REFERAT TOXICOLOGIE

Aflatoxinele si Aflatoxicoza
Sem II

Gheoca Razvan Ionut Grupa 3408

CUPRINS:
Cap I
1.1 1.2 Ce sunt micotoxinele? Factorii care influenteaza dezvoltarea micotoxinelor

Cap II
2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 2.10 2.11 Aflatoxina Detectarea Aflatoxinei in anumite Hrana zilnica contaminata Influenţa factorilor extrinseci asupra aflatoxinelor Influenţa factorilor intrinseci asupra aflatoxinelor Efectele asupra animalelor si a omului Patologie Microbiologie Animale non-umane Prag de risc si aparitia Aflatoxicozei Prezenta aflotoxinelor in diverse produse alimentare a. in cereale; b. in seminte oleaginoase si in ulei; c. in legume si fructe; d. in lapte si produse lactate; 2.12 Prevenirea micotoxicozelor

Cap III
3.0 Aflatoxicoza 3.1 Simptomatologia la Pasari 3.2 Simptomatologia la Suine 3.3 Simptomatologia la Caini 3.4 Simptomatologia la Taurine

Ele se găsesc pe o mare varietate de produse alimentare înainte. Micotoxinele sunt considerate ca fiind parte din contaminanţi alimentari cei mai semnificativi în ceea ce priveşte impactul asupra sănătăţii publice. I 1. nucile. patulina. Ele pot fi puse în evidenţă şi în sporii acestora sau în substratul pe care cresc fungii. fructele. micotoxinele prezintă un risc pentru consumatorul alimentelor contaminate Micotoxinele sunt metaboliţi ai mucegaiurilor cu o structură chimică mai mult sau mai puţin cunoscută care au capacitatea de a modifica structuri biologice anormale. Afectează numeroase produse agricole. anume cereale. securităţii alimentare şi asupra economiei a numeroaselor ţări. 1. pe pământ şi pe culturi. orezul şi plantele oleaginoase. fumonisinele. trichotecina şi ergotoxina. care sunt substraturi foarte sensibile la contaminarea cu mucegaiuri şi la producerea de micotoxine. Prin diversitatea efectelor lor toxice şi a propietăţilor lor sinergice. cu riscuri seminificative pentru siguranţa alimentaţiei umane sunt aflatoxinele. în timpul şi după recoltă. Micotoxinele cele mai importante. dezvoltarea microorganismelor şi . Este important să cunoaştem modul în care aceşti factori influenţează calitativ şi cantitativ. de stocare şi de transformare atunci când sunt cumulate. Ele desemnează metaboliţi secundari secretaţi de mucegaiurile care aparţin în principal genurilor Aspergillus. precum şi procedee neadecvate de recoltare. boabele de cafea. ocratoxinele. Penicillium şi Fusarium. cu efecte degradante atât la om. Contaminarea produselor de către micotoxine se realizează în cazul când întrunesc condiţiile de mediu pe câmp pentru apariţia lor.2 Factorii care influenteaza dezvoltarea micotoxinelor Creşterea microbiană şi producţia de toxine este influenţată de numeroşi factori.Cap. Există o varietate foarte mare de micotoxine dar nu toate sunt importante din punctul de vedere al siguranţei alimentaţiei umane. prezente în mod natural în aerul ambient.1 Ce sunt micotoxinele? Termenul de micotoxină vine de la cuvântul grecesc “mycos” care inseamnă “ciupercă” şi de la cuvântul latin “toxicum” care înseamnă otravă.cât şi la animale.

structura anatomică. aflatoxina B2 (produse în speţă de Aspergillus parasiticus.producţia de toxine pentru a putea stabili condiţiile optime de depozitare a alimentelor. G2.a. aflatoxicolul. GM2 . Prima dată aflatoxina a fost identificată la Aspergillus flavus. P2. Au fost notate iniţial în ordinea descrescătoare a activităţii biologice şi toxicităţii.1 Aflatoxina Aflatoxina este o substanţă toxică cu potenţial cancerigen mutant şi imunorepresiv .P1. pH.B2a . diferiţi factori au fost împarţiţi arbitrar în trei mari grupe. extrem de toxigen. o Factori impliciţi-sunt factori biologici determinaţi de relaţiile ce se pot stabili între diferitele grupe de microorganisme care alcătuiesc microbiota alimentului respectiv. factori mecanici. Pentru a întelege modul în care celula microbiană reacţionează la condiţiile mediului ambient.G1. produsă de anumite tipuri de mucegaiuri. . aspertoxina. mucegai de la care i s-a dat şi denumirea (A. Cap II 2. bioefectul acestora poate fi cumulativ sau sinergic: o Factori extrinseci-sunt factorii exogeni. cu precizia că în condiţiile naturale. urmat de Aspergillus flavus). substanţe chimice . B2 . Q1. Q2. moment ce a marcat aşa-numita "revoluţie a micotoxinelor". rH. umezeala relativă a aerului. aflatoxinele G1. G2. după cum urmează: aflatoxina B1. o Factori intrinseci-sunt factori dependenţi de natura alimentului care influenţează creşterea şi activitatea culturilor starter dar şi de natura alterării specifice a produselor alimentare-compoziţia chimică şi concentraţia în nutrienţi. concentraţia de oxigen.M2 .Se cunosc 17 aflatoxine: B1. M1 . ş. A fost descoperita în 1960. G1a . radiaţii.flavus . ai mediului natural/industrial: temperatura. Aflatoxinele sunt produşi de metabolizare ai mai multor specii de mucegaiuri având ca structură de bază nucleul cumarinic condensat cu unul furanic. factori chimici.aflatoxina). GM1.

Aflatoxinele prezintă fluorescenţă în UV. Cercetăriile ulterioare au identificat alţi 13 metaboliţi toxici precum: parasiticolul. primii patru compuşi izolaţi au fost denumiţi în funcţie de culoarea fluorescenţei la . De altfel. GM2. aflatoxinele GM1. aflatoxina P1. aflatoxicolul.Aflatoxinele sunt grupate în trei categorii: o aflatoxine majore o aflatoxine monohidroxilate o aflatoxine dihidroxilate. aflatoxina M2A şi altele.

Intoxicaţia acută cu aflatoxină se traduce prin moarte şi în general cu simptome de depresie. Din acest motiv. Aflatoxinele sunt prezente în multe locuri şi sunt puţin exigente la creştere: temperatura cuprinsă între 6 si 50˚C. limitele maxime admise de aflatoxine în produsele alimentare sunt cuprinse între 0. bulgaricus) şi Lactococcus lactis pot degrada aflatoxina B1. leziunile hepatice (necrozele şi cirozele) evoluează în final cu hepatome sau carcinome. dar nu par a avea efecte toxigene asupra bacteriilor. manioc. O doză de 0. Detoxifierea şi degradarea acesor toxine poate avea loc în special în stomacul ierbivorelor (în special ovine). destinate consumului direct sau folosite ca ingredient alimentar Arahidele supuse sortării sau altui 2. grâu. Din cauza efectelor negative asupra organismului animal şi uman. Aceste substanţe produc afecţiuni grave organismelor superioare. icter sau anemie.0 - 8. mai ales la nivelul ficatului şi al vezicii biliare. cafea. nucile şi fructele uscate şi produsele procesate din acestea.0 15. albastră sau verde. Aflatoxine .0 4. Mai presus de orice. Formele cronice ale aflatoxicozelor se traduc printr-o scădere a performanţelor de creştere a animalelor. nuci şi fructe uscate Arahidele. sursa de carbon şi azot şi o valoare a aw mai mare de 80%. fistic.254 nm şi 366 nm. soia. în funcţie de cantitatea de micotoxină şi sensibiltatea animalului. anemie. sub influenţa florei microbiene. cacao. Tabel 1.0 - . numeroase produse alimentare destinate consumului pot conţine aflatoxine în cantităţi uneori importante: alune. Aflatoxinele au de asemenea un efect puternic teratogen şi pot provoca moartea în câteva ore sau câteva zile . respectiv B (blue) şi G (green). diaree. icter lejer şi o evoluţie canceroasă în final.limitele maxime admise Aflatoxine Nivelul maxim de aflatoxina (μg/kg) B1 B1+B2+G1+ M1 G2 Arahide.05-15 (μg/kg) (tabel 1). bacteriile lactice precum: Lactobacillus delbrueckii (ssp.2μg/kg timp de 470 zile declanşează un hematom la şoareci. anorexie. Dimpotrivă. porumb.

pudra de chilli. lapte pentru fabricarea produselor pe bază de lapte şi laptele tratat prin căldura.tratament fizic. înainte de a fi consumate de catre om sau de a fi folosite ca ingredient alimentar Cereale (inclusiv hrişca.Capsicum spp. intregi sau macinate.0 - - - 0. Fagopyrum sp) Cereale (inclusiv hrişca) şi produsele procesate din acestea destinate consumului uman direct sau folosite ca ingredient alimentar Cereale (inclusiv hrişca) cu excepţia porumbului. înainte de consumul de către om sau de a fi folosite ca ingredient alimentar Porumbul destinat sortării sau altui tratament fizic.0 - . inclusiv chilli.0 - 5. inclusiv piper alb sau negru) .0 4.0 10.înaintede a fi consumate de către om sau de a fi folosite ca ingredient alimentar Nucile şi fructele uscate supuse sortării sau altui tratament fizic.0 - 2. destinate sortării sau altui tratament fizic.0 10.Myristica fragrans (nucşoara) 5.0 - 2.Piper spp.0 4. înainte de a fi consumat de către om sau de a fi folosit ca ingredient alimentar Lapte (lapte batut.05 5.0 10.(fructele acestuia. (fructele uscate ale acestuia. aşa cum este definit prin legislatia sanitara veterinara in vigoare Urmatoarele specii de condimente: . cayennesi paprika) .

unde în anul 1960 au murit în câteva luni peste 2. branzeturile . preparate de carne).02 5 0. condimente. Tipurile de mucegaiuri Aspergillus se dezvolta in gramezile de balegar. o Cereale. pentru sugari şi copii de vârstâ micâ Formulele pentru sugari şi formulele în continuare inclusiv laptele pentru sugari şi laptele în continuare Alimente cu destinaţie nutriţională specială destinate în special sugarilor 0. Conditiile de stocare ale cerealelor si plantelor pentru alimentatie influenteaza dezvoltarea acestor mucegaiuri. in alimentele depozitate.ouale si carnea pot contine aflatoxina deoarece animalele si pasarile au consumat furaje contaminate. in fan. nuci. in lipsa ventilatiei. Sau făcut cercetări şi rezultatele au scos la iveală că păsările fuseseră infectate cu o ciupercă microscopică ce provenea de la hrana animalelor: . arahide.Curcuma longa (turmeric) Alimentele pentru copii şi alimentele pe bază de cereale procesate.10 - - - - 0.000 de curcani. 2. Multe alimente vechi si.10 - Aflatoxinele sunt secretate de Aspergillus flavus. flavus. Fructele prelucrate sub forma de sucuri pot imprastia aceste aflatoxine.. seminte de bumbac. stocate si prelucrate necorespunzator. care cresc foarte bine in medii cu umiditate si temperatura ridicate. in plantele aflate in descompunere. transportate. produsele secundare de la fabricarea uleiului (srot. paprika. migdale. alte tipuri de alimente si furaje. produse de origine animală (brânzeturi fermentate.Zingiber officinale (ghimbir) .2 Aflatoxina a fost detectata ocazional in anumite alimente: o Laptele. cereale. smochine. mai ales. fructele pot sa dezvolte mucegaiuri. in cereale. Acestea se dezvoltă în seminţe de oleoginoase. tărâţe). S-au constatat hepatite acute la copiii care au fost alimentaţi cu înlocuitori de lapte obţinuţi din seminţe oleaginoase atacate de fungi. piper. şi un numar mare de alte mucegaiuri. Prima dată problemele provocate de aflatoxine au fost depistate în Anglia. alune.02 5 0. diferit penicilinii şi chiar Rizopus şi au ca principal producator A.

nu respecta condiţiile de igienă impuse. deoarece prin extracţie se pierde valoarea alimentară a produsului. În laptele vacilor care consumă furaje contaminate cu aflatoxine . baze tari. de alcali şi sunt uşor oxidabile. comă şi uneori chiar moartea prin edem cerebral. De la acel incident. Kenya. Conform cercetatorilor americani. hepatocancerigene şi mutagene. dizenterie. Expunerile prelungite chiar la doze mici de aflatoxină pot favoriza apariţia cancerelor.nişte turte de arahide care fuseseră aduse de la un singur depozit care. India. Aflatoxinele sunt specifice ţărilor cu climă caldă deoarece ele incubează şi au o producţie maximă la temperaturi ridicate. ci şi la stomac. cea mai mare sensibilitate o prezintă însa bobocii de raţă. convulsii. şi aşa expusi multiplelor riscuri ale viciului lor. Aflatoxina B1 prezintă cea mai mare toxicitate. Aflatoxinele se . se pare. Ce este mai rău este faptul că. odată ce un animal a mâncat hrană infectată (porumb sau alte cereale) el poate transmite toxina mai departe la omul care consumă carnea animalului respectiv. plămâni. vomă. dar aceştia nu pot fi folosiţi pentru îndepărtarea micotoxinelor. animalele tinere sunt mai sensibile decât cele vârstnice. alunele si seminţele de bumbac. apar aflatoxine M în două fracţiuni M1 si M2. Simptomele sunt : dureri abdominale. Nu sunt solubile în apă. sporind în acest fel gradul de toxicitate pentru fumători. Apar leziuni la nivelul ficatului. edem pulmonar. mediul cel mai favorabil pentru formarea acestora il constituie porumbul si arahidele. de clor. Unele studii apreciază că potenţialul cancarigen al aflatoxinei este foarte mare. Îmbolnăviri acute la oameni (aflatoxicoze) au fost raportate în ţări ca Taiwan. Aflatoxina B1 se poate cupla în vitro cu ADN-ul. de permanganatul de potasiu. sunt termostabile. acizi. Efectele cancerigene sunt nu numai la nivelul hepatic. de apa oxigenată. de ozon. provocând mutaţii inreversibile. cel mai inalt risc de contaminare cu aflatoxina il au cerealele. în toată Europa de vest s-au impus măsuri clare pentru depozitarea alimentelor. În general aflatoxinele au greutăţi moleculare mici. uneori icter. tocmai pentru a preveni astfel de cazuri dramatice.ci în solvenţi organici. Ele pot fi considerate hepatotoxice. Aflatoxinele sunt distruse de către radiaţiile UV. Şi frunzele de tutun stocate şi prelucrate necorespunzător ar putea conţine aflatoxină. Intoxicaţiile cu aflatoxine se manifestă prin stare hemoragipară. de hipocloriţi. dar sensibile la aer şi lumină. rinichilor şi inmii.

Acest factor poate favoriza sau inhiba dezvoltarea microorganismelor. in Romania exploda un scandal legat de importarea unui lot de boia de ardei (paprika) din Ungaria.1996" (adica studiile au fost facute inca de la acea vreme).are influenţă asupra speciei de mucegai. Sunt şi ţări care au reuşit să întoarcă de la vamă alimentele cu probleme. 2. Capitolul "Romania" din acest document e intitulata "Studiile Dutton . "sindromul balcanic". Efectul temperaturii asupra dezvoltării microorganismelor se datoreşte influenţei pe care aceasta o exercită asupra: o stării de agregare a apei. cu predilecţie în diferite organe (la porc în ficat). 21 de produse au fost întoarse în ţara de origine: ciuperci radioactive în Ucraina. Din produsele autohtone analizate de francezi. au fost principala cauză de interzicere a unor importuri. peşte. 2. Produsul a fost retras imediat de pe piata. .3 Jumatate din hrana zilnica e contaminata Un studiu numit "Siguranta alimentara". Procesele metabolice se desfăşoară în limite stricte de temperatură.4 Influenţa factorilor extrinseci asupra aflatoxinelor a) Temperatura . ouă. în funcţie de care se măreşte sau se micşorează disponibilitatea apei. In anul 2004. prezenţa aflatoxinelor în diferite produse. publicat in anul 2002 in colectia franceza "Stiinte si tehnici alimentare". creveţi. De altfel. arata ca Romania se afla printre tarile infectate cu microtoxine. iar oamenii de stiinta occidentali situeaza tara noastra in zona afectata de ceea ce ei au numit. iar în anumite cazuri poate chiar determina moartea acestora. jumatate musteau de asemenea substante ucigase. cu 15 ani in urma. Au fost depistate şi în migdale din SUA. fasole din Nigeria. de tip "aflatoxina". specifice fiecărui microorganism. dar şi asupra produselor de metabolism. halva din Liban sau miez de nucă din Australia. atât pentru consumul uman cât şi pentru cel animal. infectat cu aflatoxina. alune în coajă cu pământ şi insecte în China şi orez cu aflatoxine în Pakistan.găsesc şi în carne. Inca de atunci se stia ca populatiile Romaniei. in special cele care ataca rinichii. Bulgariei si tarile fostului spatiu iugoslav consuma cereale puternic infectate cu ciuperci producatoare de micotoxine.

cantitatea de apă existentă în mediul ambiant şi în substraturi este unul din factorii importanţi pentru dezvoltarea mucegaiurilor şi pentru producţia de aflatoxine. sporii de mucegai au nevoie ca apă să se găsească în formă liberă. o macromoleculele pe care le pot denatura. un grad de temperatură la care dezvoltarea se face cu cea mai mare intensitate. o Apa liberă este apa din interiorul celulelor şi poate fi eliminată fără a interveni în procesele vitale. Temperatura optimă pentru creşterea mucegaiurilor este cuprinsă între 25-30ºC iar limita maximă este de 40-45ºC (tab. dar şi mucegaiuri care sunt capabile să se dezvolte la temperaturi de 0ºC. o apa disponibilă sau activitatea apei (aw) este relaţia existentă între apa liberă din alimente şi capacitatea microorganismelor pentru .o vitezei reacţiilor enzimatice. Există totuşi mucegaiuri care se pot dezvolta fără probleme la temperaturi de 55ºC Aspergillus flavus. b) Umiditatea . În atmosferă există o umezeală relativă de 70-90% şi prin păstrarea alimentelor. o plasticităţii membranei celulare şi citoplasmei. o Apa legată face parte integrată din celule. în timp. dezvoltarea mucegaiurilor slăbeşte. Penicillium cyclopium.10). şi când atinge un anumit punct. Pentru germinare. Există pentru fiecare specie. fiind echilibrul între conţinutul de apă liberă al produsului şi vaporii de apă existenţi în mediul ambient. Se exprimă în procente şi variază de la un produs la altul în funcţie de conţinutul acestuia în glucide sau materie grasă. Aspergillus fumigatus. în funcţie de temperatură şi compoziţia produsului are loc o absorbţie a vaporilor de apă din aer. nu doar cantitatea de apă influenţează ci şi forma de prezentare a acesteia (liberă sau legată). Însă. Există două unităţi relaţionate cu cantitatea de apă: o umiditate relativă de echilibru (HRE): este cantitatea de apă care dispun microorganismele. cu creşterea cantităţii de apă liberă şi a indicelui de activitate a apei. Mucegaiurile se dezvoltă la temperaturi diferite. Această temperatură se numeşte temperatura optimă de dezvoltare. superior sau inferior. Este ştiut faptul că mucegaiurile apar după o creştere accidentală a umidităţii. încetează de a se mai dezvolta chiar dacă mediul nutritiv ramâne acelaşi. Deasupra şi sub temperatura optimă. instalându-se o stare de echilibru.

7.70-0.80 parasiticus Penicillium 0.79 Acid penicilic 0.80 Citrina 0.82 Ochratoxine 0.83 Aspergillus 0. Substanţele care coboară tensiunea superficială întârzie sau împiedică dezvoltarea mucegaiurilor.77 Acid penicilic 0. Valori ale aw necesare pentru dezvoltarea unor mucegaiuri şi pentru producţia de micotoxine Mucegai Aw Micotoxină aw Aspergillus flavus 0.83 Ochratoxine 0.microorganismele sunt influenţate de tensiunea superficială a mediului în care se găsesc.99 Aspergillus 0. aceste substanţe pot să aibă.70 Aflatoxine 0.7.99 expansum Penicillium patulum 0.77 Ochratoxine 0. influenţă asupra morfologiei şi sporulării.90 cyclopium Penicillium 0.6 şi 0. .83 Patulina 0. de asemenea. iar creşterea mucegaiurilor toxicogene se poate realiza într-un interval al aw cuprins între 0.88 Penicillium martensii 0.99 Se observă că majoritatea mucegaiurilor se dezvoltă plecând de la valori ale aw-0.85.85. Totuşi producţia de micotoxine este nulă sau foarte scăzută la valori ale aw mai mici de 0.85 Patulina 0.proliferare. În general sunt rare cazurile în care anumite mucegaiuri germinează la valori ale aw cuprinse între 0.78 Aflatoxine 0.90 viridicatum Penicillium citrinum 0. Activitatea apei ne indică care este cantitatea de apă disponibilă pentru dezvoltarea microorganismelor(tabel 1) Tabel 1. c) Tensiunea superficiala .90 ochraceus Penicillium 0.95 Aspergillus clavutus 0.88 achraceus Aspergillus 0.85 Patulina 0.

dulceaţă. Din spectrul luminos cele mai vătămătoare sunt razele violete. Mucegaiurile nu sunt exigente din punct de nutriţional. asupra celulei însăşi. Prin urmare. radiaţiile ultraviolete. Mucegaiurile sunt microorganisme osmofile (se pot dezvolta pe medii cu presiune osmotică mare) şi din acest motiv. e) Lumina . acţiunea luminii asupra microorganismului. Este bine . Astfel. mediu 2. în mediile de cultură care au fost expuse la lumină solară sau la radiaţiile UV. acestea putând fi împiedicate sau oprite din activitatea lor. se deosebeşte alături de acţiunea directă. activitatea metabolică Acţiunea pH-ului este legată de conservatorii sau inhibitorii familiei acizilor organici. şi acţiunea indirectă asupra mediului de cultură.d) Presiunea osmotica . turgescenţa) şi modificări ale morfologiei microorganismelor. s-a găsit întotdeauna apă oxigenată. oxidare produsă de raze. suportând mai bine un mediu acid decât unul alcalin. Ele se pot dezvolta pe produse care conţin max. permeabilitatea membranei 3. etc. Acţiunea vătămătoare a luminii creşte cu scăderea luminii de undă a razelor luminoase.5. se exercită fie direct. prin producerea apei oxigenate. În general se poate spune că lumina este dăunătoare mucegaiurilor.).5 Influenţa factorilor intrinseci asupra micotoxinelor a) Natura substratului -in general. 2. rezultată din oxidarea apei. Acţiunea dăunătoare a razelor ultraviolete depinde de intensitatea şi durata lor de acţiune asupra mucegaiurilor. Mucegaiurile suportă un interval mare de valori ale pHului 2.presiunea osmotică poate provoca modificări bruşte ale structurii celulare (plasmoliza. Când acţiunea luminii se exercită asupra unei culturi şi nu numai asupra unui singur microorganism. iar din spectrul invizibil. b) Influenta pH-ului asupra dezvoltarii mucegaiurilor-acţiunea pHului asupra creşterii microorganismelor se situează la trei nivele: 1.acţiunea luminii depinde de specia microorganismelor. 70% zahăr. substratul optim este cel glucidic. acizi slabi. care constituie un toxic pentru microorganism.5-7. ori complet distruse. ele hrănindu-se cu micro şi macro elementele care există în substratul unde se dezvolta. fie indirect. ele pot altera produsele alimentare care conţin o cantitate mare de zahăr (miere.

Dacă inocularea lui Tricoderma viride este ulterioară inoculării lui Aspergillus. Acest fenomen are un efect de competiţie pentru substrat şi pH. e) Insectele -insectele intervin indirect în producţia de aflatoxine. nivelul de aflatoxină B1 se diminuiază semnificativ.98. În termen ecologic. producţia de fumonisine este stimulată de aceste două mucegaiuri.de specificat faptul că mucegaiurile pot modifica pH-ul. c) Bacteriile . În plus. Marin si colaboratorii (1998) au studiat influenţa unei flore competitive în creşterea şi producţia de fumonisine de către Fusarium moniliforme şi Fusarium proliferatum. Analizând producţia de trichotecine şi zearalenonă de Fusarium culmorum pe porumb. ei au arătat ca pe boabele sterilizate prin încălzire sau radiaţii.H. În plus. Un efect inhibitor al microflorei spontane a fost de asemenea demonstrat de O’Neil K. anumite surse pot degrada micotoxinele. există o competiţie pentru substraturi: doar sursele foarte competitive şi care posedă un vast spectru de substraturi metabolizabile se dezvoltă. cantitatea de micotoxină este superioară faţă de cea prezentă pe grânele nesterilizate. Această diminuare atinge cam 31%. (1996). d) Microflora . ele fiind vectorii sporilor.Aziz N. si colaboratorii au studiat efectul microflorei netoxice a porumbului în producţia de aflatoxine de către Aspergillus flavus. Contaminarea după recoltare a alunelor şi porumbului cu Aspergillus flavus este corelată cu un atac al insectele. Acestea pot fi prezente în spaţiile de depozitare creând o .Barrios si colaboratorii (1996) au arătat că inocularea bacteriilor lactice cu trei zile înaintea inoculării lui Aspergillus parasiticus provoacă o diminuare a creşterii şi producţiei de micotoxine.Această diferenţă apare deoarece în primul caz substratul este lipsit de microorganisme. insectele pătrund în zonele interioare ale grânelor prin rănile pe care le produc. Au arătat că Tricoderma viride inhibă creşterea mucegaiului şi reduce sau anulează producţia de aflatoxină B1 chiar dacă boabele de porumb au fost sau nu sterilizate. folosind ca sursă acizii organici ai alimentelor. La o temperatură de 15-25ºC şi o valoare a aw de 0. Efectul microflorei acţionează asupra acumulării toxinelor.si col. colonizarea mediului de către cele 2 specii de Fusarium este mult mai mică decât Aspergillus flavus şi Aspergillus ochraceus. dar în acelaşi timp. flora spontană fiind prezentă în cel de al doilea caz.

Studiile epidemiologice efectuate în India şi în unele ţări din Africa au arătat o asociere între consumul de alimente contaminate cu aflatoxine şi creşterea incidenţei cancerului de ficat. carne sau ouă provenite de la animale hrănite cu furaje contaminate. Consumul de alimente contaminate cu micotoxine poate avea urmări severe. Aflatoxicoza cronică trebuie suspectată când în lipsa altor cauze evidente. insuficienţă hepatică acută şi chiar moartea. Aflatoxicoza acută se poate manifesta prin hemoragii. vârsta animalului. modificări în digestie şi absorbţie sau in metabolismul substanţelor nutritive şi modificări psihice sau chiar comă. Efectele şi simptomele sunt în general greu de pus în evidenţă atât din cauza intensităţii reduse. Micotoxinele pot ajunge în organismul uman nu numai prin consumul de cereale sau produse alimentare preparate din cereale sau seminţe contaminate ci şi prin consumul de lapte. în ciroză. edem.contaminare importantă şi în consecinţă constituie o cauză a prezenţei micotoxinelor. dar mai ales din cauza caracterului lor nespecific. 2. Ingestia în timp scurt a unei cantităţi mari de aflatoxine duce la apariţia unei intoxicaţii acute. Doza mortală diferă de la animal la animal şi depinde de mulţi factori cum ar fi cantitatea de aflatoxină ingerată. Insuficienţă hepatică acută se manifestă prin hemoragie. Consumul unei cantităţi mai mici. 2. starea de sănătate şi starea de nutriţie. .6 Efecte asupra animalelor şi omului Consecinţele consumului de alimente contaminate cu aflatoxină asupra sănătăţii omului sunt estimate indirect pe baza efectului observat la animale. dar timp mai îndelungat. mai târziu. duce la apariţia intoxicaţiei cronice.7 Patologie Expunerea la nivel înalt la aflatoxină poate produce o necroză hepatică acută. cum ar fi ciroza şi carcinomul hepatic o formă particulară de boală canceroasă a ficatului. animalele au tulburări digestive persistente însoţite de creştere anevoioasă în greutate. sau carcinom hepatic. care rezultă.

Expunerea subclinica. păstârnac. S-a constatat ca acest lucru poate provoca mutaţii ale genei p53. reduce efectele cancerigene ale aflatoxinei. atunci când există mutatii in ADN. care duce la o creştere pipernicita şi la o dezvoltare întârziată. hrana. cum ar fi morcovi. ţelină şi pătrunjel. cu toate acestea. prin urmare. Copiii. Cercetarile medicale indică faptul că o dietă obişnuită. Uşoare mutaţii care afectează relaţia dintre Arginina pozitiva şi ADN negativ pot afecta grav efectele suprimarii tumorii a p53 şi rolul său în apoptoza). 2. oamenii au o toleranţă extraordinar de mare la expunerea cu aflatoxină şi rareori evita producerea aflatoxicozei acuta. Conditiile de crestere a riscului de aflatoxicoza la om include disponibilitatea limitata a produselor alimentare. Parasiticus sunt cele mai problematice. deci aflatoxicoza este in principal o boala hepatica.Nicio specie de animale nu este imuna la efectele toxice acute ale aflatoxinelor inclusiv oamenii. Acestea sunt sintetizate numai de anumite specii de Aspergillus dintre care A. precum si lipsa sistemelor de reglementare pentru monitorizarea si controlul aflatoxinei . Expunerea cronica. specia si posibilitatea expunerii concurente la alte toxine. de asemenea. sexul. prezinta un risc ridicat de a dezvolta cancer hepatic. o gena importanta în prevenirea avansarii ciclului celular. conditiile de mediu care favorizeaza cresterea mucegaiului pe produsele alimentare. Aflatoxina acţionează ca mutagen.8 Microbiologie Aflatoxinele sunt înca recunoscute ca fiind cele mai importante micotoxine. nu numai mutatii ADN în mod aleatoriu. dar în mod special mutatii ale genei p53 la baza 249 pentru a provoca tumori hepatice (249 este un reziduu de arginină. extrem de important pentru a interacţiona cu ADN-ul. cronica nu duce la fel de dramatic la simptomele aflatoxicozei acută. cu toate acestea. La mamifere principalul organ tinta este ficatul. sunt deosebit de afectati de expunerea la aflatoxină. Flavus si A. Expresia bolilor legate de aflatoxina este influentata de factori precum vârsta. aflatoxina poate intercala în ADN-ul şi bazele de alchilat prin fracţiunea epoxidică a sa . inclusiv cea bogata in legume. . sau semnalizari de apoptoza. sub formă de metabolit.

dar de inalta calitate. produse lactate si in carne atunci când animalele sunt hranite cu cereale contaminate. Flavus si A. contaminate cu aflatoxine includ cassava. Nu exista antidot specific pentru aflatoxicoza. nuci de copac. Diamond pet food a descoperit aflatoxina întrun produs fabricat la facilitatea lor în Gaston. cum ar fi untul de arahide si marijuana. 2. Unii câini care sunt predispusi sa dezvolte boli de ficat se vor recupera. Nivelurile scazute de expunere al aflatoxinei necesita consum continuu pentru câteva saptamâni sau luni pentru ca semnele de disfunctie hepatica sa apara. sorg. La 20 decembrie 2005.în general. seminte de bumbac. orez. o dieta bazata pe proteine cu continutul de carbohidrati adecvat. iar cei expusi la doze mari pentru perioade lungi de timp nu se vor mai putea vindeca. porumb. în special în conditii de umiditate ridicata. Diamond a amintit în mod voluntar în 23 de state 19 produse formulate cu porumb si . ardei. Când sunt prelucrate. Carolina de Sud .A. de grâu. Parasiticus sunt tipare “sarace” care cresc pe un numar mare de substraturi. precum si în materii prime pentru animale agricole. Ingrijirea sistematica si sustinatoare a fost adaptata la severitatea bolii hepatice si poate include fluide intravenoase cu dextroza. alune. dezvoltarea aflatoxicozei este un eveniment de doza. cu toate acestea. Ca si în orice expunere toxica. in suplimentele alimentare în cazul în care acestea au fost gasite în ambele alimente atat pentru animale de companie cat si umane. si o varietate de condimente destinate pentru uz alimentar uman sau animal. vitamine din complexul B. Produsele de baza .9 Animalele non-umane Aflatoxina poate duce la boli de ficat la câini. Unele articole au sugerat ca nivelul toxic din produsele alimentare de câine este de 100-300 ppb si necesita o expunere continua si un consum constant pentru câteva saptamani sau luni pentru a dezvolta aflatoxicoza .în general. Nu exista informatii disponibile care sa sugereze ca. Podusele transformate de Aflatoxina sunt uneori gasite în oua. si restrânsa. seminte de floarea soarelui. vitamina K activa. nu toti câinii expusi la aflatoxina vor dezvolta boli hepatice. câinii recuperati vor reactiona din nou mai târziu la o boala aflatoxina-indusa. Aflatoxinele au fost izolate din toate recoltele de cereale majore. precum si din alte surse diverse. mei. aflatoxinele intra .

fabricate în instalatia de Gaston. dar prin autoclavare aflatoxinele sunt inactivate. a dus la concluzia că. coacerea nu are nici un efect asupra lor.10 Pragul de risc Susceptibilitatea omului la aflatoxină nu este foarte bine cunoscută datorită rarităţii cazurilor. unde au fost spitalizate 20 de persoane dintre care au decedat 12. Date estimative cu privire la doza de risc pentru oameni au fost obţinute cu ocazia unor intoxicaţii colective izbucnite. crupe de porumb si în unele tipuri de pâine dietetica. administrarea unei doze de 12 micrograme / kg corp. Examenul medical efectuat după 14 de la tentativa de sinucidere nereuşită. Testarea a mai mult de 2. una în India în 1974 în cursul căreia au fost afectate aproape 400 de persoane din care o treime au murit. a arătat că intoxicaţia nu a avut efecte negative serioase nici pe termen lung. Aflatoxinele în cereale Aflatoxinele au fost puse în evidenta în pâine. Studiul unui caz individual interesant. timp de mai multe zile la rând.700 de esantioane de produs finit efectuate de catre laboratoare a confirmat faptul ca doar doua coduri pe data cu formula pentru caine adult “Best by” cu datele de 3 aprilie. 2. Porumbul recoltându-se la o umiditate ridicata poate favoriza aparitia mucegaiurilor (Aspergillus flavus) chiar înca din câmp. inclusiv aflatoxine. mai multe zile la rând. Investigaţiile din aceste focare de aflatoxicoză au dus la concluzia că ele s-au datorat ingestiei repetate a unei cantităţi de 38-55 micrograme de aflatoxină / kg corp. fără alte consecinţe mai grave. 2. 4 aprilie. Orezul poate fi contaminat cu micotoxine. produse de panificatie. produce greţuri şi dureri de cap. . 5 aprilie si aprilie 11 au fost potential toxice. Este de remarcat faptul ca fermentarea aluatului reduce în mica masura cantitatea de aflatoxine. dar adaosul în aluat de substante oxidante ( tipul bromatilor) pot determina reduceri importante în aflatoxine. şi alta în Kenia în 1982. o persoană care a încercat să se sinucidă prin ingestie repetată de aflatoxină.11 Prezenta Aflatoxinelor în diverse produse alimentare a.

respectiv aflatoxinele din ulei reprezinta 10% din cantitatea existenta în boabe. de pastrare etc. prezenta în lapte a unui metabolit al aflatoxinei B1. care au actiune toxica si puternic cancerigena asupra ficatului de aceea. Floarea soarelui respectiv semintele sunt si ele mediu bun pentru dezvoltarea aflatoxinelor. ceea ce nu reprezinta un pericol mare. Si în laptele praf cercetarile au pus în evidenta existenta unui numar mare de mucegaiuri. Umiditatea arahidelor (apa) în perioade ploioase poate ajunge la 30% recomandându-se uscarea imediata a acestora pentru a preveni contaminarea cu aflatoxine. Aflatoxinele din legume si fructe Si pe fructele uscate se pot forma aflatoxine. La obtinerea uleiului prin presare cantitatea mare de micotoxine ramâne în turte. care este detectat chiar din primele zile de la ingerare. ceea ce a facut ca patulina sa existe si în gemuri. d. deoarece prin procesul de rafinare. iar daca se executa decolorarea în prezenta acidului citric detoxifierea este mai completa. Prin prajire la arahide se reduce continutul de substante toxice. Aflatoxinele în seminte oleaginoase si în ulei Si semintele oleaginoase (arahidele etc. (tratare cu alcali) si filtrare (prin placi de celuloza-azbest) se reduce cantitatea de toxine. contine cantitati mici de aflatoxine. Cantitatea de toxina este mai mare în lapte iarna fata de primavara.b. Prezenta Aflatoxinelor în diverse produse alimentare . Arahidele rancezite se exclud din alimentatie. ca urmare a depozitarilor în conditii necorespunzatoare. Aflatoxinele în lapte si produsele lactate Furajele cu continut mare de aflatoxine determina la vaci. Uleiul din seminte de floarea soarelui. denumit milktoxin. conditii de clima. c.) pot fi atacate de mucegaiuri (inclusiv Aspergillus flavus) care dau nastere aflatoxinelor momentele critice fiind recoltarea si depozitarea. trebuie prenita mucegairea lor. Arahidele mucegaite contin aflatoxine (micotoxine). numai 5% trece în ulei. Zaharul are efect de protectie asupra micotoxinelor. declansând o degerescenta a celulelor ficatului.

Studiile au arătat printre altele că efectul carcinogen se datorează unor compuşi care apar în organism ca urmare a transformării aflatoxinei. Si în laptele praf cercetarile au pus în evidenta existenta unui numar mare de mucegaiuri. . Există numeroase procedee de analiză biochimică a alimentelor cu scopul depistării micotoxinelor în produsele alimentare. pe parcursul metabolizării ei. Imunosupresie: ca urmare a actiunii asupra organelor hematopoetice. Altereaza coagulabilitatea sangelui. ca urmare a depozitarilor în conditii necorespunzatoare. Cap III 3.primavara. 2. Cercetări făcute de veterinari americani. sugerează că unii aditivi alimentari cum este BHT (butil-hidroxitoluen. Inhiba hematopoeza=> anemie. rinichii. nuci etc). Europa are cel mai riguros sistem de reglementare al prezenţei micotoxinelor în alimente şi multe dintre ţările candidate au o legislaţie chiar mai detaliată în ce priveşte contaminarea cu micotoxine decât ţările comunitare.0 AFLATOXICOZA Organele tinta: ficatul. sau E 321) ar putea fi folosiţi în viitor ca măsură de protecţie faţă de efectele nedorite ale alimentelor contaminate cu aflatoxină. În România. Măsurile de poliţie sanitară prevăd supravegherea produselor alimentare cu risc de contaminare micotoxică (cereale. nivelul maxim admis de aflatoxină B1 permis în produsele alimentare este de 5 micrograme / kg.12 Prevenirea micotoxicozelor Experţii consideră că cea mai eficientă metodă de evitare a urmărilor micotoxicozelor este prevenirea infestării cu fungi a culturilor agricole.

stare generala rea. 3. .icter.degenerescenta renala. ~> bobocii de rata.2 Suine > sensibili: tineretul de 2-14 saptamani.tulburari locomotorii. Semne respiratorii: ~ dispnee ~ jetaj ~ tuse. TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC Hepatoza. Semne renale: ~ poliurie -> oligurie ~ dureri lombare (nefrita dureroasa sau edem perirenal) ~ avort.diaree.apatie. Forma acuta: Semne nervoase: ~ inapetenta ~ tremuraturi musculare ~ ataxie ~ excitatie/depresie.scade productia de oua.slabire.opistotonus. Forma cronica:Tablou clinic necaracteristic.marele rinichi alb.pedalari.scroafele gestante.se asociaza cu boli de natura infectioasa sau parazitara.SIMPTOMATOLOGIA 3.1 Pasari: ~ mai sensibile decat mamiferele.extensia fortata a membrelor. puii de curca.convulsii.hemoragii musculare in muschii pectorali. Forma acuta: Inapetenta.diaree sangvinolenta. ai gambei. !! Moartea in 1-3 zile.ex.de gaina.rinichi hemoragici .

3. ~ ataxie ~ pareza trenului posterior ~ depresie.3 Caini Forma acuta: ~ sindrom gastrointestinal acut grav ~ uneori hemoragic ~ ascita. Forma cronica: ~ apatie ~ inapetenta ~ icter . Forma cronica: ~ ciroza hipertrofica granulara ~ ciroza icterigena granulara ~ ciroza atrofica ascitogena. TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC: Forma acuta: ~ steatoza hepatica ~ proliferarea canaliculilor biliari ~ gastroenterita hemoragica. Forma subacuta: ~ icter ~ anemie ~ slabire.Forma subacuta: ~ inapetenta ~ icter ~ diaree hemoragica.

~ necroza centrolobulara.~ diaree ~ anemie. Semne nervoase: ~ apatie ~ tremuraturi musculare ~ bruxism ~ miscari in manej ~ caderi in decubit. Semne hematologice: ~ diateza hemoragica. . 3. ~ hiperplazia parenchimului hepatic. Histologic: ~ hepatoza grasa.mai rezistente.4 Taurine: Destul de rezistente > sensibili viteii. Forma acuta Semne digestive: ~ sindrom diareic. tenesme. ~ cresterea timpului de coagulare ~ scaderea productiei de lapte. Ovine . Forma cronica: Icter.scaderea in greutate. Tabloul anatomopatologic: Hepatomegalie –aspect lutos. Pastravi – carcinom hepatic. prolabarea mucoasei rectale. ~ proliferarea canaliculilor biliari.ascita.edemul vezicii biliare.ataxie.

. Hg ~ compusi cumarinici ~ alti aspergili.Om – carcinom hepatic. DIAGNOSTICUL: Diagnosticul diferential: ~ metale grele: Cu. TRATAMENTUL: ~ nu exista tratament specific ~ scoaterea furajelor ~ furaje bogate in proteine si sarace in lipide = favorizeaza vindecarea ~ protectoare hepatice ~ antihemoragice.

Bibliografie: 1. 4. Bucureşti 5.html?s=9e3dcf310b79d2aade03c5a78a8edd3a&amp. pdf .com/Uploads/Aflatoxin_Group.ro/pages/cercetare/contaminare_porumb_cu_aflatoxine. http://facultate. 2. http://ro. http://www.safefoodonline.php/aflatoxina-uncompus-cancerigen-alimentatia-noastr247.ro/showthread. Microbiologie alimentară.unitbv. 7.ro/pages/cercetare/contaminare_porumb_cu_aflato xine http://www.ro/referate/merceologie/referat_expertiza_m erceologica_aflatoxina-32676.ecomagazin. http://www.pdf. 9.madr.ro/aflatoxine-si-aflatoxicoze/ http://www. 6. 3.org/wiki/Cornul_secarei http://www.html http://www.madr.forum.ro/faculties/medicina/ CLEMANSA TOFAN. Editura AGIR.santamia.regielive. 8.wikipedia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful