate mai tirziu. nici dumneavoastra nu sintem neajutorati. daca va veti invata copiii nepotii sa duca pietricele" . analizati exemplele pe care le-ati acumulat. Deci. Ap putea fi surprins sa descoperi(i cit de multe cazuri apar. la fel ca o viata intru speranta adevarata. in urmatoarele ?apte zile. La finalul saptaminii. . 1: SPERANJA ADEVARATA Spiritul Cursului practic de incredere este speranta adevarata: certitudinea ca nici eu. sinteti in stare sa mutati un deal — sau un munte — de indoiala. nu vom trai niciodata sa vedem dealul mutat. dar $tii ca intr-o buna zi va fi mutat. pe ce se bazeazd persoana respective? Nu uitati sa pastrati lista. Alcatuiti o lista. Fiul nepotul lui 1-au urmat. a promis bunicul. Includeti aceste intrebari in analiza dumneavoastra: • Ceilalti reactioneaza la fel fa^fi de eel ce simte o sperantd adevaratd ca si fata de eel ce nutreste o speranta falsa? • in flecare caz anume de speranta adevarata sau falsa.Atita vreme cit vom face acest lucru. „De ce facem asta?" a intrebat nepotul in cele din uraia. in incidente minore cit §i in cele majore. „vom muta acest deal"." Batrinul a dat din cap a raspuns: „Da. bunicule. daca va puneti in gind.Capitolul 1: CINE SINT 31 lui. ca. CI§tigarea increderii. fiti foarte atent la toate exemplele din jurul dumneavoastra de speranta adevarata fata de speranta falsa. este un efort activ con§tient. .

numai oamenii i§i pot pune intrebarea: „De ce?" De$i animalele emit semnale. plinsetul unui pui de urs o va anun^a pe mama lui sa vina. puteti descrie o urgenta medicala §i veti primi indrumari utile :?i imediate de la doctori aflati la mii de kilometri departare. nici albinele nu $tiu care este cit de grava este problema pina nu ajung acolo. nici albinele. Totu§i. albinele biziie in roi.2 ELIMINATI DIN VOCABULAR CUVlNTUL iNCERCA" Dintre toate creaturile pamintului. Puteti comanda o lustra dintr-un catalog nu veti vedea niciodata nici pe eel care a .el? Il ameninta vreo fiinta ciudata. asemenea mamei ursoaice. Dar. chiar daca nu e matca. emite semnale de pericol. dumneavoastra puteti da un telefon in cealalta parte a planetei. cu miros necunoscut — poate o fiinta umana? In acela^i fel. sa-$i puna viata in slujba unei singure albine atunci cind ea. gata sa atace fara ezitare. Pe de alta parte. Mama ursoaica nu descopera ce 1-a speriat pe pui decit atunci cind ajunge alaturi de el: i s-a iniipt in labu^a acul unui pore mistret spinos? A fost prins intr-o capcana de ot. nici puii de urs nu pot comunica ceea ce ii necaje§te. Spre exemplu. acul unei albine avertizeaza roiul de pericol toate insectele reactioneaza. ele sint incapabile sa foloseasca cuvinte pentru a-$i cizela mesajele.

Puteau organiza patrule de cautare a hranei §i a . Dar daca tipatul este urmat de cuvintele: „Mi-a cazut papula in spatele canapelei". sa se catere pe stinci abrupte sau sa se lupte cu animalele de prada. ei puteau comunica. oare cum puteau supravietui oamenii? Cu cuvinte. iar organele lor interne puteau fi expuse la raniri. deloc potrivite sa sape in lut uscat. Daca temperatura trupului le scadea cu doar citeva grade ei. fata de cele ale altor fiinte ce populau globul. pasarile vedeau mai bine. in comparatie cu alte fiinte vii. va create adrenalina. stramo^ii no$tri indepartati erau in multe sensuri echipati precar pentru supravietuire. din zorii umanitatii. se puteau imbolnavi puteau muri. asemenea dumneavoastra.Capitolul 2: ELIMINAfl CUVINTUL „A INCERCA" 33 fabricat-o. erau delicate $i neajutorate. stramo§ii no$tri trebuiau sa se inve^minteze pentru a-$i tine de cald. Unghiile membrele oamenilor. Asemenea noua. Puteti descrie in detaliu o ingrijorare a dumneavoastra politiei sau pompierilor chiar inainte ca ei sa se apropie de casa dumneavoastra. nici pe eel care v-a expediat-o. va bate inima mai tare. Daca auzi^i un copil tipind. Cu o inzestrare in aparenta atit de jalnica. rozatoarele auzeau mai bine. Primii locuitori ai pe^terilor aveau la fel de multa nevoie de cuvinte pe atunci pe cit aveti dumneavoastra nevoie astazi pentru ca. Spre deosebire de $opirle pe$ti. Pielea lor fragila putea fi u?or distrusa. va relaxati poate chiar zimbiti. Capacitatea dumneavoastra de a va imbogati vocabularul este un dar biologic $i social transmis pe cai nevazute de-a lungul secolelor. O furnica obi^nuita era protejata mai bine.

Pentru a fl mai increzatori. va ginditi: „Nu pot vorbi in fata clasei. ne ofera $ansa de a formula ginduri. Da. ne permite sa dobindim atitudini care modeleaza viziunea noastra de ansamblu asupra vietii. inclusiv dragostea ura. un pionier in studiul lingvisticii. dar ce se intimpl& dacfi intr-adev&r nu pot? Exista o ?ansa ca vorbele — sau gindurile — dumneavoastra sa fle pur simplu neadevarate. ." Formulata astfel. acesta este un inceput bun pentru ameliorarea propriei persoane. apoi. ginditi in cuvinte. a remarcat o data ca u$urinta umana de a invata limba permite fiecaruia dintre noi mai intii sa comunice cu cei din jur. trebuie sa intelegem aceasta capacitate incredibila pe care o avem de a invata cuvinte — pentru ca increderea este o atitudine. sa fie capabile sa comunice o intreaga gama de emotii. Puteau descrie obiecte. Spre exemplu. Cuvintele le-au dat posibilitatea sa transmits altora cuno$tinte care au facut ca genera^iile urmatoare sa imbunatateasca uneltele deja exlstente $i sa inventeze altele.34 CURS PRACTIC DE INCREDERE adapostului sa planifice sisteme de aparare. care reprezinta comunicarea cu propria persoana. a§a cum a observat Whorf. Sinteti ceea ce gu\di{i — $i dumneavoastra. Vre^i si spune^i ci imi pot schimba atitudinea doar schimbind cuvintele pe care le folosesc? Da. in al treilea rind. Raposatul Benjamin Lee Whorf. negatia „nu" este o declaratie monstruoasa: Nu pot. atitudinile ni le insu§im. ca $i mine.

atunci miine — orice e necesar sa invatati ca sa vorbiti cu adevarat in fata clasei. pentru ca e dreptul dumneavoastra. Doctorii au trebuit sa a^tepte citeva zile sa mi se retraga umflatura ca sa-?i dea seama daca imi pot mi$ca sau . fara nici o indoiala. cu atit mai putin eu. Propozitia este ferma definitiva. nu-i a$a? Va respecta capacitatea de a stapini — daca nu azi. sa va spun cinstit. Totu$i. Totu$i. Sint de acord cu faptul ca atita vreme cit rostiti cu atita incredere ca nu puteti vorbi in fata clasei. Sint complet de acord. Bine. va imbogate?te viziunea." De data asta. Intr-o zi. nu mai am nimic de spus. nu o veti face — nimeni. De fapt. ceea ce este deosebit de important. Nu sinteti in stare. accept alegerea pe care ati facut-o. ca sinteti convins ca nu veti fi niciodata pregatit sa vorbiti in fata clasei — ceea ce. mi-am zdrobit miinile intr-un accident. Unii dintre colegii dumneavoastra ar sustine chiar faptul ca afirmatia dumneavoastra este absolut onesta $i ca eu ar trebui sa va accept rationamentul. ar trebui sa va ginditi ca afirmatia dumneavoastra nu se bazeaza decit pe puterea ei de a se implini. $i. nu va va obliga. imaginati-va ca ati fi spus: „N-am putut sa vorbesc in fata clasei. Aceasta afirmatie nu implica. nu e adevarat decit in masura in care o doriti. asemenea primei.Capitolul 2: ELIMINAfl CUVINTUL „A INCERCA" 35 Sa mai analizam o data cuvintele dumneavoastra: „Nu pot vorbi in fata clasei". Este un gind absolut corect veridic. nu-i a$a? Sinteti siguri de ceea ce spuneti. nu omite cu severitate alegerile pe care le veti face in viitor. pe cind eram un tinar soldat de marina la tabara Lejeune din Carolina de Nord.

mi-a spus doctorul.incerc" este un exercitiu periculos. Uneori. eliminati-1 de indata. „Stati o clipa". Sergentul plutonului meu mi-a fost alaturi de-a lungul acestui test. el mi-a raspuns ca vom mai incerca a doua zi. Acest cuvint ar trebui sa fie insotit de o eticheta de avertisment. Cind se strecoara in limbajul sau cuvintele dumneavoastra cuvintul Jncerc". AVERTISMENT: Autoritatile ne avertizeaza ca folosirea cuvintului . m-am gindit la acea experien^a de-a lungul anilor cind. Utiliza^i-l cu mare a ten tie. „Nu pot".Mi^ca-p degetul mare de la mina dreapta acum!" M-am format. Dupa cum mi-a sugerat. dar nu s-a intimplat nimic. i-am spus. Jncearca sa-ti mi?ti degetul mare de la mina dreapta". Uneori. ma simt tentat sa incerc cind ar trebui de fapt sa acfionez. ..36 CURS PRACTIC DE INCREDERE simti degetele. ma auzeam promitindu-mi mie sau altora sa incerc sa implinesc ceva. cu o putere uria$a de a va influenta comportamentul. am incercat. E toxic. . din cind in cind. Dupa atita vreme ma lupt inca cu microbul cuvintului „incerc". Mi-am mi$cat degetul. a intervenit sergentul..

§i cind auziti o expresie care limiteaza alternative^ cuiva. folositi-1 in mod con$tient in urmatoarele zile de flecare data cind va adresati celorlalti: „fncerca$i si-mi dati acel pix. insemnati-o cind ramineti singur puneti-va urmatoarele intrebari: Am folosit acelea^i expresii In imprejuriri aseminitoare? Cum anume limiteazi aceste cuvinte alegerea personali? Cum §i-ar fi putut modifica sau converti cei implicafi gindurile pentru ca ele si fie mai precise fi pentru a pune la dispozi{ia lor mai multe alternative? ." „incerca{i sa T& ridica^i. flt-i gata sa explicati repede — foarte repede — ca utilizarea cuvintului „incerc" face parte din cursul pe care-1 urmati." „Incerca^i si-mi da£i cartea aceea. Fi^i pregatiti pentru o serie de raspunsuri care variaza de la indiferenta la zapaceala. Cel putin.Incercaji si luati loc.. 2: NU INCERCATI Pentru a simti uria$a putere a cuvintului „incerc"." „fncerca{i si inchide^i televizorul. cum ar fi „Nu pot"." . Totu$i. Dupa acest exercitiu. s-ar putea sa va surprindeti folosind — gindindu-va la acest cuvint — mult mai rar. A doua parte a acestei teme este sa ascultati atent cum vorbesc ceilalti in urmatoarele §apte zile." „Incearci si ma siru^i. la iritare.Capitolul 2: ELIMINAfl CUVINTUL „A INCERCA" 37 PROVOCAREA NR." „incerca$i si-mi umpleti rezervorul cu benzini." Posibilitatile sint nelimitate instructive. asta ar trebui sa va ajute sa fiti mai con$tienti de pericolele pe care le implica verbul „a incerca"." „incerca£i sfi-mi da^i cecul.

Cealalta maimuta din pereche nu era in stare sa evite ?ocul. multi americani sint contaminati de o maladie contagioasa care mutileaza aduce imensa durere — o boala care poate fi atit de grava. Au facut ulcer au murit cele patru maimute care au fost capabile sa previna ?ocurile electrice. Cele opt maimute au fost impartite in perechi. un exercipu devenit clasic in cercetarea comportamentala. Patru din cele opt maimute au suferit leziuni stomacale $i ulcere groaznice $i au murit.CUM SA VA FACETI GRIJI POZfflVE in anii 1950. Cum v-a afectat pe dumneavoastra? . a fost efectuat un experiment ce avea ca subiecti opt maimute rhesus. Jpocurile au continuat cu regularitate vreme de citeva saptamini. Toti sint afectati. dar una dintre maimute din fiecare pereche era capabila — cind se aprindea o lumina — sa evite sa fie atinsa apasind o pirghie. Celelalte nu au avut simptome similare. Fiecare pereche a primit $ocuri electrice in mod periodic. incit mii §i mii de oameni mai degraba i$i iau viata decit sa xncerce sa-i gaseasca leac. Care dintre maimute s-au imbolnavit? Raspunsul v-ar putea surprinde. la Institutul de Cercetare al Armatei Walter Reed. Aceasta boala cumplita se nume^te grija. * in copilarie.

puteau avea incredere in mine. Ca cum eu a§ ?ti cine sint ei.Capitolul 3: CUM SA VA FACETP GRIJI POZITIVE 39 Mie mi-a adus nefericire. Mi-a luat multi ani enorm de multa experienta. nu aveam nici o cale de intoarcere. ma prefaceam ca nu sint ingrijorat. Ma comportam ca cind nu mi-a? face niciodata griji. va intrebari vreodata «Ce ma fac atunci cind vor descoperi cine sint cu adevarat?»" lata cum sta treaba: mi-am facut de fiecare data prieteni cu aceasta intrebare. Semana cu tentativa de a acoperi un vulcan. intrebarea care m-a bintuit din adolescenta: „Cind e intuneric sinteti singur. Cind eram adolescent. am avut minunata ocazie de a cunoa§te multi oameni de succes. De sute de ori i-am privit in ochi le-am pus intrebarea care pe mine ma ingrijorase mai mult decit orice. necazuri fara rost o mare tulburare ca sa inteleg cit am gre$it. nu aveam nici o revelatie. acei oameni care eu consideram ca nu fac la fel de multe griji ca mine. totdeauna cei pe care i-am intrebat au dat din cap afirmativ. Prea purine dintre lucrurile pe care le-am facut in viata mi-au adus la fel de multe necazuri ?i durere pe cit mi-au adus grijile pe care mi le-am facut pentru ce avea sa se petreaca. intelegeam. Gratie vietii mele de editor autor. Cit de incapatinat puteam sa liu! Nimic nu ma lumina. cum eram destul de naiv ca sa cred ca cei puternici cei ce au obtinut succesul nu i$i faceau griji. pentru ca intelegeam. Am vazut cum aceasta intrebare a topit . Eram convins ca grijile sint negative. Deci. credeam ca oamenii pe care ii admiram nu i§i faceau la fel de multe griji ca mine. nu se potrivesc decit ratatilor §i sint un semn sigur al e$ecului.

rnie. De fapt. ca poate nu ar trebui sa fiti unde sinteti? Daca da. 3. de fapt. oameni de ?tiinta. Ei nu aveau timp sa-$i puna intrebari sau sa chibzuiasca. actori de comedie. continuati lectura. diciplinata. autori. in cele mai tulburatoare clipe. fete biserice^ti respectate. frica nu inseamna nelini^te. milioanelor de alte suflete perfecte din lume ne este frica de acelea$i lucruri. Mi-e fricii si nu flu vulnerabil. trebuie sa intelegem clar diferenta dintre ele. va ingrijorati vreodata ca lumea va descoperi ca nu sinteti suficient de bun. dindu-le viteza.. 2. Mi-e fried s& nu flu inferior. asemenea noua celorlalti. frica e buna la ceva dupa ce o intelegem. dumneavoastra? Cind e intuneric sinteti singur. noi sintem majoritari $i noi sintem normali. ca puteti fi ranit. Semanau cu mine! De ce mi-era mie teama — $i de fapt de ce-mi este inca teama — ca altii pot descoperi? FRICILE UNIVERSALE 1. energie . arti^ti atleti. poate doua ca sa aleaga intre viata §i moarte: „Sa luptam sau sa fugim?" Adrenalina le curgea repede prin corp. Aveau un minut. studiata a unora dintre cei mai proeminenti conducatori — $i asta include directori de companii. Ne poate salva viata. profesori.40 CURS PRACTIC DE INCREDERE masca rece. Totu^i. Am descoperit ca ei erau. Mi-e fried si nu merit s& fiu respins. Nu sintem singuri. Nelini§tea este altceva — $i. Daca e sa spunem adevarul. pentru a fi mfii increzatori. Frica i-a mentinut pe stramo^ii no$tri indepartati in viata intr-o lume ostila.

Li se accelerea pulsul. De ce pun atita accent pe aceasta diferenta? Pentru ca. asta se nume^te nelini$te — $i nelini^tea este mult mai cumplita decit frica. Nu puteti alerga $i nu va puteti lupta pentru ca nu aveti de ce alerga cu cine sa . trupul dumneavoastra nu-§i da seama de distinctie. de parca v-ati afla fata in fata cu o creatura care vrea sa va infulece la micul dejun! Nelini^tea este frustranta: o invazie de energie care nu va folose^te la nimic. El simtea o frica adevarata. frica dispare. nelini^tea poate fi infinita. Cind sinteti ingrijorat despre ceea ce veti spune la o intrunire martea viitoare. Venele arterele se contractau simultan pentru a incetini singerarea daca erau raniti. Ati observat vreodata cum reactioneaza corpul dumneavoastra cind sinteti nelini$tit? Pulsul vi se accelereaza. i$i intareau capacitatea de aparare a organismului. ci la un potential pericol. adeseori. un raspuns nu la pericolul in sine. Cind ne ingrijoram pentru ceva care s-ar putea intimpla mai tirziu — cind spunem „Pur simplu $tiu ca n-o sa reu§esc!" — asta inseamna nelini§te. Reactia fizica in fata unui pericol clar imediat era frica — aceea^i frica de care depindem pentru a ne salva viata.Capitolul 3: CUM SA VA FACETP GRIJI POZITIVE 41 putere. Pe de alta parte. Astazi „frica" inseamna cu totul altceva. Cind va cedeaza frinele de la marina pe un deal. Omul cavernelor era pe buna dreptate ingrijorat ca vreun animal sa nu-1 infulece la micul dejun. ceea ce simtiti se nume?te frica. Gitul vi se usuca. Frica inceteaza de indata ce se incheie evenimentul: marina se opre§te. Se nume$te nelini$te. Va transpira palmele.

nimeni n-o sa ma placa. poate fi un sprijin bun §i sanatos. anticipind pericolul. i?i fac griji." Mi-am imaginat asemenea consecinte ingrozitoare ale grijilor zilnice (care ar putea avea loc) $i acum ro§esc cind mi le amintesc. apoi imi strigam so^ia: „Scumpo. ca sa ma asigur ca respira. Ce n-am Inteles eu in tinerete a fost ca grija. fie ea provenita din frica sau nelini^te. cu un nod in stomac. Cei mai mari eroi. Pe de alta parte. uneori il ciupeam. ?tim ca nelini§tea — ca o sursa adevarata de energie — ne poate ajuta sa traim msu bine — daca este directionata corect. $tiam ca voi e$iia. Pot tnv&ta fi eu si fac acest lucru? Da — ?i veti invata mai repede daca ve(i refine ca doar atunci cind imaginatia trage gloan^e oarbe. iar grijile sint nesanatoase: „Luni incep ?coala. ne exageram frica. Din propriile noastre experiente de viata. $tim ca nelini^tea poate provoca simptome variind de la o nelini$te trecatoare la mutilare psihologica fizica sau chiar moarte. oamenii care au dobindit un succes un triumf fara pereche. Pentru ca nu ma multumeam sa ma strecor in dormitorul fiului meu pe cind era un bebelu$. s-a trezit Eric!" Pentru a ne face doar griji care sa nu fie bolnavicioase — cu alte cuvinte. Stay chirciti. din aceasta cauza. este expresia unei energii tumultuoase $i. griji pozitive — trebuie sa invatam sa indreptam spre canale productive ." „Multumesc pentru ocazia pe care mi-ati oferit-o. ca $i din studii precum eel cu maimutele de la Institutul Militar Walter Reed. Diferenta este ca ei fac ceva in acest sens: i$i fac griji pozitive.42 CURS PRACTIC DE INCREDERE va lupta^i.

Este un exercitiu care a facut minuni pentru mine pentru aproape toti studentii mei: tine^i un jurnal scrieti ce va ingrijoreaza cind va ingrijoreaza. V-ati putea intreba de asemenea: „De ce cred eu ca s-ar putea sa pic? Pot face ceva care sa ma ajute sa tree? E prima data cind am pe cap aceasta grija?" 2. De indata ce ne examinam cu aten^ie grijile. cum ar fi sa invatam pentru un examen mai degraba decit sa ne facem griji pentru el. notati-o. majoritatea grijilor noastre incep sa dispara cind le analizam — pentru ca e greu sa ne mai facem griji cind incepem sa examinam ceea ce ne deranjeaza. avem ceva concret de facut. Actional Nimic nu inabu$a mai bine nelini^tea decit actiunea. 3: CHIAR $1 CEA MAI MINORA GRIJA Faceti acest experiment timp de o luna. care este eel mai groaznic lucru care se poate intimpla? Vreau sa spun eel mai groaznic. PROVOCAREA NR.Capitolul 3: CUM SA VA FACETP GRIJI POZITIVE 43 energia oferita de frica §i nelini$te. Acest lucru este posibil pe doua cal: DOI PA$I CATRE GRIJI POZITIVE 1. cind ne vedem grijile in context: „Nu pot dormi noaptea. aflam aproape intotdeauna ce avem de facut: „Ce pot face acum ca sa ma pregatesc pentru viitor?" Adeseori. Oricare ar fi grija. De flecare data cind . Sint ingrozit ca voi pica la examenul de miercuri dimineata." Ei bine. In^elege^i de ce •& este frica De cele mai multe ori. oricit de minora sau importanta ar fi ea.

dori^i sa vorbiti despre aceasta cu prietenii. peste 30 de zile. fie. Acest exercitiu este exceptia: pe: acesta trebuie sa-1 traiti singur. Va promit solemn ca acest exercitiu.44 CURS PRACTIC DE INCREDERE va preocupa ceva — chiar atunci cind pare sa se intimple la doar citeva secunde de la ultima preocupare — notati. Daca aveti aceea§i grija in mod repetat. merits efortul. . Parcurgefi intreaga luna. asemenea multora dintre ei. din cauza a ceea ce veti descoperi destul de repede — §i. Nu imparta$tyi rezultatele nimanui in toate celelalte aspecte ale Cursuhii practic de incredere — inclusiv In cazurile primelor doua provocaii — v-a$ incuraja. S-ar putea sa va entuziasmati la fel de mult ca ceilalp care au facut acest exercitiu din Cursul practic de incredere. facut cu silinta in tacere. am spus. Dar nu inainte. sa discutati cu altii despre ceea ce invatati. §i astfel ati putea fi tentat sa renuntati de indata ce veti avea revelatii. daca considerati acest lucru ca fiind util. Nu o faceti. Daca. s-ar putea sa considerati la fel de dificil sa rezista^i la ceea ce veti afla. De asemenea. veti incepe in curind sa vedeti rezultatele. Rezistati. scrieti-o in mod repetat.

— este importanta pentru top.45 CUM SA INCEPETI O CONVERSATIE Toy urim singuratatea. nu am fost sortiti sa traim singuri. cum 91 de ce ne cramponam de notiuni false. Indiferent de cit de complicate ni s-ar parea vietile pe care le traim. Mai intii. adevarul este ca apartenenta la comunitate — sentimentul de a fi impreuna. ea se chinuie sa se alature celorlalte — exact ca $i noi. De-a lungul celor citeva pagini care urmeaza. vom face urmatorul lucru: vom fi foarte atenti la maniera in care ne privim in oglinda — in care altii ne privesc. care ne mutileaza capacitatea de a ci?tiga incredere. uneori sa ne comportam asemenea unui copil cind avem cea mai mare nevoie sa fim adulti. f i n e t i minte simpla amiba. cum sa ne eliberam. . creatura monocelulara despre care invata orice elev? Separata de grup. sa fim precauti. oricit de mult ne-am dori sa negam sau sa nesocotim nevoia de compania celorlalti. ceea ce este $i mai important. vom examina substanta unora dintre relatiile in care sintem implicati: cum am invatat din cea mai frageda copilarie sa ezitam. Apoi vom actiona in sensul ameliorarii acestor perceptii — a noastra a lor. Asemenea majoritatii celorlalte fiinte vii.

ele sint fundatia care sus^ine intregul edificiu. Provocarea nu consta in cit de repede va puteti termina treaba pe care v-o propun eu. De asemenea. Im consecinta. acum ca v-ati inceput jurnalul zilnic. Nu infulecati totul dintr-o inghititura. Modul in care ne prezentam celorlalti („Ma numesc Walter Anderson. e mai bine sa il savurati cu rabdare. Daca va entuziasma^i in legatura cu vreo descoperire pe care o datorati Cursului practic de incredere — cum li s-a intimplat multor altor studenp — retineti ca v-au trebuit ani de zile sa deveniti ceea ce sinteti astazi. Iara^i. Ne a^teapta un drum lung. ci in cit de mult puteti ci^tiga din ceea ce faceti. fiind student la Cursul practic de incredere. Daca ati sta intr-o banca. incetiniti ritmul — nu sarip peste etape. e intelept sa presupuneti ca va va lua timp sa va schimbati intr-un mod semnificativ. increzatoare.46 CURS PRACTIC DE INCREDERE Primele trei capitole luate la un loc contin materialele de constructie esenpale de care avem nevoie pentru a constitui arhitectura unei persoane sanatoase. Nu inca. primii pa^i ii puteti face chiar in continuare. A venit momentul sa va avertizez: uneori v-ati putea simp tentat sa va grabip sa citip urmatoarea provocare cind va impresioneaza o anume tema. Deci. s-ar putea sa doriti cu tot sufletul sa imparta^iti ?i celorlalti ce ati invatat deja. ati facut cu siguranta descoperiri importante despre dumneavoastra preocuparile dumneavoastra. sint redactor") este . abtineti-va — nu spuneti nimic. ati intra la clasa o data pe saptamina vreme de §apte saptamini. va rog.

de natonalitate. hainele sint primele care au dezvaluit carei clase sociale apartinem. intelegeti ce vreau sa spun. ca tot ceea ce deducem — comportamentul la care ne a^teptam — dupa ce ne edificam asupra aspectului exterior al unei persoane.Capitolul 4: CUM SA iNCEPFTI O CONVERSATIE 47 adeseori o recunoa$tere a ap artenentei la anumite grupuri — familiale. sau despre capitalism? Fie ca aveti sau nu dreptate.. Haina nu-1 face pe . sa zicem. pre^edintele Statelor Unite ar participa la o conferinta pe teme economice imbracat la fel de tipator ca o vedeta de rock. Nu uitati. un actionar principal al Grupului Harley ar aparea la un raliu de motociclete imbracat asemenea pre^edintelui care tine discursul anual despre starea natiunii. cum ar fx el intimpinat? Daca. Ce alegem sa purtam — sau cum ne aranjam parul — anunta cine sintem cu claritatea taria unui tignal. Vedeti ce valoare are aceasta simpla declaratie. poate fi complet eronat. in ce grupuri ma includeti conform raspunsurilor pe care le-ati dat? Toate astea de la o simpla declaratie — $i n-ati auzit inca ce accent am! De fapt. Cu cite grupuri pot fi identificat? Numele meu elimina grupuri din care pro babil nu fac parte? In care grupuri ma plaseaza aparenta mea nationalitate $i ocupatie? Ginditi-va mai departe: Cite presupuneri se pot face despre mine pornind de la aceste informatii? Oare ce cred despre democratic. chiar inainte sa deschidem gura $i sa permitem ca limba accentul nostru sa ne tradeze provenienta.. Daca. pe de alta parte. ei bine. sau altele. caci vestimentatia alte elemente ale modului in care aratam ne invita ne incurajeaza sa facem presupuneri. totu$i.

Ce mesaje transmite Infati?area dumneavoastra? In aceasta seara. actional imediat. Aceasta dorinta — aceea de a face parte dintr-un grup. De$i vom discuta mai incolo despre Infati^are. tineti seama de faptul ca milioane de vieti au fost irosite • in razboaie in decursul istoriei. trebuie sa intelegem puterea increderii. face^i un inventar. Pentru a fi mai increzatori. care . ea este un indiciu (uneori un indiciu in^elator) care ne spune de unde pare ca provine cineva.48 CURS PRACTIC DE INCREDERE om. stilul vestimentar igiena personala? Ce credeti ca a?teapta ceilalti de la dumneavoastra? Sint aceste a$teptari conforme cu dorin^ele dumneavoastra? Hainele. stilul vestimentar igiena personala comunica adesea mai elocvent — cu mult mai repede decit limba. caci oamenii au aparat dintotdeauna idealurile grupurilor carora apartin. 4: INFATI$AREA Ce indicii despre propria dumneavoastra persoana transmit hainele pe care le purtati. Pentru a accentua acest aspect. daca dumneavoastra hotariti ca e nevoie de o schimbare $i o puteti transforma in realitate. ascuns in amintirile noastre din copilarie? Daca da. Influenta anturajului este putemica. in eel mai bun caz. necesitatea de a actiona a$a cum ne-o impune grupul — este un instinct puternic. De ce simtim aceste lucruri? De unde vine aceasta puternica dorinta de integrare? Este oare posibil ca raspunsul sa fie ingropat: adinc. PROVOCAREA NR.

Trupul dumneavoastra nu se separa de patutul de copil. sintem. acest grup este sursa unor legende speculate infinite: este vorba despre dumneavoastra $i despre persoana care va ingrijea cind erati un bebelu§. facindu-le sa apara sau sa dispara dupa propria dorinta.Capitolul 4: CUM SA INCEPETI O CONVERSAJIE 49 este cea mai importanta lecfie pe care o invafam in copilarie? Sa vedem: Primul grup in care sintem integral este deosebit de important. Prima separare din viata noastra este descoperirea dintr-o anume zi a copilariei ca eu dumneavoastra sintem doua persoane diferite. Placerea §i neplacerea sint senzatli care pot depinde de altii. o faceti. Aflati ca nu dumneavoastra sinteti stapin pe chipul zimbitor §i respiratia calda. nu $titi care este diferenta intre dumneavoastra lumea ce va inconjoara. $i de obicei noi nu ne dam seama de asta. Nu e acela^i lucru sa va atingeti chipul sau piciorul. E nevoie sa comunicati ceea ce vreti — a$a cum orice parinte poate marturisi. in aceea$i masura. La inceput. mai vulnerabili. Ati inceput sa percepeti. priveli$tea se modifica. chipul zimbitor respiratia calda pe care le vedeti simtHi uneori nu sint ale dumneavoastra. . Adeseori format din numai doua persoane. Observati ca atunci cind va mi^cati capul. dar inca nu $titi asta. dar ambele sint diferite in mod semnificativ de momentul cind atingem mina altcuiva. pentru ca am aflat ca nu putem controla tot ce se afla in jurul nostru. Apoi lucrurile se schimba. Depindem mai mult de ceilalti. sa simtiti ca aveti nevoie de ceilalti. Nu mai sinteti unicul locuitor al lumii dumneavoastra.

Pot fi iubit? Daca tinem cont de faptul ca toti incepem ca bebelu$i plingacio$i neajutorati.50 CURS PRACTIC DE INCREDERE Calitatea relapei dintre „dumneavoastra" „mine" da savoarea r ^la^iilor care urmeaza. Aflam ce putem influenta. Nu sintem niciodata mai vulnerabili decit atunci cind avem incredere in cineva — dar. Ce invata orice copil? Sa aiba incredere. paradoxal. cum ati inteles acest lucru? Asemenea mie. nu putem nici iubi. in plus. complet dependenti de ceilalti. riscurile din copilarie — cum invatam sa avem incredere in noi in ceilalti — ramin riscuri cu care ne vom confrunta toata viata: CELE TREI iNTREBARI PE CARE $1 LE PUNE ORICE COPIL 1. daca nu puteam avea incredere. nici nu simpm bucurie. inca din copilarie. ap invatat din propria experienta. Pot fi eu fnsumi? 2. raspunzind la eforturile noastre. Al^ii. iiilam in cine putem avea incredere — asumindu-ne riscuri. nu-i de mirare ca de-a lungul vietii imparta^im un sentiment de vulnerabilitate. Pot spune ceea ce simt? 3. personalitatea noastra incepe sa se modeleze. . Cit de bun sint? Este absolut evident pentru un adult ca poate fi deosebit de riscant sa ne incredem in cineva. Cit de increzatori sintem in fata riscurilor cu care ne vom confrunta in viata — u§urinta cu care ne putem separa de ceea ce ne este familiar — ne cuantifica gradul de maturitate. Totu$i. ne ajuta sa ne cuantificam progresul.

sa o includem — chiar daca numai vreme de citeva clipe — in grupul nostru. „cel de alatuii va ?ti cit de prost. Ani de zile. Dorim sa o ajutam. am indurat citeva dintre cele mai nefericite momente din viata din frica de a nu fi umilit. din frica de a nu fi respins de cei pe care ii credeam „mai buni" pe motiv ca eu nu sint suficient de bun: Ce ma fac atunci cind vor descoperi cine sint cu adevarat? Dar dumneavoastra? V-ati despartit vreodata de o persoana gindindu-va ca v-ar placea tare mult sa il sau sa o cunoa?teti. cit de nevrednic sint". persoanele educate imi . Vrem sa ii imparta$im propriile noastre nelini$ti. ne devine apropiata. din teama de a nu va dezvalui nepotrivirea? Dar ce se intimpla de fapt daca cineva i$i dezvaluie adevaratul chip? Cum reactionam intr-adevar cind o cuno^tinta proaspata i$i imparta$e$te nelini^tea cu noi. ce crede cit e de slaba? Aproape intotdeauna. ne bintuie frica. dar n-ati spus nimic — din frica de a nu fi suficient de bun. ne simtim amenintate prejudecatile legate de acea persoana. temerile gre^elile sale. Acesta este rezultatul scontat cind sfatuim pe cineva sa petreaca mai mult timp cu un prieten: „Iti va placea mai mult daca il vei cunoa$te mai bine!" „Dar daca spun prea mult". Vicepre$edintele va descoperi ca nu sint vicepre^edinte. savantul va intelege ca habar n-am de $tiinta. psihologul va descoperi cele mai ascunse ginduri ale mele. Cind cineva ne dezvaluie sperantele aspiratiile sale. ne arata de ce ii este frica.Capitolul 4: CUM SA iNCEPETI O CONVERSAJIE 51 o frica de desparprea de — sau respingerea de catre — cei de care depindem sau de care credem ca avem nevoie.

Dar aceste informatii. dupa toate astea. cite mii de ore traite cu intensitate le-au trebuit psihiatrilor pentru a-$i „cunoa$te" pacientii — uneori. tot se in?ala. Sau a$a credem noi. Putem cunoa$te pe cineva atlt de bine intr-un timp atit de scurt? Citi ani. Mi-a luat multi ani sa recunosc ca emotivitatea mea cind cunosc persoane noi este ceva normal sanatos. sint irelevante in raport cu adevarul urmator: De fapt. indiferent de cit de interesante ar fi. ci sa va concentrafi asupra a ceea ce aft vrea dumneavoastra sa ajlati de la el Asta face ca nelini§tea sa lucreze pentru dumneavoastra. ca nelini$tea pe care o sim^eam putea fi pozitiva ma putea ajuta sa imi formulez mai clar sentimentele sa subliniez sinceritatea interesului manifestat fata de ele: . Cu alte cuvinte. ne dam seama ca in primele noastre intilniri cu altcineva nu se clarifica decit doua lucruri: cit de similare sint atitudinile convingerile noastre cu cele ale interlocutorului hostru cum se coreleaza nevoile acelei persoane cu ale noastre. raspunsul nostru adresat cuiva pe care tocmai 1-am cunoscut reprezinta gradul de interes pe care ni-1 demonstreaza celalalt. Cind sintem foarte cinstiti cu noi inline. va ajuta sa va face^i griji pozitive.52 CURS PRACTIC DE INCREDERE vor vedea prostia — toate in douazeci de minute de conversatie. Nu sintem oare foarte maguliti cind cineva ne intreaba despre noi inline sau ne cere sfatul? Cind cineva ne spune ca parerea noastra conteaza? Abordarea pe care trebuie s-o adoptati cind va integral in grupuri mici sau cind intilniti pe cineva pentru prima data nu este sa povestiti nerabdatori ceva care va dezvaluie personalitatea.

Mi s-a spus ca seman cu unul dintre acei catelu^i de plastic cu capu§or mobil atunci cind ascult.Capitolul 4: CUM SA INCEPEJI O CONVERSATIE 53 Daca tinem minte sa petrecem primele doua minute incercind sa-1 relaxam pe celalalt. ati putea considera utile unele metode pe care le-am invatat $i le-am pus in aplicare care pentru mine au functional $ASE MODALITATI DE A PURTA O CONVERSATIE DE SUCCES 1. ne vom relaxa noi. zimbiti sau incruntati-va cind e cazul. entuziast. poate fara intentie. Pentru a comunica faptul ca va intereseaza sincer interlocutorul dumneavoastra dupa ce v-ati prezentat. Folosi^i cuvintele magice „De ce?" Puneti intrebari la care puteti primi raspunsuri ample. Cei care $tiu sa asculte trebuie sa fle pretuiti ca ni$te nestemate. Astfel de intrebari au tendinta sa intretina o conversatie plictisitoare.. in timpul unui interviu in vederea obtinerii unei slujbe. Dati din cap. sa fie activ. un public bun raspunde.exceptional". n-am rostit nici cinci cuvinte. sa scurteze discutia §i. Fiti un ascultator activ. Odata. sa semene mai mult cu un interogatoriu al unui prizonier decit cu un dialog prietenos. Mai tirziu. 2. „De ce?" sint cuvinte minunate cu ca- . directorul care ma evalua vorbea fara incetare. Straduiti-va cit mai mult sa evitati intrebarile la care se poate raspunde u§or cu „da" sau „nu". Sincer sa fiu. Ar&ta{i un interes real Faceti mai mult decit sa ascultati. am vazut raportul lui in care ma descria ca . De ce? Pentru ca ll ascultasem. Nu doar vorbitorul are nevoie sa demonstreze.

6. L&sati-l pe cel&lalt sa vorbeasc& Indiferent cit de mult $titi despre un anurae subiect. in acela$i sens. Daca repetati adeseori numele. sa a§teptati raspunsul apoi sa schimbati brusc subiectul. 5. daca vorbiti." Formularile absolute („Imi pare rau. celalalt e probabil mai interesat de ceea ce el sau ea are de spus. dar sint realmente interesat de felul in care ati ajuns la aceasta concluzie. dar nu sint de acord!") pun capat in mod dur conversatiei. Este la fel de nepoliticos sa puneti o intrebare. 4. Fi(i de acord cu tot sufletul. dezaprobati fara elan Daca trebuie sa nu fiti de acord. Folositi-le frecvent — invatati sa le iubiti prietenii: „Cine?" „Ce?" „Cind?" „Unde?" „Cum?" Toti imbunatatesc conversatia — inca cum! 3. scuzati-va §i intrebati-1 din nou. Pronun^a^i numele celeilalte persoane Folositi numele celuilalt frecvent in conversatie. dar daca uitati numele. indulciti-va abordarea: „Nu sint sigur ca sint de aceea$i parere.§titi deja ceea ce §titi dumneavoastra. nu invatati. Daca nu merge. retineti ca. formulati-va parerea sub forma de intrebare politicoasa. sa fiti intrerupt? Nu faceti nici unui dintre aceste lucruri.54 CURS PRACTIC DE INCREDERE litati magice pentru a sustine conversatia. Nu corectati fi nu schimba^i subiectul Cum v-ar placea sa fiti corectat? Sau. m$iva. Fiecare dintre noi raspunde la auzul numelui lui sau al ei. probabil nu-1 veti uita. .

Este semnificativ. Bunica mi-a spus odata sa evit racelile oamenii nervo$i de cite ori pot. Din nefericire. in timp ce ceilalti nu fac acest lucru. toate exemplele de speranta falsa fata de cele de speranta adevarata. indiferent cit de mare sau mica ar fi ea. unii vor ca al^ii sa simta durerea pe care ei o poarta in suflet. sa fle la fel de adinc raniti ca §i ei — sau mai mult. Concentrati-va asupra solutiei. Nelini$tea $i frica produc energie. Directia in care ne focalizam energia afecteaza in mod vizibil caiitatea vietii pe care o ducem. de asemenea. Cind ne confruntam cu o provocare ce ne deranjeaza. pe ce pare sa se concentreze persoana respectiva? Ati descoperit probabil acela§i lucru ca mine ca multi studenti ai Cursului practic de incredere: speranta adevarata este o atitudine mult mai sanatoasa decit speranta falsa pentru oamenii in cauza — ceilalti se simt mai bine $i reactioneaza cu mult mai favorabil in fata celor care traiesc cu speranta adevarata. . pina acum ca toti cei ce nutresc o speranta reala au tendinta de a se concentra asupra solutiilor. de la Provocarea nr. nervos sau provocator incit pur si simplu nu este posibil sa purtam o conversable normals? Scuzati-va retrageti-va. nu a problemei.Capitolul 4: CUM SA INCEPETI O CONVERSATIE 55 Dar ce ma fac daca ma intQnesc cu cineva care este atit de meschin. Acesta este un moment bun pentru a recapitula. Cum au reactionat cei din jur in mod diferit fata de cei care resimt o speranta adevarata de cei ce spera in mod fals? in fiecare exemplu. 1 din primul capitol. Presupun ca ati remarcat. E un sfat perfect.

Daca veti fi foarte atent sa puneti numai Intrebdri care invito. Practicati tehnicile din primele patru provocari. 2. Daca tot va faceti griji. ingrijorati-va in mod pozitiv. il veti ajuta pe intelocutorul dumneavoastra sa se relaxeze. Scopul dumneavoastra suprem in acest exercitiu este sa-1 ajutati pe celalalt sa se simta in largul sau. . inregistrati rezultatele. directionati-o catre un raspuns. ne vom relaxa noi. sigur ca da. la un raspuns amplu. Folositi acea energie in scopuri laudabile. Aplicati aceasta metoda cu eel putin $ase oameni diferiti.56 CURS PRACTIC DE INCREDERE intrebati-va: „Pierd vremea gindindu-ma la problema in sine sau ma concentrez asupra unei solutii?" Nu risipiti grijile in vint. Faceti in a$a fel incit sa meritati nota 10 — profitati de orice ocazie pe care o aveti in urmatoarele citeva zile. daca veti fi un ascultator activ. retineti ceea ce tocmai ati citit despre directia in care trebuie sa va focalizati energia recapitulati urmatoarele doua puncte: 1. PROVOCAREA NR. 5: FACETI IN A$A FEL iNCiT INTERLOCUTORUL DUMNEAVOASTRA SA SE SIMTA IN LARGUL LUI Pentru acest nou exercitiu. Daca nu uitam sa petrecem primele doua minute incercind sa-1 relaxam pe celalalt. Nu uitati: nimic nu lini$te$te sufletul mai bine decit actiunea concreta. veti folosi frecvent numele celuilalt. Lucrul la care reactionam noi cu adevarat cind ne intilnim cu cineva este gradul de interes pe care celalalt il demonstreaza fata de noi.

pe de alta parte. desigur. CE PARAFI A§a cum am mai spus. sint frica de cadere reflexul de a tresari ca reactie la zgomotele puternice. Mai tirziu aflam restul — ?i multe dintre acele temeri sint utile necesare. Este un filtru prin care tree toate experientele noastre de viata. oamenii. ajutindu-ne sa supravietuim in situatii periculoase. Singurele temeri cu care ne na$tem. In cele mai multe cazuri. increderea este o atitudine — adica un sistem de concept care ne predispune sa vedem lumea intr-un anume fel. a doua oara nu va mai sari — dar nu va incerca nici o plita rece. pentru a deveni mai increzatori. intelept sa respectam focul.5 CE SINT. trebuie sa incercam acea saritura pe care pisica lui Mark Twain nu ar face-o. frica este un filtru. CE AM. un filtru pe care noi. Pentru a ne desavir^i. Spre exemplu. nu este intelept sa fim atit de prevazatori incit sa nu putem gati o mincare calda. ati semnat un act de incredere inscriindu-va la Cursul practic de . A$a cum a observat Mark Twain. il concepem din vremea primelor noastre contacte dure cu realitatea. este. Ati facut un pas in acea directie. Sa luam in consideratie frica. de fapt. o pisica ce sare pe plita fierbinte o data.

pentru a $ti ce sa facem cind sintem in fata provocarilor cruciale ale vietii noastre — pentru a ne . este valabil $i pentru o fiinta umana complexa. 9i noi? Rar se intimpla ca vreunul din noi sa nu se fi comportat copilare$te macar o data cind s-a confruntat cu vreo provocare de adult — sa nu fi repetat purtarea pe care am dobindit-o in primii ani de viata. Aproape flecare student in anul intii la facultatea de psihologie cite^te cum psihologul rus Ivan Pavlov $i-a conditionat ciinii sa saliveze la sunetul unui clopotel. Este valabil pentru un simplu protozoar. mai dependenti. Mai faceti un pas. Ramlnep alaturi de mine. chiar cind nu mai erau recompensati cu mincare. nici nu vreau jucaria aia!" Inevitabil. iar aceste raspunsuri persista adeseori $i cind nu ne mai aduc satisfactie. Cind negam ceea ce dorim cu adevarat. ne apropiem mai mult de virsta copilariei. semanam foarte mult cu copila$ul care striga: „Oricum. cind ne limitam ocaziile de a create. increderea provine din actiune. ne simtiin mai neajutoratii. in mod sigur. fie ea cit de nepotrivita. mai vulnerabili — cu alte cuvinte.58 CURS PRACTIC DE INCREDERE incredere. care incepe prin recunoa^terea unei legi de baza a invatarii: Organismele repeta raspunsuri care ne-au adus satisfactii in trecut. Jjitiu ca m-am prefacut uneori ca un anume lucru pe care il doream cu adevarat — dar pentru care imi era frica sa imi asum riscul — nu este important pentru mine. cind incercam sa evitam o alegere sau sa ocolim riscurile vietii. Pot paria ca dumneavoastra ati facut la fel.

Capitolul 5: CE SINT. nici pesimi^ti. mai puternici. in timp ce altul invata sa identifice ocazia. Iara$i. Va amintiti cit timp am consacrat in copilarie invatarii lucrurilor pe care nu trebuie sa le facem? Nu atinge asta! Nu inghifi aval Nu merge pe acolo! Lasa-l in pace! In schimb. flneti minte? Chiar tineti minte? in tinerete. sintem oglinda vie a gindurilor noastre. CE AM. Stati putin! Pirintii mei m-au iubit si n-au vrut decit ce e mai bun pentru mine. Raspunsurile rebele inspira mai degraba vina sau pedeapsa. Pentru altcineva este un cimp care a$teapta sa fle cultivat. CE PAR A FI 59 face curaj — trebuie sa intelegem nu doar ce. ci cum am invatat. mai intelepp. Pentru o anume persoana. Pentru inceput. nu ne na$tem nici optimi?ti. ramine nerostit adeseori mesajul eel mai profundi Fa ce iti spun eu safaci. independen^a este rareori rasplatita. Unul dintre noi invata sa intrevada pericolul. Lumea in care traim arata dupa cum o vedem noi. In mare. n-au vrut decit si mi protejeze! Nu am nici un motiv sa pun in dubiu dragostea sau grija parintilor dumneavoastra. Ceea ce va rog sa luati in considerate este ca multe dintre amintirile noastre sint inconjurate de o aura stralucitoare de virtute: parintii no^tri erau mai mari. Dumneavoastra cu mine putem invata. Dupa cum spuneti . putem invata sa vedem mai clar. ceea ce se intinde inaintea noastra este un acru de pamint desert. sa vedem cum sint impregnate in personalitatea noastra vechile obiceiuri care ne-au intrat in singe.

Spre exemplu. ci sa va puneti intrebari importante care va vor ajuta sa aflati cine sinteti cu adevarat. ei ne-au iubit. Am o astfel de intrebare. la vulnerabilitatea noastra mai degraba decit la forta care ne anima. in ciuda iubirii nemarginite $i a experientei in domeniul $tiintelor sociale. fie ei $i prieteni. Anul trecut. capabil §i iubitor. Simt ca sint pe un drum bun. Citeodata.60 CURS PRACTIC DE INCREDERE dumneavoastra. prea adeseori am fost mai atenp la pericole decit la ?anse. am inceput o a doua carieri. Scopul nu este sa va pedepsiti parintii pentru ca sint la fel de imperfecti ca sotia mea §i ca mine. Cu siguranta ca amindoi ne-am ferit copiii de prea multe riscuri. la virsta de 39 de ani. mi-ar placea sa cred ca sint un parinte bun. Ca sotia mea. ca sa vedeti cum va des- . am facut gre^eli uria$e ca tata. grijile noastre cople$esc bunul simt: sintem paring. bine. Un motiv in plus sa examinam cu atenpe ceea ce am invatat. dar de ce? Pentru a fi mai increzatori. trebuie sa fim con$tienti de propria noastra identitate provenienta. se pare ci nu mi pot ab^ine si nu mi compar mereu cu prieteni care ciftigi mai mult. astfel incit sa ajungeti increzatori la destinatia pe care o doriti. le-am transmis in mod inco$tient copiilor mei unele dintre propriile mele indoieli. fi ma tulburft. Totu$i. Cum si mi ab$in si mai compar ca si mi concentrez asupra propriilor mele capaciti{i? E normal sa doriti sa va masurati puterile cu ceilalti. Totufi. De ce? Pentru ca ne iubim mult copiii. Bine. §i ne facem griji cu privire la siguranta viitorul lor.

puteti avea un extraordinar sentiment de desavir^ire. Dar. pe de alta parte. Cred ca sinteti pe drumul eel bun. Numcd pronuntind aceasta afirmatie dificila. Intr-o zi.Capitolul 5: CE SINT. de eleganta sportiva. CE PAR A FI 61 curcati. Daca. in fata noastra sta o fiinta care vibreaza de indignare. cochilia in care se ascunde un copil se da la o parte. succesul prietenilor dumneavoastra este treaba lor. nu doar eel de a invinge pe cineva. nu a dumneavoastra. un strain capricios care. asemenea atletilor. Cu toate acestea. poate deveni intolerant. Ati remarcat vreodata ca arti^tii buni. la cea mai mica provocare. veti fi dezamagit. . pentru ca sinteti con?tient de un adevar profund: Singurul motiv pentru a intra in competitie este sa progresati. Va exista mereu cineva care sa va depa^easca acum in viitor. cind scopul real este sa faceti progrese. Brusc. Oiice atlet de succes invata ca cea mai buna metoda de a-$i imbunata^i performanta este sa concureze cu un sportiv mai bun. Atitudinea dumneavoastra este mai sanatoasa §i mai stabila decit v-ati putea da seama. Cred ca ceea ce urmeeiza — o radiografie a adolescentei. CE AM. competitia poate stimula increderea. respectul dumneavoastra de sine nu depinde decit de un ritm de alergare mai rapid. ati inceput sa schimbati directia asupra careia v-ati concentrat pina acum. apoi a maturitatii — va va fi deosebit de util. asemenea unui ou care se sparge dinauntru. ridica intotdeauna $tacheta putin mai sus? Progreseaza pentru ca se provoaca pe ei Cind priviti din perspectiva corecta. a$a cum recunoa^tep chiar dumneavoastra. de un ci^tig mai mare decit al altora.

Ne ies co$uri. Plonjam in situatii pe care nu sintem gata sa le suportam. avem vise erotice. seamana mult cu valsul alaturi de un pore mistret spinos. Adeseori incercam sa mascam nesiguranta din suflet cu bravada aroganta. coaja de ou care ne-a protejat copilaria se sparge $i erupem. femei sau fete. Pe de alta parte. viata este o descoperire care ne provoaca bucurie. Cautind sa obtinem controlul.fi. ne grabim sa intrebam: „Cine sint eu?" Desigur ca aceasta intrebare nu ne parase^te toata viata. ea ne ia peste picior. ne lipse§te increderea ?i putem fi de nestavilit. pentru parintii no^tri. adolescenfii sint in cautarea propriei identita. dar niciodata nu cautam raspunsul cu mai multa fervoare cu mai multa daruire lipsita de discernamint — $i niciodata nu ne scapa mai mult raspunsul printre degete. Viata e plina de . cautam aprobare ajutor in privirea adultilor din jurul nostru. ni se schimba vocea. il pierdem eel mai adesea. sa controlam ceea ce ni se intimpla. ca adolescenti. bijbiind fara putinta de intoarcere pe un drum presarat cu necazuri. nepoliticos. Confuzi. laudaros chiar mincinos. Acum. puternici sau slabi — daca sintem barbap sau baieti. o trezire din amorteala. ne create par. In adolescenta incepem sa luptam pentru a descoperi cine ce sintem. Pe de o parte. Numim acest anotlmp din viata noastra adolescenta. Cine sint eu? Copiii invata cind sa aiba incredere. ne tulbura. Parca nu mai devreme de ieri.62 CURS PRACTIC DE INCREDERE rebel. tocmau atunci vietile noastre seamana cu un haos absolut. Nu sintem siguri daca sintem buni sau rai. deprimati ?i adesea speriatu ne putem comporta egoist. Dorim cu tot sufletul sa intelegem.

CE AM. Experimentam. cu atit mai putin parintii no$tri. Sintem lie fete. fie barbat! buni sat i rai. Va amintiti. superiori sau inferior! Nuantele de gri nu exista. Pentru majoritatea oamenilor aceasta etapa continua in al treilea deceniu de viata. respingem chiar pe cei care ne sint cei mai apropiati. Incercam astfel sa ascundem ingrozitoarea indoiala care ne tortureaza in legatura cu propria noastra persoana. Sintem convin$i ca nimeni. cu rezultate care ne pot rasplati.Capitolul 5: CE SINT. sau poate $i dupa 30 de ani. adolescenta nu se opre$te ca un ceas la sfir^itul acelei perioade din viata. sa-1 intelegem. sa-1 intoarcem din drum. Adeseori. fie femei. In plus. vorbim cu autoritate — o falsa autoritate. nu poate In(elege ceea ce simtim. Nesiguranta este insa negata. Sintem prizonieri intr-un carusel rapid. strigam: „Ce se intimpla cu mine?" Cre^tem. chiar va amintiti? Cind sintem adolescent! ne schimbam rapid radical. Invatam sa gindim singuri. pot fi cornice sau tragice. incercind sa-1 incetinim. ne-au iubit — astfel incit sa putem trage propriile noastre concluzii. lovindu-ne. Traim intr-o lume a celor mai rele $i a celor mai bune lucruri. CE PAR A FI 63 situatii extreme. sa-1 conducem. care ne-au invatat. Am intilnit cu totii adulti care incearca sa-$i ascunda temerile . a§a cum se crede de obicei. ne exteriorizam emotiile confuze renuntind ferm §i definitiv la orice sugestie care ameninta sa dezvaluie ceea ce simtim cu adevarat — indoielile secrete care ne incearca referitor la propria noastra persoana. ne asumam riscuri: instinctiv. Cind sintem singuri. fie baieti.

Un nounascut este foarte diferit de un copil de doi ani. Totu$i. Adeseori. care afi^eaza o iubire incendiara. ci adolescentin. devenim mai putin neajutorati cu fiecare zi care se scurge. Acum sa privim mai indeaproape ceea ce am construit. fara a parea vreodata sa le ajunga ceea ce au. Primul pas este constituit. • Asemenea copilariei. ei i$i fac du$mani. cind i se spune unui adult ca se comporta ca un copil. totu^i nu par niciodata sa se placa pe ei in$i$i. de fapt. Speciali^tii in sociologie au descoperit ca undeva intre virsta de doi patru ani incepem sa discernem binele de rau. iau atitudine $i sint lacomi de bani §i putere. urmatorul este adolescenta. Cre^tem de la prima celula. ultimul este maturitatea. E u$or sa ne minunam de cum evolueaza corpul nostru. Trebuie sa recunoa$tem diferenta. Copilaros? Nu. nu par niciodata sa invete din propriile lor experiente. adolescenta este formata din mai multi pa$i — aceasta etapa tumultuoasa a vietii noastre nu se sfir$e$te in general in . incepem sa intelegem conceptul de dreptate. un pu$ti de trei ani nu e acela$i lucru cu unui de noua ani. dintr-o serie de nenumarati pa$i marunti. ?i mai impresionant este ceea ce se intimpla intr-o zona invizibila. negindite autodistrugatoare. Imaginati-va trei pa$i uria§i: Primul este copilaria. el nu e copilaros deloc. ei i$i asuma riscuri pentru cauze eronate. lata de ce acest pasaj este important. fie ca riscurile pe care $i le asuma au succes sau nu. in creierul nostru. adolescentin. mai tirziu. aproximativ intre opt §i zece ani. §i.64 CURS PRACTIC DE INCREDERE asumindu-$i riscuri care sint cu siguranta nebune§ti.

a§a cum am remarcat inainte. Pe de o parte. Mi-am dat seama ca ar fi prostesc sau imposibil sa incerc sa stabilesc date precise la care ni se schimba viata. parintii. prietenli. de la aproximativ zece sau doisprezece ani pina la aproape $aptesprezece sau optsprezece ani Lupta noastra pentru identitate incepe serios: ne intrebam: „Cine sint eu?" Ne scufundam in propria persoana. adoptam limba. de la aproximativ optsprezece sau nouasprezece ani cam pina la douazeci si cinci de ani incepe sa va ingrijoreze viitorul. Timpul se scurge cu cea mai mare rapiditate. CE AM. visam la un viitor de mare succes cu un efort minim: „Voi fi bogat! Voi fi faimos!" Faza a Doua. pe de alta parte. Ne facem probleme. exista trei faze esentiale. sau trei treimi in perioada de aproximativ douazeci de ani pe care o cunoa$tem sub numele de adolescenta: CELE TREI FAZE ALE ADOLESCENTEI Prima Fazi. nici macar pina in douazeci cinci de ani. in ansamblu. in prezent. CE PAR A FI 65 doar citiva ani. hainele §i un stil atit de asemanatoare cii cele ale prietenilor no$tri incit un observator ar crede ca am fost cu totii modelati cu aceea$i forma de prajituri. Traim pentru momentul de fata. Triunghiul este clasic: noi. Dar . Ne intrebam: „Ce voi face? Trebuie sa fac ceva. incercam sa ne separam de paring. nu mai putem respinge lumea adultilor. in timp ce. in acela$i timp. cautam cu disperare sa flm aprobati de cei egali cu noi. respingem lumea adultilor. Din punct de vedere emotional. rareori in viata sintem mai conformi$ti. Totu$i. De$i adeseori dorim neaparat sa fim nonconformi$ti.Capitolul 5: CE SINT.

nesiguranta i§i arata coltii punem in pericol relatiile de acasa de la serviciu. mai tari $i putem sa ne infruntam mai u$or cu respingerea.66 CURS PRACTIC DE INCREDERE ce? Cine sint eu?" Ne testam. putem parea oameni de mare succes — dar continua adaptarile subtile §i substantiale la lumea celor adulti. atra§i inevitabil catre maturitate. mai punem o caramida la fundatia sanatoasa a personalitatii noastre. ne intrebam: „Cine sint eu?" Niciodata nu este mai inspaimintatoare respingerea decit in adolescenta. a$a cum am fost eu. inca absorbiti de propria persoana. putem sa avem copii. Ironia face . chiar uluit daca cineva mi-ar fi spus ca intr-o zi — astazi — voi scrie cu convingere ca vulnerabilitatea ma poate intari. Sintem mai increzatori pe masura ce facem fata provocarilor pe cont propriu. Semanam cu ni$te adulti. Doar asumindu-ne riscuri. adeseori plecind de acasa. De fiecare data cind sintem acceptati de ceilalti dupa ce dezvaluim ceea ce simtim cu adevarat. nu mai avem acelea§i sperante. Sint sigur ca in adolescenta a§ fi fost surprins. de la dou&zeci $i cinci la treizeci de ani Ne e mai clar cum va arata viitorul nostru. ne simtim mai in largul nostru cu trupurile pe care le avem acum decit inainte. Ni se schimba planurile pentru o viitoare cariera. expunindu-ne la situatii jenante. Totu^i. Iara^i. §i ne concentram mai mult asupra modalitatilor de a ne intretine. Putem sa flm chiar casatoriti. sintem mai puternici. nu sintem atit de increzatori pe cit parem. Paza a Treia. Ne testam puterile $i limitele — dar. acum $tiu ca aprobarea cdtcuiua md satisface cu adevarat doar cind am riscat saJiu respins. Cum dramaticele schimbari din pubertate s-au incheiat. Pe masura ce ne luptam.

dobindim adevarata incredere care provine doar din faptul ca sintem acceptati ca atare. tot ceea ce posed.Capitolul 5: CE SINT. Cred ca o anecdota pe care mi-a spus-o odata laureatul Premiului Nobel Elie Wiesel ilustreaza bine natura fragila a ceea ce credem ca posedam: Vazind cit de putine lucruri are un rabin intelept vestit — profund dezamagit de simplitatea vietii pe care o ducea rabinul in ciuda faimei sale de nivel mondial — un turist 1-a intrebat nepoliticos: „Domnule. Casele se invechesc. TREI MODALITATI DE A NE CUNOA§TE 1. felul in care raspundem la fiecare dintre aceste perceptii ne ajuta sa ne definim personalitatea. CE AM. in cele din urma. CE PAR A FI 67 ca. visele dorintele mele. Ce am sint lucrurile mele. alegerile mele. Ma§inile mginesc. Dar cine sintem cu adevarat? E adevarat ca avem nevoie de ceilalti ca sa ne ajute sa ne exploram identitatea — dar. Este esenta mea. adeseori. numal atit aveti?" Rabinul a ambit. atit mo§tenite cit $i dobindite. fiecare din noi trebuie sa raspunda singur la intrebarea: „Cine sint eu?" Cred ca ne putem cunoa^te in trei feluri. lucrul de care ne temem eel mai mult in adolescenta este insu$i procesul prin care invatam sa facem fata respingerii: Dezvaluindu-ne personalitatea. Averile se maresc scad. sentimentele mele. Ce sint cine sfnt cind sint singur — fiinta ce se ascunde in sufletul meu — ansamblul complex de capacitati. hainele se rup. a aratat spre valiza turistului ?i 1-a intrebat: „Dumneavoastra numai atit aveti?" . Totu§i. 2.

Pentru care dintre acestea trei sintem mai dornici sa riscam — ce este eel mai important pentru noi — este o dovada a maituritatii noastre §i un semn de incredere in sine. Infeleg ce ati spus cind a{i afirmat ca Increderea este eel mai important lucru pe care il invat&m In copilarie Si recunosc cit de absorbit de mine eram ca adolescent. Nu ma pot cunoaste decit atunci cind cintaresc cu atenfie „ce sint" mai presus de celelalte griji. adolescentii i§i cauta identitatea. a raspuns el. e mai delicat sa vorbim despre felul in care ne privesc ceilalti — adeseori mai putin inteles decit sentimentul exagerat de posesiune. Ce sint. Imaginiti-va ca stati in fata unei oglinzi aburite. ce par a Ji. Totu§i.68 CURS PRACTIC DE INCREDERE „Desigur". Dar cum devin adult? Copiii invata cind sa aiba incredere. in a fx aprobati de cei egali cu ei. „$i eu la fel". adolescentii incearca sa se regaseasca in lucrurile pe care le poseda (remarcati interesul brusc pentru haine!) chiar cu mai multa intensitate. a raspuns turistul. oamenii maturi odd dincolo de ei in$i$i. cum sint privit de copii cind spun „da"? Dar cind spun „nu"? intotdeauna. ce am. ca editor. Va vedeti pe dumneavoastra? . Bine. Rabinul a dat din cap. 9tergeti aburul. 3. Ce par a fi reprezinta ceea ce cred ceilalti despre mine. Spre exemplu. cum a? putea fi descris de un autor a carui lucrare o accept? Dar de catre unui a carui lucrare o resping? Am fost mai cored In vreuna din situatii? Ca tata. de acord. „dar eu sint numai in trecere".

Doar cind invatam sa spunem cu convingere: .Accept ceea ce sint". ci cauta sa fie impliniti. Daca spun ceva nostim ei rid. iar oglinda ar deveni sticla. eu $tiu ca nu asta vor. Erau eel putin la fel de tulburati ca noi. Ceea ce ii scotea in evidenta pe ace$ti conducatori nu era pacea sufleteasca. CE AM. sa ne confruntam cu riscurile — §i pierderile — ca un adult. putem inlatura argintul. De-a lungul anilor. Cred ca provocarile pe care merita sa le luam in consideratie ne ajuta sa ducem o viata desavir§ita. acceptind ceea ce sintem. cu defecte cu tot. asta inseamna ca sint fericiti. Ca adolescent!. Cind putem vedea dincolo de propria noastra reflec[ie — cind vedem $i avem preocupdri dincolo de noi inline — numai atunci devenim adulft in copilarie. Lumea este o arena cruda §i imprevizibila. Totu^i. CE PAR A FI 69 Acum inchipuiti-va ca puteti §terge oglinda atit de tare incit argintul din spate ar disparea. adulfii vad dincolo de ei in$i$i. ci mai degraba felul in care invatasera sa-?i organizeze viata in jurul unei ambitii nobile §i sa se concentreze asupra ei: Copiii invafd cind sa aiba incredere. cind incepem sa avem incredere. Ei nu cauta „fericirea". Cind ne subordonam viata unor idealuri inal- .Capitolul 5: CE SINT. incepem sa ?tergem aburul de pe oglinda. Ei bine. asta v-ar putea surprinde — §i u$ura: oamenii cei mai de succes pe care i-am cunoscut purtau o lupta crincena cu ei in$i$i. multi oameni mi-au spus ca vor sa fie fericiti. Ca adulti. sintem suficient de pregatiti sa privim dincolo de noi inline. daca nu mai mult. in cautarea identitatii. ne cercetam reflexia. adolescenta sint in cautarea propriei identitafi.

$i a$a mai departe. Mereu se intimpla cite ceva acolo. masoara digestia. in timp ce monitorizeaza temperatura $i mediul. ba chiar o lume noua. lata cum stau lucrurile: nu se poate ca dumneavoastra sau eu sa fim ni§te ignoranti. toate in microsecunde! Creierul dumneavoastra indepline$te atit de multe sarcini in acela^i timp. puteti construi o viata noua. cu viteza luminii. 2. incit simpla lui . Cite functii credeti ca indepline^te creierul dumneavoastra chiar acum? Proceseaza simbolurile limbii dumneavoastra folose$te alfabetul pe care 1-a memorat. Credefi in ceva important Via{a dumneavoastrft este demnd de o motivate nobilft. Atita vreme cit trait*. reu$im inainte de a afla rezultatul.. Cind rostiti „Sint responsabil". In creierul dumneavoastra sala$luie§te un computer mai sofisticat 91 mai puternic decit toate ma$inariile create de inginerii de la IBM. Oamenii nu sint construiti astfel. directioneaza mi$ca simultan parti ale corpului. Apple. coordoneaza transformarea combustibilului in energie. Aceasta este baza celui de-al doilea dintre cei $apte pa$i catre implinirea personala: AL DOILEA PAS CATRE IMPLINIREA PERSONALA 1.70 CURS PRACTIC DE INCREDERE te. Compaq Microsoft impreuna. creierul dumneavoastra nu poate fi gol. Asumati-va responsabilitatea Acceptati responsabilitate deplina pentru comportamentul dumneavoastra..

Clara Barton. Martin Luther King Jr. Cind spun: „Credeti in ceva important". sintem incurajati sa respectam limitele interdictiile verbale. Abraham Lincoln. lucru care. ei bine. CE PAR A FI 71 putere itf ia respiratia. in aceste conditii. Frederick Douglas. ci via^a este o intimplare ce ne ia prin surprindere pe care nu o putem coordona. adeseori am fost influentati sa credem exact contrariul. Din nefericire. sintem incurajati sa delimitam clar acei eroi de propria noastra persoana — ca $i cum n-am putea niciodata sa pa$im alaturi de ei. Cind nu mai sintem copii... noi facem parte din „acei oameni". ce erau? Tot oameni.Capitolul 5: CE SINT. in sine. nu este surprinzator ca ne trezim crezind ca nu sintem definiti de propriile noastre alegeri. Citeodata. Eleanor Roosevelt. invatam sa idolatrizam eroii. capacitatea lui de memorare este atit de vasta incit nu poate fi masurata exact. Winston Churchill. sint ei mai mari decit viata? Totu$i. este bun. Mahatma Gandhi. Desigur ca acei oameni gre$esc. ca sint capabili sa nu creada in nimic.. in acela^i timp. Marie Curie. Spre exemplu. unii oameni sint convin^i ca pot fi pustii. Hany Truman. Departe de mine gindul de a-i discredita sau de a le dimi- . dinlauntrul meu mi-ar putea raspunde imediat: „Dar eu nu sint un om important". Acest echipament uluitor a fost proiectat sa functioneze perfect pina la ultimul detaliu — dar. o voce ginga^a . Spre exemplu. inzestrati cu un creier §i functii trupe$ti. Ioana d'Arc. CE AM. din nefericire. Instruirea noastra (pe care speciali§tii in $tiinte sociale o numesc „integrare sociala") este adeseori subtila — deosebit de subtila.

Puteti striga: „Hei. in ce credeti? Ar trebui sa credeti in dumneavoastra in$iva. Ace$ti oameni sint exemple. Fiecare dintre noi crede in ceva. Pacat ca. un principiu — ceva. astfel alegem cine vrem sa fim. nimeni nu a trecut prin viata fara sa creada. inca din copilarie. mult mai important. $tiu ca etapele existentei noastre nu pot fi delimitate cu absoluta exactitate: viata este dezordonata. domnule antrenor. Permiteti-mi sa va ajut. un partener de viata. de vreme ce $i noi sintem jucatori in acest uria§ joc ce se nume^te viata. In ciuda a ceea ce ar spune oricine. parinti. Ce . anotimpurile se suprapun. $i nu sintem niciodata pustii. un prieten. pentru ca lucrurile in Ccire credem. Din contra. gindurile noastre ne reprezinta. putere. Poate ne concentram asupra $tiintei. am fost invitati sa-i admiram mai degraba decit sa ne a$ezam alaturi de ei. ne modelam propriile suflete prin alegerile pe care le facem. faptul ca erau fiinte umane. modele. Altii ar putea imbrati^a o misiune. Ce credeti dumneavoastra? $i. o cariera sau o pozitie sociala. A$a cum am spus. jucati cu mine!" veti fi auzit. nu zei. Poate credem in Dumnezeu — sau credem ca nu exista nici un zeu. Inca o data. totu$i au reu$it atit de mult ne da mie dumneavoastra speranta adevarata.72 CURS PRACTIC DE INCREDERE nua contributiile. Unii dintre noi aleg sa creada ca nimic nu conteaza — fapt deosebit de trist. un tel. idealurile pe ceire ni le propunem sint motivele pentru care traim. Poate credem in bani. Ar fi naiv sa sugerez ca a? putea discuta suficient de mult in acest capitol — sau in acest curs — incit sa pot examina in profunzime vastitatea vietii omene^ti.

asumarea riscurilor pentru a construi incredere. CE PAR A FI 73 am incercat sa fac aici. este sa va incurajez sa reflectati. adultii vdd dincolo de ei in$i$l pentru a fi adulti trebuie sa faceti fata unui lucru care va cople$e$te — pentru ca viata dumneavoastra e demna de o motivatie nobila. ci le veti oferi un sens. Acel cuvint este lupta. orice trib care a existat sau va exista vreodata — pentru toate popoarele. un cuvint care se aplica atit copilului Ccire s-a nascut acum 2 000 de ani cit celui care nu a fost conceput inca. noi. marcind traseul cre^terii noastre. Pentru a invata lectia increderii. oamenii. de fiecare data cind ne confruntam cu o provocare dificila. induram cu totii pina la ultima bataie de inima.Capitolul 5: CE SINT. E valabil pentru orice cultura. fie ca ne e frica sau doar simpm o nelini$te minora. sa cautati cu blindete agresivitate motivele pentru obstacolele ascunse care va re tin. CE AM. Astfel. Cind ne agatam copilare$te de vreo notiune falsa. indiferent cita siguranta ne-ar oferi. . nu doar ca va veti scoate in evidenta eforturile. Ei triumfa — in vietile lor noi gasim sensul propriilor noastre vieti. II practicam cu totii ?i supravietuim cu totii. Foarte putini dintre noi par sa faca mai mult. toate rasele. adolescentii sint in cautarea propriei identitati. Retineti. cind sa aiba incredere. ci facem mai dificila — periculoasa —. vorbitorii tuturor limbilor. nu doar ne intirziem cre$terea. imparta$im o experienta universale care poate fi concentrata intr-un singur cuvint. e bine sa fim cinstiti ?i sa ne intrebam: „Cui raspund? Pe cine incerc sa multumesc?" Copiii invata.

Eram reporter de ziar luam interviuri pentru un arti- . Chiar laureatii premiului Nobel precum Elie Wiesel $i Mairead Corrigan Maguire au simtul umorului. nu formulati sentinte prea serioase. imbrati^ati principiul $i fiti buni cu toti cei pe care ii intilniti zi de zi in casa in afara ei prin vecini. scrieti pe hirtie eel mai bun cuvint sau cea mai bund propozifie care caliJica semnificatia misiunii acelei persoane. Ce a? vrea insa sa faceti este sa atingefi lumea care va inconjoara. Nu atirna nici un nor intunecat deasupra capetelor lor. sa va eliberati de tot ce aveti §i sa va catarati pe creasta unui munte in cautarea unui gind maret. Ar putea dura un timp. in ciuda ororilor pe care le-a vazut in lagarele de concentrare naziste sau in Irlanda de Nord. ginditi-va putin. Totu^i. in locul unei disertatii lungi.i ECHIPE Fac 'ti o lista de oameni. Urmariti-va misiunea cu strictete: Imi amintesc de o adolescenta pe care am cunoscut-o acum mai multi smi. din care echipa afi dori sa fao ?(i parte? Oct ipati-va de aceasta insarcinare fara graba.74 CURS PRACTIC DE INCREDERE PRC'VOCAREA NR. intr-o comuna. spre exemplu. Concentrati-va asupra acestui subiect cu atentia pe care ati acorda-o scrierii unei teze trimestriale. pe care !i admirati datorita modului in care $i-au trait viata. $i asta e bine. va rog. Apoi veti fi pregatiti. inainte sa incepeti. Daca veti descoperi cuvintul „bunatate". Sinteti in cautarea unui principiu pe care sa-1 puneti in practica. 6: ALATURATI-VA UN . Retineti ca aceasta insarcinare nu este menita a va incuraja sa-i indepartati pe cei pe care ii iubiti. Cu alte cuvinte. vii sau mor^i.

Fata s-a oferit sa-mi spuna care este sensul vietii. CE PAR A FI 75 col. a carui igiena personala era indoielnica. A$a cum am spus. aratind inspre un tinar a§ezat in apropiere. Xum adica?" am intrebat-o. cautati un principal pentru a-l pune in practica. dupa ea: Jubirea". „$i pe el?" am intrebat-o. apoi a repetat: „Iubesc omenirea!" Uneori. c mai u$or sa iubim ceea ce nu trebuie sa atingem.Capitolul 5: CE SINT. ca in cazul prietenei mele adolescente. . „Iubesc omenirea!" mi-a spus. a spus. A facut o pauza. a dat u$or din cap ca „nu". CE AM. §tiu ca il veti gasi.

s-ar putea sa considerap ceea ce am invatat eu ca fiind un sfat util. veti fi mai putin emotionat daca sinteti cu unui sau doi prieteni. Timiditatea este doar un fragment infim din fiinta noastra. Totu$i. Asta este pur §i simplu gre$it. Daca trebuie sa va integral intr-un grup numeros. mai intii trebuie sa recunoa^tep ca timiditatea nu ne define^te. De indata ce intelegem asta. eficient. G&si{i un teren comun Aglomeratia va poate cople$i. ce va poate ajuta sa va aratati increzatori cind va simpti stinjeniti. intre timp. . daca suferip de crize de timiditate ca mine. $i e mult mai putin importanta pentru altii decit este pentru noi. Altil afirma ca invatam sa fim timizi. avem tending sa privim timiditatea ca pe o parte insemnata a personalitapi noastre. Cine $tie? Poate ca intr-o zi vom afla.6 CUM SA VA VINDECATI DE TIMIDITATE t Unii spun ca timiditatea este ereditara. sintem pregatip pentru cei ?ase pa§i practici pe care ii putem face pentru a ne vindeca de timiditate: $ASE PA§I PENTRU A VA VINDECA DE TIMIDITATE 1. Cind sintem timizi.

Capitolul 6: CUM SA VA VHMDECAp DE TIMIDITATE 7 7 Ma simt foarte bine in grupuri man daca sint acolo cu citiva cunoscuti. dar va ajuta realmente. daca tinem minte ca trebuie sa petrecem primele doua minute relaxindu-1 pe interlocutorul nostru.) 4. (Asta nu inseamna ca trebuie sa o rupeti la fuga spre u§a. puteti discuta despre tenis. Spre exemplu. Activitatea fizica — actiunea — consuma energia nervoasa. Nu v8 mai concentrati asupra propriei persoane Concentrati-va asupra celorlalti. ati putea oferi chiar dumneavoastra un punct de sprijin care u^ureaza sarcina celorlalti de a incepe o conversatie cu dumneavoastra — mai ales daca ei au citit acest pasaj. „Ce inel neobi^nuit! Cum a fost fabricat?" (Uneori. 3. 5. Misca^i-va corpul Poate ca suna comic. Pove§tile de iubire prieteniile tind sa se lege la $coala §i la serviciu . 2. i$i analizeaza prea mult temerile nelini$tile de moment. Nu trebuie sa pregatiti o „declaratie oficiala" sau sa invatati pe de rost o replica dintr-o comedie. hotariti-va ce veti spune. Retineti ca raspundem cu totii gradului de in teres pe care alpi il demonstreaza fata de noi. imprejurarile va pot oferi $ansa de a incepe o conversatie. Pur $i simplu puneti intrebari — tehnica pe care ati invatat-o in Capitolul 4: Cum sa incepefi o conversable. Faceti planuri de viitor Inainte de a pleca de acasa. daca sinteti la un tumeu de tenis.) Alteori. ne vom relaxa §i noi. Deci. Timizii se privesc prea mult. Gasiti un punct de sprijin Ele sint utile pentru a incepe o conversatie.

6. primele conversatii pornesc dintr-o tentativa de a gasi un interes comun. el nu face nimic altceva decit sa dea din codita sa cada. stingaci. Zimbiti A^i observat vreodata cit de repede se imprietenesc oamenii in prezenta unui catelu$? totu$i. Deci. . cei din jur vor remarca.78 CURS PRACTIC DE INCREDERE pentru ca oamenii au ceva in comun despre care sa vorbeasca. Daca sinteti prieteno^i. profitati: aproape intotdeauna.

in acest . „E?ti redactor $i scriitor. „Nu in^eleg". m-a sfatuit el.C. in fata tuturor acelor fete cunoscute ale Casei Albe. un coleg de-al meu de la revista Parade m-a intrebat de ce ma exteriorizez intr-un loc unde ma vad atipa oameni. „Daca a? fi in locul tau"." Primele $ase capitole au examinat cine sinteti ce e important pentru dumneavoastra. De ce te expui acolo. inaintea atitor oameni care te cunosc. ca $i in sala Teatrului Ford. Dar n-am muncit atit de greu pentru asta — sute de ore de scris repetat — ca sa am un e$ec la scara mica. nu actor. „$i $tiu de ce vreau sa fac astfel. chiar alp oratori?" „M-am gindit mult la asta". Daca voi e^ua. am recunoscut. a$a ai face". inaintea unui spectacol pe care aveam sa-1 suspn singur pe scena Teatrului Ford din Washington D. „Da.7 CUM SA FACETI FAJA GRE$ELILOR: „SLIP" $1 „RIPW Acum citeva zile. a zis el. vreau sa e§uez la scara mare. Vezi tu. pot e§ua la fel de bine intr-o sala de teatru mica pustie din nordul Conneticut-ului. am convenit eu. care este ticsita de spectatori. m-a$ asigura ca nu am mai mult de doisprezece spectatori". „a? sustine spectacolul pe cea mai mica scena cu putin ta din Connecticut-ul de nord. Nu trebuie sa faci asta.

chiar necesar. rezultatele au fost asemanatoare Majoritatea grijilor noastre nu se materializeaza niciodata. . in acest moment este probabil evident ca multe griji au puncte de pornire ambigue sau proste$ti. oriunde §i oricind am sugerat acest exercitiu. New York. Pina astazi. in capitolul urmator. Acum mai bine de douazei de ani am dat aceasta tema unui grup de studenti caruia ii predam parapsihologie la Colegiul Comunitar Westchester din Valhalla. O alta dezvaluire importanta pentru fiecare cursant a fost ca atunci cind incercam sa apreciem consecintele posibile ale ingrijorarii noastre — cind ne punem intrebarea: „Care este eel mai rau lucru care se poate intimpla?" adeseori nelini^tea noastra descre^te. E valabil pentru toata lumea. pentru ca descoperim in atit de multe cazuri ca ce-i mai rau nu e totu$i chiar atit de rau. vom incepe sa analizam mai in amanunt una dintre cele mai vechi amuzante modalitati de a ne face prieteni — felul in care povestim. Sint sigur ca pina acum ati descoperit din jurnalul dumneavoastra zilnic ca majoritatea grijilor noastre nu se materializeaza niciodata. Totu$i. ca poate simtiti ca mai aveti multe de invatat din acest exercitiu.80 CURS PRACTIC DE INCREDERE capitol vom explora de ce este sanatos. Banuiesc ca pina acum ati inteles ca eliminati majoritatea motivelor de ingrijorare pur $i simplu punindu-le pe hirtie. $tiu ca probabil nu s-au incheiat cele treizeci de zile in care ati tinut jurnalul. sau poate doar intr-o proportie infima. ca fiecare dintre noi sa faca gre$eli. mai intii permiteti-mi sa revizuiesc Provocarea nr. Nimic din cele mai mari griji ale noastre nu devine realitate. 43). 3 (p.

efectul asupra grijilor lor va semana mult cu ceea ce vi s-a intimplat cu propriile dumneavoastra griji. iara§i. trebuie sa acceptam aceasta regula fundamentala: Pentru a reusi trebuie sa fim pregatifi sa esuam. . Unui dintre cei mai mari saritori olimpici de la platforma ai secolului al XX-lea. daca doriti sa discutati cu altcineva — sinteti liber sa o faceti. a? vrea sa continuati sa va scrieti jurnalul. minunatul nostru creier proceseaza milioane de fragmente informationale in fiecare zi. Daca dezvaluiti prea devreme ceea ce ?titi. viata este formata din incercari gre^eli. ne vin idei noi in fiecare clipa. Greg Louganis. Exact la fel cum celulele noastre mor altele se nasc luna de luna. in mod neintrerupt. Ne schimbam mereu. va rog sa nu imparta$iti rezultatele pina nu se va fi incheiat luna. miile de puncte de care a fost nevoie pentru a crea un singur 10. Daca recunoa$tem $i profitam de ocaziile pe care ni le ofera viata $i in acela$i timp ne facem griji pozitive. veti slabi puterea exercitiului. Mare atentie. Daca doriti sa-i ajutati pe ceilalti. asigurati-va ca le permiteti sa experimenteze direct impactul acestei descoperiri. mi-a spus odata ca un milion de fani pot fi martorii unei sarituri pe care arbitrii o pot nota cu 10. apar mereu ocazii favorabile — $i. La urma urmelor. Apoi. totu$i: acest exercitiu da rezultate atit de bune pentru ca va permite sa descoperiti singuri adevaratul substrat al grijilor dumneavoastra.Capitolul 7: CUM SA FACETI FATA GRE5?ELILOR 81 De aceea. dar nimeni nu vede miile de sarituri imperfecte care au precedat-o. Cind permiteti altora sa traiasca acest exercitiu la fel ca dumneavoastra.

dar aceia§i oameni au ob^inut succese enorme. sensul traditional al gre^elii. a remarcat: „Am vazut oameni foarte buni facind gre$eli uria^e. Mi se pare ci defini{i „gre?elile" in alt fel decit am invafat eu. nici cu un vierme. daca am fi existat. Natura se corecteaza. Ce este de fapt o gresealfi? O gre^eala poate insemna mai multe lucruri. Nu conteaza daca facem gre^eli. Un $arpe cu clopotei nu seamana cu o cobra. Dar o gre$eala poate fi §i o hotarire ale carei rezultate sint pur simplu diferite fata de ceea ce a$teptam.82 CURS PRACTIC DE INCREDERE Sherry Lansing. sau o neintelegere. n-am experimenta. Poate fi. ne-am fi putut petrece seara aceasta aruncind pietre spre luna pentru a goni norii. Ati vazut vreodata doi ar^ari identici? Seamana un crocodil cu un cameleon? Un $obolan e acela$i lucru cu un hamster? Daca stramo$ii no$tri care locuiau in pe$teri n-ar li incercat — §i n-ar fi e$uat — de atitea ori. . Nu mai inteleg nimic. din momentul in care s-a divizat prima celula infati?area ei s-a schimbat. n-am e§ua — n-am progresa. Daca n-am incerca. se adapteaza cu succes la imprejurari noi. prima femeie din istoria Hollywood-ului care a condus un studio de film important care este acum una dintre cele mai implinite producatoare americane. Priviti in jur. Nu se pierde ocazia de invata. nu ne-am stradui. de altfel. ci ar fi plictisitoare." Succesul adevarat este intotdeauna ultima veriga dintr-o serie de incercari equate de a reu$i. Poate fi o alegere eronata. atit eu cit §i dumneavoastra. Viata fara gre?eli n-ar fi numai neproductiva. ci faptul ca intelegem ocazia care ni se ofera.

perceptie. am rescris acest paragraf de cinci ori. (N. Am gre§it pentru ca am reactionat la semnale familiare care au existat In conditii diferite. L-am redus de la mai mult de o suta de cuvinte la mai putin de optzeci (pardon. lie-am puiea trezi intr-c luni diiiiinta^a. am invatat sa recunosc eel putin patru feluri de gre§eli diferite de cele necesare pentru a ne imbunatati performanta. a§eza !a un voian pe care ii cunoa$tem prea bine $ conduce > mai degraba catre vechiul loc de munca decit catre eel actual. mai putin de nouazeci!). LAPSUSUL. . noi reactionam ca cum necunoscutul ar fi acea cuno§tinta.) alunecare. Spre exemplu.. CELE PATRU GRE$ELI: SIMILITUDINE A. Adeseori ne comportain ia fei cind semnalele par asemanatoare. Le-am tinut minte folosind acronimul SLIP*. deschide portiera ma^inii.ed. Erori de similitudine Acestea se fac probabil responsabile pentru raajoritatea gre$elilor noastre. Din propria mea experienta. ignoranta. dar este important sa recunoa$tem ca acela§i tip de comportament ar fi putut foarte bine sa fie corect. prescurtarea de la similitudine.Capitolul 7: CUM SA FACETI FATA GRE5?ELILOR 83 a§a cum a indicat Greg Louganis. rie-am putea lua servieta. tie-am puiea smbraca pentru serviciu. Obi$nuin^a declan^eaza aceste gre§eli. Un necunoscut ne aminteste de o cuno^tinta. Sau completam un raport important §i il aruncam la co$ ca §i cum ar fi gunoi. o saritura de pregatire sau o repetipe pentru a da un spectacol mai bun. PERCEPTIA 1. * Joe de cuvinte In engleza: slip inseamna scapare. lapsus. IGNORANTA.

uitati sa va luati medicamentul. insistam sa facem aceste gre^eli. mai grav. Nu va mai amintiti unde v-ati pus haina. ^i comitem gafe pentru ca refuzam sa deschidem ochii. ne scufundam. care ia forma unei aparitii ciudate care se holbeaza la dumneavoastra din farfurie) la cele cu consecinte tragice („Ce mare lucru e sa conduci un iaht?"). comitem o eroare de perceptie. exista o a cincea gre^eala. dar SLIP acopera un numar mai . Adeseori. Ei bine. sau sa terminati o tema importanta de la serviciu sau de la $coala. Intrati in bucatarie $i uitati de ce ati intrat. Cind sustinem sus tare ceva care se bazeaza pe o informatie de care nu sintem siguri ca exista. 3. sa va verificati sistemul de frine. 4. Aceste erori variaza de la cele cornice (o comanda pe care o faceti la restaurant dintr-un meniu intr-o limba straina. Sau. Va intrerupe un telefon in timp ce va faceti curatenie in camera.84 CURS PRACTIC DE INCREDERE 2. Erori de perceptie Credem ca $tim. Presupunem in mod eronat intr-o zi racoroasa ca apa dintr-o piscina e incalzita. doar pentru a descoperi mai tirziu ca acea informatie intr-adevar nu exista. Planificati un itinerar pentru a face anumite cumparaturi uitati o parte din articole. aceea de a crede ca am acoperit totul in cadrul acestora patru. Dorinta noastra e pusa mai presus de realitate. Erori de ignoran{& $tim ca nu $tim. Fara indoiala ca am putea clasifica erorile in mai multe tipuri. Erori de lapsus Memoria noastra i$i ia vacanta. cu toate astea actionam. plecati de acasa fara sa mai terminati curatenia.

nici un trai in care riscurile sint eliminate: Adevaratul succes este intotdeauna ultima veriga dintr-un lung $ir de incercari equate de a reu$i. Vreau sa gre^iti — pentru ca va urez cea mai vesela viata cu putinta. $titi. nu gre^ip. pentru a fi entuziasmati de propriile dumneavoastra impliniri. nu faceti nimic.Capitolul 7: CUM SA FACETI FATA GRE5?ELILOR 85 mare decit credem noi. celelalte fiinte uraane. am dormi inca in pe^teri. care poate fi chiar o metoda foarte buna de a va privi erorile. PERSPECTIVA 1. Daca e?ecul ar insemna incompetenta. Pentru a duce un trai implinit. Nu ignorati . un al doilea acronim care inseamna responsabilitate. Vre^i s& spuneti c& vre^i si gre?esc? Desigur. abrevierea aceasta mai inseamna „rest in peace" (adica „odihneasca-se in pace"). INTUITIE. Responsabilitatea Acceptati responsabilitate deplina pentru erorile pe care le-ati comis: nu va exista un moment mai bun pentru a pune in aplicare primul dintre cei $apte Pa$i catre Implinirea Personala: Sint responsabiL O gre^eala nu inseamna ca sinteti o persoana rea. Fie ca gre^eala dumneavoastra este un pas pentru a va imbunatatii performanta. fie ca este o SLIP. cind nu gre$iti. O viata pustie nu va aduce nici o bucurie: nici faptul ca nu faceti nimic. intuitie perspective. ERORI DE TIP RIP: RESPONSABILITATE. re tine ti: Cind nu faceti nimic. pentru a va face griji pozitive. trebuie sa acceptati ca exista posibilitatea sa faceti gre^eli — trebuie sa exersati ceea ce numesc eu o RIP. inseamna doar ca sinteti unui dintre noi.

Nu va opuneti fortei ei. . veti invata de pe urma ei.. nu a grepelii. sa lasati ca nelini$tea sa lucreze in Javoarea dumneavoastra. incercali sa nu ccr. pe caie avem ocazia le rezolvam. Studiati-va gre^eala doar in scopul de a afla ce puteti cii^tiga de pe urma ei. va autocon damnati la a le repeta. 3.i comis-o. ca nu sinteti un ratat doar pentru ca ceva pe care I-ati iacercat a e$uat. chiar in cazul izolat cind ar fi foarte rau. ir. Intui^ia Nu se poate pune semn de egalitate intre dumneavoastra gre^eala pe care ati comis-o. va puteti concentra asupra solutiei. pentru ca eel mai rau s-ar putea adeseori sa nu fie atit de rau. folositi energia pretioasa pe care v-o ofera nelini$tea pentru a va mentine treaz ?i capabil sa explorati posibilitatile.siva cind recunoa§teti ca nu se poate pune semn de egalitate intre dumneavoastra gre$eala pe care a!. Rareorl ele sint iragedii person ale. Nu pierdeti timp nu va irositi eforturile regret indu-va amar vina.86 CURS PRACTIC DE INCREDERE niciodata gre^elile — daca o faceti. N-ati fost nicicind mai treaz. Perspectiva Uria§a majoiitale a gre^elilor nu sint ceclt problem'. 2. In schimb.fundati posihilele conseeinte ale unei greseli cu gre§eala insasi. acesta este pasul urmator. — la fel cum ati mvataL deja din exercitiul de a tine un jurnal — pur simplu intrebati-va: „Care este eel mai cumplit lucru care se poate intimpla?" Raspunsul va va diminua adesea frica. Daca infruntati o gala. de indata ce ati acceptat ca se poate intimpla ce e mai rau. Pentru a va pastra perspective. intrebati-va: „Ce n-a mers? De ce? Ce am invatat pentru a putea sa fac lucrurile mai bine data viitoare?" E mult mai u$or sa fiti cinstiti cu dv.

Faceti acest exercitiu vreme de trei zile. e un cod de viata. veti avea experiente felurite. in geanta. Acesta nu este un true sau un joc. in urmatoarele citeva zile. veti fi ingrijorat — situatii noi vor aparea va vor solicita atentia. linga periuta de dinti. ca bolovanii intr-un piriu. Puneti aceste mesaje in calea dumneavoastra — in buzunare. ca acum. cu atit mai bine. va examinap experienta va concentrati asupra solupilor. in pantofi — oriunde nu puteti evita sa le vedeti sau sa le atingeti. ci va transformati totodata nelini$tea intr-un aliat. Mesajele sint plasate intentionat pentru a rupe cursul obi$nuit al evenimentelor cotidiene. RIP nu functioneaza doar in cazul erorilor. De fiecare data cind apare un mesaj. acest exercitiu da cele mai multe rezultate cind reu$e§te sa va enerveze. profitind astfel de pe urma propriilor erori. Cu cit mai multe mesaje veti strecura. va veti intilni cu oameni. nu doar atunci cind va convine sa va ginditi la asta sau cind cititi aceste pagini. PROVOCAREA NR. e o tehnica de invatare deosebit de eficienta. 7: CONCENTRATI-VA ASUPRA SOLUTHLOR Scrieti pe citeva fi$e aceste patru cuvinte: Concentreaza-te asupra solufiilor.Capitolul 7: CUM SA FACETI FATA GRE5?ELILOR 87 Cind va acceptati responsabilitatea. straduiti-va sa-i intelegeti sensul sa vedeti daca aveti la indemina o situate sau daca s-a intimplat de curind ceva care sa se preteze la aplicarea principiilor pe care . Intreruperile agasante va vor ajuta sa imbinati mesajul — concentreaza-te asupra solutiilor — cu experientele dumneavoastra concrete din timpul zilei. nu doar aplicati principiile din RIP cu succes.

Pe de alta parte. intuitiei §i perspectivei — pentru ca acolo se petrece totul. O gre§eala din lene inseamna ca. este de a recunoa?te ca exista o mare diferenta intre o gre§eala din lene §i o gre$eala din ambitie. el incurajeaza ambitia. In urmatoarele 72 de ore in care veti pune in practica acest exercitiu. fiti foarte vigilent in legatura cu diferenta dintre gre§elile din ambitie cele de lene. munca serioasa §i progresul. E simplu sa intelegem de ce trebuie dezaprobata o astfel de gre^eala. cind apare o eroare fiindca o angajata munce§te atit de mult incit ii scapa ceva — spre exemplu.88 CURS PRACTIC DE INCREDERE le studiap. Nu e nevoie sa retineti toate amanuntele legate de SLIP. Atentie la cum privesc cei din jur . Astfel. in special daca va aflati intr-o postura care va permite sa evaluati activitatea altora. un parbriz sa nu fie verificat pentru ca persoana responsabila de asta viseaza cu ochii deschi^i la urmatoarea sa ieigire la pescuit $i lasa pur simplu sa-i treaca geamul pe sub nas. dar o va lauda din suflet pe angajata. in schimb. pe o linie de asamblare. O gre?eala din lene sau din incetineala ar trebui sa fie dezaprobata. ea face munca a doua persoane. tinind locul unui coleg bolnav — un $ef intelept ar putea remarca eroarea. Retineti ca in acest capitol am deserts erorile de tip SLIP doar pentru a va oferi o perspective mai cuprinzatoare asupra tipului de gre$eli pe care le comitem zilnic a va incuraja sa nu punep toate erorile sub o patura mare pe care scrie „gre§eli". lata acum un alt concept pe care 1-ati putea considera util in urmatoarele trei zile: O cale inteleapta de a privi erorile. ar trebui sa incwqjdm gre$elile din ambifie. este insa important sa va insu$iti principiile de baza ale responsabilitapi. Sper sa va fi ajutat. apreciind efortul pe care 1-a depus.

" inca ranit.Capitolul 7: CUM SA FACETI FATA GRE5?ELILOR 89 aceste doua tipuri de erori. marcind un gol. In loc de asta. acea persoana participa la un tumir unde se confrunta cu fantomele copilariei. el conduce echipa. Ura sa.50 — este certat iara$i pentru ca nu a luat un 10 sau un 10 cu felicitari. La fotbal. spune Jmi urasc $eful" — transferind ura asupra celui care detine autoritatea. de?i . se plinge foarte tare de $eful lui actual sau de alta persoana care intruchipeaza autoritatea? Dupa ce a demisionat sau a fost concediat de la vreo $ase locuri de munca. de ce? Ce ati schimba dumneavoastra? Retineti. inchipuiti-va un baietel care se straduie$te sa obtina un 9 in clasa a V-a e pedepsit de tata pentru ca nu a luat un 9. de ce? Daca nu. In plus." E mult prea dureros sa recunoasca asta. fara a recunoa^te vreodata ca atribuie caracteristici similare unor persoane diferite. fie ca numim o eroare SLIP. acum adult. fie ca o identificam cu ambitia sau cu lenea. Nu ma apreciaza. defectele principale ale tuturor superiorilor. El nu spune: „Te urasc. nu par sa fie diferite: „Pur simplu nu imi recunosc valoarea.50 sau un 10. Muncind mai mult. tata. el va obtine un 9. dar tati ii aminte$te ca un gol nu reprezinta acela$i lucru ca doua. in cursul urmatoarei perioade de evaluare. e capabil sa construiasca un grafic al e§ecurilor gre$elilor tuturor §efilor sai. pe care ii descrie in propriile sale cuvinte. fiecare eroare ne ofera o ocazie sa invatam §i sa progresam. S-au descurcat bine? Daca da. N-a intilnit fiecare dintre noi un individ care seamana leit cu acest copil care. petrecindu-$i inca timpul cautind in zadar aprobare.

atit pentru dumneavoastrd insivi.90 CURS PRACTIC DE INCREDERE ascunsa. Cind cineva ne implica in mod repetat in experience neplacute — in special cele care ne infrico$eaza. este completa reala. ura ascunsa. 3. Bijbiind in cautarea unei supape care sa o elibereze. puteti construi o viata noua. ba chiar o lume noua. Credeti in ceva important Viata dumneavoastra este demna de o motivate nobila. Fifi tolerant Veti deveni mai agreabil. ne enerveaza sau ne indurereaza — nu e surprinzator ca am putea reacpona cu ura. Cind rostiti „Sint responsabil". cit pentru cei din jur. chiar daca trebuie sa o amutim pentru a supravietui momentului. N-am folosit decit un exemplu de intolerant^ (fara indoiala ca dumneavoastra va puteti imagina multe exemple care sint mai aproape de cazurile extreme) pentru a va prezenta al treilea dintre cei $apte pa$i catre implinirea personala: AL TREILEA PAS CATRE IMPLINIREA PERSONALA 1. . chinuitoare. aduce nesfir§ita durere multor persoane presupun ca este cauza eel putin a unei parti din intolerant^ care stapine^te lumea astazi. este culoarea lumii in care traie$te. 2. Asumati-va responsabilitatea Acceptati responsabilitate deplina pentru comportamentul dumneavoastra.

„Va multumesc din suflet". calugarul mai inalt $i-a continual mersul. de a: data ce tinara a disparul. Apoi. calugarul mai inalt 1-a intrerupt: „Scuza-ma. $i gelo=i . . ascultind fara sa cricneasca cumplita predica ce parea sa nu se mai termine.Apa e atit de adinca!" se plingea ea..und a iiieeput sa. sigura pe ea." Cu capul plecat. Dumneata o por^i inca in spate?" Dumneavoastra purta^i o povara grea? §tiu prea bine cit de insuportabila poate fi o astfel de povara. Eu am lasat-o pe femeia aceea pe mai. Pe nea^teptate. calugarul mai a:. Asemenea calugarilor. spuse ea. intr-o dupa-amiaza tirzie se grabeau sa se intoarca la minastire inainte de caderea intunericului. J > eu am cunoscut ura.. frate. „Cum Dumnezeu sa tree de cealalta parte?" Calugarul mai inalt a urcat-o imediat in spate a trecut-o riul. dupa o ora de bombaneala monotona. cU-u. $i-au dat seama ca tinara era speriata. $tia prea bine ca se lasa noaptea. ai luat numele religiei noastre in van. In sfir§it. ar putea fi util sa ne reamintim parabola despre doi calugari budi^ti care. deciainc c liuuiie inlnicasa: „T: ai uitat juraminlele? Cum ladraznesii sa aangi o femeie? Ce-o sa spuna lumea? Ne-ai facut de msine ordinul.Capitolul 7: CUM SA FACETI FATA GRE5?ELILOR 91 Pentru a explora valoarea tolerantei. s-au intilnit cu o tinara superba izolata pe malul riului pe care trebuiau sa-1 treaca prin vad. Calv:garli au pomit incet pe pcLeca alaturata. s-a grab it cat re drumul care urma sa o duca acasa. tacut. a^ezmd-o in siguran^a pe malul opus. tremura innebunita.

Acum $tiu ca nici unui dintre aceste sentimente intunecate nu mi-a oferit lini§te. cum am facut-o noi in acest capitol. cit pentru cei din jur.92 CURS PRACTIC DE INCREDERE zia. Cind ne studiem gre?elile. . invatam ca ele ne arata cit de umani sintem. Fip tolerant: vep deveni mai agreabil. ranchiuna prejudecata. am fost intolerant cu altii. cit de unici sintem. nu m-a ajutat sa rezolv vreo problema sau nu m-a facut sa ma simt bine. atit pentru dumneavoastra in^iva.

Ma ailam acolo pentru a propune ca Irving. i-am spus: . Irving scrisese mai mult de 35 de romane populare car^i de non-fictiune — inclusiv best-seller-uri mamut precum Povestea negustorului de marunti$uri. Totu^i. cind ma aflam intr-o camera izolata din casa lui Irving Wallace. sa scrie o rubrica de fapte neobi^nuite pentru revista Parade. David. Complotul. era unul dintre cei mai prosperi romancieri din istorie. Totu§i. m-am straduit sa flu convingator.Ai aproape tot ce ?i-ar putea dori un scriitor in viata. California. Premiul. . Barbatul Cuvintul — fusese coautor alaturi de cei doi copii ai sai in redactarea Cariii de liste $i a Almanahului popular. pina acum. nu era gata sa-mi accepte propunerea. de$i Irving era cordial prietenos. al carui redactor tocmai devenisem. din Brentwood.8 CUM SA SPUNETI O POVESTE Eu sint povestitor. Eram foarte entuziasmat. n-am discutat niciodata despre modul in care am aflat prima data cit de importanta este povestirea pentru mine. Amy." Acum era atent. In fond. Totul a inceput in toamna anului 1980. In cele din urma.Aproape?" m-a intrebat. fiica lui. $i fiul lui. .

s-au petrecut doua lucruri interesante: primul. i-am spus. sotia lui. „Vom incerca vreme de un an".94 CURS PRACTIC DE INCREDERE „Da". despre ce credea el ca e important: „Walter". merge suta. res^viJ vietii. „Minunat". i-am raspuns. „Care anume?" Unde merge mia. in acel moment incintator — cind acest autor imens de faimos era atit de prietenos de bine dispus fata de un editor tinar deosebit de vulnerabil — am simpt ca imi facusem un prieten. Sper ca are simtul umorului. pentru prima data in viata . Irving a telefonat ca sa-mi spuna ca el copiii lui vor scrie rubrica pe care i-o propusesem. iar in final articolele au fost adunate intr-o carte — iar Irving. i-am raspuns.a rugat sa vorbesc la !nmormintarea lui Irving. Sint un povestitoir innascut". mi-a spus. „iti lipse$te un singur lucru". In aceea$i secunda. prieteni pentru tel. ci trei. Rubrica a continuat na un an. „si o vom intitula Significa". „ca editor al tau". mi-a promis el. §i am tot cintarit putinele cuvinte pe care le-am schimbat care totu$i ma emotioneaza azi. dupa momentui comemoraliv. „$i cu la fel!" am exclamat eu. mi-am spus. Nu am fost mciodata mai onorat decii atunci cind Camilla lui ro. care s-a stins in 1990 In avion. in drum spre New York. Cu putina vreme inainte de Craciunul din acel an. am ris eu. mi-am amintit de prima intilnire acasa la Irving. A ris mult. Irving imi vorbea despre scris. Da^id Amy n^-au deve- nH. „cred ca pot spune o poveste la fel de bine ca oricine. Sylvia. Jti lipsesc eu". Sint sigur ca atunci.

dezarma. mi-am dat seama ca sint un povestitor — ca ceea ce afirmasem este adevarat. chiar inainte de vremea stramo^ilor no^tri care zgiriau desene pe peretii pe^terilor. mi-a spus. $i. Ei bine. §i nu reu$im sa-i recunoa^tem influenta asupra noastra asupra tuturor celor din jur. darul povestirii face parte integrants din viata noastra atit de intens. Obrajii imi ardeau. in al doilea rind. dumneavoastra cu mine. iata-ne azi aici. povestirea a .. acoperit de glorie pentru ca raspunsul lui Irving a fost spontan sincer: „Da. invata ^i motiva. In acest capitol in cele ce urmeaza. intr-adevar. in schimb. poate face prieteni sau poate perfecta o vinzare.Capitolul 8: CUM SA SPUNETI O POVESTE 95 mea. Am discutat in amanunt tehnicile de povestire. Chiar sinteti. am un mesaj. voi dezvalui ceva din misterul ce caracterizeaza arta povestirii enumerindu-va tehnici practice de a va construi a va spune pove$tile cu un mai mare impact asupra publicului. sa spun. Cu mult inainte ca istoria sa fie inregistrata. Toata viata dumneavoastra ati auzit §i ati spus pove$ti.. sa descopar sa creez pove?ti. o poveste bine spusa poate amuza. Ceea ce ar fi putut fi un moment araar a fost. o garantie. Asemenea aerului pe care il respiram. seman cu el. — la fel cum facuse pentru atitia altii — acest om generos m-a incurajat sa scriu. ca. ca fiind firesc. poate demonstra ceva. pe care v-o pot imparta^i cu o convingere absoluta: Sinteti un povestitor innascut. eram groaznic de stinjenit. Incredibil. incit uneori il trecem cu vederea. tocmai spusesem unuia dintre cei mai mari povestitori ai lumii. a$a e". ei bine.

fac o poveste captivanta. in proza sau versuri. ce interesant. Nu este oare acesta motivul pentru care viata ne intereseaza? Sintem curio$i. fie fictiva. Un dicponar obi^nuit ar defini astfel cuvintul „poveste": „Povestea este o narapune. anticipam. nu? E valabil pentru o poveste bine spusa — ceea ce difera este ca tensiunea unei po- . Tensiunea descoperirea tin publicul pe loc. Multe dictionare inregistreaza doua definitii ale sintagmei „a spune pove$ti": prima este „a nara".96 CURS PRACTIC DE INCREDERE inflacarat imaginatia ascultatorilor din toate epocile din toate colturile lumii. Nu seamana aceasta definite cu regulile pe care trebuia sa le memora(i cind erati in clasa a IV-a? Ati putea considera ca o delinitie este mai prietenoasa fata de eel ce o folose?te. ii mentin atentia treaza. Normal ca atipa dintre noi nu reu$esc sa recunoasca faptul ca sintem cu totii povestitori. Aflam istoria. co^marurile tuturor popoarelor din lume in pove$tile specifice acelor popoare. evident ca nu cred mult in a doua definite. au transmis traditii. fie adevarata. $i-au exprimat sperante temeri. au stabilit ierarhii valorice. visele. menita a interesa. a amuza sau a instrui pe eel care o asculta sau o cite^te. Tensiunea apare in viata de zi cu zi pentru ca nici unul dintre noi nu $tie cu siguranta ce se va intimpla." Doamne. Ce face ca o poveste sa fie interesanta? Tensiunea descoperirea. Miine se dezvaluie drama. Cum sint un povestitor recunoscut. Tensiunea vietii e autentica. dar nu m-ar surprinde daca nu ati considera-o astfel. Generatiile succesive de pretutindeni au avut pove^ti interesante de spus. iar a doua este „a minti cu neru$inare".

Citind urmatoarele Povestiri la minut.Capitolul 8: CUM SA SPUNEJI O POVESTE 97 ve$ti este creata in mod artificial. Pe asta se cladea toata povestea lui Alex: introducerea. dar puterea sa statea in simplitate §i. Povestitorii zamislesc tensiune propunind o anume intrebare — sau lasindu-i pe cititori sa o formuleze chiar din primele pagini scrise. Ce povestea? O intimplare din copilaria sa. cuprinsul finalul. despre un om care s-a dus intr-o duminica la biserica din Henning. De?i aceste . in exclamatiile contradictorii ale congregatiei. cind asistam vrajit la felul in care Alex a hipnotizat o mie de persoane intr-un amfiteatru — tmindu-ne pe top. Cind 1-am intrebat pe raposatul Alex Haley — coautor al Autobiografiei lui Malcolm X $i autorul romanului Raddcini — cum ia na§tere o poveste. Alex $i-a inceput povestea descriind cum cipva copila^i din ora? 1-au urmarit pe omul acela. E drept. Texas. Povestea s-a terminal cind barbatul a facut iara$i acela?i „lucru" — anume a prins o musca cu propriile miini. presarase povestea cu amanunte minunate culoare." imi amintesc o dupa-amiaza din San Antonio. fip foarte atenti la felul in care credeti ca se acumuleaza tensiunea la momentul revelapei. de douazeci de minute. in tensiune. cu sufletul la gura. Tennessee. in drum spre biserica. Tensiunea se relaxeaza intotdeauna cind raspunsul este gasit — cind descoperirea a fost facuta. desigur. Erau nerabdatori: „Va fi in stare sa o faca? Vor revedea aceea^i scena?" Barbatul nu le lua in seama intrebarile inainta impleticindu-se. cu mers de bepv. mi-a raspuns: „Incepe cu inceputul spune ce s-a intimplat in primul in primul rind. s-a a§ezat intr-o strana a prins in mina o musca.

inclusiv Peter. dar — a^a cum se intimpla adeseori cind ne aflam fata in fata cu o persoana celebra — s-au oprit cu totii brusc. Peter Maas. Da. v-aiprinde bine poate sa va amintiti de urmatoarea intimplare: . Lectura placuta.98 CURS PRACTIC DE INCREDERE povestiri sint scurte. Senatorul a traversat incaperea grabit. Robert Kennedy promisese sa asiste la sarbatorirea Craciunului intr-un orfelinat $i s-a hotarit sa-?i tina promisiunea — devenind astfel primul membru al familiei care a ie?it in public dupa moartea fratelui mai mare. Dar nici o u§a nu ramine zavorita pentru totdeauna. scenariul prinde contur. 1-a strins puternic la piept i-a ?optit blind: „Nu-i nimic. au inghetat. distinsul autor. pe 22 noiembrie 1963." INCA UN PAS Cind credeti ca e greu sa continual. 1-a luat In brate p>e baietel. Adultii. intr-o clipa. Meu am un frate. UN COPIL D ESC HIDE U$A Poate va mai amintiti cit de retra?i au fost Robert $i Ted Kennedy. un baietel a izbucnit: „Fratele tau a murit!" S-a lasat tacerea. impreuna cu restul familiei. in primele zile dupa asasinarea pre^edintelui John F. Kennedy. era §i el acolo in acea zi mi-a povestit ce s-a intimplat: Copiii au alergat in intimpinarea senatorului Kennedy. Baietelul — ne^tiind cu ce gre$ise — a izbucnit in plins. s-ar putea totu§i sa descoperiti cum se inlant u i e intrebarile.

Apoi. Tinarul din Tanzania a murmurat: „Jara mea nu m-a trimis la 9 000 de mile departare ca sa incep cursa. Bud Greenspan. „nu dau interviuri". reputat documentarist. s-au remarcat ca doua eterne candidate la distinctii importante. ma impingi mereu din spate. a spus ea pe un ton hotarit. In cele din urma. Deci stadionul era aproape pustiu acum. Beth Polson. Beth dorea ca Barbara sa faca publicitate unei emisiuni speciale participind la emisiunea lui Johnny Carson. cu o rana singerinda la piciorul bandajat — se straduia sa treaca in sfir$it linia de sosire. Ideea a enervat-o pe Barbara. „Eu iau interviuri". cind Akwari — singur. Barbara ?i-a apostrofat prietena: „Parca e?ti o locomotiva cu aburi. Bud s-a apropiat de Akwari $i 1-a intrebat de ce continua aceasta lupta inver^unata de a termina maratonul. intr-o seara ce^oasa trista. Beth nu renunta. Nu vreau sa particip la spectacolul lui Johnny Carson. Insista. M-a trimis ca s-o termin." CIND CELALALT ARE DREPTATE Barbara Walters producatoarea ei. John Stephen Akwari din Tanzania ?chiopata indurerat pe Stadionul Olimpic — era ultimul care trecea linia de sosire a maratonului.Capitolul 8: CUM SA SPUNETI O POVESTE 99 La ora $apte fara zece. privea de la distanta. in Mexico City-ul anului 1968. Nu ma mai bate la cap!" . intrigat. Ci$tigatorul fusese deja incununat cu laurii victoriei. iar ceremonia de premiere se incheiase de mult.

Ele traverseaza. singurul lucru care-p mai ramine de facut dupa explozie este sa recuno^ti ca ai gre^it sa spui ceea ce simti. De ce? Pentru ca poue$tile conftn adevarurile fundamentale ale viefiL Ne putem identifica cu ele. Dupa ce ve^i fi scris in total trei intrebari. Uneori. intr-adevar. Probabil ca celalalt sufera. 8: POVE$TILE ZAMISLESC INTREBARI Cele trei pove^ti pe care vi le-am propus spre lectura au un scenariu la fel de simplu ca intimplarea istorisita de Alex Haley. Au un sens pentru noi. scrieti intrebarea care crede^i ca a declan^at tensiunea in fiecare din cele trei pove$ti. Barbara a marturisit: „Uneori. ce avea in centru un om ce prinde mu$te. A participat la spectacolul lui Johnny — dupa un an. totu§i n-a^i dorit sa afla^i continuarea lor? Pe o foaie separata de hirtie. cele mai bune . dar cred ca este important sa incercam. e greu sa gase$ti calea de intoarcere. a primit o pernu^a mica pe care era brodata urmatoarea intrebare: „Ti-ai imbrap^at locomotiva astazi?" Mai tirziu." PROVOCAREA NR. $i a imbrati?at-o pe Beth. Totu?i. Cele mai bune pove^ti emo^ioneaza pe toata lumea. lasati foaia deoparte deocamdata.100 CURS PRACTIC DE INCREDERE Barbara a ie$it din birou cu un nod in stomac. Nu irosi^i mai mult de un minut sau doua. ca un fir ro$u. s-a intors. sufletul fiecaruia dintre noi. Sint sigur ca a(i remarcat ca Pove$tile la minut con^in putine cuvinte.

in cautarea unui om cinstit. s-a hotarit sa fie la fel de activ ca intotdeauna. Ajuns la batrinete. remarcabilul Diogene a trait cu bine pina la virsta de 90 de ani. Diogene era intr-adevar un ginditor nonconformist. multi studenti ridicau mina.Capitolul 8: CUM SA SPUNETI O POVESTE 101 pove^ti depa^esc granitele spapului timpului. dar eu imi compar aceasta virsta cu ultimul alergator intr-o cursa cu $tafeta. celor care doresc sa-i urmeze exemplul. Ai vrea sa incetinesc tocmai acum. Cind unui dintre discipoli 1-a rugat sa incetineasca ritmul. un om care credea ca semenii sai depn cheia fericirii in propriile inimi $i ca cea mai simpla via^a este $i cea mai sanatoasa. ca sa va ginditi. lata un exemplu ce dateaza de secole intregi: LINIA DE SOSIRE Ap auzit de Diogene? Era filozoful din Grecia antica ce mergea prin Atena cu un felinar in plina zi. Diogene a replicat: „$tiu ca mulp considera ca batrinetea este vremea eforturilor minime. $i. top in scopul de a-mi adresa o singura intrebare: . de fiecare data cind predam Cursul practic de incredere. macar o clipa? V-ati intrebat: „Cum ma apropii eu de linia de sosire?" In acest moment. Va inchipuip de cite ori de-a lungul secolelor a fost povestita pilda lui Diogene in scop didactic sau ca sursa de inspirape? Oare dumneavoastra n-ap facut o pauza. cind ma apropii de linia de sosire?" astfel. le-a lasat drept mo^tenire bastonul sau.

chiar in fiecare zi. cind v-am istorisit povestea despre Irving Wallace. miniat. Aceste povesti pot fi cele mai interesante. ati putea gasi cea mai profunda sursa in propria dumneavoastra persoana — experienta dumneavoastra. Uita cit de adesea. Acesta este un moment potrivit pentru a analiza de ce privip intr-un anume fel lucrurile cu adevarat importante pentru dumneavoastra. Copiii adora sa-$i auda parintii bunicii povestindu-^i copilaria. de viata.102 CURS PRACTIC DE INCREDERE Dar unde g&sesc asemenea povesti bune pe care sa le istorisesc? Povesti gasip pretutindeni. Cind adresam altcuiva o intrebare personala. oare nu rugam acea persoana sa ne spuna o poveste? Deci. mi-am jurat: „Eu o sa plec de-aici?" cind mi-am dat seama pentru prima data ca sint un povestitor? Da. Pove$tile sint pretutindeni Va amintiti de povestea pe care v-am spus-o despre acea zi in care m-ara trezit cu singe pe obraz dupa ce am atins receptorul unui telefon public — cum. Sa vedem. Mai intii. li se intimpla sa ceara interlocutorului sa le spuna o poveste. explorafi-va trecutul pentru a afla incidente uneori vesele. alteori proste$ti sau dureroase. Pe de alta parte. veti gasi o poveste." . trebuie sa flm cu totii atenp sa nu semanam cu pe§ti$orul care roaga balena sa-1 ajute sa gaseasca oceanul. Balena ii spune: „Acesta este oceanul. inoti in el. adultii uita uneori cit de mult savureaza o poveste buna. Cind cautam cu disperare povesti. Faceti un pas: Cind v-ati dat seama pentru prima data ca un anume subiect va provoaca sentimente profunde? In raspunsul la aceasta intrebare.

Capitolul 9: CUM SAF O L O S I T IO POVESTE 103 Dar pe$ti$orul protesteaza: „Nu. faceti un efort dublu aplaudati puternic!) Uitati-va injur. De fiecare data cind cititi sau auziti ca vine un povestitor in ora§. Eu vreau sa gasesc oceanuir Pove$tile sint pretutindeni in jurul nostru. puneti-va imaginatia la lucru. Aflati-le pove$tile. Sint ele indiciile unei pove§ti? Pun paiiu ca da. Dumneata. eu voi fi povestitorul. Va va impresiona realmente cit de dornic va fi bibliotecarul sa va ajute sa gasiti colectii de povestiri populare basme. Pove$tile sint pretutindeni. prietene. Puneti-va imaginatia la lucru. din intimplare. Transmiteti-va mo^tenirea. umoristice sau infrico$atoare. in noi — atit de aproape. apoi puneti-va imaginapa la lucru. Povestirea inflacareaza imaginatia ca nimic altceva. Asta nu e decit apa. incit e u$or sa le trecem cu vederea. zi de zi. ($i daca. eterne surse de inspiratie. cu atit mai extraordinara este mo^tenirea pe care o aveti de transmis. inca o data. Vorbiti cu paring. Mergeti la biblioteca publica din ora$ul dumneavoastra. Vizitati ruine istorice. mi s-a spus ca oceanul e imens. Cititi o inscriptie funerara veche. emisiunile de radio televiziune abunda in pove§ti. Toate familiile au pove$ti de istorisit — cu cit tezaurul este mai bogat. Priviti chipul unui strain. sau intrati intr-o casa veche. incredeti-va in puterea fermecata a imaginatiei. ci e$ti intruchiparea unei pove$tt Un alt izvor inepuizabil este povestea familiei dumneavoastra. nu e$ti doar povestitor. Ve^i descoperi ca articolele de ziar. Remarcati-i hainele. sau alti membri in virsta ai familiei. chiar piesele de tea- . Filmele televiziunea. $i totu^i. bunicii. linga noi. asistati neaparat la intilnirea cu el.

Conteaza cum e spusa povestea. de a ne inchipui. povestitorul spune ca printesa vrajita este frumoasa. Fiecare receptioneaza pove$tile in mod diferit — aromate.104 CURS PRACTIC DE INCREDERE tru. Filmele pot rula in sali de cinematograf pustii. Televizoarele pot zbiera in camere goale. Daca vi se spune ca ticalosul este grotesc. va veti face despre cuvintul grotesc o alta imagine decit cea pe care $i-o face eel a§ezat alaturi de dumneavoastra.) Dar pove?tile au nevoie de public. povestea nu se poate desparti de public. 9: TOATE INTREBARILE SINT BUNE E timpul sa folositi acea foaie pe care ati scris-o la Provocarea nr. aceste ma^inarii blestemate s-au obi$nuit cu aceasta soarta. care sint autentice provin de la primele trei persoane carora le-am cerut acela^i lucru: UN COPIL DESCHIDE U$A Cititorul 1: Ce a facut Robert Kennedy? . PROVOCAREA NR. A$a cum povestitorul nu se poate desparti de poveste. atunci va veti face despre cuvintul jrumoasa propria dumneavoastra imagine — depinde de sensul pe care il ata$ap dumneavoastra cuvintului „frumoasa". unde ati notat intrebarea: ce credeti ca a declan$at tensiunea in fiecare dintre cele trei Pove$ti la minut pe care vi le-am propus spre lectura? Comparati ceea ce ati remarcat in aceste pove§ti cu urmatoarele intrebari. Daca. 8. povestirea ne prinde in joc. De aceea sint pove$tile atit de speciale. colorate cu experientele sale unice individuale. spre exemplu. Pe de cealalta parte. conteaza cum e receptionata povestea. aproape intotdeauna ne priveaza de $ansa de a participa. (De fapt.

$titi. tensiunea face parte din viata adevarata. . Retineti. conteaza. sint sigur ca. in capitolele urmatoare va voi arata cum sa spunefi de fapt o poveste. Nu-i nimic. De§i sint autorul tuturor celor trei pove§ti. cind raspundeti la acea intrebare. daca le recitesc de azi intr-un an. Cre^tem ne schimbam §i investim fiecare poveste pe care o auzim cu alte detalii ori de cite ori o auzim.Capitolul 9: CUM SAF O L O S I T IO POVESTE 105 Cititorul 2: Ce se va intimpla cind Robert Kennedy va aparea pentru prima data dupa asasinarea fratelui sau? Cititorul 3: Ce se intimpla cind o persoana vulnerabila face o gre^eala dureroasa? iNCA UN PAS Cititorul 1: De ce a terminat alergatorul cursa? Cititorul 2: Cine este ultimul om care a terminat maratonul de ce a insistat? Cititorul 3: De ce sa ne continuam drumul cind totul pare pierdut? CIND CELALALT ARE DREPTATE Cititorul 1: Ce a facut Barbara Walters? Cititorul 2: De ce a cedat Barbara Walters §i s-a dus la emisiunea lui Carson? Cititorul 3: Pot fi rezolvate animozitatile intre prieteni? Seamana intrebarile dumneavoastra cu vreuna dintre acestea? Fie ca da. nu exista raspunsuri gre§ite: Conteaza cum e spusa povestea. fie ca nu. cum reu9im asta? intrebind sau subintelegind o intrebare. Acest capitol a fost conceput in scopul de a va imbogati capacitatea de a zamisli o poveste. tensiunea se disipeaza facem descoperiri importante. m-a$ surprinde formulind cu totul alte intrebari decit acum. ea este creata in mod artifical intr-o poveste. cum e recepfionatd povestea. ati obtinut un ci$tig de suta la suta rezolvind acest test.

ci §i conducatorul unei batalii inflacarate. dar veti mai descoperi inspiratia acesteia de a triumfa asupra saraciei. . DE CE AVEfl NEVOIE? Am un prieten care era atit de sarac in tinerete incit era pasat ca un pachet intre rude. renumit nu doar ca unui dintre cei mai mari actori de comedie ai acestui secol. a avut dreptate. intr-o seara ea i-a spus: „Nu cred ca o sa te multume$ti pina nu ajungi pe culmea celui mai inalt munte de acolo. era o eleva eminenta — §i era prinsa in capcana. Va intreaba inca „Ce pot face eu pentru voi?". Prietenul meu se nume§te Jeriy Lewis. asculta semnalele trenurilor de departe. O HOTARIRE PE VIAT A Avea 16 ani. Totu$i. cind locuia cu bunica. Singurul pat in care dormea era format din doua scaune puse alaturi. ascultati cu atentie. vei striga atit de tare incit sa te auda o lume intreaga: «Ce pot face eu pentru voi?»" De$i n-a trait sa-1 vada facind acest lucru. Cu timpul. Cind il priviti la urmatorul spectacol. vicisitudinilor sau pur simplu asupra fricii. Vorbea mult cu bunica lui. Hainele lui erau mereu luate de la altii.106 CURS PRACTIC DE INCREDERE lata inca patru Pove$ti la minut care ilustreaza important tensiunii a descoperirii. I$i inchipuia ca este instalat in unui dintre vagoanele lor elegante. nepotul ei a devenit vestit in lumea intreaga. adeseori frustrante. Veti descoperi ca fiecare include destinul unei persoane vestite. impotriva bolilor Ccire ii mutileaza pe copii.

Capitolul 9: CUM SAF O L O S I T IO POVESTE 107 Tatal ei vitreg — pe care se pare ca niciodata nu putea sa-1 muUumeasca — nu doar ca nu o incuraja in studiile sale. Milioane de oameni au ajuns sa o cunoasca sub chipul Melanie-ei din Pe aripile uintului in multe alte roluri. Impresarii refuzau sa-1 primeasca. eel mai solicitant rol pentru incomparabila Olivia de Havilland a fost poate eel jucat inaintea unui public restrins — intr-un liceu. Astfel. Odata. mi-a spus ca durerea ei din acele momente era atit de intensa. a jucat in piesa pusa in scena de liceul ei. In momentele cele mai dificile totu§i. incit avea o culoare: purpuriu intens. A devenit o vedeta de cinema $i a ci$tigat doua Oscaruri. sperind: „Poate de data asta". saptamina sau an. cind a aflat ca ea obpnuse rolul principal in piesa de teatru din liceu. A jucat intr-o piesa din St. Louis. In . participa la toate preselecpile pentru distribute. $i nimeni n-a remarcat. ca sa vada daca intr-adevar conta. Marlon Brando. s-a intors Ia New York cu inima fiinta. Au ajutat-o sa piece de acasa. ci ii interzicea sa ia parte la activitaple §colare. au intervenit mama ei $i citiva prieteni. a scrijelit numele unui alt actor. n-a dat inapoi. Ce ii raminea de facut? Peste ani ani. i-a oferit o alternative: Renun^i la piesa sau pleci de acasa. Secretarele ii cereau mereu sa le semneze hirtiile lor mari galbene. A fost un e$ec. De?i a fost respins de multe ori. Totu$i. acum multi ani. „NU SINT MARLON BRANDO" Pentru ca dorea sa joace in filme in fiecare zi.

108 CURS PRACTIC DE INCREDERE toata aceasta vreme. $tie baseball. o sa pierdem jocul Campionatul®. avem un avantaj de 3 la 2. A inceput sa apara in filme §i a interpretat roluri principale in doua seriale TV: In familie in ar^ifa nopfli. L-au remarcat ni$te persoane de la Hollywood. . ce face el de fapt? Instaureaza tensiunea. love§te-o spre mine!* Dar. . i$i intrepnuse familla. lucrind ca profesor suplinitor. pentru ca se ginde$te la e§ec. Spunea ca tensiunea vine dinauntru — nu din afara — $i i$i are originea intr-o spaima de e$ec. daca mi-o trimite mie gre$esc. Carroll O'Connor n-a obpnut un succes peste noapte. Te rog. Mi-a oferit chiar un exemplu: „Sintem in meciul al $aptelea din Campionatul Mondial la sfir^itul ultimei reprize. Cei mai bun „hitter" al lor e pe teren." Tommy Lasorda. Ce facem? Daca am facut treaba corect.Acum". managerul echipei Los Angeles Dodgers. $tie cum se joaca un joc. Bazele lor erau ocupate $i doi terminasera. top jucatorii mei din teren i?i spun acum: «Vreau eu mingea asta! Voi reacpona la fel cum am repetat de o mie de ori la antrenamente. daca un jucator i§i spune in schimb: «Doamne. $tip. numai cind jucatorul ginde$te pozitiv poate face fata spaimelor sale de e$ec. „ar fi vremea sa lucrez cu norma intreaga". 1-a distribuit intr-o piesa. DE UNDE VINE TENSIUNEA? O persoana vestita mi-a spus odata ca majoritatea comentariilor ce se faceau pe seama tensiunii erau nefondate. Dar apoi un alt actor. Burgess Meredith. se gindi el.

iar valurile se zdrobeau la picioarele lui. devastatoare. a fost purtat in vil- .9 CUM SA FOLOSITI O POVESTE Fie ca va asculta o persoana sau 100 de milioane — fle ca spunep un banc unui prieten sau acceptap nominalizarea din partea partidului pentru un post important la o conventie politica — se aplica exact acelea^i doua reguli: 1. iata doua Pove$ti la minut pentru dumneavoastra: IN MIJLOCUL FURTUNII Era un copil timid. Trebuie sa-mi infrunt frica. In anii urmatori. se plimba pe malul Lacului Michigan in timpul unei furtuni uria$e. Peste ani. Alegeti o poveste care v& place. eel mai mult se temea de apa. a devenit scafandru ce purta in apa camera de luat vederi." A§a a facut. II ingrozea — in special apa intunecata sau agitata. Statea acolo. Pentru a exemplifica. intr-o noapte. Alegeti o poveste pentru publicul dumneavoastra. 2. in tinerete. Atunci $i-a jurat: „Nu mai am cale de intoarcere.

trei ani mai tirziu. uluindu-i iara$i pe speciali$ti. a fost in expedite in Antarctica. Ramin in joc.110 CURS PRACTIC DE INCREDERE tori de balene uciga^e. Doctorii au spus ca va muri. Cind $i-a dat demisia de la Paramount. a participat la curse de ma$ini. mi-a spus: „Toti e^ueaza. intitulat Atractje Jatald. Dar ea a invins acea profetie pesimista. $i unul dintre cei mai vestitl cetateni ai tarii. Toti sint loviti de viata. a traversat Oceanul Pacific. a devenit prima femeie director al unui studio de film important. Dar ironia face ca cea mai curajoasa aventura a lui Hugh Downs sa nu fi fost inregistrata pe pelicula: seara in care a intrat singur in mijlocul furtunii. dar cei ce au un succes notabil revin mereu. De-a lungul timpului. Baietelul timid devenise unul dintre cei mai aventuro$i americani. corpul ei a fost aruncat la $ase metri in aer. expertii de la Hollywood — exact ca acei doctori — au spus ca acesta era finalul carierei ei." Hugh Downs Sherry Lansing intruchipeaza puterea celui de-al patrulea dintre cei $apte pa$i cdtre implinirea personala: . Craniul i-a fost despicat. de$i a trebuit sa poarte ghips vreme de peste un an. A pilotat avioane planoare. ca un sac de cartofi. Apoi a produs un film cu succes uria?. Cind am intrebat-o pe aceasta doamna talentata curajoasa — Sherry Lansing — de ce n-a renuntat niciodata. RAmii 'IN JOC Cind marina in viteza a izbit-o pe femeia frumoasa ce traversa strada.

Curcyul inseamna a actiona sub imperiul fricii. puteti construi o viata noua. dar i$i folosesc nesiguranta ca motivatie. Cind rostiti „Sint responsabil". Pentru ca vor sa-$i depa$easca nelini^tea. se forteaza de doua ori mai mult. chiar trebuie sa fiti emotionat. Fiti tolerant Veti deveni mai agreabil atit pentru dumneavoastra in$iva. in special printre tineri. Una dintre cele mai periculoase prejudecati din zilele noastre. 2. Daca provocarea e important! pentru dumneavoastra. ba chiar o lume noua. Fiti curajos Retineti. nu eliberati de ea. Asuma^i-va responsabilitatea Acceptati responsabilitate deplina pentru comportamentul dumneavoastra. nu trebuie sa-ti fie frica. nu eliberati de ea.Capitolul 9: CUM SA FOLOSITI O POVESTE 111 AL PATRULEA PAS CATRE IMPLINIREA PERSONALA 1. 4. Sherry Lansing sugereaza: „Cred ca cei mai multi nu inteleg cu adevarat nelini^tea indoielile pe care le au oamenii ce au obtinut un succes uria$." . a fi curajos inseamna a actiona sub imperiul fricii. Credeti in ceva important Viata dumneavoastra este demna de o motivatie nobila. cit §i pentru cei din jur. Mitul este ca ei nu sint niciodata nesiguri. Adevarul e ca majoritatea sint foarte nesiguri. 3. este notiunea falsa ca. pentru a fi curajos.

Cind 1-am intrebat intr-o zi despre curajul sau personal. Alegeti o poveste pentru publicul dumneavoastra. Daca va alegeti povestea pentru primele doua motive corecte $i o repetati cu sirg — fie ea menita ca gluma spusa unui prieten. Unii rid cind tree prin filtrul de imbarcare. 2. Curajul inseamna sa actionati sub imperiul fricii. Nu uitati. despre incredibilele riscuri pe care pare sa ?i le asume. trebuie sa fip emotionati. sau inclusa intr-un ." Este un sfat solid. fara a ne asuma nici un rise. O pregatire buna reduce grija — $i riscurile. trebuie sa ne pregatim bine. sa adaugam inca o regula la cele doua pe care vi le-am propus mai sus in ceea ce prive§te povestirea. frica $i minia dumneavoastra devin aliap care va pot ajuta. Eu nu vreau sa mor. nu eliberati de ea. Alegeti o poveste care v& place. Nelini^tea. Pentru mine. Am vazut piloti deznadajduiti pentru ca au ignorat detaliile. Mi-am aranjat cartile in favoarea mea. TREI REGULI FUNDAMENTALE IN POVESTIRE 1. el s-a caracterizat ca un „la$ convins". detineti controlul. nu? Cind va faceti un plan. Repetafi povestirea aleasa. Verific tot. apoi a explicat: „Pentru a ne oferi o $ansa reala de reu^ita. provocarea cea mare a fost avionul. e atit de amanuntit. Ei bine.112 CURS PRACTIC DE INCREDERE Hugh Downs este un exemplu excelent. cind va concentrati asupra solutiilor. daca sinteti provocati cu adevarat. 3.

a devenit scafandru ce purta in apa camera de luat vederi. Atunci ?i-a jurat: „Nu mai am cale de intoarcere. A pilotat avioane plcinoare. Spre exemplu. inainte sa ajungem la asta.. devastatoare. la finalul fiecareia. dar remarcati ca. Spunind pove^ti. Statea acolo. e aici. Totu§i. cu noi. in aceasta seara. in tinerete. va propun un exercitiu. mi-am dat seama ca. e putin mai u$or sa repetap sa vedeti cum ia na$tere tensiunea intr-un alt tipar. in anii urmatori. Hugh Downs. va rog sa ma ajutati sa-1 intimpin cum se cuvine pe. se plimba pe malul Lacului Michigan in timpul unei furtuni uria$e. Peste ani. a traversat Oceanul Pacific. Doamnelor domnilor. Baietelul timid devenise unui dintre cei mai aventuro^i americani. In Capitolul 18. sa vedem cum putem folosi o poveste pentru a face o introducere mai eficienta.. IN MIJLOCUL FURTUNII Era un copil timid.Capitolul 9: CUM SA FOLOSITI O POVESTE 113 discurs adresat unui public de mii de suflete — vep mari dramatic impactul ei. a fost in expedite in Antarctica. a fost purtat in viltori de balene uciga^e. uneori. ?i unui dintre cei mai vestip cetateni ai tarii. . a participat la curse de ma^ini. Veti recunoa^te cele doua povestiri care urmeaza. iar valurile se zdrobeau la picioarele lui. intr-o noapte." A?a a §i facut. Trebuie sa-mi infrunt frica. il ingrozea — in special apa intunecata sau agitata. $i eel mai mult se temea de apa. va voi sugera o structure de discurs. am facut o mica scimbare.

corpul ei a fost aruncat la $ase metri in aer. Doamnelor domnilor. mi-a raspuns: „Toti e$ueaza. expertii de la Hollywood — exact ca acei doctori — au spus ca acesta era finalul carierei ei. Acumulati tensiunea intr-o prezentare. va rog sa ma ajutati sa o intimpin cum se cuvine pe. Dar ea a invins acea profepe pesimista. Top sint loviti de viata. Sherry Lansing.114 CURS PRACTIC DE INCREDERE RAMI I IN JOC Cind ma?ina in viteza a izbit-o pe femeia frumoasa ce traversa strada.. dar cei ce au un succes notabil revin mereu. Doctorii au spus ca va muri. astfel incit numele persoanei sa lie unul din ultimele cuvinte ale formulei de intimpinare — fie ca persoana respectiva este vestita sau nu — acumulati tensiune." ea a ramas. Cind am intrebat-o pe aceasta doamna talentata curajoasa de ce n-a renuntat niciodata. intitulat Alractie fatala. ci. de§i a trebuit sa poarte ghips vreme de peste un an. garantind astfel ca vorbitorul dumneavoastra sau invitatul de onoare va fi primit calduros. va ofera §i ?ansa de a declan§a un ropot de aplauze din partea publicului prima data cind rostiti numele. Nu doar ca introducerea dumneavoastra devine mult mai interesanta cind intirziati in a revela numele. Ramin in joc. uluindu-i iara$i pe speciali^ti. Cind $i-a dat demisia de la Paramount. trei ani mai tirziu. Apoi a produs un film cu succes uria$. in mod practic. a devenit prima femeie director al unui studio de film important. Craniul i-a fost despicat. ca un sac de cartofi. De-a lungul timpului. ..

Capitolul 9: CUM SA FOLOSITI O POVESTE 115 E groaznic sa fli intimpinat cu tacere. Cind mi-am intrebat prietenul. a? vrea sa va familiarizez cu unui dintre cele mai importante aspecte ale oratoriei eflciente. $i." Sfatul pe care mi 1-a dat Jerry in legatura cu dozarea timpului. ?i am descoperit repede cita dreptate avea: chiar o secunda pare cu mult mai lunga pentru artist decit pentru oricine altcineva de pe scena — $i orice artist descopera ca o pauza pe scena pare sa dureze o ve$nicie. mi-a raspuns: „Nu rizi de gluma. „Timpul e altfel pe scena". cind repetam pentru spectacole pe scena Teatrului Ford in 1992. cititi. Totu^i. Mai intii. 10: FACEJI PAUZE PENTRU A OBTINE EFECTUL SCONTAT Cred ca veti savura toate cele trei parti ale acestei teme. ci de dozarea tinxpviui in care este spusa. ca cum i-ati prezenta pe Hugh Downs Sherry Lansing. Poate ca pina pe scena nu sint decit trei pa$i de facut — dar cind sala e tacuta. pentru a le putea . pauzele sint foarte eflciente in cazul unui discurs — fiindca pauzele ne \in atenfia treaza. de ce — de§i il vazusem pe scena de nenumarate ori — rid inca atunci cind spune o gluma a carei poanta o §tiu deja. PROVOCAREA NR. Cel mai putemic sunet din orice limba este lini$tea. ace?ti trei pa$i sint infiorator de mari. cu voce tare — rar — Jn mijlocul furtunii" „Ramii in joc". pentru ca tot vorbim despre lini$te. a fost sa o iau incet. mi-a spus el. Aceasta tema functioneaza eel med bine daca va puteti inregistra prezentarile. Jerry Lewis.

va voi ruga sa-i urmariti P e actorii comici de profesie. o spuneti eel putin o data cu eel putin o data fara pauza: „Va rog sa ma ajutati sa-1 intimpin cum se cuvine pe [PAUZA] Hugh Downs". in familie. de cite ori va este omene$te posibil." FRAZA FIXA: [PAUZA] POANTA: V&d ca ati cump&rat toti cite patru sau cinci locuri. Jucati-va astfel. Cei mai important este sa faceti pauze de doua sau trei secunde in anumite momente ale fiecarei povestiri. Presarati pauze la serviciu. Comicul. daca gasiti timp. vizitati un club de comedie. presarati conversatiile dumneavoastra cu pauze — §i inregistrati atenti raspunsurile ascultatorilor.116 CURS PRACTIC DE INCREDERE reasculta. Spre exemplu. probabil ca orasul asta e foarte bogat. la spalatoria chimi- . Puteti alege ni?te emisiuni-dezbatere la o ora tirzie din noapte. §i eel mai mult se temea de [PAUZA) apa". frazele obi§nuite sint reprezentate de o serie structurata de fraze fixe §i fraze-poanta. in al treilea rind. Oriunde oricind. observind sala aproape goala. „Va rog sa ma ajutati sa-I intimpin cum se cuvine pe Hugh Downs." In al doilea rind. in urmatoarele $apte zile. remarca: „Doamne. Sau. seriale de comedie ori un canal de comedie. studiati felul in care cei mai vestiti actori de comedie i§i dozeaza timpul. ?i eel mai mult se temea de apa". Remarca(i cindfac pauze. Veti descoperi ca foarte putini i?i spun de fapt glumele sau pove§tile. §i eel mai mult se temea de apa" sau „Era un copil timid. In schimb. „Era un copil timid [PAUZA]. Ati putea incerca „Era [PAUZA] un copil timid. Nu ezitati sa faceti pauze oricind vreti — dar asigurati-va ca atunci cind ajungeti la ultima propozitie a fiecarei Pove$ti la minut.

$tiu ca acest exercitiu. doi. in magazine — oricind puteti. trei" — oricind faceam pauze. va va ajuta sa simtiti incredibila putere a tacerii — cum printr-o pauza bine plasata puteti capta §i retine atentia cuiva. Nu va eschivati de la aceasta parte a temei. Va rog nu va faceti probleme ca nu veti „reu$i". . Pur §i simplu treceti la actiune. mai mult decit oricare altul.Capitolul 9: CUM SA FOLOSITI O POVESTE 117 ca. M-a ajutat sa fac pauze numarind incet in minte — „unu.

astfel alegem cine vrem sa fim. Lumea va ramine aceea^i. 36). (p. increderea este o atitudine — iar atitudinea dumneavoastra fata de oameni situatii se poate schimba. Veti invata cum sa renuntati la un set de perceptii in favoarea altuia. pe de alta parte. 2: Nu incercap. in cadrul Provocarii nr. nu sintem ceea ce mincam. nici dumneavoastra. Nici eu. exact a?a cum s-a schimbat atitudinea mea. Adevarul este ca dumneavoastra ?i cu mine ne exprimam personalitatea in fiecare zi prin alegerile pe care le facem. sint sigur ca ati putut vedea cu cita strictete cuvintele lor le limiteaza sau le largesc lumea: Expresia „Nu pot" incuia u?a pentru totdeauna. Ca dumneavoastra. Eu ma auto-creez. nu? „N-am putut". lasa u?a deschisa variantelor. Prin definite. sintem ceea ce gindim. numai ca dumneavoastra o veti vedea cu alti ochi. La fel faceti §i dumneavoastra. ancorat in experienta concreta de viata. . Cind v-am rugat sa ascultati atenti cum vorbesc ceilalti.10 DE CE SINT ATiT DE MINIOS? Sa recapitulam un paragraf de la inceputul Capitolului 1: Cursul practic de incredere. Ma auto-inventez. va da rezultate pentru dumneavoastra pentru ca ne putem transforma.

Corpul de Marina a avut dreptate sa numeasca testul un curs de incredere §i nu o cursa cu obstacole — pentru ca. obstacolele au oferit recrutilor posibilitatea sa ci$tige incredere: zi de zi. atitudinea dumneavoastra s-a schimbat. in acea zi. frica de e$ec. Avea dreptate. devenim altii. sentimentele de vulnerabilitate §i inferioritate. Sergentul era convingator. Carolina de Sud. Ce am invatat catarindu-ma pe funii sarind peste butuci? In primul rind. ca §i de la restul plutonului de recrup din Marina. Cu fiecare obstacol pe care il depa§im. De fiecare data cind — fie pentru o clipa — ne infringem nelini^tea. in toamna anului 1961. garduri $i apa miloasa — ca de la mine. Nu mai sintem ce am fost: progresam.Capitolul 10: DE CE SINT ATTT DE MINIOS? 119 Titlul Curs practic de incredere reprezinta o decizie lingvistica asemanatoare. . Luap din nou in consideratie lectiile din jurnal: a§a-i ca experienta v-a ajutat sa va schimbati setul de perceptii? Lumea e aceea^i. acesta era scopul sau: „Daca pot trece peste acel bu§tean. Era foarte increzator ca vom reu$i. * Acum vom analiza in eel fel se contureaza ne stau uneori in cale atitudinile $i parerile noastre. pot trece peste orice. sintem mai buni. noi vom stapini cursul. De ce 1-am ales? Am auzit prima data aceasta expresie de la un instructor militar de la Universitatea din Parris Island. se a$teapta sa ci$tig. hotarit ca. El a explicat detaliat ca acest Curs practic de incredere este o succesiune de obstacole — butuci. Incurajati de el. am invins bestia. obstacolele ne ofera ocazia sa fim mai increzatori. de fapt. sincer.

cind m-am intors din Vietnam. $i vom continua cu povestirea. Ceea ce sintep pe cale sa citip ar putea fi mai provocator $i mai deranjant pentru dumneavoastra decit oricare altul dintre pasajele din Cursul practic de incredere. Simpson a fost judecat pentru crima §i in cele din urma achitat. In 1965. ce ap fi crezut despre razboiul din Vietnam? De ce? . u$or de invatat. de aceasta data concentrindu-ne asupra unor modalitap simple. J. in 1995. Totu$i. sa-i vedem pe ceilalp. e desigur util sa recunoa^tem cum am ajuns sa vedem lumea in acest fel — sa ne vedem pe noi. Pentru ca va voi cere iara^i sa cintarip cit de inradacinate sint in personalitatea dumneavoastra vechile deprinderi — acest efort ar putea sa va doara ca o operape inainte de a se vedea rezultatele. Cu treizeci de ani mai tirziu. mi-am vazut tara sfi^iata de atitudini contradictorii privitoare la razboi — doua grupuri abordind de pe pozipi de neclintit aceea$i „realitate" in feluri absolut diferite.120 CURS PRACTIC DE INCREDERE cum ar spune instructorul meu. Ne vom indrepta atenpa asupra unei alte emopi putemice — minia — ce este ea ce putem face cu ea. Pentru a fi mai increzatori. Daca dumneavoastra ap fi avut in 1965 virsta necesara pentru a va face o parere. eu milioane de alp americani am fost din nou martorii unei „realitap" divizate abordate fara putinta de tagada — cind fosta vedeta de fotbal O. este mai u$or sa depa$e$ti un obstacol pe care il pop vedea. acponap cu grija. de a repne $i a menpne treaza atenpa cuiva.

ce ati crezut despre verdictul juriului care a proclamat ca O. Cum ajungem la asta? Cum pot doi oameni sau doua grupuri de oameni sa vada acela^i eveniment — §i sa fie martorii acelora$i fapte $i evenimente — atit de diferit? invatam. Simpson nu-$i ucisese fosta sope pe prietenul ei? De ce? Avep o parere conturata puternic? Sint sigur ca recunoa$teti ca alti oameni au o alta parere. Spre exemplu. reflectam atitudini. fie expansive ca dragostea. ti-ai conturat o atitudine. J?i acel proces se nume?te mvafare. sint rezultatul aceluia?i proces. Imaginap-va ca mintea dumneavoastra este o poarta. Totu$i. Va dam ceva mai mult. Pe . prietene. $i ati inceput sa respingeti informatiile Ccire contrazic punctul dumneavoastra de vedere. Mai intii. vom deveni probabil mai toleranti cu privire la caracteristicile unice ^i diferite ale membrilor sai. cind nimeni nu ne poate convinge sa renuntam la propria libertate sau sa credem ca nu sintem demni de respect. Toate atitudinile. diferita de a dumneavoastra.Capitolul 10: DE CE SINTA T T TDE MINIOS? 121 in 1995. care este conturata la fel de puternic ca $i a dumneavoastra. Daca preferam un anume partid politic. Dumneata. fie la fel de corozive ca ura. atitudinile noastre ne influenteaza comportamentul. va oferim ceva informatii §i u$a se inchide u$or. am putea spune. Ati inceput sa acceptati informatiile care va sustin punctul de vedere. daca nu s-a inchis de tot. iar u?a este lasata abia intredeschisa. ea este pe atit de larg deschisa pe cit este posibil. J. „Ei sint oamenii no^tri". Inevitabil.

unde putea fi oricine dore$te.. se vede gras. care traiau despartiti. Parintii ei. cind copilul descris in urmatoarea Poveste la minut s-a confruntat cu obstacole. eel slab ca un bat. Astfel anorexicul. Despre bunica ei se putea spune ca era. „Sint. Vedem ceea ce dorim sa vedem. pentru ca nu reu$e$te sa ridice o povara incredibila. a aflat ca putea evada cind lumea devenea prea potrivnica. vedeta de cinema in plina stralucire declara: „Sint urita" cind observa un singur co$ pe obraz. se gindea ea — chiar era! Totu§i.122 CURS PRACTIC DE INCREDERE de alta parte. putea sa inchida ochii purtata de imaginatie. sa calatoreasca intr-un loc mai bun — un tarim fantastic. viata ei adevarata s-a derulat mai uluitor decit eel mai minunat vis al ei. confuza imprevizibila pentru aceasta fetita. a vazut o Ccile de ie$ire iata: FETIJA CARE A REU$IT Fetita locuia cu sora $i bunica ei intr-o camera mica darapanata dintr-o cladire de la intersectia strazilor Yucca Wilcox din Los Angeles. Totu?i. ei bine. halterofilul ofteaza spune: „Sint slab". uluitor.". pacatele cele mai neinsemnate ale oamenilor din partidele rivale sint tinte sigure ale dispretului. V-am imparta$it povestea ei ca sa va . excentrica. Din contra. la mica distanta de faimosul bulevard Hollywood. astazi Carol Burnett — o persoana de un talent recunoscut pe plan mondial — este una din cele mai adorate vedete americane. Carol Burnett este unica — a$a sinteti dumneavoastra. erau amindoi cdcoolici.. Viata era adesea zgomotoasa.

care ar fi ea? O cursanta mi-a spus ca se a$teptase dintotdeauna ca barbapi sa fie mai hotarip decit femeile. relaxap-va $i inchipuip-va cum v-ap comporta daca ap crede in alte valori? (Spre exemplu. nu ca sa o imi tap. PROVOCAREA NR. Cit de minios sintep? §i eu am fost minios. O a treia mi-a vorbit despre parerea proasta pe care o avea despre sine. care va fi conpnuta in Provocarea nr. De$i nu $tiam cit de adinc eram ranit. am fost predispus la minie. in majoritatea anilor mei adulp. Va putep inchipui cit de diferita ar fi fost viata lui Carol daca ar fi lasat ca necazurile din copilarie sa-i dicteze deciziile ulterioare? Carol a gasit o cede de ie$ire a progresat. 11: IMAGINATI VA Daca ap putea alege o parere de-a dumneavoastra ce ar putea sa va provoace nelini^te dumneavoastra sau altcuiva.Capitolul 10: DE CE SINTA T T TDE MINIOS? 123 Inspire. ?i-a rezumat gindurile prin aceasta intrebare: „Cum pot depa^i frica de singuratate auto-responsabilitate dupa o viata intreaga in care alpi au avut grija de mine?" lata ce trebuie sa facep: a? vrea sa va alocap citeva momente lini?tite doar pentru dumneavoastra. Pentru moment. Un alt cursant mi-a descris sentimentele sale intense cu privire la diferentele de rasa. $i dumneavoastra putep. relaxap-va — pastrap in minte acest gind daca dorip — nu uitap sa va imaginap ca sintep in acpune. cum s-ar comporta ultima cursanta intr-o situape data daca nu i-ar fi frica?) Exista $i o a doua parte a acestui exercipu. despre care §tia prea bine ca sint iraponale de care ii era ru$ine. minia violenta pe . 15.

it. acum mai bine de douazeci de ani. Aveam sa-mi apar copilul nenascut. mi s-au incle$tat falcile. Eram un baietel de $apte ani care. M-am uitat la sotia mea insarcinata.124 CURS PRACTIC DE INCREDERE care le indurasem in copilarie ma pregatisera sa vad lumea — sa anticipez comportamentul celorlalfi — ca prin ni§te lentile foarte performante. pe o strada din Manhattan: Sopa mea. Nu mai eram un ingindurat redactor de ziar. in virsta de douazeci $i unu de ani. insarcinata in $apte luni cu al doilea copil al nostru. In fata noastra se afla un grup de patru sau cinci adolescenti care i$i imparteau lovituri de karate $i pumni. mergea mult mai incet decit majoritatea fanilor hockey-ului care ie$eau in valuri din Madison Square Garden. in timpul unei plimbari cu sotia mea. Acest lucru nu a fost niciodata mai evident ca intr-o noapte. la mica distanta de locul unde ne parcaseram marina mi-am dat seama de pericol. Loretta. respiram mai repede. Nimeni. cu tot singele colorindu-i obrajii. m-am guxd. eram adolescentul de cincisprezece ani care $tia sa aplice o lovitura de dreapta eficienta. $i multimea se rarise pina cind am dat coltul strazii. Inima imi batea mai tare. nu avea sa lase pe mina a doi vagabonzi de pe strada ce avea eel mai scump pe lume. nimeni nu se va atinge de sotia mea. Imi auzeam inima batind pe masura ce ne apropiam de ei. La . Un curent de caldura mi s-a urcat pe $ira spinarii pina la git. Eram sergentul de marina din Vietnam. Aveam mult mai purine alternative decit mi-a? fi inchipuit. Ocupasera tot trotuarul ingust parea evident pentru orice trecator ca ar putea fi ranit de hiijoneala lor zgomotoasa. Era o noapte neobi^nuit de calda din 1974.

$i daca ar fi fost inarmap? imi pusesem sotia in pericol ma pusesem eu in pericol. inima imi batea puternic fruntea imi era scaldata de broboane de sudoare. nu mai pareau amenintatori deloc. nu erau decit ni$te pu?ti. Am Jl putut traversa strada. cu o voce dura intunecata. s-au dat la o parte ne-au lasat sa trecem. Loretta s-a aplecat catre scaunul meu. i-am tras catre mine §i i-am despartit. conducind pe autostrada in lini$te. n-au spus nimic. Facusem ceea ce trebuie? Nu-mi trecuse nici o clipa prin cap sa traversez strada.Ajunge!".Capitolul 10: DE CE SINT ATTT DE MINIOS? 125 citiva metri de acei tinerl. am spus incet: „Ai dreptate. Eram confuz." . mi-am incle^tat degetele. mi-a prins mina mi-a spus: „Am fi putut sa traversam strada. ml-am pus miinile pe umerii a doi dintre ei." M-am a$ezat in lini^te. am lasat sa-mi scape volanul u$or din mina. le-am spus. . Cind am ajuns la marina am intrat in ea. Am inceput sa tremur. am grabit pasul. Adolescenta s-au privit unui pe celalalt. I-am vazut pe adolescent trecind pe linga noi. De ce am ales violenta? Peste citeva minute.

Nu ne-am nascut minio?i. Am invatat sa mincam sa dormim conform unui program hotarit de alpi. A cauzat sau a agravat probleme flzice cum ar fi dureri de cap. In plus. Chiar §i aiurelile noastre au trebuit sa fie disciplinate.11 CUM SA VA DEPA$ITI MINIA Minia este copilul frustrarii. La toate nivelurile sociale. Adeseori ele sint mascate in plinsete §i vaicareli. tensiune ridicata. ca o conditie psihica delicata precum depresia. de$i degetele noastre ne ajungeau perfect. invatam acest lucru — aproape imediat. la cererile ce veneau din partea altora. minia violenta nu asculta de diferen^e de clasa. a$a cum cred multi psihiatri. Ni s-a spus de ne- . E chiar posibil. Cind eram copii. Am fost obligati sa ne folosim de ustensile ciudate cind mincam. dorintele noastre erau satisfacute cu repeziciune. a trebuit sa invatam sa ne adaptam din ce in ce mai mult la ?coala. crime sinucideri. minia scapata de sub control a provocat izbucniri violente. la serviciu. infarcturi ulcere. asalturi insulte mu^catoare. in anii urmatori. sa fie uneori minie reprimatd. dar n-a trecut mult pina cind am inceput sa fim incurajati sa ne supunem dorintelor celorlalti ?i sa traim frustrati pentru ca nu ne croim propriul drum in viata.

Capitolul 11: CUM SA VA DEPA$ITI MiNIA 127 numarate ori ca autocontrolul este o masura a maturitapi noastre. ca ne pasa. sa depa?easca propria frica imposibilitate de exprimare a miniei. minia este o forma de energie. aceasta energie ne poate menpne in alerta in privinta grijilor legitimate. deoarece crede cu toate puterile ca binele va invinge. ea nu reprezinta decit jumatate din poveste. ultima izbucnire care il impinge pe un atlet epuizat sa treaca linia de sosire. Cind cetateanul bate cu pumnul in masa la o intilnire a consiliului municipal ridica tonul pentru a defaima nedreptatea. acel ceva care va face sa va cautap o slujba mai buna sa va croip un drum mai bun. in fond. ciratind ca e gata sa vorbeasca. striga de fapt enunpndu-$i ingrijorarea. Directionata corect. ne poate motiva sa atingem teluri nobile — ceea ce este eel mai important — poate fi un sistem de alarma neprepiit in vieple noastre de zi cu zi. in aliap. „De ce sint atit de minios?" Formularea intrebarii declan^eaza procesul prin care ne putem transforma minia. Energia inspira actele creatoare. Minia ne poate ajuta sa devenim mai buni. Mai e de mirare atunci ca ne ascundem sau ne negam minia? Indiferent cit de importanta ar fi repnerea. Minia poate fi o dovada a faptului ca existam. ca $i nelini^tea. totu$i. De?i studiem cu interes fata urita a miniei — §i vom continua sa examinam pericolele pe care ea le presupune chiar in acest capitol — neglijam adeseori sa recunoa$tem latura pozitiva. Minia este impulsul care va determina sa cerep o cre^tere salariala. ne poate oferi impulsul necesar pentru a ne confrunta cu cele mai dificile provocari zilnice. . Minia rezolva lucrurile.

minia e pregatita sa actioneze in favoarea dumneavoastra. vi s-a refuzat pe nedrept o promovare. recunoa^tep ca sinteti minios. Pe de alta parte. Minia dezlantuita a unui baietel la moartea mamei lui ("M-a lasat singur — o urasc!") este mai u$or de inteles decit frustrarea pe care o simtim cind un $ef nu ne trateaza ca facind parte din familie sau cind trebuie sa a$teptam la coada. rasei. daca vi se refuza o promovare din cauza sexului. Create nivelul adrenalinei din singe. Daca. infruntati-va minia. analizati-va minia. singele curge mai repede — n-ati fost niciodata mai agitat. Nici ceilalti nu se mi$ca. virstei sau nationalitatii. problema va scapa de sub control. Nu risipiti aceasta energie pretioasa agitindu-va cu privire la situatia deplorabila in care va aflati: . intrebati-va: .J\m dreptul sa flu minios?" Fiti sincer: asta e o intrebare dificila. totu§i. pentru ca nu aveti nimic altceva de facut. Cind sinteti jignit pentru ca profesoara nu va trateaza ca §i mama dumneavoastra. Raspunsul ar putea pune friu miniei. pe strada. simtiti-le forta: „Sint minios!" In al doilea rind. e acolo. e drept sa flti minios — §i e util. Reactionati acceptind situatia. Mai mult decit simpla rostire a cuvintelor. Relaxati-va. Atunci capata valoare toate lectiile referitoare la autocontrol. De unde vine frustrarea? Cind sinteti prins intr-un blocaj de circulatie. iar dumneavoastra nu puteti face nimic. asta e. Respirati adinc. in special cind ni se pare glacial de egoist sau irational. In al treilea rind. Pare u$or? Adeseori negam acest lucru chiar fata de noi inline.128 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Cum punem minia in serviciul nostru? Mai intii. Daca sinteti intr-un blocaj de circulatie.

iar minia dumneavoastra va deveni un aliat pretios. Daca va hotariti sa luptati. Concentra{i-va asupra unei solufii. a$a cum ilustreaza povestea din Madison Square Garden. Cind eram tinar. o predispozifie la minie — cu alte cuvinte. Pina acum ne-am concentrat in principal asupra miniei ca reactie imediata la o situate frustranta. Din fericire. imbufnindu-ne. Dar orice am face. Ar trebui sa renuntati sau sa luptap? Daca alegeti prima varianta. atita vreme cit minia va ajuta sa fiti foarte lucizi. pedepsind un copil pe nedrept. jogging-ul. vedeti cum au reu$it altii in situatii similare — apoi porniti la actiune. Cursul practic de incredere n-ar mai fi existat. Daca n-a? fi vrut sau n-a? fi putut sa ma schimb.Capitolul 11: CUM SA VA DEPA$ITI MiNIA 129 „Val. rearanjarea mobilierului. Putem sculpta sau scrie o povestire. cu siguranta n-ar fi . am fost capabil sa imi schimb atitudinea de-a lungul anilor. Permiteti-mi sa reiterez alternativele pe care ni le ofera minia: Putem sublima acea energie in activitati pozitive cum ar fi rezolvarea de probleme. incepeti cautarea in mod activ. eram bolnav de minie cronica — ceea ce inseamna ca eram pregatit sa ma infurii la cea mai mica provocare. asupra miniei ca atitudine. sau o munca mai intensa. explorati posibilitatile $ansele pe care le aveti. saracul de mine! Cit sufar!" In schimb. (Cei putin. descarcarea ei duce la schimbari. jignindu-ne colegii de munca sau certindu-ne degeaba cu partenerul de viata. se intimpla ceva cu acea energie. Sau ne putem descarca minia lovind un scaun. Acum sa ne concentram asupra unei altfel de minii: minia cronica.

Deci. chiar pe ai lor. Pentru a pune . Din nefericire. fata frustrarii. imi cre^tea tensiunea. Puteti dumneavoastra. Desigur. rasfatati. in fond. Ei au o uria$a nevoie sa se autocontroleze. am fost capabil sa invat citeva lucruri care cred ca va vor fi la fel de folos dumneavoastra pe cit mi-au fost mie: Mai intii. despre mine. eu pot sa ma schimb. Pentru a ma transforma. coroziva: distruge vietile. exact aceasta este descrierea unui taur. Cind eram minios. fara sa $tie facea mai mult decit sa vorbeasca cu mine: vorbea despre mine. Apoi. nu este de mirare sa auzim adulti bolnavi de minie cronica descriindu-i pe copii. eram supus unei mari varietati de reactii fizice asemanatoare cu cele pe care le experimentam cind eram nelini^tit sau infrico^at: inima imi batea cu repeziciune. am remarcat esentialul. Bolnavii cronici de minie se grabesc sa judece sa-i vada pe ceilalti ca pe ni§te amenint^ri po tentiate. cre$tea nivelul adrenalinei.130 CURS PRACTIC DE "INCREDERE fost scris de mine!) Minia cronica este. in mod ironic. imaturi — cind. ca fiind sfidatori. A trebuit sa accept deplina responsabilitate pentru cine eram. Nu e distractiv sa fii minios. acest lucru nu le ofera o satisfactie de durata. chiar cind detin controlul. (Acum $titi de unde provine primul dintre cei $apte pa$i cdtre implinirea personala. chiar adultii bolnavi de minie cronica dovedesc o incapacitate copilareasca de a face. Cind eram mic. iar bunica imi spunea ca trebuie sa evit racelile oamenii minio^i. Minia mi-a cauzat o stare de disconfort. a trebuit sa accept un adevar dureros: eram o persoana minioasa. Da.) De indata ce am inteles asta.

am constatat ca ma infuriam. In cele din urma. de obicei. am inceput sa recunosc ca ceea ce trebuia intr-adevar sa controlez era propria mea persoana. $i mai rau. ma enervam. nici nu prea ma placeam pe mine insumi cind eram minios — aproape intotdeauna regretam mai tirziu ca mi-am pierdut cumpatul. Cu timpul am inceput sa inteleg ca eel care te poate minia te poate cucert Daca eram furios in vreun moment. de cele mai multe ori. eram asemenea copilului care zbiera incapapnat ca vrea jucaria din vitrina. aveam o parere absolut gre^ita! Eu eram eel care nu-$i daduse seama ca puteam traversa de fapt strada. nu puteam sa dorm. Eu — $i nimeni altcineva — eram de vina pentru cum ma simteam: ma inflacara felul in care percepeam eu situapa. . daca nu puteam atinge un tel. minia este o alegere personala. Ce sarcina disperata inutila purtam pe umeri: sa-i controlez pe top din jur. sa imi iasa ceva cum doream sau sa controlez comportamentul — chiar gindurile — celorlalti. Pe de alta parte. Alpi nu vedeau neaparat cum vedeam eu. fie simteam ca nu pot evita o imprejurare neplacuta. Daca revad ceea ce s-a intimplat. mi-am dat seama: Cele mai adesea. Daca nu puteam sa obpn ceea ce imi doream. din doua motive ce se constituie in frustrari personale: Fie nu credeam ca voi fi in stare sa ating un anume scop. pe cine a ranit minia mea? De-a lungul anilor.Capitolul 11: CUM SA VA DEPA^IJI MINIA 131 capac. A$adar. incet-incet insa. du$manul meu dormea neintors. ca un prune. pe masura ce am inceput sa examinez cinstit motivul pentru care ma enervasem atit de tare. spre exemplu.

intrebarea nu este daca ar trebui sa va multumiti cu ce aveti. dafi-va la o parte. Fluxul de adrenalina pe care il simtiti in singe va diminua sau va inceta in vreo douazeci de minute. reincepeam conversatia. Deci. cred ca veti considera utile aceste zece sugestii cafe va vor ajuta sa va confruntati cu unele dintre cele mai frustrante momente ale vietii: ZECE MODALITATI DE A DEPA$I MINIA 1. Sinteti un catir. Luati o pauza Lasati timpul §i distanta sa va desparta de sursa frustrarii dumneavoastra. Ridicam mina.132 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Daca v-ati luptat — ati suferit — din cauza miniei. De indata ce puteam discuta subiectul cu calm. in citeva luni. intrebati-va daca va luptati sa va . miinile se ridicau din ce in cei mai putin. in special daca va concentrati asupra unei activitati fizice precum plimbarea sau sportul. 2. Mi^carea ajuta. semanam cu doi studenti dintr-o clasa incercind sa obtina atenpa profesorului. Totu$i. dupa citeva saptamini. Lasati de la dumneavoastra Puteti sa va multumiti cu ce vi se ofera sau sa faceti un compromis? Adulpi increzatori inteligenti fac ambele lucruri. nu mai ridicam mina — dupa un an. nimeni nici n-a mai pomenit de asta. ci daca puteti. sau puteti gasi o alternativa? Daca sinteti inflexibil. Un coleg de munca era la fel de iute la minie ca mine. La inceput. ca mine. dar aveam nevoie unui de celalalt ca sa reu§easca fiecare dintre noi. Cum am rezolvat conflictul? Cind unui din noi devenea prea nerabdator. Cind puteti. a$a cum am fost eu de multe ori. celalalt ridica mina — subiectul era abandonat. luati o pauza §i puneti-va corpul in mi$care.

Mai intotdeauna. n-ati facut altceva decit sa-1 convingeti de puterea pe care o detineti in acel moment. Negociati. cuvintele extreme sint folosite ca o amenintare implicita: „N-o sa accept asta niciodata!" Daca folositi cuvinte de rau augur. Majoritatea oamenilor nu uita . Concentrati-va asupra subiectului. sau sa incercati sa rezolva^i o problema. Daca va insultati interlocutorul sau ii subminati parerea ori comportamentul. probabil ca sinteti incapatinatiLasati de la dumneavoastra: nu puteti numai daca spuneti ca nu puteti. va va submina pozitia. sau incerc doar sa ci$tig?" 4. Intrebati-va: „Chi£ir vorbesc in interesul celuilalt sau incerc pur simplu sa-mi justiflc pozitia? incerc oare sa descopar cea mai buna cale de a rezolva conflictul. nu asupra personalitatii. amenintatoare sau violente. a?a cum ci^tigati prin intimidare cind insultati pe cineva. Nu va amagiti: daca abordati o neintelegere ridiculizindu-1 pe celalalt. de indata ce va detine puterea. Negocia{i Cautati un teren de intelegere. de fiecare data cind cople§iti pe cineva va puteti a^tepta ca intr-o zi cineva sa v-o plateasca cu virf indesat. $i v-ati facut un du$man care. 3. ocazia. Incercati prea din greu sa dovediti ca detineti adevarul absolut? Daca sinteti minio$i. insistind sa obtineti controlul. Supraveghea^i-vfi limbajul Daca abordati un limbaj extrem folosind cuvinte precum „niciodata" sau „mereu". Avem tendinta sa retinem cine ne-a jignit. nu manipulati. 9i. se pierde increderea reciproca. renuntati. veti reu§i intr-un sens: intentia dumneavoastra va fi inteleasa.Capitolul 11: CUM SA VA DEPA$ITI MiNIA 133 pastrati minia.

6. imbr^ti$ati-o. 5. veti descoperi uneori ca exista o agenda ascunsa.134 CURS PRACTIC DE "INCREDERE u$or. Cind. Din tot sufletul. Dar nu veti ?ti decit daca va domoliti minia in timp ce ascultati. in special cind trebuie sa invinga umilinta sa supravietuiasca momentului. Poate nu asta simtiti — tocmal de . un parinte iubitor examineaza comportamentul gre§it $i motivele ce stau la baza acestui comportament. constructive in diverse situatii. v-am sfatuit sa va imbrafi^aft Daca sinteti minios pe persoana iubiti. Am putea avea tendinta de a uita adevarul profund din acea intelegere cind devenim adulti — riscul asumat este uneori foarte mare. intrebati-va: „Fata de ceea ce crede el sau ea. un copil e obraznic ca sa atraga atentia. Sotul ar trebui sa asculte atent $i sa inteleaga motivele reale ale enervarii sotiei sale. limbajul dumneavoastra va define^te lumea dumneavoastra. s-ar putea sa va in$elati. Ascultati In primul rind. ea ar trebui sa-§i exprime adevaratele sentimente. Amindoi au nevoie sa-$i examineze comportamentul §i motivele care se ascund in spatele cortinei. ci convingerea ca intirzierea este un alt exemplu al felului in care el ii ignora sentimentele. cum pot oare eu sa vad mai clar?" Daca ascultati atent. veti gindi in mod pozitiv constructiv: gindurile dumneavoastra va reprezinta. La fel ca $i cuvintele „nu pot". Cind unul dintre membrii unui cuplu explodeaza de furie impotriva celuilalt pentru o cit de mica neglijenta — el a intirziat citeva minute la cina — probabil nu incidentul constituie problema. tmbrftflfa^i-vft Da. Daca va autodisciplinati cautind cuvinte pozitive. spre exemplu.

de obicei e§uam. De(inefi controlul.Capitolul 11: CUM SA VA DEPA$ITI MiNIA 135 asta trebuie s-o faceti. Scuza^i-vfi A$a cum am afirmat in Capitolul 7. lasati-va adversarul sa aiba acest privilegiu. cind va scuzati sincer. E greu sa ramii minios cind cineva iti demonstreaza ca te iube^te. Sint sigur ca voi putea sa vad lucrurile mai clar voi putea sa exprim mai bine ceea ce ma preocupa — daca facem o pauza de citeva minute. Daca sinteti minios. propuneti-va ca acesta sa fie scopul dumneavoastra nobil: sa va asigurati ca celalalt va rosti ultimul cuvint. Minia erodeaza: respingem intrebarile referitoare la comportamentul nostru. defensivi stingheriti. iar situatia nu va permite o imbrati^are — ati incins o lupta crincena cu un partener de afaceri sau un $ef." 7. Crezi ca putem face o pauza de cinci minute? Eu am nevoie de a$a ceva. devenim siguri pe noi. Cit despre eel care are ultimul cuvint de spus intr-o confruntare care v-a enervat la culme. Cind xncercam sa ne ascundem gre?elile. va asumati responsabilitatea propriilor fapte. spre exemplu — folositi cuvinte in locul imbrati?arii: „Mary. De fapt. Vreau sa-ti arat cit apreciez cita nevoie am de prietenia [sau coordonarea] ta. vreau sa-p spun ca prietenia ta [sau felul tau de a conduce] este mai important(a) pentru mine decit motivul care m-a [§i te-a] suparat atit de tare. prieteni. in plus. gre^elile reprezinta o partea fireasca valoroasa a vietii noastre. Fiti de^tepti. Spuneti „Imi pare rau" cind gre^iti. Simpla recunoa^tere va face ca minia dumneavoastra sa se stinga asemenea unui curcubeu sau unui bat de chibrit — numai ca mai repede. exact asta se intimpla cind ne imbrati?am. Singura modalitate ejicientd de a ci$tiga o confhmiare este de a o evita — singura modalitate sigura de a pre- .

deci recunosc ca exista o diferenta uria$a intre un mic deranj §i necazul real. mergeti la o plimbare. robinetul stricat. Va ajuta sa ginditi in perspective daca va intrebati. nu sinteti pregatit sa va faceti un plan. Care din ei ati dori sa va inso^easca la un picnic? 8. Majoritatea lucrurilor care ne provoaca minia este reprezentata de neplaceri minore. durerea razboiului sau a saraciei sint necazuri serioase. necazurile sint serioase. Ginditi in perspective Am fost martorul unor catastrofe umane. Calmati-va: respirati adinc de citeva ori. Pastrati-va energia pentru lucruri importante.) Puneti intrebari in continuare: „De ce am nevoie? Am nevoie de ajutorul cuiva pentru a . Alc&tui{i-v& un plan Cum veti reactiona in fata unei persoane sau a unei situatii care va provoaca minia? Mai intii. lasati sa scada nivelul adrenalinei. cearta este ca un purice. Faptul ca va lupta(i cu metastaza. Cind va veti fi lini^tit suficient de mult ca sa intelegeti ca eel mai bun scop este sa rezolvati problema — nicidecum sa va razbunati pentru durerea pe care o simtiti sau sa-i raniti pe altii pentru ca dumneavoastra sinteti minios — puteti progresa. intrebati-va: „Ce vreau sa obtin?" (Daca raspunsul dumneavoastra este „sa ranesc pe cineva". Nelini^tea deranjeaza. faptul ca va gasiti haina murdara. intirzierile de citeva minute. cu sindromul lui Alzheimer sau cu SIDA. Discutia seamana cu un fluture.136 CURS PRACTIC DE "INCREDERE lungi o confruntare este de a incerca sa ave{i ultimul cuvint. sau un colet livrat din gre§eala in cutia dumneavoastra po^tala sint mici neplaceri. cu intelepciune: „Care este eel mai rau lucru care s-ar putea intimpla?" 9.

Deci. Uneori planul poate fi de o mare simplitate.fi situatia. actionind impreuna. daca doriti — pentru a scadea tensiunea §i a-i ajuta pe ceilalti sa se concentreze asupra gasirii unei solutii. Controla. asumati-va responsabilitatea pentru rolul pe care 1-ati jucat vedeti daca exista vreo modalitate prin care." Spunindu-i cuiva care este nervos sa nu fie nervos. exprimati-va regretul. $tie deja ca nu-i place ceea se simte. §i nu vindecarea. pentru ca mi-ai ranit sentimentele". Nu lasati minia sa vorbeasca. Veti fi uluit de cit de bine va veti simti dupa aceea. o/erifi-i un motiv sa-$i diminueze minia sau frica. referindu-se numai la cuvintele pe care trebuie sa le folositi intr-o anume situate: Imaginati-va ca trebuie sa va alegeti cuvintele dinainte — chiar sa le scrieti. Spre exemplu. daca va ginditi bine. Daca va enerveaza ceva la serviciu — poate in legatura cu un alt angajat sau o eroare la nota de .Capitolul 11: CUM SA VA DEPA$ITI MiNIA 137 lua o hotarire? Ce pa$i pot face pentru a rezolva problema sau a dezamorsa situatia? Care sint alternativele pe care le am la dispozitie? Ce modificari rezonabile pot face?" Elaborati-va un plan. E timpul sa clarificam un aspect: Daca respingeti sinceritatea celuilalt. Daca credeti ca celalalt ar putea spune: „M-a suparat ce ai facut. faceti aceea§i gre§eala ca atunci cind ii spuneti unei persoane infrico^ate: „Nu-ti fie frica!". Asta trebuie sa faceti. veti evita sa spuneti: „Nu va enervati." Gindindu-va la aceasta dinainte. veti recunoa$te ca declaratia celuilalt referitoare la faptul ca 1-ati jignit este o ocazie. scopul dumneavoastra real va fi provocarea durerii. puteti evita ca acest incident sa se repete. in schimb. pregatiti-va sa nu-i raspundeti: „E ridicol. Planificarea va va ajuta sa va alegeti cuvintele §i gindurile cu mai mare atentie.

$tiu ca veti fi incintat — poate chiar surprins — sa aflati citi oameni. notati §i descrieti momentele in care va infuriati. Cereti ajutor Va puteti baza mereu pe prieteni. 3 (p. matur curajos — nu slab. daca sinteti nervos — daca sinteti o fire ce se inflacareaza u§or. rude consilieri personali ca sa cereti ajutor. Daca va discutati sentimentele cu cineva in care aveti incredere. ci in plus veti ajunge mai u§or la originea miniei care va macina. adunati inforniatiile sau materialele de care aveti nevoie ca sa rezolvati problema hotariti-va asupra ordinii in care veti actiona. de ce v i infuriati. in special prieteni rude. Va amintiti de exemplul pe care vi 1-am dat cu parintii iubitori — felul in care au reactionat ei la comportamentul copilului lor $i la motivele care se ascundeau in umbra? Fiti propriul dumneavoastra parinte iubitor. cum eram eu — puteti cere ajutor. Cautind sprijin. Cu alte cuvinte. Vestea buna este ca. scrieti-va totul: Facefi un plan. 43). aflati cind e disponibila acea persoana. 10. cum v-ati simtit. 12: JURNALUL MINIEI DUMNEAVOASTRA La fel cum ati facut in cazul grijilor dumneavoastra.138 CURS PRACTIC DE INCREDERE plata la telefon — hotariti-va cu cine trebuie sa vorbiti. PROVOCAREA NR. nu doar va veti simti mai bine. dovediti ca sinteti puternic. Inca o data. Cereti ajutor. sint dispu$i sa va ajute daca pur simplu le cereti sprijinul. Daci facet! asta . discutate in Provocarea nr. inregistrati tot ce se intimpla. Uneti un jurnal asemanator care sa se ocupe acum de situatiile oamenii care va provoaca minia.

veti fi mai increzator — iar atitudinea dumneavoastra se va schimba.Capitolul 11: CUM SA VA DEPA$ITI MiNIA 139 vreme de trei sau patru saptamini. . nu va mai fi nevoie sa recapitulati aceasta parte din Cursul practic de incredere. de$i nu veti putea rezolva toate problemele care va provoaca furia. Veti afla ca.

zic eu. Presupun ca semanam mai mult cu lupii $i cimpanzeii decit cu albinele sau furnicile. vom analiza motivele pentru care ne indragostim. cum oare poate cineva sa indure complexitatea lumii civilizate in care traim? Ne putem face prieteni. Daca am dreptate. ne miram ca atit de multi dintre noi ne sim^im nelini$titi. seamana mai mult cu furnicare aglomerate sau roiuri uria$e decit cu sate lini^tite. Vom explora diferentele . Totu$i. centrele noastre urbane.12 CUM SA IUBITI — CUM SA FITI IUBIT Destinul nostru nu este sa traim intre straini. cum se modifica nevoia noastra de iubire de-a lungul vietii. insa$i ideea civilizatiei — metropolele — nu este normala. singuri? Cum sa avem incredere intr-o persoana pe care nu o cunoa$tem? Poate. $i putem iubi. Cine sint top oamenii ace$tia? De ce sa. Din punct de vedere social §i biologic. clanuri comunitap mai mari — sa-i cunoa§tem pe top cei din jur de la na§tere pina la moarte. oamenii sint sortiti sa traiasca in grupuri mici — familii. unde locuie§te majoritatea populapei planetei. izo\a\i. in acest capitol. cum oferim cum primim dragostea.

Totu?i. cum sa acceptam critica. A auzit-o pe copila inainte sa o vada — a zimbit. sa o punem in balanta cu sexul — hevoia asociata eel mai mult cu iubirea: ?tim ca sexul. Treptat. Cursul practic de incredere n-ar putea sa nu includa sugestii despre cum sa iubiti cum sa va lasati iubit. hotarit sa nu cada. tinind mereu cu aceea^i grija prada pe care o obtinuse. Poate. vom vorbi in amanunt despre critical cum sa criticam. De fapt. intr-o buna zi s-a intimplat cam a?a: De$i bucati de blana il inveleau in mai multe straturi. Cred ca impulsul iubirii este la fel de puternic ca orice alta nevoie umana. In sfir^it. Sa analizam mai atent aceasta situatie. acum multa vreme. $i-a croit drum incet. Intr-o alta zona sensibila. $i. $i-a dat la o parte blanurile protectoare a pa?it inghetat in pe^tera. a trecut pragul. Era carne. vom examina cu atentie prietenia dragostea. pe masura ce patrundea mai adinc in incaperile intunecate.Capitolul 12: CUM SA IUBITL CUM SA FIJI IUBIT 141 esentiale intre sex dragoste. aerul intepator de rece 1-a patruns pina la piele a tremurat. pentru ca acesta este un curs ce se bazeaza pe viata reala. aerul se incalzea. vom vorbi despre acele momente delicate in care ne vedem obligati sa renuntam la cineva iubit — despre felul in care putem depa$i durerea. Sper ca ceea ce veti citi va va intari §i va va provoca. iar zapada ce se a^ternea ingreuna mai mult urcu$ul pe stincile netede umede. De ce se intorsese? Ce-1 adusese inapoi? Cred ca motivul se nume?te iubire. la fel ca $i foamea auto- . Pamintul era inghetat bocna. ?i avea sa le redea putere.

de cele trei etape pe care le-ati studiat mai devreme: Un copil invata sa aiba incredere. Avem nevoie sa iubim. astfel incit mai tirziu. adultii vad dincolo de ei in$i§i. Cind un baiat care provine dintr-un cuplu unit se confrunta pentru prima data cu sexul. Sexul uman poate fi intimplator $i stimulat de noutate. . din contra. sexul dragostea. nu alaturi de cei pe care ii iube^te eel mai mult. Din nefericire. sa ne putem bucura de relatii sanatoase. biologice ?i greu de inabu$it. doar in adolescenta — o data cu atingerile. Sexul este biologic. dragostea ne cuprinde toata personalitatea. Modul in care se combina sexul dragostea intr-un adult matur depinde.142 CURS PRACTIC DE "INCREDERE apararea. sexul §i dragostea sint complet diferite. avem enorm de multa nevoie sa fim iubiti. cred ca dragostea inseamna ceva mai mult. Instinctele sint. $i cred ca invatam cum sa iubim. dar cind sintem adulti. prin definite. $tim cu topi ca dragostea poate fi inabu$ita chiar ucisa. saruturile $i mingiierile — incep sa se combine aceste doua directii evolutive. desigur. Sexul este stimulat de glandele noastre. In copilarie. resimtim o nevoie mai putemica. Cei mai important lucru este ca sexul poate fi interpretat prin atitudini — dar dragostea este o atitudine. in viata normala de adult. dragostea este psihologica. se alia la joaca cu prietenii. un adolescent este in cautarea propriei identitati. Cind copiii sint educati intr-o familie normala. este un instinct — dar oare dragostea e un instinct? Eu. De fapt. nu cred asta. unui. dragostea alege cu mare grija $i incearca sa fie unica.

e un sentiment fizic. cum oare sa §tiu daca cineva e persoana potrivita pentru mine? Adolescentul raspunde repede — prea repede — la aceasta intrebare: „Tot ce vreau de la viata este el [sau ea]!" Asta este o iluzie. Inainte sa continuam. Este o speranta ce se hrane$te cu iluzii ce vor fi. De obicei. „Nu-l vreau decit pe el" poate parea romantic.Capitolul 12: CUM SA IUBITL CUM SA FIJI IUBIT 143 Cu siguranta sinteti indragostit atunci cind bucuria $i bunastarea unei alte persoane sint la fel de importante pentru dumneavoastra ca propria bucurie bunastare. Din contra. Pune stapinire . dar nu este realist. Este un rationament corect — $i provine din intelepciunea maturitatii. trebuie sa pot li in stare sa spun: „Ma leg de tine. lini^titi-va. pentru a iubi pe altcineva. o vom privi servindu-ne de lentile cu dioptrii marite. Ne inspira. pentru a crede in altcineva — a avea incredere — trebuie mai intii de toate sa credem in noi inline. Ea survine cind sintem liberi. Prima iubire ne cople§e§te face ca totul in jurul nostru sa paleasca. aproape sigur. iar viitorul ne ofera promisiuni nelimitate. nu ne putem regasi propria identitate in altcineva. Va mai amintiti prima iubire? Prima iubire ne da aripi. Cu alte cuvinte. trebuie mai intii sa ne iubim pe noi inline. S-a spus de nenumarate ori ca. Pentru a-mi putea cladi o relatie cu altcineva. Cred in not" Pentru a ma lega cu adevarat de altcineva. sortite dezamagirii. Cred in tine. totu?i trebuie sa $tiu exact cine sint ce vreau de la viata: Daca eu nu $tiu cine sint. Nu am de gind sa trivializez notiunea de iubire nici sa o ucid cu definitii. puternic adinc.

iMI E$TI PRIETEN? 1. Relatiile intre oameni se caracterizeaza prin multe iluzii. din nefericire. trebuie sa lasam ma^tile la o parte: Putem fi noi inline. Ca un uragan. adeseori ne camuflam sentimentele negative nu ranim pe nimeni. o iluzie. ele nu sint statice. Purtam ma$ti — §i. . Numai timpul experienta consolideaza increderea. iar virtejul devine briza u$oara. $i cind cade ultima picatura de ploaie. De fapt. Incercam sa atingem anumite scopuri — cum ar fi sa-1 multumim pe $ef. uneori stinjeniti de propriul comportament. Ma asculti — ma asculti fara sa ma faci sa ma simt ca cum m-a? afla in fata unui juriu. Cind ne facem un prieten. Prieteniile trebuie cladite in timp. Pentru a-i impiedica pe ceilalti sa-$i formeze o parere gre$ita despre noi (pentru a fi agreati). cind sintem alaturi de un prieten adevarat.144 CURS PRACTIC DE "INCREDERE pe timpul nostru. Cind ne facem un prieten „din prima clipa". incit se supun riscului de a deveni la fel de superficiali ca ma^tile pe care le poarta. Ne comportam a§a cum credem ca ar trebui. 2. prima iubire — de obicei adolescentina — nu prea dureaza. Imi dedici o parte din timpul tau. ce-a ramas? Sper ca prietenie. e doar un miraj. spre exemplu — deci ne comportam cum $tim mai bine: Vrem sa fim agreafi. am putea avea mai multa libertate de a fi noi inline decit atunci cind sintem singuri. sau sa multumim un client. unii dintre noi incearca cu atita disperare sa se faca placuti. care sta la baza prieteniei.

13: CULTIVATI PRIETENIILE Daca avep norocul sa avep una sau mai multe astfel de persoane in viata dumneavoastra. Nu profiti de mine. Ma ajup sa ma vindec cind sint ranit. am nevoie de tine. 4. Presupune relatii frecvente constante . 12. imi arap prin comportament. 6. in largul meu. Imi arap ca regrep cind m-ai jignit. 10. Ai grija sa faci tot ce e nevoie ca sa ma protejezi. Pentru mulp oameni ai acestui secol. Niciodata. ma la$i pe mine sa iti arat ca imi pare rau daca te jignesc. Copiati lista dati-o §i altora. 7. Da. o casatorie clasica presupune dragoste sex intre doi adulti. Imi faci mici surprize. Seamana foarte mult cu dragostea. 5. 8. nu lasati cartea din mina. Ma incurajezi sa-p spun adevarul sa recunosc cind imi este frica. 11.Capitolul 12: CUM SA IUBITL CUM SA FIJI IUBIT 1 4 5 3. Ea va va ajuta sa dobinditi un astfel de prieten. Imi spui adevarul cind asta ma ajuta. Ma la$i sa pling cind simt nevoia. Gase§ti cuvinte care fac apel la tot ce e mai bun in mine. Daca nu aveti un astfel de prieten inca. nu? PROVOCAREA NR. faceti ceva inainte sa continual lectura: Scrieti-le o scrisoare sau telefonati-le chiar acum. imi e$ti prieten. imi aminte$ti mereu ca am §i eu puncte forte. confortabil. 9. nu mi-1 spui cind nu imi folose^te la nimic. ton §i zimbet ca e important sa ma simt in singuranta.

in afara de relatiile care presupun un abuz de orice fel. Putem fi atra$i de mai mult de o persoana — astfel monogamia nu mai este floare la ureche. Nimeni nu are nevoie de acest Curs practic de incredere ca sa vada cite casatorii se termina printr-un divort. Deci. Conceptul de casatorie. dctr el poarta numele de pace cu pret fix. in afara de stresul social care pare a fi analizat obsesiv in dezbaterile televizate din fiecare dupa-amiaza de lucru din saptamina. oamenii normali vor considera mai mult de o singura persoana ca fiind atragatoare. Spre exemplu. tensiunea create o data cu a$teptarile exagerate. aici intervine $i biologia. de-a lungul vietii. vom fi dezamagiti. in plus.146 CURS PRACTIC DE "INCREDERE intre parteneri $i include prietenia alaturi de iubire. . ca responsabilitatea cladirii pastrarii mariajului a familiei sa fie impartita intre parteneri. a?a cum il intelegem noi. E logic. Ar putea parea sigur. nu este u?or de pus in practica. Daca vrem ca partenerul nostru de viata copiii no^tri sa fie perfecti. de asemenea. Cind membrii unui cuplu nu mai vorbesc sincer — chiar atunci cind motivul initial este sa evitam ranirea sau scandalul — intervine un armistitiu neplacut. adolescentii resimt instincte sexuale puternice cu ani de zile inainte de a fi pregatiti sa-?i asume responsabilitatile adevarate pe care le presupune rela^ia dintre doi adulti. in plus. care cred eu ca sint cele mai frecvente cauze ale neintelegerii in cuplu? A^teptarile exagerate — un e?ec in comunicare. chiar inteligent.

E posibil ca macar unele aventuri extraconjugale sa porneasca cu intentia clara de a fi descoperite — pentru a obliga declan$area unor discutii despre ceea ce nu se spune. progresul? . ne simtim eel mai bine alaturi de cineva in care avem incredere — atunci putem fi noi inline. Daca nu imparta§im frica nelini^tea cu partenerul — cu prietenul de acasa — atunci cu cine sa le imparta^im? Purine lucruri dor mai mult decit imposibilitatea de a-ti imparta^i sentimentele — de a vorbi — cu persoana iubita. de fapt. pe cind o aventura e trecatoare. Oamenii se ranesc atunci cind se simt incapabili de a-§i spune cum se simt cu adevarat. Fie ca un cuplu este casatorit sau nu. Prin alegerile pe care le facem zi de zi." Un e$ec de comunicare. Lipsa de comunicare este o cale sigura de a da na$tere resentimentelor. In casniciile dezbinate pe care le-am cunoscut. cele mai obi$nuite probleme au fost formulate astfel: „Partenerul meu ma ignora. nu stagnarii. o relatie bazata doar pe dragoste va fi dificila. Ce este. orice relatie trebuie sa lie activa pentru a dura. nu trebuie sa ne supraveghem.Capitolul 12: CUM SA IUBITL CUM SA FIJI IUBIT 1 4 7 De ce cred eu ca o asemenea tacere — acest „armistitiu" — distruge o relate? Pentru ca. Oamenii sint sortiti progresului. O poveste de dragoste este intimplatoare. apoi durerii. progresam sau regresam. pentru ca un mariaj e menit sa dureze. a?a cum am sugerat mai devreme. e egoist profita de mine. nu calcam pe coji de oua. casatoriile sint edificii solide. De^i dragostea este un ingredient insemnat intr-o casatorie reu$ita.

148

CURS PRACTIC DE "INCREDERE

Progresul inseamna sa ne invingem indoiala, sa ci§tigam incredere. Orice om lupta. Persoana pe care o iubim nu poate lupta in locul nostru. Fiecare dintre noi, individual, este responsabil pentru comportamentul sau $i trebuie sa-§i invinga propriile indoieli; dar o persoana iubita ne intare§te, ne ajuta sa fim mai puternici. O persoana care ne iube$te vede ce e mai bun in noi, cit de buni putem fi $i ne incurajeaza. (In acela$i timp, progreseaza $i ea.) Repet insa, pina cind nu §tiu exact cine sint $i ce vreau, nu pot §ti cine sau ce e mai bun pentru mine. Daca nu ma dedic propriului meu progres, cum ma pot dedica progresului altcuiva? Adeseori, in special in tinerete, cautam partenerul ideal. Pentru un adolescent, asta nu e o surpriza, nu? Adolescentul in cautarea propriei identitati se intreaba: „Cine sint?" Devine evident: Daca partenerul meu e perfect, nu-i a$a ca sint $i eu perfect? Intoxicat cu iubire, adolescentul vede in iubirea lui idealul (cine ar putea fi acea persoana) nu realitatea (cine este cu adevarat acea persoana). Dupa cum am spus meu devreme, prima iubire apare cind sintem liberi, iar viitorul abunda in promisiuni. Pe masura ce inaintam in virsta, ne putem pierde pasiunea, apetitul erotic, romantismul — $i, din nefericire, sa confundam aceasta cu pierderea tineretii. Am vazut barbati de virsta mijlocie trecind rapid de la ceva la altceva, comportindu-se ca ni$te adolescenti, punind pe seama tineretii exact ceea ce le lipsea in viata lor de acum. Ca $i cum o saminta latenta a adolescentei

Capitolul 12: CUM SA IUBITL CUM SA FIJI IUBIT 149

ar fi dat deodatS roade in anii maturitStii lor! CSci acum le e dor de pasiune, de promisiuni, de o persoanS care sa-i inspire. Sint la fel de vulnerabili ca in adolescenta $i se in$ala din nou: Vedem ceea ce credem ca vedem. Ca in adolescenta, iubirea erupe in ei. Dar, de indatS ce intervine un comentariu negativ, o critica din partea noii „persoane ideale", realitatea intervine dur. Revin cu picioarele pe pamint se intreaba uluiti: „Cum oare am putut crede ca aceasta persoanS e perfects pentru mine?" Ce au ratat ei? Nu persoana, ci relatia trebuie sS fie idealS. inainte ca fiul meu, Eric, sa se casStoreasca cu nora mea, Claudia, i-am sfStuit: „Ne casStorim in eel mai prost moment cu putintS — cind sintem indrSgostiti." Sintem orbiti, le-am spus: invadap de pasiune, nu mai vedem adevarul. Sintem plini de sine, trecem cu vederea un comportament care ne-ar deranja dacS ar veni din partea altcuiva. Dar timpul reu$e$te sa clarifice felul in care vedem lucrurile. in mai putin de un an jumatate, vom remarca, cu sigurantS, fapte care nu ne convin: „Nu, drags, nu sint de acord." „Hei, cum se face cS noi nu mai stSm de vorbS?" „Chiar trebuie sS cheltuie^ti atita?" „Daca a? fi $tiut cit e$ti de egoist..." DacS semanati cu majoritatea oamenilor, pasiunea voastrS va scSdea considerabil. E un efect al timpului. Cind sfngele vi se infierbinta in vene, pare imposibil cS entuziasmul o sS vS pSraseascS — dar a$a va fi. e normal. 5?titi, acela e inceputul potential al unei intregi existente dedicate

150

CURS PRACTIC DE "INCREDERE

iubirii. Cind scade temperatura, sintem liberi sa alegem. Daca va imprietenip, dragostea dumneavoastra poate dura o viata intreaga. Liz Smith, vestita ziarista, mi-a spus odata: „Cind eram tinara, dragostea aventura imi ocupau majoritatea timpului, §i ma repezeam sa-mi rezolv conflictele personale. Dar acum cred ca eel mai minunat lucru care mi s-a putut intimpla au fost prietenii extraordinari pe care mi i-am facut de-a lungul vietii. Ei sint cei pe care pot conta intr-adevar. Aceasta este dragostea cu adevarat importanta. A trebuit sa ma maturizez, sa-mi traiesc viata, ca sa inteleg acest adevar. Dragostea romantica mi-a ocupat ani intregi din viata, dar nu cred ca relatiile romantice, fle ele cit de fascinante la inceput, dureaza cit am dori noi. Cred ca mariajele perfecte sint cele in care partenerii devin prieteni." Ca Liz, respect relatia ce se stabile^te intre prietenie §i dragoste, atunci cind bucuria $i bunastarea unei alte persoane sint la fel de importante pentru dumneavoastra ca propria bucurie $i bunastare. Sexul singur nu inseamna dragoste, §i nu inseamna nici sa declari: „Te iubesc". Desigur, sexul poate fi o expresie fericita a dragostei, o declaratie asemanatoare cu frumoasele cuvinte „Te iubesc". De fapt, acele cuvinte sint simtite §i auzite de aceia dintre noi care se hotarasc sa vada dincolo de ei in$i$i. Acei oameni se numesc adulti. Cred ca dragostea este atit de importanta, incit devine al cincilea dintre cei $apte pa$i spre implinirea personala:

Capitolul 12: CUM SA IUBITL CUM SA FIJI IUBIT 1 5 1

AL CINCILEA PAS CATRE IMPLINIREA PERSONALA 1. Asumati-va responsabilitatea Acceptati responsabilitate deplina pentru comportamentul dumneavoastra. Cind rostiti „Sint responsabil", puteti construi o viata noua, ba chiar o lume noua. 2. Credeti in ceva important Viata dumneavoastra este demna de o motivatie nobila. 3. Fiti tolerant Veti deveni mai agreabil, atit pentru dumneavoastra in§iva, cit pentru cei din jur. 4. Fiti curajos Retineti, a fi curajos inseamna a actiona sub imperiul fricii, nu eliberat de ea. Daca provocarea e importanta pentru dumneavoastra, chiar trebuie sa fiti emotionat. 5. Iubiti Pentru ci trebuie si stiti ce e bucuria.

totu^i. Din orele in care am predat Cursul practic de incredere §tiu. sint foarte sensibil la acest subiect. ca acest capitol are o importanta uria$a pentru mulp cursanp ?i trebuie sa fie inclus. Daca n-ap fost ranit. un avocat din New York. In copilarie. am fost terorizat de frica ?i. Abuzul emoponal este „sistematica diminuare a imaginii celuilalt". e nedemn de dreptul natural din na^tere al fiecarui copil: dragoste $i protecpe. dar acest comportament este intotdeauna de durata. Daca ap fost ranit.13 ABUZUL DIN DRAGOSTE Mi-ar fi mult mai u$or sa sar peste urmatorul subiect. care este abuzul din dragoste. spune Andrew Vachss. Are rolul de a transforma copilul intr-o victima care crede ca nu valoreaza nimic — nu merita respect. care §i-a dedicat viata protejarii copiilor. „Poate fi intenponat sau subcon?tient — sau ambele in acela$i timp —. sper ca va ajuta." . din cauza experientei mele personale. prietenie. nu se constituie intr-un eveniment singular. sper sa invatap ceva din acest pasaj care va va indruma sa ajutap pe cineva care a fost o victima — va va descuraja daca dumneavoastra va vep afla vreodata intr-o situape in care ap fi capabili sa transformap pe cineva in victima.

Capitolul 13: ABUZUL DIN DRAGOSTE

153

Este un co$mar: parintele face abuz de puterea lui. E vorba de un abuz din dragoste. Abuzatorul bruscheaza $i dispretuie^te eforturile copilului: „Nu poti face nimic ca lumea?" Abuzul poate include durere fizica — dar rana cea mai adinca, rana care dureaza, este cea emotionala. Copilul este Incurajat sa creada: „Nu sint bun de nimic." La ci^iva ani dupa ce mi-am Incheiat serviciul militar in Vietnam, am fost uluit de cit de repede au acceptat concetatenii mei americani care nu luptasera niciodata pe front diagnosticul aplicat veteranilor de razboi — „sindromul post-traumatic de stres" — ceea ce solda^ii care luptau in razboaiele de odinioara numeau „$ocul obuzelor" sau „extenuarea frontului". Totu$i, pare atit de dificil pentru multe dintre acelea$i persoane sa inteleaga ca a abuza de dragostea unui copil are acelea^i consecin^e — iar acele consecinte pot dura o viata intreaga. Copilul supus abuzurilor este victima unui razboi la fel de sigur ca un soldat caruia i se ofera o distinc^ie militara. Adevarul este ca soldatii din marina implica^i intr-un razboi lupta mai mult unul pentru celalalt decit pentru steagul tarn lor. in lupta, se sprijina unul pe celalalt — dar cine e mai singur decit un copil ranit? Cind eram mic tata se imbata ma batea, imi spuneam mai tirziu: „Ce rau imi pare ca 1-am enervat a$a pe tati!" Azi imi e u$or sa vad ca acestea sint cuvintele unei victime. incercam sa „explic" ce imi facea tata asumindu-mi vina — luind totul asupra mea — propriul meu abuz. Abia acum insa imi dau seama ca nu eram vinovat pentru ce imi facea

154

CURS PRACTIC DE "INCREDERE

tata; el era singurul vinovat pentru comportamentul sau. Totu$i, este inevitabil ca victimele sa se simta cople^ite de un sentiment de culpabilitate — le convine, paradoxal, ca abuzul la care sint supuse sa fie, cumva, vina lor. Fie ca sinteti copil, fie ca sinteti adult, nimeni nu are dreptul sa abuzeze de dumneavoastra. Cind, intr-o zi, i-am cerut lui Andrew Vachss sa defineasca relatia dintre rau diabolic, mi-a spus: „Cind un pedofil dore$te un copil, e rau. Cind il atinge, e diabolic." Pe de o parte, majoritatea adultilor care au fost victime in copilarie nu abuzeaza de altii, cind devin adulp — de$i sint experti in acest domeniu trist. Pe de alta parte, foarte rar un adult care abuzeaza de altii nu a suferit abuzuri in copilarie. In cadrul unei dezbateri televizate s-a speculat o data ca eu n-a$ fi avut succesul de azi daca n-a§ fi fost ranit in copilarie. I-am spus producatoarei adevarul: „Sint cine sint azi in ciuda copilariei mele, nu datorita ei." Daca plantam o mina de seminte, pot prinde radacini inflori. Totu^i, inchipuiti-va ce flori am avea daca acelea^i seminte ar fi plantate intr-un sol fertil imbunatatit cu ingra^aminte. Top. copiii merita sa fie iubiti, sa li se ofere tot ce e mai bun. Abuzul este intotdeauna o eroare. Unii paring care n-ar fi trebuit niciodata sa poarte acest nume recurg la o metoda absolut vatamatoare: nu i$i exteriorizeaza dragostea pin a cind copiii nu o „merita". Ace$ti copii sint obligati sa indeplineasca ordinele lipsite de sens ale parintilor lor. Pentru ei, viata este o tentativa eterna, inutila de a incerca sa-$i faca parintii „mindri" de

Capitolul 13: ABUZUL DIN DRAGOSTE

155

ei — sa faca tot ce li se cere. Spre deosebire de copiii parintilor realmente iubitori, ace$ti micuti se confrunta cu provocari care, intr-un camin, pot include standarde strict patologice; in altul, responsabilitatea de a „avea grija" de paring; in altul, violari ale reglementarilor muncii, abuz de droguri prostitute. Adeseori, sint obligate sa se comporte ca adulti in miniatura, nu li se da voie sa se bucure de copilarie. S-ar putea sa cunoa^teti adulti care au crescut in astfel de camine; ei cauta mereu sa fie aprobap. $tiu actori vesti^i care au confundat aplauzele publicului — acceptarea — cu iubirea. Probabil de aceea, cind fiica noastra, Melinda, a avut ocazia in adolescenta sa participe la o parada de moda, sotia mea eu i-am sugerat sa refuze. Ea ne-a ascultat sfatul $i, ani de zile mai tirziu, in timp ce scriam Cursul practic de incredere, Melinda mi-a amintit ce ii spusesem atunci: „Ai spus ca manechinele tinere actritele au tendinta sa confunde atentia cu afectiunea." De fiecare data cind un director de companie atotputernic, un grad superior din armata sau un functionar public important abuzeaza de un subordonat, el este o pasare de prada care se folose?te de puterea oferita de pozitia pe care o ocupa pentru a face vie time. Este ceea ce pare — un abuz — §i simti ca e vorba de un abuz. Atentia nu inseamna afectiune; de fapt, abuzatorul nu reu$e?te sa vada persoana de alaturi ca pe o persoana. Ei bine, ce-i de facut? Mai intii, respectam cu strictete primul dintre cei $apte pa$i catre implinirea personala: ,Asumati-va responsabilitatea". Apoi, acceptam ca nu

156

CURS PRACTIC DE "INCREDERE

sintem responsabili pentru comportamentul persoanei care abuzeaza de noi. recunoa^tem fata de noi inline eel mai important adevar dintre toate: „Nu meritam sa se abuzeze de noi" — lucru care, desigur, este exact minciuna pe care incearca sa ne-o impuna orice abuzator. „Scumpule, nu $tii cit de mult te iubesc? N-ar fi trebuit sa spui ce ai spus. Nu intelegi? Ma enervez, pui^or, tocmai pentru ca te iubesc atit de mult." E cazul sa iertati? Asta depinde de dumneavoastra. Iertarea nu presupune faptul ca abuzul poate ft scuzat. Mai intii, iertarea inseamna ca recunoa?teti ca ati fost ranit; in al doilea rind, ca va asumati responsabilitatea, daca aceasta exista, pentru a fl expus la o situape care v-a ranit; §i, in al treilea rind, ii comunicati persoanei care v-a ranit ca vi s-a vindecat rana. (Al doilea pas nu sugereaza faptul ca o victima ar trebui sa-?i asume responsabilitatea pentru abuz, ci incurajeaza victima sa caute o cale de ie§ire atunci cind e posibil, sa o foloseasca.) Eu cred ca daca facet! al treilea pas — va hotariti cu adevarat sa iertati — ar trebui ca el sa va elibereze de propria minie nu sa fie o modalitate de a-1 dezvinovati pe eel care v-a ranit. Un consilier care le spune victimelor ca trebuie sa-i ierte pe abuzatori pentru a se vindeca ele xnsele nu face altceva, dupa parerea mea, decit sa abuzeze in continuare de victime. Nu e responsabilitatea dumneavoastra sa-1 reabilitati pe eel care a abuzat de dumneavoastra. E decizia dumneavoastra daca il iertati sau nu. Nimeni nu are dreptul sa insiste sa iertati. N-am auzit niciodata o concentrare mai buna a acestui adevar decit in pledoaria flnala sustinuta de An-

notati pe o foaie de hirtie ceea ce ati dori intr-adevar sa schimbati chiar acum la dumneavoastra sau la situatia in care va aflati: in ce fel ati dori sa va schimbati viata. 14: CONSIDERATI CA SiNTEJI DEJA CEEA CE VISATI SA FITI Recititi pasajul despre minia cronica din Capitolul 11 $i vedeti in ce fel se leaga de ceea ce tocmai ati citit despre abuz. Va asigur ca daca il urmati cu con§tiinciozitate. Convingeti-va ca sinteti ceea ce visati sa fiti. presupuneti ca nu exista nici un motiv pentru care nu puteti avea — sau fi — tot ceea ce doriti. Inchideti ochii concentrafi-va. Acesta nu este un true sau un joc. apoi intrebati-va: „Are vreo legatura ce am citit cu mine sau cu vreo persoana pe care o cunosc? Sint frustrat? Sint minios? Sint trist sau deprimat? Am suferit abuzuri? Ar putea fi descris comportamentul meu ca fiind abuziv?" Fie ca ati raspuns „da" sau „nu" la vreuna dintre aceste intrebari. Cit timp faceti acest exerciflu.Capitolul 13: ABUZUL DIN DRAGOSTE 157 drew Vachss in fata unui juriu: „Cel care a fost prejudiciat are toate drepturile. ." PROVOCAREA NR. a§ dori sa va a?ezati $i sa va imaginati ca sinteti „o persoana noua". acest exercitiu va va ajuta sa aveti mai multa incredere in dumneavoastra. Nu va opriti pina nu va intipdrtyi acea imagine in minte. De ce aveti nevoie? Ce ati dori sa faceti? Dupa ce ati terminat de scris.

cu o rugaciune. La inceput. O examinare mai atenta a dovedit ca au fost mai ajutati cei ce au oferit. un distins psiholog ?i profesor la Universitatea Haifa din Israel.14 SCHIMBATI-VA COMPORTAMENTUL ATITUDINEA DVS. El ii spune sa mearga sa gaseasca o saminta . oricum. SE VA SCHIMBA Important^ atitudinii numita iubire — cea care ne ajuta sa vedem dincolo de noi — n-a fost niciodata mai evidenta pentru mine decit in ziua cind prietenul meu Shlomo Breznitz. mi-a imparta^it o extraordinara revelape pe care a avut-o: „Cind studiem documentele din lagarele de concentrare".. .iune magica sau cu orice. mi-am amintit de vechiul basm al vaduvei careia i-a murit unicul flu. Ei au fost in stare sa-$i pastreze dernnitatea integritatea personala". mi-a spus el.primul factor de supravietuire care se impune este capacitatea de a pune bazele unor relapi pline de miez chiar in lagare. 3i a adaugat: „Cea mai importanta lecpe pe care am invatat-o in acea perioada de cercetare a fost ca cea mai buna metoda de a ne ajuta pe noi inline este sa-i ajutam pe ceilalti" In timp ce vorbea. o lot. Ea ii cere preotului din sat sa-i aduca fiul inapoi. s-a crezut ca beneficiarul principal era eel in care erau investite sentimente frumoase.

inceputurile pot fi infrico^atoare. Cind i se deschide u§a. pe saraci. „I1 voi folosi ca sa alung durerea din viata ta. „Nu e casa pe care o cauti". sensibilizata de propria pierdere. ea i§i explica intentiile — cauta o saminta de mu$tar intr-o casa care nu a cunoscut durerea. Vaduva. este o cladire luxoasa locuita de o familie bogata. Dintr-o data lumea se transforma intr-un loc al intrebarilor de tip: Ce ma fac daca? Ce ma fac daca ma impiedic? Ce ma fac daca e^uez? Ce ma fac daca afla ca eu sint eu? . in timp. incit. gase^te camine cu probleme — ii ajuta pe top cei pe care ii intilne^te in cale. Va amintip prima zi de $coala? Daca a semanat cit de cit cu ce am trait eu. uita sa mai caute grauntele de mu$tar — nu i$i da deloc seama ca era vrajit: alungase durerea din viata ei.Grauntele de mu$tar e vrajit". pe bogati. Cind pleaca. .. simte o compasiune infinita pentru familie se hotara§te sa se opreasca putin din drum sa-i consoleze. Oriunde merge. promite preotul. pe cei din clasa de mijloc. ii viziteaza pe cei cu pozitii inalte. i§i reia cautarea semintei de mu^tar fermecate." Prima casa in care ajunge ea. E atit de preocupata sa-i ajute pe alpi. a fost inspaimintatoare. pe oamenii umili. rememorind seriile de tragedii pe care le indurasera.v Capitolul 14: SCHIMBAJI-VA COMPORTAMENTUL 1 5 9 de mu$tar dintr-o casa care nu a cunoscut durerea sa i-o aduca. au sfatuit-o acei oameni pe vaduva.

gindul singuratat. in alte persoane. zugravi casa. In orice situate.160 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Exista. cind trebuie sa ne despartim de o persoana apropiata. refuza sa priveasca in fa^a ziua de miine. desigur. ne putem pune la punct situatia financiara personala — dar mul^i ocolesc acele noi inceputuri care dau un nou sens vietii noastre sau ne ofera satisfactie personala. $titi bine ca nu e u$c>r sa renuntati. De ce? Schimbarea ne sperie. fie ca este decizia noas- . Refuzam sa cedam chiar atunci cind $tim ca asta trebuie sa facem. spre exemplu ca. Ne aga^am cu toate puterile de ceea ce ne e cunoscut. ceva care poate parea chiar mai dificil decit o prima experienta: Pot s-o iau de la capat? Sint intemnitat in trecutul meu. Nu doar cei care sufera abuzuri simt aceasta frica. cu cit mai mult o so^ie maltratata ramine alaturi de eel ce abuzeaza de ea. Daca dumneavoastra in?iva a^i trecut printr-o relate care acum s-a incheiat. cu atit mai greu ii e sa se elibereze. uneori in ciuda durerii pe care ne-o aduce. $tim.ii. ne putem cumpara haine noi. Pentru victima a carei incredere in sine a fost epuizata printr-un abuz indelungat. al abandonului este mai infiorator cu fiecare zi ce trece. Poate cunoa$teU un vaduv sau o vaduva care ?i-au pierdut partenerul iubitor de via^a nu pot trece peste durere. in pierderile mele. in e§ecurile mele. in lumea din jurul meu? Trebuie sa flu intotdeauna ceea ce sint? Ma pot autodepa§i vreodata? Pot realmente sa o iau de la capat? Ne putem alege alte coafuri. face ordine in dulapuri.

ne intuneca mintea. sa analizam o situate dificila: partenerul de viata v-a parasit. Partea buna este ca va puteti alege experientele. §i. Ati plantat semintele noului: Sintefi gata de schimbare. alaturi de tristetea pe care o simtim. Aveti ocazia sa experimentati lucruri noi. durerea ne cople$e$te. Adevarul este ca. Minia $i amaraciunea. in primele zile de singuratate. totu$i ne intrebam: „Voi rezista?" Veti rezista. Dar iata cum stau lucrurile: Sinteti liber. — Bine. frica minia. veti experimenta lucruri noi. sinteti trist groaznic de ranit. emotiile ne cople^esc ratiunea: in adincul sufletului nostru. avem enorm de multa nevoie de cei trei aliati ai no$tri — nelini^tea. indiferent de cit va doare pierderea §i de cit sinteti de ranit in acest moment. fiindca aceasta este tinta noastra. Poate sinteti iritat. De ce? .v Capitolul 14: SCHIMBAJI-VA COMPORTAMENTUL 1 6 1 tra sau nu. Pentru a vedea cum o veti face. Aveti in fata dumneavoastra $ansa de a avea bucurii impliniri noi. Am pregatit aceasta discupe accentuind nelini^tea provocata de un nou inceput. Ne doare sa ne despartim de o persoana iubita. Sinteti nervos la maximum. sinteti Jurios. $tim ca vom supravietui. Cu alte cuvinte. Acum vom analiza doua feluri de pierderi: cind ne despartim de cineva cind ne moare o persoana iubita. Dar eu nu vreau! Aiurea! Vorbe^te minia din dumneavoastra.

Dar cum imi pot rec&p&ta controlul? Puteti incepe prin a recunoa$te ca durerea poate fi sanatoasa. Pe de alta parte. $i. Deci. ne poate ajuta sa acceptam o pierdere. N-ati fost niciodata mai sensibil. Ne intrebam: „Cine sint? In cine pot avea incredere?" Da.162 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Cei mai probabil este sa dobindim atitudini noi cind schimbam ceva in viata noastra. cind ne pensionam sau ne mutam. simturile dumneavoastra sint treze. cind absolvim liceul sau facultatea. Cind ne despartim de cineva. Ne pierdem simtul orientarii. cind ne angajam pentru prima data sau cind ne schimbam slujba. cind ne indragostim. ca sintem neajutorati — in special daca noi sintem cei care am fost abandonati. ca in alte cazuri in care ati simtit nelini$te. Cind survine schimbarea — daca este importanta pentru dumneavoastra — veti vedea ca brusc veti fl mai nelini$tit. Va concentrati asupra a ceea ce se afla in jurul dumneavoastra. va va create nivelul adrenalinei. frica minie. Daca va obsedeaza trecutul sau intentionati sa ranip pe altcineva in loc sa va ajutati pe dumneavoastra in§iva. cind se na$te un copil sau pleaca de acasa. exact asta simt. nu o risipiti. agonia compasiunii pentru propria persoana planificarea razbunarii nu sint bune. folositi acesta energie. ne separam sau divortam. ne casatorim sau ne recasatorim. spre exemplu. este normal sa simtim ca ne pierdem controlul. va . sa o privim in ansamblul tuturor lucrurilor care ni se intimpla. cind incepem sau incheiem o relatie.

Un proaspat locatar la Delancey. Le e cumplit de frica. mai buna. Va va ajuta sa luati in consideratie cuvintele dr. $tim ca pe . ar putea auzi: „Bill. Le e greu sa creada in afectiune intimitate — sa aiba incredere — pentru ca i-au ranit pe cei din jur §i-au distrus toata viata. daca ii permitem. inca sint in picioare!" Inca o data. prostituate $i arestati: „Ceea ce vrem cu adevarat sa spunem cind ne declaram in imposibilitate de a face ceva. prietene." Ce se preda la Delancey? „Noi predam cum sa avem incredere cum sa iubim". Oare cite persoane pe care le cunoa$tep. este de fapt ca ne vine greu sa renuntam la confortul pe care il avem. dar una dintre cele mai eflciente se nume^te: „Comporta-te ca $i cum". abia eliberat din xnchisoare. Jj>i va concentrap asupra unui lucru gre$it: Concentrap-va asupra solupilor. Partenerul v-a parasit — dar inca respirati. Sintep pe cale sa incepeti o aventura." La Delancey se practica multe metode de predare fllozofii de viata. Mimi Silbert. nu doar de aici de la Fundatie. de abandon sau de e$ec poate. un centru de tratament vestit in lumea intreaga pentru fo?ti dependent de droguri. „Cei ce locuiesc la fundatie au nevoie de un curaj uluitor. spune Mimi. reamintip-va ca scopul dumneavoastra este sa redobinditi controlul. sa ne impiedice sa facem ceea ce ar trebui pentru a ne simti impliniti. Aveti $ansa la o viata noua. Ati supravietuit desparprii: „Hei. tin la o relape doar pentru ca ea exista? Frica de singuratate. pre^edinta Fundatiei Delancey Street.v Capitolul 14: SCHIMBAJI-VA COMPORTAMENTUL 1 6 3 pierdep vremea.

inchideti ochii priviti-va a?a cum ati dori sa fiti.164 CURS PRACTIC DE "INCREDERE nu-ti place Jim. inca o data. cum sa creada cum sa iubeasca. In ciuda unor probability cople^itoare — in ciuda unei vieti intregi de respingere. v-am cerut sa va concentrati asupra schimbarilor pe care ati dori sa le faceti in legatura cu propria persoana sa va inchipuiti ca sinteti „un om nou". Locatarii de la Delancey se metamorfozeaza din exterior in interior. 157). incepe cu adevarat sa-i pese. e$ec dezamagire — locatarii de la Delancey Street invata. se va schimba atitudinea dumneavoastra. 15: iNCHIPUITI-VA CA SINTEJI O PERSOANA NOUA in Provocarea nr. veti fi mai increzator. 11 (p. 14 (p. . v-am cerut sa alegeti o parere a dumneavoastra care v-ar putea provoca neplaceri dumneavoastra sau altcuiva. noul acceptat pretinde ca-i pasa. $tim ca putin iti pasa daca Jim traie^te sau moare. In Provocarea nr. In eel fel vi se potrive$te dumneavoastra aceasta situate? Daca va modificati comportamentul. dupa cum sugereaza Mimi. Dar vrem sa te comporti ca cum ti-ar pasa de soarta lui Jim." Deci. PROVOCAREA NR. Apoi trebuia sa va imaginati cit de diferit v-ati comporta daca nu ati avea acea parere. spre surpriza lui. intipariti-va puternic aceasta idee in minte. Faceti acest exercitiu inainte sa continuati lectura. pentru a se integra. 123). inca o data. Daca se va schimba atitudinea dumneavoastra. Acum.

a carui carte Puterea gindirii poziiive* a devenit unui dintre materialele clasice capabile sa ofere inspiratie in secolul al XX-lea. calculatorul incorporat in creierul dumneavoastra a procesat datele incet §i a cautat o solutie. Spre exemplu. in mod con^tient. Carte tra- . incit era sigur ca putem „bombarda" oamenii cu rugaminp pentru a-i ajuta. se pricepe.v Capitolul 14: SCHIMBAJI-VA COMPORTAMENTUL 165 Doctorul Norman Vincent Peale. pasarile. creierul uman este capabil sa formeze imagini ale lucrurilor CELre nu sint prezente — §i are puterea de a percepe evenimentele inainte ca ele sa se petreaca intr-adevar. redarea §i analizarea cuvintelor a imaginilor. Creierul dumneavoastra este un miracol continuu. V-ap confruntat vreodata cu o problema complicate apoi ati renuntat. facindu-$i treaba con$tiincios — reglementind totul de la mi$carea degetului mare de la picior §i ritmul batailor de inima pina la inregistrarea. era atit de sigur de impactul rugaminpi.) thinking.ed. daca tineti o ghinda in mina. ca la doar citeva zile sa va „vina" solutia? De$i. in afara de capacitatea de a rezolva probleme. este uluitor: creierul nu vrea altceva decit sa rezolve problemele in locul nostru. ati renuntat sa va ginditi la problema. Fie ca il credem a fi un dar de la Dumnezeu sau produsul evolupei. Capacitatea noastra de a rezolva probleme se imbunatate^te zilnic. veveritele? Nu. Dar va puteti inchipui * Titlul original: The power of positive dusa la editura noastra in 1999. (N. Aceasta este adevarata putere. despre care imi vorbise o data. simtiti oare umbra marelui stejar care se va na§te din ea? Puteti vedea sau auzi viata pe care o va adaposti acest stejar — insecteIe.

Nu doar ca functioneaza astfel incit sa va . Subcon?tientul nostru adaposte§te o energie imensa — face presiuni asupra noastra. Creierul dumneavoastra este solul fertil de care au nevoie aceste idei. este decis sa il duca la indeplinire. cealalta este subcon^tientul. Deci.166 CURS PRACTIC DE "INCREDERE aceste rezultate deoarece creierul dumneavoastra va ofera posibilitatea de a vizualiza lucruri pe care nu le puteti vedea. veti deveni increzator. Imaginati-va ca mintea dumneavoastra este divizata in doua jumatati: una dintre ele este con^tientul. gindirea cu voce tare. De indata ce subcon^tientul i$i asuma un rol. pentru a create cu adevarat. sau gindurile nerostite. s-o plantam in pamint umed — sa a^teptam. adica ni$te idei. Totu$i. Imaginea sau dorinta patrund in rezervorul nostru de adevarata putere. $tim bine ca ghinda trebuie sa prinda radacini. pentru a alege viata pe care o dorim. Creierul dumneavoastra este o ma^inarie uluitoare. Daca ne fixam o imagine sau o dorinta in minte in mod con$tient cu obstinatie. Iar atunci cind dorinta se strecoara in subcon§tient. se declan^eaza actiunea. Pentru a Ii mai increzatori. pentru a ne implini visele. deveniti nesigur. Daca va vedeti ca fiind nesigur. $i totul e pregatit. Oamenii au tendinta sa devina ceea ce i$i imagineaza ca sint: daca va vedeti in viitor ca fiind increzator. atunci imaginea sau dorinta — asemenea unei seminte care plute^te pe suprafata unui lac — i?i va croi fara indoiala drum in subcon^tientul nostru. Cei mai mail actori ?i atleti i$i planifica performantele cu mult inainte sa intre in scena sau pe stadion. pentru a fi cine ne dorim — avem nevoie sa plantam ni$te ghinde.

va gindifi mereu. Ele va folosesc mai mult decit ni§te simple semnale de memorie. PROVOCAREA NR. fie cu un viitor nesigur. Inainte de a continua. v-am sugerat sa recapitulati Provocarile nr. Ambele procese sint cruciale in a va ajuta sa rezolvati probleme. in provocarea precedents. dar va incurajeaza sa acponati. avem nevoie de o scurta pauza. facind planuri privind in perspective. sa deveniti mai increzatori §i sa recapatati controlul cind va confruntati fie cu o pierdere.v Capitolul 14: SCHIMBAJI-VA COMPORTAMENTUL 167 sprijine sa devenip ceea ce dorip sa ftp. patrundep in rezervorul de putere. Acest capitol cuprinde doi dintre cei mai complicate pa$i prin care se poate schimba atitudinea: eel care functioneaza dinspre exterior spre interior. dar precis veti fi mai increzatori Daca va intipariti . care va ajuta sa directionati imaginile dorintele in subcon§tient sa. sint mecanisme practice. §i eel care functioneaza dinspre interior spre exterior. 11 §1 14 sa va intipariti din nou imaginile in minte. Ceea ce tocmai a(i citit e prea important ca sa ne grabim inainte. 16: C O M P O R T A T I V A CA 51 CUM Acum intelegeti de ce. Daca va comportati ca cum ati avea incredere. Mai sper ca e evident de ce v-am cerut mai devreme sa „va concentrati asupra solutiilor". numit Intipdrifi-vd imaginea in minte. sa va oferiti singuri alternative. E inteligent sa va incurajati propriul computer sa i§i faca treaba — in acela^i timp. s-ar putea sa nu fiti siguri pe dumneavoastra. numit Comportafi-vd ca $i cum. Doream sa ii permiteti creierului dumneavoastra sa va ajute rezolvindu-va problemele. lasindu-va atitea mesaje in drum.

felul in care reactionam la ele ne define^te caracterul calitatea vietii pe care o ducem. Va veti distra indeplinind aceasta sarcina. Bucurati-va de ea. atita vreme cit nu devenim obsedati de autocompatimire nu cautam razbunare. iata pauza pe care v-o propun: va rog sa nu mai cititi nici un rind eel putin o zi (doua zile. cum ne recapatam controlul de sine cind pierdem ceva? Exploatam ceea ce putem controla: . Deci. daca tot nu putem evita dezamagirile. Alegeti exemple cit de amanuntite $i cit de insufletite puteti. V-am sugerat ca suferinta este un proces normal §i neceseir ?i ca. o pierdere sau o tragedie. vreau sa va inchipuiti ca va aflati in fata unei clase pline de studenti: predati Curs practic de incredere. inainte sa adormiti. daca rezistati o atit de lunga deta§are de curs!). Va propuneti sa ilustrati in fata clasei procesele Comportafi-vd ca cum §i intipariti-vd imagined in minte. suferinta poate fi o expresie sanatoasa a durerii: Avem nevoie sa recunoa$tem ca suferim. Lucrurile rele se intimpla oricum. imaginati-va ca actionati. de§i s-ar putea sa nu fim in stare sa evitam lucrurile cele mai rele. sintem responsabili pentru atitudinea pe care o adoptam cind sintem cople^iti de necazuri inerente. veti incepe sa deveniti acea persoana. a?a cum am spus in Capitolul 1. Este un prim pas semnificativ catre reci§tigarea controlului de sine cind ne confruntam cu o dezamagire.168 CURS PRACTIC DE "INCREDERE bine in minte chipul persoanei care doriti sa fiti. despartirile a$a mai departe. In aceasta seara miine seara. Deci.

unde sinteti pentru cit timp. Va controlati propriul comportament. n-o sa puteti. propriul timp. Dumneavoastra hotariti cum va purtati. Cum si pun aceste principii in practici? Ce pasi si fac? Cum si incep? Ceea ce incerc si aflu este: Cum mi pot autopropulsa? Cum si mi motivez ca si nu mai stau pe loc. Va puteti comporta ca cum va puteti intipari o imagine in minte. si nu mai imi pun piedici si si pornesc la drum? Ati Invatat doua principii. Apoi intiparili imaginea in minte. Nici macar n-o sa incepeti. Daca spuneti ca nu puteti. Daca va vizualizati scopul. lata trei pa?i care le includ pe amindoua. il puteti atinge. reamintiti-va ca trebuie sa pastrati dorinta $i imaginea intiparite profund In con§tiinta. ma pot controla pe mine insumi. TREI PA$I PENRU A VA CONTROLA COMPORTAMENTUL 1. . Concentrati-va putemic. Asigurati-va ca va inchipuiti ca sinteti In actiune. 2. propriile cuvinte. Spuneti: „Pot". Vizualizati-va scopul Concretizati-va cu adevarat telul pe care vi-1 propuneti. ce spuneti in cele mai multe cazuri. Prezenta{i-vi eficient Nimeni nu e mai convingator decit dumneavoastra. vi se va schimba atitudinea.v Capitolul 14: SCHIMBAJI-VA COMPORTAMENTUL 169 De$i s-ar putea sa nu flu in stare sa controlez lumea din jur. Dumneavoastra hotariti cum priviti lumea: daca va schimbati comportamentul $i cuvintele. Pentru a elibera puterea subcon§tientului dumneavoastra. De asemenea.

Adevarul este ca. Chiar atunci cind se stinge cineva. sintem terminati. cautati experiente noi. pentru unii. fie el prieten. sa ne directionam sa ne motivam. ma simteam foarte prost. nu doar la despartiri. Cind eram mult mai tinar. $i mi se parea ca nu ?tiu niciodata ce sa spun. alegeti ce vreti sa experimentati. Amintiti-va ca sinteti aproape de un nou inceput. Desigur ca e dureros sa ne luam ramas bun de la cineva pe care il iubim. Cind experirnentam o despartire dureroasa. parinte. sa va reveniti dupa moartea cuiva iubit. o destramare a unei relatii pline de sens. a$a cum am descris inainte. Deci. Abia peste ani am inteles ca .in fiecare moment important din viata dumneavoastra aveti putere. credeam ca inmormintarile sint un obicei barbar. Aceasta nu este o simpla tema — este o experienta pe care fiecare dintre noi trebuie sa o indure $i trebuie sa invete sa o depa^easca. sot. Comporta{i-v& ca fi cum Doriti sa fiti increzatori? Chiar daca nu va simtiti foarte increzator. in ciuda pierderii suferite.170 CURS PRACTIC DE INCREDERE nu irositi vreinea privind inapoi. Dar. 3. De aceea trebuie sa ne vizualizam scopul. este aproape la fel de dificil sa consolam un supravietuitor. Cea mai dificila provocare este. ne comportam ca $i cum am fi reu$it deja. Din aceasta cauza. nu tinjiti dupa ce a trecut sau ati pierdut. A$a mi s-a intimplat mie. sa ne prezentam ejicient sa. poate. sotie sau copil. comportafi-vd ca $i cum ati fi increzatori. Ne pierdem controlul pe noi inline. Avem o nevoie absoluta sa recapatam controlul.

fle ca sint doi atei care i§i string miinile peste mormintul unui prieten. incercind sa-i lini$tesc pe altii. Puteti dumneavoastra. deci ar trebui sa-i incurajati. Ultima data (a fost chiar ultima data] cind am rostit aceste cuvinte. Supravietuitorii doresc de obicei sa vorbeasca despre pierderea lor. un supravietuitor m-a intrebat: „§i cit ar trebui sa sufar?" . am invatat in cele din urma sa ma consolez la moartea cuiva iubit. insemnatatea suferintei — cum sa ma comport relaxat adecvat. Nu incercati sa-1 faceti pe eel care a suferit o mare pierdere si se simti mai bine De^i la inceput aceasta ar putea parea o contradictie. Cit despre mine. sau sint integral intr-o ceremonie religioasa complicate. Nu abateti conversatia catre alte subiecte pe care le considerati „mai putin dureroase". Nu mai §tiu la cite inmormintari am asistat. 2. Am invatat cum sa-mi iau ramas bun. Nu v& prefaced Sa nu credeti ca sinteti acolo dintr-un alt motiv. II lasa pe eel indurerat fara replica il incurajeaza sa-$i ascunda suferinta. lata ce am reu$it sa inteleg: 9 A S E M O D A L I T A T I DE A CONSOLA SUFERINTA NE 1.v Capitolul 14: SCHIMBAJI-VA COMPORTAMENTUL 171 aceste triste ceremonii sint o purificare necesara pentru supravietuitori. nu este. unde oameni bine intentional imparteau sfaturi: „Nu mai suferi atita". Ce trebuia sa descopar era valoarea doliului — inca o data.

172

CURS PRACTIC DE "INCREDERE

3. Nu v& fie frica de lacrimi E normal sa va exteriorizati suferinta, §i e mai bine decit sa o ascundep. Lacrimile suferintei sint sanatoase. Daca le inabu^ip acum, vor erupe mai tirziu — va va durea mai mult. 4. L&sati-i sa vorbeasci Fiti un bun ascultator. Conversa^ia care va va servi eel mai bine ar putea fi cea in care ascultam mult mai mult decit vorbim. Fiti sensibil. Iara$i, nu descurajati discutiile despre eel disparut. 5. Consola^i Cind ne moare cineva apropiat, e normal sa ne simtim vinovati. De ce n-am spus sau n-am facut un anume lucru? De cite ori nu ne-am dorit cu totii: „Macar de-a$ fi avut ocazia..." Consolati-1 pe eel ce sufera. Un cuvint din suflet va avea un ecou indelungat. 6. Fiti al&turi de cei indurerati si a doua zi Prietenii cei mai buni apar a doua zi. Toata lumea crede ca cei indurerati au nevoie de timp pentru ei in$i$i. Nu cred ca e adevarat. Am aflat ca supravietuitorii au nevoie de ajutorul nostru mai mult dupa. §oc decit in timpul lui. Sper ca aceste sugestii sa va ajute cind aveti nevoie de ele. Pentru mine, au fost nepretuite. in cele din urma, daca dumneavoastra in$iva ati suferit o pierdere, sper sa va consoleze acest gind pe care 1-am scris pe un bilet recent expediat unui prieten: „Chiar daca acum ti-e greu sa crezi, va veni o vreme in care bucuria amintlrii va fi mai mare decit durerea pierderii."

v

Capitolul 14: SCHIMBAJI-VA COMPORTAMENTUL 1 7 3

PROVOCAREA NR. 17: CONSOLATI-VA PRIETENUL Shlomo Breznitz a spus ca cercetarea lui a indicat faptul ca „cea mai buna modalitate de a ne ajuta pe noi inline este ajutorul pe care il oferim altora". Acest principiu a fost ilustrat in povestea despre vaduva care cauta saminta fermecata de mu$tar. "Jlnind minte aceasta pilda, raspundeti singuri la intrebarea: Cum potfolosi ceea ce $tiu ca sa ajut un prieten care a suferit o grea pierdere, Jie ea datorata unei desparfiri sau morfii cuiua apropiat?

15
CUM SA FACETI FATA CRITICII

Oricit de mult am dori sa nu ne dezvaluim fata de ceilalti adevarata personalitate, trebuie sa o faeem. Pentru a ne bucura de succes, avem nevoie de cei din jur. Avem nevoie de respectul bunavointa lor. Cind va schimbati coafura sau hainele, cind va cumparati o pereche noua de ochelari sau o palarie, cit de important este pentru dumneavoastra primul comentariu pe care il face cineva din jur? Daca azi ati auzit o suta de cuvinte de lauda o singura critica, la ce credeti ca va veti gindi diseara? eu la fel. V-ati intrebat vreodata de ce oricine altcineva este capabil sa suporte critica mai bine decit dumneavoastra? Eu da. Mai ro$esc inca gindindu-ma la starea cople?itoare, dar inutila, de jena pe care o resimteam inainte sa inteleg in cele din urraa ca putem invata cum sa facem fata criticii; critica insa$i ne ofera ocazia de a deveni mai buni de a construi relatii mai durabile; critica poate fi un contract solid al prieteniei. Am aflat ca este mai u$or sa acceptam critica, cind invatam ca nu este o jignire personala

Capitolul 15: CUM SA FACETI FATA CRITICII

175

intelegem ca poate na?te o relate. De cele mai multe ori, gre$im cind credem: „Daca ma critici, inseamna ca nu ma placi." Invatind cum sa ne controlam emotiile cind sintem criticati, dam dovada de maturitate ne create valoarea in lumea afacerilor cea profesionala. Din punct de vedere social, acest lucru se dovede$te a fi indispensabil. Daca unui dintre membrii cuplului reactioneaza ie§indu-?i din fire de flecare data cind este criticat, sau daca are un comportament care ii dezvaluie enervarea, se poate lasa u$or o lini$te periculoasa — armistitiul neplacut pe care vi 1-am descris inainte. in cele din urma, §i casatoria se incheie. Calea cea mai eficienta de a invata cum sa acceptam critica ar fi sa invatam cum sa o formulam. lata $ase pa?i care au functionat pentru mine: $ASE PA$I PENTRU A FORMULA O CRITICA 1. Putefi schimba situatia? Daca nu, nu faceti pasul urmator. Pastrati lini$tea. Niciodata, absolut niciodata. nu criticati ceea ce nu puteti schimba: „N-ar fi trebuit sa te imbraci a?a in seara asta." Aceste critici nu fac aitceva decit sa raneasca. Daca e prea tirziu, iasati-o balta. Aceasta este cea mai dificila regula pe care trebuie sa o respectati, pentru ca va interzice sa va eliberati de ceva apasator. Trebuie sa nu ne exteriorizam dezamagirea fata de cineva, cind, de fapt, tot ceea ce dorim este sa spunem lucrurilor pe nume. Exista suficiente detalii in viata noastra pe care le putem imbunatati, deci n-£ir trebui

176

CURS PRACTIC DE "INCREDERE

sa ne irosim timpul cu ceea ce nu poate fi schimbat. 2. Alegeti locul fi momentul potrivit Nimanui nu -i place sa fie criticat de fata cu altii. De asemenea, controlap-va temperamentul. Pot fi un critic aspru la minie. Pariez ca §i dumneavoastra la fel. 3. Calmati-1 pe cel&lalt Ori de cite ori e posibil, incepeti cu o lauda. Care sint lucrurile bune pe care le-a facut cineva? Fiti sinceri. Nu spuneti: „E extraordinar, dar...". Spuneti ceea ce este extraordinar. 4. Fiti explicit Daca nu puteti fi explicit, nu criticati. Daca nici dumneavoastra nu va este clar, cum va a^teptap ca sa inteleaga celalalt? 5. Exprimati incredere Criticati ceva asupra caruia v-ati hotarit deja ca poate fi corectat. Ajutati persoana sa inteleaga ca, de fapt, se poate corecta. Apoi lasati sa se inteleaga ca e u$or sa se schimbe. 6. L&udati ameliorarea Fiti de fata a doua zi. Sinteti obligat, pentru ca altfel, o simpla critica poate parea nepoliticoasa. Daca tot ati criticat, puteti lauda. Nu doar ca lauda va grabi ameliorarea, dar, daca veti mai critica in viitor, remarca dumneavoastra va fi bine primita grape sinceritatii ei. Care este cea mai buna modalitate de a incuraja pe cineva sa-§i corecteze gre$elile, sa-?i raodifice comportamentul, sa acponeze mai eficient sau sa devina. mai util?

Capitolul 15: CUM SA FACETI FATA CRITICII

177

Punindu-ma in locul lui. Ce imi place mie sa aud cind o zbircesc? Imi place ca persoana care ma critica sa ma asigure ca restul lucrurilor pe care le-am facut sint corecte, ca sint apreciat de$i am gre$it, ca gre^eala mea a fost omeneasca, pentru ca nu sint nici lene$, nici iresponsabil, nici indolent — ca pot sa-mi repar gre?eala, daca incerc din nou. De indata ce invatam cum sa criticam, putem intelege mai bine cum sa acceptam critica. lata un ghid practic: PATRU PA$I IN DIRECTIA ACCEPTARII CRITICII 1. Concentra^i-va doar asupra criticii Nu va concentrati asupra persoanei care va critica, asupra-emotiilor sale sau ale dumneavoastra. Reamintiti-va ca unei persoane trebuie sa ii pese de soarta dumneavoastra daca i$i consacra o parte din timp formularii unor critici la adresa dumneavoastra. 2. Descoperifi valoarea criticii Poate ca vi se transmite ceva important, chiar daca mesajul este gre?it formulat. Re^ineti ca orice critica ne ofera o ocazie sa devenim mai buni. Cereti detalii. Fiti siguri ca intelegeti critica. Nu spuneti mereu „da, da, da". Ascultati pina la capat. Dupa ce veti fi inteles bine ce are de spus, treceti la pasul urmator. 3. Evaluati Daca v-ati concentrat asupra criticii, v-ati deta$at de emotia momentului, $i ati inteles bine ce vi s-a sugerat, atunci sinteti pregatit sa va hotariti daca aveti ceva de schimbat sau daca doriti

178

CURS PRACTIC DE "INCREDERE

sa schimbati ceva. V-ati putea intreba daca aceasta este prima data cind ati auzit o anumita critica, daca acel care este un observator competent ($i impartial), daca exteriorizeaza frustrarile sau face o observatie valoroasa. Retineti, totu?i, ca un critic poate sa-$i exteriorizeze frustrarea sa faca o observatie valoroasa in acela$i timp. 4. Spuneti: „Mul$umesc" Multumiti criticului pentru sfatul sau §i, daca se poate, inregistrati-i contributia. O temere obi?nuita cu privire la critica este ca ne transforma. intr-un pre? — ca acceptind critica, mai ales o critica dura, ne injosim. Nu este neaparat a?a. Daca puneti in practica pa?ii pe care tocmai i-am enuntat, dumneavoastra — ?i nu eel care va critica — preluati controlul.

Daca raspund „da". Viata noastra devine mai buna doar cind riscam — iar primul eel mai dificil rise pe care ni-1 putem asuma este sa fim cinstiti cu noi inline. pentru a ne impaca cu noi cu ceilalti. a cunoa$te dragostea adevarata implinirea. trebuie sa actionez — sau sa-mi infrunt frustrarea.16 CUM SA VA ASUMAJI RISCURI Pentru a fi cu adevarat siguri pe noi. $i am aflat ca simpla formulare a intrebarii reprezinta un rise. Nu avem de ales. Vreti sa fiti mai iubit. aveti nevoie de o schimbare? Acest capitol e menit sa va ajute sa raspundeti la aceasta intrebare — sa va ajute sa va analizati ?ansele sa intelegeti ce se intimpla cind riscati. mai respectat. Vom examina factorii dinamici §i cele trei pierderi pe care le comporta orice rise. pentru a fi increzatori. mai in siguranta? Va intreb din nou: avefi nevoie de o schimbare? Daca veti cauta cuvintul „risc" in dictionar. Dumneavoastra. mai puternic. Apoi va va ajuta sa anticipati §i sa reactionati la feluritele indoieli care se ivesc de fiecare data cind va impliniti un scop mai insemnat decit ati sperat vreodata. veti observa in seria sa sinonimica cuvinte precum . trebuie sa invatam sa ne asuraara riscuri. V-ati intrebat vreodata: „Am nevoie de o schimbare?" Eu m-am intrebat.

riscul — oricit de discreditat e in primii ani de viata — este inevitabil. copilaria noastra a fost intesata cu interdictii („Nu atinge asta!". Totu§i. spre exemplu. de a ci§tiga ori a pierde .pierdere". ca viata e o intimplare §i nu o pot controla. ca pe mine. „Nu pune mina!") Din frageda copilarie.180 CURS PRACTIC DE "INCREDERE „pericol". de mirare. . in afara de toate aceste griji obi^nuite. n-am auzit toata viata ca trebuie sa evitam pericolul. Daci e bine sa ne asumam riscuri. „expunere". „posibila ranire". am fost incurajati sa respectam granite.. A risca inseamna a ne aventura mai departe decit am fost vreodata. hazardul primejdiile? Evident. de a li promovat.hazard". de ce ezit&m? Poate va confruntati cu unele dintre temerile care m-au bintuit pe mine ani de zile. daca voi spune ceea ce simt cu adevarat. Med e.paguba" . e greu sa ne asumam un rise — iar pericolul este o components vitala a asumarii riscurilor. $i. .. ceea ce riscam sa pierdem. „primejdie". imi faceam probleme ca. altii m-ar vedea a$a cum sint in realitate: „Ce ma fac cind vor afla cine sint cu adevarat?" V-ar putea cople§i. A$a cum am discutat in Capitolul 5. deci. ca sintem atit de nelini?titi cind ne asumam un rise? in fond. „Nu te duce acolo!". Nu-i de mirare a$adar ca exista atitia oameni care cred ca nu i$i pot alege propriul drum in viata. ginditi-va ca cei mai multi dintre noi am fost invatati din copilarie sa nu riscam. „Nu inghiti aia!". Nu s-a trezit flecare dintre noi in fata posibilitatii de a i$i schimba serviciul..

in special in tinerete. formulati-va raspunsurile sub . sa va schimbati felul de a privi lumea. pentru ca nu doream sa fim priviti ca ni?te incepatori. 18: JELURI A? vrea sa va concentrati asupra a doua intrebari pe care aproape toti cursantii mi le adreseaza cind urmeaza cursul meu: Ce vreau de fapt? De ce am nevoie? Ati muncit mult ca sa ajungeti pina aici. aceasta metoda functioneaza. Sa incepem acum. Frica de e?ec de umilinta i$i face loc in sufletul oricarui om normal care se confrunta cu alegeri importante. Deci. sinteti. Dar. A trebuit sa va reconsiderati atitudinile. PROVOCAREA NR. de ce ne este eel mai frica? Nu vreau si esuez si nu vreau si mi simt stinjenit. a§a cum sint sigur ca ati ajuns sa recunoa^teti. sa incepem. Da. ni$te amatori? $i atunci cind sintem perfect cinstiti cu noi inline. repetati aceste doua Intrebari: Ce vreau de fapt? De ce am nevoie? Daca puteti. sint un om normal — dar sint oare in stare si Invat si nu mai fiu atit de emo^ionat cind mi confrunt cu riscuri? Da. Bine. Da. aceste exercitii va ajuta sa va consolidati increderea. A trebuit sa scrieti mult — sa gindifL §tiu ca nu v-a fost deloc u$or. sa va autostimulati.Capitolul 16: CUM SA VA ASUMAJI RISCURI 181 prieteni sau iubiti? Oare nu am trecut top cu vederea ?anse importante. Inainte sa continuati lectura.

Cind ne confruntam cu un rise. Nu trebuie sa sim^iti ca va sculpta(i viitorul in marmura. CELE TREI RISCURI 1. Pierderea practice 3. am invatat ca. Am observat ca tocmai in momentul in care sint supus eel mai mult presiunii riscului. dar nu am curajul sa incerc sa obtin?" Din prima clipa de via^a.182 CURS PRACTIC DE "INCREDERE forma de „teluri". Res. Vom analiza riscurile pe care va trebui sa ni le asumam pentru a ne atinge telurile. putere. inca o data. telurile se modifica. sint eel mai tentat sa ma retrag. Uneori nu avem decit un sentiment nelamurit ca vom pierde ceva. autorespect —. vrem mai mult. devin nelini^tit. trebuie sa iau in considerate cele trei pierderi pe care le presupune orice rise pe care merita sa ni-1 asumam. va rog sa va scrieti raspunsurile. Pierderea pozitivi 2. Esenta fiecarui rise se poate regasi intr-o singura intrebare: „Ce vreau cu adevarat. pirati adinc $i nu va grabiti. Pierderea poten^ial& . retineti. ironia face ca aproape niciodata sa nu identiflcam in mod clar ce am putea pierde. Din fericire. Aceasta suspiciune din umbra a fost cea care m-a oprit din drum de foarte multe ori. nu ne temem oare eel mai mult sa nu suferim o pierdere? Totu$i. Cind nu $tiu ce pot pierde. pentru a aprecia riscurile in mod inteligent. $i. ce ne sta in cale? Cred ca e vorba despre frica de a nu pierde. J?i orice ne-am dori — dragoste.

cea mai mare parte a nelini$tii pe care o resimtim se datoreaza pierderii practice. sint in continuare nemultumit. in acela$i fel. Ea survine cind recunosc fata de mine insumi ca nu ma meu multume$te o anumita situate. pierderea potentials este eel mai u$or de identificat este cea mai . studentul trebuie mai intii sa piece de acasa. ori rise suport consecintele. presupusa de orice rise care merita sa fie asumat. ca sa imi schimb slujba. Nu e u$or sa renuntam — chiar atunci cind ne detestam slujba sau o relatie anume ne intristeaza. Daca recunosc asta. Cind un muncitor spune: „Nu-mi place munca mea". Cind un student se hotara$te: „Am nevoie de mai multa educatie". De obicei. trebuie sa aleg: ori nu fac nimic. Asemenea soldatilor in razboi. ma voi simti mai confuz. Nu mai sint multumit. trebuie sa renunt la cea veche.Capitolul 16: CUM SA VA ASUMAJI RISCURI 183 Pierderea pozitiva este o pierdere datorata inocentei sau ignorantei. ne vom stradui cu totii sa pastram ceea ce avem pentru a putea ci$tiga apoi ceva nou. el accepta o pierdere pozitiva. accepta pierderea pozitiva. persoana in cauza recunoa$te o pierdere pozitiva. este tocmai balastul de care trebuie sa scapam ca sa ne putem continua drumul. Pierderea potenfiala este mai putin concreta apare daca ne asumam un rise nu iese totul a$a cum sperasem. pierderea practica. Cind o femeie declara: „Prietenul meu e beat crita". Spre exemplu. Iar pentru a ajunge la colegiu. ea trebuie sa renunte la vechiul iubit. pentru ca. ca sa traiesc o poveste de dragoste noua. De$i pierderea pozitiva implica faptul ca trebuie sa alegem. de indata ce am acceptat adevarul. Al doilea tip de pierdere.

De ce am nevoie?" E foarte normal sa va doriti mai mult pentru dumneavoastra. dar nu am curajul sa incerc sa obtin?" Am riscat am e§uat. E firesc sa ne fie frica de consecinte cind e vorba de asumarea riscurilor. Totu$i. practice potentiale. In schimb. E una dintre cele mai frumoase laturi ale unui om: Sintern meniti sa progresam. Ocaziile in care n-am facut nici un pas dincolo de acceptarea unei pierderi pozitive — recunoscind ca nu eram multumit. Sarcina dumneavoastra este sa va identificati pierderile pozitive. dar refuzind sa-mi asum riscul — au fost mai dureroase pentru mine decit orice e§ec. am invatat ceva din fiecare rise pe care mi 1-am asumat. §tiu ca singurele riscuri pe care le regret sint cele pe care nu mi le-am asumat. Apoi raspundeti la aceasta intrebare: „Care sint pierderile pe care le voi accepta eel mai greu?" Cum ati invatat sa va masurati viata? in Statele Unite insistam ca micutii sa inceapa gradinita la o anumita virsta ne a?teptam sa . De ce? Pentru ca ma intreb mereu: „$i daca ini-a$ fl asumat riscul?" Nu voi $ti niciodata. 19: ACCEPTAREA PIERDERII Reconsiderati-va raspunsurile la intrebarile: „Ce vreau cu adevarat?" . Scrieti-le. §i retineti ca esenta oricarui rise este cuprinsa in intrebarea: „Ce imi doresc.184 CURS PRACTIC DE "INCREDERE discutata: Ce se intimpla daca sint concediat de la noul serviciu? Dar daca nu-1 mai iubesc pe partenerul meu? Dar daca nu termin facultatea? PROVOCAREA NR. indiferent ce deznodamint a avut el.

De ce? Ne a?teptam ($i adeseori $i cerem) ca persoanele de anumite virste sa se comporte a$a cum credem noi ca ar trebui. m-am casatorit „devreme".Capitolul 16: CUM SA VA ASUMAJI RISCURI 185 termine liceul intr-o perioada cuprinsa intre 16 18 ani. „Sint prea tinar?". „Sint prea batrin?" Toate astea. Care este „virsta medie"? Patruzeci. §aptezeci cinci? . se incalta cu pantofii cu toe ai mamei $i i$i aprinde un Marlboro. ?aizeci. Care este virsta „potrivita"? Uneori. intr-un secol in care speranta de viata create continuu. progresul — adeseori chiar valoarea noastra de fiinte umane — dupa virsta. Am invatat sa ne masuram viata. mi se pare ca ni se da un camet de note. dezamagiri chiar unor tragedii exagerate. $i nici un alt criteriu uman n-a fost vreodata mai imprecis. iar notele noastre depind de un punct din timp: m-am casatorit „tirziu". creeaza programe prin care ii incurajeaza pe cei de o anumita virsta — adeseori inca de la 55 de ani — sa se pensioneze. Companiile noastre. i?i ia prietena cu mult mai tinara o porne$te in tromba spre un club de noapte. Cit de des ne intrebam: „Ma comport oare in conformitate cu virsta pe care o am?". Acela^i sfat este dat bunicului care se urea pe motocicleta Harley Davidson. Ce virsta trebuie sa aiba cineva pentru a cumpara bauturi alcoolice? Auzim de atitea ori: „Arata-ti virsta!" E o formula pe care o adresam fetitei de zece ani ce i?i minje^te chipul cu cantitati exagerate de machiaj. atunci cind nu sint impiedicate de anume prevederi din Codul Muncii indreptate impotriva pensionarii fortate. Cred ca sintem incurajati in mod constcint sa ne asumam un calendar care da na^tere unor nelini^ti.

de frica sa nu para ridicol? Scopul meu nu este sa neg ca plasarea in timp a evenimentelor cruciale din viata nu ar fi importanta.186 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Virsta cronologica este un ghid fragil pentru sanatatea noastra. majoritatea nevoilor noastre reale. fara indoiala ca impactul este mai mare decit atunci cind v-o pierdeti la treizeci $i §apte. Dimpotriva. S-ar putea sa va amintiti ca acest adevar statea la baza celui de al doilea dintre cei . A?a ar trebui sa facem eu. dar care acum este deprimata pentru ca nu va fi pre^edinte pina la treizeci de ani? Cit de matur este vaduvul care mai intii risca luind de sotie o femeie mai tinara. reu^im inainte sa ajungem la deznodamint. ci mai degraba prin felul in care au invatat sa-$i organizeze viata in jurul unei idei sa se concentreze asupra ei. Riscul ne iese in intimpinare cind ne a^teptam eel mai putin felul in care reactionam la el determina calitatea vietii noastre. apoi refuza sa ri$te sa accepte un copil pe care $i-l doresc amindoi. Cit de stabila din punct de vedere emotional este tinara de douazeci $i noua de ani care $i-a asumat riscuri nenumarate pentru a deveni vicepre^edinte. Am spus inainte ca provocarile care merita sa fie transformate in realitate due la o viata cit se poate de implinita: cind ne dedicam eforturile idealurilor inalte. in ciuda tumultului din jur. Ei sint maturi: pot vedea dincolo de ei in$i$i. Am aflat ea persoanele care i$i asuma riscuri fac fata provocarilor nea^teptate prin puterea convingerilor lor. $i dumneavoastra. statutul nostru profesional. Daca va pierdeti mama la virsta de ?apte ani. Cei mai realizati oameni de pe planeta nu se disting prin pace interioara.

pentru prima data. Te-am creat pe tine. „$i am facut ceva. incercind sa i$i incalzeasca trupul micut la caldura ce emana din tunelul subteran. Toft credem in ceva. Cind le-ati rede- . „Doamne'\ a implorat el. „de ce permiti a$a ceva? De ce nu faci ceva? Oare nu ip pasa?" Dar. E vorba despre un preot tinar care a inceput sa se indoiasca de vocapa sa: Intr-o dimineata. ceea ce a $tiut ca era vocea Domnului: „Ba da. fara adapost. imi pasa". L-a privit inca o data pe copilul ce tremura. ghemuit deasupra unei guri de canal.Capitolul 16: CUM SA VA ASUMAJI RISCURI 187 $apte pa$i catre implinirea personala care este: Xredeti in ceva important". $tiin(a. ceva. New York. Orice ne-am stabili ca scop — oricare ar fi lucrul in care credem — el este scopul pe care il urmarim. chinuit de remu^cari. „Doamne!" a exclamat preotul.. Acel ceva poate sau nu sa fie Dumnezeu. V-ar putea fi de folos o poveste pe care mi-a spus-o Parintele Joseph Kelly de la Biserica Sfintului Anton din Bronx. inlauntrul sau. spre uimirea sa. 20: RISCURI Sa m£ii analizam o data nevoile pe care le-ap descris in ultimele doua exercitii. Ar putea fx lacomia de putere sau de bani.." PROVOCAREA NR. in zdrente. a auzit. cariera sau un prieten. i s-a spus. pe o strada din ora$ul cople§it de o iama grea. tinarul preot a intllnit un baie(el — slab. Oamenii nu sint croiti astfel. Am mai spus ca nu este posibil nici pentru mine. nici pentru dumneavoastra sa fim ni$te fiinte de$arte. un principiu.

Chiar a§a este. . Dumneavoastra ce credeti? Daca riscul dumneavoastra este precis („Vreau sa fiu promovat in postul de asistent supraveghetor al departamentului meu") atunci descrieti de ce va este frica. Daca ar fi spus: „Vreau sa fiu respectata". Daca ar fi declarat „Vreau prieteni". „identitatea" era cheia. Pentru a avea mai multa incredere in propria persoana. Daca telul ei ar fi fost sa-i ajute pe cei din jur. aveti mai putine $anse la o bucurie mai puternica. ar fi fost implicate atit „identitatea" cit §i „un scop mai larg". Deci. unui mai important decit celelalte doua. Intotdeauna e greu sa renunfam la lucrurile pe care le avem le cunoa$tem. „identitate" sau „un scop mai larg". nimeni altcineva nu va vedea ce ati scris). decided daca nevoile §i telurile dumneavoastra implica in primul rind „incredere".188 CURS PRACTIC DE "INCREDERE finit ca teluri riscuri. Cind faceti asta. sint sigur ca veti descoperi elemente denumite generic „incredere". ati descoperit probabil ca pierderile practice ar fi eel mai greu de suportat. „identitate" sau „un scop mai larg". Astfel. poate am fi inclus toate cele trei elemente. trebuie insa mai intii sa aveti curaj: trebuie sa riscati. Daca nu faceti nimic. ceea ce-a$ vrea sa faceti acum este sa mai faceti inca un pas in directia asumarii riscurilor. inevitabil trebuie sa ne multumim cu mai putin. pentru a crea o viata mai buna pentru dumneavoastra. am fi putut desemna aceasta ca fiind „un scop mai larg". de obicei. Atunci cind evitam sa ne asumam riscuri. Cu cea mai mare sinceritate posibila (retineti. Spre exemp>lu. o cursanta mi-a spus ca cea mai mare dorinta a ei era sa fie faimoasa.

Capitolul 16: CUM SA VA ASUMAJI RISCURI 189 CIND RISCUL ESTE O CHESTIUNE DE VIAJA SI DE MOARTE in cei treizeci de ani ce s-au scurs de la serviciul meu militar efectuat in Vietnam. Nu. Generalul Charles C. spiritul coeziunea in situatii limita. Am fost uluit sa aud directori ambitio$i descriind o confruntare intre companii cu formule de tip: „Am declarat razboi". nici vorba.verificarea propriilor abilitati. Astfel. intelegep de ce m-am hotarit intr-o zi sa intreb un razboinic adevarat despre rise. consolidarea increderii prin confruntarea cu nesiguranta victoria — acestea sint actiuni care ne consolideaza increderea de sine. Poate 1 depri1 mant. Asumarea riscurilor este ne- . Rdzboiul e razboi. imperativul de „a nu lua prizonieri". . dar de „a perchezi^iona $i a anihila" concurenta. L-am intrebat pe comandantul Corpului de Marina al Statelor Unite.. Krulak. chiar daca n-au purtat niciodata uniforma militara. de ce credea ca beneficiaza subordonatii sai din accentul special plasat de Corpul de Marina asupra asumarii riscurilor din prima zi de antrenament a trupelor. ci de pura realitate. Am auzit mari oameni de afaceri vorbind despre necesitatea de a „purta batalii" in economia concurentiala. am remarcat mulp oameni care se exprima cu u^urinta in limbajul confruntarilor annate. Aveam nevoie sa vorbesc cu cineva care ia intr-adevar hotariri de viata de moarte — un conducator care trebuie sa decida cine din deta^amentul sau se va confrunta cu un inamic pe viata pe moarte. mi-a spus el. Nu e vorba de un joc. „Testarea propriei valori in fata necunoscutului".

fara a ne asuma riscuri. nici dumneavoastra nu ne putem atinge scopurile sau implini visurile fara sa ne asumam riscuri. nu putem $ti niciodata tot ce vrem despre un dupmctn — dar nici nu putem a$tepta sa se contureze o situafie perfecta.190 CURS PRACTIC DE "INCREDERE cesara atit pentru dezvoltarea personala. . Riscul este inerent intr-o confruntare. este fundamental sa 9tie cum sa se descurce intr-o situate de rise. Pentru a functiona eficient. Fiecare misiune implica riscuri. cit $i pentru conturarea unui model de a obpne succesul Pentru fiecar e soldat din infanteria marina pentru top in ansamblu. la fel ca §i reac^ia in fa|a unei situa^ii care poate conduce la lupta." $i nici eu. salva un pilot dintr-o aterizare for^ata. de asta depinzind succesul sau e$ecul intr-o lupta. trecind la ac^iuni bine concepute in ciuda lipsei de informatie necesara. ofiterii de marina trebuie sa-§i foloseasca inteligent nesiguranta. sintem capabili sa exploatam ocaziile: Pe cimpul de batalie. evacua o ambasada. Nu se poate cuceri un obiectiv. Cimpul de batalie este contaminat de nesiguran^a. Asumindu-^i un rise calculat.

Deci. sa continuam. Cind eu personal m-am aflat in situatia de a face alegeri cruciale in viata. sa ri$ti. O intrebasem ce credea ca sta in calea implinirii unui vis: „Cind rememoram toate faptele care credem ca sint impotriva noastra". mi-a spus ea. trebuie sa faceti ceva mai mult decit sa calculati consecintele potentiale ale unui rise. prea in virsta. prea inalt. am fost ajutat de sfatul pe care mi 1-a dat actrita Mario Thomas cu ani in urma. Putem scoate la iveala toate lucrurile care ne descurajeaza: «Sint prea tinar. Ceea ce conteaza mai mult este ceea ce doriti cu adevarat. Trebuie sa intrati in actiune. pentru a va schimba viata. Adevarul e ca faptele vorbesc de la sine — cu exceptia cazului in care nu sint adevarate. Suma tuturor faptelor nu inseamna nimic. „acele fapte ne opresc inainte de a incepe.17 DE UNDE SA GASITI CURAJ A^i fost incurajati sa cauta^i in amintirile dumneavoastra obstacole ascunse care ar fi putut sa va tina in loc. Totu$i." . pentru ce e$ti dispus sa lucrezi. nepregatit. daca ratam citeva detalii. putem gasi intotdeauna pe cineva sa ne ajute sa «vedem faptele*. prea scund. lipsit de experienta sau pur $i simplu nu sint gata». sa lupti.

ajungem la alt factor pe care il implica riscul: curajul. Riscurile sint inspaimintatoare tocmai pentru ca sint imprevizibile. Dar riscurile nu sint ca treptele unei scari. un sentiment foarte neplacut. nu e nevoie sa $tim decit ce riscam de ce. Realizatoarea de dezbateri televizate Denise Richardson mi-a descris intr-o zi cum a invatat sa faca sarituri de la mai time. Aflata pe o platforma la o inaltime: de 22 de etaje deasupra apei ii era. ce am. dupa cum va putep inchipui. nu eliberati de ea. Pentru a fi curajo$i trebuie sa ne fie frica. n-am mai fi nelini^tip. ce par aji) cind descoperim realmente de ce ne confruntam cu un rise. Cind ne hotarim cine sintem (ce sint. sarim peste rise. Asigurap-va ca alegerile dumneavoastra sint intr-adevar ale dumneavoastra. De aceea riscurile inspira frica: Cum putem $ti ce va spune §eful nostru despre cererea noastra de demisie pina nu i-o inminam? Nu putem $ti nici cum va reacpona persoana iubita pina nu riscam sa-i spunem adio. invatam cum sa fim maturi. Nu ne agitam pentru lucruri care nu au sens pentru noi. Riscul seamana cu o gaura uria$a pe un pod. Era. curajul este mereu un singur lucru: e vorba de a acpona sub imperiul fricii. mult mai dificila. Astfel. Urmati-va propriile vise — nu pe cele ale mamei. daca urmeaza un model fix. Daca am putea prevedea foarte corect ce s-ar intimpla in cazul in care ne-am asuma un rise.192 CURS PRACTIC DE "INCREDERE A§a cum ne-a sfatuit Mario. desigur. Instructorul a sfatuit-o sa con?tientizeze ce simte in acele momente. sau ale prietenului. ale persoanei iubite. . Nu pa$im. A$a cum am spus. fiecare intrebare conducind previzibil catre alta. cu frica in suflet. Ne ingrijoram doar pentru ca ne pasa. frica. Riscurile ar provoca mult mai pupna ingrijorare.

cea mai mareata dintre toate pasarile de pe pamint. un fermier a gasit un ou de vultur pe un dead. spuse el. incercind sa zboare. vulturul ?i-a ridicat privirea spre cer $i a vazut cea mai uluitoare fiinta din lume. „Aici sus vei simti durere". Cotcodacea. semana cu pui$orii." Deveniti mai increzatori daca va asumati riscuri. pe un ton ?optit. La fel ca puii adevarati. Intr-o zi. a puiului de vultur care nu vroia sa i?i cunoasca adevaratul chip? Din intimplare. L-a dus la cotetul de pasari de linga hambarul sau ?i l-a pus intre ouale din cuibul unei gaini. uluit de maretia exceptionala a siluetei care se rotea gratios in ceruri largi. respectuos: . nu cauta hrana mai exotica decit semintele insectele pe care le gasea scurmind pamintul. va continua sa simta o frica chinuitoare. pentru ca era convins ca e el un pui de gaina. daca sare. va fi cuprinsa de entuziasm. cu atit mai bine ne descurcam. „Ce-i aia?" a intrebat el. vulturul a vazut lumina zilei intr-un cird de pui$ori. macar la citiva centimetri in aer. „Acolo jos vei gasi bucurie.Capitolul 17: DE UNDE SA GASITI CURAJ 193 I-a spus ca atita vreme cit se tine strins de pod. Pe masura ce vulturul cre^tea. Ceea ce e ?i mai important." . brazdind norii inalti. dar. puteti gasi in dumneavoastra in?iva motivele nobile care va conduc la implinirea viselor. Cu cit ne asumam mai multe riscuri. Mai tirziu. i?i batea aripile. I-a raspuns un coco?. mi-a spus mai tirziu: „Avea dreptate. Ati auzit de fabula antica. Pe care din ele o preferi?" Denise a sarit.Acela este un vultur. Puteti stapini mecanismul asumarii riscurilor fara sa sariti de pe o platforma.

nu uitati ca ati fost facuti sa va avintati in inalt. nu poate ajunge. Ne putem coneentra asupra solutiilor. a murit. Asumati-v6 responsabilitatea Viata dumneavoastra e doar a dumneavoastra — pentru a o trai ca un om matur." 5> puiul de vultur a uitat — §i cind. Fara un scop clar stabilit. Ne putem examina propriile experience putem create. nu-i a$a? Din fericire.Doamne. sintem pregatiti sa revedem cei $apte pa$i catre asumarea riscurilor: 9APTE PA$I CATRE ASUMAREA RISCURILOR 1. v-ati demonstrat convingerea lasindu-va pe seama Cursului practic de incredere. E firesc. normal sanatos sa vrem sa fim mai buni. Ati facut un prim pas in aceasta directie. a murit crezind ea e pui de gaina. nu va poate implini toate visele. Va spune ceva povestea vulturului? Uneori semanam noi cu el. Stabili{i~vfi un scop clar Nu putem reu^i daca ne impotmolim aici.194 CURS PRACTIC DE "INCREDERE . 2. trebuie sa acceptati ca doar un singur rise nu va poate rezolva toate problemele. mi-ar placea mie sa seaman cu el!" „Las-o balta". 1-a sfatuit coco$ul.. Ne putem face griji pozitive. peste un ji an. Cind pare mai sigur sa batep doar din aripi. „Noi sintem altfel. nu putem sa §tim daca pro- . adica ne putem indrepta nelini^tea minia spre canale pozitive. avem puterea necesara sa ne avintam in zbor din cuib — asta daca ne punem mintea. Acum ca §tim cum trebuie sa gasim curajul ce ne va purta in inalt.

Cind trebuie sa va hotariti renuntati. Recapitulati-vi pierderile pozitive. 5. intrebari: „Reactionez ca un copil. Asta m-ar ingrozi. Hotariti-va Dar inainte sa o faceti. practice $i potentiate Adevarul este ca e dificil pentru oricine sa accepte o pierdere. ati putea considera util sfatul pe care i 1-a dat prezentatoarei de televiziune Denise Richardson instructorul de sarituri in legatura cu momentele de agonie care ne tortureaza cind sintem pe o platforma inalta: „Sus e durere". un om care ?i-a asumat multe riscuri — de la anihilarea propriei frici de apa pina la a fi unul dintre prezentatorii emisiunii 20/20: „Daca incepem cu riscuri neinsemnate". atentie: riscurile pe care ni le asumam din minie sau gelozie sint adeseori lipsite de intelepciune $i nu ne ofera nimic in schimb. nu ne putem in§ela. sau ca un om matur?" Riscul presupune oare incredere. o intelegere mai profunda a propriei identitati sau ceva mai profund? Am invatat din experienta ca atunci cind ne concentram asupra riscurilor ce presupun un scop mai profund. ca un adolescent. Pe care o preferi?" 4. „Acolo jos e bucurie. Chiar daca riscul nu are rezultatul scontat. spunea el. vom ci?tiga de pe urma lui. ne sfatuie§te el. Dar. (Cind am intrebat-o pe actrita Carol Burnett de ce ii e eel mai frica. „vom avea curajul sa ne . mi-a raspuns: „Mi-e groaza sa ma trezesc intr-o dimineata sa descopar ca n-am nici un tel in viata. mai ales cind e vorba de o pierdere practica. totu§i.Capitolul 17: DE UNDE SA GASITI CURAJ 195 gresam asumlndu-ne un rise — sau chiar sa fim siguri de momentul in care trebuie sa renuntam. sa luam in consideratie sfaturile lui Hugh Downs.") 3. indiferent de finalul actiunii.

sinteti gata sa va asumap acel rise. de fapt cautam o scuza pentru a irosi timpul. ca ati parcurs $ase pa$i. 7. $i daca ?tim precis care e miza. depinde. are nevoie urgenta de ajutorul meu. Spre exemplu. Dar rareori este perfecta sincronizarea in caz de rise. Dar. Astfel. in fond. daca mi s-ar spune ca baietelul meu e pe autostrada. putem fi mai in^elepti in asumarea riscurilor. de cele mai multe ori. fie obiectiv.196 CURS PRACTIC DE "INCREDERE asumam riscuri mai mari. daca ne temem sa nu ne asumam un rise prea devreme. Ac$iona$i Puteti avea incredere. daca sintem la fel de impulsivi ca in adolescenta. desigur. Totu$i. sa continuam. e eel mai bine — eel mai inteligent — sa fim cinstiti: „Care este eel mai bun moment pentru a-mi asuma un rise? Ce se intimpla daca nu actionez acum?" Evident." 6. Dumneavoastra $titi unde va aflati. a? spune «Da». sa recapitulam motivele pentru care nu actionam. in pericol. Verifica$i-v6 sincronizarea Dar nu folositi acea ingrijorare legitima ca scuza pentru ezitari. fara vreun rise. In orice situatie critica de rise exista. e$uam. Riscul este prea mare. Daca incercam. pentru a ne oferi cea mai buna 9ansa de a reu$i. daca a§ fi intrebat: «Ai avea curajul sa conduci o marina cu o viteza de 250 km/h pe Autostrada 101?» a§ raspunde «Da nu. Si acum. trebuie sa ne pregatim serios. Viata e prea imprevizibila. V-ati ci^tigat acest drept. a§ raspunde «Nu».. vom e§ua mai repede. . un moment initial — cind nu sintem pregatiti. E momen tul. Trebuie sa ma pregatesc ca $i cum viata mea ar depinde de asta — pentru ca.» Doar ca s-o conduc. fie emotional. desigur..

atit pentru dumneavoastra in§iva. Fiti tolerant Veti deveni mai agreabil. Credeti in ceva important Viata dumneavoastra este demna de o motivatie nobila. nu eliberat de ea. cit §i pentru cei din jur. 6. Iubiti Pentru ca trebuie sa §titi ce e bucuria. 3. nu va va implini visele nu va fi suficient. Inca o data. 5. . un efort izolat nu va va rezolva problemele. Asumati-va responsabilitatea Acceptati responsabilitatea deplina pentru comportamentul dumneavoastra. nu va va implini visele fi nu va fi suficient. Fiti ambitios Un efort izolat nu vfi va rezolva problemele. Cind rostiti „Sint responsabil". AL $ASELEA PAS SPRE IMPLINIREA PERSONALA 1. Fiti curajos Retineti.Capitolul 17: DE UNDE SA GASITI CURAJ 197 Ce de-al §aselea dintre cei $apte pa$i catre implinirea personala este esential pentru lucrurile pe care le-ati invatat despre riscuri. Daca provocarea e importanta pentru dumneavoastra. ba chiar o lume noua. chiar trebuie sa fiti emotionat. puteti construi o viata noua. Este normal fi s&natos si dorim si fim mai mult decit sintem. a fi curajos inseamna a actiona sub imperiul fricii. 2. 4. Este normal sanatos sa dorim sa fim mai mult decit sintem.

Organizafi ceea ce ve£i spune. Am ve?ti bune pentru dumneavoastra. De ce? Pentru ca veti invata patru pa?i simpli care va vor conduce catre o prezentare de efect: PATRU ELEMENTE ALE DISCURSURILOR DE EFECT 1. Studia(i ceea ce vefi spune. Jj>i. 1. Aici incepe un discurs excelent. 3. cu trei sarcini explicite: . va tremura genunchii. Repeta^i ceea ce ve^i spune. indiferent de cit de putin plauzibil vi s-ar parea. 2. Spuneti. in astfel de momente. STUDIATI Vom incepe cu o tema. Indiferent de marimea incaperii. trei sute de colegi sau trei mii de necunoscuti? Nu are nici o importanta. 4. probabil ca veti savura experienta. Simtiti furnicaturi in stomac? Veti vorbi inaintea a trei prieteni. va da tircoale o intrebare chinuitoare: „$i acum ce ma fac?" inveseliti-va. Evident.18 CUM vSA TINEM UN DISCURS IMPECABIL Vi s-a cerut sa tinep un discurs In fata unui public. Veti sustine un discurs impecabil.

raspundeti la intrebarea: „Care este mesajul meu?" Veti vinde ceva. va puteti impiedica mergind spre podium. (Am facut toate aceste lucruri §i eu. notati in ordinea importantei punctele esentiale pe care trebuie sa le acoperiti. ma intreb intotdeauna: „Cine vor fi oamenii din public? Ce doriti dumneavoastra sa realizez eu prin discurul meu? Cum voi $ti daca am reu$it?") Puteti fi siguri ca ascultam cu totii acela$i post de radio. SECC — Eu Ce Ci$tig? Daca retineti asta. statistici $i pove$ti care sustin fiecare punct esential. puteti uita unde sinteti. raspundeti la intrebarea: „Dupa ce imi termin discursul perfect. Fiti inteligenti. Dumneavoastra credeti in ceea ce spuneti? Va puteti bilbii impotmoli in cuvinte. Adunati fapte. Ce este acei ceva? in al doilea rind. De ce? Publicul dore$te sa ci$tige ceva. .Capitolul 18: CUM SA"J1NEMUN DISCURS 199 Mai intii. fiti siguri ca veti include in studiul dumneavoastra o propozitie care descrie carei nevoi a publicului se adreseaza discursul dumneavoastra. (Printre alte intrebari. o a treia. de cite ori sint invitat sa sustin un discurs. chiar o a patra $ansa. daca sinteti sincer — daca dumneavoastra credeti in ceea ce spuneti — publicul va va da bucuros o a doua.) Dar. Nu fiti fal$i. puteti spune lucruri nepotrivite. la ce ma a§tept de la publicul meu?" Trebuie sa $tii de ce in fata cui vorbe^ti. in al treilea rind. Alegeti un mesaj care va entuziasmeaza intr-adevar. daca nu credeti in ceea ce veti spune — indiferent cit de bine manevrati celelalte detalii — veti e$ua aproape cu siguranta. ar trebui sa existe o fraza care sa trezeasca atentia ascultatorilor in mesajul care va anunta discursul. Totu$i. daca nu sinteti sincer.

Mi se pare ca avep tot ce va e necesar ca sa sustinep un discurs impecabil. alegep trei fapte (daca e posibil. fiecare sustinut de probe deosebit de puternice. Sa vedem. 3. REPETATI Nu vep folosi decit scheletul pe care 1-ap creat pentru prima dumneavoastra repetipe: • • • • Titlul Punctele cheie Probe Discursul propriu-zis .200 CURS PRACTIC DE "INCREDERE 2. daca soarta umanitapi ar depinde de alegerea unui singur fapt care sa suspna un singur punct. • Avep un titlu de efect chiar in propozitia care sintetizeaza mesajul. ORGANIZATI Daca v-ap pregatit discursul con$tiincios. Ei bine. Foarte bine! Sa trecem la pasul urmator. mai purine) care sa suspna punctele cheie. care ar fi acela? Formula^ fiecare fapt sub forma unei propozipi simple a^ezap-l alaturi de punctul lui cheie potrivit. care ilustreaza aspectele in ansamblul lor. • Ave^i o poveste relevanta. ap adunat mai multe materiale decit vep avea nevoie. de care avep cu adevarat nevoie? Formula^ fiecare punct ca pe o propozitie simpla. • Avep puncte esenpale. Ap enumerat deja punctele cheie. Apoi. Acum. Sa continuam (imi place sa progresez!) — ce alta poveste ar ilustra mai bine mesajul dumneavoastra in integritatea lui? Sa recapitulam in ce pozipe ne aflam acum: • Credep sincer in ceea ce vep spune.

SPUNETI In acest moment nu e nevoie sa completati mai mult de o singura foaie de hirtie: aveti o idee. Iara$i. 4. Alegeti o poveste care va place. Ar trebuie sa derive din primele doua reguli fundamentale ale povestirii. ca scopul dumneavoastra este sa insuflati unei clase de elevi dorinta de a-$i continua studiile. dar de atunci divortase. de exemplu." Mai intii. Z&u? De unde incep? Dupa cum spunea raposatul Alex Haley despre povestire: Jncepe cu inceputul spune primul lucru care ti s-a intimplat. care se maritase la treisprezece ani. Pe el il chema Ben. citeva propozitii. Alegeti o poveste pentru publicul dumneavoastra. se aplica cele doua reguli. istorisiti. . sa verificam discursul pe care 1-ati compus. sinteti pregatiti. daca gasiti un loc lini^tit. va puteti sustine discursul. pe care le-am invatat in Capitolul 9: 1. Inchipuiti-va. totu?i. alegeti urmatoarea poveste pentru a va ilustra mesajul: TONTUL Baietelul locuia in Detroit cu fratele mama lui. fie ca in public se afla o singura persoana sau o suta de milioane. Bun. va autocronometrati deschideti un casetofon. un schelet. Doar cu acest material. dar ceilalti colegi ai lui din clasa a cincea ii spuneau „Tontul".Capitolul 18: CUM SA"J1NEMUN DISCURS 201 Inainte sa continuam. 2.

Deci. cit Facultatea de Medicina a Universitatii din Michigan. doctorul Benjamin Carson. au inceput imediat sa rida pentru ca ?tiau ca aveam sa spun o prostie. $i tot el.202 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Profund ingrijorata. au inceput sa frecventeze Biblioteca Publica din Detroit. Apropo." Dar. Intr-o zi. A fost $i initiatorul altor proceduri chirurgicale inedite. N-a raspuns nimeni. bilbiindu-se." $tia raspunsul fiindca citise mult. Ben s-a ridicat in picioare. mama le-a cerut lui Ben fratelui sau sa scrie saptaminal rezumatele a doua caiti pe care le-au citit. profesorul de $tiinte al lui Ben le-a aratat elevilor o roca neagra lucioasa a intrebat in clasa daca §tie cineva cum se nume$te. La virsta de treizeci $i trei de ani. Avea sa-?i aminteasca toata viata aceasta clipa: „Toti s-au intors m-au privit. a identificat cored roca le-a spus colegilor cum se formase. Colegii ?i-au pierdut glasul de uimire. s-a intrebat: „N-am obosit oare sa fiu un tont? Ce-ar fi sa incep sa citesc in plus pentru toate materiile de la §coala?" La jumatatea clasei a ?asea. Avea sa-?i aminteasca mai tirziu: „In acel moment mi-am dat seama ca nu sint tont. ceea ce nu $tia tinarul Ben era ca mama lui — din cauza faptului ca nu avea decit trei . $i lui Ben i-a placut ce a simtit. apoi a urmat a absolvit atit Universitatea Yale. Ben a ridicat mina. Astfel. a condus in 1987 echipa care a reu§it prima separare a unor gemeni siamezi uniti prin partea din spate a craniului. Ben ajunsese printre primii elevi din clasa. S-a descurcat bine §i in liceu. a fost numit directorul departamentului de chirurgie craniana pediatrica la Spitalul Johns Hopkins din Baltimore.

Mentionati dovezile in sprijinul discursului dumneavoastra. Carson: Apreciati valoarea invataturii. Profitati de §coala. va emotiona publicul care o asculta. Ati savurat aceasta poveste adevarata? Daca v-a emotionat pe dumneavoastra. referiti-va din nou la povestea lui Ben Carson.. Faceti ce e mai intelept. Sper ca §i dumneavoastra $titi.Capitolul 18: CUM SA"J1NEMUN DISCURS 203 clase — nu putea citi acele rezumate de carti pe care le ceruse celor doi fii ai ei. (Pauza) Va multumesc. incit ii ignoram influenta asupra celorlalti ?i nu reu$im sa o identificam. Ce-i drept. poate cu aceste cuvinte: „Ei bine. daca faceti ceea ce a facut dr. Dumneaixxistrd sinteti povestitorul. Bun. Povestirea face parte atit de integrants din viata noastra. §tiu ca sinteti in stare. ati auzit ati istorisit nenumarate pove§ti de-a lungul vietii dumneavoastra. rar. in incheiere. ati inceput cu o poveste. Dupa cum v-am reamintit in Capitolele 8 9. dez- . Vorbiti rar." S-ar putea ca elevii sa nu retina toate punctele esentiale sau alte dovezi. Puteti sa va traiti viata dupa tiparul viselor dumneavoastra. dar probabil ca nu-1 vor uita curind pe baietelul numit „Tontul".. Acum enumerate va punctele esentiale. o poveste bine spusa poate distra. Vorbip. Asta se nume?te putere e la indemina dumneavoastra. citi dintre dumneavoastra doriti sa semanati cu Ben Carson?" (Pauza) „E1 ar fi primul care v-ar spune ca sinteti in stare.

Alegeti o poveste care va place. invata 91 motiva. tensiunea e autentica.) In cele din urma. lasap ca pove$tile sa se vinda singure.J\sta e o poveste foarte nostirna!" sau „Stai sa auzi cum se terminal" Pur $i simplu spuneti-va povestea — §i asigurati-va ca tot ce spuneti conduce spre o concluzie logica. iar aceasta descoperire o veti face in flecare poveste pe care o imparta$iti. sau incheia o afacere. De fapt. va poate aduce prieteni. Iara$i. Sintem curio^i. poate demonstra. (Observati ce nu v-am spus despre Ben Carson. tensiunea descoperirea ci^tiga un public. (A$ fi putut descrie admirabila viata de familie a lui Ben Carson in prezent sau cele mai importante distinctii pe care le-a primit. respectati doua reguli ferme drept criterii de seleetare a unei pove$ti: Alegeti o poveste pentru publieul dumneavoastra. Apoi spuneti-va povestea minunata pe cit de simplu — concis — puteti. Dupa cum am explicat in Capitolul 8. in viata. O poveste bine spusa se aseamana cu o viata traita astfel — cu exceptia faptului ca tensiunea dintr-o poveste este creata artificial. Nu spuneti niciodata lucruri precum . Tensiunea face ca viata sa fie interesanta. Nu faceti ocoli§uri.) Simplificafi cit puteti. ar trebui sa ?titi cum se creeaza tensiunea. sint plictisitoare.204 CURS PRACTIC DE "INCREDERE arma. Pove^tile complexe sint greu de istorisit ?i mai greu de urmarit. anticipam. Descoperim ca tensiunea apare in viata de toate zilele pentru ca nici unui dintre noi nu $tie ce se va intimpla in continuare. ii re tin atentia fac o poveste sa fie captivanta. au fost inchinate carp intregi implinirilor acestui om. Povestitorii introduc tensi- .

Putep fi siguri ca povestea aceasta este tensionata. care ne prive$te pe top: Ce ma fac cind se va descoperi cine sint cu adevarat? Cei mai mare rise pe care ni-1 putem asuma este sa permitem altora sa ne vada adevaratul chip: situapa lui Ben se aseamana cu a noastra. (Ca mulp altii. anume acela ca mama lui Ben nu ?tia sa citeasca. nu-i nimic. Ori de cite ori acea intrebare i$i gase?te raspuns — cind se realizeaza descoperirea — tensiunea se risipe^te. ?i eu ma crispez cind imi aud propria voce pe caseta. cu o poveste buna la dumneavoastra. de data aceasta punep mai mult suflet in ceea ce spunep. Intrebarea mai vasta este: Va invinge Ben? De aceea povestea poate continua pina cind aflam (descoperim) cine este Ben azi ni se reveleaza al doilea adevar (a doua descoperire). Luap in consideratie unele intrebari propuse la inceputul pove$tii despre Ben Carson: Cine este Ben? Va fi el mereu „Tontul"? il vor ajuta rezumatele carplor? Va ridica mina in clasa? Va raspunde corect la intrebari? Va fi umilit? Exista o intrebare universale in povestea lui Ben Carson. a tuturor. Intorcep-va la locul acela lini^tit. pornip casetofonul. . Daca vi se intimpla dumneavoastra. un titlu. Ascultap oricum. ascultap inregistrarea.Capitolul 18: CUM SA"J1NEMUN DISCURS 205 une in ceea ce spun adresind sau implicind o intrebare cit mai la inceput cu putinta. puncte-cheie dovezi. sintep pregatip pentru o a doua recapitulare. Deci. verificap-va ceasul — §i vorbitl De indata ce-ap terminat.) Repetap a treia oara.

Carol Burnett mi-a dat un sfat intelept: „invata-ti textul pina il $tii la perfectie. Vorbifi clar pina la finalul propozitiilor dumneavoastra. ceea ce este $i mai important. Toti marii dansatori. Cind repetam pentru spectacolul Vorbe. Nu va aflati pe podium ca sa vorbi(i. Daca cineva te treze^te dintr-un somn adinc $i iti citeaza o fraza din discursul pe care il vei sustine. Le vedeti ochii? Privvfi-i in ochi.C. Nu lasati propozitiile dumneavoastra sa treneze. in Washington D. cintareti actori sint la fel de one§ti in viata de zi cu zi ca §i pe scena. Cei mai buni actori $tiu ca pina cea mai neinsemnata mi$care conteaza. vei putea sa-l la$i deoparte". Doriti cu disperare sa fiti inteles. la repeti1rii insa sint geniali. daca iti cuno$ti perfect textul. Nu sint perfecti in spectacol. vorbe pe care 1-am sustinut in 1992. Prea multi vorbitori sufera de aceasta slabiciune. De aceea sint cine sint. Va mentineti o pozitie verticals? Nu va coco^ati. Pretindefi ca va aflati in situatia reala. Nu va faceti obiceiuri proaste. a$a cum m-a pregatit . Daca nu vorbiti suficient de convingator ca sa realizati acest lucru. Daca aici sinteti relaxat. sa o poti continua cu o alta fraza.206 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Imagina^l-va ca va aflati in fata publicului. e greu sa le corectati. Va aflati acolo ca sa convingefi. acolo veti fi la fel. Sa las deoparte textul? Da! Scopul principal este comunicarea. Astfel iti vei controla nelini^tea.. Repetati a patra oara — de data aceasta in fata oglinzii.

sa reconsideram discursul dumneavoastra. sau opt milioane de telespectatori care va privesc pe ecrane. Fie ca publicul dumneavoastra este compus din opt colegi la o masa de conferinte. e ca cum ati sustine un spectacol in fata cite unei singure persoane. Zi de zi.formeaza un grup. Cu cronometrul pregatit §i ca- . mai aveti ni$te anecdote picante sau glume care sa va ajute sa va ilustrati punctele cheie? Bine. La fel se intimpla pe scena. daca faceti a§a. sau se uita in alta directie. nu-i a$a ca sint atent la reactia sa?" Pariez ca priviti acea persoana cu mare atentie. Daca cineva pleaca in timp ce dumneavoastra vorbiti. pe rind. Nu le consultati. sau (eu intotdeauna am fost pasionat de redactare) in mai putine cuvinte? Pentru a adauga forta discursului dumneavoastra. spre exemplu.Capitolul 18: CUM SA "J1NEM UN DISCURS 207 Carol pe mine. mai viu. Un spectacol sau un discurs este personal. Credeti-ma. puneti mai mult accent pe cuvinte sau taceti. probabil vorbiti mai repede sau mai rar. Mai putem elimina grasime sau mai putem adauga ceva musculatura? Pentru a reduce din greutate. renuntati la unul dintre cele mai insemnate instrumente de care dispuneti: capacitatea dumneavoastra de a observa a reacpona. Puneti-va notitele la o parte. dar de auzit va aude Jiecare individual. rezultatele vor fi pe masura efortului. Sa continuam. puteti enunta faptele mai clar. in fata unui microfon. opt sute de necunoscuti pe un stadion. ne adaptam comportamentul in functie de raspunsul celorlalti. Intrebati-va: „Cind vorbesc cu cineva. Deci. De ce? Oamenii din said.

a$ezap-va in fata unei oglinzi. ti-a placut povestea?") Aproape am terminat. repetati singur discursul — . Observati cum reactioneaza ceilalti pe masura ce vorbiti. inchideti ochii inchipuiti-va ca va aflati pe podium. Meritati. Sam. exersati-va povestea cu ascultatori care nu ?tiu ca repetati. incheiati-va cu claritate propozitiile. Priviti oamenii in ochi. Incepeti cu degetele de la picioare. Respirati adinc. cu ceasul casetofonul alaturi — $i vorbiti. priviti-va in oehi §i mai vorbiti o data. Dupa ce v-ati relaxat complet. gitul. Priviti-va in actiune. sustinind un discurs dinamic. Distrati-va putin: un film. trupul. A§ezati-va pe un scaun comod sau pe o canapea. intoarceti-va la locul acela lini$tit. Faceti acest lucru vreme de 15 sau 20 de minute (daca vreti. Relexati-va anumite parti ale corpului.208 CURS PRACTIC DE "INCREDERE setofonul pornit. umerii. bratele. cu voce limpede. De miine. puneti totul deoparte. Continuati sa exersati relaxarea in fiecare zi imaginati-va ca vorbiti increzator. Gesturile dumneavoastra sint fire§ti. Cind sinteti gata. Strecurati puncte cheie de cite ori aveti ocazia. De cite ori puteti. cititi o carte. aveti incredere. Relaxati-va degetele de la miini. incheieturile. mergeti la o petrecere. Cit timp ati vorbit? Ati finalizat clar fiecare propozitie? Ati avut tot timpul o tinuta dreapta? Acum vom face ceva oarecum diferit. Sinteti entuziast. („Ei. miinile. vedeti ceva la televizor. Dormiti bine. Va bucura ceea ce faceti. pieptul. zaboviti chiar §i mai mult). dar nu cautafi aprobare. De indata ce ati incheiat repetitia. simtUi ca va lini^titi: picioarele. Zimbiti.

Altfel. gasesc in fiecare sector cite o persoana pe care sa o privesc in ochi. vorbesc cu termitele. (Un cursant al Cursului practic de incredere m-a intrebat odata daca trebuie sa-1 ingrijoreze faptul ca „repeta prea mult". Priviti cit mai multe persoane in ochi. „pentru ca. Nu lasati pe nimeni pe din ajara. Multi dintre cei a^ezati in jurul acelei persoane vor fi siguri ca ii privesc pe ei in ochi. Priviti in sus. daca crezi cu adevarat in ceva — lie acel ceva o poveste sau un discurs — il vei spune de fiecare data cu acela§i entuziasm. inainte sa ajungeti in fata microfonului.Capitolul 18: CUM SA"J1NEMUN DISCURS 209 iara. „Nu". Cind vorbim cu grupuri mici de oameni. Le ve{i pl&cea oamenilor din public — daci si dumneavoastrft va pasa de ei. aratafi-le ca va pasa. Totu$i. Ar trebui sa ne tratam publicul cu acela^i respect. evident ca ii includem pe toti cei de fata. §i la care sa revin de-a lungul discursului. Imparta$iti-le din entuaziasmul dumneavoastra. Nu jucap „teatrul termitelor". ati fi nepoliticos. i-am explicat. . Permiteti-le sa simta pasiunea ce va invadeaza. Eu impart orice camera in sectoare. Nu le spunefi celor din public ca va pasa. in fata oricaror persoane pe care le intilnip. Asta se intimpla atunci cind vorbitorii sfredelesc podeaua cu privirea. a§ dori sa va imparta§esc citeva lectii pretioase pe care le-am invatat despre orice fel de public: CINCI SECRETE DESPRE PERSOANELE DIN PUBLIC 1. Ai auzit vreodata un admirator al unei echipe sportive vorbind despre preferatii lui?" Se prea poate sa descoperiti ca abia a^teptati sa sustineti un discurs.

Retineti. Unii oameni sint atit de concentrati asupra propriei persoane. Persoanele din public vor sa. Dar rideti de dumneavoastra in$iva — reactie pe care ati avea-o probabil intr-un grup de prieteni. Gre§eala a fost neprevazuta. Cind ne concentr&m asupra publicului. 2. Orice discurs eficient este un dialog intre •orbitor fi public. Ascultati-va publicul. ne putem deta§a increzatori de text. Vorbitorii care „se privesc pe ei in$i§i" vor e$ua fara echivoc. Intotdeauna. ceea ce este mai important. spre exemplu. rida. puteti face mai mult decit sa „dregeti" o gafa: va puteti impresiona publicul. fiecare va aseulta separat. Un alt exemplu de accent corect ar fi o ocazie in care puteti siimti cit de impresionat a fost un public de o poveste pe care ati spus-o pur simplu sau de o concluzie pe care ati extras-o. ca faceti o gala. imi inchipui fetele acelor persoane. captati-va publicid. Replici care uneori nu pair nostime pentru doua sau trei persoane fac uneori un public sa se cutremure de ris. nu mai sintem atit de nelini?ti$i. nu pe dumneavoastra in$iva. Daca va cunoa^teti bine textul. a?a cum ne-a sfatuit Carol Burnett. incit toti i$i dau seama. se prea poate ca publicul sa rida aldturi de dumneavoastra. cind va pregatiti bine (doar de aceea repetati). deci comentati-i reactia: „Multumesc. Concentrati-va asupra ascultatorilor. Iar cind sintem atenti la reactia publicului ne cunoa^tem replicile perfect.210 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Daca incaperea este intunecata. $i ma prefac ca le vad. 3. publicul $tie ca va pasa. Se vede. Sa spunem. cred ca va dati .

Publicul e format din persoane inteligente. 4. Dac& eu citesc. Persoanelor din piiblic le place si descopere „Va voi demonstra importanta educatiei. dac& vorbesc. daca doriti. Cheia este sinceritatea pe care o manifestati in dorinta dumneavoastra de a comunica. §i puteti avea incredere ca publicul va intelege sensul pove§tii... singura modalitate de a debuta este sa va formulati mai intii mesajul. uneori. vefi asculta. Credeti in ceea ce spuneti? Pentru dumneavoastra e important sa va comunicati mesajul? Orice public apreciaza entuziasmul §i intelege emotiile. E bine §i a$a. Desigur ca. dumneavoastrft ve£i adormi. aceasta este o modalitate de a-1 prezenta pe dr. O sa incep prin a va spune o poveste. Daca sinteti nevoiti sa cititi — pentru ca v-o cere natiunea. Carson. 5." Acest sentiment e autentic — este apreciat." Alegeti al doilea debut.. De ce? O poveste bine spusa este cea mai ascutita arma pe care o puteti me§teri vreodata. lata alta: „A§ vrea sa va imparta^esc o poveste. nu citifi niciodata un discurs: Spunefi-l cu voce tare." Ei bine. E vorba de un baietel pe nume Ben. Veti obtine acela$i efect daca incepeti cu o gluma. Constitutia sau insista compania — atunci trebuie sa va cunoa^teti discursul intr-atit de bine incit sa va puteti ridica ochii de pe . adaugati la slir^it: „Educatia e importanta. Cu exceptia cazului in care situatia va scapa de sub control practic nu aveti de ales.Capitolul 18: CUM SA"J1NEMUN DISCURS 211 seama ca pe mine m-a emotionat. chirurgul neurolog. dar e o ciija — probabil nu veti avea nevoie de ea. Apoi. nu?" Cei din public vor fi de acord..

veti descoperi ca. veti fl capabil sa glosap sa consolidati ceea ce ap invatat aici. (De vreme ce $tip ca veti incepe cu povestea dumneavoastra minunata §i veti face aluzie la ea in incheiere. i§i mototole$te papionul. dupa mai mult de o jumatate de secol de acto- . puneti-o pe podium. nu v-a mai ramas de facut decit un singur lucru: Relaxati-va. Ea ajunge la maximum de intensitate chiar inainte sa vorbip (ceea ce Jerry Lewis nume^te „clipa de cincisprezece secunde. Daca trebuie neaparat. nu trebuie sa scrieti totul. in plus. vep fl in culmea entuziasmului — iar acest lucru va va forma deprinderi. pa?e§te nervos prin incapere — mereu la fel. De fapt. Cind vorbiti priviti-va publicul in ochL Nu puneti nimic intre dumneavoastra §i ascultatori. Nelini$tea este aliatul dumneavoastra.) Pastrap la dumneavoastra foaia de hirtie. $i reamintiti-va mereu aceste trei reguli: Jacefi pauze. alcatuip o lista de puncte cheie. facefi pauze. ei este nepretuita. faceti pauze. iata ce puteti face: pe o foaie de hirtie. Ei bine. cind miinile i se umezesc. va create dorinta dumneavoastra de a vorbi. cu atit mai increzator veti deveni.212 CURS PRACTIC DE "INCREDERE pagina sa putep privi oamenii in ochi. tabele $i ilustratii. Nu veti muri — nu va va inghiti pamintul. nu vorbiti cu fata la ele. cu cit veti vorbi mai mult. Cind simpp ca un public va apreciaza sincer efortul. Daca planificati sa folositi $i materiale auxiliare. Daca sinteti convin§i ca aveti nevoie de notite. Nelini^tea pe care o simte orice persoana normala inaintea unui discurs nu este doar flreasca §i sanatoasa.

Respirati adinc.Capitolul 18: CUM SA "J1NEM UN DISCURS 213 rie). Un discurs important are nevoie de energia pe care doar nelini$tea v-o poate oferi. Sinteti pregatit. Relaxap-va. nu veti obpne un discurs bun. Fara nelini$te. exact cum ati facut in timp ce repetati. Pur simplu nu e posibil. .

exact a§a cum s-a schimbat atitudinea mea. increderea este o atitudine — iar atitudinea dumneavoastra fata de oameni §i situatii se poate schimba. Am promis chiar in primul capitol ca va voi arata cum sa deveniti mai increzatori. Sau poate doreati pur simplu sa fiti capabil sa raspundeti singur: Cine sint eu? Ce doresc sa fac? Acest capitol trage o concluzie in urma eforturilor dumneavoastra. nici dumneavoastra nu sintem ceea ce mincam. Este concis. sintem ceea ce gindim. ancorat in experienta concreta de viata. Cursul practic de incredere. Ma auto-inventez. va da rezultate pentru dumneavoastra pentru ca ne putem transforma. La fel faceti dumneavoastra. Sa incepem cu o privire rapida in urma. cu o recapitulare. Prin definitie. dar cred ca veti fi de acord ca mesajul este substantial. Nici eu. astfef alegem cine vrem sa fim.19 CUM SA ALEGEJI VIATA PE CARE O DORITI De ce ales sa cititi Cursul practic de incredere? Poate ati luat aceasta hotarire pentru ca doriti sa fiti mai decis. Adevarul este ca dumneavoastra $i cu mine ne exprimam personalitatea in fiecare zi prin alegerile pe care le facem. sa nu mai fiti a tit de nelini§tit inspaimintat. Eu ma auto-creez. Ca dumneavoastra. .

2. a fi curajos inseamna a actiona sub imperial fricii. Este normal sanatos sa dorim sa fim mai mult decit sintem. Lumea va ramine aceea$i. . Cind rostiti „Sint responsabil". Iubiti Pentru ca trebuie sa §titi c e e bucuria. 3. 7. puteti construi o viata noua. Fiti ambitios Un efort izolat nu va va rezolva problemele.Capitolul 19: CUM SA ALEGEJI VIATA DORITA 215 Veti invata cum sa renuntati la un set de perceptii in favoarea altuia. cit pentru cei din jur. Zimbiti Pentru ci nimeni altcineva nu o poate face in locul dumneavoastra. chiar trebuie sa fiti emotionat. Daca provocarea e importanta pentru dumneavoastra. Fiti tolerant Veti deveni mai agreabil. 6. nu eliberat de ea. Asumati-va responsabilitatea Acceptati responsabilitate deplina pentru comportamentul dumneavoastra. Acest capitol inchide cercul cu ultimul dintre cei $apte pa$i catre implinirea personala: AL 9APTELEA PAS CATRE IMPLINIREA PERSONALA 1. 4. 5. Credeti In ceva important Viata dumneavoastra este demna de o motivate nobila. Fiti curajos Retineti. ba chiar o lume noua. nu va va implini visele nu va fi suftcient. atit pentru dumneavoastra in§iva. numai ca dumneavoastra o veti vedea cu alti ochi.

„Informatii".Locuri".216 CURS PRACTIC DE "INCREDERE Aceasta regula. scrieti la mijloc „Timp". ne aminte^te sa acceptam responsabilitatea personala in viata noastra — $i sugereaza $i alegerea pe care trebuie sa o faca fiecare dintre noi.. . $APTE ALEGERI PE CARE LE FACEM ZILNIC 1.. pe una scriind „Ie§ire" pe alta . Aspectul fizic Alegeti hainele pe care le purtati. Aspect fizic Limbaj Comportament Oameni Informa^ii Locuri Timp Detineti acum potentialul dumneavoastra de viata de pe aceasta planeta. Pe partea dreapta. sapunurile. scrieti pe o coloana: „Oameni". . Cuvintele din stinga sint mesajul dumneavoastra catre lumea din afara. Luati foaia de hirtie in mina.Aspect fizic". §i . exact ca prima. In josul paginii. PROVOCAREA NR. cosmeticele parfumurile pe care le folositi. scrieti pe o coloana trei cuvinte: . Cuvintele din dreapta sint lucrurile care intra in viata dumneavoastra. Cuvintele desemneaza §apte optiuni pe care le faceti in fiecare zi.Intrare". 21: ALEGERILE PE CARE LE FACEM Pe partea stinga a unei foi de hirtie. Imaginati-va ca va aflati intr-o camera cu doua u$i.Limbaj" $i „Comportament". care determina natura calitatea experientei dumneavoastra..

Oamenii Cu cine alegeti sa vorbiti? Cui ii permiteti sa va consoleze. radio. El are trei caracteristici. conversatii. ziare. 5j>i. ce spuneti.Capitolul 19: CUM SA ALEGEJI VIATA DORITA 217 lungimea parului coafura. Aspectul fizic. va terminati propriile propozitii §i va exprimati prin gesturi. Limbajul Va alegeti propriul limbaj. pamflete. discuri. cinema. sa va ofere prietenie? Pe cine incurajati sa faca parte integranta din viata dumneavoastra? Cui ii permiteti sa intre In viata dumneavoastra? 5. reviste. limbajul comportamentul sint hotariri pe care le luati. lumea din afara i§i picteaza propriul portret pentru dumneavoastra. carti. sunete $i imagini: televiziune. in fiecare zi. cit de curat tos alegeti sa aratati. Comportamentul Va hotariti cum sa raspundeti oamenilor §i imprejurarilor. casete. Ce lucruri permiteti sa faca parte integranta din viata dumneavoastra? 6. Dumneavoastra hotariti cum aratati. cursuri. sana- 2. 4. Locurile Cum afecteaza locurile in care va petreceti majoritatea timpului calitatea vietii dumneavoastra? Va ajuta sa va simtiti implinit? De ce? . calculatoare. sa va sfatuiasca. Informatiile Ce mesaje alegeti sa primiti? Majoritatea dintre noi traiesc intr-o furtuna de cuvinte. cum va comportati. 3. permitind astfel lumii sa va cunoasca: pictati portretul pe care il vad ceilalti. predici.

Care este eel mai rau lucru care vi se poate intimpla? . Ati lucrat prea mult. Apoi veti intelege mai bine chiar limitele pina unde puteti merge. ca sa lasati progresul dumneavoastra sa se termine azi. Intelegeti motivele pentru care va e frica. Adevarul este ca acest Curs practic de incredere incepe cind puneti cartea in biblioteca cind traiti principiile pe care vi le-ati insu^it. Dumneavoastra alegeti cind actionalPentru a ajunge la finalul acestui curs. Sa recapitulam unele idei pe care le-am discutat in aceste pagini. PRINCIPIILE ESENTIALE ALE CURSULUI PRACTIC DE INCREDERE • • • • • • • increderea este o atitudine. noi aiegem cine. Pentru cineva care nu a facut acest efort. la mijloc — se alia sub controlul dumneavoastra. $i va felicit. totu^i.218 CURS PRACTIC DE "INCREDERE De ce alegeti sa fiti in acele locuri? in vreme ce lumea se straduie$te din toate puterile sa ne influenteze. 7. ceea ce urmeaza nu reprezinta decit fragmente disparate. Un cursant care a urmat Cursul practic de incredere $tie ce inseamna cuvintele acelea de ce unele sint accentuate. Timpul „Timpul" — cuvintul din josul paginii dumneavoastra. actionati. Nu incercati — ac{ionati. Nelini§tea este un aliat. 5?i mai aiegem cind. a trebuit sa faceti citeva alegeri. Faceti-va griji pozitive. Curajul inseamna sa actionati sub imperiul fricii. ce de ce.

Necazurile deranjul nu sint acela$i lucru. organizati. Cea mai buna cale de a ma ajuta pe mine este sa ajut pe altcineva. adolescentii i$i cauta identitatea. Ce sint: ce am. Adevarata incredere provine din faptul ca sinteti acceptati sub adevaratul chip. alegeti o poveste care va place.Capitolul 19: CUM SA ALEGEJI VIATA DORITA 219 Concurati numai ca sa fiti mai buni. . dar mi-e frica sa incerc sa obtin? Un discurs impecabil are nevoie de nelini^te. Relaxati-va. Avem nevoie de dragoste. repetati. Nu pot controla lumea. Cercetati. Nu criticati ceea ce nu poate fi schimbat. ce par sa flu. Nu sintetireprezentatde gre^elile dumneavoastra. E nevoie sa facem gre^eli. Ce vreau eu. exersati-va alegerea. A ierta nu inseamna a scuza. Pove§tile sint pretutindeni. Intipariti-va imaginea in minte. Dumneavoastra sinteti o poveste. Copiii invata cind sa aiba incredere. Concentrati-va asupra solutiilor. Relatia trebuie sa fie ideala. pe mine ma pot controla. Nimeni nu are dreptul sa abuzeze de dumneavoastra. Dumneavoastra sintefi un povestitor. Succesul este o serie de incercari equate de a reu$i. comercializati-va scopul. Faceti ca persoana din fata dumneavoastra sa se simta in largul ei. purtafi-va ca $i cum. Alegeti o poveste pentru publicul dumneavoastra. adultii vad dincolo de ei in^i^i. Vizualiti-va scopul. Obstacolele sint o ocazie de a capata incredere.

Putem alege cum reactionam cind ni se intimpla lucruri rele. In cele din urma.220 CURS PRACTIC DE "INCREDERE E normal sa dorim sa simtim ca ne putem controla viata. Asumati-vji responsabilitatea Acceptati responsabilitate deplina pentru comportamentul dumneavoastra. Putem alege valorile in care sa credem. puteti construi o viata noua. $APTE PA$I CATRE iMPLINIREA PERSONALA 1. CE PUTEM ALEGE Putem alege ceea ce credem. in fond. ca avem libertatea de alegere. Putem alege daca ne vom urma visele. 2. Cind rostiti „Sint responsabil ". Putem alege cum invatam. Putem alege ceea ce invatam. Putem alege cit de mult le permitem celorlalti sa ne influenteze. cum ne comportam. hotarita de alegerile pe care le facem. Putem alege ceea ce visam. Credent iin ceva important Viata dumneavoastra este demna de o motivatie nobila. Putem alege cum ne investim timpul. ce spunem. Calitatea vietilor noastre este. Putem alege cum ne comportam fata de noi inline. Putem alege unde vom fi. . ba chiar o lume noua. Putem alege ceea ce vom deveni. putem alege sa punem in practica cei §apte pa$i catre implinirea personala. Putem alege ceea ce purtam. Putem alege cum ii tratam pe ceilalti.

Fifi curajos Retineti. cit pentru cei din jur.Capitolul 19: CUM SA ALEGEJI VIATA DORITA 221 3. Au recuperat bogatii inimaginabile. Este normal sanatos sa dorim sa fim mai muit decit sintem. mi-ap cintarit sugestiile. nu va va Implini visele $i nu va fi suficient. 6. Eu m-am straduit cit am putut. atit pentru dumneavoastra in§iva. i-a emotionat mesajul simplu gravat pe verigheta: „N-am nimic mai mult sa-p dau. a fi curajos inseamna a actiona sub imperiul fricii. era o verigheta de aur. Acum. probabil ati fost uneori de acord cu opiniile mele." Aventura placuta! . alteori nu. chiar trebuie sa fit4 emotionat. Iubi(i Pentru ca trebuie sa ^titf ce e bucuria. sper sa simtiti ca mi-am respectat cuvintul. Mi-ap auzit vocea. Fi^i ambifios Un efort izoiat nu va va rezolva problemele. Daca provocarea e importanta pentru dumneavoastra. M-ati purtat in ginduri mult timp. Zimbiji Pentru ca nimeni altcineva nu o poate face in locul dumneavoastra. Sentimentele mele din acest moment pot fi aflate intr-o poveste pe care a spus-o un preot in timpul unei ceremonii de casatorie: Scafandrii profesioni$ti au descoperit o nava care s-a scufundat acum citeva secole dincolo de coasta Irlandei. Fi{i tolerant Veti deveni mai agreabil. nu eliberat de ea. Printre ele. Dincolo de toate celelalte comori pe care le-au adus scafandrii la suprafata. 5. 7. ca terminati cursul. 4.

a spus el. am inva^at mult de la acest om stralucit. La fel face o alta profesoara pe care o cunosc $i o respect: Kay Francis Toliver de la $coala Publica 72 din New York. Desigur. Una dintre cele mai importante revelapi pe care mi le-a oferit Elie a fost sintetizata in tr-un raspuns profund la o intrebare pe care i-am adresat-o odata despre asumarea riscurilor: „C'el mai bine ne pregatim consolidindu-ne puterea interioara". In cinul urmator. Kay a fost „descoperita" in 1992 de o natiune intreaga cind Compania Walt Disney i-a oferit Trofeul Profesorului American cu titlul de „Distinctie profesorala in matematica". prin comunicare cu ceilalti.I 20 CE CONTEAZA CEL MAI MULT? Laureatul premiului Nobel Elie Wiesel imi este prieten mentor de mulp ani — $i. „printr-o filozofle solida. Preda elevilor din Harlemul de Est din 1967. Elie exemplified principiile pe care le predica. intrebindu-ne: «Ce conteaza eel mai mult?»". . plin de compasiune. a?a cum va a$teptati. pre$edintele Clinton a onorat-o pe Kay cu un alt premiu pentru „excelenta in predarea matematicii $i $tiintei".

. Profesorii predau. sint. Fericirea personala nu poate fi soli- . clasele lui Kay au fost filmate de televiziunea publica — milioane de telespectatori o cunosc acum din programele Buna diminea(a. Dosarele lui Eddie. Unul dintre colegii mei a remarcat ca elevii mei par intotdeauna sa fie extrem de entuzia^ti. Cred in elevii mei.." Dupa toate premiile pe care le-a primit in 1992 §i 1993. Dar lucrul eel mai important este ca ei cred in ceva. «Sint a$a pentru ca tu e$ti mereu entuziasta. $tiu ca ei pot invata. Ma aflu acolo unde e locul meu §i ador ceea ce fac. „Eu sint profesoara". Kay Toliver poate fi gasita in fiecare zi de $coala acolo unde ?i-a desfa^urat activitatea din 1967 — la $coala Publica 72. in ciuda faptului ca i s-au ivit ocazii atragatoare. „$i ii Invat sa aiba o baza solida. mi-a spus Kay.Capitolul 20: CE CONTEAZA CEL MAI MULT? 223 Cind am rugat-o pe Kay sa-mi descie cea mai mare bucurie a ei. $tiu cine sint. daca s-ar fi intimplat cealalta. Realizez aceste lucruri sarbatorindu-le victoriile." „!mi invat elevii sa-$i asume riscuri". mi-a spus: „Sa vad zimbetele de pe chipurile copiilor mei cind fac ceva de care nu se credeau in stare. Domni$oara Toliver. „Sint mindra ca port numele de profesoard. mi-a spus. Totu$i. mi-a spus." Observatiile lui Kay mi-au amintit de alternativele pe care le-a imbrati^at Elie Wiesel: „Eu am ales sa fiu scriitor §i profesor". „Nu putem trai conditionati de potentialitati — daca s-ar fi intimplat asta. Dosarele lui Kay Toliver. care a remarcat ca multi elevi se confrunta cu provocari adevarate. Toti putem schimba ceva in jur. daca a$ avea.» Ei bine.

prieten sau altcineva. copil. profesor. student. Avem nevoie unui de altul. fie el prieten.224 CURS PRACTIC DE "INCREDERE tara. sot. Trebuie sa implice pe cineva." Pentru dumneavoastra ce conteaza eel mai mult? .

„Acum!" a repetat ea ferm. dupa moartea sa. i-a indemnat pe multi sa ma intrebe: „Ei bine. Cuvintele dumneavoastra sensibile inchid un cerc extraordinar de frumos din viata mea. care este eel mai mare rise?" Mereu ras- .Epilog Cei mai deplin moment din via^a mea Cu multi ani in urma. mi-a intrerupt o conversatie telefonica pentru prima data in doisprezece ani de munca impreuna. „Acum?" am intrebat-o. Daca nu m-a? fi eliberat de minie. Este raspunsul pe care 1-am scris dupa ce am citit cuvintele pe care vi le-am imparta?it in Prolog — scrisoarea de la profesorul care ma umilise in fata clasei la treisprezece ani: Acum citeva ore. N-a? fi putut scrie niciodata scrisoarea care urmeaza. A fost nevoie de mult curaj ca sa o scrieti sa Imparta?iti atit de mult din sufletul dumneavoastra. minunata mea asistenta. intinzindu-mi o scrisoare. Nu era important ca tatal meu sa le auda: trebuia sa renun( la minia mea. aratindu-i receptorul. „Cite$te asta acum!" mi-a cerut ea. n-a? fi putut progresa. le-am spus oricum. Cei mai mare rise din lume. Scrisoarea dumneavoastra m-a impresionat profund. De?i nu mai traia ca sa-mi auda cuvintele. am luat o decizie importanta: mi-am iertat tatal.'Gida Ingrassia. Titlul celei de-a doua carti ale mele. Am facut cum mi-a spus acum ?tiu ca Gida avea dreptate.

i-am explicat cum ap vazut articolul lui din Guideposts. Am fost atit de emotionat de nevinovapa §i bunatatea dumneavoastra.. V-am iertat cu mulp ani in urma. Imi amintesc dureros momente in care minia §i ura aproape m-au cople$it. totul s-a terminat. „. Sper sa va ajute §i pe dumneavoastra.. vep fi considerat ca e mai u$or sa va descurcap cu un copil care seamana cu mine — dar trebuie sa mai recunoa^tep ca mie mi-ap fost profesor. lista la care am mai adaugat citeva nume la maturitate.Acest incident va fi inscris mereu in amintirile mele ca unui dintre cele mai pline de invataminte momente pe care le-am trait vreodata. . Ceea ce inteleg azi este ca ap incercat tot ce ap putut. despre extraordinara putere a iertarii. Acum. Sint sigur ca.. „Spune-i adevarul. Adevarul este ca ap fost unui dintre cei pe care i-am urit in copilarie. Norman Vincent Peale mi-a scris el: . m-a sfatuit Norman. v-ap asumat eel mai mare rise. M-am iertat §i pe mine Insumi.. Chiar azi mi-ap dat o noua lecpe. sa permip celorlalp sa-p vada adevaratul chip." Eu inca ma lupt cu al treilea dintre cei §apte pa$i catre implinirea personala — Fip tolerant — dar ma ajuta sa-mi amintesc ce am descris aici. ap devenit mai apropiat de elevii dumneavoastra fara indoiala. Dupa cum va putep a^tepta. ca il iube^ti. Norman Vincent Peale.". §i i-a:m citit scrisoarea. „Care e adevarul?" 1-am intrebat. in timp.226 CURS PRACTIC DE "INCREDERE pund la fel: „Vulnerabilitatea." Chiar va iubesc. incit mi-am sunat prietenul. Sintep profesorul meu. fostul meu profesor mi-a raspuns la scrisoare — desigur." Ei bine. §i sint profund impresionat.

Perceptia Erori de tip RIP: Responsabilitate. Perspective Trei reguli fundamental In povestire Zece modalitati de a depa§i minia imi e?ti prieten? Trei pa$i pentru a va controla comportamentul $ase modalitati de a ne consola suferinta $ase pa^i pentru a formula o critica Patru pa$i in directia acceptarii criticii Cele trei riscuri $apte pa$i catre asumarea riscurilor Patru elemente ale discursurilor de efect Cinci secrete despre persoanele din public $apte alegeri pe care le facem zilnic Principiile esentiale ale Cursului practic de incredere Ce putem alege 40 43 50 53 65 67 76 83 85 112 132 144 169 171 175 177 182 194 198 209 216 218 220 . Intuitie. Ignoran^a.Epilog in O lista a Listelor Fricile universale Doi pa$i catre griji pozitive Cele trei Intrebari pe care le pune orice copil $ase modalitati de a purta o conversatie de succes Cele trei faze ale adolescentei Trei modalitati de a ne cunoa$te $ase pa$i pentru a va vindeca de timiditate Cele patru gre^eli: Similitudinea. Lapsusul.

228 CURS PRACTIC DE "INCREDERE O Lista de Provocari 31 Provocarea 1: Speranta adevarata 36 Provocarea 2: Nu incercati Provocarea 3: Chiar $i cea mai minora 43 grija 48 Provocarea 4: infati$area Provocarea 5: Faceti in a$a fel xncit interlocutorul dumneavoastra 56 sa se simta in largul lui 74 Provocarea 6: Alaturati-va unei echipe 7: Concentrati-va asupra Provocarea 87 solutiilor Provocarea 8: Pove^tile zamislesc intrebari 100 Provocarea 9: Toate intrebarile sint bune 104 Provocarea 10: Faceti pauze pentru 115 a obtine efectul scontat 123 Provocarea 11: Imaginati-va Provocarea 12: Jumalul miniei 138 dumneavoastra 145 Provocarea 13: Cultivati prieteniile Provocarea 14: Considerati ca sinteti deja 157 ceea ce visati sa fiti Provocarea 15: inchipuiti-va ca sinteti 164 o persoana noua 167 Provocarea 16: Comportati-va ca 91 cum 173 Provocarea 17: Consolati-va prietenul 181 Provocarea 18: Teluri 184 Provocarea 19: Acceptarea pierderii 187 Provocarea 20: Riscuri 216 Provocarea 21: Alegerile pe care le facem .

Joseph Rutt. colegilor mei de la Parade $coala Noua pentru Cercetare Sociala. Lauren Picker. tuturor persoanelor generoase — prietenilor — care au fost prezentati sau citati in aceste pagini. pentru atentia deosebita pe care au acordat-o detaliilor. Anderson. §i designerului paginilor cartii. ale caror idei au contribuit in mod decisiv la forma finala a Iucrarii. lui Marilyn John Rosica. Asociatiei Americanilor de Seama Horatio Alger. editoarei de productie Christine Tanigawa. Anita Goss $i Eric C. care. editoarei de la HarperCollins. pentru profesionalismul lor desavir$it. pentru bunatatea intelepciunea lor.Nota autorului A$ vrea sa-i mutyumesc din suflet Lorettei Anderson. prietenul §i agentul meu. pentru sfaturile lor valoroase. lui Jack Scovil. pentru asistenta tehnica de cercetcire care mi-a fost de un real folos. ale carui incurajari nepretuite mi-au redat simtul direcpei in raomente in care viata mea semana cu o mare involburata. fiind primul meu editor. editorilor colaboratori Martin Timins. a citit sau a ascultat cu rabdare toate versiunile fiecarei pagini de manuscris pe care am dactilografiat-o. pentru sugestiile sprijinul pe care mi le-au acordat in cei doi ani pe care i-am petrecut scriind Cursul practic de incredere. Victoria Matthews. .

capitol de capitol. Se nume^te Mitchell Ivers. mutumesc unei persoane a carei contribute la Cursul practic de incredere este nepretuita. Mitch a creat. structura finala a acestei cart pe care a editat-o in mod stralucit.230 CURS PRACTIC DE "INCREDERE in cele din urma. ma simt onorat sa-1 numesc editorul meu. Adevarul este ca el a imbunatatt aceasta lucrare — §i-a facut un prieten. .

.

iA i A . Ce conteaza eel mai mult? 222 Epilog: Cei mai deplin moment din viata mea 225 111 238 229 O (istd a Listelor O listd de Prouocari Nota aulortilui Tp RT [ INfopiitss S. Ce sint. De unde sa gasiti curaj 191 S 8. ce am. se va schimba 158 15. Schimbap-va comportamentul — §i atitudinea dvs.Cuprins $apte pa$i catre implinirea personala Prolog: Cei mai umilitor moment din viata mea Introclucere: Pi item inv^ta sS credem in noi inline 8 9 15 I . Cum sa va vindecati de timiditate 76 7. Cum sa faceti fata criticii 174 16. Cum sa alegeti viata pe care o doriti 214 20. \. Cum sa incepeti o conversatie 45 5. Cum sa va faceti griji pozitive 38 4. Cum sa iubiti — cum sa fiti iubit 140 13. ce par a fl 57 o. Cum sa tinem un discurs impecabil 198 19. Cum sa va asumati riscuri 179 ! 7. Cum sa spuneti o poveste 93 9. Cine sint 21 2. Cum sa depa^iti minia 126 12.RIP" 79 8. Cum sa faceti fata gre^elilor: „SLIP" §i . Abuzul din dragoste 153 1 *1. De ce sint atit de minios? 118 1 1. Cum sa folositi o poveste 109 10. Eliminati din vocabular cuvintul „a incerca" 32 3.

acum vestifi. NAPOLEON DE L A HILL BANI IDEE „Mintea nu cunoa^te alte frontiere decit cele pe care i le stabilim noi inline. . atmosfera in familie — toate le puteti optimiza cu ajutorul a cestui ghid cuprinzStor. relafiile cu prietenii. pe drumul succesului.Colectia CARJI CHEIE Vrefi s3 vS descoperiJi spiritul de conductor? Vrefi s3 cum sS vS ci$tiga(i prieteni. cum si influenfaji oamenii. 44 de milioane de exemplare vindute in intieaga lume. Peste 20 de milioane de exemplare vandute." N u mai crede in noroc — el este doar manifestarea recompenselor ci?tigate pe drept. omul care a ajutat milioane de oameni s3 se implineascS." S3 ai incredere in tine in ceea ce faci! „Orice implinire i$i are originea intr-o idee. atit in afaceri cit $i in viafa personals. ce a purtat atifia oameni. s3 ginde?ti c3 il vei avea! „Dorinta transform^ §i imposibilul in realitate. cum s3 avefi succes intr-o lume in continue schimbare? Dale Carnegie. Slujba. Cind ai terminat de citit cartea vei ?ti de ce obfin unii oameni mari sume de bani §i fericire nesfir$it& — pentru cS tu vei putea fi unui dintre ace$ti oameni. Nu mai crede in ghinion — el inseamna s&r&cie e§ec atrase de o gindire negativS. v3 poate ajuta pe dumneavoastrd." Sci-fi dore$ti succesul.

autorul a trebuit s3 compunS un vocabular care s3 le explice. nu promisiuni desarte. Despre mecanismele gindirii s-au scris sute de tomuri. cu reguli empirice. genera toare de esec. Pentru c3 ideile si tehnicile enumerate aici sint originate. SCHWARTZ PUTEREA MAGIC GTNDULUI • «. dar cartea lui Chaffee e prima scriere popularS. dr. Schwartz v3 ajut5 s3 vindeti mai bine. pentru cei care au ambitia plScerea de a gindi cu mingle lor. sS conduce^ mai bine. Considerat a fi unul dintre cei mai mari experfi in motivatie. . DAVID J. O carte absolut fascinanta. sS ctstigafi mai multi bani ceea ce este eel mai important. mffw*!* Puterea magicti a gtndului v3 SIGUR A Opt pefl Ginditul e o activitate popular3. adesea gre$ite.Colectia CARTl CHEIE Milioane de oameni din toatS lumea ?i-au imbunatatit via{a folosind cartea Puterea magicft a glndului. care se ocupa in chip sistematic de gindire — ca muncS pentru toata lumea. John Chafee spune c3 sint opt trepte catre platoul de unde putem privi in urmS cu sentimentul c3 ne-am desprins dintr-o existenta amorfa. s>3 obtinefi o mai mare fericire si pace sufleteasca. Binetnfeles. oferS metode practice. Omul de rind realizeazS c3 in locul lui gindesc si iau decizii altii.

.A :MN.l „OdatS decizia mea luata. apoi m-am ve-nerat." L A ROCHEFOUCAULD Cam si m purtam ea permnaUtafik difivile „ A m oroare de intrunirile la care este lume.Editura TREI vS propune cartea Cum sa ne purtam cu personalitatile „Nu mi-este frica de moarte. A Anxiosul care va chinuie cu intrebari nelinistitoare. autorii va ajuta sa intelegeti si sa convie tuiti mai usor cu personalitatile dificile. paranoicul care ia orice remarcS a voastrS drept un repros." GROUCHO M A R X „Singur: intr-o companie suparatoare." EUGENE LABICHE „Nu mi-ar pUlcea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru.r-." pAUL V a [ e r y EDITURA THE. narcisicul care trage intotdeauna spuza pe turta lui." WOODY A L L E N dificile A^OS i FlO*?"' C. ezit indeL U N S" JULES RENARD „ N e incomodeaza atit de mult vanitatea celorlalji tocmai pentru c3 o lezeaza pe a noastra.X&O&if. Prin recomandSri extrase din experienta lor de psihoterapeuti. depresivul care va copleseste cu dispozitia lui sumbra — toti acestia va pot perturba viata cotidianS in familie sau la serviciu. dupa care am imbatrinit impreuna." AMBROSE BIERCE „M-am urit mai intii. dar n-as vrea sS flu de fata la venirea ei. obsesionalul care se pierde in detalii in dauna esentialului.

normativ. . pentru top cei interesap de sensul exact al cuvintelor folosite astazi. lau- reati ai Premiului Academiei Romane. Dicfionarul limbii rotrulne.). Au fost incluse in dictionar unele neologisme neasimilate (la care s-a dat pronunjarea). neologisme care nu sint inregistrate de alte dictionare. u?or de consultat. Pentru elevi studenti. avindu-se in vedere mai ales explicable la cuvintele mai pupn cunoscute.DICTIONAR AL LIMBII ROMANE ACTUALE publicat de Editura Curtea Veche TehnicS simpla. Definitiile sint concentrate semantic. acest Dicfionar al limbii rom&ne actuate este un instrument deosebit de util pentru majoritatea vorbitorilor de limba romana. autori si ai altor dictionare de prestigiu (Dicfionarul explicativ al limbii rom&ne. Akatuit de o echipS de cercetatori de la Institutul de Lingvistica din EJucuresti. informaJie bogata prin introducerea de termeni noi de ultima or3. cu larg3 raspxndire in momentul de fata. dar pentru care exista un interes special. care au constituit o preocupare deosebi'ta. dictionarul de fata are girul urior specialisti cu multa experienja lexicografica. Mic dicfionar enciclopedic etc.

puse fata in faf3. Sirbu e primul intre notorietatile „literaturii romane paralele". MEMORII $1 CORESPONDENTA Cine a apucat s3 descopere „Jurnalul unui jurnalist f3r3 jiirnal" stie c3 Ion D. Mircea Handoca selecteazS. cind veacul a sacralizat izbinzile si a datat esecurile.Colectia PRO $1 CONTRA Mircea Handoca. dar nu si incurajate. din cele peste 800 de comentarii. dar nu vor ajunge niciodata fruntasi in judetul lor. Europa" si „Lupul si catedrala" — au facut mai multe editii si tiraje impunatoare postum. Adic3 al perioadei. aflate sub tutela Interna tionalei a IH-a. Ion D. Ion D. Astfei c3 romanele sale fundamental „Adio. texte premonitorii §i reactii umorale. Sirbu e. prin acest prim „Dosar" antologic procesul deceniului al IV-lea. opiniile unor spirite de ras3 si imprecatiile publicatilor de extrema stinga. adicS a acelei creatii tolerate. e reconfortant sS citesti. eruditul exeget si editor al creatiei lui Mircea Eliade deschide. in care scrisul tinSrului Eliade a marcat provocarea unei generatii de geniu. eel mai cald si savant practicant al genului epistolar. Sirbu face parte din categoria unic3 a scriitorilor care au toate virtufile pentru a deveni nume de importanta europeanS. un num3r consistent de articole cu prestatie acut justitiarS. Ion D. foarte probabil. r larna holnava de cancer A •iUAf*. dim . Acum.

pentru a le primi imediat dupS aparitie. descoperS ca „infatisarea interioara" este cea care trebuie schimbata pentru a obtine fericirea in viata. In anii '60. care se poate implini pentru oricine daca piedicile tipice sint depasite. un medic specialist in chirurgie esteticS.ALTE APARITII la Editura Curtea Veche In colectia CARTI CHEIE: MAXWELL MALTZ si BOBBE SOMMER: Psihocibernetica 2000. STEVEN K. acum actualizata pentru anii 2000. WILLIAM GLASSER: Teoria alegerii — O nou3 psihologie a libertStii individuale Controlul psihologie extern pe care-1 folosim cind avem probleme cu altii este aproape intotdeauna distructiv. cu o reducere avantajoasS de pret! in colectia POLITICA: GHEORGHE ARGE$EANU: Final de „secol american". Asa s-a nascut unui din cele mai influente programe de autoeducajie ale secolului: Psihocibernetica. Dr. REUBEN: Tot ce-ai vrut s3 stii dintotdeauna despre sex** Dar ti-era frica sS intrebi™ Cea mai celebra carte de educatie sexuala din lume: o suta de milioane de exemplare vindute! Trimiteti precomenzi pentru aceste cirti. SCOTT: Pasi simpli cat re visuri imposibile „Visul este o dorinja a inimii". Pentru aceasta sint potrivite cele cincisprezece secrete ale oamenilor de succes. DAVID R. Teoria alegerii permite sa facem ceva ce a esuat de cind a inceput istoria: s3 imbunatatim semnificativ modul de convietuire cu ceilalti. Maltz. Cum functioneazS calculatorul din mintea dvs. . SUA — schifS de profil O radiografie a superputerii solitare fScuta de un diplomat avizat.

Bifa{i cSsuta corespunzStoare titlului pe care-1 comandati. Sirbu * * * n 35. Andre Zorela Creta et al.000 7.000 35. I) Tanti Cleo din New York Capital de toleranta Ieri bisect Mesterul Manole al Crucii Final de „secol american" PRET (-15%) 30. AUTOR TITLU Secretele succesului De la idee la bani Puterea magicS a gindului 0 cSlSuzS sigura Curs de confidents^ Cum sS ne purtSm cu personalitatile dificile Dictionar al limbii romane actuale Opere alese lama bolnavS de cancer „Dosarele" Eliade (vol. Schwartz John Chaffee Walter Anderson F.000 Sanda Faur Suzan Mehmet Suzan Mehmet Adrian Harghel Gh.000 20.000 35.000 35.222 47 65 . Argeseanu Pentru informajii a^teptSm sS ne contactati la tel. Ch.000 15.000 20. Lelord.000 35./fax: (01) 222 57 26. Velimir Hlebnikov Ion D.000 35.000 15.000 35. completaji pe verso datele dumneavoastra trimitefi acest talon pe adresa editurii.TALON DE COMANDA Curtea Veche v3 ofera prin acest talon c3rti cu reducere de 15% taxe po^tale gratuite.000 35.000 • • • • • • • • • • • • • • Dale Carnegie Napoleon Hill David J.000 7.

Nume Virsta strada Cod postal Telefon Localitatea Prenume judetul nr bl sc ap. cu majuscule si sa-1 trimiteti pe adresa: CURTEA VECHE PUBLISHING. Semn&tura Data: V& rug&m SSL completati talonul cite$. 11. str. Ion Mincu nr. Bucure$ti . sector 1. arh.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful