UNIVERSITATEA „SPIRU HARE T” FACULTATEA DE DREPT Drept Comunitar General MASTERAT

REFERAT

Cursant: AGACHE ALICE VIOLETA

referat.clopotel.ro

astfel incat dispozitiile in aceasta privinta sunt considerate a avea efect direct. ca un element calauzitor al tuturor actiunilor si politicilor comunitare a unor aspecte privind fundamentele Comunitatii. Pe de alta parte.13 ( devenit art. referat.ro . prin dispozitii de procedura si actiuni. isi pastreaza aceasta finalitate. deja in cursul perioadei de tranzitie. Aproape toate dispozitiile procedurale de realizare a acestor libertati nu mai sunt de actualitate. care.Prin Tratatul de la Maastricht. putand fi invocate in fata tribunalelor nationale ale statelor membre. avand in vedere ca perioade de tranzitie pentru stabilirea pietei comune a expirat la 31 decembrie 1969 ( art. desi nu se mai regasesc in aceasta formulare. a capitalurilor si serviciilor sa fie asigurata potrivit prevederilor Tratatului. piata interna este definita ca un spatiu fara frontiere interne care trebuie sa functioneze in aceleasi conditii ca o piata nationala : marfurile.clopotel. capitalului si serviciilor. abstentiuni. a persoanelor. Aceste libertati au fost realizate. prin AUE. Comunitatea europeana s-a angajat. art. potrivit Tratatului. dar dupa aceasta perioada Tratatul garanteaza aceste libertati. Astfel. intr-un grad diferit se pot circumscrie aproape oricareia dintre actiunile si politicile comunitare. Acest fapt a determinat mentinerea inca la inceputul acestei Parti. sa adopte masuri in scopul stabilirii progresive intr-o perioada expirand la 31 decembrie 1992 a pietei interne care sa cuprinda o zona fara frontiere interne in care libera circulatie a marfurilor.7 ). care.a treia – intitulata “ Politicile Comunitatii “. in cea mai mare parte a lor. Asadar. Partile a doua – “ Fundamentele Comunitatii “ – si a treia – “Politicile Comunitatii “ – din Tratatul de la Roma au fost regrupate intr-o singura Parte . persoanelor. s-a procedat la o reorganizare a materiilor reglementate prin tratatele constitutive ale Comunitatilor europene si s-a recurs la o mai buna sistematizare. 8A in Tratat ) . in consonanta cu “ Cartea Alba ” in 1985 a Comisiei. restrictii ori interdictii. Este vorba de dispozitiile privind libera circulatie a marfurilor.

orice interpretare a art. 8A care ar conduce la a limita efectele doar la resortisantii comunitari ar lipsi aceasta dispozitie de orice efect util. in interpretarea Comisiei. serviciile si capitalurile care circula in cuprinsul lui. activitatile cu caracter industrial.clopotel. si ele includ.capitalurilor si platilor .ro . Ea este o componenta importanta pentru functionarea pietii unice . 8A stabileste. dupa exemplul absentei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat. Conform art.III-30 din Conventia Europeana sunt considerate servicii. capitalurile si serviciile trebuie sa circule in cadrul ei fara nici un control la frontierele dintre statele membre. precum si la libera circulatie a marfurilor. El poate fi consultat potrivit competentei ce I-a fost stabilita. care nu ar putea fii indeplinita daca ansamblul controalelor la frontiera ( si efectele aferente ) nu sunt suprimate. in special. iar daca este vorba in cazul particular al persoanelor.activitatile artizanale si cele prestate in cadrul profesiunilor liberale . pentru Comunitate si.la libera circulatie a persoanelor si serviciilor. asadar. Prin Decizia Nr.persoanele. Libera circulatie a serviciilor consta in dreptul de a oferi servicii pe teritoriul statelor membre plecand de la un sediu (principal sau secundar ) stabilit in Uniunea Europeana. capitalului si persoanelor. Baza legala se regaseste in art. nu poate sa-si gaseasca traducerea sa concreta si efectiva decat daca el priveste toate marfurile. de asemenea. pentru statele membre a obligatiilor de rezultat. Conventia Europeana prezentata Consiliului European la Roma pe 18 iulie 2003 avea sa reglementeze in Titlul III –Sectiunea I aspectele privitoare la instituirea pietii interne . acelea care sunt in mod normal furnizate contra unei remuneratii. 59-66) din Tratatul de la Roma (CEE). Acest spatiu fara frontiere interioare.49-55 (ex. Art. in masura in care ele nu sunt carmuite de prevederile privind libertatea de circulatie a marfurilor. 93/72 a Comisiei s-a constituit un Comitet consultativ pentru coordonarea in domeniul pietei interne. referat. . asupra tuturor problemelor practice care pot sa survina dupa 1 ianuarie 1993 reletiv la functionarea acestei piete . comercial .

conform art.52 si a art. in special companii si firme. asadar. dar poate fi clarificata in baza a trei criterii stabilite prin jurisprudenta CJCE de la Luxemburg: a) Prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene. altul decat acela al destinatarului prestatiei astfel incat sa existe o trecere a unei frontiere interioare UE . b) c) Prestatorul trebuie sa fi fost stabilit in spatiul Pietei unice europene. economice si comerciale.ro . acest fapt avand ca fundament necesitatea asigurarii unei repartizari optime tuturor factorilor de productie la nivel comunitar. in acelasi timp. afara de acelea care nu sunt producatoare de profit. Ea are. astfel incat mobilitatea acestora sa permita exercitarea activitatilor productive si comerciale in cele mai favorabile medii sociale. Aplicarea art.In dreptul comunitar prin notiunea de „servicii“ se intelege ansamblul prestatiilor care nu cad sub incidenta dispozitiilor referitoare la libera circulatie a marfurilor.6 din Tratat. si libertatii de furnizare a serviciilor. Libertatea de stabilire include. ceea ce inseamna dreptul de acces la asemenea activitati si dreptul de a infiinta si administra intreprinderi. Dar ea trebuie sa fie solicitata. administratia lor centrala sau principalul lor stabilament pe teritoriul comunitar si care au fost constituite potrivit dreptului civil sau comercial. alin. Aceasta interdictie este o aplicare a principiului nediscriminarii asa cum este formulat la art.58. capitalurilor sau persoanelor. Libertatea de stabilire in scopul exercitarii unui comert sau unei profesii poate fi considerata ca o componenta a libertatii de circulatie a persoanelor in cadrul Comunitatilor. adica acelea care au sediul lor statuar. 2. un caracter „rezidual“ sau „subsidiar“. in intelesul art.52. Libertatea de stabilire presupune interzicerea discriminarii avand drept criteriu de referinta conditiile stabilite pentru proprii resortisanti de legea tarii unde se efectueaza acea stabilire. dreptul de a incepe si continua activitati ca persoane nesalariate ( independente ). 59 din Tratatul de la Roma (CEE). inclusiv societatile cooperative si alte persoane juridice carmuite de dreptul public sau privat. referat.clopotel. Prestatia trebuie sa fie furnizata contra unei remuneratii.

in interpretarea acestei Directive. Directiva Consiliului Nr. 1 Curtea de justitie a hotarat. statele membre se obliga sa nu introduca nici o noua restrictie. procedand astfel. restrictiile privind infiintarea de agentii. Aceasta reglementare constituie o regula de drept comunitar susceptibila de a crea drepturi individuale pe care tribunalele nationale trebuie sa le protejeze. astfel incat ei sunt obligati sa suporte cheltuieli suplimentare comparate cu cele ale propriilor nationali si.afara daca in Tratat nu se dispune astfel. prin aceasta. Libertatea de stabilire nu poate fi pe deplin infatuita daca statele membre pot sa refuze beneficiul dreptului comunitar acelora dintre resortisantii lor care sau prevalat ei insisi de libertatea de circulatie si de dreptul de stabilire si care au obtinut. punandu-I pe distribuitorii intermediari din alte state membre care doresc sa exercite o activitate pe teritoriul respectiv in imposibilitatea de a folosi anumite forme de stabilire.clopotel. ale carui prevederi sunt direct aplicabile. Prin art. precum o filiera sau o agentie. la companii sau firme al caror sediu inregistrat se afla pe teritoriul sau. din domeniul valorilor mobiliare transferabile. ca orice referat.1.ro . a impus ca orice restrictie la libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sa fie inlaturata in etape progresive in cursul perioadei de tranzitie.Art.53. de asemenea. statul aplica o diferenta de tratament care nu este obiectiv justificata.75/362 din 16 iunie 1975 permitea expres statelor membre sa pretinda in completare o perioada prealabila de pregatire intr-o perioada prealabila de pregatire intr-o perioada de tranzitie de cinci ani la sfarsitul careia un stat membru nu mai era indreptatit sa impuna o astfel de conditie sau sa ceara alta pregatire profesionala a medicilor care se stabilesc ei insisi pe teritoriul acelui stat membru ca medici de medicina generala practicanti si care sunt detinatori de diplome obtinute intr-un alt stat membru si recunoscute in baza acelei Directive. de a face uz de libertatea lor de a furniza servicii . par.52 si 59 – a aratat Curtea de Justitie – impiedica un stat membru sa limiteze activitatile de intermediere. filiale sau sucursale pe teritoriul oricarui stat membru. calificarile profesionale mentionate in legislatia comunitara. Art. privind dreptul de stabilire pe teritoriile lor a resortisantilor altor state membre. cu desavasire.52. intr-un alt stat decat statul al carui resortisant este. Aceasta inlaturare progresiva priveste.

2 In cele doua programe de liberalizare au fost prevazute nelimitativ masurile pe care Consiliul si Comisia trebuie sa le ia in realizarea obligatiilor ce le incumba. precum si mai multe directive intre care mentionam Directiva Nr.52 este de competenta institutiilor comunitare. a caror mentinere ar constitui un obstacol la libertatea de stabilire .se vor inlatura acele proceduri si practici.se va acorda tratament prioritar activitatilor in care libertatea de stabilire aduce in special o contributie apreciabila la dezvoltarea productiei si comertului . prin elaborarea de catre Consiliu. prin emiterea unor directive.par. actionand in prezent potrivit art. Consiliul a adoptat in anul 1962 doua programe generale de 1 liberalizare pentru persoane.sa se dea posibilitatea unui resortisant al unui stat membru sa dobandeasca proprietate funciara si cladiri situate pe teritoriul altui stat membru. Implementarea dispozitiilor privind libertatea de stabilire asa cum sunt prevazute la art. Intre altele: .2 referat. in absenta lui. etapele necesare.39.clopotel. in special. conform art.se va asigura ca lucratorii dintr-un stat membru care au lucrat pe teritoriul altui stat membru.75/34 din 17 decembrie 1974 relativa la dreptul resortisantilor statelor membre de a ramane pe teritoriul statului membru dupa ce au exercitat aici o activitate nesalariata (independenta). a unui program general de inlaturare a restrictiilor existente in aceasta privinta care sa cuprinda conditiile generale potrivit carora aceasta libertate urma sa fie realizata in cazul fiecarui tip de activitate si. indiferent ca rezulta din legislatia nationala ori din acorduri incheiate anterior intre statele membre. iar in aplicarea acestui program sau. 54. pot sa ramana in acel teritoriu in scopul de a intreprinde activitati ca persoane nesalariate . 189 B. chiar daca statul membru in cauza face practicarea acelei profesii de catre posesorii diplomele obtinute pe teritoriul sau dependenta de cerinte.discriminare in acest sens din partea organismelor profesionale nu este admisibila. In consecinta.73/148 din 21 mai 1973 pentru suprimarea restrictiilor la suprimarea restrictiilor la deplasarea si sederea resortisantilor statelor membre in interiorul Comunitatii in materie de stabilire de servicii si Directiva Nr. in masura in care aceasta nu contravine art. respectiv pentru servicii .ro .

din aceste agentii.se vor inlatura progresiv restrictiile privind conditiile de infiintare de agentii. ea fiind destinata sa faciliteze realizarea libertatii de stabilire si de furnizare a serviciilor in acest larg grup de activitati referat.ro . sucursale sau filiale pe teritoriul altui stat membru si conditiile de intrare a personalului stabilimentului principal in posturi de gestiune ori de supraveghere. In primul rand .clopotel. cu efect temporar. Spre exemplu.57 prin care prevederile nediscriminatorii ale art. al caror mod de dobandire. detaliate. ce pot sa fie probate de activitati asemanatoare in alte state membre timp de trei ani. sunt diferite. obstacolele privind libertatea de stabilire a strainilor rezultand din cerintele de calificare profesionala si de cunostinte comerciale. De aceea s-a impus armonizarea legislatiilor nationale divergente. ceea ce ar contribui la mentinerea unor restrictii la libertatea de stabilire. garantiile care. privind masuri tranzitorii cu privire la activitatile persoanelor nesalariate in industriile prelucratoare apartinand ISIC ( industrie mica si industrie artizanala ). In aplicarea art. este recunoscut faptul ca in diverse state au existat si exista unele diferente privind exercitarea unui comert sau a unei profesii. prin Directiva Nr. sunt cerute de statele membre companiilor si firmelor. Consiliului asa cum este prevazuta Aceasta situatie justifica actiunea la art.sa se asigure ca nu sunt denaturate conditiile de stabilire prin ajutoarele acordate de statele membre.64/427 din 7 iulie 1964 s-au fixat prevederi specifice. 57 Consiliul a stabilit masuri specifice prin unele directive in domeniul comertului cu ridicata. cu scopul de a face aceste garantii echivalente in intreaga Comunitate . filiale sau sucursale . al comertului cu amanuntul si al industriei si artizanatului. Pe de alta parte.. inlaturandu-se. 52 sunt extinse in vederea garantarii liberei exercitari a unui comert sau a unei profesii in spatiul intracomunitar in infaptuirea obiectivelor esentiale ale comunitatii ( dispozitia nu are aplicabilitate directa ). respectiv indeplinire. in masura necesara.se vor coordona.in cele mai multe profesiuni si ocupatii accesul este subordonat obtinerii de diplome sau unor conditii specifice. pentru protectia intereselor membrilor si a altora ( creditori si angajati ).

statelor membre si institutiilor notariale sa elaboreze reforme care sa permita suprimarea conditiei de nationalitate pentru accesul la profesie ca si extinderea recunoasterii reciproce actelor notariale.reglementarea interna nu se justifica. sa se orienteze. Asfel.ro . Sunt considerate “servicii” ( art. In sfarsit. lucru admisibil din motive de nediscriminare sau de inlaturare a unor cerinte care ar duce la interzicerea sau afectarea activitatii prestatorilor de servicii. a fost defunit ca fiind “servicii” faptul unei intreprinderi. si ele include. cand furnizeaza astfel de servicii. in ce priveste persoanele fizice. in special. mai mentionam ca prin Rezolutia din 18 februarie 1994 a Parlamentului asupra situatiei si organizarii notariatului in cele 12 state membre se cere Comisiei. Curtea de justitie a aratat ca daca acest fapt a parut posibil. dupa piata lor de provenienta si dupa cadrul lor juridic. Spre exemplu. in masura in care ele nu sunt carmuite de prevederile privind libertatea de circulatie a marfurilor. piata germana a serviciilor era inchisa pentru serviciile altor resortisanti decat cei nationali in legatura cu asigurarile. cat priveste marile riscuri. comercial sau mestesugaresti ( artizanale ). capitalului si persoanelor.comerciale pana cand se vor fi armonizat conditiile de acces la comertul in cauza in diferitele statele membre. in primul rand. care printr-o reglementare deosebita erau protejate contra concurentei si in interesul beneficiarilor. In practica au fost constatate situatii in care o obligatie de stabilire impusa de legislatia nationala nega complet libertatea de prestare a serviciilor. activitatile cu caracter industrial. nefiind incheiat referat.60 ) acele servicii care sunt in mod normal furnizate contra unei remunerari. Libera circulatie a serviciilor nu conduce prin sine insasi precum dreptul la libera stabilire. mai ales pe anumite piete ale serviciilor. ori activitatilor profesionale ( liberale ).clopotel. la o integrare durabila a intreprinderilor pe piata tarii de primire a serviciilor. nu de putine ori intreprinderile si beneficiarii serviciilor ramanand stabiliti in statele sediilor lor. Aceasta face ca intreprinderile ofertante sa fie autorizate.

Curtea de justitie a considerat ca aceste prevederi trebuie sa fie impuse. in consecinta. decat numai prin prevederi care sunt justificate de interesul public general. a regularitatii. Asociind aceste doua libertati. dintr-un stat membru in alt stat membru.cel putin cand furnizorul se deplaseaza in scopul de a presta serviciile sale -. aparate si alte produse folosite pentru difuzare este supus regulilor privind libera circulatie a marfurilor. In acelasi timp. . 1 al art.clopotel. inclusiv cele de natura publicitara. Aceasta natura temporara a activitatilor in discutie trebuie sa fie determinata in lumina duratei lor. s-a statuat ca drepturile excusive de care beneficiaza o intreprindere de a transmite publicitate prin televiziune nu sunt compatibile cu libera circulatie a produselor. situatia in care o persoana se deplaseaza. regulile privind libertatea de a furniza servicii cuprind. 3. dar aceasta nu inseamna ca furnizorul de servicii in intelesul Tratatului nu se poate dota el insusi cu o anumita forma de suprastructura in statul-gazda ( incluzand un birou. cabinete sau camere de consultere ) in masura necesara pentru scopul executarii serviciilor in discutie. 60 din Tratat. filme. el nu poate fi restrans. dar comertul cu marfuri. tuturor persoanelor sau intreprinderilor care functioneaza in statul membru in care serviciul urmeaza sa fie furnizat. spre a avea efectul restrictiv.cu beneficiarul vreunui contract de angajare.60 alin. Transmiterea de semnale de televiziune. nu pentru scopuri de stabilire aici. unul dintre principiile fundamentale ale Tratatului. Libertatea de a furniza servicii fiind. Situatia ar fi diferita atunci drepturile exclusive ar fi destinate sa favorizeze in cadrul Comunitatii anumite canale comerciale ori anumite relatii economice in raport cu altii. a fost considerata ca intra. a caror desfacere aceasta publicitate este destinata sa o promoveze. unui stat membru nu i se poate nega dreptul de a lua masuri spre a impiedica exercitarea de catre o referat. asadar. periodicitatii si continuitatii. ca atare. in masura in care acest interes nu este salvgardat prin prevederile carora le este supus furnizorul de servicii in statul membru al stabilimentului sau . in sfera regulilor Tratatului privind serviciile ( avand in vedere caracterul ei ). ci pentru a continua in acest loc activitatea sa baza temporara. inregistrari sonore.ro . activitatea in sine a intreprinderii constituind o profesie care satisface conditiile par. Dupa cum rezulta din art.

In antiteza cu libertatea de stabilire. muncitorii resortisanti ai aceluiasi stat si care se incadreaza in intreprinderi ele insele stabilite in acelasi stat membru. atat timp cat aceasta dispozitie interzice restrictiile la libertatea de a furniza servicii. a carei activitate este complet sau in principal indreptata spre teritoriul sau.ro . O varianta intermediara este cea in care nici furnizorul de servicii.clopotel. afara de cazul cand aceasta aplicare constituie un mijloc de discriminare arbitrara ori o restrictie disimulata asupra comertului intre statele membre. nici destinatarul lor nu se deplaseaza intr-un alt stat membru al UE dar furnizarea referat. Curtea a mai decis in legatura cu aplicarea art. ea nu cuprinde. prin urmare. asa cum s-a intamplat in cazul unui contract de recrutare de personal incheiat intre resortisanti ai unui stat membru ( Germania. Art. Libera circulatie a serviciilor pasiva determina clientul sa se deplaseze in statul membru unde se afla stabilit prestatorul pentru a lua contact cu el sau a incheia un contract. in scopul de a evita regulile care ar fi aplicabile daca ea s-ar fi stabilit in cadrul acelui stat. limite privind exercitarea unor activitati aconomice care isi au originea lor in aplicarea legislatiei nationale pentru protectia proprietatii intelectuale. adica faptul ca prestatorul si destinatarul lor sa fie stabiliti in doua state diferite. de asemenea.persoana care furnizeaza servicii. a libertatii garantate de Tratat. in speta ) privind. Libera circulatie a serviciilor poate fi impartita in doua categorii: libera circulatie a serviciilor active si libera circulatie a serviciilor pasive. Cea activa presupune ca furnizorul sa fie „activ’’ adica sa se deplaseze la clientul care locuieste in alt stat membru decit acela unde este el stabilit .59 ca. libera circulatie a serviciilor este prin natura sa transfrontaliera si evidentiaza doua legislatii nationale aceea a statului de unde emana prestatia si cea a statului destinatarului prestatiei. 59 nu poate fi invocat cand situatia nu prezinta nici un factor de legatura cu aspectul comunitar al liberei prestari a serviciilor.

1. exista principiul recunoasterii reciproce a diplomelor certificatelor sau atestatelor profesionale in virtutea caruia autoritatile statelor referat. - Interdictia discriminarii in functie de criteriul nationalitatii sau al rezidentei prestatorului Cu exceptia activitatilor mentionate in articolul 45 (ex-55) al Tratatului de la Roma (CEE) respectiv exercitarea autoritatii publice.Interdictia masurilor nationale restrictive aplicate in mod nediscriminatoriu Exista o gama larga de masuri nationale care reglementeaza accesul la exercitarea cotidiana (ex. ceea ce are ca efect diminuarea sau anihilarea avantajelor pe care prestatorul le-ar putea avea din faptul ca este stabilit intr-un alt stat membru. pentru ca numai astfel se poate realiza efectul util al Tratatului de la Roma (CEE) . indirecte sau deghizate . . telefon. Sunt de asemenea interzise masurile prin care prestatorul de servicii ar fi supus unor sarcini sau cotizatii pe care acesta le suporta deja in tara de origine.pe baza nationalitatii prestatorului sau a sediului acestuia. diplome sau calificari profesionale sau de detinerea unor autorizatii administrative prealabile. Desigur. In absenta unei armonizari statele membre sunt libere sa fixeze un nivel minim al calificarii necesare pentru exercitarea unei profesii astfel incat sa fie garantata calitatea prestatiilor furnizate pe teritoriul lor.serviciilor se produce prin posta. telegrama. nu pot fi admise discriminari directe.ro . contabilitate. telex. pot conduce la limitari ale liberei circulatii a serviciilor . aplicate nediscriminatoriu. Regimul juridic al liberei circulatii a serviciilor active Legislatia nationala nu trebuie sa puna piedici persoanelor care vor sa beneficieze de libera circulatie a serviciilor. terminale de calculator transmitere de publicitate etc. Acest lucru poate insa conduce la aplicarea „tratamentului national“ al statului unde se presteaza serviciul astfel ingreunand libera circulatie a serviciilor. declaratii la organele administrative) a anumitor activitati si care .: controale administrative.clopotel. fax. Un prim set de masuri se refera la faptul ca accesul la unele profesii este conditionat de detinerea unor titluri.

membre trebuie sa aprecieze cunostintele sau diplomele obtinute in statele de origine ale prestatorilor si sa organizeze examene. in articolul 48 (ex-58) al Tratatului de la Roma (CEE) au fost instituite anumite reguli ce asigura recunoasterea reciproca a societatilor in domeniul libertatii de stabilire si a liberei circulatii a serviciilor. totusi.persoanele fizice. probe sau stagii de adaptare. Sistemele juridice ale statelor membre ale UE sunt foarte diferite. fara restrictii impuse in considerarea nationalitatii sau a rezidentei lor . Beneficiarii liberei circulatii a serviciilor Tratatul de la Roma (CEE) stabileste ca beneficiarii liberei circulatii a serviciilor sunt persoane fizice si persoane juridice care prin specificul sau activitatile lor se plaseaza in campul de aplicare al dreptului comunitar. Jurisprudenta CJCE a stabilit si unele criterii generale pentru identificarea masurilor nationale restrictive fata de libera circulatie a serviciilor. Fata de oricare alte subiecte de drept. Este rezident comunitar orice persoana care are cetatenia unui stat membru al UE. In dreptul comunitar nu exista un sistem general de recunoastere a societatilor si a persoanelor juridice. 2. libera circulatie a serviciilor nu se aplica: .ro . Regimul juridic al liberi circulatii a serviciilor pasive Atunci cand destinatarii serviciilor se deplaseaza si accepta implicit sa la protectia dreptului lor national. 3. astfel incat ei sa aiba acces la toate serviciile. desi ambii furnizeaza in mod legal servicii similare in respectivul stat. masuri care aplicate in mod uniform pot conduce la dificultati mai mari pentru un prestator de servicii transfrontaliere decat pentru un prestator national. . referat.persoanele juridice.clopotel. libertatea lor trebuie sa fie respectata de toate statele membre ale UE.

ro .clopotel.referat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful