Argument

Un sistem de operare consta intr-un ansamblu de proceduri manuale si module de programe de sistem, care administreaza resursele sistemului de calcul, asigura utilizarea eficienta in comun a acestor resurse si ofera utilizatorului o interfata cat mai comoda pentru utilizarea sistemului de calcul. Se poate aprecia ca un sistem de operare actioneaza ca o interfata intre componenta hardware a unui sistem de calcul si utilizator sau programele de aplicatie.

1

II..... 2..3 CE ESTE UN SISTEM DE OPERARE ? CE ESTE LINUX ? CE ESTE OPEN SURCE? ARHITECTURA SISTEMULUI LINUX EDITAREA SI PROCESAREA DE CONŢINUT GRAFIC..LINUX....SISTEME DE OPERARE CUPRINS : I.. 4......... 1.............. INTRODUCERE IN S...............10 INTRODUCERE MEDII GRAFICE VIZUALIZAREA CONTINUTULUI GRAFIC EDITAREA DE GRAFICA RASTER EDITAREA DE GRAFICA VECTORIALĂ EDITAREA CONTINUTULUI 3D SCANAREA IMAGINILOR BIBLIOGRAFIE.. 1..O....... III.... 2.. 6....pag............. 7............. 4.............15 2 ......pag....... 3......pag........................ 3........................ 5.......

pot realiza diferite sarcini specifice.I. el nestiind alceva decât sa execute programe.Hardware: reprezentând circuitele fizice din care este alcatuit calculatorul. dar si software-ul este la fel de indinspensabil. incluzând aici si rezultatele obtinute cel mai adesea prin intermediul ecranului. în urma executiei. Desigur. Din punct de vedere al utilizatorului. interactiunea dintre calculator si utilizator poate fi descrisa la nivel simplist astfel:primul lanseaza în executie programe.Software: programele care sunt stocate de calculator si care. 3 . calculatorul consta din doua categorii dinstincte de componente: . I. într-o forma grafica sau textuala. . iar cel de-al doilea realizeaza executia propriuzisa a acestora.1 INTRODUCERE ÎN SISTEME DE OPERARE LINUX CE ESTE UN SISTEM DE OPERARE În general. un calculator nu poate exista fara hardware. un calculator oricât de puternic ar fi este complet inutil fara software.

Pentru a evita aceste complicatii inutile a programelor. care ruleaza în permanenta de la pornirea calculatorului si pâna la oprirea lui este sistemul de operare. un program de aplicatie nu trebuie sa cunoasca toate detaliile privind accesul la o anumita resursa. mergând pâna la terminarea fortata a acestora daca nu se conformeaza anumitor reguli. dar întotdeauna este raspunzator pentru functionarea stabila a calculatorului. ceea ce ar duce la mari complicatii. Cea mai importanta componenta a sistemului de operare o reprezinta nucleul. s-a recurs la solutia realizarii unui program intermediar. Acest program special se ocupa de gestiunea resurselor sistemului de calcul. Fiecare program care se executa pe respectivul sistem ar trebui sa trateze toate aceste aspecte. De asemenea. Deoarece toate programele depind de sistemul de operare. Functionalitatile nucleului pot fi mai extinse sau mai reduse. Fragmentele de cod (rutinele) care contin nucleul au posibilitatea de a interveni direct. în cazuri extreme. în executia programelor de aplicatii. Astfel. ci poate solicita ajutorul sistemului de operare. gestiunea tuturor resurselor unui sistem de calcul este o problema care prezinta dificultatii.Daca transferurile de date între procesor si memoria calculatorului se desfasoara relativ usor. Un asemenea program special. dupa cum lau conceput realizatorii sai. deoarece eroarea va afecta orice program care se executa pe calculatorul având instalat sistemul de operare în cauza. din cauza complexitatii unora dintre ele si din pricina faptului ca exista o sumedenie de tipuri (fiecare cu propriile caracteristici si moduri de interactiune) de astfel de dispozitive . oferind diferite servicii aplicatiilor propriu-zise. 4 . o eroare strecurata într-un sistem de operare poate avea efecte mult mai grave decât o eroare aparuta în cadrul unui program de aplicatie. comunicatia cu dispozitivele periferice este mai dificila. interpus între hardware si programele de aplicatii. care faciliteaza accesul la aceasta resursa.

Sistemele de operare ofera si posibilitatea utilizarii unui mediu grafic. I. Un nucleu scris cu erori va conduce aproape sigur mai devreme sau mai târziu. atunci el este multi-tasking. numit si sheel care prezinta o interfata text sau grafica prin intermediul careia utilizatorul are acces la resurse si poate poate utiliza diverse comenzi ale interpretorului.2 CE ESTE LINUX SCURT ISTORIC In anul 1969. 5 . la blocarea calculatorului si pierderi de date. sistemul de operare ofera numeroase utiltitare pentru realizarea diverselor actiuni de mentenanta a componentelor sale. eventual de la distanta . Daca exista posibilitatea ca mai multe persoane sa poata avea acces simultan la sistem. Alaturi de nucleu. sistemul a fost rescris în proaspatul limbaj de programare C devenind astfel portabil si pe alte masini.Evident. În afara de nucleu si drivere. Daca sistemul permite executia mai multor programe simultane la un moment dat. calitatea nucleului reprezinta un factor critic în functionarea în bune conditii a sistemului. atunci sistemul se numeste multi-user (multi-utilizator). sistemul de operare este compus si dintr-un set de drivere. componente optionale care faciliteaza comunicarea cu diverse periferice. acesta fiind o parte componenta a sistemului sau fiind extern. cercetatorii Kenneth Thompon si Denis Ritchie de la ATT&T Beel Labs au început dezvoltarea unui sistem de operare denumit UNIX cu multe ideei preluate dinr-un sistem anterior denumit MULTIX. pune la dispozitie un interpretor de comenzi. Tot sistemul de operare. În 1972.

deci cu cat mai multa memorie RAM.În 1979. De unde puteti obtine Linux ? Cat costa ? Exista mai multe distributii Linux (Slakware. singura componenta majora care îi lipsea fiind nucleul sistemului de operare. a fundatiei FSF (free software foundation). iar în anul 1990 proiectul continea o serie complecta de aplicatii. In plus excesul de memorie este folosit pentru accelerarea operatiilor pe disk. 6 . a fost lansata versiunea V7 de UNIX care a constituit parintele celorlalte implementarii. Prima versiune functionala a nucleului linux a fost lansata pe 5 octombrie 1991.) O distributie reprezinta nucleul Linux impreuna cu anume fisiere de configurare si anume programe. Linux are posibilitatea de a simula memoria RAM folosind un fisier de swap pe harddisk. pornind proiectul GNU cu scopul de a creea o versiune gratuita (open source) a sistemului UNIX. Primul program realizat de Sttalman în cadrul proiectuluiGNU a fost Emacs.Ele nu difera decat prin modul de instalare si intetinere. RedHat. care a devenit operational în 1985. LINUX a aparut ca un proiect al lui Linus Torvalds. Alt pas important în evolutia UNIX a fost înfiintarea în 1984. minimul de memorie RAM este de 8 MB. Este posibil ca unele programe complexe sa necesite foarta multa memorie. cu atat Linux-ul dvs. În momentul de fata se estimeaza ca exista în lume aproximativ 18 milioane de utilizatori Linux.. SuSe. Debian. dar este mult mai lent. de catre Richard Stallman. pe atunci student la Universitatea din Helsinki. are performante mai bune. Ce tip de calculator poate rula Linux ? Pentru a rula Linux aveti nevoie de minim un calculator i386 cu 4 Mb RAM si 50 Mb spatiu liber pe harddisk. Daca doriti sa folositi si sistemul X-Windows.. .

Sistemul Linux include suite complete de aplicatii pentru birou.Linux poate fi utilizat pentru redactarea de texte. pot fi cumparate CD-uri continand aceste distributii la preturi intre 30$ -50$. Aceste preturi reprezinta costul procesarii CD-ului. fiabilitatea si securitatea sa sporite îi ofera posibilitatea de a fi folosit ca server si în medii critice. si multi utilizatori respectând standardele POSIX. care contine practic orice tip de aplicatie. cum ar fi Web. de realizare a prezentarilor si a graficelor. etc. 7 . Este un sistem de operare complet. putând oferi atât servicii specifice Internetului. de redactare profesionista de texte. Acestea sunt disponibile gratuit pe Internet. cum ar fi: Ø Server -Sistemul Linux contine un suport excelent pentru retea.Aceste distributii pot fi descarcate gratuit de pe Internet. Ø Sistem utilizat la serviciu. tiparirea la imprimanta. compatibil UNIX. Linux este un sistem de operare gratuit (open surce). putând juca o varietate de roluri. taxe de expediere. În plus reprezinta un suport perfect multimedia pentru vizionarea de filme sau auditia de piese muzicale sau jocuri. conectarea si navigarea pe Internet. FTP. alcatuit dintr-un program de instalare. Totusi pentru cei care nu au acces la Internet. Ø Sistem personal. dar pot fi achizitionate si sub forma de pachete contra cost constând în CD-uri si manuale de utilizare. suporta toata gama de aplicatii GNU si poseda o interfata grafica X Windows System. posta electonica putând substitui serverele altor sisteme de operare. Sistemul este unul multi-tasking. cum ar fi calcul tabelar. Un sistem Linux. Stabilitatea. Sistemul Linux este alcatuit propriu-zis dintr-un nucleu (kernel) si un numar urias de programe si utilitare. nucleu si aplicatii gata compilate se numeste Distributie Linux.

Contrar opiniei generale. putând fi descarcate fara restrictii de pe Internet. licenta care protejeaza aproape toate programele din lumea Linux.3 CE ESTE OPEN SURCE Termenul de open surce care poate fi întâlnit si sub numele de software free desemneaza programele de calculator fara restrictii de distributie. sunt distribuite de multe ori în progam sursa. suportul tehnic pentru programele open-surce are de cele mai multe o calitate superioara. The Free SoftwareFoundation a creeat GNU . În general persoanele care lucreaza în domeniul open surce sunt persoane mai deschise open minded decât 8 companiile care produc si . sa modifice si sa utilizeze programul. Numeroase companii nu vor sa aiba de a face cu programe open surce pentru ca isi închipuie ca nimeni nu le ofera asistenta tehnica.General Public Foundation. sa aiba acces la codul sursa. Programele numite adeseori si proiecte. care ne garanteaza ca vom avea întodeauna libertatea de a utiliza si distribui programele.Cele mai raspândite distributii Linux sunt:        Fedora/RedHot Mandrake SuSe Debian Caldera Knoppix(life cd) Slackware Diferentele dintre aceste distributii constau în diferitele sisteme de instalare si progamele folosite. Oricine are libertatea de a distribui programe open surce. La fel licenta GPL stipuleaza faptul ca orice produs dezvoltat pe baza programului sub acasta licenta trebuie sa fie tot un produs aflat sub licenta GPL. I. comparativ cu cel oferit în cazul aplicatiilor comerciale. open surce. fara a avea însa dreptul de a îngradi altor persoane accesul la acestea.

Driverele pentru dispozitivele hardware si anumite functii ale nucleului pot fi compilate monolitic. I. Companii ca Red HOT sau Cygnus dovedesc ca softwareul open surce nu este o utopie. mai mult. Administrarea sistemului se efectueaza de catre un utilizator special. exista si companii care ofera asistenta tehnica pentru software open surce. Aceasta interfata poate capata aspecte si moduri diferite în interactiunea cu utilizatorul.comercializeaza programe proprietare. cu rolul de a asigura diverse servicii. în functie de drepturile oferite acestora obtinându-se o buna securitate a sistemului. 9 . în mod sigur ne va ajuta cineva cu placere. principala componenta a sistemului de operare LINUX este nucleul numit si kernel. o interfata complexa. Daca punem o întrebare pe o lista de discutii. Acesta este încarcat în memorie la pornirea calculatorului. Interfata grafica este de tip X WINDOWS. de asemenea a plati un programator sa implementeze ceva nu înseamna ca va scrie un cod de calitate.4 ARHITECTURA SISTEMULUI LINUX La orice sistem de operare compatibil UNIX. În concluzie fenomenul open surce a schimbat modul de gândire al oamenilor si a introdus noi modele de afaceri reprezentând pentru oameni. ca parte integranta din nucleu. La fel ca si la programele obisnuite acesta accepta o serie de argumente si parametri. Accesul la resursele sistemului se realizeaza prin intermediul utilizatorilor creati în sistem. regasite sub numele de procese. de catre un program special numit încarcator de boot. cu posibilitatea lucrului în retea. o adevarata revolutie. numit root. acestia fiind transmisi prin intermediul încarcatorului de boot. precum KDE si GNOME. sau a menegerelor de fereasta. si în special pentru lumea informatici. sau ca module în momentul în care devin necesare sau la dorinta utilizatorului. poarta denumirea de daemoni . În cadrul sistemului pot rula mai multe programe concurente. sau cerem ajutorul autorului. Nucleul este lansat în executie si ramâne în memoria RAM tot timpul utilizarii sistemului LINUX. prin intermediul mediilor desktop. O serie de asfel de pograme care nu interactioneaza cu utilizatorul.

Pentru listare se foloseste un alt model cromatic reprezentat de componenetele: turcoaz. diferentele dintre LINUX si alte sisteme UNIX sunt legate în principal de aspectul managerilor de fereasta si localizarea programelor si a fisierelor de configurare. verde si albastru (RGB). II.1 EDITAREA sI PROCESAREA DE CONŢINUT GRAFIC ÎN LINUX INTRODUCERE În mod frecvent când discutam despre grafica ne referim în general la monitorul folosit. la rezolutia sistemului si la paleta de culori disponibile de aceea vom reaminti câteva dintre notiunile de baza. Sistemul de ferestre utilizat este X Windows System si reprezinta un standard industrial bazat pe modelul client/server. Culorile se mai pot caracteriza si prin alte trei componente: tonul.Deci. fiecare element fiind reprezentatde un pixel astfel numim rezolutie numarul maxim de linii si coloane ale matricei de pixeli. Culorile de baza dupa modelul cromatic este bazat pe trei componente: rosu. zona de afisare este organizata sub forma unei matrice. II. dar cu rolul de verificare a fisierelor stocate pe serverele de fisiere LINUX. La nivel de conceptie ele sunt aproape identice iar trecerea de la un sistem la altul se face reltiv usor. II. galben si negru adica modelul CYMK. saturatia si luminozitateamodelul HSB. Pentru reprezentarea informatiilor de pe ecran. implementarea unei interfete grafice în cazul Linux se realizeaza independent de sistemul de operare. Fiecare mediu grafic pune la dispozitie numeroase utilitare pentru vizualizarea si editarea continutului grafic stocat în diverse forme. În mod uzual se folosesc calculatoare dotate cu tub catodic (CRT) sau cu cristale lichide (LCD).2 MEDII GRAFICE Spre deosebire de alte sisteme de operare. 10 . violet. De remarcat ca datorita faptului ca exista un control strict asupra proceselor si a memorie sistemele LINUX si UNIX nu sunt vulnerabile la virusi. Cu toate acestea au fost concepute programe antivirus pentu LINUX.

totodata permitând utilizatorului sa manipuleze ferestrele si sa lanseze noi aplicatii. programul de instalare configureaza automat Xfree86. fiind dezoltat de MIT si DEC si standardizat de Consortiul X. Ca exemple mai importante de manageri de ferestre se pot enumera: KDE(TheK Desktop Environment)si GNOME(The GNU Network Object Modeling Enviroment) care reprezinta atât medii desktop cât si infrastucturi pentru dezvoltarea aplicatiilor grafice. cum ar fi placa video. mouse-ul. utilizatorul putând alege în care dintre ele sa fie afisata o anumita fereastra. Managerul de ferestre (window manager) ofera mai multe desktopuri virtuale.3 VIZUALIAREA CONŢINUTULUI GRAFIC Fiecare mediu grafic pune la dispozitie nomeroase utilitare pentru vizualizarea si editarea continutului grafic stocat în diverse formate. Windows Maker.Sistemul X Windows are posibilitatea operarii prin retea. managerul de ferestre 3DWM. 11 . monitorul tastatura. Dintre managerii de ferestre care au inspirat actualele medii grafice pot fi mentionati: tvm (Tab Windows System) si CDE (Common Desktop Environment). Pe sistemele Linux este utilizata impementarea numita XFree86 si în majoritatea cazurilor. Astfel o aplicatie X Windows poate rula pe o anumita masina si interactiona cu utilizatorul de pe o alta masina. Acest server accepta conexiuni de la clienti X. managerii de ferestre Enlightment care foloseste GNOME. care pune la dispozitie un mediu tridimensional complet pentru vizualizarea informatiilor grafice. prin retea sau local. II. Serverul X gestioneaza comunicatia cu echipamentele din sistem.

Unul dintre cele mai complexe programe de editare de continut grafic de top raster este GIMP (The GNU Image Manipulation Program) care foloseste filozofia Adobe Paintshop. PCX. Programatorii pot creea propriile extensii prin intermediul unor componente numite Script-Fu. prin alegerea optiunilor din meniul afisat. II. SGI sau TIFF. Unele efecte sunt ajustabile prin intermediul altor ferestre de propritati. poate fi utilizat si pentru preluarea fotografiilor preluate cu camera digitala. Totodata exista programe care pot realizaslide-show-uri. de capturi ecran. De mentionat ca GIMP.4 EDITAREA DE GRAFICĂ RASTER În sistemul de operare Linux avem mai multe tipuri de programe pentru editarea cu grafica raster iar sub KDE avem programele Kpaint sau KeditIcon. cum ar fi Kuickshow din KDE. pentru scanarea documentelor sau generarea de animatii.5 EDITAREA DE GRAFICĂ VECTORIALĂ 12 . GIMP pune la dispozitia utilizatorilor un set complet de filtre grafice. Mai putem mentiona si un alt program de editare grafica care este Image Magic dar acesta nu atinge complexitatea programului GIMP. modele de umplere si tipuri de palete cromatice. EPS. sau de scanare cu programul Kooka.Pentru vizalizarea imaginilor putem utilza programe ca Eye of Gnome care poate fi apelat cu eog sau Kwiew apelat cu kwiew. II. Aceasta fereastra ofera si bara de instrumente standard de editare. Fereastra principala pune la dispozitie meniul principal din care utilizatorul poate alege sa creeze ori sa deschida un fisier sa captureze continutul ecranului sau sa controleze afisarea altor ferestre. afisabile temporar sau permanent. Interfata GIMP recurge la ferestre flotante. Fiecare fisier grafic va fi afisat în câte o fereastra separata de unde vom putea avea acces la diferite functionalitati. BMP sau PNG si pâna la. JPEG. Ksnapshot. Preluarea de fotografii digitale se poate realiza cuGTKam. Sunt suportate foarte multe tipuri de fisiere începând cu GIF.

elipse. Aplicatia Sketch poate fi considerata un mediu complex de editare vectoriala. Ambele ofera suport pentru inserarea de grafice primitive cum ar fi linii. Pentru editarea în maniera vectoriala a diverselor tipuri de diagrame. II. matematica. ultimul disponibil în distributiile Mandrake. sfere. cu avantajul principal de exportare în format LaTex este Xfig. poligoane.Dintre programele de editare de grafica vectoriala vom enumera Karbon 14 pus la dispozitie de mediul KDE si Sketch. cum ar fi cele de tipul UML (unfield modeling language). ca VRML (Virtual Reality Modeling Language). similar aplicatiilor 3D Studio Max sau Bryce. texturi sau lumini. zone rectangulare. De asemenea. poate fi folosit programul de editare vectoriala Dia. Scenele generate pot fi exportate în diverse formate. se pot atasa diverse conditii ambientale cum ar fii: ceata.6 EDITAREA CONŢINUTULUI 3D Pentru generarea de grafica cu continut tridimensional exista o aplicatie pentru interfata grafica în sistemul Povray numita Povray Modeler. corpuri de rotatie si altele. Mai putem sa-l mentionam ca program de editare de grafica vectoriala si programul Kgeo care este însa mai mult un program de geometrie 2D interactiva . Aceasta aplicatie pune la dispozitia uitlizatorului un set de instrumente pentru crearea de grafica 3D prin utilizarea unor primitive precum: paralelipipede. utilizatorii pot recurge si la o serie de programe disponibile în linie de comanda direct de la promterul interpretorului de comenzi cum ar fi: 13 . punând la dispozitie instrumente similare cum ar fi cele folosite in programele comerciale Corel Drav! sau Adobe Illustrator. curcubeu si altele. telecomunicatii. inginerie. Cu toate ca editoarele prezentate anterior ofera posibilitatea de transformare a continutului gafic dintr-un format în altul. carora li se pot asocia materiale. fum. Tot un astfel de program care pune la dispozitie un set cuprinzator de imagini si simboluri predefinite din diverse domenii cum ar fi calculatoare.

Linux este o exceptie de la regula "Ce platesti.7 giftopnm: converteste din format GIF în PNM.II. Versiunile incrementate sunt transferate în mod continuu de catre utilizatori si sunt testate într-o varietate de configuratii de sistem. giftrans: controleaza transparenta imaginilor GIF. 14 . Multi dezvoltatori din toata lumea au colaborat via Internet pentru a adauga alte si alte caracteristici. putem utiliza programul xsane sau prin linia de comanda sane. nu face absolut nici un rabat de la performanta. aceea primesti". si alta pentru consultarea aspectului imagini care va fi scanate La prima lansare programul xsane va încerca detectarea scanerului conectat la calculator iar în caz de succes va permite scanarea efectiva. SCANAREA IMAGINILOR În vederea scanarii de documente. Chiar daca Linuxul este gratuit. pstopnm: converteste continutul PostScript în formatul PNM. pnmtojpeg: converteste imaginile PNM în format JPEG. Robustetea sistemului de operare Linux este direct corelata cu modul de dezvoltare al acestuia. Acest program detine si tehnica de recunoastere a textului din cadrul documentelor scanate OCR(Optical Character Recognition) si contine în primul rând doua ferestre de lucru. salvarea imagini scanate. una principala. caracteristici si fiabilitati. permitând modificarea parametrilor de scanare. pngtopng: transforma din format PNM în format PNG. Variantele revizuite Linux trec printr-o testare cu mult mai riguroasa decât al oricarui alt program comercial. În concluzie putem afirma ca în mod categoric. pngtopnm: transforma fisierele PNG în PNM.

Design and Implementation". Editura ALL. Editura Tehnică.BIBLIOGRAFIE:            T. D. Ionescu. 2000 M. Boian "Sisteme de operare interactive". ediţia a 3-a. Maruşteri. CA. Libris. Ed.. Sabin Buraga. Cluj. Editura Polirom. Prentice Hall Inc.-F. 2001 C. Bucureşti. Tanenbaum.. H. Casa de Editură Albastră. 1987 A. Zlatea. Daniela Saru. 2005 D. Principii şi funcţionare".Gestionarea Proceselor". Siever.M.Sabin Buraga "Utilizare Linux" Noţiuni de bază şi practică" Editura Polirom. O'Reilly. 2007 C. Cluj. Editura Tehnică. J. 1994 E. Bucureşti. Acostăchioaie. Bucureşti. Bucureşti. "Administrarea şi Configurarea Sistemelor Linux". Acostăchioaie "Primii paşi în Linux. 1997 A. Pălivan. "Sisteme de Operare" moderne. Sebastopol. 1994 I. 2004 F. 3rd ed. Hekman. 2004 15 . A. Figgins. Acostăchioaie. Biblos. "Operating Systems. Spainbour. Pălivan "Linux pentru avansaţi". soluţii de integrare şi conectivitate". S. Popescu "Ghid practic UNIX. J. a desktop quick reference". "Linux in a nutshell. Tanenbaum. "Sisteme de operare. S. ROSLIMS" Editura Polirom. Ignat "UNIX . Floroiu. Ed. 2006 D. ediţia 2-a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful