You are on page 1of 29

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT:

SPIRITUALITATE ŞI DUHOVNICIE LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG

Îndrumător: Pr.Prof.Dr. Dumitru Radu Întocmită de: Drd. Iuliu Florea

Constanţa, 2007

1

Teza de doctorat “Spiritualitate şi duhovnicie la Sfântul Simeon Noul Teolog” prezintă în cele 7 capitole legătura profundă dintre spiritualitate şi duhovnicie în opera şi viaţa Sfântului Simeon Noul Teolog. Am găsit în viaţa şi opera Sfântului Simeon Noul Teolog învăţatura Bisericii trăită, ceea ce ne ajută să înţelegem că Ortodoxia este cu adevărat dreapta credinţă, deoarece învăţătura ei a fost scrisă de oameni care prin asceză şi rugăciune, ajutaţi de harul Duhului Sfânt, au ajuns la desăvârşire. În ce priveşte relaţia dintre Sfântul Simeon Noul Teolog şi părintele său duhovnicesc, Sfântul Simeon Evlaviosul, putem afirma cu toată certitudinea că este cel mai elocvent exemplu a ceea ce înseamnă paternitatea duhovnicească în tradiţia Răsăritului creştin şi raportul ei cu spiritualitatea. Faptul că cei doi mari mistici au trăit într-o mănăstire renumită din mijlocul capitalei Imperiului Bizantin şi au avut ucenici inclusiv şi din rândul laicilor face ca mesajul lor să fie de actualitate. Creştinii din lumea secularizată occidentală redescoperă tot mai mult nevoia unei povăţuiri duhovniceşti. Dar puţini mai ştiu ce înseamnă tradiţia paternităţii duhovniceşti, păstrată vie în Ortodoxie, de aici şi necesitatea temei. Prin viaţa sa Sfânul Simeon Noul Teolog ne învaţă că la cunoaşterea lui Dumnezeu nu se poate ajunge decât dacă suntem ucenicii unui părinte duhovnicesc. Urcuşul duhovnicesc, creştinul nu îl parcurge în izolare în sensul aventurii, ci aşa cum rezultă din opera şi viaţa Sfântului Simeon Noul Teolog, orice creştin încă înainte de a păşi pe terenul arid al ascezei trebuie să îşi aleagă un părinte duhovnicesc, un călăuzitor. El devine ucenic şi fiu duhovnicesc al acestuia, care îl naşte a doua oară în duh, sfătuindu-l necontenit cu iubire sfântă. Aşa cum reiese în mod evident din opera şi viaţa acestui mare mistic, există o legătura strânsă între spiritualitate şi duhovnicie, pentru că nu se poate vorbi de spiritualitate, şi când spunem spiritualitate ne referim la asceză şi mistică, fără a avea în vedere rolul decisiv al părintelui duhovnicesc în viaţa celor care vor să se desăvârşească. Iar paternitatea 2

Ioan I. Vladimir’s Theological Quarterly”.Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. de iluminatoare şi de desăvârşitoare”2 pentru că spaţiul teologic al paternităţii duhovniceşti este Biserica3 şi implicit spiritualitatea ei. Mănăstirea Sf.I. New York.2. “St.. ci revelaţia iubirii lui Dumnezeu în lume şi pentru lume4. p. În prima parte am încercat să expunem câteva aspecte legate de spiritualitate şi duhovnicie aşa cum s-au manifestat în Răsăritul creştin în primele secole până în vremea Sfântului Simeon Noul Teolog.5. p. Ioan Botezătorul.83. 1 3 . 1993. Sibiu. de purificatoare.40.2. p. 3 Ieromonah Gabriel Bunge. Afirmaţia Sfântului Apostol Pavel din Epistola către Corinteni [I Cor. Ică jr. “Cu alte cuvinte.80. prin curăţirea de patimi şi prin dobândirea virtuţilor. În ceea ce priveşte spiritualitatea ortodoxă.9] este folosită de Sfântul Simeon Evlaviosul în opera sa de treizeci de ori. proces care se săvârşeşte într-o anumită ordine. Symeon the New Theologian and Orthodox Tradition. New York. Dumitru Stăniloae. nr. acestea înscriindu-se pe o anumită scară de desăvârşire şi culminând în iubire. Am început cu câteva elemente legate de spiritualitae şi duhovnicie la Sfântul Apostol Pavel întrucât în scrierile Sfântului Simeon Noul Teolog există 1403 de citate din epistolele pauline. “Trinitas”. Editura Deisis. ea descrie modul în care creştinul poate înainta de la o curăţire de o patimă la o curăţire de alta şi deodată cu aceasta.17. 2000. p. la dobândirea diferitelor virtuţi.Dr. starea care reprezintă curăţirea de toate patimile şi dobândirea virtuţilor”1. Alba-Iulia. traducere diac. ceea ce ne arată că era un foarte bun cunoscător al acestora5. ceea ce arată că acest verset este unul la care ţinea foarte mult şi probabil Pr. Părintele duhovnicesc şi gnoza creştină după avva Evagrie Ponticul. Editura Deisis. Reflections on Byzantine Ecclesiology: Nicetas Stetathos “On The Hierarchy”. 5 Hilarion Alfeyev. 1993. vol. 2000.Acad. 4 Joost van Rossum. Ascetica şi mistica ortodoxă. se manifestă în cadrul spiritualităţii. Crestwood. 1981.duhovnicească. Sfinţenia – împlinirea umanului (Curs de teologie mistică).Prof. St. Iaşi.25. vol. care nu este un sistem filozofic. 2 Nichifor Crainic. aşa cum reiese din această teză de doctorat. Oxford University Press. aceasta prezintă procesul înaintării creştinului pe drumul desăvârşirii în Hristos. Părintele duhovnicesc personifică “Biserica întreagă în rolul ei de născătoare pnevmatică. p.

Spiritual direction and meditation and what is contemplation?. 1995. După ce unii creştini s-au retras în locuri pustii să se roage mai mult şi să caute desăvârşirea. îi învăţa pe ucenicii săi din propria sa experienţă de comuniune cu Hristos Cel Înviat şi din iubire vroia să le poarte el greutăţile acestora. De aceea a fost necesar să studiem cum elementele esenţiale ale paternităţii duhovniceşti sau ale duhovniciei s-au conturat în viaţa şi opera Sfântului Apostol Pavel. p. 6 4 . nici chiar la Sfânta Liturghie. Sfântul Simeon Noul Teolog. Străduinţa lui era ca Hristos Domnul să ia chip în viaţa şi sufletul creştinilor. Episcopul. Hertfordshire. Sibiu. Acesta a fost momentul când a apărut nevoia unui părinte duhovnicesc8. p. vorbea în numele lui Hristos Cel Înviat şi. 8 Thomas Merton. ajutat de preoţi şi diaconi. 1999. Printed by professional book Oxon. experienţă împărtăşită şi ucenicului său. United Kingdom. acestă imagine fiind întâlnită des şi în opera Sfântului Simeon Noul Teolog7 pentru a exprima efortul pe care îl face părintele duhovnicesc pentru ca ucenicul să ajungă la a simţi lucrarea harului Duhului Sfânt în viaţa lui şi a ajunge la desăvârşire. Editura Deisis. Ioan I.122. Wheathampstead. Ică jr.349. Paternitatea duhovnicească este un concept monahal şi a apărut când unii creştini au ales să trăiască solitar în locuri ferite de zonele populate. p. St.în care îşi regăsea propria experienţă mistică6. după a trecut printr-o perioadă de retragere din lume în timpul căreia s-a pregătit prin rugăciune pentru misiunea sa. Scrieri II.13. Studiu introductiv şi traducere de diac. Fiecare creştin era format şi povăţuit prin participarea lui la viaţa liturgică şi prin îndrumarea dată de episcop şi preoţi sau de familie şi ceilalţi prieteni creştini. Hilarion Alfeyev. 7 Sfântul Simeon Noul Teolog. Sfântul Apostol Pavel. şi pentru a exprima propria suferinţă se foloseşte de exemplul suferinţei unei mame care dă naştere unui copil.. avea grijă de toate nevoile duhovniceşti ale comunităţii de creştini. Cateheze. Anthony Clarke Books. reprezentantul viu şi văzut al apostolilor. aşa cum descoperim mai târziu în viaţa monahală şi nu numai. ei nu au mai participat la viaţa liturgică a comunităţii. Pentru primii creştini nu era nevoie de povăţuire duhovnicească. Symeon the New Theologian and Orthodox Tradition….

pe de o parte.11. drama dureroasă a Schismei din 16 iulie 1054. Sfântul Munte Athos grădina Maicii Domnului. Manual pentru Seminariile teologice. 11 Ibidem. ai Filocaliei. perioadă de timp pe care o putem insera între dubla criză iconoclastă. Istoria Bisericească Universală. şi mulţi alţii după ei până în zilele noastre. p. Ei au fost doar nişte verigi în «lanţul de aur» al părinţilor duhovniceşti din care a făcut parte şi Sfântul Simeon Evlaviosul şi ucenicul lui. Rolul jucat de monahismul bizantin în obţinerea victoriei Ortodoxiei asupra celor care persecutau pe cinstitorii icoanelor ne ilustrează că acesta nu Monah Pimen Vlad. Această luptă contra icoanelor e cunoscută în istorie sub numele de iconoclasm. deci sfărâmarea sau distrugerea icoanelor”10. Bacău. la Părinţii Capadocieni. în mijlocul unui oraş populat cum era Constantinopolul. dezlănţuind o persecuţie contra clericilor şi credincioşilor care le venerau. spiritual şi economic al epocii în care a trăit. f. Editura Bunavestire. Nu putem să înţelegem pe deplin gândirea şi spiritualitatea Sfântului Simeon Noul Teolog dacă nu studiem contextul istoric. Tot în această perioadă are loc dezvoltarea vieţii monahale din muntele Athos9. care modifică rolul monahilor în raport cu puterea politică şi. monahii au fost în centrul acestei duble crize ce a cutremurat Biserica şi Imperiul Bizantin şi constă în încercarea unor “împăraţi bizantini de a înlătura cultul icoanelor. În ce priveşte iconoclasmul. Sfântul Simeon Noul Teolog.Prof. 9 5 . pe de altă parte.. Experienţa lor a încercat Sfântul Simeon Noul Teolog să o facă vie şi actuală în vremea lui. cultul sfintelor icoane11. p.180. Ioan Rămureanu.184. de la cuvintele greceşti είκών=icoană şi κλασµός=sfărâmare. 2004. prin predici şi scrieri. În mod deosebit s-a evidenţiat în această perioadă Sfântul Teodor Studitul.a. când are loc despărţirea dintre Biserica Răsăritului şi Biserica Apusului.Dr. la Sfântul Macarie Egipteanul şi la Sfântul Maxim Mărturisitorul. p. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti. care a apărat cu dârzenie.În continuare am studiat spiritualitatea şi duhovnicia aşa cum aceasta s-a cristalizat la părinţii Patericului. 10 Pr. de la mănăstirea Studion din Constantinopol.

care i-au urmat ca o reacţie la orientalizarea promovată de împăraţii iconoclaşti. în “Travaux et Mémoires du Centre de Recherche d’Histoire et Civilization byzantines”. Discursuri teologice şi etice. Scrieri I. Editura Deisis. a reprezentat în Bizanţ o perioadă de stagnare şi regres spiritual şi teologic ce l-a determinat pe Jean Gouillard să califice această perioadă ca pe una de lungă toropeală mistică14. Paris. Editura Sophia. John Meyendorf. Sibiu.222-223. Sfântul Simeon Noul Teolog şi provocarea mistică în teologia bizantină şi contemporană. Bizanţul istorie şi spiritualitate. 1996. 1998. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.321. dezvoltat la mănăstirea Studion de urmaşii Sfântului Teodor Studitul. nr. părintele său duhovnicesc. deoarece aici a întâlnit pe Sfântul Simeon Evlaviosul.1. 14 Jean Gouillard. 2003. prin ritualism liturgic. dr. nr. Bucureşti. după moartea acestuia15. p.Dr. În plan duhovnicesc secolele al IX-lea şi al X-lea înseamnă extinderea în Biserica bizantină a unui “formalism teologic şi ecleziastic caracterizat prin intelectualism şi scolasticism exegetic şi dogmatic. Ică. 15 Drd. spiritualitatea lui fiind o reacţie împotriva chinovialismului. Mănăstirea Studion a lăsat o amprentă importantă în destinul Sfântului Pr.13. Emanoil Băbuş. care a exercitat o influenţă covârşitoare asupra lui.89. Mănăstirea Studion a jucat un rol decisiv în viaţa Sfântului Simeon Noul Teolog. Putem considera că Sfântul Simeon Noul Teolog a apărut în viaţa Bisericii pentru a resuscita un monahism osificat şi gol de seva duhovnicească. Traducere din limba engleză de Preot conf. de cele mai multe ori formal.35. în Studiu introductiv la Sfântul Simeon Noul Teolog.era numai o şcoală a desăvârşirii spirituale. Simeon Noul Teolog. 13 Diac. ci şi o clasă care se simţea direct responsabilă pentru conţinutul de credinţă şi faţă de viaţa duhovnicească a Bisericii creştine în general12. Ioan Ică jr. Criza iconoclastă şi renaşterea convenţional sau pietist” elenismului. 1965. poate pentru a deveni el însuşi egumen într-o mănăstire care să urmeze aceeaşi tradiţie şi aceleaşi rânduieli. în “Mitropolia Ardealului” 32 (1987).. L’hérésie dans l’empire byzantin des origines du XIIe siecle. Teologia bizantină. prin formalism canonic legalist şi moralism minimalist. p. p. Teologie şi spiritualitate la Sf. Aici a început urcuşul său duhovnicesc şi tot de aici a fost trimis în exil.Tendinţe istorice şi teme doctrinare. Ioan I. p. 12 6 . 13. pp. Alexandru Stan. 3. Bucureşti.

Influenţa ei a fost semnificativă nu doar în jurul Constantinopolului. p. 1997.14. p. În româneşte diac. Monahii trebuiau să povăţuiască duhovniceşte pe cei care veneau la ei pentru aşa ceva şi erau în contact cu viaţa oraşului. Această mănăstire reprezintă un alt fel de monahism în comparaţie cu primele comunităţi de monahi care au apărut în secolul al IV-lea şi s-au manifestat ca o fugă faţă de lume şi tentaţiile ei16. ”E vorba de cei mai celebri anahoreţi egipteni care părăsiseră regiunile fertile şi populate ale Văii sau Deltei Nilului spre a se afunda în deşert.Simeon Noul Teolog. deoarece laicii puteau să participe la slujbele religioase din mănăstiri mai uşor. Mai târziu. Viaţa cotidiană a Părinţilor deşertului în Egiptul secolului IV. Dorotei de Gaza. rolul lor în povăţuirea duhovnicească a laicilor. Ică jr. Editura Deisis. Ioan I. Hilarion Alfeyev.. de aceea nu putem înţelege realizările sale duhovniceşti fără să privim mai întâi la această mănăstire şi la ce a însemnat ea pentru el şi pentru lumea monahală bizantină în general. influenţa în politica bizantină... aşezarea ei în mijlocul capitalei Imperiului Bizantin. p. cit.13. op. Istoria mănăstirii Studion. inspirându-se din viaţa şi gândirea sfinţilor Pahomie cel Mare. Sibiu. vizitând pe credincioşi şi primind vizitatori. importanţa care a avut-o în apărarea cinstirii icoanelor. atrăgând în vecinătatea lor mulţi imitatori şi discipoli care i-au considerat drept «părinţii» lor”17. Acesta era un nou mod de misiune în lume a Bisericii creştine în care mănăstirile aveau un alt rol. 18 Hilarion Alfeyev. ci mult mai departe. activitatea liturgică şi imnografică a monahilor care vieţuiau aici. OSB. personalitatea Sfântului Teodor Studitul şi a altor egumeni şi «bătrâni» sunt factorii care-i dau acestei mănăstiri o poziţie centrală în istoria monahismului bizantin pentru mai multe secole. Acestea nu mai erau comunităţi izolate. op. Vasile cel Mare. Foarte repede unii dintre ei s-au distins prin sfinţenie. Sfântul Teodor Studitul este cel care a reformat monahismul bizantin. 17 Dom Lucien Regnault.14. chiar şi în muntele Athos18. la generaţiile următoare a apărut o tendinţă de întoarcere în lume şi înfiinţarea de mănăstiri în oraşe. bogăţia şi grandoarea ei. cit. 16 7 .

op. Marcu Ascetul etc. p. în “Orientalia Christiana Analecta” 153. S-a încercat uneori să se prezinte mănăstirea Studion ca pe un fel de academie. Deşi nu avem dovezi că ar fi existat rânduieli precise la mănăstirea Studion în legătură cu povăţuirea duhovnicească a laicilor. cât şi din muntele Athos.Ioan Scărarul. p. Roman and Byzantine Studies”.213. Chevetogne. Belgique. 21 Nigel G. nr. La fel este lăudat el însuşi de către biografii săi pentru aceleaşi calităţi22.77. 22 Alice Gardner. La vie quotidienne du moine studite. “Irénikon”. vol. atât din Constantinopol. La reforme studite. În acest punct de vedere există multă exagerare. Regulile stabilite de Sfântul Teodor Studitul urmăresc întoarcerea la sărăcie şi la un mod de viaţă chinovial. 1954. Il monachesimo orientale.8. 1967. Wilson. p. deoarece în mănăstirile studite şi implicit în mănăstirea Studion se acorda mult timp şi atenţie copierii manuscriselor. Sfântul Simeon Noul Teolog a fost cel care a reînviat practicile şi idealurile părinţilor deşertului în mijlocul unui oraş. p. Roma.62. în “Greek.17. Theodore of Studium. 1974. 19 8 . his life and times. la o jumătate de mileniu după ce acestea au înflorit şi au dat roade în viaţa lor Julian Leroy. Învăţăturile lui au fost urmate în timp de majoritatea mănăstirilor. p. unde studiului i se acorda mult timp21. deoarece îndemna la o viaţă monahală cumpătată. North Carolina.1.187. Duke University Durham. New York. această noutate în viaţa monahilor a apărut în acest timp şi mulţi monahi erau implicaţi23. 20 Idem. unde existau preocupări intelectuale serioase. ideea de bază fiind că fidelitatea faţă de gândirea Sfinţilor Părinţi este cea mai bună garanţie a unei vieţi monahale autentice20.XXVII. comparând-o cu mănăstirile benedictine. 23 Hilarion Alfeyev. 1958. cit. The libraries of the Byzantine World. vol. deşi era nevoie de multă răbdare şi talent. Au existat şi mănăstiri din Rusia şi Italia19 ce au urmat rânduielile stabilite de Sfântul Teodor Studitul. Prieuré benedictin d’Amay. ceea ce nu era neaparat o muncă intelectuală. Burt Franklin Reprints. Sfântul Teodor Studitul îl elogiază pe unchiul său Platon pentru frumuseţea scrisului său de mână şi pentru pasiunea lui de a copia manuscrise..

Roma. chiar şi tineri. 29 H. Vie de Syméon le Nouveau Théologien (9491022) par Nicétas Stéthatos. Prefaţă John Binns. au părinţi duhovniceşti monahi25. Editura Deisis. Aşa cum reiese din opera Sfântului Simeon Noul Teolog şi a lui Nichita Stithatul. Roman Braga. Sfântul Simeon Evlaviosul era autorul cel puţin a unei opere. În continuarea lucrării am considerat necesar să studiem atât viaţa. Dissertation. Dan Sandu. Department of Theology. p. În plus.30. există o foarte strânsă legătură între viaţa monahală şi viaţa creştinilor din lume. 25 Nicolas Stebbing. nr. 26 Sfântul Simeon Noul Teolog. cit. XII.duhovnicească24. Probabil şi Sfântul Simeon Evlaviosul era un Hannah Hunt. educaţia şi personalitatea Sfântului Simeon Evlaviosul cât şi a Sfântului Simeon Noul Teolog. În ţara noastră. 1993. ceea ce demonstrează că el era capabil să se exprime corect în scris28.J. Simplul fapt că Sfântul Simeon Evlaviosul a putut să-i dea ucenicului său Sfântul Simeon Noul Teolog o carte scrisă de Sfântul Marcu Ascetul ne arată că el ştia să citească şi că acea carte era proprietatea lui27. Sfântul Simeon Evlaviosul nu era un om „iniţiat în învăţătura literelor”26. p. St. 27 Ibidem. pentru a elimina anumite şabloane specifice stilului hagiografic frecvent folosite în biografiile sfinţilor şi pentru a ne forma o părere obiectivă faţă de viaţa. dar aici poate fi vorba de influenţa stilului hagiografic şi de dorinţa celor doi de a scrie despre eroul lor urmând anumite şabloane ale timpului.61. 1928 (presc.113.240. E. în “Orientalia Christiana”.99. parcă urmând exemplul Sfântului Simeon Noul Teolog. p. Traducere pr. Duhovnicie şi duhovnici în Ortodoxia românească de azi. op. p. p. Symeon the New Theologian and Spiritual Fatherhood. New York. gândirea. Brill. 24 9 . Kobenhavn.M. spiritualitatea şi duhovnicia acestor doi mari mistici.. opera lui îl arată capabil să se exprime într-o limbă greacă care la sfârşitul secolului al X-lea nu era accesibilă decât pentru cineva care a avut cel puţin o educaţie elementară29. 1990. Vie). 45. p. Sibiu. 2005. Cuvânt înainte arhim. Manifestation of thoughts and spiritual fatherhood: a Byzantine reappropriation of the desert tradition. University of Leeds. 28 Un grand mystique byzantine. Multe mănăstiri se construiesc în apropierea unor sate şi oraşe. Turner. Purtătorii Duhului. Leiden. Köln. Mai mult de atât.J.290. astfel încât mulţi creştini.

În ce priveşte nebunia pentru Hristos în cazul Sfântului Simeon Evlaviosul am arătat că nu există dovezi clare în opera Sfântului Simeon Noul Teolog sau în opera lui Nichita Stithatul cum că el ar fi acţionat asemenea unui nebun pentru Hristos. Ea este izvorul de căpetenie al îndumnezeirii omului. În ceea ce priveşte literatura hagiografică. Au mai fost găsite şi unele reminiscenţe din operele sfinţilor: Grigorie de Nyssa. Turner. Sfântul Simeon Evlaviosul era un părinte duhovnicesc experimentat care îi călăuzea pe ucenicii săi în urcuşul duhovnicesc spre desăvârşirea morală bazându-se în primul rând pe propria lui experienţă mistică şi de aceea exercita o atracţie irezistibilă pentru cei care erau sinceri în căutarea lor.J.129. p. cât şi monahii cărora se adresa31. Maxim Mărturisitorul.M. Totuşi nici unul dintre aceştia din urmă nu sunt citaţi de Sfântul Simeon Noul Teolog în mod direct30. Pentru Sfântul Simeon Noul Teolog spiritualitatea are temei hristologic deoarece Întruparea Mântuitorului Iisus Hristos. la Sfântul Ioan Gură de Aur (aproximativ 15 posibile citate şi aluzii) şi la Sfântul Vasile cel Mare (3 citate şi mai multe posibile aluzii). op. Printre alte harisme ale Duhului Sfânt. cit. Sfântul Simeon Evlaviosul avea darul clarviziunii.. aceasta fiind una dintre asemănările dintre cei doi. op. cit. iar modul cum se referă la acest gen de literatură ne face să bănuim că ar fi avut acces la acest gen de cărţi atât el. în schimb Sfinţii Părinţi l-au influenţat într-un mod evident. Sfântul Simeon Noul Teolog o cunoştea destul de bine. El se referă de multe ori în operele sale la Sfinţii Părinţi..51. H. în special la Sfântul Grigorie de Nazianz. Fiul lui Dumnezeu. după cum tot ea este şi temelia Euharistiei care prin Sfântul 30 31 Hilarion Alfeyev. Dacă elenismul şi scriitorii necreştini nu au influenţat opera Sfântului Simeon Noul Teolog. 10 . care pare a fi scriitorul lui favorit (29 de citate). p.autodidact studiind la fel ca Sfântul Simeon Noul Teolog Sfânta Scriptură şi operele Sfinţilor Părinţi. Dionisie Areopagitul etc. este aceea care ocupă în mod clar locul de temelie şi despre care el vorbeşte adeseori în scrierile sale.

În lumina lui Hristos. Arhiepiscopul Basile Krivochéine. Prin Întrupare. încât nici el nu ştie"37. astfel încât avem posibilitatea să ne împărtăşim de dumnezeirea Lui. p. p. (presc.. p. Nimeni nu poate ajunge la îndumnezeire fără să simtă prezenţa şi puterea Duhului Sfânt35.Simeon Noul Teolog dobândeşte în viaţa monahului şi a creştinilor un loc pe care l-a avut la scriitorii ascetici vechi32. Une experience de l’exprit. Fiul lui Dumnezeu.13. Sfântul Simeon Noul Teolog (949-1022): Viaţa – Spiritualitatea – Învăţătura. 25:2. 1997. deşi noi nu suntem conştienţi de lucrarea Sa. Sibiu. FilocaliaVI) p. 37 Filocalia sau Culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi. 1998. în “Sobornost”. Studiu introductiv şi traducere de diac. Dumitru Stăniloae. Editura Deisis. Vasile Leb şi Ierom. p. traducere din limba franceză de Preot conf. Un alt temei al spiritualităţii după Sfântului Simeon Noul Teolog este cel pnevmatologic34. Discursuri teologice şi etice. fiind contestat de unii dintre contemporanii săi pentru această învăţătură.248. "Celui ce-şi taie voia sa pentru frica lui Dumnezeu îi dăruieşte lui Dumnezeu voia Lui într-un chip aşa de tainic. Bucureşti. Ioan I. lumina şi desăvârşi. 33 Sfântul Simeon Noul Teolog. introducere şi note de Pr. Deification in St. 32 11 . N◦ 624.431. totuşi Sfântul Simeon Noul Teolog lasă să se înţeleagă posibilitatea că harul Duhului Sfânt poate fi prezent în noi. Oxford. Scrieri I. VI. vol.Prof. Janvier-février. Symeon the New Theologian.79. care spune următoarele: "Pentru ce anume s-a făcut om Dumnezeu? Ca să-l facă pe om dumnezeu"33. traducere.. p. 36 Sfântul Simeon Noul Teolog. Saint Syméon le nouveau Theologién. Acesta este scopul Întrupării celei de a doua Persoane a Sfintei Treimi pentru Sfântul Simeon Noul Teolog. în “La vie spirituelle”. Cateheze. Editura Humanitas. În acest sens el spune următoarele: "Căci fiind noi sfinţiţi în chip nesimţit. 1978.866. Tome 132.. 35 Kallistos of Diokleia. care arată cum se poate omul curăţi. Ediţia a doua. Ică jr. 34 Yves Congar. pe când eram încă prunci şi la cuget şi la vârstă"36. deoarece se bazează pe prezenţa şi lucrarea harului Duhului Sfânt în viaţa creştinului. Bucureşti. dr.. 1997. îşi asumă firea omenească. 2003. Deşi accentuează în mod deosebit că un creştin adevărat trebuie să simtă harul Duhului Sfânt. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Gheorghe Iordan. vol.31.

3-4. poate şi dezamăgit de o parte dintre cunoscuţii lui care îl considerau un carierist (dat fiind funcţia care o ocupa Pr.361. “Tainele sunt respiraţia continuă a Bisericii prin care ea inspiră şi revarsă neîncetat pe Duhul Sfânt asupra mădularelor ei”38. care realizează suprema unire mistică între Hristos şi creştin. p. 39 Sfântul Simeon Noul Teolog. Dumitru Radu. p. în “Studii Teologice”. nr.197. viaţa în Hristos. să găsească un mijlocitor şi un solitor. precum spuneam mai înainte. căutam numai iertarea lor şi doream. este pocăinţa. Prin Sfintele Taine ne îmbrăcăm în Hristos. p.Prof. intrăm în comuniune mistică cu Mântuitorul prin harul Sfântului Duh ce se revarsă în viaţa noastră. Referitor la acest moment din viaţa lui. să-şi caute un părinte duhovnicesc şi să pună începutul urcuşului duhovnicesc sau a unui nou mod de viaţă. Stăpâne. The Church Retrospective. ca prin mijlocirea aceluia şi prin slujirea lui de către mine să găsesc fie şi în veacul viitor iertarea multelor mele păcate”39. devenind mădulare ale Bisericii. încă tânăr fiind. Studies in Church History 33. Începutul se face prin Taina Botezului. Ecclesiastical History Society. 38 12 . La scurt timp Sfântul Simeon Noul Teolog intră în monahism sub directa povăţuire a Sfântului Simeon Evlaviosul. Sfântul Simeon Noul Teolog spune următoarele: „Aducându-mi aminte de păcatele mele. Sfintele Taine în viaţa Bisericii.Spiritualitatea Sfântului Simeon Noul Teolog are temei sacramental. St.78. XXXIII(1981). 40 John Antony McGuckin. Motivul care l-a determinat pe Sfântul Simeon Noul Teolog. de luptă pentru desăvârşire morală. Cateheze …. Minunea relatată în Imnul 18 şi viziunile luminii divine avute ca rod al mijlocirii părintelui său duhovnicesc determină două caracteristici ale gândirii şi spiritualităţii Sfântului Simeon Noul Teolog şi anume rolul părintelui duhovnicesc în efortul pentru desăvârşire şi importanţa pocăinţei40. deoarece aşa cu reiese din opera sa noi primim harul Duhului Sfânt prin Sfintele Taine. Symeon the New Theologian (969-1022): Byzantine Spiritual Renewal in Search of a Precedent. se continuă în Taina Mirungerii care revarsă în sufletul creştinului darurile Duhului Sfânt şi ajunge la suprema desăvârşire în Taina Împărtăşaniei. 1997.

St. Craiova. Editura Deisis. p. În viaţa şi opera Sfântul Simeon Noul Teolog găsim aceeaşi învăţătură a Sfinţilor Părinţi despre desăvârşirea omului în Hristos. nici cele din lume [1In.431. care este o lucrare a lui Dumnezeu prin Hristos în Sfântul Duh. Imnele iubirii dumnezeieşti. p.281. păzirea poruncilor50. Studii de teologie dogmatică ortodoxă. 49 Ibidem. p.390.la curtea imperială)41. p. nr. ci pe Făcătorul şi Domnul şi Stăpânul a toate” care spune el “li se face hrană şi băutură veşnică şi nemuritoare”47.15].340.285. Discursuri….139. 47 Ibidem. deoarece. 2001. Iar în alt loc face o paralelă între asceză sau purificarea de patimi şi mucenicie46.. Condiţiile pentru purificarea de patimi şi dobândirea nepătimirii sunt pentru Sfântul Simeon Noul Teolog credinţa48. Symeon the New Theologian and Orthodox Tradition…. Liviu Stoina. Ică jr. 52 Ibidem. milostenia51. 48 Sfântul Simeon Noul Teolog. Sfântul Simeon Noul Teolog înţelege că purificarea de patimi şi lupta duhovnicească pentru nepătimire dusă de monahi este primită de Mântuitorul ca pe o jertfă44 şi ca pe un martiriu45. Sfântul Simeon Noul Teolog. iluminarea şi desăvârşirea prin unirea cu Dumnezeu sau cu Hristos prin lucrarea Duhului Sfânt (îndumnezeirea)43. 51 Idem. Desăvârşirea creştină după Sfântul Simeon Noul Teolog. Discursuri…. p. rugăciunea49. 46 Idem. în “Studii Teologice”. 42 Hilarion Alfeyev. p. Introducere şi traducere de diac.Dr. De aceea şi răsplata pentru nepătimire este pe măsură. 41 13 . Imne. În una din multele sale experienţe mistice. în Pr. 45 Ibidem. Scrieri III. p. spune Sfântul Simeon Noul Teolog. p. p.Prof. Editura Mitropoliei Olteniei.226.292. Dumitru Stăniloae.30.157. postul52. 43 Drd. 5-6. în trei trepte: purificarea de patimi. p. 1990. XXXVII (1985). 44 Sfântul Simeon Noul Teolog.277 şi Cateheze…. epistole şi capitole. p.2. p. cei care ajung la nepătimire “sunt umpluţi de o bucurie negrăită pentru că au dobândit în ei înşişi nu lumea.223. în timp ce alţii încercau să profite de relaţiile lui cu persoane din anturajul împăratului42. Cateheze…. Ioan I. 50 Ibidem. Sibiu.

339. Cateheze…. Idem.Scrieri I. Editura Deisis. “Darurile iluminatoare ale Duhului se fac vădite omului de-abia prin deschiderea acestui ochi al său. p. acela nu este vrednic să primească gânduri străine. “Nepătimitorii nu sunt chemaţi pur şi simplu la o plăcere privată. cit. nici nu vede bine faptele lui. Iluminarea este a doua treaptă a urcuşului duhovnicesc şi constă din trecerea de la purificarea de patimi la contemplaţia unitivă sau îndumnezeire. mijlocită de harul Duhului Sfânt. prin virtuţiile şi prin darurile Duhului Sfânt a actualizat Duhul în sine. epoca. p. Dumitru Stăniloae.Dr.11. până nu va avea Lumina strălucind întru sine”60. Imne. p.pocăinţa cu lacrimi53.132. iubirea56.p. 1998. Fără această vedere lăuntrică. 59 Pr. Sfântul Simeon Noul Teolog consideră că numai cei care s-au purificat de patimi pot ajuta şi pe alţii să se purifice de patimi57. dar nu are în el lumina Duhului Sfânt. Discursurii teologice şi etice. Sibiu. 60 Sfântul Simeon Noul Teolog.Acad. Discursuri…. 55 Ibidem.272. ca loc central şi intim al minţii.. p. p. 58 Ieromonah Alexander Golitzin. 57 Idem. gândirea. a acestei cămări menite să se umple de lumina dumnezeiască”59. Acelaşi adevăr îl subliniază şi Sfântul Simeon Evlaviosul.74. chiar dacă ar fi făcut de oameni patriarh. Simeon Noul Teolog: viaţa. Ei sunt meniţi să fie «purtători de duh» pentru semenii lor”58. p. a deschis acest ochi destinat vederii lui Dumnezeu. epistole…. Încă din etapa iluminării cunoaşterea omului este o «cunoaştere în Duh».112. aşa cum a fost Sfântul Simeon Evlaviosul pentru Sfântul Simeon Noul Teolog.335. op. 56 Idem. etc. când Ibidem. în Sfântul Simeon Noul Teolog. Cateheze…. nici nu este încredinţat în chip desăvârşit dacă ele sunt pe placul lui Dumnezeu.. De aceea Sfântul Simeon Noul Teolog avertizează că “cel căruia i se pare că are întru sine – dacă aceasta e cu putinţă – toate virtuţile.Prof. ascultarea de părintele duhovnicesc54. nu poate fi numit cineva părinte duhovnicesc şi nu poate sfătui pe altcineva. simplitatea şi smerenia55. 54 53 14 .465. p. pentru că are loc după ce omul prin efortul ascetic.

460. Nr. op.56.110. iubirea este cea care îl îndumnezeieşte pe om. cit. Symeon the New Theologian. Ei văd pe Dumnezeu în toată frumusetea şi sunt uniţi cu El total. aşa cum Sfântul Simeon Noul Teolog încearcă să ne spună.. adică “a-I îndura patimile pe calea ascezei. A te spiritualiza înseamna a-L imita. Imne.p. vol. 64 Kallistos of Diokleia.145 61 15 . Sfântul Simeon Noul Teolog foloseste expresii de genul: "sfârşitului nesfârşit"65. prin sfaturile şi rugăciunile sale părintele duhovnicesc îl ajuta pe ucenic să biruie în efortul pentru purificarea de patimi. "ţinut în chip neţinut"66. Sources Chrétiennes. Deification in St. o dată ajuns la iluminare şi la maturitate duhovnicească. "văzut în chip nevăzut". p. p. 63 Nichifor Crainic. p.93. Pentru Sfântul Simeon Noul Teolog. a te ilumina de adevarul descoperit prin El pentru a ajunge la viaţa divină"63. cit. în “Sobornost”. Dacă până acum. "sesizabil în minte în chip nesesizabil". Pentru a exprima acest paradox al unirii cu Dumnezeu sau al îndumnezeirii omului. Îndumnezeirea sau unirea cu Dumnezeu în iubire se realizează deplin în viaţa veşnică. Dar în acelaşi timp. Hristos îi spune Sfântului Simeon Noul Teolog următoarele: “Ştii doar şi să fugi de vrăjmaşi şi să birui asupra lor. 65 Sfântul Simeon Noul Teolog. p. sau îl spiritualizează. există întotdeauna ceva nou care li se descoperă. Symeon le Studite. iar când fugi ai în Mine un adăpost tare şi întărit”62. Discours ascétique. 2001.24. 62 Sfântul Simeon Noul Teolog.. p. Oxford. 25:2. op. a-L urma pe Hristos. deşi au totul. sfinţii nu-l pot cuprinde total pe Dumnezeu. epistole. El încearcă să exprime prin cuvinte ceea ce cuvintele nu pot cuprinde total. crezând cu toată sinceritatea că bucuria sfinţilor în ceruri este deplină. 2003. 66 Ibidem.afirmă că lumina este cea care ne învaţă să distingem binele de rău61.223. căci atunci când lupţi Mă ai drept aliat şi ocrotitor pe Mine. acesta poate să fie părinte duhovnicesc pentru alţii şi să biruie noile ispite ajutat de Dumnezeu. deşi sfinţii o experimentează chiar în timpul vieţii pământeşti într-un mod autentic şi transfigurator64.

71 Kallistos Ware. care îi iubeşte pe oameni prin inima sa72.377. 67 16 . îndumnezeirea cuprinde sufletul şi trupul în întregime.. Pentru Sfântul Simeon Noul Teolog vederea luminii divine. deşi toţi aspirăm Kallistos Ware. 1972. deşi mai puţin dezvoltate67. Paris. adevărata comoară.Pentru Sfântul Simeon Noul Teolog. 70 Ibidem. deşi are un loc central în viaţa şi opera sa. dar pot fi găsite şi în opera Sfântului Simeon Noul Teolog. p.. London... Aceste idei au fost expuse sistematic de Sfântul Grigorie Palama în timpul controversei isihaste.242. acesta fiind unul dintre momentele culminante ale itinerariului său mistic.4. Cea mai importantă vedere a luminii divine a avut-o la vârsta de 20 de ani când era laic68. p. Sfântul Simeon Noul Teolog îl descrie pe Hristos ca lumină sau ca izvor de lumină. 69 Ibidem. p. El însuşi a trecut prin această experienţă a vederii luminii divine în mai multe rânduri. în “Dictionaire de la Spiritualité”.234. întâlnire faţă către faţă a persoanei umane cu Persoana divină-umană a lui Iisus Hristos71. vol. ci trupul şi sufletul formează o unitate şi sunt destinate îndumnezeirii. ci e Hristos.193. Slava viitoare a sfinţilor se arată şi în trupurile lor îndumnezeite. Cei mai mulţi dintre noi trebuie să recunoaştem că nu am ajuns să vedem lumina divină necreată.6. El a început să înţeleagă şi să fie sigur că iubirea pe care o simte pentru oameni nu este de fapt a lui însuşi. venit în cei ce se curăţesc de patimile egoismului şi se deschid lui Hristos. nr. Ceea ce contează mai mult nu este lumina divină însăşi. apoi la vârsta de 28 de ani când era frate la mănăstirea Studion69 şi de mai multe ori de-a lungul întregii vieţi când vederea luminii a căpătat un caracter hristocentric şi Mântuitorul Însuşi a vorbit cu el din aceea lumină70. 72 T. Beauchesne. în “Sobornost”. p. cit. ajungând la îndumnezeire sau la unirea cu Dumnzeu prin iubire. The Mystery of God and Man in St. p. Syméon le Nouveau Théologian.234. p. Symeon the New Theologian. nu reprezintă momentul culminant al vieţii duhovniceşti a omului. 1988. Špidlík. ci întâlnirea care are loc în această lumină. op. vol.XIV. 68 Sfântul Simeon Noul Teolog. Cateheze.1393. Pentru el sufletul nu este un prizonier al trupului.

Doctrine of the Divine Light. Bucureşti. Maxim Mărturisitorul şi Isaac Sirianul74. The patristic background of St. p. 77 John Mayendorff. 75 Paul Evdochimov.68. 1997.238.Lect. prefaţă şi notele Pr. op. Gregory Palamas and Ortodox Spirituality. Dar cu siguranţă fiecare dintre noi chiar dacă nu am ajuns să vedem lumina divină. dar un teolog mistic apreciază Kallistos of Diokleia. Dacă ar fi trăit în timpul Sfântului Grigorie Palama. Symeon the New Theologian’s. în “Studia Patristica” . cu toate acestea suntem cu faţa în direcţia bună73. atunci din punctul de vedere al Sfântului Simeon Noul Teolog suntem deja pe calea care duce la îndumnezeire. trei secole mai târziu. Sfântul Simeon Noul Teolog are multe idei comune cu Evagrie Ponticul. cel puţin am experimentat în unele momente ale vieţii noastre frumuseţea umilinţei sau a smereniei şi forţa iubirii. Pentru un teolog sistematic afirmaţiile Sfântului Simeon Noul Teolog par iraţionale.XXXII. Vasile Răducă.55. p..Univ. cit. Cunoaşterea lui Dumnezeu în tradiţia răsăriteană. St. Învăţătură patristică. Hilarion Alfeyev.. p.. Oxford. Deification in St. Symeon the New Theologian. Vladimir’s Seminary Press. Modul cum descrie Sfântul Simeon Noul Teolog îndumnezeirea persoanei umane în raport cu fiinţa divină şi energiile necreate ce izvorăsc din fiinţa divină este imprecis. Traducerea. cu siguranţă şi-ar fi ales cu mai multă grijă cuvintele prin care să-şi exprime propriile experienţe mistice76. 76 Kallistos of Diokleia.Dr. S-ar putea să avem încă o cale lungă şi anevoioasă de parcurs.la aşa ceva şi sperăm că într-o zi se va realiza. De altfel putem afirma că unele din problemele ridicate de Sfântul Simeon Noul Teolog în ceea ce priveşte cunoaşterea lui Dumnezeu au fost lămurite şi explicate la nivel doctrinar de Sfântul Grigorie Palama în secolul al-XIV-lea77. vol.21. În ceea ce priveşte învăţătura despre lumina divină. 1995. St. Dacă aşa stau lucrurile într-adevăr. 1974. lumina văzută de el fiind lumina Taborului75. 74 73 17 .15. liturgică şi iconografică. Macarie Egipteanul. p. aşa că nu era nevoie să se exprime cu multă precizie. Dar trebuie avut în vedere că în acea vreme distincţia dintre fiinţa divină şi energiile sau lucrările divine nu era subiect de controversă dogmatică. p. Editura Christiana..

text grec inedit publié avec introduction et notes critique par P. 78 18 .XII. în “Orientalia Christiana”. fie viaţa monahală sau celibatul..limbajulul lui78. drept unul care reflectează teologic asupra experienţei mistice. Sibiu. vol. el nu trebuie desemnat «teolog al misticii». introducere şi traducere Pr. Sfântul Simeon consideră că un creştin care are familie poate să ajungă "la desăvârşirea virtuţii şi să primească Duhul Sfânt şi să se facă prieten a lui Dumnezeu şi să se desfete de vederea Lui"81. pp.Irénée Hausherr. Introduction. Aceasta ne conduce la concluzia că noi trebuie să înţelegem textele în care critică defectele ierarhiei biericeşti ca pe avertismente profetice împotriva acelora care nu vedeau preoţia la justa ei valoare şi măreţie. împlinirea poruncilor.56-57. p. Editura Deisis. De aceea din viaţa şi opera sa s-au inspirat Sfântul Nicolae Cabasila. descoperirea gândurilor. Vie de Syméon le Nouveau Théologien par Nicétas Stéthatos. Cel mai bun mod de viaţă pentru fiecare dintre noi este calea pe care ne-a chemat Dumnezeu să o urmăm. cercetarea Sfintei Scripturi. cit. Înnoirea teologiei ortodoxe contemporane.şi încă unul care ştie să-şi cânte şi să-şi rostească propriile experienţe mistice.. Roma. p. S.78. op. Ioan Ică. op. “Sfântul Simeon Noul Teolog e în primul rând un mistic . în Un grand mystique byzantin. XII. Dogmatica experienţei ecleziale. Sfântul Grigorie Palama şi alţi mistagogi ai secolului al XIV-lea şi ai secolelor următoare79.. cit. 45. 1928.Dr. postul. 1999.22. Cuvintele Sfântului Simeon Noul Teolog aveau scopul Kallistos of Diokleia. 81 Sfântul Simeon Noul Teolog. 80 Karl Christian Felmy. p. părintele duhovnicesc. 79 Irénée Hausherr. ca atare ar putea fi socotit mai degrabă Sfântul Grigorie Palama [1296-1359]”80. Cu toate acestea. Sfântul Simeon Noul Teolog foloseşte ca mijloace prin care să-i povăţuiască pe ucenicii săi în urcuşul duhovnicesc Sfintele Taine.Prof.J. Niciodată nu a fost înclinat să creeze o Biserică ideală formată din sfinţi şi mistici. fie viaţa de familie. Un detaliu semnificativ în ceea ce priveşte Sfintele Taine este faptul că în opera şi în viaţa Sfântului Simeon Noul Teolog nu s-a găsit ceva care să-i demonstreze că a avut vreo tendinţă revoluţionară sau sectară. nr.

Kalamazoo-Leuven. Priesthood and Confession in St. Imne.4. că persoanele hirotonite care nu au experienţa simţirii harului Duhului Sfânt. Sfântul Simeon Noul Teolog niciodată nu a fost cenzurat sau condamnat pentru opiniile exprimate în Epistola 1 referitoare la Sfânta Taină a Spovedaniei. John Climacus and St.308. 7-8. adevăratul înţeles este că nu trebuie să iei această sarcină asupra ta doar dacă eşti îndemnat de Duhul Sfânt85. Symeon the New Theologian.5.. Dar când Sfântul Simeon Noul Teolog face aceste afirmaţii.429. ci să avertizeze Biserica Joost van Rossum.să-i trezească pe creştini şi nu să producă o schismă în Biserica lui Hristos82. op. Ware. 83 Kallistos T. El nu era un teolog sistematic. vol. 1976. Sfântul Simeon Evlaviosul. XIX(1967).. Cu alte cuvinte. Symeon the New Theologian. New York. p. Vladimir’s Theological Quarterly”. Motivul pentru care a fost găsit vinovat şi condamnat la exil de Sfântul Sinod din Constantinopol (1009) era cultul pe care îl aducea părintelui său duhovnicesc.20. considerându-l sfânt înainte ca acesta să fie recunoscut în mod oficial de către Biserică. cit. vorbeşte mai degrabă pastoral decât juridic.Ilie Moldovan. epistole….312. Deşi el spune că persoanele hirotonite care nu au experienţa harului Duhului Sfânt nu pot lega şi dezlega păcatele. O mare controversă a ridicat afirmaţiile Sfântului Simeon Noul Teolog.309. Vezi şi: Pr. XVIII. noi nu putem înţelege pe Sfântul Simeon Noul Teolog dacă nu realizăm care era adevăratul scop al cuvintelor sale. Crestwood. în “Studii Teologice”. cum a fost de exemplu Sfântul Grigorie Palama. 84 Sfântul Simeon Noul Teolog. 2. mai degrabă într-un mod moral decât dogmatic. 85 Kallistos T. Drd. Deşi mitropolitul Ştefan al Nicomidiei considera că Sfântul Simeon Noul Teolog subminează prerogativele preoţiei. totuşi în faţa sinodului nu l-a acuzat şi de această atitudine. p. Simeon Noul Teolog. vol. nr. p. deoarece intenţia lui nu era să înlăture structura ierarhică a Bisericii. nr. nu pot lega şi dezlega păcatele oamenilor84. The Spiritual Father in St. ci trebuie văzut ca un profet. în “St. în “Studia Patristica”. 82 19 . 1989. p. Şedinţa Sfântului Sinod a fost revocată curând după aceea şi Sfântul Simeon Noul Teolog a fost declarat nevinovat83. p.Teologia Sfântului Duh după Catehezele Sf. Ware.

Sunt teologi care au văzut în unele afirmaţii92 ale Sfântului Simeon Noul Teolog o înţelegere protestantă a Sfintei Împărtăşanii. Symeon the New Theologian and Orthodox Tradition…. p. 89 Athanasios Hatzopoulos. 1976. 91 Sfântul Simeon Noul Teolog. Sfântul Simeon Noul Teolog recunoscând doar împărtăşirea care este însoţită de experienţa mistică93. Crestwood. prezent real în Sfânta Împărtăşanie89. În timp ce acceptă Sfânta Taină a Hirotoniei. în “St. dat fiind starea lui duhovnicească din acel moment91.398. văzând un act firesc în acest gest. Vladimir’s Theological Quarterly”.95. op. pp. p.246. cât de des să ne împărtăşim. 88 Sfântul Simeon Noul Teolog. Thessaloniki.. p. Discursuri…. p. el nu dă nici un răspuns direct întrebării. p. sau să fie conştienţi că se unesc cu Hristos Domnul când primesc Sfânta Împărtăşanie88. Sfântul Simeon Noul Teolog îi critică pe acei preoţi care nu fac eforturi să devină vrednici de misiunea atât de sublimă pe care o au de îndeplinit87. devine o neîncetată Sfântă Liturghie90.din timpul lui împotriva secularizării86. 90 Hilarion Alfeyev.. 20 . Chiar dacă Sfântul Simeon Noul Teolog aprobă şi susţine pe cei care se împărtăşesc zilnic. Priesthood and Confession in St.. St. 92 Sfântul Simeon Noul Teolog. cit. Citită cu atenţie. cit. nr. deoarece viaţa celui care Îl primeşte cu vrednicie pe Hristos prin Sfânta Împărtăşanie. 93 Hilarion Alfeyev. 1991. iar unui anume creştin îi sugerează că trebuie să se împărtăşească mai rar. opera Sfântului Simeon Noul Teolog.89-90.321.20. Two Outstanding Cases in Byzantine Spirituality: the Macarian Homilies and Symeon The New Theologian (Analekta Vlatadon 54). 87 Athanasios Hatzopoulos.5. p. Sfântul Simeon Noul Teolog era conştient că sunt puţini aceia care ajung să simtă prezenţa harului Duhului Sfânt. iar pe de altă 86 Joost van Rossum. op. op.. p. dar cu toate acestea îi învaţă pe ucenicii săi să se inspire în urcuşul duhovnicesc din cunoaşterea lui Hristos. cit. New York. op.190. vol. să experimenteze vederea luminii divine.4. cit. Symeon the New Theologian. ne dăm seama că acesta nu era un teolog sistematic. Aceasta pentru că el aparent pune validitatea Sfintei Taine a Împărtăşaniei să depindă de vrednicia celui care se împărtăşeşte.161.

Prof. Sfântul Simeon Noul Teolog nu dorea decât să-i determine pe cei care se împărtăşesc să facă o pocăinţă sinceră. fără lacrimi să nu te cumineci vreodată!”95. p. Dumitru Stăniloae. p. pentru slăbirea deprinderi sale de a păcătui98. Urmând părintelui său duhovnicesc care îl îndemna: „Frate. care-l ajută în acest efort. epistole….. Vezi şi: Sfântul Simeon Noul Teolog. 97 Ibidem. cit. Şi tot cel ce vrea să se mântuiască trebuie să se nevoiască pentru împuţinarea păcatelor sale. Imne. deci simte pe Dumnezeu sau îl vede. p. aşa cum arată părintele Dumitru Stăniloae “simţirea sau vederea [contemplarea] lui Dumnezeu se iveşte în om pe măsura curăţirii sale de păcate”96. o vedere maximă şi egală de la toţi creştinii. Sfântul Simeon Noul Teolog îi îndeamnă pe ucenicii săi să nu vadă în Taina Împărtăşaniei un act magic care-i va schimba fără niciun efort de purificare. Introducere la Filocalia VI.. Filocalia VI.12.13. cunoaşte în sine puterea lui Dumnezeu. p.parte niciodată nu s-a îndoit de validitatea acestei Sfinte Taine94. în care efortul de purificare e destul de puţin preţuit. Sfântul Simeon Noul Teolog nu cere o simţire. fără niciun efort de ieşire din starea de păcat. Idem.31.. în oarecare măsură.12. El face o deosbire între simţirea sau vederea lui Dumnezeu de aici şi din viaţa viitoare şi are o înţelegere pentru gradele mai reduse de simţire sau vedere ale multor credincioşi”97.52. spre deosebire de protestantism. 98 Pr. Aceasta deoarece pentru Sfântul Simeon Noul Teolog.88. Cateheze. p. Dumitru Stăniloae. care consideră că omul se mântuieşte prin simpla credinţă. şi spre deosebire. Sensul adevăratei paternităţi duhovniceşti pentru Sfântul Simeon Noul Teolog nu este nici dependenţa părintelui Sfântul Simeon Noul Teolog. În continuare am arătat prin mai multe citate din opera Sfântului Simeon Noul Teolog care sunt temeiurile şi implicaţiile hristologice.. pnevmatologice şi eclesiologice ale paternităţii duhovniceşti. 95 94 21 . Cateheze. chiar de catolicism. op. p. Orice creştin care vrea să-şi împuţineze păcatele şi să sporească în virtuţi.79. “Aceasta este o învăţătură proprie Ortodoxiei. 96 Pr.Prof... În orice caz. p. de schimbare în bine din partea lor..

Dumitru Radu. nici a ucenicului de părintele duhovnicesc.. John Climacus and St. de aceea paternitatea lui Hristos e legată de revelarea tainelor înţelepciunii. Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu poate fi numit şi «Părinte» pentru că prin Întrupare. Despre preoţie. 8 Ibidem. Sensul adevăratei paternităţi duhovniceşti e mai degrabă acela de a da viaţă. Mai putem spune că Hristos. prin care îi face înţelepţi pe cei vrednici de ea100. op.547. 100 22 . p. 99 Ieromonah Gabriel Bunge. Părintele duhovnicesc este descoperit ucenicului de către Hristos ca răspuns la rugăciunile acestuia. Symeon the New Theologian…. Şi. 304.225. p.Dr. Cateheze…. Fiul lui Dumnezeu. reciproc. este cel care a adus oamenilor revelaţia supranaturală absolută. nr. Domnul Iisus Hristos. 36. se găseşte în cea mai desăvârşită comuniune cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt şi călăuzeşte Biserica şi este prezent şi lucrător în ea prin Duhul oferind-o în jertfa Sa euharistică Tatălui101. în “Ortodoxia”. 103Kallistos Ware. În adevăratul sens al cuvântului există numai un mijlocitor între Dumnezeu şi oameni. cu alte cuvinte de a asigura altuia un spaţiu pentru o existenţă liberă proprie. p. cit.34. mijlocirea părintelui duhovnicesc este secundară faţă de aceea a lui Hristos Domnul şi dependentă de ea103. Jertfa pe cruce. XXXI(1979). realizând mântuirea obiectivă a urmaşilor lui Adam. Cina de Taină. p. p. Iisus Hristos.duhovnicesc de ucenic. Înviere şi Înălţare a dat viaţă lumii. Jertfa de pe Cruce şi culminând cu bucuria Învierii102. Fiul lui Dumnezeu. sensul adevăratei «filiaţii» e acceptarea liberă a faptului că propria noastră existenţă e o existenţă relaţională care se bazează pe iubire99. În Cateheza 20 Sfântul Simeon Noul Teolog face o sinteză a ideilor sale despre relaţia ucenic-părinte duhovnicesc şi Hristos Domnul. capul Bisericii. 102 Sfântul Simeon Noul Teolog.Prof. The spiritual father in St. 101 Pr. Să-l urmezi şi să-l asculţi pe părintele duhovnicesc este de fapt o urmare a lui Hristos în momentele importante ale vieţii Sale pământeşti: viaţa publică.

Putem trage această concluzie deoarece în Cateheza 20. 109 Ieromonah Gabriel Bunge. La fel cum în ziua Pogorârii Duhului Sfânt asupra Sfinţilor Apostoli... cit. St. Locul teologic al paternităţii duhovniceşti nu poate fi altul decât “credinţa în Dumnezeul Revelaţiei biblice. acordată numai în interiorul misterului Bisericii”109. Acest adevăr îl subliniază şi Sfântul Simeon Noul Teolog când Ieromonah Gabriel Bunge. Symeon the New Theologian and Spiritual Fatherhood…. op. ea devenind absolută doar după ce Duhul Sfânt arată pe omul ce trebuie ascultat şi urmat107. p. p.. 106 "Iar dacă Duhul Sfânt te va trimite la un altul. care vrea să-i ducă pe oameni de la păcat la dobândirea virtuţii şi de la ignoranţă la cunoaşterea lui Dumnezeu104. să nu şovăi nicidecum" Sfântul Simeon Noul Teolog. sau mai exact Biserica. op.101. aşa venirea Duhului Sfânt asupra ucenicului face ca acesta să nu mai depindă de părintele său duhovnicesc pentru a fi povăţuit.69.. Iar ascultarea de părintele duhovnicesc nu trebuie să fie absolută. Cateheze…. 107 Arhiepiscopul Basile Krivochéine.M. ci ea trebuie să fie inspirată de Duhul Sfânt. Ea este înainte de toate o imitaţie a lui Hristos. 108 H. cit. cu alte cuvinte o intrare în opera Sa mântuitoare.J.186. op. 105 104 23 . Paternitatea duhovnicească este una din harismele Duhului Sfânt.17. care a primit şi transmite în mod viu această Revelaţie. Turner. p. p. cit. op. la Cincizecime. p. Din opera şi viaţa Sfântului Simeon Noul Teolog putem înţelege de ce Duhul Sfânt este Duh al paternităţii şi că fiecare creştin trebuie să se deschidă sufleteşte lucrării harului Duhului Sfânt pentru a fi duhovnicesc105. Irénée Hausherr. care se comunică pe sine liber omului. 40. p. Sfântul Simeon Noul Telog descrie relaţia dintre ucenic şi părintele duhovnicesc ca pe aceea dintre Sfinţii Apostoli şi Mântuitorul în timpul vieţii Sale pământeşti108.227.Paternitatea duhovnicească are pentru Sfântul Simeon Noul Teolog un loc bine determinat în istoria mântuirii. Duhul Sfânt a venit să ia locul lui Hristos Cel Înălţat care nu mai putea fi în mod fizic cu ucenicii Săi. Duhul Sfânt fiind şi cel care îndrumă paşii ucenicului spre părintele duhovnicesc potrivit106. cit.

sunt specifice Răsăritului creştin şi actuale până în zilele noastre. p.. Şi în privinţa rugăciunii există asemănări şi deosbiri între Sfântul Simeon Evlaviosul şi ucenicul său Sfântul Simeon Noul Teolog. Din viaţa şi operele celor doi învăţam că ucenicia lângă părintele duhovnicesc îşi găseşte împlinirea odată cu ajungerea ucenicului în etapa iluminării când locul părintelui duhovnicesc poate fi luat de Mântuitorul Iisus Hristos111. Despre Hristos ca Părinte duhovnicesc aflăm şi în Cateheza 20 unde Sfântul Simeon Noul Teolog îi spune unui ucenic următoarele: “[…] câte le-am lăsat deoparte. căci sunt multe. Cateheze. Sfinţii Bisericii s-au format pe lângă astfel de persoane purtătoare de Duh. sau. ucenicul care ajunge la rândul său părinte duhovnicesc. Influenţa Sfântului Simeon Evlaviosul asupra Sfântului Simeon Noul Teolog este evidentă. care să cunoască voile şi tainele Stăpânului şi Învăţătorului Apostolior. Sfântul Simeon Noul Teolog.afirma că trebuie să ne găsim un părinte duhovnicesc “care să aibă pe Hristos în el şi să cunoască cuprinzător propovăduirea Apostolior. deoarece primul nu face altceva decât să transmită celuilalt învăţătura Sfinţilor Părinţi exprimată prin propria experienţă. Relaţia duhovnicească stabilită între Sfântul Simeon Evlaviosul. Imne. ascultarea de părintele duhovnicesc. Sfântul Simeon Noul Teolog şi Nichita Stithatul este un exemplu viu a ceea ce înseamnă «lanţul de aur» al sfinţilor sau lungul şir al părinţilor duhovniceşti şi a maicilor duhovniceşti prezenţi de-a lungul timpului în Biserică. Fiul lui Dumnezeu. Teme specifice ascezei la Sfântului Simeon Evlaviosul regăsite şi în opera Sfântul Simeon Noul Teolog sunt referitoare la părintele duhovnicesc. Teme cum ar fi necesitatea unui părinte duhovnicesc. canoanele şi poruncile lor şi dogmele Sfinţilor Părinţi. găsirea lui în urma rugăciunior şi a intervenţiei lui Dumnezeu.. ajutorul venit de la Dumnezeu în urma rugăciunilor părintelui duhovnicesc. te va învăţa prin tine însuţi Hristos Însuşi”. rugăciune şi darul lacrimilor. 111 110 24 . inclusiv în zilele noastre. epistole…. La cei doi găsim informaţii despre rugăciunea neîncetată pe care o recomandă monahilor să o practice ca Sfântul Simeon Noul Teolog. p. ca să spun mai bine. 231..328. dar acest moment nu înseamnă sfârşitul urcuşului duhovnicesc. Hristos”110.

p. Spiritual Tears and Penthos in the Writings of Early Syrian and Byzantine Fathers.fiind cea mai importantă.. p. Denville. probabil dat fiind starea duhovnicească a monahilor din mănăstirea unde era egumen. deoarece cel care se roagă trebuie să se simtă în prezenţa lui Dumnezeu. fiind un exemplu remarcabil al influenţei părintelui duhovnicesc în viaţa lui113. 114 Maloney.223.271. Hannah Mary Hunt. 1999. Sfântul Simeon Noul Teolog este continuatorul fidel al tradiţiei ascetice a Răsăritului creştin. Sfântul Simeon Evlaviosul şi Sfântul Simeon Noul Teolog îi învaţă pe ucenicii lor să se roage prin exemplul personal ştiind că rodul rugăciunii este smerenia. The Mystic of Fire and Light: St.129. 113 112 25 . PhD thesis. prezenţă care poate fi simţită ca iubire dezinteresată pentru tot ceea ce există şi este creaţia lui Dumnezeu. pocăinţa şi iluminarea Duhului Sfânt112. la fel ca şi Sfântul Simeon Noul Teolog114.A. Symeon the New Theologian. G. p. 1975. Sfântul Simeon Noul Teolog. Rugăciunii din timpul slujbei trebuie să i se adauge şi rugăciunea personală din chilie deoarece numai aşa aceasta e roditoare. Sfântul Simeon Noul Teolog dezvoltă foarte mult tema lacrimilor şi a plânsului duhovnicesc. Alături de Sfântul Isaac Sirul. Dimension Books. Sfântul Simeon Noul Teolog nu îngăduie abateri de la acel program. University of Leeds. faţă de votul sărăciei şi a înstrăinării faţă de familie în cazul monahilor sunt câteva exemple care dovedesc că Sfântul Simeon Evlaviosul şi Sfântul Simeon Noul Teolog înţelegeau în acelaşi mod viaţa monahală şi asceza creştină. Sfântul Simeon Noul Teolog atrage atenţia monahilor şi asupra atitudinii exterioare a trupului în timp ce participă la slujbe. niciun alt scriitor patristic nu a accentuat mai mult necesitatea primirii darului lacrimilor de la Duhul Sfânt. Cateheze…. Department of Theology. Din opera şi din viaţa acestor doi mari mistici putem înţelege rolul şi importanţa lacrimilor şi a plânsului duhovnicesc în urcuşul duhovnicesc. Ei cer monahilor să respecte un program de rugăciune. Atitudinea faţă de virtutea umilinţei. New Jersey. fără de care nu se poate apropia nimeni de Dumnezeu sau să aspire la desăvârsire care este scopul vieţii creştine. dar spre deosebire de Sfântul Simeon Evlaviosul.

Symeon the Pious and the studite tradition. cit. 65. p. Hilarion Alfeyev îl completează pe acesta spunând că mult mai important pentru Sfântul Simeon Noul Teolog a fost că părintele său duhovnicesc era un mistic care putea să împărtăşească ucenicului său darurile sale duhovniceşti şi să-l introducă în viaţa mistică117. p. Symeon the New Teologian and Ortodox Tradition….218. dar cu toate acestea se poate confirma influenţa decisivă a părintelui său duhovnicesc. H. p. Turner spune că Sfântul Simeon Evlaviosul a reuşit să-l influenţeze atât de mult pe ucenicul său pentru că temperamentul lui. vol.J.123. insistând pe fidelitatea faţă de Biserica Ortodoxă118. op. Ultima parte a lucrării demonstrează că Sfântul Simeon Noul Teolog se încadrează foarte bine în tradiţia patristică a Răsăritului creştin. nepătimirea şi îndumnezeirea omului.M. op. în “Studia Monastica”. 1994. St. Symeon the New Theologian. 116 H. St.. 118 Hilarion Alfeyev. Spre deosebire de majoritatea scriitorilor Bisericii. Unele deosebiri între cei doi pot fi găsite aşa cum arată şi Hilarion Alfeyev. e Hilarion Alfeyev.XXXVI. p.aşa cum el a primit-o şi a învăţat-o având părinte duhovnicesc pe Sfântul Simeon Evlaviosul. Chiar când îşi expune propria sa călatorie mistică spre îndumnezeire o situează în contextul tradiţiei ortodoxe. el descrie cu mai multe detalii viaţa duhovnicească.M. Sfântul Simeon Noul Teolog nu ezită să vorbească deschis despre propria sa experienţă mistică şi să o facă într-un mod impresionant chiar în comparaţie cu Sfinţii Părinţi din trecut.J. Opera Sfântului Simeon Noul Teolog fiind mai vastă. Un element important de care trebuie să ţinem cont este că o persoană care e chemată să fie părinte duhovnicesc nu trebuie să se chinuie cu maximalismul şi perfecţionismul. dar acestea apar datorită mediului monahal diferit în care ei au trăit o lungă perioadă de timp115. Personalitatea strălucitoare a acestui preot s-a manifestat când şi-a expus părerea în ceea ce priveşte vederea lui Dumnezeu ca lumină.. Turner. 115 26 . cit. privind propria experienţă ca parte a experienţei mistice a Bisericii. 117 Hilarion Alfeyev.270. St. extazul. metodele lui ca părinte duhovnicesc erau potrivite pentru ceea ce dorea acesta116.

Şi pentru Sfântul Simeon Noul Teolog. 122 Sfântul Simeon Noul Teolog.. aşa cum afirmă părintele Rafail Noica121. este că. Leuven. ei vor fi gata să primească de la ei lecţii. dar când vor înţelege cum se comportă aceşti părinţi cu ucenicii lor. Titlul de «părinte» ar putea să-i contrarieze. Împărăţia lăuntrică . care să arate tinerilor fizionomia adevăratului părinte duhovnicesc. Bucureşti. în cea mai mare libertate şi într-un respect infinit al persoanelor. Mărturii ale monahului Rafail Noica însoţite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon.77.. op. Dar cel mai bine vor putea îndeplini această misiune şi să Kallistos Ware. laici sau preoţi.227. Abba Isaiah of Scetis: Aspects of Spiritual Direction. p. Acest fapt implică mijlocirea unor bărbaţi şi femei din zilele noastre. p. Duhul Sfânt este adevăratul noastru Părinte. care-i respectă şi îi iubesc fără a pretinde să-i domine. p. 2001. aceasta îl «naşte» pe părintele nostru duhovnicesc. a autonomiilor şi a vocaţiei deosebite a fiecăruia.important să aibă calităţile menţionate în această lucrare chiar şi într-o măsură mai mică. dacă starea noastră de ascultare este adevărată. 120 119 27 . în cele din urmă. ele urmând să se dezvolte. De asemenea nu trebuie să căutăm un părinte duhovnicesc cum a fost Sfântul Simeon Evlaviosul sau Sfântul Simeon Noul Teolog.XXXV. Ei nu impuneau ucenicilor nişte reguli rigide. pe care nu le-ar accepta de la nimeni. ba chiar lecţii severe. cit. ci manifestau o grijă deosebită în a înţelege nevoile fiecăruia potrivit inspiraţiei Duhului Sfânt. în acest mod nu facem decât să ne închidem ochii în faţa călăuzei pe care ne-o trimite Dumnezeu şi care este cea mai potrivită pentru nevoile de moment ale noastre119. Deveniţi părinţi duhovniceşti deşi nu au căutat aceasta. Eficacitatea paternităţii duhovniceşti. depinde mai mult de sinceritatea. 121 Celălalt Noica.40. vol. p. şi nu înţelepciunea omenească122... Noi ne putem «naşte» părintele duhovnicesc prin rugăciune. 1998. credinţa şi ascultarea ucenicului decât de harisma «Bătrânului»120. Adevărata natură a paternităţii duhovniceşti. Părinţii pustiei şi-au exercitat paternitatea într-un duh de totală detaşare şi dezinteresare. John Chryssavgis. în “Studia Patristica”. Tinerii epocii noastre sunt capabili încă de a primi o îndrumare duhovnicescă dacă aceasta ar veni de la astfel de părinţi. 105.

Parţialul insucces al Sfântului Simeon Noul Teolog ca egumen la Mănăstirea Sfântului Mamas ne învaţă că indiferent cât de experimentat este un părinte duhovnicesc se poate aştepta ca modul lui de a fi să nu se potrivească cu ceea ce aşteaptă ucenicii de la el. care să ne permită o comparaţie în ceea ce priveşte succesul sau insuccesul celor doi părinţi duhovniceşti124. care l-au reclamat pe acesta la Patriarhie. “A trăi viaţa în Hristos şi a trăi tot mai mult viaţa în El. Dar trebuie luat în considerare că acesta din urmă nu a fost niciodată egumen şi nici nu avem suficiente informaţii despre el.răspundă aspiraţiilor contemporanilor cei ce se vor strădui să calce pe urmele Părinţilor pustiei la fel ca Sfântul Simeon Evlaviosul şi Sfântul Simeon Noul Teolog. A te spiritualiza înseamnă a-L imita. adică a-I îndura patimile pe calea ascezei. a te ilumina 123 124 Lucien Regnault. op. H. Sfântul Simeon Noul Teolog a pus în prim plan paternitatea duhovnicescă şi legătura profundă a acesteia cu spiritualitatea. p. aceasta e aspiraţia şi voinţa de realizare a spiritualităţii. Nu acelaşi lucru îl putem afirma în ceea ce priveşte relaţia dintre Sfântului Simeon Noul Teolog şi o parte dintre ucenicii săi de la Mănăstirea Sfântul Mamas.J. op. mai presus de orice. “În cele din urmă. valoarea singurătăţii şi a tăcerii. 38. întotdeauna numai la şcoala Părinţilor deşertului generaţiile noi vor putea reînvăţa direct sau indirect adevăratul sens al autorităţii şi supunerii. cit. măreţia smereniei şi. cit. 250 28 . Turner. El a făcut un progres duhovnicesc semnificativ ca ucenic al Sfântului Simeon Evlaviosul şi datorită faptului că cei doi se potriveau din punct de vedere al temperamentului şi al personalităţii. Am putea trage concluzia că Sfântul Simeon Noul Teolog nu a avut aşa de mult succes ca părinte duhovnicesc precum Sfântul Simeon Evlaviosul. Viaţa Sfântului Simeon Noul Teolog este o dovadă clară că relaţia dintre ucenic şi părintele duhovnicesc depinde foarte mult de temperamentul şi personalitatea acestora..M. În ceea ce priveşte spiritualitatea. Prin opera şi viaţa sa.. ea este pentru mulţi oameni o experienţă foarte îndepărtată. rolul unic şi de neînlocuit al unei paternităţi demne de acest nume”123. deoarece transcende simţurile comune. p.

110. p. 125 Nichifor Crainic. op. Aşa cum reiese din spiritualitatea Sfântului Simeon Noul Teolog pe măsură ce ucenicul înaintează în urcuşul duhovnicesc. cit.de adevărul descoperit prin El pentru a ajunge la viaţa divină”125. purificându-se de patimi şi deschizându-se lucrării harului Duhului Sfânt devine el însuşi duhovnicesc şi capabil să povăţuiască pe alţii.. 29 .