Axe, planuri, termeni de orientare in anatomie

Omul este studiat in pozitie anatomica (ortostatism), privirea orizontala, palmele anterior si in supinatie. In aceasta pozitie se traseaza 3 axe ce se intersecteaza in unghi drept si corespund 3 dimensiuni spatiale. 1. AXUL LONGITUDINAL- VERTICAL, cu 2 poli diferiti: a) Superior/ cranial b) Inferior/ caudal (coada echina) 2. AXUL SAGITAL, al grosimii (orizontal), cu 2 poli diferiti: a) anterior/ ventral b) posterior/ dorsal 3. AXUL TRANSVERSAL, al latimii (orizontal), cu 2 poli asemanatori: a) drept b) stang Prin cate 2 din aceste axe se duce cate un plan principal al corpului: 1. PLANUL MEDIO-SAGITAL (antero-posterior), prin axul longitudinal si sagital; • imparte corpul in doua jumatati asemanatoare: dreapta/ stanga; • planurile paralele cu el se numesc planuri SAGITALE/ PARAMEDIANE; 2. PLANUL FRONTAL PRINCIPAL ( vertical latero-lateral), paralel cu fruntea si trece prin sutura coronara, trecand prin axul longitudinal si prin cel transversal; • imparte corpul in 2 jumatati diferite: anterioara/ ventrala si posterioara/ dorsala; • planurile paralele cu el se numesc planuri FRONTALE; 3. PLANUL TRANSVERSAL PRINCIPAL (orizontal), prin ombilic, trece prin axul sagital si cel transversal. • imparte corpul in 2 jumatati diferite: superioara (craniala)/ inferioara (caudala); • planurile paralele cu el se numesc planuri TRANSVERSALE. Planurile sunt utile pentru orientare in tipul descrierii organelor sau formatiunilor anatomice. Tot pentru orientare se descriu liniile verticale: 1. Linia MEDIO-STERNALA, ce trece prin mijlocul sternului; 2. Linia PARA-STERNALA, prin articulatiile condro-sternale, pe marginile laterale; 3. Liniile AXILARE: a) anterioara – pe marginea anterioara a axilei; b) mijlocie – prin mijlocul axilei; c) posterioara – pe marginea posterioara a axilei; 4. Linia MEDIO-CLAVICULARA, prin mijlocul corpului claviculei. Pe ea se proiecteaza mamelonul la barbat; 5. Linia MEDIO-SCAPULARA, prin unghiul inferior al scapulei;

6. Linia PARAVERTEBRALA, prin apofizele spinoase vertebrale.

In anatomie se mai folosesc o serie de termeni utilizati si in limbajul medical curent: a) MEDIAN = o formatiune situata in planul medio-sagital al corpului sau in axul longitudinal al unui membru; b) MEDIAL = o formatiune apropiata sau orientata catre planul mediosagital (uneori termenul de “intern”); LATERAL = o formatiune indepartata sau opusa fata de planul medio-sagital (uneori termenul “extern”); c) INTERIOR = o formatiune situata in profunzimea corpului sau a unui organ; EXTERIOR = o formatione situata la suprafata corpului sau a unui organ; ( acesti termeni sunt utilizati pentru a indica gradul de profunzime, a nu se confunda cu intern/extern ); d) ANTERIOR/ POSTERIOR – situatia unor formatiuni in raport cu planul frontal principal al corpului/ un segment/ un organ. Cu aceeasi semnificatie se folosesc termenii ventral/ dorsal; e) SUPERIOR/ INFERIOR – pozitia unor formatiuni in raport cu planul transversal principal al corpului, un segment sau organ. Cu aceeasi semnificatie se folosesc termenii cranial/caudal. La nivelul capului se foloseste termenul ROSTRAL pentru a indica un punct sau o formatiune situata spre vertex (varful capului); f) PROXIMAL – structura apropiata de radacina membrului; DISTAL – sturctura departata de radacina membrului; g) RADIAL/ULNAR la membrul superior si FIBULAR/TIBIAL la nivelul membrului inferior. Termenii echivalenti cu “lateral” (radial/ fibular) si “medial” (ulnar/ tibial) se folosesc dupa pozitia celor 2 oase ale antebratului si gambei unul fata de celalalt in raport cu axul membrului; h) PALMAR (VOLAR)/ DORSAL la nivelul mainii si PLANTAR/ DORSAL la nivelul piciorului; i) SUPERFICIAL/ PROFUND – in raport cu situatia ocupata in organism sau intr-un organ a unor formatiuni.

Osteologia
La om, scheletul e format din 208 oase, din care 34 reprezinta coloana, restul de 174 se grupeaza in jurul acesteia. Oasele situate pe linia mediana a corpului (sternul, sacrul) sunt oase nepereche. Ele se considera oase simetrice, formate din 2 jumatati (dreapta/ stanga), la fel conformate. Oasele membrelor sunt perechi, insa nesimetrice, fiind alcatuite din jumatati diferite. Ca un os sa poata fi studiat si descris izolat in afara organismului, trebuie orientat astfel incat pozitia sa fie aceeasi cu cea din organism. Orientarea se face cu cele mai caracteristice elemente anatomice pe care le prezinta osul. Pentru orientarea unui os nepereche se iau 2 elemente anatomice situate in raport cu 2 planuri ale corpului si care nu sunt opuse unul altuia. Pentru orientarea oaselor perechi se iau 3 elemente anatomice situate in 3 planuri si care nu se opun, cel de-al 3-lea fiind necesar pentru determinarea partii din care provine osul: dreapta/ stanga. 1. 2. 3. 4. Scheletul cuprinde 4 parti: coloana vertebrala toracele osos oasele capului oasele membrelor

Coloana vertebrala/ rachis/ columna vertebralis
Coloana vertebrala este o coloana lunga, mediana si posterioara, formata din suprapunerea celor 33-34 piese osoase, vertebrele. Vertebrele corespund gatului, toracelui, regiunii lombare su pelvisului, imprumutandu-si numele de la regiunea respectiva. 1. Vertebrele cervicale (ale gatului) in numar de 7: C1-C7; formeaza coloana cervicala; 2. Vertebrele toracale (ale toracelui) in numar de 12: T1- T12; formeaza coloana toracala; 3. Vertebrele lombare (regiunea lombara) formeaza peretele posterior al abdomenului; in numar de 5: L1- L5; formeaza coloana lombara;

2 fete laterale. Vertebrele sacrate/ sacrale in numar de 5: S1. Vertebrele de la 1-3 sunt oase mobile si independente = VERTEBRE ADEVARATE.formeaza peretele posterior al gaurii vertebrale si este alcatuit din 2 lame vertebrale intinse intre pediculi si procesul spinos. caractere speciale = particularitati anatomice prin care unele vertebre se deosebesc in cadrul unei regiuni. portiunea posterioara a circumferintei se numeste peretele anterior al gaurii vertebrale. formand 2 oase: sacrul si coccigele = VERTEBRE FALSE. . .2 extremitati (mediala – se uneste cu cea de partea opusa si laterala). corespund pelvisului. ! Corpul. acoperita cu muschi). . .PROCESUS SPINOSUS ( procesul spinos) = o prelungire posterioara ce porneste de la locul de unire a celor 2 lame vertebrale.4. . are o circumferinta.2 margini (superioara. Arcul vertebral: . caractere regionale = modificarile regionale datorate raporturilor anatomice diferite si influentelor functionale.2 fete (anterioara. Caracterele generale ale vertebrelor adevarate: O vertebra adevarata are 2 parti: 1. sub forma unui segment de cilindru plin. 2. inferioara).S5. . arcul si pediculii arcului delimiteaza gaura vertebrei. legata de corpul vertebrei prin 2 mici punti ce se numesc pediculii arcului vertebral. Vertebrele adevarate prezinta: 1. inferioara).varf. . Prezinta : . are 2 fete: superioara si inferioara. caractere generale = tipul comun dupa care sunt constituite toate vertebrele. spre gaura vertebrala si posterioara. Vertebrele coccigiene in numar de 4/5: Cg1-Cg4/5. . 5. 3. 2.baza. Corpul vertebrei ( corpus vertebrae ): este portiunea cea mai voluminoasa.2 margini (superioara. corpul vertebrei = partea anterioara. arcul vertebrei = partea posterioara. Celelalte 2 regiuni au vertebre ce se sudeaza.fiecare lama prezinta: .

- PROCESUS TRANSVERSUS ( procesul transversar) = 2 proeminente (dreapta/ stanga) ce pornesc din partile laterale ale arcului vertebral. Prezinta: - baza; - varf; - 2 fete (anterioara, posterioara); - 2 margini (superioara, inferioara). - PROCESELE ARTICULARE sunt in numar de 4: 2 superior, 2 inferior. Procesele articulare superioare ale unei vertebre se articuleaza cu cele inferioare ale vertebrei supraiacente. - Pediculul vertebral = cele 2 porti care unesc extremitatile fiecarui arc vertebral cu corpul vertebrei. Prezinta: - o margine inferioara mai scobita (concava); - o margine superioara mai putin scobita. Prin suprapunerea a 2 vertebre, intre aceste margini scobite se delimiteaza GAURA INTERVERTEBRALA ( Foramen intervertebralae). Gaura vertebrala ( Foramen): - anterior de corpul vertebrei; - posterior de arcul vertebrei; - lateral de pediculii vertebrali. Prin suprapunerea vertebrelor se formeaza CANALUL VERTEBRAL. Caractere regionale ale vertebrelor adevarate: Vertebrele cervicale: - corpul este mic, alungit transversal; - procesul spinos este scurt, are varful BIFID (despicat in v); - procesele transversale prezinta: 1. baza lor prezinta GAURA TRANSVERSALA( foramen transversarium), prin care trec artera si vena principala; 2. varful e impartit intr-un tubercul anterior ( tuberculum anteriorus) si unul posterior (tuberculum posteriorus), ce reprezinta procesul transversal propriu-zis; 3. pe fata superioara a procesului transversar se afla SANTUL NERVULUI SPINAL ( Sulcus nervus spinalis). - procesele articulare sunt orientate intr-un plan aproape transversal ( orizontal ). Vertebrele toracale: - corpul este usor alungit antero-posterior si prezinta 4 scobituri: 2 superioare si 2 inferioare, situate in partea posterioara; Scobitura superioara a unei vertebre delimiteaza cu cea inferioara a vertebrei supraiacente un unghi diedru in care patrunde capul coastei; - procesul spinos este prismatic triunghiular si deschide optic spre posterior si inferior;

-

- procesele transversare prezinta pe fata lor anterioara o suprafata transverso-costala prin care se articuleaza cu tuberculul coastei corespunzatoare ( doar vertebrele toracale se articuleaza cu coastele!); procesele articulare sunt dispuse in plan frontal (vertical).

Vertebrele lombare: - corpul are dimensiuni mari, diametrul transversal depasindu-l pe cel anteroposterior; - procesul spinos este dreptunghiular, fiind situat aproape in plan transversal; - procesele COSTIFORME ( Procesus costarius) = resturi de coasta, sunt mari, turtite, se pot confunda cu procesele transversare. Adevaratele procese transversare sunt mici proeminente pe fata posterioara a proeselor costiforme, langa radacina acestora din urma=> procese ACCESORII ( procesus accesorius); - procesele articulare sunt dispuse in plan sagital, cele superioare privesc spre medial si sunt concave, iar cele inferioare privesc lateral si sunt convexe. Caractere speciale ale vertebrelor adevarate: C1 – ATLAS: - nu are corp vertebral, fiind formata din 2 mase laterale unite prin 2 arcuri (anterior, posterior), care circumscriu gaura vertebrala. De pe masele laterale pornesc procesele transversare. - masele laterale ( Masa lateralis): a) cavitatea articulara superioara (fovea articularis superior), pentru articularea cu condilul occipitalului; b) fata articulara inferioara, pentru articularea cu procesul articular superior al C2; c) fata mediala, pe care se insera ligamentul transversar ce imparte gaura vertebrala intr-un segment anterior in care patrunde axis-ul C2 si intr-un segment posterior= adevarata gaura vertebrala unde exista maduva spinarii cu invelisurile ei; d) fata laterala, de unde pleaca procesul transversar. arcul anterior: a) un tubercul anterior (tuberculum anterius), iar pe fata posterioara, o suprafata articulara = fovea dentis, pentru articularea cu dintele axis-ului. arcul posterior: a) un tubercul posterior si santul arterei vertebrale ( sulcus arteriae vertebralis), prin care trece artera vertebrala. C2 – AXIS: - pe fata superioara a corpului are o proeminenta verticala = DINTE (dens). Acesta are o fata articulara anterioara pentru fovea dentis si o fata articulara posterioara ce vine in raport cu segmental transversar al C1. C6:

-

-

- prezinta un tubercul anterior al procesului transversar mai proeminent = tuberculul CHASSAIGNAC ( tuberculul carotidian/ caroticum). Acesta se poate palpa, fiind punct de reper pentru pulsul central. C7 – VERTEBRA PROMINENS: - prin lungimea procesului spinos ce se poate palpa sub tegument, fiind punct de reper important. T11: - printr-o singura scobitura pe corpul vertebral, destinata articulatiei cu capul coastei. T12: - printr-o singura scobitura pe corpul vertebral, si prin absenta suprafetei transverso-costale de pe procesul transversar, deoarece coasta 12 nu se articuleaza cu procesul transversar al acestei vertebre.

Vertebrele false: Sacrul (os sacrum): Sacrul este un os median si nepereche situat in continuarea coloanei lombare. Este indreptat oblic dinspre superior si anterior spre inferior si posterior. Astfel formeaza cu ultima vertebra lombara un unghi= PROMONTORIUM, cu importanta obstetricala si antropologica. Orientarea: - anterior: fata concava; - superior: baza osului. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: - 2 fete: pelvina, dorsala; - 2 fete laterale; - Baza; - Varf. Fata pelvina: - pe linia mediana are o coloana osoasa rezultata din sudarea celor 5 corpuri ale vertebrei sacrale; - 4 linii transversale la locurile de sudura ale vertebrelor; - la extremitatile liniilor transversale se afla cate o gaura sacrala pelvina ( foralia sacralia pelvina), prin care trec ramurile ventrale ale nervilor spinali sacrali; - pe coloanele osoase dintre gaurile sacrale pelvine se insera muschiul piriform. Fata dorsala: - convexa; - pe linia mediana prezinta CRISTA SACRALIS MEDIANA/ creasta sacrala mediana, ce rezulta din sudarea proceselor spinoase;

lateral de acestea se afla creasta sacrala laterala ce rezulta din sudarea proceselor transversale. de fiecare parte.FACIES AURICULARIS – pentru articularea cu osul coxal. Posterior de aceasta suprafata pornesc spre superior 2 procese= COARNELE COCCIGELUI (cornum coccigeum). Fetele laterale: . numite coarnele sacrale. . ..posterior de aceasta – orificiul superior al canalului sacral. Varful/ APEX: . . superior – baza.orientarea: anterior – fata concava.o suprafata eliptica pentru articularea cu coccigele. Canalul sacral .lateral de suprafata ovalara – cate o suprafata triunghiulara = aripioara sacrului. .os median sau nepereche.2 procese articulare superioare pentru articularea cu cele inferioare ale L5. 2 margini.TUBEROSITAS SACRALIS (tuberozitatea sacrala) = suprafata rugoasa posterior de precedenta.inferior de creasta se afla un orificiu in forma de v rasturnat= HIATUL SACRAL/ orificiul canalului sacral. .o suprafata ovalara mediana = fata superioara a corpului S1. pe care se insera ligamentele articulatiei sacro-iliace.de fiecare parte prezinta 4 conducte ce se bifurca. .omologul scheletului cozii de la mamifere . Baza sacrului: . Fetele prezinta 3 sau 4 linii transversale ce rezulta din sudarea vertebrelor coccigiene. cate o creasta sacrala intermediara ( crista sacralis intermedia). fiind format din sudarea corpurilor celor 4-5 oase coccigiene.lateral de aceasta se afla 4 gauri sacrale dorsale ( Foralia sacralia dorsalia). . dand o ramura pelvina si una dorsala care se deschid prin gaurile sacrale omonime. continuand canalul vertebral. . . Acesta se poate palpa si are o importanta practica pentru anestezia la acest nivel. ce rezulta din sudarea proceselor articulare. baza. .in continuarea sacrului. - Coccigele (os coccigis): .strabate osul sacru. varf. delimitat de 2 mici creste. pe unde trec ramurile nervilor sacrali. care se articuleaza cu coarnele sacrale si delimiteaza orificiul/ hiatul sacral. cu 2 fete. . Baza are o suprafata eliptica pentru articularea cu varful sacrului.lateral de creasta sacrala mediana se afla.

curbura cervicala -> convexitate stanga.orientate cu convexitatea posterior = CIFOZE.- Varful/ apex se termina printr-un tubercul. Curburile in plan frontal: . pediculii si gaurile intervertebrale si portiunile laterale ale corpilor intervertebrali. trunchiul si membrele superioare. cifoza sacrococcigiana. . . . . . cifoza toracala. lordoza lombara. . acoperita de meninge. Coloana vertebrala in intregime: Dimensiuni: .marirea acestor curburi patologic= scolioze.Coloana vertebrala prezinta o fata anterioara.in numar de 4: lordoza cervicala.curbura lombara -> convexitate stanga. Canalul vertebral ( canalis vertebralis): .prezinta toate curburile coloanei.latimea maxima: la baza sacrului= 11 cm. protectia maduvei. transmitand greutatea la pelvis si . Importanta functionala a coloanei: Coloana vertebrala este caracteristica vertebratelor si indeplineste 3 roluri majore: 1. Conformatia exterioara: .Fetele laterale prezinta varfurile proceselor transversale. procesele spinoase ce se pot palpa formeaza creasta spinala. 2 fete laterale. . . . coloana reprezinta un ax solid ce sustine capul. .lungime: 73 cm la barbati.orientate cu convexitatea anterior = LORDOZE. . 2. 63 cm la femei (40% din lungimea corpului). Curburile in plan sagital: .format prin suprapunerea gaurilor vertebrale. .Varful procesului transversar al Atlasului poate fi palpat imediat sub procesul mastoidian.Fata posterioara = pe linia mediana.curbura toracala -> convexitate dreapta. o fata posterioara.are diametru variabil.Fata anterioara = suprapunerea corpurilor vertebrale.diametrul sagital maxim: la nivelul ultimelor vertebre lombare = 7 cm.curburi: in plan sagital/ in plan frontal. . .se continua superior cu cavitatea neurocraniului. avand forma cilindrica. iar inferior se deschide prin hiatul sacral. Marginile sunt oblice si converg catre varf. . . rolul static – in ortostatism.mai putin pronuntate fiziologic.

directie oblica. dinspre superior si posterior inspre inferior si anterior. Toracele osos Toracele osos este o cavitate formata de: .orientare: . mijlocie: corp (corpus sterni).2 margini laterale. cu caractere costale. 3.centrul de greutate). . .compus din 3 piese osoase: 1.este un os median si nepereche. 3. care se palpeaza. care se articuleaza la acest nivel cu sternul. .vase mari. . . Din punct de vedere descriptiv. . .sternul. superioara: manubriu (maner). Fata anterioara: convexa. exista 3-4 linii transversale: SINCODROSIS STERNALIS.superior: fata. prezinta: . Contine organe importante: . rolul biomecanic – coloana vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample.inima.membrele inferioare. . spre inferior.anterior: baza convexa. situat in partea anterioara a toracelul. fata posterioara.coastele.coloana toracala.2 fete: fata anterioara. datorita carora corpul are o mare mobilitate. dezvoltarea mare a vertebrelor din regiunea lombara se explica prin greutatea pe care trebuie sa o sustina (pe L4. 2. . fiind punct de reper pentru coasta 2. Curburile sagitale au ca rezultat marirea rezistentei. . .baza. la unirea manubriului cu corpul se formeaza UNGHIUL LUI LEWIS. inferioara: proces xifoidian (procesus xifoidaeus). . Sternul (os sternum): .varf. ce rezulta din unirea unor piese osoase numite sternebre.plamanii.

ca pe fata anterioara. pentru articularea sternului cu clavicula. Prezinta 2 fete: mediala Laterala Prezinta 3 curburi de-a lungul: fetelor marginilor axului. turtit in sens transversal si care prezinta: . au structura exterioara libera. urmatoarele 3 perechi (8-10) se numesc costae spuriae ( false). cu facies articularis tuberculi costae. tuberculum costae.concava. Marginile laterale: contin 7 scobituri costale ( incizuri/ incisurae costalaes).Fata posterioara: .au portiunile: 1. cu structura cartilaginoasa. lateral de scobitura jugulara. . se unesc cu cartilajul coastei supraiacente. formand REBORDUL COSTAL ( arcus costalis) ultimele 2 perechi (11-12) sunt coaste flotante. colum costae (gatul coastei). caput costae (capul coastei). care are 2-3 cm lungime. pentru ca se articuleaza cu sternul separat. la limita gat-torace. evidentiabila sub piele. nearticulata. 4. Coastele (costae): sunt arcuri osoase ce se desprind de pe coloana vertebrala si se indreapta catre stern.are aceleasi linii transversale.sulcus costae ( santul coastei).angulus costae (unghiul coastei). . cu: facies articularis capitis costae. de-o parte si alta exista scobitura claviculara ( incisurae clavicularis). Varful sternului: constituit de procesul xifoidian. prin cartilajul costal. in care exista 7 cartilaje costale. 2. . care se afla pe fata inferioara si adaposteste manunchiul vasculo-nervos intercostal. 3. care se osifica la batrani. primele 7 perechi se numesc costae verae ( adevarate). numita cartilago costalis. crista capitis costae. Baza sternului: contine pe linia mediana scobitura jugulara. . Coastele tipice: sunt alcatuite dintr-o parte osoasa numita os costalae si o parte cartilaginoasa. ce corespunde curburii de invaluire. corpus costae (capul coastei). fiind 12 perechi.

nu are curbura de torsiune (de-a lungul marginilor).anterior de tubercul se afla sulcus venae surclaviae ( santul venei surclavii). capatul sternal se fixeaza de carilajul C IX.inferior: marginea care prezinta un sant. . CI . C XII scurta. C II piesa de tranzitie.posterior: extremitatea cu o suprafata articulara . dar se poate ternima si liber. CX mai scurta.cea mai scurta. .au particularitati prin care se deosebesc de coastele tipice: 1. santul costal este redus sau putin perceptibil. .lateral: fata convexa . in exterior: tuberositas musculi serati anteriori ( tuberozitatea pentru muschiul dintat anterior).tuberculul si santul costal sunt slab reprezentate. pe fata laterala. prezinta o singura suprafata articulara la nivelul capului pentru T12. unghiul si santul costal. de la nivelul capului coastei. C XI .mai scurta.Coastele atipice: .posterior de tubercul se afla sulcus arteriae surclaviae ( santul arterei surclavii). Orientarea coastelor: .` 3. 5. 4. se articuleaza cu corpul vertebrei T11 printr-o singura suprafata articulara. 2. . pe fata superioara prezinta tuberculum musculi scalerni anterioris ( tuberculul muschiului scalern anterior). lata si turtita. ii lipsesc tuberculul.

umar. cu o curbura mediala mai mare. . transversal. Ossa membri superiori Membrul superior e format din 4 segmente: . . pereche. in partea antero-superioara a toracelui.brat. forma de S culcat.au o portiune ce o continua pe aceasta= membrul liber.clavicula.lateral: extremitatea turtita. clavicula prezinta: .inferior: fata osului. . . alta laterala .antebrat. concava anterior’ Orientare: .scapula.2 extremitati: una mediala. Din punct de vedere descriptiv. Centura membrului superior (cimbulum membri superiori) formeaza scheletul umarului si e constituita din: . .os lung.anterior: marginea concava a extremitatii.mana. numita centura membrului.2 fete: superioara si inferioara . prevazuta cu un sant. Clavicula .Membrele Membrele sunt 2 perechi de apendice mobile destinate diferitelor miscari: membrul superior si membrul inferior . .au o portiune ce le leaga de trunchi. convexa anterior si una laterala. .

cel mai frecvent clavicula se fractureaza in portiunea mijlocie. posterioara. dand insertii musculare: a) in partea mediala – muschiul sternocleidomastoidian.este convexa in treimea mediala.in portiunea mijlocie are raport cu: a) muschii scaleni.prezinta o suprafata articulara pentru stern = facies articularis sternalis.este neregulata.la mijloc se afla santul subclavicular longitudinal. unde se insera muschiul pectoral mare. prezinta o suprafata neteda = facies articularis acromialis.este un os plat.convexa.- 2 margini: anterioara. medial de sant se gaseste o rugozitate = impresiunea ligamentului costo. Extremitatea sternala/ mediala: .in portiunea laterala se insera muschiul trapez.este neteda in portiunea mijlocie. putandu-se palpa sub piele. .este voluminoasa. are forma prismatica. Scapula / omoplatul . Marginea anterioara: .este concav. b) muschiul omohioidian.muschii deltoid si trapez. b) linea trapesoidaea ( linia trapezoida).este concava in treimea laterala. unde se insera muschiul deltoid. Fata inferioara: .lateral de sant se afla: tuberculum conoidaeum ( tuberculul conoidian). . Marginea posterioara: . Extremitatea acromiala / laterala: . . putand sa apara complicatii vasculare si nervoase.este turtita. situata oblic spre lateral si pe care se insera ligamentele conoidian si trapezoidian.clavicular . triunghiular. b) in partea laterala . . . in partea postero-superioara a toracelui. pentru articularea cu acromionul scapulei. Aceste rapoarte sunt importante deoarece in caderile pe umar. cu artera si vena subclavie si cu trunchiurile plexului brahial. .la extremitati este rugoasa. Fata superioara: . dar in sens invers fata de cea anterioara. situat posterior. .

Acromionul: • are forma triunghiulara. dand insertie muschiului supraspinos. .marginea mediala este subtire si paralela cu coloana vertebrala. . . • este o proeminenta turtita si palpabila sub piele . .lateral: unghiul cel mai voluminos. . pe care se insera ligamentul transvers al scapulei si o transforma intr-o gaura/ orificiu prin care trece nervul supra-scapular. prezentand: 2 fete – superioara. . pentru articularea cu extremitatea laterala a claviculei. Din punct de vedere descriptiv.3 unghiuri: superior. costala.la unirea acromionului cu baza inferioara a spinei scapulei exista unghiul acromionului. . dand insertie muschilor subspinos. mediala. rotund mare.posterior: marginea prevazuta cu o puternica spina. • marginea dorsala da insertie: prin baza superioara muschiului trapez.marginea laterala este orientata spre axila.spina scapulei se continua spre lateral cu o prelungire libera. rotund mic. b) fossa infraspinata – se afla inferior. . Fata dorsala: . prin baza inferioara muschiului deltoid.fata articulara a acromionului. numita acromion. inferioara.prezinta transversal o lama puternica = spina scapulei.2 fete: dorsala. laterala dorsala. laterala. .superior: marginea cea mai mica si subtire.3 margini: superioara. lateral. .Orientare: . de la care se pot face masuratorile pentru stabilirea eventualelor luxatii de centura scapulara. . 3 margini: anterioara.fata dorsala/ anterioara prezinta o concavitate = fossa subscapularis. prezinta: . care o imparte in 2 fose: a) fossa supraspinata – se afla deasupra spinei.marginea superioara este subtire si spre lateral prezinta o scobitura = incizura scapulei. • Prezinta: .in partea mediala se insera muschiul dintat anterior. strabatuta de creste oblice pe care se insera muschiul subscapular. . inferior.

Unghiul superior ( angulus superior): .anterior: santul profound al extremitatii. ligamentele: 1. 2. numita colul scapulei. pentru capul humerusului.este un os lung. .medial: suprafata articulara a extremitatii. 3. .pe el se insera muschii: 1. trapezoidian.este rotunjit si aici se insera muschiul ridicator al scapulei.este o prelungire recurbata. pentru insertia muschiului triceps brahial. . superior: tuberculum supraglenoidalae.este ascutit. . Scheletul membrului superior liber (bratului) . cu baza situata intre cavitatea glenoidala si scobitura scapulei. inferior: tuberculum infraglenoidalae. pentru insertia muschiului brahial. pereche.este alcatuit din humerus.la extremitati prezinta rugozitati: 1. Corpul/ diafiza: este cilindric in portiunea superioara este prismatic triunghiular in portiunea inferioara are 3 fete si 3 margini: Fata antero-laterala: . . b) processus coracoidaeus ( procesul coracoidian): . capul scurt al bicepsului brahial.prezinta o cavitate articulara neteda.are 2 elemente: a) cavitas glenoidalis : – este legata de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta. Unghiul inferior ( angulus inferior): . 2. .prezinta 2 extremitati/ epifize 1 corp/ diafiza Orientare: . .este punct de reper pentru coasta a VIII-a Unghiul lateral ( angulus lateralia): . coraco. conoidian.brahial. 2.superior: extremitatea cu un cap sferic. usor de explorat sub piele. Humerusul: . pectoralul mic.

2. . Epifiza proximala ( extremitatea superioara): este voluminoasa. . pentru muschiul subspinos.inferior de sant se insera capul medial al muschiului triceps brahial. b) mijlociu. este delimitat de: . tuberculul mare (tuberculum majus): se afla in partea laterala a capului.prezinta santul intertubercular (sulcus intertubercularis). pe el se insera muschiul subscapular. capul humerusului (caput humeri): este o suprafata articulara neteda. prin care trec nervul radial si artera brahiala profunda. este unita cu diafiza prin colul chirurgical al osului ( care este locul cel mai frecvent al fracturilor de humerus). Prezinta: 1. axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130˚. dar mai putin conturate in partea superioara. inferior de tuberozitate se afla santul nervului radial ( sulcus nervis radialis). pe care se insera muschii deltoid si brahial. pentru muschiul rotund mic. 4.continua creasta tuberculului mare si se interpune intre cele 2 fete anterioare. 3.prezinta gaura nutritiva a osului. de forma unei treimi de sfera. Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarate creste in jumatatea inferioara.prezinta o rugozitate pentru insertia muschiului coracobrahial. tuberculul mic (tuberculum minus): se afla in partea anterioara a epifizei.deasupra lui se insera capul lateral. c) inferior. Fata posterioara: . superior de tuberozitate. santul intertubercular (sulcus intertubercularis/ culisa bicipitala): pentru tendonul capului lung al muschiului biceps brahial. colul anatomic (colum anatomicum): este un sant circular ce separa capul de restul epifizei. . prezinta 3 mici suprafete pentru insertii musculare: a) superior. Fata antero-mediala: . 5.prezinta superior de jumatatea ei o rugozitate in forma de V= TUBEROSITAS deltoidaea. Marginea anterioara: . pentru muschiul supraspinos.este strabatuta oblic de santul nervului radial. fata este inconjurata de nervul axilar/ circumflex. .

. in miscari de flexie a antebratului. degetelor = muschii epicondilieri mediali.se afla deasupra trohleei.corespunde marginii fosetei capului radiusului.mediala. b) fosa radiala: . flexori ai antebratului. Epicondilii prezinta 2 proeminente. pe fata anterioara a epifizei. .laterala. c) fosa olecraniana: .separa trohleea de capitul. . situata lateral de trohlee.corespunde fosetei capului radiusului.fose: a) fosa coronoidiana: . .suprafete articulare: destinate radiusului si ulnei.pe el se insera muschii: supinatori ai antebratului. .corespunde scobiturii trohleare a ulnei. Epicondilul medial: . b) capitulul: . reprezentate de: a) trohleea humerusului (trochlaea): . pentru insertii musculare: . . .mai mic.in ea patrunde procesul coronoidian al ulnei. situata medial si pe care se insera muschiul rotund mare. . .pe el se insera muschii: pronatori ai antebratului.pe fata posterioara prezinta santul nervului ulnar. mainii.se afla deasupra capitulului. . .este articular. prezinta un condil si 2 epicondili Condilul humerusului prezinta 2 categorii de formatiuni: . pentru nervul omonim.in ea patrunde capul radiusului in miscari de flexie.a) b) creasta tuberculului mare ( crista tuberculus majus ). . formand paleta humerala.scripete orientat transversal. c) santul intermediar: . creasta tuberculului mic ( crista tuberculus minus ).se afla deasupra trohleei. Epifiza distala (extremitatea inferioara): este turtita antero-posterior. . situata anterior si pe care se insera muschiul pectoral mare.are forma triunghiulara. Epicondilul lateral: .proeminenta rotunjita.in ea patrunde olecranul in extensia antebratului. pe fata anterioara a epifizei.

2. delimitand o suprafata triunghiulara ce contine incizura radiala a epifizei proximale. degetelor = muschii epicondilieni laterali. scurt-extensor • .in partea inferioara se insera muschiul patrat pronator. dispare in treimea inferioara a diafizei: c) laterala/ interosoasa: da insertie membranei interosoase ce uneste diafizele celor doua oase ale antebratului. superior se bifurca. Orientare: . pentru insertia muschiului omonim.este un os lung. unul medial = ulna.extensori ai antebratului. Fata posterioara: este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica deasupra careia se delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia muschiului anconeu. pereche. . Oasele antebratului: . b) posterioara: proemina sub piele. . .in partea sa superioara se insera muschiul flexor profund al degetelor. Ulna ( CUBITUS ) .. . mainii. Corpul ( diafiza): . incepe de la procesul coronoidian.sunt reprezentate de 2 oase paralele: 1.lateral: marginea cea mai ascutita a osului. pleaca de pe olecran. situat in prelungirea degetului mic. ulna prezinta o diafiza si 2 epifize. se termina la cel stiloidian. Din punct de vedere descriptiv.prezinta gaura nutritiva. portiunea inferioara este impartita printr-o linie verticala in: • suprafata mediala pe care se insera muschiul extensor ulnar al carpului. o portiune laterala pe care se insera: superior mushiul supinator. unul lateral = radius. inferior muschii lung-abductor. descinde ca o creasta sinoasa. Diafizele acestora sunt prismatic triunghiulare si se privesc prin marginile inter-osoase ce delimiteaza spatiul inter-osos.are 3 margini ce delimiteaza 3 fete: a) anterioara: pronuntata. ramura de bifurcatie posterioara este creasta muschiului supinator.superior: extremitatea mai voluminoasa.anterior: scobitura extremitatii. Fata anterioara: .

prevazute cu santuri. scobitura trohleara prezinta o creasta antero-posterioara ce corespunde santului trohleei. . . pe care se insera muschiul brahial. unde se palpeaza sub piele.inferior: extremitatea mai voluminoasa.este larga ( lata in partea superioara) . Intre capul ulnei si procesul stiloidian se formeaza.o prelungire conoida si cu varful spre inferior.este formata din 2 proeminente osoase: a) verticala = olecran. Epifiza proximala (extremitatea superioara): . Fata mediala: .posterior: fetele acesteia. articulata cu trohleea humerusului. extensorul indicelui. Radius = os lung.prezinta 2 formatiuni palpabile sub piele: a) capul ulnei ( caput ulnae ): segment de cilindru suprafata lor laterala = circumferinta articulara pentru articularea cu incizura ulnara a radiusului fata inferioara a capului se articuleaza cu osul piramidal. acestea formeaza un unghi diedru si circumscriu o cavitate articulara orientata anterior = scobitura trohleara.2 extremitati (epifize) Orientare: .este ingusta in partea inferioara. b) orizontala = proces coronoidian.lung-extensor al policelui. pe el inserandu-se muschiul triceps brahial.corp (diafiza) .in partea mediala a capului . lateral de procesul coronoidian exista tuberozitatea ulnei (tuberositas ulnae ). b) procesul stiloidian ( processus stiloideus ): . Epifiza distala ( extremitatea inferioara): . pe fata posterioara a epifizei. un sant pentru tendonul muschiului extensor ulnar al carpului. in partea laterala a bratului Prezinta: . olecranul se palpeaza pe fata posterioara a articulatiei cotului. pereche.

posterioara.se afla numai in portiunea mijlocie. Marginea mediala/ interosoasa: . unde se insera muschiul patrat pronator. in partea inferioara a diafizei se bifurca. .este o proeminenta ovala.este portiunea ingusta ce leaga capul radiusului de corp.este ascutita. Fata laterala: prezinta in partea mijlocie o rugozitate = tuberozitatea pronatoria. Marginea posterioara: . . .are o directie oblica supero-lateral spre infero-medial. tuberozitatea radiusului: .este un segment de cilindru mai inalt in portiunea mediala.este pronuntata in partea superioara. pentru muschiul rotund pronator. posterioara. colul radiusului: .dispare in treimea inferioara.3 fete: anterioara. este plana. deasupra acesteia. . pe ea se prinde membrana interosoasa. Diafiza (corpul): . . Fata anterioara: . 2.ingusta in partea superioara. mediala .pe ea se insera muschiul biceps brahial! . situata sub col. Fata posterioara: este rotunjita in partea superioara.circumferinta articulara a capului corespunde scobiturii radiale a ulnei.prismatic triunghiular.- lateral: procesul descendent al extremitatii.3 margini: anterioara. unde delimiteaza o suprafata triunghiulara la baza careia se afla scobitura/ incizura ulnara a radiusului. unde corespunde muschiului supinator. usor escavata in rest. ce corespunde capitulului humerusului. fata vine in raport strans cu ramura profunda/ motorie a nervului radial. aici inserandu-se muschiul lung abductor si scurt extensor al policelui. Epifiza proximala este formata din 3 elemente: 1.fata sa superioara prezinta o concavitate numita foseta capului radial. . ! Fracturile osului la acest nivel pot interesa nervul radial.lata in partea inferioara. 3. capul radiusului: . . aici se insera muschiul flexor lung al policelui.palpabil in jumatatea inferioara. . laterala Marginea anterioara: .

Fata posterioara: prezinta creste verticale ce delimiteaza santuri pentru tendoanele muschilor extensori ai mainii si degetelor. .prezinta scobitura ulnara. Carpul: . . 6.carpul: 8 oase. dinspre lateral spre medial: 1. Fata anterioara: . scafoid. . 2.forma triunghiulara. . osul cu carlig/ hamat.prezinta un sant pentru trecerea unor tendoane. toate aceste oase au o forma aproape cubica. piramidal. in aceeasi ordine. dinspre lateral spre medial: 5.metacarpul: 5 oase. b) randul distal: cuprinde. semilunar.are forma unui trunchi de piramida cu 4 fete si o baza.este format din 8 oase. Oasele mainii Oasele mainii sunt in numar de 27. 8.da insertie muschiului patrat pronator. b) mediala: partrata. Fata articulara carpiana: .concava.se continua inferior cu procesul stiloidian. Fata mediala: . capitatul. .se poate palpa aproape in intregime.Epifiza distala: . dispuse pe 2 randuri: a) randul proximal: are 4 oase. impartite in 3 grupe: . trapezul.falangele: 14 oase. pentru articularea cu semilunarul. 3. pentru articularea cu osul scafoid. trapezoidul. Fata laterala: . 7. pisiform. palpabil sub piele.este impartita printr-o creasta in 2 suprafete secundare: a) laterala: triunghiulara. 4. . pentru articularea cu capul ulnei. deci 6 fete: .

dorsala. laterala. unde se articuleaza cu baza metacarpianului I. inferior de procesul stiloidian al ulnei. . b) inferior cu trapezul si trapezoidal. c) lateral cu scafoidul. Piramidalul (os triquetrum) . c) lateral cu semilunarul. se poate palpa pe fata anterioara a mainii.inferior.denumit astfel datorita formei sale. deasupra regiunii hipotenare.pe fata anterioara prezinta o suprafata articulara pentru osul pisiform.se articuleaza: a) superior cu radiusul. .se articuleaza superior cu scafoidul. fata sa are forma de sa. anterior de piramidal.este un os lenticular (mic). Trapezoidul (os trapaesoidaeum): . prezinta pe fata palmara tuberculul scafoidului.se articuleaza: a) superior cu capul ulnei. d) medial cu piramidalul.se palpeaza pe fata anterioara. .este primul os din randul distal.se palpeaza in profunzimea tabacherei anatomice. c) medial cu semilunarul si capitatul. . b) inferior cu capitatul si hamatul. anterioara. inferioara. anteromedial de procesul stiloidian al radiusului. . se articuleaza cu trapezoidul si baza metacarpianului II.a) b) c) d) e) f) superioara. .poate fi palpat in partea dorsala. mediala. . b) inferior cu osul hamat. . cu care se articuleaza.pe fata anterioara prezinta un sant si tuberculul trapezului. Scafoidul (os scaphoidaeum): este cel mai lateral os al primului rand.are forma neregulata. .medial. Trapezul (os trapaesium): . fiind comparat cu o luntre datorita concavitatii pe care o prezinta. se articuleaza: a) superior cu radiusul. . Pisiformul (os pisiformae): . Semilunarul (os lunarum): . .este numit astfel datorita formei sale.

santul carpian este delimitat de 2 eminente formate astfel: a) laterala: de tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului. d) medial cu osul hamat. corpul: . este acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor. . d) medial cu capitatul.prezinta: 1.- se articuleaza: a) superior cu scafoidul. c) lateral cu scafoidul si trapezoidul. se articuleaza: a) superior cu semilunarul. c) medial cu piramidalul. b) inferior cu baza metacarpianului II. prezinta 2 fete: a) dorsala.este cel mai voluminos os carpian. IV.3 fete: dorsala.se articuleaza: a) superior cu semilunarul. b) inferior cu bazele metacarpienelor II. d) lateral cu capitatul. b) anterioara. este concava. .prismatic triungiular. . b) mediala: de pisiform si carligul hamatului. c) lateral cu trapezul. mai ales pe fata lor dorsala.privit in totalitate. . Hamatul (os hamatum) / osul cu carlig: are forma unei piramide de pe a carei fata palmara pleaca un carlig = hamulus ossus hamatii (carligul osului cu carlig). Carpul: . numerotate dinspre lateral spre medial de la I la V.acest sant carpian este transformat in canalul carpian de ligamente. . prin care trec tendoanele muschilor flexori ai mainii si degetelor. col si corn. pereche. Caractere generale: . laterala.metacarpienele se pot explora usor. .oase lungi.prezinta un cap. .5 oase metacarpiene. Metacarpul: = scheletul palmei si dosului mainii . b) inferior cu bazele metacarpienelor IV si V. . III. formeaza santul carpului (sulcus carpi). Osul capitat (os capitatum) / osul mare: .

cu exceptia policelui. II: indice (index). . care are numai 2. 2. Metacarpianul IV: . Fata dorsala a metacarpienelor prezinta o suprafata triunghiulara. Metacarpianul II: . baza: .rotunjit. se articuleaza cu trapezul.mediala. In total sunt 14 falange. baza sa are forma de sa. fiecare deget avand 3 falange. Astfel. fiecare deget are un nume: I: police (polex).baza are forma de furca. Metacarpianul I: cel mai scurt si cel mai gros. dar nu se articuleaza cu baza metacarpianului II (rol important in prehensiuneprinderea obiectelor).se articuleaza cu baza falangei proximale. Oasele degetelor (ossa digitorumanus): Degetele sunt in numar de 5 de obicei. Falangele se pot explora cu usurinta. 3. Oasele care formeaza degetele= falange. Caractere proprii: 1.baza se articuleaza cu capitatul. ce prezinta: .cel mai lung. trapezoidul. bazele metacarpienelor vecine. 4. Metacarpianul V: .baza se articuleaza cu trapezul. .are caracterele unui os lung. III: mediu (digitus medius).baza are o rugozitate. V: mic/auricular (digitus minimus). capitatul si cu baza metacarpianului III. Metacarpianul III: .are la baza un proces stiloidian indreptat lateral. 2.se articuleaza cu: oasele randului distal carpian. 3. ele se pot deosebi de metatarsiene.baza se articuleaza cu hamatul si cu baza metacarpianului IV. .voluminoasa. hamatul si cu bazele metacarpienelor III si V. Falanga proximala (falangs proximalis): . . . numerotate latero-medial de la I la v. 5.se articuleaza cu capitatul si cu bazele metacarpienelor II si IV. IV: inelar (digitus anularis). capul: . .baza are forma patrulatera. .

Orientare: .un os plan. . capul prezinta o trolee pentru baza falangei distale. metatarsiene (5). ilionul: .alcatuit din 3 piese distincte care se sudeaza definitiv intre 12-16 ani la fete si 13-18 ani la baieti: a) ilion. . dar mai scurt. Falanga distala: 1.reprezentate de : a) scheletul coapsei – femurul si patela b) scheletul gambei – tibia si fibula c) scheletul piciorului – oasele tarsiene (7). voluminos. Oasele membrului inferior Ossa membri inferioris Sunt reprezentate de 2 grupe: 1. b) pube.lateral: fata prevazuta cu o cavitate emisferica. .participa la formarea bazinului osos. capul se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava = tuberozitatea falangei distale (tuberositas falangae distalis) ce corespunde unghiei. falangele (14). centura pelviana – reprezentata de osul coxal 2. 2. . Falanga mijlocie: 1. c) ischion. 1. baza: prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului 3. capul: prezinta o trohlee pentru baza falangei mijlocii. 3. baza este asemanatoare cu cea a falangei mijlocii 3. corpul (corpus falangis) : turtit antero-posterior are o fata anterioara/ palmara plana are o fata dorsala convexa. oasele membrului inferior liber .1. corpul este mic. 2.formeaza portiunea superioara a coxalului. 2.inferior: scobitura acestei cavitati. baza prezinta o cavitate de receptie pentru trohleea de pe capul falangei proximale. torsionat ca o elice.posterior: marginea care prezinta o mare scobitura. neregulat. corpul este asemanator cu cel al falangei proximale. . Centura membrului inferior (cimbulum membri inferioris)= osul coxal .

ce serveste la articularea cu femurul. situata in partea inferioara la unirea ischionului cu pubele. postero-superior si posteroinferior. . prezinta un corp care participa la formarea acetabulului. care formeaza un unghi ascutit = unghiul pubelui. emisferica. FATA LATERALA: . anterioara.suprafata interioara a acetabulului prezinta: a) suprafata semilunara (facies lunata ). corpul se continua cu ramura ischionului (ramus ossis ischii). Coxalul. posterioara. si se continua cu ramura inferioara a pubelui ramura inferioara a pubelui se uneste cu ramura ischionului. formand ramura ischio-pubiana. ischionul ( os isqui): cuprinde portiunea postero-inferioara a coxalului. la formarea careia participa corpurile celor 3 oase componente ale coxalului. care este articulara.2 fete : laterala. . mediala. prezinta: .inferior de acetabul se afla un orificiu mare = gaura obturata. cea mai profunda dintre ele fiind incizura acetabulului. Cavitatea cotiloidiana/ acetabulum . are un corp care participa la formarea acetabulului. de la corp pleaca spre anterior ramura superioara a pubelui. A. un corp si 2 ramuri.spranceana este intrerupta de 3 incizuri. 3. .circumferinta sa este proeminenta si ascutita = spranceana cotiloidiana/ acetabulara. o aripa/ alla fossis illi = portiunea superioara turtita. - reprezinta mai mult din ½ acesteia. indreptata spre anterior. 1. .superior de acetabul se afla fata gluteala a aripii osului iliac.incizura acetabulului este transformata intr-o gaura prin ligamentul transvers al acetabulului. .4 unghiuri: antero-superior. in totalitate. la limita dintre corp si ramura se afla tuberozitatea ischiadica. corpul participa la formarea acetabulului.prezinta la mijlocul ei o cavitate mare = acetabul.este o cavitate profunda. . pubele (os pubis): reprezinta portiunea antero-inferioara a coxalului. . .2. corpul se uneste cu ilionul la locul de unire gasindu-se eminenta iliopectinee. la formarea careia participa ishchionul si pubele. antero-inferior. . inferioara.4 margini: superioara.

. mijlociu: pe care se insera muschiul gluteu mijlociu. unde se afla un sant = santul obturator (sulcus obturatorius ).este escavata in portiunea mijlocie. .pe ea se gaseste gaura nutritiva principala a coxalului. anterior: pe care se insera muschiul gluteu mic. are traiect spre superior si se termina pe marginea superioara a coxalului.este strabatuta de linia arcuata ( linea arcuata). b) inferior de fata auriculara se afla o suprafata plana. posterior: mic. inferioara. la unirea treimii posterioare cu cele 2 treimi anterioare. care pleaca de la nivelul marii scobituri ischiadice. are traiect spre superior si anterior si se termina pe marginea superioara in vecinatatea SIAS (spina iliaca antero-superioara ). fata auriculara ( facies auricularis ) = suprafata asemanatoare pavilionului urechii. cu traiect oblic. Gaura obturata / foramen obturatum . FATA MEDIALA: . 2.cele 3 linii gluteale delimiteaza 4 campuri: 1. ce corespunde acetabulului. Suprafata gluteala a osului iliac / facies glutaea . inferior: pe care se insera muschiul drept femural. dinspre superior si posterior spre inferior si anterior. 4. care este alcatuita din 2 formatiuni anatomice: tuberozitatea iliaca (tuberositas iliaca) = rugozitate puternica. superioara.santul se transforma in canalul obturator. care se articuleaza cu o suprafata asemanatoare a osului sacru si formeaza articulatia sacro-iliaca. .este delimitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutita ca o creasta. . 2.este strabatuta de 3 linii gluteale: a) anterioara ( linea glutaea anterior ). B. 2. cu traiect de la marea scobitura ischiadica catre marginea anterioara a coxalului. care pleaca tot de la marea scobitura ischiadica. are forma patrulatera si este incadrata de precedenta. . 3. c) inferioara (linea glutaea inferior ). pentru insertia ligamentelor articulatiei saacro-iliace. pe care se insera muschiul gluteu mare. 3. . care este nearticulara.este acoperita de membrana obturatorie. cu exceptia portiunii superioare. . unde se gaseste o suprafata escavata = fosa iliaca (fossa iliaca ). unde se gasesc: a) suprafata sacro-pelvina ( facies sacro-pelvina ). b) posterioara (linea glutaea posterior ).b) fosa acetabulului (fossa acetabulae ).aceasta linie imparte fata mediala in 2 portiuni: 1. pe care se insera muschiul iliac.

pe care se insera muschiul gemen superior.esta formata de ilion si ischion. pe care se insera muschiul drept femural. tuberozitatea ischiadica = proeminenta voluminoasa ce da numeroase insertii musculare. o mica scobitura. spina ischiadica. 5. fiind palpabila sub piele.aceasta margine prezinta dinspre superior spre inferior: 1. 6. MARGINEA POSTERIOARA: . mica scobitura ischiadica. ce corespunde muschiului pectineu. pe el se insera ligamentul inghinal. care este separate de precedenta printr-o scobitura.c) anterior de precedenta se afla gaura obturata.este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune orizontala ce apartine pubelui si care formeaza intre ele un unghi obtuz. tuberculul pubian / tuberculum pubicum. pe ea se insera muschii croitor si tensor al fasciei lata si ligamentul inghinal. care este situata la varful suprafetei pectineale. pe ea repauzeaza omul in stare sezanda. care este situata medial de tubercul si pe care se insera muschii drept abdominal si piramidal. gluteal superior si gluteal inferior si vasele rusinoase interne. 7. 8. aceasta este delimitata anterior de creasta obturatoare ( crista obturatoria ) si posterior de creasta pectineala (pecten ossis pubis ). . 5. suprafata pectineala. 4. MARGINEA ANTERIOARA: . situata la unirea cu marginea superioara si palpabila sub tegument. marea scobitura ischiadica. SIAS/ spina iliaca antero-superioara. prin care trec muschiul piriform. .prezinta dinspre superior spre inferior: 1. . SIAI / spina iliaca antero-inferioara. scobitura pe unde trece muschiul ilio-psoas. SIPS / spina iliaca postero-superioara. 3. 3. care este situata la unirea cu marginea superioara. proeminenta rotunjita a eminentei ilio-pubiene. cele 2 spine posterioare dau insertie puternicelor ligamente ale articulatiei sacro-iliace. 2. prin care trec muschiul obturator intern. 2. vasele si nervii rusinosi interni. creasta pubelui / crista pubica. prin care trece nervul cutanat femural lateral. 4. nervii ischiadic. care continua linia arcuata de pe fata mediala. SIPI / spina ilaca postero-inferioara. 6.

Orientare: .da insertie muschilor: adductor mare. 3. reprezentat de SIAS. formand simfiza pubiana. este cea mai groasa margine a coxalului. este palpabila sub piele. antero-inferior. are forma literei S culcat. UNGHIURILE: 1. pentru articularea cu osul coxal de partea opusa. postero-superior. 2. laterala). Fata laterala: . 4. precum si corpilor cavernosi ( intra in constructia penisului la barbat ) .medial: suprafata sferica si articulara a acestei extremitati. adductor scurt. transvers.MARGINEA - SUPERIOARA = creasta iliaca: se intinde de la SIAS la SIPS. prezentand 3 fete si 3 margini. postero-inferior.superior: extremitatea cotita. . .este orientat oblic dinspre supero-lateral spre infero-medial.da numeroase insertii musculare: oblic extern. . oblic intern. gluteu mare. . Fata anterioara: . . reprezentat de unghiul pubelui.se intinde intre tuberozitatea ischiadica si unghiul pubelui. Corpul / diafiza. antero-superior. Din punct de vedere descriptiv. prezinta diafiza si 2 epifize. patratul lombelor.posterior: marginea cea mai groasa si aspra a osului.la formarea ei participa ramura ischionului si ramura inferioara a pubelui. .prezinta o curbura cu concavitatea posterioara. Scheletul membrului inferior liber FEMURUL: .este acoperita de muschiul vast intermediar. . avand 2 buze (mediala. . MARGINEA INFERIOARA .este prismatic triunghiular. . gluteu mijlociu si iliac.este convexa si neteda. .este cel mai lung os al corpului. apartinand in totalitate osului iliac. reprezentat de SIPS. ce formeaza ramura ischio-pubiana.da insertie muschiului vast intermediar. format de tuberozitatea ischiadica.inferior de unghiul pubian se afla o suprafata ovala = fata pubiana ( facies infisialis ). .

ramura mijlocie.este legata de diafiza printr-un col chirurgical. . 3. . turtita antero-posterior. Capul ( caput femuris ): . Epifiza proximala: .col . ramura mediala. Marginile mediala si laterala sunt putin evidente. linia aspra se trifurca. pentru muschiul gluteu mare.este acoperita in jumatatea inferioara de muschiul vast medial. pe care e insera muschiul pectineu.Fata mediala: . Colul anatomic: .d.are directie oblica. D.este articulat si reprezinta 2/3 dintr-o sfera. Marginea posterioara este rugoasa. 2. a) marirea unghiului de inclinatie duce m. ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza proximala. dinspre supero-medial spre infero-lateral. in abductie = coxa valga () . ramura laterala = tuberozitatea gluteala ( tuberositas glutaea). formand cu diafiza unghiul de inclinatie = 125-130˚.cap. . transformandu-se uneori intrun adevarat tubercul = trohanterul al 3-lea ( trochanter tertius). si pe care se insera muschiul vast medial. delimitand o suprafata triunghiulara = fata poplitee ( facies poplitaea). unghiul de declinatie = 12˚.modificarile unghiurilor de inclinatie si declinatie au repercusiuni asupra atitudinii m. dand: 1. vast medial. Aceasta prezinta 2 buze: laterala ( labium lataeralae) mediala. In portiunea inferioara. adductori mare. astfel. groasa si proeminenta = linia aspra ( linea aspera). aceasta ramura se termina la nivelul epifizei proximale. ce uneste capul cu restul epifizei.2 trohanteri: mare/mic.axul colului formeaza cu axul transversar al m. Cele 2 buze si interstitiul dintre ele dau insertii muschilor: vast lateral.i. . In portiunea superioara.prezinta foseta capului (fovea capitis femuris).p. lung si scurt bicepsului femural.i. linia aspra de bifurca.v descriptiv prezinta: .i. pentru insertia ligamentului capului femural. .este o coloana osoasa puternica. langa trohanterul mare.

deschis lateral ( mai accentuat la femei) . cei 2 condili converg spre o suprafata articulara = fata patelara. .condilul medial este mai ingust de cel lateral si descinde mai mult decat acesta.i.are forma unei trohlei cu un sant antero-posterior. Trohanterul mic (trochanter minor): . piriform. in rotatie mediala. in rotatie laterala. gluteu mic. EPIFIZA DISTALA: . d) micsorarea sau reducerea la 0 a unghiului de declinatie pune m.situatia inversa.- b) micsorarea unghiului de inclinatie imprima adductia m. . cand unghiul dintre coapsa si gamba este deschis medial = genu varum (). iar posterior sunt separate de fosa intercondilara. .pe el se insera muschiul ilio-psoas.proeminenta mamelonata situata in partea postero-inferioara a colului. .este voluminoasa. . proiectia mediala a genunchiului si diminuarea unghiului lateral sub 145˚ )(.Fiecare condil prezinta 3 fete: . . prezinta 2 fete: anterioara/posterioara.cand condilul medial descinde prea mult => o deformare = genu valum. Trohanterul mare ( trochanter major ): .pe creasta inter-trohanterica ( situata posterior) se insera muschiul patrat femural. . .pe fata mediala prezinta fosa trohanterica.i = coxa vara )( c) marirea unghiului de declinatie pune m. unde se insera muschiul obturator extern.proeminenta patrulatera situata in partea laterala a epifizei. caracterizata printr-o oblicitate mai mare a femurului. fiind formata din 2 proeminente articulare puternice = condili ( medial/ lateral). .i. astfel incat coapsa formeaza cu gamba un unghi obtuz de 170-175˚.trohanterul mare da insertie muschilor pelvi-trohanterieni: gluteu mijlociu. fata patelara: .anterior.trohanterul mare de poate palpa pe fata laterala a coapsei. fata anterioara: este delimitata lateral de linia inter-trohanterica fata posterioara: este delimitata prin creasta trohanterica.

Fata anterioara: concava.condilii si epicondilii femurali. prezinta: baza. Baza: superior. in tendonul muschiului cvadriceps femural. Orientare: superior: baza. prezinta o creasta verticala ce o imparte in 2 suprafete. Patela proemina in regiunea anterioara a genunchiului.tuberculul adductorului Patela/rotula: = os turtit. varf. Varful: inferior. fetele cutanate. lateral: suprafata mai mare a fetei articulare. fetele articulare. prin trumatism. pe care se insera muschiul adductor mare. fetele intercondilare. fata cutanata a condilului lateral da insertie capului lateral al muchiului gastro – cnemian si muschiului popliteu. 2. Marginile: mediala. 2 fete. care prezinta cate o proeminenta = epicondil medial/ lateral. rugoasa. Fracturile patelei se pot produce: direct. 2 margini.- 1. . laterala. care continua posterior cele 2 povarnisuri / proeminente ale fetei patelare. Se pot palpa: . pe care se insera ligamentele colaterale ale articulatiei genunchiului. 3. Fata posterioara: destinata articulatiei cu fata patelara a femurului. de-o parte si de alta a patelei. care delimiteaza fosa intercondilara si pe ele se insera ligamentele incrucisate ale articulatiei genunchiului. putand fi explorata. Din punct de vedere descriptiv. langa acesta se insera capul median al muschiului gastrocnemian. superior si posterior de epicondilul medial se afla o proeminenta = tuberculul adductorului. posterior: fata articulara. .

Orientare: inferior: epifiza mai mica. .croitor. cu : 3 margini ( anterioara. se foloseste metoda copanajului ( la fel ca la olecran).in partea superioara se insera o formatiune fibroasa = pes anserinus ( piciorul gastei). pentru insertia muschilor: . Diafiza: prezinta 2 curburi. .semitendinos. ce ii ofera aspectul unui S: superior: convexa medial. unde exista un sant longitudinal pentru insertia muschiului tibial anterior. anterior: marginea ascutita. Din punct de vedere descriptiv. Marginea laterala/ interosoasa: . Fata posterioara: . .medial tibia – mai voluminos si puternic. medial: prelungirea acesteia. laterala). cu directie verticala. laterala.in partea inferioara isi schimba orientarea devenind anterioara. inferior concava medial. Marginea mediala: .se poate palpa sub piele. prezinta: o diafiza. semimembranos. mediala. suportand greutatea corpului ( singurul os care se articuleaza cu femurul!!).da insertie membranei interosoase .in partea inferioara se bifurca. 2 epifize. prin contractia violenta a cvadricepsului femural. pereche. 3 fete (mediala. .lateral fibula. este prismatic triunghiulara. Chirurgical.evidenta numai in portiunea superioara. posterioara). Fata mediala: .plana si neteda.evidenta numai in portiunea inferioara. Oasele gambei paralele: . Tibia: = os lung.indirect. delimitand incizura fibulara a tibiei. Fata laterala: . .

anterior si posterior de eminenta intercondilara: 2 suprafete neregulate si rugoase = ariile intercondilare ( anterior. la limita cu diafiza. forma aprox. 2 tuberculi intercondiliari ( medial si lateral). . . pe care aluneca tendoanele muschilor extensori ai degetelor si piciorului.in partea aterioara: tuberozitatea tibiei. lateral. 3. Fata superioara / platoul tibiei: 1. fata articulara inferioara – o creasta antero-posterior ce o imparte in 2 suprafete ce corespund trohleei talusului. pentru insertia muschiului omonim. fata superioara. Se pot palpa cei 2 condili si tuberozitatea tibiei. fata anterioara. pentru capul fibulei. . 4. .gaura nutritiva a osului. 2. prezinta: 1.in partea sa laterala se afla o mica suprafata articulara. pe care aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui. posterior) – se insera ligamentele incrucisate (anterior si posterior) ale articulatiei genunchiului. . circumferinta = 2 cm h.suprafata laterala: mai larga.suprafata mediala: mai ovala si mai concava. 2. 3.in portiunea superioara – o linie oblica = linia solearului ( linea musculo solei). intre ei o . -tibial posterior. fata posterioara. Epifiza proximala: voluminoasa. . condilii prezinta o suprafata superioara comuna si o circumferinta. cu care se articuleaza. pe care se insera cvadriceps femural si ligamentul patelei. incizura. eminenta intercondilara = spina tibiei. . = masiv osos ce separa cele 2 suprafete articulare. . cuboidala. fata articulara superioara: = 2 suprafete articulare ce corespund condililor femurali. 4. Epifiza distala: mai mica..inferior se insera muschii -flexor lung al degetelor . prezinta 2 condili: medial. orientata in sens transversal.deasupra se insera muschiul popliteu.

mediala. Fibula/ Peroneul: = os lung. 3 margini ( anterioara.5. dispuse in 3 grupe: tars: 7 oase. pe care se insera bicepsul femural. prin care trece tendonul muschilor flexor lung al degetelor si tibial posterior. cu o suprafata articulara pentru fibula.maleola mediala prezinta: a) o suprafata articulara pentru talus. 26 oase. medial: suprafata articulara a acesteia. cu baza. cu o suprafata articulara pentru tibie. 6. Epifiza proximala: = capul fibulei. posterior: marginea epifizei ce prezinta o fosa ( arcusul de vioara). pereche. 3. Epifiza distala: o proeminenta vizibila prin piele = maleola laterala. posterioara. fata mediala: se prelungeste cu un proces puternic: maleola mediala. cu: suprafete articulare pentru tibie si talus. metatars: 5 oase. se prelungeste cu un apex. capul e legat de diafiza prin col. o escavatie profunda: fosa maleolei laterale. fata laterala. 3 fete ( laterala. un sant posterior pentru tendoanele muschilor peronieri. 2. subcutanata. b) santul maleolar posterior. varf. fata mediala. fata laterala: incizura fibulara. . Orientare: inferior: epifiza turtita. mediala – pronuntata la mijlocul diafizei). vizibila si palpabila sub piele ( se fractureaza!!). dispuse pe 2 randuri: . Oasele piciorului 1. posterioara – prezenta doar in portiunea inferioara). Diafiza: prismatic triunghiulara. oasele degetelor: 14. Tarsul: = 7 oase. iconjurat lateral de nervul fibular comun.

col.Navicular. deschis medial = 158 ˚. prelungita astfel: a) medial cu suprafata maleolara mediala: forma de virgula. corp. unghiul de inclinatie. b) lateral cu suprafata maleolara laterala: forma triunghiulara. . .Cuboid. superior. inferioara. se articuleaza cu maleola tibiei. . fiind interpus intre: . are forma cuboidala. triunghiulara. prezentand 6 fete ( superioara. . .Navicular. b) rand lateral: .calcaneu. prezinta trohleea talusului. . superior: trohleea.3 Cuneiforme. b) picior var: unghiul de declinatie este mai mic.posterior: 2 oase suprapuse: Talus.Talus. anterior: 5 oase: . cele 2 unghiuri se modifica in deformarile piciorului: a) picior plat: unghiul de inclinatie este mai mare. mediala. prezinta: un sant antero-posterior. Calcaneu.3 Cuneiforme.navicular. se articuleaza cu maleola fibulei. inferior. . Din punct de vedere descriptiv. Talusul/ Astragalul: situat in varful masivului tarsian. laterala.Cuboid. lateral: fata articulara. anterioara. deschis inferior = 115˚.Calcaneu. Fata superioara: este in cea mai mare parte articulara. .oasele gambei. prezinta: cap. Capul formeaza cu colul 2 unghiuri: unghiul de declinatie. Oasele Tarsului se mai pot grupa in: a) rand medial: . posterioara). Orientare: anterior: capul.

prezinta 6 fete: Fata superioara: . Fata laterala: procesul lateral al talusului. Fata mediala: este neregulata. .maleola laterala. .fata articulara inferioara a epifizei distale. anterior si posterior de acesta. c) fata calcaneana posterioara( separate prin sulcus tali).maleola mediala. strabatut de un sant delimitat de 2 tuberculi (lateral si medial). are forma prismatica. Calcaneul ( os calcis): = cel mai mare os tarsian. fiind alungit antero-posterior si usor turtit transversal.medial: fata cu un sant adanc. cu o fata articulara naviculara se continua inferior cu fata calcaneana anterioara. Fata inferioara: prezinta dinspre anterior spre posterior 3 suprafete articulare pentru calcaneu: a) fata calcaneana anterioara. prin care trece tendonul muschiului flexor lung al halucelui. fata e neregulata si da insertii ligamentare. Fata posterioara: prezinta procesul posterior al talusului. . .superior: fata cu 3 suprafete articulare. Fata anterioara: prezinta o proeminenta rotunjita = capul talusului. Talusul se fractureaza in caderi in picioare de la inaltime! Pericol de necroza aseptica. O fata superioara care se articuleaza cu scoaba gambiera. da insertii ligamentare.posterior: extremitatea cea mai voluminoasa.formata de: 2 povarnisuri. b) fata calcaneana mijlocie. Orientare: . 2 margini. . pe care se sprijina suprafata maleolara laterala.

prezinta antero-posterior 3 suprafete articulare pentru Talus = fete talare: a) anterioara; b) mijlocie; c) posterioara. intre ultimele 2 se afla santul calcaneului, care prin suprapunere formeaza cu santul talusului un canal = sinus tarsi; posterior de cele 3 suprafete articulare, fata superioara vine in raport cu o masa adipoasa inaintea tendonului lui Achille. Fata inferioara: neregulata; 3 proeminente: a) anterioara: da insertie ligamentului plantar lung; b) 2 posterioare (mediala si laterala), care se prelungesc pe fata posterioara, formand tuberositas calcanei. Fata laterala: subcutanata; prezinta o proeminenta: = trochlea fibularis, ce separa 2 santuri ( superior si inferior), pe care aluneca tendoanele muschilor peronieri. Fata mediala: prezinta santul calcanean, pe unde trec de la gamba la planta tendoane, vase si nervi; santul este limitat: a) posterior prin tuberozitatea calcaneana; b) anterior printr-o proeminenta puternica = sustentaculum tali ( sustinatorul talusului), pe care se sprijina talusul si deasupra caruia e fata talara mijlocie a calcaneului; pe fata inferioara, sustentaculum tali prezinta un sant: = sulcus tendinis musculi flexori halucis longi, pe unde aluneca tendonul omonim. Fata Fata anterioara: este concava supero-inferior; este convexa transversal; prezinta o suprafata articulara pentru cuboid. posterioara: corespunde calcaiului ( calx); in ½ inferioara se insera tendonul lui Achille; in ½ superioara corespunde bursei seroase a tendonului lui Achille.

Calcaiul se poate palpa, aici proeminand tuberozitatea calcaneana. Navicularul: = os scurt, turtit antero-posterior, situate pe partea mediala a piciorului;

Orientare: anterior: fata cu 3 suprafete articulare; medial: fata cu un tubercul/ proeminenta; superior: fata rugoasa si convexa. Din punct de vedere descriptiv, prezinta 6 fete: Fata posterioara: concava; prezinta o suprafata articulara pentru capul talusului. Fata anterioara: prezinta 3 suprafete articulare pentru cele 3 cuneiforme. Fata dorsala: face parte din dorsul piciorului. Fata plantara: face parte din planta piciorului. Fata mediala: prezinta tuberositas ossis navicularis, care se palpeaza. Fata laterala: prezinta o suprafata articulara pentru cuboid. Cuboidul (os cuboidaeum): = os scurt, cu forma neregulat-cuboidala; situate in partea laterala a piciorului. Orientare: anterior: fata cu 2 suprafete articulare ce o acopera in totalitate; inferior: fata care prezinta un sant; medial: fata cu 2 mici suprafete articulare. Din punct de vedere descriptiv, prezita 6 fete: Fata superioara: rugoasa; se poate palpa pe dorsul piciorului. Fata inferioara: tuberozitatea cuboidului; inaitea acesteia se afla un sant profund: sulcus tendinis musculi peronei longi ( transformat de un ligament in canal prin care trece tendonul muschiului omonim). Fata posterioara: o suprafata articulara pentru calcaneu.

Fata anterioara: se imparte printr-o creasta verticala in 2 suprafete articulare pentru bazele metatarsienelor IV si V. Fata mediala: prezinta 2 suprafete articulare: a) anterioara, pentru cuneiformul lateral; b) posterioara, mai mica, pentru navicular. Fata laterala: ingusta; pe marginea laterala a piciorului; se poate palpa sub piele.

Cuneiformele: = 3 oase de forma prismatic-triunghiulara; Contribuie la formarea boltii transversale a piciorului. 1. Cuneiformul medial: are baza situata plantar; marginea ascutita face parte din dosul piciorului; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului I; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu baza metatarsianului II si cu cuneiformul intermediar; fata mediala face parte din marginea mediala a piciorului si da insertie muschiului tibial anterior. Cuneiformul intermediar: baza face parte din dosul piciorului; varful corespunde plantei; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului II; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu cuneiformul lateral; d) medial cu cuneiformul medial. Cuneiformul lateral: baza spre dosul piciorului; varful situat plantar; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului III; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu cuboidul; d) medial cu cuneiformul intermediar si cu baza metatarsianului II.

2. -

3. -

. Oasele care formeaza degetele = falange. .baza sa se articuleaza cu cuboidul.ultimele 2 delimiteaza spatiile inter-osoase. care face parte din dosul piciorului. Caractere proprii: Metatarsianul I: . . fiecare deget are cate 3. Metatarsianul II: . Oasele degetelor piciorului Degetele sunt in numar de 5. . cu exceptia halucelui care are numai 2 falange. baza.baza sa se articuleaza cu cuneiformul medial si cu baza metatarsianului II. numerotate dinspre medial spre lateral de la I la V. Metatarsianul IV: . In total sunt 14 falange. care se articuleaza cu oasele tarsului si cu bazele metatarsienelor vecine. cuneiformul lateral si bazele metatarsienelor III si V. 3. care este turtit transversal si se articuleaza cu baza falangei proximale. corpul. .baza sa se articuleaza cu cuboidul si cu baza metatarsianului IV.prezinta: 1.baza sa se articuleaza cu cuneiformul lateral si cu bazele metatarsienelor II si IV.metatarsienele sunt oase lungi si perechi.laterala. Metatarsianul III: . Caractere generale: . . capul. Metatarsianul V: .mediala. .Oasele metatarsului Metatarsul e format din 5 oase numerotate din medial spre lateral. .este cel mai lung. Degetul I = haluce (halux) Degetul V = degetul mic (digitus minimus). care este prismatic triunghiular.este cel mai scurt si cel mai gros.dorsala.baza lui se articuleaza cu toate cele 3 cuneiforme si cu bazele metatarsienelor I si III.prezinta o tuberozitate. . are 3 fete: .prezinta o tuberozitate palpabila sub piele. 2.

CIRCUMFERINTA SUPERIOARA/ baza mare: Este formata de: . 2. .crestele iliace. care separa SIAS = 25 cm. ce corespunde unghiei.anterior de marginea inferioara a simfizei pubiene.5 cm datorita mobilizarii spre posterior a coccigelui in articulatia sacrococcigiana.are forma de trunchi de con cu baza mare situata superior. .marginea superioara a simfizei pubiene. 1. in realizarea pelvimetriei externe la femeia gravida. Falanga distala este mica si se termina in forma de potcoava cu tuberozitatea falangei distale. interioara. Conformatie generala: . intre punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace = 29 cm.lateral de cele 2 tuberozitati ischiadice. . Diametrele acestei circumferinte sunt: 1. Prezinta: . diametrul biiliac superior.2 circumferinte: superioara.posterior de varful coccigelui.Falanga proximala este turtita transversal. . 2. .5 cm. Aceste diametre sunt importante pentru obstetriciani. in timpul nasterii ajunge la 12. este situat la mijlocul corpului adultului. CIRCUMFERINTA INFERIOARA / stramtoarea inferioara a pelvisului/ baza mica: Este formata: . Cele 2 ramuri ischiadice alcatuiesc un arc osos cu varful situat la nivelul marginii inferioare a simfizei pubiene = arcul pubian. Falanga mijlocie este mai scurta.marginile anterioare ale coxalelor. care delimiteaza un spatiu = unghiul pubian. . Diametrele stramtorii inferioare: 1.2 suprafete: exterioara. diametrul antero-posterior – uneste varful coccigelui cu marginea inferioara a simfizei pubiene= 9. Pelvisul osos(bazinul) este format de cele 2 oase coxale. . sacru si coccige. cu importanta obstetricala. diametrul transversal maxim. inferioara.baza sacrului.

Cele 2 stramtori si pelvisul mic au o importanta deisebita obstetricala Circumferinta inferioara = stramtoarea inferioara. se intind de la articulatia sacro-iliaca dintr-o parte la eminenta ilio-pubiana din partea opusa = 12 cm. care este delimitata de stramtoarea superioara si circumferinta inferioara/ baza mica a pelvisului. Aceasta imparte suprafata interioara in 2 portiuni: a) portiunea superioara = pelvisul mare (pelvis major). diametrul transversal clinic: .lateral de liniile arcuate ale celor 2 coxali. . SUPRAFATA EXTERIOARA / exopelviana: Prezinta elementele anatomice de pe fetele laterale ale celor 2 coxale si de pe fetele dorsale ale sacrului si coccigelui 4.5 cm. care apartine topografic abdomenului si este formata de cele 2 fose iliace ale coxalelor si de aripioarele sacrului.imparte stramtoarea superioara in 2 arcuri ( anterior si posterior). .5 cm. 2. Diametrele stramtorii superioare au importanta anatomica si obstetricala: 1. drept. 3. formata astfel: . diametrul promondo.este util. diametrele oblice – unesc mijlocul ligamentului sacro-spinos cu mijlocul ramurii ischio-pubiene de partea opusa. diametre oblice: stang. . prelungite cu crestele pectineale. Stramtoarea superioara .uneste punctele cele mai indepartate ale liniei arcuate = 13. diametrul transversal / biischiadic – uneste fetele mediale ale celor 2 tuberozitati ischiadice = 11 cm. . .intersecteaza 2 la mijlocul lui = 13 cm. este delimitata superior de circumferinta superioara.este delimitata de linia terminala. ce delimiteaza stramtoarea superioara a pelvisului. diametrul promondo. diametrul transversal maxim: . inferior de stramtoarea superioara a bazinului.retropubian = conjugata verra: . b) portiunea inferioara = pelvisul mic ( pelvis minor). .suprapubian = conjugata anatomica: intre promontoriu si marginea superioara a simfizei pubiene = 11. SUPRAFATA INTERIOARA / endopelviana: Prezinta un relief osos circular = linia terminala. 3. 3. 5.anterior de marginea superioara a simfizei pubiene.posterior de promontorium si marginea anterioara a aripioarelor sacrului.2.intersecteaza 2 la unirea celor 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara.de la promontoriu la fata posterioara a simfizei pubiene = 11cm. 4. fiind utilizat de ovoidul fetal in timpul nasterii.

ce poate fi masurat prin tuseu vaginal = diametrul promondo. . .creasta iliaca. in obstetrica se mai foloseste un diametru. in totalitate. Diametrele externe ale bazinului: 1.Marginea superioara a simfizei pubiene. . cu tuberculul pubian. diametrul bi-spinos anterior: intre SIAI = 24 cm. diametrul bi-spinos posterior: intre SIPI = 18 cm.Tuberozitatile ischiadice. diametrul bi-trohanterian: intre trohanterii mari = 32 cm. . 2.lateral de suprafetele plane ce corespund acetabulului si de gaura obturata. planul stramtorii superioare formeaza un unghi de 60 ˚ cu planul orizontal ce trece prin marginea inferioara a simfizei pubiene: unghiul de inclinatie al pelvisului. Elemente palpabile de la nivelul bazinului: . diametrul bi-crest. 4. . . Rombul lui Michaelis: Este delimitat astfel: .SIAS.lateral: cele 2 SIPS.diametrul cel mai important in timpul trecerii fatului este cel biischiadic / transvers = 11 cm.SIPS. Pelvisul mic / excavatia pelvina: = portiunea dintre stramtoarea superioara si inferioara Este format astfel: .superior: apofiza spinoasa L5. .anterior de fata posterioara a simfizei pubiene.subpubian = conjugata diagonalis / ligamentul arcuat – de la promontoriu la marginea inferioara a simfizei pubiene = 12-13 cm. Existenta lui denota lipsa unei distocii osoase. acest unghi masoara 45˚. ceea ce permite expulzia pe cale naturala a fatului. prezinta relieful stramtorii mijlocii. . Inclinatia pelvisului: In ortostatism.posterior de fata anterioara a sacrului si coccigelui.inferior: varful coccigelui. . al excavatiei pelviene.- constituie in majoritatea cazurilor diametrul de angajare al ovoidului fetal in pelvisul mic. 3. . In decubii dorsali ( culcat pe spate).Sacrul ( fata posterioara). intre punctele coxale cele mai superioare de pe creasta iliaca. .

. 3. axa stramtorii superioare = oblic. planul ce separa suprafata interna a craniului. unind ombilicul cu coccigele. .I: uneste tuberculii articulari ai temporalelor.II: uneste varfurile celor 2 procese mastoidiene. axul pelvisului mic – uneste planurile celor 2 stramtori. de la linia de unire a portiunilor solzoase cu cea orbitala a frontalului. . uneste S1 cu un punct situat putin inaintea anusului. Axele teoretice care indica directia de progresie a capului fetal sunt: 1.la sexul masculin diametrele antero-posterioare sunt mai mari.baza craniului. 2. separate prin 2 linii teoretice: . trece prin: . mijlocie.radacina longitudinala a procesului zigomatic de pe temporal. . fiind orientat oblic dinspre antero-superior spre postero-inferior. Diferentele sexuale apar la 8-10 ani: . ce cuprinde 3 zone ( anterioara. posterioara).la sexul feminin diametrele transversale sunt mai mari. Gaurile bazei craniului Oasele capului se grupeaza in : . axa stramtorii inferioare = aproape ventral. . Planurile ce separa calvaria de baza craniului sunt conventionale: 1. . care se termina la protuberanta occipitala interna. 2.marginea supraorbitala a frontalului. Exobaza / suprafata externa a bazei craniului: = regiune complexa. spre inferior si posterior.calvaria / bolta craniului. Pelvisul prezinta diferente sexuale.Planul stramtorii inferioare formeaza cu planul orizontal un unghi de 10˚. care se anuleaza in decubii dorsali. Limita conventionala: la nivelul Glabelei.neurocraniu. de varsta si individuale. Neurocraniul cuprinde: .marginea zigomatica si creasta infratemporala de pe aripa mare a sfenoidului. ramanand pe tot traiectul lui la distanta egala de peretii excavatiei. .viscerocraniu. planul ce separa suprafata externa a craniului: trece prin glabela si protuberanta occipitala externa.

Se delimiteaza astfel: tuberculul articular al temporalului. cu fosa jugulara. superioara ( in dreptul protuberantei occipitale externe). 3. A. . pentru capul mandibulei.formeaza bolta faringelui. condilii occipitali. posterior.anterior: de planul conventional ce separa calvaria de baza craniului. . Endobaza/ suprafata interna a bazei craniului: . 6.constituita: 1. unde se intalnesc aproape toate orificiile prin care neurocraniul comunica cu diferite regiuni ale gatului. care se prinde de ea. liniile nucale inferioara. pentru nervul canalului pterigoidian. Zona posterioara/ occipitala: . gaura ovala.posterior de santul chiasmatic si marginile posterioare ale aripilor mici sfenoidale. pentru nervul mandibular V/3 ( trigemen mandibular).pe ea se gasesc tuberculul faringian si o foseta ce contine bursa faringiana. 3. 4. lateral: 2 patrulatere. Etajul anterior / fosa craniana anterioara: Delimitat: . mastoida.intre cele 2 linii teoretice. 2. cu elementele de pe ea. gaura spinoasa.pe linia mediana: 1.mascata de viscerocraniu. C. pe linia mediana: portiunea bazilara a occipitalului: . gaura occipitala. suprema. Este constituit de: . . 2. creasta occipitala externa. Zona anterioara/ faciala: . 5. pentru artera meningee mijlocie. protuberanta occipitala externa. orificiul acustic extern. 2. mijlociu. procesul pterigoidian. varful procesului mastoidian. condilul occipital. . fosa mandibulara. B. gaura rupta. gaura jugulara.A.3 etaje: anterior. elemente de pe fata inferioara a stancii temporalului ( apofizele stiloide) 8. Zona mijlocie/ jugulara. canalul nervului hipoglos (XII).in partile laterale: 1. In patrulater se gasesc: 1. . 3. 7. 2.

2. . orificiile interne ale canalelor carotidiene. Prezinta: . fetele superioare ale aripilor mici sfenoidale. 3. 2. b) nervul oculomotor III. fetele cerebrale ale portiunii orbitale a frontalului. b) crista galli. gaurile rupte ( foramen lacerum). gaurile spinoase. gaurile etmoidale anterioara si posterioara. cu canale optice prin care trec nervul oprtic si artera oftalmica. pentru arterele carotide interne.- portiunile orbitale ale frontalului. Etajul / fosa mijlocie.posterior: lama patrulatera a sfenoidului + marginile superioare ale stancilor temporale. fosa hipofizara. pentru hipofiza. B. lama patrulatera a sfenoidului. gaurile rotunde pentru nervul maxilar V/2. 3. 4. intre corpul si aripile mari sfenoidale si vf stancilor temporale. 7. prin care trec: a) vena oftalmica. 5. prin care comunica neurocraniul cu orbita. d) nervul abducens VI. . c) fata anterioara a stancii temporale. gaurile ovale pentru V/3. . 3. Delimitare: . Este constituit de: .posterior: a) aripile mici ale sfenoidului. 8. 2. pentru chiasma optica. .pe linia mediana: a) gaura oarba ( foramen cecum). santul chiasmatic. 6. fisurile orbitale superioare.lateral: 1. . lama ciuruita a etmoidului. capul si aripile mici ale sfenoidului. 5. santurile carotidiene. b) solzul temporalului.anterior: limita posterioara a etajului anterior. 4.pe linia mediana: 1.de-o parte si de alta a liniei mediane: 1. lama ciuruita a etmoidului. suturile sfeno-frontale. c) nervul trohlear IV. pe unde trec filetele nervului oflactiv. hiatul si canalul nervului facial. In acest etaj se gasesc: .partea mediana: saua turceasca ( sella turcica).

santurile sinusurilor pietroase superioare.9. gaura occipitala mare: trec: a) bulbul rahidian. 2. Prezinta: . Sunt dispusi pe 5 planuri: Plan I: 1. Etajul / fosa posterioara: Delimitare: . d) meningele spinale. . creasta occipitala interna. Muschii regiunii posterioare a trunchiului ( spatelui) si cefei Sunt muschi: . cuprinse intre occipital si stancile temporale. santurile sinusurilor pietroase inferioare. trapez.anterioara – trece nervul glosoaringian (IX). ce se continua cu cele cerebrale. 5. . 4.posterior: planul de separatie cu bolta craniului. .occipital. fisurile pietro-occipitale. suturile sfenoscuamoase. 4. b) nervii accesori (XI). 7.anterior: limita etajului mijlociu. . protuberanta occipitala interna. 3. clivusul.pe linia mediana: 1. precum si sinusul sigmoidian. 2.lateral: 1. Este constituit de: .fata posterioara a stancii temporale. canalul hipoglosului (XII). fisurile sfenopietroase. C.profunzi: muschii proprii ai coloanei vertebrale. 10. c) arterele vertebrale.superficiali: leaga membrul superior de coloana vertebrala. santurile sinusurilor sigmoidiene. . 2. Procesul intrajugular imparte de pe occipital imparte gaura jugulara in 2 parti: .posterioara – trec nervul accesor (XI) si vag (X). latissimum dorsi (dorsalul mare). . gaurile jugulare. 6. elemente de pe fata posterioara a stancii temporale ( orificiul acustic intern) 3.

rotatori. coloana mijlocie.. lombari. romboid (mare.Plan 1. rotatori ai capului. Planul III: 1. portiunea cervicala. 4. 4. splenius (capitis. oblic inferior al capului. T1-T4. mare drept posterior al capului. toracali ( uneori).portiunea cervicala. multifizi. 3. lombari. 2.portiunea toracala. sacru-coccige. 1. 4. 3. transversospinal. 3. . Planul IV: 1. portiunea cefalica. 5. portiunea cervicala. cervicis).portiunea cefalica. intertransversari: cervicali. spinal: portiunea toracala. iliocostalis: portiunea lombara portiunea toracala. cervical: T1-T6. massa comunis: coloana laterala. sacrococcigieni (central. al capului: T1-T6. 2. . 3. II: levator scapulae. C3-C7. oblic superior al capului. serratus posterior si superior. . 4. 2. C6-C7. mic). erector spinal ( ridica coloana vertebrala). serratus posterior si inferior. 5. 2. mic drept posterior al capului. dorsal).C2-C5. longissimus ( in lungul dorsal): . semispinal: toracic: T7-T12. coloana mediala. Planul V: interspinosi: cervicali.

dispusi in 3 planuri dinspre superficial spre profund: trapez si latissimus dorsi. romboizi si ridicator al scapulei. dintat postero-superior si postero-inferior. inervati de ramurile anterioare ale nervilor spinali. actioneaza asupra centurii scapulare si articulei scapulo-humerale. .Muschii migrati ai spatelui: a) b) c) originea in somitele mezodermului ventral al trunchiului.

. a) fibrele sup. .contractia simultana – in regiunea nucala miscarea de bascule a acopera muschii scapulei. L1-L5. b) mijlocii. . c) ascendente ( inf).cand pct fix e pe insertie – pe fata posterioara a miscarea de catarare. .3 fibre: a) superioare: orizontale. . baza: creasta iliaca.cand punctul fix e pe humerus. acoperit de trapez.aa intercostale posterioare. . .n cranian accesor occipitala pentru fibrele cu origine cervicala (aa). . toracelui acopera . ridica scapula. pe creasta sacrala mediana.n toracodorsal ( C6. . cand punctual fix este marginea posterioara pe origine: clavicula.pe fata externa a ultimelor 3-4 coaste.linia nucala superioara ( 1/3 medie).a sacrala laterala . . .8).fibre de 3 categorii: a) descendente (sup). . T1-T12(dr). din plexul brahial . prin ramura laterala ( externa): dupa ce strabate fata profunda a m sternocleidomastoidian. superioara a spinei c) fibrele inf.ramura a subscapulara. .aa lombare. fibrele descendente: pe . cu care formeazq peretele posterior al axilei. alaturi de medial al bratului.protuberanta occipitala externa. Dorsal mare ( partea inferioara a stratului superficial al m migrati ai spatelui) - complexa. scapulei ( acromion).pe fata posterioara a varfului scapulei ( inconstant). .7. . patrunde in trapez pe fata sa profunda.din a toracodorsala. din ramuri din plexul cervical profund ( c2) .Muschi Trapez (stratul superficial superior al muschilor migrati ai spatelui) Origine Insertie Actiune . acopera scapula ascendente: pe buza de coloana. coboara scapula. in reg lombara formeaza latura mediala a trigonului lombar. pe ligamentul supraspinos. prin digitatii incrucisate cu ale m oblic extern abdominal. pe interstitiul crestei iliace ( prin fascia toraolombara).accesorie. intervine in catarare lateral inconjoara marginea inferioara a muschiului rotund mare. pe procesele spinoase T6-T12. . planului II. superior e partial . mare si pectoral mare. latura laterala: m oblic extern Vascularizati Inervatie e .tripla.cand punctul fix este pe intertubercular ( culisa marginea sa: adductor si rotator bicipitala).vertebrala si . fibrele mijlocii si b) fibrele mijl.intercostala pentru fibrele toracale (aa) (spinal) XI.extensor al rahisului tendonul sau: in santul .auxiliar fibrele descendente muschii romboizi si inclina lateral capul de aceeasi latissimus dorsi parte si il roteaza de partea opusa.ligamentul nucal ( cervical posterior).procesele spinoase T1T10(stg). cu m rotund cel rotund mare.

accesori) (plan III) . cand .Ligamentul supraspinos V Dintat posteroinferior . (planul II.4 digitatii pe marginea inferioara si fetele externe ale ultimelor 4 coaste .P spinoase C7. II.b) mijlocii: oblice.T12.3.ultimele 4 aa intercostale posterioare .unghiul superior al .n dorsal al scapulei . Planul romboid mare: proc scapulei.n intercostali II-V .L1.n dorsal al scapulei (C5).ramuri a cervicis) subclavie Romboid .aa intercostale posteroligamentul nucal.T1.romboid mic: proc spinoase -buza posterioara a .L2. cu .contractia sa ridica scapula.1/3 inferioara de .p spinoase T11.n intercostali IX-XII .ligamentul supraspinos . -buza posterioara a dintat marginii mediale a postero-sup) scapulei.fibrele oblic spre infero-lateral . exterioare ale coastelor II.a cervicala splenius inclinarea laterala a coloanei profunda.fibre oblice – apropie scapula de .2.tuberculii posteriori ai . c) inferioare: verticale Levator al . inferior Dintat . marginii mediale a coloana vertebrala gatului trapez. T1.a transversa a scapulei proceselor transverse C1-C5 scapulei ia punct fix pe c cervicala.a transversa a (acoperit de C7. superioara si fetele ridica coastele ( m inspiratori posterioare II-V superior . gatului.fibrele oblic spre supero-lateral coboara coastele ( m expiratori accesori) .4 digitatii pe marginea . .cand ia punct fix pe scapula: . din plexul brahial . capitis si cervicale . acopera m spinoase T3-T7.

Marginea infero-mediala = m erector spinal. Tetragonul este acoperit de latissimus dorsi. la nivelul peretelui postero. Marginea supero-laterala = CXII. Marginea lui supero-mediala = m dintat postero-inferior. se delimiteaza o zona cu rezistenta scazuta = tetragonul lombar Grynfelt.In regiunea lombara. . unde se pot produce hernii.lateral al trunchiului. Marginea infero-laterala = m oblic intern.

m multifizi. . b) mijlocie: m longissimus. c) mediala: m spinal. interspinal. . metamerici: .se insera pe: .fata posterioara a sacrului.inervati metameric de ramurile posterioare ale nervilor spinali.asezati in plan superficial si profund. 2. avand lateral unghiurile coastelor si varfurile proceselor transverse.m oblici ai capului. . b) pseudometamerica (mm lungi). din sacro-coccigian la occipital. d) m triceps sural. . . . . c) m cvadriceps femural.muschi scurti. . alaturi de: a) m peretelui antero-lateral al trunchiului. transverse-spinos.fibroasa din aponevroza toraco-lombara si santurile vertebrale sacro-lombare. M erectori ai trunchiului: grupati in 4 sisteme: schema lui Braus: 1.participa la mentinerea pozitiei verticale a corpului si mobilitatea trunchiului in lant kinetic complex. intertransversar. Planul superficial: . . pseudometamerici.Muschii erectori ai trunchiului: . .asezare: a) metamerica (mm scurti). 3.creasta sacrala. . . b) m fesieri.muschi lungi.creasta iliaca.fata profunda a aponevrozei dorso-lombare.procesele spinoase L4-L5.dispozitie longitudinala. . 4. spino-transversar. .in regiunea dorsala a gatului = m cefei. Planul profund: .m drepti posteriori ai capului. . .extensori ai trunchiului.mm ai jgheaburilor vertebrale pe care le ocupa.m intertransversari. .formeaza in regiunea lombara 3 coloane musculare: a) laterala: m ilio-costal. . .originea intr-o masa comuna: m erector spinal / sacro-spinal.m rotatori. . . intr-o loja osteo.pe fata posterioara a sacrului.m semispinali.

auxiliar: inclina lateral. Cervical: 6 perechi. . . roteaza de aceeasi parte capul. 2.extensia capului . .Sistemul interspinal Muschi 1.muschi intertransversari cervicali ( anterior si posterior).intre 2 procese spinoase: 1.lacune tendinoase toracal. m mare drept posterior al capului (rectus capitis posterior major) 3. Lombar: 4 perechi. .pantece muscular lombar ( medial si lateral). Muschi M oblic superior al capului Origine . superior-inferior) – delimiteaza trigonul suboccipital.contractia unilaterala: flexor radial al rahisului mobil. .1/3 laterala a liniei nucale inferioare Insertie Delimiteaza trigonul subocipital Actiune .linia nucala inferioara. prin care trece a vertebrala si ramura post al n spinal C1 .tuberculul posterior C1. cu cei 2 oblici. . m interspinal – muschi scurt.procesul transversar atlas.contractia bilaterala: rigiditatea coloanei Inervatie . cand se contracta lateral . + m mare si mic drepti posteriori ai capului . 1/3 mijlocie . Origine . 1/3 mediala Sistemul intertransversar: .apofiza spinoasa axis Insertie Actiune inervatie 2.lipsesc in T4-T10. m mic drept posterior al capului ( formeaza ultimul plan al regiunii nucale.linia nucala inferioara.

Sistemul spino-transversar: Muschi Splenius: . . .contractia bilaterala: extensori ai capului.pe tuberculii posteriori ai ultimelor 5 vertebre cervicale.se insera pe coastele si p transverse toracice . .cervicis Origine .auxiliar coboara coastele = expirator .capitis.pe tuberculii posteriori si proceselor transverse cervicale C1-C4. . .formeaza planul 3 al regiunii nucale: a) medial: m semispinal al capului. .extensor al coloanei vertebrale. splenius cervicis: .prin 2 fascicule pe ½ laterala a liniei nucale inferioare. .intre p transverse T1-T5. .unilateral: inclina capul lateral si il roteaza de aceeasi parte. . intre masa sacro-spinala si procesul mastoid - partea toracala: acoperita de latissimus dorsi si dintat posteroinferior.procesul spinos C7. . . avand un fascicul ce ajunge pe linia nucala superioara. .procesele spinoase T1T4 Insertie Splenius capitis: .pe procesul mastoid.o inclina lateral. .se insera pe varful si marginea posterioara a procesului mastoid.partea cervicala si partea cefalica sub trapez . b) lateral: m semispinal al gatului.tuberculii posteriori ai proceselor transverse C5-C7. .portiunea inferioara a ligamentului nucal ( cervical posterior).pe procesele costiforme.procesele transverse T1T4 . Longissimus – coloana musculara mijlocie. Inervatie Iliocostal = fasciculul lateral al masei sacrospinale .pe unghiurile costale si tuberculii posteriori ai vertebrelor C3-C7 Actiune .

. .rotatia de p opusa in contractie unilaterala.lung: sare 5 vertebre. p spinoase C6C7.suprafata posterioara si inverioara a procesului transvers atlas Sistemul transverso-spinos: Muschi Origine M rotatori: .scurt: sare 4 vertebre. . Insertie .contractia bilaterala: extensia capului si a coloanei vertebrale. .apofizele spinoase C6-C7.sub longissimus: Insertie Actiune inervatie .scurti.asezati profund sau sub multifizi.Oblic inferior al capului = muschi scurt .extensor al coloanei.oupa toata lungimea santurilor vertebrale.varful procesului spinos al axis-ului .n intercostali corespunzatori M semispinal M dintat posterosuperior a) partea toracala: p transvers T6-T12.scurt: de la p transvers la p spinos. p spinoase C7-T1: insertia in planul nucal . CII-CV. sar 2 vertebre.ramurile dorsale ale nervilor cervicali inferiori. c) p cefalica: intre tuberculii post p transverse 4-C7. . leaga p transvers de p spinos. .ridica coastele in inspiratie.contractia unilaterala: .scurti: intre p transvers si p spinos supraiacent. . .apofizele transverse C1C3 Actiune Inervatie .produce inclinatia laterala de aceeasi parte. p transvers T1-T5.lung: sare 3 vertebre . .ramurile dorsale ale nervilor cervicali mijlocii. .apofizele spinoase T3T6. situati deasupra m rotatori . .extremitatea laterala a liniei occipitale superioare. .lungi: sar o vertebra. T1-T2. Muschii spino-transversali: Muschi Splenius capitis Splenius cervicis Origine . b) partea cervicala: p transvers T1-T4: insertia pe tuberculii post ai proceselor transverse C5-6. . .T1-T4: sare peste 5 vertebre. .partea inf a ligamentului cervical posterior.p cervicala si cefalica la stratigrafia regiunii nucale. . M multifizi ( lungi) .

inclina capul de aceeasi parte.simultan o rotatie homolaterala a fetei . .

Lateral: .muschiul pectoral mic. Continut: . superior: . 2. artera transversa a gatului si artera subscapulara ( din artera subclavie).muschiul rotund mic. Spatiul axilar lateral ( patrulaterul birondo-humero-tricipital): Delimitari: 1. lateral: . 2.capul lung al muschiului triceps brahial.articulatia scapulohumerala. Continut: .muschiul patrat pronator 3. medial: .capul lung al muschiului triceps.artera circumflexa a scapulei si vena omonima.muschiul dintat anterior. . .humerusul si capul lateral al tricepsului brahial. Posterior: ( dinspre superior spre inferior): . Medial: . inferior: . lateral: . lateral: . . 2.muschiul rotund mare.muschiul rotund mic.muschiul rotund mare. . 4. Fosa cubitala (plica cotului) Delimitari: 1.muschiul brahioradial 2.artera circumflexa humerala posterioara si vena omonima. ramura a arterei axilare).coastele si spatiile intercostale. superior: . inferior: .nervul axilar. . . Reteaua arteriala a scapulei artera circumflexa a scapulei ( ramura din artera subscapulara. medial: .muschiul pectoral mare.tendonul muschiului biceps brahial. planseul: . Spatiul axilar medial ( triunghiul birondo-tricipital): Delimitari: 1. 3. 3.muschiul latissimus dorsi.muschiul brahial. 3.Peretii axilei: 1.muschiul rotund mare.muschiul subscapular. Anterior: . Continut: . 4.

. intre caperele lateral si medial ale tricepsului brahial. artera colaterala medie – ramura a arterei brahiale profunde. ambele insotesc nervul ulnar.nervul radial: . 2. Reteaua arteriala a cotului 1. alaturi de nervul cutanat posterior al bratului – ramura a nervului radial.este insotit de artera brahiala profunda. 2. patrunde in santul nervului radial de pe fata posterioara a humerusului.nervul toracic lung ( ramura colaterala a plexului brahial) coboara pe fata antero-laterala a toracelui impreuna cu artera toracica laterala ( ramura a arterei axilare). cu artera recurenta interosoasa ( din artera interosoasa posterioara). b) artera colaterala medie ( din artera brahiala profunda). este insotit de artera colaterala radiala ( ramura din artera brahiala profunda ) cu care parcurge portiunea inferioara a santului nervului si alaturi de care ajunge pe fata anterioara a bratului. in santul bicipital lateral. printer capetele de insertie lung si lateral ale muschiului triceps brahial. Manunchiuri vasculo-nervoase de la nivelul membrului superior . posterior: a) artera colaterala ulnara superioara ( ramura din artera brahiala). . anterior: a) artera colaterala ulnara inferioara ( din artera brahiala) cu ramura anterioara a arterei recurente ulnare ( din artera ulnara). b) artera colaterala radiala ( din artera brahiala profunda) cu artera recurenta radiala ( din artera radiala).- artera brahiala nervul median.nervul axilar este insotit de artera circumflexa humerala posterioara ( ramura a arterei axilare).nervul toracodorsal ( ramura colaterala a plexului brahial) coboara alaturi de artera toracodorsala ( ramura din artera subscapulara) intre muschiul latissimus dorsi si muschiul dintat anterior. coboara superficial. impreuna cu care: 1. 3. cu ramura posterioara a arterei recurente ulnare ( din artera ulnara). trecand din axila prin spatial axilar lateral. iese din axila pe sub marginea inferioara a muschiului rotund mare. . pe fata posterioara a bratului. . ambele insotesc nervul radial. pe fata posterioara a colului chirurgical al humerusului.

din artera ulnara). nervul interosos ( ramura a nervului median) coboara. 4. initial lateral de aceasta. care coboara la antebrat alaturi de artera radiala. nervul ulnar coboara acoperit de muschiul flexor ulnar al capului. Continut: . la nivelul antebratului. Tabachera anatomica . nervul median: 1.muschiul patrat pronator.tendonul muschiului brahioradial. impreuna cu care strabate santul nervului ulnar. 2. se formeaza in axila anterior de artera axilara. lateral: . medial. alaturi de artera interosoasa anterioara ( ramura a arterei interosoase comune. in fosa cubitala. pe fata anterioara a membranei interosoase. medial: . . insotit de artera nervului median ( ramura a arterei interososase anterioare). se afla initial in santul bicipital medial.tot la nivelul santului bicipital lateral este insotit. nervul radial se distribuie in ramurile sale terminale. si flexor lung al halucelui. cu care coboara prin santul bicipital medial. intre muschii flexor profound al degetelor. care se anastomozeaza cu precedenta. Santul pulsului Delimitari: 1. lateral. dupa care patrunde in loja posterioara a bratului.artera radiala. traiectul sau fiind continuat de ramura superficiala a nervului radial. nervul incepe sa fie insotit de ramura anterioara a arterei recurente ulnare ( din artera ulnara). tot la nivelul acestui sant. insotit de artera colaterala ulnara superioara ( ramura a arterei brahiale). trecand ulterior lateral de aceasta. planseu: . 3. 2.tendonul muschiului flexor radial al carpului. 3. de pe fata posterioara a articulatiei cotului.nervul ulnar: 1. 2. in portiunea inferioara. este insotit la nivelul bratului de artera brahiala. 3. profund de muschiul brahioradial. alaturi de artera ulnara. apoi incrucisand-o medial de ea. de artera recurenta radiala ( ramura a arterei radiale). la antebrat coboara intre muschiul flexor superficial al degetelor si muschiul flexor profound al degetelor.

tendoanele muschilor scurt si lung extensori radiali ai carpului.vena bazilica muschiul cutanat al antebratului 2.muschiul scurt extensor al policelui. Continut : 1.medial :.muschiul brahial. 3.nervul median SANTUL BICIPITAL LATERAL Delimitari : 1. .profund :.muschiul lung abductor al policelui. la plica cotului – delimitat de insertiile proximale ale muschilor epicondilieni mediali. Continut : subcutanat : . SANTUL BICIPITAL MEDIAL Delimitari : . . 4.Delimitari: 1.la brat este superficial . superior : . 5.muschiul brahioradial si insertiile proximale ale muschilor epicondilieni laterali . .axila. planseu: . subcutanat : . medial: . 2. subfascial : .artera brahiala .venele brahiale .vena cefalica si santul nervului radial.nervul radial si artera colaterala radiala ( ramura a arterei brahiale profunde ).superior :. 3.tuberozitatea deltoidiana. . 2.inferior :. subfascial : . Continut: .artera radiala ( care emite la acest nivel ramura dorsala a carpului si artera metacarpiana dorsala a policelui).muschiul brahial. .lateral :. lateral : .muschiul biceps brahial. 2.artera recurenta radiala ( ramura a arteri radiale ) ce patrunde in treimea inferioara a bratului.nervul cutanat lateral al antebratului ( ramura terminala a nervului musculocutanat ) – superficial in treimea inferioara a bratului. profound : . inferior : -plica cotului . lateral: . . medial : . .muschiul lung extensor al policelui. .plica cotului .muschiul biceps brahial.

fibrele intererurale / arciforme ( intre stalpii medial si lateral ) Pereti : 1.ligamentul inghinal ( intre splina iliaca anterosuperioare si tuberculul pubic ). posterior : . anterior : . posterior : . 4.lateral.ligamentul inghinal. medial : . superior : . 2. Delimitari : lateral : .creasta pectineala cu ligamentul pectineal Cooper ( la nivel se insera muschiul pectineal ).fascia transversalis.  ligamentul Heule.  ligamentul reflex ( stalpul posterior ).marginea inferioara a muschilor oblic intern si transvers al abdomenului ( si .  tendonul conjunct. spre medial ! Delimitari : antero-superior : . postero-inferior : . .stalpul posterior ( fibre ale aponevrzei muschiului oblic extern de pe partea opusa ce se insera pe tubercul de aceeasi parte cu traiectul posterior fata de ceilalti doi stalpi ) = ligamentul reflex. ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL : . .perforat de fascia transversalis.medial.CANALUL INGHINAL ORIFICIUL INGHINAL PROFUND : . LACUNA VASCULARA sub ligamentul inghinal.se insera pe tuberculul pubelui in aceeasi parte ). intarita de formatiuni conjunctive :  ligamentul interfoveolar Hesselbach. 3. .aponevroza anterioara a muschiului oblic extern al abdomenului.perforat in aponevroza anterioara a muschiului oblic extern al abdomenului. inferior : . anterior : . daca e mai lung. tendonul conjunct ).stalpul lateral ( fibre din aponevroza muschiului oblic extern .stalpul medial ( fibre ale aponevrozei muschiului oblic extern ce se insera pe tuberculul opus ).

nervul femural. planseu : . inferior : . 3. acoperit de fascia cribrosa .ligamentul inghinal.anterior : .lateral : . medial : . medial : .marginea mediala a muschiului croitor. . lateral : . lateral.vena femurala . .lateral : .lacunele neuromusculare si vasculare.artera femurala .muschiul femural . 2.canalul femural / infundibilul ( spatiu medial de vena femurala ) : baza la inelul femural .arcul iliopectineu ( intre ligamentul inghinal si eminenta iliopubiana ) .fata superioara fascia lata.muschiul pectineu. .inferior : .vena femurala . medial : .marginea laterala a muschiului adductor lung.orificiul femural.posterior-medial : . .intersectia muschilor croitor si adductor lung. .muschiul liopsoas. acoperit de septul femural ( o dependinta a fasciei transversalis ) cu noduli limfatici ( se pot produce herniile femurale ). superior : .fata anterioara a muschiului iliopsoas si fascia sa. TRIGONUL FEMURAL SCARPA Delimitari : 1.fata anterioara a muschiului pectineu si fascia sa.ligamentul inghinal.muschiul iliopsoas. Piramida cu: .marginea superioara a osului coxal. . Delimitari : superior : . varful la crosa venei safene mari .posterior-lateral : . medial : .ligamentul lacunar Gimbernat ( reflectare spre posterior a ligamentului inghinal in portiunea sa mediala ). 4.artera femurala .baza superior : . LACUNA NEUROMUSCULARA sub ligamentul inghinal. Continut ( lateral spre medial ) : . Continut ( lateral spre medial ) : . Continut ( lateral spre medial ) : . contine nodului limfatici – traiectul herniilor femurale.arcul iliopectineu.

muschiul adductor mare.cap medial muschi Continut ( anterios-posterior ) : . impreuna cu artera descendenta a genunchiului si coboara superficial pe fata mediala a gambei ) . 2. gastrocnemian. 4.superomedial/ lateral infero-medial/lateral mijlocie ( ventral ).hiatusul tendinos ( intre insertiile muschiului adductor mare pe linia aspra a femurului .vena poplitee. infero-lateral : . pe tuberculul mare ) – canalul adductor comunica cu fosa poplitee.artera poplitee.lateral – nervul peronier comun . . antero-medial : . posterior : . 4. inferior : . gastrocnemian.semitendinos. Continut : artera femurala.muschiul croitor ( o acopera ). 2. . arterele articulare (ramuri ale arterei poplitee ) :. supero-medial : . vena femurala ( incruciseaza artera femurala ) lateral de ea.nervul ischiadic ( se bifurca : . .CANALUL ADDUCTORILOR HUNTER Delimitari : 1. lateral : . 3. - TRAIECTUL ARTEREI TIBIALE POSTERIOARE .membrana vasto-adductorie. nervul safen ( ramura senzitiva terminala a nervului femural care in portiunea inferioara a canalului Hunter perforeaza membrana vasto-adductorie . FOSA POPLITEE Delimitari : 1.muschiul vast medial.biceps femural. 3.cap lateral muschi infero-medial : . supero-lateral : . artera recurenta tibiala ( ramura a arterei tibiale anterioare ).medial – nervul tibial) RETEAUA ARTERIALA A GENUNCHIULUI artera descendenta a genunchiului ( din artera femurala ).

posterior de artera cervicala profunda ce o separa de ganglionul stelat . se sprijina pe muschiul tibial posterior.inferior de colul primei coaste . .intre muschiul scalern anterior si mijlociu si cranial de C1 se uneste cu ramura ventrala T1 si formeaza TRUNCHIUL INFERIOR.peste procesul transvers al C7 si colul primei coaste . Anterior : ganglionul stelat. – se uneste cu ramura C6 si impreuna formeaza TRUNCHIUL SUPERIOR (posterior de sternocleidomastoidian . RAMURA VENTRALA C5 – primeste anastomoza C4 ( ramura ventrala ). .inconjoara colul ei anterior . forma triunghiulara cu baza la nivelul coloanei cervicale si varful in axila. la 2 centrimetri de clavicula ).singura formeaza TRUNCHIUL MIJLOCIU. patrunde sub arcada muschiului solear . RAMURA VENTRALA T1 . rezultand TRUNCHIUL INFERIOR. Fiecare din cele trei trunchiuri : . coboara pe fata posterioara a gambei intre tricepsul sural ( superficial ) si planul muscular profund ( muschii flexori ) . . artera cervicala profunda. RAMURA VENTRALA C7 .formarea plexului la nivelul gatului = dovada a originii membrului superior ( mugurele se afla in dreptul somitelor C5 – T2 ). PLEXUL BRAHIAL ramurile centrale ale nervilor spinali C5 – T1.- se desprinde din artera poplitee in unghi inferior din fosa poplitee. RAMURA VENTRALA C8 .ramurile ventrale C5 – T2 strabat spatiile intertransversale ( posterior de vasele vertebrate – intre muschii scalene anterior si mijlociu ). vasele vertebrate. .

. ramura anterioara – se unesc ( superior si mijlociu ) .ramurile de origine ale plexului brahial: 3 structuri impreuna cu ramuri colaterale ale plexului brahial formeaza : a) nervul dorsal al scalpului.C8 ) : .posterior de clavicula . c) nervul suprascapular. Partea infraclaviculara : .incruciseaza sau perforeaza muschiul scalern mijlociu. nervi terminali : ulnar musculocutanat radial axilar cutanat brahial cutanat antebrahial medial. formand fascicului lateral ( antero-lateral de artera axilara ) . catre regiunea axilara.- ramura posterioara – se unesc . Ramurile plexului sunt impartite in : A. formand fasciculul posterior ( de artera axilara ) . 2. Partea supraclaviculara : . . b) nervul toracic lung. TOPOGRAFIC 1. in jurul careia se dispun distal cele trei fascicule ale plexului brahial : posterior . .regiunea laterala a gatului. colaterali : dorsal al scapulei suprascapular toracal lung pectoral medial si lateral subclavicular subscapulari toracodorsal Nervul dorsal al sacpulei ( C4 . nervi median B. . Fasciculul medial si lateral – nervi ce inerveaza muschii anteriori ai membrului superior . lateral si medial . Fasciculul posterior – nervi ce inerveaza muschii posteriori ai membrului superior si muschii lojei laterale a antebratului .se indreapta lateral si posterior. fasciculul medial ( antero-medial de artera axilara ).medial de partea infraclaviculara se afla artera axilara .

. .apoi intre artera si vena axilara.traiect oblic spre lateral. . . . . unde transmite o ramura muschiului supraspinos.in traiectul descendent .inerveaza muschiul dintat anterior .pozitioneaza pe traiect o ramura comunicanta ce trece anterior de artera axilara . . .initial intre artera si vena axilara.la incizura scapulei trece sub ligamentul transvers superior al scapulei . Nervii subscapulari ( C5 – C6 ) superior si inferior : . . Nervul suprascapular ( C5 – C6 ) : .apoi patrunde in muschiul pectoral mare ( il inerveaza ) .= nervul respirator Charles-Bell Nervul pectoral medial : .se indreapta spre muschiul subclavicular pe care il inerveaza . pe fata anterioara a arterei axilare ). trecand posterior de artera. . inerveaza muschiul suprascapular. formand impreuna cu nervul pectoral medial ansa pectorala ( distal de origina a arterei toracoacromiale . pe care coboara.din radacina plexului. fie intre cei doi subscapulari .patrund in subscapular pe fata profunda. .din fasciculul posterior .se distribuie in muschiul pectoral mic Nervul pectoral lateral ( C5 – C7 ) : .- la marginea mediala a scapulei . posterior si inferior pe fata profunda trapez si omohioidian. Nervul toracal lung ( C5 – C7 ) : . posterior pe artera toracica laterala.origine pe fata posterioara a fasciculului posterior .patrunde in fosa supraspinoasa .formeaza ansa pectorala. inerveaza muschiul ridicator al scapulei si muschiul romboid mic si mare. . fie sub originea lor . .coboara pe muschiul dintat mare (anterior ) . ce il desparte de artera suprascapulara ( deasupra ligamentelor ). Nervul subclavicular ( C4 – C6 ) : . Nervul toracal ( subscapular mijlociu ) ( C6 – C8 ) : .initial posterior fata de artera axilara. anterior de artera subscapulara si artera toracodorsala.ocoleste baza spinei scapului – fosa infraspinoasa .spre muschiul subscapular . .

din fasciculul lateral. cu care trece prin santul bicipital medial . din fasciculul medial . .in treimea proximala a bratului .medial : . . .trece pe sub arcada de origine a muschiului flexor superficial degete. . Nervul median ( C5 – T1 ) : .nerv senzitivo-motor.fata de artera brahiala .posterior: . . .cele doua radacini se unesc antero-lateral de artera axilara. .mediala .nervul cutanat antebrahial medial.laterala .nervul cutanat brahial medial. care il va incrucisa. . . . .artera circumflexa humerala anterioara – spre colul chirurgical.fasciculul posterior cu cele doua ramuri : nervul radial si nervul axilar.apartine alaturi de nervul ulnar si musculocutan sistemului ventral al plexului brahial ce inerveaza muschii flexori ai membrului superior. .posterior – tendoanele muschiului mare dorsal si muschiului rotund mare.nervul ulnar. situata profund de nerv. .artera axilara . .vena axilara. . . fiind separate prin capatul ulnar al muschiului de artera ulnara .pleaca din doua radacini : .in axila e acoperit anterior de muschiul marele pectoral cu fasciculul lui posterior si este separat de muschiul subscapular prin artera axilara.lateral – muschiul coracobrahial .distal: medial de muschiul brahial si biceps brahial. RAMURILE TERMINALE ALE PLEXULUI BRAHIAL 1. proximal e situat anterolateral – o incruciseaza frecvent anterior de ea. .coboara la brat : .lateral de el se afla muschiul coracobrahial ( raportat la elementele manunchiului vasculo-nervos al axilei . . . nervul median este cel mai anterior ). nervul median trece printre capatul humeral si ulnar al muschiului pronator rotund . fiind acoperit de expansiunea aponevrotica a bicepsului. . distal e situat medial fata de artera .- se termina lateral de unghiul scapulei prin ramura ce patrunde in muschiul latissimus dorsi si ramura ce intra in muschiul rotund mare.

se termina in muschiul patrat pronator.pentru muschii din regiunea anterioara a antebratului ( fara flexor ulnar al carpului si partea mediala a muschiului flexor profund degete ) .lateral – muschiul flexor lung police .din nervul median proximal de retinaculul flexorilor .primii doi muschi lombricali ( I si II ) . acoperit de ligamentul transvers al carpului ( retinaculul flexorilor ). ridicam si nervul median). dupa ce iese din canalul carpian . .muschiul flexor profund degete si lung police . insotit de artera interosoasa anterioara . . rezultand nervi digitali palmari comuni. Nu are ramuri la brat ! - - Ramurile nervului median : Musculare : .din nervul median sub pronator rotund. . nervul median da ramuri terminale . medial tendonul muschiului flexor superficial al mediusului. aici nervul medial e elementul cel mai superficial . 2 Nervul interosos antebrahial anterior : . . medial – muschiul flexor profund degete – ramuri musculare. 3. .profund : .coboara pe membrana interosoasa . Ramura palmara : . lateral tendonul mushiului lung flexor al policelui . corespunzand la suprafata interstitiului dintre tendonul muschiului flexor radial al carpului ( lateral ) si palmar lung ( medial ) Impreuna cu tendoanele flexorilor degetelor . ..nervul se afla intre tendoanele flexorului superficial al mediusului si indexului . nervul median trece prin canalul carpian .muschii din regiunea tenara ( fara muschiul adductor police si capat profund al muschiului flexor scurt al police ) . In treimea distala a antebratului: .din nervul interosos antebrahial se dezvolta ramuri care inerveaza membrana interosoasa si nervii diafizari ai radius si ulna. inaintea tendonului flexorului superficial al indexului . .tracturi conjunctive puternice il leaga de fascia muschiului flexor superficial (atunci cand ridicam muschiul . imediat sub ligamentul transvers al carpului . .

spre portiunea distala . este nervul esential al prehensiunii si pensei policidigitale.ramurile digitale palmare proprii inerveaza tegumentul fetelor ulnare ale degetelor I – III si fata radiala a degetelor II – IV .corespunde degetelor cele mai utile : a) fata palmara police .din prima ramura digitala palmara comuna se desprinde si un nerv palmar digital propriu pentru tegumentul fetei radiale a policelui . - Rolul senzitiv : . . . .- perforeaza fascia palmara. index si mediu.din nervii digitali palmari proprii . fiecare nerv se desparte in doi nervi digitali proprii . acoperite de circuitul arterial palmar superficial aponevroza palmara. ce inerveaza fata anterioara a degetelor I – III si jumatatea laterala a fetei superioare a inelarului . Nervii digitali palmari comuni : . este nervul opozant al policelui ( muschiul eminentei tenare ) . .la nivelul spatiilor interosoase . b) fata palmara a jumatatii din inelar. 4.nervul digital palmar comun al spatiului III are o ramura comunicativa cu nervul ulnar . este nervul flexor al mainii ( flexor radial carpian si palmar lung ). la nivelul articulatiilor interfalangiene proximale ale degetelor II – IV se desprind ramuri digitale dorsale pt tegumentul dorsal pe ultimele 2 falange ale degetelor II – IV Rolul motor al nervului median : este nervul pronator al antebratului ( rotund si patrat pronator ).sunt trei. este nervul flexor al degetelor ( lombricali pentru falanga proximala a degetelor I si II .ocupa primele trei spatii interosoase.anterior de tendoanele flexorilor . flexor superficial al degetelor pentru falanga medie si flexor profund al degetelor pentru falanga distala ). se distribuie tegumentului din regiunea tenara si mijlocului fetei volare a palmei .

la antebrat.in treimea medie a bratului . pe fata epicondilului medial). initial fiind in loja anterioara : . 3. 2. NERVUL ULNAR ( C8 – T1 ) Este nerv senzitivo-motor. Se desprind ramuri: ramuri musculare: . . perforeaza spatiul intermuscular medial si trece prin loja posterioara a bratului. posterior de el fiind capatul medial al tricepsului ( insotit de artera colaterala ulnara superioara.trece printre capetele ulnar si humeral ale flexorului ulnar al carpului . ramura profunda: . . . profund muschiul flexor profund al degetelor. avand: 1. posterior de nervul ulnar : .pentru muschiul flexor ulnar al carpului . .pentru fasciculele mediale ale muschiului flexor profund degete. medial muschiul flexor ulnar al carpului. lateral muschiul flexor superficial al degetelor. .trece anterior de retinaculul flexorilor si lateral de pisiform - 2.tracturi conjunctive il leaga de fascia muschiului flexor ulnar al carpului ( muschiul satelit al nervului ulnar).muschiul flexor ulnar al carpului si flexor superficial al degetelor sunt inlocuiti de tendoanele lor.ajunge in loja anterioara a bratului. nervul ulnar are lateral de el vasele ulnare. cu care coboara in santul nervului ulnar. nervul asezandu-se intre tendoanele celor 2 muschi. isi are originea in fasciculul medial al plexului brahial ( medial de artera axilara si lateral de vena si nervii cutanat brahial medial si cutanat antebrahial medial ). in treimea distala a antebratului: .c) fata dorsala la ultimele doua falange la degetele II – IV. apartine alaturi de nervii musculocutan si median sistemului ventral al plexului ( sistemul flexiei ) .artera si vena subscapulara coboara la brat .

determina adductia si abductia degetelor = miscarea in evantai ( prin muschii interososi).se imparte in: nervi digitali palmari comuni pentru spatiul IV si degetul V.inerveaza pielea de pe 1. - - Rolul motor - . prima falanga a inelarului 3. scurt flexor deget V 3. determina adductia policelui ( prin muschiul adductor police). de-a curmezisul in raport cu arcul arterial palmar profund. . . interososi palmary si dorsali 5.se distribuie tegumentelor din regiunea eminentei hipotenare regiunea posterioara: . opoznt deget V 4.( jumtatea mediala deget IV.inconjoara ulna si ajunge pe fata dorsala a palmei . al nervului ulnar: este nervul motor principal al mainii.pentru muschii eminentei tenare: 1.se desprinde la 2-3 cm distal de articulatia radio-carpiana . fata dorsala a auricularului 2.situata intre arcul arterial palmar profund si baza metacarpienelor.da ramuri digitale dorsale ultimelor 2 spatii interosoase . adductor police 2. scurt flexor al policelui – fasciculul profund ramura palmara: . determina adductia ei ( prin muschiul flexor ulnar al carpului).trece pe sub tendoul muschiului flexor ulnar al carpului . . nervi digitali palmari proprii pentru fetele palmare degetele IV-V .originea in treimea distala a antebratului . se aseaza in adancime peste bazele metacarpienelor. . jumatatea laterala si mediala deget V). fixeaza falanga distala a inelarului si auricularului ( prin muschiul flexor profund degete). scurt abductor deget V 2.se desprinde in regiunea palmara. fixeaza mana.se desprind ramuri pentru muschii hipotenari: 1.perforeaza muschiul flexor scurt al degetului mic. lombricali degete III-IV . jumatatea ulnara a pielii de pe fata dorsala a primei falange a mediusului regiunea superficiala: .da o ramura care inerveaza muschiul palmar scurt.

biceps 3.reflexul bicipital este abolit in lezarea nervului! Rolul senzitiv: . brahial – coboara un filet nervos pe fata anterioara a articulatiei cotului .nerv supinator ( prin muschiul biceps).cel mai frecvent: anestezie la nivelul auricularului si hipoestezie in restul teriroriului senzitiv al nervului ulnar 3.pierderea sensibilitatii: pe marginea ulnara a palmei.patrunde intre biceps si coracobrahial.se pozitioneaza lateral de biceps brahial = nervul cutanat antebrahial lateral ( inerveaza tegumentele din partea antero-laterala a antebratului). determina extensia celor 2 articulatii interfalangiene ( prin muschii iterososi). . da ramuri musculare pentru: 1.pe parcursul traiectului la nivelul bratului.furnizeaza si un filet diafizar pentru humerus. distal intre biceps si brahial. .este nervul flexor al antebratului ( prin muschiul brahial si biceps). Nervul musculocutan ( C5-C7): Traiect: la brat: . . unde perforeaza fascia brahiala. apare o diminuare a sensibilitatii la nivelul partii radiale a antebratului. are originea in fasciculul lateral al plexului brahial are traiect oblic in sens distal si lateral in axila se afla lateral de nervul median si artera axilara .perforeaza muschiul coracobrhial ( nervul perforant al lui Casserius). fixeaza articulatia metacarpo-falangiana. impreuna cu o artera nutritiva. . Rolul motor: . la nivelul inelarului si auricularului.ajunge proximal de plica cotului. .in caz de sectionare. .- fixeaza prima falanga a policelui ( prin fasciculul profund al muschiului scurt flexor al policelui). coracobrahial 2. ce intra in gaura nutritiva a humerusului. Rolul senzitiv al nervului ulnar: .

aici este insotit de ramura laterala a arterei brahiale profunde si de artera radiala. . anterior artera axilara si nervul median.este insotit aici de artera brahiala profunda si venele satellite ale acesteia. . ocoleste marginea inferioara a tendonului muschiului mare dorsal. perforeaza fascia brahiala.coboara anterior de tenodanele muschilor latissimus dorsi si teres major si ajunge in santul nervului radial. lung extensor al carpului. avand: 1. • ramuri musculare: este un nerv senzitivo-motor ce apartine sistemului dorsal al plexului brahial ( extensie si supinatie). are originea in fasciculul posterior. trece intre capatul lung al tricepsului si humerus. nervul ulnar. Ramuri: nervul cutanat brahial posterior: se desprinde la nivelul axilei. 2. apoi medial de nervul radial. . se distribuie tegumentului de pe fata dorsala a bratului. . Raporturile osoase ale nervului radial explica compresiunile nervului in cazul fracturii diafizei humerale (printr-un fragment osos sau inglobarea nervului in calusi).la nivelul cotului: in santul bicipital lateral. cel mai voluminos nerv al plexului brahial. nervul musculocutaneu. ganglionii subscapulari. Nervul radial ( C5-C8) Traiect: in axila are 1. asezat pe brahial. initial situate lateral. 4. . 2. medial vena axilara. ce il separa de capsula articulatiei cotului. aplicat direct pe humerus. . nervul toracodorsal. . intre teritoriul nervului cutanat brahial medial ( ramura din plexul brahial) si al nervului cutanat brahial lateral ( ramura din nervul axilar). lateral nervul axilar. nervul radial se divide in ramuri terminale ( profunda si superficiala) 1. muschiul brahioradial. nervul cutanat antebrahial medial. lateral.4. posterior venele subscapulare. avand medial insertia capului medial al muschiului triceps ( acoperit posterior de capull lung al muschiului triceps).la nivelul interliniei articulare a cotului.perforeaza septul intermuscular lateral. medial: tendonul muschiului biceps. ajungand in loja anterioara ( intre biceps medial si brahioradial lateral). nervul cutanat brahial medial. 3.

trece prin interstitiul dintre muschiul brahioradial si muschiul rotund pronator. in dreptul primei falange. pana la varful lui. ajunge pe fata dorsala a palmei. . • nervul cutanat antebrahial posterior: se desprinde cand nervul radial se afla la nivelul santului bicipital lateral.inerveaza fata mediala a indexului si fata laterala a mediusului. ramura pentru muschiul vast lateral trimite o ramura pentru muschiul anconeu ( uneori poate proveni din ramura nervului vast medial. unul din cele 3 capete ale tricepsului). la nivelul santului bicipital lateral se desprind ramuri musculare pentru muschii brahioradial. se distribuie tegumentelor fetei posterioare a antebratului. unde furnizeaza 3 nervi digitali dorsali si o ramura comunicanta. patrund in capetele muschiului triceps.inerveaza fata laterala a indexului.inerveaza fata dorsala a policelui. coboara pe marginea anterioara a muschiului brahioradial. pana la varful lui.se desprind la nivelul santului nervului medial situat pe humerus. • ramura profunda: mai voluminoasa decat cea superficiala. al treilea nerv digital dorsal . 2. in treimea distala a antebratului. la 5 cm deasupra procesului stiloid al radiusului. . lung si scurt extensor radial al carpului. medial fin artera ulnara si cele 2 vene satelite.se distribuie tegumentelor de pe fata laterala a cestuia. • ramura superficiala: se desprinde din nervul radial la nivelul articulatiei cotului. pentru nervul ulnar: 1. pana la prima falanga 3. perforeaza fascia antebrahiala. perforeaza fascia bratului in vecinatatea septului intermuscular lateral. ramura superficiala a nervului radial se indeparteaza de artera radiala.destinat policelui . al doilea nerv digital dorsal: . trece pe sub tendonul muschiului brahioradial. primul nerv digital dorsal: .

inconjoara antero-posterior colul radiusului pe fata laterala si posterioara. . carora le da ramuri musculare. deficitul senzitiv este extrem de redus la brat si antebrat. ramura profunda a nervului radial capata numele de nervul interosos posterior. Rolul motor: . . ce suplinesc fibrele senzitive ale nervului radial. contactul profund al ramurii profunde cu colul radiusului explica de ce e implicata in fracturile de col radial.reflexul tricipital este abolit in caz de lezare a nervului radial. scurt si lung extensor police. Rolul senzitiv: . muschiul subscapular (superior) 2. intre muschii superficiali profunzi ai lojei posterioare a antebratului. insotit de vasele circumflexe posterioare. are originea in fasciculul posterior al plexului brahial. datorita nervilor cutanati vecini.intervine in abductia policelui ( prin muschiul lung abductor police).strabate muschiul supinator. . extensor indice). brahioradial).flexor al antebratului ( prin brahioradial). intre fasciculul ulnar ( profund) si fasciculul humeral ( superficial). in ultima portiune.in paralizia nervului radial. Nervul axilar (C5-C6): Traiect: trece peste fata anterioara a muschiului subscapular. lateral de nervul radial Spatiul humero-tricipital este delimitat de: 1. ce se termina in muschii profunzi ai antebratului ( lung abductor police. mushiul rotund mic( superior) . dupa ce a emis ramurile musculare pentru muschii superficiali si profunzi. 5. . prin spatial humero-tricipital.zona de anestezie se limiteaza la tegumentele de pe fata dorsala a metacarpului I si II.extensor al antebratului (prin triceps si anconeu).extensor al mainii ( prin lung sis curt extensor radial al carpului). .adductor al mainii ( extensor carpi ulnaris).intervine in supinatie ( prin muschiul supinator. . .

posterior de vena basilica). • Nervul cutanat brahial medial (C8-T1): . b) ulnara: .abductia umarului ( prin muschiul deltoid). pana la articulatia pumnului.patrunde sub vena medio-bazilica. . colul chirurgical al humerusului ( lateral) se termina prin cateva ramuri in muschiul deltoid. capatul lung al tricepsului ( medial) 5.inerveaza pielea de pe fata mediala a antebratului. este subtire. . Ramuri: • • musculare: pentru muschiul rotund mic nervul cutanat brahial latero-superior: prin spatiul dintre capul lung al tricepsului si deltoid. ce ptrund prin fata sa profunda. strabate fascia bratului. .pe fata mediala a bratului ( pe sub fascia brahiala.- 3. . inerveaza pielea de pe fata laterala a umarului si bratului in partea superioara. Traiect: . este dispus medial de nervul ulnar si artera axilara.inerveaza partea de pe fata anteromediala a antebratului.extensia bratului ( prin fibrele posterioare ale deltoidului). .se divide la plica cotului in 2 ramuri terminale: a) anterioara: . muschiul rotund mare (inferior) 4. . - Rolul motor: .flexia bratului ( prin ibrele anterioare ale deltoidullui).rotatia laterala a bratului ( prin muschiul rotund mic) Rolul senzitiv: in leziuni ale nervului axilar: anestezie pe fata exterioara a umarului • Nervul cutanat antebrahial medial ( C8-T1) are originea in fasciculul medial al plexului brahial. se desprind si ramuri pentru fata anterioara si inferioara a articulatiei umarului.perforeaza fascia brahiala in treimea distala bratului.

cap lung: pe tuberculul infraglenoidal 2. 4. 5. inerveaza tegumentele de la baza axilei si din regiunea mediala a bratului. pe olecran • regiunea anterioara: 3 muschi in 2 planuri: 1. tendon comun. de cele mai multe ori primeste o anastomoza de la nervii intercostali II si III ( nervul intercostobrahial Hyrette). (6): deltoid supraspinos infraspinos rotund mare rotund mic subscapular Muschii bratului: • regiunea posterioara: muschiul triceps brahial: 1. Muschii membrului superior Muschii: • umarului • bratului • antebratului • mainii + formatiunile anexate lor Muschii umarului 1. cap medial. 3. biceps brahial 2. medial de vena axilara si celelalte formatiuni vasulo-nervoase ale axilei se desprinde din fasciculul medial. perforeaza fascia brahiala sub baza axilei. pe santul intermuscular brahial medial si pe fata posterioara humerus 4. in 2 planuri: superficial: 4 muschi. brahial si coracobrahial Muschii lojei posterioare a antebratului: • 8 muschi. latero-medial: extensor al degetelor . cap lateral: pe septul intermuscular brahial lateral si pe fata postero-humerala 3. 2. 6.Traiect: - este cea mai mediala ramura terminala a plexului brahial.

extensor indice Antebratul: regiunea anterioara: • grupul lateral: 4 muschi suprapusi.tendoanele muschiului flexor superficial al degetelor. in 2 planuri: 1.adductor scurt al policelui . flexor ulnar al carpului. in 3 straturi: . muschiul flexor superficial al degetelor.opozant al policelui si flexor scurt sl policelui . 7. lung abductor police 2. rotund pronator. transversal Regiunea palmara a mainii (19 muschi) 3 loje palmare: 1. 4. cu un cap oblic si unul transvers 2. loja mijlocie (mezotenara): 2 straturi tendinoase: . 6. in 4 straturi: 1. brahioradial si lung extensor radial al carpului 2. loja laterala ( tenara): 4 muschi ai policelui.adductor al policelui. latero-medial( au la origine o masa musculara comuna): 1. loja mediala ( hipotenara) Arcada arteriala palmara superficiala: • ramura terminala a arterei ulnare • ramura palmara superficiala a arterei radiale • 4 artere digitale palmare comune pentru degetele II-V Arcada arteriala palmara profunda: • ramura terminala a arterei radiale • ramura palmara profunda a arterei ulnare • 4 artere metacarpiene palmare Muschii interososi: . 3. muschiul flexor lung al policelui si flexor profund al degetelor. muschii epicondilieri mediali (lat-med): 2. scurt extensor police 3.extensor al degetului mic extensor ulnar al carpului anconeu • profund: 4 muschi. muschiul patrat pronator. palmar lung. flexor radial al carpului. 8. de care sunt anexate 3. lung extensor police 4. 5. scurt extensor radial al carpului si supinator (profund) • grupul anterior: 8 muschi.

• • • • • • 3 palmari: ocupa ultimele 3 spatii interosoase ( jumatatea spatiului interosos) au insertie pe fata metacarpianului ce primeste axul mainii si pe falanga proximala 4 dorsali: se insera pe ambele metacarpiene ce marginesc spatial interosos ( il ocupa pe tot) merg la degetul corespunzator metacarpial pe care au insertiile mai puternice Degetul mediu are 2 muschi interososi dorsali. dar nici unul palmar!! .

Membrul superior: regiunea axilara .

Adductor brat impregnand miscarea de basculare Mentine capul humeral in cavitatea Partea inferioara trage in afara unghiul glenoidala inf al scapulei Adductor brat Flexor brat • N axillaris Inervatie • N pectoral • N medial • • N lateral N axillaris • N toracodorsal • N pectoral ( subscapular) • • N medial N suprascapular • N lateral • N suprascapular • N subclavius • N subscapular • N toracic lung 5. Pectoral a) Pars clavicularis: pe clavicular) Mare ½ mediala a claviculei.ultimele 5 alterneaza cu insertiile m oblic extern al abdomenului . a) marginea anterioara a m. m.fetele costalis laterale ale CI-III . ridica toracele si intervine in respiratie Rotator extern brat ca muschi respirator auxiliar Adductor brat Rotator intern brat Trage apofiza coracoida si pri ea Adductor brat proiecteaza inainte si in joc umarul Miscarea de basculare a omoplatului Ridica coastele. Supraspinat 5. . 3.superior .inferior .fata dorsala a unghiului 2.3 digitatii de pe Mare inferior al scapulei fata anterioara a coastelor III-V 4. m.fossa infraspinata . Serratus Subscapular Anterior . m.partea superioara a CI . Coracobrahial • N musculocutan . Rotund Mic coastelor I-VII. Rotund .procesul coracoid Fateta inferioara a Tuberculum majus Crista tuberculi minoris Marginea mediala a epifizei coracoide a humerusului Fateta superioara a tuberculului mare Fateta mijlocie a Fata inferioara a claviculei tuberculului mare Tuberculum minus Pe unghiul: . m. Deltoid 1/3 laterale a claviculei ( fasciculul clavicular) Muschi Origine b) marginea exterioara a acromionului (fasciculul 1.jumatatea superioara a marginiiabdominalis: pe c) Pars laterale a scapulei teaca muschiului abdominal.fossa supraspinata .Muschii umarului: 1. Subclavius 6. c) spina scapulei b)Pars sternocostalae: (fasciculul scapular) de pe partea superioara a Tuberositas deltoidaea Insertie Crista Tuberculi Majoris sternului pe cartilajul 2. m.marginea interna omoplat Portiunea mijlocie a fetei anteromediale humerus Rotatia interna: fasciculul clavicular Rotatia externa: fasciculul scapular Flexie: fasciculul clavicular Actiune Extensie: fasciculul scapular Adductia si rotatia interna a bratului Abductie: toate fasciculele Portiunea claviculara si sternala proiecteaza muschiul inainte Cand nu isi ia punct fix pe humerus. Pectoral Mic . m. m.linea muscularis facies . m. intervine in respiratie Rotator extern brat Coboara clavicula si implicit umarul Adductor brat Rotator intern brat Duce omoplatul inainte si lateral. M infraspinat 3. m. 4.

m. inferior N musculocutan 4.Muschii bratului: ( anteriori: 1-3. Coracobrahial 3.triceps brahial Extensor al antebratului Tensor al capsulei articulare N radial . Biceps a) capul scurt: pe apofiza brahial coracoida. m. m.procesul coracoid Tuberozitatea radiusului Flexor puternic al bratului Supinator. sub tuberozitatea deltoidiana.bursa subtendinoasa . cabd bratul se afla in pronatie Adductor ( capul scurt) Abductor (capul lung) Adductor brat Flexor brat Flexor puternic al antebratului Tensor al capsulei articulare a cotului N musculocutan Portiunea mijlocie a fetei antero-mediale humerus Tuberozitatea ulnei N musculocutan . posterior: 4) 1. pe care o cuprinde in forma de “u” a) capul lung: pe tuberozitatea infraglenoidala b) capul lateral: pe fata posterioara a humerusului. m. Brahial .fata anterolaterala a humerusului.olecran . pe nervul radial c) capul medial: pe fata posterioara a humerusului. b) capul lung: pe tuberculul supraglenoidal 2. Triceps brahial .

m. pisimetacarpian) Bazele falangelor distale ale degetelor II-V N median N ulnar 5.capul humeroulnar: pe epifiza mediala si procesul coracoid .capul ulnei . controleaza actiunea degetelor • Flexeaza man ape antebrat • Flecteaza falanga mijocie • Aduce falanga proximala pe mana • Mana pe antebrat N ulnar pentru degetele IV-V N median pentru II-III N median 7. Flexor Ulnar al Carpului Partea anterioara a bazei metacarpianului II N median . m.capul ulnar de pe apofiza coronoida .capul radial: pe marginea anterioara. Flexor Lung al Policelui .fata abterioara a radiusului. Flexor Radial al Carpului 3. Pronator Teres . m. Flexor Superficial al Degetelor • Flexeaza ultima falanga.capul humeral: pe epicondilul medial .membrane interosoasa Aponevroza palmara Pisiform.Muschii antebratului: FLEXORI ( grupa anterioara): 1. m. cu expansiuni ( pisihamat.capul humeral de pe epicondilul medial . m. intre tuberositas radii si pronatoria . Flexor Profund al Degetelor 6.epicondilul medial Tuberositas pronatoria • Pronator antebrat • Flexor antebrat • Flexor al mainii pe antebrat • Abductor al mainii pe antebrat • Flexiunea slaba a mainii • Flexor mana • Adductor mana N median 2. intre a) tuberozitatea pronatorie b) tuberozitatea radiala c) portiunile adiacente ale membranei interosoase Capul falangelor mijlocii ale degetelor II-V Baza falangei distale a policelui Flecteaza ultima falanga si policele pe metacarpianul I N median .epicondilul medial . m. Palmar Lung 4. m.capul ulnar: pe marginea interna a olecranului .

m. m.epicondilul lateral . Extensor Radial Scurt al Carpului 3.portiunea laterala a humerusului .epicondilul lateral . prin 3 baghete fibroase Ultimele 2 falange ale degetului mic Partea superioara a fetei dorsale a ulnei • Extensor al falangelor pe mana • Controlul degetelor pe mana si mana pe antebrat • Extensia degetului mic • Extensia antebratului N radial N radial N radial . Anconeu Fata dorsala a degetelor IIV. Extensor al Degetelor 6.fata anterioara a ulnei Fata anterioara a radiusului Pronator al antebratului si mainii N median Muschii antebratului: EXTENSORI ( grupa posterioara).epicondilul lateral Fata laterala a bazei apofizei stiloide Fata dorsala a metacarpianului II Fata dorsala a bazei metacarpianului II Tuberculul bazei metacarpianului V • Flexor al antebratului pe brat • Extensor al mainii • Abductor al mainii • Extensor al mainii pe brat • Abductor al mainii pe brat • Extensor al mainii • Adductor al mainii N radial N radial N radial N radial 5. Patrat Pronator . m. m.fascia antebratului . m.marginea laterala a humerusului. m. m. Brahioradial 2.capul humeral: pe epicondilul lateral . m.8.epicondilul lateral . sub santul nervului radial . Extensor Ulnar al Carpului .capul ulnar: pe marginea posterioara a ulnei . Extensor al Degetului Mic 7. Extensor Radial Lung al Carpului 4. superficiali: 1.epicodilul lateral .

fata posterioara a radiusului . Supinator . Extensor Indice 5. m.membrane interosoasa . Scurt Extensor Police 3. m.membrana interosoasa . Lung Abductor Police 2.membrane interosoasa Baza metacarpianului I Abductor al policelui Abductor al mainii Extensor al policelui Abductor al policelui Extensor al falangei.creasta muschiului supinator Fata dorsala a indexului Fata laterala a radiusului N radial • N radial .fata posterioara a ulnei . m. m.fata dorsala a ulnei . controleaza actiunea policelui Extensor al mainii Abductor al mainii Extensor al indicelui Puternic supinator al antebratului si mainii N radial Fata dorsala a primei falange a policelui Fata distala a policelui N radial N radial 4. profunzi: 1. m.membrana interosoasa .fata posterioara a ulnei si radiusului .Muschii antebratului: posteriori. Lung Extensor Police .

Flexor Scurt al Degetului Mic .tuberculul trapezului . Palmar Scurt Aponevroza palmara si pielea Baza falangei proximale a degetului mic Baza falangei 1 a degetului mic Cuteaza pielea eminentei hipotendiene N ulnar 6.retinaculul flexorilor .retinaculul flexorilor .carligul hamatului Abductor al degetului mic N ulnar Flexia degetului mic N ulnar .retinaculul flexorilor . Flexor Scurt al Policelui .pisiform .fata plantara: pe trapezoid si capitat .capul oblic pe osul capitat . Abductor al Degetului Mic 7.capul transversar pe fata palmara a metacarpianului III . Opozant Police 4.Muschii mainii: TENARI (1-4).tuberculul scafoidului .retinaculul flexorilor . Abductor Scurt al Policelui 2. Abductor al Policelui Opozitia policelui Adductor police N median N ulnar 5.subcutis Baza falangei proximale a policelui Fata laterala a falangei proximale + sesamoidul lateral Partea laterala a metacarpianului I Fata interna a bazei falangei I + sesamoidul medial Abductor police Flexia policelui N median N median 3.retinaculul flexorilor . HIPOTENARI (5-8): 1.

IV. V • Flexor al degetelor II. Lumbricali . . Palmari Interososi . Opozant al Degetului Mic .carligul hamatului Marginea mediala a metacarpului V Opozitia degetului mic N ulnar Muschii mainii: GRUPA MIJLOCIE: 1.de pe fata laterala a metacarpului V la marginea laterala a falangei proximale a degetului V .de pe suprafata mediala a metacarpului II pe fata mediala a falangei I .I-II: pe fata laterala a muschilor flexori profunzi .V 3 Dorsali Interososi • Abductori ai degetelor II si V • Actioneaza synergic cu muschii lumbricali la degetele II.III-V: pe ambele fete ale muschilor flexori Tendoanele corespunzatoare ale muschilor respective Flexia falangei proximale Extensia falangei mijlocii si distale • N lumbricali I si II de pe n median • N lumbricali III si IV de pe nervul ulnar N ulnar 2.de pe fata adductorie a metacarpului IV si V pe marginea mediala a indexului • Adductor spre degetul mijlociu al degetelor II.de pe fata adductorie a metacarpului I si II pe fata laterala a indexului.8.de pe fata adductorie a metacarpului II si III pe fata laterala a mediusului. . III si IV N ulnar .de pe flancul lateral al metacarpului II la aceeasi llatura a falangei proximale . . IV.de pe fata adductorie a metacarpului III si IV pe fata mediala a mediusului.

• formeaza pe acromion o retea arteriala. Artera axilara: • continua artera subclaviculara. c) ramuri pectorale: • coboara intre cei 2 muschi pectorali. in jos si in afara. b) ramura deltoidiana: • in interstitiul dintre m deltoid si m pectoral mare. de la marginea anterioara a claviculei la marginea libera a muschiului pectoral mare. Ramuri colaterale: artera toracica superioara: • subtire. • ia nastere din portiunea superioara a arterei axilare. • traverseaza axila. • a provenite din a subclavie. • se indreapta anterior. • insotita pe toata lungimea ei de: 1. fasciculele plexului brahial. • pe marginea mediala a m coracobrahial. • coboara pe m dintat anterior. unde se continua cu artera brahiala. 2. artera toracodorsala: • se desprinde de pe fata anterioara a arterei. • o ramura pentru glanda mamara. acoperita de pectorali si fasciile lor. ii da ramuri. ii vascularizeaza. artera toracica laterala/ artera mamara externa: • se desprinde din a axilara la marginea superioara a pectoralului mic. • se distribuie muschilor. . Traiect: • oblic. de-a lungul lui ajunge la brat. vena axilara ( medial). • pe sub m deltoid. distribuindu-se muschilor pectorali. • repauzeaza pe primele digitatii ale m dintat anterior.Arterele membrului superior Vascularizatia arteriala a membrului superior este asigurata de: • a axilara si ramurile sale. • ajunge la marginea superioara a pectoralului mic: perforeaza fascia clavipectorala si se divide in: a) ramura acromiala: • se indreapta lateral. artera subscapulara: • se desprinde din a axilara la marginea inferioara a m subscapular.

• se distribuie articulatiei umarului. • se mai numeste artera brahiala superficiala. se divide: 1. • acoperita de m coracobrahial si capul scurt al biceps brahial. artera circumflexa humerala anterioara: • de calibru redus.inconjoara colul chirurgical al humerusului. medial de tendonul m biceps brahial. Artera brahiala: • continua artera axilara. • se desprinde de pe fata posterioara a arterei axilare. • inconjoara colul chirurgical al humerus. • traiect orizontal. • originea in portiunea distala a arterei axilare. vascularizand m fosei infraspinoase. • prin spatial omotricipital. se situeaza superficial. • coboara pe marginea anterioara. libera a latissimus dorsi ( il vascularizeaza). . la acelasi nivel. • formeaza cu anterioara un trunchi comun de origine. situata superficial.2. mai jos usor oblica. pe m brahial. impreuna cu 2 vene satellite si n median. • se ataseaza marginii laterale a scapulei. de-a lungul caruia coboara. in santul bicipital medial. • se distribuie articulatiei umarului. de la marginea inferioara a m pectoral mare pana la plica cotului. 4. pe septul intermuscular medial. artera circumflexa humerala posterioara: • mai voluminoasa. artera toracodorsala: • continua traiectul arterei subscapulare. intre el si rotund pronator. 3. Traiect: La brat: • • • La cot: • • in partea superioara are un traiect rectiliniu. • coboara posterior. unde se bifurca in ramuri terminale ( radiala si ulnara). • strabate spatial humerotricipital. • se anastomozeaza cu arterele vecine. artera circumflexa a scapulei: • posterior.

pe care il perforeaza. artera colaterala radiala ( coboara pe septul intermuscular lateral al bratului. la epicondilul medial. pana la olecran – reteaua vasculara a cotului). • urca intre m brahioradial si brahial spre reteaua cotului. in directia primului spatiu inter-metacarpian. 3. • are acelasi traiect. se termina in reteaua cotului. artera colaterala ulnara superioara: • originea la mijlocul bratului. • perforeaza septul intermuscular medial. la reteaua cotului). arterele nutritive ale humerusului. ramuri musculare (destinate muschilor pe langa care trece). Artera radiala: • ramura laterala de bifurcatie a arterei brahiale Traiect: La antebrat: • coboara impreuna cu 2 vene satellite si ramura superficiala a n radial pe partea laterala a antebratului. • se desprinde la marginea inferioara a m rotund mare. • intre capul medial si lateral al m triceps brahial.1. • coboara inapoia lui. La palma: • se arcuieste in sens transversal. in santul n radial. La gatul mainii: • posterior pe sub tendoanele extensorilor carpului. • intre tendoanele muschilor brahioradial si flexor radial al carpului. dand arcada palmara profunda. 4. 3. . Ramuri colaterale: artera brahiala profunda: • cea mai voluminoasa si mai importanta. • intre muschii brahioradial si rotund pronator. 1. spre marginea mediala a mainii. artera colaterala ulnara inferioara: • desprinsa in 1/3 inferioara a bratului. 2. Ramuri colaterale: artera recurenta radiala: • se desprinde de la cot. • se indreapta spre fata posterioara a bratului. artera colaterala medie ( coboara pe fata posterioara a bratului. 2. •emite: 1.

• se anastomozeaza cu portiunea terminala a a ulnare. 2. la baza metacarpului: artere metacarpiene palmare: • 3-4. • Strabat muschii interososi. provenite din arcada palmara superficiala. arcada palmara profunda: • din portiunea terminala a arterei radiale si ramura palmara profunda. • Se anastomozeaza cu arterele digitale palmare comune. artera dorsala a policelui: • coboara de-a lungul metacarpului I la baza falangei proximale. Artera ulnara: • ramura mediala de bifurcatie a arterei brahiale. • se anastomozeaza cu artera colaterala radiala a arterei brahiale profunde. 4. Traiect: La antebrat: • coboara pe partea mediala a antebratului. • De pe convexitatea arcadei. 5. • formeaza arcada palmara superficiala. • ia parte la formarea retelei dorsale a carpului. ramurile perforante: • 3. • O artera destinara marginii laterale a indexului. • Se anastomozeaza cu arterele metacarpiene dorsale. • se bifurca in 2 ramuri colaterale digitale dorsale. ramura palmara a carpului: • originea la marginea inferioara a m patrat pronator. 2. • Coboara in spatiile interosoase. ramura palmara superficiala: • din a radiala. • 2 artere digitale proprii pentru police. • sub fascia palmara profunda. • este insotita de-a lungul traiectului sau de 2 vene satellite si nervul ulnar. • ia parte la formarea retelei arteriale palmare a carpului. artere metacarpiene dorsale: • de-a lungul spatiilor interosoase II-IV. . 7. ramura dorsala a carpului: • transversal pe fata dorsala a carpului. de unde pornesc: 1.3. 6. • traverseaza m tenarului. inainte sa ocoleasca gatul mainii.

La gatul mainii: • strabate retinaculul flexorilor. se divide: • ramura anterioara: intre m rotund pronator si m brahial. • distal e superfiiala. rotund pronator. 6. 3. La palma: • formeaza arcada palmara superficiala. strabate membrana. artera recurenta ulnara: • deasupra m rotund pronator. se poate palpa ( sub marginea laterala a m flexor ulnar al carpului. • coboara sub muschii lojei posterioare a antebratului. artera interosoasa anterioara: • pe fata anterioara a membranei. artera interosoasa posterioara: • dorsal. deasupra marginii superioare a membranei interosoase. • urca medial. flexor superficial al degetelor. 4. artera interosoasa recurenta: • in apropierea merginii articulare interosoase comune. partea proximala a arterei: o pozitie mai profunda.in 1/3 superioara: traiect oblic in jos si medial. pe fata dorsala a cotului. • iriga musculatura profunda de pe fata anterioara a antebratului. ramura dorsala a carpului: • se desprinde deasupra pisiformului. traiect vertical pe marginea laterala a pisiformului. flexor radial al carpului. 2. Ramuri colaterale: 1. da o ramura ce insoteste n median. • urca in directia retelei arteriale a cotului. • ramura posterioara: printre capetele m flexor ulnar al carpului. • cele 2 ramuri se anastomozeaza cu arterele colaterale ulnare. intre ea si flexor ulnar al degetelor). in apropierea originii acesteia. artera interosoasa comuna: • de pe fata posterioara a arterei ulnare. lateral de pisiform. • la marginea superioara a muschiului patrat pronator. se divide: 3. • dupa un traiect profund spre marginea superioara a membranei interosoase. 5. formand reteaua arteriala a cotului. • • • . acoperita de muschii: 1. trece posterior si se termina in reteaua dorsala a carpului. • acoperita de grupa flexorilor profunzi ai antebratului. 2. • se termina in reteaua dorsala a carpului.

Venele membrului superior 2 sisteme venoase: A.fata dorsala ultima falanga+ matricea unghiei. arcada veniasa palmara superficiala: corespunde arcadei arteriale omonime.iriga fata palmara a lor. arcada palmara profunda: insoteste arcada arteriala profunda. . conecteaza venele digitale palmare. ramura palmara profunda: • strabate muschii hipotenarului. unde se desprind: artere digitale palmare comune: . superficial: . 2. 7. 8. • se anastomozeaza cu omoloaga din a radiala. 9.Coboara pe m lombricali pana la comisurile interdigitale. profund: .4: ultimele 4 degete. sub tendoanele flexorilor.marginilor alaturate dg II-V.insoteste arterele omonime. arcada palmara superficiala: • portiunea terminala a a ulnare+ ramura palmara superficiala a radiusului. • poate fi formata numai din a ulnara. participand la formarea retelei dorsale a carpului. b) 2 artere digitale proprii: . . se continua cu venele profunde palmare ale antebratului. • participa la formarea retelei carpului. B. se anastomozeaza cu a radiala pentru a forma arcada palmara profunda.in tesutul subcutanat Exista numeroase anastomoze intre cele 2 sisteme! Venele profunde: 1. colecteaza vasele metacarpienelor palmare. 3.subfascial. • traseaza o curba la mijlocul palmei. • sub aponevroza palmara. se continua cu venele profunde ale antebratului. venele radiale: . ramura palmara a carpului: • traverseaza profund fata anterioara a carpului. • lateral sub ei. fiecare avand 2 vene ( exceptie a axilara!!). .a) • se anastomozeaza cu artera omonima a a radiale. .

vena cefalica. 7. formand o crosa ce traverseaza dedublarea fasciei superficiale si fascia clavi. toracodorsalis. vena bazilica: urca pe marginea mediala a antebratului. perforeaza fascia superficiala si se situeaza intr-o dedublare a acestora.pectorala si se varsa in vena axilara. venele ulnare: satelite a ulnare. aduna venele ce corespund ramurilor terminale si colaterale ale a brahiale. plexus venosus areolaris. vena cefalica: urca pe marginea laterala a antebratului. la interstitial dintre deltoid di pectoral mare. vena axilara: din unirea celor 2 vene brahiale si vena bazilica. • medial cu vena bazilica. 6. insotesc a radiala. 3. v circumflexa anterior humeralis. inainte de confluenta colecteaza si v toracodorsala. circumflexa scapulae. cotului si bratului. au calibru redus. in unele cazuri de pe fata posterioara a antebratului porneste o vena mai groasa. 8. colecteaza: • afluente ce corespund ramurlor arterei axilare: v subscapularis. o acopera partial. de calibru voluminos. au calibru mai redus decat aceasta. medial de artera.4. venele superficiale ale peretelui toracic: v thoraco-epigastricae. venele brahiale: insotesc artera brahiala la marginea inferioara a muschiului subscapular. v thoracica lateralis. colecteaza o parte din sange si de pe fata palmara a degetelor. v circumflexa posterior humeralis. Venele superficiale reteaua venoasa dorsala a mainii: aduna venele degetelor ce se unesc in venele metacarpiene dorsale. se continua: • lateral cu vena cefalica. in apropierea claviculei se flecteaza in profunzime. vena cefalica accesorie. prin vene subtiri ce traverseaza spatiile interosoase metacarpiene. fuzioneaza cu vena axilara. . 2. 5.

deasupra epicondilului medial. vena mediana a cotului: ramura anastomotica relativ groasa intre venele precedente. . Filtreaza limfa jumatatii mediale a antebratului si mainii. comunica printr-o ramira perforanta cu v profunde ale cotului. in dreapta in marea vena limfatica). in subcutisul bratului. Eferentele lor. de unde se desprinde un trunchi eferent: Trunchiul Subclavicular ( se deschide in stanga canalului toracic. de-a lungul venei bazilice. .fiecare are noduli limfatici pe traiect.filtreaza limfa din jumatatea laterala a antebratului si bratului. se bifurca in plica cotului: • v mediocefalica: lateral. . poate fi tributara venei cefalice.ia nastere din plexurile limfatice ale degetelor si reteaua limfatica a dosului mainii.vase limfatice: • mediale ( vase bazilice). - Limfaticele membrului superior: o retea limfatica superficiala. . se uneste cu venele brahiale pentru a forma vena axilara.pe traiectul venei cefalice. Reteaua superficiala: . retelele sunt colectate de nodulii limfatici axilari.4. • v mediobazilica: medial. . 5. se varsa in vasele limfatice axilare. • laterale ( vase cefalice). de la v cefalica la v bazilica. traiiect oblic supero-medial. • cai mediane ( vase mediane antebrat). ambele contin vase si noduli limfatici. la mijlocul santului perforeaza fascia.colecteaza limfa straturilor superficiale ale membrului superior (retea suprafasciala). vena mediana a antebratului: pe linia mediana a fetei anterioare a antebratului. . bazilice sau ambelor. trece anterior pe cot – pe brat de=a lungul marginii mediale a m triceps brahial. in santul omonim. se anastomozeaza larg cu venele profunde ale cotului.limfa palmei este drenata spre fata dorsala a mainii prin 3 cai colectoare ce insotesc venele superficiale ale membrului superior pe fata anterioara a antebratului si bratului. o retea limfatica profunda. Nodulii limfatici deltoidopectorali: . Noduli limfatici cubitali: 2-3.

in mijlocul axilei.20-30. nodulii limfatici apicali: in varful axilei. ulnare. nodulii limfatici pectorali: de-a lungul vaselor toracice laterale.Colecteaza limfa membrului superior. Noduli limfatici axilari: . in tesutul celuloadipos din jurul venei axilare. dreneaza limfa cefei si scapulei. nodulii limfatici centrali: grupul central. . 5. 1. nodulii limfatici subscapulari: pe traiectul vaselor subscapulare. . .de-a lungul vaselor sangvine profunde. insoteste vasele radiale.colecteaza limfa de la muschi. interosoase si brahiale la nodulii limfatici axilari – plexul limfatic axilar. periost. articulatii. dreneaza limfa membrului superior. 2. 4. colecteaza limfa teritoriului supraombilical. colecteaza limfa primelor 3 grupe. Reteaua profunda: .- eferentele lor se varsa in nodulii limfatici axilari. . 3.5 grupe: nodulii limfatici brahiali ( nodi lymphatici axillaries brachialis): postero-lateral de vena axilara. oase. . dreneaza limfa tuturor grupurilor. eferentele acestora – un canal colector. trunchiul clavicular – se varsa in marile vase limfatice colectoare.incepe de la nivelul arcurilor palmare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful