CAPITOLUL 1 PRINCIPALELE TIPURI DE FAMILII ŞI CARACTERISTICILE LOR Familia este principala parte integrantă a societăţii şi joacă rolul exclusiv

în reproducerea populaţiei, în educarea şi transmiterea generaţiilor tinere a experienţei sociale acumulate de premergători. Actualmente ea funcţionează şi se dezvoltă în condiţiile dificile, grele sub influenţa sporită a specificului perioadei de tranziţie la economia de piaţă, precum şi sub influenţa factorilor mondiali. În prezent cuplul familial ca institut social se află în criză. Argumentul cel mai frecvent invocat de către sociologii occidentali în favoarea tezei ,,crizei familiei europene” constă în: -reducerea dimensiunilor acesteia şi -concentrarea ei exclusivă în forma conjugală. Aceste trăsături sînt caracteristice şi familiei din republica noastră. Multe dintre succesele sau eşecurile unei familii se datorează climatului familial. Chiar dacă despre el se scrie prea puţin, în realitate, o familie este percepută de comunitate şi apreciată adesea după acest ansamblu de relaţii şi atitudini existente între membrii familiei. Modelele de comportament şi relaţiile dintre membrii unei familii le dau acestora fie o stare de confort psihic, de siguranţă, fie una de disconfort şi de incertitudine. În familia în care există un climat tonic, reconfortant, nu-şi bazează relaţiile pe dominaţia unuia dintre membrii săi, ci pe cooperare, pe libertatea exprimării opiniilor şi pe respectul acestora. Opuse familiilor în care domină armonia şi buna înţelegere sînt familiile conflictuale, în care neînţelegerile dintre membri iau uneori, forme violente perturbînd liniştea vecinilor şi creînd o atmosferă greu de suportat, îndeosebi de copii. Climatul familial depinde de o seamă de factori, între care menţionăm: nivelul de instruire şi cultură, starea materială, temperamentul, interesele şi aspiraţiile familiei şi gradul de corelare a lor cu cele ale fiecărui membru în parte, modelul de comportament pe care adulţii îl oferă copiilor. Locul familiei în socium este definit prin formula ,,element natural şi fundamental al societăţii “. În această concepţie familia evoluează ca verigă de legătură, nu numai a vieţii biologice şi sociale, dar şi a vieţii individuale şi publice a oamenilor. Totodată, locul specific al familiei în structura socială este condiţionat de faptul că acest grup este unicul, care îşi măreşte numărul de membri pe cale naturală, bioligică, prin naşterea copiilor. De aceea structura organizării interne a familiei este bazată atît pe relaţii de căsătorie, cît şi pe relaţii de rudenie. Rolul familiei în viaţa societăţii şi a omului este condiţionat de funcţiile ei specifice. Ansamblul acestora diferă în funcţie de tipurile societăţilor concrete şi de formele familiei adecvate lor. Societatea contemporană şi-a însuşit o bună parte din unele funcţii ale familiei din trecutul nu prea îndepărtat: se are în vedere deservirea traiului familial, educaţia copiilor, organizarea odihnei, timpul liber etc. Una din cele mai importante funcţii ale familiei, care nu poate fi exercitată de un careva institut social este reproducerea populaţiei, perpetuarea neamului omenesc. O altă funcţie importantă a familiei este educaţia tinerii generaţii şi îngrijirea celor bătrîni. Prin intermediul familiei are loc socializarea personalităţii, integrarea ei în comunităţile şi structurile sociale mai largi, în întreaga societate. Astăzi lasă mult de dorit şi starea de lucruri în ceea ce priveşte îngrijirea celor bătrîni, care drept rezultat al reformării nu tocmai chibzuite, au rămas fără economiile acumulate pentru a-şi asigura o existenţă normală spre declinul vieţii. Rolul familiei în spaţiul social se realizează şi prin funcţia ei economico-gospodărească. Astăzi această funcţie a familiei s-a extins prin participarea activă în organizarea producţiei, comerţului, serviciilor etc. În noile condiţii social-economice, când banii tind să devină măsura principală a lucrurilor, iar acumularea lor cere eforturi permanente, funcţia economico-gospodărească a familiei se va impune cu mai multă rigoare şi va acţiona în detrimentul familiei. Şi în sfîrşit, rolul familiei se manifestă şi prin funcţia ei recreativă, exercitată prin restabilirea forţelor fizice ale omului, prin atenuarea tensiunilor psihologice, acumulate la locul de muncă, în mediul înconjurător, mai ales al oraşelor mari. Este lesne de înţeles că sub acest aspect familia trebuie să dispună de condiţii locative respective, precum şi de un climat moral-psihologic favorabil. De regulă, însă, astăzi prea multor

Caracterul societăţii determină caracterul relaţiilor familiale. 1989. din cel puţin două familii nucleare (bunici. în care alegerea partenerelor este făcută de părinţi . iar . rapidă de întreaga ramificaţie de rudenie . În condiţiile vieţii moderne . iar când sentimentul iubirii dispare . Având drept scop de bază reproducerea grupului social . Ea include relaţii relative şi nonrelative între membrii care locuiesc în acelaşi spaţiu şi care reprezintă două-trei generaţii reunite şi. doar 1 din 3 familii. defavorizează adesea evoluţia şi calitatea relaţiilor intime . păstrarea tradiţiilor. în special în marile aglomerări urbane . I. În linii generale însă. în SUA se înregistra un divorţ .. ceea ce îi conferă o independenţă proprie . adesea.. cuplul îşi pierde raţiunea de a fi şi . în 1988 . pentru fiecare două căsătorii noi . Acest tip de organizare familială pare a trăi după regula circularităţii .. Familia extinsă . în familia extinsă. Oricît de multă atenţie nu s-ar acorda familiei. deşi. separarea treptată şi . în familia extinsă. Patternurile educaţionale sunt . mai previzibile . conflictele de interese. familia nucleară a fost şi continuă să fie idealul societăţii actuale. familia nucleară îşi construieşte un nou stil de viaţă . privind familia extinsă drept o .riscul şi şansa existenţei”. nu putem avea o familie sănătoasă care şiar îndeplini menirea în modul şi amploarea dorită. era de acest tip. uneori.dramatism interacţional”.. estimîndu-se că aproximativ 40% din căsătorii vor sfîrşi prin divorţ .creştere şi dezvoltare a personalităţii soţilor în rolurile masculine şi feminine . bazată pe consens .nucleare”. două lucruri principale: locuinţa şi cultura generală. ceea ce conferă membrilor săi un sentiment de apartenenţă şi securitate . cu marcată posibilitate de autoconducere şi autodezvoltare . FAMILIA NUCLEARĂ Familia nucleară (conjugală) . Deprinderea familiei . dintre care. ridică adesea bariere psihologice de netrecut în calea destrămării nucleelor familiale sau tendinţelor contrifuge ale acestora .. egalitate şi complementaritate a rolurilor de soţ-soţie . redusă numeric la soţi şi copiii lor necăsătoriţi (proprii sau adoptaţi) . Cuplul modern este profund marcat de libertatea alegerii şi de exercitarea dreptului la autodezvoltare . comunicaţională şi acţională . De altfel . deşi angajează conflicte intra şi intergeneraţionale .. dezamorsîndu-se. despre faptul că trăinicia familiei determină trăinicia societăţii.aşteptările” întregii familii faţă de fiecare membru al său . obiceiurilor şi stilului familial dominant. relativ crescut . colaterale (frăţii). În cadrul familiei s-au individualizat trei structuri: familia extinsă. inclusiv cea a relaţiilor familiale. se separă . Aşa de pildă . într-o precisă diviziune şi stratificare a rolurilor .. cu atît . şi mai puţin din perspectiva experienţei subiective de . Propunîndu-şi păstrarea coeziunii şi stabilităţii la nivelul întregului sistem familial . fiind formată. uneori .. incluzînd mai multe generaţii ce convieţuiesc laolaltă . pe cît se poate. statului. părinţi şi copii) şi dispunînd de un sistem de reguli şi norme de convieţuire care se perpetuează de la o generaţie la alta. II. şi uneori chiar valorice. menite să asigure stabilitate şi . mai rigide . condusă de şef-pater . Aşa se explică de ce cuplul modern este mai expus instabilităţii . Pe măsură ce . la un moment dat .structură” de tip autoritar sau autocratic . ROUSSEL .. însă acestea din urmă exercită şi ele o influenţă apreciabilă asupra societăţii. ea nu este lipsită de .familii tinere le lipsesc. familia tradiţională acţionează dincolo de indivizi .proiectîndu-le” şi confirmîndu-le mai mult din perspectiva scopurilor de perpetuare . caracterizat prin concentrare afectivă .spiritul de clan”. Într-o societate derutată. precum şi pe o participare crescîndă a copiilor . Caracteristica ei funcţională este conservatorismul. precum este cea actuală. nucleară şi mixtă. definiţia lui BURGESS . scopul său fiind fericirea ambilor soţi şi a copiilor lor . de cele mai multe ori .Ea îşi asumă .distanţele emoţionale” intergeneraţionale tind să se mărească. putem spune că astăzi tot mai des este vehiculată ideea despre primatul familiei faţă de societate.distanţele emoţionale” tind să scadă în cadrul familiilor .. . în consecinţă . sistemul valorilor etico-religioase şi cgiar culturale au un grad de inerţie şi transmisibilitate mai mare . în anii 1980. divorţul emoţional fiind mult mai frecvent decît divorţul legal . pe baza statutului economic şi social . este o structură democratică . mai uniforme . mai întâi de toate. devenind spaţiul în care cuplurile parentale transmit copiilor lor . este de părere L. FAMILIA EXTINSĂ Familia extinsă este modelul patriarhal de tip tradiţional.. Alegerea partenerului în cadrul acestui tip de familie este motivată de afecţiune mutuală şi de libertatea opţiunii . ca o modalitate instituţională ce se bizuie pe solidaritate mutuală elementară . trecutul colectiv şi garantează viitorul” . În concluzie. Familia extinsă subordonează familia nucleară. . favorizînd frecvent exacerbarea conflictelor între generaţii. dar ambele survenind cu o frecvenţă mereu în creştere în lumea contemporană . iar subordonarea obligaţiilor şi urmarea tradiţiei sunt aşteptări mssajore”. problemele ei pot fi soluţionate numai odată cu soluţionarea problemelor întregii societăţi. Funcţionînd prin reguli oarecum rigide.

în prezent mulţi cred că este mai bine pentru copii dacă părinţii se despart . din care fac parte doi părinţi .Într-adevăr . În realitate . doar ca urmare a apartenenţei lui la aceasta . în primul rînd . mai tîrziu . lucrurile nu stau întotdeauna aşa . S-a combătut şi ipoteza care afirma că acei copii ce provin din familii dezorganizate sînt mai uşor expuşi riscului de a deveni delicvenţi potenţiali . dar . De exemplu . se presupune adesea că taţii sînt mai puţin devotaţi decît mamele în îngrijirea copiilor şi că este nevoie ca ei să dovedească faptul că au competenţele unui părinte . Din punct de vedere psihologic . de satisfacere a nevoilor de securizare . Datorită faptului că aceşti trei factori erau interconectaţi .conjugale din familia extinsă implică o nouă structură de raporturi a acesteia cu exteriorul şi . pe de o parte .Familiile monoparentale Schimbările care au antrenat familia . în ultimele decenii au impus . dacă nu se dovedeşte lipsa ei (Parkinson . Aceasta nu înseamnă că toate aceste nevoi sunt satisfăcute automat pentru fiecare membru al nucleului familial . deşi unele aspecte rămîn încă sub semnul incertitudinii şi pot fi relativ uşor contestate . 1993). De-a lungul timpului au existat mai multe concepţii privind funcţionalitatea acestui tip de familie . că este mai indicată pentru copil o familie monoparentală decît una bîntuită de certuri şi probleme .. în vreme ce competenţa maternă este presupusă ca existentă . monoparentalitatea. în societatea modernă . dacă în trecut se considera că soţii . implicit . ca instituţie socială . în care relaţiile primare sunt de la părinţi la copii . voit sau nu . precum şi a nevoilor de comunicare şi . dezaproba monoparentalitatea şi încuraja tendinţele de stigmatizare şi etichetare faţă de cei ce alegeau . datorită generalizării familiei nucleare (formată din ambii părinţi şi copii) . ea fiind aptă să asigure cel puţin patru funcţii esenţiale : cooperarea economică între soţi . în care rolurile sunt de soţ şi soţie . ce au rămas adînc înrădăcinate în tradiţiile unei societăţi patriarhale . în . Esenţială pentru ambele forme de familie este transmiterea la nesfîrşit a experienţei culturale şi sociale . schimbîndu-se şi viziunea asupra acestui tip de menaj . Autorii se aşteptau să găsească o legătură cauzală între cele două variabile : copii crescuţi în familii cu un singur părinte şi risc crescut de a comite . nu era clar dacă situaţia familială în sine avea un efect independent de temperament şi circumstanţe (Wilson . societatea tradiţională . precum şi ale copiilor faţă de părinţi .. Familia nucleară este o structură preferată de majoritatea oamenilor în cea mai mare parte a globului terestru . în acelaşi timp . James Wilson şi Richard Hernstein au efectuat o serie de cercetări privind relaţia de criminalitate şi ceea ce se numea în anii ′ 70 . 1994). în loc să îi supună unui conflict în familie . Familia monoparentală se referă la menajele formate dintr-un singur părinte şi copiii acestuia . Majoritatea psihosociologilor conchid . pe cea a autodezvoltării personalităţii .familii destrămate”. protecţie şi apartenenţă ale fiecărui membru .. De aceea. relaţiile primare fiind de la soţi la copii . a modelelor comportamentale de rol-sex . situaţie ce poate apărea fie în urma divorţului sau abandonului familial .cursa” maritală şi . se află într-un raport de succesiune repetitivă cu familia de procreare .creştere a personalităţii” . relaţiile sexuale . Pe de altă parte . Creativitatea interpersonală în cuplul marital devine astfel o condiţie indispensabilă a dezvoltării capacităţii familiei de a face faţă stresurilor externe şi interne . familia nucleară are o posibilitate crescută de asigurare a suportului emoţional . realitatea acoperită de familia monoparentală a impus şi o serie de certitudini asupra cărora au căzut de acord majoritatea cercetătorilor . nu trebuie să rămînă împreună de dragul copiilor . în contextul civilizaţiei industriale . mentalităţile fiind acelea ce au susţinut diversele păreri contradictorii . s-a putut realiza mai uşor ruptura faţă de comunitate. reproducerea şi socializarea copiilor . FORME DERIVATE a. Cu alte cuvinte . Astfel . în esenţă . Familia de orientare . pe de altă parte . delicte . se consideră că pentru bărbaţi costurile psihologice sînt mai mari. şi ale părinţilor faţă de copii . a atitudinilor şi expectanţelor mutuale ale sexelor . cea mai mare parte a bărbaţilor aflaţi în închisori proveneau din familii dezorganizate . De exemplu . ei aveau părinţi care comiseseră delicte şi veneau din medii sociale sărace şi minoritare . de a rezolva cu succes problemele fireşti ale vieţii cotidiene . Cercetări recente au demonstrat că familia clasică . acest . Totuşi .stil de viaţă”.. în mod frecvent în mod tot mai accentuat . chiar dacă nu se înţeleg . nu este atît de importantă pentru evoluţia copiilor pe cît s-a crezut până acum . a fost înlocuită concepţia potrivit căreia este dezavantajos pentru copii să fie crescuţi doar de mamă sau doar de tată . bazată pe familia extinsă . Incapacitatea nucleului familial de a se autoregla stopează . Şi acesta în condiţiile în care s-au menţinut o serie de prejudecăţi . cu familia de origine (de orientare sau consanguină). fie în urma decesului unui părinte sau a creşterii copiilor în afara căsătoriei .

Şi aceasta deoarece sistemul şcolar înlocuieşte . Limba engleză desemnează acest tip de familie prin termenul step family . divorţul unor cupluri cu copii necăsătoriţi .. putem aprecia că familia monoparentală prezintă o serie de particularităţi faţă de tipul clasic de familie .normal” . b. respectiv a existenţei relaţiei parentale independent de relaţia conjugală .deformare” a . . căsătoriile acestora au o stabilitate mai redusă decît a băieţilor . Dacă ţinem cont de faptul că divorţul contemporan intervine după o durată mediană a căsătoriei de aproximativ 10 ani . O situaţie aparte o implică funcţia de socializare .. comparativ cu fetele . Funcţia economică este .rezolvă” într-o căsătorie . lipsa unui părinte are repercusiuni negative .. s-ar putea reţine termenul familie conjugală pentru cuplul căsătorit fără copii şi să numim familia constituită din doi adulţi şi copiii ai căror părinţi sînt familie conjugal-parentală . băieţii din familiile monoparentale prezintă o rată mai mare a comportamentelor deviante . În acest context . După aceeaşi logică .familie monoparentală” este preferabil celor de ... mai adecvat : el afirmă normalitatea sociologică a unităţii constituite dintr-un adult şi copiii săi . funcţia de solidaritate familială este afectată prin separarea fizică şi chiar afectivă existentă între membrii familiei . poate . mamele sînt cele cărora li se încredinţează copilul . doar motivele ce stau la baza ei diferind .familie dezorganizată” . . înlocuire datorată atît unor cauze obiective . elementul cel mai vizibil ce influenţează viaţa familiilor monoparentale .. cît şi subiective . unul dintre parteneri sau amîndoi au în îngrijire unul sau mai mulţi copii dintr-o căsătorie anterioară . în mare măsură .de reparaţie” .. plecînd de la lipsa afectivităţii şi ajungînd la realizarea unei socializări fireşti şi integrarea viitorilor adolescenţi în societate . Apoi . din moment ce şi familia clasică se confruntă cu probleme similare . Termenul familie parentală ar fi . de multe ori . nici nu au conştiinţa necesităţii acţiunilor educative . procesul instructiveducativ al familiei . anchetele privind familiile (mono)parentale în care adultul este tatăl (familii parentale paterne) sînt mult mai puţine . Predominanţa numerică face ca (mono)parentalitatea maternă să se bucure de mai multă atenţie din partea cercetătorilor . poate . Redimensionarea funcţiilor în cadrul familiei monoparentale trebuie privită cu relativitate .. respectiv la o vârstă medie a partenerilor de 36 de ani pentru bărbaţi şi 34 de ani pentru femei . fapt justifică creşterea interesului factorilor de decizie şi a cercetătorilor pentru ele . părintele rămas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim funcţiile pe care societatea le atribuie instituţiei familiale .familie dezmembrată” . În schimb . Termenul . termeni care exprimă fără înconjur ideea de .. aceste particularităţi vizînd în special redimensionarea funcţiilor pe care ar trebui să le îndeplinească.constelaţiei familiale”: orice definiţie dată acestor familii are în mod necesar ca reper familia conjugală considerată ca unicul model . decizia a unor femei de a avea copil în afara unei căsătorii legale sau uniuni libere (parentalitate celibatară) .timp ce pentru femei prevalează costurile materiale . În multe cazuri . Apoi părinţii nu numai că nu dispun de timpul necesar realizării procesului instructiv-educativ . decesul unuia dintre parteneri . . Astfel . Întrucît în marea majoritate (90%) a cazurilor de divorţ .. costul ridicat al vieţii antrenînd eforturi deosebite din partea părintelui rămas cu copii. deoarece acest proces se întîlneşte şi în sînul familiei clasice . dar . Cu alte cuvinte . S-au formulat o serie de concluzii ce vizează diferenţierea consecinţelor negative în funcţie de sexul copiilor . Desigur .familie disimetrică” utilizaţi în literatura romînească . Dintr-o altă perspectivă .familie incompletă” . eliminînd în acelaşi timp discriminarea . cele mai multe familii parentale sînt alcătuite din femei cu unul sau mai mulţi copii în întreţinere . iar părinţii care cresc copii ai căror . Însă nu trebuie să ignorăm faptul că şi familiile complete se implică din ce în ce mai puţin în acest proces .Familiile mixte (compuse) Creşterea ratelor divorţialităţii a condus la o creştere a numărului recăsătoririlor. vîrsta aproximativ coincidentă cu vîrsta maximei fecundităţi . se susţine ideea că menajele monoparentale se confruntă cu dificultăţi economice şi socializatoare mai mari decît familiile complete . explozia ratelor divorţialităţii în deceniul şapte echivalează cu o explozie a familiilor parentale . putem aminti faptul că părinţii nu mai pot asigura transmiterea de cunoştinţe specializate copiilor lor . Familia parentală poate rezulta ca urmare a unor experienţe diferite : naşterea unui copil în urma unei experienţe sexuale juvenile care nu se . De exemplu . Ca atare . nu le mai pot satisface nevoia de instrucţie la standardul exigenţelor actuale . nu se poate afirma cu certitudine că familia monoparentală nu este indicată pentru dezvoltarea normală a copilului .

tatăl poate prelua controlul .genitori nu sînt ei înşişi prin step parents . cuplul are şi copii născuţi din relaţia respectivă . în opinia lui Irene Thery o confruntare între două concepţii : aceea a primatului legăturii de sînge şi aceea a priorităţii legăturii sociale . În unele cazuri .. însă .. familia este structurată în două subgrupuri ale căror limite sînt bine delimitate şi al căror . poate negocia o poziţie proprie într-un sistem în care nucleul mamă-copil se adaptează şi el sau poate fi respins . (2) probleme legate de menţinerea limitelor . În alte cazuri .. fie pentru că îl compară cu tatăl biologic de care este încă apropiat . În oricare dintre cazuri . tatăl natural şi cel . dobîndirea de către copil a unui alt tată impune ca acesta din urmă să includă în prerogativele sale obligaţia de întreţinere .cumsecade” distanţa poate fi înlăturată . odată cu recăsătorirea mamei . adesea . de neconceput . Logica substituţiei este fundamentată pe absolutizarea modelului familiei nucleare : un copil trebuie să aibă doi părinţi . din care rezultă o complexitate sporită a interacţiunilor familiale şi a raporturilor fiecăruia dintre membri şi ale familiei ca întreg cu exteriorul .familie compusă” sugerează că principala trăsătură a acestor grupuri .. Familia compusă poate fi : simplu compusă când unul dintre parteneri a mai fost căsătorit şi aduce cu el copii dintr-o căsătorie anterioară . în general . mai frecvente în rîndurile categoriilor favorizate economic şi al posesorilor de diplome superioare . (3) copilul este gata să-l accepte pe adult ca tată (în special la o vârstă la care nu are încă o imagine paternă constituită) . Dacă în cele din urmă copilul îl acceptă pe noul partener al mamei .cap” rămâne mama . ca modalitate esenţială de a exercita rolul patern şi .. iar reacţia copilului are în aceste evoluţii un rol esenţial . Numeroase cercetări arată că cel de-al doilea tată este mai repede acceptat atunci când copilul are o vârstă mai mică de opt ani şi . pe lângă copiii aduşi din căsătorii anterioare .adevăraţii” părinţi : cei care zămislesc copilul sau cei care îl cresc ? Este pertinent . În literatura romînească . Întradevăr .pivot” este mama : cuplul conjugal şi grupul mamă-copil (copii) . să ne întrebăm dacă logica infantilă şi cea adultă sînt . . o logică a perinităţii permite continuarea contactele copilului cu tatăl biologic care rămâne educatorul copiilor săi . mai frecvente în rîndurile categoriilor populare şi ale celor cu un nivel scăzut al studiilor . Cine sînt .vitreg” . fie pentru că nu-l place pe adult ca persoană . la vîrste mici ele se dovedesc sensibile la admiraţia şi deschiderea către ele a noului partener al mamei . poate fi asimilat familiei al cărei . iar dacă acesta din urmă este . De la început . . exprimă .. în mod necesar . şi nu trei . studiile pun în evidenţă două categorii corelate de probleme pe care le ridică acest tip de familie : (1) probleme legate de raporturile copilului cu părintele . dar dornic să intre în contact cu adultul . (4) copilul (de vârstă mai mare şi mai matur) înţelege că adultul nou venit este în primul rînd soţul mamei şi abia în al doilea rînd tatăl său . fetele manifestă atitudini de respingere mai puternice decît băieţii . în fapt . rutine) . apărute ca urmare a unei compuneri de unităţi sociale . fapt care a putut fi interpretat ca o demisie paternă . (2) copilul este distant . acest fapt nu afectează relaţia cu tatăl biologic : dacă vizitele erau regulate înainte de recăsătorire . Stahl şi Matei utilizează acelaşi termen (familie compusă) pentru a desemna un grup rezultat dintr-o recăsătorie şi în care cel puţin unul dintre parteneri are în îngrijire copii dintr-o căsătorie anterioară . ele continuă şi după aceea . ca resursă şi criteriu de legitimare a puterii paterne . Plata pensiei alimentare încetează . logici disjunctive de tip structuralist : sau tatăl biologic . În aceste condiţii . Taţi vitregi Discursurile ezitate ale copiilor vis-à-vis de locul fiecăruia dintre cei doi taţi .vitregi” . în acest caz .vitreg” şi cu fraţii . dublu compusă când ambii parteneri se află în această situaţie şi complexă atunci când . iar apropierea între copil şi noul tată se realizează greu .. Termenul . cu toate că . obişnuinţe .Cercetătorul american distinge patru tipuri de reacţie : (1) copilul manifestă antipatie . fie pentru că se teme să nu piardă o parte din afecţiunea şi atenţia pe care i le acordă mama . sau tatăl social . E.H. Lucrurile evoluează în mare măsură în funcţie de modul în care expectaţiile partenerilor se corelează . în acelaşi timp . mai ales dacă are el însuşi copii . este existenţa unei structuri familiale mai complexe în comparaţie cu structura familiei conjugale şi diferite de aceea a familiilor lărgite .. cu alte cuvinte . în timp ce contactele cu acesta din urmă sînt întrerupte . conform acestei logici a substituţiei . noul partener al mamei nu se implică în educaţia copiilor acesteia. Noul tată se implică în educaţia copilului ca şi cum ar fi tatăl biologic . actorii adulţi sînt orientaţi de o logică a substituţiei vechii familii cu noua familie . pentru aceşti subiecţi . triunghiul parental este .Erikson observă că tatăl intră într-un in-group funcţional constituit din mamă şi copil (cu propriile reguli . exercitarea rolului patern este dificilă .

precum şi o reacţie de apărare . dublînd rolul matern pe care mama biologică continuă să îl exercite .vitregă” poate să pară multora cel mai indicat .vitregi” şi cel al mamelor . mai mare . Ea speră să devină un confident şi un sfătuitor de încredere . generînd confuzie şi frustrare .vitregă” este mai greu decît orice alt rol parental . 17500 femei americane au fost omorîte de către membrii familiei ..vitrege”-prietene care încearcă să cîştige afecţiunea copilului . În toate cazurile mamele . întrucît numai întrunul din zece cazuri de separare a părinţilor copilul este încredinţat tatălui . între fraţi şi surori ... O astfel de conduită are şanse de reuşită mai mari în cazul în care copilul nu mai întreţine legături cu mama biologică . CAPITOLUL III VIOLENŢA ÎN FAMILIE Violenţa în familie este definită ca oricare comportament fizic . mai frecvent chiar ... sînt omorîte în fiecare an în America de către soţii şi partenerii lor . Aceasta este formă de comportament coercitiv folosit de către o persoană pentru a controla o altă persoană .vitrege” sînt similare celor ale taţilor . După o altă logică .vitrege” trăiesc un stres şi o insatisfacţie mai mari decît orice alt părinte . În multe cazuri . Violenţa poate avea loc între adulţii heterosexuali şi homosexuali . . Ea trebuie să răspundă aşteptărilor sociale care atribuie mamei cea mai mare parte din responsabilitatea vieţii domestice cotidiene şi care . este îngăduitoare şi evită să judece şi să critice comportamentele copilului . Ele pot acţiona după o logică a substituţiei mamei biologice . când acest copil este o fată şi când el întreţine relaţii strînse cu mama biologică . Tipurile de conduite ale mamelor . fapt care poate duce la deteriorarea noii relaţii conjugale . Între anii 1960 şi 1973 . el îşi construieşte o imagine a mamei naturale ca unică sursă a căldurii . triunghiul mamă biologică-copil-mamă . au dificultăţi în controlul limitelor unei relaţii de acest gen . preocupîndu-se de bunăstarea lui fizică şi emoţională . el este foarte greu de pus în practică : multe femei trăiesc o senzaţie de disconfort jucînd rolul mamei-prietene . iar copilului însuşi ideea unui egal-adult I se poate părea lipsită de sens . raportul între numărul taţilor .vitrege” se diminuează . Indiferent de raporturile cu aceasta . mama . 1. iar rolul de mamă . decît de orice alt abuzator . În aceeaşi perioadă . un . Violenţa în familie şi în relaţiile intime poate avea diferite forme – de la hărţuire verbală până la omor . Chiar dacă acest model de mamă .. cel mai des abuzul este caracterizat prin violenţă repetată care sporeşte în ceea ce priveşte intensitatea şi gravitatea odată cu prelungirea relaţiei . sau copil şi adult . familiile compuse în care mama este noul venit se confruntă cu mai multe probleme decît toate celelalte tipuri de familie . care se manifestă . pe de altă parte . în relaţii intime sau în relaţiile amoroase ... În general . studiile generează că una din zece femei americane este abuzată în fiecare an de către bărbaţii cu care trăiesc şi că 1.8 milioane femei în 7% din mariaje suferă violenţă gravă şi repetată . persoanele în relaţiile de tip familial . adult şi copil . ale anturajului .Mame vitrege Se consideră că numărul familiilor în care noul părinte este mama este mult mai mic . sexual şi emoţional abuziv între membrii familiei . Totuşi dacă ţinem cont de faptul că rata recăsătoririlor este mai mare la bărbaţi decît la femei şi că numărul recăsătoririlor succesive pe care le contractează bărbaţii este . PROBLEMA VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ESTE EXAGERATĂ Este estimat că de la trei la patru milioane de femei americane sînt bătute în fiecare an de către soţii sau partenerii lor . copilul este rezistent la încercările de substituire a mamei naturale . însă . respectiv refuză . soldaţi americani au fost ucişi în Vietnam .. În cele mai multe cazuri .surogat” matern .vitregă” situează copilul la intersecţia a două modele culturale şi de identificare . de regulă .. O a treia figură maternă este aceea a mamei . aproximativ patru în fiecare zi .. Mai mult de 1000 femei . Dificultăţile rolului matern sînt mai mari atunci când vîrsta copilului la data încheierii noului mariaj este mai mare de opt ani . prin stimularea unor conflicte mai mult sau mai puţin deschise între cele două mame şi prin apelul la tată în calitate de .vitregă” poate încerca să joace rolul unei alte mame . asumîndu-şi în întregime responsabilităţile şi dreptul de control şi disciplinare în raport cu copilul .arbitru” .. în condiţiile în care are de făcut faţă rezistenţelor copilului şi . . MITURI ŞI FAPTE DESPRE VIOLENŢA ÎN FAMILIE MITUL NR. fac din relaţia afectivă mamă-copil esenţa rolului matern . dar nu şi să-l disciplineze . dragostei şi înţelegerii şi nu doreşte .vitregi”. Femeile americane mai des sînt abuzate fizic şi sexual de către partenerii de sex masculin . adesea .

Oamenii cu resurse economice au medici privaţi şi au acces la agenţii private . atunci când ei expun motivele violenţei . decît bărbaţii care au fost victime a abuzului în copilărie . ÎN FAMILIILE DE CULOARE SAU ÎN FAMILIILE CU UN NIVEL SCĂZUT DE EDUCAŢIE Violenţa în familie este întîlnită în toate grupurile educaţionale . Majoritatea intră în relaţie cu abuzatorii săi în timpul crizelor temporare sau după pierderi recente . Conform studiilor citate de Angela Browne în lucrarea sa . După Browne . A învinui pe alţii este un mod de manipulare tradiţional observat în cazurile de abuz fizic . Concluzia certă este că bărbaţii simpli . Majoritatea bărbaţilor care îşi bat partenerele : a. MITUL NR. VICTIMELE VIN DIN FAMILII UNDE VIOLENŢA ESTE O PROBLEMĂ ŞI VOR REPETA MODELUL VIOLENT ÎN FAMILIILE SALE Cercetările generează insistent că comportamentul violent este perpetuat de către bărbaţi de la generaţie la generaţie . sînt violenţi exclusiv cu partenerele sale b. Aceasta nu înseamnă că toţi bărbaţii care au crescut în familii violente vor deveni adulţi violenţi . Aceasta a făcut cercetătorii şi clinicienii să caute o explicaţie pentru crimele săvîrşite de infractori în caracterul victimei . 3.MITUL NR..Este mult mai posibil ca bărbaţii care au fost martori ai violenţei între părinţi . În situaţiile de abuz fizic în familie . Ei pot să se ascundă în comparativ cu omologii săi săraci . . cu mai mare precizie dacă o femeie este într-o relaţie violentă . decît în cazul bărbaţilor din familiile neviolente . sînt învinuite pentru faptul că au fost abuzate .. Faptul este că violenţa nu este nici o boală ereditară nici una mintală . înstrăinate sau singure . există o corelaţie puternică între bărbaţii care sînt violenţi şi faptul că au fost martori ai violenţei acasă în copilărie . .. 5. de obicei . VICTIMILE CAUTĂ SĂ FIE ABUZATE Victimele . VIOLENŢA ÎN FAMILIE ARE LOC CEL MAI DES ÎN FAMILIILE SĂRACE .Într-o analiză efectuată de Hotaling şi Sugarman . Rezultatele investigaţiilor empirice indică că pentru a prezice . ACEASTA ESTE O EXPRIMARE A PUTERII ŞI A DORINŢEI DE A CONTROLA . Tendinţa de a învinui victima a influenţat puternic direcţia cercetării psihologice . VIOLENŢA ÎN FAMILIE ESTE REZULTATUL BOLILOR MINTALE Este de înţeles că atunci când începem să explicăm de ce bărbaţii bat . atunci când se simt nefericite . nu au antecedente penale c.Ea era o nevastă foarte iritantă”. 4. social-economice . cercetările . mai tîrziu să perpetueze abuzul contra partenerilor sale . . au dificultăţi psihice majore evidente care le face vulnerabile . cît şi în comunitate . rasiale şi religioase . ci este un comportament învăţat . Aceste fraze sînt adesea folosite de către abuzatori . psihic sănătoşi pot într-adevăr fi forţaţi să aibă maniere nebărbăteşti . Oricum . MITUL NR. 94% de studii empirice au găsit o relaţie semnificativă între faptul că bărbaţii au fost martori ai violenţei dintre părinţi şi faptul că mai tîrziu ei îşi abuzează partenerele …” Probabilitatea ca bărbaţii care în copilărie au fost martori ai violenţei extremale îşi vor bate partenerii este de 1000 de ori mai mare . trebuie să privim caracteristicile partenerului ei şi nu caracteristicile ei . noi scoatem violenţa lor din contextul ei socio-istoric şi o atribuim unor forme de psihoză . atît la locul de muncă .Ce a căutat aceea a primit”. sînt respectaţi . 2. Ei pot să plece în călătorii şi să stea în hoteluri în perioada în care îşi recuperează rănile .. care au fost abuzate fizic . studiile indică că nu există o diferenţă semnificativă între expunerea violenţei în copilărie a femeilor abuzate şi a celor neabuzate . de asemenea . s-au focusat pe trăsăturile caracteristice ale personalităţii care ar putea predispune o femeie să se implice într-o relaţie abuzivă Dacă unele femei . dar nu au fost martori ai abuzului dintre părinţii sau îngrijitorii săi . Mulţi din ei sînt priviţi ca familişti perfecţi . majoritatea nu demonstrează nici o dovadă de patologii psihice serioase înainte de a intra într-o relaţie exploatativă . Persoana are . în care victimile sînt prinse în cursă mai mult prin convingere . au o imagine publică care nu corespunde comportamentului în familie .Această motivare ignoră totalmente responsabilitatea pentru comiterea acţiunilor violente . MITUL NR.Când Femeile Bătute Omoară” .

În trecut agresorii erau rareori arestaţi / sau condamnaţi pentru crimele lor .Gravitatea abuzului Cu cît mai grav şi mai îndelungat este abuzul . Ajutorul oficial constă în asistenţa poliţiei . Cercetările indică clar că victimele în nici un caz nu sînt responsabile pentru furia abuzatorilor . educaţia . frica de răzbunare pentru unii mai este realitate . membrilor familiei sau grupurilor de susţinere . omorul răzbunător de către soţia părăsită se întîlneşte foarte rar . c. reiese că sînt trei factori majori care determină . atunci când femeile recurg la violenţă . Din cauza lipsei de protecţie legală .De ce nu ai plecat ?” ar trebui să sune . sprijinul social şi asistenţă juridică Majoritatea femeilor care locuiesc împreună cu agresorii săi cred că ele nu se pot ajuta pe ele însele . cu atît este mai posibil ca victima să caute ajutor dinafară . a demonstrat că mărturiile vecinilor . în special comparat cu nivelul veniturilor agresorului . care nu caută ajutor .Autoarea Margo Wilson a aflat că printre soţii căsătoriţi legal . cercetările indică mai degrabă o legătură corelaţională . acesta este un act de autoapărare .Încrederea că eforturile ei vor avea succes Femeile .De ce nu ar lăsa-o să plece ?” MITUL NR. Soţia sau prietena care doreşte să plece este vînată şi omorîtă . frica de răzbunare a fost o adevărată problemă . Incidenţa înaltă a abuzului de substanţe printre agresori este indicatorul suprapunerii a două probleme sociale numeroase . dacă victima violenţei fizice va căuta sau nu ajutor dinafară . b. Din potrivă . în unele ţări sistemul judiciar şi-a îmbunătăţit mult reacţia sa la violenţa domestică . Bărbaţii nu lasă femeile să plece uşor . . era direct legat de decizia ei de a pune capăt relaţiei . Majoritatea abuzatorilor mint sau nu spun tot adevărul atunci când descriu actele violente pe care le-au comis . . rudelor şi rapoartele poliţiei contraziceau mărturiile abuzatorilor . MITUL NR. 6. între anii 1974-1083 . Probabil că întrebarea atît de des pusă femeilor bătute . probabilitatea ca bărbatul să-şi omoare soţia a fost de patru ori mai mare decît probabilitatea ca femeia să-şi omoare soţul . Mulţii folosesc scuza că ei se apărau drept motiv pentru comportamentul său violent . De obicei . Printre cuplurile care sînt pe cale de a se despărţi probabilitatea că el o va omorî pe ea era de nouă ori mai mare . Astfel .Resursele de care dispine victima Resursele include banii . a. Faptul că femeia avea o locuinţă . Cercetările indică că majoritatea victimelor ale abuzului caută activ ajutor şi fac tot ce trebuie pentru a supravieţui . Un studiu efectuat asupra a 300 de rezidente ale azilurilor indică că nivelul veniturilor femeii . clericilor şi agenţiilor specializate . Un serviciu de consiliere pentru bărbaţii care şi-au bătut soţiile sau partenerele . serviciul . Aceste cazuri fac subiectul multor dosare de la poliţie . MITUL NR. Minimizarea şi negarea sînt caracteristice bărbaţilor care îşi bat soţiile /partenerele . Din fericire .. Unii bărbaţi aleg să-şi exprime furia prin violenţă . reacţia sistemului justiţiei penale la violenţa în familie era una de neintervenţie . SOŢII ŞI SOŢIILE SÎNT LA FEL DE VIOLENŢI Aproximativ 5% din toate victimele violenţei în familie sînt bărbaţi care au fost abuzaţi de către soţiile sale sau partenerele de sex feminin .de ales ce să facă cu furia sa .8. Un studiu efectuat asupra 6000 femei din 50 aziluri indică că aceste femei au căutat ajutor neoficial / sau oficial înainte de a veni la azil . beneficia de sprijinul social şi avea acces la asistenţa juridică influenţa pozitiv capacitatea ei de a pune capăt unei relaţii abuzive . decît una cauzală dintre abuzul de aceste substanţe şi violenţă . VICTIMELOR LE PLACE SĂ FIE BĂTUTE Motivele pentru care victimele rămîn într-o relaţie abuzivă sînt variate şi adesea complexe .. adesea nu cred că eforturile lor vor avea efect . DROGURILE ŞI ALCOOLUL SUNT CAUZELE COMPORTAMENTULUI VIOLENT Violenţa fizică este un comportament social învăţat . Violenţa domestică a fost tradiţional privită ca o problemă familială privată . Ajutorul neoficial este ajutorul din partea prietenilor . 7.. Deşi folosirea drogurilor şi a alcoolului este evidentă în 50% din toate cazurile de violenţă în familie . Din păcate . Tradiţional . locuinţa . Un bărbat putea abuza brutal partenera sa fără orice consecinţe legale pentru el .

În locul securităţii . Impactul psihologic al violenţei în familie este semnificativ .normală” a relaţiilor intime . abilitatea ei de a răspunde necesităţilor copiilor este serios compromisă Copiii femeilor bătute sunt . ei simt frică şi anxietate . la fel cum adulţii aveau dreptul să controleze şi să bată copiii . şi b.. În loc de grijă . mulţi bărbaţi . ATITUDINI Există atitudini personale şi sociale ascunse . Mass media a servit la întărirea atitudinilor istorice faţă de violenţa în familie . de asemenea . sunt la fel perioade când necesităţile copiilor sunt la culme . S-a descoperit că între 12 şi 65% de studenţi . de obicei .Opinia noastră că abuzul de substanţe cauzează comportamentul violent este: a. Aceste perioade critice . să abuzeze copiii proprii este mai mare decît la copiii care au fost abuzaţi fizic dar nu au fost martori ai violenţei între membrii familiei . care aşteaptă supunere şi ascultare . se estimează că anual cel puţin 3. Soţiile şi copii lor sunt adesea văzuţi ca proprietatea lor cu care ei pot face orice doresc . Agresorii care folosesc drogurile şi alcoolul bat şi atunci când sunt beţi şi atunci când sunt treji . Prestatorii de servicii sociale .Atît băieţii cît şi fetele suferă traume psihologice semnificative pe parcursul perioadelor importante a dezvoltării lor psihologice . Până în 1989 . Sistemul nostru de legislaţie penală tradiţional a ignorat sau a învinuit victimele . în timpul sarcinilor . Probabilitatea ca copiii . devreme învaţă că violenţa este un comportament acceptabil şi o parte . care sunt martorii abuzului faţă de femei de către bărbaţi . în filme şi în muzică unde se dă o semnificaţie romantică violenţei în relaţiile amoroase . în 27 state bărbatul nu putea fi tras la răspundere pentru abuzarea sexuală a soţiei sale . 2. în timpul când copiii sînt foarte mici sau în prima perioadă a adolescenţei . Copiii care sunt martori ai violenţei acasă sunt de 1500 ori mai predispuşi să sufere în urma abuzului fizic decît copiii care nu au fost martorii violenţei . Odată ce relaţia este stabilită . Mulţi bărbaţi care nici nu beau şi nici nu folosesc drogurile tot îşi bat partenerele . bătută . la locurile de muncă şi în conducere . care au fost martori ai violenţei domestice . medicii şi mass media la fel au minimizat problema . Violenţa domestică timp de secole a fost legal şi cultural acceptată în majoritatea culturilor .Fetele . IMPACTUL VIOLENŢEI DOMESTICE ASUPRA COPIILOR Copiii sunt în acelaşi timp victime directe ale violenţei domestice . o scuză folosită de agresori pentru a nega responsabilitatea pentru comportamentul său . un rezultat direct al negării de către noi a unei probleme sociale adînc înrădăcinate . figurile dominante în familii . care nici nu au fost victime nici martori ai abuzului cel mai puţin probabil vor abuza copiii săi . Majoritatea statelor în statele unite nu au interzis violenţa fizică faţă de soţii decît în secolul douăzeci . când violenţa domestică poate creşte . dacă mama a fost. Pe baza numărului mediu de doi copii prezenţi în 55% din familiile violente . Există perioade critice în istoria familiei . Pe parcursul anilor ′ 80 au fost efectuate studii pentru a examina violenţa în relaţiile amoroase . Există numeroase exemple la televiziune . Există perioade când . ei simt supărare şi confuzie . care au fost studiaţi au trecut prin experienţa violenţei în perioada . O consecinţă a acceptării autorităţii bărbaţilor este că unii bărbaţi aşteaptă supunere şi ascultare de la partenerele lor . Bărbaţii sunt . sau percepută de către agresor ca fiind stabilită . Copiii . 3. care minimizează problema violenţei domestice şi permit ca aceasta să rămînă ascunsă . Tradiţional în societatea noastră poziţia autoritară automat a fost moştenită de către bărbaţi . învaţă despre victimizare şi faptul că bărbaţii pot folosi violenţa şi frica pentru a controla femeile .Băieţii .3 milioane de copii americani între 3 şi 17 ani sunt martori ai violenţei domestice . 1. Istoric bărbaţii au avut dreptul de a deţine controlul asupra partenerelor şi să le bată . Aceste atitudini sunt susţinute şi mai mult prin minimizarea acestei probleme . Studiile indică că pentru ca copii să observe violenţa poate fi la fel de dureros ca şi când ei înşişi ar fi abuzaţi fizic . îşi pedepsesc partenerele pentru orice încălcare . Până în 1970 o soţie bătută nu se considera o problemă publică serioasă . supuşi unui risc mai mare de a fi neglijaţi emoţional şi fizic . Societatea noastră învaţă băieţii că este important să fie tari şi agresivi în rezolvarea problemelor . care sunt martore a abuzării femeilor de către bărbaţi .

Arsurile provin adesea de la ţigări . Abuzul emoţional este diferit de cel fizic prin faptul că cel abuzat nu este în mod necesar conştient că a fost abuzat . Copilul trăieşte într-o lume în care nevoile sale sunt rareori percepute . Copiii aflaţi în asemenea situaţii observă faptul că adulţii sunt prea preocupaţi de propria lor lume .. Răul făcut trece neobservat .nebuni” . Copiii consumatorilor de substanţe sunt maltrataţi deja de la nivelul vieţii intrauterine . cu părăsirea sau alungarea . Un copil de 12 luni poate arăta ca unul de 6 luni . respinşi şi văzuţi ca o sursă a problemelor părinţilor . Dezvoltarea copilului este serios afectată . Vătămările cele mai grave nu au în mod necesar nici un semn exterior cum ar fi . Bowdeby susţine că ameninţările separării sunt probabil mai dăunătoare decît adevărata separare . Ei sunt trecuţi cu vederea . alb la faţă şi adesea nu cîştigă greutate . Toate acestea sunt probabil mult mai pronunţate în cazul şomajului extins sau al altor dificultăţi . Abuzul emoţional implică un model de comportament continuu şi stabil faţă de copil . Se aşteaptă să fie respins şi se obişnuieşte cu faptul că adultul îl abuzează şi îl neglijează . dar nici cel ce abuzează nu este în mod necesar conştient de abuzul său . Mulţi din aceştia văd violenţa în familiile amoroase între adolescenţi drept un pas spre violenţa care trece de la generaţie la generaţie şi conduce la violenţa între partenerii adulţi . de exemplu . Copiii ai căror părinţi divorţează fără a fi capabili să realizeze creşterea copilului sunt expuşi la abuz emoţional . Un alt grup de copii care sunt expuşi abuzului emoţional suny cei ai căror părinţi sunt violenţi unii cu alţii . precum şi la o slabă concentrare . mai ales bebeluşilor . trîntiri ale copilului . precum şi pe cei răniţi datorită insuficientei supravegheri . COPIII NEGLIJAŢI Neglijarea emoţională poate fi prezentă chiar de la naşterea copilului .. Semnele vizibile ale serioasei neglijări a copilului sunt multe . Semnele uzuale ale abuzului fizic . Astfel . Mulţi dintre ei chiar slăbesc . căreia copilului îi va fi greu să facă faţă . pot fi produse cu ajutorul încălzitoarele electrice sau al fierului de călcat . Neglijarea emoţională e definită ca slaba abilitate a părinţilor de a se angaja pozitiv . uneori chiar de la naştere . Copiii simt că ceva nu este în regulă cu ei . Trebuie . Copilul învaţă să se perceapă ca un . copilul este lăsat să se adapteze şi să facă singur faţă acestor experienţe abuzive care vin din partea celor care se consideră că ar trebui să-l protejeze . emoţional în creşterea copilului . Neglijarea gravă nu dăunează doar sferei emoţionale a copilului . Părinţii . ci afectează şi dezvoltarea sa fizică .. loviturile la cap făcute unui copil mic . Lipsa unei hrăniri adecvate afectează dezvoltarea timpurie a creierului . Contuziile pot apărea de la ciupituri . de propriile lor nevoi şi probleme încât nu mai pot avea grijă de ei şi nevoile lor . COPIII EXPUŞI ABUZULUI EMOŢIONAL Abuzul emoţional poate fi definit ca o atitudine sau acţiune cronică a părinţilor sau altor persoane îngrijitoare . Lipsa răspunsurilor sau stimulării poate duce la dezvoltări întîrziate psihomotorii şi de limbaj . Aceşti copii trăiesc în anxietate şi-şi folosesc adesea energia pentru a avea grijă de ei înşişi şi în mod ironic chiar şi de părinţii lor .. Asemenea semne vizibile ale traumei sunt şocante şi trezesc furia . îşi descarcă frustrările şi agresivitatea pe copil . luaţi în considerare şi copiii celor care consumă droguri sau alte substanţe . ca de pildă prin abuzul de alcool şi droguri sau proastă hrănire .copil rău” care nu merită dragoste şi îngrijire .proşti” . protestul şi disperarea . că sunt .când se întîlneau cu cineva . şi adesea fraţii şi surorile . comportament ce devine o trăsătură dominantă a vieţii acestuia . Apare ca fiind înfometat . de asemenea . Un tip de abuz este legat de copiii care sunt percepuţi în mod negativ de părinţii lor . Ameninţările îi creează o stare de anxietate . .răi” sau . COPIII EXPUŞI ABUZULUI SEXUAL . Copilul poate fi murdar şi urît mirositor . care dăunează sau împiedică dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copilului . lovituri . Abuzul emoţional include terorizarea copilului prin ameninţări cu pedeapsa. COPIII ABUZAŢI FIZIC Categoria copiilor abuzaţi fizic îi include pe cei care au fost răniţi în mod deliberat .

în aşa fel încât ea să fie . ţinând-o într-o stare permanentă de frică . -punerea ei în dependenţă economică . Ameninţările . Copiii pot fi abuzaţi începînd cu vîrste foarte mici . a o ameninţa să i se ia copiii în caz că va pleca . Abuzul social implică : -interdicţia de avea prieteni şi de a petrece timpul cu familia ei şi cu anumiţi oameni . etnice . au ca scop dezorientarea femeii .. Alte femei simt doar teamă şi vină . scris . Ameninţările apasă asupra psihologiei femeii . rasiale . atunci şi acelava fi în pericol . 3. preocuparea de artă . cine ţi-a sunat?”.data viitoare” îşi vor controla partenerii . în grupuri de interese . femeia devine total dependentă de soţul său . 2. familia sau prietenii ei . neaprecierea lucrului ei . ca şi înfricoşările . Violenţa psihologică (Ameninţările) . VIOLENŢA ASUPRA FEMEII Violenţa în mediul casnic presupune un tratament intenţional-agresiv al unuia dintre partenerii conjugali în scopul deţinerii supremaţiei în relaţiile familiale . pasiunea faţă de maşini… -complicarea şi împiedicarea mersului ei la serviciu . Izolarea sporeşte puterea persecutorului asupra universului femeii şi controlul asupra ei impunînd-o să accepte claustrarea . . deoarece crede că el o va găsi oricum şi o va omorî . mai ales în cazurile când bărbatul este tatăl copiilor . iar el are şi mai multă putere asupra ei . Abuzul sexual din cadrul familiei sau din cadrul reţelei familiale se întîmplă rar să fie violent .Violenţa socială (Izolarea) Fiinţele umane sunt nişte organisme sociale cu necesităţi fireşti de comunicare . Femeile agresate constituie mai mult de 90% din numărul adulţilor supuşi violenţei . precum de către alţi adulţi de . a nu-şi îndeplini promisiunile . prietenie . Aceasta se realizează prin recompense sau ameninţări . Ea presupune următoarele : a aduce acuzaţii false . Ei sunt seduşi adesea prin joc într-o situaţie sexualabuzivă . profesorul vecinul sau persoana care îngrijeşte copilul . Din această cauză abuzul sexual asupra copiilor poate fi săvîrşit de părinţi . Copilul este stimulat sau obligat să se angajeze în relaţia abuzivă .ce-a dorit?”etc. întrebînd-o de fiecare dată : .. în urma cărora se simt amăgite . dezvoltarea unor priceperi şi deprinderi .. a insulta femeia . creat de el . Unele dintre ele se simt datoare să le suporte . de anxietate şi de aşteptare a ceva groaznic .încredere” . deoarece sunt legate de agresor prin sentimente de dragoste şi devotament . bunici şi alte rude apropiate . iar dacă va primi ajutor de la cineva .. umilite şi neputincioase . prin intermediul căreia bărbatul lezează demnitatea partenerei . a lua în derîdere fidelitatea femeii . dezaprobarea perfecţionării intelectului ei : instruirea într-o instituţie de învăţământ . -urmărirea apelurilor de telefon . Se cunosc mai multe tactici de abuzuri : 1. în diferite cercuri etc. -neacceptarea . religioase şi de vârstă : femeile pot fi agresate pe tot parcursul vieţii şi aproape jumătate din bărbaţii care fac abuz de forţă în relaţiile cu partenerele procedează astfel în mod regulat de 3 sau mai multe ori pe an . copilul este făcut să se simtă vinovat şi responsabil faţă de ceea ce se întîmplă . Copilul nu are capacitatea de a înţelege ceea ce se întîmplă . adică acel sistem închis . Deseori femeile vorbesc despre ameninţările bărbaţilor ca despre cele mai distrugătoare componente ale actului de violenţă . învinuind-o de aventuri cu oricare bărbat . Ea nu poate pleca de acasă . Aşa că ea continuă să-l asculte . .legată de casă” . a o obliga să fie martora maltratării propriilor copii . Peste 1/3 din femeile victime au fost omorîte de partenerii lor . a-şi ascunde afecţiunea sau lauda . Cazurile de agresare a femeilor de către parteneri nu cunosc limite socio-economice . Neavînd un punct al său de sprijin şi nici cui să se adreseze . a-i submina demnitatea . a o numi cu cuvinte urîte în public sau în situaţii intime . -manifestarea geloziei absurde . -stabilirea strictă a rolului consoartei – limitarea activităţii ei numai la menaj şi la grija faţă de copii . Multe acte de violenţă sunt orientate anume spre izolarea femeii de societate sau de sursele de comunicare. Consecinţele abuzului pot fi grave şi îngrijorătoare : aproape 20% din vizitele în secţiile de urgenţă sunt datorate rănilor de pe urma violenţei fizice . Femeile suportă deseori relaţii abuzive .Copiii sunt dependenţi de cei care îi îngrijesc pentru satisfacerea nevoilor fizice şi emoţionale .Violenţa emoţională-este cea mai obişnuită formă de ţinere sub control a femeilor de către bărbaţi . a ignora necesităţile ei . abuzul este traumatizant din punct de vedere emoţional .. nutrind încă speranţa că . colaborare etc.

tiranul profită de statutul economic pe care îl are femeia în societate pentru aşi menţine aerul de superioritate . Familia nu trebuie să le limiteze libertatea individuală . o urmăreşte . Intimidarea . rezolvarea prin compromis . rezistenţă şi intensificare .. Consecinţele pentru făt pot fi următoarele : -greutate mică la naştere . o bate peste faţă .De regulă . Această strategie poate fi eficace pe termen lung .Una din cele mai distrugătoare forme ale agresivităţii este violenţa sexuală exercitată asupra femeii . Maniera în care sînt rezolvate aceste conflicte diferă de la un cuplu la altul. de obicei . de ruşine sau o iluzie că ea îi va ierta cruzimea . Când bărbatul îşi pune partenera în situaţia ca aceasta să depindă financiar de el . au fost supuse şi unor forme anumite de violenţă sexuală . ele numesc două . . are ca efect scăderea aspiraţiilor acestuia . cuţit sau altceva de genul acesta . 6. În acest caz atacatorul îşi va îndrepta loviturile spre piept ori regiunea abdominală a femeii . Această ultimă strategie se corelează în mod pozitiv cu satisfacţia în căsătorie . stabilind un sistem de acomodare care să-I permită să evite tensiunile inutile şi să creeze un compromis mutual acceptabil şi . Strategia de rezistenţă . Deseori femeile spun că pe lângă maltratare .capcane”: frica şi starea economică . Deseori ..minimum de concesii făcute partenerului” . o trage de păr .spune Moser . se supune din frică faţă de următoarea criză de violenţă . din când în când . Cuplurile individualiste au opinii ambivalente . Pe termen lung . revendicîndu-şi în acelaşi timp libertatea lor individuală . Aceste cupluri încearcă să menţină o anumită distanţă fizică şi psihologică în raport cu partenerul .. 8. dominarea şi umilirea victimei .Violenţa în timpul gravidităţii . aruncă diferite obiecte în ea . menită să sperie .4. cuvintele . iar la serviciu pentru un salariu mic în comparaţie cu cel al bărbaţilor .este o tranzacţie în care individul încearcă să instaureze o relaţie favorabilă cu un cost minim. fie din cauza sentimentului de vină . dar ea are inconvenientul că închide partenerul într-un ciclu de exploatare mutuală . privirea încruntată . o înşfacă de piept . o muşcă . materială precară . avînd schimburi verbale mai puţin frecvente . când femeile vorbesc despre ceea ce le reţine în cadrul acestor relaţii de violenţă . o reţine cu forţa . o loveşte . îi astupă gura cu mîinele .. Păstrîndu-şi un spaţiu personal . influenţa asupra acesteia sporeşte considerabil .. concepînd actul sexual ca o continuare a agresivităţii tiranului . eficacitatea acestei strategii nu este evidentă . Într-o anchetă asupra rezolvării conflictelor în cuplurile căsătorite . transformă violenţa într-o parte componentă . adică . 5.Violenţa sexuală . Ele evită într-o mai mare măsură conflictele . cît mai ales maniera în care se rezolvă conflictele inevitabile . Violenţa sexuală e sinonimă cu brutalizarea . Faptul că femeile muncesc în casă gratuit .satisfăcător" . Din această perspectivă . o ameninţă că îi va provoca durere . -răni directe provocate de loviturile în abdomenul mamei CAPITOLUL II CONFLICTELE Stabilitatea relaţiei conjugale şi păstrarea intimităţii rezultă adesea din capacitatea soţilor de a rezolva conflictele spre satisfacţia ambilor parteneri . 7. . bărbatul poate obţine de la ea tot ce doreşte . ceea ce face ca relaţia să progreseze . Apelul la . Acţiunile lui : o împinge .Violenţa fizică –presupune aplicarea faţă de o persoană a forţei fizice sau ameninţarea cu aplicarea forţei brutale . însoţite de bătăi . inclusiv cu automobilul etc. Comportarea lui înfricoşătoare – acţiunile . Victima . Ele împărtăşesc ideile tradiţionale asupra problemelor familiale . orice acţiune are o valoare strategică în măsura în care individul se află în faţa unui conflict mai mult sau mai puţin puternic între dorinţa de cooperare cu partenerul şi dorinţa de a profita de acesta . petrecînd însă o bună bucată de timp împreună . o înăbuşă . ei încearcă să rămînă alături din punct de vedere psihologic . agravează situaţia . bărbatul insistă să facă sex fie în virtutea furiei . Strategia de intensificare este bazată pe principiul ajustării reciproce: individul răspunde la cooperare prin cooperare şi la exploatare prin exploatare .Schimbul . că va recurge la armă .. mizînd pe frica ei de violenţă . Intimitatea presupune nu neapărat absenţa conflictelor . după atacul fizic asupra femeii . Abuzul economic .firească” a existenţei de zi cu zi a femeii . Bătînd femeia . Aceste cupluri utilizează în mod preferenţial limbajul de evitare .Graviditatea poate fi o perioadă de stres emoţional sporit pentru ambii părinţi şi deseori abuzul începe în timpul gravidităţii . Levinger (1980) identifică trei strategii diferite întrebuinţate de parteneri : evitarea conflictului . Moser consideră că individul poate adopta trei strategii diferite pentru a ajunge la o soluţie care să-i pară satisfăcătoare : cooperare . Astfel . acuzarea partenerului . teoria schimbului" permite în mod egal examinarea modalităţilor de rezolvare a conflictelor .

conflictele ce apar antrenează fie o diminuare a intimităţii . 3. 2. R. În căsătoriile din dragoste se constată o stabilizare între doi şi opt ani de la căsătorie . În bună parte divorţurile sunt accelerate datorită unei relaţii sexuale extra-conjugale a uneia dintre parteneri .Incompatibilităţi iniţiale ale personalităţii nesesizabile de parteneri datorită unor deficite proprii de educaţie sau informaţie . Moser – se află în schimburile neechivalente pe plan afectiv . partenerul feminin a avut totuşi ultimul cuvînt . Muchielli a comparat evoluţia expresiilor de afecţiune la persoanele căsătorite din dragoste şi la persoanele a căror căsătorie a fost aranjată de familie . egocentrice . fiecare dintre parteneri are o netă tendinţă de a considera că el este cel care a rupt relaţia .Dificultăţi emoţional-afective . sau amîndoi . Prin intermediul normelor culturale de formulare a sentimentelor . Exclusivitatea şi angajamentul ce caracterizează relaţiile din cuplu antrenează probleme specifice de funcţionare şi perenitate .Implicarea părinţilor în viaţa familiei tinere . nivel intelectual etc. partenerii persistă într-o relaţie percepută ca nesatisfăcătoare . 4. Presiunile sociale şi instituţionale ce acţionează asupra cuplului conduc la ideea că factorii de conflict şi cei de comunicare primesc o importanţă particulară . Este vorba de o reacţie de protecţie . nerezolvarea conflictelor sau lipsa de investiţie afectivă între partenerieste de cele mai multe ori este concretizată printr-o ruptură explicită a relaţiei . În relaţiile din cuplu . fără să intervină o ruptură explicită . Puţine relaţii se derulează de o manieră ideală şi fiecare cuplu are satisfacţiile lui minore sau majore . În relaţiile de prietenie . Aceste reguli participă din plin la rutinizarea schimburilor . individualismului şi a mobilităţii sociale .Conduite impulsiv agresive . cer un eventual ajutor din exterior sau încearcă să-şi modifice fie punctul de vedere . deficienţe greu educabile ale partenerilor . În schimb . Apare apoi o a treia fază .unul dintre parteneri neagă problemele sau îi reproşează celuilalt . Rezultatele indică trei faze distincte : în cursul primilor ani de căsătorie nu există diferenţe semnificative între cele două grupe . Similitudinea valorilor vizează mai ales similitudinea socio-demografică (vîrsta . avînd însă sentimente de culpabilitate . în care expresiile de afecţiune se reduc la o treime din ce au fost la începutul căsătoriei în ambele grupe .soţii discută problemele . Cele mai multe din astfel de despărţiri sunt făcute la iniţiativa unuia dintre parteneri . fie comportamentul . vocabularul întrebuinţat în relaţiile din interiorul cuplului are o funcţie strategică ce permite stabilirea relaţiilor afective . fiecare cuplu construieşte în mod progresiv relaţiile sale intime . în timp ce relaţiile de prietenie nu sunt supuse acestei constrîngeri . fie prin mijloace de influenţe ocolite . Ruptura are cauze numeroase şi nu poate fi pusă doar pe seama libertăţii .Încheierea unor căsătorii întîmplătoare care generează cupluri inafective . aşteaptă şi speră o ameliorare . Rusbutt identifică patru reacţii diferite la o relaţie intimă în declin : 1. 7. toleranţa la frustrări . O educaţie asemănătoare sau un nivel intelectual apropiat pot să conducă la similitudinea de valori .. Rareori soţii aleg în mod deliberat solitudinea ca alternativă la o căsătorie nesatisfăcătoare . partenerul ce a preluat iniţiativa rupturii se simte mai puţin deprimat . 2. O cauză a acestora – spune G. Cu toate că aceasta este sursă de sărăcie a .unul dintre parteneri . După al doilea an de căsătorie .Urmărirea sistematică a uneia sau a alteia din aceste strategii nu este de natură să facă favorabile schimburile între parteneri şi nici să permită rezolvarea conflictelor într-o manieră asemănătoare . instabilitate psihocomportamentală .Incompatibilităţi sexuale şi instabilitatea coabitării . dintre ele fac parte : 1. fie o îndepărtare progresivă . Apariţia predominantă a unor situaţii cu o insuficientă angajare emoţional-afectivă sau dimpotrivă . Sentimentul de nonechitate este un factor de nonsatisfacţie ce duce la ruptură în măsura în care restabilirea echităţii nu este posibilă . semnele de afecţiune se reduc de o manieră spectaculoasă în căsătoriile aranjate .despărţirea : unul dintre soţi părăseşte relaţia . 5. Cauzele conflictelor sînt multiple . Adesea . 4. incapabile de modelări sau compromisuri . Moser defineşte nevoia de putere printr-o tendinţă stabilă de a influenţa partenerul fie prin acţiune directă . Cuplul îşi rezolvă relaţiile ce apar . cupluri competitive . educaţie .) . În mod curios . cu atît mai mult cu cît familia este prin definiţie exclusivă şi restrictivă. 3. 6. Comunicarea afectivă nu este în afara normelor sociale . în cazul rupturii din iniţiativa ambilor soţi . origine socială . Cercetările lui Tapia mai arată că . Astfel . datorită lipsei unei alternative posibile . imature .

asistenţa socială cu familiile este cunoscută sub denumirea de . Soţii proiectează uneori asupra celuilalt . .terapia maritală şi familială” .. modul în care este dureros să ridici anumite probleme . ea este orientată spre îmbunătăţirea situaţiei unuia dintre membrii acesteia . De cîţiva ani . Multe dintre cazuri se referă la ajutorul practic sau fac parte din activitatea organizaţiilor guvernamentale de protecţie şi control a acestui grup de clienţi . divergenţele de opinie se manifestă liber . rude şi vecini . confirmînduli-se că ei decid cu privire la orice schimbare . nemulţumirea reciprocă . Deşi a existat reţinere în denumirea acestor metode de practică . la o mai atentă examinare rezultă că asemenea probleme interpersonale sunt la originea multor altor dificultăţi . La . cu conotaţiile activităţii clinice şi ale învăţării . deşi nu se referă la întrega familie .muncă de caz cu familia” şi . Studenţii şi practicienii în asistenţa socială par a avea reţineri faţă de angajarea în munca maritală . legate de o profundă nevoie de dragoste şi de securitate .. ameninţări continue de despărţire sau alungare care rezultă din legăturile maritale ambivalente . parte nedorită a lor înşile aşa că au multe blamări şi încercări de a transforma asistentul social într-un aliat al uneia dintre părţi .terapia de familie” a devenit o abordare acceptată : asta înseamnă mai mult decît simpla . Oamenii sunt afectaţi şi afectează reciproc . Atunci cînd unul sau mai mulţi membri ai familiei au dificultăţi . Revendicarea personală implică acuzaţii. În ultimii treizeci de ani . În cazul .. oferind o indicaţie şi cu privire la cum pot fi prevenite disfuncţionalităţile . Aceste este un motiv care obligă la dezvoltarea muncii cu cuplurile. Se emit aluzii şi subînţelesuri . dar că totuşi ei au încercat fără succes să se schimbe . cum îşi rezolvă familia problemele sale . Uneori munca de asistenţă socială scoate în evidenţă dificultăţile cauzate de relaţiile de familie nesatisfăcătoare .muncă de caz cu mai mulţi oameni în aceeaşi încăpere” . asistenţii sociali realişti au dovedit că ideile pot fi utilizate practic şi într-un şir de instituţii .. Evitarea unora dintre membri poate conduce la discutarea îndelungată a problemei şi acest lucru trebuie evitat .maritale” adică rezultînd din conflictele dintre parteneri . vin deseori în problemele legate de rolurile parentale .. Sublinierea dilemelor poate fi de asemenea luată în considerare . Deşi numai o minoritate din numărul cazurilor sunt catalogate ca fiind cazuri . Acestea sunt căsătorii caracterizate prin instabilitate . ea oferă totuşi partenerilor un repertoriu comun ce le permite să aprofundeze relaţia . Problemele principale care apar în familie sunt : diferite tipuri de conflicte . Se poate întîlni un cuplu a cărui relaţie este fundamental stabilă situaţia de a fi căutat ajutor pentru o criză de tranziţie : adesea aşteptările unei căsătorii sunt prea ridicate şi ei nu sunt conştienţi de faptul că nu există căsătorie fără conflict. este mult de lucru atît cu indivizii înşişi cît şi cu relaţia dintre ei . Pe baza unei comuniuni de ansamblu asigurate .. iar organizarea atitudinilor defensive devine automatism .cuplurile nefericite” partenerii au reţineri în ceea ce priveşte exprimarea opiniilor .cuplurilor fericite” soţii sunt spontani unul faţă de celălalt şi capabili să-şi exprime punctul de vedere personal fără să pună în discuţie comunitatea existenţei . Cu toate acestea . cei trimişi adesea agenţiilor de stat. Strategiile de abordare a familiilor cu multe probleme pot începe prin recunoaşterea loialităţii membrilor unul faţă de celălalt şi a dificultăţii problemelor cărora trebuie să le facă faţă . în care există dificultăţi de înţelegere reciprocă şi de ataşare . adevăruri pe jumătate . Este vital ca oamenii şi valorile lor culturale să fie respectate . Din această cauză . legate de divizarea pe roluri şi a responsabilităţilor soţilor .festurilor şi vocabularului .. este un termen utilizat atunci cînd familia în ansamblul ei este clientul şi ţinta pentru schimbare . Aceasta este o componentă importantă a evaluării . se consideră că acestea sunt o cauză şi un rezultat al interacţiunii .. Familiile care au primit mult ajutor sunt uneori izolate – ele pot să mai aibă nevoie de a fi conectate la o reţea de sprijin alcătuită din prieteni . aşa că este necesar să vedem cum intră în relaţie unul cu celălalt şi .şmecheriilor comerţului” . CAPITOLUL IV ROLUL ASISTENŢEI SOCIALE ÎN CONSILIERE FAMILIALĂ Munca de asistenţă socială cu copiii şi familiile continuă să fie o prioritate pentru departamentele de servicii sociale . mai fundamental . atacuri ale familiei de origine . mai ales după introducerea Legii copilului din 1989 .

mai ales cînd sunt implicate numeroase agenţii care reflectă fără să-şi dea seama dinamica familiei . unele cupluri se tem de diferenţiere . Pot lucra doi asistenţi . referitoare la cazurile de trafic cu fiinţe umane . structurale . atunci. INTRODUCERE Imaginile zguduitoare difuzate de posturile de televiziune şi relevate de întreaga presă din Moldova . părinţii ne-au scutit de priveliştea unor scene violente. sunt de preferat metodele comportamentale . au avut grijă să ne familiarizeze cu aspectele mai puţin paşnice ale vieţii de familie cineva din rude sau vecini. Terminarea şi transferul muncii poate fi planificată sau neplanificată . în special cu femei şi copii . Bătaia ca metodă de reglare a . arată faptul că în societatea noastră se extind diferite forme ale violenţei . prin înţelegerea comună sau decisivă unilateral .În cazul în care este vorba despre problemele sexuale . Tot mai multe conflicte aparent minore degenerează în adevărate tragedii . Este vitală susţinerea încercării cuplului sau a familiei de a rezolva problema . Multe dintre problemele cuplului se referă la intimitate şi distanţă . a povestirilor . • rolul asistenţei sociale în consilierea familială . clientul este cuplu sau familie . pot utiliza prescripţiile paradoxale şi utilizarea metaforei . Indiferent de instrumentele de protecţie socială care vor apărea în viitor . De aceea trebuie de stabilit care este scopul principal ţi care sînt obiectivele principale care ar duce la realizarea acestui scop . la sigur. strategice şi comportamentale . Rolul asistentului social . Dacă. Mai mult încă . Ele implică utilizarea arborelui familiei şi a genogramei . poate fi utilizată ocazional pentru a vorbi despre propria viaţă de familie În concluzie putem spune că toate eforturile asistenţei sociale trebuie . iniţiată de către client sau de către asistentul social . de a nu lua parte nimănui şi de a nu blama . scopul principal fiind : analiza violenţei domestice . Victime ale violenţei . ale abuzurilor sexuale şi consumului de droguri cad copiii . Auto-dezvăluirea a unui asistent social de el însuşi . asemănare şi diferenţă sau cum ajunge fiecare să-şi satisfacă nevoile . • descrierea problemelor principale şi a cauzelor care produc conflictul familial . evidenţierea strategiilor de prevenire şi combaterea violenţei domestice . deşi poate fi nevoie şi de o înţelegere mai profundă dacă acestea nu dau rezultate . crearea spaţiului fizic şi îndepărtarea graniţelor relaţiilor . urmînd apoi ajutorarea să revină altor agenţii . Baza teoretică este teoria sistemelor utilizate în combinaţie cu ideile psihodinamice . Rolul clientului. De exemplu . Obiectivele care ar duce la realizarea scopului sunt : • studierea tipurilor de familie pentru a urmări în ce măsură violenţa predomină în aceste familii . modele de rezolvare a problemelor familiale şi sisteme de comunicaţie care se blochează pe unul dintre membri . Tehnicile mai avansate sunt orientate către dificultăţile cronice şi excepţionale . Tehnicile sunt numeroase . ale violenţei în familie . alte sisteme din viitor pot limita rolul asistenţei sociale la identificarea nevoilor . sau o echipă terapeutică care emit ipoteze cu privire la modul în care tranzacţiile în familie se corelează cu problema corelată . îşi menţin sentimentele negative şi diferenţele din afara căsătoriei. Ei pot fi de asemenea şi ţinta schimbării şi echipa care lucrează alături de echipa terapeutică pentru a schimba modelele tranzacţionale în sau dinafara sistemului. iar relaţiile interpersonale vor continua să aibă o influenţă preponderentă.. spre marele nostru noroc. pînă la urmă să ajungă la un sfîrşit . maltratarea copiilor de către părinţi şi invers . În această abordare . de a nu perpetua inegalităţile de putere ci de a ridica gradul de conştientizare şi de a oferi o redefinire pozitivă a dificultăţilor . soldate cu răniri grave sau cu moartea unora dintre cei angrenaţi în dispute . frustrînd prin aceasta rolurile sexuale adulte . fără ca societatea civilă – cu rare excepţii – să ia o poziţie fermă împotriva acestor acte incalificabile . în copilărie. Problemele sunt cele ale tranzacţiilor de familie . Munca cu sistemele este la fel de importantă .mecanismului” vieţii conjugale are tradiţii vechi şi este . • influenţa violenţei domestice asupra membrilor familiei în special asupra femeilor şi copiilor . stabilirea de sarcini . asistenţii sociali vor continua să se concentreze asupra bunăstării oamenilor . mai ales în familie .

Oricum. iar victimele se deprind şi rabdă.. .. fenomenul devine o normă: . statisticile demonstreză că oriunde în lume femeile şi copiii sînt principalele victime ale violenţei. Iaşi 1997 . violenţa este calificată drept un fenomen predominant masculin. BIBLIOGRAFIE 1..Sociologia educaţiei familiale” E.bătaia e ruptă din rai” pretind să legitimeze oarecum .Moscovici Editura Polirom. iar zicătorile de genul . Iaşi 1999 3. iar pretinsa docilitate a femeilor e un fenomen condiţionat istoric şi social. Din păcate. unii psihologi mai nonconformişti consideră (aducînd şi argumente incontestabile) că agresivitatea .Psihologia rezolvării conflictelor” Stoica-Constantin Editura Polirom..efectul educativ” al violenţei.spectatorii” au imunitate pentru ceea ce văd.Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt” S..Stănciulescu Editura Polirom...valorificată” din plin de generaţiile tinere. în ultimul timp.. agresorii se simt şi acţionează în largul lor. Iaşi 1999 2.. Deşi.s-ar împărţi” egal la ambele genuri...

Copilul maltratat” Kari Killen Editura Eurobit.. Bucureşti 1998 8. Timişoara 1900 9.5. Bucureşti 1998 .......E..Elemente de psihoterapie” Irina Holdevici Editura ALL. Москва 1999 6.Psihosociologia familiei” Florin Druţă Editura Didactică şi Pedagogică.Семеиная психология и семеиная терапия” Алешина Ю.