ROLUL DIRIGINTELUI IN FORMAREA RESPONSABILA A ELEVULUI

Functia de profesor – diriginte al unei clase de elevi are vechi traditii in invatamantul romanesc. Ideea ca unul dintre profesorii care predau la o clasa de elevi sa fie ales de catre colegii sai dirigintele clasei respective a aparut pentru prima data in « Legea instructiunei »,din 1864. Legea invatamantului data de Spiru Haret in 1898, apoi « Regulamentul pentru scolile secundare », din anul 1901, au adus precizari importante cu privire la rolul si sarcinile profesorului – diriginte, dintre care multe isi pastreaza valabilitatea si astazi : observarea tinutei si a disciplinei elevilor, controlul si motivarea absentelor, judecarea neintelegerilor dintre elevi, tinerea la curent a foilor matricole ale elevilor si a fiselor psihopedagogice individuale, intermedierea relatiilor parintilor cu directorul si profesorii scolii, informarea parintilor asupra notelor obtinute de elevi sau asupra abaterilor disciplinare, etc. In deceniile care au urmat s-a pus tot mai mult accentul pe functia educativa a profesorului diriginte, desi au fost pastrate toate sarcinile sale organizatorice si administrativ-disciplinare , intrate deja in traditie. Rolul fundamental al dirigintelui a devenit acela de a realiza o coordonare si de a asigura o unitate a tuturor influentelor educative ce se exercita de catre toti membrii colectivului pedagogic si de catre toti factorii educativi antrenati in acest proces. Functia de diriginte ii sporeste profesorului responsabilitatea, ii amplifica rolul si il aseaza intr-un anumit raport cu toti ceilalti factori educativi. Aceasta functie il apropie de elevi si ii largeste simtitor sfera de influenta, adaugand la predarea specialitatii si rolul de coordonator al intregii activitati a clasei sale. Dirigintelui ii revine sarcina de a urmari climatul de munca al clasei , interesul elevilor pentru invatatura, aria lor de informare, stilul de munca, eficienta activitatilor colective si mai ales progresul fiecarui elev la fiecare obiect de invatamant si de la o etapa la alta. Contributia dirigintelui este hotaratoare prin modul in care stie sa organizeze si sa stimuleze dorinta si ambitia elevilor de a-si indeplini cu simt de raspundere toate obligatiile scolare. A le insufla constiinta datoriei si autocontrolul inseamna a-i ajuta sa-si inteleaga corect statutul de elev si sa dobandeasca un comportament adecvat.

1

marginalizare temporara. fizic. anticiparea consecintelor. sporirea responsabilitatii personale fata de sine. nevoia de a cunoaste . adoptarea unei atitudini pozitive fata de mediul inconjurator. dirigintele ii ajuta de fapt sa se integreze cu succes in colectivul scolar si sa-si gaseasca drumul propriu al autorealizarii si al autoformarii. Dirigintele ii ajuta pe elevi sa inteleaga corect faptul ca instruirea reprezinta principala cale de dezvoltare multilaterala. deprinderi si atitudini corespunzatoare in activitatea de instruire . adoptarea unei atitudini active fata de cariera personala. asumarea de obiective realiste. prin comparatia clasei sale cu celelalte clase si mai ales prin raportarea rezultatelor la obiectivele stabilite pe scoala. cu viata si cu problemele ei. pastrarea echilibrului in situatii de succes si esec. altii. Frumusetea relatiilor cu ceilalti. In cadrul orelor de « Consiliere si Orientare « dirigintelui ii revine sarcina de a cultiva la elevi : - cristalizarea unei imagini de sine pozitive .Invatandu-i cum sa invete . esecuri. elaborarea de solutii alternative . utilizarea timpului liber. asumarea riscurilor. 2 . cum sa-si organizeze munca . ii ajuta sa se maturizeze si sa-si constientizeze principalele indatoriri scolare. critica . cresterea capacitatii de luare a deciziilor ( independenta alegerilor personale) . Dirigintele este preocupat sa-si puna clasa in legatura cu mediul social . se inscriu de asemenea printre obiectivele principale ale muncii educative a dirigintelui la orice clasa. etc. Legatura pe care dirigintele o mentine cu ceilalti profesori si cu ceilalti factori educativi . aptitudinal. bucuria de a trai. prietenia si solidaritatea cu tineretul inaintat si alte aspecte ale pregatirii elevilor pentru viata sociala. realizabile. acesta devine indrumatorul real al adevaratei formari si dezvoltari al elevilor imbinand calitatea de profesor cu cea de educator. grija pentru pastrarea mediului natural. cresterea rezistentei la frustrare. Educatia pentru viata de familie determina intelegerea responsabilitatilor si a necesitatii armoniei in microgrup. autoevaluarea realista a potentialelor proprii ( intelectual. capacitatea de analiza a propriilor erori . greseli.) cunoasterea clara a calitatilor personale si punctelor slabe. cum sa-si formeze priceperi. stapanirea situatiilor de incertitudine. societate . lupta pentru pace.

aptitudini. in calitatea de coordonator al influentelor exercitate asupra clasei sale . Educatia pentru timpul liber urmareste identificarea si cultivarea corespondentelor optime dintre interese . Dirigintele . a-l ajuta sa vada insemnand a-l orienta. ■ rezultatele la invatatura . cultivarea unui stil de viata civilizat. de a deveni factori civilizatori ai lumii. ■ masurile educative intreprinse. Formarea capacitatii de cunoastere si autocunoastere duce la dorinta autoperfectionarii si alegerii potrivite a meseriei. Consiliul clasei poate sugera si urmari aplicarea unor masuri diferentiate pentru remedierea unor neajunsuri .De la viata in familie la cea in scoala . aduce la cunostinta celor interesati . o Organizarea timpului liber al elevilor . creeaza atitudini optimiste de viatasi ii pregateste pe tineri pentru viitor. o Asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor si intarirea disciplinei. Constiinta politico-morala a elevilor va forma nucleul in jurul caruia trebuie sa se structureze principalele preocupari ale fiecarui tanar. o Organizarea si educarea colectivului de elevi. Descoperirea frumosului dorinta de a fi pastrator al valorilor culturii. 3 . ■ aptitudini deosebite . Orice diriginte urmareste realizarea unor obiective concrete cum sunt : o Studierea si cunoasterea personalitatii elevilor. o Coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei si asigurarea unitatii de cerinte si de actiune. atat planul de masuri stabilite . talente. cat si rezultatele obtinute pe diferite linii de actiune : ■ cunoasterea elevilor . Numai o activitate colectiva condusa si indrumata cu grija . dirigintele se va ocupa de educatie –pentru inlaturarea delicventei juvenile si a violentei. o Orientarea scolara si profesionala a tuturor elevilor clasei . poate cuprinde si satisface obiectivele complexe ale muncii educative puse in fata colectivului. sau pentru consolidarea unor tendinte pozitive inregistrate in conduita colectivului de elevi. o Formarea si dezvoltarea profilului moral al fiecaruia .

consolidand cunostintele. de faptele de viata care-i mobilizeaza si-i intereseaza. interesata din partea elevilor si sa contribuie la formarea. cunoscute de elevi pentru a le influenta opiniile . Activitatea practica va cuprinde un sistem de actiuni educative organizate in functie de nivelul de dezvoltare al elevilor clasei . o Participarea la actiuni si evenimente importante care sa consolideze deprinderi de munca si optiuni scolare si profesionale. mentinerea coeziunii grupului si la crearea unui climat stimulativ pentru desfasurarea activitatilor educative. O relatie eficienta diriginte-parinte presupune. Problemei relatiilor dintre diriginti si familie i s-a acordat in ultimul timp o atentie si o importanta tot mai mare. priceperile si deprinderile si stimuland interesele inclinatiile si aptitudinile elevilor . dirigintele trebuie sa cultive o atitudine activa. Astfel de actiuni sunt : o Organizarea unor intalniri si discutii cu personalitati culturale si stiintifice . o Vizite in institutii culturale . In procesul de proiectare. O consecinta a modului in care se manifesta aceste relatii ar fi reactiile elevilor la sarcinile trasate de diriginte. o Dezbaterea unor fapte de viata . o ascultare activa. Relatiile educationale nu se desfasoara intr-un cadru educational stabil si inert. de preocuparile si problemele carei framanta la un moment dat . organizare si conducere a activitatii educationale.Activitatea extrascolara a dirigintelui vine sa lamureasca si sa adanceasca unele preocupari ale scolii . expozitii de art aspre a le oferi elevilor posibilitatea de a cunoaste concret sensul unei munci desfasurate cu pasiune . IN RELATIA CU ELEVII In relatia cu elevii este bine ca un diriginte sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: 4 .astfel. implicarea familiei in actiunile extrascolare ale clasei. printre altele. ci intr-unul dinamic si in permanenta schimbare. un rol deosebit de important il au relatiile diriginte – elev dar si relatiile diriginte – familie. cultivarea si practicarea tolerantei fata de un punct de vedere diferit. muzee. informari reciproce cu privire la evolutia elevului. binemeritata.

• • acorda fiecarui elev cate o responsabilitate si urmareste modul in care acesta isi indeplineste sarcinile. facandu-le observatii in fata intregii clase. avand in vedere faptul ca adolescentul manifesta o serie de atitudini contradictorii. mai ales in familie. jocul de rol si activitatile pe grupe. atitudiniile. care nu trebuie sa constituie corvoada nici pentru profesor. • • Ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai. Este perioada in care unii tineri tind sa devina hiperindependenti. Cunoaste direct pe fiecare elev prin discutii individuale. iar functiile de conducere vor alterna. da dovada de o mare instabilitate emotiva. excursii. prin utilizarea unor metode ca: studiul de caz. Ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului clasei in diverse activitati extrascolare. nici pentru elevi.• tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate. 5 . cat si cu familia. concursuri. a alegerii viitoarei profesii. adaptandu-si si controlandu-si permanent reactiile. • acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor. vizionari de spectacole. ceea ce-i poate aduce in conflict atat cu scoala. mimica. este foarte influentabil de catre cei din grupul in care se integreaza si este sensibil la tot ceea ce se petrece in jurul sau. • • Aplica anumite chestionare cu intrebari referitoare la cunoasterea intereselor elevilor.evitand instalarea liderului permanent al clasei. starea de sanatate. particularitatile psihice. implica toti elevii la ora de dirigentie. cercuri. Respecta toti elevii si nu-i umileste. fiind dispus sa-si schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea necesara. Trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si acordand o atentie deosebita celor relatate de elev.dirigintele trebuie sa-l constientizeze si sa-i permita sa fie responsabil de propriul comportament. trasaturile de personaslitate ale acestora. • • • Formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al elevilor. avand in vedere randamentul scolar. astfel incat fiecare elev sa primeasca diferite responsabilitati.

psihologul scolar si ceilalti factori importanti implicati in procesul educativ Controleaza zilnic catalogul clasei pentru inregistrarea absentelor. precum si dificultatile aparute in invatare si tulburarile de comportament. evitand in cazul celor cu copii problema prezentarea in plenul sedintelor a rezultatelor scolare si a absentelor.• Observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a elevilor. In cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare a familiei ea reprezentand sursa principalelor atitudini gresite ale copiilor. interesati sau dezinteresati de tot ceea ce se intampla cu prpriul copil. • • Stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratele cu parintii. familia trebuie convinsa ca numai acordand timp si atentie copilului va putea sa-l ajute sa depaseasca dificultatile aparute. notelor elevilor si analizeaza impreuna cu acestia eventualele probleme aparute. • • • • • Isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie si cauta metode stimulative pentru desfasurarea acestora. partial cooperanti. • Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer extins si in afara orelor de curs prin convorbiri telefonice. IN RELATIA CU FAMILIA • • Cunoaste mediul familial al elevilor vizitandu-i anuntat sau neanuntat si isi noteaza observatiile in caietul dirigintelui In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului. • Incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii pentru ca acestia din proprie initiativa sa contacteze dirigintele si profesorii 6 . scrisori. Manifesta un comportament empatic Evidentiaza elevii cu rezultate deosebite si comportament exemplar Organizeaza periodic intruniri cu profesorii clasei. cooperanti. necooperanti cu scoala isi fixeaza si intretine cat mai multe discutii individuale. observa si consemneaza datele sau eventualele modificari privind evolutia conduitei elevilor in fisa de observatie a elevilor.

consider ca scolii ii revine rolul de coordonator . dat fiind faptul ca el este coordonatorul activitatilor instructiv-educative menite sa sintetizeze . 7 . in particular. in primul rand. fiind un intermediar intre acestia si elev CONCLUZII Acesta tema de o larga complexitate comporta o varietate de dezbateri. in ansamblu.pentru a se interesa de situatia scolara a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia. directorul. si pentru educatia vocationala. sa completeze influentele educative exercitate asupra elevilor. Deoarece in conditiile actuale timpul aflarii elevului in scoala depaseste timpul contactului sau cu familia . profesorii. sa valorifice. ci sunt menite sa stimuleze imaginatia creativa a fiecarui diriginte in munca sa de modelare a personalitatii umane. Rolul profesorului –diriginte se remarca incontestabil . situatie determinata de posibilitatile formative pe care le detine in domeniu. medicul. pshihologul. de completari si interpretari. IN RELATIA CU SCOALA • • Isi intocmeste la timp documentele scolare : In cazul esecului scolar cauta cauze determinante si colaboreaza cu parintii. Fara a minimaliza impactul educativ al altor factori educationali. cadrele didactice si. Sugestiile oferite de prezenta abordare nu trebuie considerate ca niste solutii sricte si inchise. dirigintele devine responsabil pentru calitatea procesului educational.

2001..Jinga. Editura A. 6.Pedagogie. E. Cucos. I.... Bucuresti. – Pedagogie. Constantinescu. Nicola.. C.2000. 2004. (coord.2000. M. 4. 3. I.E. Editura Polirom .. Editura Scorpion 7. 1. Editura Didactica si Pedagogica.).BIBLIOGRAFIE Bontas. 2001.Pedagogie scolara.Managementul activitatii explicit educative.Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Craiova. I..S. Diaconu. Editura Gheorghe Alexandru . Editura Bic All. 2. Calugaru. 1980. D. Bucuresti.Dirigentia si consilierea. 8 .Pedagogie. 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful