Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC

Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013
Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, vet@tvet.ro
CIRCUITE ELECTRICE
MATERIAL DE PREDARE
DOMENIUL INFORMATICĂ
CALIFICAREA TEHNICIAN INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII
NIVELUL TREI AVANSAT
ŞCOALA POSTLICEALĂ
2009
AUTOR:
Dr.ing. LUCICA STĂNCULEANU- profesor gradul I, Grup Şcolar Tehnologic
„Dimitrie Filipescu” Buzău
COORDONATOR:
FLORIN IORDACHE- inginer telecomunicaţii
CONSULTANŢĂ:
IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT
ZOICA VLĂDUŢ – expert CNDIPT
ANGELA POPESCU – expert CNDIPT
DANA STROIE – expert CNDIPT
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în
domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European, în cadrul POS DRU 2007-
2013
2
CUPRINS
I. INTRODUCERE ............................................................................................................................... 4
II. DOCUMENTE NECESARE PENTRU ACTIVITATEA DE PREDARE .................................... 5
III. Resurse ............................................................................................................................................ 7
Tema 1REZISTOARE ELECTRICE ............................................................................................... 7
Fişa suport 1.1. Marcarea rezistoarelor ........................................................................................ 7
Fişa suport 1.2. Asocierea rezistoarelor ..................................................................................... 11
Tema 2 Surse de curent continuu ................................................................................................... 13
Fişa suport 2.1.Surse de curent continuu ................................................................................... 13
Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu ............................................................ 15
Fişa 3.1 Legile electrocineticii ................................................................................................... 15
Fişa 3.2 Teoremele lui Kirchhoff ............................................................................................... 16
Tema 4 Analizarea circuitelor de curent continuu pe baza valorilor măsurate utilizând legile şi
teoremele studiate ........................................................................................................................... 18
Fişa 4.1 Metode şi teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu ................................ 18
Tema 5 Bobine ................................................................................................................................ 21
Fişa 5.1 Bobine ........................................................................................................................... 21
Tema 6 Condensatoare ................................................................................................................... 23
Fişa 6.1 Condensatoare .............................................................................................................. 23
Tema 7 Circuite compuse de curent alternativ ............................................................................... 28
Fişa 7.1 Circuitul R-L serie ........................................................................................................ 28
Fişa 7.2 Circuitul R-C serie ........................................................................................................ 30
Fişa 7.3 Circuitul R-L-C serie .................................................................................................... 32
Fişa 7.4 Circuitul R-L-C paralel ................................................................................................. 35
Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor de curent alternativ folosind un soft didactic ............. 37
Fişa 8.1 Funcţionarea virtuală a circuitelor de curent alternativ ............................................... 37
Tema 9 Aparate de protecţie .......................................................................................................... 38
Fişa 9.1 Aparate de protecţie ...................................................................................................... 38
Tema 10 Aparate de comutaţie ....................................................................................................... 41
Fişa 10.1 Aparate de comutaţie .................................................................................................. 41
Tema 11 Receptoare electrice ........................................................................................................ 44
Fişa 11.1 Receptoare electrice .................................................................................................... 44
Tema 12 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune (maxim 220V) ...................................... 48
Fişa 12.1 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune .......................................................... 48
IV. Fişa de progres ............................................................................................................................. 53
V. Bibliografie .................................................................................................................................... 55
3
I. INTRODUCERE
Modulul CIRCUITE ELECTRICE este destinat pregătirii cursanţilor din domeniul
INFORMATICĂ, nivel 3 avansat, , însumează 1,0 credit şi are alocate un număr de 54 de ore
/ an, din care laborator tehnologic – 36 ore.
Materialul de predare se adresează profesorilor, fiind structurat în resurse, sugestii
pentru planificarea activităţilor de predare, sugestii de organizare a lecţiilor, fişe suport pentru
profesori, fişe rezumat şi bibliografie.
Precizăm că materialul de predare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de
Pregătire Profesională; pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară
validarea integrală a competenţelor conform probelor de evaluare din Standardul de
Pregătire Profesională.
Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor
agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale
criteriilor de performanţă respective.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea
competenţelor specifice stabilite în modul, profesorul, are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare şi în special cele cu
caracter aplicativ, centrate pe elev.
Înainte de utilizarea materialelor de predare propuse, profesorul trebuie să cunoască
particularităţile colectivului de cursanţi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora, pentru
reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele în raport cu
cerinţele clasei.
Materialul de predare CIRCUITE ELECTRICE este destinat profesorilor care asigura
pregătirea cursanţilor în domeniul INFORMATICĂ, nivel trei avansat, calificarea TEHNICIAN
INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII şi a fost elaborat în cadrul proiectului
Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social
European, în cadrul POS DRU 2007-2013.
4
II. DOCUMENTE NECESARE PENTRU ACTIVITATEA DE
PREDARE
Abordarea conţinuturilor din materialul de predare CIRCUITE ELECTRICE s-a
făcut în raport cu Standardul de Pregătire Profesională şi Curriculum-ului aferente
calificării TEHNICIAN INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII. Aceste
documente se găsesc pe pagina www.tvet.ro, secţiunea Curriculum-SPP, dar şi pe
pagina www.edu.ro, secţiunea Învăţământ preuniversitar.
Modulul CIRCUITE ELECTRICE conţine o unitate de competenţe tehnice generale.
UC CIRCUITE ELECTRICE 1,0 credit
C 1: Realizează circuite electrice de curent continuu.
C 2: Realizează circuite electrice de curent alternativ.
C 3: Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune.
În urma parcurgerii conţinuturilor modulului, urmărind atingerea tuturor competenţelor
vizate, cursanţii vor fi capabili să:
• identifice rezistoarele după marcaj;
• aleagă sursa de alimentare în funcţie de parametrii sursei;
• realizeze circuite cu rezistoare şi surse după o schemă electrică dată;
• măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent continuu;
• analizeze circuitele de curent continuu, pe baza valorilor măsurate, utilizând
legile şi teoremele studiate;
• identificarea bobinelor şi a condensatoarelor după marcaj;
• realizeze circuite de curent alternativ cu rezistoare, condensatoare, bobine;
• măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent alternativ, folosind soft
didactic;
• interpreteze rezultatele obţinute pe cale practică şi prin simulare;
• identifice aparatele de protecţie, comutaţie şi a receptoarelor de joasă tensiune;
5
• realizeze circuite de curent alternativ de joasă tensiune cu aparate de protecţie,
comutaţie şi receptoare;
• verifice funcţionarea circuitelor de curent alternativ de joasă tensiune.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREDARE
Competenţe/rezultat
e ale învăţării
Teme Fişe suport
C 1
Realizează circuite
electrice de curent
continuu
Tema 1 Rezistoare electrice Fişa 1.1 Marcarea
rezistoarelor
Fişa 1.2 Asocierea
rezistoarelor
Tema 2 Surse de curent continuu Fişa 2.1 Surse de
curent continuu
Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de
curent continuu
Fişa 3.1 Legile
electrocineticii
Fişa 3.2
Teoremele lui
Kirchhoff
Tema 4 Analizarea circuitelor de curent
continuu pe baza valorilor măsurate
utilizând legile şi teoremele studiate
Fişa 4.1 Metode şi
teoreme pentru
studiul circuitelor
de curent continuu
C 2
Realizează circuite
electrice de curent
alternativ
Tema 5 Bobine Fişa 5.1 Bobine
Tema 6 Condensatoare Fişa 6.1
Condensatoare
Tema 7 Circuite compuse de curent
alternativ
Fişa 7.1 Circuitul
R-L serie
Fişa 7.2 Circuitul
R-C serie
Fişa 7.3 Circuitul
R-L-C serie
Fişa 7.4 Circuitul
R-L-C paralel
Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor
de curent alternativ folosind un soft
didactic
Fişa 8.1
Funcţionarea
virtuală a
circuitelor de
curent alternativ
C 3
Utilizează aparate de
curent alternativ de
joasă tensiune
Tema 9 Aparate de protecţie Fişa 9.1 Aparate
de protecţie
Tema 10 Aparate de comutaţie Fişa 10.1 Aparate
de comutaţie
Tema 11 Receptoare electrice Fişa 11.1
Receptoare
electrice
Tema 12 Circuite de curent alternativ de
joasă tensiune (maxim 220V)
Fişa 12.1 Circuite
de curent
alternativ de joasă
tensiune
6
III. RESURSE
Tema 1REZISTOARE ELECTRICE
Fişa suport 1.1. Marcarea rezistoarelor
DEFINIŢIE:
REZISTOARELE sunt elemente pasive de circuit electric a căror funcţionare se
bazează pe proprietatea tuturor materialelor conductoare de a opune o rezistenţă la
trecerea curentului electric printre ele.
Aceasta mărime electrică este definită prin legea lui Ohm:
R=U/I unde:
R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω);
U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului, în volţi [V];
I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor, în amperi [A].
Rezistenţa electrică se poate determina în funcţie de material:
S
l
R ρ ·
în care ρ este rezistivitatea materialului
l este lungimea conductorului
S este secţiunea conductorului
REZISTOARELE sunt folosite pentru a regla valoarea curentului într-un circuit, atât
în domeniul curenţilor tari, cât şi în cel al curenţilor slabi.
CLASIFICARE:
o Rezistoare pentru curenţi slabi – bobinate
- chimice
- potenţiometre
- rezistoare neliniare
o Rezistoare pentru curenţi tari:
- rezistoare fixe – din fontă
- din tablă stanţată
- din bandă
- rezistoare reglabile – reostate – cu cursor
- cu ploturi
- cu rezistoare din lichid
7
REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ:
Fig.1.1
MARCAREA REZISTOARELOR:
REZISTOARE PENTRU CURENŢI SLABI
- CODUL DE CULORI: cuprinde patru benzi de culori, primele trei
benzi reprezentând valoarea rezistenţei, iar a patra - toleranţa.
- CODUL DE LITERE şi CIFRE: cuprinde trei sau patru caractere,
două cifre şi o literă sau trei cifre şi o literă; literele folosite sunt: R,
k, M, G, T care reprezintă coeficienţii de multiplicare: R-x1, k-x10³.
EXEMPLU de notare: 2k5 – 2,5kΩ sau 2500Ω
25R - 25Ω
REZISTOARE PENTRU CURENŢI TARI
Se marchează cu valori: rezistenţa nominală, curentul de sarcină maxim şi
tensiunea nominală.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe de 3-4 elevi.
- Exerciţiul:
- Se prezintă exemple de rezistoare marcate în codul de litere şi cifre.
- Se prezintă exemple de rezistoare marcate în codul de culori.
- Observaţia dirijată
Ca materiale suport se pot folosi:
- prezentare PowerPoint pentru tipuri de rezistoare
- lecţii electronice de tip AEL
- rezistoare marcate în codul culorilor şi în cifre şi litere
- fişe cu codul culorilor
- multimetru analogic şi digital
8
CODUL CULORILOR PENTRU REZISTOARE- MATERIAL SUPORT
REZISTOARE MARCATE CU 4 CULORI

banda 1 - prima cifra semnificativa
banda 2 - a doua cifra semnificativa
banda 3 - ordinul de multiplicare
banda 4 - toleranta
culoarea banda 1 banda 2 banda 3 banda 4
Negru 0 0 x 1
Maro 1 1 x 10
Rosu 2 2 x 100
Portocaliu 3 3 x 1,000
Galben 4 4 x 10,000
Verde 5 5 x 100,000
Albastru 6 6 x 10^6
Violet 7 7 x 10^7
Gri 8 8 x 10^8
Alb 9 9 x 10^9
Auriu x 0.1 5%
Argintiu x 0.01 10%
fără culoare 20%
OBS:
1) pentru toleranta de 20% exista practic doar trei inele colorate marcate pe rezistor.
2) citirea se face începând cu banda cea mai apropiata de unul dintre terminale.
Exemple de rezistoare marcate cu 4 inele colorate:
rezistor
82 Ω,
tolerant
a 5%
banda 1 [ gri ] -> 8
banda 2 [roşu] -> 2
banda 3 [negru] -> x1 => valoarea 82x1 = 82 ohm
banda 4 [auriu] -> toleranta 5%
rezistor
330 kΩ,
tolerant
a 5%
banda 1 [portocaliu] -> 3
banda 2 [portocaliu] -> 3
banda 3 [galben] -> x10,000 => valoarea 33x10,000
=330 kohm
banda 4 [maro] -> toleranta 5%
9
REZISTOARE MARCATE CU 5 CULORI
banda 1 - prima cifra semnificativa
banda 2 - a doua cifra semnificativa
banda 3 - a treia cifra semnificativa
banda 4 - ordinul de multiplicare
banda 5 - toleranta
culoarea banda 1 banda 2 banda 3 banda 4 banda 5
Negru 0 0 0 x 1
Maro 1 1 1 x 10 1%
Roşu 2 2 2 x 100 2%
Portocaliu 3 3 3 x 1,000
Galben 4 4 4 x 10,000
Verde 5 5 5 x 100,000 0.50%
Albastru 6 6 6 x 10^6 0.25%
Violet 7 7 7 x 10^7 0.10%
Gri 8 8 8 x 10^8 0.05%
Alb 9 9 9 x 10^9
Auriu x 0.1 5%
Argintiu x 0.01 10%
Exemple de rezistoare marcate cu 5 inele colorate :
rezistor
30 kΩ,
toleranta
1%
banda 1 [ portocaliu ] -> 3
banda 2 [negru] -> 0
banda 3 [negru] -> 0
banda 4 [roşu] -> x100 => valoarea 300x100 = 30,000
ohm ( 30 kohm )
banda 5 [maro] -> toleranta 1%
rezistor
1.96
kΩ,
toleranta
1%
banda 1 [maro] -> 1
banda 2 [alb] -> 9
banda 3 [albastru] -> 6
banda 4 [maro] -> x10 => valoarea 196x10 =1960 ohm
= 1.96 kohm
banda 5 [maro] -> toleranta1%
10
Fişa suport 1.2. Asocierea rezistoarelor
ASOCIEREA REZISTOARELOR: Rezistoarele pot fi legate în SERIE, PARALEL
sau MIXT.
1. MONTAJ SERIE
Fig.1.2
Într-un montaj serie:
• Tensiunea la bornele ansamblului este egală cu suma tensiunilor existente la
bornele fiecărui rezistor.
• Aceeaşi intensitate de curent străbate toate rezistoarele.
• R
s
mai mare decât cea mai mare rezistenţă din gruparea serie.
RELAŢIA DE CALCUL A REZISTENŢEI ECHIVALENTE:
Rech = R1+R2+……+Rn
Rezistenţa echivalentă este egală cu suma rezistenţelor componente.
2. MONTAJ PARALEL
Fig.1.3
Într-un montaj paralel:
• Intensitatea absorbită de ansamblu este egală cu suma intensităţilor absorbite de
fiecare rezistor;
• Toate rezistoarele sunt supuse la aceeaşi tensiune.
• R
p
mai mică decât cea mai mică rezistenţă din gruparea paralel.
RELATIA DE CALCUL A REZISTENŢEI ECHIVALENTE:
1/ Rech = 1/R1+1/R2+………+1/Rn
Inversa rezistenţei echivalente este egală cu suma inverselor rezistenţelor componente.
11
3. DIVIZORUL DE TENSIUNE ŞI DIVIZORUL DE CURENT
Prin divizor de tensiune se înţelege circuitul alcătuit din două rezistoare în serie în
scopul de a obţine o tensiune mai mică decât tensiunea U de la bornele sistemului.
2 1
R R
U
I
+
·
curentul care trece prin divizor
2 1
2
2
R R
R
U U
+
·
tensiune de la ieşirea divizorului
Prin divizor de curent se înţelege circuitul format din două rezistoare în paralel
plasat într-o latură a unui circuit cu scopul de a se obţine prin unul din elemente un
curent mai mic decât curentul principal I.
Curenţii prin fiecare dintre elementele divizorului sunt:
2 1
1
2
2 1
2
1
R R
R
I I
R R
R
I I
+
·
+
·
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
- activitate practică:
- determinarea rezistenţei echivalente pentru o grupare serie.
- determinarea rezistenţei echivalente pentru o grupare paralel.
- determinarea erorilor
- măsurarea cu voltmetrul a tensiunii de la ieşirea divizorului de tensiune
- măsurarea cu ampermetrul a intensităţilor curenţilor prin fiecare rezistor a
divizorului de curent
Ca materiale suport se pot folosi:
- prezentare PowerPoint pentru tipuri de rezistoare
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
12
Tema 2 Surse de curent continuu
Fişa suport 2.1.Surse de curent continuu
O sursă reală de tensiune, fig. 2.1, este un generator care are rezistenţa internă
r1 diferită de zero.
Fig. 2.1
Tensiunea electromotoare E a unei surse este egală cu tensiunea electrică de mers în
gol. La funcţionarea în gol (I = 0) rezultă Uo = E. La funcţionarea în scurtcircuit (Uo = 0),
rezultă curentul de scurtcircuit Isc = E/ r1.
Caracteristica curent – tensiune pentru o sursă reală de tensiune este o dreaptă (fig.
2.2).
Fig. 2.2
În schemele electrice, generatoarele se reprezintă astfel:
- surse de tensiune continuă (fig. 2.3.a, 2.3.b) şi sursa de tensiune continuă
ajustabilă (2.3.c);
Fig. 2.3. a b c
13
Legarea surselor de curent continuu
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
- activitate practică:
- măsurarea tensiunii de mers în gol a unei surse de curent continuu E.
- măsurarea tensiunii echivalente pentru o grupare serie a surselor de curent
continuu.
- măsurarea tensiunii echivalente pentru o grupare paralel a surselor de curent
continuu.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
14
Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu
Fişa 3.1 Legile electrocineticii
1. LEGEA LUI OHM PENTRU O PORŢIUNE DE CIRCUIT
Intensitatea curentului care trece printr-un rezistor este direct proporţională cu
tensiunea electrică dintre capetele acestuia şi invers proporţională cu rezistenţa
rezistorului
R
U
I ·
unde:
R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω);
U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului, în volţi [V];
I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor, în amperi [A].
2. LEGEA LUI OHM PENTRU UN CIRCUIT SIMPLU
Intensitatea curentului într-un circuit simplu este proporţională cu t.e.m. a
generatorului şi invers proporţională cu rezistenţa totală a circuitului.
r R
E
R
E
I
t
+
· ·
unde:
R
t
– valoarea rezistenţei totale a circuitului măsurata în ohmi (Ω);
E – tensiunea electromotoare a generatorului real, în volţi [V];
r – valoarea rezistenţei interne a generatorului, în ohmi [Ω].
3. LEGEA TRANSFORMĂRII ENERGIEI ÎN CONDUCTOARELE PARCURSE DE
CURENT- LEGEA LUI JOULE
La trecerea unui curent electric de intensitate I printr-un conductor electric de
rezistenţă R, într-un interval de timp ∆t, se dezvoltă căldura:
t RI Q ∆ ·
2
Căldura dezvoltată în unitatea de timp, numită putere Joule sau putere electrică
disipată, este:
2
RI
t
Q
P P
d J
·

· ·
Unitatea SI de putere este wattul (W)
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
- activitate practică:
- măsurarea intensităţii curentului electric printr-un circuit format dintr-un rezistor cu
rezistenţa de valoare cunoscută pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare.
- determinarea rezistenţei interne a unei baterii
- calculaţi puterea electrică a unui receptor care consumă, timp de o zi, o energie
de 12 kWh.
15
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
Fişa 3.2 Teoremele lui Kirchhoff
Teorema I lui Kirchhoff se aplică curenţilor într-un nod al unui circuit electric:
Teorema I a lui Kirchhoff poate fi enunţată astfel:
Suma algebrică a intensităţilor curenţilor din laturile care se ramifică dintr-un nod al
unui circuit de curent continuu este nulă:
0
1
· t

·
N
k
k
I
Ii1 æ NOD
Ii2 à- à I01
Ii3ä æ I02
Figura 3.1 Nod de reţea
Teorema a II-a lui Kirchhoff se aplică tensiunilor pe un ochi de circuit electric
Teorem a a II-a a lui Kirchhoff poate fi enunţată astfel:
• Suma algebrică a tensiunilor la bornele laturilor ce alcătuiesc un ochi de reţea
este nulă:
0
1
· t

·
N
k
k
U
• Suma algebrică a t.e.m. ale surselor din laturile unui ochi de reţea este egală cu
suma algebrică a căderilor de tensiune pe rezistoarele laturilor:
k
N
k
k
N
k
k
I R E
∑ ∑
· ·
t · t
1 1
Figura 3.2 Ochi de reţea
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
Activitate practică 1: se realizează circuitul din figură
16
- Să se măsoare intensitatea curentului I şi tensiunea sursei de tensiune variabilă
E;
- Să se măsoare intensităţile I1, I2, I3
- Să se verifice prima teoremă a lui Kirchhoff
Activitate practică 2:
- Să se măsoare intensitatea curentului I, şi tensiunea sursei de alimentare E
- Să se măsoare tensiunile pe R1, R2, R3, conectând voltmetrul la bornele fiecărei
rezistenţe
- Să se verifice a-II-a teoremă a lui Kirchhoff
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
17
Tema 4 Analizarea circuitelor de curent continuu pe baza valorilor
măsurate utilizând legile şi teoremele studiate
Fişa 4.1 Metode şi teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu
1. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU AJUTORUL TEOREMELOR LUI KIRCHHOFF
Etapele de rezolvare a unui circuit de curent continuu:
• Stabilirea sistemului de ecuaţii al circuitului;
• Rezolvarea sistemului de ecuaţii;
• Verificarea soluţiei.
Pentru un circuit de curent continuu cu L laturi şi N noduri se pot scrie N-1 ecuaţii
între cele L intensităţi ale curenţilor prin laturi şi L-N+1 ecuaţii între cele L tensiuni la
bornele laturilor.
Se obţine sistemul de ecuaţii:
( ) ( )
( ) ( )
¹
¹
¹
'
¹
+ − · · t
− · · t




p m
m
a m
m
N L p U
N a I
1 ,..., 2 , 1 0
1 ,..., 2 , 1 0
format din L ecuaţii cu un număr dublu, 2L, de necunoscute, şi anume:
I
m
, cu m=1,2,…,L, reprezintă intensităţile curenţilor prin laturi
U
m
, cu m=1,2,…,L, reprezintă tensiunile la bornele laturilor
Sistemul de ecuaţii trebuie completat cu încă L ecuaţii pentru a putea fi rezolvat.
Dacă circuitul are numai rezistoare şi surse de tensiune, ecuaţiile de legătură sunt:
E
m
+U
m
= R
m
I
m
unde m=1,2,…,L
scrise pentru cele L laturi.
Situaţii particulare:
- Latură alcătuită numai dintr-un rezistor (E
m
=0)
- Latură formată numai dintr-o sursă de t.e.m. (R
m
=0)
Sistemul de ecuaţii pentru un circuit de curent continuu analizat cu teoremele lui
Kirchhoff:
( ) ( )
( ) ( )
¹
¹
¹
'
¹
+ − · t · t
− · · t
∑ ∑

∈ ∈

p m p m
m m m
a k
k
N L p I R E
N a I
1 ,..., 2 , 1
1 ,..., 2 , 1 0
2. METODA SUPERPOZIŢIEI
Teorema superpoziţiei: intensitatea curentului electric prin orice latură este suma
algebrică a intensităţilor curenţilor pe care i-ar stabili în acea latură fiecare dintre sursele
de t.e.m. ale circuitului, dacă s-ar afla singură în circuit.
În cazul în care circuitul cuprinde şi surse reale de tensiune acestea trebuie
considerate ca surse ideale de tensiune, în serie cu rezistoare, astfel încât, când se
elimină din circuit o sursă se anulează tensiunea sa electromotoare, rezistenţa internă
rămânând în circuit.
18
3. METODA CURENŢILOR DE OCHIURI
Curenţii de ochiuri sau curenţii ciclici sunt acei curenţi ce fiecare parcurge toate
laturile ce alcătuiesc un ochi independent.
Rezistenţa proprie a unui ochi, întotdeauna pozitivă, este suma rezistenţelor
laturilor ochiurilor.
Rezistenţa comună a două ochiuri este rezistenţa laturii comune celor două
ochiuri dacă latura comună este parcursă în acelaşi sens de curenţii celor două ochiuri.
Metoda se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii obţinute prin aplicarea
teoremelor lui Kirchhoff, prin alegerea unor noi necunoscute, curenţi fictivi.
4. METODA POTENŢIALELOR NODURILOR
Această metodă rezolvă un circuit de curent continuu alegând ca necunoscute
tensiunile la noduri.
Conductanţa proprie unui nod, întotdeauna pozitivă, se calculează ca suma
conductanţelor laturilor legate la acel nod.
Conductanţa de cuplaj dintre două noduri este egală cu suma de semn schimbat
a conductanţelor laturilor ce leagă direct cele două noduri.
Curenţii de scurtcircuit se calculează prin adunarea algebrică a curenţilor pe care
i-ar injecta în nod sursele din laturile legate la acel nod, dacă laturile ar avea bornele
legate în scurtcircuit.
Metoda se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii obţinute prin
aplicarea teoremelor lui Kirchhoff, prin alegerea unor noi necunoscute, tensiunile
nodurilor.
5. METODE DE TRANSFIGURARE
Transfigurarea triunghi-stea:
Elementele reţelei stea sunt: R
1
, R
2
, R
3
Elementele reţelei triunghi sunt: R
12
, R
23
, R
31
Relaţiile dintre cele două seturi de elemente sunt:
31 23 12
23 31
3
31 23 12
12 23
2
31 23 12
31 12
1
R R R
R R
R
R R R
R R
R
R R R
R R
R
+ +
·
+ +
·
+ +
·
Transfigurarea s tea-triunghi
Elementele reţelei stea sunt: G
1
, G
2
, G
3
Elementele reţelei triunghi sunt: G
12
, G
23
, G
31
Relaţiile dintre cele două seturi de elemente sunt:
19
3 2 1
1 3
31
3 2 1
3 2
23
3 2 1
2 1
12
G G G
G G
G
G G G
G G
G
G G G
G G
G
+ +
·
+ +
·
+ +
·
Metoda se aplică pentru simplificarea studiului circuitelor de curent continuu.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
-EXERCIŢIUL:
- Determinarea intensităţilor curenţilor dintr-un circuit de curent continuu format din
două ochiuri , trei laturi şi două noduri, aplicând teoremele lui Kirchhoff, teorema
superpoziţiei, metoda potenţialelor nodurilor
- Determinarea intensităţilor curenţilor dintr-un circuit de curent continuu format din
trei ochiuri , şase laturi şi patru noduri, aplicând metoda curenţilor de ochiuri
- Determinarea rezistenţelor unei grupări stea aplicând transfigurarea unui triunghi;
- Determinarea conductanţelor unei grupări triunghi prin transfigurarea unei reţele
stea
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
20
Tema 5 Bobine
Fişa 5.1 Bobine
Prin bobină se înţelege un element de circuit format dintr-un conductor electric
astfel înfăşurat, încât să formeze una sau mai multe spire.
Bobina ideală este un element de circuit care se caracterizează numai prin mărimea
fizică numită inductanţă sau inductivitate.
• Într-un circuit de curent continuu o bobină ideală nu înmagazinează energie
electrică şi nu transformă energia electromagnetică prin efect Joule: unica sa
funcţie este aceea de a înmagazina energie magnetică şi este complet
caracterizată prin mărimea inductanţă
• Bobina reală se caracterizează prin mărimile L, C şi R. Efectul Joule este
prezent, direct proporţional cu valoarea rezistenţei bobinei.
PARAMETRII BOBINELOR:
• Tensiunea nominală U
n
este tensiunea maximă pentru care se dimensionează
izolaţia bobinei.
• Rezistenţa R a bobinei este o mărime care se poate evidenţia din legea lui Ohm,
dacă bobina este alimentată cu tensiune continuă.
• Inductanţa proprie a bobinei L depinde de dimensiunile acesteia, de numărul
de spire şi de materialul miezului magnetic, conform relaţiei
l
A
N L
2
µ · sau de
fluxul magnetic şi de curentul care străbate bobina
i
L
Θ
·
• Simboluri grafice pentru bobine:
CLASIFICAREA BOBINELOR:
• După domeniul de utilizare:
- bobine pentru curenţi slabi (telecomunicaţii, automatizări)
- bobine pentru curenţi tari (declanşatoare, electromagneţi, transformatoare, bobine de
reactanţă,etc.)
- bobine de inducţie (aparate electromedicale, aprinderea amestecurilor explozive)
• După construcţie:
- bobine fără carcasă, când numărul spirelor este mic şi grosimea conductorului
suficientă pentru a asigura rigiditatea bobinei, uneori realizate direct pe miezul
magnetic.
- bobine cu carcasă, din materiale stratificate (pertinax,textolit), din materiale
termoplastice şi termorigide (bachelita, melamina, poliester sau din ceramică/porţelan)
• După formă:
- bobine cilindrice
- bobine paralelipipedice
- bobine toroidale
21
• După frecvenţa de utilizare:
- bobine de joasă frecvenţă
- bobine de înalta frecvenţă (radiofrecvenţa)
- bobine de audiofrecvenţa
MATERIALELE din care se execută bobinele se pot împărţi în:
• Materiale electroconductoare (Cu, Al);
• Materiale electroizolante;
• Materiale auxiliare.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
-EXERCIŢIUL:
- Identificarea diferitelor tipuri de bobine după aspect
- Măsurarea valorii inductivităţii diferitelor tipuri de bobine, folosind o punte RLC
(analogică sau digitală).
- Identificarea materialelor conductoare şi electroizolante pentru bobinele unui
transformator şi pentru înfăşurarea unui motor;
- Compararea din punct de vedere constructiv a bobinelor din aparatele
electromagnetice, feromagnetice şi electrodinamice;
- Determinarea inductanţei unei bobine cu lunginea l=6,25cm, N=1000spire şi aria
A=10cm
2
.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, punte RLC
- platforme de lucru
22
Tema 6 Condensatoare
Fişa 6.1 Condensatoare
CONDENSATORUL ELECTRIC este un dispozitiv a cărui funcţionare se
bazează pe proprietatea înmagazinării unei cantităţi de electricitate.
Condensatorul este format din două armături conductoare separate între ele printr-un
material electroizolant numit dielectric.
Mărimea fizică care defineşte un condensator este CAPACITATEA ELECTRICĂ.
U
Q
C ·
unde:
C – capacitatea condensatorului, Farad [F];
Q – cantitatea de electricitate, Coulomb [C];
U – tensiunea electrică, volt [V].
Capacitatea unui condensator este funcţie de suprafaţa armăturilor, de distanţa dintre
ele şi proprietăţile dielectricului definite prin constanta dielectrică sau permitivitatea
materialului.
r
d
S
C
ε ε ε
ε
0
·
·
unde:
ε – permitivitatea absolută a materialului (constant dielectrică), în F/m;
ε
0
– permitivitatea dielectrică a vidului = 8,85*10
-12
, [C
2
/Nm
2
]
ε
r
– permitivitatea dielectrică relativă a mediului
d – distanţa dintre armături, în m
S – suprafaţa armăturilor, în m²
PARAMETRII CONDENSATOARELOR>
 CAPACITATEA NOMINALĂ: Cn, [F] – respectiv capacitatea la care este
realizat condensatorul şi este înscrisă pe corpul acestuia.
 TOLERANŢA: t, [%] – abaterea maximă a valorii reale a capacităţii faţă de
valoarea ei nominală.
 TENSIUNEA NOMINALĂ: Un, [V] – este tensiunea continuă maximă sau
tensiunea efectivă maximă care poate fi aplicată continuu la terminalele
condensatorului în gama temperaturilor de lucru.
 REZISTENŢA DE IZOLAŢIE: Riz, [Ω] – raportul dintre tensiunea continuă
aplicată unui condensator şi curentul electric care îl străbate, la un minut de la
aplicarea tensiunii.
 TANGENTA UNGHIULUI DE PIERDERI: tgδ – raportul dintre puterea activă
Pa, care se disipă pe condensator şi puterea reactivă, Pr, a acestuia, măsurate
la frecvenţa la care se măsoară capacitatea nominală.
23
CLASIFICARE:
 După natura dielectricului:
- cu dielectric – gazos (vid, aer, gaz)
- lichid (ulei)
- solid – anorganic (mică, sticlă, ceramică)
- organic (hârtie, lac,)
 după construcţie:
- fixe
- variabile
- semireglabile
 după regimul de lucru:
- condensatoare pentru curent continuu
- condensatoare pentru curent alternativ
 după tensiunea de lucru:
- condensatoare de joasă tensiune (SUB 100V)
- condensatoare de înaltă tensiune (PESTE 100V)
 după material:
- ceramice
- carcasa metalică
- carcasa din material plastic
REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ
MARCAREA CONDENSATOARELOR
• CODUL CULORILOR
• COD DE LITERE ŞI CIFRE
24
ASOCIEREA CONDENSATOARELOR
1. Asocierea serie
CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE
1/Ce = 1/ C1 + 1/C2 + … + 1/Cn
Inversa capacităţii echivalente este egală cu suma inverselor capacităţilor.
2. Asocierea paralel
CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE
Ce = C1 + C2 + … + Cn
Capacitatea echivalentă este egală cu suma capacităţilor componente.
25
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
-EXERCIŢIUL:
- Identificarea diferitelor tipuri de condensatoare după aspect: polarizate,
nepolarizate, ceramice, electrolitice, fixe, reglabile, variabile
- Citirea valorilor condensatoarelor marcate în Codul culorilor, folosind
condensatoare ceramice de diferite valori şi tabelul cu Codul culorilor, pentru
marcarea condensatoarelor;
- Măsurarea valorii capacităţii diferitelor tipuri de condensatoare, folosind un
capacimetru sau o punte RLC (analogică sau digitală).
- determinarea capacităţii echivalente pentru o grupare serie.
- determinarea capacităţii echivalente pentru o grupare paralel.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital
- platforme de lucru
26
27
Tema 7 Circuite compuse de curent alternativ
Fişa 7.1 Circuitul R-L serie
Se consideră un circuit serie, alimentat de la o sursă de tensiune alternativă
sinusoidală, a cărei tensiune este descrisă de expresia .
Figura 7.1.1 - Schema circuitului RL serie
Aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff, suma tensiunilor la bornele rezistorului şi
inductanţei, este egală cu tensiunea sursei:
în care reprezintă impedanţa complexă a rezistenţei înseriate cu inductanţa.
Figura 7.1.2 - Diagrama fazorială a circuitului RL serie
• Amplitudinea complexă este colineară cu , ceea ce înseamnă că tensiunea
la bornele rezistorului şi curentul ce îl străbate, sunt în fază.
• Amplitudinea complexă este în avans cu faţă de , ceea ce înseamnă că
tensiunea la bornele bobinei este în avans cu faţă de curentul ce o parcurge.
• Curentul este defazat în urma tensiunii la borne cu unghiul φ şi are valoarea
efectivă I=E/Z. Expresia instantanee a curentului este:

,
_

¸
¸

+
·
R
L
arctg t
L R
E
i
ω
ω
ω
sin 2
2 2 2
• Defazajul circuitului:
28
• Impedanţa circuitului:
2 2 2
L R Z ω + ·
• Puterea activă, disipată în rezistor: P=RI
2
• Puterea reactivă a circuitului: Q=ωLI
2
• Puterea aparentă: S=ωI
2
L
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
EXERCIŢIUL: să se determine rezistenţa şi inductanţa proprie unei bobine reale
alimentată la o tensiune cu frecvenţa de 50Hz şi străbătută de un curent de 2A.
Voltmetru indică 24 V, iar wattmetrul 15 W.
ACTIVITATE PRACTICĂ: să se vizualizeze pe ecranul unui osciloscop tensiunea la
bornele bobinei
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul, wattmetrul
- platforme de lucru
29
Fişa 7.2 Circuitul R-C serie
Se consideră un circuit serie, alimentat de la o sursă de tensiune alternativă
sinusoidală, a cărei tensiune este descrisă de expresia .
Figura 7.2.1 - Schema circuitului RC serie
Aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff, suma tensiunilor la bornele rezistorului şi
condensatorului, este egală cu tensiunea sursei:
în care reprezintă impedanţa complexă a rezistenţei înseriate cu
condensatorul.
Figura 7.2.2 - Diagrama fazorială a circuitului RC serie
• Amplitudinea complexă , care reprezintă tensiunea la bornele rezistorului,
este colineară cu , ceea ce înseamnă că tensiunea la borne şi curentul
aferente unui rezistor, sunt în fază.
30
• Amplitudinea complexă , ce reprezintă tensiunea la bornele condensatorului,
este în urmă cu faţă de , ceea ce înseamnă că tensiunea la bornele unui
condensator este în urmă cu faţă de curentul ce îl parcurge.
• Curentul în circuitul RC serie are valoarea efectivă I=E/Z şi este defazat înaintea
tensiunii, iar valoarea lui instantanee este:

,
_

¸
¸
+
+
·
CR
arctg t
C
R
E
i
ω
ω
ω
1
sin 2
1
2 2
2
• Defazajul circuitului:
• Impedanţa circuitului:
2 2
2
1
C
R Z
ω
+ ·
• Puterea activă, disipată în rezistor: P=RI
2
• Puterea reactivă a circuitului: Q=I
2
/ωC
• Puterea aparentă: S=I
2
/ωC
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
EXERCIŢIUL: să se determine reactanţa şi impedanţa unui circuit format dintr-un
condensator de 4μF şi un rezistor de 450 Ω, alimentat la o tensiune cu frecvenţa de
500Hz şi străbătută de un curent de 0,1A.
ACTIVITATE PRACTICĂ: să se vizualizeze pe ecranul unui osciloscop tensiunea la
bornele condensatorului.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul
- platforme de lucru
31
Fişa 7.3 Circuitul R-L-C serie
Se consideră un circuit format dintr-un rezistor cu rezistenţa R, o bobină cu
inductanţa L şi un condensator cu capacitatea C, legate in serie la capetele circuitului
aplicându-se o tensiune alternativă.
La bornele rezistorului apare o cădere de tensiune U
R
= I
*
R în fază cu intensitatea I.
La bornele bobinei apare o cădere de tensiune U
L
= I
*
X
L
defazată cu
π
/2 înaintea
intensităţii I.
La bornele condensatorului apare o cădere de tensiune U
C
= I
*
X
C
defazată cu
π
/2 în
urma intensităţii I.
Valorile instantanee ale tensiunii şi intensităţii curentului alternativ se scriu:
u = U
max *
sin
ω
t
i = I
max *
sin(
ω
t -
ϕ
U
R
= I
*
R
U
L
= I
*
X
L
U
C
= I
*
X
C
a) b) c)
a) Dacă U
L
> U
C
,
ϕ
>0, intensitatea curentului este defazată în urma tensiunii, avem efect
inductiv;
b) Dacă U
L
< U
C
,
ϕ
< 0, intensitatea curentului este defazată înaintea tensiunii, avem
efect capacitiv;
c) Dacă U
L
=U
C
,
ϕ
=0, intensitatea curentului şi tensiunea sunt în fază,circuitul se află în
regim de rezonanţă.
Impedanţa circuitului RLC serie: Z =
( )
2 2
C L
X X R − +
unde X
L
=
ω
L = reactanţa inductivă
X
C
=
C ⋅ ω
1
= reactanţa capacitivă
Defazajul dintre tensiunea la bornele circuitului RLC serie şi intensitatea curentului
alternativ tg
ϕ
=
R
C L
U
U U −
=
R
X X
C L

ϕ
U
L
U
R
U
C
U
I
U
R
I
U
C
U
I
U
R
32
REZONANŢA TENSIUNILOR
Dacă în funcţionarea circuitului R-L-C serie se realizează condiţia: U
L
= U
C
rezultă:
X
L
= X
C
, impedanţa Z = R (minim), curentul I
rez
= U/R (maxim), defazajul tgϕ
0
=0
Circuitul se comportă rezistiv, prin el circulând un curent electric maxim, spunându-se
că circuitul este în rezonanţă cu sursa de curent. Condiţia pentru a se realiza rezonanţa
este impusă de egalitatea X
L
= X
C,
de unde:
.
• Astfel,
• Factorul de calitate al circuitului:
CR R
L
Q
0
0
0
1
ω
ω
· ·
• Pentru f
1
<f<f
2
circuitul se comportă ca un filtru trece bandă.
Transferul de energie de la sursă la circuitul R-L-C se va face în regim de rezonanţă
numai dacă frecvenţa curentului alternativ este egală cu frecvenţa proprie ν
0
a
circuitului, care depinde de elementele L şi C.
PUTEREA PE CIRCUITUL R-L-C SERIE
Dacă laturile triunghiului tensiunilor se amplifică cu intensitatea I a curentului, se obţine
un triunghi asemenea cu cel iniţial, dar având ca laturi valori ale unor puteri:
Factorul de putere se defineşte prin relaţiile următoare:
33
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
EXERCIŢIUL: Se consideră un circuit serie RLC, reprezentat în figura de mai jos. Sursa
de tensiune alternativă are valoarea eficace de şi frecvenţa . Se
consideră: , şi .
Determinaţi valorile eficace ale tensiunilor şi curentului din circuit. Reprezentaţi aceste
mărimi într-o diagramă fazorială, evidenţiind bilanţul tensiunilor exprimat de Teorema a
II-a a lui Kirchhoff.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
Pentru circuitul din figură
• Variaţi frecvenţa generatorului, menţineţi tensiunea generatorului contantă şi
măsuraţi curentul prin circuit
• Desenaţi caracteristica curent funcţie de frecvenţă
• Măsuraţi tensiunea pe bobină şi pe condensator la rezonanţa (Ulo,Uco).
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul, surse de tensiune sinusoidală, cu frecvenţa
ajustabilă
- platforme de lucru
34
Fişa 7.4 Circuitul R-L-C paralel
Gruparea elementelor R, L, C în aşa fel încât tensiunea la bornele lor să fie
comună iar curenţii să fie rezultatul ramificării curentului debitat de sursa de curent
alternativ, formează circuitul paralel.
Intensităţile curenţilor prin fiecare ramură au expresiile următoare:
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul curenţilor, se obţine: I
2
= I
R
2
+ (I
C
-I
L
)
2
, de
unde:
Legea lui Ohm este
Admitanţa este
Defazajul curentului faţă de tensiune este dat de relaţiile următoare:
35
REZONANŢA CURENŢILOR
Dacă în circuit, curentul prin bobină este egal cu cel prin condensator rezultă:
• Pulsaţia de rezonanţă şi frecvenţa de rezonanţă sunt
• Admitanţa este minimă:
R
Y
1
0
·
• Factorul de calitate al circuitului
L
R
Q
0
0
ω
·
• Circuitul este un filtru trece bandă pentru 0<f<f
1
şi f
2
<f<∞.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
EXERCIŢIUL: Un circuit rezonant paralel are L=150mH, C=0,1 μF. Calculaţi f
0
, X
L0
şi
X
C0
, I
L0
şi I
C0
pentru U= 1V.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
Pentru un circuit RLC paralel să se măsoare cu ohmmetrul rezistenţa R a bobinei şi să
se calculeze rezistenţa echivalentă a circuitului. Să se măsoare curentul prin bobină şi
prin condensator la rezonanţă.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul, surse de tensiune sinusoidală, cu frecvenţa
ajustabilă
- platforme de lucru
36
Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor de curent alternativ folosind
un soft didactic
Fişa 8.1 Funcţionarea virtuală a circuitelor de curent alternativ
Editoarele grafice sunt produse software destinate proiectării şi testării circuitelor
electrice de orice fel. După ce se realizează un circuit se porneşte simularea şi se pot
citi valorile afişate pe instrumentele conectate în circuit.
Lucrările de laborator se desfăşoară după următorul scenariu general:
1. Verificarea şi reactualizarea unor cunoştinţe dobândite anterior, necesare noii lecţii:
2. Stabilirea sarcinii de lucru şi a modului de lucru
3. Deschiderea soft-ului didactic şi selectarea aplicaţiei corespunzătoare temei.
4. Desfăşurarea activităţii independente sub supravegherea profesorului
5. Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor prin rezolvarea unui test grilă
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
• Comportarea elementelor pasive de circuit în curent alternativ
• Gruparea elementelor pasive de circuit R, L, C
• Producerea tensiunii electromotoare alternative monofazate
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- multimetru analogic şi digital, osciloscopul, surse de tensiune sinusoidală, cu frecvenţa
ajustabilă
- platforme de lucru
- soft didactic
37
Tema 9 Aparate de protecţie
Fişa 9.1 Aparate de protecţie
SIGURANŢELE FUZIBILE sunt aparatele de protecţie cel mai des întâlnite în
instalaţiile electrice.
Ele protejează instalaţiile împotriva scurtcircuitelor şi întrerup circuitul protejat
prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subţire, cu secţiunea corelată cu
curentul de întrerupt şi cu timpul în care trebuie să se topească).
Siguranţele fuzibile sunt alcătuite din trei părţi distincte: soclul, capacul şi patronul
fuzibil propriu-zis.
Elementul fuzibil este realizat sub formă de fir sau bandă.
Nisipul este folosit ca mediu de stingere a arcului electric.

Figura 9.1 Tipuri de siguranţe fuzibile
MĂRIMI CARACTERISTICE:
• Tensiunea nominală;
• Curentul nominal;
• Puterea disipată nominală;
• Frecvenţa nominală;
• Capacitatea de rupere nominală;
• Caracteristica timp de topire-curent
Tipuri de siguranţe fuzibile:
• Siguranţe în tub de sticlă;
• Siguranţe cu filet;
• Siguranţe de M.P.R. de construcţie specială
RELEE DE PROTECŢIE sunt aparate electrice care au rolul de a comanda
deconectarea instalaţiei electrice pe care o protejează în momentul apariţiei unui regim
anormal de funcţionare sau defect.

Releele termice sunt folosite pentru protecţia receptoarelor electrice la solicitările
produse de suprasarcini: I=(1,2…6)I
n.
38
Releele termice se realizează fie ca unităţi distincte fie ca elemente integrate.
Părţile componente ale unui releu termic cu bimetal:
• lamelele bimetalice,
• sistemul mecanic de acţionare a contactelor,
• bornele de racord la circuitul exterior,
• sistemul de reglare a curentului de declanşare,
• sistemul pentru rearmare,
• borne de racord la circuitul bobinei contactorului,
• carcasa din material izolant.
RELEE ELECTROMAGNETICE sunt relee de protecţie care funcţionează
asemănător electromagneţilor.
Elementele principale sunt bobina şi miezul magnetic format dintr-o parte fixă şi o
armătură mobilă basculantă sau rotitoare.

Relee de curent Relee de tensiune
Protejează instalaţiile electrice împotriva
supracurentelor (suprasarcini şi
scurcircuite)
Protejează instalaţiile electrice împotriva
scăderii tensiunii sub o anumita valoare.
Acţionează prin atragerea armăturii mobile
atunci când curentul prin bobina
depăşeşte o anumită valoare reglată.
Acţionează prin respingerea armaturii
mobile atunci când tensiunea la bornele
bobinei scade sub o anumita valoare
(reglata).
Bobina are număr mic de spire şi
conductor de secţiune mare.
Bobina are număr mare de spire şi
conductor de secţiune mica.
Se conectează în serie în circuit (pe o
fază).
Se conectează in paralel cu circuitul.
Pot fi utilizate atât în c.c. cât şi în c.a. întrucât forţa electromagnetică de atracţie a
armăturii mobile este proporţională cu pătratul curentului ce străbate bobina.
Reglarea curentului (tensiunii) se realizează prin modificarea forţei antagoniste a
resortului sau prin variaţia întrefierului (armătura mobilă este atrasă sau respinsă).
39
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
1. Comparaţi releele electromagnetice de curent şi de tensiune, precizând asemănările
şi deosebirile dintre ele. Aveţi drept criterii de comparaţie:
• Modul de conectare a bobinei în circuit;
• Numărul de spire şi secţiunea conductorului din care este realizată bobina;
• Poziţia normală (starea) a contactelor electrice fixe şi mobile;
• Mărimea de intrare;
• Elementele care permit reglarea valorii curentului, tensiunii, de acţionare.
2. Precizaţi asemănări funcţionale între siguranţe şi releele electromagnetice.
3. Montaţi pe un panou:
• Siguranţe cu legături în spate (LS);
• Siguranţe cu legături în faţă (LF);
• Siguranţe cu mare putere de rupere (MPR).
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- siguranţe fuzibile, relee termice, electromagnetice
- platforme de lucru
40
Tema 10 Aparate de comutaţie
Fişa 10.1 Aparate de comutaţie
CONTACTORUL este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică,
electromagnetică sau pneumatică, cu o singură poziţie stabilă, capabil de a stabili,
suporta şi întrerupe curenţii în condiţii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv
curenţii de suprasarcină.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI CONTACTOR SUNT:
• Circuitul principal de curent ( borne de răcitor la circuitul exterior, contacte fixe şi
contacte mobile ).
• Circuitul de comandă (bobina electromagnetului de acţionare, contactele de
autoreţinere şi butonul de comandă ).
• Circuitele auxiliare (contacte de blocare, semnalizare).
• Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere, bobine de suflaj).
• Elemente izolante, elemente metalice , cuva de ulei cu capac, elemente de fixare,
carcasa.

MĂRIMI CARACTERISTICE
- felul curentului in circuitul principal : curent continuu sau curent alternativ ( cu
indicarea frecvenţei ) ;
- tensiunea şi curentul nominal ;
- capacitatea de rupere şi capacitatea de închidere ;
- regimul de lucru al contactorului, caracterizat prin frecvenţa conectărilor şi durata
acestora ;
- natura sarcinii din circuitul comandat.
TIPURI CONSTRUCTIVE:
• După felul curentului din circuitul principal ( circuitul comandat ):
- contactoare si ruptoare de curent continuu ;
- contactoare si ruptoare de curent alternativ.
• După modul de acţionarea contactelor mobile:
- prin electromagneţi
- cu aer comprimat
- mecanic
• După numărul de poli:
- monopolare,
- bipolare,
- tripolare ( cele mai frecvent folosite )
- tetrapolare
• După modul de deplasare a contactelor mobile:
41
- contactoare cu mişcare de rotaţie ( cu o singură întrerupere pe fază )
- contactoare cu mişcare de translaţie
• După mediul de stingere a aerului:
- contactoare cu ulei ;
- contactoare in aer.
REGIMUL DE LUCRU:
- AC 1 - corespunzător sarcinilor pur rezistive ( cuptoare de exemplu );
- AC 2 - corespunzător motoarelor cu inele;
- AC 3 - corespunzător motoarelor cu rotorul in scurtcircuit;
- AC 4 - corespunzător regimului de lucru cu şocuri şi inversări de sens a
motoarelor cu rotorul în scurtcircuit
ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASĂ TENSIUNE sunt echipamente de
comutaţie şi protecţie capabile să închidă, să suporte şi să întrerupă curenţi în condiţii
normale prestabilite şi, de asemenea, să închidă pe o durată specificată şi să întrerupă
curenţi anormali cum sunt curenţii de scurtcircuit.
Spre deosebire de contactoare, întreruptoarele automate se caracterizează prin
faptul că, odată închise contactele principale, ele sunt menţinute în poziţia ,,închis" cu
ajutorul unui zăvor mecanic numit ,,broasca"
TIPURI CONSTRICTIVE:
- întreruptoare automate monopolare ;
- întreruptoare automate tripolare comandate prin buton ;
- întreruptoare automate în construcţie deschisă ;
- întreruptoare automate capsulate ;
- întreruptoare automate limitatoare.

ELEMENTE COMPONENTE:
- circuitul principal de curent format din : contacte principale, contacte de rupere, bobina
de suflaj magnetic, coarne de suflaj şi borne de racord la circuitul exterior;.
- camerele de stingere a arcului electric ;
- piese izolante pentru susţinerea căilor de curent şi separarea fazelor;
- mecanismul de acţionare şi zăvorâre;
- cutia aparatului;
- elementele de protecţie declanşatoare termice, declanşatoare electromagnetice
instantanee sau temporizate, iar la întreruptoarele automate folosite pentru protecţia
motoarelor, şi declanşatoare de tensiune minimă ;
- elementele accesorii : bobine de declanşare, transformatoare de curent, contacte
auxiliare etc.
42
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
1. Compararea contactoarelor şi întreruptoarelor automate, precizând asemănările şi
deosebirile dintre ele.
2. Precizarea funcţiilor îndeplinite de un contactor în circuit.
3. Specificarea tipurilor de protecţii realizate cu întreruptoare automate
4. Se pune la dispoziţie spre verificare un contactor electromagnetic tripolar, cu mişcare
de translaţie: identificaţi subansamblurile componente, demontaţi-le şi notaţi constatările
făcute pentru fiecare element în parte.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- contactoare şi ruptoare, întreruptoare automate
- platforme de lucru
43
Tema 11 Receptoare electrice
Fişa 11.1 Receptoare electrice
LĂMPI DE ILUMINAT sunt dispozitive, care, conectate la reţeaua electrică, produc
radiaţii luminoase.
CORPURI DE ILUMINAT sunt un ansamblu de elemente care susţin, fixează,
alimentează şi protejează lămpile de iluminat. Ele asigură şi o bună distribuţie a fluxului
luminos.
TIPURI DE CORPURI DE ILUMINAT :
1. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI CU INCANDESCENŢĂ
• PENDULUL – este un corp de iluminat suspendat. Cel mai utilizat este
pendulul cu glob opal în care se pot monta lămpi cu puteri de până la 200 W.
Corpul se prinde de plafon printr-un cârlig, tija de suspendare fiind totodata şi
tub de protecţie pentru conductoare. În această categorie de corpuri sunt
incluse lustrele, cu unul sau mai multe braţe.
• PLAFONIERA – este un corp de iluminat care se fixează direct pe plafon;
sunt metalice, din porţelan sau aminoplast; nu permit montarea lămpilor de
puteri mai mari (până la 60 – 100 W), deoarece protejarea în incinte închise
îngreunează degajarea căldurii din interior.
• APLICELE – sunt corpuri de iluminat ce se fixează pe perete; de obicei se
folosesc becuri de 25 – 60 W, fiind mai mult lămpi ornamentale.
2. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE DE JOASĂ
PRESIUNE se execută într-o gamă largă de sortimente, indicate prin simboluri
impuse din litere, fiecare cu semnificaţia ei:
F - corp de iluminat fluorescent;
I - pentru interior;
R - cu reflector (din tablă);
D - cu dispersor (din material plastic);
G - cu grătar difuzant;
A - pentru montaj aparent;
I (al doilea) - pentru montaj îngropat;
S – pentru montaj suspendat.
Simbolurile sunt însoţite de două numere: primul număr indică varianta de fabricaţie
(01, 02, etc.) în timp ce al doilea număr, format din trei cifre, indică:
- prima cifră – numărul de lămpi din corpul de iluminat;
- celelalte două cifre – puterea nominală a unei lămpi.
EXEMPLU: FIA – 01 – 240 => corp fluorescent pentru interior, montaj aparent,
varianta de fabricaţie 1, echipat cu două tuburi fluorescente de 40W.
44
MONTAJE:
MONTAJ “NORMAL” – dacă sunt mai multe lămpi într-un corp, fiecare dintre ele se
va lega la reţea printr-un balast şi starter separat;
MONTAJ “DUO” – balastul B1 este o reactanţă inductivă, iar balastul B2 este o
reactanţă capacitivă;
MONTAJ “TANDEM” – cele două lămpi utilizează în comun un balast.
MONTAJ “FĂRĂ STARTER” – utilizat pentru lămpi de 40W, montate în corpurile
etanşe FIPA.
3. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE DE
ÎNALTĂ PRESIUNE sunt corpuri care se utilizează în iluminatul public, iluminatul
exterior de incintă, iluminatul halelor industriale de mare înălţime (peste 10m), pe
şantiere, etc.
P – corp pentru iluminatul public;
V – corp echipat cu lămpi cu descărcări în vapori de mercur;
VS – corp echipat cu lămpi cu descărcări în vapori de sodium;
A – fără apărători;
B – cu apărător;
45
E – etanş (la praf şi la apă);
C – construcţie “ciupercă”;
S – corp suspendat pe cablu;
c – corp montat în consolă.
În simbolul acestora se află două grupe de numere; primul, dintr-o singură cifră,
indică varianta constructivă, iar al doilea, din mai multe cifre, unde prima cifră indică
numărul de surse cu care se poate echipa corpul (1 sau 2), iar celelalte indică
puterea unei lămpi.
Exemplu: PVA – 2p – 1250 => corp pentru iluminat public cu lămpi cu vapori de
mercur, varianta constructivă 2, pentru montaj pe stâlp, echipat cu o lampă
de 250W.
Fig.11.1 Lampă fluorescentă de înaltă presiune
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
1. Pe o panoplie izolantă să se realizeze schema de montaj pentru o lustră cu cinci
braţe care să „aprindă”, printr-un întrerupător dublu, pe o poziţie, două becuri şi pe
cealaltă poziţie trei becuri:
 Identificarea elementelor schemei;
 Alegerea aparatelor şi sculelor necesare;
 Realizarea legăturilor între elemente;
 Respectarea normelor specifice de protecţie a muncii.
2. Realizarea montajului unui corp de iluminat cu două tuburi fluorescente de 20W
fiecare, în “montaj tandem”.
3. Comentarea diferenţelor survenite între “montajul normal” al unui corp cu două tuburi
şi “montajul în tandem”.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- corpuri de iluminat, multimetru digital/analogic
- conductoare, trusa electricianului
- platforme de lucru
46
47
Tema 12 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune (maxim 220V)
Fişa 12.1 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune
MONTAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
În realizarea circuitelor electrice trebuie avute în vedere următoarele etape:
1. Alegerea (identificarea) aparatelor electrice conform schemei şi
specificaţiei de aparataj.
2. Verificarea aparatelor electrice pentru a se constata dacă sunt apte pentru
montare.
3. Montarea aparatelor electrice conform schemei de montaj.
Înainte de montare trebuie verificate următoarele:
CONDIŢII GENERALE
A. Concordanţa între caracteristicile nominale de lucru ale aparatelor şi cele ale
instalaţiei electrice.
B. Corespondenţa între regimul de funcţionare dintre instalaţie şi regimul de
funcţionare pentru care a fost construit aparatul (regim indicat în prospecte sau în
instrucţiunile de exploatare care însoţesc aparatul).
C. Utilizarea unui aparat cu tipul de protecţie corespunzător pentru mediul de
lucru existent în instalaţie.
În timpul executării lucrărilor de montare se vor respecta următoarele:
REGULI GENERALE
a. Poziţia de funcţionare a aparatelor (indicată în cataloage, instrucţiuni) va fi
respectată întocmai.
b. Legăturile la bornele aparatelor se vor realiza cu conductoare de secţiune
corespunzătoare curentului nominal al aparatului.
 Folosirea conductoarelor mai subţiri provoacă încălziri ce pot depăşi limitele
admise
 Folosirea conductoarelor mai groase provoacă probleme la fixarea la bornele
aparatelor, forţând realizarea legăturii.
c. Şuruburile bornelor se vor strânge bine folosind şurubelniţe sau chei adecvate.
d. În cazul în care aparatul necesită legătura la pământ, aceasta se va face folosind
conductorul indicat în acest sens şi strângând bine şurubul de legătură.
e. Aparatele (carcasele) vor fi bine fixate pe locul de montaj.
f. Aparatele care pentru uşurarea montării necesită desfacerea în componente (ex:
siguranţele fuzibile) se completează integral după fixarea elementului de bază.
g. După montare, la aparatele de protecţie (ex: relee termice, electromagnetice,
întrerupătoare automate …) se vor efectua reglajele necesare în funcţie de
parametrii instalaţiei.
h. Se verifică funcţionarea “la rece”, în absenţa tensiunii, a dispozitivelor de acţionare
ale aparatelor de comutaţie şi de protecţie
i. Se măsoară rezistenţa de izolaţie a diferitelor aparate din instalaţie pentru a verifica
dacă este peste 10MΩ.
48
VERIFICAREA APARATELOR ELECTRICE ÎNAINTE DE MONTAREA ÎN
INSTALAŢII
Verificarea aparatelor este o operaţie ce precede montarea propriu-zisă, având
drept scop validarea sau invalidarea aparatului pentru montaj.
Verificarea cuprinde două mari aspecte:
1. Verificarea concordantelor dintre caracteristicile aparatului electric ales pentru
montare şi caracteristicile prevăzute în documentaţia tehnică întocmită pentru
instalaţia ce trebuie realizată. Acest aspect se verifică având la dispoziţie unul dintre
documentele următoare:
• Specificaţia de aparate;
• Fişa tehnologică;
• Fişa de aprovizionare.
În această verificare se previne montarea în circuit a unor aparate care să
producă:
• Nefuncţionarea instalaţiilor;
• Funcţionarea incorectă a instalaţiei;
• Defectarea altor aparate din instalaţie.
2. Verificarea stării generale (integrităţii) aparatului electric.
Starea generală a aparatelor electrice se verifică prin examinare vizuală, urmărind
o anumită ordine logică (“de la exterior spre interior”):
• Carcasa;
• Placa de bază;
• Căile de curent;
• Contactele;
• Dispozitivul de acţionare (manetă, buton, clapetă, electromagnet);
• Dispozitivul pentru stingerea arcului electric (acolo unde există).
Verificarea, presupune demontarea aparatului pe subansamble şi verificarea
elementelor componente ale fiecărui subansamblu în parte.
SCHEME ELECTRICE DE ALIMENTARE A MAŞINILOR ELECTRICE
Schema electrică de alimentare şi comandă este o reprezentare grafică a instalaţiei
unei acţionări electrice, respectiv a tuturor aparatelor electrice, a maşinilor acţionate
precum şi a legăturilor electrice dintre acestea.
Reprezentarea aparatelor maşinilor în scheme se realizează prin intermediul
semnelor şi simbolurilor convenţionale standardizate.
O schemă electrică de alimentare, comandă şi protecţie cuprinde două mari grupe
de circuite:
 CIRCUITUL DE FORŢĂ, reprezentat cu linie continuă groasă şi care cuprinde
aparatele de conectare la reţea, aparatele de protecţie împotriva suprasarcinilor şi
scurtcircuitelor, maşina electrică acţionată, rezistenţele de pornire, de reglare, etc.
 CIRCUITUL DE COMANDĂ, reprezentat cu linie continuă subţire şi care
cuprinde aparatele de comandă, precum şi elementele de comandă ale aparatelor de
conectare şi de protecţie.
49
S CHEMA ELECTRICĂ DE ALIMENTARE, COMANDĂ ŞI PROTECŢIE PENTRU
PORNIREA UNUI MOTOR ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT,
DE PUTERE MICĂ.
SPECIFICAŢIA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC
Nr.
Crt.
Denumirea aparatului Caracteristici tehnice Tip-cod
Nr.
buc.
Simbol
1 Siguranţa fuzibilă LFI – 25/ 2031 3 e1,e2,e3
2 Releu termic TSA – 10A 3670 1 e6
3 Siguranţa fuzibilă LFm – 25/ 1995 2 e4, e5
4 Contactor TCA – 10A/220 V 4001 1 k
5 Buton pornire 380V/2A 3770 1 bp
6 Buton oprire 380V/2A 3770 1 bo
7 Conductor Fy–1,5mm²; Fy–2,5mm² - - -
ELEMENTELE PRINCIPALE ALE SCHEMEI SUNT:
• Motorul electric “M” (asincron trifazat, cu rotorul în scurtcircuit);
• Contactor electromagnetic cu mişcare de translaţie;
• Siguranţele fuzibile e1-3, e4,5 pentru protecţia la scurtcircuit;
• Releul termic e pentru protecţia la suprasarcină.
50
PORNIREA ŞI INVERSAREA SENSULUI DE ROTATIE LA MOTORUL SINCRON
MONOFAZAT
Motorul asincron monofazat NU ARE AUTOPORNIRE, deoarece cuplul rezultat de
pornire este nul. Pentru a se produce cuplul de pornire se folosesc următoarele două
metode:
• Fie se adaugă o înfăşurare auxiliară pe stator, în serie cu un condensator;
• Fie se ecranează cu o spiră în scurtcircuit porţiuni din polii magnetici care
sunt aparenţi (ca la statorul maşinii de c.c.).
SCHEME DE MONTAJ:
a)
b)
c)
51
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.
CUM PREDĂM?
Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.
ACTIVITATE PRACTICĂ:
1. Întocmiţi schema electrică şi realizaţi montajul de alimentare şi comandă
pentru pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron trifazat
cu rotorul în scurtcircuit.
- Pentru a realiza inversarea sensului de rotaţie folosiţi două contactoare
electromagnetice;
- Întocmiţi un tabel cu specificaţia echipamentului electric necesar;
- Precizaţi şi realizaţi condiţia de interblocaj dintre cele două contactoare
necesară împiedicării realizării schimbării sensului de rotaţie, când
motorul se învârte într-un anumit sens;
- Specificaţi un alt aparat cu care se realizează inversarea sensului de
rotaţie la motorul trifazat.
2. În specificaţia de aparataj a instalaţiei de alimentare a unui motor electric
asincron trifazat se precizează:
Nr.
Crt.
Simbol
Denumire
aparat
Nr. buc.
Caracteristici
tehnice
Furnizort Observaţii
1 K
Contactor
bipolar
1
Un/In = 220V/10 A
Ui = 500 V
Ub = 220 V
Electroaparataj
Bucuresti
Aveţi sarcina de a alege aparatele pentru montaj.
În magazie găsiţi două contactoare pe a căror etichetă sunt trecute următoarele
date:
a) Un/In = 220 V/6A; Ui = 500V; Ub = 220 V.
b) Un/In = 220 V/10A; Ui = 500 V; Ub = 24V.
Analizaţi situaţia şi hotărâţi dacă: aceste contactoare pot fi folosite, iar dacă nu,
argumentaţi decizia.
Ca materiale suport se pot folosi:
- lecţii electronice de tip AEL
- aparate de conectare şi protecţie, de joasă tensiune
- conductoare, trusa electricianului
- platforme de lucru
52
IV. Fişa de progres
Numele elevului_____________________________________
Clasa: _________________________
Numele profesorului: _________________________
Competenţe
care trebuie
dobândite
Activităţi efectuate şi
comentarii
Data
activitatii
Evaluare
Admis Respins Refacere
C 1:
Realizează
circuite
electrice de
curent
continuu.
Activitate 1
Activitate 2
Activitate 3
C 2:
Realizează
circuite
electrice de
curent
alternativ.
Activitate 4
Activitate 5
Activitate 6
C 3:
Utilizează
aparate de
curent
alternativ de
joasă
tensiune.
Activitate 7
Activitate 8
Activitate 9
Comentarii Priorităţi de dezvoltare
53
• Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia
legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice
generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi evaluate.
Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte
lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de
specializarea clasei.
• Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev,
materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante
pentru planificare sau feed-back.
• Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care
elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module.
Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru
ceea ce va urma.
• Competenţele care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi
dobândite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe
sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.
• Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice, reţete,
seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de
informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.
Notă: acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului
elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata
derulării modulului, aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, în
acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză.
54
V. Bibliografie
1. *** Colectia revistei “Ştiinţa pentru toţi“.
2. *** Dicţionar Politehnic, Editura Tehnică, Bucureşti, 1967.
3. *** Enciclopedia tehnică şi ilustrată, Editura Teora, Bucureşti, 1999.
4. *** Evoluţia Tehnologică, Editura Aquila 1993, Oradea, 2001.
5. Bălăşoiu, D., Bălăşoiu, T., Maşini electrice şi acţionări, Sinteze pentru
Examenul Naţional de Bacalaureat, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
6. Botan, N., Popescu, C., Popescu, S., Maşini electrice şi acţionări,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
7. Canescu, T., Huhulescu, M., Dordea, R., Aparate electrice de joasă
tensiune - îndreptar, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
8. Canescu, T., ş.a., Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică
industrială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
9. Fransua, Al., Canescu, S., Electrotehnică şi electronică, Manual pentru
licee de specialitate, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1972.
10. Fratiloiu, Gh., Tugulea, A., Vasiliu, M., Electrotehnică şi electronică
aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
11. Hilohi, S., Popescu, M., Instalaţii şi echipamente electrice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
12. Mares, F., Bălăşoiu, T., Fetecau, Gr., Enache, S., Federenciuc, D.,
Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare
automată – Manual pentru clasele a XI-a şi a-XII-a, Editura Economică,
Bucureşti, 2000.
13. Mihoc, D., Sinulescu, D., Popa, A., Aparate electrice şi automatizări,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
14. Mira, N., ş.a., Instalaţii şi echipamente electrice – Manual pentru clasele
a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de electrotehnică şi şcoli
profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
15. Mira, N., ş.a., Instalaţii electrice industriale. Întreţinere şi reparaţii –
Manual pentru clasa a XI-a, licee industriale şi şcoli profesionale, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1986.
16. Robe, M., ş.a., Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric,
Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2000.
17. Robe, M., ş.a., Laborator – Bazele electrotehnicii, instruire practică,
Editura Economică, Bucureşti, 2003.
18. Sinulescu, D., Huhulescu, M., Casin, V., Calin, I., Aparate electrice de
joasă tensiune: montare, întreţinere, exploatare, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1971.
19. Ursea, P.C., Rouadedeal, F., Ursea, B.P., Electrotehnică aplicată,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.
55

AUTOR: Dr.ing. LUCICA STĂNCULEANU- profesor gradul I, Grup Şcolar Tehnologic „Dimitrie Filipescu” Buzău

COORDONATOR: FLORIN IORDACHE- inginer telecomunicaţii

CONSULTANŢĂ:

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ZOICA VLĂDUŢ – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European, în cadrul POS DRU 20072013

2

CUPRINS
I. INTRODUCERE...............................................................................................................................4 II. DOCUMENTE NECESARE PENTRU ACTIVITATEA DE PREDARE....................................5 III. Resurse............................................................................................................................................7 Tema 1REZISTOARE ELECTRICE...............................................................................................7 Fişa suport 1.1. Marcarea rezistoarelor........................................................................................7 Fişa suport 1.2. Asocierea rezistoarelor.....................................................................................11 Tema 2 Surse de curent continuu...................................................................................................13 Fişa suport 2.1.Surse de curent continuu...................................................................................13 Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu............................................................15 Fişa 3.1 Legile electrocineticii...................................................................................................15 Fişa 3.2 Teoremele lui Kirchhoff...............................................................................................16 Tema 4 Analizarea circuitelor de curent continuu pe baza valorilor măsurate utilizând legile şi teoremele studiate...........................................................................................................................18 Fişa 4.1 Metode şi teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu................................18 Tema 5 Bobine................................................................................................................................21 Fişa 5.1 Bobine...........................................................................................................................21 Tema 6 Condensatoare...................................................................................................................23 Fişa 6.1 Condensatoare..............................................................................................................23 Tema 7 Circuite compuse de curent alternativ...............................................................................28 Fişa 7.1 Circuitul R-L serie........................................................................................................28 Fişa 7.2 Circuitul R-C serie........................................................................................................30 Fişa 7.3 Circuitul R-L-C serie....................................................................................................32 Fişa 7.4 Circuitul R-L-C paralel.................................................................................................35 Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor de curent alternativ folosind un soft didactic.............37 Fişa 8.1 Funcţionarea virtuală a circuitelor de curent alternativ...............................................37 Tema 9 Aparate de protecţie..........................................................................................................38 Fişa 9.1 Aparate de protecţie......................................................................................................38 Tema 10 Aparate de comutaţie.......................................................................................................41 Fişa 10.1 Aparate de comutaţie..................................................................................................41 Tema 11 Receptoare electrice........................................................................................................44 Fişa 11.1 Receptoare electrice....................................................................................................44 Tema 12 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune (maxim 220V)......................................48 Fişa 12.1 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune..........................................................48 IV. Fişa de progres.............................................................................................................................53 V. Bibliografie....................................................................................................................................55

3

I. INTRODUCERE
Modulul CIRCUITE ELECTRICE este destinat pregătirii cursanţilor din / an, din care laborator tehnologic – 36 ore. Materialul de predare se adresează profesorilor, fiind structurat în resurse, sugestii pentru planificarea activităţilor de predare, sugestii de organizare a lecţiilor, fişe suport pentru profesori, fişe rezumat şi bibliografie. Precizăm că materialul de predare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională; pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a competenţelor conform probelor de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite în modul, profesorul, are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare şi în special cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Înainte de utilizarea materialelor de predare propuse, profesorul trebuie să cunoască particularităţile colectivului de cursanţi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele în raport cu cerinţele clasei. Materialul de predare CIRCUITE ELECTRICE este destinat profesorilor care asigura pregătirea cursanţilor în domeniul INFORMATICĂ, nivel trei avansat, calificarea TEHNICIAN INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII şi a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European, în cadrul POS DRU 2007-2013. domeniul INFORMATICĂ, nivel 3 avansat, , însumează 1,0 credit şi are alocate un număr de 54 de ore

4

II. DOCUMENTE NECESARE PENTRU ACTIVITATEA DE PREDARE
Abordarea conţinuturilor din materialul de predare CIRCUITE ELECTRICE s-a făcut în raport cu Standardul de Pregătire Profesională şi Curriculum-ului aferente calificării TEHNICIAN INFRASTRUCTURĂ REŢELE DE TELECOMUNICAŢII. Aceste documente se găsesc pe pagina www.tvet.ro, secţiunea Curriculum-SPP, dar şi pe pagina www.edu.ro, secţiunea Învăţământ preuniversitar. Modulul CIRCUITE ELECTRICE conţine o unitate de competenţe tehnice generale. UC CIRCUITE ELECTRICE C 1: Realizează circuite electrice de curent continuu. C 2: Realizează circuite electrice de curent alternativ. C 3: Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune. În urma parcurgerii conţinuturilor modulului, urmărind atingerea tuturor competenţelor vizate, cursanţii vor fi capabili să: • • • • identifice rezistoarele după marcaj; aleagă sursa de alimentare în funcţie de parametrii sursei; realizeze circuite cu rezistoare şi surse după o schemă electrică dată; măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent continuu; • analizeze circuitele de curent continuu, pe baza valorilor măsurate, utilizând legile şi teoremele studiate; • identificarea bobinelor şi a condensatoarelor după marcaj; • realizeze circuite de curent alternativ cu rezistoare, condensatoare, bobine; • măsoare şi să noteze parametrii circuitelor de curent alternativ, folosind soft didactic; • interpreteze rezultatele obţinute pe cale practică şi prin simulare; • identifice aparatele de protecţie, comutaţie şi a receptoarelor de joasă tensiune; 1,0 credit

5

3 Circuitul R-L-C serie Fişa 7.• realizeze circuite de curent alternativ de joasă tensiune cu aparate de protecţie.1 Circuite joasă tensiune (maxim 220V) de curent alternativ de joasă tensiune 6 .2 Teoremele lui Kirchhoff Tema 4 Analizarea circuitelor de curent Fişa 4.1 Metode şi continuu pe baza valorilor măsurate teoreme pentru utilizând legile şi teoremele studiate studiul circuitelor de curent continuu Tema 5 Bobine Fişa 5.4 Circuitul R-L-C paralel Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor Fişa 8.1 Circuitul alternativ R-L serie Fişa 7.2 Circuitul R-C serie Fişa 7. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREDARE Competenţe/rezultat e ale învăţării C1 Realizează circuite electrice de curent continuu Teme Tema 1 Rezistoare electrice Fişe suport C2 Realizează circuite electrice de curent alternativ C3 Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune Fişa 1.1 Marcarea rezistoarelor Fişa 1.1 Aparate de comutaţie Tema 11 Receptoare electrice Fişa 11.2 Asocierea rezistoarelor Tema 2 Surse de curent continuu Fişa 2.1 Legile curent continuu electrocineticii Fişa 3. comutaţie şi receptoare.1 Condensatoare Tema 7 Circuite compuse de curent Fişa 7.1 Receptoare electrice Tema 12 Circuite de curent alternativ de Fişa 12.1 Aparate de protecţie Tema 10 Aparate de comutaţie Fişa 10.1 de curent alternativ folosind un soft Funcţionarea didactic virtuală a circuitelor de curent alternativ Tema 9 Aparate de protecţie Fişa 9. • verifice funcţionarea circuitelor de curent alternativ de joasă tensiune.1 Surse de curent continuu Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de Fişa 3.1 Bobine Tema 6 Condensatoare Fişa 6.

1.cu ploturi .rezistoare neliniare Rezistoare pentru curenţi tari: .din bandă rezistoare reglabile – reostate – cu cursor . Rezistenţa electrică se poate determina în funcţie de material: R=ρ în care ρ este rezistivitatea materialului l este lungimea conductorului S este secţiunea conductorului l S REZISTOARELE sunt folosite pentru a regla valoarea curentului într-un circuit.III. atât în domeniul curenţilor tari. U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului. RESURSE Tema 1REZISTOARE ELECTRICE Fişa suport 1. Marcarea rezistoarelor DEFINIŢIE: REZISTOARELE sunt elemente pasive de circuit electric a căror funcţionare se bazează pe proprietatea tuturor materialelor conductoare de a opune o rezistenţă la trecerea curentului electric printre ele.cu rezistoare din lichid 7 o . I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor. Aceasta mărime electrică este definită prin legea lui Ohm: R=U/I unde: R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω).potenţiometre . în volţi [V].chimice .rezistoare fixe – din fontă din tablă stanţată . în amperi [A]. CLASIFICARE: o Rezistoare pentru curenţi slabi – bobinate . cât şi în cel al curenţilor slabi.

literele folosite sunt: R.rezistoare marcate în codul culorilor şi în cifre şi litere . .Observaţia dirijată Ca materiale suport se pot folosi: .Se prezintă exemple de rezistoare marcate în codul de litere şi cifre. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe de 3-4 elevi. .Se prezintă exemple de rezistoare marcate în codul de culori. curentul de sarcină maxim şi tensiunea nominală.Exerciţiul: . T care reprezintă coeficienţii de multiplicare: R-x1. EXEMPLU de notare: 2k5 – 2. k.prezentare PowerPoint pentru tipuri de rezistoare .multimetru analogic şi digital 8 . iar a patra .1 MARCAREA REZISTOARELOR: REZISTOARE PENTRU CURENŢI SLABI CODUL DE CULORI: cuprinde patru benzi de culori.1. M. Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. două cifre şi o literă sau trei cifre şi o literă. .fişe cu codul culorilor . G. CODUL DE LITERE şi CIFRE: cuprinde trei sau patru caractere.5kΩ sau 2500Ω 25R . k-x10³. primele trei benzi reprezentând valoarea rezistenţei.25Ω REZISTOARE PENTRU CURENŢI TARI Se marchează cu valori: rezistenţa nominală.REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ: Fig.toleranţa.lecţii electronice de tip AEL .

1 x 0.000 =330 kohm banda 4 [maro] -> toleranta 5% 9 . tolerant a 5% rezistor 330 kΩ. tolerant a 5% banda banda banda banda 1 2 3 4 [ gri ] -> 8 [roşu] -> 2 [negru] -> x1 => valoarea 82x1 = 82 ohm [auriu] -> toleranta 5% banda 1 [portocaliu] -> 3 banda 2 [portocaliu] -> 3 banda 3 [galben] -> x10.000 x 10.01 5% 10% 20% banda 4 OBS: 1) pentru toleranta de 20% exista practic doar trei inele colorate marcate pe rezistor.CODUL CULORILOR PENTRU REZISTOARE.000 x 10^6 x 10^7 x 10^8 x 10^9 x 0. 2) citirea se face începând cu banda cea mai apropiata de unul dintre terminale.000 x 100. Exemple de rezistoare marcate cu 4 inele colorate: rezistor 82 Ω.MATERIAL SUPORT REZISTOARE MARCATE CU 4 CULORI banda banda banda banda 1 2 3 4 prima cifra semnificativa a doua cifra semnificativa ordinul de multiplicare toleranta culoarea Negru Maro Rosu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Gri Alb Auriu Argintiu fără culoare banda 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 3 x1 x 10 x 100 x 1.000 => valoarea 33x10.

000 x 10^6 x 10^7 x 10^8 x 10^9 x 0.10% 0.96 kohm banda 5 [maro] -> toleranta1% banda 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 3 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 banda 4 x1 x 10 x 100 x 1.REZISTOARE MARCATE CU 5 CULORI banda 1 .50% 0.prima cifra semnificativa banda 2 .ordinul de multiplicare banda 5 .25% 0. toleranta 1% 10 .000 x 10.000 x 100.1 x 0.05% 5% 10% rezistor 30 kΩ.01 banda 5 1% 2% 0.a treia cifra semnificativa banda 4 . toleranta 1% rezistor 1.96 kΩ.a doua cifra semnificativa banda 3 .000 ohm ( 30 kohm ) banda 5 [maro] -> toleranta 1% banda 1 [maro] -> 1 banda 2 [alb] -> 9 banda 3 [albastru] -> 6 banda 4 [maro] -> x10 => valoarea 196x10 =1960 ohm = 1.toleranta culoarea Negru Maro Roşu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Gri Alb Auriu Argintiu Exemple de rezistoare marcate cu 5 inele colorate : banda 1 [ portocaliu ] -> 3 banda 2 [negru] -> 0 banda 3 [negru] -> 0 banda 4 [roşu] -> x100 => valoarea 300x100 = 30.

• Toate rezistoarele sunt supuse la aceeaşi tensiune. MONTAJ PARALEL Fig. PARALEL sau MIXT.1. MONTAJ SERIE Fig. • Aceeaşi intensitate de curent străbate toate rezistoarele.Fişa suport 1. • Rp mai mică decât cea mai mică rezistenţă din gruparea paralel. RELATIA DE CALCUL A REZISTENŢEI ECHIVALENTE: 1/ Rech = 1/R1+1/R2+………+1/Rn Inversa rezistenţei echivalente este egală cu suma inverselor rezistenţelor componente.3 Într-un montaj paralel: • Intensitatea absorbită de ansamblu este egală cu suma intensităţilor absorbite de fiecare rezistor. 1.2 Într-un montaj serie: • Tensiunea la bornele ansamblului este egală cu suma tensiunilor existente la bornele fiecărui rezistor. • Rs mai mare decât cea mai mare rezistenţă din gruparea serie.2. 11 .1. Asocierea rezistoarelor ASOCIEREA REZISTOARELOR: Rezistoarele pot fi legate în SERIE. 2. RELAŢIA DE CALCUL A REZISTENŢEI ECHIVALENTE: Rech = R1+R2+……+Rn Rezistenţa echivalentă este egală cu suma rezistenţelor componente.

CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.determinarea rezistenţei echivalente pentru o grupare paralel. Curenţii prin fiecare dintre elementele divizorului sunt: R2 I1 = I R1 + R2 I2 = I R1 R1 + R2 Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.determinarea erorilor .platforme de lucru 12 .măsurarea cu ampermetrul a intensităţilor curenţilor prin fiecare rezistor a divizorului de curent Ca materiale suport se pot folosi: . .3.multimetru analogic şi digital .lecţii electronice de tip AEL . U I= curentul care trece prin divizor R1 + R2 R2 U2 = U tensiune de la ieşirea divizorului R1 + R2 Prin divizor de curent se înţelege circuitul format din două rezistoare în paralel plasat într-o latură a unui circuit cu scopul de a se obţine prin unul din elemente un curent mai mic decât curentul principal I.determinarea rezistenţei echivalente pentru o grupare serie. . DIVIZORUL DE TENSIUNE ŞI DIVIZORUL DE CURENT Prin divizor de tensiune se înţelege circuitul alcătuit din două rezistoare în serie în scopul de a obţine o tensiune mai mică decât tensiunea U de la bornele sistemului. .activitate practică: .măsurarea cu voltmetrul a tensiunii de la ieşirea divizorului de tensiune .prezentare PowerPoint pentru tipuri de rezistoare .

2.2).1 Tensiunea electromotoare E a unei surse este egală cu tensiunea electrică de mers în gol. rezultă curentul de scurtcircuit Isc = E/ r1.b) şi sursa de tensiune continuă ajustabilă (2.a.3. Fig.Tema 2 Surse de curent continuu Fişa suport 2.1.Surse de curent continuu O sursă reală de tensiune. 2. 2. 2. La funcţionarea în gol (I = 0) rezultă Uo = E. 2.3. Fig.3. a b c 13 . 2. fig.3.2 În schemele electrice.c). Fig. este un generator care are rezistenţa internă r1 diferită de zero. Caracteristica curent – tensiune pentru o sursă reală de tensiune este o dreaptă (fig. generatoarele se reprezintă astfel: surse de tensiune continuă (fig.1. 2. La funcţionarea în scurtcircuit (Uo = 0).

Legarea surselor de curent continuu Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. .măsurarea tensiunii echivalente pentru o grupare serie a surselor de curent continuu.activitate practică: . .măsurarea tensiunii echivalente pentru o grupare paralel a surselor de curent continuu. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.măsurarea tensiunii de mers în gol a unei surse de curent continuu E.platforme de lucru 14 .multimetru analogic şi digital .lecţii electronice de tip AEL . Ca materiale suport se pot folosi: . .

în volţi [V]. a generatorului şi invers proporţională cu rezistenţa totală a circuitului. într-un interval de timp ∆t. o energie de 12 kWh. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. în volţi [V]. 15 . E E I= = Rt R + r unde: Rt – valoarea rezistenţei totale a circuitului măsurata în ohmi (Ω).m. este: Q PJ = Pd = = RI 2 ∆t Unitatea SI de putere este wattul (W) Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. 2. U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului.LEGEA LUI JOULE La trecerea unui curent electric de intensitate I printr-un conductor electric de rezistenţă R. în amperi [A].e.Tema 3 Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu Fişa 3. LEGEA LUI OHM PENTRU O PORŢIUNE DE CIRCUIT Intensitatea curentului care trece printr-un rezistor este direct proporţională cu tensiunea electrică dintre capetele acestuia şi invers proporţională cu rezistenţa rezistorului U I= R unde: R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω).determinarea rezistenţei interne a unei baterii . în ohmi [Ω]. numită putere Joule sau putere electrică disipată. .1 Legile electrocineticii 1. r – valoarea rezistenţei interne a generatorului. E – tensiunea electromotoare a generatorului real. timp de o zi. . I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor. se dezvoltă căldura: Q = RI 2 ∆t Căldura dezvoltată în unitatea de timp. LEGEA TRANSFORMĂRII ENERGIEI ÎN CONDUCTOARELE PARCURSE DE CURENT. LEGEA LUI OHM PENTRU UN CIRCUIT SIMPLU Intensitatea curentului într-un circuit simplu este proporţională cu t.calculaţi puterea electrică a unui receptor care consumă.măsurarea intensităţii curentului electric printr-un circuit format dintr-un rezistor cu rezistenţa de valoare cunoscută pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare.activitate practică: . 3.

2 Teoremele lui Kirchhoff Teorema I lui Kirchhoff se aplică curenţilor într-un nod al unui circuit electric: Teorema I a lui Kirchhoff poate fi enunţată astfel: Suma algebrică a intensităţilor curenţilor din laturile care se ramifică dintr-un nod al unui circuit de curent continuu este nulă: ∑ Ii1 æ Ii2 à Ii3ä N k =1 ± Ik = 0 NOD .multimetru analogic şi digital .m. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.e. Activitate practică 1: se realizează circuitul din figură 16 .platforme de lucru Fişa 3.à I æI 01 02 Figura 3.lecţii electronice de tip AEL .2 Ochi de reţea Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.1 Nod de reţea Teorema a II-a lui Kirchhoff se aplică tensiunilor pe un ochi de circuit electric Teorema a II-a a lui Kirchhoff poate fi enunţată astfel: • Suma algebrică a tensiunilor la bornele laturilor ce alcătuiesc un ochi de reţea este nulă: N ∑k =1 ± U k = 0 • Suma algebrică a t.Ca materiale suport se pot folosi: . ale surselor din laturile unui ochi de reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune pe rezistoarele laturilor: N N ∑k =1 ± E k = ∑k =1 ± Rk I k Figura 3.

. R2. conectând voltmetrul la bornele fiecărei rezistenţe . şi tensiunea sursei de alimentare E .- Să se măsoare intensitatea curentului I şi tensiunea sursei de tensiune variabilă E.Să se măsoare tensiunile pe R1. I3 .Să se verifice prima teoremă a lui Kirchhoff Activitate practică 2: . I2. R3.lecţii electronice de tip AEL .Să se măsoare intensitatea curentului I.platforme de lucru 17 .Să se măsoare intensităţile I1.multimetru analogic şi digital .Să se verifice a-II-a teoremă a lui Kirchhoff Ca materiale suport se pot folosi: .

2.Latură alcătuită numai dintr-un rezistor (Em=0) ...2.m.. Se obţine sistemul de ecuaţii:  ∑ ± I m = 0( a = 1. 18 .2... Pentru un circuit de curent continuu cu L laturi şi N noduri se pot scrie N-1 ecuaţii între cele L intensităţi ale curenţilor prin laturi şi L-N+1 ecuaţii între cele L tensiuni la bornele laturilor.2.L. Situaţii particulare: .2.. (Rm=0) Sistemul de ecuaţii pentru un circuit de curent continuu analizat cu teoremele lui Kirchhoff:  ∑ ± I k = 0( a = 1.Tema 4 Analizarea circuitelor de curent continuu pe baza valorilor măsurate utilizând legile şi teoremele studiate Fişa 4.L scrise pentru cele L laturi.e.e. dacă s-ar afla singură în circuit. ( N − 1) )  m∈a  ± U = 0( p = 1.... astfel încât. reprezintă tensiunile la bornele laturilor Sistemul de ecuaţii trebuie completat cu încă L ecuaţii pentru a putea fi rezolvat.1 Metode şi teoreme pentru studiul circuitelor de curent continuu 1. în serie cu rezistoare.. cu m=1. reprezintă intensităţile curenţilor prin laturi Um. cu m=1.2.. 2L. ( L − N + 1) ) ∑ m m∈ p  format din L ecuaţii cu un număr dublu.. ecuaţiile de legătură sunt: Em+Um= RmIm unde m=1... rezistenţa internă rămânând în circuit.m.2.Latură formată numai dintr-o sursă de t.. ale circuitului. • Verificarea soluţiei. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU AJUTORUL TEOREMELOR LUI KIRCHHOFF Etapele de rezolvare a unui circuit de curent continuu: • Stabilirea sistemului de ecuaţii al circuitului.…. ( N − 1) )  k∈a  ±E = ∑ m m∈ p ± Rm I m ( p = 1. de necunoscute. În cazul în care circuitul cuprinde şi surse reale de tensiune acestea trebuie considerate ca surse ideale de tensiune. ( L − N + 1) ) ∑ m∈ p  2.….L.….. când se elimină din circuit o sursă se anulează tensiunea sa electromotoare. şi anume: Im. • Rezolvarea sistemului de ecuaţii. Dacă circuitul are numai rezistoare şi surse de tensiune. METODA SUPERPOZIŢIEI Teorema superpoziţiei: intensitatea curentului electric prin orice latură este suma algebrică a intensităţilor curenţilor pe care i-ar stabili în acea latură fiecare dintre sursele de t.

dacă laturile ar avea bornele legate în scurtcircuit. Metoda se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii obţinute prin aplicarea teoremelor lui Kirchhoff. curenţi fictivi. Rezistenţa comună a două ochiuri este rezistenţa laturii comune celor două ochiuri dacă latura comună este parcursă în acelaşi sens de curenţii celor două ochiuri. Rezistenţa proprie a unui ochi. Metoda se foloseşte pentru reducerea numărului de ecuaţii obţinute prin aplicarea teoremelor lui Kirchhoff. 4. METODA CURENŢILOR DE OCHIURI Curenţii de ochiuri sau curenţii ciclici sunt acei curenţi ce fiecare parcurge toate laturile ce alcătuiesc un ochi independent. 5. Conductanţa proprie unui nod. prin alegerea unor noi necunoscute. tensiunile nodurilor. se calculează ca suma conductanţelor laturilor legate la acel nod. Conductanţa de cuplaj dintre două noduri este egală cu suma de semn schimbat a conductanţelor laturilor ce leagă direct cele două noduri. prin alegerea unor noi necunoscute. este suma rezistenţelor laturilor ochiurilor. METODA POTENŢIALELOR NODURILOR Această metodă rezolvă un circuit de curent continuu alegând ca necunoscute tensiunile la noduri. R31 Relaţiile dintre cele două seturi de elemente sunt: R12 R31 R1 = R12 + R23 + R31 R2 = R3 = R23 R12 R12 + R23 + R31 R31 R23 R12 + R23 + R31 Transfigurarea stea-triunghi Elementele reţelei stea sunt: G1. G3 Elementele reţelei triunghi sunt: G12. Curenţii de scurtcircuit se calculează prin adunarea algebrică a curenţilor pe care i-ar injecta în nod sursele din laturile legate la acel nod. R2. G23. R3 Elementele reţelei triunghi sunt: R12. întotdeauna pozitivă. METODE DE TRANSFIGURARE Transfigurarea triunghi-stea: Elementele reţelei stea sunt: R1. G2. G31 Relaţiile dintre cele două seturi de elemente sunt: 19 . R23. întotdeauna pozitivă.3.

Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.Determinarea intensităţilor curenţilor dintr-un circuit de curent continuu format din două ochiuri .platforme de lucru 20 . metoda potenţialelor nodurilor . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.G12 = G23 = G31 = G1G2 G1 + G2 + G3 G 2 G3 G1 + G2 + G3 G3 G1 G1 + G2 + G3 Metoda se aplică pentru simplificarea studiului circuitelor de curent continuu.lecţii electronice de tip AEL . teorema superpoziţiei.Determinarea rezistenţelor unei grupări stea aplicând transfigurarea unui triunghi.Determinarea conductanţelor unei grupări triunghi prin transfigurarea unei reţele stea Ca materiale suport se pot folosi: . aplicând metoda curenţilor de ochiuri .Determinarea intensităţilor curenţilor dintr-un circuit de curent continuu format din trei ochiuri . -EXERCIŢIUL: . trei laturi şi două noduri. aplicând teoremele lui Kirchhoff.multimetru analogic şi digital . şase laturi şi patru noduri. .

încât să formeze una sau mai multe spire. poliester sau din ceramică/porţelan) • După formă: . melamina.bobine toroidale 21 .etc. Efectul Joule este prezent. • Rezistenţa R a bobinei este o mărime care se poate evidenţia din legea lui Ohm. • PARAMETRII BOBINELOR: • Tensiunea nominală Un este tensiunea maximă pentru care se dimensionează izolaţia bobinei.textolit). direct proporţional cu valoarea rezistenţei bobinei. de numărul 2 A de spire şi de materialul miezului magnetic. • Într-un circuit de curent continuu o bobină ideală nu înmagazinează energie electrică şi nu transformă energia electromagnetică prin efect Joule: unica sa funcţie este aceea de a înmagazina energie magnetică şi este complet caracterizată prin mărimea inductanţă Bobina reală se caracterizează prin mărimile L. conform relaţiei L = µN sau de l Θ fluxul magnetic şi de curentul care străbate bobina L = i • Simboluri grafice pentru bobine: CLASIFICAREA BOBINELOR: • După domeniul de utilizare: .bobine cu carcasă. dacă bobina este alimentată cu tensiune continuă.Tema 5 Bobine Fişa 5. când numărul spirelor este mic şi grosimea conductorului suficientă pentru a asigura rigiditatea bobinei.bobine fără carcasă. • Inductanţa proprie a bobinei L depinde de dimensiunile acesteia.) . Bobina ideală este un element de circuit care se caracterizează numai prin mărimea fizică numită inductanţă sau inductivitate. bobine de reactanţă.bobine paralelipipedice . automatizări) . C şi R.bobine de inducţie (aparate electromedicale. uneori realizate direct pe miezul magnetic. din materiale stratificate (pertinax. aprinderea amestecurilor explozive) • După construcţie: . transformatoare.bobine cilindrice . electromagneţi.bobine pentru curenţi slabi (telecomunicaţii.bobine pentru curenţi tari (declanşatoare.1 Bobine Prin bobină se înţelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel înfăşurat. . din materiale termoplastice şi termorigide (bachelita.

.• După frecvenţa de utilizare: . N=1000spire şi aria A=10cm2. • Materiale electroizolante.platforme de lucru 22 .Identificarea diferitelor tipuri de bobine după aspect .Identificarea materialelor conductoare şi electroizolante pentru bobinele unui transformator şi pentru înfăşurarea unui motor. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.bobine de joasă frecvenţă . -EXERCIŢIUL: . . .Măsurarea valorii inductivităţii diferitelor tipuri de bobine. Al).bobine de înalta frecvenţă (radiofrecvenţa) . Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.bobine de audiofrecvenţa MATERIALELE din care se execută bobinele se pot împărţi în: • Materiale electroconductoare (Cu.lecţii electronice de tip AEL .25cm. Ca materiale suport se pot folosi: . folosind o punte RLC (analogică sau digitală). feromagnetice şi electrodinamice.multimetru analogic şi digital. • Materiale auxiliare. punte RLC .Determinarea inductanţei unei bobine cu lunginea l=6.Compararea din punct de vedere constructiv a bobinelor din aparatele electromagnetice.

măsurate la frecvenţa la care se măsoară capacitatea nominală. în m S – suprafaţa armăturilor. Q – cantitatea de electricitate. [Ω] – raportul dintre tensiunea continuă aplicată unui condensator şi curentul electric care îl străbate.  TANGENTA UNGHIULUI DE PIERDERI: tgδ – raportul dintre puterea activă Pa. în m² PARAMETRII CONDENSATOARELOR>  CAPACITATEA NOMINALĂ: Cn. 23 . în F/m. a acestuia. Mărimea fizică care defineşte un condensator este CAPACITATEA ELECTRICĂ. Condensatorul este format din două armături conductoare separate între ele printr-un material electroizolant numit dielectric. Q C= U unde: C – capacitatea condensatorului.  TENSIUNEA NOMINALĂ: Un.Tema 6 Condensatoare Fişa 6. U – tensiunea electrică.  TOLERANŢA: t.85*10-12. [C2/Nm2] εr – permitivitatea dielectrică relativă a mediului d – distanţa dintre armături. ε0 – permitivitatea dielectrică a vidului = 8. S C =ε d ε = ε 0ε r unde: ε – permitivitatea absolută a materialului (constant dielectrică). volt [V]. Pr.1 Condensatoare CONDENSATORUL ELECTRIC este un dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe proprietatea înmagazinării unei cantităţi de electricitate. la un minut de la aplicarea tensiunii. Farad [F]. Coulomb [C]. [V] – este tensiunea continuă maximă sau tensiunea efectivă maximă care poate fi aplicată continuu la terminalele condensatorului în gama temperaturilor de lucru. Capacitatea unui condensator este funcţie de suprafaţa armăturilor. de distanţa dintre ele şi proprietăţile dielectricului definite prin constanta dielectrică sau permitivitatea materialului. [F] – respectiv capacitatea la care este realizat condensatorul şi este înscrisă pe corpul acestuia.  REZISTENŢA DE IZOLAŢIE: Riz. [%] – abaterea maximă a valorii reale a capacităţii faţă de valoarea ei nominală. care se disipă pe condensator şi puterea reactivă.

variabile .carcasa din material plastic REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ MARCAREA CONDENSATOARELOR • • CODUL CULORILOR COD DE LITERE ŞI CIFRE 24 .condensatoare pentru curent continuu .ceramice . ceramică) organic (hârtie.)  după construcţie: . sticlă.condensatoare pentru curent alternativ  după tensiunea de lucru: .semireglabile  după regimul de lucru: .fixe . aer. lac.CLASIFICARE:  După natura dielectricului: .condensatoare de înaltă tensiune (PESTE 100V)  după material: . gaz) lichid (ulei) solid – anorganic (mică.cu dielectric – gazos (vid.condensatoare de joasă tensiune (SUB 100V) .carcasa metalică .

Asocierea serie CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE 1/Ce = 1/ C1 + 1/C2 + … + 1/Cn Inversa capacităţii echivalente este egală cu suma inverselor capacităţilor. Asocierea paralel CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE Ce = C1 + C2 + … + Cn Capacitatea echivalentă este egală cu suma capacităţilor componente. 2. 25 .ASOCIEREA CONDENSATOARELOR 1.

variabile .Citirea valorilor condensatoarelor marcate în Codul culorilor.determinarea capacităţii echivalente pentru o grupare paralel. reglabile. folosind un capacimetru sau o punte RLC (analogică sau digitală). -EXERCIŢIUL: . . nepolarizate. pentru marcarea condensatoarelor.Măsurarea valorii capacităţii diferitelor tipuri de condensatoare.Identificarea diferitelor tipuri de condensatoare după aspect: polarizate.multimetru analogic şi digital .determinarea capacităţii echivalente pentru o grupare serie. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. Ca materiale suport se pot folosi: .Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. folosind condensatoare ceramice de diferite valori şi tabelul cu Codul culorilor. .platforme de lucru 26 . fixe.lecţii electronice de tip AEL . electrolitice. ceramice. .

27 .

este egală cu tensiunea sursei: în care reprezintă impedanţa complexă a rezistenţei înseriate cu inductanţa.1.1. ceea ce înseamnă că • • tensiunea la bornele bobinei este în avans cu faţă de curentul ce o parcurge. Expresia instantanee a curentului este: E ωL   i= 2 sin  ωt − arctg  2 2 2 R   R +ω L Defazajul circuitului: 28 • . alimentat de la o sursă de tensiune alternativă . ceea ce înseamnă că tensiunea la bornele rezistorului şi curentul ce îl străbate.Diagrama fazorială a circuitului RL serie • Amplitudinea complexă este colineară cu . sinusoidală. Curentul este defazat în urma tensiunii la borne cu unghiul φ şi are valoarea efectivă I=E/Z. sunt în fază.2 . Figura 7.1 Circuitul R-L serie Se consideră un circuit serie. suma tensiunilor la bornele rezistorului şi inductanţei. a cărei tensiune este descrisă de expresia Figura 7.1 .Tema 7 Circuite compuse de curent alternativ Fişa 7.Schema circuitului RL serie Aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff. Amplitudinea complexă este în avans cu faţă de .

lecţii electronice de tip AEL . ACTIVITATE PRACTICĂ: să se vizualizeze pe ecranul unui osciloscop tensiunea la bornele bobinei Ca materiale suport se pot folosi: . wattmetrul . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. disipată în rezistor: P=RI2 Puterea reactivă a circuitului: Q=ωLI2 Puterea aparentă: S=ωI2L Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. osciloscopul.platforme de lucru 29 . iar wattmetrul 15 W. EXERCIŢIUL: să se determine rezistenţa şi inductanţa proprie unei bobine reale alimentată la o tensiune cu frecvenţa de 50Hz şi străbătută de un curent de 2A.multimetru analogic şi digital. Voltmetru indică 24 V.• • • • Impedanţa circuitului: Z = R 2 + ω 2 L2 Puterea activă.

reprezintă impedanţa complexă a rezistenţei înseriate cu Figura 7. care reprezintă tensiunea la bornele rezistorului. este egală cu tensiunea sursei: în care condensatorul.2. suma tensiunilor la bornele rezistorului şi condensatorului.2. sinusoidală. ceea ce înseamnă că tensiunea la borne şi curentul aferente unui rezistor.2 . alimentat de la o sursă de tensiune alternativă . a cărei tensiune este descrisă de expresia Figura 7.Diagrama fazorială a circuitului RC serie • Amplitudinea complexă . 30 .Fişa 7. este colineară cu .2 Circuitul R-C serie Se consideră un circuit serie.Schema circuitului RC serie Aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff.1 . sunt în fază.

Curentul în circuitul RC serie are valoarea efectivă I=E/Z şi este defazat înaintea tensiunii. . disipată în rezistor: P=RI2 Puterea reactivă a circuitului: Q=I2/ωC Puterea aparentă: S=I2/ωC Impedanţa circuitului: Z = R 2 + 2 Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.platforme de lucru 31 . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. ce reprezintă tensiunea la bornele condensatorului. alimentat la o tensiune cu frecvenţa de 500Hz şi străbătută de un curent de 0.1A. osciloscopul .• Amplitudinea complexă este în urmă cu faţă de . EXERCIŢIUL: să se determine reactanţa şi impedanţa unui circuit format dintr-un condensator de 4μF şi un rezistor de 450 Ω. ceea ce înseamnă că tensiunea la bornele unui • condensator este în urmă cu faţă de curentul ce îl parcurge.lecţii electronice de tip AEL . Ca materiale suport se pot folosi: . ACTIVITATE PRACTICĂ: să se vizualizeze pe ecranul unui osciloscop tensiunea la bornele condensatorului.multimetru analogic şi digital. iar valoarea lui instantanee este: E 1   i= 2 sin  ωt + arctg  ωCR  1  2 R + 2 2 ω C • • • • • Defazajul circuitului: 1 ω C2 Puterea activă.

intensitatea curentului şi tensiunea sunt în fază.ϕ UR = I*R UL = I*XL UC = I*XC UC U UL UR U UC I UR I ϕ UR I a) b) c) ϕ >0. intensitatea curentului este defazată înaintea tensiunii. intensitatea curentului este defazată în urma tensiunii. Impedanţa circuitului RLC serie: Z = unde XL = ω L = reactanţa inductivă 1 XC = = reactanţa capacitivă ω ⋅C R2 + ( X L − X C ) 2 Defazajul dintre tensiunea la bornele circuitului RLC serie şi intensitatea curentului U L −UC X − XC alternativ tg ϕ = = L UR R 32 . ϕ =0.circuitul se află în regim de rezonanţă. avem efect a) Dacă UL > UC. La bornele condensatorului apare o cădere de tensiune UC= I*XC defazată cu π /2 în urma intensităţii I. o bobină cu inductanţa L şi un condensator cu capacitatea C. avem efect capacitiv. La bornele rezistorului apare o cădere de tensiune UR = I*R în fază cu intensitatea I. b) Dacă UL< UC . legate in serie la capetele circuitului aplicându-se o tensiune alternativă.3 Circuitul R-L-C serie Se consideră un circuit format dintr-un rezistor cu rezistenţa R. La bornele bobinei apare o cădere de tensiune UL= I*XL defazată cu π /2 înaintea intensităţii I. ϕ < 0. Valorile instantanee ale tensiunii şi intensităţii curentului alternativ se scriu: u = Umax * sin ω t i = Imax * sin( ω t . inductiv. c) Dacă UL=UC.Fişa 7.

spunându-se că circuitul este în rezonanţă cu sursa de curent. Factorul de calitate al circuitului: Q0 = Transferul de energie de la sursă la circuitul R-L-C se va face în regim de rezonanţă numai dacă frecvenţa curentului alternativ este egală cu frecvenţa proprie ν0 a circuitului. prin el circulând un curent electric maxim. PUTEREA PE CIRCUITUL R-L-C SERIE Dacă laturile triunghiului tensiunilor se amplifică cu intensitatea I a curentului. care depinde de elementele L şi C. defazajul tgϕ 0=0 Circuitul se comportă rezistiv. dar având ca laturi valori ale unor puteri: Factorul de putere se defineşte prin relaţiile următoare: 33 .REZONANŢA TENSIUNILOR Dacă în funcţionarea circuitului R-L-C serie se realizează condiţia: UL = UC rezultă: XL = XC. • • • Astfel. curentul Irez = U/R (maxim). impedanţa Z = R (minim).de unde: . ω0 L 1 = R ω0 CR Pentru f1<f<f2 circuitul se comportă ca un filtru trece bandă. Condiţia pentru a se realiza rezonanţa este impusă de egalitatea XL = XC. se obţine un triunghi asemenea cu cel iniţial.

ACTIVITATE PRACTICĂ: Pentru circuitul din figură • Variaţi frecvenţa generatorului.lecţii electronice de tip AEL . Reprezentaţi aceste mărimi într-o diagramă fazorială. şi . Sursa de tensiune alternativă are valoarea eficace de consideră: . evidenţiind bilanţul tensiunilor exprimat de Teorema a II-a a lui Kirchhoff. menţineţi tensiunea generatorului contantă şi măsuraţi curentul prin circuit • Desenaţi caracteristica curent funcţie de frecvenţă • Măsuraţi tensiunea pe bobină şi pe condensator la rezonanţa (Ulo. Se Determinaţi valorile eficace ale tensiunilor şi curentului din circuit. EXERCIŢIUL: Se consideră un circuit serie RLC. osciloscopul. Ca materiale suport se pot folosi: .multimetru analogic şi digital. cu frecvenţa ajustabilă .Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.platforme de lucru 34 . şi frecvenţa . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. surse de tensiune sinusoidală.Uco). reprezentat în figura de mai jos.

se obţine: I2 = IR2 + (IC-IL)2.Fişa 7. de unde: Legea lui Ohm este Admitanţa este Defazajul curentului faţă de tensiune este dat de relaţiile următoare: 35 . Intensităţile curenţilor prin fiecare ramură au expresiile următoare: Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul curenţilor. L.4 Circuitul R-L-C paralel Gruparea elementelor R. formează circuitul paralel. C în aşa fel încât tensiunea la bornele lor să fie comună iar curenţii să fie rezultatul ramificării curentului debitat de sursa de curent alternativ.

lecţii electronice de tip AEL . osciloscopul. surse de tensiune sinusoidală. C=0. cu frecvenţa ajustabilă . CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.1 μF. EXERCIŢIUL: Un circuit rezonant paralel are L=150mH. IL0 şi IC0 pentru U= 1V.multimetru analogic şi digital. Factorul de calitate al circuitului Q0 = Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.REZONANŢA CURENŢILOR Dacă în circuit. ACTIVITATE PRACTICĂ: Pentru un circuit RLC paralel să se măsoare cu ohmmetrul rezistenţa R a bobinei şi să se calculeze rezistenţa echivalentă a circuitului. Ca materiale suport se pot folosi: . XL0 şi XC0. Să se măsoare curentul prin bobină şi prin condensator la rezonanţă. Calculaţi f0. curentul prin bobină este egal cu cel prin condensator rezultă: • Pulsaţia de rezonanţă şi frecvenţa de rezonanţă sunt • • • Admitanţa este minimă: Y0 = 1 R R ω0 L Circuitul este un filtru trece bandă pentru 0<f<f1 şi f2<f<∞.platforme de lucru 36 .

platforme de lucru . osciloscopul.soft didactic 37 . necesare noii lecţii: 2.lecţii electronice de tip AEL . Stabilirea sarcinii de lucru şi a modului de lucru 3. Deschiderea soft-ului didactic şi selectarea aplicaţiei corespunzătoare temei.1 Funcţionarea virtuală a circuitelor de curent alternativ Editoarele grafice sunt produse software destinate proiectării şi testării circuitelor electrice de orice fel. Desfăşurarea activităţii independente sub supravegherea profesorului 5. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.multimetru analogic şi digital. surse de tensiune sinusoidală. 4. ACTIVITATE PRACTICĂ: • Comportarea elementelor pasive de circuit în curent alternativ • Gruparea elementelor pasive de circuit R. cu frecvenţa ajustabilă . Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor prin rezolvarea unui test grilă Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.Tema 8 Simularea funcţionării circuitelor de curent alternativ folosind un soft didactic Fişa 8. Lucrările de laborator se desfăşoară după următorul scenariu general: 1. Verificarea şi reactualizarea unor cunoştinţe dobândite anterior. L. După ce se realizează un circuit se porneşte simularea şi se pot citi valorile afişate pe instrumentele conectate în circuit. C • Producerea tensiunii electromotoare alternative monofazate Ca materiale suport se pot folosi: .

1 Aparate de protecţie SIGURANŢELE FUZIBILE sunt aparatele de protecţie cel mai des întâlnite în instalaţiile electrice. • Puterea disipată nominală. Elementul fuzibil este realizat sub formă de fir sau bandă. Ele protejează instalaţiile împotriva scurtcircuitelor şi întrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subţire. 38 .1 Tipuri de siguranţe fuzibile MĂRIMI CARACTERISTICE: • Tensiunea nominală. • Capacitatea de rupere nominală.P. Nisipul este folosit ca mediu de stingere a arcului electric.Tema 9 Aparate de protecţie Fişa 9. • Siguranţe cu filet. • Siguranţe de M. capacul şi patronul fuzibil propriu-zis.2…6)In. Releele termice sunt folosite pentru protecţia receptoarelor electrice la solicitările produse de suprasarcini: I=(1. • Caracteristica timp de topire-curent Tipuri de siguranţe fuzibile: • Siguranţe în tub de sticlă. Siguranţele fuzibile sunt alcătuite din trei părţi distincte: soclul. • Frecvenţa nominală. Figura 9. cu secţiunea corelată cu curentul de întrerupt şi cu timpul în care trebuie să se topească). • Curentul nominal. de construcţie specială RELEE DE PROTECŢIE sunt aparate electrice care au rolul de a comanda deconectarea instalaţiei electrice pe care o protejează în momentul apariţiei unui regim anormal de funcţionare sau defect.R.

Bobina are număr mic de spire şi conductor de secţiune mare. Se conectează în serie în circuit (pe o Se conectează in paralel cu circuitul. Reglarea curentului (tensiunii) se realizează prin modificarea forţei antagoniste a resortului sau prin variaţia întrefierului (armătura mobilă este atrasă sau respinsă). • • • • • • • RELEE ELECTROMAGNETICE sunt relee de protecţie care funcţionează asemănător electromagneţilor. Părţile componente ale unui releu termic cu bimetal: lamelele bimetalice. Bobina are număr mare de spire şi conductor de secţiune mica. Pot fi utilizate atât în c. întrucât forţa electromagnetică de atracţie a armăturii mobile este proporţională cu pătratul curentului ce străbate bobina. sistemul pentru rearmare. Relee de curent Relee de tensiune Protejează instalaţiile electrice împotriva supracurentelor (suprasarcini şi scurcircuite) Acţionează prin atragerea armăturii mobile atunci când curentul prin bobina depăşeşte o anumită valoare reglată. sistemul mecanic de acţionare a contactelor. fază).a. borne de racord la circuitul bobinei contactorului. Protejează instalaţiile electrice împotriva scăderii tensiunii sub o anumita valoare. 39 . bornele de racord la circuitul exterior.Releele termice se realizează fie ca unităţi distincte fie ca elemente integrate. sistemul de reglare a curentului de declanşare. carcasa din material izolant. cât şi în c. Acţionează prin respingerea armaturii mobile atunci când tensiunea la bornele bobinei scade sub o anumita valoare (reglata).c. Elementele principale sunt bobina şi miezul magnetic format dintr-o parte fixă şi o armătură mobilă basculantă sau rotitoare.

• Mărimea de intrare. Ca materiale suport se pot folosi: . electromagnetice . relee termice. • Siguranţe cu mare putere de rupere (MPR). Comparaţi releele electromagnetice de curent şi de tensiune. Aveţi drept criterii de comparaţie: • Modul de conectare a bobinei în circuit.lecţii electronice de tip AEL . de acţionare. Precizaţi asemănări funcţionale între siguranţe şi releele electromagnetice. • Numărul de spire şi secţiunea conductorului din care este realizată bobina. tensiunii.siguranţe fuzibile. precizând asemănările şi deosebirile dintre ele. ACTIVITATE PRACTICĂ: 1.Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. • Siguranţe cu legături în faţă (LF). • Elementele care permit reglarea valorii curentului. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. 3. • Poziţia normală (starea) a contactelor electrice fixe şi mobile. Montaţi pe un panou: • Siguranţe cu legături în spate (LS).platforme de lucru 40 . 2.

Elemente izolante. capabil de a stabili. . Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. cu o singură poziţie stabilă.prin electromagneţi . regimul de lucru al contactorului. . Circuitele auxiliare (contacte de blocare. electromagnetică sau pneumatică. tensiunea şi curentul nominal .tetrapolare După modul de deplasare a contactelor mobile: 41 • • • • .mecanic După numărul de poli: . bobine de suflaj).contactoare si ruptoare de curent continuu .contactoare si ruptoare de curent alternativ. elemente metalice . inclusiv curenţii de suprasarcină. natura sarcinii din circuitul comandat. • • • • • - MĂRIMI CARACTERISTICE felul curentului in circuitul principal : curent continuu sau curent alternativ ( cu indicarea frecvenţei ) . semnalizare). carcasa. . contacte fixe şi contacte mobile ). suporta şi întrerupe curenţii în condiţii normale de exploatare ale unui circuit.monopolare.1 Aparate de comutaţie CONTACTORUL este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică. Circuitul de comandă (bobina electromagnetului de acţionare.bipolare. TIPURI CONSTRUCTIVE: După felul curentului din circuitul principal ( circuitul comandat ): . cuva de ulei cu capac.cu aer comprimat . ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI CONTACTOR SUNT: Circuitul principal de curent ( borne de răcitor la circuitul exterior. capacitatea de rupere şi capacitatea de închidere . elemente de fixare.tripolare ( cele mai frecvent folosite ) .Tema 10 Aparate de comutaţie Fişa 10. caracterizat prin frecvenţa conectărilor şi durata acestora . contactele de autoreţinere şi butonul de comandă ). După modul de acţionarea contactelor mobile: .

. REGIMUL DE LUCRU: AC 1 . să închidă pe o durată specificată şi să întrerupă curenţi anormali cum sunt curenţii de scurtcircuit. AC 3 . .contactoare cu mişcare de translaţie După mediul de stingere a aerului: . de asemenea.cutia aparatului.contactoare cu ulei . Spre deosebire de contactoare. .închis" cu ajutorul unui zăvor mecanic numit . .elementele de protecţie declanşatoare termice. transformatoare de curent. întreruptoare automate tripolare comandate prin buton .broasca" TIPURI CONSTRICTIVE: întreruptoare automate monopolare . iar la întreruptoarele automate folosite pentru protecţia motoarelor. întreruptoare automate în construcţie deschisă .corespunzător motoarelor cu inele. .contactoare in aer.corespunzător motoarelor cu rotorul in scurtcircuit.mecanismul de acţionare şi zăvorâre. şi declanşatoare de tensiune minimă . contacte auxiliare etc..camerele de stingere a arcului electric . . odată închise contactele principale. . bobina de suflaj magnetic. întreruptoare automate capsulate . - ELEMENTE COMPONENTE: . întreruptoarele automate se caracterizează prin faptul că.elementele accesorii : bobine de declanşare.corespunzător regimului de lucru cu şocuri şi inversări de sens a motoarelor cu rotorul în scurtcircuit - ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASĂ TENSIUNE sunt echipamente de comutaţie şi protecţie capabile să închidă.. declanşatoare electromagnetice instantanee sau temporizate. ele sunt menţinute în poziţia .• . AC 2 . întreruptoare automate limitatoare.piese izolante pentru susţinerea căilor de curent şi separarea fazelor. AC 4 .contactoare cu mişcare de rotaţie ( cu o singură întrerupere pe fază ) . să suporte şi să întrerupă curenţi în condiţii normale prestabilite şi.. 42 . coarne de suflaj şi borne de racord la circuitul exterior.corespunzător sarcinilor pur rezistive ( cuptoare de exemplu ). contacte de rupere.circuitul principal de curent format din : contacte principale.

Precizarea funcţiilor îndeplinite de un contactor în circuit.platforme de lucru 43 . demontaţi-le şi notaţi constatările făcute pentru fiecare element în parte. întreruptoare automate . ACTIVITATE PRACTICĂ: 1. Se pune la dispoziţie spre verificare un contactor electromagnetic tripolar. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. 2.contactoare şi ruptoare.lecţii electronice de tip AEL . Compararea contactoarelor şi întreruptoarelor automate. Specificarea tipurilor de protecţii realizate cu întreruptoare automate 4. 3. precizând asemănările şi deosebirile dintre ele. cu mişcare de translaţie: identificaţi subansamblurile componente.Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. Ca materiale suport se pot folosi: .

sunt metalice. Corpul se prinde de plafon printr-un cârlig. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE DE JOASĂ PRESIUNE se execută într-o gamă largă de sortimente. • PLAFONIERA – este un corp de iluminat care se fixează direct pe plafon. nu permit montarea lămpilor de puteri mai mari (până la 60 – 100 W). CORPURI DE ILUMINAT sunt un ansamblu de elemente care susţin. din porţelan sau aminoplast. 2. cu unul sau mai multe braţe. D . • APLICELE – sunt corpuri de iluminat ce se fixează pe perete. EXEMPLU: FIA – 01 – 240 => corp fluorescent pentru interior.pentru interior. R . echipat cu două tuburi fluorescente de 40W. indicate prin simboluri impuse din litere. fiecare cu semnificaţia ei: F .pentru montaj aparent. Cel mai utilizat este pendulul cu glob opal în care se pot monta lămpi cu puteri de până la 200 W.pentru montaj îngropat. fiind mai mult lămpi ornamentale.cu reflector (din tablă). etc. produc radiaţii luminoase. Ele asigură şi o bună distribuţie a fluxului luminos.1 Receptoare electrice LĂMPI DE ILUMINAT sunt dispozitive. 02. montaj aparent.Tema 11 Receptoare electrice Fişa 11. . de obicei se folosesc becuri de 25 – 60 W. I (al doilea) . care. varianta de fabricaţie 1. fixează.celelalte două cifre – puterea nominală a unei lămpi. S – pentru montaj suspendat.cu grătar difuzant.prima cifră – numărul de lămpi din corpul de iluminat. TIPURI DE CORPURI DE ILUMINAT: 1. indică: . deoarece protejarea în incinte închise îngreunează degajarea căldurii din interior. tija de suspendare fiind totodata şi tub de protecţie pentru conductoare.corp de iluminat fluorescent. I . 44 . A . conectate la reţeaua electrică. CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI CU INCANDESCENŢĂ • PENDULUL – este un corp de iluminat suspendat. G .) în timp ce al doilea număr. În această categorie de corpuri sunt incluse lustrele.cu dispersor (din material plastic). alimentează şi protejează lămpile de iluminat. Simbolurile sunt însoţite de două numere: primul număr indică varianta de fabricaţie (01. format din trei cifre.

CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE DE ÎNALTĂ PRESIUNE sunt corpuri care se utilizează în iluminatul public.MONTAJE: MONTAJ “NORMAL” – dacă sunt mai multe lămpi într-un corp. MONTAJ “DUO” – balastul B1 este o reactanţă inductivă. iluminatul halelor industriale de mare înălţime (peste 10m). iluminatul exterior de incintă. B – cu apărător. 3. MONTAJ “TANDEM” – cele două lămpi utilizează în comun un balast. iar balastul B2 este o reactanţă capacitivă. V – corp echipat cu lămpi cu descărcări în vapori de mercur. VS – corp echipat cu lămpi cu descărcări în vapori de sodium. MONTAJ “FĂRĂ STARTER” – utilizat pentru lămpi de 40W. 45 . montate în corpurile etanşe FIPA. pe şantiere. P – corp pentru iluminatul public. A – fără apărători. etc. fiecare dintre ele se va lega la reţea printr-un balast şi starter separat.

CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi.1 Lampă fluorescentă de înaltă presiune Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică. două becuri şi pe cealaltă poziţie trei becuri:  Identificarea elementelor schemei. echipat cu o lampă de 250W. indică varianta constructivă. 3. c – corp montat în consolă. din mai multe cifre. 2. Exemplu: PVA – 2p – 1250 => corp pentru iluminat public cu lămpi cu vapori de mercur. Ca materiale suport se pot folosi: . ACTIVITATE PRACTICĂ: 1. În simbolul acestora se află două grupe de numere. Fig.  Respectarea normelor specifice de protecţie a muncii.lecţii electronice de tip AEL . varianta constructivă 2. iar celelalte indică puterea unei lămpi. în “montaj tandem”.platforme de lucru 46 . iar al doilea. Pe o panoplie izolantă să se realizeze schema de montaj pentru o lustră cu cinci braţe care să „aprindă”. pe o poziţie. multimetru digital/analogic .conductoare. unde prima cifră indică numărul de surse cu care se poate echipa corpul (1 sau 2). trusa electricianului .  Realizarea legăturilor între elemente. printr-un întrerupător dublu. primul. dintr-o singură cifră. Comentarea diferenţelor survenite între “montajul normal” al unui corp cu două tuburi şi “montajul în tandem”.  Alegerea aparatelor şi sculelor necesare. pentru montaj pe stâlp.11.corpuri de iluminat. S – corp suspendat pe cablu.E – etanş (la praf şi la apă). Realizarea montajului unui corp de iluminat cu două tuburi fluorescente de 20W fiecare. C – construcţie “ciupercă”.

47 .

în absenţa tensiunii. În cazul în care aparatul necesită legătura la pământ. b. Corespondenţa între regimul de funcţionare dintre instalaţie şi regimul de funcţionare pentru care a fost construit aparatul (regim indicat în prospecte sau în instrucţiunile de exploatare care însoţesc aparatul). Concordanţa între caracteristicile nominale de lucru ale aparatelor şi cele ale instalaţiei electrice. Înainte de montare trebuie verificate următoarele: CONDIŢII GENERALE A. Verificarea aparatelor electrice pentru a se constata dacă sunt apte pentru montare. d. întrerupătoare automate …) se vor efectua reglajele necesare în funcţie de parametrii instalaţiei.Tema 12 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune (maxim 220V) Fişa 12. Şuruburile bornelor se vor strânge bine folosind şurubelniţe sau chei adecvate. e. Alegerea (identificarea) aparatelor electrice conform schemei şi specificaţiei de aparataj. C. la aparatele de protecţie (ex: relee termice. instrucţiuni) va fi respectată întocmai. 2. 48 . electromagnetice. h. Montarea aparatelor electrice conform schemei de montaj. forţând realizarea legăturii. Legăturile la bornele aparatelor se vor realiza cu conductoare de secţiune corespunzătoare curentului nominal al aparatului. aceasta se va face folosind conductorul indicat în acest sens şi strângând bine şurubul de legătură. După montare. B. g. c. Poziţia de funcţionare a aparatelor (indicată în cataloage.  Folosirea conductoarelor mai subţiri provoacă încălziri ce pot depăşi limitele admise  Folosirea conductoarelor mai groase provoacă probleme la fixarea la bornele aparatelor. Se verifică funcţionarea “la rece”. 3. Aparatele care pentru uşurarea montării necesită desfacerea în componente (ex: siguranţele fuzibile) se completează integral după fixarea elementului de bază. În timpul executării lucrărilor de montare se vor respecta următoarele: REGULI GENERALE a. f. a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie şi de protecţie i.1 Circuite de curent alternativ de joasă tensiune MONTAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE În realizarea circuitelor electrice trebuie avute în vedere următoarele etape: 1. Se măsoară rezistenţa de izolaţie a diferitelor aparate din instalaţie pentru a verifica dacă este peste 10MΩ. Aparatele (carcasele) vor fi bine fixate pe locul de montaj. Utilizarea unui aparat cu tipul de protecţie corespunzător pentru mediul de lucru existent în instalaţie.

49 . urmărind o anumită ordine logică (“de la exterior spre interior”): • Carcasa. • Contactele. Verificarea cuprinde două mari aspecte: 1. Reprezentarea aparatelor maşinilor în scheme se realizează prin intermediul semnelor şi simbolurilor convenţionale standardizate. În această verificare se previne montarea în circuit a unor aparate care să producă: • Nefuncţionarea instalaţiilor. • Dispozitivul pentru stingerea arcului electric (acolo unde există). buton. precum şi elementele de comandă ale aparatelor de conectare şi de protecţie.   SCHEME ELECTRICE DE ALIMENTARE A MAŞINILOR ELECTRICE Schema electrică de alimentare şi comandă este o reprezentare grafică a instalaţiei unei acţionări electrice. având drept scop validarea sau invalidarea aparatului pentru montaj. clapetă. Verificarea. • Căile de curent. • Defectarea altor aparate din instalaţie.VERIFICAREA APARATELOR ELECTRICE ÎNAINTE DE MONTAREA ÎN INSTALAŢII Verificarea aparatelor este o operaţie ce precede montarea propriu-zisă. aparatele de protecţie împotriva suprasarcinilor şi scurtcircuitelor. Verificarea stării generale (integrităţii) aparatului electric. electromagnet). CIRCUITUL DE COMANDĂ. comandă şi protecţie cuprinde două mari grupe de circuite: CIRCUITUL DE FORŢĂ. presupune demontarea aparatului pe subansamble şi verificarea elementelor componente ale fiecărui subansamblu în parte. Starea generală a aparatelor electrice se verifică prin examinare vizuală. reprezentat cu linie continuă groasă şi care cuprinde aparatele de conectare la reţea. • Fişa tehnologică. etc. • Dispozitivul de acţionare (manetă. maşina electrică acţionată. O schemă electrică de alimentare. 2. reprezentat cu linie continuă subţire şi care cuprinde aparatele de comandă. a maşinilor acţionate precum şi a legăturilor electrice dintre acestea. • Fişa de aprovizionare. de reglare. • Placa de bază. Verificarea concordantelor dintre caracteristicile aparatului electric ales pentru montare şi caracteristicile prevăzute în documentaţia tehnică întocmită pentru instalaţia ce trebuie realizată. • Funcţionarea incorectă a instalaţiei. respectiv a tuturor aparatelor electrice. rezistenţele de pornire. Acest aspect se verifică având la dispoziţie unul dintre documentele următoare: • Specificaţia de aparate.

e3 e6 e4. 3 1 2 1 1 1 - Simbol e1. cu rotorul în scurtcircuit). 1 Siguranţa fuzibilă LFI – 25/ 2 Releu termic TSA – 10A 3 Siguranţa fuzibilă LFm – 25/ 4 Contactor TCA – 10A/220 V 5 Buton pornire 380V/2A 6 Buton oprire 380V/2A 7 Conductor Fy–1. • Contactor electromagnetic cu mişcare de translaţie. • Releul termic e pentru protecţia la suprasarcină. 50 . Fy–2.5 pentru protecţia la scurtcircuit. DE PUTERE MICĂ. buc.e2. e4.5mm². COMANDĂ ŞI PROTECŢIE PENTRU PORNIREA UNUI MOTOR ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT. • Siguranţele fuzibile e1-3. SPECIFICAŢIA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Nr.5mm² Tip-cod 2031 3670 1995 4001 3770 3770 - Nr.SCHEMA ELECTRICĂ DE ALIMENTARE. e5 k bp bo - ELEMENTELE PRINCIPALE ALE SCHEMEI SUNT: • Motorul electric “M” (asincron trifazat. Denumirea aparatului Caracteristici tehnice Crt.

c. • Fie se ecranează cu o spiră în scurtcircuit porţiuni din polii magnetici care sunt aparenţi (ca la statorul maşinii de c.PORNIREA ŞI INVERSAREA SENSULUI DE ROTATIE LA MOTORUL SINCRON MONOFAZAT Motorul asincron monofazat NU ARE AUTOPORNIRE. în serie cu un condensator. Pentru a se produce cuplul de pornire se folosesc următoarele două metode: • Fie se adaugă o înfăşurare auxiliară pe stator. deoarece cuplul rezultat de pornire este nul. SCHEME DE MONTAJ: a) b) c) 51 .).

. iar dacă nu. Ub = 220 V.Pentru a realiza inversarea sensului de rotaţie folosiţi două contactoare electromagnetice. buc. .Precizaţi şi realizaţi condiţia de interblocaj dintre cele două contactoare necesară împiedicării realizării schimbării sensului de rotaţie. Analizaţi situaţia şi hotărâţi dacă: aceste contactoare pot fi folosite. . Întocmiţi schema electrică şi realizaţi montajul de alimentare şi comandă pentru pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit.conductoare. trusa electricianului . 1 Simbol K Denumire aparat Contactor bipolar Nr.Întocmiţi un tabel cu specificaţia echipamentului electric necesar. . când motorul se învârte într-un anumit sens. b) Un/In = 220 V/10A. În specificaţia de aparataj a instalaţiei de alimentare a unui motor electric asincron trifazat se precizează: Nr. 1 Caracteristici tehnice Un/In = 220V/10 A Ui = 500 V Ub = 220 V Furnizort Electroaparataj Bucuresti Observaţii Aveţi sarcina de a alege aparatele pentru montaj. Ui = 500 V. Ub = 24V. argumentaţi decizia.Sugestii metodologice UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de electronică.lecţii electronice de tip AEL .aparate de conectare şi protecţie. de joasă tensiune .Specificaţi un alt aparat cu care se realizează inversarea sensului de rotaţie la motorul trifazat. Ui = 500V.platforme de lucru 52 . Ca materiale suport se pot folosi: . 2. În magazie găsiţi două contactoare pe a căror etichetă sunt trecute următoarele date: a) Un/In = 220 V/6A. ACTIVITATE PRACTICĂ: 1. CUM PREDĂM? Clasa poate fi organizată pe grupe de 3-4 elevi. Crt.

C 3: Utilizează aparate de curent alternativ de joasă tensiune. Comentarii 53 . Fişa de progres Numele elevului_____________________________________ Clasa: _________________________ Numele profesorului: _________________________ Competenţe care trebuie dobândite Evaluare Data activitatii Admis Respins Refacere Activităţi efectuate şi comentarii C 1: Realizează circuite electrice de curent continuu.IV. Activitate 1 Activitate 2 Activitate 3 Activitate 4 Activitate 5 Activitate 6 Activitate 7 Activitate 8 Activitate 9 Priorităţi de dezvoltare C 2: Realizează circuite electrice de curent alternativ.

Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back. Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. • • • • Notă: acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Priorităţi pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie. Competenţele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului. care trebuie dezvoltate şi evaluate. Activităţi efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev.• Competenţe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. reţete. în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză. aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului. 54 . profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. evoluţia legată de diferite competenţe. în mod separat. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.

. instruire practică. Mihoc.a... Canescu. Bucureşti. Instalaţii şi echipamente electrice. Sinteze pentru Examenul Naţional de Bacalaureat. T. Botan. *** Colectia revistei “Ştiinţa pentru toţi“.. Bucureşti.C. Bucureşti. *** Dicţionar Politehnic. 19. Hilohi. *** Enciclopedia tehnică şi ilustrată. Editura Tehnică.. Enache. F. D. D. Sinulescu. 1999. Editura Economică. Aparate electrice şi automatizări. Întreţinere şi reparaţii – Manual pentru clasa a XI-a. M.... A. Huhulescu. 18. Popescu...P. 5. Manual pentru licee de specialitate. 1986.. 1977. Bălăşoiu. T. S. S. Electrotehnică aplicată.. M. Bucureşti... Editura Didactică şi Pedagogică. 11. 14. 15... Robe.. Gh. Gr.. licee industriale şi şcoli profesionale. 1995. Bucureşti. 2000. Vasiliu. Bucureşti. Tugulea.. Editura Didactică şi Pedagogică. Maşini electrice şi acţionări.. Bucureşti. 3.. Oradea. 9. D. Canescu. Calin.a.. Electrotehnică şi electronică aplicată. 6.. Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată – Manual pentru clasele a XI-a şi a-XII-a. Editura Tehnică.. Federenciuc. Maşini electrice şi acţionări. *** Evoluţia Tehnologică. întreţinere. Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric. Huhulescu. Bucureşti... Bucureşti.. Editura Didactică şi Pedagogică. 1995. M. 1994. I.. 2000. Editura Tehnică. 55 . Bălăşoiu. Mira. 10... Instalaţii electrice industriale. Electrotehnică şi electronică. N.. Ursea. Aparate. 2. Editura Teora. 7. Editura Economică. V. Mares. 1980. D. Bucureşti.. M. S. Al.. 1972. 2001. licee industriale cu profil de electrotehnică şi şcoli profesionale. R. Popa. Editura Didactică şi Pedagogică. 8. Popescu. 2003. Ursea... Editura Didactică şi Pedagogică. 1967. Bucureşti. B.a. 4. D. S. M. 1971. T.. Editura Didactică şi Pedagogică. Aparate electrice de joasă tensiune .îndreptar. Laborator – Bazele electrotehnicii. Canescu. Editura Aquila 1993. 17. A. C. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. N. Instalaţii şi echipamente electrice – Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Fetecau. Dordea. exploatare. ş. Robe. Bucureşti. Sinulescu.a. Editura Didactică şi Pedagogică. Casin. Editura Economică Preuniversitaria. P. 2000. Rouadedeal.. Aparate electrice de joasă tensiune: montare. Editura Tehnică. 1994. Editura Economică. Fransua.V. Mira. 13. ş. ş. ş.. N.. M. Bucureşti.. Bălăşoiu. 16. F. T. 1995.a. Editura Didactică şi Pedagogică . Bibliografie 1. 1982. 12. ş. echipamente şi instalaţii de electronică industrială. Fratiloiu. Popescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful