STUDIU PRIVIND “MOTIVAŢIA ÎN ÎNVĂŢARE”

(Cercetare aplicativă) RAPORT DE CERCETARE

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCURE Ș TI DE RESURSE Ș I ASISTEN Ț Ă EDUCA Ț IONALĂ

7 Februarie – 27 Mai 2011

I. Introducere
Învăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică, un plan de acţiune prin care se reconstruieşte şi dezvoltă sistematic cunoştinţe, idei şi moduri prin care putem fundamenta, examina şi valida adevăruri. Este activitatea de organizare şi autoorganizare a experienţei, de construcţie şi reconstrucţie a personalităţii elevului, de formare şi autoformare a propriei individualităţi bio-psiho-socioculturale. Una dintre legile care stau la baza învăţării şcolare este Legea motivaţiei care arată că învăţarea şcolară este esenţial motivată şi orientată spre cunoaştere, spre sensibil, spre raţional şi comunicativitate. Motivaţia face ca învăţarea să se producă şi să se autosusţină; este generatoare de energie şi stimulatoare pentru noi experienţe de internalizare a valorilor. Ausubel considera că, există trei componente ale conceptului de motivaţie în cadrul şcolii. Prima componentă, centrată în jurul trebuinţei de a cunoaşte şi de a înţelege, de a stăpâni cunoştinţele şi de a formula şi rezolva probleme şi care dă naştere la ceea ce se numeşte impulsul cognitiv. Impulsul cognitiv este îndreptat în întregime spre sarcina didactică în sensul că, trebuinţa de a fi implicat în realizarea sarcinii respective este intrinsecă sarcinii însăşi, adică, e pur si simplu, trebuinţa de a cunoaşte. A doua componentă a motivaţiei, este aceea a afirmării puternice a eului iar randamentul şcolar ridicat poate satisface această trebuinţă, deoarece realizările de acest fel, conduc la situaţia socială primară sau dobandită, ceea ce generează în conştiinţa elevului sentimente de acceptabilitate şi respect de sine. Un element important al acestui tip de motivaţie este anxietatea - teama care rezultă din anticiparea pe plan mental a pierderii respectului de sine, care ar urma eşecului la învăţătură. Aprobarea, lauda şi încurajarea din partea profesorului satisfac afirmarea eului în calitatea sa de componentă a motivaţiei activităţii şcolare şi constituie o confirmare a realizărilor elevului. A treia componentă a motivaţiei activităţii şcolare, se bazează pe trebuinţa de afiliere. Ea nu este orientată spre randamentul la invaţătura ci mai degrabă spre realizari care îi asigură individului aprobarea din partea unei persoane sau a unui grup de persoane, cu care el se identifică în sensul de dependenţă faţă de acestea, si de la care în cazul încuviinţării, el dobândeşte o situaţie socială, în mod indirect sau derivat. Această ultimă categorie de situaţie socială, nu e determinată direct de nivelul randamentului propriu al individului ci de permanenta acceptare a sa de către persoana cu care se identifică. Performanţa şcolară apare atunci cand este puternic motivată şi cand este susţinută de o recompensă. Formele de recompense care se practică în şcoală ( note, laude, distincţii, premii, excursii, etc) urmăresc un scop de întărire, de a forma motive puternice pentru a se însuşi mai bine, mai repede materialul. Cu cât întărirea este mai puternică, cu atât creşte şi randamentul, cresc şi performanţele. În felul acesta se constată faptul că descreşterea recompensei sau întreruperea aplicării ei, ca şi suprimarea ei conduc la scăderea randamentului.

1

Legea Yerkes şi Dodson arată că, o dată cu creşterea motivaţiei, creşte şi performanţa, dar de îndată ce s-a atins un nivel optim, se înregistrează o descreştere sensibilă în performantă. Punctul optim de motivaţie descreşte o dată cu creşterea în complexitate a sarcinii. Cercetările în psihologie confirmă teza că stimularea prin laudă este de preferat stimulării prin pedeapsă sau intimidare, totuşi, trebuie dozată în funcţie de personalitate. Altfel, pot apărea efecte negative ca îngâmfarea, lipsa de rezistenţă la eşecuri. II. Obiectivele cercetării II.1.Analizarea corelaţiilor opiniilor elevi gimnaziu-elevi liceu, profesori-elevi, profesoripărinţi, părinţi-elevi, profesori liceu-profesori gimnaziu, părinţi elevi gimnaziu-părinţi elevi liceu; II.2. Identificarea ponderii/proporţiei funcţiilor care influenţează motivaţia în învăţare a elevilor; II.3. Determinarea modalităţilor de stimulare a motivaţiei în învăţare; II.4.Măsurarea/investigarea disponibilităţilor pentru participarea la un program de dezvoltare motivaţională; II.5. Identificarea percepţiei asupra rolului şcolii şi al familiei în elaborarea modelelor de reuşită; II.6. Prezentarea concluziilor şi identificarea soluţiilor. III. Ipotezele cercetării III.1. Existenţa modelelor umane duce la creşterea motivaţiei pentru invăţare; III.2. Atitudinea din familie privind invăţarea determină creşterea motivaţiei; III.3. Conştientizarea nevoilor personale şi a obiectivelor invăţării determină creşterea motivaţiei; III.4. Implicarea în activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei; III.5. Stilul didactic influenţează pozitiv motivaţia în învăţare; III.6. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare; III.7. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor instituţii de specialitate, contribuie la implicarea lor, mai intensă, în dezvoltarea personală şi accentuarea motivaţiei la proprii copii. IV. Universul cercetării IV.1. A fost invesigat un lot de 567 de elevi (număr proiectat: 690) provenind din 30 de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând tuturor sectoarelor Capitalei (a se vedea Anexa 1, chestionar tip adresat elevilor); IV.2. A fost investigat un lot de 335 de cadre didactice (număr proiectat:420) provenind din 30 de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând sectoarelor (a se vedea Anexa 2, chestionar tip adresat cadrelor didactice); IV.3. A fost investigat un lot de 367 părinţi (număr proiectat: 420) ai elevilor provenind din aceleaşi unităţi şcolare bucureştene (a se vedea Anexa 3, chestionar tip adresat părinţilor);

2

V. 3).2. Echipa de cercetare: Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiş Profesor Sociolog Iuliana Mustaţă Profesor Psihopedagog Drd. Unităţile şcolare cuprinse în eşantionul reprezentativ* (a se consulta Anexa 4).1. Constantin Valentina Profesor Psihopedagog Amalia Bîrlez Profesor Sociolog Maria Eugenia Asistent Social Simona Vlădulescu Profesor Sociolog Daniel Pătrăşincă Profesor Psihopedagog Oancea Ana Maria Profesor Psihopedagog Ciocâlteu Ioana Andreea Profesor Psihopedagog Cazan Manuela Profesor Psihopedagog Lidia Guţu Profesor Psihopedagog Radu Mădălina Profesor Psihopedagog Florea Robert Florin Profesor Psihopedagog Stăculescu Aurelia Profesor Psihopedagog Stemate Ramona Profesor Psihopedagog Lespezeanu Monica Profesor Psihopedagog Androşa Daniela Profesor Psihopedagog Neacşu Lucica Profesor Psihopedagog Stan Ionela Profesor Psihopedagog Gurău Ana Maria Profesor Psihopedagog Ilie Cristiana Informatician Stanciu Tudor Introducerea Studiului a fost realizată de Profesor Psiholog Alexandru Grigore 3 . VI. Au fost aplicate trei tipuri de chestionare adresate elevilor. 2. a rapoartelor unor cercetări anterioare şi a unor documente statistice. Marcela Călineci Profesor Sociolog Drd. A fost aplicată metoda observaţiei indirecte: analiza documentelor de specialitate. ca instrumente de cercetare psihosociologică folosite in ancheta sociologică. Metodologie V. V. cadrelor didactice şi părinţilor (a se vedea Anexele 1. Livia Iliescu Profesor Sociolog Mihai Bădănoiu Profesor Psiholog Cristina Gheorghe Profesor Psihopedagog Drd.IV.4.

Aceste aspecte explică și lipsa de corelație între opiniile cadrelor didactice și elevi. dar atunci când în cadrul ei apar disfuncții majore. nu mai putem vorbi de familie ca model.82% 59. nivelul de trai scăzut care obligă ambii părinți să își găsească cel puțin un loc de muncă pentru a putea asigura un trai decent copiilor. Familia exercită o influență deosebit de adâncă asupra copiilor.7% 52.1. legătura de atașament și de comunicare între cele două părți trebuie să fie puternică. sportul sau navigarea pe internet.21% 34.9 % dintre elevi împărtășesc această opinie. sau este încredințată altor persoane sau instituții sociale.98% Elevi 44. În cadrul familiei moderne se produc unele mutații care constau: în înlocuirea familiei formată din trei generații cu familia formată din două generații. Majoritatea copiilor își petrec două treimi din zi făcându-și temele și privind la televizor.VII. familia ocupa un rol important în educaţia copilului și se implică în viața școlară a elevului.21 % dintre cadrele didactice sunt de părere că familia ajută elevul în procesul de învățare. Pentru ca părinții să reprezinte un model de viață pentru elevi. Cadrele didactice sunt conștiente că modelul educațional oferit de familie este foarte important. Corelaţie opinii elevi-profesori Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor despre implicarea familiei în viaţa elevului Itemul : Familia mea …..53% Cadrele didactice consideră într-o măsură mai mare decât elevii. cadrul didactic nu cunoaște în totalitate mediul familial al copilului și nivelul de implicare al părinților în educație.28% 56.40% 19.77% 18. dar datorită unei relații de comunicare deficitară între cei doi parteneri. divorțul.9% 60. Astfel. în cazul variantei de răspuns “ajută elevul în procesul de învățare ”. diminuându-se funcția sa de model educațional. timpul petrecut cu familia scăzând foarte mult. Analiza informaţiilor şi interpretarea datelor VII.8%) cât și de cadrele didactice (56. În asemenea condiții. că familia reprezintă un model. Astfel modelul educațional oferit de parinți își pierde din valoare. 52. și numai 26. Pe lângă școală și alte organizații. supravegherea copiilor este limitată. Tabel de distribuție Variante de răspuns Reprezintă un model pentru elev Se implică în viața școlară Ajută elevul în procesul de învățare Are așteptări în ceea ce privește rezultatele școlare ale elevului Mă recompensează pentru rezultatele școlare Cadre didactice 68. în restul timpului având și alte activități cum ar fi ieșitul cu prietenii. Această corelație este foarte importantă pentru motivarea 4 . opinie împărtășită atât de elevi (59.8% 26.7%).

53% Motivaţia are nu numai un caracter energizator ori activator asupra comportamentului. procente destul de scăzute. Dacă așteptarile părinților sunt realiste.35% 23.43% 15. pentru a evita posibile conflicte de interese.40 % dintre profesori consideră că părinții au așteptări privind rezultatele elevului. Lipsa de corelație poate fi explicată prin teama părinților de a nu influența procesul de decizie și evaluare. De aceea. profesorul trebuie să cunoască aceste așteptări și să se asigure că părinții cunosc programul şi scopul învăţământului. pot orienta elevii în obținerea unor comportamente dezirabile. Această diferență foarte mare poate avea 5 . doar 34. Nu dispunem de o motivaţie universală şi generală. este un model Pentru că profesorul are un stil de predare atractiv Părinții insistă să învețe Profesorul inspiră teamă Cadre didactice 19.96% 39. ele contribuie la dezvoltarea capacității copilului de autocontrol și automonitorizare.53% din elevi .62%) foarte mare de elevi este motivat în învățare de perspectiva unei cariere de succes.77%) consideră că părinții lor au așteptări privind rezultatele școlare. Însă. Însă. care contravin nevoilor.79% 12. cu ceea ce crede profesorul despre sistemul lor motivațional.3% 42.98% 53. Un procent (70.3%) nu consideră că elevii sunt motivați de posibilitatea obținerii unei profesii de succes.86% 48.43% 36.62% 51. cât și pentru profesorii care găsesc un sprijin real în partenerul său.68% Elevi 70. familia. şi unul de direcţionare al comportamentelor de învățare.5% 46. dacă ele sunt aplicate corespunzător. afirmă 19. Profesorii (19.8 % 40. ci totodată. Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor despre motivele pentru care elevul învaţă Itemul : Motivele pentru care elevul învață sunt Tabel de distribuție Variante de răspuns Pentru a avea o carieră de succes Materiile îi vor fi utile mai târziu Materia e interesantă și atractivă Pentru a lua note bune Profesorul inspiră respect. Un procent foarte mare de elevi (60.98% din cadrele didactice și 18. ci de una orientată mai mult sau mai puţin precis spre rezolvarea sau nerezolvarea unor probleme specifice.72% 26. ele nu sunt folosite de către părinți. Recompensele pot încuraja creativitatea și plăcerea studiului. în toate situațiile. Așteptările părinților privind rezultatele copiilor pot fi adaptative.elevilor spre dezvoltare și implicare. dorințelor sau potențialului elevilor.73% 23. ceea ce îi motivează pe elevi nu corespunde. În schimb.71% 4. normale sau dezadaptative.

disciplina rezultând din însăși asigurarea acestei libertăți de manifestare.86%). Un procent de 37. Elevii au nevoie să cunoască beneficiile aduse de studiul unui domeniu. astfel că doar 15.98%) își asumă acest rol și funcția de orientare spre valori. sunt supravegheați.72% dintre elevi învață pentru a lua note bune și doar 12.5% dintre cadre didactice sunt de părere că elevii sunt motivați de note.73% dintre ei consideră că. în primul rând. interesant. Stilul de predare autoritar. Atât cadrele didactice (42. materiile studiate vor fi utile pentru dezvoltarea personală și profesională a elevului și accentuează. Structura motivațională de bază la școlarii mici rămâne învățarea pentru a satisface un gen de sentiment de identitate personală sau a familiei. Un învăţămînt care să fie motivant pentru că este plăcut. Cadrele didactice nu sunt doar deţinători şi transmiţători de informaţii.43%) cât și a profesorilor(48. Orientarea spre alte modele este întarită şi de modul în care elevii investigaţi îsi vad viitorul: ei doresc.43% dintre elevi susțin că stilul de predare atractiv îi motivează în învățare. elevii sunt motivați din exterior. astfel importanța rolului pe care îl are școala. Aceasta se modifică în următoarele etape de dezvoltare. vor să demonstreze capacitatea lor intelectuală. un procent destul de mare sunt motivați de note. pentru a face procesul educativ mai interesant. Învăţămîntul atractiv pune accentul pe capacitatea profesorilor de a atrage elevii la şcoală. În această etapă de dezvoltare.79%). să aibă o carieră de succes. dar în realitate acest lucru nu reprezintă un factor motivator eficient. cât și elevii (51.consecințe negative asupra adaptării procesului instructiv-educativ. Un procent destul de mare de elevi este însă motivat de materiile atractive și nu conștientizează importanța adoptării unui stil de predare interesant. sunt competitivi iar notele reprezintă mijlocul cel mai facil de a demonstra acest lucru. Datele obținute arată că 53. opţiune care se clasează pe locul al 5-lea. Obţinerea unor calificative are rol de motivaţie extrinsecă şi prezintă valoare pentru elevi. În cadrul activităţii concrete şi sub influenţa aprecierii făcute de adulţi asupra cunoştinţelor elevilor. care să le asigure siguranța financiară. În teoria ”educației noi” este propusă reformarea educației în fucție de cerințele elevului și care să asigure libertatea de manifestare a copilului. doar atunci cînd procesul de evaluare este bine planificat şi elevii sînt informaţi despre beneficiile „calificării” respective.71% dintre elevi mai sunt motivați de insistențele părinților sau de dorința de a le oferi satisfacție. Profesorii sunt considerati un model de către 26. ci educatori. Chiar dacă elevii se gândesc la cariera profesională. prin calitatea informațiilor transmise. îndrumători şi formatori de caractere. la aceştia se formează nevoia de performanţă şi nivelul de aspiraţie. asupra viitoarei sale cariere. stilul de predare atractiv îi motivează pe elevi. Această opinie nu este împărtășită și de elevi. uşor şi liber. Materia interesantă și atractivă este o sursă de motivare puternică atât în opinia elevilor (40. Cadrele didactice acordă părinților o mai mare putere în sistemul motivațional și 39. așteaptăndu-se ca elevii să urmeze acest model. și de a păstra afecțiunea și respectul celorlalți.96% dintre cadrele didactice consideră că. Această diferență de opinie poate fi explicată prin faptul că elevii declară permanent că sunt presați de părinți să învețe. în care profesorul inspiră teamă blochează elevilor creativitatea. Profesorii (46. Doar 23. elevii sunt motivați de insistențele părinților.8%) consideră că.35% dintre cei chestionati. aceștia își pierd încrederea în 6 .

sine și prezintă față de școală un sentiment de teamă. În școală trebuie să existe un echilibru între permisivitate și putere. Rolul profesorului nu trebuie văzut ca cineva care ne inspiră teamă și de care învățăm de frică, sau ca să luăm o notă mare. Însă, pentru a găsi acest echilibru este nevoie de timp și implicare. Schimbările noii generații au dus la imposibilitatea de a menține disciplina în clasă, și adoptarea unui stil autoritar poate fi o soluție pe termen scurt. Astfel, 23,68% dintre cadrele didactice consideră că elevii sunt mai motivați la materiile la care profesorul inspiră teamă, față de doar 4,53% dintre elevi. Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor despre modalităţile de învăţare ale elevilor Itemul 3 : Modalitatea de a învăța Tabel de distribuție Variante de răspuns Când învață urmărește să înțeleagă ce predă profesorul Când studiază asociază noile cunoștințe cu cele deja cunoscute Pentru a învăța mai bine încearcă să rețină logic informațiile predate Apelează la infomațiile pe care consideră că le dețin părinții, frații/surorile, bunicii, alte persoane Când învață, încearcă să găsească utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi Obișnuiesc să învețe pe de rost

Cadre didactice Elevi 60,7% de cele mai multe 43,9% de cele mai multe ori ori 11,99% întotdeauna 33,68% întotdeauna 42,3 % de cele mai multe ori 8,9% întotdeauna 46% de cele mai multe ori 11,11% întotdeauna 47,3 % uneori 21,3% rareori 36,9% uneori 37,48% întotdeauna 33,07% uneori 20,8% rareori 30,25% uneori 38,3% de cele mai multe ori 32,7% întotdeauna 32,75% de cele mai multe ori

39,2% uneori 34,11% rareori 33,5% de cele mai multe 28,37% uneori ori

Din analiza primei variante de răspuns reiese că, 33,68% dintre elevi încearcă întotdeauna să înțeleagă ce predă profesorul și 43, 9% de cele mai multe ori. Acest aspect este foarte important în procesul de învățare.Transmiterea și însușirea cunoștințelor trebuie să se facă logic și să fie cât mai clară. Profesorii (60,7% de cele mai multe ori ) împărtășesc și ei aceeaşi opinie, doar că nu sunt convinși că acest lucru se întâmplă în toate cazurile (11,99% întotdeauna). Timp îndelungat învăţământul a fost orientat cu

7

precădere spre aspectul informaţional, considerându-se că cel care deţine informaţiile poate şi opera cu ele la un nivel acceptabil. Rezultatele acestui chestionar confirmă încercarea cadrelor didactice de a-l pregăti pe elev ca personalitate complexă și deschiderea elevilor spre o învățare complexă și de durată. În cazul celei de-a doua variante de răspuns, 70% dintre elevi consideră că aproape întotdeauna și de cele mai multe ori, atunci când studiază, asociază noile cunoșințe cu cele deja cunoscute. Acest aspect este împărtășit de doar 51% dintre cadrele didactice. Această lipsă de corelație între răspunsurile celor două grupuri țintă , poate fi explicată prin lipsa unei consistențe și calitate în încercarea elevilor de a utiliza cunoștințele anterioare. În practica şcolară se constată adesea că elevii, care nu reuşesc să rezolve anumite probleme, posedă totuşi cunoştinţele necesare acestei rezolvări. Aceasta înseamnă că nu le lipsesc cunoştinţele, ci organizarea lor flexibilă, centrată pe tip de problemă şi principiu rezolutiv. Aceasta se poate realiza prin utilizarea mai multor surse în învăţarea conţinutului (notele de curs, manualul, discuţia cu profesorul, cu colegii, etc.), printr-o iscusită alegere de către profesor a exemplelor şi o modalitate de prezentare care să decentreze reprezentarea elevului de pe un anumit exemplu (prin remarcile explicite ale profesorului: “această procedură trebuie urmată ori de câte ori întâlniţi o problemă similară”, “ceea ce e important de reţinut de acum înainte este că…”, etc.), prin confruntare permanentă cu sarcini de un anumit tip şi reflecţie asupra modului de rezolvare (ex: rezumarea în limbaj interior a demersului întreprins, explicarea şi argumentarea acestui demers, etc.). Pentru a învăța mai bine elevii (38,3% de cele mai multe ori și 32,7% întotdeauna) încearcă să rețină logic informațiile predate. Memorarea pasivă este mai putin utilizată, lăsând loc memorării active. Un procent mai mic de cadre didactice au observat această schimbare în procesul de învățare al elevilor. Această lipsă de corelație este pusă în evidență și prin răspunsurile ultimului item: 39,2% dintre cadrele didactice consideră că elevii uneori învață pe de rost și 34,11% dintre elevi consideră că, acest lucru se întâmplă rareori. Atât în opinia cadrelor didactice (47,3 % uneori) cât și a elevilor (33,07% uneori), sursa de infomare din partea părinților, rudelor nu este foarte des solicitată de către elevi, în învățare. Acest lucru poate fi explicat fie prin lipsa de pregătire a membrilor familiei în anumite domenii, existența unui decalaj între curriculumul studiat de cele două generații, fie prin limitarea timpului disponibil pentru copii. Calculatorul a devenit o sursă mult mai rapidă și mai eficientă de cautare a informațiilor. Stilul pedagogic pur de predare în care elevul ascultă sau își ia notițe nu este tocmai potrivit pentru elevi. Copiii învață mai ales emotional, în situații concrete. În realitate, acest lucru nu se întâmplă. Doar 30,25% dintre elevi încearcă, uneori, să găsească utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi, când învață. Cadrele didactice sunt conștiente de faptul că, doar uneori, elevii caută să explice practic ceea ce învață, și de aceea rolul lor este de a-l ajuta pe copil să găsească utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi și să dezvolte la elevi abilitatea de a corela lumea teoretică, cu cea practică.

8

Itemul: Activitățile extrașcolare în care se implică elevii Variante de răspuns excursii vizionare spectacole sport vizite muzeu programe/proiecte educaționale în cadrul școlii Cadre didactice 75,7% 54,3% 80,6% 64,06% 40,8% Elevi 60,11% 52,94% 51,16% 46,22% 32,24%

Activitățile extrașcolare în care se implică elevii sunt îndeosebi: excursii (60,11%), vizionare spectacole (52,94%), sport (51,16%), vizite muzeu (46,22%), programe/proiecte educaționale în cadrul școlii (32,24%). În urma exprimării opiniei cadrelor didactice observăm că această ierarhie se modifică: sport (80,6%), excursii (75,7%), vizite muzeu (64,06%), vizionare de filme/spectacole/concerte (54,3%), programe /proiecte educaționale în cadrul școlii (40,8%). Observăm că, în opinia cadrelor didactice activitatile extrașcolare în care se implică elevii sunt sportul (80,6%) și excursiile(75,7%). Acestea sunt activitățile în care, probabil, elevii se angajează cel mai ușor, fiind mai atractive și distractive. Cadrele didactice au observat această dorință de implicare a elevilor în astfel de activități. Însă, elevii se implică mai des în excursii și vizionări de spectacole. Sportul este văzut de elevi ca un hobby , care nu are legătură cu școala, și nu este atât de accesibil ca celelalte activități extrașcolare. Nu toți elevii au aptitudini sportive.De aceea, doar 51, 16 % dintre elevi se implică în activități sportive. Un procent destul de mare , atât de elevi cât și de cadre didactice au ales programele și proiectele educaționale din cadrul școlii ca activități în care se implică elevii. Itemul : Măsura în care activitățile extrașcolare îl ajută pe elev în învățare Variante de răspuns mult potrivit Cadre didactice 56,31% 24,89% Elevi 28,8 % 32,4%

Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Activitățile extrașcolare constituie modalitatea neinstituționalizată de realizare a educației. La întrebarea “ În ce măsura considerați că activitățile extrașcolare îi ajută pe elevi în învățare? ” , 56,31% dintre cadrele didactice au răspuns „ mult” și 24,89% „potrivit”. Cadrele didactice cunosc foarte bine care este rolul acestor activități. Pentru elevi activitățile extrașcolare sunt o sursă de destindere, încredere, recreere, voie bună și mai puțin o sursă-suport a procesului de învățare. De aceea, doar 28,8 % dintre elevi 9

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre alte modalități de a reuși în viață. Astfel. lectură. altele decât învățarea în școală Itemul : Care sunt modalitățile de a reuși în viață .4% potrivit. dans. De aceea și procentul de persoane care au răspuns „da” este destul de mare. muzică. Reușita în viață poate căpăta definiții multiple. se poate realiza. în funcție de nevoile fiecăruia .consideră că activitățile de mai sus îi ajută mult în învățare și 32. pe unul sau mai multe planuri. cadrele didactice au rolul de a încerca să implice cât mai mulți elevi și să desfășoare cât mai multe activități. actorie) Sprijinul familiei prin situația materială Cadre didactice Autoinstruirea Sprijinul familiei prin situația materială (moșteniri) Activități extrașcolare și dezvoltarea 10 . pictură. altele decât învățarea în școală? Tabel de frecvență Elevi Autoinstruirea Activități extrașcolare și dezvoltarea aptitudinilor (sport. explicându-le elevilor multiplele beneficii ale acestora. ci și de a a câstiga sau a dispune de un mod mental de funcționare caracterizat prin performanță și competitivitate. film. în afară de învățarea în școală Itemul : Existența altor modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală Tabel de distributie Variante de răspuns DA NU Cadre didactice 39% 61% Elevi 40% 60% Aproximativ 40% dintre cadrele didactice și dintre elevi consideră că există alte modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală. A reuși în viață nu înseamnă doar a dovedi performanțele inițiale. Opiniile cadrelor didactice şi a elevilor despre modalitățile de a reuși în viață.

să valorifice învăţarea individuală prin evidențierea avantajelor dobândit la nivelul întregii sale vieți.8% 61. Elevii au nevoie de un „management” al cunoștințelor prin care să pună în aplicare noi cunoştinţe. suportul material al familiei. ceea ce l-ar motiva pe elev. mituiri Experiența practică personală și a celorlați Atât cadrele didactice cât şi elevii. autoinstruirea. să exploateze cunoștințele în contexte diferite și pline de provocări.6% 59.05% 54. nu sunt comune Elevi Cadre didactice Mass-media Munca în străinătate Concursuri Contextul social Profesii ce nu necesită studii Sex Prieteni Comerțul Studii în străinătate Credința Respect Susținerea politică Întemeierea unei familii Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre motivaţia elevului pentru învăţare Itemul : Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învățare? Variante de răspuns Orele să fie mai atractive Abodarea practic-aplicativă a lecțiilor Atmosfera din timpul orelor de curs Cadre didactice 80. O sursă de motivare importantă. pile. De remarcat este faptul că profesorii ș i elevii percep relaț iile.94% ) Deș i cadrele didactice (80. activităţile extraşcolare şi dezvoltarea aptitudinilor. în afară de învăţarea şcolară.03% 52. pile.(moșteniri) Experiența practică personală și a celorlați Relații.6% dintre cadrele didactice este aplicabilitatea lecțiilor. atât pentru 54. doar 35. 11 . mituiri aptitudinilor Relații.03% dintre elevi. cât și pentru 61.03%) și atmosfera din timpul orelor (52.05% dintre elevi afirmă că ar fi motivați de acest aspect.9% Elevi 35.8%) afirmă că. experienț a practică personală ș i a celorlalț i. sunt orele atractive. în mod deosebit.94% Soluțiile care l-ar ajuta pe elev să învețe mai mult sunt: abordarea practicaplicativă a lecțiilor (54. au identificat ca modalităţi de reuşită în viaţă. pilele ș i mituirile ca fiind factori determinanț i ai reuș itei în viaț ă. Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă.

atât în opinia cadrelor didactice cât şi în opinia elevilor. Cadrele didactice cunosc mai bine cerinţele pieţei muncii.Motivația (voința.Inteligența 6.41% Elevi 58. pentru cadrele didactice ierarhia se schimbă.41% dintre cadrele didactice. Dacă pentru elevi efortul în muncă este mai important decat motivaţia. într-un timp foarte scurt. Ei își doresc să obțină o carieră care să le aducă satisfacții materiale și financiare. Schimbările de pe piaţa muncii.82%). perseverența) în muncă 3. pasiune. pe 12 . şomajul.frecvență mare a răspunsului) Elevi Cadre didactice 1.Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre importanţa unei cariere de succes în viaţa elevilor Itemul: În ce măsură o carieră de succes este importantă în viața elevilor? Variante de răspuns Foarte mare Cadre didactice 30.Sprijinul familiei 5. indecizie şi dezinformare pentru tineri în ceea ce priveşte alegerea propriului drum în carieră.Nivel de pregătire și rezultate școlare bune bune 2.Orientare școlară și profesională Nivelul de pregatire şi rezultatele şcolare constituie factorul cel mai important în construirea unei cariere de succes.Sprijinul familiei 4.Atitudini pozitive față de muncă 5. Cariera de succes reprezintă modalitatea de a depăși anumite probleme. creşterea continuă a informaţiilor despre slujbe contextual socio-economic al țării noastre creează confuzie.Motivația (voința . Aflându-se în plin proces de formare a caracterului. optimism. o carieră de succes are o importanță foarte mare pentru elevi. implicare.Nivel de pregătire și rezultate școlare 1. devotament) 6.82% Pentru 30. responsabilitate. încredere. fără a mai urmări realizarea unei activități potrivite sau plăcute.Efortul în muncă 2. perseverența) în 3. Procentul acesta este mult mai mare în rândul elevilor (58. elevii pun accent pe importanţa atitudinilor pozitive faţă de muncă în construirea unei cariere de succes. Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre elementele care contribuie la construirea unei cariere de succes Itemul: Ce contribuie la construirea unei cariere de succes? Tabel de distribuție în ordinea frecvenței de apariție (1.Alegerea unor modele potrivite (seriozitate. caracterizată de nevoia ridicată de competitivitate şi motivare.Efortul în muncă muncă 4.

autocontrolul. culturală şi politică a ţării sale. Cadrele didactice sunt conştiente de importanţa factorilor externi de influenţă în construirea unei cariere. Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă. dorinţa sa de participare la viaţa socială.3% Al 5-lea loc 24. abilitatea de a lucra în echipă. Astfel că. contextul socio-economic şi piaţa muncii.9% Al 4-lea loc 30. Primele noţiuni educative pe care copilul le primeşte sunt cele din familie. gândire realistă. nu sunt comune Elevi Cadre didactice Sociabilitatea Context socio-economic Cultura generală Emigrarea Autocontrol Piața muncii Ajutor divin Susținerea politică Gândire realistă Disciplina Cunoașterea unei limbi străine Capacitatea de a lucra în echipă Stil de viață sănătos Stabilitatea pe post Spirit de lider Policalificarea Personalitatea Comunicarea eficientă Curaj creativitate Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre mediul care determină succesul în viaţă Itemul: Mediul care determină succesul în viață Variante de răspuns Scoala Familia Prietenii Mass-media Activitatea extrașcolară Programe/proiecte educaționale Cadre didactice Al 2-lea loc 45. cât și pentru elevi.41% Al 6-lea loc 36. adoptarea unui stil de viaţă sanătos.82% Al 3-lea loc 35. atât pentru cadrele didactice. orientarea şcolară şi profesională.15% 1 loc 50. şi anume: alegerea unor modele potrivite.16% Al 5-lea loc 27% În cadrul acestui item toate răspunsurile corelează.factorii de personalitate şi abilitităţi de viaţă ca : sociabilitatea. Familia constituie una din verigile sociale cele mai vechi şi mai stabile în care se conturează şi se formează caracterele. mediul care determină succesul în viață este familia. în familie se dezvoltă spiritul de afirmare a idealurilor tânărului. În familie se 13 .61% 1 loc 57.7% Al 3-lea loc 38.81% Al 6-lea loc 48.6% Elevi Al 2-lea loc 39.67% Al 4-lea loc 29.

de conduită igienică individuală. să te analizezi. multe din ele inedite. Corelaţie opinii elevi gimnaziu – elevi liceu Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre implicarea familiei în viaţa şcolarului Itemul: Familia mea : . Prietenii sunt cei care te provoacă să gândești . iar şcoala are acumulată multă experienţă în soluţionarea unor probleme care se ivesc la o categorie de vârstă şi care se repetă la generaţiile următoare. iar mass-media este principalul mediu informațional . Școala. .Reprezintă un model .Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute . Succesul în viață este asigurat atunci când îți dezvolți abilitatea de a selecta rapid informațiile utile. Școala este singurul mediu în care se poate construi o carieră. pe măsură ce copiii evoluează. prin însușirea cunoștințelor din diverse domenii și dezvoltarea unor abilități de viață.Are aşteptări legate de rezultatele şcolare . ca mediu ce determină succesul. pentru că de multe ori.Mă ajută să învăţ .Mă încurajează să am comportamente adecvate în şcoală .2. care te sprijină.formează primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului.Nu are asteptări în ceea ce priveste rezultatele şcolare .Discută orice problemă care ţine de activitatea şcolară. succesul în viață nu este asigurat. care te ajută să te regăsești și fără de care nu ai putea să ajungi la succes. părinţii au de înfruntat mereu alte şi alte probleme. Îmbinarea eforturilor educative din familie şi din şcoală este nu numai recomandabilă şi chiar obligatorie. Cadrele didactice sunt conștiente de importanța partenerului său în activitate și încearcă sa-l implice cât mai mult. Activitatea extrașcolară și proiectele educaționale reprezintă mediile cele mai potrivite pentru a pune în valoare pe toate celelalte.Se implică în viaţa şcolară . de mai sus.Nu manifestă interes faţă de activitatea mea şcolară Variante de răspuns Reprezintă un model Se implică în viaţa şcolară Mă încurajează să am comportamente adecvate în şcoală Elevi gimnaziu În foarte mare măsură 54% 63 67 Elevi liceu În foarte mare măsură 37% 60 61 14 . În zilele noastre elevii ating mai greu această formă de prietenie și trebuie să facă faţă presiunilor negative ale prietenilor. VII. Dacă familia nu se implică și nu sprijină elevul pe tot parcursul educației sale. colectivă şi de altruism. se situează pe locul al 2-lea.

Itemii: Are aşteptări (familia) legate de rezultatele şcolare Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute Variante de răspuns Are aşteptări (familia) legate de rezultatele şcolare Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute Elevi gimnaziu 68% 31% Elevi liceu 58% 33% Atât în opinia elevilor de gimnaziu. 15 . 55% dintre elevii de gimnaziu apreciază că părinţii sunt disponibili să discute aceste probleme cu ei. iar atunci când apar probleme în ceea ce priveşte activitatea şcolară a elevului. respectiv 61%). acest procentul fiind în scădere pentru elevii de liceu.Discută orice problemă care ţine de activitatea şcolară Are aşteptări legate de rezultatele şcolare Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute Analizând răspunsurile elevilor (gimnaziu-liceu) constatăm că pentru 54% dintre elevii de gimnaziu familia este într-o foarte mare măsură un model. au aşteptări în ceea ce priveşte rezultatele lor şcolare (68 respectiv 58%). sunt încurajaţi de părinţi să aibă comportamente adecvate în şcoală (67. doar o treime dintre elevi consideră că sunt recompensaţi de către familie pentru rezultatele bune pe care le obţin la şcoală. Acelaşi lucru este susţinut şi de un procent asemănător al liceenilor (50%). Elevii apreciază că părinţii se implică în foarte mare măsură în viaţa lor şcolară. cât şi în cea a elevilor de liceu. răspunzând solicitărilor şcolii şi asigurând materialele necesare în învăţare. Cu toate acestea. având initiative. respectiv 60%) Atât elevii de gimnaziu căt şi liceenii consideră că. (63. doar 37% considerând acest lucru.

pe ultimul loc: “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică” = 1. de gimnaziu şi liceeni.că profesorul îmi inspiră respect.pentru că îmi place să studiez .94% .36% .pentru că profesorul are un stil de predare atractiv . însă la liceu pe locul al treilea apare nevoia elevilor de a fi respectaţi şi recunoscuţi. fiind un model pentru mine .că materia e interesantă 43.pentru că profesorul îmi inspiră respect.88% Observăm în ierarhia celor două categorii de elevi.23% .39% .a fi cel mai bun 30..pentru că profesorul explică pe înţelesul meu .40% Liceenii consideră că învaţă pentru: .a lua note bune 26.pentru a fi cel mai bun .altele. care în cazul elevilor de 16 .pentru a avea o carieră de succes .că îmi place să studiez 30.pentru a lua note bune .a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi 34.că materiile îmi vor fi utile mai târziu 60. nu se enervează .pentru că profesorul e calm.pentru că profesorul e apropiat de noi . La elevii de gimnaziu pe această poziţie clasându-se motivul : “pentru a lua note bune”.pentru că profesorul face o evaluare corectă .26% .pentru a nu mă face de ruşine .că materia e interesantă 37.67% .a fi cel mai bun 33.a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi 38. fiind un model pentru mine 25.pe ultimul loc: “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică” = 1.70% .pentru a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi .pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică .41% .66% .39% .a lua note bune 47.86% . Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: Elevii de gimnaziu consideră că învaţă pentru: .a avea o carieră de succes 72.pentru că sarcinile de învăţare date de către profesor sunt clare . că pe primele două poziţii se situează aceleaşi categorii de motive.a avea o carieră de succes 68.pentru că materiile îmi vor fi utile mai târziu .28% .pentru că părinţii insistă să învăţ .66% .Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre motivaţia pentru învăţare Itemul: Motivele pentru care învăţ sunt… .pentru că părinţii mă recompensează dacă învăţ .pentru că profesorul îmi inspiră teamă .04% ..că materiile îmi vor fi utile mai târziu 43.pentru că materia e interesantă .

întotdeauna încearcă să reţină logic informaţiile.56 17.45 4 mai mult de 4 ore 13. . Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: .43 2 2ore 25. etc. .când învăţ.când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute. .47 3.când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul. alte persoane.00 43. încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi.pentru a învăţa mai bine. alte surse de informaţii.62 26.58 33.). formulelor. Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra modului de a învăţa Itemul: Modul de a învăţa: .20 26.23 10. bunicii.08 19.73 27.47 25.apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii.liceu apare pe pozitia a V-a.când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul. . Analizând modul în care elevii învaţă am constatat că atât elevii de gimnaziu cât şi cei de liceu au afirmat că. alte persoane.00 28.76 23. . etc.). în clasă.când învăţ.30 7. alte surse de informaţii. bunicii. . La ambele grupuri pe ultimul loc (20) se situează motivul : “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică”. formulelor.38 26.când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute. .37 4.36 13. tabelelor.22% 0.07 17 .obişnuiesc să învăţ pe de rost.52 34.32 7.pentru a învăţa mai bine. Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra timpului alocat activităţilor dintr-o zi Itemul: Cât de mult timp aloci într-o zi următoarelor activităţi: Variante de răspuns te uiţi la TV: gimnaziu liceu te joci la calculator: gimnaziu liceu activităţi în familie: gimnaziu liceu activităţi cu prietenii: deloc mai puţin 1de o oră ore 14.47 6. în clasă. .apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii.83 40. încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma schemelor.33 14. .94 39. fraţii/surorile. încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma schemelor.41 13. pe ultimul loc situând învăţarea mecanică.obişnuiesc să învăţ pe de rost. fraţii/surorile.80 11. încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi. tabelelor.79 23.07 25. .

26 19. instrument muzical.80 13.: gimnaziu liceu activităţi recreative în aer liber: gimnaziu liceu citeşti: gimnaziu liceu înveţi: gimnaziu liceu 1.26 17.18 20.45 9.07 27.01 4. vizitele la muzeu.95 16.81 33.41 36. sport.58 43.64 9.90 4.52 31.28 33.gimnaziu liceu cursuri organizate: dans.92 8.75 29.96 13.09 32.21 15. pe primul loc situându-se excursiile. urmate de sport şi vizionarea de spectacole/ filme/ concerte pe ultimul loc fiind voluntariatul.88 17. Itemul: Bifează activităţile extraşcolare în care te-ai implicat: Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: Elevi gimnaziu Excursii Elevi liceu Excursii + Vizionare de spectacole/ filme/ concerte Sport Sport Vizionare de spectacole/ Programe/ proiecte filme/ concerte educaţionale la şcoală Vizite la muzeu Vizite la muzeu Programe / proiecte Voluntariat educaţionale la şcoală Artă (pictură.54 14.78 20.07 32.14 26.50 3.57 9. limbi străine.40 2.97 8.24 Analizând timpul pe care îl acordă elevii anumitor activităţi am constatat că nu există diferenţe semnificative între cele două categorii de elevi. desen.13 40.29 7.45 7. La nivelul al IV-lea avem în ambele cazuri.30 9.23 25. cu o singură exceptie: timpul alocat activităţilor în familie pentru elevii de gimnaziu este de 2-4 ore pentru un procent de 40.15 37.49 11. modelaj) modelaj) + Dans Dans Voluntariat Elevii din ciclul gimnazial s-au implicat în diferite activităţi extraşcolare. desen.60 9.00 39.83 15.50 1.09 24.60 30. etc.61 31.56 33.43 12. voluntariatul trecând pe locul al V-lea.39 31.56 elevi faţă de 17. 18 . Liceenii aşează pe acelasi loc excursiile şi vizionarea de spectacole/ filme/ concerte şi pe locul al II-lea.56 17.57 23.45% dintre liceeni (pentru aceeaşi perioadă de timp). sportul.20 20. Artă (pictură.

1 Nu 63.Meditatii 2 . Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra modalităţilor de a reuşi în viaţă. voinţă.23 26. actorie.Sprijin financiar din partea familiei 7 . pictură.Educaţia 2 .Activităti extraşcolare 5 . de alegeri: .98 33.66 17.Modelele 6 .90 Gimnaziu Liceu Dacă DA.Cultura generală 1 .Fotbalist.50 3. care sunt acestea? Gimnaziu – nr.Şcoala vieţii 1 .06 40.Practica 3 .16 17.33 dintre liceeni.Studiul individual 9 .Sportul de performanţă 12 .Relaţii 1 .Dans.Abilitatea de a te descurca în viaţă 1 19 .45 mult 33.Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra activităţilor extraşcolare care au jucat un rol important în activitatea de învăţare Itemul: În ce măsură te-au ajutat aceste activităţi extraşcolare în învăţare? Elevi Gimnaziu Liceu foarte mult 23. pasiuni. sacrificiul 4 .Mita 1 .Interese. cântat.Norocul 2 .Credinţa 2 .77 56.96 puţin 8.88 potrivit 30. artă 18 .89% dintre elevii de gimnaziu au considerat că activităţile extraşcolare i-au ajutat mult şi foarte mult în învăţare comparativ cu un procent de 44. în afară de învăţarea în şcoală Itemul: Crezi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală? Da 36. talent.94 59.45 deloc 4. fotomodel 6 .

84 0.94 5.98 Liceu 0. pictură. ca modalitate de a reuşi în viaţă. constatăm că elevii de gimnaziu îşi atribuie nivelul 9 într-un procent de 34%.53 3. 1 2 3 4 5 6 7 Gimnaziu 0.28 0. actorie. actorie.81 pentru învăţare. unde 1 8 30. Nivelul 8 este asumat de 33% dintre liceeni. în opinia elevilor de gimnaziu. Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra nivelului de motivaţie pentru învăţare Itemul: Pe o scală de la 1.70 32.18 8.92 7.). la ambele grupe de elevi se situează practicarea sportului de performanţă.09 10. la acelasi nivel apreciindu-se doar aproximativ 19% dintre elevii de liceu.84 0. 31%. talent. cântat. Pe locul al III-lea. cântat. se află studiul individual pe când la liceeni este sprijinul financiar din partea familiei. pictură.- Atenţia la detalii 1 Organizarea raţională a timpului 1 Liceu – nr. voinţa 2 Cursuri 2 Voluntariat 1 Afaceri proprii 1 Furt 1 Constatăm că opiniile elevilor diferă. 10 este cel mai mult.47 0. acest nivel fiind al doilea ales de elevii de gimnaziu (aprox. artă 6 Practica 5 Relaţii 4 Modele 4 Norocul 3 Meditaţii 3 Exploatarea oportunităţilor 3 Activităţi extraşcolare 2 Inteligenţa 2 Perseverenta . cei de la liceu considerând ca primordial studiul individual. Doar 20 . de alegeri: Studiul individual 11 Sportul de performanta 6 Sprijin financiar din partea familiei 6 Dans.10 apreciază-ţi nivelul de motivaţie este cel mai puţin. dacă cei din ciclul gimnazial consideră că principală modalitate de a reuşi în viaţă constă în valorificarea unor aptitudini ca: dans.07 Analizând nivelul de motivaţie pentru învăţare apreciat de elevi.94 0.08 18.84 2.01 19. Pe locul al II-lea.86 10 14.54 9 34.94 0. artă sau alte talente.

bani.7% dintre liceeni şi aprox. însă. încurajări. premii.informaţiile predate îmi sunt folositoare . Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra elementelor care îi ajuta în învăţare Itemul: Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi? Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: Gimnaziu . Recompensa prin cadouri. şi atmosfera din timpul orelor de curs. alte avantaje primite Observăm din ierahizarea variantelor de răspuns că. 21 .părerea mea să fie luată în considerare de către profesori . încurajări. premii . cât şi cei de liceu consideră că i-ar ajuta mai mult să înveţe dacă informaţiile predate le sunt folositoare. încurajări.recompensa prin laude. alte avantaje primite este pozitionată pe ultimul loc de către ambele categorii de elevi. aprecieri pozitive. atât elevii de gimnaziu. liceenii doresc să fie recompensaţi prin laude.recompensa prin cadouri. Dacă elevii de gimnaziu consideră important ca părerea lor să fie luată în considerare de către profesori (locul 4). alte avantaje primite Liceu informaţiile predate să-mi fie folositoare atmosfera din timpul orelor de curs să aplic practic ceea ce am învăţat recompensa prin laude. bani. premii orele să fie antrenante părerea mea să fie luată în considerare de către profesori recompensa prin cadouri. aprecieri pozitive. 15% dintre elevii de gimnaziu consideră că au un nivel de motivaţie 10. aprecieri pozitive. pe locul al doilea şi al treilea fiind aplicabilitatea în practică a celor învăţate şi deosebit de importantă fiind.orele să fie antrenante .să aplic practic ceea ce am învăţat .atmosfera din timpul orelor de curs . bani.

01 68.24 20.77 14.29 33.21 38.79 29.24 46. succesul în viaţă înseamnă: Variante de răspuns 1 puţin 2 3 4 5 mult întemeierea unei familii: gimnaziu liceu prestigiul social: gimnaziu liceu cariera de succes: gimnaziu liceu banii: gimnaziu liceu relaţiile armonioase cu ceilalţi: gimnaziu liceu 8.98 5. Pe locul al treilea.20 18.94 3.47 35. iar la liceu banii.57 50. în opinia elevilor. 22 .73 3.01 69.15 16.60 7.22 1.22 2.39 34.08 15. fiind prestigiul social.88 7.05 34. succesul în viaţă reprezentând pentru aceştia o carieră de succes dar şi relaţii armonioase cu ceilalţi.76 6.Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre ceea ce reprezintă succesul în viaţă Itemul: Pentru tine.36 34.77 2.94 2.47 4.25 0.35 5.54 3.77 6.35 3.88 19.88 4.41 22.43 25.63 4.19 36.07 1.64 43.88 29.8 26. la nivel de gimnaziu se află întemeierea unei familii.87 24.35 3. pe ultimul loc.77 5.43 27.86 49.09 19.84 3.47 Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: Gimnaziu cariera de succes relaţiile armonioase cu ceilalţi întemeierea unei familii banii prestigiul social Liceu cariera de succes relaţiile armonioase cu ceilalţi banii întemeierea unei familii prestigiul social Observăm că există o opinie unitară a elevilor din ambele categorii pentru primele două pozitii.

disciplina. comunicarea. profesorii.Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra importanţei unei cariere de succes în viaţă Itemul: Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţa? foarte mare mare potrivit mică foarte mică Gimnaziu 57. seriozitatea. traseul educational etc – 31 răspunsuri.90 28. Opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra elementelor care contribuie la construirea unei cariere de succes Itemul: Ce contribuie.6 0 0 Liceu 59. atitudinea. ceea ce confirmă încă o dată ierarhia de la itemul 11. respectul. din punctul tău de vedere. dorinţa. anturajul 6 relaţiile 6 talentul 5 norocul 5 aspectul fizic 3 educatia 3 sociabilitatea 3 comportament moral 3 Altele: influenţa. modelele. la construirea unei cariere de succes? Elevii de gimnaziu au răspuns: învăţătura 35 şcoala 23 voinţa 22 munca 13 informatţile acumulate 12 familia 10 studiile superioare 9 inteligenţa 9 ajutorul familiei 7 suportul moral 7 banii 9 prietenii.41 0 Constatăm că pentru ambele categorii de elevi. 23 . aptitudini.74 31.37 1. o carieră de succes este foarte importantă. activităţi extraşcolare.30 10. sportul.54 7. participarea activă la ore.

pe primul loc este învăţătura urmată de şcoală. activităţi extraşcolare.competente.perseverenţa 6 .pasiunea 4 .optimism 3 .aspiraţii 4 . comportament şi atitudini.nu înţeleg nimic din ce se predă 24 . informaţiile şi orientarea şcolară. camera mea. punctualitatea. relaţiile.munca 7 . aspectul fizic. stil de viaţă.nu mă interesează ce fac la şcoală . la construirea unei cariere de succes.norocul 3 .motivaţia 6 . loialitate 3 . curajul.talent 3 .Elevii de liceu au raspuns: . Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra motivelor pentru care aceştia nu învaţă Itemul: Nu învăţ pentru că: . răbdarea.devotament.rezultate şcolare 7 . voinţă. curent electric. încrederea în sine. un loc important îl ocupă competenţele şi aptitudinile apoi munca şi pe locul al treilea rezultatele şcolare. interes.) .nu vreau .respectul 3 .voinţa 5 . Pentru elevii de liceu. creativitatea – 27.practica 6 .altele: implicare.inteligenţa 3 .nu am voinţă . etc.pentru familia mea nu contează . în construirea unei cariere de succes. aptitudini 9 .nu vreau să fiu considerat tocilar . flexibilitatea. personalitatea.nu am timp . rechizite şcolare.atât pot eu . autoperfecţionarea.banii 3 . apă curentă. intuiţia.ajutorul familiei 6 .comunicarea 4 . spirit de lider. rigurozitate. muncă şi informaţiile acumulate. Observăm că pentru elevii de gimnaziu.prietenii 3 .seriozitatea 4 . stabilitatea pe post.nu am condiţii (căldură.

nu am condiţii (căldură.88 g 8. camera mea.73 16.60 j 10. etc.73 h 1.7 k 8.40 16.83 25. rechizite şcolare.pentru familia mea nu contează .nu vreau . camera mea.69 8.15 26. curent electric. apă curentă.88 Gimnaziu: .- profesorul nu mă apreciază/ valorizează nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu NS/ NR Gimnaziu – liceu Nr.61 d 9.nu mă interesează ce fac la şcoală .57 e 2.nu am voinţă + atât pot eu .nu înţeleg nimic din ce se predă .61 Gimnaziu (%) Liceu (%) 2. etc.50 21. rechizite şcolare.26 5.47 c 16.66 0.25 f 7.69 i 7.profesorul nu mă apreciază/ valorizează .nu am timp . curent electric.) pentru familia mea nu contează 25 .crt a b 1.nu vreau să fiu considerat tocilar .32 14.) Liceu: nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu nu am voinţă nu am timp atât pot eu profesorul nu mă apreciază/ valorizează nu vreau nu înţeleg nimic din ce se predă nu mă interesează ce fac la şcoală nu vreau să fiu considerat tocilar nu am condiţii (căldură.47 11. apă curentă.01 12.

Gimnaziu Liceu se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete este încurajată competiţia sunt încurajate colaborarea.sunt încurajate colaborarea.24 c 49. cooperarea . 61% dintre elevii de gimnaziu afirmă că în clasa lor este important să fie prieteni buni şi 43 % consideră că în şcoala lor sunt încurajate colaborarea.Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra lucrurilor considerate importante în unitatea în care studiază Itemul: În şcoala mea: Crit.92 d 38..09 49. Observăm că pe ultimul loc. a 43.52 b 31.86 Gimnaziu: . Elevii de liceu.se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete .85 42.este încurajată competiţia Liceu: se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete în clasa mea este important să fim prieteni buni sunt încurajate colaborarea. cooperarea în clasa mea este important să ai rezultate bune este încurajată competiţia Constatăm că. 26 .13 e 61.în clasa mea este important să ai rezultate bune .54 29. cooperarea. aproximativ 50% afirmă că se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete si 44% consideră că.. cooperarea în clasa mea este important să ai rezultate bune în clasa mea este important să fim prieteni buni altele.30 31. în clasa lor este important să fie prieteni buni.12 43.în clasa mea este important să fim prieteni buni . atât la gimnaziu cât şi la liceu. elevii au identificat încurajarea competiţiei.

15 39.64 7.88 7.90 12.60 1.96 46.88 10.94 1.35 4.90 17.81 4.98 27.84 21.) Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Locul Gimaziu Criteriul a b c d e f 1 42.97 3.60 8. etc. dans.18 3 8.35 23. pictură. stil de viaţă sănătos. mediul care determină succesul în viaţă.56 18.83 7. etc.) programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat.97 4.50 5.60 21.47 26. unde 1 este primul loc.92 30.01 2.25 31.29 52.73 12. muzică.30 16. ierarhizează de la 1 la 6.) grupul de activităţi prieteni extraşcolare (sport. etc.25 2. 6 este ultimul loc.49 4 2.69 11. stil de viaţă sănătos.58 9.30 14. etc.) 5 programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat.activităţi extraşcolare (sport.32 27.15 34.familia . dans.92 23.88 8.63 8.) mass media 27 . . etc.01 16.66 2.54 22.39 20.83 14.09 8.32 5.71 5.37 42.Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra mediului care determină succesul în viaţă Itemul: Din punctul tău de vedere.49 2. etc.53 18.53 5.39 27.97 0.81 6.15 5 1. muzică.) .49 27.98 1.4 0.12 2. pictură.35 3.71 2 şcoala 2 39.53 28.şcoala .mass media .94 0.84 2. dans.69 6 mass media 1 familia Liceu familia şcoala 3 4 grupul de activităţi prieteni extraşcolare (sport. muzică.73 16.programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat.50 10.73 7. stil de viaţă sănătos.63 8.60 49.grupul de prieteni .30 4. pictură.83 6 1.

Pe ultimul loc se situeaza mass media.54 în mică măsură 1.6. din care 222 fete şi 133 băieţi. în foarte mare măsură. şi 2.57 42. cu vârste cuprinse între 12-16 ani (78 – 12 ani.25% considera că şcoala contribuie în foarte mică măsură la reuşita în viaţă.8.41 NS/ NR Gimnaziu Liceu 0. Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre contribuirea succesului în şcoală la creşterea şanselor pentru reuşita în viaţă Itemul: Consideri că succesul în şcoală contribuie la creşterea şanselor pentru reuşita în viaţă? în foarte mare măsură 47. atât pentru elevii de gimnaziu. iar pe locul al doilea fiind. 58 – 17 ani.7.02 29. şcoala. aproximativ 42% considera că şcoala contribuie la creşterea şanselor pentru reuşita în viaţă în mare măsură şi 1.99 31. este familia.54 Gimnaziu Liceu 28 . 1 – 16 ani) şi 212 elevi de liceu.45 în potrivită măsură 11.5.99 0.28 0.62 32.99 10.12 4.10. Media generală anuală în anul şcolar precedent 4.24 9.99 5. In ceea ce priveste elevii de liceu.47 8.00 56.47 Aproximativ 48% elevi de gimnaziu consideră că şcoala contribuie la creşterea şanselor pentru reuşita în viaţă. 62 – 16 ani. din care 126 fete şi 66 baieti (26 – 15 ani.25 1. 47 – 15 ani.07 în mare măsură 29. 5 – 9 ani).Mediul care determină succesul în viaţă.6 1.4.99 0.41 6.9 11. cât si pentru elevii de liceu. 109 – 14 ani.71 în foarte mică măsură 2.60 32.32 7.84 25. EŞANTION Date de identificare La studiu au participat 355 elevi gimnaziu. 114 – 13 ani. 33 – 18 ani. şcoala contribuie în foarte mică măsură la reuşita în viaţă. în opinia elevilor.41% considera că.54 7.

29% respectiv 38.30% 55.67% Profesorii consideră că familia reprezintă un model pentru elevi (68. Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor asupra aspectelor ce reprezintă pentru ei succesul în viaţă Itemul: Succesul în viaţă înseamnă… Succesul în viaţă înseamnă… Întemeierea unei familii Cariera de succes Relaţii armonioase cu ceilalţi/prietenii Părinţi 59. cât şi profesorii consideră că succesul în viaţă presupune întemeierea unei familii şi construirea unei cariere de succes.68% Părinţii şi cadrele didactice consideră în proporţii asemănătoare (37.42% - Atât părinţii.45% Profesori 68. iar 74.45%) afirmă că.59% 45.68%) că şcoala contribuie la reuşita în viaţă.99% 74.41% Profesori 57.10% 44.30% dintre aceştia obişnuiesc să discute problemele pe care copilul lor le are la şcoală. se implică în viaţa şcolară a copilului lor. 29 . Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor despre şcoală ca mediu care determină succesul în viaţă Itemul: Şcoala-mediul care determină succesul în viaţă: Şcoala-mediul care determină succesul în viaţă Părinţi 37.3.28% 56.29% Profesori 38. Corelaţie opinii profesori – părinţi Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor asupra implicării familiei în viaţa şcolarului Itemul: Familia elevului Familia elevului Reprezintă un model pentru elev/elevă Se implică în viaţa şcolară Obişnuieşte să discute cu copilul problemele pe care le are la şcoală Părinţi 53.VII.70% 30. Foarte mulţi părinţi (74.67% 74.28%).

în timp ce 43.57% dintre părinţi consideră că se implică în foarte mare măsură.5% din cadrele didactice sunt de opinie că familia joacă un rol activ în procesul de învăţare al copiilor. -primirea unor note bune. 30 . Prin comparaţie. utilitatea cunoştinţelor şi abilităţilor acumulate.Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor despre măsura în care familia se implică în activitatea de învăţare a elevului Itemul: Măsura în care familia se implică în activitatea de învăţare a elevului: Părinţi Măsura în care familia se implică În foarte în activitatea de învăţare a elevului mare măsură 21. Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor asupra motivelor pentru care elevul învaţă Itemul: Motivele pentru care elevul învaţă Motivele pentru care elevul învaţă Cunoştinţele şi abilităţile accumulate vor fi utile mai târziu Notele Profesorul are un stil de predare atractiv Părinţi 72.82% Profesori 42.86% 54.5% În ceea ce priveşte implicarea familiei în activitatea de învăţare a elevului. 21.98% dintre aceştia apreciază că se implică într-o mare măsură. principalele motive pentru care elevul învaţă sunt: -cunoştinţele şi abilităţile acumulate vor fi utile mai târziu. În acelaşi timp.54% 51. iar pe locul II. profesorii plasează pe locul I în ierarhia acestor motive stilul de predare atractiv al cadrului didactic.57% Profesori În mare În foarte mare măsură măsură/ În mare măsură 43.71% - 12.45% În opinia părinţilor. doar 43.98% 43.

26% priveşte rezultatele mele şcolare Nu manifestă interes faţă de 5.99% activitatea mea şcolară Variante de răspuns Intr-o oarecare măsură 15.10% 3.66% ţine de activitatea mea în şcoală Are aşteptări în ceea ce priveşte 70.. îmi oferă pregatire suplimentară) Mă încurajează să am 59.77% 25.31% 3.8% 23.5% 30.05% 27.23% 10.19% 2.03 1.95% mine Se implică în viaţa şcolară (are 59.01% 11.9% 24.9% rezultatele mele şcolare Mă recompensează pentru 19..57% 1.51% 5.01% 1. Corelaţie opinii părinţi-elevi Opinia elevilor privind implicarea familiei în viaţa lor şcolară Itemul: Familia.97% 5.45% 0.4.41% 15. aceştia indicând într-o mai mică măsură gradul de implicare al părinţilor.67% 3.77% împreună cu mine.08% 0.37% 24. răspunde solicitărilor.48% 12.82% 32.2% 62.05% comportamente adecvate în şcoală Discută orice problemă care 50.41% 7.8% 14.30% 7.17% În mică Deloc măsură 2.82% iniţiative. Deşi majoritatea părinţilor apreciază că se implică activ în activitatea şcolară a elevului.De remarcat este faptul că.32% 14.03% 13.78% 57. imi asigură materialele necesare în învăţare) Mă ajută să învăţ (face lecţii 26.62% 11.89% 25.46% 7.84% 31 . VII.98% 25.11% 1.54% rezultatele şcolare obţinute Nu are aşteptări în ceea ce 5. În foarte În mare mare măsură măsură Reprezintă un model pentru 44. percepţia profesorilor nu este aceeaşi. majoritatea profesorilor nu consideră că notele reprezintă un motiv pentru care elevul învaţă.

5% 26% 4 21. Se poate concluziona..5% 74% 50. dar nu avem informaţii despre eficienţa acestei comunicări (dacă problemele se şi rezolvă).5% 5% 4.5%. Opinia părinţilor şi elevilor privind succesul în viaţă Itemul: Pentru dvs. doar în proporţie de 21%. Elevii de gimnziu şi de liceu (77. preocuparea de a discuta cu părinţii problemele pe care le au.5% 4% 2 4. iar părinţii în procent 69. că în familie se comunică.52% că primesc recompense din partea părinţilor.5% 23% 15.5% 29% 5 Mult 30% 35% 45. E posibil ca părinţii să nu considere întotdeauna recompensele un instrument la îndemână pentru a stimula motivaţia pentru învăţare a copiilor lor.5% 38% 58. există o mică diferenţă între răspunsurile elevilor şi cele ale părinţilor: elevii recunosc această implicare în procent de 85.Opinia părinţilor privind implicarea în viaţa şcolară a copiilor lor Variante de răspuns Reprezint un model pentru copilul meu Mă implic în viaţa lui şcolară Îl ajut să înveţe Îl încurajez în ceea ce face la şcoală Obişnuiesc să discut cu copilul problemele pe care le are Aştept să înveţe lucruri noi Îl recompenesez material pentru rezultatele şcolare bune Îl recompensez prin laude şi aprecieri NS/NR Părinţi 54% 69.5% 29.5% 29.5% Remarcăm numărul mare de părinţi ai elevilor de gimnaziu şi liceu (74%) care obişnuiesc să discute problemele copilului. în raport cu disponibilitatea mai mică a părinţilor de a oferi aceste recompense. de asemenea.5% 21% 52% 1. Aceste rezultate reflectă probabil dorinţa mai mare a elevilor de a fi recompensaţi pentru rezultatele obţinute. În ceea ce priveşte implicarea părinţilor în viaţa şcolară a copilului lor. succesul în viaţă înseamnă: PĂRINŢI Întemeierea unei familii Prestigiul social Carieră de succes Banii Relaţiile 1 Puţin 2% 3.67%.5% 27. în timp ce părinţii afirmă acelaşi lucru.71%) recunosc. conform datelor obţinute. Elevii afirmă în procent de 42.5% 6% 3 4.5% 1.5% 32 .

71% 3.46% 36.25% 3.14% 3.06% 4.5% 2 8. părinţii îşi văd copiii întâi realizaţi din punct de vedere profesional şi apoi din punct de vedere familial.80% 27% 4 22.56% 4. Aceasta se poate explica prin faptul că.armonioase cu ceilalţi ELEVI Întemeierea unei familii Prestigiul social Carieră de succes Banii Relaţiile armonioase cu ceilalţi 2% 1 Puţin 6.37% Atât în viziunea părinţilor (84%). Opinia elevilor şi a părinţilor privind corelaţia succes în şcoala/reuşită în viaţă Itemul: În ce măsură consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă? Subiecţi În foarte mare În mare măsură măsură Părinţi Elevi 42% 34.7% 39.5% 1.02% Se evidenţiază ponderea semnificativă a elevilor (68.56% 44.49% 31.5% dintre părinţi afirmă că aceste relaţii contribuie la obţinerea succesului în viaţă.7%) şi a părinţilor (45. succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă. 50.5% 3 24.25% 50. Mai mulţi elevi (6.25% 4.87% 18.25%) decât părinţi (2%) cred că.02% dintre elevi.5% 5 Mult 41. Sunt apropiate ca procente şi opiniile elevilor şi părinţilor cu privire la importanţa relaţiilor armonioase cu ceilalţi.45% 36.7% 21.93% 12.81% 15.5%) care consideră că.01% In potrivită măsură 12.85% 5.76% 7.30% 16.47% 2.08%). respectiv 44.28% 3.5% 9.07% 42% 36.36% 28.54% În mică În foarte măsură mică măsură 3% 2.41% 2. 33 .15% 68. cât şi în opinia elevilor (70. succesul în viaţă înseamnă a avea o carieră de succes. Este un răspuns previzibil în condiţiile socio-economice actuale. familia reprezintă un factor al succesului. în care a avea o carieră reuşită este aspiraţia oricărui adolescent.83% NS/NR 1% 0.

80% 47. S-a observat totuşi. liceenii beneficiază de un ajutor mai redus din partea familiei comparativ cu colegii lor din gimnaziu (36.21% 20.98% Analizând corelaţiile dintre opiniile cadrelor didactice din gimnaziu şi a celor din liceu. că elevii de liceu (în opinia cadrelor didactice) tind să acorde o importanţă mai redusă modelelor parentale comparativ cu elevii din gimnaziu (62% raportat la 73.66% 50% 49.79% raportat la 50. În acest sens. Corelaţie opinii profesori gimnaziu-profesori liceu Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra implicării familiei în viaţa elevilor Itemul Familia elevului/elevei. procentul profesorilor de gimnaziu care şi-au exprimat opinia în acest sens. Foarte puţine cadre didactice (16.36% 62.65% 51.. O diferenţă mare în opinii se poate constata şi în ceea ce priveşte ajutorul acordat de familie elevului în procesul de învăţare..59% Profesori liceu 38.20% 50.96% 4.08% Profesor liceu 63.49% .36%).21%). Familia elevului/elevei Reprezintă un model pentru el/ea Se implică în viaţa şcolară Îi ajută să înveţe Îi recompensează material pentru rezultatele şcolare bune obţinute Profesor gimnaziu 73.68% 16.67% 50.VII.08% în cel gimnazial) consideră că familia îl recompensează material pe elev pentru rezultatele şcolare bune obţinute.98% din învăţământul liceal şi 20.96% 36. Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra motivelor pentru care elevii învaţă Itemul: Motivele pentru care elevii învaţă Motivele pentru care elevii învaţă profesorul explică pe înţelesul lor profesorul are un stil de predare atractiv profesorul e placut ca înfăţişare fizică materia este interesantă şi atractivă materiile îi vor fi utile mai târziu pentru a lua note bune 34 Profesori gimnaziu 50.59% 36. s-a consatat faptul că familia reprezintă un model în viaţa elevului.94% 5.5.05% 8.79% 16. fiind mai mare decât cel al profesorilor de liceu. Cadrele didactice consideră că familia se implică în viaţa şcolară a elevului.44% 50.

alte persoane De cele mai multe ori Profesori Profesori gimnaziu liceu 63. Notele bune sunt prezentate ca fiind un motiv mai puţin important în procesul de învăţare. acesta consideră că materiile îi vor fi utile mai târziu.În opinia cadrelor didactice din învăţământul gimnazial. fraţii/surorile. Acest motiv este indicat de către un procent mai mic al profesorilor din învăţământul gimnazial. ponderea acestor explicaţii este mai mică în cadrul motivaţiei elevului. Profesorii de liceu sunt de părere că.71% Uneori Profesori Profesori gimnaziu liceu - - - 61.77% - - 53. alte persoane. motivele pentru care elevul învaţă ar fi stilul de predare atractiv al profesorului.5% Majoritatea cadrelor didactice consideră că în procesul său de învăţare de cele mai multe ori.75% 57. materia interesantă şi atractivă explicată pe înţelesul elevului. bunicii.27% 41. Un alt (motiv) aspect pe care profesorii de liceu îl precizează ca fiind un motiv pentru care elevul învaţă este faptul că. fraţii/surorile. În opinia profesorilor. Se remarcă totuşi faptul că. Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra diferitelor afirmaţii considerate relevante Afirmaţii Când învaţă urmăreşte să înţeleagă ce predă profesorul în clasă În clasă sunt foarte atenţi la explicaţiile profesorului Apelează la informaţiile pe care consideră că le deţin părinţii.bunicii.13% 53. elevul urmăreşte să înţeleagă ce predă profesorul în clasă şi este atent la explicaţiile pe care le oferă. însă acordă un rol esenţial stilului de predare atractiv şi materiei care trebuie să fie interesantă şi să-l atragă pe elev. profesorii din gimnaziu se regăsesc într-un număr aproape dublu comparativ cu profesorii din liceu. 35 . elevii apelează doar uneori la informţiile pe care le consideră că le deţin părinţii.

18% 1.81% 30.86% 22. iar cadrele didactice din învăţământul liceal consideră că sportul. comparativ cu profesorii din învăţământul gimnazial (90.545 Profesorii din învăţământul gimnazial au identificat vizitele la muzeu.58% 37. Trebuie precizat că profesorii din învăţământul liceal consideră voluntariatul ca activitate extraşcolară mult mai des întâlnită în rândul liceenilor.55% 2.69% 44.33% 36 . videoteca.49% Profesori liceu 73.62% 3. mediateca.39% 49. radioteleviziunea şcolară şi cercurile tehnicoaplicative au fost menţionate de un număr foarte mic de cadre didactice. cadrele didactice din gimnaziu nu identifică într-un mod semnificativ prezenţa acestei activităţi în rândul elevilor.39%). Se constată un procent mult mai mic de profesori din învăţământul liceal (37.43% 69. care indică vizitele la muzeu ca activitate preferată a elevilor. Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu despre suportul activităţilor extraşcolare în procesul de învăţare Itemul: În ce măsură consideraţi că aceste activităţi extraşcolare îi ajută pe elevi în învăţare? Activitătile extraşcolare îi ajută pe Profesori gimnaziu Profesori liceu elevi în procesul de învăţare Foarte mult 38. sportul şi excursiile ca ocupând primele locuri în cadrul activităţilor extraşcolare realizate de elevi.88% 7.73%).64% Mult 29.73% 59.Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra principalelor activităţi extraşcolare realizate Itemul: Bifează principalele activităţi extraşcolare în care se implică elevii: Principalele activităţi extraşcolare Sport Vizite la muzeu Vizionare de spectacole/film/concerte Excursii Voluntariat Mediateca/videoteca.65% 6. în timp ce. Voluntariatul.34% 81. excursiile şi vizionarea de spectacole/filme/concerte sunt preocupările preferate ale liceenilor.77% 90. radioteleviziunea şcolară Cercuri tehnico-aplicative Profesori gimnaziu 87.

26% Atât profesorii din învăţămantul gimnazial.62% Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra motivaţiei elevilor pentru învăţare Itemul: Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare? Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare? Atmosfera din cadrul orelor de curs Orele să fie atractive şi antrenante Abordarea preponderent practicaplicativă a lecţiilor Profesori gimnaziu 62. 57.84% 62.54 – liceu).26% Profesorii din învăţământul gimnazial menţionează că. Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra modalitaţilor de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală Itemul: Credeţi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală? Credeţi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală? Da Nu Profesori gimnaziu Profesori liceu 42.44% .13% Profesori liceu 57.35% 57. abordarea preponderent practic-aplicativă a lecţiilor (61.În opinia cadrelor didactice.30% 62. considera că aspectele care l-ar putea ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare sunt: orele atractive şi antrenante (83. activităţile extraşcolare reprezintă un suport important pentru elevi în procesul învăţării.gimnaziu. -aptitudinile/talentul: 3.40% 61.13% – gimnaziu.49%.44% 83.26% – liceu) şi atmosfera din cadrul orelor de curs (62.64% 35.49%. cât şi cei din cel liceal.54% 78. 62. 37 .liceu). -activităţile practice: 2.42%.40% – gimnaziu.3% . 78. în afară de învăţarea din şcoală există şi alte modalităţi de a reuşi în viaţă: -studiul individual: 7. -banii: 3.

69% 54. mediul care determină succesul în viaţă.31% 39.43% 8.01% 4.62% În mare măsură 51.58% dintre cadrele didactice din liceu sunt de părere că o carieră de succes este importantă pentru elevi.37% 25. ierarhizaţi de la 1 la 6.94% 52. unde 1 este primul loc.97% 0. 6 este ultimul loc.3% Familia 60. de vedere.47% Mare măsură 48. Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu despre mediul care determină succesul în viaţă Itemul: Din punctul dvs.71% 0.87% 43.77% Marea majoritate a profesorilor consideră că se implică într-o mare măsură în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor.09% 53.11% Mică măsură 0.47% 48.06% 0.49% 83. Mediul care Profesori gimnaziu Profesori liceu determină succesul în viaţă 1(primul loc) 6(ultimul loc) 1(primul loc) 6(ultimul loc) Şcoala 34.83% Programe/proiecte 1.Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra importanţei unei cariere de succes în viaţă Itemul: În ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţă? În ce măsură o carieră de succes Profesori gimnaziu Profesori liceu este importantă în viaţă? Foarte mare măsură 35.31% 24.84% dintre cadrele didactice din gimnaziu şi 73. 38 .71% 20.31% 44.94% Mass-media 1.75% educaţionale Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu despre implicarea lor în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţarea elevilor Itemul: Consideraţi că vă implicaţi în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor? Consideraţi că vă implicaţi în Profesori gimnaziu Profesori liceu dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor? În foarte mare măsură 32.

86%) Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţi) privind contributia scolii la reuşita lor în viaţă Itemul: În ce măsură consideraţi că şcoala a contribuit la reuşita dvs. cât şi cei ai elevilor de gimnaziu (66.80%) care consideră că au discuţii frecvente cu copiii lor în orice problemă.20% 56.41% 44.55% 82.80% 72.6. părinţii elevilor de gimnaziu insistă pe recompensarea lor prin laude şi aprecieri. cu menţiunea că.67% 66.05% Părinţi elevi gimnaziu 53. Părinţii elevilor de liceu accentuează ideea că.19% 67.40% 0.6% 3.45% 49. Corelaţie opinii părinţi elevi gimnaziu .15% 63.86% 64. părinţii elevilor de gimnaziu se implică mai mult.71% 52.77% 39.45%) se interesează şi se implică în viaţa lor şcolară. consider că: Variante de răspuns Părinţi elevi liceu 54. La fel constatăm că. Un număr mic de părinţi (liceu) afirmă că îi ajută să înveţe pe copii (26.17% 26.7%) iar alţi părinţi (gimnaziu) îi recompensează material. în procent mic (11.părinţi elevi liceu Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţi elevi gimnaziu/părinţi elevi liceu) Itemul: Eu ca părinte/ tutore.77% 11. 17% respectiv 72.41% respectiv 82. ei reprezintă un model pentru copii.VII.42% Reprezint un model pentru copilul meu Mă implic în viaţa lui şcolară Îl ajut să înveţe Îl încurajez în ceea ce face la şcoală Obişnuiesc să discut cu copilul problemele pe care le are Aştept să înveţe lucruri noi Îl recompenesez material pentru rezultatele şcolare bune Îl recompensez prin laude şi aprecieri NS/NR Remarcăm procentul mare de părinţi. atât al elevilor de liceu. părinţii în procente semnificative ( 67%. în viaţă? Opinii În foarte mare măsură În mare măsură În potrivită măsură În mică măsură gimnaziu 44% 43% 10% 2% 39 Părinţi liceu 31% 42% 22% 3% . în timp ce.27% 29.

66% gimnaziu ).? Opinii În foarte mare măsură În mare măsură În potrivită măsură În mică măsură În foarte mică măsură liceu 46% 36% 18% Părinţi gimnaziu 51% 43% 3% 3% - Marea majoritate a părinţilor elevilor de gimnaziu şi de liceu ( 94%. Corelând itemul 2 cu 3. succesul în viaţă înseamnă: Variante de răspuns Întemeierea unei familii Prestigiul social Carieră de succes Banii Părinţi elevi liceu 53% 35% 46% 32% Părinţi elevi gimnaziu 66% 35% 44% 22% Întemeierea unei familii reprezintă principalul succes în viaţă pentru majoritatea părinţilor chestionaţi ( 53% liceu. Mai puţini părinţi cred că. banii determină succesul în viaţă ( 32% părinţi liceu. rezultă faptul că şcoala rămâne cea mai importantă instituţie în formarea pentru viaţă a tinerilor şi adulţilor. relaţiile armonioase cu ceilalţi ( 52% părinţi gimnaziu ) şi cariera de succes ( 46% părinţi liceu). 40 .. Ce înseamnă succesul în viaţă pentru cea mai mare parte a părinţilor chestionaţi Itemul: Pentru dvs. respectiv 77% ) care au considerat că şcoala a contribuit în mare măsură la reuşita lor în viaţă. respectiv 82%) au convingerea că şcoala contribuie decisiv la reuşita copiilor în viaţă.În foarte mică măsură 1% 2% Un procent mare îl înregistrează părinţii elevilor de liceu şi de gimnaziu (73%. respectiv 23% părinţi gimnaziu ). în general. Urmează. Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţii) privind rolul şcolii în reuşita în viaţă a copiilor Itemul: În ce măsură credeţi că şcoala va contribui la reuşita în viaţă a copilului dvs.

41 . în proporţii asemănătoare. respective 88% ) precizând că. majoritatea lor ( 72%.? Opinii În foarte mare măsură În mare măsură În potrivită măsură În mică măsură În foarte mică măsură liceu 20% 42% 32% 3% 3% Părinţi gimnaziu 23% 43% 27% 5% 2% Ambele categorii de părinţi. sprijinul moral din partea familiei ( 71% părinţi gimnaziu ). parcurgerea mai multor trepte de învăţământ ( 58% părinţi liceu ) şi aptitudinile dezvoltate consemnate în aproximativ aceleaşi proporţii de către ambele categorii de părinţi. Surprinde plăcut numărul foarte mic de părinţi care recunosc o slabă implicare în activităţile de învăţare a propriilor copii.. Distribuţia opiniilor părinţilor privind gradul de implicare în activitatea de învăţare a copilului Itemul: În ce măsură consideraţi că vă implicaţi în activitatea de învăţare a copilului dvs. respectiv 66% ) în activitatea de învăţare a copilului. care sunt condiţiile necesare pentru succes? Variante de răspuns Efort susţinut Reţea dezvoltată de relaţii interpersonale Sprijin financiar din partea familiei Şansă/noroc Sprijin moral din partea familiei Aptitudini dezvoltate Parcurgerea cât mai multor trepte de învăţământ Părinţi elevi liceu 72% 30% 39% 40% 43% 54% 58% Părinţi elevi gimnaziu 88% 29% 41% 58% 71% 66% 59% Nu există diferenţieri semnificative între părinţii elevilor de gimnaziu şi cei de liceu. urmează.Distribuţia opiniilor părinţilor privind condiţiile necesare pentru succes Itemul: În opinia dvs. consideră că se implică în mare şi foarte mare măsură ( 62% părinţi liceu. efortul susţinut este condiţia necesară asigurării succesului.

muzică. Distribuţia opiniilor părinţilor privind neimplicarea în dezvoltarea personală a copilului Itemul: Nu mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu pentru că: Variante de răspuns Nu am timp Nu mă pricep Copilul se descurcă singur Şcoala ar trebui să facă asta Profesorii sunt sufficient de buni Părinţi elevi liceu 22% 12% 48% 10% 16% Părinţi elevi gimnaziu 19% 9% 27% 15% 18% Un număr mai mare de părinţi ai elevilor de liceu (48%). respectiv 82% părinţi gimnaziu. dans etc) Părinţi elevi liceu 82% 27% 27% 14% 38% 32% Părinţi elevi gimnaziu 82% 65% 59% 27% 49% 42% Factorul “oferirea condiţiilor necesare de studiu” este foarte important pentru majoritatea părinţilor. au argumentat neimplicarea lor în dezvoltarea copilului prin faptul că acesta se descurcă singur.Distribuţia opiniilor părinţilor privind factorii care asigură dezvoltarea personală a copiilor Itemul: Mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu prin: Variante de răspuns Oferirea condiţiilor necesare de studiu Ajutor la teme la anumite materii Stabilirea împreună cu copilul a unui program de lucru efficient şi util Stabilirea împreună cu copilul a recompenselor şi sancţiunilor Asigurarea pregătirii suplimentare (meditaţii) Oferirea de suport pentru activităţile extraşcolare (sport. Alţi factori importanţi sunt: ajutorul la teme la anumite materii şi stabilirea unui program de lucru eficient şi util. respectiv 27% ) au ales drept factor important stabilirea împreună cu copilul a recompenselor şi sancţiunilor. Foarte puţini părinţi (14%. 42 . în proporţii egale: 82% părinţi liceu.

premiile reprezintă recompensele potrivite pentru învăţare. 43 . cunoştinţele şi abilităţile acumulate.! Variante de răspuns Notele Cunoştinţele. Distribuţia opiniilor părinţilor privind importanţa programului “Şcoala părinţilor” în creşterea motivaţiei pentru învăţare Itemul: Consideraţi că programul “Şcoala părinţilor” ar ajuta la creşterea motivaţiei pentru învăţare a elevilor? Opinii Da Nu Nu ştiu liceu 44% 15% 41% Părinţi gimnaziu 55% 9% 36% Un număr important de părinţi. precum şi diplomele.Cei mai puţini părinţi au considerat că nu este necesar aportul lor pentru că. Cu toate acestea. încurajările Banii sau alte recompense materiale Activităţile preferate de copil (computer. abilităţile accumulate Diplomele. Distribuţia opiniilor părinţilor cu privire la tipurile de recompense potrivite pentru învăţare Itemul: Care consideraţi că ar fi recompensa potrivită pentru învăţare? Bifaţi 3 variante potrivite opiniilor dvs.) Imaginea copilului în grupul clasic Părinţi elevi liceu 45% 70% 54% 34% 8% 41% 24% Părinţi elevi gimnaziu 64% 75% 40% 47% 8% 38% 20% Indiferent de categoria părinţilor chestionaţi. premiile Laudele. 55% părinţi/gimnaziu. Cel mai mic procent este acordat banilor. nu ştiu că programul “Şcoala părinţilor” poate dezvolta motivaţia pentru învăţare a elevilor. şcoala ar trebui să facă acest lucru sau pentru că nu se pricep. din lipsa informaţiilor. majoritatea părinţilor din gimnaziu şi din liceu sunt încrezători în acest program: 44% părinţi/liceu. ca mijloc de recompensă. excursii etc.

pe tematica dezvoltării motivaţiei pentru învăţare a elevilor? Opinii Da Nu Nu ştiu liceu 36% 20% 44% Părinţi gimnaziu 57% 15% 28% Un procent semnificativ mai mare de părinţi ai elevilor de gimnaziu ( 57% ) doresc să participle la programul “Şcoala părinţilor”.Distribuţia opiniilor părinţilor privind disponibilitatea acestora de a participa la programul “Şcoala părinţilor” Dvs. respective 86% dintre părinţii de gimnaziu consideră că reuşita în viaţă depinde de performanţele şcolare. 44% dintre părinţii din liceu răspund cu “ Nu ştiu”. Distribuţia opiniilor părinţilor privind raportul succesul în şcoală/reuşita în viaţă Itemul: Consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă? Opinii În foarte mare măsură În mare măsură În potrivită măsură În mică măsură În foarte mică măsură liceu 42% 40% 14% 2% 2% Părinţi gimnaziu 42% 44% 11% 3% - Apare din nou o concordanţă vizibilă între opiniile ambelor categorii de părinţi.. în ceea ce priveşte reuşita în viaţă: 82% dintre părinţii de liceu. faţă de 36% dintre părinţii elevilor de liceu. personal. 44 . aţi fi dispus să participaţi la activităţile programului “Şcoala părinţilor”. probabil datorită unui grad de informare mai scăzut comparativ cu părinţii de gimnaziu.

atractiv şi care au un suport practicaplicativ influenţează motivaţia în învăţare F. Participarea intensă la activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei în învăţare D. Preluarea modelelor umane de către elevi determină creşterea motivaţiei pentru învăţare H. Accentul pus pe esenţializarea.VIII. Înţelegerea nevoilor personale şi a obiectivelor învăţării asigură creşterea motivaţiei B. şi nu pe cantitatea conţinuturilor de predat determină dinamizarea pozitivă a motivaţiei E. iar şcoala un mediu ce poate oferi o carieră de succes. Disciplinele predate în mod interesant. Un orar şcolar şi o programă şcolară flexibile contribuie la creşterea motivaţiei J. I. în dezvoltarea personală şi accentuarea motivaţiei la proprii copii. “Şcoala Părinţilor”). Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor instituţii de specialitate (de exemplu. contribuie la implicarea lor. 45 . Stilul didactic al profesorilor influenţează pozitiv motivaţia în învăţare C. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare K. calitatea informaţiilor în actul de predare. Buna orientare şcolară şi profesională (orientarea carierei) a elevilor contribuie la creşterea motivaţiei G. Familia este identificată ca fiind un mediu care determină succesul în viaţă. Atitudinea părinţilor privind învăţarea şi organizarea unui climat de studiu adecvat copilului contribuie la creşterea motivaţiei în învăţare L. Concluzii A. mai intensă.

tabere de creaţie. Realizarea de programe consistente la nivelul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică care să vizeze creşterea motivaţiei în învăţare la elevi E. simplificarea lor şi decongestionarea orarelor şcolare C. Practicarea unui stil de predare participativ. premii. cercuri literare şi ştiinţifice. excursii. Perfecţionarea sistemului de recompense (laude. Organizarea sistematică a activităţilor extraşcolare (tabere de odihnă. cluburi tehnico-aplicative si muzicale. Soluţii A.IX. atractiv care să stimuleze interrelaţiile profesor-elevi D. olimpiade şcolare. concursuri cu premii etc) F. note. prin reducerea şi esenţializarea informaţiilor B. conţinuturile teoretice atent alese. distincţii. Regândirea programelor şcolare. vor fi insotite de mici aplicaţii care să faciliteze înţelegerea cursului la clasă G. Dinamizarea comunicării şcoală-familie şi organizarea eficientă a „Şcolii Familiei” (la nivelul unităţilor de învăţământ) H. Dimensiunea aplicativă va trebui să crească în proiectarea lecţiilor. Îmbunătăţirea calitativă a actului de predare. etc) care să motiveze elevii în urma obţinerii unor rezultate şcolare şi comportamentale deosebite 46 .

îmi oferă pregătire suplimentară) 4 mă încurajează să am comportamente adecvate în şcoală 5 discută orice problemă care ţine de activitatea mea în şcoală 6 are aşteptări în ceea ce priveşte rezultatele mele şcolare 8 mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute 9 nu are aşteptări în ceea ce priveşte rezultatele mele şcolare 10 nu manifestă interes faţă de activitatea mea şcolară 2. pentru ca profesorul are un stil de predare atractiv 47 .. foarte măsură oarecare mică mare măsură măsură măsură 1 reprezintă un model pentru mine 2 se implică în viaţa şcolară (are iniţiative.. Familia mea. Variante de răspuns În În mare Într-o În Deloc crt. Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE)/ CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza învăţării. 1. îmi asigură materialele necesare în învăţare) 3 mă ajută să învăţ (face lecţii împreună cu mine. Martie 2011 Chestionar adresat elevilor Dragi elevi. Nr.. În acest sens. pentru ca profesorul explică pe înţelesul meu d. Sinceritatea răspunsurilor voastre asigură acurateţea rezultatelor studiului. Motivele pentru care învăţ sunt. pentru a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi c.ANEXE ANEXA 1 Motivaţia pentru învăţare. Încercuieşte 5 variante care ţi se potrivesc cel mai mult! a.. pentru a fi cel mai bun b. vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos. răspunde solicitărilor.

pentru ca materiile îmi vor fi utile mai târziu l. 3. pentru ca profesorul face o evaluare corectă q. când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute c. încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma schemelor. pentru ca părinţii insistă să învăţ m. în clasă b.. fiind un model pentru mine j. pentru a învăţa mai bine. tabelelor. pentru ca materia e interesantă k. pentru ca sarcinile de învăţare date de către profesor sunt clare p. nu se enervează h. pentru ca profesorul îmi inspiră respect. formulelor. când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul. pentru ca profesorul e calm. pentru a lua note bune r. Citeşte cu atenţie afirmaţiile următoare şi apreciază în ce măsură acestea corespund modului tău de a învăţa.e.. pentru ca îmi place să studiez o. pentru a nu mă face de ruşine s. Variante de răspuns întotdeau de cele uneori rareor nicioda na mai multe i tă ori a. pentru ca profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică g. Notează cu X în rubrica ce indică cel mai bine frecvenţa acestui comportament. pentru ca profesorul îmi inspiră teamă i. pentru ca părinţii mă recompensează dacă învăţ n.) 48 . pentru a avea o carieră de succes t. altele. etc. pentru ca profesorul e apropiat de noi f.

2 de o oră ore a. citeşti h. Vizionare de spectacole/ filme/ concerte e. alte persoane. modelaj) c. înveţi i. Programe/ proiecte educaţionale la şcoală i.d. limbi străine. încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi f. Excursii g. obişnuiesc să învăţ pe de rost 4. desen. NS/NR 2. Vizite la muzeu f. sport. Voluntariat h. Sport b.4 ore mai mult de 4 ore 49 . instrument muzical. f. etc. activităţi cu prietenii e. activităţi în familie d. bunicii. Bifează activităţile extraşcolare în care te-ai implicat: a. cursuri organizate: dans. te uiţi la TV b. Dans d. Cât de mult timp aloci într-o zi următoarelor activităţi: Variante de răspuns deloc mai puţin 1. te joci la calculator c. alte surse de informaţii e. apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii. altele 5. Artă (pictură. când învăţ. fraţii/surorile. activităţi recreative în aer liber g.

.... Pe o scală de la 1........ recompensa prin laude................................... Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi? Bifaţi variantele care ţi se potrivesc! a............ informaţiile predate să-ţi fie folositoare b... încurajări.................. atmosfera din timpul orelor de curs c................................................... întemeierea unei familii b. alte avantaje primite e.................. recompensa prin cadouri.......... Ce contribuie.. ... 10 este cel mai mult......... 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10...... Crezi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală? Da Nu 8........................... 9.... Dacă DA..... părerea mea să fie luată în considerare de către profesori g........ banii e........................ din punctul tău de vedere................ Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţa? foarte mare mare potrivit mică foarte mică 13......... bani........ la construirea unei cariere de succes? 1 puţin 2 3 4 5 mult 50 .. .....................................................10 apreciază-ţi nivelul de motivaţie pentru învăţare......... să aplic practic ceea ce am învăţat h........ prestigiul social c.... orele să fie antrenante f... În ce măsură te-au ajutat aceste activităţi extraşcolare în învăţare? foarte mult mult potrivit puţin deloc 7............................. cariera de succes d.............................................. premii d.. aprecieri pozitive..................... unde 1 este cel mai puţin...... NS/NR 11........6.................. care sunt acestea? ... relaţiile armonioase cu ceilalţi 12. ................................... Pentru tine.. succesul în viaţă înseamnă: Variante de răspuns a.................

........................... În şcoala mea: a... dans....... 6 este ultimul loc... ierarhizează de la 1 la 6.... programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat......... activităţi extraşcolare (sport..... nu am timp e. ... a..... Din punctul tău de vedere. se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete b....... nu înţeleg nimic din ce se predă j.... nu am condiţii (căldură...... pentru familia mea nu contează i........ altele... profesorul nu mă apreciază/ valorizează k... rechizite şcolare... nu mă interesează ce fac la şcoală f...................... apă curentă... nu vreau să fiu considerat tocilar h. NS/ NR 17.... este încurajată competiţia c.. unde 1 este primul loc. ......... nu am voinţă c.......) b......... muzică..... stil de viaţă sănătos.... sunt încurajate colaborarea........... curent electric. în clasa mea este important să fim prieteni buni f........ nu vreau g............... atât pot eu d. Nu învăţ pentru că: a........ pictură................................) f........ mass media e...... camera mea...... 16.. şcoala b............................ NS/ NR 15. Consideri că succesul in şcoală contribuie la cresterea şanselor pentru reuşita în viaţă? în foarte mare în mare măsură în potrivită în mică măsură în foarte NS/ NR măsură măsură mică măsură Date de identificare Şcoala… Gen: F/ M Vârsta… Media generală anuală în anul şcolar precedent 51 .................................... mediul care determină succesul în viaţă. în clasa mea este important să ai rezultate bune e.. etc.. cooperarea d...................... etc............ nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu l... grupul de prieteni d.. 14.) g........ etc.... familia c......

8.99 7.00 Vă mulţumim pentru colaborare! 52 .4.99 9.99 6.10.7.5.6.4.99 8.99 5.

îl recompensez prin laude şi aprecieri i.. cariera de succes d. Sinceritatea răspunsurilor dvs. prestigiul social c. consider că: a. în viaţă? în foarte mare în mare măsură potrivită în mică măsură în foarte măsură măsură mică măsură NS/ NR 3. obişnuiesc să discut cu copilul meu problemele pe care le are f. întemeierea unei familii b. asigură acurateţea rezultatelor studiului. În acest sens. succesul în viaţă înseamnă: Variante de răspuns a. Martie 2011 Chestionar adresat părinţilor Stimaţi părinţi.ANEXA 2 Motivaţia pentru învăţare. reprezint un model pentru copilul meu b. îl recompensez material pentru rezultatele şcolare bune obţinute h. vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos. 1. În ce măsură consideraţi că şcoala a contribuit la reuşita dvs. îl ajut să înveţe d. banii 1 puţin 2 3 4 5 mult 53 . NS/NR 2. În ce măsură credeţi că şcoala va contribui la reuşita în viaţă a copilului dvs. aştept să înveţe lucruri noi şi utile g. Pentru dvs. îl încurajez in ceea ce face la şcoală e. Eu ca părinte/ tutore.? în foarte mare în mare măsură potrivită în mică măsură în foarte măsură măsură mică măsură NS/ NR 4. Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE)/ CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza învăţării. mă implic în viaţa lui şcolară c.

retea dezvoltata de relaţii interpersonale c. sprijin financiar din partea familiei d. În ce măsură consideraţi că vă implicaţi în activitatea de învăţare a copilului dvs..e. aptitudini dezvoltate g. relaţiile armonioase cu ceilalţi/ prietenii 5. 6. efort susţinut b. 8. muzică. altele.. oferirea de suport pentru activităţile extraşcolare (sport. şcoala ar trebui să facă asta e. sprijin moral din partea familiei f. stabilirea împreună cu copilul a unui program de lucru eficient şi util d. etc. dans.. În opinia dvs. altele.) g. Mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu prin: a. nu am timp b.. asigurarea pregătirii suplimentare (meditaţii) f. nu mă pricep c. ajutor la teme la anumite materii c.. Nu mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu pentru că: a. oferirea condiţiilor necesare de studiu b. şansă/ noroc e. copilul se descurcă singur d.? în foarte în mare potrivită în mică în foarte NS/ NR mare măsură măsură măsură măsură mică măsură 7. stabilirea împreună cu copilul a recompenselor şi sancţiunilor e. parcurgerea cât mai multor trepte de învăţământ h. profesorii sunt suficient de buni 54 . care sunt condiţiile necesare pentru succes? a.

) g. notele b. Studii Ciclul Ciclul Şcoala Ciclul Şcoală Ciclul Master Şcoala primar gimnazial de arte liceal postsuperior Doctorală şi liceală meserii 55 . altele. etc..30 30. Consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă? în foarte mare în mare măsură potrivită în mică măsură în foarte măsură măsură mică măsură NS/ NR Date de identificare Părinte/ Tutore Gen: F/ M Vârsta 20... laudele. banii sau alte recompense materiale f. pe tematica dezvoltării motivaţiei pentru învăţare a elevilor? Da Nu Nu ştiu 12. cunoştinţele. aţi fi dispus să participaţi la activităţile programului “Şcoala părinţilor”. Consideraţi că programul “Şcoala părinţilor” ar ajuta la creşterea motivaţiei pentru învăţare a elevilor? Da Nu Nu ştiu 11.50 50. personal. încurajările e.. abilităţile acumulate c.f. Dvs. 9... imaginea copilului în grupul clasei h. diplomele. altele. activităţile preferate de copii (computer.40 40.60 60. Care consideraţi că ar fi recompensa potrivită pentru învăţare? Bifaţi 3 variante potrivite opiniilor dvs. excursii.. 10. premiile d.! a..

99 6.99 5.6.7.4.99 9.00 56 .99 7.10.5.99 8. în anul şcolar precedent 4.Media generală anuală obţinută de copilul dvs.8.

. asigură acurateţea rezultatelor studiului. În acest sens. f. Bifaţi variantele pe care le consideraţi importante. h. a. este un model j) materia e interesantă şi atractivă k) materiile îi vor fi utile mai târziu l) părinţii insistă să înveţe m) părinţii îl recompensează dacă învăţă n) îi place să studieze 57 . reprezintă un model pentru el/ ea b.. vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos.ANEXA 3 Motivaţia pentru învăţare. j. Familia elevului/ elevei. Motivele pentru care elevul/ eleva învaţă sunt. g.. c.. nu se enervează h) profesorul inspiră teamă i) profesorul inspiră respect. 1. i. e. Sinceritatea răspunsurilor dvs. Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE)/ CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza învăţării. se implică în viaţa şcolară îl ajută să înveţe îl încurajează pentru ceea ce face la şcoală obişnuieşte să discute cu copilul problemele pe care le are la şcoală aşteaptă să înveţe lucruri noi şi utile aşteaptă ca el/ ea să obţină anumite rezultate pe care aceştia le doresc îl recompensează material pentru rezultatele şcolare bune obţinute îl recompensează prin laude şi aprecieri NS/NR 2. d. Martie 2011 Chestionar adresat cadrelor didactice Stimaţi profesori. Încercuieşte 5 variante care se potrivesc cel mai mult elevului/ elevei! a) ca să fie cel mai bun b) pentru a fi recunoscut şi apreciat de către colegi c) profesorul explică pe înţelesul său d) profesorul are un stil de predare atractiv e) profesorul e apropiat de elevi f) profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică g) profesorul e calm.

Citiţi cu atenţie afirmaţiile următoare şi apreciaţi în ce măsură acestea corespund modului de a învăţa al elevilor cu care lucraţi.. pentru a învăţa mai bine. etc. Bifează principalele activităţi extraşcolare în care se implică elevii: 58 . în clasă sunt foarte atenţi la explicaţiile profesorului h.) d. bunicii.o) p) q) r) s) t) u) sarcinile de învăţare date de către profesor îi sunt clare profesorul face o evaluare corectă pentru a lua note bune pentru a nu se face de ruşine pentru a câştiga bani cât mai mulţi pentru a avea o carieră de succes altele. când învăţă. apelează la informaţiile pe care consideră că le deţin părinţii.. Notează cu X în rubrica ce indică cel mai bine frecvenţa acestui comportament. când studiază asociază noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute c. încearcă să reţină logic informaţiile predate (sub forma schemelor. Variante de răspuns întotdeau de cele uneori rareor nicioda na mai multe i tă ori a. formulelor. tabelelor. în clasă b. obişnuiesc să înveţe pe de rost 4. încearcă să găsească utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi g. foloseşte şi sursele suplimentare e. când învăţă urmăreşte să înţeleagă ce predă profesorul. alte persoane f. 3. fraţii/surorile.

b................................................... modelaj.....aplicativă a lecţiilor g....................... În ce măsură consideraţi că aceste activităţi extraşcolare îi ajută pe elevi în învăţare? foarte mult mult potrivit puţin deloc 6........................ Ce contribuie la construirea unei cariere de succes.......................................... pentru elevi? ....................................... . atmosfera din timpul orelor de curs c............................................... e........ foto............... Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare? Bifaţi variantele pe care le consideraţi importante............... j.......... ... care sunt acestea? .... 8. organizarea activităţilor de învăţare în echipe/ grupe de elevi h............................................. 59 ......... abordarea preponderent practic... h...........................aplicative NS/ NR 5...................................... radioteleviziunea şcolară Cercuri tehnico...................... k... i......................... importanţa acordată pentru exprimarea originală a opiniilor personale f................................ Dacă DA............................ Sport Artă (pictură............................................................ recompense şi încurajări sistematice d.... pentru elevi? foarte mare mare potrivit mică foarte mică 10. g.......................................a........................... videoteca........................... d........ În ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţă.................................... etc........ a..................................... f....) Dans Vizionare de spectacole/ filme/ concerte Vizite la muzeu Excursii Voluntariat Programe/ proiecte educaţionale în cadrul şcolii Mediateca........ ................................ Credeţi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală? Da Nu 7......... fundamentarea transdisciplinară a procesului de învăţare 9..................................... ............. desen...................... orele să fie atractive şi antrenante e................... informaţiile predate să-i fie prezentate problematizat b............................ . c............................................

de vedere..... stil de viaţă sănătos................ ........................... unde 1 este primul loc.) f................... programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat. pictură......... mass media e............ ierarhizaţi de la 1 la 6..... etc............. NS/ NR 12...... muzică.. a.................. grupul de prieteni d.... etc...........) g........... activităţi extraşcolare (sport....... mediul care determină succesul în viaţă.................. Consideraţi că vă implicaţi în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor? în foarte mare în mare măsură în potrivită în mică măsură în foarte NS/ NR măsură măsură mică măsură Date de identificare Şcoala… Gen: F/ M Vârsta… Vechimea în învăţământ… Specializarea… 60 ................. 6 este ultimul loc.................... dans........ familia c......... Din punctul dvs........................ 11.......... şcoala b...

clasa a VII-a şi clasa a VIII-a ) – total: 15 de elevi Total elevi şcoală generală/sector: 75 Total elevi/sector: 115 Lot de cadre didactice: 420  La nivelul liceului au fost selecţionate 10 cadre didactice. total profesori/sector (2 unităţi liceale): 20  La nivelul şcolii generale au fost selecţionate 10 cadre didactice. au fost selecţionaţi câte 5 elevi / clasă (clasa a VI-a. În fiecare sector. total părinţi/sector (2 unităţi liceale): 20  La nivelul şcolii generale au fost selecţionaţi 10 părinţi.ANEXA 4 EŞANTION PROBABILISTIC LA NIVELUL ŞCOLILOR MUNICIPIULUI BUCUREŞTI STUDIUL PRIVIND MOTIVAŢIA ÎN ÎNVĂŢARE Lot de elevi: 690      Elevii provin din 30 de şcoli generale şi 12 unităţi liceale din toate sectoarele Capitalei. au fost selecţionaţi câte 5 elevi / clasă (clasele IX – XII. Total elevi liceu/sector: 40 La nivelul şcolii generale. au fost selecţionate 5 şcoli generale şi 2 unităţi liceale / câte 20 de elevi de instituţie liceală şi 15 elevi de şcoală generală La nivelul liceului. Eşantionul ca model şi decupaj al mediului instituţional educaţional relectă structura învaţământului liceal bucureştean pe profiluri şi specializări. din clase cu specializări diferite) – total: 20 de elevi. total profesori/ sector (5 şcoli generale): 50 Total profesori/sector:70 Total profesori/municipiu: 420 Lot părinţi: 420  La nivelul liceului au fost selecţionaţi 10 părinţi. total/părinţi sector (5 şcoli generale): 50 Total părinţi/sector:70 Total părinţi/municipiu: 420 61 .

84 „N.120 „Mărţişor” 62 . Bălcescu” Şcoala Generală Nr.50 „Maica Domnului” Şcoala Generală Nr. 152 „Uruguay” Şcoala Generală Nr. Viteazul” Şcoala Generală Nr. Kretzulescu” Grup Şcolar Construcţii Montaj „Mihai Bravu” Şcoala Generală Nr.10 „Maria Rosetti” Şcoala Generală Nr. 133 „G-ral Ion Dragalina” Şcoala Generală Nr. 75 „Leonardo Da Vinci” Şcoala Generală Nr. Şincai” Colegiul Tehnic „Petru Rareş” Şcoala Generală Nr. 31 Şcoala Generală Nr. 88 „M.INSTITUŢII ŞCOLARE SELECŢIONATE PE FIECARE SECTOR Sector 1 Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” Liceul Teoretic „Ion Neculce” Şcoala Generală Nr. Nicolae” Şcoala Generală Nr. 175 „Sf. 85 „Vasile Bunescu” Şcoala Generală Nr.1 „Sfinţii Voievozi” Şcoala Generală Nr. 194 „Marin Sorescu” Şcoala Generală Nr. 179 Şcoala Generală Nr.36 „Ionel Teodoreanu” Şcoala Generală Nr. 170 „Geo Bogza” Sector 2 Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu” Grup Şcolar Electronică Industrială Şcoala Generală Nr. 41 Sector 3 Şcoala Superioară Comercială „N. 20 „Simion Mehedinţi” Şcoala Generală Nr.73 „Barbu Delavrancea” Sector 4 Colegiul Naţional „Gh. 190 „Marcela Peneş” Şcoala Generală Nr.

Bolintineanu” Colegiul Tehnic Energetic Şcoala Generală Nr.310 63 .142 Şcoala Generală Nr. Elefterie” Sector 6 Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” Grup Şcolar Ind. 150 „Sf. 135 „Ştefan cel Mare” Şcoala Generală Nr. 59 „Dimitrie Sturdza” Şcoala Generală Nr. 144 Şcoala Generală Nr. „Petru Poni” Şcoala Generală Nr. 280 „Mihail Sebastian” Şcoala Generală Nr. 117 Şcoala Generală Nr. 157 „Ion Dumitriu” Şcoala Generală Nr.Sector 5 Liceul Teoretic „D. 126 Şcoala Generală Nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful