PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE

-COADA SORICELULUI-

2 . La aceasta se adauga produsele utilizate la prepararea ceaiurilor si in diverse industrii (alimentara.cosmetica). din care cele mai utilizate sunt circa 300 de plante. aproape toate ‘leacurile’ folosite de om erau de origine vegetala. fiind folosite in tratamentul unor boli grave de inima. In toata lumea. In Romania se cultiva peste 50 de specii de plante in scop medicinal si aromatic. biologi. plante care cresc spontan si un numar insemnat de plante cultivate. glicozizi. Avand conditii foarte variate de sol sic lima.parfumerie. Botanisti.stomac. circa jumatate din produsele farmaceutice au la baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din plante( alcaloizi. Pana in urma cu un veac. fiecare. Treptat. in tara noastra se recolteaza systematic. punandu-se astfel bazele cercetarii experimentale in domeniul plantelor medicinale si aromatice din flora noastra. imbogatirea sortimentului de plante medicinale si aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant.mestesugul vindecarii suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale.etc. Numerosi invatati antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrierile lor insusirile medicinale si modul de utilizare a numeroase plante. peste 150 de specii de plante. Din zona de stepa pana in cea montana se intalnesc felurite specii ierboase si lemnoase. pe glob. “sita stiintei” a separate ce este folositor si ce nu din cunostiintele medicinii populare. Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui secol. agronomi. in present. a altor beneficiari interni si a posibilitatilor de stimulare si de valorificare tot mai eficienta a acestor produse la export. in anii 1904. In zilele noastre.pentru nevoile interne si pentru export. uleiuri volatile.etc. Vechile civilizatii umane si-au adus. cu tendinta de crestere. In scop medicinal si aromatic.IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE Din cele mai vechi timpuri si pana astazi. se folosesc astazi in fitoterapia populara si “culta” circa 20000 specii de plante medicinale si aromatice. tara noastra are o flora diversificata si bogata. farmacisti si medici de prestigiu din tara noastra si-au legat numele de cunoasterea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. pe masura sporirii solicitarilor din partea industriei chimico-farmaceutice. contributia la cunoasterea si utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. Se apreciaza ca la scara mondiala.). Merita mentionat faptul ca prima statiune experimentala din lume specializata in studiul plantelor medicinale a fost infiintata la Cluj.

de prima importanta este calitatea materiei prime. plantele medicinale se recolteaza pet imp uscat. pana la apusul soarelui. bulbii (Bulbus) si tuberculii (Tubera). seminte). pe timp noros sau dimineata. fructe. inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantei sau toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene. parti aeriene. in special. scoarta. flori. Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta.se recolteaza primavera timpuriu. Primul element pentru obtinerea unei materii prime de buna calitate il constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in substante active( radacini. este momentul optim de recoltare pe care le prezentam in urmatorul tabel: Tabelul 1 Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plantele medicinale si aromatice Partea care se recolteaza Organelle subterane: -frunzele -iarba Florile si inflorescentele Fructele si semintele Perioada recoltarii -perioada se repaus din primavera si toamna -de la aparitie pana la inflorirea plantelor -la inceputul inforitului -de la inceputul pana in toiul infloritului -aproape de maturitate deplina(la cele care se scutura) sau la maturitate( la cele care nu se scutura) Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile meteorologice cand se face recoltarea. Radacinile (Radix). Frunze.RECOLTAREA. rizomii (Rhizoma). dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza. Al doilea element important. 3 . rizomi. cu alte cuvinte partile subterane ale plantelor. inainte de rasaritul soarelui. USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE Deoarece la baza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia dialectica substanta aciva. dimineata.actiune farmacodinamica. In general. legat tot de continutul in substante active.

iar altele cand au ajuns la coacere (afine. cand se desprinde mult mai usor. impropriu numite “iarba” prin vulgarizarea termenului latin ‘herba’ se recolteaza. manual dar nu prin strujire pentru a nu se zdrobi. marind astfel suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri volatile. de obicei. partile alterate sau atacate de insecte. Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones) se recolteaza primavera devreme.0 1-2 1-2 Data uscarii(zile): vara 3-8 3-8 10-14 14-21 30-35 Primavara sau toamna 8-14 10-14 12-21 21-31 35-60 4 . Se recomanda ca mugurii sa se recolteze in parchetele de exploatare forestiera. la inceputul vegetatiei.Partile aeriene (Herba) ale plantei.inainte de inflorire. in nici un caz prin smulgere. Scoarta sau coaja (Cortex) tulpinilor. Inainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor de planta. iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi. Fructele (Fructus) se recolteaza unele in parga (macese). Recoltarea se face manual. cu foarfeca sau cu secera. Recoltarea florilor(Flores) pentru unele specii se recomanda sa se faca in boboc.50 0. apoi se intend imediat pentru uscare in straturi subtiri.25-0.0 0. La materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face uscarea pe cale naturala la soare sau la umbra. Frunzele ( Folium) se recolteaza dupa ce au ajuns la maximum de dezvoltare. a partilor din planta care nu sunt indicate. intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine.. ramurilor sau radacinilor se recolteaza.50-1.50-1. Uscarea. in special. inainte de desfacerea lor.ienupere). cand contin maximum de vitamine. cu putin inainte de imflorirea completa sau in timpul infloririi. Semintele (Semen) se recolteaza cu putin inainte de completa maturitate.In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile si durata uscarii la umbra a materiei prime: Tabelul 2 Cantitatea de produs la m² si durata uscarii la umbra a plantelor medicinale si aromatice Produsul de uscat Flori Frunze si ierburi subtiri Frunze si ierburi groase Radacini subtiri Radacini groase Cantitatea (kg/m²) 0. primavera.

iar productia de 33.In timpul uscarii produsul se intoarce.2 mii de hectare de astfel de culture si o productie de 10 mii de tone. s-a ajuns la 4. In anul 2003 suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o crestere semnificative ajungandu-se la aproximativ 12. Uscarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si compusii active. mult sub limita posibilitatilor de valorificare a potentialului productive din tara noastra.3 mii tone.4 mii tone. plantele medicinale se cultiva pe suprafete destul de mici. Cea mai mare suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precum sic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul 1989 cand suprafata a fost de 41. se eticheteaza si se pastreaza pana la livrare. Astfel de la 1. Totusi comparative cu alte plante agricole. prin dozele de medicamente ce se obtine pe unitatea de suprafata.2 mii ha in anul 2000.6 mii ha. care s-a dezvoltat mult in zilele noastre. Importanta acestor plante nu trebuie insa apreciata in functie de suprafetele pe care se cultiva. Cerintele crescande de materie prima vegetala pentru indistria chimico – farmaceutica. Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati. Productia de plante medicinale si a crescut de la 0. a condus la marirea suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sortimentului acestora. 5 .4 mii ha in 1950 in Romania. pentru a evita decolorarea. SITUATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA Suprafetele cultivate cu plante medicinale si aromatice au inceput sa ia amploare si in tara noastra. ci prin valoarea lor specifica. Dupa 1990 atat suprafetele cat si productiile au scazut considerabil. incingerea si deprecierea calitatii.4 mii tone la cca 1. Temperatura si conditiile de uscare influenteaza puternic continutul in principii active. se ambaleaza. fapt care va fi evidentiat la fiecare planta in parte.

Germana – Schafgarbe. millefolium Produsul brut: Flos millefolii Herba millefolii 6 .COADA SORICELULUI .Achillea millefolium L. saigne nez. Engleza – yarrow. Italiana – millefoglio. Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Asterales Familie: Asteraceae Gen: Achillea Specie: A. Franceza – millefeuille . milfoil .

Date tehnologice O cultura rezista 4-5 ani. • Epoca de semanat: lunile august. Inflorirea are loc din luna mai pana in octombrie. poieni si margini de padure. critmifolia Wetk. roze sau rar alb-galbui. Este pretentioasa la lumina pe intreaga perioada de vegetatie.nisipoase. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri: sterile. Descriere. iarba stranutatoare. Burnasului). pe toate formele de relief pana la altitudinea de 1. pannonica Scheela.Denumire populara: bradetel. Raspandire. o tulpina aeriana ramificate. lumina stmuland acumularea uleiului volatile si a proazulenelor. paroase.Are pretentii moderate la apa.Fructul este o achena. Frunzele sunt alterne. Este o specie termofila. iarba oii.septembrie • 7 .cu o buna dezvoltare in zonele sudice (Campia Munteniei. iarba soricelului. terminate cu inflorescente. Temperatura ridicata influenteaza pozitiv acumularea principiilor active. tata forcotecii. prisnel. pe cele cu textura mijlocie si pe cele nisipoase. dion care apare. Inflorescenta este un corimb compus alcatuit din numeroase antodii lungi de 4-6 mm.Collina Seker. coada soricelului preferand solul luto. prin fanete. inalta de pana la 80 cm. mai lungi si mai groase. lanceolate. livezi.deci nu prezinta un pericol. Specie perena. ramificate catre varf. scurte care poarta numai frunze si florifere. Tipul de sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantei. este rezistenta la temperaturile joase din timpul iernii precum si la cele ridicate din timpul verii. fiecare antodiu avand 5-6 flori alb-murdar. anual. pasuni. cu rizomi subterani stoloniferi. sorocina. taratori. dar mai ales in timpul infloritului. Confuzii Se poate confunda cu alte specii de Achilea ( A. ierboasa. A. margini de drumuri si ogoane. A. cele bazale lungi de pana la 30 cm si late de pana la 8 cm. fara exces in sol. iar cele tulpinale.000 m.in zona Montana) care sunt tot medicinale. locuri uscate.si conditii de crestere si dezvoltare a plantei Specia este foarte frecventa in toata tara. Olteniei.. mai mari decat in zonele secetoase. 2-5 ori penat-sectate si cu lungimea de circa 8 cm. rape. de-a lungul cailor ferate. In conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari de azulene. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric.

esteri ai acidului izovalerianic. limonene. geraniol.2 – 0. prin prasile si pliviri de cate ori este nevoie. cariofilen. Semanatul Se face in teren bine manuntit si nivelat in lunile august – septembrie sau in pragul iernii. in timpul infloririi (lunile mai-iunie. gust sarat. achilina). folosindu-se cca 6 kg/ha. mircen. • Taninuri (3%). Continutul chimic • Ulei volatil ( 0. camfen. se face rarirea la 12-15 cm pe rand. pentru a realize densitatea amintita. borneol si proazulene ( M1. si alti compusi odoranti: cineol (10% din total).5 -0. Productia : 8-12 tone/ha herba proaspata 1.M2.• • • • Distante de semanat: randuri in benzi la 45-15-45 cm Adancimea de semanat: 0. • Flavonoide (cosmosina. Cand plantele au 5-8 cm. produsul pastreaza un miros placut. pinen. la prima recoltare se obtin 600-700 kg/ha inflorescente uscate. iar cea artificiala nu trebuie sa depaseasca 35º C. august-septembrie).5 cm Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha. sabinen. glicoalcaloizi (achilenina. luteolina).2.8 % in flori) bogat in azulene ( in special chamazulena). Uscarea naturala se face la umbra.5.2 tone/ha herba uscata Organe utilizate : Flores et herba Millefolii – flori si partea aeriana nelignificata. astringent si putin amar. adaptate pentru seminte mici. Recoltarea Plantele se taie la 20 cm deasupra solului. realizandu-se densitatea de 12-16 plante la m². apigenina. • Sescviterpene amare. Dupa uscare. linaloon. Productia In fiecare an. Se seamana cu semanatori universale.5 % in herba si 0.5 cm. la 45 cm intre randuri si la o adancime de 0. moscatina). Randamentul la uscare este de 4-5:1 la partea aeriana si de 3-5:1 la inflorescente. 8 .C. Lucrarile de ingrijire Se mentine solul curat de buruieni si afanat. pe vreme insorita evitandu-se partile lignificate ale tulpinii. iar la a doua recoltare 300 -350 kg/ha inflorescente uscate.

• Forme de utilizare: Uz intern • Infuzie: din 1 lingura planta uscata si maruntita la 250 ml apa fierbinte. se strecoara si se bea caldut pentru tuse. astm bronsic. astringente. anticonvulsive. • Afectiuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperature afluxului sanguine spre creier. alergii. linoleic. Zn. 9 . lacrimarea ochilor. ulcer varicose. cloruri. ameteli. Si. • Afectiuni renale si ale vezicii urinare. ulcer gastric si duodenal. colite enterocolite. tuse. coline. antiinflamatoare. Rasini cu hidrocarburi alifatice (heptadecan. hipertensiune. antialergice. usor laxative. anorexie la covalescenti. carminative. pentadecan). colici abdominali si ulcer. • Accese de sughit. Mn. ioni de K. stimularea secretiei bikei si drenarea ritmica. palmitic. calmante. Acizi grasi ( oleic. substante cu actiune antibiotica. hemostatice. viermi intestinali. • Hipotensive. hemoroizi. vermifuge. cafeic. gastrice. • Decoct din 10 g planta uscata la 1 litru apa. reduce durata de coagulare a sangelui. malaria. rani greu vindecabile. Proprietati terapeuntice • Stomahice. anticolitice. coleretice. • Vulnerare. diplazie. Actiuni specifice Afectiuni digestive: hiperacididate gastrica. antihemoragice. miristic). stimulatoare ale digestiei. Mg. dureri in urechi. tonifierea organismului si ca antispasmodic. epitelizante. Fe. izovalerianic). se fierbe pana apa scade la jumatate si se consuma cate 3 cani pe zi pentru diaree. dermatite. diaree. antispastice ale sistemului vascular. tonic-amare.• • • • • Acizi organici (formici. crapaturi ale picioarelor. • Afectiuni dermatice: varice. • Hemoragii nazale. • Diuretice. antipiretice. afte. fisuri ale sanului. amorteala palmelor. tumori hepatice.infectii genitale. Saruri minerale: fosfati. • Dureri reumatice si ale bratelor. se infuzeaza acoperit 10 minute. butirici. hepatice. hemoragii stomacale. Saponine hemolizante.

• Inhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii. De asemenea nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce. in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene toxice manifestate prin stari de apatie si crampe. piptului si a indigestiei. batrani si bolnavi de reumatism si guta. consumata cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi. la 20 de minute dupa micul dejun. se infuzeaza 15-20 minute acoperit. 10 . dimineata. de coada soricelului cu sunatoare din care se ia 1 lingura la 250 ml apa. in combaterea hemoragiilor interne. in parti egale. • Suc proaspat obtinut prin presarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara ( 30g suc pe zi consumat in reprize sau in 2-3 lingurite puse in supe de pasare). dureri de cap. contra secretiei mucoasei gatului. dureri de stomac provocate de hemoroizi si viermi intestinali. • Suc proaspat aplicat direct pe rani. cu efecte in afectiunile cornice. sub observatie medicala. avand efecte in tratarea bolilor de nervi. timp de 4 saptamani. achileina hidrolizeaza. • Suc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie care se bea in 2 reprize pe zi. Intoxicatia se combate cu vomitive si laxative. se strecoara si se bea cate o can ape zi.• Decoct din amestec. • Infuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru spalaturi vaginale. enximatic. • Tinctura din herba de coada soricelului in alcool de 40º. bronhiilor si plamanilor. la interval de o ora. Un extern • Infuzie dublu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate • Baile locale din 2-3 pumni de herba uscata pusi in cada de baie pentru copii slabiti. crapaturi Reactii adverse In caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari. se fierbe 30 de minute.fisuri. a durerilor reumatice.

Moi la pipait si verzi. Iar pe scufa. Un nepot intreaba :-ce-i? -niste cozi de soricei. ca ma facut sa rid Vorba nepotelului. uite coleaPanglici mii de catifea. -care cozi? De unde cozi? Printre pir si golomozi? Na.. floare deasa Miine vin in deal la coasa. Iarba mindra.Uite ici. Cite-s? Nici nu mai socot Mi-au umplut imasul tot.. Asta-i bre. 11 . numaidecit Coada-soricelului. Cu mirozna de scoverzi. Iar din fiecare tufa Iese cite-un tir cu scufa. pe scufitaCite-o giza gizulita..

php 8. Milica C. Robu T.Plante medicinale autohtone. G. aromatice si medicinale. 2004 6..Institutul European . Botos L. Alexan M. – Plantele medicinale si aromatice de la A la Z.html 9.. Dr.Rácz. Imbrea F.Laza. A.BIBLIOGRAFIE 1. Bucuresti.gradinaonline. 2005 3. Dr. Timisoara.salvaeco. Dr. Bojor O... Editura Reecop.htm 12 . . 5.org/wiki/Coada_%C5%9Foricelului 10.com/plante/coada-soricelului.org/plmed/page/coada_soricelului. – Cultura plantelor medicinale si aromatice.plante medicinale si aromatice. *** http://www. Munteanu S. Editura Dacia 4.sanatateata.ro/COADA_SORICELULUI_Achillea_millefolium_A3621.Indrumator plante narcotice.wikipedia. E. Editura Ceres. 1982 2. Editura Eurobit.Coiciu. *** http://ro. *** http://www. *** http://www. *** Curs de plante medicinale si aromatice 7.

ANEXE 13 .

14 .

15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful