MASTER PSIHOLOGIE CLINICA, HIPNOZA SI PSIHOTERAPII DE SCURTA DURATA, ANUL Il

STUDIU DE CAZ

MASTERAND: DIANA TUDORACHE

ceea ce a condus ulterior la dezvoltarea unei frici de a mai iesi din casa. pentru ca parintii ei erau plecati la serviciu aproape toata ziua. a trebuit sa” creasca mai repede decet alte fete de varsta mea”. pritenul ei neajutand-o sub nici o forma. De atunci urma tratament continuu cu Rispolept. . cu care este impreuna de un an. care era mai autoritar si mai rece. In urma cu 5 ani (la 19ani) a avut prima internare dupa ce s-a angajat ca si casiera la o casa de scumb valutar. A avut o relatie de 9 ani (fostul prieten)care s-a incheiat cand aceasta l-a cunoscut pe actualul preten.Date personale: Nume: G. Facultatea de Management – Marketing. Deoarece a durat mult timp pana a gasit una. nu se simtea inteleasa si sprijinita. A absolvit Universitatea Romano – Americana. Era foarte stresata din cauza responsabilitatii ce o implica acest loc de munca (nu manca si nu bea. nu mergea la toaleta pentru a nu fi nevoita sa plece de la ghiseu) lucru care a dus la o cadere nervoasa. Chiar si iesrile in oras constituiau o problema din cauza unei experiente pe care aceasta a avut-o pe cand se aflau la mare. Cu toate ca au gasit o toaleta in timp util si nu a avut loc nici un accident. prietenul ei a avut o reactie dura. pana cand G. Si-au petrecut ziua alaturi de grupul de prieteni razand si simtindu-se bine. De mama era mai apropiata. Relatia cu parintii era “in general buna”. aceasta o asculta si o intelegea mai bine decat tatal. pacienta a trait momente de groaza la gandul ca ar putea sa faca pe ea. ea era responsabila cu casa si cu grija fratelui sau mai mic cu cativa ani decat ea.S Varsta: 25 de ani Sex: F Stare civila: Necasatorita Ocupatie: Casnica Studii: Superioare Date sociodemografice Locuieste in Constanta cu prietenul ei C. Diagnostic TULBURARE PSIHOTICA Date semnificative din anamneza pacientei: Pacienta declara ca a avut o copilarie frumoasa dar scurta. Pacienta povesteste ca fosta relatie o nemultumea in totalitate. era singura care lucra si facea toata treaba in casa. C. a simtit nevoia sa mearga la toaleta.

docila. Expresia fizica/non-verbala 1. I A. Gandirea: Nemodificata B. randament scazut C. Starea de igiena: Corespunzatoare B. Pacienta sustine ca in ultimul timp se ingrasase si a inceput sa isi faca griji ca nu cumva C. Facies: Inexpresiva Privirea: Fixa. detasata Mimica: Hipomobila Pantomimica: Redusa 2. absenta. Atunci a inceput sa se aranjeze mult mai mult si sa urmeze o dieta cu pastile de slabit(ce contineau cofeina). Comportament: Tulburari cantitative: Hipokinezia (lentoarea motorie) Altele: Lentoare in vorbire. III A. de la el “a simtit dragostea”. Vestimentatia: Ordonata dar saracacioasa. G. Pacienta este multumita de coportamentul actualului iubit care o intelege si o sprijina. Contactul verbal si dialogul: Spontan si usor Limbajul vorbit: Modificat: tulburare de ritm: Incetinit Volumul activitatii verbale: Scazut Tonalitatea afectiva: Tristete si frica de a fi parasita Atitudine cooperanta. anxietate. El lucreaza ca ospatar in cadrul armatei si o intretine. Perceptia: Nemodificata Atentia: Nemodificata Memoria: Hipomnezie(nu isi putea amintii in detaliu ultimele 2 zile dinaintea internarii) Critica bolii: Prezenta . intrerupand tratamentul cu Rispolept. l-a cunoscut pe cand se afla inca in relatia anterioara.Pe actualul prieten C. in gol. II Afectivitatea: Modificata: Tulburari cantitative: Hipotimie. a fost adusa la spital de catre mama si fratele ei la insistentele prietenului care observase comportamentul ei bizar din ultimele zile. sa o paraseasca din cauza aspectului fizic.

oboseala. . Tulburari afective: ii era teama ca nu este iubita suficient nici de preten nici de familie. Tulburari somatice: insomnii. cu cheltuielile.Simptome: Tulburare de memorie: nu isi aminteste exact ce a facut in ultimele 2 zile inainte de a venii la spital. Tratament si propuneri de linii terapeutice: In spital s-a reluat tratamentul cu antipsihotice. Se recomanda pacientei psihoterapie cognitiv coportamentala centrata pe tehnici de intarire a eului si obtiunerea increderii in sine. Factori favorizanti • • • Intreruperea tratamentului cu Rispolept Anxietatea declansata de kilogramele in plus si sporita de cofeina din pastile Nevoia acuta de afectiune si teama de a nu fii iubita suficient de mult Factori resursa • • Motivatia pacientei de a se recupera si de a putea merge acasa Dorinta de a avea din nou o viata sociala. de a-si gasi un loc de munca pentru a-l ajuta pe C. si sa isi sporeasca independenta.

dar de mai puţin de o lună. un drog de abuz. un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale De specificat dacă Cu stresor(i) marcant(i) (psihoza rea ctivă scurtă) dacă simptomele survin la scurt timp după. 2 Simptomele psihotice care durează de mai puţin de o luna dar care nu s -au remis. limba] dezorganizat. în circumstanţe similare în cultura persoanei Fără stresor(i) marcant(i): dacă simptome le psihotice nu survin la scurt timp după. dar este incapabil să precizeze dacă este primară. ori tulburările cu simptome psihotice care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare psihohcă specifică Exemplele includ 1 Psihoza postpartum care nu satisface criteriile pentru tulburarea afectivă cu elemente psihotice. un răspuns la evenimente care. care au fost prezente o perioadă substanţiala din durata perturbăm delirante. ar fi marcat stresante pentru aproape oricine. încă. (4) comportament flagrant dezorganizat sau catatonic Notă: A nu se include un simptom dacă acesta este un pattern de răspuns sancţionat cultural B Durata unui episod al perturbării este de cel puţin o zi. tulburarea psihotică scurtă. ca răspuns la evenimente care. singure sau împreună. si evident. deraieri frecvente sau incoerentă). datorată unei Condiţii medicale generale ori indusă de o substanţa . singure sau împreuna. si nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex . astfel că nu sunt satisfăcute cntenile pentru tulburarea psihotică scurtă.TULBURAREA PSIHOTICA: (Tulburarea psihotică scurtă este o perturbare psihotică durând mai mult decât o singură zi si care se remite până într -o lună. comportament catatonic sau flagrant dezorganizat) despre care nu există informaţii suficiente pentru a pune un diagnostic specific sau despre care există informaţii contradictorii. halucinaţii. 3 Halucinaţii auditive persistente i n absenta oricăror alte elemente.) Criteriile de diagnostic pentru 298. idei delirante. de tulburarea schizoafectivâ sau de schizofrenie. sau nu sunt.8 Tulburarea Psihotică Scurtă A Prezenta unuia (sau a mai mul tora) dintre următoarele simptome' (1) idei delirante.9 Tulburarea Psihotică Fără Altă Specificaţie Această categorie include simptomatologia psihotică (de ex. tulburarea psihotică datorată unei condiţii medicale generale sau tulburarea psihotică indura de o substanţă. evident. cu eventuala revenire completă ia nivelul premorbid de funcţionare C Perturbarea nu este explicată mai bine de o tulburare afectivă cu elemente psihotice. 4 Idei delirante nonbizare persistente cu perioade de suprapunere de episoade depresive. Tulburarea psihotică fără altă specificaţie este inclusă pentru clasificarea tablourilor clinice psihotice care nu satisfac criteriile pentru nici una dintre tulburările psihotice specifice definite în această secţiune ori pentru simptomatologia psihotică în raport cu care există informaţii inadecvate sau contradictorii. (2) halucinaţii. 5 Situaţiile în care clinicianul a conchis ca tulburarea ps ihoti^a este prezentă. ar fi marcat stresante pentru aproape oricine în circumstanţe similare în cultura persoanei Cu debut postpartum dacă debutul survine în decurs de 4 săptămâni Postpartum 298. (3) limbaj dezorganizat (de ex .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful