Capitolul III

APICULTURA ~I APICULTORII
Be uita uneori ca apicultura este inainte de teate 0 rarnura a agriculturii. Cad albinele se cresc pentru produsele lor de interes economic. Apicultorul este un crescator, un "baci de albine", dupa 0 expresie consacrata, ~i el este sclav al stupilor sai tot astfel, cum este baciul pentru aile sale, chtar daca nu este nevoit sa se tngrijeasca zilnic, ca acesta, de tirana lor. Multe deztluzli se datoresc ignorarii acestor realitati. Apicultura nu este nici 0 modalitate de a face avere, nici 0 stare idilica, sursa de bucurii fara cornpensatie. Este 0 meserie dura, care cere multe calitAti fizice $i morale. Lumea apicola este Ioarte eterogena. Printre cei 0 suta de mii de proprietari de stupi care trroese in Franta exista reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale. Cei care poseda ~i exploateaza mai putin de douazeci-treizeei de stupi - 91 sint foarte numerosi - nu asteapta, in general, de la apicultura decit 0 distractie placuta sau 0 mica eompletare a venitur ilor lor, 'in anii mal buni. Pentru ei, apicultura nu constituie 0 meserie, chiar daca cunostintele lor teoretice $i practice Ii fac excelenti practicieni, Dar pentru aceia care vor sa traiasca de pe urma ei, sau cel putin sa-~i creeze 0 parte importanta din mijloacele de existenta, apieultura este realmente 0 profesie agricola cu toate obligaaile si nea[unsui-ile pe care le comports aceasta, Amator, serni-profesionist sau profesionist, cum devil apicultor?

Amatorul Cercetind motivattile apicultorilor, totdeauna se gase~te Ia ongme un element pasional. Viata albinelor exercita asupra celui care le observa 0 adevarata fascinatie, e dorinta de a intelege si de a actiona, Primul contact este 0 lectura, dar de cele mai multe ori este sfatul unui apicultor, al carui entuziasm se comunica celor care-I asculta si-I privesc muncind, cu un sentiment de profunda adrniratie. Urrneaza dorlnta de a avea un stup, pe urma mai multi, pe urma 0 stupina. Dorinta ce se va realiza sau nu, in Iunctte de Irnprejurart. Se cunosc apicultori "in camera" care stiu totul despre albine, dar in viata lor nu au fast In stare sa aiba un

~/

138

APICUl.TURA

stup, Altii invata sing uri si ajung sa inventeze un nou stup. Caci pasiunea pentru apicultura nu apare fara un oarecare gust pentru cereetare si inovatie, Pentru a deveni apicultor este nevoie de unels mijloaee materiale. Trebuie sa fii proprietarul sau locatarul unui mic teren corespunzator ,eonditiilor legale pentru a instala stupi. Este nevoie, de asemenea, de un spatiu pentru lucru ~i pentru magazie. Trebuie sa dispui de oarecare libertate, caci albinele reclama ingrijire asidua si interventii Ia momentul oportun. De aceea sint mai multi apicultori amatori in rindul liber-profesionistilor, al profesorilor si al meseriasilor decit in rrndul muncitorilor sau al functionarilor, limitati de orarul riguros de rnunca. Crearea unei mid stu pine familiale este deci, la 0 prima analiza, satisfacerea unei pasiuni inascute, inlesnita de conditii materiale favorabile. Viata cotidiana, cu tracasarile sale, te face sa cauti 0 modalitate de evadare ~i izolare. A-ti regasi mica stupina, a repara intr-un mic atelier, a citi in timpul iernii reviste de apiculture si Iucrari de specialitate, a nota zi de zi greutatea unui stup, a incerca noi metode, toate acestea fac parte dintr-un amatorism traditional sl care se manifests in 1 acelasi fel oricare ar fi obiectul pasiunii. Mai trebuie adaugate la aceasta satisf'actia recoltei de miere, bucuria farniliei si a prietenilor ~i multumirea la vinzarea surplusului, ceea ce-i permite apicultorului sa acopere in parte cheltuielile facute. Nu toate pasiunile de amatori au acest avantaj.
Semi -profesionistul

Amatarismul are limitele sale. 0 vatra de stupina suporta greu rnai mult de treizeci de colonii, patruzeci maximum in zonele foarte favorabile. Dincolo de aceasta cifra se constata 0 scadere a randarnentului ; coloniile se stinjenesc, manipularea devine dificila ~i Iucrul mai greu. Timpul necesar ingrijirii stupilor poate si el sa devina un factor limitant. Spatiul pentru depozitarea utilajelor necesare pentru extractia ~i arnbalarea mierii, demersurile pentru ,a vinde rnierea in cele mai bune conditii, toate acestea incep sa puna probleme serioase din momentul cind se ajunge 1(-1 treizeci de stupi. Intr-un an bun trebuie vlndute 600-800 kg de miere ; care trebuie sa fi fast extrasa si onditionata - ceea ce este 0 joaca daca dispui de unelte de profesionist f7i de spatiu adecvat dar, ell mijloacele rudimentare ale stupinei familiale totul devine munca grea. Trecerea 1a stadiul de semi-profesionism cere deja un stu diu de rentabilitate. De fapt, rentabilitatea apiculturii trece prin paliere succesiva. Ea este maxima pentru 0 stupina situata aproape de casa, eu 0 mina de lucru exclusiv familiala ~i eu vinzarea produselor catre 0 ellentela Iocala. In aceste condi tii ideals, cheltuiellie de exploatare sint minime ; totul poate fi amortizat in citlva ani de productie. Odata ce vatra devine lnsuficienta se atinge un prim palier. Un al doilea arnplasament implica cheltuieli de transport; este necesar un vehicul echipat pentru apicultura, Inventarul de exploatare se complica, caci el trebuie sa fie mal eficace : timpul petrecut 1a stupina trebuie sa ramina in limite acceptabile, dici semi-profesionistul i~i imparte acti vitatile, timpul lui este prejios. .

APJCULTURA

$1 APlCULTORlI

139

Este greu sa fixam palierele de rentabilitate in mod uniform, pentru taate regiunile Ili pentru toate situatiile personale. Obligat sa taca pastoral de conditiile locale, semi-profesionistul trebuie sa tinii insa cant de ele, pentru a calcula dimensiunea optima a septelului pe care s<1-1 intretina. Acest ideal ar putea depinde, de exernplu, de capacitatile sale de transport sau de timpul pe care-I poate consacra apiculturii, In tot cazul, se poate consider a ca trecerea amatorului la serni-profeslcnism necesita a schirnbare a scarfi si di 0 buna rentabilitate nu se poate obVine dedt cu un septel sUficient si un echipament care sa perrnita econornisirea orelor de lucru, Cifra optima va putea sa se situeze in jurul a 0 suta de stupi, dar eu 0 buna organizare a muncil s-ar putea ajunge la doua sau trei sute, fara ca numarul orelor de lueru sa devinii excesiv. De fapt, seml-profesionistul nu poate atinge 0 buna rentabilitate decit adoptind aceleasi metode ca ~i profesionistul. Profesionistul Stadiul de profesionism este atins In momentul cind rnunca depuintr-un an msurneaza intre doua mii si doua rnii patru sute de ore. Repartitia pe lunile anului f'iind ine gala., trebuie adrnis ca apicultorul profesionist are nevoie de rrrina de lueru ocazionala, Exploatarea profesionista care sa asigure unei familit ce traieste ra tara mijloaeele de trai norrnale, nu poate sa fie mai mica de :;;asesute de stupi. Dar si in acest caz este foarte dificil a fixa norme valabile pentru toti si peste tot. Studiile econornice Care au putut fi realizate pe un anumit numar de exploatari au aratat cil. factorul personal are 0 mare importanta. Conditille nu sint deloc aceleasi, rnai ales cA Hecate are conceptia sa in privinta cornercializarii produselor sale. Producatorul nu va obtine rentabilitatea stupinei sale decit prin cresterea septeluIui ~i prin rationalizarea rnuncii. eel care prefera sa-~i indrepte eforturile ditre comercializare, va trebui sa-~i diversifice produsele ~i sa le valorifice printr-o prezentare mai atractiva. Astfel trecerea de la amatorisrn la semi-profesionism sl profesionism nu este un lucru simplu : trebuie sa decurga progresiv si prudent. Avem putine exernple de exploatari apicole importante, care au fast create direct, pornind de la un capital investit in cumpararea de stupi. D~ltar~ea ~ne~ _exploatari nu poate fi dedt progresiza pentru ca. ~i f'ormarea profesionala a apicultorului nu Se face dedt progresiv. Ingrijirea a citeva sute de stupi nu este usoara, este plina de responsabilita{i. In vremea noastra nu se poate vorbi despre improvizarea apicultorului profesionist, Desigur, meseria de apieultor a devenit din ce in ce mai transparenta ; pretinsele "secrete" detinute de vechii apicultori nu mai stnt secrete, de multa vreme. In schimb, necesitatile vietii rnoderne fac ca apicultorul profesionist sa fie un om instruit, care stie sa se mformeze ~i sa analizeze inforrnatia care i-a fast oferita. El stie, de asernenea, sa calculeze, ~i cunoaste atit legile cit ~i subtilltatile sistemului bancar, Acesta este adevaratul agricultor.

sa

140

APICULTURA

STUPUL Diferite tip uri de stupi Se dfsting, traditional, doua marl categorii de si stupil cu rame mobile.
Stupii ficsi

stupi : stupi "fiqi"

Se poate cali fica drept stup fix un obiect gal, eu 0 capacitate de 35-45 I si .care nu are decit 0 deschidere pentru trecerea albinelor. Un stup fix: poate fi Ia fel de bine un trunchi de pluta asezat orizontal ~;;i inchis la eele doua capete eu cite 0 scindura (Africa de Nord), un vas de Iut, un trunchi de arbore gaunos (Cevennes), 0 cosnita de paie Irnpletite (destul de raspindita in Franta), un CO!? de plata (paner), un cufar, a Uidita sau un butcias. Albinele accepta orice adaposturi care le pot proteja de ploaie si de frig, precum 9i de dusrnanii naturali, In acestea 1$i cladesc 'in voie fagurii de ceara, in care i:~1organizeaza cuibul de puiet, ~~
~ .. /

,~_,,:;:,_F'

.".J~/' :','-:;.'?: i;-,;- ';~
';.
>,

,,':r]-

K;~:~

~r51~~-:t
<.

I

~";;: ~
,_;t

;':';;;~.-J' './
r· .:,-,,>
-it j.,
_ ,;!:v

,,_f:;~(; ~.:: ::~;~;! "'/:p:

_~ r ' ~~

....-; ";;"W

..,).")
I

proviziile

terea rea (.

Stupii fiqi sint pe cale de disparitie, aproape peste tot in Franta. Ei srnt marturia unei aP.icultU.ri ta.-ra.n.e9.ticare a fost foarte productive timp de secole, beneficiind de 0 flora spontana mult mai bogata decit cea pe care 0 cunoastern acum : policultura, cresplantelor salbatice in culturi, taate contribuiau la diversificaaprovlzlOnarn albinelor animalelor,' abundenta

de

miere.

~~_hR~6

pe tot parcursul anului, Ele puteau prospera fara tehnici apicole complicate~i aproape fara interventia omuluL Acele timpuri s-au dus. Apicultura

f'icsista se mai intilneste in ta~ rile in curs de dezvoltare, dar pentru cit tirnp inca ? Stupii ell rame mobile

2 Stupul fix traditk,nal
(1).

SectiL1ne schematica

(2)

Stupii ell rame mobile au fast inventati in secolul trecut. Principiul lor este simplu : in loc de a Iasa albinele sa-si construiasca dupa plaeul lor fagurii, _Ii se impun rams mobile, ceea ce permite de-

eel mai raspindit. ca el trebuie sa eonvina albinelor . Acoperisurile "stH cabana". ca si stupi de trei si cinci rame.STUPUL 141 montarea in lntregime a unui stup pentru a-I verifica sl pentru a interveni In viata lui privata daca se poate spune astf'el. Conceptiile in materie de stupi eu rame evolueaza mai degraba catre simplificare si eliminare a tot ceea ce costa prea mult. In ceea ce priveste albinele. Stupul eu rame mobile trebuie sa fie U90r de manevrat de apieultor. ci numai apicultori nepriceputi . Se poate parafraza un proverb eelebru spunind ci'i nu exista stup prost. Putem sa ne intrebam daca aceasta abundenta corespunde unei necesitati sau daca nu este eventual posibil sa ne punem de acord eu privire la niste modele convenabile tuturor. un anumit tip de rama sau de stup prezinta avantaje sau incoveniente pentru albine ~i pentru apicultar. preeum ~i schimburile. se paate afirma di ele se adapteaza Ioarte bine la materialul standard si ca nu-l deosebesc de eel studiat special pentru "coniartul" lor. Practic. Asemenea atitudine este ilogica si inutil costisitoare. Schimbati numarul ramelor. De aceea este greu de inteles ca anumiti apicultori folosesc inca stupii cu rarne mobile ca pe niste stupi Iicsl. nu va fi uri stup bun. In acest spirit vom aborda descrierea sumara a unui model de stup. Bineinteles. forma 9i dimensiunile lor si veti obtine un nurnar absolut astronomic de combinatii posibile. aservirea lor fata de apicultor.. Dealtfel. De-o parte este libertatea albinelor.. Pentru nevoile apiculturii pastorale s-a simplificat stupul Dadant in asa fel. un american de origine franceza (1817-1902). in functie de regiunile climatice. de cealalta. sa-l aduca un maximum de servicii si cu care albinele sa se acomodeze. DU este mai putin adevarat ca. Ar fi bine sa ne Iimitam Ia un numar mie de modele de rame. incit toate elementele sa poata fi usor incarcate Iritr-un vehicul fara a pierde spatiu. Cataloagele marilor fabricanti de material apical nu mai mentioneaza dectt trei sau patru modele. foarte simplificate. Exista stupi Dadant cu zece sau douasprezece rame. standardizate ia mai putin de 1 rnrn. Terna stupului eu rame mobile per mite infinite variatii. astfel incit sa permita fabricarea in serii foarte marl. . dar sa pastram a anumita marja de manevrare in ceea ce priveste numarul rarnelor din stup. fara a aduce avantaje substantiale. totdeauna prezente la apicultorii arnatori care nu fac . nu.dad. s-a inteles ca multe din "irnbunatlitirile" aduse stupilor de catre spirite inventive nu au fast conf'irrnate de practica. Acest stup Ioloseste a rama ale caret dimensiuni interioare sint 27X 42 em. Stupul Dadant Stupul Dadant poarta numele inventatorului sau. nementionlndu-le pe celelalte decit pentru a anita dif'erentele pe care Ie prezinta in raport cu rnodelul eel mai oblsnuit. industrializarea fabricarii stupilor duce prpgresiv la uniformizare. Concsptia stupului cu rame mobile se opune categoric celei a stupului cu faguri Iicsi.

dealtfel. aceasta spatiere. . tot atit de mult ca si diferentele de dimensiuni. De aceea. Fiecare prezinta avantaje 9i dezavantaje. suprimat.unul sau mai multe etaje care sint magazinele de miere folosite de apicultor pentru a mari stupul pe timpul sezonului. au dispiirut din toate exploatarile care deplaseaza freevent stupii. ponta nedorita in acest Ioc .un corp de stup putind contine zece rame la distante de 37 rnrn centru Ia centru. care acopera stupul cuprinztndu-I pe inaltirne pe citiva centirnetri . care asigura aerisirea stupului In timpul transportului . Este cert insa di propolisul ajunge totdeauna sa are . . tip "pastoral" se compune din urmatoarele elemente su prapuse : 0 planseta care constituie fundul stupului si cuprinde un urdinis . planseta poate avea 0 mica deschidere acoperita cu plasa de sirma de 15X 15 em. . p nu Insa si in magazine.!?iforma ramelor (rame Hoffman). de forma plata.Y\sel}te uietul. sale componente fagurii de magazin foarte grosi S1-lit mai usor de descapacit . Exista si sisterne de sprijinire a rarnelor cu ajutorul unor euie batute acolo unde se gasef?te In mod normal urnerasul. el este acoperit cu tabla galvanizata sau de aluminiu.un podisor. intorcind planseta se reduce inaltimea urdinisului.' impiedica ponta Stupul Dadant ~i elementele mateii. Rastelul rostul de a mentine distant a standard intre rame. aceasta spatiere este cea care permite albinelor sa construiasca fa\'a sa f'aca faguri paraziti : ea trebuie neaparat respectata cu stricteta in zona un de se g. Suportul neted nu asigura aceasta distanta. tntr-o oareeare ruasura. el are o gaura in partea centrala prin care se stabileste contactul eu un hranitor cu sirop de zahar . Rarnele au urnerase cu ajutorul carora sint suspendate in interiorul corpului de stup. Trecerea de la un sistern de suspendare a ramelor la altul impiedica interschimbarea. rnai mare dedt in corpul de hazel permite constructii mai adinci care. Stupul Dadant. in magazinele de stup Dadant pe zece fame nu se pun in general dectt opt-nona rarne . Diferitele solutii propuse sint toate motivate de grija de a Iasa ramele cit mai mobile in ciuda propollzari! de catre albine. distanta standard este astfel obtinuta prln stringerea ramelor una l1nga alta. caci Ia transport ele nu prczinta decit inconveniente. care rezulta Insa din insa. ceea ce este util in perioada de iarna . intr-o ferrna/stupina este foarte important sa se stabileasca odata pentru totdeauna un mod de suspend are sl acesta sa nu mal fie schimbat.142 APICULTURA transhumanta. ansamblu de scinduri impreunate prin incadrarea Intr-o rams unica : podisorul inchide stupul Ia partea superioara .un capac. Ele se sprijina de fiecare Iatura pe 0 parte metalica care poate fi neteda sau in forma de rastel. . .

5 em). Un Dadant de douasprezece rarne sau un Voirnot este foarte bun pentru regiuni eu iarna nu prea blinda sau ell prirnavara tirzie. un franeez. In regiunile de munte. eel doi stupi sint practic verticali In varianta de zece rame. Ei . Alti stupi ell rame Stupul Langstroth.model inalt!?i model [os (16. Pentru aplicultura pastorals. Stupul Vojrnot. In aplietura de amator. dupa numele inventatorului sau. este joasa. Stupul Langstroth 20 X 43 em. ci numai elements standard care sint fie cuib depuiet. acesti stupi au avantajul di se pot lasa ell rezerve mari de hrana. arnericanul Lorenzo Lorraine Langstroth (1810-1895). In magazine. considerat ca parintele apliculturii amer-icane. dupa numele inventatorului. se alege un stup mare Iucrat Ingrijit. acolo unde se f'ormeaza ghemul de iernare.5 9i respectiv 13. Atractia stupului Langstroth consta in uniformitatea ramelor care permit numeroase rnanevrari. spatierea Hoffman are ineonvenientul ca ineornodeazii descapacirea. este un stup cubic a carui rama masoara In interior 33 X 33 em. EI nu are magazine. abatele Voirnot (18441900). Are zece fame si magazine . Stupul Voirnot. fara transhumanta. fadi: un interes deosebit pentru manipularile albinelor. fie magazin.STVPVL 143 Iipeasca intre ele exaet ramele pe care apicultorul Ie-ar dori perfect mobile. In rest stupul Langstroth nu se deosebeste esential de stupul Dadant. este tot un stup standard. retine 0 eantitate importanta de miere in parte a de sus. stupul Dadant de zeee rame 9i stupul Langstroth au ea avantaje greutatea redusa isi simplitatea rninuirii. Alegerea unui model de stup Alegerea unui model de stup este conditionata de felul de apicultura pe care doreste fiecare sa-l practice si de clima regiunii unde urrneaza a fi instalat. lungirnea ramelor fiind aproape aceeasi. Dar rarna Voirnot. imposibile intr-un stup eu magazin. Rama sa de dimensiuni Stupul Dadant.

sa ne informam bine 91 sa nu tinern cant decit de ceea ce este esential. care poate inlocui podi- . se poate adopta 0 solutie intermediara : un suport de 15-20 em inaltirne. Alegerea trebuie facuta. in stupul Langstroth. foarte obositoare. Este greu sa te debarasezi de un material pe care doresti sa-l inlocuiesti. Cer mar multa supraveghere decit stupii mari. In rezumat. se poate spune ca alegerea unui stup trebuie bine gindita. sta la originea durerilor de rinichi. Prtncipiul hraottorutut in podisor Hriimito rul Hranitorul este un accesoriu practic indispensabil al stupului cu rame. or. Aceasta remarca 0 implica pe urmatoarea : in regiunile unde suflA vinturi violente (rnai ales mistralul). capacele plate sint smulse daca nu se pune pe ele 0 piatra grea Pentru a imbina avantajele suportului de inaljime convenabila pentru apicultor eu inconvenientele lui pentru albine. adica de condftiile locale de mediu si de tipul de aplcultura pe care dorim sa a practicam.. caci au rezerve mai mici pentru iarna. stupii pe suport inalt sint usor rasturnati . Corpul de stup Dadant si corpul Voirnot permit matcii sa-~i etaleze normal puietul. Dimpotriva. Hranitorul din lemn parafinat de5 1. Dimpotriva. Interesul este deci sa vedem in perspectiva. etans si albinele sa aiba user acres la el. cu bataie in viitor. Hrariitor in po d. tar curnpararea de ocazie nu este prea interesanta in aplicultura.144 APIC-ULTDHA stnt buni in regiunile fara mari probleme de iernare. cad cumpararea de stupi este 0 investitie destul de mare. pe sol gal. se pot pune stupti pe parnint nITa inconveniente. care pot fi de lemnsau me tali ci. Accesorlile Suportii stupului In teren foarte uscat. Pozitia apicultorului aplecat pe stupul pe care il controleaza. avind inconvenientul unei rupturi intre eele doua. a adeverata boala prof'esionala. 0 rnatca buna i~i depune ponta pe doua corpuri. bine.iI. In apiculture pasterala se folosesc suporti de stop metalici care se imblna unul in altul £ii nu ocupa prea mult loc in vehicul. Trebuie sa fie de capacitate mare. Cind sint destul de inalti suportfi prezinta marele avantaj dt permit apicultorului sa lucreze fara sa se apIece. acolo uncle iarba creste repede 91 deasa se VOl' utiliza suporti.

care rezista bine afara. metalice sau din material plastic. dar nurnai din motive eeonomice. se folosesc cuie. Gratia separatoare Gratia separatoare este un dispozitiv care se plaseaza intre corpul stupului 1}1 magazin sau intre doua corpuri de stup pentru a interzics trecerea matcii. si.ritii cu sirma de fier cositor-ita. din contra. mal ales.~ a lucratoarelor. hranitoare de forma [oasa. Pentru a da ramei suficienta rigiditate trebuie inta. 0 operatie delicata care cere multa grija. care nu au inca vechime. Mai mult. stupii nu trebuie sa fie lasati siara fadi. Foaia de fagure se prinde bine de armAtura prin Incalzire punctata. de aserneni. Micile accesorii Printre reductoare1e micile accesorii cu care stupul poate fi inzestrat semnalam de urdinis care Impiedica patrunderea soarecilor in stup. el este adeseori livrat cu rame din elemente detasabile sau cu rame goale in care trebuie montati Iagurii artificiali.STUPUL 145 sorul. de asernenea. Protectia lemnului stupilor Lasind la 0 parte stupii din material plastic. Principiile sint simple. Carbonilul protejeazii lemnul contra parazitilor dar nu constituie un mijloc de prevenire a deformarilor provenite in urma alternantelor de uscaciune ~i umiditate.5 mm diametru. Pregatirearamelor Cind icumparam un stup gal. totl stupii sint construiti din lemn. Se prefera bradul. carbonilul sau cerurile microcristaline. dar nu . Pentru rame se alege citeodata plopul. Ceara . Se poate folosi vopseaua. trebuie sa fie robuste did slnt supuse la eforturi destul de violente atunci cind apicultorul trebuie sa Ie scoata din irnbracamintea lor de propolis. conditie pentru a fi efieace . vopsele ell pigment de alurniniu. Iernnul de esenta moale dar care permite prelucrari de precizie. protectie buna. Montarea fagurilor este. Expusi in permanenta intemperiHor. Asamblarsa ramelor din piese detasabile nu pune probleme. Esentele tari nu intra in discutie pentru ca sint fragile :ji se deIorrneaza. Se utilizeaza numai lemn fara noduri:?i fara ra~ina. Exista. irnpregnarea la cald ell ceruri microeristaline. pinul din Landes 9i in general. De felul cum se pune fagurele va depinde reguiaritatea constructiei de catre albine 'li soliditatea ramei. Trebuie alese vopsele de foarte buna calitate si. sa fie netede pentru a nu rani lucratoarele Ia traversare. Vopselele glicero-ftalice dau cele mai bune rezul tate . este din ce in ce mai folosit pentru administrarile masive de sirop de zahar. Gratiile separatoare trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale : sa fie perfect regulate. de 0. care se pun intr-un magazin gol.

I 2 4 5 6 .5X 2=795. se folosea. este prins intre cele doua jumatati .5X21. ell faguri turnati din material plastic. este de aproape opt sute. Incalzlrea este obtinuta Ioarte simplu. Munca de fixare a fagurelui fiind atit de plictisitcare. facind sa treaca prin sirrna un curent electric de voltaj redus. rqasele incercari Inca Iipseste experienta necesara pentru a Iua 0 hotarire def'initiva asupra aceste] solutii care este a priori foarte atragatoare. albinelor. sau se pot numara celulele pe Iungirne de zece em pe Inaltirnea si pe lungimea fagurelui. caci duce Ia deforrnari ale fagurelui. Pe Iormatul ramei Dadant (26X41 em cam 1 em mai putin fata de dimensiunea interioara a ramer). (Nu trebuie uitat cit cifrele indicate tin cont de ambele fete ale fagurelui).e astfel simplif'icata Ia extrem. Calculul numarului de celule pe decirnatr u Voirnot. 0 dispunere in V-uri 5UCcesive constitute 0 solutie usoara. Rama $i s irrnii fixata In V succesiv de inlocuire integrala a constructiilor. Langstroth. Altadata. Pentru a sti eu precizie aeest nurnar se rnasoara atent lungimea a: zece celule. . precum ~i r ame din material plastic turnat. un pinten cu rozeta eu care ~ urmarsa traseul sirmei. la care nu mal este nevoie de rnunca de intindere a firului de srrma.3_ ~i faguri artificiali arrnati.146 APlCULTURA se topests timp de citeva secunde : se solidifies din nou. produpatrat al unei foi de fagure artificial aid: 18. formate din doua parti sirnetr ice care se rmbfna . B 9 10 1\ 12 1 14 15 16 \7 16 . la cald. munca est.5 catorul poate taia ceara 10 cerere in foi de format diferit. De la un producator Ia altul. cit ~i deIicata 5-au imaginat 0 multime de solutii pentru a 0 simplifica $i pentru a imbunatati tinuta fade asemeni.peate varia U!? r. Exist. 1 kg de ceara artificiala furnizeaza zece foi.U studiat. numarul celulelor pe dm. dar nu perfecta. S-8. 4 3 Fagurele artificial este comercializat In foi taiate dupa f'ormatul tipurilor de rarne J J obisnuite : Dadant. fagurele armat. Sa semnalarn si numegurilor artificiali. imbracind sirma. si eele rnai bune metode pentru rnsirmarea ramei. Binernteles. In medie.

ca ~i excesul de urniditate. Resursele meIifer€ cele mal apropiate au a mare importanta caci ele sint folosibile pe timp mai putin favorabil. In privinta faetorilor rnicroclimatici. In plus. Flora poate fi cunoscuta printr-un examen rapid a1 'terenului pe 0 raza de 1000-1500 m. adapostul. prevazute in normele interne. nu au fost facute special pentru apicultura. daca ameninta calduri excesive. ~i microclimat. informatii foarte inte res ante cui stie sa le interpreteze. apicultura de transhumanta are reglernentarile ei proprii. Sint vetre bune *i. in vest sau in sud. Ele ofera. caci reguli definitive dupa care sa stii dinainte ce surprize poate oferi 0 vatra nu exista. acestia trebuie apreciati in funetie de clima general! a regiunii. care i?i pierd timpul Facind acest drum. In eazul unor posibile calduri marl vara. sa ne ajutam de harti de teren sl. de harti ale vegetatiei. Alegerea va incerca totdeauna sa. Trebuie sa stii sa le parasest. Pe linga aceste considerente de ordin ecologic.ri!i valoare. Distants intre stupi sl drumul public sau proprietatile vecine este fixata de catre prefecti. dar asta nu inseamna eft trebuie neglijate. rationernentul va fi invers. Este bine ca in timpul prospectarii unei regiuni pentru vatra. expuse avantajos . Accesul eu masina trebuie sa fie posibil in orice anotlmp: suprafata stupinei trebuie sa fie sufieienta pentru a per mite circulatia ~i pentru a evita ingramadirea coloniilor. cornpenseze excesele clirnatului local: in regiunile recif?i umede se vor cauta vetre uscate :. did exists putine sanse ea ele sa devina bune vreodata. pe cele def'avorabile albinelor. In sfirsit. evident si indispensabil. Este bine sa verificarn daca exista in imediata apropierc un punet de apa unde albinele pot sa se adape usor. Din pacate.STUPINA 14'7 STUPINA Alegerea unei vetre Alegerea unei vetre este 0 decizie foarte Importanta. tinut eont de legile si regulamentele in vigoare cad instalarea unei stupine presupune anumite obligatii. De ea depinde viitorul. Se vor evita deci alinierile riguroase ~i nu trebuie eliminate sisternatic toate punctele de reper utile albinelor. apicultorul trebuie sa se gindeasca ~i la conditiile in care va munci el stupii instalati. trebuie. este bine ca stupii sa fie astfel instalati incit sa fie urnbriti mal rnult dupa arniaza decit dimineata. cum ar Ii arbustii. La modul foarte general ne vom aminti cit si cutenth de aer sint nccivi.. Daca un astfel de punct lip- . insorirea trebuie privite ell alt oehi Ia altitudine sau Ia nivelul marii. Orientarea. panta. care favorizeaza ratscirC8. Asezarea stupilor pe terenul aLes trebuie totdeauna sa se faca tinlnd cent de riscurile de ratacire. Valoarea unei stupine depinde de multe ori de alegerea [udieiossa a vetrelor.1 insortte. In aJegerea unei vetre bune trebuie tinut cont de doi factori : flora. adesea €xperienta este singura care perrnite aceasta apreciere. daca exista. in timp ee cele mal indepartate sint vizitate doar pe timp foarte bun si in conditii putin econornicoase pentru albine. vetre fa.

desi in principiu de acelasi model sint Inutiltzabile din cauza unor abated fata de cotele standardizate. Primita in mal sau Iunie.. trebuie prevazut un rezervor eu apa. Ea va fi eliberata a doua zi.14. care trebuie sa fie perfect grupatesi suspendate pe capac.. ridicind podisorul . provizri ~i puiet. . cu mates. ea trebuie sa fie in masura sa ierneze fara probleme. Se mai pot popula stupii cu roi pe rame. cu 0 capacitate de 5-6 1. Colonia pe rame trebuie sa fie hranita . Coloniile pe rame au avantajul unui oareAsezarsa cosurIlor tn vederea transvazarli care avans. deasupra locului liber printre rame !i'i se scutura printr-o lovire brusca Albinele pun stapinire imediat pe rarne . Sosita la destinatie. care va fi schimbata la fiecare vizita. Un inconveniental sistemului provine de Ia diferentele dintre diversele modele de rarne . 5e aduce roiul astfel atirnat. se deschide cutia evitind scuturarea albinelor.8 APICULTURA seste. trebuie vizitata frecvent. se risca cumpararea unor rame care. Este totdeauna bine sa se ofere roiului nou instalat intr-un stup citiva litri de sirap de zahar care. it Val' ajuta sa-sl cladeasca f'agurele. se repun la lac .animale vii" intr-o cone eu patru fe~ de piasa de sirma. ca provizii pentru drum. se trag afara cele trei-patru rame din centru .amala care au fast scoase ~i se fixeaza intre doua rame eusca care continea matca. Este vorba de colonii nou formate. Roiul-pachet este expediat de fapt sub regim de . lucru care se face intr-un mod foarte sirnplu. rozind dopul de candi care sste In cusca rnatcii. in cazul in care nu se prefera ca albinele sa 0 faea. singure. Catre seara se poate pune in In stup. pentru a ne asigura ea ea se dezvolta. cutia este pusa la rece ~i la intuneric timp de citeva are. exista garantia ca rnatca oua. pentru a permite albinelor sa se calmeze. Popularea stupilor Se numeste roi-pachet un grup de albine in jur de 1500 g cu matca in cusca ~i un mic bulgare de zahar candi. Se poate utiliza un cauciuc de camion taiat pe circumferinlit Cele doua [umatati constituie doua adapatoare care se umplu cu muschi pentru a evlta inecarea albinelor. Se desehide stupul complet.

MANIPULAREA Materialul necesar La fel ca automobilistul care trebuie totdeauna sa fie stapin pe viteza. se rasturna cosnita din care trebuiau alungate albinele. Apicultorul nu-si poate face treaba decit tinind tot timpul la respect populatla stupului pe care U Inspecteaza. E_l dispune pentru . Ei stnt gata sa intervina daca vreun dusALBINELOn t"mar. Masci! apicolii man . se putea observa treeerea rnatcii..ceea ce faceaalbinele sa se urce Intr-o cosni~a goala pusa chiar deasupra. Ia diseretie. formarea noilor colonii se face adesea prin roirea artificiala a celor existente deja in stupina. putin inainte de roire. In secttune (2). Datorita puietului sau si a culegatoarelor care revin de Ia cimp. Odata cu matca trecuta.sau nurnai presupus . Supravegherea nu slabeste decit atunci cind recolta de miere este foarte bogata. Stupul este in perrnanenta aparare : paznicii inspecteaza noile sositesl fac poUtie Ia urdlnis. iar rolul prins se punea Ia lac rece ~i intunecos. din stupinele tarane!1ti. De preterlnta pe vreme frumoasa. Se obtineau astfel roiuri eu matca . cosnitele erau batuts usor eli palma. apicultorul trebuie sa-~i stapineasca albinele. avind puiet Tehnicile de populare descrise sint cele aplicabile Ia crearea unei stupine pornind de la curnpararea din afara. EXlstau mai multe tehnici pentru utilizarea cosnitelor. in contact eu cosnita care trebuie golita. se putea pune cosnita la loeul ei. primavara. Cu rnulta atentie si cu 0 lumina buna. albinele i~i refaeeau imediat 0 matca. Afumator (1). De fapt. in euforia unei recolte abundente. Una dintre ele consta in a goni albinele din ele primavara. cosnita se putea refaee sl inca IoIosi. se irnobiliza in pozttie rasturnata si se batea usor cu palma sau eu un bat. Pentru a goni albinele.se arata pe 0 raza de dJiva metri. Bineinteles.MAJIIJPULAREA ALBINELOR 149 Popularea stupilor din cosnitele obisnuite este 0 practica care va dispare odata cu aeeste cosnite care altadata se puteau cumpara. dar mai ales toarnna. Nu exista nici un aport exterior.. Vorn vedea mai departe tehnicile de roire artificiala. se foloseau ca niste paehete cu mates .

pe timp frumos. Nici nu se poate vorbi Datta apicoHi. Se introduce in cibndru un combustibil convenabil (sac de luta vechi. in principiu. unead este foarte necesara. Afumatorul clasic se cornpune dintr-un cilindru metalic a carui parte superioara formeaza un doc i?i care la baza comunica cu un suflator. dar acest instrument pune uneori alblnele in alerta si e mai bine sa se evite folosirea ei daca este posihil. este adesea necesar sa te aped de intepaturi intr-o maniera pasiva.-. Se poate adauga In sfirl1it 0 perie pentru. se trimite aer proaspat la combustibil ~i se provoaca o emisie de fum prin deschiderea superioara. lVIanu~ile de apicultor sint din piele rnoale. ele sa nu il poata treee. este cea a miinilor.i cele mai dureroase. mod 91 deei iritat. iarba uscata etc. si se VOl' Iolosi numai In situatii critice. dar destul n de marcarea unei matci daca par? manusi din piele. Nu este ruci a rusine pentru un apicultor daca poarta a masca pentru lucru . o salopeta eu fermoar si sireturi care se string in jurul gleznelor ~i al incheieturil pumnilor : manusi ~i indiltaminte montanta a carer terminatie se uneste cu salopeta. acestea se calrneaza. Dar este tot atit de adevarat ca. de groase si incomcdeaza lucrarile mai delicate. atentia apicultorului nu trebuie sa slabeasca.) ~i se aprinde. 0 astfel de tinuta este greu de supcrtat timp de mai multe ore.. Dirijind fumul asupra albinelor. apicola. partile corpului cele mai expuse i'ntepaturllor sint gleznele. . albine. Intepaturile primite Ja rata slnt cele mai dezagreabile . in lirnita posibilitatilor. ele intra in stup. In loc de a zbura si de a ataca apicultorul. apicultura nu ar ceea ce este. eel putin pentru un timp. Fara acest instrument. nu stim inca prea bine cum actioneaza furnul. este cert. se poate renunta la ea daca se eontrolcaza colonii foarte putin agresive. Se poate renunta la ea cind albinele stnt Iinistite. carton ondulat. instrument indispensabil in desprinderea propolisului. ace de pin. Cad actiunea de afumare trebuie sa fie intretinuta pe tot tirnpul vizitei Ie stup. dar exista situatil dod apicultorul eel mai calit este obligat sa recurga la ea. $i cu toate acestea. 0 masca. adica punind intre albine 9i apicultor un obstacol pe care. Cind este eald. Echipamentul complet de apleultor cornporta 0 sapca. Nu se face apicultura fara intepaturi : este mai bine sa accepti citeva intepaturi in rniini deeit sa muncesti incoDupa iala 9i rmrm.1150 APICULTURA aceasta de afumator. Fats se prctejeaza ell ajutorul unei masti. Se va evita purtarea curenta a manusilor. Perie apicola Echlpamentul de apicultor mai cuprinde 0 dalti:i. Cu toate ca protectia data de afumare este Ioarte eficace. lor si ele gasesc Joeul acesta fcarte repede cind sint agresive. o protectie mai putin necesara in general decit cea a Ietei. Actionind foalele. Partea de jos a pantalonului permito trecerea albine-.

. . situatia poate deveni greu de stapinit. scoats mai intil prima rama. citeva albine strivite in manipularea ramelor. ell exceptia cazurflor in care exista vreun motiv special pentru a proceda altfel. r• Este de recomandat totdeauna ca apicultorul sa_fie . mal putin Ia bumbac decit la Hna. Trebuie deci. *i . chiar in situatil dificile.01 culori." ei albinele. se reped sa inttmpine agresorul. Ele reactioneaza mai putin la culoarea la )J. fara a le intoarce . Chiar perfect protejat contra intepaturilor. se ridica podisorul. mirosurile animale si parfumurile declanseaza usor reactii agresive. Miscarile ample pentru alungarea unel fllbine sint mutile. citeva fumuri. Circula 0 multime de basme referitoare la apicultori Ia feIul in care "farmed. Ia scoaterea lor. se. ale albinelor straine atita agresivitatea·stupului controlat. Numai astfel poti fi sigur ca respecti ordinea cuibului.. Apicultorul trebuie sa poata Iucra singur in r vstupina. care restabilesc calmul. Dupa terminarea controlului se pune 18. Daca. loc rama margina. Experienta arata ca albinele reactioneaza prin comportament agresiv Ia mirosuri :. atertate. Se in cepe prin asigurarea unei bune functionari a afurnatorului care trebuie sa f'urnizeze 0 afumare suficient de deasa si de rece.t la culori jnchise . ceea ce are 0 mare importanta. Locul astfel degajat va permite glisarea "I:Clmelor evitindu-se. strivirea albinelor . totdeauna lipit ell mult propolis atunci cind stupul este puternic. Pentru un control cornplet. scoasa la inceputul operatiei. se neglijeaza aceasta precautie. este foarte greu sa fad 0 munca buna sub 0 grindina de ' atacuri. Nu trebuie uitat niciodata ca stupul deschis poate provoca veclnii Ia furtisag . foarte regu111 at.MANIPtTLAREA ALBfNELOR 151 Inspectarea unui stup Controlul unui stup nu trebuie f'acut in graba chiar daca este verba doar de un exameri superficial.~a. Scoaterea podisorului trehuie insotita de citeva jeturi de fum date printre rame pentru a impra9t~a masa de albine care. sint suficients pentru a provcca 0 reactie foarte puternicf ·stupului. In prineipiu.hiLd~i. dar uneori este mai pliicut sa aiba un ajutor care sa se ocupe de afumator in timpul controlului ramelor. 0 nefndemlnare. toate ramele s€ reaseaza la locul lor. Se desface capacul. Se spune uneori ca ele 19i "cunosc" stapjnul~i nu-l inteapa. Se invata foarte repede cum sa clistingi comportamentul de aiac al unei albins si schirnbarile dispoaitiei unei colonii. pe urma ell ajutoru! daltii. Ceea ce s-a spus despre manipularea albinelor -este suf'icient pentru a explica ortginea acestor basrne.calm. La inceput de sezon ea este mal totdeauna goa1a. sa se trimita. aceste tentative de furtisag .

152 APICULTURA PRINCIP ALELE OPERATIUNI APICOLE EXECUTATE IN CURSUL UNUI AN Calendarul apicol Exploatarea apicola. aceasta ne face sa spunem citeodata Ca nu exista an normal. dupa un calendar care sa tina cont de principalele caraeteristici (climatice ~i floristiee) ale mediului. ci nurnal ani exceptionali. Exista aproape totdeauna.ORLY ORANGE . normala sau tnttrztata In raport cu Iocalitatile vecine.. mm ::100 _ MONT . sa cunoasca bine caracteristicile esentiale ale mediului in care l!iii exploateaza stupii si.J AsnND Medille temperaturilor lunare pentru trci 10calltati dIn Franta (Documentatia Media precip~tatiUor cumulate pentru trei localttati din Franta.J FMAMJ.. care se intinde pe 1.. pe de aWi parte. . primul cintee al cucului. •••• AVIGNON 600 300 ~. de timp Insorit etc. Pentru organizarea muncii sale. pe de 0 parte. furnizeaza excelente repere fenologice care ne permit sA stirn daca 0 Iocalitate este timpurie. 9i apicultorul nu poate decit sa urmareasca acest ritm pentru realizarea operatiilor indispensabile bunului mers al muncii sale. sa fie capabil sa-si adapteze munca la schirnbarile meteorologice. .. cum ar fi. de ploaie.MARSAN PARIS.. s-a constatat ca este posibil peste tot sase traseze curbe anuale care dau Inforrnatii valabile asupraelimatului general. . infrunzirea stejarului. __ •• _ PARIS. mica. 0 distanta sensibila intre media lor pe treizeci de ani ~i valorile constatate in cursul unui anumit an.ORLY 15 10 /' \\ ~ --*.OE. Pe baza mediilor de temperatura.. EC mJ. ca orice exploatare agricola. mijlocie sau mare. tnflorirea margaritarului. Coloniile de albine se dezvolta el regreseaza in functie de sezoane. . In tot cazul.. In ceea ce priveste factorii meteorologici. De asemenea observarea regulata a unui numar de fenomene.. Dar stim cu totil ca mediile slnt doar medii 91 ca nu exista doi ani care sa se asemene intru-totul. calculate pe treizeci de ani. apicultorul trebuie deci.000 km de la nord 1a sud si de la est la vest ~i unde altitudinea utila pentru apicultura merge de Ia nivelul marii pina la lirnitele posibllisatilor de ier25 "c __ • MONT.DE _MARSM. trebuie sa fie tratata. -' .. trebuie sa renunte la stabilirea unui calendar apicol national intr-o tara ca Franta.

care Ie vor per mite sa-~i constituie propriul lor calendar apical in Iunctie de climatul local. chiar sub zapada.e~iar:na.d de evantaiul de infloriri importante. ca !?i har~ile de vegetatie ~i mai cu searna sa se orienteze an de an. chiar pe fri- gatllra . le 10 mai ~ tl~ • •••• dulOau2Qrnai 140: Ie 20 mai apres Ie 20 mal Perioada medie de inflorie a steiarului comun (dupli "AtIasui FTantei") nare ale stupilor. Odata trecut sols~tiul_d. _: 120: Ie 30 avril r----l du 3{) avril au 10 mai L____j 130 .e ») • ' du 3 au 10 avril 100 : Ie 10 avril If!lmllTIl du 10 au 20 avril IlllllillUl 110 : Ie 20 avril rr _. Primavara Iernarea Iunga san scurta.ile climatologice care ii intereseaza._colonia se pregatefite sa-~i reia actlvitatea.~ du 20 au 30 avril _ ~~. Este mult mai prof'itabil sa-i sffttuim pe apieultori sft consulte har1. de altitudine $. dupa observatiile personale. in jur de 1. a Ii in leeu cresterea duratei zilei. reluarea pontei matcli pare.OPERATIUNf APICOLE tpoqllC moyenne de Ia feuil..laIson du chi:ne commun (q'apru 1'« Atlas de FrQllI.400 m.

. Atit cit este flig.. el este necesar uneori daca iernarea pune probleme. ~ Primul mare control are totdeauna multa importanta. Acest exarnen urrnareste cantiatea de albina adulta. Daca este lacunar. De obicei se peate evalua starea rezervelor cintarind stupul. Ponta ramine limitata. de exernplu. pe multe rarne. este de preferat ca albinele sa nu fie deranjate. sau constituie un indiciu de consangvinitate excesiva. Examenul ramelor permite estimarea mai corecta a rezervelor de hrana. Cantitatea de albina adults In timpul iernarii populatia adulta scade. . dar care nu oua. exista riscul ca in cursul anului colonia sa fie neproductiva. in sfirsit. Este preferabila desfiintarea ei prin unificarea cu 0 colonie normala. . in toti stupii buni.154 APICULTURA gul eel mal mare.. temperatura exterioara fiind favorabila (eel putin 10°C). dar in acest caz ar trebui sa se"gaseasca larve moarte pe fundul celulelor. dealtfel.de 0 boala a puietului. Albina carnica. el trebuie exarninat ell grija. Provizille Starea proviziilor stupului se examineaza eu cea mal mare gnJa. poate lerna cu populatii adulte toarte slabe. Rezervele eonsistente de polen constituie 0 garantie pentru dezvoltarea coloniei . Mortalitatea naturala nu este compensata de nasteri. el gase!1te deja puiet.. este preferabil sa le eliminam rapid. Rezervele de polen situate prea departe de ghernul iernind sfirsesc prin a se aeoperi eu -mucegai ~i nu mai sint bune pentru consum . Intlnderea cuibului de puiet Este obligatorie prezenta pe mai multe rarne a puietului in toate stadiile. dar atunci cind apieultorul poate sa-~i permita sa deschida stupii. Acest puiet trebuie sa fie compact. Sfir~itul iernarii este 0 perioada de mare consum ~i acesta se face aproape exclusiv din rezervele de miere. Absenta totala a puietului este aproape intotdeauna rezultat al pierderii matcil in cursul iernii ~i chiar daca stupul are 0 matca. intinderea cuibului de puiet. starea materialului si. proviziile (miere si polen). Mai poate fi verba . Dar prirnul mare control va permits un bilant in urma unui exarncn detaliat al stupilor. starea sanitara. Nucleul lucratoarelor care subzista trebuie sa ocupe mai multe rame dar trebuie stiut ca diferitele rase de albine si diferitele populatii locale pot prezenta comportamente foarte variate. dar trebuie ca acest polen sa fie in stare de conservarc excelenta. ceea ce nu 0 impiedica sa se dezvolte exploziv in momentul in care conditiile devin Iavorabile. dar nu este imposibil un examen rapid. Poate proveni de la 0 matca de proasta calitate.

Atita timp cit temperatura exterioara ramine scazuta. tara a fi nevoie sa se deplaseze in interiorul stupului. se profita de control pentru a inlccui ramele deteriorate. Inf'ometarea si absenta rnatcii sint princlpalele cauze ale mortalitatii. trebuie stu pi puternici Ia "rriomefifii oportun. in aceasta perioada . v Starea materialulul Se prefita adesea de prirnul control pentru a face 0 curatenie generala. administrarea hranei Iichide nu este buna. Metoda cea mai slmpla si cea mai sigura consta in asezarea stupului orfan deasupra unuia normal. Aeestea pot fi foarte timpurii sau din contra.5pargerea" eu 0 rama goala sau eu un fagure artificial. Se pun placi de candi Ia care albinele sa aiba acces direct. Pentru un cules tirnpuriu ca rapita (apri~-mai.i acarioza slut bolile care se manifcsta Multa atentie la orice mortalitate Munca apicultorului Prirnul control de fond avind lac cit mai devreme in sezon. este necesara fn-anirea. Se stie. relativ lntlraiate. Populatiile stupilor orfani pot fi recuperate prin unificari.e principale asteptate. In momehtul In care unificarea este efectiva se poate Iua stupul gal si recupera echipamentul. de foamete. de fapt. Este in orice caz preferabil.. De asemenea. In caz de indoiala. bineinteles. cele doua colonii fiind separate una de alta printr-o foaie de ziar in care se fac citeva perforatii mid. ca toamna coloniile de albine sa fie aprovizionate. Coloniile care abia se vor dezvolta pe seama cnlesu- . Mortalitatile de iarna constituie un fenomen normal. ca proviziile prea departate de ghemul de albine nu sint utilizato decit daca temperatura exterioara permite acestuia sa se disloce. Cele doua populatil iau citeva zile acelasi mires l'ji se regrupeaza. in timp ce reflecteaza Ia culesuriJ. dar se stie di 0 buns dezvoltare primavara nu se poate obtine decit cu rezerve abundente. Nosemoza ::. apicultorul va urrnari in continuare evolutia vrernii ~i a inflorirtlor. a cuibului de puiet in curs de form are. in cele mai multe regiuni). pe de alta parte. Se ridica capacul stupului ~i se razuieste pentru indepartarea deseurilor diverse care s-au strins in timpul iernii. dar care teoretic nu trebuie sa depaseasca 5-10% din efectiv. sa stirn ca rezervele oxcesive pot impiedica dezvoltarea coloniei blocind ponta.OPERATrUNI APICQLE 155 Dad! proviziile sint insuficiente. Hranirrle tlrzii Ie pot salva. Starea sanitara a albinelor care nu este cauzata cu mai multa intensitate la sflrsitul iernii. Trebuie. vom lua esantioane de albine moarte pentru un examen de laborator. se evita. Inlocuirile trebuie sa se f'aca prin marginile libere.

Dar pentru a-i permits extinderea pcntei trebuie ca matca sa aiba rntotdeauna spatiul necesar. in tunctie de cunostintele pe care le are fiecare asupra climatului ~i a infloririlor. esential fiind intelegerea principiilor generale care se aplica. Boirea artlficiala Perrcada de primavara. Exlsta numeroase metode de roire-artiflciala in al carer detaliu nu este necesar sa intram. este cea care ofera cele mai rnulte posibilitati pentru operatiile de crestere. Se foloseste un sirop slab (1 kg de zahar Ia 1 1 de apa). magazinele pot cauza 0 racire excesiva a stupului in caz de schirnbare a timpului. dar atita timp cit conditiile nu stnt destul de favorabile. Boteile . Primul dintre aceste doua principii : un stup orfan in care exista puiet foarte tinar (oua sau Iarve de mai putln de trei zile) in cepe fara intrrziere 0 crestere de matca. Hranirea Pregatirea coloniilor pentru un cules timpuriu se face prin hrarun stimulative. Se procedeaza Ia roiri artificiale fji Ia cresteri de matci. ceea ce presupuneca este deja foarte puternica. Alegerea momentului corect pentru aceasta operatie. Acest sirop de hranire simuleaza un cules ~i favorizeaza ponta matcii. Atunci trebuie intervenit pentru marirea stupului prin asezarea rnagazinelor. in stup. a doua sau mai multe colonii noi. pornind de la un stup.156 APlCUL'1'URA lui vor face rniere putina. se risca 0 roire 9i pierderea unei parti din recolta de miere. daca se pun prea tirziu. care Val' permite obtinerea de noi colonii 1'. Numai coloniile bine pregatite vor fi In masura sa umple magaziriele in timpul scurtei perioade de inflorire. In absenta unui cules timpuriu este inutil sa Iortezi coloniile sa creasca prematur. Dimpotriva. Aceasta operatis trebuie sa fie rezervata pentru perioadele mai tirzii cind colonia accepta lesne sa construiasca. Nucleul de albine batrine care ies din iarna face loc unei populatii tinere si dina mice care ocupa progresiv tot spatiul disponibil. care se terrnina la solstitiul de vara. indispensabile pentru recuperarea pierderilor din iarna. I se furnizeaza ramele cladite de care are nevoie. Asezarea magazinelor In timp de citeva saptamini. Dar.este rsi ea delicata. Numai experienta personala permite aprecierea rnomentului oportun.Ii de matci tinere pentru a inlocui pe cele batrine. Scopul roirii artificiale este obtinerea. se produc transformari profunde si apicultorul urrnareste crteodata cu greu ritmul de dezvoltare al coloniei. nu se intercaleaza foi de fagure artificial. dat regulat in cantitati mid. Asezate prea devrerne.

se divide 0 colonie prin repartizarea ramelor ell tot ell albineIe de pe e1e in doi stupi diferiti. Pentru a compensa plerderea matcii se lasa coloniei orf'ane toate culegatoarele. Colonia de baza este folositii pentru a forma patru roi . populatia se reface curind. Dupa ce aceasta matca se va imperechea VOl' fi clouacolanii in lac de una. r--~--' I 8 I I I t . in mornentul cind se Iae divizarile sa se poata introduce in fiecare nucleu. Pentru a ct'*tiga timp ~i pentru a evita riscul de orfanizare accidentala a nucleilor. raminind unii tiuga altli. In loe sa ne limitarn la crearea unei noi colonii putem diviza un stup Ioarte puternic in 4 elemente care se numesc nuclei. ea dispare (punctat). Partea A ramine pe locul colonlei. Roirea arttftciala (dupa P.. Este suficient pentru aceasta sa 0 lasam pe locul coloniei de la care s-a pornit aceasta operatie. administrindu-i sirop timp de eiteva zile. Culegatoarele se repertfzeaza intre eel patru rot care ocupa locul cclcniei de ba:d. se obtine obligatoriu 0 colonie oriana ~i: 0 colonie cu mates. B ia locul lui C. Pentru a obliga albinele sa se reorienteze trebuie ca stupul lor sa fie deplasat la rnai multi kilometri. una sau mal multe botci dipacite. Metoda evantaiuhil (d'Upd Jean-Prost) . Daca. 2. compenseze pierderea culegatoarelor. AI doHea principiu : avind 0 memorie fidela a locurilor. Partea cu matca se rnuta mai departe. parnind de la aceste principii. P. aceasta memorie este Ioarte precisa ~i deplasarea unui stup ell citiva zed de metri provoaca 0 serioasa perturbare.OPERATIUNI APICOLE 15'1 as tel crescute se numesc botci de salvare. Va fi ajutaU sa. culegatoarele revin totdeauna Ia amplasamentul ell care ele sint obisnuite. se face 0 erestere de rnatci in colonia mama in astfel de conditti tnctt. est€' indepiirtat ~i ~i pierde eulegatoarele in avautajul lui B. COlonia mama este cornplet desfiintata. C. Jean-Prost) L Diviziunea coloniei de baza in doua pih1i A~iB. ea ~i va pierde cu siguran~ culegatoarele dar.~ ~ !.~----__. D [J / ~ Rooirea artiticiala.. dispusi in evan tal . culegatoarele se repartizeaza usor intre ei. nucieli. Colonia orfana avind puiet foarte tinar i~i poate reface matca. avind matca.

Recoltarea mierii cind stupii sint numai citiva. nu numai din canza sarcinilor ce se manipuleaza. Dar eel mai bine. Se evita astf'el pierderea a numeroase albine. care fac parte integranta din sistemele de selectie. In alte parti trebuie asteptat inceputul toamnei. Vara In functie de regiune.magazine este dipacita ea poate fi recoltata. 9i chiar agresivi deoarece culesul este terminat 9i 19i vad atacate proviziile .. inceperea unei perioade marcata de culesuri importante. eeea ce se face prin ridicarea magazinelor. iar timpul suficient. Se ridica capacul stupului si podisorul . vaporii acestui produs fiind faarte neplacuti pentru albine. Cu toate acestea folosirea placilor impune precautii atit pentru o . nu este 0 problema. ctnct exista timp suticient. dupa afumare se scot rarnele de magazin una cite una.in contra. putin 80-90% din mierea din . Acestea se pot lua acurn fara· alte Iasi fel. Radiatia solara absorbita de tabla neagra incalzeste solutia de acid Ienic. Aeeasta este 0 operatic uneori dificila. se pune in locul lor placa fenica. recoltarea citorva sute de magazine. inceputul verii poate anunta practic sfirsitul perioadei active sau. Partea exterioara a placii este din tabla vopsita in negru. Becoltarea mierii Oricare ar fi momentul reccltarii totdeauna se procedeaza in acedi eel. . Cind s-a constatat manipulari. pl~Ci fenicate buna organizare a muncii $1 utilizarea unui numar suficient de permit reeoltarea rnult mai rapida decit eu mijloace obisl1111te. in timp limitat. Etc 58 pot Iolosi pentru forrnarea de noi colonii parnind de la un pachet de albirie sail de Ia un nucleu pe doua sau trei rame. o afumare relativ prelungita permite albinelor sa coboare din magazine catre corpul stupului. d. ca cele de iarba-neagra sau de Iavanda sau chiar de brad. asupra operatiunilor de crestere a matcilor. ce s-ar fi luat eu fagurii la locul extractiei. mai departe.158 APICULTORA Cind cresterea de matci se face separat. este 0 problema. In regiunile ce1e mai putin Iavorabile in privinta culesurilor cle vara S8 poate considera ca ultimele recolte trebuie sa fie f'acute inainte de luna august. Vom reveni. se obtine un numar mare de bctci ajunse 1a maturrtate. ele parasesc magazinele in citeva minute. cit mal ales pentru ca apicultorul trebuie sa f'aca fata stu pilot" inca foarte populati. Dimpotriva. 1n apicultura prof'esionista se utilizeaza din ce 'in ce rnai frecvent o placa prevazuta in interior cu 0 bucata de iuta irnbibata cu solutie de acid fenic. pentru a izgoni ultimele culegatoare. se scutura si se perie cu peria speciala.

De unde. in anul urma:Lo~. poate fi necesara 0 hranire stirnulenta...i se pune pe sol. Ia ora actuala. Aceste nevoi sint . In exploatarile mari se incearca rationalizarea rnuncii de recoltare a mierii!?i reducerea efortului fizic. In caz de lipsa de cules prclungita. in timp ce albinele incep 5a-~i ocupe spatiul de iernare. cit si pentru albine !?i pentru calitatea mier-ii.OPERATIUNI AP'lCOLE 159 apicultor.afla. se creasca matci !?i sa se Iaca roi artificiali. aerul care iese din aparat este dirijat printre ramele magazinului. in 10cu1 acidului fenic. adica de buna lor imperochere. Toamna Cu toarnna vine sf'Irsitul sezonului activo Progresiv. depinde starea coloniilor In anul urmator. Acesta este mornentul Iolosirii siropurilor ccncentrate 91 a hranitoarelor de mare capacitate. Se preconizeazii. mai este posibil. ideea de a nu lasa eoloniile sa Incheie crestsrea prea devreme vara. curentul puternic de aer furnizat de un aspirator de praf (sc scoate filtrul de aer]. fiziclogic. Proviziile de miere oeupa partes de sus a ramelor si partile Iaterate. In acest seep se utilizeaza vehicule echlpate eu mijloace de ridicare-Incarcare a teancurilor de magazine. daca se instaleaza frigul. Magazinele din care s-a rccoltat mierea slnt dir ijate catrc cladircu sa anexa a stupinei. anhidrida propionica. Din mai multe puncto de vedere se poate spune ca daca toamnaeste sezonul de pregatire a iernarii. muncilnr de vara In timpul prirnelor saptamini ale verii. Albinele sint mdepar-tate iika a Ie vatama. Proviziile nu slnt totdeauna suficiente!?i trebuie ca apicultorul sa Ie completeze tnainte sa fie prea tirziu pentru albine Ele preiau !?i inrnagazineaza siropurile. care au ded viata lunga. continind eel putin . Albineic nascute intre [umatatea lui august sl mornentul cind matca Inccteaza ponta sint. Folosirea paletilor tinde Importanta sa se generalizeze. de muncile de vara depind rezultatele anului urrnator Trr-buitsa lasam in orice caz stupilor provizii dupa recoltarea mierii. albine de iarna. Cu ajutorul unui tub. Este foarte important ca apicultorul sa cunoasca cu mare precizie nevoile normale ale coloniilor pe vatra unde se . Aceste siropuri de completare trebuie sa fie trase rapid. Pentru aceasta operatie. in general. Dar izgonirca trtntorilor poate surveni destul de devrerne in sezon ceea ce pericliteaza irnperccherea tinerelor rnatci. De citva timp se utilizeazs tot pentru alungarea albinelor din magazine. albinele nu se mai pot deplasa Ja hranitoare.) 1. caci. Or. 'I'rebuio sa fie suficient de numeroase. de calitatea matcilor. cresterea de' puiet se res tringe . uneori 9i nitrobenzenul (benzina de Mirbana) sau aldehida benzoica. se ridica magazinul. Le von! gasi pina In rnartiasi chiar in aprflie sau mai.

nu vor putea trece iama din cauza populatiei slabe. ell toate ea dif'erentele sezoniere sint mai recluse in zilele noastre ca altadata. stupului ridlclndu-l pe suport. Dar pentru orlce experiment serios este necesara cintarirea. dupa toate evidentele. J. al reparatiilor.i pentru operatiile de conditionare (ambalare). Dar apicultorul care-si vinde mierea eu amanuntul va trebui sa-si rezerve timp :.ii ia vacanta linistit..160 APlCULTURA toarte variabile. Este perioaOperatorul poate citi direct greutatea da revizuirilor. Sa nu uitarn di iarna este sezonul cind se consuma cea rnai multa miere. Daca . Este deci un dLnamometru i?i nu 0 balanta. Elementul de cintartre consta din arcuri este perioada Iecturii. !iii se stocheaza materialul eliberat. de Iarna Iarna. va trebui intervenit la timp cornpletindu-Ie proviziile cu 0 placa de candi. telilor :. . in estul tariL Cintarirea stupilor la punerea la iernat este 0 precautie utila pentru apieul toru I mai putin experimentat. Apicultorul profesionist se multnmeste ell 0 estimare globala . In sfirsit. o data pusi la iernat. foarte eficiente (atita timp cit stupii nu au magazine !?i nu depasese 35-40 kg) pentru ca. Fresnage materialul apicol. iarna este singurul anotimp cind apicultorul poate sa-l. sint expeditive.i al pregatirti sezonului urmator. . stupii nu cer decit 0 supraveghere discreta asteptind venirea prlmaverli.. al socoetalonate. Nurnai nucleii eei mai bine dezvoltati si care sint deja pe 5 rame pot suporta iernarea in regiuni in care anotimpul nu este prea aspru. el cintareste la mina stupii ~i evalueaza suprafetele de fagure pline ell miere. Nu este recomandabil sa se puna la iernat colonii care. al revopsitului. muneile apicultorului au ea obiect mai ales Ci'ntaru1 de stuplnji al lui lb. Dace. De asemenea. De aceea se fac unlficarile care se impun. Au fast puse Ia punct aparate de cintiirire rapida. in regiunile eele mai favorizate 0 buna iernare poate sa fie asigurata eu rnai putin de 10 kg de miere este nevoie de aproape dublu in regiunile mai dif'icile cum ar fi Ia munte. protejati frig printr-o perna izolanta pusa deasupra podisorului 1?i bine aprovizionati.consumul se anunta prea ridieat in cursul toamnei.

000-1. de cele mai multe ori. Acest arnator va trebui sa adaposteasca peste iarna 0 suta de magazine goale. Intr-un an bun. eeea ce eorespunde unei stupine relativ mare. atit pentru asociatiile cooperatiste. Rezistentele stnt in interiorul lamei destinate combaterii acestui parazit. Sa luam ca exernplu 0 baza de 50 stupi. Sint inca rare localurile construite special pentru uz apical. Tot acest dispuna Suport pentru descapacire Cutit de descapacire electric.500 kg miere. cit 9i in domeniul cornertului. unde au fast ridicate constructii speciale pentru conditionarea mierii pe scara mare. dar dupa sfrrsitul celui de-al doilea razboi mondial. Amator sau profesionist. sa 0 Iirnpezeasca (decanteze) sa 0 stocheze i'Ji eventual sa 0 conditioneze. apicultorul are nevoie de un rmmmum de spatiu pentru a-si extrage si a-f?i stoea recolta de miere. au fost infiintate la stupine constructii adecvate nevoilor lor. citeva corpuri de stup de rezerva. material trebuie pastrat la adapost de molia cerii. apicultorul i~i adapteaza cit mai bine Jocalurile existente. La fel se Intimpla si in dornenlul industrial. de preferinta mtr-un local racoros 9i unde este posibila folosirea far a pericol a produselor .CONSl'RrICPl APICOLE 161 CONSTR-UCfII APICOLE : CLADIREA ANEXA A STUPINEI Necesltatea unui local Marimea Iocalurilor in apicultura profesionista de care trebuie sa apicultorul este in functie de numarul de stupi exploatati si de modul de exploatare. de amator. apicultorul nostru va trebui sa extraga iritr-o repriza sau mai muIte 1. rame si stupiscri ~i eventual nuclei de imperechere dad este crescator.

noastre exploatari putem sa le apreciern dupa cum urmeaza. cuprinde eel putin un bac pentru descapacit eu un stativ 91 0 centrttuga. Operatiile sint urmatoarele : ramele scoase din magazine sint deseapacite pe arnbele fete eu ajutorul unui cutit special. 0 putem considera ca foarte sufi cientii . Mierea care se scurge din fagurele descapacit se uneste ell cea provenita de Ia descapacit. pe un suport special care poate fi incorporat in bac. ocupa 0 suprafata de aproape 30 m''. Sint suficienti 10 m2• Cam tot atit pentru birou.oarele Exista maturatoare de diferite capacitati. care poate fi simplu sau fudilzit electric. Apicultorul aseaza pe stativ ramele si descapaeeala cade in bac unde se scurge. Camera de stoeare a magazinelor pe tirnpul iernii poate fi utilizata vara pentru prelncalzirea acelorasi magazine inaintea extractiei. este pref'erabil sa existe mai multe maturatoaro de capacitati medii (200 kg. Daca recapitularn nevoile de localuri ale midi .pentru nevoile unei exploatari de cincizeci de stupi. munca de timplaris 9i de vopsitorie cer si ele un spatiu. Materialulsi utilajul corespunzator acestor activitati trehuie depozitate 91 ele. Cind numarul ramelor descapacite este suficient. topirea cerii. In anii obisnuiti. cuprinzind pastul de extractie . 0 centrifuga radials de douasprezece rame de magazin Dadant este suftcienta pentru o stupina ca aceea analizata. in timp ce atelierul va cere maximum . se paate incarca centrifuga. Cladirea anexa a stupinei propriu-zisa. rnacar in principiu.$i rnaturatcarele. cutitul de descapacit. Ramele descapaeite sint puse Ia asteptare. Ea ar putea face fata unui numar dublu de colonii. Utilaje pentruextragerea mierii Un punct de extractie a mierii. redus numai la elementeie Indispensabile. dar pentru 0 stupina mica se poate foarte bine renunta la el !}i sa se transvazeze mierea eli ajutorul unei galeti· Un echlpament ceva mai complet cuprinde 0 centi-ifuga de capacele. un om sa extraga in jur de 700-800 kg de miere Intr-o zi de 8-10 ore. de un vehicul si deci de un garaj. Maturat. Urnplerea lor se poate face prin intermediul unei pompe racordata la iesirea din baeul de receptie de la centrifuga. invazia luerarilor scrise sau imprimate. Pentru a putea separa mieri de calitati diferite. Sii nu uitiim 9i un rnic birou.162 APICULTURA Prepararea siropului de zahar pentru hraniri. Avind cel putin doua vetre. La iesirea din centrifuga mierea curge tntr-un hac de receptie prevazu U 0 sita care retine impuritatile grosiere. are nevoie. de exemplu). dici apicultorul cuncaste si el ca fiecare dintre noi. Acest instrument reduce pierderile de miere si econorniseste tirnp o astfel de instalatie permite ca in conditii favorabile. montarea ramelor~i insirmarea fagurilor artif'iciali. de la 50 kg la 2 tone.

cu A: camera de preincdlzire. In acest sens. tane de r€ceptie ~i de deotLntar€ .a de rncturatoaTe. 6 rn) (dupd R. Garaj. elevator pentru magazine. Ramele eu miere trebuie sa fie descapacite si trecute In centrifuga. Trebuie sa fie pardosita si U90r de spalat prin inundare. B: bateri. Centrifugile de mare capacitate cuprind patruzeci de rame. Cladirea anexa trebuie sa fie tratata ca orice local destinat prepararii produselor alirnentare. 0 suprafata de teren pentru depozitarea materialelor goale. Grupul sanitar unei cladird ariexe convenabrla pentru 0 stupina de 200-300 m . sa. fara a mai vorbi de modelele mai performante . 3. b. a centrifugelor de dip acele . paletizarea In toate operatiile care presupun deplasarea rapida a unor sarcini mari. Ceea ce caracterizeaza exploatarile profesioniste este mecanizarea mai accentuata 9i capacitate a de lucru a instalatiilor. C: eentrijuga (a. Cele mai perfectionate iau direct patru magazine Dadant. la exterior.CONSTRUCf'II APICOLE 163 20 m2. sa t N 3 Planul 1. Atelier cu spatiu pentru depo~itarea maga. poata fi incalzita. Exploatari profesioniste Stupinele prof'esioniste de 500 stupi sau mai multi nu pot. 15 . bineinteles. peste 22°C) care. se multurneasca eu localul 9i cu materialul suficiente apicultorului arnator.puse Ia punct in Australia si Noua Zeelanda. Borneck. d. It. Un cintar este 9i el foarte util in cladirea anexa. CameTa de extraoere a m'ierii.. In total trebuie 70 m? suprafata acoperita : trebuie sa rnai adaugam. 0 curte poate rezolva problema dar este de dorit sa aibe 0 copertina de protectia contra ploii. au transformat profund conditiile de munca ale apicultorului profesionist. . de randarnent mare. Dar operatule de baza rarnin aceleasi. desigur. se utilizeaza din ce In ce rnai mult masinile de descapacit. sa aiba 0 chiuveta eu apa rece sl calda. Mierea trebuie sa stea in rnaturator. 4. Utilizarea pompelor.ineloT (A). 2. e.care pot ajunge pina la douasprezcce magazine . caci munca de extractle cere 0 temperatura ridicata (daca este posibil. tane de desciipaeire' e. de mieri de primavara. 1. eentTifuga.974) colonii us. nu este atinsa 1a vremea prirnelor recolte. pompa) . chiar daca urrneaza a fi apoi arnbalata in butoaie de 300 kg.

Aeeasta adaptare se manifesta in primul rind la alegerea echipamentului. ale carer colonii de albine pot sa se sature de miere in padurile de salcim.i cu privire Ia albinele care se folosesc. Munca sa este mai complicate pentru eil. reprezmta indiscutabil factori limitan-p. Vorn reveni mai departe asupra lor. Din fericire. Se pot face consideratii analoage :. intr-o oarecare masura. se multumeasca cu resurse rnelifere mai modeste si sa se acomodeze unei clime care nu-l ofera.i unei clime Ioarte f'avorabila pentru secretia neetarifera.l datorita florei supraabundente s. Ele e!?ueaza atunci cind se transpun intr-un mediu diferit din punct de vedere al florei ~i al clirnei. ceea ce se numeste "intretinea stupilor". a tehnicilor i?i a septelului.II permite apicultorului sa. comportind operatii delicate !iii repetate. in apicultura.!'ji sporeasca sansele practicind pastoralul. se poate spune ca factorii de mediu Inconjurator fiind In esenta necontrolabili. La fel. totdeauna vreme buna Ia momentul oportun.164 APJCULTUful Factorii randamentului in apieultura Rarele studii economice serioase care au fast facute asupra apicul turfi . Se admite di trebuie In medie patru-cinei are de munca pe an la un stup. fac ca apicultorul sa se adapteze fa. se adapteze.. el trebuie sa. de prima importanta. in final. Se pot desprinde Ia prima analiza trei mari categorii de factori de randament: Iactori legati de mediu. Influenteaza eel mai mult randamentul si. clima ~i flora. mexieani sau canadieni beneficiaza de o situatie mai bun.!ii revina cind a perioada cu vrerne frumoasa. el poate. Foarte buns ounoastere a factorilor mediului mconjurator. Ii vom examina pe rind.. Nu exista albine universal valabile. sa-. dar nu se poate spune cit cantitatea de miere produsa va fi in raport direct cu tirnpul consacrat fiecarei colonii In aeeste conditii este necesar a cauta factorii care. Apicultorii australieni. pun in evidenta marea variabilitate a productivitatii de la 0 exploatare la alta ~i importanta miinii de Iucru. stabila. In acelasi tlmp. nu au fast puse Is punet decit In funetie de conditii locale foarte specifice. depuna efort pentru a compensa efectele nefavorabile ale conditiilor clirnatice n eregulat e. Alegerea unui model de stup este un Iucru esential. Apicultorul frances trebuie sa. Multe dintre metodele zise de apiculture intensive. neo-zeelandezi. coincide cu unul din culesurile principale. In rezumat. . La fel de irnportanta este si alegerea tehnicilor de exploatare.cind 0 alegere [udieioasa a materialului. desi intr-o mssura mai mica. el are uneori ocazia sa-. pentru apicultorii din Europa centrala. rentabilitatea exploatiirilor. factori legati de septel ~i f'aetori urnani. FACTORII LEGAl'1 DE MEDIU Clima si flora Elemente esentialc ale rnediului.

Acest lucru ne face sa ne gindim la a doua grupa de factori de randarnent in aptcultura. Transportul se face noaptea. eel putin pina tirziu toamna ~i foarte timpurie primavara. Sudul rnediteranean este bun pentru iernare . $1 in aeest eaz. Vara. arborescenta. Nu mai este 0 problema sa traversezi din Proventa in regiunea Iioneza sau in Jura cu camioane semiremorca mcarcate eu patru sute de stupi. Circuitul se incheie prin retntoarcerea la vetrele de iernare. altadata exceptie. ~i in muIte tari in cursul ultimelor secole. Se pot pune intrebari privind rentabilital:ea pastoralului. Transhumanta a capatat. cele ce umplu magazine Ie sint din ce in ce mai stabile. Populatiile de albine epuizate dupa munca din vara se refac rapid. fara metoda ~i fara material . Acumularile de polen sint suficiente pentru Jungi perioade pentru a face ea dezvoltarea sa fie. Ea este desigur slaba cind se face la rntimplare. pe rosmarin . se mai contureaza 0 cteplasare. de indata ce se anunta inflorirea rapitei. sau simpla curiozitate Iocala. Circuitele pentru transhumanta nu sint stabilite Ia mtimplare.F. alta iniati!?are ~i a atins alta scara odata ell dezvoltarea rnijloacelor de transport rutier.. Vetrele de iarna sint rapid _panisite.convenabil. Este cert ca pastoralul prelungind perioada de activitate a albinelor. inca din luna septembrie. Culesurile de nectar importante.. albinele nu Slot niclodata total inactive ~i mai culeg pe iarba-neagra. Ie supune unui regim dur care cere matci excelente. . mtre octombrie ~i martie. in timp foarte scurt sl cu un personal redus. ditre padurile de brazl sau eatre marile intinderi de iarba-neagra care mai exlsta in eentrul si sud-vestul Frantei. daca nu continua. cu urdinisurile deschise. Dealtfel. Dezvoltarea transhumantei este legata de multiple cauze. favorabila in general pentru reluarea cresterii. nu este noua : ea s-a practicat din antichitate. apoi a salcimului si a pajistilor naturale din valea Ronului. dar praeticata rationalsi eu cclonii puternice este satisfacatoare. Se poate spune ca transhumanta. Dar ele nu sint nici pe departe comparabile cu cele acoperite de apieultorii profesionisti americani.1Iolosirea dispozltivelcr de rnanipulare permit instalarea in citeva zile a sutslor de stupi indispensabili unei bune polenizari in imensele livezi monovarfetale de· meri sau de peri.lCTORl! DE RANDAMENT 165 Pastoralul sau transhumanta Ideea de a deplasa stupii pentru a Ie permite sa exploateze suecesiv mai rnulte culesuri. progresele transporturifor rutiere si ale mijlcacelor de manipulare a produselor fac ca deplasarea mai multor sute de stupi pe distanta lungi.. Infloririle arborilor fructiferi provoaca la rindul lor deplasari de stupi la polenizare. in decursul ultimilor treizeci de ani. Ele sint precedate !?i urmate de lungi perioade de serni-foamete care se compenseaza cu eostisitoare hraniri ale albinelor cind nu produe nimic. sa nu mai fie 0 performanta tehnica ci 0 operatic de rutina pentru profesioni!?tii mai bine organizati.dad nu cumva criza de energie va contrazice acest pronostic. Lavandele din sud-est nu sint nici ele uitate. Distantele parcurse de apicultori in pastoral in cursul unui an ar putea sa para lungi. a devenit astazi 0 necesitate pentru apicultor . care urmeaza infloririIe din Florida sau California pina in Canada. rnecanizarea :.

legate nu numai de ereclitate. asupra numarului de ovadole.:']i nu ca matca intr-o colonie de productie. de caracterele ee Ie va transmite descendentilor ei :.166 APlCU. Este imposibil sa intram in detaliul tuturor acestor metode. a matca de peste doi ani nu a1' mai trebui sa fie pastratii decit ca genitor . Dar trebuie facuta aici 0 distinctie tndispensabila. Valoarea unei rnatci depinde. distinctie datorWi careia eonstatam ca cele doua au praetie aceeasi importanta. ).. Anumite metode sint adaptate 1a pro ducerea . Prea precoce sau prea tardiva. asupra longevitaW ei.. se poate considera ea.. capabile de a inlocui rnatcile imbatrinite sau de a forma noi colonii destinate sa ia locul celor disparute sau vindute. cu cit a fast crescuta mai aproape de momentul optim al ciclului biologic 011 coloniei. In primul rind.i conditiile de dezvoltare.. Fiecare corespunde rnodului specific de ingrijire a stupllor. Ele se manifesta in ponta. 0 singura daUI in cursul unu] anotirnp. intre genotipul unei rnatci ~i fenotipul el.inuta mal devreme. care dealtfel sint descrise in amanuntime in Iucrarl de speciaIitate. Florida. Se poate adauga laaceasta 9i faptul di starea fiziologica a unei matci depinde de virsta sa. 'I'rebuie sa tinern seama ~i de maladiile specifice de care poate fi atinsa mates §i care afecteaza valoarea ei in trinseca. de valoarea matcii. Ne vom multumi sa prezentam in Iinii mari 0 . sau sa creascsseptelul. La extrema. Matca de crescatorie are eu atit mal multa valoare cucit este abt. ci91 de conditiile in care ea s-a dezvoltat .LTURA . ele convin amatorilor. de vigoarea ei. Fara a dori sa dam 0 regula absoluta. se poate intimpla sa fie mal putin buns . unui anumit material sau cresterti unei rase de alhine al carei cornportament pune probleme.FACTORII LEGATI DE ~EPTEL Matca Toti apicultorii sint de acord si afirma ca valoarea unui stup tine.i C8!'e stnt Insct-ise in egala rnasura. de fecunditatea ei. au dernonstrat cil exista 0 corelatie intre aceste caractere :. Deficientele fenotipice ale unei matci nu sint totdeauna user de abservat. a unui nurnar restrins de rnatci .. fenomenele de malnutritie a Iarvelor de rnatci pot antrena malforrnatii sau deficiente grave. California . bineinteles. ceea ce explica pentru ce marii crescatori se gasesc mai ales acolo unde iarna este scurta (!talia. dar pot fi confundate eu accidents fiziologice datorate Imbatrinirii. Alte rnetode vizeaza. Toate observatiile care au fast facute asupra greutatii rnatcii 1a nastere.. Exista un mare numar de metode de crestere a matdlor. rnatca are cu aut mai rnulte sanse de a fi fenotipie de buna calitate. Cresterea mateilor Scopul cresterilor este de a pune Ia dispozitia apicultorului matci prolifice de buna cali tate. din contra producerea industrials de indivizi destinati vinzarii in cantitati mari..

n ?4-I L . separat de primul printr-ogratie separatore. II Q II ~~ n.FACTORH DE RAN"DAMENT 167 crestere capabila de a furniza rnatci de buna calitate. va trebui sa. Celulele neacceptate au ramas la stadlul botdi artificial!.. In nucleul de imperechere se naste tinara matea. rezulta o bctca ce trebuie asteptata sa ajunga Ia maturitate. Colonia doica este 0 colonie foarte puternica instalata pe :.. Transferul tinerelor larve de Ia colonia de prasila la colonia dcica se face eu ajutorul unui rnic instrument (picking-spatula pentru transvazarea larvelor) curbat . Botcile gata de a ecloziona sint luate de apicultor care Ie pune pe f'iecare in cite un nucleu de imperechere format in prealabil. din . Rama de crestere este pe locul dol dupa gratia separatoare in compartimentul din dreapta . ea iese pentru a se imperechea.~ U Rama de crestere cu hotel dipiicite. Aceasta operatie poarta numele de transvazare . grupate pe un suport avlnd mai multe leaturi. De asemenea.i fara ca noua matca sa se do cneasca de 0 populatie straina care poate sa 0 primeasca eli ostilitate. Ea poate astf'el sa-s! inceapa munca sa intr-c colonie norrnala..nu Jipsita de pericol . 0 0 II . Iuata in crestere in spatiul special al coloniei dcica. Aceasta introducere trebuie sa se faca dupa tehnici precise care permit 0 familiarizare progresiva.i perfect lustrurt care permite "culegerea" larvei fara a 0 vatama.. Se procedeaza Ia marcarea sa. ea cuprinde doua compartimente. Botcile primesc tinerele larve scoase din colonia nurnita "de prasila". dupa aceea incepe ponta.aptesprezece rame Dadant. Catre a sasea zi. aplicindu-i-se pe torace 0 vopsea celulozica. treaca si prin proba .. ceea ce va perrnite sa.fiecare dintre ele. din care unul contine matea ouatoare in activitate norrnala iar ce lala It. Aceasta crestere este pregatita de apicultor in botci artificiale de ceara sau de material plastic. In primul rind trebuie deosebita colonia doica de colonia care va furniza tinere Iarve provenind din ponta matcii ai carel urrnasi se VOl' obtine. eonstituie spatiul de crestere a rnatcilor. de Colonie creseatcars Matea este izolatA In compartimentuI din stinga In spatele gratiei separatoare. In nurnar mare si pentru 0 perioada destul de lunga. Rama de crestere avind trei Ieaturi poate primi treizeci de botci artificiale .. fie gasita si identif'icata usor.a introducerii in noul stup.

168 APICULTURA o metoda mal perfectionata. dar di cea mai importantii pentru noi. Este rnai greu sa intretii pentru ele nurnarul corespunzator de nuclei. dar in cazuri limita. conditii optime de hranire a Iarvelor. Factoriigenetici Am vazut mai inainte di genul Apis nu cuprinde decit patru speeii. destul de agresiva.Ii septentrionale. Este relativ user sa obtii un numar mare de botci naturale de buna calitate. in acest fel. Larva prelevatil. Este suficienta. 0 Intirziere de citeva ore in recoltarea boteilor pentru a provoca pierderea unei serii de crestere. cu limba scurta. albina comuna din tara noastra apartine rasel 1"fl£llifica. sensibila la bolile puietului. Se realizeaza. S-a demonstrat ca zborurile de imperechere cer participarea activa a Iucratoarelor. prezinta 0 variabifitate genetica foarte mare. moderat prolifica. fie cronometrate. Toate operatiile trebuie sa. Aceste Iarve prlmesc din partea Iucratoarelor crescatoare 0 abundenta provizie de laptisor de mate-a. consta in a face 0 prima transvazare cu Iarve fara mare valoare genetic-a. Prelevarea Iarvei de pe fundul unei eelule de Iucratoare se face cu ajutorul unui instrument numlt "spatula pentru transvazarea larvelor" (picking). Pe aceasta provizie se depune larva definitiva. Cresterea de matci poate fi deci considerate atit ca mijloc de tntinerire a septelulni. Astfel. de exemplu. cit !?i ca instrument indispensabil oriearei operatii de selectie. Aceasta variabilitate se manifests prin existenta numeroaselor rase geografice case ocupa teritorii mai mult sau mai putin intinse. prima fiind sacrificata. Operatia de "transvazare" consta in a pune 0 larva foarte tinara l!n fiecare botcs artificiaHi de ceara Gall de material plastic pentru a obtme 0 botca. pentru a nu cita decit caracterele asupra carora specialistii nostrf sint deacord. . eu peri lungi. este depusa intr-o botca artificiula Formarea si intretinerea nucleilor de imperechere oonstituie punctul delicat al metodei. Intretinerea unei cresditorii mari de matci necesita intocmirea unui plan riguros. care prin comportamentul lor fa~a de rnatca contribuie la reusita zborurilor. reprezentind 0 mai buns garantie a calitatii viitoarei matci. did prima matca eclosionata se gdibe!?te sa-~i distruga rivalele in leagan. Se ineearca sa fie cit mai mici. un numar prea mic de lucratoare sint ineapabile sa poarte de grija tinerei matei. fiicele unei excelente matci. care se gase~te in cea mai mare parte a Europei Occidentale !. zisa de dubla transvazare. Interesul metodelor de crestere a matcilor prin transvazare de larve este de a permits obtinerea unui numar mare de matci surori sau semisur ori . Apis melliiica. Este 0 albina de culoare inch is a.

__ -- In practica. albine apartinind unei populatii din bazinul parizian tind sa-si pastreze ciclul biologic anual scurt care Ie este obisnuit.~ Albina orfentala carntotiana .6 o. sa se incruciseze fara nici a dificul ta teo Dealtfel. care irnpune un ciclu estival intirziat in raport cu inflorirea ericaceelor din covorul piidudi. a comnumar important de gene. l!al1a. Aproape toate supravte10 tui. [oaca barierele naturale. inadaptare care se traduce printr-un decalaj intre ritmul de dezvoltare al ccloniilor cleplasate si ritmul infloririlor locale.-.Alblnan.-Albina gigant din India --·_··"-. albina carmoliana are un rttm mai rapid decit albina italianii(dupii Lin. in interiorul aeeleiasl rase geografice se poate evidentia existenta unor populatii locale care difera unele de altele prin caractere rnorfologice destul de discrete.t daca se fac studii biometriee foarte amanuntite. Seleetia albinelor a unei posibilitati de o specie laalta genetica : el variaza nu numai de la dar ~i de la 0 rasa geografica la alta... Experientele constind in stramutarea coloniilor de albine in mediu care Ie este strain au evidsntiat intotdeauna 0 inadaptare a albinelor La acest mediu nou pentru eIe. Pilla acurn studiul popu. atunci cind stnt obligate sa trruasdi. 1975) pe verticala ~ numarul de ture in fraqitmea de 15 secunda pe orrzontala . Aceste diferente nu apar dar ded. in general. Populatiile se disting mai ales in planu! adaptarti. eu care ea poate.llscutliIn India litate . ca ele s-au format in rnediu genetic mai putin deschis. Se pare ca acestea nu sint intot1 deauna de netrecut.-.-.FACTORII DE RANDAMENT 169 Aceasta albin a este de regula usor de identificat intre albinele apartinind alter rase geografice.._·--Alblnll.. Multe dintre ele dispar rapid.. Astfel.&. gura speciei consiedrate in ansambul sau. Aceasta lipsa de adaptare impiedica deci ccloniilc deplasate sa profite cit mal mult de resursele melifere locale. conservarea unui Ritmul dansului in 8 este 0 trasatudi.distanta in m Albmll. in padurea de Iandji.. mai ales daca se censidera . dau(rr. Sa nu uitarn ca in citeva secole albina domestica a cucerit Lumea Noua !?i Australia. Iatiilor de albine a fost foarte limitat. ~tim putirie lucruri des6 pre modul in care se fae schim5. Iatiile locale~i rolul pe care-I 3 .-._----. ceea ce presupune ca ea a reusit sa se adapteze unor eonditri de viata total noi pentru ea.toarele i!ii schirnba matea in an ul urmator.portamentului care preztnta 0 mare variabiI rantie adaptare Ia situatii noi. ga. sub influenta selectiei naturale care a favorizat coloniile eele mai bine adaptate Ia climat ~i la ritrnul in floriril or. variabilitatea genetica a populatiilor de albine are conseeinte importante. burile genetice mtre popu~. __ . Se intimpla rar ca stupii unei aceleiasi stupine sa fie comparabili din toate punctele de vedere. Se admite. de unde decurge avantajul lor de a asi200 1050 100 400 6 Om.

c~u~m~_~~~~~~~~~~~~--~-+-+-r-p~~ 15 10 20 ~5 35 40 45 MARS I AVRIL MAl JUIN JUIt.. fie cii este verba de tendinta de roire.(J.. de agresivitate. (Hed"-. I AOUT SEPT.!liO. Crep/$' Of71b~lIifht1$'J 75 U""'-~'rl GNER (CqSlaRt10 _P. eel mai bun stup putind da de zeee ori mai rnulta miere decit eel mai slab. Recolta nu a fost continua.' tl-E. sa remarca ponderea polenurllor de cruclfere (in special de l"api~a). fara sa mai vorbim de rezisterrta la boli. .. de comportament pe Iagure. In acest caz diferentele fata de medie ale productillor pot fi considerabile.coloniile de alblne au recoltat pnaetic aproape tntreaga cantltate de polen a anului. La sfir~itul lunii iulie.f7I....R"b<l sl vrer«.. % 100 =-"-. Popo.opqver TII/olium _Rubu$' J 50 . Recolta de polen a colonillor de alblne din Bazinul paraztan. OCT.!. de propollzare etc. I I I I O~ __+FEV.ver_ Plo". pra1eRSt! CrucifiJre$. .. . Crucife'r"s) I I TRE FL£S I (Trifolium reptlRS '" r..... ~~~~~SA~~~l~E~S=i'L/~S£¢~/X~_~V~is~. ~"""=:t:::=-_. De asemenea.o.!Jej\£... se remarca diferenta marl de comportarnent. in care apicultorul nu intervine decit pentru recolta si eventual pentru a-i hrani..-r<ll.::LI ER RE .lm.170 APICULTURA o exploatare de tip extensiv.o Trifofh..!l!""'__--j 25 (Bros sic« _ RaphtJII(! $' _ "Sinapis rorrutl1cl.

Vlcio..ER:.F:::._6raminou) I O!-~~~~~~M-~~~~~~A~J~O~N~C~I~(~U/~I1~~~_S~O~/~~~_~C~a~r'~x~_~8~e/~U~lq~_~~~O~r~ox~a~c~u~m~j~~~~~~ t o FEV 10 MARS I 15 AVRIL I 20 MAl 25 r JUIN 30 JUIL I AOUT 35 SEPT 40 OCT 45 Evnlutia recoltei de polen in Landurile Gasconiei.(I t I I I Trifolium .:..:. (comparati eu figura precedenta) ...ls _U/I'J/_ Rllm'~_ . RiJlJus_ Asparagus : casraneo : Hel.S::. Prin cresterea de matci el va putea obtine numeroase fiice ale aceleiasi marne eu calitati deosebite si sa elimine indivizii tara valoare.:.I.FACTORII DE RANDAMENT 171 Este deci normal ca apicultorul preocupat a-si arneliora randamentul stupinei sa practice 0 selectie.J (Bro$sico . _.l1S _ Ulu) t I I t I I J I I I I I I I I I .Ouercl. I I I I I I I I (Colluno_Ulexj 1 I I \ I I ~ (Zea_ RicinlJs_ Planfogll :50 .C~R:._. ceea ce nU este posibil decit facind crestera de matci...E:::.-~ Planfa{/o_ R!"'mn~s_ Jasione .. Infloririle timpurii slnt mai putin importante.. Cunoscind perf'ormantele coloniilor sale ~i caracterele lor esentiale apicultorul crescator l!?i propune sa nu pastrezs ca reproducatoare decrt Indiviaii cei rnai buni din toate punctele de vedere.Er ica: C'lIcite'..onlnemum. La sfirsitul lunii julie albinele nu au recoltat dedt [umatate din polenul anului.:U~C:. % 100 "'1 I I I I I J I 75 ~ALLUNE ().

Cele mal bune statiuni de. Trebuie sa mai amintim sl ca matca este imperecheata de sase pina la zece trintori In rnedie. foarte devreme. 1966) Pe verticala . eresterea puietului .172 APICULTURA In realitate. Trebuie deci sa admitem di 0 seleetie 200 100 10 F M ExperJenta 15 A 20 M 15 J A s o deplasarti coloniilor de albine. lucrurile sint mult rnai putin simple dedt s-ar crede din mai multe motive. Suprafetele cenusli sau hasurate corespund spatiulul de vartetie iotre coloniile fiecarui Jot. este neaparat nevoie ca selectia sa dispuna de 0 metoda usoara de apreciere a acestora.lnceteaza. De retinut ca albina este faarte sensibila Ia consanguinitate si di imperecherfle intre indivizi prea inruditi conduc la 0 scadere foarte importanUi a viabilitatii puietuluL Orice efort de selectic care nu tine cont de aceasta particularitate ajunge in mod fatal la rezulcresterea randamentelor. nu este inflorita.imperechere sint imperfects : cele:}i aceasta lalte efectuata fara ajutorul insamintarti artificiale nu actioneaza decit asupra femelelor. In Bazinul partztan. Avind ea obiect principal sint practic fara valoare. se face sau nu unefort pentru a ajuta imperecherile dori:te. ceea ce. . Coloniils de origme Iocala (conturul intrerupt ~i hasurat) aproape nu mail au puiet in septembrie in timp ce coloniile aduse din Lande (conturul conttnuu. Numai insamlntarea artificiala permite un control riguros al imperecherilor. din punct de vedere genetic cornpiica datele problemei. LOlLveaux.datele masurarti aces tor supratete. cemrsiu) i9i rnentin cresterea chiar ~i clod iarba neagni. Elementul rnascul este partial sau total neglijat dupa cum in natura.suprafata de puiet (dupd Fresnuye) Pe ortzontala . Cintartrea rnierii recoltate din frecare stup furnizeaza un rezultat brut POINTS tate eontrare celor asteptate. (dupa J.

caracterele alese trebuie sa aiba un suport genetic. de fapt.FACTORlI DE fi . deci sa fie dotate eu 0 oarecare eritabilitate. trebuie sa tinern seama nu numai de rnicrea recoltata. recalta obtinuta de.x. octornhrie. Ele nu sint specifics albinei. Nu se poate selectiona decit pe baza de masuratori sau de notatii rigufoase.. Este totdeauna foarte dificil de judecat 0 recolta fara a tine seama de factorul "vatra stupinei" ~i de factorul "an". sau vigoare hibrida. 0 reeolta mare poate masca 0 absenta de rezerve si sa duca Ia rezultate eronate. colorriile locale (contur plin. Se intirnpla destul de des ca produsii tncrucisarii a doua rase geagrafice sau a doua populatil indepartate din punct de vedere genetic sa se distinga printr-o productivitate mult peste medie. pun 0 problema. dar in apiculture au a importanta deosebita. . o selectie corecta presupune in final depasirea unor conditii greu de intrunit.. Fenomenele de tieterozis. Cclcnule aduse din Bazinul parizjan i~i pastreaza rttmul de dezvottare . aipcultor nu este decit 0 rezultanta a multiplelor actiuni dintre care cele mai importante sint exterioare stupului.. (du-pa .NDAMENT 1 173 care trebuie corijat . In plus. suprafata cenusie) 1. caci 'in generatiile ulterioare se constata 0 foarte mare eterogenitate a re- 200 100 O~~~~~~tT~~~~~~~~~~~~~~~~~ 10 15 20 25 J F M 30 J A 35 S 40 0 45 A M Experien~a deplasiuii coloniilor de albine.it. dar si de rezerve. De asemenea.l neagrii (can tur d Isconti nu u. J966} In Lande. "e1e mu sint adaptate lnflori'rf lcr tirzii de iarb. In 'flr::.T. pre Cum si de hraniri.1continua cresteril e in mod intensiv PU1a in. . Orice crescator care nu ra in considerare decit randamentul de rniere este tentat sa aleaga drept colonie de prasila una din aceste colonii hibride. la albina. Louveau. hasur ati. De fapt este 0 eroare. nu se poate face 0 selectie sustinuta pe mai rnulte caractere.

. Folosirea .. apare 0 proportie rtdicata de colanii fara valoare. Un astfel de plan nu este utopic dar presupune 0 actiune riguros pregatita rntre apicultorii din aceeasi regiune. Nu trebuie fikuta selectia declt in interiorul unei pcpulatii din care hibrizii evidenti au fast eliminati. Planul implica inegala masura un control riguros al imperecherilor.. ea trebuie urmatita permanent. Ea cornporta totdeauna un aspect negativ in sensul ell tinde sa secatuiasca rezerva geneticii a unei populatii. Singurul rnijloc de a evita un astfel de e~ec este veriticarea minutioasa a caracterelor biometrice ale coloniilor folosite pentru cresteri.5 I 50 I 105 Planul de selectie Un plan de selectie in rnasura de a da rezultate satisfacatoare Intr-un interval de timp rezonabil cere ca populatia de pornire in sinul careia se face seleetia sa alba un efectiv suficient de mare (mai multe mii de colonii probabil).:i"" I 70 I I generatle 2 Hlbrizli I genera tie 3 suselor 61.ereditatea slaba a unui caracter ca productivitatea care. Selectia nu poate crea ceva ce nu exista. . ecologice ~i etologice sa fie binecunoscute. 9i folosirea permanenta a unei metode de control al pedormant~lor perrnitind aprecierea progresului genetic realizat. nu depinde nurnai de un factor genetic sirnplu de tip mendelian. Cind selectia scade. daca este posibil prin insamrnV\. sa tinem seama ca nu se poate selectiona decit eeea ce in populatia initiala exista. l. Selectia impune sa se porneasca de la efective mari si sa se utilizeze metode riguroase.angninitatii Ia albjne (Plass 1953) (Cantitatea de puiet i1n procente) consangutnnate Martorl gener atte 1{}0 1 '. " Rezumind. ne reintoarcern la 0 populatie oarecare.irnportanta efectelor mediului.ri artif'iciaJe.actiunea rapid nef'asta a consanguinitatii . De fapt. Obstacolele : ' . Hiri'i sfirsit. Pe linga indivizi sxoalerrti.. de altfel. ca si sprijinul geneticienilor care cunosc bine problemele deosebite ale apiculturii. ill fine.c. Nu se pot selectiona albinele conform unei scheme copiate dupa una apllcabila 1a alte anirnale domestice. Pentru aceasta rezerva de gene trebuie facute cautan pentru a se obtine noi ameliorart. selectia se face diferit de cea obisnuita. se paate spune eii 1a albine. care due Ia scaderea eritabilitatii . De asemenea. de eel pur fenotipic care rezulta din folosirea unor matci tinere ~i perfect sanatcase.174 APICULTURA zultatelor. este obllgatoriu a separa sporul de productivitate datorat selectiei. iar earacteristicile ei biometrice. Trebuie. tlnind cant de particularitatile biologice ale speciei. Tabd VII ACtiunea cons.

(dupii J. . in prezent. Mai mult productia de trintori fecunzi si de origine strict cunoscuta presupune. de regula. nu poate fi practicata deeit in interiorul unei echlpe expertmentate.:. in afara mediului lor.. efeete defavorabile.issa ..If) \ lor insamintate in nuclei ~i uti(I lizarea lor in stupina constituie un Ian] de operatii care trebuie sjncronizate~i planificate. cu terelor biometrice ale albinelor permite 0 separare fcarte nets. 0 buna • melli/jell vla. ~j chiar a populatiilor locale. o ligustica " iltlerm. carnica. Se desernneaza ca hibrizi. Dificultatile seleetiei ~i caracterul . caci insamintarea propriu-zisa b I. . -rio 'I • .. Astfel de incruci~ari nu pot fi obtinute decit prin tnsammtare artificiela. acceptarea apoi a matci. din contra. Anurnite incrucisari au. aUt din punet de vedere al aparaturii ca !?i eel al tehnicilor de Iucru. fenomenele de heterozis pot da rezultate foarte bune si foarte rapide. mai blinda. Hibridarea ~ destul de limitat al avantajelor Ia care se poate spera fac ca multi apicultori sa se orienteze catre utilizarea hibrizilor.: _II' ..JlII\ st de trintori in cantitatl suficients. T otdeauna tre bIDe insistat d 0 Clluca. Pe de alta parte.ellifica X ligustica sau ligustica X caucasica etc . la albine. Mai mult. Aceste albine ne de ceptioneaza.. Fresnaye) etc" nu poate sa se f'aca dedt in interiorul unei populatii in care exista deja caracterele de selectionat.FACTORII DE HANDAMENT 175 sistematica a insamintiirit artificiale pentru realizarea tmperecherilor dorite nu mal constituie un obstacolcad este bine pusa Ia punet. a marilar rase geografiee o tendinta mai mica la roire. Selectia nu va putea niciodata ajunge Ia obtinerea unor albine bune pentru toate scopurile ~i In toate mediile.:. Ea poate fi practicata de orice persoana pricepuUi !?i dotata cu 0 vedere Ioarte buna. albine care rezulta din incrueisarea a doua rase geografice distincte.. socotind col. Exista in strainatate suse de albine selectionate de decenii si care dau excelente rezultate in regiunea lor de origine sau In regiuni ('U climat si flora asernanatoare.rnllrkii • syrillcll organizare. me/lifictl des Landes vederea obtinerii unei albine Analiza principalelor componente ale caracmai productive.sicll :} hybrides asupra faptului ca selects in . Obti• nerea de matci neimperecheate . si ea. de exemplu m. nu reprezinta decit a foarte o scurta faza a procesului. Efeetul heterozis nu se obtine sistematic cu toate incrucisarile de rase geografice. s-a constatat ('a in interiorul marilor rase geografice exista populatii a earor incrucisare eu 0 alta rasa este cu totul interesanta.

Acest procedeu are avantajul de furniza indivizi care ben eflciaza . Lucratoarele fiice ale acostor matci sint hibrizi tripli in masura in care populatia Iocala de albine este din rasa meUiJica. Se folosesc genitori. Se obtin in acest fel matd care nu sint folosite pentru productie. Susele sint pastrate prin insamintari artificiale. Ignorarea aeestor aspeete produce adesea deceptii apicnltorilor care se lanseaza in hibridari. la nivelul matcii si Ia eel al lucratorelor. aceasta capacitate nu poate fi prevazuta. Pentru a face hlbridari rentabile este inclispensabila pregatirea ca parinti a unor suse deja selectionate. sint ded indispensabile incercari de eombinatu pentru a Ie gasi pe eele care dau rezultate bune. In stadia} actual al cunostintelor noastre. Ea nu da rezultate bune decit :in masura in care genitorii utilizati au 0 buna capacitate de COO1binare. . Fiicele lor sint hibrrzi din mama italiana sl tata caucazian. dar care servesc numai la erestere. Ne orientarn acum catre 0 formula deja vcrificata. eu capacitate de combinate. Aparat pentru insamfntarea artificiala a rnatciler. Se poate deci spune ca hlbridarea este mal mult cornplementara selectier decit antagonists. matci de rasa italiana pura ~j trintori de rasa caucaziana. Este vorba de productia de hibrizi tripli practicata la INRA. Se Iasa aceste fiiee sa se imperecheze libel' in natura ell trintori din populatia Iocala. de efectul heterosis corijat prin caracterele paterne ale rasei locale.---------------------------------------~ 176 APICULTURA Hibridarea l1U este deci un panaceu universal.

9 30. 14.57 (limitii.~.02 (limita 1%) .02>8..3 19.PACTORIl DE RANDAMENT 177 Tabd VIII Rezultatelc de bibrizi expertentelor fi!. 1%) 23.:::- 1=:1:::: >S~ s.4 21.0 46.25 (limitii. .86 (Iimita 1%) 14.1 55.28>7...0 177 ':"!f. 10."'t..2 I I I 11.cnte timp de 6 am In Provence.' tabei 1 19.s:ica) X mellifioo.92>8.2 12. cupl'wzind grupe (ligustlca X caucasica) X melliftca ~i de martori meHifica (populalie locala din Provence) (Dupa J.0 28.a (ligustica X eaucasica) X meUi1ica I Higustica X ea'ucasica) X II memfica martort meIUfica 183 100 15.9 33.0 15.5 272 100 22.66>8.86 (Iimi ta 10/0) 209 40.0 48.9 28.0 36.- 1 1 2 2 1 1 2 2 2.8 21. 1 c. Varia- An 't.4 41.4 24. Procentajul mediu al hibrizilor eomparati eu rnartorlt Coeficientul de variatte CVO/o) media hlbrizilor Coeficientul de varia tie (vo!o) media martorUor Toate rezultatele srnt date statistic cu probabilitate de 1% 1% .3% 39.92>3.0 l.8 26.a X caueasica) X mellifica mal'tori.4 29. martori mdHjica (Ugustica .72>8. X caucasica) X melli/tea martori mel!ifica (Ugu.j 1972 meHifioo martori me!lifica X X 17 10 6 13 . I.2 25.2 7 iI I Numar total de stupi Randamentu1 mediu de hibrizi (Ugustica X caucasiea) X melli/ica Randamentul mediu al martorilor (mellifica) .86 (limltii.22>5.86 (limita 1%) 77.I} 44.0 1 1 1971 1 1 I (ligustica X C(l'Uca.l%) 933.5% 1975 . meUifio.50 .2 15..4 I 30.0 dament V% . 1%) 10 10 I 11 12 -~.stica X caueasica) X meUifiCil I (Ugusnca X ca uc asica) X mellijtca II martori mellifica (Hgusnca eaucasica) 7 9 33.0 45.8 33.9 kg 229% 23.0 35. Lavie .234..~.9 28. "" ~ Cornblnatll gan et.a d 55. I I (Ugustica X caucasiea) X mellifiea martori mellifica (ligustica X eaueasicaj X menifica martori mellifiea 10 13 5 11 30.6 59. 61... 1° ~) 12. .0 11. (limitii.6 361 100 195 100 188 100 281 100 1974 r :2 (Ugustica X caucasica) X me Hifica martori mellifica I 2 2.63>8.26 Oimitii.2 54.I catuu}' lat I r. Frcsnaye ~i P.85>5.0 29.0 46.'1'"-:.8 14.0 46.21 168 ~~ 100 UI73 I (ligUstic.7 39.1976) Numar d\) stu_pi Ran damerit bllitate de ran- c s.~. 1%) 157 100 I 9 8 11 324 .ice iolosite rnedru (kg) 0' .8 kg 18..7 10.

In an de productie slabs recoltele hlbrizilor pot fi de aproape trei ad mal mari dedt cele ale martorilor. eli alte matci obtinute in aceleasi conditii. de la un producater specializat. Iactorul uman este probabil ('el mai important. vigoarea hibridului nu se transrnitc generatrilor ulterioare. daca hibridarea generalizata. altfel spus. Problemele cresterii in apiculture nu se vor putea rezolva decit prmtr-o actiune coordonata. Utilizarea matcilor hibrids presupune din partea apicultorului 0 oarecare tehnicitate. preocuparilor noastre trcbuie sa fie pastrarea unei variabilitati genetice satlsfacatcare. S-a admis uneori di este posibil sa devil apicultor prin propriile mijloace sau luind citeva . In mod obligatoriu eI trebuie sa-~i procure serninte obtinute prin hibridare. Regasim aid un procedeu foarte general. Intr-un an foarte bun diferentale de productie fata de martorii din rasa Iocala sint mai mid decit intr-un an mediocru.P1CULTURA Rezultatele obtinute In rnai rnulte regiuni ale Frantei demonstreasuperioritatea neta a hibrizilor tripli. AI' apare deei riscul de a nu mal gasi. modlfica fondul genetic. Ele trebuie sa fie inlocuite cu regularitate.3. a fondului genetic al populatiilor locale de albine. trintori de rasa 10ca1. in prim-planuJ. De asemenea. dupa citva tirnp. selectia ajunge la 0 pierdere de gene tot atit de daunatoare. Daca utilizarea hi brizilor aduce avantaje incontestabile. de care va fi nevoie totdeauna. Regasim Ia albin a aceleasi probleme care se pun ~i pentru aIte animals domestiee. se obtin randamente superioare ~i mai regulate dif'erentele intre colonii fiind atenuate. pentru a-i produce trebuie sa se asigure in prealabil pastrarea unor rezervoare genetice pentru populatiile locale practie "salbatice". trebuie inteles faptul ca. za Factorul umao Dintre toti factorii care influenteaza randarnentul in apicultura.. de care este nevoie pentru a obtine hibrizii tripli. Dupa cum am subliniat deja. Dealtfel. Nu se va preconiza deci genera1izarea tehnicilor de hibridare pe fondul unei apiculturi care inca mai cuprinde un numar mare de stupine extensive. Unul din avantajele esentiale este scaderea variabilitatii recoltelor de miere. Daca vrem sa faeem fata unor dif'icultati neasteptate.178 A. Nu se poate concepe nici utilizarea rationala a resurselor melifere. Agricultorul producator de porurnb hibrid stie de la bun inceput ca nu poate folosi Ia insamintari· boabele pe care le-a recoltat. 1n1ocuirea rnatcilor hibride este deci indispensabUi.1albinelor fara ca oamenii care exploateaza stupina tarii noastre sa fi fest instruiti corespunzator.. sa nu uitam ca folosirea generalizata a hibrizilor are ca efect modificarea intr-o maniera destul de sensiblla. Cautarea ~i introducerea matcilor cere un minimum de cunostlnte si de practice. nici actiunea asupra potentialului genetic 0. Formarea profesionala Neccsitatea unei Iormari prof'esionale in aplcultura a atras atentia celor ce au responsabilitati in agricultura noastra.

FACTORII DE RAl'IDAMENT 179 Iectii de la un coleg sau 'in cadrul demonstratiilor organizate de catre societatile de apicultura pentru initierea tinorilor in minuirea afurnatoarelor si a daltilor apiccle.9!= - 5. centrifugii cu ax orizontal Se constata cii cea mal buna organizare are productivitate (100) praetic decit cea rnai slaba (50. L t j PERSONNEL DEsOPERCULER EXTRAIRE J 2 E H 1 E 2 0 4 E 3 E I 0 2 E I E 1 0 3 0 3 0 - 2 0 2 H 1 H 4 2 V 1 V 3 V 3 H I 2M M 3M M M 2 M2 M H H 2H2V H V vv 2V H V H Organizarea sti irrtifica a muncri de extractte a mier ii.!.. O.. Piel-DesrtLisseaux.Q:!9 . Cunoasterea citorva retete este suf'icienta. Productivitatea relativa in functie de diferitele metode utilizate (dupii J. ~5 SO 70 60 7~ . In definitiv.::::~o.. econornice sau juridice..BI:I) dubla .110 ~. Acurn. cutit electric V.~ ~~ . pentru solution area carora o buna Iorrnare profesionala se dovedeste foarte utila. Desigur. Dar meseria de apicultor pune multe problems tehnice. rnasina de descapacit E.~ 5#3 • i 50 4030 20 " - ~.4.6.. aso100 90 tOO ...1.. se poate cultiva salata si fara diploma de inginer horticultor.::2...- ~' '_ 8~J-.. formarea profesionala apicola este aslgurata in cadrul invatamintului agricol. detinerea citorva stupi pentru pura placers duminicala nu irnplica 0 pregatire deosebita. cutit obisnuit M. L. 1965). in Centrele de formare profesionala sl de promctie agricola (CFPPA) specializate in apicultura Unelo asemenea centre elibreaza un brevet profesional apical cu care se asigura inf'iintarea mai usor a unei stupine prin acordarea de credit... de asernenea. Exists.. centrifuga ell ax vertical H.j 10 '-'_ '--.

S-a putut deterrnina de asemeni. economia $i dreptul. actiunea sa se extinde progresiv dar ramine inca prea limitata.mintul din CFPPA nu se Iimiteeza la practice apicola. Organizarea l'tiin!ificaa muncii Organtzarea ~tiintificii a rnuncii este 0 diseiplina al earei cimp de aplicare este deosebit de vast. ap1icatc in apiculture. Dar datorita evolutiei rapide a cunostintelor stiintifice ca si a situatiilor economice. asigura. Din piicate. Ea priveste in special industria. dar i:?i gase~te terensi in domeniul agricol. in dorneniul formarii pennanente mai trebuie facute ef'orturi rnari.80 APICULTURA ciatii particulare care organizeaza un invatarnint sezonier contribuind 11:1 formarea tinerilor apicultori. Ar fi de dorit ca specialistii sa se ocupe din nou de aceasta problema. organizarea muncii de extractie a mieriL Studiul locurilor de muneasi a tirnpilor necesari pentru executarea fiecarei operatii a aratat caeste posibUa stabili cele rnai rationale tipuri de aranjament al utilajelor ~i materialului tirund seama de caracteristlcile acestui material ~i de efectivul de mina de lucru folosit. botanica. In apicultura si-a dovedit deja utiIitatea practlca .. . a infarmare elaborata eu multa grija j. Dealtfel evolutia materialului modifies an de an conditiile rnuncii alit in localu1 deextragere si depozitare a mierii crt ~i in stupina. precum frecventa!iii distanta deplasarilor ~ a transporturilor. Totul asigurindper:sonalului maximum de conforf 9i de securitate. altfel va Ii repede depasit. pentru fiecare caz in parte. IDvata. Din pacate. apicu1torul nu poate sa fie multurnit ell ceea ce a dobindlt in cadrul unui curs limitat la esential. Oficiu~ pentru iniormare 9i documentare in apicultura (OPIDA). S-a putut preciza. suprafata minima de incaperi (local). studiile stiintifice In rnaterie de organizare a rnuncii in apiculture sint inca putine. in miisura mijloacelor sale. pozitiile respective ale operatorilor 9i masinilor 18 fiecare loc de munca.1. Trebuie sa se informeze continua. E1 cuplinde$i biologia albinelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful