Universitatea Transilvania Brasov

Strategii financiare
Managemetul dezvoltarii firmei

Cuprins
Cuprins............................................................................................................................ 2 Cap.1 Identificarea firmei................................................................................................3 Cap.2 Analiza macro-mediului........................................................................................5 Mediul legislativ........................................................................................................... 5 Mediul economic......................................................................................................... 6 Mediul socio-cultural................................................................................................... 8 Mediul tehnologic ........................................................................................................ 9 Cap.3 Analiza micro-mediului........................................................................................10 Clientii........................................................................................................................ 10 Furnizorii....................................................................................................................10 Concurentii................................................................................................................ 11 Cap.4 Analiza economico- financiara.............................................................................12 Indicatorii structurii pasivului (resurse)......................................................................13 Indicatori ai lichidităţii şi solvabilităţii ........................................................................15 Indicatori compusi......................................................................................................17 Cap. 5 Modelul Porter si matricea SWOT .......................................................................19 Modelul Porter............................................................................................................20 Analiza SWOT.............................................................................................................21 Cap.6 Stabilirea strategiei de afaceri ............................................................................22 Cap. 7 Identificarea unui eveniment si evidentierea impactului acestui eveniment ......24 Buget previzionat 2009.................................................................................................27 Bibliografie.................................................................................................................... 28

2

SIF Transilvania. Bravcof S.Cap. Sediul societăţii este situat pe strada Baba Novac nr.confecţii metalice .tâmplărie metalică şi din lemn . societate comercială de construcţii. Vernel Keul. în urma hotărârii judecatoreşti din data de 06 ianuarie 1991 fiind înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J08/6/23. amenajată pentru prestări servicii în domeniul construcţiilor. Mesa Eftinie şi persoane fizice (angajaţi). Braşov în societate comercială. a luat fiinţă în anul 1991. inclusiv toată infrastructura (drumuri. Asociaţii firmei sunt: Concefa din Sibiu. 5 şi apoi de Construcţii industriale Braşov. 15 A. comercializează şi produce: . acesta fiind sediul administrativ. alimentări cu apă.materiale de construcţie din ţară şi străinătate .lambriuri 3 . permanent fiind asigurată şi dotarea cu o gamă diversă de mijloace fixe şi obiecte de inventar necesare desfăşurării activităţii. precum şi lucrări de îmbunătăţiri funciare.armături . baraje.. execută de asemenea lucrări hidrotehnice.prefabricate din beton şi beton armat .A. codul fiscal sau codul unic de înregistrare este: 1078555. S. execută în ţară şi străinătate lucrări de construcţii şi instalaţii la cheie.1991 având capitalul social de 1281197.gresie şi faianţă . au fost construite sediul administrativ si hala de lucru. staţii de epurare ape menajere şi canalizări. 100 % privat.C. staţii de tratare apă.marmură .5 RON.C. Capitalul societăţii este de origine română. alei etc.1 Identificarea firmei S.) legate de aceste obiecte. Pe lângă activitatea de construcţii. Este continuarea experienţei de peste 45 de ani a fostului Trust nr. Bravcof S.01. A fost înfiinţată ca urmare a transformării Antreprizei de Construcţii Industriale Braşov din cadrul Trustului de Construcţii Ind. ca centrale electrice.A. În perioada 1965-1970.

Profitul net al companiei s-a diminuat în 2008 cu aproape 30%.7 ha. Atelierul de confecţii metalice produce tâmplărie metalică. lei (33. Secţia de construcţii este apreciată ca fiind secţia de bază a firmei luând în considerare faptul că profitul societăţii este influenţat de volumul lunar al producţiei realizate. S. cea mai importantă firmă din cadrul grupului cu acelaşi nume controlat de Horaţiu Cercel.7 mil. euro). Compania Concefa Sibiu urmează să contracteze un credit de şase milioane de euro cu care să finanteze fuziunea prin absorbţie cu firma braşoveana Bravcof. Miercurea-Ciuc şi Sfântu Gheorghe. excavatoare. Bravcof deţine şapte hectare de teren în municipiul Braşov şi peste patru hectare în Făgăraş. Concefa Sibiu (COFI). lei (0.6 mil.. O parte din activele Bravcof o să le vindem". 4 . cofraje din lemn etc. Bravcof S. în creştere cu 90% faţă de 2007.ciment. automacarale etc. buldozere. a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 140. ateliere de confecţii şi locuinţe. euro).6 mil. macarale-turn.Tot în cadrul secţiei de producţie industrială (SPI) există depozitele de materiale de construcţii.echipamente electrice . În cadrul atelierului de armături se confecţionează carcase pentru diferite prefabricate. Concefa urmează să-şi majoreze capitalul cu 0. armături. În urma procesului de fuziune dintre cele două societăţi. lei (12. acţionarul majoritar al Concefa Sibiu. lei (7.1 mil. lei. autobasculante şi autocarosate. dispune de mijloace de mecanizare adecvate tipului de lucrări pe care le execută ca: autotransportoare de beton. a precizat Horaţiu Cercel. Sperăm să realizăm fuziunea cu bilanţul la finele lunii mai 2009.7 mil. euro). duşumele. oţel beton şi laminate (corniere. În cadrul atelierului de tâmplărie se confecţionează lambriu. "Bravcof are doar active şi n-are pasive. Dispune de 5 baze de producţie industrială în 5 oraşe şi 2 judeţe (Braşov + Covasna) desfăşurate pe o suprafaţă de 20. mijloace de transport persoane.A. până la circa 3 mil. teuri şi profile). Motivul fuziunii îl reprezintă faptul că Bravcof deţine importante suprafeţe de teren pe care Concefa doreşte să construiască iniţial o bază de producţie cu staţii de betoane. pentru a permite intrarea în acţionariatul societăţii a restului de acţionari ai Bravcof. prefabricatele din beton şi beton armat se vând către diferiţi beneficiari şi către producţia proprie.83 mil.C. Concefa Sibiu a achiziţionat anul trecut 90% din acţiunile Bravcof cu 28 mil. uşi şi ferestre. se întinde şi se fasonează oţelul beton . Producţia de betoane. de mortar. În afara bazelor de producţie.8 mil. confecţii metalice şi construcţii metalice. euro). aceasta din urmă fiind evaluată pe baza metodei activului net la 46.

legislaţia muncii. Aceşti factori. Legea nr. activitatea curentă a SC. este reglementată de Legea 31/1990 privind organizarea societăţilor S. Câţiva dintre factorii care influenţează mediul politico-legal sunt: legislaţia comercială.A. este reglementată de o serie de legi şi decrete cu privire la: protecţia muncii. Principalele sale componente sunt legile şi politicile publice. modificarea şi desfiinţarea societăţilor cu personalitate juridică.A. Sanatatea si securitatea muncii este şi ea puternic reprezentată în cadrul SC. BRAVCOF S. Datorită unei activităţi care necesită o mare atenţie şi un oarecare risc.A. Deasemenea. de Legea nr. pe teritoriul României. prin comparatie cu media unor asemenea accidente la nivelul tuturor sectoarelor de activitate. in general. protectia mediului etc. au în realitate o influenţă indirectă asupra acesteia. care la prima vedere par foarte îndepărtaţi şi fără repercursiuni asupra viitorului întreprinderii. funcţionarea. activitatea partidelor politice. BRAVCOF S. Activitatea societăţii SC.Cap. regimul taxelor şi impozitelor. 5 . Acesta se referă la procesele şi structurile de guvernare a societăţii. Alte legi care guvernează domeniul construcţiilor sunt : HG 203/2003 de aprobare a Regulamentului privind elaborarea reglementărilor tehnice în construcţii. 31/1990 privind societăţile comerciale: cuprinde reglementări de bază privind constituirea. împreună cu modalităţile prin care ele devin operaţionale. care este de 5 la 100. politica fiscală.000.A. condiţiile politice din ţările vecine.000 de lucratori ai acestui sector sunt victime ale unor accidente mortale. 319 / 2006 precum şi de HG 1425 / 2006 privind Normele Metodoligice de aplicare a prevederilor Legii SSM. Acest lucru este necesar deoarece circa 13 din 100. echipamentul individual de producţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare participant în procesul de muncă pentru a fii protejat împotriva eventualelor accidente de munca.2 Analiza macro-mediului Studiul macro-mediului organizaţiei permite depăşirea orizontului mediului concurenţial deoarece analizează o serie de factori externi care afectează în mod uniform un mare număr de sisteme de afaceri (nu numai firmele din sector). regimul taxelor şi impozitelor. BRAVCOF S. în timp ce influenţa inversă este limitată Mediul legislativ Este constituit din elementele cadrului legal şi politic în care operează o organizaţie.

Ordonanţa a Guvernului 5 / 2002 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. 455 / 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. cu modificările şi completările ulterioare. republicată. nr. LEGEA 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară. Mediul economic extern include condiţiile globale. 7/1996.Of. Evoluţia negativă a mediului economic din România creată de criza financiară mondială. cu modificările şi completările ulterioare. 3/13 ian. aprobarea şi valorificarea reglementărilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor specifice în construcţii. 4 din Legea nr. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. LEGEA 50 / 1991 (republicată în M. LEGEA nr. republicată. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. OUG 70/2001 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. nivelul şi varietatea taxelor locale. elaborarea. amenajarea teritoriului. O influenţă majora o au condiţiile economice de pe plan local: disponibilităţile de forţă de muncă. naţionale şi locale ale producţiei şi distribuţiei. achiziţia. Mediul economic Este generat de elementele sistemului economic în care operează organizaţia. precum şi climatul general al creşterii sau declinului economic. Ordinul 1943 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. republicată. 5/2002 pentru modificarea şi completarea art. programarea. a reprezentat o conjunctură nefavorabilă pentru firmă. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. care sperie consumatorul. republicată.Ordinul MLPTL 542/2003 pentru aprobarea Metodologiei privind iniţierea. luându-se în considerare scăderea abruptă a comenzilor înregistrate la începutul anului. 6 . 1997) privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. urbanism şi habitat. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. avizarea.

Un element specific sistemului economic actual este o politică fiscală restrictivă.Reducerea activitatii in domeniul constructiilor ar putea sa afecteze cresterea economica. precum şi cheltuieli suplimentare ce afectează dezvoltarea ei.5 22.9 9 6. amintim:  restrângerea cererii duce la diminuarea volumului de afaceri şi implicit la scăderea cifrei de afaceri şi a profitului. in ordine. Constructiile sunt pandite de descrestere sau chiar de criza". Rata inflaţiei determină şi ea dificultăţi de operare în activitatea firmei. evolutia domeniului constructiilor va "lovi in cresterea economica".564. In opinia sa. În acelaşi timp o rată a dobânzii prea mare pentru creditele bancare completează tabloul restricţiilor şi cheltuielilor cu privire la activitatea firmei. El a precizat ca Romania are nevoie de o crestere economica anuala cu 4 puncte procentuale peste media Uniunii Europene pentru a fi competitiva pe piata unica. constructiile si agricultura. industria. 7 200 150 100 50 0 59.1 45.734. Dintre factorii economici cei mai importanţi care influenţează S. Inflatiei are o influenţă negativă asupra costurilor de achiziţie a materialelor necesare. atrag atentia oamenii de afaceri. vicepresedintele AOAR. care limitează şi descurajează în mare măsură libera iniţiativă.487. acest sector fiind unul dintre motoarele avansului PIB. serviciile.A.85 154. BRAVCOF S.8 Rata inflatie i % . "Daca ne uitam la sectoarele care contribuie la PIB vom vedea ca cele mai importante sunt.C.845.515.3 11. a spus Constantin Bostina.

438 2.263 2.524 3. ridicată fiscalitatea şi care ţării duce la şi N O R 5 4 3 2 1 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Evolutia cursului valutar schimbările caracterizează legislaţia noastre neclarităţi. afirma Laurentiu Plosceanu. in functie de nivelul prognozat al dobanzilor medii bancare pe termen mediu.305 3. de jocul preturilor la principalele resurse materiale si de presiunile salariale care vor fi in crestere pe fondul accentuarii inflatiei si a concurentialitatii". obiceiuri. Modurile de consum ale populaţiei au o influenţă negativă asupra activităţii firmei datorită înclinaţiei populaţiei autohtone de a contracta servicii la preţuri reduse.755 4. Rata şomajului în continuă creştere. care îşi fac cheltuielile în vederea satisfacerii nevoilor primare. Printre principalele efecte negative ale deprecierii leului se disting cresterea ratelor la imprumuturile in valuta. presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO). Mediul socio-cultural Este constituit din modele de comportament individual şi de grup ce reflectă atitudini. trecând pe un plan secund cumpărarea produselor secundare.053 3. duce la diminuarea veniturilor populaţiei.621 scăderea/creşterea preţului la materiele de construcţie duce la creşterea/scăderea comenzilor.913 2.337 3.337 EURO 2.  contradicţii USD 2.623 3. fără a pune o baza în calitatea oferită. cerinţelor. a preturilor pentru bunurile importate si scumpirea serviciilor care au costuri calculate in valuta. valori.602 3. 8 .809 2. Datorită profilului de activitate.906 3. societatea analizată se adresează în principal personalor juridice din Români.32 3. ”Toate firmele mari au fost afectate si vor fi nevoite sa isi redefineasca strategiile si bugetele operationale in functie de disponibilitatile financiare ale clientilor principali.125 3.

Concepută pentru instalarea la locul construcţiei .A. BRAVCOF S. realizarea de servicii la o calitate înaltă. reţele electrice. care usurează munca oamenilor. Firma a început să ducă o politică de personal din ce în ce mai bună în ceea ce priveşte îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale salariaţilor. S. 9 . alocă periodic sume de bani pentru investitii in utilaje cât mai performante. S. Sectorul tehnologic include un ansamblu format din: maşini. BRAVCOF S. cu toate compartimentele ei. BRAVCOF S.d.acestea. sprijină din ce în ce mai mult anumite acţiuni sportive şi chiar ştiinţifice care consideră că pot contribui la ridicarea nivelului de educare şi care încurajează spiritul de competiţie. motoare ş. precum şi calitatea produselor şi serviciilor.C. de regulă. BRAVCOF S. Mediul tehnologic Este constituit din totalitatea elementelor ce definesc tehnologia momentului actual.C. această staţie de betoane oferă posibilitatea mutării ei într-un timp scurt şi cu costuri foarte reduse.În cadrul mediului social. se implică în mediul tehnologic.A. studiază de asemenea noile cerinţe apărute pe piaţă şi încearcă să satisfacă cerinţele clientilor.computere.A. incidente care vizează domeniul de activitate. sunt cele mai mari consumatoare de capital.C. a achiziţionat o staţie de beton concepută special pentru fabricarea betonului pe cale uscată.a. ca beneficiar. instrumente fizice precum linii de asamblare. produse noi. Factorii tehnologici constituie cadrul de dezvoltare al firmei şi prezintă o multitudine de incidente asupra ei. BRAVCOF S. S.m. firma a adoptat ca şi strategie a unui jucător activ pe piaţă .C.C. în mod concret prin: investiţii şi inovaţii. S.măresc productivitatea muncii. factorii cu influenţă determinantă asupra firmei BRAVCOF sunt atitudinea faţă de calitatea serviciilor oferite..A. orientarea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii la nivel tehnic al utilajelor disponibile pentru a fi cumpărate. telefoane. precum şi respectarea cerinţelor de calitate impuse mai nou de Uniunea Europeană. Pentru ca serviciile oferite clienţilor să se ridice întotdeauna la niveluri calitative superioare.A. De asemenea S.

A. SIEMENS-PSE Braşov Coca-Cola România S. ZORILE.A Luca S.A.A Braşov Metaprest S.L Ministerul de Justiţie Tribunalul Braşov IVECO Braşov si IVECO Sibiu.A Hoghiz S.A.T Romtelecom S. VOLSBANK ROMÂNIA filiala Braşov Transilvania Expres PRESCON S.A.A S.L Braşov APA R. 10 . Spitalul Judeţean Braşov Grup Şcolar Industrial “Simion Mehedinţi” Codlea Activităţi de execuţie lucrări de construcţii STAR Imobiliar S. LIMOR.R. expertizare.Cap. Printre cei mai importanti clienti se numara: Activităţi de proiectare.N. asistenţă tehnică Kraft Jacobs Foods România S.T Romtelecom S.A. Metaloplast S.A Autoliv S.A ROMGAZ R.N.A REAL S.R. Romchim S. datorita puterii financiare mai ridicate.3 Analiza micro-mediului Clientii Clientii firmei sunt in general persoane juridice. CLUB ROSSIGNOL-Poiana Braşov Furnizorii Principalii furnizori ai firmei sunt prezentaţi în următorul tabel: Materia prima Fier Caramida Ciment Beton Var Cherestea BCA Nisip Balast Polistiren Adeziv Tigla Lavabila Geamuri termopan Usi Nume furnizor SC METABRAS SA SICERAM SIGHISOARA LAFARGE HOGHIZ PRESCON SA PRESCON SA ATC AGROTOTAL GHIMBAV PREFA BRASOV TCI2004/ DORIPESCO DORIPESCO G&G DOLBY DISTRIB IZO CONSISTEM DESIGN CONSTRUCT DESIGN CONSTRUCT Pondere % 3% 5% 10% 5% 7% 15% 15% 2% 5% 12% 6% 5% 5% 3% 3% Periodicitate saptamanal saptamanal 3-4 zile 30 zile 1 sapt 2 ori/luna 3-4 zile saptamanal saptamanal saptamanal 5 zile La 2 saptamani saptamanal O data pe luna O data pe luna Plata catre furnizori se face prin bilete la ordin cu plata in termen de 60 de zile si prin file de CEC cu plata in termen de 15-20 de zile. consulting.L METRO ROM INVEST SRL APA R. TESS Braşov şi Sibiu Hoteluri: TIROL.R.

compartimentări interioare gips-carton. acoperiri. INDICATORI/AN Nr. extinderi pe orizontală. Oferă consiliere pentru găsirea celor mai bune soluţii astfel încât beneficiarul să obţină un raport optim între preţ. placări cu faianţă şi gresie. montaj sisteme de faţade. izolaţii. EXECUTĂ: pardoseli industrial elicopterizate cu quart. turnări betoane. tencuieli. structuri de rezistenţă din beton. calitate şi durabilitatea lucrării. cofraje. drumuri. platform exterioare. Angajaţi Cifra de afaceri Venituri totale Cheltuieli totale Profit net ANUL 2007 45 11756939 11921727 11741783 132591 SC BRATIM SA asigură toată paleta de servicii pentru construcţii noi.Concurentii Principalii concurenţi ai societăţii sunt agenţi economici cu profil de activitate similar din zonă: SC EREN CONS SRL este o societate care execută construcţii civile şi industriale. cât şi în montajul confecţiilor metalice şi a invelitorilor de tablă. reamenajări şi renovări pentru clădiri existente: modificări interioare. supraetajări. armături de oţel beton. Angajaţi 141 Cifra de afaceri 26936899 Venituri totale 31379256 Cheltuieli totale 31257297 Profit net 79663 Tabel comparativ al situaţiilor financiare ale societăţii Bravcof fata de firmele concurente INDICATORI/AN 2007 Nr. în domeniul pardoselilor industriale. Execută lucrări de amenajări. mansardări. INDICATORI/AN ANUL 2007 Nr. de la structura de rezistenţă şi până la finisaje: lucrări de săpături. recompartimentări. zidării. Angajţti Cifra de afaceri Venituri totale Cheltuieli totale Profit net SC BRAVCOF SA 63 6591719 7120724 7107906 1403 11 SC EREN CONS SRL 45 11756939 11921727 11741783 132591 SC BRATIM SA 141 26936899 31379256 31257297 79663 . zugrăveli şi tencuieli decorative. amenajări interioare pentru spaţii de locuit şi spaţii comerciale. placări faţade. structure metalice pentru hale.

Cap. Eren Cons S. Bratim S.R.A.Cifrade afaceri 2007 30000000 25000000 20000000 15000000 10000000 5000000 0 Bravcof S.L.financiara Indicatorii structurii activului (utilizări) Indicatori Ponderea imobilizarilor Ponderea activelor circulante 12 Formula 2006 2007 2008 . 150000 100000 50000 0 Profit 2007 Bravcof S.A. Eren Cons Bratim S. S.A.L.R.4 Analiza economico.A.

în cei trei ani analizaţi. In urma calculării indicatorului structurii activului se poate observa faptul că in 2007 a avut loc o crestere fata de 2006 cu 6.1%. 80 60 40 20 0 Raportuldintreactivele imobilizate si activeletotale 46.14% Rata globală de îndatorare 13 . ponderea activelor imobilizate a crescut cu 17.14%.12% 2008 35. Această creştere a ratei imobilizărilor faţă de anul de bază semnifică o consolidare. ponderea activelor circulante înregistrează o variaţie opusă imobilizărilor. care trebuie corelată cu cresterea volumului producţiei sau a disponibilităţilor pentru a reflecta posibilităţile de plată ale firmei. ea scăzând în 2008 faţă de 2006 cu 17.Raportul dintre activele imobilizate si activele totale A IT = Active imobilizat e Active totale Ponderea imobilizărilor arată procentul ocupat de activele imobilizate în cadrul activelor totale. se află sub valoarea minimă acceptata de 40%.68% 64.47%. Raportul dintre activele curente şi activele total A CT = Active circulante Active totale Analiza raportului dintre activele curente şi activele totale releva creşterea stocurilor. BRAVCOF S. per total.C. iar in 2007 fata de 2008 a avut loc o crestere cu 11. Putem spune că. În cazul S.78% 2004 2005 2006 Rata activelor se afla în scădere iar în 2008 valoarea activelor circulante de 35. modernizare a insfrastructurii firmei.92%.82%.A. Indicatorii structurii pasivului (resurse) Indicatori Solvabilitate patrimoniala Formula 2006 60 40 20 0 2006 2007 2008 Raportul dintreactivele curentesi activeletotale 200752.86% 53.61 % 46.

Mărimea optimă a acestui indicator este 50% dar se poate accepta şi o valoare mai mică dacă rentabilitatea economică este satisfăcătoare. Totodată. în 2008 reuşind să depăşească pragul optim. deşi se consideră că o valoare de 50% este mai sigură. se consideră bună când rezultatul obţinut depăşeşte 30%. Rata globală de îndatorare Solvabilitateapatrimoniala Din analiza ratei globale de îndatorare rezultă faptul că procentul acestei rate este în continuă scădere.02% 41. înregistrând un procent de 58.67% în anul 2004 la 41.79% 58.C. Valoarea maxim admisă a acestui indicator poate fi de 66%.84%.15% în anul 2008 rezultă faptul că datoriile sunt din ce în ce mai mici.84% 2006 2007 2008 Rata de îndatorare globala reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea în pasivul total al acesteia. Arata în ce masura sursele împrumutate şi atrase participă la finanţarea activităţii. indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului. adică firma foloseşte în mică masură sursele împrumutate. depăşeste 30% solvabilitate patrimonială în 2006.A. BRAVCOF S.67% 52. 14 . acest lucru demonstrând capacitatea firmei de a-şi plăti datoriile la scadenţa acestora. 60 40 20 0 47. trendul pe cei trei ani analizaţi este si el în creştere. Firma S.13% 47. 2007 ceea ce relevă faptul că nu este foarte îndatorată.Rata de îndatorare 60 Rataglobalade indatorare 51.15% Solvabilitatea patrimonială 40 20 0 Sp = Capitaluri proprii Pasive totale Solvabilitatea reprezintă gradul de 2006 2007 2008 independenţă financiară a firmei gradul în care unităţile patrimoniale pot face faţă obligaţiilor de plată. de la 51.

Ratadeindatorare 9.Rata de îndatorare Gradul de îndatorare financiară bun până la 30 % satisfăcător între 30-70 % necorespunzător peste 70 % În 2006 rata de îndatorare financiară este de 0 %. în 2007 creste la 9.66% 10 7.37 % . Pe tot parcursul celor trei ani gradul de îndatorare financiară are un nivel bun înregistrandu-se sub 30%.37% 8 6 4 Indicatori ai lichidităţii şi solvabilităţii Indicatori Lichiditatea generală Formula 2006 2 0 2007 0% 2007 2008 2008 2006 Lichiditatea relativă "Test acid" Lichiditatea imediată 15 .66%. iar în 2008 rata scade la 7.

69% depăşind intervalul satisfacător. 30 20 10 105 0 100 95 90 85 80 75 Lichiditateaimediata 29.65% 2008 2007 85.69% 95.87% Test acid 102. În 2006 se înregistrează cea mai mică valoare a indicatorului 93.93% Rata lichidităţii generale reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată eligibile.Stocuri × 100 Datorii pe termen scurt 2006 2007 2008 Intervalul considerat satisfăcător pentru această rată este de (0.48% fata de anul 2007. In 2006 s-a inregistrat o lichiditate relativa de 101.41% fata de anul 2006 si cu 23.8-1).9% 17.Solvabilitate generală Lichiditatea generală Lg = Active circulante × 100 Datorii 105 100 95 90 85 2006 2007 2008 93.39% 2006 2007 2008 16 . in 2007 acest indicator a crescut cu 7%.87% 101.39% 2006 "Test acid" LTA = Active circulante .8% 85. iar in 2008 a scazut cu 16. În 2008 rata este de 110 105 100 95 Lichiditaterelativa 108.19% 18. Lichiditatea relativă Lr = Active circulante × 100 Datorii pe termen scurt Rata curenta reflectă posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma într-un timp scurt în lichidităţi pentru a achita datoriile curente.87 %.37% Lichiditategenerala 101.8%. în 2007 rata fiind de 102.8% 88.

cu atat mai mare este protecţia creditorilor în caz de lichidarare şi/sau faliment. Cu cât aceasta rata e mai scazută. In 2006 si 2008 acest indicator este considerat satisfacător. În 2008 vânzările au scăzut din cauza caderii pietei imobiliare.93%.34% 17 . Indicatori compusi Solvabilitategenerala 13. din aceasta cauza indicatorul este zero. Solvabilitatea generală Sg = Active totale Capitaluri imprumutat e In anul 2006 firma nu a avut capitaluri imprumutate.95. Lichiditatea imediată Li = Disponibil itati + Investitii pe termen scurt × 100 Datorii pe termen scurt În anul 2006 faţă de 2007 a scazut indicatorul de lichiditate pentru că au scazut vânzările cât şi viteza de rotaţie a stocurilor.55% 15 10 5 0 2006 2007 2008 0% 10. in 2007 acest indicator are un nivel optim depăşind 100%.

02% 0.3% al indicelui rentabilităţii economice.06% în anul 2008. Rata rentabilitătii după activele patrimoniale Rre = Profit brut × 100 Active totale Pentru firma analizata se poate observa faptul ca profitul brut a înregistrat o scădere semnificativă acest lucru ducând la scăderea indicilor calculaţi.69% 25 20 15 10 5 0 2006 2007 2008 0.06% Rata rentabilităţii financiare arata câştigul net procentual pe care l-au obtinut acţionarii deoarece raporteaza profitul la capitalurile proprii ale firmei.38% Rentabilitatea activelor totale Rat = Profit net × 100 Active totale 18 2006 2007 2008 .41% 0. ajungandu-se pana la o rata de 0.04% 0.03% Rentabilitateaactivelor totale 2007 2008 11.20% 0. ajungându-se în anul 2008 la un procent de 0. 15 10 5 0 Ratarentabilitatii dupaactivele patrimoniale 12. adica castigul actionarilor este aproape zero.Rentabilitatea financiară Indicatori Rentabilitatea financiară Rentabilitate economica Rentabilitatea activelor totale Formula 2006 15 10 5 0 2006 2007 2008 0. Se observă o scădere semnificativa faţă de 2006.17% Rentabilitatea comerciala Rf = Profit net × 100 Capitaluri proprii Rentabilitateafinanciara 23.

următorii 2 ani înregistrând valori extrem de scăzute. 5 Modelul Porter si matricea SWOT 19 .02% 0. Acest indicator scoate în evidenţă capacitatea firmei de a genera castiguri nete satisfacatoare fata de activele implicate. apropiate de 0. 15 10 5 0 2006 2007 2008 0.05% Rentabilitateacomerciala 10.Rata rentabilităţii activelor totale reprezintă raportul dintre profitul net al exerciţiului şi activele totale ale societăţii. Perspectivele de viitor ale firmei sunt incerte. Rentabilitatea comerciala Rc = Profit net × 100 Cifra de afaceri Primul an analizat indică valoarea de 10%. pe viitor firma va trebui să ia masuri în aceasta direcţie. Acest indicator înregistrează valori foarte mici în comparaţie cu optimul teoretic. valori ce descresc ajungând în 2008 la o valoare de 0. O valoare redusa a acestui indicator arata ca firma nu genereaza suficiente vanzari ca sa acopere cheltuielile sau/si nu exista suficient control asupra efectuarii cheltuieelilor.67% Cap.03%. pentru mărirea profitului obţinut şi pentru îmbunătăţirea indicatilor economici. Acest lucru indică faptul că profitul net al firmei este foarte mic în comparaţie cu activele totale. indicând faptul că societatea nu a înregistrat un profit.

se înregistreză un ritm crescut de dezvoltare a sectorului constructii nou intratii se confrunta cu lipsa unei imagini de marca pentru firma sau produse. de accesul la distributie sau de economia de scară. 20 . dar in acest moment piata din cauza crizei globale se va stabiliza În ceea ce priveşte barierele de intrare pentru noile firme de construcţii. nivelul rivalitatii poate fi considerat peste medie deoarece serviciile sunt nediferenţiate şi principalii concurenti sunt de marimi apropiate. acestea sunt legate de capitalul necesar. deasemenea lispsa Know-how-ului pentru a raspunde cerintelor clientilor Amenintarea noilor intrati Datorita faptului ca in domeniul constructiilor in anii trecuti s-a inregistat o crestere a cererii pe piata au intrat mai multe firme cu acest domeniu de activitate.Modelul Porter Puterea de negociere a furnizorilor Amenintarea noilor intrati Amenintarea produselor de Puterea de negociere a clientilor Analiza rivalităţii între firmele existente în cadrul sectorului de activitate în domeniu operează concurenţi numeroşi.

termene de livrare sau condiţii de plată a firmei. calitate. cantitate. Clientii doresc obtinerea produselor de calitate superioară si Puterea de negociere a furnizorilor se defineşte ca fiind capacitatea acestora de a impune condiţii de preţ. containere etc). puterea de negociere a furnizorilor creste cu cat resursa este mai importantă pentru firma creşterea preţului la materia primă ar putea duce implicit la creşterea costului serviciilor oferite - Amenintarea produselor de substitutie în acest caz poate fi privită ca ameninţarea celorlalte modalităţi de construcţie (plăci prefabricate.Puterea de negociere a clientilor poate influenta la randul sau in mod negativ sau pozitiv activitatea unei firme (producator). penalităţi la ruperea contractelor furnizori cu care colaboreaza firma sunt specializaţi şi bine organizaţi diminuarea calităţii materiilor prime ar putea duce la nemulţumirea şi chiar pierderea unor clienti prin calitatea scăzuta a serviciilor oferite. Puterea de negociere a clientilor in aceasta perioada a crescut datorita crizei globale si scaderii cererii in constructii. daca firma nu are destule contracte pentru a-si acoperi cheltuielile scade din tariful lucrari. - cheltuieli mari de schimbare a furnizorului: cercetarea pieţei. Analiza SWOT 21 .

Cel mai cunoscut instrument de analiză este modelul SWOT. apare necesitatea analizării situaţiei strategice ca rezultat al acţiunii simultane a factorilor interni şi externi. deci actionarii nu au castiguri nete firma nu are capacitatea de a genera castiguri nete satisfacatoare fata de activele implicate. în funcţie de posibilităţile de influenţare aflate la îndemâna organizaţiei. Puncte tari gradul de indatorare financiara are un nivel bun inregistrandu-se sub 30 % demonstrând capacitatea firmei de a-şi plăti datoriile la scadenţa acestora.Definirea celor două categorii de mediu – intern şi extern se face în mod complementar.A.6 Stabilirea strategiei de afaceri 22 . Analiza SWOT – S. Diferenţierea fiind relativă. firma nu genereaza suficiente vanzari ca sa acopere cheltuielile insuficienţa comenzilor - - - Oportunităţi fuziunea cu un partener nou atragerea unor surse de finantare straine - Ameninţări risc financiar de faliment instabilitatea legislativă evoluţia economică cresterea rata inflaţiei cresterea cursului valutar cresterea ratei dobanzii Cap. - Puncte slabe profitabilitate redusa rata rentabilităţii financiare are valori foarte mici. BRAVCOF S.C.

2008 şi previziunea ca pe anul 2009 23 .Soluţiile propuse pentru fiecare combinaţie de elemente au fost sintetizate şi trecute întru-un tabel exemplificat în continuare: S SO O studierea şi planificarea abordarii de noi clienti. îmbogăţirea portofoliului de produse şi servicii oferite în domeniul construcţiilor. W WO fuziunea cu un partener nou care sa puna in valoare activele totale prin aducerea de noi clienti sau a unor surse de finatare si pentru a creste rentabilitatea financiara ST T motivarea clienţilor prin oferirea de pachete de servicii avantajoase pentru ambele părţi. controlul cheltuielilor restrictionarea investitiilor noi sau in curs vanzarea de active Evoluţia CA în perioada 2005 . urmarirea si imbogatirea relatiilor cu acestia. WT calcularea unui cost cât mai scăzut pentru a contracara evoluţiile negative ale economiei.

CA teoretică -169880 -245391 1000422 -585151 Evolutia CA (2005 .Anul 2005 2006 2007 2008 2009 CA netă (în preţurile 2008) 9226834 7408134 6910758 3581996 27127722 ti -3 -1 1 3 0 5 ti*CA -27680501 -7408134 6910758 10745988 -17431889 ti pătrat 9 1 1 9 20 CA teoretică 9396714 7653525 5910336 4167147 2423958 CA .2008) si previziunea CA pe anul 2009 10000000 8000000 Lei 6000000 4000000 2000000 0 2005 2006 2007 Ani 2008 2009 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 0 Indicatori CA Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul net Creanţe totale 2006 7408134 10447218 9568041 790950 2341048 2007 6910758 7465367 7451929 1471 2366038 2008 3581996 3771359 3751937 1987 1331815 2009 2423958 2813540 2737551 1117 828720 Cap. 7 Identificarea unui eveniment si evidentierea impactului acestui eveniment 24 .

pe viitor companiile se vor axa doar pe un anumit gen de servicii în domeniul construcţiilor. Dacă până acum companiile acordau un spectru larg de servicii bazându-se pe faptul că există cerere constantă pe piaţă. Pentru companiile din construcţii. întârzierile de plată pentru contractele deja semnate şi timpul nefavorabil. criza va genera falimente. Societăţile din acest domeniu.Criza mondiala Până în anul 2009. iar preţurile se vor reaşeza. generându-se reacţii în lanţ în momentul apariţiei unui incident de plată. Societatea s-a angajat în lucrări şi în mare parte se găseşte în imposibilitatea de a le face faţă. După finalizarea crizei.000. care va dura între şase luni şi un an. cifra angajaţilor din domeniul construcţiilor din România.ro www. deoarece abia acum a început lupta acerbă pentru fiecare client. care au fost trimişi în şomaj a ajuns la 100. Creşterea calităţii şi a productivităţii în construcţii. insuficienţa comenzilor. din cauza revenirii în ţară a unui număr mare de români din Spania şi Italia. ar trebui în această perioadă. care se vor concentra în acordarea unor servicii calitative pentru clienţi. inclusiv SC Bravcof SA.adevarul. domeniul construcţiilor se confrunta cu o criză a forţei de muncă din cauza migrării masive a muncitorilor în străinătate. datorată reîntoarcerii românilor din strainătate.net 2 25 . 1 www. La începutul anului 2009.2 Criza va duce la o eficientizare a proceselor interne ale companiilor. dar va avea şi efecte pozitive. Este vorba de o criza de lichiditate. însă de la sfârşitul anului 2008 acest domeniu este puternic afectat de criza mondială. calitatea construcţiilor va creşte. principalul motiv fiind criza economică. Va fi o încetinire a ritmului construcţiilor.1 S-a trecut de la o criză de personal în construcţii la o scădere a presiunii pe salarii. reprezintă singurul efect pozitiv al crizei economice internaţionale. deşi preţurile de construcţie sunt cu mult mai mari. deoarece va obliga companiile din acest sector să se profesionalizeze.antreprenor. să-şi consolideze afacerea şi imaginea pe piaţă şi o strategie bună ar fi să vândă cu preţuri mai mici.

materii prime etc. Fuziunea cu SC Concefa SA Sibiu Pentru a evita cât de mult posibil riscul afectării principiului continuităţii activităţii. Strategia utilizată de cele două firme va fi una de consolidare. Având în vedere şi caracterul sezonier al lucrărilor de construcţii. Cele două firme vor adopta împreună o strategie de diversificare a riscului şi se vor axa atât pe piaţa imobiliară. în perioadele de iarnă societatea a avut deficit de resurse pentru acoperirea nevoilor de lichidităţi pentru salarii.C. Concefa S.A. gajând cu bunurile societăţii şi achitând dobânzi la băncile finanţatoare. Pentru aceasta. taxe şi impozite. 26 . pe perioada fiecărui an fiscal. fondurile europene destinate infrastructurii se vor menţine sau vor creşte în funcţie de deciziile guvernului. în sensul că profiturile din acest an şi anul următor vor fi folosite pentru reducerea capitalurilor împrumutate. urmând ca la finele lunii mai 2009 să se realizeze fuziunea cu bilanţul. Societatea a achitat la diferite bugete penalităţi şi dobânzi pentru plata cu întârziere a unor venituri bugetare dar în volum redus. 90% din acţiunile societăţii au fost preluate de S. SC Bravcof SA s-a confruntat cu ritmul greoi al încasărilor. Sibiu.Consideratii asupra cash-flow-ului În permanenţă. aceasta din urmă având de câştigat de obicei în perioadele de criză. Alte măsuri importante de reducere a costurilor vor fi renegocierea contractelor privind achizitiile de materii prime. cât şi pe cea de construcţii pentru infrastructură. deoarece în 2009. societatea a apelat la linii de credit în lei şi valută precum şi la credite pentru nevoi temporare.

500.000 12.000 1.435 1.000 7.749.000 5.064.500 25 Trim III -20094.500 125.560 1.500 25 27 .726.561.632.000 200.000 1.500 25 Trim II -20093.522 17.366.000 5.000 5.555. Profit Brut IV.000 230.772 28.000 4. Profit net VI.007.440 2.751. din gospodaria de locuinte 1.000 300.000 1.000 3.760 1.000 1.000 10.500 25 I.000 90.884.din productia de imobilizari corporale 1.400.000 800. din lucrari de C+M 1.359 11. din vanzarea prod finite 1.850.284.000 800.016 103.197.829.500 200. Venituri financiare 3.000.5 V.000 9.832.643.000 250.000 150.000.000 200.6 V.500 1.000 550.000 1.725 11.500 2.8 Alte venituri (vanzari apartamente) 2.000 300.240 893.lei- Prevederi BVC 2009 -lei- Trim I -20091.937 3.000 650.000 800.000 700.4 V.434.500 191.000 3.246 555.000 150.254. Cheltuieli pt exploatare 2.500 2.000 30.500.000 806.000 200.054 350. Cheltuieli totale: 1.723.500 200.771.500 500.000 2.000 88.000 600.000 1.000 500 70.404.000 4.000 2.012.000 700.200.000 100. Cheltuieli extraordinare III.500 450.742 497.000 170.500 1.7 V.000 35.Buget previzionat 2009 Indicatori Realizat 2008 .3 V.000.076.581.1 V.066. CA VII.773 71. din inchirieri mijloace fixe si spatii 1.000 30.000 100.000 11.005.500 554.246. Numar mediu scriptic 3.165 19.634 3.500 3.812 836.900 550.500 1.000 500 75.Venituri din exploatare: 1.000 1.209.500 3.580 4.000 1.000 500.500 919. din vanzarea marfurilor 1. din expl utilajelor si mijloacelor de transport 1.2 V.484 65.920 4.987 3. Venituri extraordinare II.600 1.000 2.000 5.640 465. Cheltuieli financiare 3.996 25 1.000.500. Impozit pe profit V.000 549.000 25 Trim IV -20092. Venituri totale: 1.000 6.535.000.360 655.598 44.000 30.500 1.003.000 6.

.(2006).Transilvania”din Braşov Sumedrea.. Editura Universităţii .Transilvania” din Braşov http://www. Management financiar: teorie şi aplicaţii practice..(2007). Bucuresti Sumedrea. nr 218/2008 28 . Management financiarsi si strategii financiare. Management strategic.insse. S. E..ro.ro Business Magazin.Bibliografie Bacanu. Mnaliza strategica a mediului concurential. EdituraTeora Doval.(2003).biblioteca-digitala.ase.ro/cms/rw/pages/ipc.. Editura Fundatiei Romania de Maine. Editura Universităţii . B. S.do www. (1996)..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful