Sistemul fiscal din România

iulie 2009

1. Cotele de impozitare pe scurt
Persoana de contact: ________________________ Venkatesh Srinivasan Partener, Director departament Asistenţă fiscală venkatesh.srinivasan@ro.ey.com ________________________ Ernst & Young SRL Clădirea Premium Plaza, etajul 15 Strada Dr. Iacob Felix nr. 63-69 Sector 1, 011033 Bucureşti România Tel: Fax: +40 21 402 4000 +40 21 310 7124 Cotă impozit pe profit sau impozitul minim (%) Cotă impozit pe câştigurile de capital (%) Cotă impozit pe sucursale (%) Impozit pe veniturile realizate de nerezidenţi în România (%) - Dividende - Dobânzi - Redevenţe - Servicii - Comisioane - Activităţi sportive şi de divertisment - Venituri din lichidare - Impozit între sucursale Pierderi operaţionale nete (ani) - Deducere - Reportare 16 16 16 0/10/16 0/10/16 0/10/16 16 16 16 16 N/A N/A 5 (7) (a) (a) (a) (b) (c) (d) (d) (e) (f)

(g)

(a) Vă rugăm să consultaţi secţiunea referitoare la impozitul pe profit. (b) Impozitele cu reţinere la sursă de mai sus se percep asupra veniturilor obţinute în România de persoane fizice şi juridice nerezidente (denumite în continuare “nerezidenţi”), venituri ce nu sunt atribuibile unui sediu permanent din România al beneficiarului veniturilor. (c) Vă rugăm să vă referiţi la secţiunea despre dividende. (d) Vă rugăm să consultaţi secţiunea privind impozitul pe veniturile realizate de nerezidenţi în România. (e) Impozitul pe veniturile nerezidenţilor în România se aplică în general serviciilor prestate în România, cu excepţia transportului internaţional şi a serviciilor conexe. Cu toate acestea, veniturile din servicii de management şi consultanţă sunt impozabile indiferent dacă aceste servicii sunt prestate în România sau în străinătate, dacă veniturile sunt obţinute de la un rezident sau dacă reprezintă un cost al unui sediu permanent în România. (f) Impozitul pe veniturile realizate de nerezidenţi în România se aplică veniturilor obţinute din lichidarea unei persoane juridice române. (g) Vă rugăm să consultaţi secţiunea referitoare la stabilirea venitului impozabil.

Email: office@ro.ey.com Internet: www.ey.com

Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009

1

Impozitul asupra profiturilor şi câştigurilor obţinute de societăţile comerciale Codul fiscal român a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2004. Prevederile privind impozitul minim pe profit nu se aplică în cazul acestor contribuabili. unde se aplică o cotă de impozitare de 3% asupra veniturilor obţinute de o societate.000 RON – 5. Asociaţiile şi consorţiile între persoane juridice române. cu condiţia ca suma impozitului să nu depăşească 5% din valoarea totală declarată a veniturilor.000 RON. Condiţiile de clasificare în regimul de microîntreprindere sunt după cum urmează: 3 . în funcţie de nivelul veniturilor totale obţinute în anul anterior. Impozitul minim se situează între 2. Cu începere de la 1 mai 2009. supraveghere. societăţilor care sunt inactive temporar). 2. Un sediu permanent în România poate fi constituit printre altele dintr-un birou.1 Anul fiscal În România. anul fiscal este anul calendaristic. 2. care nu sunt considerate persoane juridice. O societate este rezidentă în România dacă este înfiinţată sau dacă locul efectiv de conducere şi control se află în România. Aceste prevederi legale au intrat în vigoare de la 1 mai 2009 şi vor începe cu calculul obligaţiei privind impozitul pe profit pentru trimestrul doi din 2009. În cazul în care impozitul pe profit datorat se încadrează sub acest prag. 2. Contractele trebuie înregistrate prin depunerea Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 unei declaraţii în termen de 30 de zile de la data încheierii.2 Impozitul pe profit Societăţile rezidente sunt subiect de impunere asupra veniturilor globale. cluburi de noapte. asistenţă tehnică sau orice altă activitate efectuată în România dacă aceste activităţi ar putea da naştere unui sediu permanent al nerezidentului în România.2. contribuabilii vor plăti valoarea mai mare a cotei standard a impozitului pe profit sau impozitul minim trimestrial/anual. Impozitul minim nu se aplică în anumite cazuri (de exemplu. În situaţia în care se îndeplinesc anumite condiţii. o sucursală. Amenda pentru nerespectarea acestor condiţii de înregistrare este cuprinsă între 1. impozitul se va calcula şi achita de către persoana juridică română în numele persoanelor fizice sau asociaţilor străini. În cazul acestor asocieri între o persoană juridică română şi persoanele fizice sau juridice străine. discoteci. Impozitul pe profit datorat de companiile care realizează venituri din activitatea desfăşurată de baruri. micro– întreprinderile trebuie să respecte prevederile referitoare la impozitul minim menţionate anterior fiind subiect al cotei mai mari de 3% impozit pe venit şi profit.000 RON. o mină. inclusiv venituri din contracte de asociere. Persoanele juridice române trebuie să înregistreze la autorităţile fiscale competente orice contracte semnate cu persoane juridice sau fizice nerezidente care desfăşoară în România lucrări de construcţii-montaj. Vânzarea de acţiuni deţinute în companiile române de către companiile nerezidente şi vânzarea de proprietăţi imobiliare situate în România sunt de asemenea subiect al impozitului pe profit în România (vă rugăm să consultaţi secţiunea referitoare la Impozitul pe câştigurile de capital).3 Cotele de impozit pe profit sau impozitul minim Potrivit modificărilor recente introduse prin Ordonanţa de Urgenţă 34/11 aprilie 2009. consultanţă.200 RON şi 43. o fabrică. cazinouri şi pariuri sportive. companiile pot opta pentru regimul de microîntreprindere. se calculează la cota standard de 16%. Companiile nerezidente vor fi impozitate numai pentru veniturile obţinute în România. un teren pentru extracţia de petrol şi gaze sau un şantier de construcţii cu o existenţă mai mare de şase luni. Codul reuneşte principalele acte normative fiscale şi constituie fundamentul unui cadru legislativ fiscal mai stabil datorită dispoziţiei privind obligaţia de a urma o anumită cale juridică în cazul oricăror modificări. contribuabilul are obligaţia de a plăti impozitul pe profit calculat la 5% din veniturile declarate din desfăşurarea acestor activităţi. sunt impozabile în România separat la nivelul fiecărui asociat. Forma şi conţinutul declaraţiei respective se aprobă prin ordin al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Cota standard de impozit pe profit este de 16%.

creditul se va acorda pentru impozitele plătite în străinătate. persoane juridice române. Impozitul pe dividende se va reţine şi plăti la bugetul de stat până în data de 25 a lunii următoare celei în care are loc plata dividendelor. Norvegia şi Lichtenstein) sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile realizate de nerezidenţi în România. plătit în două tranşe egale. În situaţia în care condiţia perioadei de deţinere este îndeplinită ulterior. Reprezentanţele sunt impozitate anual cu o sumă forfetară reprezentând echivalentul în lei al sumei de 4. profiturile obţinute de persoanele juridice nerezidente din tranzacţii cu titluri de participare deţinute în companii române şi tranzacţionate pe piaţa reglementată din România sunt neimpozabile. În cazul dividendelor distribuite. Dividendele primite de la entităţi rezidente în Uniunea europeană constituie venituri neimpozabile pentru beneficiarul român.5 Dividende Dividendele plătite de persoanele juridice rezidente acţionarilor (respectiv. dacă este favorabilă). impozitul pe dividende se va achita până în ziua de 31 decembrie a anului respectiv. Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 4 . care nu au fost efectiv plătite până la sfârşitul anului. Acelaşi tratament fiscal se aplică în cazul plăţilor efectuate pentru livrarea de bunuri şi prestarea de servicii în scopuri personale de către acţionarii sau asociaţii unei societăţi. Dividendele investite în capitalul social al altei persoane juridice române în vederea creării de noi locuri de muncă sau vizând dezvoltarea activităţilor sale sunt scutite de la plata impozitului pe dividende. cu condiţia ca acţionarii să deţină minimum 10% din capitalul social în persoana juridică română pe o perioadă neîntreruptă de doi ani care se încheie la data plăţii dividendelor. Câştigurile de capital obţinute de societăţile nerezidente din vânzarea de bunuri imobile în România sau din vânzarea/transferul de acţiuni deţinute într-o persoană juridică română se impozitează cu cota standard a impozitului pe profit de 16%. În cazul în care condiţiile de mai sus nu sunt îndeplinite. 2. sunt asimilate dividendelor din punct de vedere fiscal. 2. ce depăşesc valoarea de piaţă a tranzacţiei. Dividendele plătite de o societate românească unor acţionari persoane fizice sunt impozitate la sursă în România cu cota de16%.000 euro 8 Între unu şi nouă angajaţi 8 Mai mult de 50% din venituri au fost obţinute din alte activităţi decât activităţi de consultanţă şi management 8 Capitalul social al persoanei juridice este deţinut de alte persoane decât statul. în limita impozitului plătit în România pentru venitul respectiv. autorităţile locale şi instituţiile publice. şi anume Islanda. Dividendele reinvestite începând din anul 2009 în scopul garantării şi creării de noi locuri de muncă pentru dezvoltarea activităţii persoanelor juridice române sunt scutite de la plata impozitului pe dividende. în timp ce cota de 16% se aplică în cazul dividendelor plătite oricăror persoane juridice nerezidente (sau o cotă de impozitare valabilă în baza unei convenţii de evitare a dublei impuneri. Cu toate acestea.000 euro. Plăţile efectuate de o persoană juridică română către oricare din acţionarii săi pentru bunuri sau servicii oferite acestora din urmă. 2. cu condiţia ca acesta să deţină cel puţin 10% din acţiunile entităţii rezidente în UE pe o perioadă neîntreruptă de minimum doi ani. De la 1 ianuarie 2009 şi până la 31 decembrie 2009.4 Impozitul pe câştigurile de capital Societăţile rezidente nu datorează un impozit pe câştigurile de capital separat.8 Cifra de afaceri anuală nu depăşeşte suma de 100. persoane juridice rezidente în Uniunea Europeană şi persoane juridice din ţările membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb. beneficiarul dividendelor are dreptul la scutire şi poate solicita rambursarea impozitului pe veniturile nerezidenţilor în România achitat. se va aplica o cotă de 10% asupra dividendelor plătite de entităţile rezidente către alte entităţi rezidente.6 Credit fiscal extern Veniturile din străinătate ale societăţilor române sunt incluse în venitul impozabil care cuprinde veniturile pasive şi câştigurile de capital.

cadouri clienţi. precum şi în alte situaţii cum ar fi decesul debitorului (atunci când creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori) sau lichidare în cazurile fără succesor şi când debitorul înregistrează dificultăţi financiare 8 Taxele de înscriere. incerte sau în litigiu în caz de faliment (în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive). cu îndeplinirea anumitor condiţii) sunt impozabile (vă rugăm să consultaţi şi secţiunile Credit fiscal extern şi Dividende). obţinerea atestării conform cu standardele de calitate 8 Cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor 8 Cheltuielile cu pierderile înregistrate de companii la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate. în cazul în care nu sunt considerate mijloace necorporale din punct de vedere contabil 8 Cheltuielile pentru perfecţionarea managementului. profituri. a sistemelor informatice. precum şi cheltuieli cu alte bunuri şi servicii pentru stimularea vânzărilor Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 5 . Următoarele elemente sunt considerate neimpozabile: 8 Dividendele primite de o societate românească de la o altă societate românească. Codul fiscal prevede în mod expres şi alte tipuri de cheltuieli care sunt deductibile. cotizaţiile şi alte contribuţii obligatorii. inclusiv: 8 Cheltuielile cu protecţia muncii. produselor şi/sau serviciilor. inclusiv cele reglementate de acte normative. cheltuielile legate de realizarea veniturilor impozabile. minus cheltuielile deductibile. veniturile neimpozabile şi alte deduceri. Dividendele primite de la un nerezident (cu excepţia entităţilor rezidente în Uniunea Europeană. 8 Cheltuielile pentru transportul şi cazarea angajaţilor şi a altor persoane asimilate acestora 8 Taxele de înscriere. 8 Veniturile din reversarea cheltuielilor nedeductibile şi provizioanelor. prime. 8 Venitul neimpozabil prevăzut expres de anumite reglementări. introducerea. misiuni de afaceri 8 Cheltuielile de cercetare-dezvoltare. inclusiv livrarea de bunuri şi prestarea de servicii. în limita a 2% din profitul contabil ajustat înainte de impozitare Deduceri De regulă. sunt considerate deductibile. etc. cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie.. conform legii 8 Contribuţiile la fondul pentru negocierea contractului colectiv de muncă 8 Cheltuielile legate de formarea profesională a angajaţilor 8 Cheltuielile de marketing.2. prevenirea riscurilor şi bolilor profesionale şi primele de asigurare împotriva riscurilor profesionale 8 Cheltuielile de reclamă şi publicitate pentru promovarea companiei. întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii. participarea la târguri şi expoziţii.7 Stabilirea venitului impozabil Punctul de plecare pentru determinarea venitului impozabil Venitul impozabil este egal cu veniturile din orice sursă. veniturile obţinute din tranzacţii cu titluri de participare pe piaţa reglementată din România. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale Principalele cheltuieli cu deductibilitate limitată includ printre altele: 8 Cheltuielile cu provizioanele şi contribuţiile la fondurile de rezervă în limitele prevăzute (a se vedea secţiunea Provizioane şi rezerve) 8 Cheltuielile de protocol (de ex. înregistrat în urma creşterii de capital în cadrul acelor societăţi prin constituirea de rezerve. plus cheltuielile nedeductibile şi alte elemente. în baza documentelor corespunzătoare. mese de afaceri). 8 Începând de la 1 ianuarie 2009 şi până la 31 decembrie 2009. 8 Câştigul în valoarea titlurilor de participare deţinute în alte entităţi. cercetarea pieţei şi cheltuielile de promovare pe pieţele deja existente sau pe pieţe noi.

cluburi sportive. 8 Cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea autoturismelor folosite de personalul cu funcţii de conducere şi administrative. cu excepţia pierderilor din vânzarea acestor acţiuni 8 Contribuţiile excedentare faţă de limitele legale sau cele care nu sunt prevăzute de actele normative 8 Cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe ca urmare a unei reevaluări Sponsorizare Contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu sponsorizarea în conformitate cu legislaţia în materie au dreptul de a beneficia de credit fiscal (şi anume. limitat la un autoturism de persoană 8 Deducerea suplimentară reprezentând 20% din costurile eligibile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare (calcul trimestrial/anual) Principalele cheltuieli nedeductibile cuprind printre altele: 8 Impozitul pe profit în România şi străinătate (creditul fiscal se va acorda pentru impozitele achitate în alte ţări – a se vedea secţiunea Credit fiscal extern) 8 Cheltuielile cu sponsorizarea (se va acorda credit fiscal pentru cheltuielile cu sponsorizarea cu îndeplinirea anumitor condiţii – a se vedea secţiunea Sponsorizare) 8 Majorările şi penalităţile de întârziere şi amenzile datorate către autorităţile române sau străine şi persoane nerezidente 8 Pierderi din reducerea valorii de inventar şi a bunurilor fără asigurare. precum şi cadouri de Crăciun pentru copiii angajaţilor. altele decât cele pentru plata bunurilor şi serviciilor la preţul de piaţă 8 Primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului sau care nu sunt aferente obiectului de activitate. sponsorizare pentru şcoli. boli incurabile. cu excepţia bunurilor care fac obiectul unor contracte de închiriere şi leasing sau bunurilor folosite ca garanţie pentru un împrumut legat de desfăşurarea activităţii 8 Primele de asigurare şi alte cheltuieli salariale care nu sunt impozabile la nivelul angajatului 8 Cheltuielile legate de venitul neimpozabil cu câteva excepţii 8 Cheltuielile cu serviciile. inclusiv cheltuielile de management şi consultanţă.8 Diurna pentru cheltuielile cu deplasarea în ţară şi în străinătate în limita de 2.3% din cifra de afaceri Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 6 .. dacă nu au fost impozitate la nivelul angajatului 8 Orice cheltuieli în favoarea acţionarilor sau asociaţilor.5 ori a pragului stabilit pentru instituţii publice 8 Cheltuielile cu angajaţii (ajutoare pentru naştere. cheltuieli pentru funcţionarea corespunzătoare a anumitor unităţi/activităţi ale contribuabililor. inclusiv TVA aferentă. unităţi sanitare. tratamente în staţiuni balneare) în prezent de până la 2% din cheltuielile totale cu salariile 8 Cheltuielile pentru tichete de masă potrivit legii 8 Pierderile cu bunurile perisabile în limitele prevăzute de normele aprobate de guvern 8 Cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar în limitele menţionate la secţiunea Regulile privind deductibilitatea dobânzilor 8 Cheltuielile în numele angajaţilor la schemele de pensii facultative. grădiniţe. în limitele legale (400 euro) 8 Primele de asigurare de sănătate în limitele legale (250 euro). de ex. după caz 8 TVA aplicată bunurilor acordate angajaţilor ca avantaje în natură. a căror prestare nu poate fi justificată prin contracte şi documente scrise 8 Pierderile în valoarea acţiunilor deţinute în alte companii. deces. deducerea din impozitul pe profit datorat a unei sume egale cu cheltuiala de sponsorizare) în cazul în care condiţiile următoare sunt îndeplinite cumulativ: 8 Cheltuielile cu sponsorizarea nu depăşesc 0. cantine.

altele decât instituţii financiare. Cheltuielile cu dobânda înregistrate de instituţiile financiare nu intră sub incidenţa regulilor privind limitarea deductibilităţii dobânzilor. cheltuielile cu dobânzile înregistrate de companii (altele decât instituţii de credit) sunt supuse următoarelor limitări: 8 Gradul de îndatorare a capitalului – cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile. pentru împrumuturile în RON Rata anuală a dobânzii de 7% pentru împrumuturile contractate în valută (rata poate fi actualizată periodic prin hotărâre de Guvern). sunt deductibile în următoarele limite: Rata de referinţă a dobânzii stabilită de Banca Naţională a României pentru ultima lună a trimestrului. Regulile privind deductibilitatea dobânzilor În general. cheltuielile cu combustibilii aferente autovehiculelor sunt în general nedeductibile la calculul impozitului pe profit (cu excepţia anumitor cazuri menţionate expres de lege. instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României. de exemplu pentru vehiculele utilizate pentru servicii de transport cu plata. până când acest fond reprezintă 20% din capitalul social 8 Provizioane pentru creanţe neîncasate. cu respectarea anumitor condiţii 8 Provizioane pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor 8 Provizioane specifice constituite de instituţiile de credit. Amortizarea fiscală Exista trei metode alternative pentru calculul amortizării fiscale. precum şi de la alte persoane juridice care pot acorda credite potrivit legii. - Diferenţa dintre pierderile şi veniturile din diferenţele de curs valutar. nu intră în sfera de aplicare a regulilor privind limitarea deductibilităţii dobânzilor. firme de leasing (pentru operaţiuni de leasing). legate de împrumuturile pe termen lung (mai mult de un an) este considerată o cheltuială cu dobânda şi este supusă limitării gradului de îndatorare a capitalului (a se vedea mai sus). activităţi de închiriere. Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 7 . precum şi pierderile din diferenţe de curs valutar aferente împrumuturilor obţinute de la bănci române (inclusiv filiale ale băncilor străine). cheltuielile cu dobânzile sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit şi pot fi reportate până când sunt integral deductibile în aceleaşi condiţii. dacă gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. potrivit prevederilor legale în materie. În situaţia în care acest grad este mai mare decât limita menţionată mai sus sau este negativ. şi anume: 8 metoda de amortizare liniară 8 metoda de amortizare degresivă 8 metoda de amortizare accelerată (pentru echipamente şi brevete) Aceste metode trebuie aplicate unitar. constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) 8 În perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010. precum şi provizioane specifice constituite de persoane juridice similare 8 Rezervele tehnice constituite de firmele de asigurare şi reasigurare.8 Cheltuielile cu sponsorizarea nu depăşesc 20% din impozitul pe profit datorat Provizioane şi rezerve În baza legislaţiei actuale. următoarele provizioane şi rezerve sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: 8 Contribuţiile la fondul rezervei legale. reparaţii. în general în limita unei cote de 5% din profitul contabil anual înainte de determinarea impozitului pe profit. cu excepţia rezervei de egalizare 8 Provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare. vânzări). 8 Cheltuielile cu dobânzile pentru împrumuturile acordate de companii. servicii de protecţie. potrivit legilor de funcţionare a acestor entităţi. Cheltuielile cu dobânda.

este impozabilă. La data punerii în funcţiune. Echipamentele pentru activităţi de cercetaredezvoltare se pot amortiza şi prin metoda de amortizare accelerată. a plăţii în numerar fără a depăşi 10% din valoarea nominală a titlurilor de participare nou emise În cazurile de mai sus. În acelaşi timp. 8 Amortizarea fiscală se va determina în continuare folosind aceeaşi metodă anterioară transferului. în schimbul titlurilor de participare proprii. şi. Distribuirea de active către acţionari.24 2 . respectiv la cedarea mijloacelor fixe reevaluate. De la 1 mai 2009. Până la data de 30 aprilie 2009.. 8 În cadrul schimbului de titluri de participare (ca mai sus). în timp ce terenurile nu reprezintă active amortizabile. legea prevede conceptul de “durată de viaţă”. în cazul reorganizărilor de activitate se aplică următoarele principii. care este stabilită prin Hotărâre de Guvern. Din punct de vedere fiscal. precum şi alte drepturi similare de proprietate industrială şi comercială. Fondul comercial nu este considerat un activ amortizabil în scopuri fiscale. lichidări. după caz. distribuirea titlurilor de participare nu se tratează ca o plată de dividende.15 3. după cum urmează: Activ Clădiri şi construcţii (ex.Clădirile se pot amortiza numai prin folosirea metodei de amortizare liniară. reevaluările mijloacelor fixe efectuate în conformitate cu reglementările contabile erau luate în considerare în scopuri fiscale (cu excepţia reevaluărilor de mijloace fixe amortizate total realizate după 1 ianuarie 2004). know-how-ul. după caz. 8 Transferul provizioanelor/rezervelor nu se impozitează dacă beneficiarul le preia şi le păstrează la aceeaşi valoare înainte de transfer. fie ca dividende fie ca urmare a lichidării. 2. deoarece rezervele de reevaluare sunt impozabile la calculul impozitului pe profit proporţional cu deducerea amortizării fiscale gradate. alte transferuri Potrivit legilor române. Valoarea fiscală a activelor primite este egală cu valoarea fiscală a acelor active la persoana care contribuie cu activul. mărcile de comerţ şi de fabrică. se amortizează pe perioada de utilizare sau contractuală. valoarea fiscală a titlurilor de Durata de viaţă a fiecărui activ se prezintă sub forma unui interval. instalaţii şi sisteme de protecţie Vehicule Ani 8 . contribuabilul are dreptul de a opta pentru durata de viaţă din cadrul intervalului respectiv. străzi şi împrejmuiri) Echipamente şi maşini Unelte. valoarea fiscală a titlurilor de participare Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 8 .60 2 . Contribuţiile la capitalul unei societăţi în schimbul unor titluri de participare nu sunt transferuri impozabile. se aplică următoarele reguli: 8 Transferul activelor/pasivelor şi schimbul de titluri de participare deţinute la o societate românească cu titluri de participare deţinute la altă societate românească nu sunt impozabile. licenţele. se elimină reevaluarea fiscală a activelor. 8 Valoarea fiscală a activelor/pasivelor pentru beneficiar este egală cu valoarea fiscală a aceloraşi elemente pentru persoana care le-a transferat.9 primite de persoana care contribuie cu activele este egală cu valoarea fiscală a activelor aduse drept contribuţie de către persoana respectivă.8 Reorganizări. exceptând următoarele cazuri: 8 Fuziunea în urma căreia acţionarii la companiile care fuzionează primesc titluri de participare la compania nou formată 8 Divizarea. Brevetele. unde acţionarii beneficiază de o distribuire proporţională a titlurilor de participare în entităţile nou-constituite 8 Achiziţionarea unei societăţi româneşti de către altă societate românească în schimbul titlurilor de participare 8 Achiziţionarea de către o societate românească a cel puţin 50% din titlurile de participare la altă persoană juridică română. 8 În cazul unei divizări.

Termenul de depunere al dosarului este de maximum trei luni şi se poate prelungi o singura dată pentru aceeaşi perioadă. Tipurile de plăţi care intră sub incidenţa impozitului pe veniturile nerezidenţilor în România sunt menţionate în tabelul de mai jos. 2. transfer de active şi schimb de acţiuni) între state membre diferite să fie neutră din punct de vedere fiscal cu respectarea anumitor condiţii.participare primite este egală cu valoarea fiscală a titlurilor de participare transferate. Tipul de plată Redevenţe (a se vedea explicaţiile de mai jos) Dobânzi (a se vedea explicaţiile Cota de impozitare (%) 0/10/16 0/10/16 9 . Declaraţia fiscală anuală finală se va depune până la 15 aprilie a anului următor. metoda cost-plus. Pierderile fiscale înregistrate începând cu anul 2009 pot fi reportate în următorii 7 ani. Băncile şi sucursalele băncilor străine în România au obligaţia de a plăti trimestrial impozitul pe profit anticipat. ceea ce în teorie ar elimina riscul unui calcul negativ al preţurilor de transfer. 2. Nu se permite deducerea pierderilor. Metodele de calcul al preţului pieţei sunt metoda comparării preţurilor. Reportarea pierderilor nu se aplică în Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 cazul companiilor care îşi încetează existenţa în urma divizării sau fuziunii. cu condiţia ca acesta să respecte termenii şi condiţiile acordului pe parcursul perioadei de valabilitate. Potrivit Directivei. contribuabilii care efectuează tranzacţii cu persoane afiliate trebuie să pună la dispoziţia autorităţilor fiscale la cererea acestora dosarul privind preţurile de transfer. 8 Într-o divizare. Prin excepţie. tranzacţiile între persoane afiliate trebuie să se desfăşoare în conformitate cu principiul preţului pieţei (tranzacţiile trebuie să aibă loc la acelaşi preţ ca şi cum ar fi fost efectuate între persoane independente). 3. principii similare se aplică în cazul reorganizărilor internaţionale în urma armonizării Codului fiscal cu Directiva europeană privind fuziunile. în baza rezultatelor fiscale din anul anterior actualizate cu indicele inflaţiei. 2. Alţi plătitori de impozit pe profit vor aplica acest sistem cu începere din anul 2010. valoarea fiscală deţinută înainte de distribuire se alocă între aceste titluri de participare şi titlurile de participare distribuite proporţional cu valoarea de piaţă imediat după distribuirea titlurilor de participare. În conformitate cu legea română.10 Recuperarea pierderilor Pierderile fiscale pot fi reportate pe o perioadă de cinci ani şi nu se actualizează în linie cu indicele de inflaţie. Impozitul pe veniturile nerezidenţilor în România Impozitul pe veniturile realizate de nerezidenţi în România se aplică unor plăţi efectuate de rezidenţii în scopuri fiscale în România către beneficiari nerezidenţi. 2.9 Preţurile de transfer Potrivit legislaţiei fiscale din România. unele categorii de contribuabili au obligaţia de a plăti impozitul pe profit până în ziua de 15 februarie a anului următor. fuziune. reorganizarea activităţilor companiilor la nivel transfrontalier (şi anume. De la 1 ianuarie 2007. divizare. Nu există încă prevederi legale despre consolidarea la calculul impozitului pe profit. Contribuabilul are posibilitatea de a solicita un acord de preţ în avans autorităţilor. Neprezentarea dosarului permite autorităţilor fiscale să impună un anumit nivel al preţurilor de transfer folosind o metodologie simplificată. al cărui conţinut este aprobat prin Ordinul ANAF. metoda preţului de revânzare şi orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).12 Depunerea declaraţiilor fiscale Contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţii de impozit pe profit şi de a achita impozitul pe profit trimestrial până în data de 25 a lunii următoare trimestrului.11 Consolidarea fiscală Legislaţia privind consolidarea companiilor se află într-o fază incipientă şi până în prezent era reglementată numai consolidarea contabilă. Persoanele juridice care îşi încetează existenţa trebuie să depună o declaraţie fiscală finală şi să achite impozitul pe profit până la data depunerii situaţiilor financiare la Registrul Comerţului.

constituite sau achiziţionate după 1 ianuarie 2006. se va aplica un impozit pe veniturile nerezidenţilor în cotă de16%. veniturile din economii plătite către persoane fizice rezidente în Uniunea europeană sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile nerezidenţilor în România cu respectarea anumitor condiţii. rezidente în ţări din afara Comunităţii vor fi scutite de la plata impozitului pe veniturile realizate de nerezidenţi în România. certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire oferite de bănci şi alte instituţii de credit autorizate din România. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite. Potrivit Directivei europene privind plăţile de dobânzi şi redevenţe implementată în Codul fiscal. Următoarele tipuri de venituri nu sunt impozabile: 8 Veniturile obţinute de organismele de plasament colectiv nerezidente (fără personalitate juridică) din transferul titlurilor de valoare deţinute direct sau indirect în persoana juridică română 8 Veniturile realizate de nerezidenţi din transferul instrumentelor derivate 8 Veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţele străine de capital din transferul titlurilor de participare şi a altor titluri de valoare emise de rezidenţi români Următoarele categorii de dobândă obţinută de nerezidenţi sunt exceptate de la plata impozitului pe veniturile nerezidenţilor în România: 8 Veniturile din dobânzi la depozitele la vedere şi conturile curente 8 Dobânda la instrumentele de datorie publică în lei şi în valută şi veniturile din tranzacţionarea obligaţiunilor de Stat emise de autorităţile locale. Veniturile din dobânzi obţinute în România începând de la 1 ianuarie 2009 din depozite la Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 10 . În situaţia în care condiţia privind perioada de deţinere este îndeplinită ulterior. printre altele. dacă instrumentele/titlurile de creanţă sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi dobânda se plăteşte către o persoană care nu este afiliată persoanei care emite instrumentul/titlul de creanţă Potrivit Directivei europene privind economiile.de mai jos) Comisioane Dividende (a se vedea explicaţiile de mai jos) Servicii diverse Venituri din jocuri de noroc 16 0/10/16 16 20 termen şi/sau alte instrumente de economisire de către persoane fizice. constituite sau achiziţionate între 4 iunie 2005 şi 31 decembrie 2005. intră în sfera de aplicare a impozitului pe veniturile nerezidenţilor în România în cotă de 10%. plăţile de dobânzi şi redevenţe efectuate de o persoană juridică rezidentă în UE sau AELS sunt scutite de impozitul pe veniturile nerezidenţilor în România dacă. beneficiarul va avea dreptul la scutire şi poate solicita rambursarea impozitului pe veniturile nerezidenţilor achitat. dacă această cotă este mai favorabilă). Directiva a fost introdusă în Codul fiscal cu o perioadă de tranziţie care va dura până la 31 decembrie 2010 timp în care cota impozitului pe veniturile nerezidenţilor pentru plăţile de dobânzi şi redevenţe va fi de 10%. certificate de depozit şi alte instrumente de economisire oferite de bănci şi alte instituţii de credit autorizate din România. pe piaţa de capital din România şi din străinătate. Pentru veniturile din dobânzi la depozite la termen. cota de 16% se aplică dobânzilor/redevenţelor acordate persoanelor juridice rezidente în Uniunea europeană (sau o cotă aplicabilă în baza convenţiilor de evitare a dublei impuneri. beneficiarul deţine minimum 25% din capitalul social al persoanei juridice române pe o perioadă neîntreruptă de doi ani la data plăţii. Veniturile primite de nerezidenţi din prestarea de servicii de consultanţă şi asistenţă în baza unor În anumite condiţii. în lei şi în valută. precum şi dobânda la instrumentele emise de Banca Naţională a României în scopuri de politică monetară şi veniturile din tranzacţionarea titlurilor de valoare emise de Banca Naţională a României 8 Dobânda la instrumentele/titlurile de creanţă emise de companiile române. Veniturile din dobânzi la depozite la termen. se va aplica o scutire pentru plata dividendelor către companiile înfiinţate în Uniunea europeană şi în ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb („AELS”) (a se vedea secţiunea Dividende).

nu intră în sfera de aplicare a impozitului pe veniturile nerezidenţilor în România dacă rata dobânzii percepută pentru această finanţare este mai mică de 3% pe an. Dacă persoana impozabilă străină nu se înregistrează în scopuri de TVA. Legea română nu prevede aplicarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri în cazul contractelor de tip net-of-tax atunci când plătitorul român de venituri este cel care suportă plata impozitului şi nu beneficiarul. Persoanele cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 35. Impozitul pe veniturile nerezidenţilor se va plăti la bugetul de stat până în data de 25 a lunii următoare celei în care are loc plata. în principiu. 4. O operaţiune este impozabilă dacă se face cu plată. aceasta are obligaţia de a numi un reprezentant fiscal ca persoana obligată la plata taxei. 4. cu care autorităţile statului român sau persoanele juridice române au încheiat acorduri de finanţare. obligaţia de TVA va reveni. beneficiarului român (prin mecanismul de taxare inversă). Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.3 Operaţiuni impozabile Tranzacţiile subiect de TVA se referă la livrarea de bunuri şi prestarea de servicii. România a încheiat circa 80 de convenţii de evitare a dublei impuneri începând din anul 1970.contracte finanţate de organismele internaţionale de finanţare.000 euro trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA.2 Persoanele impozabile Prevederi generale Orice persoană care livrează bunuri sau prestează servicii impozabile în cursul activităţii sale în mod regulat este considerată o persoană impozabilă. comercianţi şi prestatorii de servicii. grupurile fiscale de TVA pot fi formate numai din persoanele impozabile considerate mari contribuabili. În vederea aplicării prevederilor mai favorabile ale unei convenţii. Persoanele care nu s-au înregistrat ca plătitori de TVA trebuie să se înregistreze în termen de 10 zile de la finele lunii în care acest prag a fost atins sau depăşit. care ar putea reduce cotele impozitului pe veniturile nerezidenţilor aplicabile. Reprezentantul de TVA Persoanele impozabile care sunt stabilite pe teritoriul comunitar (dar nu în România) şi care au obligaţia de a plăti TVA în România trebuie să se înregistreze direct sau să numească un reprezentant fiscal în scopuri de TVA în vederea îndeplinirii obligaţiilor de TVA în România. Asociaţia de Dezvoltare Internaţională. Corporaţia Financiară Internaţională. Companiile au obligaţia de a depune o declaraţie anuală privind impozitul pe veniturile nerezidenţilor în România până la data de 28 (29) februarie a anului următor anului fiscal corespunzător. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Europeană de Investiţii. Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 11 . Până în ianuarie 2012. În cazul în care persoana obligata la plata TVA este o persoană impozabilă care nu este stabilită în Comunitate. Scutirea se aplică şi în cazul entităţilor nerezidente care obţin venituri din servicii de consultanţă în baza unor acorduri de finanţare nerambursabilă încheiate între guvernul României şi guverne sau organizaţii din străinătate.1 Regim Sistemul de TVA din România urmează modelul Directivei europene de TVA şi vizează armonizarea completă cu legislaţia comunitară. beneficiarul veniturilor trebuie să prezinte un certificat de rezidenţă fiscală emis de autoritatea fiscală străină. importul de bunuri şi achiziţiile intracomunitare de bunuri. Înregistrarea poate avea loc înainte de efectuarea oricăror operaţiuni impozabile şi/sau scutite cu drept de deducere (prin opţiunea de înregistrare sau prin declararea unei cifre de afaceri estimate mai mare decât pragul de înregistrare la începerea activităţii). 4. Persoanele care nu îndeplinesc acest criteriu privind cifra de afaceri se pot de asemenea înregistra în scopuri de TVA. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) 4. Entităţile care se încadrează sunt Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Termenul “activitate” se referă la toate activităţile desfăşurate în mod independent de producători.

cumpărătorul trebuie să recunoască simultan TVA aferentă. Importul de bunuri Bunurile aduse din afara Comunităţii şi introduse pe teritoriul comunitar în România sunt considerate importuri şi sunt subiect de TVA. etc. 4. se va aplica un mecanism simplificat de TVA. Regula generală prevede că locul prestării este locul unde prestatorul este stabilit sau deţine o bază fixă de unde sunt prestate serviciile. atât ca TVA colectată cât şi ca TVA deductibilă în decontul lunii respective. Reducerea 12 .4 Măsuri de simplificare În cazul unor livrări (de ex. Ca o regulă generală. TVA deductibilă poate fi recuperată în acelaşi decont de TVA în funcţie de dreptul beneficiarului de a deduce TVA. cu condiţia ca atât vânzătorul cât şi cumpărătorul să fie înregistraţi ca plătitori de TVA. cu câteva excepţii (şi anume. există câteva reguli speciale similare celor prevăzute de Directiva europeană de TVA (de ex. Potrivit acestui mecanism. deşeuri şi fier vechi. şi pentru vânzările la distanţă — cu îndeplinirea anumitor condiţii. Prestarea de servicii Prestarea de servicii este impozabilă în România dacă locul prestării este considerat în România. beneficiarii trebuie să recunoască TVA colectată aferenta în decontul lor pentru luna respectivă. anumite achiziţii de bunuri/servicii şi importuri Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 (dacă persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care desfăşoară aceste operaţiuni obţin certificatul de amânare). operaţiunile de închiriere şi leasing a bunurilor mobile.Livrarea de bunuri Livrarea de bunuri înseamnă transferul efectiv al dreptului de a dispune ca un proprietar de bunuri de la o persoană la alta contra plată. Termenul “servicii” se aplică tuturor tranzacţiilor care nu sunt considerate livrări de bunuri. fără a avea vreun efect asupra fluxurilor de numerar (cu condiţia ca acesta să aibă dreptul de a deduce TVA în totalitate)..5 Regimuri speciale de TVA Aceste regimuri de TVA includ: · · operaţiunile triunghiulare simplificare pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie / stocuri puse la dispoziţia clientului Regimul special pentru întreprinderi mici Regimul special pentru agenţiile de turism Regimul special pentru bunurile second-hand Regimul special pentru aurul de investiţii. comisioane. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de către cumpărător sau prestator sau de altă persoană în numele acestora în România din alt stat membru de unde bunurile au fost expediate sau transportate. Cu toate acestea. Conform mecanismului de taxare inversă. livrate la bordul navelor. montate. 4. o livrare de bunuri are locul livrării acolo unde se află bunurile în momentul livrării — cu câteva excepţii pentru bunurile ce urmează a fi transportate. Achiziţiile intracomunitare de bunuri O achiziţie intracomunitară de bunuri înseamnă achiziţia dreptului de a dispune..6 Baza impozabilă TVA se calculează la suma totală primită sau ce urmează a fi primită de furnizor ca plată pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. trenurilor. direct sau printr-un intermediar. cheltuieli cu ambalaje. avioanelor. ca proprietar. materiale lemnoase). transport şi asigurare. servicii conexe bunurilor imobile – locul unde se află bunurile imobile. legea impune aplicarea aşa-numitului mecanism de “taxare inversă” de către beneficiarul român dacă sunt îndeplinite anumite condiţii (care diferă în funcţie de operaţiune). pentru care “locul livrării/prestării” este considerat în România. De regulă. aceasta include taxe. intrarea bunurilor în regim vamal suspensiv). “Taxarea inversă” În cazul achiziţiilor intracomunitare impozabile. cu excepţia mijloacelor de transport şi servicii “necorporale” furnizate persoanelor impozabile din Uniunea europeană sau oricărei persoane din afara Comunităţii — locul unde beneficiarul serviciilor este stabilit sau are un sediu permanent). · · · · 4.

etc.acordată clienţilor nu se include în baza impozabilă. scutire pentru livrări intracomunitare de bunuri în anumite condiţii. inclusiv terenul aferent (trebuie respectate anumite condiţii pentru aplicarea acestei prevederi). 4. soldul de TVA ce poate fi recuperat (definit ca “suma negativă a taxei”) poate fi: · · Reportat în perioada următoare. Beneficiarul trebuie să solicite furnizorului să corecteze factura în mod corespunzător. Deducerea TVA se acordă şi în baza facturilor transmise pe cale electronică ce respectă anumite criterii. transport internaţional. exporturi şi alte livrări/prestări similare. în urma opţiunii exprimate de contribuabil prin decontul de TVA.9 Deducerea TVA deductibilă Regula generală Efectuarea de operaţiuni impozabile permite compensarea taxei colectate cu taxa deductibilă. caz în care se poate recupera TVA deductibilă. cum ar fi vânzarea de medicamente. Rambursat de autorităţile fiscale. 4. cărţi. cazarea în unităţi hoteliere. Următoarele tranzacţii sunt scutite de la plata TVA cu drept de deducere: 8 Livrarea de bunuri plasate în regim de antrepozit vamal 8 Bunurile introduse în zone libere 8 Bunurile plasate în regim de perfecţionare activă. cinematograf. etc. leasing-ul şi închirierea bunurilor imobile cu anumite excepţii) 8 Scutire pentru importuri şi achiziţii intracomunitare de bunuri ale căror livrări locale sunt scutite. etc. cu excepţia operaţiunilor scutite de TVA cu drept de deducere. precum şi achiziţiei de combustibil pentru vehiculele deţinute sau folosite de contribuabili este în general nedeductibilă.8 Operaţiuni scutite Livrările/prestările care intră în sfera TVA sunt clasificate ca operaţiuni impozabile şi operaţiuni scutite. Din data de 1 mai 2009. securitate şi pază. Codul fiscal prevede reguli specifice în legătură cu bunurile care beneficiază de regimurile vamale speciale. Regula se aplică până la 31 decembrie 2010. etc. În cazul operaţiunilor fără drept de deducere pentru care furnizorul a perceput TVA în mod eronat.). servicii financiar-bancare. Companiile care desfăşoară şi operaţiuni impozabile şi acţiuni scutite au în general dreptul de a recupera TVA deductibilă în sistem pro-rata. servicii de asistenţă medicală.) 8 Livrări/prestări scutite fără drept de deducere (ex. pentru transportul de persoane. Leasingul financiar al acestor vehicule permite în general deducerea TVA pentru ratele de leasing. servicii de învăţământ. beneficiarul nu va putea aplica deducerea pentru taxa respectivă. cu excepţia clădirilor noi. Operaţiunile scutite sunt grupate după cum urmează: 8 Livrări/prestări scutite cu drept de deducere (ex. inclusiv servicii de taxi. TVA aferentă achiziţiilor vehiculelor rutiere cu motor. etc. precum şi scutiri specifice legate de traficul internaţional de bunuri.7 Cotele de TVA Următoarele cote de TVA se aplică în România: · cota standard de 19% se aplică asupra livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care nu beneficiază de scutirea de la plata TVA sau de cota redusă cota redusă de 9% se aplică asupra livrărilor/prestărilor anumitor bunuri/servicii menţionate expres în Codul fiscal. TVA deductibilă ce nu a fost recuperată constituie în general un cost. Operaţiunile scutite nu permit recuperarea taxei deductibile. cu câteva excepţii (vehiculele utilizate în scopuri comerciale/revânzare. cele folosite pentru prestarea de servicii cu plată. pentru intervenţii. Opţiunea poate fi exercitată numai pentru suma negativă de · · 4. livrări Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 13 . de bunuri imobile. cota redusă de 5% se aplică asupra livrărilor de locuinţe sociale.. bilete de intrare la muzeu.. Rambursarea TVA În cazul în care TVA deductibilă depăşeşte TVA colectată.

deconturile de TVA trebuie depuse la autorităţile fiscale trimestrial. Contribuabilii trebuie să depună şi o declaraţie în legătură cu toate livrările/achiziţiile de bunuri/servicii care au loc în România către/de la alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România. Declaraţia se va depune semestrial până în data de 25 a lunii următoare sfârşitului semestrului. dar nu mai puţin de trei luni. suma solicitată la rambursare nu poate fi mai mică de 25 RON. potrivit legilor ţării unde este stabilită. Decontul de TVA se va depune şi taxa se va achita până în data de 25 a lunii următoare. Trimestrial. Persoanele impozabile stabilite pe teritoriul sau în afara Comunităţii pot solicita rambursarea TVA în cazul în care cererea face referire la o perioadă: 8 Mai mică decât anul calendaristic. 8 Egală cu anul calendaristic sau perioada rămasă dintr-un an calendaristic. 2913/92 privind Codul vamal comunitar şi Regulamentul Comisiei (CEE) Nr.000 RON/300. În cazul contribuabililor cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 100. sunt acceptate de autorităţile române dacă îndeplinesc criteriile prevăzute de Codul fiscal din România cu privire la forma şi conţinutul facturilor. valoarea totală a achiziţiilor intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA şi operaţiunile triunghiulare. în format electronic sau de hârtie. o persoană impozabilă stabilită în România are acelaşi drept în ţara respectivă. menţionând baza impozabilă şi taxa datorată.000 RON. Persoana impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul Comunităţii şi care nu este înregistrată şi nici nu are obligaţia de a se înregistra în scopuri de TVA în România poate solicita rambursarea taxei achitate dacă.1 Tariful vamal comun Taxele vamale specifice datorate la punerea în circulaţie a bunurilor se stabilesc în baza Tarifului vamal comun (adoptat pentru fiecare an de Comisie) şi măsurile tarifare preferenţiale aferente. Declaraţia va conţine următoarele informaţii: valoarea totală a livrărilor intracomunitare scutite de TVA.11 Obligaţiile declarative şi de plată Contribuabilii trebuie să depună deconturi de TVA la autorităţile fiscale şi să plătească TVA lunar. cu excepţia cazului în care a fost emisă deja o factură. statutul de agent economic autorizat poate fi acordat la cerere cu respectarea anumitor criterii.000 euro. Persoanele impozabile care livrează bunuri sau prestează servicii ar trebui să emită în general facturi până în data de 15 a lunii următoare celei în care a avut loc faptul generator. 4. Companiile înregistrate în scopuri de TVA în România.TVA care depăşeşte valoarea de 5. se va depune declaraţia recapitulativă de TVA la autorităţile fiscale. 5. 5. suma solicitată la rambursare nu poate fi mai mică de 200 RON. orice document care în mod expres şi fără ambiguităţi modifică sau face referire la factura iniţială va fi considerat ca o factură. În plus. Persoana impozabilă stabilită în Comunitate care nu este înregistrată şi nici nu are obligaţia de a se înregistra în scopuri de TVA în România poate solicita rambursarea taxei plătite în România.000 RON au obligaţia de a depune declaraţia INTRASTAT lunar. 4. Tarifele vamale europene sunt cuprinse şi într-o bază electronică (TARIC) formată din: 8 Nomenclatura combinată a mărfurilor 8 Cotele şi alte taxe ce se aplică în mod normal mărfurilor din nomenclatura combinată în legătură cu taxele vamale şi drepturile de import prevăzute de politica agricolă comună sau de reglementări specifice aplicabile bunurilor rezultate din transformarea produselor agricole Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 14 . care au livrări de bunuri către/intrări de bunuri din alte state membre care depăşesc valoarea anuală de 900.10 Facturarea Documentele sau mesajele. De la 1 ianuarie 2008. Acest statut conferă deţinătorului anumite facilităţi administrative. Legislaţia vamală comunitară Regulamentul Consiliului (CEE) Nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Codului vamal comunitar se aplică direct în România de la data aderării (1 ianuarie 2007).

Antrepozitarea vamală reprezintă orice loc aprobat de autoritatea vamală şi aflat sub supravegherea acesteia. redevenţe şi licenţe). Regimurile vamale speciale care suspendă plata drepturilor de import trebuie în general autorizate de autorităţile vamale.2 Stabilirea valorii în vamă a bunurilor În cazul în care bunurile ce urmează a fi importate în România după data aderării vor face obiectul unei vânzări. bunurile pot fi plasate în unul din următoarele regimuri vamale: 8 Punerea în liberă circulaţie Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 8 Tranzit 8 Antrepozitare vamală 8 Perfecţionare activă 8 Transformare sub control vamal 8 Admitere temporară 8 Perfecţionare pasivă 8 Export 8 Antrepozit liber 8 Zonă liberă Punerea în liberă circulaţie conferă mărfurilor din afara Comunităţii statutul vamal de mărfuri comunitare. unde mărfurile pot fi depozitate în condiţiile prevăzute de lege. TVA. informaţiile obligatorii în materie de origine şi informaţiile tarifare obligatorii. comisioane. bunurile pot circula liber în interiorul Uniunii europene din punct de vedere vamal. prin urmare. Regimul de tranzit permite transportul mărfurilor din afara Comunităţii de la un punct la altul pe teritoriul vamal comunitar.8 Măsurile tarifare preferenţiale din acordurile încheiate de Uniunea europeană cu unele ţări sau grupuri de ţări şi care prevăd acordarea unui tratament preferenţial 8 Măsurile tarifare preferenţiale adoptate unilateral de Uniunea europeană cu privire la anumite ţări. valoarea în vamă se va baza de regulă pe preţul de vânzare majorat cu alte costuri înregistrate pentru achiziţia bunurilor (ex. etc. care. de măsurile legate de exportul mărfurilor 15 . pe baza plasării lor într-un antrepozit vamal. Costurile cu (i) transportul şi asigurarea bunurilor importate. de exemplu accize.. în temeiul prevederilor legale europene ce reglementează domenii specifice. 5. etc. modificarea declaraţiilor vamale. 5. drepturi şi contribuţii pot fi solicitate în momentul importului în plus faţă de taxele vamale. transport. fără ca bunurile respective să fie subiect de drepturi de import şi alte taxe sau al măsurilor de politică comercială pe o anumită perioadă de timp. fără ca ele să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială 8 Mărfurilor comunitare. ceea ce înseamnă că taxele vamale şi alte drepturi au fost plătite şi. beneficiază. evaluarea în vamă.3 Regimurile vamale Potrivit reglementărilor vamale europene. dar nu sunt incluse în preţul efectiv plătit sau datorat pentru bunurile respective. grupuri de ţări sau teritorii 8 Măsuri autonome de suspendare ce acordă o reducere sau scutire de la plata drepturilor de import aplicabile unor bunuri 8 Alte măsuri tarifare prevăzute de alte acte normative europene Taxele vamale reprezintă un procent din valoarea în vamă a bunurilor. Codul vamal comunitar şi Regulamentul de aplicare cuprind reguli şi dispoziţii noi în legătură cu statutul bunurilor. sistemul de administrare a ratelor. asigurări. Unele mărfuri comunitare destinate exportului ar putea fi de asemenea plasate în regim de tranzit. Alte taxe. şi (ii) cheltuielile de încărcare şi manipulare conexe transportului bunurilor importate la locul intrării pe teritoriul vamal al Comunităţii se vor adăuga la preţul efectiv plătit sau datorat de importator la data declarării valorii în vamă a bunurilor în măsura în care sunt înregistrate de cumpărător. Regimul de antrepozitare vamală permite depozitarea într-un antrepozit vamal a: 8 Mărfurilor din afara Comunităţii.

iar produsele rezultate din aceste operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu exonerare totală sau parţială de drepturi de import.Regimul de perfecţionare activă se aplică mărfurilor din afara Comunităţii destinate reexportului în afara teritoriului Comunităţii sub forma produselor compensatoare. Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul vamal comunitar. sau în total 2 litri de băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică nu mai mare de 22% în volum. bunurile moştenite şi bunurile din gospodărie folosite pentru mobilarea unei reşedinţe secundare în România. că nu se află pe teritoriul vamal comunitar. bunurile introduse în România la căsătorie. fără să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială. 250 de grame tutun de fumat. precum şi bunurile expediate de persoane fizice prin intermediul coletelor şi serviciilor poştale. separate de restul acestuia în care mărfurile din afara Comunităţii sunt considerate. Regimul de export permite scoaterea mărfurilor comunitare în afara teritoriului vamal al Comunităţii şi atrage îndeplinirea formalităţilor vamale prevăzute pentru export. 100 de ţigări (ţigările sunt ţigări de foi cu greutatea maximă de 3 grame fiecare). o o o Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 16 . atât timp cât nu sunt puse în liberă circulaţie. 50 de ţigări de foi. Regimul de perfecţionare pasivă permite ca mărfurile comunitare să fie exportate temporar de pe teritoriul vamal comunitar pentru a fi supuse unor operaţiuni de perfecţionare. în ceea ce priveşte aplicarea drepturilor de import şi a măsurilor de politică comercială la import. Acest regim se aplică şi în cazul bunurilor puse în liberă circulaţie cu rambursarea sau remiterea drepturilor de import aferente unor asemenea mărfuri. nici plasate sub un alt regim vamal. La 1 decembrie 2008 au intrat în vigoare reguli noi privitoare la importurile scutite de la plata TVA şi a accizelor pentru bunurile din bagajul personal al călătorilor introduse în Uniunea europeană fără scopuri comerciale.4 Regimuri vamale pentru persoane fizice Reglementările vamale prevăd tratamentul vamal specific pentru obiectele personale ale persoanelor fizice care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în România. o o Fiecare sumă reprezintă 100% din deducerea totală pentru produsele din tutun şi orice alăturare a acestor produse nu trebuie să depăşească 100%. cu exonerarea totală sau parţială de drepturi de import şi fără a fi supuse măsurilor de politică comercială. 8 Alcool şi băuturi alcoolice: o în total 1 litru de alcool şi băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică mai mare de 22% în volum sau alcool etilic nedenaturat având 80% în volum sau mai mult. a mărfurilor din afara Comunităţii destinate reexportului. nici utilizate sau consumate în alte condiţii decât cele prevăzute de reglementările vamale. dacă sunt exportate în afara teritoriului vamal al Comunităţii sub formă de produse compensatoare. taxei pe valoarea adăugată şi accizelor se poate acorda până la valoarea totală de 430 euro pentru fiecare călător folosind mijloace de transport aeriene sau maritime şi de până la valoarea totală de 300 euro pentru fiecare călător folosind alte mijloace de transport. şi 16 litri de bere. şi permite punerea în liberă circulaţie a mărfurilor rezultate din operaţiunile de transformare cu plata drepturilor de import datorate pentru ele. 5. Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile din afara Comunităţii să fie utilizate pe teritoriul vamal al Comunităţii pentru a fi supuse unor operaţiuni care le modifică natura sau starea. Scutirea de la plata taxelor vamale. fără aplicarea drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială. scutirea se acordă cu respectarea limitelor menţionate în continuare: 8 Produse din tutun: o o 40 de ţigarete. în total 4 litri de vinuri liniştite. fără să fi suferit vreo modificare în afara deprecierii normale datorate utilizării lor. În cazul unor bunuri. inclusiv aplicarea măsurilor de politică comercială. Zonele libere şi antrepozitele libere sunt părţi din teritoriul vamal comunitar sau incinte situate pe acest teritoriu.

produse intermediare. oraş sau sat şi în funcţie de folosinţa dată terenului. impozitul datorat de persoanele juridice poate varia între 5% şi 10% aplicat la valoarea contabilă a clădirii. arme Energie electrică 0. bere. În Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 7. Impozitul se achită anual.31 euro/1. În cazul bunurilor importate.84 euro/MWh Contribuabilii au de regulă obligaţia de a depune declaraţii fiscale lunare şi de a plăti accizele pentru produsele accizabile din producţia internă până în data de 25 a lunii următoare.1 Regimul de antrepozitare fiscală Regimul de antrepozitare fiscală permite producţia. până la 31 martie şi 30 septembrie. 7. parfumuri.1 Impozitul pe clădiri Impozitul pe clădiri este datorat de persoanele care au în proprietate clădiri situate în România.42 euro sau 0. impozitul se stabileşte ca sumă fixă pe hectar. în două tranşe egale până la data de 31 martie şi 30 septembrie. alcool etilic. Accize Accizele sunt taxe de consum care se datorează pentru anumite categorii de bunuri inclusiv băuturi alcoolice. alte băuturi fermentate. 6. Taxe locale În România taxele locale sunt reglementate de Codul fiscal.Scutirea de la plate taxei prevăzute mai sus pentru tutun şi băuturi alcoolice nu se aplică în cazul călătorilor sub 17 ani. transformarea şi/sau depozitarea produselor subiect de accize armonizate (ex.1% pentru persoanele fizice şi se încadrează între 0. regimul de antrepozitare fiscală nu poate fi utilizat pentru vânzarea cu amănuntul a acestor produse. produse din tutun. 6. Cota de impozitare este de 0.800 euro pe tona Combustibil 336 euro . Codul fiscal permite producţia (şi depozitarea) energiei electrice şi gazelor naturale în afara antrepozitelor fiscale. şi care se datorează de către persoanele fizice şi juridice din România.547 euro pe tona Confecţii din blană. Impozitul se aplică la valoarea clădirii (valorile minime stabilite sunt prevăzute) pentru persoanele fizice şi la valoarea contabilă a clădirii pentru persoanele juridice. cu condiţia ca acestea să respecte legislaţia privind ajutorul de stat. Aceste taxe locale includ: 7. Impozitul se plăteşte anual. se achită la data întocmirii declaraţiei de import în vamă. indiferent de reşedinţă. produse din tutun.25% şi 1. energie electrică şi alte produse. Accizele aplicabile categoriilor principale de bunuri sunt prezentate în euro în tabelul de mai jos: Categoria produsului Produse alcoolice Ţigarete Cotele de accize valabile în 2009 Până la 750 euro per hl 27.. În cazul clădirilor care nu au fost reevaluate în ultimii trei ani faţă de anul în chestiune. 7.3 Impozitul pe mijloacele de transport Impozitul pe mijloacele de transport este datorat de proprietarii de mijloace de transport 17 . cu câteva excepţii. accizele aferente. produse de parfumerie. vinuri.2 Impozitul pe terenuri Impozitul pe terenuri se datorează de către proprietarii terenurilor respective. Consiliile locale pot acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri persoanelor juridice cu începere de la 2008. Legea prevede un sistem special de supraveghere şi control pentru producţia şi distribuţia băuturilor alcoolice şi a unor uleiuri minerale. Taxa se plăteşte la importul şi vânzarea bunurilor produse local pe piaţa internă şi se stabileşte ca o suma fixă în euro pe unitate (“accize speciale”) sau ca procent din baza impozabilă specificată. În general. uleiuri minerale) fără plata accizelor aferente. 10-100% bijuterii. după caz. Taxele locale reprezintă o categorie distinctă de taxe stabilite de administraţiile locale. general. în funcţie de amplasarea terenului în cadrul unei anumite zone.000 ţigarete + 25% din preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat Cafea 306 euro – 1.5% pentru persoanele juridice. în două tranşe egale. benzină. Se poate beneficia de o procedură specifică de rambursare a accizelor armonizate în urma analizei riscurilor fiscale pentru livrarea anumitor produse accizabile. produse de cristal.

7. c) este prezentă în România timp de o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc 183 de Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 18 .1 Rezidenţa O persoană fizică este considerată rezidentă fiscal în România dacă îndeplineşte cel puţin una din următoarele condiţii: a) este domiciliată în România b) centrul intereselor vitale se află în România. până în data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul. Există două tipuri de taxe de timbru: 8 Taxele judiciare de timbru 8 Taxele extrajudiciare de timbru Taxele judiciare de timbru se percep pentru cererile şi reclamaţiile depuse la tribunal sau la Ministerul de Justiţie. 8.5 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate Această taxă se datorează până în data de 10 a fiecărei luni pe durata de executare a contractului de către prestatorii de servicii de publicitate şi reclamă în România. în funcţie de valoarea reclamaţiei. 9. emiterea de certificate şi autorizaţii şi tranzacţii pe bază de documente care necesită autentificare. 7. pe când cele necuantificabile se taxează cu sume fixe. Reclamaţiile cuantificabile se taxează conform mecanismului de taxă regresivă. pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală. Taxa se va plăti în patru tranşe egale până la 15 martie. Impozitul se calculează în funcţie de capacitatea motorului ca sumă fixă pe 200 cm3. Taxele judiciare de timbru se pot percepe şi în cazul transferului proprietăţii imobiliare în anumite condiţii. 7.5% şi 5% aplicată la tariful de cazare. etc.4 Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţie Taxa se calculează ca procent din valoarea construcţiei şi se plăteşte în momentul obţinerii autorizaţiei de construcţie. Impozitarea persoanelor fizice Cetăţenii români cu domiciliul în România sunt consideraţi rezidenţi în România din punct de vedere fiscal şi sunt impozitaţi în România asupra veniturilor globale. cu excepţia serviciilor de publicitate şi reclamă prin mijloace audio.7 Impozitul pe spectacole Impozitul pe spectacole este datorat de persoanele fizice şi juridice pentru manifestări publice la o cotă cuprinsă între 2% şi 5% din venituri sau sub forma unei sume fixe în funcţie de suprafaţa incintei unde are loc manifestarea respectivă. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar.6 Taxa pe staţiune Taxa este datorată de persoanele fizice peste 18 ani pentru şederea în staţiune şi este inclusă în tariful de cazare. 7. în funcţie de afişajul folosit în scopuri de reclamă şi publicitate. 7.8 Alte taxe locale Consiliile locale pot impune taxe zilnice pentru folosirea temporară a spaţiilor publice şi pentru intrarea la muzee. Taxa de timbru Taxa de timbru se datorează pentru problemele de ordin judiciar. Impozitul se plăteşte anual. 9. Cota taxei este stabilita de consiliile locale şi este cuprinsă între 1% şi 3% aplicându-se la valoarea serviciilor de publicitate şi reclamă. video şi hârtie. Cota taxei este stabilită de consiliile locale şi este cuprinsă între 0. certificate de înmatriculare a vehiculelor. până la 31 martie şi 30 septembrie. 15 iunie. care trebuie înmatriculate în România.terestre/maritime. precum şi taxe pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător. în două tranşe egale. Persoanele fizice române şi străine care nu au domiciliul în România pot fi subiect de impunere în România asupra veniturilor globale în anumite condiţii. case memoriale sau monumente istorice de arhitectură şi arheologice. Taxele extrajudiciare de timbru se percep la emiterea unor documente cum ar fi cărţi de identitate. 15 septembrie şi 15 noiembrie. Persoanele care utilizează structuri de afişaj publicitar în aer liber au obligaţia de a plăti taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate ca un procent fix pe metru pătrat.

care fie: desfăşoară activităţi independente prin intermediul unui sediu permanent în România. aceasta va fi supusă impozitării asupra veniturilor globale începând cu al patrulea an. şi alţi rezidenţi decât persoanele fizice române domiciliate în România – numai pentru veniturile obţinute în România 8 Nerezidenţi. atât din România cât şi din străinătate. după caz 8 Cotizaţiile sindicale lunare 8 Contribuţiile la schemele obligatorii de pensii (până la 400 euro pe an) 9. persoana respectivă va fi supusă impozitului pe venit în România numai pentru veniturile obţinute în România. 9. persoane fizice române domiciliate în România pentru veniturile din orice sursă. fie desfăşoară activităţi dependente în România. jocuri de noroc şi transferul de bunuri imobile din patrimoniul personal. indemnizaţiile plătite directorilor şi administratorilor societăţilor comerciale private. plăţi pentru incapacitate temporară de lucru. menţionată în secţiunea Rezidenţa. 9. membrilor din consiliul de administraţie şi Adunarea Generală a Acţionarilor. Remuneraţia impozabilă include şi sumele primite de zilieri sau lucrători temporari. Persoanele fizice care sunt rezidente fiscal în ţări care nu au încheiat o convenţie de dublă impunere cu România sunt impozitate în România din prima zi de prezenţă în România. timp de o perioadă de trei ani consecutiv. baza impozabilă se determină deducând din veniturile brute: 8 Contribuţiile obligatorii la asigurările sociale 8 Deducerile personale permise. membrilor din comitetul de direcţie şi membrilor din comisia de cenzori. prime. În cazul veniturilor salariale.2 Contribuabilii Contribuabilii care plătesc impozit pe venit se împart în două categorii: 8 rezidenţi.3 Categoriile de venituri supuse impozitării Cota unică a impozitului pe venit de 16% se aplică următoarelor categorii de venituri: 8 Venituri din activităţi independente 8 Venituri salariale Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 19 .4 Venituri salariale Remuneraţia impozabilă include salarii. Până la încheierea perioadei de trei ani. pentru veniturile nete din aceste activităţi. pentru veniturile nete atribuibile sediului permanent. Persoanele fizice care sunt rezidente fiscal în ţări care au semnat convenţii de dublă impunere cu România pot beneficia de o cotă redusă a impozitului sau de scutire în baza termenilor convenţiilor respective. recompense. fie realizează alte tipuri de venituri 8 Venituri din închiriere 8 Venituri din pensii 8 Premii 8 Venituri agricole 8 Alte venituri Codul fiscal prevede cote speciale de impozitare în cazul veniturilor obţinute din investiţii. concedii plătite şi orice alte venituri primite de o persoană fizică în baza unui contract de muncă. avantaje în bani sau în natură.5 Venituri din activităţi independente Veniturile din activităţi independente includ: 8 Venituri din activităţi comerciale/profesii libere 8 Venituri din drepturi de proprietate intelectuală Venituri din activităţi comerciale/profesii libere Venitul net impozabil din activităţi comerciale/profesii libere se calculează drept venituri brute minus cheltuielile deductibile specificate care ar putea face obiectul unor - - Dacă o persoană fizică nerezidentă îndeplineşte a doua sau a treia condiţie.zile pe parcursul oricărei perioade de 12 luni care se încheie în anul calendaristic respectiv d) este un cetăţean român care lucrează în străinătate ca angajat al statului român 9.

sunt în sarcina proprietarului. Cota de impozitare aplicabilă dividendelor distribuite persoanelor fizice rezidente este de 16% şi se calculează. să reţină şi să plătească anticipat impozitul pe venit până în data de 25 a lunii următoare. 9. Persoanele care desfăşoară profesii libere au obligaţia de a efectua plăţi în avans trimestriale. Orice sumă plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate de un acţionar este considerată un dividend pentru valoarea acestor bunuri sau servicii care depăşeşte valoarea de piaţă. Impozitul asupra veniturilor din închiriere se calculează prin aplicarea cotei de 16% la baza impozabilă. Alternativ. Separat. precum şi orice alte operaţiuni similare 8 Venituri din lichidare Venituri din dividende Dividendele sunt definite drept acordarea de avantaje în bani sau în natură de către o persoană juridică acţionarilor sau asociaţilor ca urmare a deţinerii de titluri de participare (cu câteva excepţii). reţine şi achita impozitul pe venit anticipat au şi obligaţia de a depune o declaraţie pentru fiecare persoană fizică până în data de 30 iunie pentru anul precedent. reţine şi plăti un impozit pe venit anticipat în cotă de 10% până în data de 25 a lunii următoare.7 Venituri din închiriere Veniturile brute din închiriere cuprind sume în bani sau în natură prevăzute în contractele de închiriere şi aferente anului fiscal (indiferent de momentul încasării efective). veniturile obţinute de anumite categorii de persoane ce desfăşoară profesii libere care nu au angajaţi sunt subiect de impozit pe venit în baza cotelor stabilite anual de Ministerul Economiei şi Finanţelor.6 Venituri din alte activităţi independente Veniturile din următoarele surse se supun de asemenea unui impozit pe venit anticipat în cotă de 10%: 8 Veniturile din vânzarea de bunuri în regim de consignaţie 8 Veniturile din contracte de agent. până în data de 15 a ultimei luni a trimestrului. Persoanele fizice autorizate ca persoane ce desfăşoară profesii libere au obligaţia de a ţine contabilitatea în partidă simplă. Baza impozabilă se stabileşte deducând o cotă a cheltuielilor de 25% din venitul brut. Veniturile realizate din efectuarea tuturor tipurilor de activităţi independente fac obiectul unei regularizări anuale. comision sau mandat comercial 8 Veniturile din convenţii civile potrivit Codului Civil 8 Veniturile din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică. potrivit legii. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală Veniturile nete din drepturi de proprietate intelectuală se obţin deducând din veniturile brute: 8 Cheltuielile deductibile reprezentând 40% din veniturile brute 8 Contribuţiile obligatorii la asigurările sociale Plătitorii drepturilor de proprietate intelectuală au obligaţia de a calcula. Numai plătitorii de venituri din salarii sunt exoneraţi de această obligaţie. minus pierderile fiscale reportate (după caz) timp de cinci ani consecutiv. 9. precum şi o serie de cheltuieli suportate de chiriaş şi care. plătitorii de venituri care au obligaţia de a calcula. judiciară şi extrajudiciară Plătitorii acestor venituri trebuie să calculeze. 9. Prin excepţie. Impozitul se va plăti până în 20 Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 . pe bază de contract. contribuabilii pot opta pentru determinarea veniturilor nete din închiriere în baza contabilităţii în partidă simplă. reţine şi achită de către plătitorul dividendelor.8 Veniturile din investiţii Veniturile din investiţii includ: 8 Veniturile din dividende 8 Veniturile din dobânzi 8 Câştigurile din transferul titlurilor de valoare 8 Veniturile din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen.limitări. care se realizează prin aplicarea cotei de 16% la venitul impozabil anual.

se impozitează la cota de 16%. Impozitul pe veniturile nerezidenţilor în România pentru persoane fizice nerezidente este fie în cotă de 16% fie o cotă mai favorabilă.. precum şi orice alte operaţiuni similare Câştigurile din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. reţine şi plăteşte de către plătitorul dobânzii până în data de 25 a lunii următoare celei în care are loc plata dobânzii. este de 16% sau o cotă mai favorabilă în cazul în care se aplică o convenţie de evitare a dublei impuneri. în situaţia în care se aplică o convenţie de evitare a dublei impuneri. pe bază de contract. câştigul de capital este diferenţa pozitivă între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Câştigul de capital la vânzarea acţiunilor obţinut în urma existenţei unui stock option plan se defineşte ca diferenţa între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial. potrivit legislaţiei române. veniturile din acţiunile companiilor cotate la bursă sunt neimpozabile la calculul impozitului pe venit. În cazul răscumpărării titlurilor de investiţii deţinute în fonduri de investiţii deschise. În cazul transferului de acţiuni într-o societate cu răspundere limitată. Veniturile lunare din pensii de până la 1. În cazul dividendelor care au fost distribuite. Impozitul pe dividende este final (veniturile nu se regularizează). Impozitul pe veniturile din dobânzi este final. o bancă). Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. De la 1 ianuarie 2007. câştigul net de capital din vânzarea de acţiuni în companiile şi fondurile de investiţii deschise sunt impozitate cu 16% asupra câştigurilor realizate din vânzarea de acţiuni în termen de 365 de zile de la cumpărare şi 1% impozit pentru acţiunile deţinute pe o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv. respectiv câştigurile nu se regularizează la finele anului. dar nu au fost achitate până la finele anului. impozitul se datorează până în data de 25 a lunii următoare. Veniturile din pensii includ orice sumă de la schemele de pensii facultative şi de la cele finanţate de la bugetul de stat. Ulterior. precum şi din operaţiuni similare.000 RON nu sunt Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 21 . Această prevedere nu se va aplica în cazul pierderilor înregistrate în anul 2009.10 Venituri din pensii Veniturile din pensii se referă la orice sumă primită cu titlu de pensie de la fondurile create din contribuţiile sociale obligatorii către un sistem de asigurări sociale. cu modificări şi completări ulterioare Cota de impozitare aplicabilă veniturilor din dobânzi este de 16% şi se calculează. la încheierea operaţiunii.data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc plata dividendelor. câştigul de capital reprezintă diferenţa între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare al acestor acţiuni. Câştigurile din transferul titlurilor de valoare Câştigul de capital reprezintă diferenţa pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare aplicabil unor categorii diverse de valori mobiliare. Câştigurile din transferul de acţiuni şi titluri de participare în companiile închise se impozitează cu o cotă de 16%. 9. Cota impozitului pe veniturile nerezidenţilor aplicată veniturilor din dobânzi realizate de persoane fizice nerezidente. Venituri din dobânzi Venitul impozabil din dobânzi reprezintă orice venit sub forma dobânzilor altele decât: 8 Dobânda la conturile curente/depozitele la vedere 8 Dobânda la depozitele la termen şi instrumentele de economisire 8 Dobânda aferentă instrumentelor de creanţă şi obligaţiunilor municipale 8 Dobânda la depozitele constituite în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit. minus costurile de transfer aferente). În perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009. Impozitul este calculat şi reţinut de intermediarul acestor operaţiuni (ex. Pierderile din transferul de acţiuni înregistrate începând din 2010 pot fi reportate în anul următor. Impozitul este final. după caz. impozitul se datorează până la 31 decembrie din anul respectiv. A fost introdus conceptul de “câştig net de capital” reprezentând diferenţa între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul unui an (diferenţe pozitive sau negative între preţul de vânzare şi cel de cumpărare. minus costurile aferente.

000 RON inclusiv Pentru o valoare de vânzare mai mare de 200. iar obligaţia de calcul şi reţinere revine plătitorului acestor venituri. cumpărate şi vândute după încheierea unei perioade de trei ani: − − 2% din sumă.000 RON 8 Pentru clădiri şi terenul aferent. impozitul fiind final. Impozitul se datorează până în data de 25 a lunii următoare.000 RON. şi aprobate de direcţiile teritoriale generale ale finanţelor publice. 8 Veniturile primite de pensionari care sunt foşti angajaţi potrivit contractelor de muncă încheiate cu foştii angajatori sau în baza unor acte normative speciale. 9.14 Venituri din alte surse Veniturile din alte surse includ printre altele: 8 Primele de asigurare suportate de o persoană care desfăşoară profesii libere sau de orice altă entitate în numele persoanei care nu este un angajat al persoanei care desfăşoară profesii libere sau al entităţii în cauză. Veniturile obţinute din vânzarea produselor agricole recoltate în anumite condiţii beneficiază de o cotă redusă de impozitare de 2%. dacă aceasta valoare este în limita a 200. impozitul datorat este de 4. reţinere şi plată revine plătitorului veniturilor.000 RON inclusiv − Pentru o valoare de vânzare mai mare de 200. deducerile lunare sunt cuprinse 22 Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 . dacă suma este de până la 200. Impozitul calculat pentru pensii se reţine la data plăţii efective a pensiilor şi se remite la bugetul de stat până în data de 25 a lunii următoare.000 RON. au dreptul la deduceri personale. Impozitul asupra jocurilor de noroc este de asemenea final şi se determină prin aplicarea unei cote de 20% din veniturile nete. impozitul datorat este de 6. precum şi persoanele străine care îndeplinesc criteriile de rezidenţă de trei ani consecutiv.000 RON 9. 9. cumpărate şi vândute în termen de trei ani inclusiv: − 3% din valoarea vânzării.000 RON. fără a depăşi 10. Impozitul este final.11 Venituri din activităţi agricole Venitul impozabil din activităţi agricole se determină asupra cotelor de venituri emise de direcţiile teritoriale specializate ale Ministerului Agriculturii.15 Deduceri personale Persoanele fizice române domiciliate în România. 9. contribuabilii care realizează venituri din activităţi agricole pot opta pentru stabilirea veniturilor potrivit contabilităţii în partidă simplă.000 RON plus 1% din suma care depăşeşte valoarea de 200. prin reţinere la sursă. servicii sau alte drepturi. Alternativ. precum şi pentru terenuri fără construcţii. Veniturile sunt impozabile la beneficiar cu 16%.000 RON plus 2% din suma care depăşeşte valoarea de 200. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului impozabil.12 Venituri din premii şi jocuri de noroc Impozitarea premiilor are loc la cota de 16% asupra veniturilor nete reprezentând soldul între veniturile brute realizate şi suma netă (în prezent 600 RON). sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri. 9.000 RON.13 Impozitarea tranzacţiilor imobiliare Impozitul pe transferul proprietăţilor imobiliare ce trebuie plătit de un contribuabil în momentul transferului dreptului de proprietate sau a diviziunilor acestora se calculează după cum urmează: 8 Pentru clădiri şi terenul aferent. care variază în funcţie de veniturile lunare brute şi de numărul de persoane aflate în grijă după cum urmează: 8 Pentru veniturile lunare brute în limita a 1. Impozitul este final şi se determină prin aplicarea unei cote de 16% asupra bazei impozabile. precum şi pentru terenuri fără construcţii. Aceste venituri sunt impozabile pentru beneficiar la cota de 16%.impozabile. prin reţinere la sursă.000 RON şi o cotă de impunere de 25% asupra veniturilor nete care este egală sau depăşeşte suma de 10. Impozitul asupra veniturilor din alte surse se achită până în data de 25 a lunii următoare celei în care au fost realizate veniturile. Veniturile nete în cazul veniturilor din jocuri de noroc se calculează similar veniturilor din premii. iar obligaţia de calcul.

9.15% şi 0. trebuie să depună o declaraţie anuală privind impozitul pe venit la autorităţile fiscale până în data de 15 mai a anului următor.000 RON. 8 Pentru veniturile lunare brute între 1.85% din suma totală brută plătită angajaţilor lunar.75% din suma totală brută plătită angajaţilor lunar. Cu toate acestea.25% sau 0.25% din suma totală brută plătită angajaţilor lunar Notă: În 2009 se preconizează modificări ale cotelor contribuţiilor la asigurările sociale. deducerile personale sunt regresive comparativ cu cele de mai sus şi vor fi stabilite prin ordin al Ministerului Economiei şi Finanţelor. persoana respectivă va intra sub incidenţa sistemului de asigurări sociale din România şi va avea obligaţia de a plăti contribuţia la asigurările Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 23 . Contribuabilii sunt ulterior înştiinţaţi în legătură cu impozitul datorat/rambursabil şi termenul de plată.19 Contribuţii la asigurările sociale la nivelul angajatorului 8 Contribuţia la fondul asigurărilor sociale – între 18. cu câteva excepţii. Autorităţile fiscale calculează impozitul pe venit anual în baza informaţiilor furnizate în declaraţia anuală privind impozitul pe venit. angajatorii şi angajaţii au obligaţia de a contribui la sistemul de asigurări sociale. dar care desfăşoară activitate în România trebuie să depună declaraţii fiscale lunare şi să plătească lunar impozitul în România până în data de 25 a lunii următoare. precum şi de scutirea de la plata contribuţiei de mai sus în baza unor certificate (formularul E101) emise potrivit legislaţiei europene în materie de asigurări sociale.000 RON şi 3. Contribuabilii care realizează numai venituri salariale în cursul întregului an fiscal îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale prin intermediul reţinerilor angajatorului.5% din veniturile lunare brute 9. în cazul în care o persoană fizică nu plăteşte contribuţii sociale în ţara de origine.5% din veniturile lunare brute 8 Contribuţia la fondul asigurărilor de şomaj – 0. nu se acordă deduceri personale. limitată la nivelul a 12 salarii brute minime pe economie înmulţită cu numărul asiguraţilor 8 Contribuţia la Fondul Naţional de asigurare împotriva accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale – contribuţia este cuprinsă între 0.18 Contribuţii la asigurările sociale la nivelul angajatului 8 Contribuţia la fondul asigurărilor sociale (pensii) – 9.5% şi 28.20 Contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate de către persoanele fizice străine Cetăţenii ţărilor Uniunii europene beneficiază de suportarea cheltuielilor medicale înregistrate pe teritoriul României. 8 Pentru veniturile lunare brute mai mari de 3.85% din suma totală brută plătită angajaţilor lunar. din suma totală brută plătită angajaţilor lunar 8 Contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate – 5. 9.între 250 RON pentru contribuabilii fără persoane aflate în grijă şi 650 RON pentru cel puţin patru persoane aflate în grijă.5% din veniturile lunare brute 8 Contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate – 5.5% de la 1 decembrie 2008) 8 Contribuţia pentru concedii medicale şi indemnizaţii – 0. Cetăţenii străini angajaţi în străinătate. 9. 9. Angajatorii reţin impozitul pe venit lunar. în funcţie de categoria de risc 8 Comisionul la Camera de Muncă – 0.2% din suma totală brută plătită angajaţilor lunar 8 Contribuţia la fondul asigurărilor de şomaj – 1% din suma totală brută plătită angajaţilor lunar (0.17 Asigurările sociale Potrivit legislaţiei muncii din România.16 Cerinţele de depunere şi plată Contribuabilii.000 RON. cu respectarea anumitor condiţii.5% în funcţie de condiţiile de lucru. dacă societatea sau Camera de Muncă păstrează cărţile de muncă 8 Contribuţia la Fondul de garantare a creanţelor salariale – 0.

Codul de procedură fiscală Codul de procedură fiscală reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale în legătură cu: 8 Administrarea taxelor şi impozitelor (activităţi de înregistrare fiscală. şi. de a efectua inspecţii fiscale şi de a emite norme de aplicare a legislaţiei fiscale. autorităţilor fiscale informaţiile solicitate necesare la stabilirea faptelor privind situaţia fiscală. În conformitate cu dispoziţiile actuale privind contribuţia la fondurile asigurărilor de sănătate. calcul. amenzile şi alte venituri la bugetul general consolidat Codul de procedură fiscală constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor şi taxelor.1 Principii generale de administrare fiscală Aplicarea unitară – prevede obligaţia autorităţilor fiscale de a aplica unitar prevederile legislaţiei fiscale în vederea calculului corect al taxelor şi impozitelor datorate de contribuabili. începând de la 1 ianuarie 2010. unde acest cod nu dispune. În cazul unor contribuabili care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în România. 10. declarare. Reprezentanţii Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 24 . în scris. calitatea părţilor din raportul juridic fiscal. se aplică prevederile Codului de procedură civilă. Dreptul de a fi ascultat – potrivit acestui principiu.5%. Erorile materiale sunt erori sau omisiuni referitoare la numele. 10.sociale datorată conform dispoziţiilor legale româneşti.2 Reprezentarea şi certificarea Contribuabilii pot numi reprezentanţi în relaţia lor cu autorităţile fiscale. 10. Confidenţialitatea – autorităţile fiscale au obligaţia de a asigura confidenţialitatea informaţiilor referitoare la obligaţiile fiscale şi contribuabili. Actul corectat va fi înştiinţat contribuabililor. Obligaţia de a furniza informaţii Contribuabilii sau reprezentanţii numiţi de aceştia au obligaţia de a furniza. Codul de procedură fiscală menţionează câteva excepţii de la acest principiu general. autorităţile fiscale competente se stabilesc în funcţie de locul unde se află sediul permanent. 10. contribuabililor fără rezidenţă fiscală în România trebuie să fie rezidenţi fiscal în România.3 Prevederi procedurale generale Competenţa autorităţilor fiscale Autorităţile fiscale au dreptul de a administra creanţele fiscale. Corectarea erorilor materiale Autorităţile fiscale pot corecta erorile materiale identificate în actele administrative fiscale din proprie iniţiativă sau la cererea contribuabililor. persoanele fizice străine care solicită prelungirea dreptului de şedere în România au obligaţia de a plăti lunar contribuţia la fondul de asigurări de sănătate de 5. soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale) prevăzute de Codul fiscal 8 Administrarea taxelor vamale 8 Contribuţiile. Sarcina probei Contribuabilii au sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor lor şi a oricăror cereri adresate autorităţile fiscale. iar acestea au sarcina de a motiva decizia de impunere. autorităţile fiscale au obligaţia de a permite contribuabilului posibilitatea de exprimare a punctului de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei anterior luării deciziei. verificare şi colectare a taxelor şi impozitelor. Autorităţile fiscale competente pentru administrarea taxelor sunt autorităţile fiscale ale judeţului în care contribuabilul sau plătitorul veniturilor are rezidenţă fiscală. aceasta informaţie fiind luată în calcul numai după ce este confirmată şi de alte dovezi. Situaţiile financiare anuale trebuie certificate de un consultant fiscal autorizat. Autorităţile fiscale pot solicita informaţii de la alte persoane. erori de calcul sau alte erori similare şi nu se referă la substanţa actului fiscal. cu excepţia cazurilor în care auditarea este obligatorie. Autorităţile vamale au autoritatea de a gestiona taxele vamale şi drepturile aferente.

000 RON pentru persoane juridice Nedepunerea declaraţiei recapitulative poate atrage sancţiunea cu amenzi între 12.000 RON şi 27. De asemenea. care în prezent sunt de 0. Neprezentarea dosarului privind preţurile de transfer în condiţiile cerute de autorităţile fiscale poate fi sancţionată cu amendă de până la 14.2 Majorări şi penalităţi pentru plata cu întârziere a taxelor şi impozitelor datorate Neplata obligaţiilor fiscale la termen se sancţionează cu penalităţi de întârziere.000 RON.000 RON pentru persoane fizice 8 1. 11.5.11. se va aplica o amendă între 1. Sancţiuni fiscale Nedepunerea declaraţiilor fiscale şi neplata obligaţiilor fiscale la termen atrage penalităţi. în caz de nereţinere sau neplată a impozitelor cu reţinere la sursă (impozitele asupra veniturilor de natură salarială.1 Nedepunerea declaraţiilor fiscale Nedepunerea declaraţiilor fiscale la termenele respective poate atrage sancţiunea cu următoarele amenzi: 8 500 RON . veniturilor din dividende şi veniturilor nerezidenţilor).000 RON şi 14.1. după cum urmează: 11. Contribuabilii rămân răspunzători pentru plata amenzilor pentru depunerea cu întârziere a declaraţiilor fiscale indiferent de plata impozitului datorat.000 RON.000 RON. Toate drepturile rezervate Ernst & Young 2009 25 . în funcţie de obligaţiile fiscale.1% pentru fiecare zi de întârziere.000 RON .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful