Universitatea din Bucureşti- Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicãrii

Sondajul de opinie
Student: Munteanu Carmen-Alexandra Grupa: 7 Anul II

Bucureşti, 2009

1

. L. De exemplu. care. Ea reprezintã ideile şi judecãţile unei colectivitãţi.. În istorie sau în povestirile istorice existã numeroase exemple de conducãtori de state care au încercat sã ia “pulsul” populaţiei.) şi a celui de Demoskopie (germană). nu sunt simple reacţii momentane. care au o anumitã stabilitate. a organizat la cererea guvernului englez o reţea de corespondenţi locali care sã îl ţinã la current cu starea de spirit a poplaţiei bãştinaşe. (Novak. dar nici nu sunt neapãrat întemeiate pe un fundament ştiinţific. Termenul de sondaj reprezintã o cercetare parţialã al cãrei scop este ca pe baza rezultatelor obţinute de la un eşantion riguros prelevat. Termenul de sondaj de opinie este echivalent celui de Public Opinion Polls (engl. (Novak. statisticii matematice şi a legii numerelor mari. Ar mai fi şi exemplui lui Napoleon care i-a încredinţat o misiune asemãnãtoare contelui Lavalette: douãsprezece persoane având opinii diferiteiacobini. referitoare la o problemã de importanţã generalã. sã se estimeze parametrii populaţiei totale.a. Sondajul de opinie este o metodă de cunoaştere a opiniei publice pe baza chestionarului şi a eşantionării. republicani ş. susţine teza de doctorat în psihologie cu titlul: „O metodă obiectivă pentru determinarea interesului cititorilor faţă de textele unui ziar". în 1928. Termenul de opinie publicã a fost preluat din limba englezã (public opinion) şi semnificã pãrerea poporului. Daniel Defoe. Istoricul sondajelor de opinie Din vechi timpuri s-au fãcut încercãri de sondare a opiniei. Opinia publicã este un complex de preferinţe exprimate de un numãr semnificativ de persoane cu privire la o problemã de importanţã generalã. autorul romanului “Robinson Crusoe”. 1993:596) 2.Definiţii 1.2006:12) Sondajul de opinie publicã are ca scop cunoaşterea complexului preferinţelor exprimate de un numãr semnificativ de persoane .coord. (Porojan. C.. (Zamfir. regalişti. Vlăsceanu.2004:163). Acest tip de cercetare sociologicã are ca notã diferenţialã restrangerea ariei de cunoaştere la opinia publicã şi se fondeazã pe modalitãţile interogative de culegere a informaţiilor şi pe tehnici de eşantionare.2004:164) Primele sondaje de opinie organizate sunt legate de numele lui George Gallup. Ideile susţinute în această teză 2 . îi aduceau în fiecare lunã rapoarte asupra opiniei publice referitoare la starea de lucru din Franţa. pe baza principiilor teoriei probabilitãţilor.

aducând la cunoştinţã publicului larg informaţiile astfel obţinute.. Realizarea practicã a conceptului de marketing se face prin cercetarea de marketing. Marile intrepinderi industriale şi comerciale au înţeles cã în loc de a impune clientelei produsele pe care hotãrâserã sã i le ofere .. În prezent desfăşoară activitate de sondare a opiniei publice mai multe institute de cercetare private (IRSOP. a) Metoda reprezentativã. adicã generalizarea unor exemple mai mult sau mai puţin numeroase a rezultatelor astfel obţinute. Liepelt. (Zamfir. K. Berindei.GDS (P. C. Renaşterea unei democraţii: Alegerile din România de la 20 mai 1990. Vlăsceanu. SCOP. Apariţia sondajelor ştiinţifice de opinie a fost determinate de trei circumstanţe reciproc independente şi manifestate aproape simultan la sfârşitul perioadei care separã cele douã rãzboaie mondiale. IMAS. Adriana Cambes şi M. Vlăsceanu. (Zamfir.a. în 1935. poate înlocui în mod legitim şi avantajos numãrãtori foarte laborioase şi costisitoare. 1991). 1991). b) Apariţia marketingului. L. C. Cercetare a Calităţii Vieţii. 1993:598). pãrerilor în materie de consum. SOCIOBIT. uneori chiar imposibil de realizat. precum şi institutele Academiei Române (de Sociologie. ISOGEP ş. 3 .aceasta având ca obiectiv orientarea activitãţii firmelor în funcţie de cerinţele pieţei. Psihologie) şi catedrele de sociologie din Universităţile de stat şi particulare..coord. Încã de la începutul secolului XX s-a constatat cã observarea unui numãr redus de subiecţi. IRSOP. L. în timp ce sondajele de opinie au ca principal obiectiv cunoaşterea “pulsului populaţiei”. România înainte şi după 20 mai. Singura deosebire importantã dintre studiile de piaţã urmãresc în principal un efect comercial şi nu informarea publicului.(necesitatea chestionării directe a publicului şi posibilitatea studierii pe grupuri reprezentative) este pusă în practică cu ocazia alegerilor generale din 1934. Datculescu. Un an mai tîrziu. este de preferat un studio prealabil referitor la ce doreşte şi ce poate cumpãra aceastã clientelã. pãstrând secrete rezultatele. După evenimentele din decembrie '89 a luat fiinţă Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice . CIS..). a realizat pentru prima dată în România prognozarea şi analiza computerizată a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale (P.preferinţelor.coord. nu a funcţionat decât în perioada 1967-1980 o instituţie specializată în efectuarea sondajelor de opinie (Oficiul de studii şi sondaje al Radioteleviziunii). Cu aceeaşi ocazie a efectuat sondaje preelectorale şi Grupul pentru Dialog Social . este înfiinţat Institutul care va fi cunoscut în întreaga lume sub numele de Gallup Poll (Institutul American de Opinie Publică). aleşi în anumite condiţii. Câmpeanu.IRSOP (1990). 1993:596) În ţara noastră. Activitatea de studiere a pieţei se bazeazã pe sondajul de opinie asupra obişnuinţelor . a orientãrii şi motivaţiilor. deşi a existat un interes permanent al cercetătorilor pentru studierea opiniei publice. care împreună cu Institutul de Ştiinţe Sociale Aplicate (INFAS) din Bonn.

Aceste tehnici. (Novak. . Tehnicile de evaluare a atitudinilor pornesc de la idea cã acestea sunt variabile latente. Iluţ. controlul şi prelucrarea datelor. furnizeazã rezultatele într-un interval de timp mai mic. . Cu ajutorul sondajului se estimeazã rezultatele preliminare ale unei cercetãri totale. Principalul dezavantaj este greutatea sau imposibilitatea surprinderii schimbãrilor ce se petrec în evoluţia fenomenului studiat. Sondajul este accesibil atunci când observarea implicã distrugerea tuturor elementelor sondajului. .are un pronunţat caracter descriptiv. cercetarea bazându-se pe întrebãri privitoare la opinie. adresate unor ansambluri de indivizi. al realitãţii sociale. Avantajele sondajului: Cercetarea prin sondaj îşi extinde continuu aria de investigare. chiar şi în perioade foarte scurte de timp. Erorile de înregistrare sunt mult mai uşor de identificat şi cercetat în faza validãrii datelor primare.se realizeazã într-un timp foarte scurt. Deci sondaje reflectã numai o situaţie concretã de moment. un volum redus de resurse materiale. farã a se recurge la mijloace sofisticate de prelucrare şi interpretare a informaţiei. stau la originea sondajelor de opinie care au ajuns sã constituie un instrument de cercetare ştiinţificã.c) Mãsurarea atitudinilor. cu chestionare simple şi clar structurate şi pe eşantioane care sã asigure o reprezentativitate rezonabilã pentru evaluãrile cu caracter general urmãrite. umane şi financiare utilizate. subiectiv. (Porojan. . utilizabil în cele mai variate domenii. (Rotariu.rezultatele sunt prezentate într-o formã simplã.2006:12-13) Scopul şi obiectul sondajului de opinie 4 .se centreazã pe aspectul opinional. sondajul este mai operativ. 2006:69).2004:165) Caracteristicile sondajului: Sondajul de opinie este o specie a anchetei sociologice cu urmatoarele caracteristici: . perfecţionate. Se creeazã o facilitate pentru culegerea. calitatea şi fiabilitatea este net superioarã într-un sondaj. datoritã multiplelor avantaje pe care le prezintã faţã de observarea tuturor elementelor populaţiei: costul total mai redus faţã de o cercetare totalã.se centreazã pe probleme ce suscitã un larg interes public.

Scopul oricãrui sondaj îl constituie estimarea parametrilor populaţiei pe baza rezultatelor obţinute din eşantion. sondajul se întemeiazã pe acest principiu: opiniile sunt cantitativ egale şi . Opiniile.sã prezinte o importanţã socialã. economici. ca urmare a combinãrii acestor factori.2004:166-167). fazã ce constã în exinderea rezultatelor obţinute pe baza eşantionului. Sunt douã etape: a) descrierea staticã. În acest sens se impun douã observaţii: a) Procesul de nonrãspunsuri date într-un sondaj de opinie publicã este legat de gradul de proximitate a subiecţilor în raport cu obiectul cercetãrii. care stârnesc interesul social şi admit interpretãri cu mai multe semnificaţii. iar problema pusã în discuţie este sistemul de pensii. Opinia publicã şi opinia manifestatã în public 5 . Astfel. ca atare. Un contraexemplu ar fi acela cã se efectueazã un studiu în rândul studenţilor. dar mult mai puţin pentru populaţia studenţeascã. b) Unul dintre cele mai pãgubitoare efecte ale sondajului constã în a pune subiecţii în situaţia de a rãspunde unor întrebãri pe care nu şi le-au pus sau pe care nu le înţeleg. Obiectul unui sondaj de opinie îl constituie o problemã de interes general. adicã obţinerea statisticilor bazate pe eşantion. (Novak. Ca tehnicã statisticã. estimându-se astfel parametrii întregii populaţii. fazã ce constã în culegerea şi prelucrarea informaţiei referitoare la eşantion.sã fie o chestiune controversatã. O problemã de interes general presupune îndeplinirea a douã condiţii: . . adicã sã fie relevantã pentru populaţia care constitue universul cercetãrii. sunt raportate la categoriile socio-demografice şi profesionale. b) inferenţa staticã. pot fi obiecte ale sondajului de opinie publicã numai acelea care sunt accesibile cunoaşterii şi înţelegerii de cãtre populaţia investigatã. Dintre toate fenomenele realitãţii. Aceastã problemã este foarte importantã în general. mãsurabile în tratamentul static. sunt comparate rãspunsurile obţinute de la diferitele segmente de vârstã sau categorii socio-profesionale. culturali şi emergenţa opiniei publice. psihologici. aşa cum rezultã din sondaje. se pot evidenţia relaţiile dintre factorii demografici.

formlarea întrebãrilor şi succesiunea lor. dar în mod obiectiv existente. alegerea datelor efectuãrii unui sondaj. Credibilitatea sondajelor La prima vedere.identitatea instituţiei care a solicitat sondajul.Cum se poate afirma cã rezultatele sondajelor reflectã opinia unei colectivitãţi ce mãsoarã adesea milioane de persoane. Ar fi corect sã se utilizeze noţiunea de atitudine pentru a se indica ceea ce sunt dispuşi indivizii sã facã. alegerea momentului publicãrii rezultatelor. precum şi alte tehnici. cuprinse în eşantion. Formarea. se recomandã ca la publicarea rezultatelor unui sondaj sã se specifice: . selectarea în mass-media a informaţiilor. . faţã de o anumitã problemã sau faţã de un anumit subiect.. În realitate. (Novak.2004:169-172) Pentru a asigura un grad cât mai mare de credibilitate a sondajului trebuie sã avem în vedere 4 factori: mãrimea eşantionului utilizat.Principalul atribut al opiniei publice constã în caracterul sãu neinstituţionalizat. . În ceea ce priveşte posibila manipulare partizanã. propagarea şi stabilizarea opiniilor neinstituţionalizate. pentru a indica ceea ce cred aceştia cã este adevãrat. Atitudinea este o înclinaţie a individului de a acţiona sau reacţiona într-un anume fel. în faptul cã ea oglindeşte raportul dintre cei care participã direct şi cei care participã indirect la structura puterii. constituie obiectul cercetãrilor opiniei publice.erorile de eşantionare. marja de eroare şi 6 . . idea de sondaj poate contraria bunul simţ al individului care. . în timp ce opinia trebuie sã treacã prin atitudine. este vorba de necunoaşterea mecanismelor care conduc la formarea unui eşantion reprezentativ şi a celor care permit extinderea rezultatelor obţinute prin consultarea unui numãr redus de persoane. Opiniile şi atitudinile sociale Prin mãsurarea opiniilor subiecţilor se poate ajunge la identificarea atitudinii sociale şi la formularea unor predicţii asupra comportamentului potenţial al indivizilor. acesta s-ar putea realiza prin deformarea rezultatelor. raport pentru care despãrţirea ş dihotomoa opiniilor determinate.procedeul de investigaţie. În acest sens.categoriile de rãspunsuri şi frecvenţele înregistrate. în mod firesc îşi poate pune cel puţin douã întrebãri: . . Atitudinea se transpune în acţiune.cum se poate vorbi “în numele lui” atât timp cât nimeni nu l-a întrebat niciodatã nimic? . atâta timp cât în realitate nu au fost cuprinşi în eşantion decât câteva sute de persoane? Persoanele care pun aceste întrebãri nu sunt neapãrat rãuvoitoare şi nici excesiv de suspicioase. iar noţiunea de opinie. asupra întregii populaţii pe care se presupune cã o reprezintã aceasta.structura şi volumul eşantionului . modul de selectare.

2006: 126-128). Statistica: Pentru mãrimea populaţiei .la un eşantion de 384 persoane avem marja 5%.2. avem marja 3%. Mãrimea eşantionului. Schema de desfãşurare a unui sondaj: Demersul metodologic al cercetãrii prin sondaj presupune parcurgerea unor etape principale şi rezolvarea diferitelor probleme. proporţii etc. a) Stabilirea obiectivului În principal sondajul poate urmãri douã obiective principale: . se va întocmi o listã cu numele tuturor liceenilor din acel oraş. numãr de operatori). Indiferent de numãrul celor supuşi sondãrii. Marja de eroare: Pentru un sondaj cu grad de precizie total de 100% trebuie sã intervievezi toţi indivizii.verificarea unor ipoteze privind legãturile dintre fenomene. de la toate liceele. Modul de selectie a eşantionului: Esenţialã. Gradul de precizie este direct proporţional cu numãrul intervievaţilor. tehnicile folosite. În urma statisticilor s-a descoperit cã 384 este un numãr magic. Pentru 65000 de liceeni vom avea 65000:384=169. Se va intervieva fiecare a 169-a persoana. se va apela la împãrţirea numãrului total al posibililor intervievaţi la 384.1 067. bani. adicã marja de eroare va fi de doar 5%. este acordarea de şanse egale tuturor indivizilor pentru a fi intervievaţi. ceea ce nu se poate. cu materialele avute la dispoziţie (timp. De stabilirea obiectivului depind toate demersurile ulterioare: populaţia studiatã. 7 . pentru mãrimea eşantionului 600 avem 4% marja.nivelul de credibilitate. Numãrul obţinut se va împãrţi la 384.estimarea unor parametric ai populaţiei (medii. modul de eşantionare ş. Pentru orice sondaj. avem marja de eroare 1%. Gradul de crdibilitate este invers proporţional cu marja de eroare (Rotariu. aşa cã statisticienii au ajuns la concluzia cã se pot stabili anumite marje de eroare. este suficient sã chestionezi doar 384 dintre ei pentru a obţine un grad de precizie de 95%. pentru mãrimea eşantionului . dacã fiecãruia i s-a dat o şansã egalã de a fi ales. Iluţ. în calculele probabilistice. ceea ce va înlãtura posibilitatea imputãrii anumitor interese. iar pentru unul de 9 605. Exemplu: Dacã se intenţioneazã realizarea unui sondaj printre liceenii dintr-un oraş cu privire la consumul de droguri.a. A determina obiectivul înseamnã a stabili ceea ce este posibil de realizat. pentru un eşantion de 2 401 avem 2% marja.) .

Indicatori specifici sondajelor de opinie 8 . prezentarea rezultatelor şi un rezumat cuprinzând interpretarea acestora. (Novak. adicã prin confruntarea cu realitatea. enunţul trebuie sã fie testabil. momentul. c) Alegerea tehnicilor Transmiterea informaţiei de la subiect la operator se poate realize fie oral. e) Eleborarea chestionarului Chestionarul este forma sub care se concretizeazã programul sondajului şi de aceea de calitatea lui (claritate.prelucrarea primarã . o introducere în problema studiatã. h) Definitivarea instrumentelor de cercetare i) Aplicarea în teren a instrumentelor Elementele ce pot afecta calitatea sondajului sunt: chestionarul. sã fie confirmat sau infirmat. g) Elaborarea eşantionului Toatã structura eşantionului este determinate de baza de sondaj şi de aceea este necesarã cunoaşterea naturii şi exactitãţii acestei baze. ora şi ziua. j) Prelucrarea calitãţii informaţiilor Prelucrarea informaţiilor cuprinde urmãtoarele operaţiuni: . operatorul.prelucrarea secundarã k) Redactarea raportului de cercetare Redactarea raportului de cercetare este etapa finalã a investigaţiei şi cuprinde. f) Elaborarea machetelor/ tabelelor de prezentare a datelor Stabilirea machetelor este necesarã deoarece în funcţie de gradul lor de detaliere se poate apoi dimensiona eşantionul. în general. fie în scris.2004:175-179). dificultate) depinde în foarte mare mãsurã calitatea sondajului. Pentru a avea calitatea de ipotezã. prezentarea procedeelor utilizate pentru culegerea şi prelucrarea informaţiilor. cadrul fizic.codificarea rãspunsurilor . într-o formã care permite verificarea empiricã.b) Determinarea universului anchetei Se referã la populaţia din care se va extrage eşantionul şi asupra cãreia se vor extinde rezultatele sondajului.controlul calitãţii documentelor . d) Elaborarea ipotezelor O ipotezã este enunţul unei relaţii cauzale. lungime.

cu atât întrebarea este mai actualã. .valori relative egal distribuite. De exemplu.Eşantionarea greşitã a subiecţilor. Erorile pot fi identificate în urmãtoarele etape: Proiectarea chestionarului (proiectarea chestionarului poate exclude foarte multe erori ce pot apãrea în urmãtoarele etape) . (Porojan. fie faptul cã populaţia este mai curând favorabilã (balanţa pozitivã). la dreapta sau la nivelul valorii centrale a scalei. . e) Indicatorul ponderat de apreciere şi interes exprimã valoarea ponderatã a gradului de apreciere/ satisfacţie/ mulţumire. pentru o scalã cu cinci trepte: B= (foarte) mare mãsurã. iar populţia este mai interesatã de subiect. . fie cã este mai curând defavorabilã (balanţa negativã) faţã de obiectul anchetei. adicã ponderea rãspunsurilor.Nu existã întrebarea pentru excluderea persoanelor care lucreazã în domenii apropiate cercetãrilor de marketing. numãr mare de rãspunsuri). c) Indicatorul de polarizare semnificã ponderea rãspunsurilor tranşante şi opuse. existã şi indicatori specifici sondajelor de opinie : a) Indicatorul de actualitate – reflectã ponderea publicului efetiv în totalul populaţiei. Cu cât nivelul indicatorului este mai aproape de 100.deloc( micã mãsurã). 1993:187). În acest mod se obţin urrmãtoarele categorii valorice: înalt-mediu/ înalt-mediu. în totalul rãspunsurilor.Sondajul nu este proiectat pentru a-şi atinge toate obiectivele. b) Balanţa reprezintã difenţa dintre cele douã ponderi opuse.Întrebãrile au o formulare greu de înţeles. arãtând care dintre stãri concentreazã cele mai multe rãspunsuri.Operatorul nu a fost instruit sau nu respectã regulile stabilite în procesul de formare ca operator de interviu.Existã multe întrebãri de verificare. .scãzut. f) Sistemul ierarhizat de categorii de apreciere este constituit în funcţie de plasarea categoriei mediane la stânga. 9 . reflectând sintetic.În afara indicatorilor statici utilizaţi în mod obişnuit în prelucrarea statisticã a datelor.mediu/ scãzut. cât şi de experienţa acestuia) . Culegerea datelor (de obicei erorile ce intervin la culegerea datelor depind de modul în care operatorul a fost instruit. .Operatorul de interviu completeazã o mare parte din chestionare cu propriile rãspunsuri. Erori în sondajul de opinie În realizarea unui sondaj de opinie pot fi identificate numeroase erori care influenţeazã radical rezultatul cercetãrii.Sondajul poate dura prea mult din cauza complexitãţii acestuia (numãr mare de întrebãri. .Întrebãrile sondajului nu au o ordine logicã. . d) Opinia majoritarã exprimã valoarea modalã.

Analiza datelor (majoritatea erorilor apãrute în aceastã etapã sunt datorate erorilor efectuate la proiectarea chestionarului şi culegerea datelor). .Nu existã o metodologie de analizã a datelor referitore la tipologia sondajului abordat.Persoana sondatã se plictiseşte sã rãspundã la întrebãri. . .Datele pot fi analizate greşit datoritã completarii greşite a chestionarelor. BIBLIOGRAFIE: 10 .Operatorul nu completeazã corect fişele de sondaj.Modalitatea de sondaj aleasã nu se potriveşte cu caracteristicile sondajului.. (Porojan. .Locul ales pentru realizarea sondajului nu este adecvat.Personalul care face analiza datelor nu are informaţii despre cum s-a desfaşurat colectarea de date şi ce erori au intervenit. .2006:293-296). .

. . Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Bucureşti. 1996 Porojan D. L. T. Institutul IRECSON. 2006 Zamfir.Novak A. .R. 1993 Porojan D...Ed. C. Bazele sondajului. Dicţionar de sociologie. Editura Universitarã. Babel. Iaşi. colecţia Cariere. Statistica şi teoria sondajului. Sondarea opiniei publice. Casa de editurã şi presã ŞANSA S. Iluţ. Bucureşti. Bucureşti. Statistica şi sondajul de opinie. Ciocãnel B.. Bucureşti. Editura Studenţeascã.Polirom.. editia a II-a . Ed. Vlăsceanu. Bucureşti. P..L. 2006 Rotariu. 2004 Novak A. 1993 11 . coord.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful