ALOMORFE Alomorfele sunt varinatele libere si contextuale ale morfemelor.

Ancheta dialectala Primele anchete dialectale au fost initiater in Transilvania in 1838 si au fost anchete prin corepondenta. Metode folosite in geografia lingvistica: conversatia,povestirea,desenele,ilustratiile si chestionarele lingvistice.Chestionarul lingvistic e un punct central in ancheta dialectala deoarece raspunsurile trebuie sa furnizeze date relevante despre lexical folosit intr-o regiune,despre structura fonetica.Intrebarile din chestionar trebuiesc astfel formulate incat sa nu sugereze raspunsul asteptat de anchetator.Se prefer anchetatorii din regiuni deoarece se minimalizeaza riscul de refuz.Intrebarile trebuiesc adresate intr-o anumita ordine deoarece daca nu se respecta ordinea se obtin raspunsuri diferite si nu pot fi luate in calcul pt o viitoare analiza.De asemenea,se prefer raspunsul brut,neprelucrat pt k orice intervenire poate fi o contrafacere. Asimetria dintre planul expresiei sic el al continutului O lb poate fi descrisa in termeniia 2 planuri:al formei si al sensului. Planul expresiei poat fi descries in termenii a 2 niveluri:nivelul sunetelor si nevelul cuvintelor.Planul expresiei reprez. latura sonora a lb si poate fi abordat d.p.d.v al substantei. Planul continutului reprez gandirea.Aceasta nu exista in stare pura si capata o organizare speciala in cadrul sistemului semantic. In amebele planuri,unitatile sun talc din fascicule de trasaturi distinctive,identificabile printr-o serie de raporturi.In structura lb unitatile se combina pt a forma msg conform unor principia fundamentale: 1.conform principului stratificarii:o unuitate de rang superior e formata din unitati de rang imediat inferior.Sructura lb se prezinta astfel sub forma unor niveluri organizate ierarhic.Fiecare unitate superioara e diferita d.p.d.v functional de unitatile inferioare.Ierarhizarea acestor niveluri pune in evident nivelul unitatilor monoplane si nivelul unitatilor biplane. 2.conform principiului analizei fara rest in unitati omogene la orice nivel de segmentare trebuie sa rezulte unitati de acelasi tip 3.confrom principiului izomorfismului toate nivelurile au aceleasi trasaturi generale de organizare:unitatile sunt fascicule de trasaturi distinctive. Caracterul psihic al semnului lingvistic

lb devine institutie sociala.Aceasta idée are ca punct de plecare lucrarea lui Renee Descartes. Ambiguitatea ar disparea daca am desemna cele 3 notiuni prezente aici prin nume care se implica unele pe celelalte. metode moderne si metoda generativtransformationala(reprezinta un model al competentei vorbitorului) Competenta reprez capacitatea de a rosti si intelege un nr nelimitat de enunturi dintre care numai o parte au fost auzite si eventual memorate anterior. Se uita ca arbor este numit semn tocmai pt ca poarta in el conceptual de arbore. nu se poate potrivi decat cuvantului vorbit.conform careia orice problema supusa cunoasterii trebuie fragmentata in aspect partiale mai usor de explicat. in general.Aceasta denumeste activitatea propiru zisa de rostire a enunturilor.D. Competenta si performanta In orice stiinta domeniul de cercetare urmeawza anumite metode care determina corectitudinea demersului si valorile rezultatului.exterioara individului care exista independent de acesta.Limba este un obiect ce poate fi studiat independent de vorbire. Cuvintele limbii fiind pt noi imagini acustice. Semnul lingvistic este o entitate psihica cu 2 fete. Caracterul social al limbii Limba este dependenta de societate. Limba este partea sociala a limbajului. Aceasta definitie pune o problema importanta de terminologie.v al gramaticii transformationale enunturile sunt:acceptabile si neacceptabile semantic. evitam aceatsa neintelegere cu conditia sa ne amintim ca este vorba despre imaginea acustica.Fiind utilizata intr’o comunitate pt comunicare. de exemplu un cuvant (arbor). acest termen desemneaza.trecandu’sa treptat de la aspecte simple spre aspecte complexe.Evolutia limbii va depinde si va fi strans legata de evolutia societatii. Vorbind despre sunetele si silabele unui cuvant.reflecta mutatiile care se regasesc la nivel social. putem sa ne vb noua insine sau sa recitam in minte o poezie. incat idea partii senzoriale o implica pe aceea a totalului. aflandu-se totodata in opozitie. trebuie sa evitam sa vb despre “fonemele” din care sunt compuse. Numim semn combinarea dintre concept si imagine acustica: dar.Caracterul psihic al imaginilor noastre acustice apare clar cand observam propriul nostrum limbaj. realizarii imaginii interioare in discurs. Exista 2 metode de cercetare:metode specifice(metoda comparative istorica si geografia linvistica).respective . numai imagine acustica. Teza exprimata de Saussure are drept consecinta faptul ca limba e vazuta ca o conventie adaptata de o comunitate umana. Un alt concept folosit de gramatica transformationala este performanta. Acest termen implicand o idée de actiune vocala.p. Fara sa miscam buzele si limba. in folosirea curenta.d.

In lingvistica romaneasca. cele 2 laturi aflandu-se intr-o relatie semiotica. Dubla articulatie a limbajului -se intemeiasa pe perspective potrivit careia lb este organizata sub forma unui system de semen dublu articulate.Pt a se decide asupra corectitudinii si acceptabilitatii unei constructii. -aceasta trasat se refera la o forma de organizare specifica limbii=structurarea enunturilor pe 2 nivele distinct: prima articulare a lbj este aceea conforma careia enunturile sunt analizate ca un sir de unitati dotate cu o forma si un sens( semnificat si semnificant). Semnul este redus la relatia dintre semnificat si semnificant. cat si conceptual 3. intelesul cuvantului nu face parte din semn. Prima art a lbj se realizeaza linear in unitati dotate cu sens (fraze. .: 1.EXEMPLU: Aceasta sala este foarte mare. Pentru H Jelmslev semnul lgv are caracter cvadripartid deoarece fiecare dintre cele 2 laturi (expresie si continut) e constituita din substanta si expresie. deoarce se considera ca semnul trebuie sa fie exterior a ceea ce semnifica 2.se recurge la intuitia vorbitorului. semnul se refera la un elemnt perceptibil a carui functie este de a reprezenta un alt semn mai putin observabil. realizata prin diferenntierea de celelalte semne a fost data de Saussure. carte si parte.corecte sau incorecte grammatical. Observam ca niciuna dintre unitatile enuntului nu reda individual continutul mesajului. Cel de-al doile nivel de articulare se refera la faptul ca fiecare unitate de la primul nivel este la randul sau analizabila in unitati mai mici (fonemele-unuitati fara sens. Complexul sonor al cuvantului: cal. Cea de-a doua articulate se realiz prin foneme (manifestarea orala a lb) si grapheme (manif scrisa a lb). cuvinte) alcatuite din unitati mai mici (morpheme). dar contribuind la deosebirea unei unitati de alta). Emanuel Vasiliu considera ca semnul are o singura latura (cea Sonora) si este numit fonie. Definitia semnului lgv. gard sunt semen numai prin latura lor de expresie. EXEMPLU: pala sic ala (p si c sunt foeneme). Fiecare poate insa participa la formularea de noi enunturi regasindu-se in noi context. masa . Conceptul despre semn lingvistic In general. coala si poala. sintagme. 2Semnul cuprinde atat invelisul sonor.

posibilitatea de combinare pe axa sintagmatica.Astfel. Fiecare din functii se poate manifesta mai mult sau mai putin pregnant intr-o comunicare.fonemul e un ansamblu de trasaturi pertinente.Desi fonemele sunt unitati nesusceptibile de a fi dissociate in unitati mai mici ele sun alc.Prima articulatie reprez obiectul de studio al gramaticii (morfologie si sintaxa). Fonemele au 2 proprietati: 1.generale si apartin lb. iar cea de-a doua art reprez obiectul de studio al foneticii si fonologiei.Acesta este det.Ex:a)fonem abstract-apartine lb.tocrelatie paradigmatica(opozitie) Functiile limbajului Comunicarea=procesul prin care emitatorul transmite un mesaj despre un referent receptorului. De o anumita pozitie in contextual fonetic si se raporteaza la fonem.Ex:pot/bot(p=consoana oclusiva bilabiala surda si b=consoana oclusiva bilabiala sonora). cuv care au legatura cu acesta)EX: student.Fonemele sunt abstracte. insa combinatia lor este practice nelimitata. Organizarea lb pe 2 niveluri demonstreaza la limbajul articulate este o insusire specific umana cu un caracter uman si rational.b)capa/k a p a/ .ceapa/capa/-foneme concrete care apartin contextului fonetic Daca excludem caracterul sunetului care tine de pozitia sa in cuvant si caracteristicile modificabile fara afectarea identitatii cuvantului obtinem trasaturi pertinente sau distinctive. curs. din elemente ce apartin nivelului imediat inferior:trasaturi distinctive. Paradigma=camp semantic(serie sinonimica. Sunetele care intra in raporturi de comutare(sunt in variatie libera) intr-un context fonetic formeaza fonemul concret.Ex toc:/t/+/o/+/k/-se gasesc in relatie(axa sintagmatica). intr-un anumit context.combinare din care rezulta unitati lingvistice de rang superior(cuvinte) 2. Unitatile de nivel inf (fonemele) exista intr-un nr limitat si relative mic in fiecare lb. printr-un canal folosind un cod comun.unitate abstracta.opozitia pe care fonemele o stabilesc unele cu celelalte pe axa paradigmatica in sensul ca substituirea unui fonem cu altul determina schimbari in planul continutului(semnificat). Fonemul -este cea mai mica unitate Sonora a lb cu rolul de a diferentia cuv sau formele gramaticale alea aceluiasi cuv. Dubla art priveste astfel structura lb in care unitatile de nivel inferior se combina pt a forma unitat de nivel superior. seminar .

mentinerea relatiei dintre emitator si receptor concretizata in enunturi prin care se intretine interesul pt comunicare Functia referentiala: ne referim la o realitate extraverbala.Majoritatea mutatiilor semnelor lingvistice pot fi incadrate in asa numitele schimbari semantic. cu “limbajul despre limbaj” Functia cconativa)persuasive/retorica): persoana a 2-a pronominala sau verbal. este in relatie directa cu codul continut in enunturi. prin selectie si combinare. sunete lungite.paser in latina=vrabie si in ro totalitatea pasarilor zburatoare Imutabilitatea se refera la faptul ca semnul e conservat in timp. intonatia exclamativa. oferirea de feed-back fie verbalizat: “inteleg”. dar valorificand limbajul conotativ. transferul si polisemia. peotic.. interjectii. prin care sunt provocate emotii estetice. limbajul metaphoric. Ex:prost-avea in rom veche sensul de om simplu. are in vedere indreptarea mesajului spre destinatar (receptor) Functia expresiva(emotive): persoana I pronominala si verbal. vizeaza evidentierea atitudinii emitatorului. parafraza si definitia.Functia poetica:se activeaza odata cu fct emotive(uneori). imperative pt verb. a participarii sale affective la comunicarea mesajului Functia fatica: raspunsul la intrebari. vizeaza ciontextul(referentul) si se mai numeste fct denotative sau tranzitiva Imutabilitatea si mutabilitatea Conceptul de mutabilitate pp schimbarea raportului dintre semnificant si semnificat. V pt substantive. “intelegi?”. intonatia exclamativa.Saussure identifica urmatoarele cause care determina stabilitatea semnului lingvistic: a)arbitrarul semnului lingv b)complexitatea sistemului lingv face zadarnica orice incercare de infrumusetare a semnelor c)limba e confruntata permanent cu toata colectivitatea si nu poate fi usor reformata. vizeaza disponibilitatile expressive ale tezaurului lb. “ma auzi?”. fie nonverbalizat: datul din cap.in lb ro actual sensul s’a modificat si reprez o pers lipsita de activitati intelectuale. controlareacanalului de comunicare prin expresii precum : “Stii?”. Functia metalingvistica: explicatia.se vb despre o anumita inertie la schimbare d)nr mare al semnelor lingv . Fct poetica sau estetica permite construirea unor enunturi conforme cu exigentele artei literare. “aha”. fara a fi limitata la poezie.

Pe harta aceeasi forma este unica cu alta.exterioara individului care exista individual de acesta.Saussure nu uneste un cuvant cu un lucru. Lb este o abstractiune.Izoglosa Granitele dialectale:se admite ca fiecare fenomen dialectal are o zona proprie de raspandire.fie un lucru.Asadar.Lantul sonor si amprenta lui psihica exprima o oratiune. este un system de semen ce exprima idei. Limba. . Limba ca realitate psihica-limba nu e o realitate care functioneaza in afara vorbitorilor.Exista 4 cai principale de migratie a cuvintelor: 1.este o abstractiune. este partea sociala a limbajului.suprapunea/tranzitia Limba ca limbaj de semne Saussure e autorul teoriei conform careia lb reprez un nomenclator de cuvinte carora le’ar corespunde fie un concept.limbaj si vorbire Lingvistica este stiinta care se ocupa cu studiul limbii si al limbajului.Linia imaginara care uneste toate punctele unde se constata prezenta acelorasi particularitati dialectale se numeste izoglosa.In teoria sa.vorbirea=modul individual de exprimare a actelor concrete de comunicare.ci un concept cu o imagine acustica. Limba ca realitate psihica Lb.Lantul sonor e denumit de S.se ocupa cu toate stiintele limbii.iradiatia(cuvintele migreaza spre exterior) 2.revarsarea (cuvintele unui grai patrund in masa in altul) 4.iar conceptual e definit semnificat.ci reprez un system organizat de semne lingvistice.lb nu e un nomenclator. Vorbirea se bazeaza pe limbaj9care este actul concret).Unitatea dintre 2 laturi defines semnul lingvistic.e un obiect ce poate fi studiat independent de vorbire. Limbajul=folosirea efectiva a lb unei comunitati lingvistice in situatii de comunicare.pe cand limbajul are un caracter palpabil.Nu se poate admite ca studiul limbii ar pp studiul unor personae alese drept reprzentative deoarece lb se regaseste in ansamblul faptelor de comunicare verbal.Cu ajutorul izogloselor poate fi surprins fenomenul cunoscut drept migratia cuvintelor.pe cand limbajul are un caracter palpabil.infiltrarea(un cuvant dintr-un grai patrunde in altul=sinonimie) 3. semnificant.

Morfemul este unitate semantiuca de tip granatical: Exp: masa=mas(morfem independent/radacina)+a(morfem dependent).d.nominative. Semantem=sens(loc si foc) Planul continutului reprez gandirea care nu exista in stare pura si capata o organizare speciala in cadrul sistemului semantic.Morfemul este o secventa fonica.acesta constituind obiectul de cercetare al foneticii)si planul continutului.sunt unitati alcatuite din unitati alcatuite din unitati de rang inferior anume foneme 1.atitudini si valori commune unui grup.poate avea un nr de reguli de convietuire .In ambele planuri unitatile sunt alc..p.Din punct de vedere al valroii pe care o au in comunicare.da nr de singular.Limba este proprie unei comunitati lingvistice.caz) c)morpheme suprasegmentale si tactice(accent.reprez un nr de conventii(utilizari particularizate ale unor elemente dintr-un system) MORFEME Morfemul este un segment.lb rerpez un grup se semne. din fascicule de trasaturi distinctive. Societatea poate reprez un grup de oameni.nr.minimal dotata cu sens.Lb este folosita si pt a reglementa si stabili relatii sociale. 3.In planul continutului trasaturile .pauza) si morfem tactic(topica) Exp:ve’sela(adjectiv)-vese’la(substantive) 2.intonatie.v al substantei.genul feminine.acuzativ.un nr de reguli ce reglementeaza utilizarea semnelor.se subliniaza astfel caracterul social al limbii(pe lange ce abstract).pauza si topica) Semele Exista 2 planuri ale lb care desi sunt alcatuite din substante total opuse au la baza aceleasi principia de organizare:planul expresiei(reprez latura sonora a lb si poate fi abordata d.prepozitile si conjunctiile Intr-o acceptiune mai larga mjorfemul este orice mijloc de expriomare a unei semnificati granaticale ceea ce explica distintia dintre morfem suprasegmental(accentual.Morfemul estye un segment dotat cu semnificati gramaticala.In aceasta categorie sunt incluse desinentele afixele verbele auxiliare.morfemele se clasifica in : a)morpheme lexical(radacina si afixele derivate:sefixe si prefixe) b)morpheme gramaticale(gen.intonatia.parte dintr-un cuvant sau chiar un civant intreg cu semnificatie lexical si/sau gramaticala.La randul ei.poate reprez un nr de component.

distinctive se numesc seme.o unitate semantic cum este “banca” poate fi analizata in trasaturile: din clasa. gard sunt semen numai prin latura lor de expresie. Teoria arbitrarului e sustinuta de rpezenta in orice lb a sinonimelor si omonimelor!!!. Pentru H Jelmslev semnul lgv are caracter cvadripartid deoarece fiecare dintre cele 2 laturi (expresie si continut) e constituita din substanta si expresie. semnul se refera la un elemnt perceptibil a carui functie este de a reprezenta un alt semn mai putin observabil.Asocierea dintre un semnificant si semnificat trebuie acceptat si impusa de comunitatea careia ii apartine si in interiorul caruia se adreseaza vorbitorul . precum si de faptul ca in fiecare lb acelasi obiect e denumit in alt fel. nu inseamna ca depinde de libera alegere a vorbitorului. masa .: 1.comerciala Ex:semantemul (ansamblul de trasaturi semantic)“baiat” e alc din mai multe trasaturi lexicale. 2Semnul cuprinde atat invelisul sonor. Semnificantul nu exista ca fapt de limba. Definitia semnului lgv. De ex.. deoarce se considera ca semnul trebuie sa fie exterior a ceea ce semnifica 2. El e rezultatul unui process de abstractizare prin care sunt retinute numai aspectele esentiale ale unui obiect. Teoria porneste de la caracterul social al lb si al comunicarii ca process. Faptul ca semnul lgv e arbitrar. intelesul cuvantului nu face parte din semn. realizata prin diferenntierea de celelalte semne a fost data de Saussure. Altfel spus. cat si conceptual 3. Semnul este redus la relatia dintre semnificat si semnificant. decat in masura in care e fixat in mintea vorbitorului cu ajutorul unui complex sonor. decat in masura in care este inzestrat cu inteles. orice mijloc de comunicare acceptat de societate se bazeaza pe conceptii. Arbitrarul semnului lgv se refera la faptul ca nu exista o conditionare reciproca necesara intre cele 2 laturi ale semnului lgv: semnificat si semnificant in sensul ca un anume semnificant nu are neaaparat un anume semnificat. Complexul sonor al cuvantului: cal. cele 2 laturi aflandu-se intr-o relatie semiotica.Comutand trasatura [sex masc] cu [sex feminin]obtinem semantemul “baiat” si “fata” Semn lingvistic arbitrar In general.Exista 2 categorii de trasaturi semantice:lexical si gramaticale.in parc. Semnificatul exista ca fapt de lb. In lingvistica romaneasca. Emanuel Vasiliu considera ca semnul are o singura latura (cea Sonora) si este numit fonie.

masa . cele 2 laturi aflandu-se intr-o relatie semiotica. Sens lexical/gramatical In legatura cu categoriile gramaticale. In lingvistica romaneasca.adverbul)au inteles in sens deplin. Pentru H Jelmslev semnul lgv are caracter cvadripartid deoarece fiecare dintre cele 2 laturi (expresie si continut) e constituita din substanta si expresie.opozitia de determinare. 2Semnul cuprinde atat invelisul sonor. Asadar linearitatea semnului are in vedere linearitatea semnificantului.adj. sedesfasoara succesiv. Semnul lg este linear. Un semn se desf intr-o singura directive si e perceput fie visual. . Semnificatul nu are o structura linear. Emanuel Vasiliu considera ca semnul are o singura latura (cea Sonora) si este numit fonie. intelesul cuvantului nu face parte din semn.diferenta dintre subiectul si obiectul unei prop.diferenta dintre prop exclamative si imperative sunt sensuri structurale. actualizarea sa fiind simultana. realizata prin diferenntierea de celelalte semne a fost data de Saussure.Sensul lingvistic total al unui enunt este dat de sensurile lexical ale cuvintelor luate in mod izolat si aceste sunsuri structurale.ele semnifica conceptele despre care se sustine ca alcatuiesc material discursurile. deoarce se considera ca semnul trebuie sa fie exterior a ceea ce semnifica 2. Complexul sonor al cuvantului: cal.: 1. Definitia semnului lgv. ALtfel spus. fie auditiv. Acest caracter apare de indata ce le reprezentam in scris sic and inlocuim succesiunea in tp prin linia spatial a semnelor grafice.intalnim conceptia aritotelica privind faptul ca numai partile majore de vorbire(subst.timp si nr. gard sunt semen numai prin latura lor de expresie. Partile de vorbire majore au inteles lexical specificat in dictionare. cat si conceptual 3.vrbul. Semnul este redus la relatia dintre semnificat si semnificant.EXEMPLU: carte=semnificat Semn lingvistic linear c a r t e =semnificant In general. semnul se refera la un elemnt perceptibil a carui functie este de a reprezenta un alt semn mai putin observabil. Componenta care se desf in succesiune este semnificantul.Celelalte parti de vb contribuie la intelesul total al propozitiilor prin impunerea unei anumite forme gramaticale enuntului.

bineinteles intre anumite limite de timp si de loc. grinda datorita unor cause particulare. un lucru executat. evenimentle diacronice au intotdeauna un caracter accidental si particular. a baga de seama. TEORIA ARIILOR LINGVISTICE Granitele dialectale:se admite ca fiecare fenomen dialectal are o zona proprie de raspandire. Diacronia pp dimpotriva un factor dynamic prin care se produce un effect.Pe harta aceeasi forma este unica cu alta.obiectul) -sensul asociat cu notini(modalitati de enuntare_ Sincronie si diacronie Sincronia reprez cercetarea unei stari de fapt a unui fenomen intr-un anumit moment din evolutia domeniului respective Diacronia reprez cercetarea unui fen dintr-un system in evolutie de la o stare la alta. “L” intervocalic a devenit “r” –diacroonice Orice lege speciala are 2 caracteristici fundamentale: este imperativa si este generala. Legea sincronica este generala. Fara indoiala ca ea se impune indivizilor prin constrangerea folfosirii collective.Sensul structural(grammatical)exprima 3 tipuri de functii semantic: -sensul unitatii gramaticale(partile de vb minore si cat sintactice secundare) -sensul unei forme gramaticale(subiectul. nu este decat un accident pe care il inregistreaza istoria unei lb Tot ceea ce este diachronic in limba este decat prin vorbire. Dar acest caracter imperative nu este sufficient pt a aplica faptelor evolutive notiunea de lege. Participiul romanesc al vorbirii se termina totdeauna in “s” sau in “T”-sincronic-Grupul “qu” a devenit in lb rom “p”(aqua-apa si quarto=patru).Linia imaginara care uneste toate punctele unde se constata prezenta acelorasi particularitati dialectale se . Sincronia si diacronia sunt fenomene independente. iar distinctia opearata de Saussure permite forumlarea unor legi lingvistice. dar nu este imperativa. EXEMPLU: “Poutre”=iapa a capatat sensul de bucata de lemn. EXEMPLU: -Campul semantic al activitatii de observare e alcatuit din verbe si locutiuni verbale de tipul: a observa. ea se impune si se extinde la toate aczurile.

revarsarea (cuvintele unui grai patrund in masa in altul) 4.a pron pers si a morfemelor care implica timpu enuntarii.Acolo mi-ar placea sa merg.v=fricative -l=lichida .d=consoana Sonora.textual.suprapunea/tranzitia Tipuri de deisme Cu cat 2 sau mai multi vorbitori au mai multe lucruri in comun cu atat ei vor folosi mai putine cuvinte pt a identifica lucruri familiare.Toate acestea se refera la realitatea extraverbala si sunt numite deictice(grec. Formele deictice pot fi uneori fol cu valoare anaforica(sintetizeaza ceea ce s-a spus sau reia o anumita informative)sau cu valoare cataforica(anticipeaza ceea ce se va spune) Ex.n=nazale(m=bilabial nazala.g=velare -s=suflanta -m.numeste izoglosa.Cu ajutorul izogloselor poate fi surprins fenomenul cunoscut drept migratia cuvintelor.Exista 4 cai principale de migratie a cuvintelor: 1.iradiatia(cuvintele migreaza spre exterior) 2.am fost la Salonic si de acolo mi’am luat multe vederi(d spatial cu folosire anaforica).spatial.temporal.g’(gheara)=palatale -f.in Tenerife(d spatial cu folosire cataforica) Trasaturi distinctive din planul expresiei Sonoritatea reprez o trasatura distinctiva -p=consoana oclusiva bilabiala surda -b=consoana oclusiva bilabiala Sonora -t.infiltrarea(un cuvant dintr-un grai patrunde in altul=sinonimie) 3.n=alveopaletala nazala) -k’.social.Acest principiu explica folosirea frecventa a pronumelor si a adj dem .dentare -c.deixis=a indica) Principalele tipuri de deictice sunt:personal.

fiind. Valoarea. ar insemna a-l izola de sistemul din care face parte. si aceasta este. -lucruri similar ce pot fi comaparate cu cel a carui valoare estein cauza. un element als emnificatiei si este greu sa stim cum se distinge de aceasta. fara indoiala. Partea conceptual a valorii este constituita numai din raporturile si din diferentele fata de ceilalti etrmeni ai limbii. Factorii necesari pt existent unei valori sunt: -un lucru neasemanator. . luata in aspectul sau conceptual.-r=lichida rulata VALOAREA Ideea de valoare demonstreaza ca un termen nu poate fi considerat numai o unire a unui anumit sunet cu un anumit concept. A-l define astfel. unul dintre aspectele valorii lingvistice. Cand vorbim despre valoarea unui cuvunt ne referim la proprietatea sa de a reprezenta o idée. in acelasi timp. sub dependent ei. este.succeptibil de a fi schimbat cu cel a carui valoare trebuie determinata. intr-adevar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful