PROIECT CONVERTOARE DE CONDITIONARE A RETELEI

TEMA : ACUMULATOARE ELECTROMECANICE DE ENERGIE DE VITEZA MICA

STUDENT : Mezei Tudor Fac. Ing. Electrica, Master an I, gr. SMCIE

1. Introducere
Iminenta crizei energetice a impins omul in cautarea unor noi tehnolgii de generare, distributie, stocare si utilizare a energiei. In acest context, studiile din ultimele decenii din domeniu au condus la unele tehnologii care au fost acceptate, dar altele care nu au trecut de faza de laborator sau nu si-au justificat costurile de investitie. Noile surse de energie, care inlocuiesc pe cele clasice in curs de epuizare, sunt, insa, fluctuante si nu fac fata solicitarilor temporare de energie ale societatii moderne. Din acest motiv, se observa o crestere a interesului pentru dezvoltarea unor tehnologii de stocare a energiei electrice pentru compensarea acestor deficite temporare de energie sau pentru aplicatii speciale, in vederea optimizarii acestora. Stocarea devine astfel o necesitate in conditiile in care varfurile de consum in retelele energetice pot depasi capacitatea surselor. Cu aceasi precadere tehnologia de stocare trebuie sa se conformeze criteriilor de eficienta si risc redus pentru mediul inconjurator si om.

2. Privere de ansamblu asupra acumulatoarelor de energie
Modalitatile actuale de stocarea a energiei electrice, sub forma bateriilor cu plumbacid, nu reprezinta solutii fiabile pentru unele aplicatii cu consum ridicat. Aplicatiile de acest gen, consum ridicat, au inceput sa existe in sistemele de alimentare cu energie a vehiculelor electrice (automobile, trenuri, nave spatiale, etc.). In consecinta, echipamentul electric potrivit pentru astfel de necesitati trebuie sa alimenteze sarcini cu puteri foarte mari insa pentru perioade de timp scurte, chiar de ordinul a catorva secunde. Un exemplu practic ar fi cel al unui tren electric care accelereaza. Similar cu aeronavele la decolare, trenurile electrice consuma puteri foarte mari, pentru perioade scurte, in timpul accelerarii; totusi irosind aceasta putere obtinuta prin accelerare la franare cand este disipata ca si caldura. Abordarea actuala a acestei probleme este dimensionarea retelelor electrice pentru puteri mari in locul unor puteri medii. Un alt aspect este ca in viitorul apropiat vor exista o

mare varitate de sarcini electrice, de la motoare de propulsie pana la echipamente informatice foarte sensibile. Sursele de alimentare neintreruptibila (UPS) prezinta de asemenea un interes special deoarece acestea de cele mai multe ori alimenteaza computerele care controleaza toate functiile vitale ale unui avion sau nave moderne. Nu in ultimul rand, toate aceste echipamente trebuie sa fie cat mai compacte si usoare. Astfel, ca si o abordare alternativa, avand in vedere tipurile de puteri cerute de aceste aplicatii, se contureaza necesitatea unei modalitati de stocare si descarcare(livrare) rapida a unor puteri mari. S-ar elimina in acest fel costurile enorme si dificultatile intampinate in supraproductia de energie pentru a acoperii nevoile ivite prin noile aplicatii. Solutie pentru cererea tot mai mare de stocarea a energiei si conditionarea puterii in aplicatiile comerciale sunt si acumulatoarele electromecanice de energie, acestea prezentand multe avantaje peste cele ale traditionalelor baterii electrochimice, dintre care putem mentiona : durata de viata indelungata, ecologice, o gama larga de puteri si timpi de descarcare, numar ridicat de repetate incarcari/descarcari etc.

3. Acumulatoare electromecanice de energie 3.1. Conceptul de sistem inertial de stocare a energiei
Promovat ca si acumulator mecanic, volantul reprezinta practic un ansamblu mecanic realizat, in general, sub forma unui disc rotitor cuplat pe un ax. Prin rotirea acestuia sistemul dezvolta o anumita energie cinetica. Cantitatea de energie este dependenta de masa, forma si viteza rotationala a rotorului. În ultimii ani, nevoia de a gasi solutii cât mai eficiente de stocare a energiei a renascut interesul pentru acumularea energiei în volanti de inertie. Prin urmare, au aparut sistemele inertiale de stocare a energiei (SISE), formate dintr-un volant de inertie cuplat la o masina electrica. Daca masina electrica functioneaza în regim de motor, volantul este accelerat si acumuleaza energie cinetica. Când masina electrica functioneaza în regim de generator, aceasta frâneaza volantul transformându-i energia cinetica în energie electrica.

Functionarea unui sistem inertial de stocarea a energiei se bazeaza astfel pe formula energiei cinetice ,Ec (3.1), a unui corp rigid aflat in miscare : EC = J ⋅
2 ωm 2

(3.1),

2 unde J este momentul de inertie al rigidului rotitor, iar ωm este viteza sa unghiulara de

rotatie. Momentul de inertie(3.2) se calculeaza prin : J = k ⋅ M ⋅ R2 (3.2),

unde M este masa aflata in miscare de rotatie, R reprezinta raza maxima a masei in miscare, iar k este un coeficient de forma si poate lua diferite valori. Din cele doua ecuatii (3.1,3.2) se poate deduce ca energia cinetica variaza in mod linear cu masa, dar si cu patratul vitezei de rotatie. O reprezentare sumara a modului de aplicare a principiului se poate observa in fig. 3.1 in care este prezentata constructia unui acumulator electromecanic.

Fig. 3.1 – Schema generala a unui acumulator electromecanic

Sistemele inertiale de stocare a energiei se împart în doua mari categorii: SISE cu volanti lenti si SISE cu volanti rapizi. Prima categorie este deja prezenta pe piata de mai multi ani, în timp ce a doua varianta este doar la începutul fazei comerciale. Înca nu exista o delimitare clara între cele doua categorii de SISE, dar viteza de 10000 [rpm] este în general acceptata ca facând delimitarea între cele doua tipuri. De obicei, SISE cu volanti lenti contin volanti construiti din otel, în timp ce a doua

categorie de SISE contin volanti construiti din materiale compozite. Principalul dezavantaj al SISE actuale este pretul de cost, înca, destul de ridicat, si pierderile destul de mari în regim stationar.

3.2. Principiul constructiv
Din punct de vedere mecanic constructia clasica a acestor sisteme este alcatuita prin imbinarea a doua componente de baza: volantul propriu-zis si ansamblul motor/generator pentru accelerarea volantului si colectarea energiei cinetice rezultate. Progresul in domeniul motoarelor electrice si a circuitelor electronice de putere a permis dezvoltarea unor SISE mult mai compacte si eficiente. Primele abordari se bazau pe plasarea celor doua elemente de baza in doua unitati diferite astfel setul motor/generator era unit doar printr-un ax de volant. Mai tarziu s-a optat pentru o constructie integrata. Se observa in fig.3.2.1) faptul ca volantul este plasat pe un arbore in interiorul unui compartiment vidat in scopul de a reduce pierderile prin frecarea cu aerul si este suspendat de rulmenti. Pe acelasi ax este plasat si ansamblul motor/generator. In figura 3.2.2 este infatisat modul de integrare al acumulatorului electromecanic intr-un sistem inertial de stocare a energiei.
Lagar Capsula Volant Rotor set motor/gen Stator set motor/gen Vid Lagar

Fig.3.2.1 – Schema generala a unui acumulator electromecanic de energie integrat

Fig. 3.2.2 –Schema de integrare a unui acumulator electromecanic in SISE In functie de modalitatile de optimizare s-au conturat doua cai pentru exploatarea acestor sisteme si anume : SISE de mica viteza si SISE de mare viteza. Primul tip se deosebeste in special prin volantul fabricat din materiale cu densitati mari (otel, fonta) care urmareste cresterea capacitatii de stocare prin cresterea masei. Aceasta abordare, momentan cel mai des raspandita si accesibila, presupune totodata lucrul la viteze reduse, fiind limitate din cauza solicitarilor rezultate din fortele centrifugale din materiale. Ca si exemplu de performate un sistem de volant dezvoltat intr-un proiect de colaborare cu CCLRC(Council for the Central Labratory of the Research Councils) in anul 1980 avea capacitatea de stocare a energiei de 2,3 [kWh] la 5000 [rpm] si puterea 45 [kW]. A doua clasa de sisteme urmareste optimizarea prin reducerea masei rotorului si cresterea vitezei de rotatie. In testele efectuate s-au atins viteze pana la 50000 [rpm]. Aceasta clasa de sisteme inertiale de stocare a energiei are la baza fabricatiei materiale cu densitate usoara dar cu foarte mare rezistenta ceea ce permite accelerarea la viteze foarte mari, concept dezvoltat in 1970 in cadrul Laboratorului National Lawrence Livermore. Principalele componente ale unui SISE modern sunt: volantul integrat cu masina electrica, lagare din constructia volantului, convertoare de putere, un controller pentru coltrolul intregului sistem. 3.2.1. Ansamblul motor/generator Cerintele pentru energie electrica stabilizata au determinat majoritatea

proiectantilor de SISE in alegerea de generatoare de curent alternativ de viteza variabila, pentru a se potrivi cu incetinirea volantului in timpul livrarii energiei sale mecanice

generatorului. Acest pas este un element cheie in proiectarea sistemelor intertiale de stocare a energiei deoarece se urmareste generarea unei tensiuni si curent la frecventa constanta si in final la frecventa retelei de 50 Hz. In completarea acestui deficit se utilizeaza convertoare electronice de putere. Se utilizeaza in general motoare cu magneti permanenti (cele mai utilizate), motor cu matrice Halbach (folosit in studiile de la laboratorul Livermore) si motoare de inductie homopolare. 3.2.2. Lagare Ocupand un loc la fel de important ca si restul elementelor componente in constructia unui SISE, lagarele au evoluat de la rulmenti, folositi in trecut, la magneti permanenti sau electromagneti. Folosirea acestora din urma scuteste sistemul de frecari si astfel pericolele de incalzire. Lagarele cu magneti permanenti nu au contact cu arborele volantului, nu au parti in miscare, uzura putina si nu necesita intretinere. 3.2.3. Convertoare electronice de putere Un generator cu magneti permanenti fara perii, in structura unui acumulator electromecanic produce curent alternativ de frecventa variabila. In majoritatea aplicatiilor consumatorii necesita alimentarea la o frecventa constanta. Aceasta cerinta a condus la solutia de a redresa curentul si apoi a-l converti inapoi in alternativ. Convertoarele de putere pentru sistemele de stocare a energiei se bazeaza pe circuite SCR(Silicon-Controlled Rectifier), GTO(Gate Turn-Off Thyristor) si IGBT(Insulated Gate Bipolar Transistor). In faza incipienta de dezvoltare a tehnologiilor de stocare circuitele semiconductoare SCR erau cele mai pretate, ca si avans si cost, pentru conversia de putere. Acestea pot suporta tensiuni pana la 5 [kV], curenti de pana la 3000 [A] si frecvente de comutatie de pana la 500 [Hz]. Datorita necesitatii de control din exterior a unor astfel de circuite acestea au fost inlocuite de circuite GTO, a caror functionare nu necesita comanda prin grila . Dispozitivele suporta tensiuni pana la 6 [kV], curenti de pana la 2000 [A] si frecvente de

comutatie la 1 [kHz]. In urmatorii ani au aparut dispozitivele IGBT care au posibilitatea de a lucru cu tensiuni pana la 6,7 [kV], curenti de pana la 1,2 [kA] si cea mai importanta caracteristica fiind frecventa foarte mare de comutatie. Prin tehnologia PWM(Pulse-Width Modulation) impulsuri de diferite lungimi sunt aplicate dispozitivului IGBT din constructia unui invertor , intarziind curentul continuu printr-o sarcina inductiva, asftfel o unda sinusoidala este modulata. Frecventa de comutatie foarte ridicata a convertorului imbunatateste emularea de unda sinusiodala in principal prin eliminarea unora dintre armonicile de ordin superior. Pentru a reduce in continuare continutul de armonici al semnalului prelucrat, un filtru format din condensatoare si inductante poate fi conectat la iesirea pe partea de curent alternativ. Cele mai frecvente topologii de convertoare de putere in sistemele inertiale de stocare a energiei consta dintr-un convertor de c.c-c.a conectat la retea si un convertor c.ac.c conectat la acumulatorul electromecanic. Aceasta configuratie, putand fi observata in figura 3.2.3.1, presupune, in timpul livrarii de energie functionarea convertorului de pe partea volantului in regim de redresor, iar convertorul cuplat la retea ca si invertor pentru a controla curentul debitat in retea dupa tehnici PWM. In timpul incarcarii acumulatorului electromecanic procesele de redresare si inversare sunt inversate si puterea curge de la retea spre volant. In functie de conexiunea la retea convertorul legat la aceasta poate fi monofazat sau trifazat. Un design simplu de topologie back-to-back este cel din figura 3.2.3.1. Schema include si separare galvanica prin transformatorul conectat la convertor.[2]

Fig.3.2.3.1 – Topologie de convertoare back-to-back si magistrala de c.c Fata de tipologia conventionala prezentata mai sus descris in ‘A Combined Unintrerruptble Power Supply and Dynamic Voltage Compensator Using a Flywheel

Energy Storage System’ (Combinatie intre UPS si compensator dinamic de tensiune utilizand sisteme inertiale de stocare a energiei) dupa Weissbach, Karady, si Farmer mai apare in plus un convertor c.c.-c.c. de amplificare. Un intrerupator este inclus in schema care este in pozitia inchis in momentul incarcarii acumulatorului electromecanic pentru a ocoli variatorul de tensiune continua(fig.3.2.3.2).[2]

Fig. 3.2.3.2- Topologie cu magistrala c.c. si convertor aditional de amplificare O a treia topologie folosita in sistemele inertiale de stocare , prezentata in ‘Induction Machine Based Flywheel Energy Storage System(Sisteme inertiale de stocare a energiei bazate pe masini de inductie)’ de Alan si Lipo are la baza o masina de inductie controlata in tehnlogie FOC(Field oriented controlled) si convertoare PDM(Pulse Density Modulation) back-to-back, alimentate de la o linie de 20 kHz HFAC(High Frequency Alternating Curent). Prin aceasta schema se obtin pierderi reduse la comutare datorita utilizarii tehnicii ZVS (Zero Voltage Switching –Comutare la tensiune zero). Aceasta schema se poate observa in figura 3.2.3.3.[2]

Fig. 3.2.3.3 – Topologie baza pe magistrala HFAC

3.2.4. Sistemul de control Din discutiile din subsectiunea anterioara se poate observa ca cele mai generalizate topologii de convertoare electronice de putere folosite in sistemele inertiale de stocare a energiei sunt cele in conexiune back-to-back redresor/invertor care imbunatatesc controlul fluxului de putere, precum si cresc eficienta sistemeului. Controlul sistemelor inertiale de stocare a energiei realizeaza doua functii importante in cadrul acestora si anume: controlul magistralei de tensiune continua din schema si controlul fluxului de putere. Figura 3.2.4 prezinta o schema generalizata de control.[2]

Fig.3.2.4 - Schema generala de control al unui SISE Masina de inductie asociata cu volantul functioneaza pe baza unei tehnologii de control a rotorolui dupa flux. Astfel se realizeaza controlul cuplului masinii de inductie. Pornind de la curentul pe ‘axa d’ se estimeaza fluxul statorului, care mai apoi este comparat cu fluxul de referinta, acesta la randul lui fiind aflat din viteza de rotatie a masinii. Adesea, este folosit un flux slabit pentru a potrivi viteza masinii de inductie cu cea a volantului. Aceasta eroare in valoarea de referinta impreuna cu fluxul estimat este furnizat controllerului de flux care genereaza un curent de referinta pe ‘axa d’. Pentru a regla magistrala de tensiune continua se foloseste un controller pentru a genera un semnal de iesire (ΔP) care

mentine tensiunea la valoare de referinta.(Vdc*). Considerand Pref puterea asteptata a fi debitata de SISE, valoarea de referinta a puterii active transferata intre SISE si magistrala de c.c. se determina prin formula P = ( Pref - ΔP) . Pe baza acestui semnal se calculeaza cuplul de referinta. Curentul de referinta pe ‘axa q’este apoi calculat pe baza cuplului anterior determinat. Mai multe detalii asupra posibilitatilor de control pot fi gasite in ‘Control and Performance Evaluation of a Flywheel Energy-Storage System Associated to a
Variable-Speed Wind Generator (Controlul si evaluarea performantelor sistemelor inertiale

de stocare a energiei asociate unui generator eolian de viteza variabila) de Cimuca, Saudemont, Robyns si Radulescu.

4. Aplicatii
In prezent principalele domenii de aplicabilitate pentru SISE sunt in sursele de alimentare neintreruptibile (pe durata timpul de pornire al generatoarelor diesel), calitatea energiei electrice (injectii de putere in retea, atenuarea golurilor de tensiune/caderilor de tensiune), accelerarea si franarea regenerative (pentru vehicule electrice si trenuri), stabilitatea sistemului de alimentare cu energie electrica. Stocarea energiei joaca un rol esential în reteaua de alimentare cu energie electrica, pentru asigurarea unui management mai eficient al resurselor de care se dispune. În combinatie cu sistemele de producere a energiei electrice prin conversia energiilor regenerabile, sistemele de stocare a energiei pot creste valoarea energiei electrice generata de centralele eoliene sau solare, furnizând energie în momentele de vârf si acumulând energie în momentele când cererea de energie este redusa. De asemenea, sistemele de stocare a energiei faciliteaza integrarea, la scara larga, în sistemul energetic a surselor de energie intermitente, cum sunt cele eoliene sau solare.[10] Strategic plasate, sistemele de stocare a energiei pot creste gradul si eficienta de utilizare a sistemului existent de transmisie si distributie a energiei electrice. Acestea pot fi utilizate pentru a reduce vârfurile de sarcina dintr-o statie de alimentare cu energie electrica, ceea ce duce la eliminarea centralelor „de vârf” si o mai buna utilizare a centralelor de regim permanent. De asemenea, sistemele de stocare a energiei servesc la

asigurarea calitatii energiei electrice, în cazul, fluctuatiilor de frecventa, a supratensiunilor, a scaderilor de tensiune si chiar a întreruperii totale a alimentarii cu energie de la centrala sau de la statia de alimentare[10] Una dintre aplicatiile în care SISE se preteaza foarte bine este în domeniul calitatii energiei electrice. In ultimii ani, centralele eoliene s-au înmultit foarte mult în Europa, iar tendintele actuale prevad o tendinta de crestere exponentiala a puterii instalate în centralele eoliene în anii imediat urmatori. Acest fapt implica numeroase probleme de ordin tehnic din cauza naturii sursei primare de energie: vântul. Viteza vântului este foarte variabila si foarte greu anticipata. Aceasta face ca si energia produsa pe cale eoliana sa fie la fel. În plus, generatoarele eoliene sunt considerate ca fiind sarcini negative cuplate la sistemul electric. Aceasta din cauza ca ele introduc energie în sistem, dar nu participa la controlul sistemului. Cu alte cuvinte, centralele eoliene actuale nu sunt capabile sa furnizeze servicii auxiliare în sistem, adica sa participe la mentinere tensiunii si frecventei între limitele stabilite de standardele în vigoare. Deocamdata, stabilitatea sistemului energetic este asigurata de centralele clasice (termice, nucleare si marile hidrocentrale).[10] Din acest motiv, rata de penetrare a centralelor eoliene este limitata la 20 – 30 % din puterea instantanee consumata. Adica, daca la un moment dat prin sistem circula o putere de 1000 [kW], pâna la 300 [kW] poate fi produs de catre eoliene, iar restul trebuie sa fie produs de centralele clasice. Chiar daca la nivel global aceasta limita nu va fi atinsa în viitorul apropiat, la nivel local aceasta este o problema actuala, în special în cazul fermelor de eoliene. Pentru a putea depasi aceasta limita, centralele eoliene trebuie sa fie capabile sa furnizeze servicii auxiliare în sistem. Ori, acest lucru este imposibil de realizat în lipsa unor sisteme de stocare a energiei pe termen scurt, care sa ofere posibilitatea de a avea o rezerva primara de energie pentru o perioada cuprinsa între 30 s si 15 min.[10] O modalitate de implementare a unui SISE intr-o instalatie eoliana este prezentata in fig. 4

Fig.4 – Sistem de stocare a energiei cu volant folosit intr-o instalatie eoliana

4.1. Teste si aplicatii implementate practic
In unitati la scara redusa sistemele de stocare cu volant nu prezinta cifre mari ale energiei. [1] In anul 2000 o simulare a unei instalatii de generare eolieno-diesel impreuna cu un sistem inertial de stocare a energiei a fost prezentata si propusa pentru implementare si apoi constructie. Scopul acestei instalatii a fost eliminarea oscilatiilor periodice in unitatile eoliene prin compensarea cu un generator diesel si un acumulator electromecanic. Sistemul pe baza de volant realizat, cu specificatiile de 0,6 [kWh], 50 [kW] este capabil sa furnizeze putere activa si reactiva pentru a compensa atat frecventa cat si tensiunea retelei. Unitatea a fost conceputa pentru a furniza o putere totala pe perioada de 1,8 min la o tensiune nominala de 750 [V] si un curent maxim de 102 A.[1] Diferite sisteme inertiale de stocare a energiei au fost comparate si analizate in compensarea armonicilor in retele de joasa tensiune (400 [V]) . S-a inregistrat o scadere de aproximativ 50% pana la armonica de ordin 11. [1] Un sistem cu volant de stocare a energiei de 10 [MJ] a fost folosit in anul 2000 pentru a intretine calitatea energiei electrice si ca sursa de alimentare de incredere in reteaua de distributie. Sistemul a fost capabil sa mentina tensiunea retelei de distributie in parametrii de 98-102% si de a furniza 10 [kW] de putere timp de 15 min. [1]

Un studiu de caz a fost efectuat pe o retea de medie tensiune in care au fost simultate diferite scenarii de distorsiuni (goluri de tensiune, start-up, etc.). Rezultatele, obtinute din conectarea a patru sisteme UPS bazate pe acumulatori electromecanici de 1,6 [MVA] combinate cu un generator diesel la acea retea au fost satisfacatoare. Simularea a aratat o imbunatatire in calitatea energiei [1]

5. Calculul pierderilor unui sisteme inertial de stocare a energiei
Intr-un sistem inertial de stocare a energiei pierderile se manifesta in doua subsisteme componete : pe partea mecanica si pe partea de conversie electronica. Pierderile în convertorul electronic de putere.Aceste pierderi se împart în doua categorii: pierderi în comutatie si pierderi în conductie. Pierderile in comutatie depind de energia disipata in timpul schimbarii starilor tranzistoarelor IGBT si sunt proportionale cu frecventa undei purtatoare utilizata in comanda convertorului. Pentru un brat al convertorului, pierderile in comutatie sunt exprimate prin expresia urmatoare: Pcom = (kWon ⋅ Won ( I ) + kWoff ( I )) ⋅ f pwm , (5.1),

unde: Won(I) si Woff(I) reprezinta caracteristicile de energie disipata la amorsarea si la blocarea tranzistoarelor; kWon si kWoff sunt raporturile intre tensiunea continua din circuitul intermediar de c.c. si tensiunile continue de încercare, utilizate de constructor pentru determinarea energiei disipate. Pierderile în conductie se calculeaza prin urmatoarea relatie: Pcond = 3⋅ | I k | ⋅( Vce + VD V −V + r ⋅ cos ϕ ⋅ ce D ) π 4 (5.2),

unde Ik este curentul prin bratul invertorului, Vce si VD sunt caderile de tensiune pe IGBT si diode, r este adâncimea de modulatie, iar cosφ este factorul de putere. Pierderile totale în convertor rezulta prin însumarea celor doua tipuri de pierderi.

Ptotal = Pcom + Pcond

(5.3)

Pierderile în ansamblul masina electrica + volant de inertie: Pierderile Joule din stator:
2 2 PJS = Rs ⋅ (isd + isq ) ;

(5.4)

Pierderile Joule din rotor (pt masinia asincrona): PJR = s ⋅ (vsd ⋅ isd + vsq ⋅ isq ) ; Pierderile în fier (pt m.a.): Pierderile prin frecare: pFe = 3 ⋅ (U s ⋅ cos ϕ − Rs ⋅ I s ) 2 ⋅ p f = ϖ m ⋅ (C s + ϖ m ⋅ B ) . 1 ; Rµ (5.5) (5.6) (5.7)

6. Concluzii si viitoare cai de cercetare
Fara indoiala pana in prezent s-a demonstrat ca sistemele de stocare de energie sunt foarte importante pentru furnizarea de energie de inalta calitate pentru clienti. Cu toate acestea, atunci cand se propune o noua tehnologie se pun in discutie toate aspectele pe baza carora o noua tehnologie este fiabila : aspecte legate de mediu , economice, de siguranta si

sanatate, modalitati de productie si durabilitate si cel mai important - comparatia cu alte alternative de stocare a energiei. Atunci cand se studiaza aspectul economic al unui sistem inertial de stocare a energiei ar trebui determinat in primul scopul unui astfel de sistem. Acest lucru se refera practic la faptul daca sistemul ar trebui sa fie utilizat pentru furnizarea de energie pentru cateva minute sau pentru una sau doua ore. Se ajunge la aceasta analiza din fundamentul ca randamentul cel mai bun, sub asptect economic in comparatie cu alte tehnologii, oferit de un SISE este pe o perioada relativ mica, in jur de 20 de min. Aspectele cheie in C&D includ urmatoarele notificari: - Imbunatatirea materialelor in rotorul volantilor (rezistenta la forte de stres, stabilitate) si proceselor de fabricatie ; - Imbunatatiri in lagarele magnetice si mecanice(reducerea pierderilor in regim stationar) - Strategii optime de control (aplicatii specifice); - Analiza cost-beneficiu; - Securitate si certificare.

6.1. Producatori si investitori in tehnologia de stocare a energiei cu volant

Principalii producatori sunt Active Power, Acumentrics Corporation, AFS Trinity Power Corporation, Beacon Power, Flywheel Energy Systems, Pentadyn, Piller, STI (Tribologie Systemes Inc) si Urenco Power Technologies. Majoritatea dintre acestia au dezvoltat volanti de mare viteza din materiale compozite. Cele mai multe dintre companiile producatoare ofera produse standard care vizeaza o gama larga de aplicatii insa cateva societati sunt orientate pe scopul de a proiecta solutii specifice cerintelor clientului. Producatorii de volanti lenti, din otel, au ajuns in minoritate, precum Active Power (si Caterpillar ), care sunt axati pe productia de sisteme UPS. Pe de alta parte, firma Piller, aflata pe un punct de stabilitate, produce sisteme UPS ,bazate pe volanti de inertie incorporati cu o masina electrica speciala, folosite ca si rezerva pana la pornirea unor generatoare diesel in cazul intreruperilor de tensiune. Multe alte organizatii si centre de cercetare, desfasoara programe de cercetare si dezvoltare cu diverse specificatii tehnice, cu nume dintre care se pot aminti sunt: Boeing, Lawrance Livermore National Laboratory, Pensylvania State University, Centrul pentru Electromecanica de la Universitatea din Texas, NASA, Departamentul de energie SUA si multe universitati europene.

Bibliografie
[1] Investigation on Storage Technologies for Intermitent Renewable Energies

Evaluation and recommended R&D 2003-06-17

[2] 2008 [3] [4]

Advanced Power Electronic Interfaces for Distributed Energy Systems Part 1:

Systems and Topologies - W.Kramer , S. Chakraborty, B. Kroposki si H. Thomas, March Performance Analasys of a Flywheel Energy Storage System Associated to a An Integrated Flywheel Energy Storage System with a Homopolar Inductor

Variable-Speed Wind Generator - K. Ghedamsi, D. Aouzellag, E.M. Berkouk Motor/Generator and High-Frequency Drive by Perry I-Pei Tsao,Desertation, University of California, Berkeley, Fall 2003 [5] [6] [7] [8] [9] [10] Lucrare licenta: Recuperarea energiei la franarea unui volant cu ajutorul Modeling and Analysis of a Flywheel Energy Storage System for Voltage Sag Active Power – Theory of Operation : Low Speed Flywheel White Paper 106 The Electromechanical Battery : The New Kid on the Block – Richard F. Post, Flywheel energy and power storage systems – Bjorn Bolund, Hans Bernhoff, Mats www.google.com (Modalitati de reglare a puterii turbinei) ultracondensatoarelor – Gh.L. Chirca ,Universitatea din Pitesti, 2009 Correction - Thesis by Satish Samineni, Decembrie 2003

August 1993 – Lawrence Livermore National Laboratory Leijon – Department of Engineering Science, Uppsala University, Sweden, 2005

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful