UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURESTI specializarea CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ, IMPORTANTĂ SURSĂ DE VENIT LA BUGETUL DE STAT ŞI SARCINĂ FISCALĂ A AGENTULUI ECONOMIC

Zazuleac Constantin Viorel Centrul ID Ploiesti
Profesor coordonator: Lect. univ. drd. Gabriel Mihai

1

CUPRINS CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 1.1. Definiţia şi caracteristicile taxei pe valoarea adăugată.................................................pag. 3 1.2 .Clasificarea operatiunilor impozabile...........................................................................pag. 4 CAPITOLUL II A. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE 2.1. Scurt istoric a S.C. ROLUX G S.R.L.........................................................................pag. 5 B. IMPLICAŢIILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII 2.2.1. Impactul T.V.A. asupra fluxurilor de trezorerie........................................................pag. 7 2.2.2. Influenţa T.V.A. asupra lichidităţii şi solvabilităţii societăţii....................................pag. 7 2.2.3..Influenţa T.V.A. asupra ratelor de echilibru financiar şi de randament...................pag. 10 2.2.4. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii……………………………...……..pag. 13 C. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ 2.3. Monografie contabilă privind taxa pe valoarea adăugată la S.C. ROLUX G S.R.L.....pag. 15 CAPITOLUL III SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 3.1.Sistemul Informatic – componentă majoră a Sistemului Informaţional.......................pag. 26 3.2 Prezentarea programului „Decontul privind taxa pe valoarea adăugată”.....................pag. 27 CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI........................................................................................pag. 31 CAPITOLUL V BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................pag. 34

2

CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1.1

DEFINIŢIA ŞI CARACTERISTICILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adăugată se aplică în România începând cu data de 1 iulie 1993, fiind reglementată prin O.G.nr.3/1992. Aceasta a înlocuit vechiul impozit pe circulaţia mărfurilor cu impozit ce se aplică asupra tranzacţiilor fiecărui stadiu al circuitului economic. Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect1 care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestărilor de servicii. Taxa pe valoarea adăugată se datorează bugetului de stat şi acţionează pe principiul deductibilitaţii. Din punct de vedere contabil, valoarea adăugată este un indicator care permite evaluarea valorii nou create de întreprindere prin activitatea sa şi, implicit, a puterii economice a întreprinderii. Astfel, valoarea adăugată poate fi definită ca diferenţa între valoarea bunurilor şi serviciilor realizate de întreprindere şi a bunurilor şi serviciilor utilizate pentru obţinerea lor. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general2, întrucât se aplică pentru toate bunurile consumate într-o ţară, precum şi pentru toate prestările de servicii efectuate în folosul consumatorului final dintr-o ţară. Impozitarea bunurilor se face în ţara în care se consumă, de aceea bunurile importate se impozitează la fel ca şi bunurile produse în ţară, iar bunurile exportate se detaxează prin aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru pentru că afectează preţul final al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numărul operaţiunilor care preced livrarea sau prestarea la consumatorul final. Neutralitatea impozitului este asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu, care este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările în cadrul aceluiaşi stadiu al circuitului economic.
11
2

Codul Fiscal al României 2007, Titlul VI, Cap. I, Art. 125 Elena-Doina Dascalu, Dan Radu Rusanu - Finante publice Editura Fundatiei Romania de Maine 2006

3

inclusiv activităţile extractive. cum sunt activităţile producatorilor. bunurile imobile. energia electrică şi termică.2 CLASIFICAREA OPERATIUNILOR IMPOZABILE Din punct de vedere al substanţei economice. 4 . In România. o livrare de bunuri sau o prestare de servicii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să fie efectuată cu plată. operaţiunile impozabile se clasifică în două categorii: livrări de bunuri. taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii. activităţi economice. preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de acestea pentru a fi utilizate în scopuri personale sau la dispoziţia altor persoane în mod gratuit. Schimbul de bunuri are ca efect două livrări separate. prestări de servicii. activităţile de exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate. agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. comercianţilor sau prestatorilor de servicii. de o manieră independentă şi indiferent de loc. c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să fie realizată de o persoana care desfăşoară. Livrările de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană. d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-una dintre activităţile economice. Pentru a fi cuprinsă în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. direct sau prin persoane care acţionează în numele acestora. Fac obiectul livrării: bunurile mobile corporale. bunurile de natură mobilă care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate. transferul dreptului de proprietate în urma executării silite. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor să fie considerat a fi în România. gazele. precum şi asupra importului de bunuri provenite dintr-un alt stat. agentul frigorific.1. vânzarea cu plata în rate.

a pieţelor.L. Firma are în dotare 3 corpuri de hală.E. Organigrama societăţii comerciale ROLUX G S.CAPITOLUL II A.N 2361 după noul C. Aceste produse sunt agrementate tehnic de MLPAT cu AR 006 – 01/063 -2000. le produce sunt dalele din beton folosite pentru traficul pietonal şi carosabilul uşor şi pavele din beton utilizate pentru carosabilul uşor.R. a desfăşurat mai multe activităţi.N. În ceea ce priveşte calitarea produselor.C. firma este înregistrată la Registrul Comerţului cu următorul cod C.Unul dintre obiectivele urmărite pe termen lung de către S.PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE 2. parcurgând următoarele etape:  În perioada 15. a fost înfiinţată în ianuarie 1992. care îi conferă o mare productivitate şi eficienţă în activitatea desfăţurată.01. benzinăriilor.1.L. aceasta se află în continuă creştere datorită utilizării de către firmă a unor materii prime şi aditivi de o calitate superioară.A. firma a decis achiziţionarea.R.01. ROLUX G S. este următoarea: 5 .R. În urma unor studii de piaţă s-a considerat oportună fabricarea şi comercializarea dalelor şi pavelelor din beton utilizate pentru pavarea trotuarelor.1996 firma a avut ca principal obiect de activitate prestarea de servicii în domeniul alimentaţiei publice. J29/89**/1992.L. îl reprezintă îmbunătăţirea permenentă a produselor şi serviciilor oferite clienţilor.L.valabil in 2008 Principalele produse pe care societatea ROLUX G S. firma a achiziţionat utilaje şi echipamente moderne pentru a creşte considerabil cantitatea. datorită cererii şi puterii de cumpărare extrem de scăzută a populaţiei. În prezent. SCURT ISTORIC A S. În consecinţă.L. conform Legii 31/90 la Registrul Comerţului Ploieşti sub nr. ROLUX G S. din surse proprii. de utilaje şi tehnologia necesară pentru fabricarea dalelor şi pavelelor. societatea a decis încetarea acestei activităţi şi reprofilarea pe alte domenii de activitate. S. modern amenajate.R.  Începând cu 18.01.C.R. aleelor pietonale şi carosabilelor. De la înfiinţare până în prezent.1996 firma s-a reprofilat pe comerţul cu mobilă şi produse electrocasnice. dar mai ales calitatea dalelor şi pavelelor pe care le produce.E. parcărilor.C.R.1992 – 18.  În anul 1999. Societatea comercială ROLUX G S. ROLUX G S. În acest sens.A.L.

Administrator Director economic Director comercial Director tehnic Compartiment financiar .contabil Compartiment resurse umane Compartiment aprovizionare Compartiment desfacere Inginer Şef Secţie Contabil şef Atelier Contabil Muncitori Sursa: Conform datelor furnizate de S. ROLUX G SRL şi prelucrare autor 6 .C.

sau să diminueze volumul creditului acordat clienţilor. Analiza lichidităţii4 se realizează pe baza datelor: Gradul general de lichiditate Disponibilităţi Total activ Trebuie să fie cuprins între 1.A. În situaţia în care S. Dacă societatea are de recuperat T. ROLUX G S. are de plată la bugetul de stat T. 7 . şi diminuarea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotaţie a acestora.1.2.A.. beneficiind de un surplus de trezorerie.B.A. 2006. prin accelerarea procedurilor de încasare a creanţelor de la partenerii de afaceri.. Mirela Păunescu – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea firmei. determinat de rata dobânzii. = x 100 2 3 Ana Morariu.V. Eitura Tipo Moldova. Iaşi. Elena-Doina Dascalu. Emil Horomnea – Analiza contabil-financiară: Teorii. IMPACTUL T.2.A. cu condiţia ca suma pentru vânzările efectuate să fie încasată de la terţi până la data de întâi a lunii următoare.Ed.V. Aceste măsuri vor conduce la scăderea ratelor de lichiditate şi solvabilitate.V.V. asupra ratelor de lichiditate şi de solvabilitate în sensul creşterii acestora apare în situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat T.C. Constanţa. caz în care societatea realizează un profit suplimentar.A. asupra fluxurilor de trezorerie se referă la influenţa acesteia asupra indicatorilor echilibrului financiar. Gabriel Radu. ASUPRA FLUXURILOR DE TREZORERIE Analiza impactului T.2. practicată de băncile comerciale. metode şi tehnici de valorificare a informaţiei contabilfinanciare în procesul decizional.A. rezultă că societatea beneficiază de un surplus de trezorerie pentru 25 zile. aflându-se în situaţia de a contracta un împrumut bancar.A.V. prin folosirea de disponibilităţi.V.L.3 În situaţia în care vânzările rămân constante şi termenul de scadenţă nu se modifică. societatea beneficiază din partea statului de un credit constant. sumă ce trebuie achitată în data de 25 a lunii următoare.V.5 şi 2%. În caz contrar se reduce proporţional cu numărul de zile aferente neîncasării contravalorii facturilor emise. INFLUENŢA T.Dan Radu Rusanu – Finantele Publice ..Fundatiei Romania de Maine 2006 4 Neculai Tabără.R.2 2. concepte. atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilităţi. IMPLICAŢIILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII 2. Eitura ExPonto. ASUPRA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII SOCIETĂŢII Raportul integral al taxei pe valoarea adăugată nu generează micşorarea valorii ratelor de solvabilitate şi de lichiditate. Influenţa T.

1.811 Din analiza gradului general de lichiditate pe cei trei ani putem trage concluzia că în anul 2006 societatea dispunea de lichidităţi ce puteau fi plasate în investiţii.900 x 100 = 0. pe când în anii 2007 şi 2008 disponibilităţile reprezintă 1.2008 Gradele de lichiditate 30. În anii 2006 şi 2008. ROLUX G SRL şi prelucrare autor 8 .980 3.71% 0. de la stat şi se confruntă cu necesitate de disponibilităţi.36% 532.C.40% 0.09% 338.09% 0.00% 3.00% 15.36% 1. 2.845 Gradul net de lichiditate trebuie să fie cuprins între 3 şi 5%. firma gestionând bine banii şi investind pentru a avea profit ulterior.989 3.900 Gradul net de lichiditate 2008 = x 100 = 0.71% 406.V. Evoluţia gradelor de lichiditate îm perioada 2006 .685 x 100 = 0.00% 25.A. acest lucru poate fi înţeles ca un fapt pozitiv.00% 10.114. Disponibilităţi x 100 Total active circulante 17.685 Gradul net de lichiditate 2007 = x 100 = 1.40% 919.Gradul general de lichiditate 2006 Gradul general de lichiditate 2007 Gradul general de lichiditate 2008 = = = 17.26% 25.26% 1.93% 68.00% 0.71% din acivele circulante.00% 20.357 2.93% 2006 2007 2008 Gradul general de lichiditate Gradul net de lichiditate Sursa: Datele furnizate de S. societatea nu dispune de lichidităţi datorită investiţiilor mari făcute în echipamente şi instalaţii de producţie. Gradul net de lichiditate = societatea are multe disponibilităţi neinvestite în anul 2006. Grafic nr.915 Gradul net de lichiditate 2006 = x 100 = 25. Scăderea gradului de lichiditate în ambele formule arată faptul că societatea are de recuperat T. Ca şi la indicatorul precedent.031 2.915 x 100 = 3.09% şi respectiv 0. Deşi nu se încadrează în valorile normale.00% 5.

86 79.980 Solvabilitatea generală 2006 = = 0. Active circulante Datorii curente 68.6 şi 1. Editura Fundaţiei România de Mâine.031 Solvabilitatea globală 2007 = = 2. demonstrând faptul că societatea poate face faţă datoriilor.Analiza solvabilităţii5 se face pe baza ratelor: Total activ Datorii totale 532.2006 9 .811 Solvabilitatea globală 2008 = = 1.95 3 Solvabilitatea generală trebuie să fie cuprinsă între 1.84 5 Solvabilitatea generală 2008 = = 0.114. 2006.993 338.19 419.993 338. nivelul acesteia rămâne aproape dublu faţă de limita minimă.67 79. Solvabilitate imediată = 5 6 Iosefina Morosan – Analiză economico – financiară. Deşi scade în fiecare an.55 407.65 312.6 şi 1.934 Solvabilitatea imediată 2007 = = 0.67 145.866 Solvabilitatea imediată 2008 = = 0.980 – 15.96 567. Editura Fundatiri România de Mâine.99 407.Stocuri Datorii curente 68.6. În toţi cei trei ani Solvabilitate globală = societatea prezintă o solvabilitate generală foarte bună.8.845 – 182. În fiecare an solvabilitatea Solvabilitate generală = generală a firmei este mai mică decât 1. Se observă o scădere a acestora în anul 2006 faţă de 2007. Active circulante .35 7 Solvabilitatea generală 2007 = = 1.312 Solvabilitatea imediată 2006 = = 0. datorită creşterii datoriilor.953 Solvabilitatea imediată trebuie să fie cuprinsă între 0. Acest lucru se datorează datoriilor curente care au valori mai mari.08 312.357 – 134.542 406.54 2 406. ca apoi să înregistreze iar o uşoară creştere în anul 2008.250 1. Iosefina Morosan – Analiza economico – financiara.929 Valorile normale ale solvabilităţii generale sunt cele mai mari de 16.989 Solvabilitatea globală 2006 = = 3.224 919.

În anii 2006 şi 2007 solvabilitatea imediată a firmei se află la limita inferioară a intervalului optim.55 2006 2007 2008 Solvabilitatea globală Solvabilitatea generală Solvabilitatea imediată Sursa: Conform datelor furnizate de S.V. Ratele de echilibru financiar sunt: Rata autonomiei financiare7 Rata autonomiei financiare 2006 Rata autonomiei financiare 2007 Rata autonomiei financiare 2008 7 = Capital propriu Capital propriu + Capital împrumutat 387. Bucureşti. În caz contrar are loc o scădere a acestor rate.83 499. având datorii tot mai mari.708 = 546. ratei de finanţare a stocurilor şi scăderea ratei datoriilor. Grafic nr.65 1.747 + 65.763 + 106.77 Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii.2.86 387.882 = 0. adătând totodată şi nivelul de autonomie financiară a societăţii. Aceasta va conduce la creşterea ratei autonomiei financiare.747 = = 0. ceea ce înseamnă că are de recuperat T. înseamnă că societatea va putea folosi disponibilităţile create şi să renunţe la credite.763 = = 0. Acestea exprimă capacitatea firmei de a-şi finanţa stocurile şi activele din surse proprii.V.67 2 1 0 0.96 1.2008 Ratele de solvabilitate 4 3 2. şi prelucrare autor 2. De aici rezultă că firma se confruntă cu necesităţi de disponibilităţi.C.86 1.A.99 0.3. Editura Didactică şi Pedagogică. Evoluţia ratelor de solvabilitate în perioada 2006 . ROLUX G SRL.08 0. 2. scăzând în anul 2008 sub acesta.19 3. Dacă societatea are de plată T.249 499.. 10 . de la stat.2.67 0. INFLUENŢA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA RATELOR DE ECHILIBRU FINANCIAR ŞI DE RANDAMENT Un rol important în analiza unei societăţi îl au ratele de echilibru financiar.A.

866 Scăderea foarte mare a ratei de finanţare a stocurilor de la 1.V. Deşi scade în perioada 2006 – 2008.312 53.V. Ori.A. Rata datoriilor = 1 – Rata autofinanţării activelor Rata datoriilor 2006 = 1 – 0. rata autonomiei financiare a societăţii rămâne mult peste valoarea minimă.845 Rata autofinanţării activelor 2006 Rata autofinanţării activelor 2007 Rata autofinanţării activelor 2008 Considerând ca principal factor de înfluenţă a ratei implicaţiile taxei pe valoarea adăuagtă.5.A.64 673.239 + 406.78 = 0.56 = 0. Rata autofinanţării activelor = Capital propriu Active fixe + Active circulante 387.V. Ea nu are decât un caracter potenţial dacă nu este susţinută de mijloace financiare efective.18 în 2008 Rata de finanţare a stocurilor8 = este o consecinţă a faptului că societatea are de recuperat T. Bucureşti. descreşterea ratei autofinanţării activelor între anii 2006 şi 2007 arată că societatea a avut de recuperat T. Marin Dumitru.36 Aflată în strânsă corelaţie cu rata autofinanţării activelor. de la buget în anul 2007 iar în 2008 a avut de plătit la buget. Capacitatea de autofinanţare exprimă.387 Rata de finanţare a stocurilor 2006 = = 1.576 Rata de finanţare a stocurilor 2007 = = 0.980 = 499. deci.619 Rata de finanţare a stocurilor 2008 = = 0. de la bugetul de stat.18 182. Fond de rulment Stocuri 27.Finantele Intreprinderii.22 Rata datoriilor 2007 = 1 – 0.357 706. Eitura Economică. 2006 11 . Editura Fundaţiei România de Mâine.882 + 159. şi anume faptul că societatea a avut de recuperat T.79 15.5).A.56 552. adică cash-flow-ul (de 262.895 + 338.609 + 68.858 = = 0.40 134. 8 10 Nicolae Georgescu – Analiza bilanţului contabil. la bugetul de stat.64 = 0. rata datoriilor confirmă acelaşi lucru.A.747 = = 0.V.934 33.79 în anul 2006 la 0.546.976 Valorile optime a ratei autonomiei financiare sunt cele mai mari de 0.44 Rata datoriilor 2008 = 1 – 0. un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.78 425. surplusul monetar degajat prin creşterea trezoreriei nete. în timp ce în anul 2008 a avut de plătit T. în condiţiile în care taxa pe valoarea adăugată este considerată principalul factor de influenţă.763 = 0..

dovedeşte că cea mai mare parte a acestei capacităţi de autofinanţare este susţinută de o trezorerie efectiv disponibilă. pentru că agentul economic efectuează operaţiuni care nu sunt scutite.08%.017 x 100 = 7.2.Aurelian-Virgil Baluta.V. şi efectuează operaţiuni cu prorata 100% nu va modifica ratele de rentabilitate. Mirela Păunescu – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea firmei.A.35% 919.08% 1.5 0 2006 2007 2008 Rata autonomiei financiare Rata autofinanţării activelor Rata de finanţare a stocurilor Rata datoriilor Sursa: Conform datelor furnizate de S.5 1 0.Metode si procedee de calculatia costurilor Editura Fundaţiei România de Mâine. Rata rentabilităţii financiare11 Rata rentabilităţii financiare 2006 Rata rentabilităţii financiare 2007 9 = Rezultat x 100 Capital propriu 51. Gabriel Radu.989 150. Lucian Popescu. 2006.10Pentru cazul în care taxa pe valoarea adăugată nu este deductibilă în totalitate.12% 532. ROLUX G SRL şi prelucrare autor În ceea ce priveşte ratele de rentabilitate se cunoaşte că raportul neutral în care se află taxa pe valoarea adăugată în cazul în care agentul economic este plătitor de T. Editura ExPonto.35% la 5.3. Rezultatul ec.233 Rata rentabilităţii economice 2007 = x 100 = 16.75% 658. x 100 Activ total 75. 2006 12 .031 56. 9 Grafic nr. de la 16.932 = 112.680 Rata rentabilităţii economice 2008 = x 100 = 5. Constanţa. sau nu are prorată de 100%.811 Rata rentabilităţii economice înregistrează o uşoară creştere în anul 2007 ca apoi în anul 2008 Rata rentabilităţii economice = să scadă foarte mult.60% 10 11 Ana Morariu. costurile pe care la antrenează vor conduce la micşorarea ratei rentebilităţii economice şi a ratei rentabilităţii financiare.C.270 Rata rentabilităţii economice 2006 = x 100 = 14. Evoluţia ratelor de echilibru financiar în perioada 2006 – 2008 Ratele de echilibru financiar 2 1.044 = x 100 = 7.114.

putem trage concluzia că firma a efectuat operaţiuni pentru care este scutită de plata taxei pe valoare adăugată.00% 15.00% 20.1.V.239 = x 100 = 60.C.2.85% 532.00% 10.16% 919.031 673.118 Rata rentabilităţii financiare 2008 = x 100 = 3.989 552.895 = x 100 = 60. Grafic nr.150 Luând în considerare influenţa T. asupra ratei rentabilităţii financiare.4.57% 1.A. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII • STRUCTURA ACTIVULUI 1.00% Rata rentabilităţii economice Rata rentabilităţii financiare Sursa: Conform datelor furnizate de S.811 Ponderea activelor imobilizate 2006 Ponderea activelor imobilizate 2007 Ponderea activelor imobilizate 2008 13 .114. şi prelucrare autor 2. Evoluţia ratelor de rentabilitate în perioada 2006 – 2008 Ratele de rentabilitate 2008 2007 2006 0.473.39% 1.318.943 47.00% 5. 2. Acest lucru rezultă din scăderea pe care o înregistrează în fiecare ani.609 = x 100 = 79. Pondera activelor imobilizate Ponderea activelor imobilizate = Active imobilizate x 100 Activ total 425.4. ROLUX G SRL.

2. ROLUX G SRL şi prelucrare autor Grafic nr. Editura Economică. Evoluţia ponderii activelor imobilizate în perioada 2006 – 2008 Ponderea activelor imobilizate 100 80 60 40 20 0 2006 2007 Ponderea activelor imobilizate 2008 Sursa: Conform datelor furnizate de S.5. 2. Cu trecerea timpului situaţia se schimbă activul circulant începând să crească în totalul activului.C. Nicolae Georgescu – Analiză economico – financiară. ROLUX G SRL şi prelucrare autor Din analiza indicatorilor şi a graficului evoluţiei structurii activului se poate observa că în anul 2006 activele imobilizate au o pondere însemnată. Bucureşti.94% din totalul activului. în timp ce activele circulante reprezintă doar 12. 14 . Evoluţia structurii activului în perioada 2006 – 2008 Structura activului 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2006 2007 2008 Active imobilizate Active circulante Sursa: Conform datelor furnizate de S. ducând la scărerea ponderii activelor imobilizate.Această rată măsoară importanţa relativă a activelor pe termen lung în totalul activelor societăţii12. 2004. Grafic nr.C.6. Vasile Robu. Acest lucru se explică prin faptul că societatea a investit la început în imobilizări cu scopul de a-şi înmunătăţi activitatea de 12 Gheorghe Vâlceanu.

producţie iar în prezent beneficiază de echipamente tehnologice şi utilaje care îi permit să realizeze într-un timp mai scurt poduse finite de calitate. Evoluţia structurii pasivului în perioada 2006– 2008 Structura pasivului 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2006 Datorii totale 2007 2008 Capitaluri proprii Sursa: Conform datelor furnizate de S.C.L. evaluarea la cost de producţie. S.L. • STRUCTURA PASIVULUI Luând în considerare doar capitalurile proprii şi datoriile totale.94% în anul 2008. pe baza graficului evoluţiei structurii pasivului. la 45. Pe parcursul celor trei ani se observă o creştere progresivă a datoriilor totale de la 27.06% în 2008. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA S.38% în 2007 şi la 49. Acest lucru duce la diminuarea ponderii capitalurilor proprii ale firmei de la 72.62% în 2007 şi 50. ROLUX G SRL.C. Această creştere a datoriilor totale se justifică prin achiziţiile în leasing realizate de firmă. şi prelucrare autor C. ROLUX G S. ROLUX G S. putem trage următoarele concluzii: în anul 2006 capitalurile proprii sunt mult mai mari decât datoriile totale.R. iar ca metodă de evaluare. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ 2.6. la 54.3. 2. În cursul lunii februarie se înregistrează următoarele operaţiuni: 15 . ca şi elemente ale pasivului. Grafic nr.25% în anul 2006. utilizează pentru gestiunea mărfurilor şi a produselor finite inventarul permanent.R.C.75% în anul 2006.

8 626 Furnizori 120.A.A. 8043681.A. NUBIOLA S. 4426 T.A. 03.A. 1452365: 401. 80 bidoane colorant la preţ de achiziţie 35 lei/buc.2008: Se cumpără de la S. 19%.C. % = 401. În momentul cumpărării. 40 m3 nisip 0-3 la preţ de achiziţie 25 lei/m3.C. 2189327 la telefon de la S.00 Materii prime Analitic S.A. ROMTELECOM S. 19%.C. 17.L.A.A.89 T. deductibilă Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr.A.V. 19%. Analitic S.01. NUBIOLA S. VEP 1. % = 401. deductibilă Se achită datoria către furnizor cu chitanţa nr.R. .V.L.V. VEP = % 1.A. conform facturii nr. sunt acordate următoarele reduceri: rabat 5% şi scont 2%.rabat 5%: 50 lei Valoare netă contabilă: 950 lei .A.V.89 Analitic S.R. deductibilă Se achită datoria către furnizor cu ordinul de plată nr. NUB 301 Furnizori Materii prime Analitic S. 4426 22.126. VEPEX S.A. VEPEX S.A.126.332 2.8 Furnizori Casa în lei Analitic S.332 16 .02. ROMTELECOM S.valoare la cost de achiziţie: 1.C.89 lei % = 401.000 lei .0 Cheltuieli poştale şi taxe de telecom. 401. 4426 176.C. NUBIOLA S. 2576430. 2486719.C. ROM = 5311 142. NUB = 5311 Furnizori Casa în lei Analitic S.C.89 Furnizori 5121 1. ROM 142.00 Venituri din sconturi obţinute 02.T. VEPEX S.V.02.V. T. T.R. T. în valoare de 120 lei.8 T.C.C. ROMTELECOM S.800 532 3. 3.89 301 Furnizori 950. (Anexa 9) 401.2008: Se primeşte factura nr. deductibilă 19%: 176.107.scont de decontare 2%: 19 lei Valoare netă financiară: 931 lei . Conturi la bănci în lei 767 19.2008: Se cumpără de la S..V.L.02. conform facturii nr.

L. 05.L la preţ de vânzare 32 lei/m2. 1500021 din 08.02. de la S.02.A. = % 701 Venituri din vânzarea prod.02. 13 creanţa de la client: 4111.A.C. finite 4427 1. În momentul vînzării se încasează 2. TRITON S. IST Clienţi Analitic S. aferentă. T. colectată Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 35 lei/m2.2008: Se vând conform facturii nr.2008: Se vând cu plata în rate conform facturii nr. finite 4427 T.520 8.875 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr.V. 3267164 către S. ROMAVA S. T. TRI = % 10.A.V. ROM Furnizori facturi nesosite Furnizori Analitic S. ROM 3023 Furnizori facturi nesosite Materiale pentru ambalat Analitic S.710 Clienţi 701 9.C.C. iar diferenţa se încasează în 3 rate egale în următoarele luni. T.A. 19%. 401.A.V.16.332 532 3.V. colectată 4428 9.02. 4428 T. TRITON S.A. ROMAVA S.A. ISTRATRANS S. 3267152. 4426 = 4428 T. ROM = 401. neexigigilă Se achită datoria faţă de furnizor cu ordinul de plată nr.A.A.A. 408. 5121 Conturi la bănci în lei = ISTRATRANS S.A. 06. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 7.V. 250 3.A.C.A.710 T. TRI 10. neexigibilă Se înregistrează primirea facturii nr.2008.C.A.C. 19%.000 380 1. ROMAVA S.C. 1500021 şi se achtă datoria către furnizor din cont cu ordinul de plată nr.A.332 m 2 dale către S.A. % = 408.V.710 Clienţi Analitic S.V. 225 m2 pavele la preţ de vânzare 40 lei/m2.V. ROM = 5121 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S. 4111.332 2. ROMAVA S. Analitic S.A. 4111. TRITON S.000 Analitic S. ROMAVA S.04. deductibilă T.2008: Se cumpără fără factură folie pentru paletat la preţ de achiziţie de 2.800 532 3. 19%.800 lei.140 17 . Venituri din vânzarea prod.C. Ulterior se primeşte facura nr.C.000 lei plus T. 16.C.R.V.R.

007 4.000€ x 3.36 lei/€. conform facturii nr. 19%.2008: Se cumpără cu factura nr. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. T.340 lei 18 .C. METRO S. 4111.A.307 4921311. MET = 5121 297.V. MET 297.5 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S. inventar 4426 47. asigurând şi transportul în valoare de 300 lei. ISTRATRANS S.C. finite 704 Venituri din ucrări executate şi servicii prestate 4427 T.A.400 6.T.C. 047329 un birou în valoare de 250 lei.A 08. taxă vamală 5%.A.C. curs în vamă 3.C. 10 creanţa de la client: 5121 = 4111.5 T.5%.V. Valoare externă = 200 sticle x 5€/sticlă = 1. METRO S. 15 creanţa de la client: 5121 = 4111. 200 m2 dale la preţ de vânzare 25 lei/ m2 către S.02. colectată Costul de producţie efectiv al dalelor este de 22 lei/m2. METRO S.A. 19%.0 Materiale de natura obiectelor de Analitic S. ZORILEX S.34 lei/€ = 3.C.2008: Se cumpără de la ALDERI din Turcia.02.V.A.A. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 7.. % = 401. deductibilă Se achită datoria către furnizor cu ordinul de plată nr. 401. ZOR Clienţi Analitic S.. ZOR Conturi la bănci în lei Clienţi Analitic S.000€ 1. De la S.307 5.L. 07.000 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr.380 Conturi la bănci în lei Clienţi Analitic S.C. IST 2.V. Datoria externă se achită prin cont la 3.02. ZORILEX S. 3267212.A. ZORILEX S.34 lei/€.A. 200 sticle colorant pentru pardoseli la preţ extern 5€/sticlă.A.000 300 1. = 6.V.A. T.R. neexigibilă Costul de producţie efectiv al dalelor este de 28 lei/m2.5 303 Furnizori 250. comision vamal 0.2008: Se vând conform facturii nr.20. % 701 Venituri din vânzarea prod. 09.

2008: Se cumpără de la S.5 Se achită datoria faţă de furnizor prin cont cu ordinul de plată nr.7 lei T. deductibilă = 19% x 3.5 lei % 3. deductibilă 409. taxe şi vărsăminte asimilate – taxă vamală 447 16.A.ALD Conturi la bănci în valută 3.523. % = 401.02. VEG 302 Furnizori Materiale consumabile Analitic S.A.6 lei/buc..02. împreună cu lăzi restituibile în valoare de 600 lei. 8034583 din 14.V. VEG = 5121 4.2008 cu T. Se primeşte factura nr.C. VEGA S.523.C.7 401. 2. VEGA S.7 lei = 669.ALD 3. 22: % = 5124 3.360 401.A.500 cărămizi la preţ de achiziţie 1.340 lei = 167 lei Comision vamal = 0. VEGA S. deductibilă Furnizori Analitic S. 8034562.V. VEGA S. 28: 5.A deductibilă = 4427 T.340.340 lei = 16.5% x 3.A.0 Furnizori Analitic ALDERI 446 167.V.C.0 Alte imp.C.360 4.A.V.Taxă vamală = 5% x 3.A. Se achită datoria faţă de furnizor prin cont cu ordinul de plată nr. 4426 T.C. VEG Furnizori – debitori Analitic S. de curs valutar 10..V.A.340 Furnizori Analitic ALDERI 665 20 Cheltuieli din dif.000 760 600 371 Mărfuri = 401.760 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.C. VEGA S. colectată 669.7 lei Cost achiziţie în vamă = 3.523.7 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate – comision vamal 4426 T.A. 19 ..A. Ambalajele nu se restituie ca urmare a degradării lor: 608 = 409. VEG 600 Cheltuieli privind ambalajele Furnizori – debitori Analitic S.A. VEG 114 T.V.A conform facturii nr. VEGA S. deductibilă aferentă ambalajelor: 4426 = 401.

A.L. TAG Clienţi Clienţi . LAF 150 Furnizori – debitori Analitic S. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr.L. TAG Clienţi . TAGORE S. neexigibilă Ulterior se întocmeşte şi se trimite factura nr.R. T. LAFARGE S. 4428 = 4427 T.R. TAG Conturi la bănci în lei Clienţi 6. VEG = 5311 714 Furnizori Casa în lei Analitic S. 17 creanţa de la client: 5121 = 4111. 13.03. 418.V.800 1.V.V.C. de la S.825 9.V. LAFARGE S. Analitic S.V. 12.A. LAFARGE S.02.C. deductibil aferent acestora din casă cu chitanţa nr.C. LAF = 5121 952 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.R.A.Se achită ambalajele şi T. LAF 150 Furnizori Furnizori – debitori Analitic S.A. 19%. LAFARGE S. 2486794 din 14. TAGORE S.A.A. 4426 152 T.02.R. Se achită contravaloarea materiilor prime cu ordinul de plată nr..L..A. 563217 către S.2008. VEGA S.C.C. LAFARGE S.482 20 .A.2008: 4111.facturi de întocmit Analitic S. deductibilă 409. 195 m2 pavele la preţ de vânzare de 40 lei/m2. LAF 1. LAF = 409.A.A.282 = 9. LAFARGE S. 2810647.282 1.A.V. 401.A. TAG = 418.C. finite 4428 T. T. 32 saci de ciment la preţ de achiziţie 25 lei/sac. % 701 Venituri din vânzarea prod.102 301 Furnizori 800 Materii prime Analitic S.C.C. % = 401.282 7.L.A 19%.A. neexigibilă T.2008: Se cumpără conform facturii nr. 34: 401.C. 3267234 din 16.02.V.C.facturi de întocmit Analitic S. TAGORE S. colectată Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 35 lei/m2.482 9. Analitic S.C. Se restituie paleţii furnizorului furnizorului: 401. TAGORE S. împreună cu 6 paleţi restituibili în valoare de 150 lei.2008: Se vând cu avizul nr.

2008: Se vând conform facturii nr.A. PET = 5311 119 Furnizori Casa în lei Analitic S.750€ x 3. 500 m2 dale la preţ extern 9. PROMOLAND S.A.V.A. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 14.150 Clienţi Analitic GALAS 765 95 Venituri din dif. de curs valutar 15. 4111. PETROM S. 16.R.A. împreună cu paleţi restituibili în valoare de 100 lei.C.C. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 Variaţia stocurilor Produse finite 21 = 814 600 114 100 525 . PRO Clienţi – creditori Analitic S. Costul de producţie efectiv al dalelor este de 21 lei/m2. 4426 19 T. colectată 419. PRO Clienţi Analitic S.02.150 lei) 4111. % = 401. către S.750€ (4.V. tva 19%.L. 401.5€/m2 = 4.2008: Se cumpără cu bonul fiscal nr. 19%.L. 341 de la S. PET 119 3022 Furnizori 100 Combustibili Analitic S.150 Clienţi Venituri din vânzarea produselor Analitic GALAS finite Costul de producţie efectiv al dalelor este de 29 lei/m2.Analitic S. PETROM S. la preţ de vânzare 24 lei/m2.L.150 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr.Valoare externă = 500 m2 x 9.R. 21 creanţa de la client: 5124 = % 16.2008: Se vând cu factura nr. curs la facturare 3.V. TAGORE S.C. 3267299.A. % 701 Venituri din vânzarea prod. PROMOLAND S.02.A. către GALAS din Republica Moldova. T. 25 m2 dale. 14.C. deductibilă Se achită datoria către furnizor cu numerar.C. 3267301. GAL 16.4 lei/€. benzină premium plus în valoare de 100 lei. GAL = 701 16.C. PROMOLAND S.02.4 lei/€ = 16.R.245 Conturi la bănci în valută 4111. PETROM S. finite 4427 T.5€/m2.R.C.L.

R.582. 3267305 către S. Analitic S. colectată 3.C. 100 saci mixturi pentru pardoseli industriale la preţ extern 10€/sac.R. 19%. PABYS TOUR S.A deductibilă Separat se evidenţiază transportul: % = 401. 4111.70 701 1.L. finite 4427 25. PABYS TOUR S. colectată Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 34 lei/m2.Se încasează cu chitaţa nr.190 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 1. 2794107.27 Clienţi 701 133. PABYS TOUR S.424. Venituri din vânzarea prod. PAB 1.V. PROMOLAND S.R.IDE 238 301 Furnizori 200 Materii prime Analitic IDEAL WORK 4426 38 T.V. PAB Clienţi Analitic S.A deductibilă 19. necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.C.A.L.27 T.330.V.V. finite 4427 252.02.70 T. 24 creanţa de la client: 5121 = 4111. 35 m2 pavele la preţ de vânzare 38 lei/m2. 19%.L.A. PROMOLAND S.L. cu factura nr.R.V. PRO = 4111. La primirea produselor..4 Conturi la bănci în lei Clienţi 3 = 22 .R. 2006326 creanţa de la client: (Anexa 10) 5311 = 4111.A. T. PAB = % 158. PRO 814 Clienţi – creditori Clienţi Analitic S.400 4426 = 646 T.R. curs la facturare 3.00 Venituri din vânzarea prod. PROMOLAND S. Se primesc paleţii de la client: 419. clientul reclamă suma de 158. colectată Se diminuează creanţa de la clienţi cu valoarea produselor necorespunzătoare: 4111.A.C.L.V.2008: Se cumpără de la IDEAL WORK din Italia.C.27 lei reprezentând 10% din valoarea produselor. 301 Materii prime = 401.00 Analitic S. Se achită datoria la acelaşi curs. % 1.C.A.2008: Se vând conform facturii nr.V. PRO 814 Casa în lei Clienţi Analitic S. suportând şi cheltuieli cu transportul de 200 lei plus T.C. 17.L.02.4 lei/€.IDE Furnizori Analitic IDEAL WORK 4427 T.

% = 401. T. în momentul cumpărarii.666 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.2008: Se cumpără de la S.C. 19%.2008: 401. ATIC cheltuielile cu transportul de 200 lei. T.02.950 S.410.A. conform facturii nr.660 14.V.V. VEP = 5121 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.C.A. % = 401. 38: 401.A.C.T.A % 701 Venituri din vânzarea prod. deductibilă 4428 T.000 950 1. ATIC S.260 23 . ATIC S.02.9 16. deductibilă Se achită datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr.02. neexigibilă Se achită datoria cu ordinul de plată nr. 23.A.2008: Se vând conform facturii nr. colectată 19%: 1. 60 m2 dale la preţ de vânzare 25 lei/m2.V.remiză 5%: Valoare netă contabilă: . la preţ de achiziţie 25 lei/m2. În momentul vânzării se acordă clientului ca reducere: remiză 6%. diferenţa în 3 rate egale.C. 19%. VEPEX S.A.V. Plata se face în rate astfel: 5.666 3024 Furnizori 1. 560 m 3 pietriş categoria 3-7. din Timişoara.400 lei. 21.C. finite 4427 T.C. VEPEX S.C.A. ATI 1. 8049720.677. 1496722 de la S. 4426 T. anvelope Pirelli 295/40 R20 Scorpion la preţ de achiziţie de 1.A.410 lei 267.710 5. 3267322 către S. PABYS TOUR S.9 1. .C.400 Materii prime Analitic S.Analitic S.A.500 lei 90 lei 1. 20.A. 4426 266 T.V. VEPEX S.A. T. 19%.A.V.C. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 1.000 lei plus T.2008: Se cumpără comform facturii nr.valoare la preţ de vânzare: .V. ATI = 5121 1. VAL Clienţi Analitic S.02.V.A. VALMAR S.A.A. fiind asigutare şi 4111. 1563281 din 22.V. VALMAR S.9 lei = 1.A.0 267.L. colectată Costul de producţie efectiv al dalelor este de 21 lei/m2.A. VEP 301 Furnizori Materii prime Analitic S.R.

deductibilă Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 8365794 la energie electrică de la S.02.C.C.C.20 Furnizori Casa în lei Analitic S. în valoare de 280 lei. 1452365: 401. cu chitanţa nr. finite Analitic BESCO Costul de producţie efectiv al dalelor este de 28 lei/m2. RODIPET S.A. pe luna februarie 2008 : 24 .V.Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. deductibilă Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 26.A.A. VAL 1.A. curs la facturare 3.408 Clienţi Venituri din vânzarea prod.20 T. MUNTENIA SUD S.A.V. şi se întocmeşte Decontul de T. 800 m2 dale la preţ extern 9€/m2.V.65 Alte cheltuieli cu serviciile executate Analitic S.677. BES 24.V.20 605 Furnizori 280.C. în valoare de 15 lei prin casă. ROD 15.C.A. BES = 701 24.2008: Se primeşte factura nr. Se achită la acelaşi curs.02. MUN 333.35 T.800 Furnizori Casa în lei Analitic S.C. MUNTENIA SUD S.A. 1452365 emisă de S. conform facturii nr.02. 4111. 1329754. 28 creanţa de la client: 5124 = 4111.2008: Se vând către BESCO din Bulgaria. % = 401.2008: Se plăteşte abonamentul la ziarul „Viaţa Liberă” conform facturii nr. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 22.400 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr.A 25.A. 1732493. VALMAR S. 27 creanţa de la client: 5121 = 4111. RODIPET S.V.39lei/€. % = 401.A.9 Conturi la bănci în lei Clienţi 0 Analitic S.A.00 628 Furnizori 13. 19%. T. 4426 53.C.00 Cheltuieli privind energia şi apa Analitic S. MUN = 5311 333. 27. RODIPE S. de terţi 4426 1.408 Conturi la bănci în valută Clienţi Analitic BESCO La sfârşitul lunii februarie se procedează la regularizarea conturilor de T. 2897014: 401.A. ROD = 5311 2. MUNTENIA SUD S.

724.A. 4423 = 4424 480 T.00 19.59 T. de plată Se compensează parţial T.A.80 532.83 4426 4.35 53.A.03.V.00 TSC 480.A.007.00 TSC 3.00 532.50 669.724. de recuperat Se achită din cont cu ordinul de plată nr.V.V.24 T.V.00 TSD 3.00 ∅ ∅ D 4428 T.70 25.A.V.-ul de plată rezultat cu T.V.043.A.83 380.482. de plată Conturi curente în lei D RD TSD 4423 T.V.710. 42 din 24.043.V.59 RC 1.A. neexigibilă C 532.59 T.00 669.00 1.59 TSC 1.154. de plată T.V.503.00 1. de recuperat C 480.00 267.523.V. colectată C 6.00 480.A.00 1.00 1.00 1.00 RD 3.00 1.523.710.27 646.2008 diferenţa de TVA de plată rămasă după compensare.00 Sfd 570.482.00 114.980.980.89 4.A.00 38. deductibilă C 176.A.59 Sid 480.00 4426 T.V.A.482.00 950. pe baza cererii de compensare aprobate.00 1.00 47.00 266.523.90 4427 T.00 1.00 152.523.503.00 1.50 760. deductibilă T. de recuperat de la sfârşitul lunii ianuarie 2008.V.A.59 TSD 480.20 D 4427 T.523.00 114.24 22. 4423 = 5121 1. de plată C D 4424 T.A. deductibilă 4426 4423 1.V.% 6.00 532.00 252.140.A.00 1.523.00 RC 3.00 646.59 1.154.V. colectată = D 25 .59 RD 0 RC 480.50 1.

C. Sistemele de informatii pentru managementul financiar-contabil au menirea de a asigura o mai buna gestionare a resurselor. o împletire a intereselor generale cu interesele individuale.83 6. O firmă poate fi considerată ca o colectivitate ierarhizată de oameni şi obiective. Principalele avantaje oferite de utilizarea sistemelor informatice de către organismele economice sunt: − îmbunătăţirea preciziei rezultatelor prelucrărilor. când este cazul. Sistemul informatic are funcţia de prelucrare automată a datelor pentru obţinerea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor şi pentru informare. Sistemele de informatie manageriala formeaza un element-cheie al controlului managerial.24 4. 13 Sistemul informatic este partea automatizată a sistemului informaţional din cadrul unui organism economic.503. 2006 26 . conform obiectivelor propuse.503.980. − creşterea vitezei de procesare. SISTEMUL INFORMATIC – COMPONENTĂ MAJORĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL Conducerea unei activităţi nu poate fi asigurată în condiţii satisfăcătoare fără cunoaşterea sistematică a modului în care aceasta se desfăşoară.1.contabil.83 Sursa: Conform datelor furnizate de S. Acest proces de cunoaştere operativă devine din ce în ce mai anevoios pe măsură ce gradul de complexitate a sistemului creşte.503. 13 Lacramioara-Rodica Haiduc .24 4.980. Editura Fundaţiei România de Mâine. aceste sisteme pot contribui la evaluarea performantei programelor. Rolul mesajelor este de a transmite o anumită cantitate de informaţii necesare desfăşurării activităţii.83 6.24 RD TSD 6. de mijloace de producţie şi mijloace de informare. ROLUX G SRL şi prelucrare autor CAPITOLUL III SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 3. Această colectivitate funcţionează cu ajutorul mesajelor. pentru a se putea aprecia la perioade cât mai scurte felul în care sunt respectate condiţiile prestabilite şi pentru a se putea interveni cu cea mai mare promptitudine în eliminarea abaterilor negative sau.De asemenea.980.83 ∅ RC TSC 6. la planificarea atributiilor si la monitorizarea progresului înregistrat.980.503. în corectarea prevederilor iniţiale.24 RC TSC ∅ 4.RD TSD 4.Management financiar .

− sporirea volumului de informaţii oferite utilizatorilor într-un interval dat de timp. 14 Maria Andronie – Auditarea sistemelor informatice de gestiune . Programul informatic elaborat este folosit pentru toate declaraţiile ficale.. Se continuă cu definirea denumirii. formularul poate fi depus direct pe site doar de contribuabilii care dispun de un certificat digital eliberat de Ministerului Finanţelor Publice.ro. 3. PREZENTAREA PROGRAMULUI „DECONTUL PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ” Documentul reprezentativ în materie de T.A. După lansarea programului în execuţie şi apăsarea butonului se deschide o fereastră unde trebuie definit plătitorul de T. Programul informatic de asistenţă este pus la dispoziţia persoanelor impozabile. De asemenea. completat şi depus de toate persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. 2006 27 .2. În cadrul organizaţiei. 14 Rolul sistemului informatic în cadrul unei organizaţii este acela de a diminua timpii necesari operării datelor şi de a diminua semnificariv operaţiile manuale slab productive. − sporirea diversităţii şi complexităţii informaţiilor oferite utilizatorilor. de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului Finanţelor Publice. pentru aceasta se introduce codul de identificare fiscală în căsuţa corespunzătoare.V.V.A. la adresa www. a domiciliului. Editura Fundaţiei România de Mâine. este „Decontul privind taxa pe valoarea adăugată”. De asemenea se înscrie şi codul CAEN a activităţii pe care firma o desfăşoară. conform ISO Standard 3166. Acesta se obţine prin folosirea programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi se transmite organului competent pe suport electronic. numărul de telefon. Pentru completarea şi editarea formularului se utilizează echipament informatic.− eliminarea forţei de muncă implicate în prelucrarea manuală a datelor. în sprijinul activităţii întregii organizaţii. şi se completează automat la un simplu clic pe căsuţă. gratuit. sistemul informatic este cel ce înlătură barierele generate de distanţele fizice. Spaţiul din faţa acestuia este rezervat prefixului „RO”. De asemenea trebuie să ofere un nivel de prelucrare a datelor performant care să ducă la reducera costurilor implicate de gestionarea datelor şi la o mai bună valorificare a datelor.mfinante. banca şi contul contribuabilului.

” şi „Livrări de bunuri în interiorul ţării şi exporturi”. ROLUX G S. Programul nu va rula dacă nu se completează toate câmpurile. deoarece nu desfăşoară activităţi scutite de T.A. Pentru a vizializa şi încărca formularul se apasă butonul „Decontul privind taxa pe valoarea adăugată” este împărţit în mai multe secţiuni: Secţiunea „Date de identificare a persoanei impozabile”: la afişarea paginii această secţiune apare completată automat cu informaţiile introduse în prima fereastră de dialog. Secţiunea „Taxa pe valoarea adăugată colectată” se împarte la rândul ei în două subsecţiuni: „Comerţ intracomunitar şi în afara U. este de 100%. La sfârşitul primei subsecţiuni programul calculează automat un sub-total al sumelor.V.V. Prin apăsarea tastei ENTER nu se va calcula valoarea T.E. de aceea rubricile T.Perioada de raportare o constituie luna şi anul pentru care se întocmeşte decontul. Din lista cu toate declaraţiile fiscale se alege formulatul 300 „Decontul privind taxa pe valoiarea adăugată”.A.C. care la S. În rubrica „pro rata de deducere” se înscrie coeficientul corespunzător. aferente sunt haşurate.V.L. deoarece firma nu este obligată la plata acesteia. În cazul achiziţiilor intracomunitare pentru care se prevede taxarea inversă se vor scrie la poziţia corespunzătoare. 28 . Livrările intracomunitare se înscriu în unul din primele două rânduri în funcţie de categoria unde se încadrează.R.A. Ele sunt scutite.

această rubrică este goală. Secţiunea „Taxa pe valoarea adăugată colectată” se împarte în subsecţiunile: „Achiziţii intracomunitare de bunuri şi alte achiziţii impozabile în România” şi „Achiziţii de bunuri în interiorul ţării şi importuri. care caracterizează activitatea de bază a S. S. 29 . nu achiziţionează bunuri în vederea revânzării acestora.R. Astfel rubricile ce se refetă la revânzare vor rămâne necompletate. Următorul rând se referă la operaţiile taxabile cu 9%. De asemenea se calculează un sub-total al acestei subsecţiuni şi un total al secţiunii Taxa pe valoarea adăugată colectată.Livrările de bunuri şi prestările de servicii obişnuite. achiziţii intracomunitare scutite sau neimpozabile”.V. atât pentru valoare cât şi pentru T. cota 19%. ROLUX G S.L. Sumele pentru completarea acestei secţiuni sunt luate din Jurnalul de vânzări.V.R.C. ROLUX G S. Suma de la rubrica achiziţii intracomunitare pentru nevoile firmei reprezintă de fapt toate achiziţiile intracomunitare ale firmei. valoarea T.-ului fiind calculată automat la apăsarea tastei ENTER. Cum pro rata în cazul firmei este de 100%. se înscriu în rândul 6.C.L. taxabile cu.A.A.

Prin apăsarea tastei ENTER se realizează un total al taxei deduse. Aciziţiile normale. pe care firma le face pentru a-şi desfăşura normal activitarea . taxabile cu 19% se trec în rândul 22 iar cele taxabile cu 9% în rândul următor.Toate sumele necesare pentru completarea acestei secţiuni sunt luate din Jurnalul de cumpărări. Ultima secţiune este „Regularizarea” 30 .

După completarea decontului acesta poate fi listat şi salvat pe dischetă pentru unitatea fiscală. Dacă societatea are de plătit sau de recuperat T.V.Prin diferenţa dintre totalurile celor două secţiuni programul calculează şi înscrie automat sume corespunzătare la poziţia corectă. Ultima parte a formularului cuprinde prevederi juridice cu privire la completarea şi depunerea decontului. de recuperat (rând 32). atunci sumele vor fi completate automat din decontul precedent şi prin apăsatrea tastei ENTER se calculează automat suma de plătit pentru perioada raportoare. de plată (rând 31) sau T.A. De asemenea apar numele şi funcţia persoanei care l-a întocmit. din luna precedentă.V.A.A.V. Codul de bare este un element de siguranţă privind autenticitatea formularului. respectiv T. cu ajutorul butoanelor din fereastra de prezentare a programului. CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI 31 .

cu alte cuvinte.A. Taxa pe valoarea adăugată este un important instrument de politică fiscală. De asemenea la nivelul economiei de piaţă se observă impactul T.Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestărilor de servicii. prin mecanismul său de funcţionare. respectiv T. Ceea ce poate interesa managementul unei firme este modalitatea în care aceste plăţi se articulează într-un plan general de plăţi periodice. deductibilă şi T. la asigurarea veniturilor bugetare. cum va fi afectată trezoreria firmei ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor fiscale conform legii.A. taxa pe valoarea adăugată influenţează şi activitatea societăţilor comericale.V.A.V. Taxa pe valoarea adăugată.A. postul „Alte creanţe”. în pasivul bilanţului.V. În cazul T. Fiecare impozit exercită un dublu impact asupra firmei: pe de o parte este vorba de un cost administrativ legat de acţiunea impozitelor şi taxelor pe care firma îl suportă în calitate de colectoare de impozite. Ea vizează toate fazele circuitului economic. Acest cost este determinat de mai mulţi factori.V. cum ar fi.A. şi T. decalajul existent între momentul în care ia naştere obligaţia de plată a impozitelor şi exigibilitatea acestora. şi asupra preţului.V. respectiv producţia. termenele de depunere a deconturilor şi de achitare a impozitelor sau termenul de 30 de zile la dispoziţia organului fiscal pentru regularizarea sumelor datorate de către stat. Fiecare impozit pe care firma este obligată să-l plătească pentru profiturile/veniturile obţinute sau pentru activităţile desfăşurate are o scadenţă de plată expres specificată în legislaţia fiscală aferentă. dar şi un impact fiscal.-ului. colectată. de recuperat în activul bilanţului.A. postul „Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an”.A. diferenţele care intervin între momentul contabilizării impozitului şi cel al plăţii efective. implicat de diferitele operaţiuni efectuate de agentul economic.V. firma va fi sau nu va fi într-o poziţie favorabilă din punct de vedere 32 . În funcţie de raportul existent între T. care să permită finanţarea cheltuielilor bugetare angajate de guvern. iar pe de altă parte se poate vorbi de un cost de trezorerie. se plăteşte lunar. respectiv T. exercită un impact asupra bilanţului firmei.V. Impactul acesteia asupra bugetului de stat se referă . în principal. deductibilă şi.A. de plată. a cererii şi a ofertei. serviciile şi distribuţia până la vânzările către consumatorii finali. colectată. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare efectuării operaţiunilor.V. Pe lângă impactul asupra bugetului de stat şi asupra economiei. Impactul asupra bilanţului rezultă din compararea conturilor în care se înregistrează taxa pe valoarea adăugată: T.

atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilităţi. cu impact favorabil asupra trezoreriei întreprinderii. ceea ce înseamnă că firma rămâne cu deficit de trezorerie dar nu pentru multe zile. În materie de T. În ceea ce priveşte creditele obţinute de la furnizori. Dacă durata creditului acordat de furnizori este mai mică decât termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată către bugetul statului. Astfel. Dacă acestea au o durată mai mare de 54 de zile. sau să diminueze volumul creditului acordat clienţilor. Aceste măsuri vor conduce la scăderea ratelor de lichiditate şi solvabilitate. respectiv 24 de zile. în anul 2008 beneficiind de credite de 65 de zile. firma stabileşte în aşa fel contractele cu clienţii încât durata creditelor – clienţi să fie mai mică decât termenul de achitare a taxei pe valoarea adăugată. atunci firma va dispune de o resursă financiară. 44 zile iar în anul 2008 de 55 zile. atunci se va beneficia de un credit pe timp de 54 de zile.V. firma are un plus de resurse financiare.V. Dacă durata creditului acordat de furnizori este mai mare decât termenul de achitare a T. deductibilă.A. 33 .V. Incidenţa financiară determinată de o operaţiune de cumpărare este dată de durata creditului – furnizori.A. dacă T.L.V.A. respectiv.A. Dacă firma realizează o vânzare la date de 1 a lunii. colectată > T. Din analiza efectuată la S.V. atunci firma va plăti către bugetul statului o sumă pe care încă nu a încasat-o şi se va confrunta cu un deficit de trezorerie temporar. se poate vorbi şi despre o incidenţă fiscală dată de operaţiunile de vânzare şi. este data de 25 a lunii următoare.R.financiar. Dacă. şi diminuarea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotaţie a acestora..A. atunci firma va înregistra un deficit de resurse financiare. ROLUX G S.A.. iar termenul de plată a T. de cumpărare. beneficiind de un surplus de trezorerie. rezultă că firma va beneficia de un credit pe timp de numai 24 de zile. firma are un disponibil de resurse atrase.C. până la încasarea datoriilor de la clienţi. atunci se degajă un plus de resurse financiare. aflându-se în situaţia de a contracta un împrumut bancar.V.V..A. prin accelerarea procedurilor de încasare a creanţelor de la partenerii de afaceri.A. dimpotrivă. asupra ratelor de lichiditate şi de solvabilitate în sensul creşterii acestora apare în situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat T. Acestea au fost de 17 zile. Dacă vânzarea se efectuează la sfârşitul lunii. Influenţa T. Incidenţa fiscală a taxei pe valoarea adăugată colectate depinde de durata creditelor acordate de firmă clienţilor săi. majorându-se postul de disponibilităţi sau diminuându-se postul de datorii. în acest fel acopernidu-se necesarul de fond de rulment. În situaţia în care societatea are de recuperat T. s-a constatat că firma acordă credite prea mari clienţilor.V.

A. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit important la bugetul statului. Orice expediere de bunuri din România în alt Stat Membru.V. în principal. sunt majore.000 lei şi Intrastat pentru fluxul „expedieri” în cazul livrărilor intracomunitare mai mari de 900. fiind înlocuită de noţiuni noi. ca urmare a desfiinţării barierelor vamale între statele membre. face din T.V. care sunt noţiuni cu totul noi în legislaţia noastră şi sunt specifice numai relaţiilor dintre Statele Membre.Integrarea României în Uniunea Europeană a adus modificări semnificative în privinţa taxei pe valoarea adăugată. cel mai spectaculos impozit. reprezentând la ora actuală principala sursă de venit a statului. controlul mişcării bunurilor între Statele Membre se realizează prin intermediul sistemului electronic VIES (VAT International Exchange Systhem). Modificările apărute în domeniul T. Există obligativitatea întocmirii declaraţiei Intrastat pentru fluxul „introduceri” în cazul achiziţiilor intracomunitare mai mari de 300. Noţiunile de export şi import în relaţia dintre Statele Membre a dispărut.A. precum livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară. Numeroasele modificări aduse odată cu integrarea în Uniunea Europeană.000 lei. este tratată drept transfer de bunuri sau non-transfer. CAPITOLUL V BIBLIOGRAFIE 34 . precum şi datorită necesităţii de a aplica aceleaşi reguli ca şi celelalte state în acest domeniu. Datorită desfiinţării barierelor vamale. De asemenea au fost introduse Declaraţiile recapitulative privind achiziţiile şi livrările intracomunitare. chiar şi lipsa unei tranzacţii comerciale.

Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura Fundaţiei România de Mâine. Andronie Maria – Auditarea sistemelor informatice de gestiune . 2007 Popescu Lucian. EdituraTipo Moldova. Editura Economică. 2005 Morosan Iosefina– Analiza economico-financiara.sinteze anul III 2007 Dascalu Elena-Doina. Bucureşti. metode şi tehnici de valorificare a informaţiei contabil-financiare în procesul decizional. ExPonto. 2007. 2004. Editura Didactică şi Pedagogică.Editura Fundatiei Romania de Maine 2006 Dumitru Marin . Bucureşti. Radu Gabriel.Metode si procedee de calculatia costurilor. Păunescu Mirela – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea firmei. 2001          Valceanu Gheorghe. Bucureşti Haiduc Lacramioara-Rodica .Management financiar . 2006 Morariu Ana. Rusanu Dan Radu . Baluta Aurelian-Virgil . Georgescu Nicolae . Constanţa. Vintilă Georgeta – Gestiunea financiară a întreprinderii.Finantele Intreprinderii. concepte. Iaşi. Ed. Editura Fundaţiei România de Mâine.Finanţe publice. Editura Fundaţiei România de Mâine. Horomnea Emil – Analiza contabil-financiară: Teorii. 2006 Georgescu Nicolae – Analiza bilanţului contabil. Editura Economică.Analiză economico – financiară.contabil. Editura Fundaţiei România de Mâine. Robu Vasile. 2006 Tabără Neculai.2002  ALTE SURSE 35 .

ro www.A.org www. 2008 Cursuri Blakbord si sinteze 2007.ro www.ro 36 .guv.343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.mfinante.eu www.V.oecd.A. Legea nr.V.    Codul Fiscal al României 2007 Colecţia „Taxe şi Impozite pentru Contabili”.dsclex.2008 Date furnizate de S.europa. www. ROLUX G SRL            Ghid T.ro www. 2217/22 decembrie 2006 privind organizarea evidentei în scopul T. OMFP nr.taxe.C.ec. 571/2003 Legea contabilitatii 82/1991 Ordinul 1752/2006.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful