CUPRINS

CAPITOLUL 1.........................................................................................................................3 CONŢINUTUL, EVOLUŢIA ŞI IMPACTUL ASIGURĂRILOR ASUPRA VIEŢII ECONOMICE ŞI SOCIALE...................................................................................................3 1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE.................................................................................3 1.2 EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR ÎN ROMANIA...........................................................6 1.3 ROLUL SOCIAL ŞI ECONOMIC AL ASIGURĂRILOR........................................14 CAPITOLUL 2.......................................................................................................................16 ACTIVITATEA ŞI ORGANIZAREA SOCIETĂŢII DE ASIGURARE UNITA SA........16 2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SC UNITA SA..................................................16 2.2. PREZENTAREA SUCURSALEI IAŞI A SC UNITA SA........................................21 CAPITOLUL 3.......................................................................................................................23 LICHIDAREA DAUNELOR LA ASIGURĂRILE AUTO CASCO...................................23 3.1 TEHNICA LICHIDĂRII DAUNELOR LA ASIGURĂRILE DE AUTO CASCO. 23 3.1.1 Operaţiuni declanşate de producerea evenimentelor asigurate............................24 3.1.2 Particularităţi ale lichidării daunelor la asigurările de transport practicate de sucursala Iaşi a SC Unita SA.........................................................................................32 3.2 ANALIZA PLĂŢILOR DIN DESPĂGUBIRI LA ASIGURĂRILE DE TRANSPORT.....................................................................................................................34 CAPITOLUL 4.......................................................................................................................38 CONCLUZII ŞI PROPUNERI..............................................................................................38 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................41

1

INTRODUCERE

“New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor; fără asigurări n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta să lucreze la o asemenea înălţime, riscand să facă un plonjon mortal şi să-şi lase familia în mizerie; fără asigurări, nici un capitalist n-ar investi milioane pentru a construi astfel de clădiri, pe care un singur muc de ţigară le-ar putea transforma în scrum; fără asigurări nimeni n-ar circula cu automobilul pe străzi. Chiar cu un Ford, un şofer este conştient de faptul că în fiecare clipă riscă să dea peste un pieton.” Henri Ford

2

CAPITOLUL 1 CONŢINUTUL, EVOLUŢIA ŞI IMPACTUL ASIGURĂRILOR ASUPRA VIEŢII ECONOMICE ŞI SOCIALE

1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE
În literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite în legătură cu conceptul de asigurare. Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii economico-sociale, un proces obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorat din acţiunea legilor economice obiective care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridice ameninţate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele şi se satisfac alte cerinţe economico-financiare probabile, imprevizibile1. Caracteristicile exclusive ale asigurării sunt scopul şi metoda. Scopul reprezintă compensarea pagubelor produse de calamităţi ale naturii şi accidente, precum şi prevenirea pagubelor. Metoda e constituită din acoperirea unor riscuri, crearea unei comunităţi de risc. Scopul şi metoda sunt materializate prin formarea şi utilizarea fondului de asigurare2. Alţi autori definesc conceptul de asigurare ca o operaţie prin care unei părţi, asiguratul, i se permite în schimbul unei prime sau cotizaţii o prestaţie furnizată de către o altă parte, asiguratorul, în cazul apariţiei unui eveniment. Există formulări diferite ale conceptului de asigurare, fără a exista un consens şi aceasta datorită unor dificultăţi de ordin economic, social şi juridic, dintre care cele mai importante sunt:  sfera vastă de acţiune a asigurărilor, precum şi practicile complexe folosite în asigurări;  negarea de către jurişti a faptului că asigurarea este o categorie economică şi prezentarea acesteia ca un raport juridic, punand semnul de egalitate între
1

Bistriceanu, D., Bercea, Gh., Bercea, Fl., Macovei, E., “Lexicon de protectie sociala, asigurari si reasigurari”, Editura Karat, 1998 2 Ghibu, O., “Cu privire la unele notiuni si probleme ale teoriei asigurarilor”, in Finante si credit, nr. 8/1972

3

asigurarea comercială şi o serie de practici şi condiţii care fac obiectul contractului de asigurare; Trăsăturile caracteristice ale asigurărilor Aceste trăsături se desprind din definirea conceptului de asigurare şi sunt:  acoperirea unor riscuri prin crearea unei comunităţi de risc şi suportarea pagubelor după criteriul mutualităţii;  evenimentul trebuie să fie întamplător şi realizarea lui să nu depindă de voinţa asiguratului, fie din cauză că acest lucru este imposibil, fie că interesul asiguratului sau legea îl împiedică să-l provoace;  evenimentul să fie evaluabil, să se bazeze pe calcule statistico-matematice, atat în privinţa frecvenţei lui, cat şi a proporţiilor valorice ale fiecărui caz în parte;  persoanele fizice sau juridice să fie egal ameninţate, adică necesitatea de desdăunare a grupului de persoane respectiv, trebuie să fie pricinuită de acelaşi fel de eveniment cauzator de pagube; Aceste elemente statistice redau în ultimă instanţă esenţa conceptului de asigurare, fiind valabile pentru orice tip de societate. Clasificarea asigurărilor Clasificarea tradiţională, aşa cum aparea ea înainte de 1990 avea în vedere cinci criterii şi anume: 1. domeniul sau ramura de asigurare:  asigurări de bunuri;  asigurări de persoane;  asigurări de răspundere civilă; 2. forma juridică de realizare a asigurărilor:  asigurări obligatorii, prin efectul legii;  asigurări facultative; 3. riscurile cuprinse în asigurare: 4

 asigurări aeriene.  asigurări indirecte. după raporturile stabilite între asigurat şi asigurator:  asigurări directe. Prin Legea nr. prăbuţirilor sau alunecărilor de teren. după sfera de cuprindere în plan teritorial:  asigurări interne.47/1991 societăţile de asigurări din ţara noastră puteau oferi zece categorii de asigurări.  asigurări contra grindinii. inundaţiilor. 4. ploilor torenţiale.  asigurări contra avariilor şi altor riscuri specifice pentru mijloacele de transport şi mărfurile transportate în traficul intern şi internaţional.  asigurări maritime.după modul de gestiune:  asigurări de reparaţie: asigurări de bunuri şi răspundere de bunuri.  asigurări colective.  asigurări cu capitalizare: asigurările de viaţă. 2.  asigurări complete.în funcţie de locul unde se produc riscurile asigurate:  asigurări terestre. Au fost menţionate şi alte criterii de clasificare: 1.  asigurări contra prejudiciilor cauzate terţelor persoane.după volumul obiectului asigurării:  asigurări individuale.  asigurări pentru boli sau accidente în cazul animalelor. mişcărilor seismice.  asigurări externe.  asigurări împotriva unor evenimente ce apar în viaţa oamenilor. Pe baza teoriei şi practicii internaţionale a asigurărilor este oportună şi introducerea altor criterii de clasificatie : 1. trăsnetului. 5. în literatura autohtonă s-a introdus şi un al şaselea criteriu. După 1990. furtunii. datorită modificărilor din legislaţie. 5 . asigurări împotriva incendiului. uraganului.

Anglia şi Ungaria.2 EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR ÎN ROMANIA Istoria asigurărilor în Romania. 3.  asigurări de viaţă. iar 3 Marinica.  asigurări de persoane: de viaţă şi asigurări de accidente şi boală. În anul 1873 a fost creată a doua societate romanească de asigurări. Italia. Editura Fundatiei Romania de Maine. sociale şi economice din perioada respectivă. 699 din 13 martie 18713. Bucuresti. Aceste reprezentanţe practicau asigurări de transport. Cu toate că. În anul 1848 ia fiinţă Institutul General de Pensii. Romania. După tratatul de la Adrianopole din anul 1829. societatea dispunea de un capital social de 3 milioane lei. fondatorii şi membrii consiliului său de administraţie erau personalităţi marcante ale vieţii politice. societatea a întampinat numeroase dificultăţi. 1. ce au apărut în Transilvania încă din secolul al XIV-lea. a început să fie scrisă anterior anului 1871. În anul 1744 a apărut la Braşov. a fondului de asigurări şi a rezervelor specifice de asigurări:  asigurări non-viaţă. D. organizaţie ce îşi face apariţia tot la Braşov. “Asigurari si reasigurari”. reprezentanţe ale unor companii străine din Austria. economice şi sociale din acea vreme. Această societate avea şi ea ca membri fondatori şi ca membri în consiliile sale de administraţie. prin manifestări ale protecţiei pe baze mutuale. ca asociaţie mutuală care asigură membrilor o pensie anuală.după obiectul lor şi după criterii tehnice:  asigurări de daune: de bunuri şi răspundere civilă. Această societate a avut parte de succes. Casa de Incendiu. Dacia a fost prima societate romanească de asigurare autorizată prin Înaltul Decret Domnesc nr. la Iaşi şi în porturile Dunării. de incendiu şi asigurări de viaţă. personalităţi marcante ale scenei politice.după criteriul diferenţierilor în gestionarea contractelor. 2000 6 .. cu un capital social de 2 milioane lei. În momentul înfiinţării.2. organizată prin fuzionarea mai multor asociaţii mutuale. au apărut în Bucureşti.

Asigurari si reasigurari. care a devenit o societate puternică. Asigurările practicate de societăţile de asigurare pană la începutul Primului Război Mondial. Bucuresti. tot de mari personalităţi ale vieţii socio-politice şi economice. au plasat-o în anul 1937 pe locul şase în cadrul societăţilor din acea perioadă. Un an mai tarziu. Colectia Nationala. societatea Naţionala. erau asigurări de incendiu şi asigurări de viaţă. care era în lichidare. asigurările de transport limitanduse numai la transporturile fluviale. care avea un capital social de 3 milioane lei. Ulterior societatea Generala şi-a mutat sediul la Bucureşti şi şi-a diversificat portofoliul. Rezultatele din primele de asigurare obţinute de societate. Dacia-Romania. În anul 1911 s-a înfiinţat societatea Prima Ardeleană. luand în considerare volumul de prime încasate. inclusiv în domeniul asigurărilor de viaţă. D. a preluat în 1936 portofoliul corespunzător participaţiei romaneşti la societatea Phonix din Viena. În anul 1897 a fost întemeiată la Brăila. societatea Generala.. care practică în principal asigurări agricole dar şi alte tipuri de asigurări şi care a fuzionat în anul 1930 cu societatea Fonciera din Cluj. iar în anul 1920 s-a creat societatea Steua Romaniei care. Compania italiana “Assicurazioni Generali” din Trieste a participat la subscrierea capitalului societăţii Generala şi a ajutat-o pe aceasta să obţină recunoaşterea poliţelor şi cedarea în reasigurare pe pieţele internaţionale de asigurări. care era specializată în asigurările pentru transporturi maritime. formand societatea Agricola-Fonciera. Compania formată în urma acestei fuziuni. cu un capital de 4 milioane lei şi care era specializată în asigurări de viaţă fără examinare medicală. În anul 1935. În anul 1923 a luat fiinţă societatea Asigurarea Romanească. 2000 7 . sa infiinţat. 4 Constantinescu. în anul 1932 a fuzionat cu societatea Ancora. Generala se situa în fruntea societăţilor de asigurare din Romania. În anul 1906 s-a înfiinţat societatea Agricola. În anul 1881 cele două societăţi romaneşti de asigurări au fuzionat şi au creat o singură societate. iar asigurările împotriva grindinei s-au practicat foarte puţin timp şi la o scară foarte restransă4.rezultatele pe care le-a înregistrat au determinat societăţile străine să-şi retragă reprezentanţele din ţara noastră şi să cedeze portofoliul lor societăţii Romania.

A. practica toate categoriile de asigurări şi deţinea monopolul asupra asigurării bunurilor de stat şi comunale. Anglia. Casa de Asigurări a Ministerului de Interne. Printre societăţile romaneşti se numărau şi Generala.A.A. astfel primele de asigurare erau sub nivelul primelor practicate de societăţile private de asigurări. Izbucnirea celui de al Doilea Razboi Mondial şi intrarea Romaniei în război a condus la declinul activităţii de asigurări. s-a transformat în regia Autonomă a Asigurărilor de Stat. Phoenix. Societăţile romaneşti colaborau cu societăţile cu capital străin.S. După terminarea războiului. în anul 1945. Avand în vedere faptul că R. cu filiale sau reprezentanţele pentru Romania ale societăţilor străine din Italia. În anul 1942 odată cu apariţia legii care reorganiza activitatea de asigurare. Steaua romanească. R.S. Germania. regia presta numai servicii publice şi nu obţinea profit. După anul 1927 Guvernul a autorizat înfiinţarea societăţilor străine în Romania printre care şi Norwich. Casa Armatei – asigura caii pe care îi folosea armata şi care erau proprietatea statului şi Regia Monopolurilor Statului – R.D. mai funcţionau în Romania numai 13 societăţi romaneşti şi 5 reprezentanţe străine.A. o societate italiană.S.M. suporta cheltuielile de regie şi despăgubirile din primele de asigurare încasate. dezvoltandu-se toate ramurile de asigurări care se practicau pe plan internaţional. Standard. 8 . În anii ’30 activitatea economică şi activitatea de asigurări au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Prima Ardeleană care a preluat portofoliul lui Ersteungarische şi Adriatica. Asigurare romanească.A.A. Sun. R. Dacia-Romania. asigura culturile de tutun pentru riscul de grindină. era în proprietatea statului. astfel societăţile engleze Caledonian-Romană.S.După Primul Război Mondial au apărut încă 22 de societăţi de asigurare. dintre care unele erau succesoare ale societăţilor străine de asigurare: Steua Romaniei care a preluat portofoliul lui Munchener. numărul societăţilor de asigurare variind între 20 şi 24. şi Sun Insurance LTD şi-au predat portofoliul societăţii Vatra Dornei şi şi-au încetat activitatea. În aceeaşi perioadă au existat şi alte instituţii care primeau bunuri publice în asigurare: Eforia Bisericii Ortodoxe. aparută în anul 1915 şi reorganizată în anul 1936. Norwich Union F..

40-50% pană în anii 1970. societăţile de asigurare au trecut în proprietatea statului cu toate activele şi pasivele lor. în anul 1948. Ulterior. Asigurari si reasigurari. 5 Ciurel.  sfera de cuprindere a asigurărilor era puţin diversificată. pe baza unor decrete emise special pentru aceasta. activitatea de asigurare s-a caracterizat prin5 :  monopolul statului a împiedicat dezvoltarea şi diversificarea asigurărilor.  asigurările prin efectul legii au deţinut o pondere semnificativă. În aceeaşi perioadă. O serie de bunuri şi riscuri asigurabile pe plan internaţional nu erau cuprinse în asigurare. V.. În urma naţionalizării. capitalul sovietic şi-a făcut apariţia în diverse ramuri ale economiei. Numai riscurile care erau cedate în reasiguare.În perioada 1949-1990 în condiţiile unei economii centralizate. practicate de ADAS erau asigurări pentru bunurile care aparţineau cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste. instituţie specializată în activitatea de asigurare. asigurări de călătorie pentru cazurile de accidente. 2000 9 . Bucuresti. dezvoltarea asigurărilor facultative a determinat scăderea ponderii asigurărilor obligatorii. inclusiv tarifele de prime şi sumele asigurate la asigurările facultative. În anul 1952 sa creat cu capital integral romanesc. Accentul se punea pe eficientizarea activităţii de asigurarea şi nu pe satisfacerea cerinţelor asiguraţilor. Administraţia Asigurărilor de Stat – ADAS. Ministerul Finanţelor aproba regulamentele de funcţionare şi condiţiile generale şi speciale de asigurare. În anul 1949 Regia Autonomă a Asigurărilor de Stat s-a transformat în societatea comercială de stat şi asigurări. Abordari teoretice si practice internationale. ADAS şi-a desfăşurat activitatea sub conducerea generală a Ministerului Finanţelor. iar instituţiile publice de asigurări au intrat de asemenea în noile stucturi ale economiei planificate. de reasigurare şi de comisariat de avarie. asigurări pentru bunurile care aparţineau persoanelor fizice. erau stabilite de ADAS. Asigurările prin efectul legii. asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. în domeniul asigurărilor s-a creat societatea Sovram-Asigurare. limitele reţinerilor proprii şi condiţiile reasigurărilor. Editura All Beck.

se pot crea societăţi de asigurare ca societăţi comerciale pe acţiuni. 1279 din 8 decembrie 1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor. deces. Veniturile ADAS obţinute din primele de asiguare. supravieţuire sau altele. iar în anii 1970 şi 1980. ADAS şi-a încetat activitatea. După anul 1990 au apărut importante schimbări legislative care au condus la înlăturarea monopolului statului. asigurărilor facultative de autovehicule şi altor asigurări. Societatea Astra SA a preluat activele şi pasivele corespunzătoare: societăţilor mixte din străinătate. avarierea sau distrugerea unor bunuri şi alte pagube pentru care există răspundere potrivit legilor în vigoare la acea dată. asigurări de răspundere civilă. pană în anii 1960 au fost preponderant din asigurări prin efectul legii. pentru acoperirea cheltuielilor în vederea formării şi administrării fondului de asigurare. Fondurile obţinute de ADAS erau folosite pentru acoperirea pagubelor provocate de calamităţi sau accidente. pentru plata sumelor asigurate pentru asigurările de persoane. încasările fiind obţinute în majoritate din asigurări facultative. pentru constituirea fondurilor de rezervă şi a fondurilor speciale şi pentru dezvoltarea societăţii. asigurări de persoane pentru riscurile de invaliditate. în completarea celor prin efectul legii. 10 . pentru riscurile de vătămare corporală sau deces de persoane. Prin Hotărarea de Guvern nr. Societatea Asigurarea Romanească SA a preluat activele şi pasivele aferente : asigurărilor facultative de viaţă. care prevedea ca începand cu data de 1 ianuarie 1991. în lei sau în valută. Activul şi pasivul ADAS a fost preluat de către societăţile de Asigurarea Romanească SA. furt sau altele. apariţia multor societăţi de asigurare şi la stabilirea climatului concurenţial pe piaţa asigurărilor din Romania. asigurărilor şi operaţiunilor de reasigurare în relaţiile cu străinătatea. asigurărilor obligatorii. distrugere.2 ori. erau asigurări de bunuri pentru riscurile de avarie. Astra SA şi agenţia Carom SA înfiinţate prin prevederile aceleaşi hotărari. Asigurarea Romanească SA a preluat de la ADAS şi bunurile imobile care au fost incluse în capital.Asigurările facultative încheiate de ADAS. potofoliul ADAS s-a modificat.4 ori. În perioada 19551989 volumul primelor de asigurare încasate de ADAS a crescut de 14. în timp ce venitul naţional a crescut numai de 10.

organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor. EXIMBANK practica asigurări pentru credite de export împotriva riscului de neplată7. dar care şi-a început activitatea în aprilie 1992. companiile care activau în domeniul asigurărilor. 1356 din 28 decembrie 1990 8 Hotararea Guvernului Romaniei nr. atunci cand răspunderea revenea unor asiguraţi la societăţile de asigurare din străinătate şi în cazurile de pagube produse în străinătate de automobiliştii romani asiguraţi la societăţile de asigurare din Romania. activitatea de asigurare se desfăşoară prin intermediul societăţilor de asigurare. societăţilor de asigurare-reasiguare şi societăţilor de reasigurare şi de asemenea prin intermediul societăţilor de intermediere. Conform Legii. stabilirea şi plata despăgubirilor în cazul pagubelor produse în Romania. Legea reglementa faptul că societăţile comerciale din domeniul asigurărilor. trebuie să se constituie cu avizul prealabil al Oficiului de supraveghere a activităţii de asigurare şi reasigurare din Ministerul Economiei şi Finanţelor. 574 din data de 23 august 1991 privind atributiile Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare 11 . bancă cu capital integral de stat.Agenţia Carom SA a preluat activitatea privind constatarea daunelor. În anul 1991 apare Legea nr. 6 7 Legea nr. Activitatea societăţii UNITA a debutat în luna ianuarie 1991 prin practicarea asigurărilor mixte de viaţă cu acumulare de capital. În luna septembrie 1990 a fost înfiinţată prima societate de asigurări cu capital integral privat din Romania. Se înfiinţează organismul de supraveghere al pieţei asigurărilor. cu sediul la Timişoara. Prin departamentul de asigurări-reasigurări. Aceste trei companii au fost create prin participarea statului 100%. ca Direcţie în cadrul Ministerului Finanţelor8. se puteau constitui ca societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată. 47 din data de 16 iulie 1991 privind constituirea. 58 din data de 14 august 1991 privind privatizarea societatilor comerciale Hotararea Guvernului Romaniei nr. această situaţie schimbandu-se în anul 1991 cand 30% din capitalul social al entităţilor economice a fost privatizat şi a trecut în administrarea Fondurilor Proprietăţii Private6. SC UNITA SRL. Prevederile Legii stipulau faptul că în Romania. În 1990 a fost înfiinţată Banca de Import-Export a Romaniei SA – EXIMBANK.

Asigurări Ion Ţiriac – ASIT. Nationala Asigurari si Reasigurari. 9 Constantinescu. Sara-Asig care în anul 1996 şi-a schimbat numele în Sara Merkur prin cumpărarea pachetului majoritar de către compania Merkur Versicherung din Austria. Colectia Nationalam Bucuresti. societăţile nu dispun de cadre specializate în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor. Sar Transilvania. prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de compania AGI din Germania. marea lor majoritate avand sediile în Bucureşti. D. apar alte companii cu capital privat. numărul societăţilor fiind în creştere. a neînţelegerii necesităţii asigurării de către agenţii economici şi populaţie. astfel:  în anul 1992 se înfiinţează societăţile Agras.  în anul 1995 se înfiinţează societăţile Asigurarea Populară Romană. Evoluţia pieţei asigurărilor şi reasigurărilor din Romania a urmat un curs contradictoriu al economiei în ansamblul ei. care în anul 2001 şi-a schimbat numele în Asigurare Reasigurarea AGI-Romania. iar in portofoliul societăţii se regăsesc în prezent toate tipurile de asigurări. Cu toate că nu se afla într-o fază de maturitate. numărul societăţilor de asigurare este mare. Generala Asigurări. Deşi. Se observă o creştere rapidă a numărului societăţilor de asigurare: de la 15 în 1993 pană la 47 în 1996. piaţa romanească a asigurărilor este o piaţă competitivă. romanesc sau /şi cu capital străin. care în anul 2000 şi-a schimbat numele în Allianz Ţiriac Asigurări. 2000 12 . Roumanie Assurance Internationale. dar în acelaşi timp piaţa este nesaturată9. iar concurenţa este în creştere. OMNIASIG prin cumpărarea portofoliului societăţii Mondragon înfiinţată în 1992. În această perioadă se observă lipsa unui suport financiar şi a educaţiei potenţialilor asiguraţi în domeniul asigurărilor. Arinco Societate de Asigurări. Asigurări-reasigurări Ardaf..În anul 2000 pachetul majoritar al societăţii a fost cumpărat de compania Wienner Staedtische din Austria. Ulterior.  în anul 1993 se înfiinţează societăţile Asigurarea Anglo-Romană. ulterior îşi schimbă numele în Interamerican Romania Asigurări.  în anul 1994 se înfiinţează societăţile Asitrans. prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de către compania Allianz din Germania.

În Romania piaţa asigurărilor este o piaţă competitivă cu toate că nu este pe deplin matură. la propunerea comisiilor pentru buget. În anul 1999 ia fiinţă societatea Commercial Union Asigurări de Viaţă. finanţat de societăţile de asigurare. control şi supraveghere a pieţei asigurărilor. au apărut foarte multe societăţi de intermediere în asigurări. După anul 1990. Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiţi de Parlamentul Romaniei. se înfiinţează Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Prin apariţia Legii 32 /2000. un preşedinte. În anul 1994 ia naştere la iniţiativa a treisprezece societăţi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurarea din Romania – UNSAR. editura Fundatiei Romania de Maine. cu rol de reglementare. de 3. în 2002 îşi schimbă numele în AVIVA Asigurări de Viaţă. autonom. care jucau rolul de agenţi dar şi de brokeri de asigurări. urmand evoluţiile contradictorii pe care le-a suportat şi economia în ansamblul ei10. Pentru a se înţelege evoluţia unei pieţe de asigurări se analizează două componente: Oferta de asigurare Concurenţa dintre societăţile de asigurări este în creştere dar nu poate fi vorba de o participare echilibrată pe piaţă datorită concentrării pieţei în jurul unui număr relativ 10 Dobrin. Asigurari si reasigurari. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este condusă de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor format din cinci persoane. Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor au fost numiţi în luna iulie 2001. de 4 ani pentru vicepreşedinte. finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi sunt aleşi cu un mandat de 5 ani pentru preşedinte. iar în anul 2001 îşi schimbă numele în ING Nederlanden Asigurări de Viaţă. organism independent. Bucuresti.În anul 1997 se înfiinţează societatea Naţionale Nederlaneden Asigurări de Viaţă care în 1998 îşi schimbă numele în Nederlenden Asigurări de Viaţă. În prezent UNSAR are ca membri un număr de 21 de societăţi de asigurare-reasigurare. 2000 13 . un vicepreşendinte şi trei membri. în anul 2000 activand peste 800 societăţi.. în piaţa romanească a asigurărilor. În 1998 se înfiinţează societatea Omniasig Asigurări de Viaţă.2 şi respectiv 1 an pentru membri. Piaţa romanească a asigurărilor a cunoscut o evoluţie interesantă în perioada acestui deceniu. M.

Asigurari interne si internationale. financiar şi mai ales valutar. Acoperirea pagubelor permite reconstituirea bunurilor distruse şi asigurarea continuităţii procesului de producţie şi contribuie la păstrarea integrităţii avuţiei naţionale. Cererea este concentrată în zonele cu potenţial economic ridicat şi la grupele de populaţie cu varsta peste medie. În prezent asigurarea a devent o ramură importantă a economiei naţionale. Procentul cel mai mare de asigurări în PIB a fost atins de Africa de Sud 15. Sub aspect calitativ.. ceea ce a dat un impuls excepţional asigurărilor de persoane. I. 1999 14 . precum şi datorită nevoilor reale de asigurare la nivelul economiei şi al populaţiei. Galiceanu. Cererea nu are un caracter uniform sub aspectul categoriilor de asigurări solicitate. Procentul de asigurare în PIB poate să ajungă pană la 15% şi este în general cu atat mai ridicat cu cat ţara considerată a atins un nivel de dezvoltare economică mai mare.47%. 1. Bucuresti. adaptate nevoilor clienţilor. sub aspectul distribuţiei geografice. M.40%12. Cererea de asigurare Cererea potenţială este ridicată datorită numărului mare de proprietăţi existente. se remarcă tendinţa de diversificare a ofertei. Bercea. În 1995 procentul de asigurări în PIB în Romania era foarte redus. Editura Spirit Romanesc. I. se introduc pe piaţă produse noi. a populaţiei numeroase. F. În toate ţările partea de asigurare în PIB mondial este 11 12 Vacarel. În acest fel se realizează şi o economie de devize prin realizarea de încasări în valută pentru prestarea de servicii în asigurări. a mijloacelor de transport.restrans de societăţi. al nivelului de dezvoltare a regiunii sau zonei respective şi al nivelului veniturilor11. a creditelor prezintă o mare importanţă din punct de vedere economic... atingea o cotă de 0. ţară în care protecţia socială este de domeniul asigurării particulare. Cererea efectivă este redusă datorită lipsei de bani şi de cunoaştere a tuturor avantajelor oferite de asigurări.3 ROLUL SOCIAL ŞI ECONOMIC AL ASIGURĂRILOR Importanţa economico-socială a asigurărilor se manifestă pe mai multe direcţii.. Asigurarea mărfurilor. Editura Expert. 1993 Galiceanu. Asigurari si reasigurari. Craiova.

Acest lucru se poate afirma din cel puţin două motive:  garanţia investiţiilor Orice proiect modern de investiţie şi implicit de dezvoltare necesită participarea asigurărilor. Galiceanu. I. varsă sume ce compensează pierderile profesionale a unei persoane care din cauza unui accident a rămas cu imposibilitatea de a munci. M. Doar asigurările pot să ofere garanţii datorită mecanismelor de asigurare deja existente.. asigurările au scopul să plătească indemnizarea asiguraţilor care sunt victime ale unor evenimente nedorite. Asigurările permit supravieţuirea întreprinderilor. O indemnizaţie în bani compensează convenabil un conducător de întreprindere pentru distrugerile materiale suferite. Asigurari interne si internationale. cu toate implicaţiile şi contribuie la stabilirea relaţiilor sociale şi a celor de muncă13. Prin rolul său social.5% pentru asigurarea de viaţă şi 3. oferă mijloace financiare bolnavilor sau răniţilor pentru îngrijirea medicală pe care o necesită pentru însănătoşirea cat mai rapidă. Asiguratorii resimt limitele intervenţiei lor ce constau în oferirea unei compensări în bani pentru victime. precum şi locurile lor de muncă.. însă nu va putea înlocui niciodată integritatea corporală a unui rănit ce a rămas infirm în urma unui accident şi nici prezenţa unui om. Societatea de asigurare este un motor esenţial al dezvoltării economice. asigurarea salvandu-i pe angajaţi. Craiova. Ei au dezvoltat activităţi de asistenţă care nu oferă doar despăgubiri în bani şi în special prestaţii în natură pentru a uşura viaţa asiguraţilor. 1999 15 .8%. Asiguratorii nu dorec simpli redistribuitori de mijloace financiare ci îşi dau silinţa şi lupta împotriva consecinţelor evenimentelor nedorite.în medie de 7.3% pentru cele de nonviaţă. 13 Galiceanu. fără care garanţia cărora antreprenorul nu şi-ar risca sub nici o formă capitalurile necesare pentru proiectul respectiv. din care 4. victime ale unor evenimente nedorite. Editura Spirit romanesc. Asigurările oferă mijloace pentru reconstruirea sau cumpărarea unei locuinţe pentru persoanele care au avut de suferit de pe urma unui eveniment neplăcut ce a produs distrugerea totală sau parţială a imobilului. Societatea poate oferi garanţii pentru orice investitor de la un zgarie-nori la cel mai modest comerţ de cartier.

Asigurarea a devenit domeniul finanţiştilor. plasamentul primelor Asiguratorul încasează prime înainte ca asiguraţii să fie supuşi riscului împotriva căruia sunt asiguraţi. respectiv pentru persoane fizice. de economisire.1. punand capăt unei jumătăţi de secol de monopol al statului în domeniul asigurărilor. Înfiinţată în data de 3 septembrie 1990 în municipiul Timişoara. Acest lucru îi oferă asiguratorului o trezorerie excedentară pe care trebuie să o gestioneze cat mai bine în interesul mutualităţii. Unita SA şi-a început activitatea în ianuarie 1991 cu asigurarea mixtă de viaţă cu 16 . Asigurările de capitalizare şi de pensie presupun acumulări de provizioane pe toată durata contractelor. O primă unică pentru o garanţie de viaţă unică trebuie să fie economisită pe toată durata de viaţă a asiguraţilor. asigurarea de capitalizare. Aceste tipuri tind să se dezvolte cel mai rapid în ţările cu economie modernă şi acest fenomen măreşte constant rolul de gestionar financiar şi implicit de investitor al asigurărilor. nu numai pentru că este nevoie de experţi în finanţe pentru gestionarea capitalurilor acumulate pe cont propriu de către asiguratori sau plasate pe contul clienţilor lor ci şi pentru că anumite ramuri necesită din ce în ce mai mult cunoştinţe din domeniul finanţelor: asigurări pentru pierderi din exploatarea sau asigurarea creditelor pentru întreprinderi. Asigurările de viaţă fac pe asiguratori să îşi ia angajamente pe termen lung ce necesită constituirea de provizioane foarte importante. PREZENTAREA GENERALĂ A SC UNITA SA Unita SA este prima societate de asigurare cu capital integral privat constituită în Romania după decembrie 1989. S-au dezvoltat ramuri noi ceea ce demonstrează vitalitatea creativă a asigurărilor şi dezvoltarea fără încetare a nevoilor de protecţie a persoanelor fizice şi juridice. CAPITOLUL 2 ACTIVITATEA ŞI ORGANIZAREA SOCIETĂŢII DE ASIGURARE UNITA SA 2.

acestea crescand la 136. recomandand-o ca un partener serios al oricărei companii din lume. am început deja din această vară să vindem poliţe de asigurări de viaţă emise de Unita prin sucursalele Raiffeisen.acumularea de capital. vom putea să eleborăm multe produse împreună. În momentul preluării pachetului majoritar. Societatea de asigurare Unita SA este membru fondator al Uniunii Societăţilor de Asigurare şi reasigurare din Romania. domeniu care va fi dezvoltat sistematic. În anul 1997 Unita SA obţine autorizarea de a practica asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto. cu întreaga gamă de asigurări din acest vast domeniu. Intrarea sa pe piaţa asigurărilor din Romania se înscrie într-o politică a investiţiilor bine determinate şi care are ca obiectiv caştigarea unor 17 . Tradiţia. capitalul social a fost de 67. La începutul anului 2001 Wiener Stadtische Wechselseitige Versicherungsanstalt Vermogensverwaltung a devenit acţionar majoritar al societăţii de asigurare Unita SA preluand 51% din acţiuni. al Biroului Asigurărilor de Autovehicule din Romania. “Acum. La începutul anului 2002 Grupul Wiener Stadtische devine acţionar unic al societăţii Unita SA. În octombrie 2002 Unita Grup Wiener Stadtische preia pachetul majoritar al Societăţii de Asigurare Agras. Unita SA pune baza asigurărilor non-viaţă. Biroul Roman de Carte Verde şi a Institutului Roman pentru Asigurări.939 miliarde lei. Actualul capital social este de 168. De altfel. în acelaşi timp fiind cotată drept una din cele mai solide societăţi de asigurare din Europa. înregistrand succesul scontat. Evenimentul a marcat lansarea pe piaţa romanească a primelor de asigurări de viaţă după standardele Europei Occidentale.” Societatea de asigurare Wiener Stadtische a fost înfiinţată în 1824 la Viena şi este astăzi una din cele mai mari şi mai puternice societăţi de asigurare din Austria. ca acţionari ai companiei Agras. experienţa şi bunul renume alcătuiesc cartea sa de vizită.289 miliarde lei. majorarea făcandu-se prin aport în numerar în valoare de 6 milioane DEM din partea societăţii Wiener Stadtische. RCA şi Asigurarea facultativă tip Carte Verde. Grupul austriac de asigurări Wiener Stadtische care controleaza Unita va dezvolta şi pe piaţa romanească parteneriatul cu Raiffeisen Bank. an după an. La începutul anului 1996 odată cu lansarea asigurării de incendiu şi a altor pagube la bunuri. în sistem bancassurance. care are tot capital austriac.1 miliarde lei.

Incepand cu data de 24 ianuarie 2006. Grupul WIENER STAEDTISCHE a devenit Vienna Insurance Group. cu 38. Croatia. Italia. Slovenia si Ucraina. Germania. respectiv 47% în domenuil asigurarilor de proprietati si împotriva accidentelor. Bulgaria. pentru prima data într-un semestru. Vienna Insurance Group functioneaza in prezent in 17 tari. Societatea Wiener Stadtische s-a implicat active în ţările vecine Austriei şi deţine acţiuni directe sau indirecte. respectiv a doua pozitie pe piata de asigurari din Austria. Cehia. Din cei 10000 angajaţi ai concernului un număr de 4000 de persoane vor lucra în străinătate.35 milioane de euro în primele sase luni ale anului 2006. cu 14. Rusia. Polonia. potrivit unui comunicat al Vienna Insurance. Peste 16. Romania. Serbia si Muntenegru.importante cote de piaţă în ţările din Europa Centrală şi Sud-Est.03 miliarde de euro. filiale sau investitii in Belarus.06 miliarde de euro. trei miliarde de euro. avand certitudinea că acest sector de activitate se va dezvolta în continuare. aceea de facilitare a asimilarii brand-ului de catre populatia nevorbitoare de limba germana. Grupul îsi mentine obiectivul privind consemnarea unui profit de 290 milioane de dolari în acest an. Primele totale subscrise în aceasta regiune reprezinta aproximativ 35% din primele subscrise la nivelul grupului. iar nivelul primelor subscrise a depasit. Vienna Insurance detine. Republica Ceha. Ungaria. Italia. cat şi parteneri de cooperare în nouă ţări europene. Pană în anul 2005 jumătate din primele concernului se vor încasa din străinătate. Liechtenstein. Slovacia. prin subsidiarele sale. Slovacia si România.4% peste valoarea din perioada similara a anului 2005. intentia care a stat la baza deciziei de schimbare a brandului fiind aceea de a sublinia forta financiara a companiei de asigurari Central – Europene cu sediul la Viena si implicit. 18 . la 3. Slovacia. Croaţia. mai exista companii ale grupului. Georgia.9% în perioada ianuarie-iunie 2006. prima. Germania. Polonia. Veniturile obtinute din prime în Europa Centrala si de Est au crescut la 1. Vienna Insurance a raportat un profit înainte de impozitare de 143.4% peste valoarea consemnata în perioada ianuarie-iunie 2005. In afara de prezenta din Austria. Lichtenstein şi Romania. mai exact în Cehia. Ungaria.000 de angajati au grija de siguranta clientilor. Valoarea primelor subscrise de Vienna Insurance a avansat cu 14.

valoarea TBIH se ridica la 270 milioane de euro. TBIH se va axa în viitor exclusiv asupra sectorului de asigurari si fonduri de pensii. a declarat în comunicat Günter Geyer. Tipuri de asigurări practicate:  ASIGURARI DE PERSOANE. o Asigurarea Completa a Locuintei.90 milioane EUR.55 milioane EUR. o Asigurarea medicala pentru calatorii în strainatate o Asigurarea de asistenta medicala de urgenta pentru cetatenii straini pe teritoriul României  ASIGURARI GENERALE (NON-VIATA) o Asigurarea de avarii si furt a autovehiculelor . a investit 34 de milioane de euro pentru a controla direct 60% din actiunile grupului TBIH Financial Services. director general al Wiener Staedtische. o Asigurarea de accidente pentru calatori in transportul urban/interurban o Asigurarea de accidente pentru conducatorii auto si persoanele aflate în interiorul autovehiculelor. La finele anului 2005. 19 .CARGO. dar cu un total de prime subscrise in valoare de 73. având în vedere investitiile din Europa Centrala si de Est. membra a Vienna Insurance Group. Compania austriaca de asigurari are în prezent 40% din titlurile Kardan Financial Services. grup care controleaza TBIH Financial Services. " Prin majorarea participatiei la TBIH si prin concentrarea asupra activitatilor noastre de baza. societatea de asigurare Unita SA ocupă locul opt cu un total de prime brute subscrise în valoare de 65. La momentul tranzactiei. ALTELE DECAT CELE DE VIATA o Asigurarea de accidente. o Asigurarea cladirilor si a constructiilor. vom putea sa dezvoltam activitatile din Europa Centrala si de Est". însarcinat cu operatiunile de restructurare din cadrul companiei.CASCO. Aceeasi pozitie a ocupat-o si la sfarsitul anului 2006. o Asigurarea bunurilor pentru daune produse în timpul transportului maritim si terestru . Potrivit acordului de preluare.Compania austriaca de asigurari Wiener Staedtische.

o Asigurarea de raspundere a transportatorului auto în calitate de caraus pentru marfurile transportate . o Asigurarea de raspundere civila auto cu valabilitate în afara teritoriului României .CARTE VERDE.o Asigurarea bunurilor mobile.1 Structura personalului pe sucursale Personal / sucursală Director Director adjunct Inspector life şi non-life Inspector daune Administrator Contabil Jurist Verificator. o Asigurarea creditului în cazul cedarii în leasing a autovehiculelor. o Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto . o Asigurarea de avarii accidentale la masini.RCA. o Asigurarea facultativa de tip "BUCHET" pentru transportatorii in regim international. grupate în funcţie de zonă şi grad. utilaje si instalatii.operator Total S0 1 1 12 6 2 2 2 4 30 S1 1 1 6 3 1 1 1 2 16 S2 1 1 4 2 1 1 1 2 13 S3 1 4 1 1 1 8 S4 1 2 1 1 1 6 20 . Tabelul nr. o Asigurarea de raspundere civila generala. o Asigurarea de raspundere civila profesionala. o Asigurarea lucrarilor de constructii montaj si a raspunderii constructorului. Societatea de asigurare Unita SA este alcatuită din 44 sucursale. o Asigurarea privind rambursarea cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de catre turist.CMR. în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism. o Asigurarea bunurilor casabile.

21 . participarea angajaţilor la cursuri de formare profesională.  casier. Targu Frumos.  operator – verificator sucursală. informaţiilor şi documentelor cu caracter confidenţial. PREZENTAREA SUCURSALEI IAŞI A SC UNITA SA Sucursala Iaşi a SC Unita SA – grup Wiener Stadtische este actualmente sucursală de gradul II şi are în subordine următoarele agenţii în judeţul Iaşi: Harlău.  inspector asigurări. Paşcani.  contabil sef.2. O agenţie din cadrul sucursalei are în componenţă :  director / şef serviciu asigurări.  contabil agenţie. Directorul unei sucursale are următoarele atribuţii:  aplică strategiile şi programele adoptate de conducerea societăţii în vederea realizării obiectivelor strategice generale.  director marketing – director adjunct.  participă la recepţionarea lucrărilor de investiţii executate conform legii.  jurist. La sediul reşedinţă de sucursală îşi desfăşoară activitatea a patra agenţie judeţeană – agenţia Iaşi.  organizează şi controlează activitatea de protecţie a daunelor.2.  propune repartiţia fondului de salarii pe fiecare angajat în parte. Personalul sucursalei Iaşi are următoarea componenţă:  director general.  insprector de daune.

 propune noi produse de asigurări sau modificarea celor existente. pe baza potenţialului pieţei locale şi a studierii competiţiei locale. 22 .

.  distrugerea în aşa mod încat refacerea prin reparaţie nu mai este posibilă. N.  după gradul de cuprindere. se disting:  bunuri imobile.  daune parţiale care reprezintă avarierea.  bunuri mobile.. mărfuri în procesul de fabricaţie. locuinţe. Sebe. avariat de alt risc special. E. recondiţionări. V. Bucuresti. 14 Alexa.  Daunele bunurilor se clasifică în funcţie de mai multe criterii. depozite. distrugerea sau deprecierea parţială a bunurilor. mobilier. daunele pot fi:  daune totale care au următoarele forme:  distrugerea în întregime. adică. clădiri pentru birouri. utilaje. Editura Metropol. fără resturi ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica. custodie. Transporturi si asigurari. C.. în depozit.  costul reparaţiilor nu se justifică. garaje.  după tipul pierderii.  pierderi indirecte sunt pierderile rezultate ca urmare a reducerii valorii datorită daunei directe a unui bun.. Ciurel. astfel încat ele se pot reface prin reparaţii. adică. materii prime. restaurări sau pot fi valorificate ca depreciate. o pierdere care apare pentru ca bunul afectat este distrus.CAPITOLUL 3 LICHIDAREA DAUNELOR LA ASIGURĂRILE AUTO CASCO 3.1 TEHNICA LICHIDĂRII DAUNELOR LA ASIGURĂRILE DE AUTO CASCO Dauna reprezintă paguba cauzată bunurilor ca urmare a producerii riscurilor asigurate prin poliţa de asigurare14. fabrici. Sultan. 1994 23 . se disting două categorii:  pierderi directe care apar atunci cand proprietatea este avariată sau distrusă sau dispare datorită contactului cu un risc fizic sau social. Cele mai utilizate criterii sunt:  după tipurile bunurilor afectate.

există trei tipuri de cauze:  fizice: incendiu. ignorand şi posibile schimbări ulterioare prin care creşte valoarea bunului. furtuni. Această metodă are următoarele dezavantaje: pe de o parte valoarea bunului depinde de nivelul preţului şi puterea de negociere la momentul cumpărării.1 Operaţiuni declanşate de producerea evenimentelor asigurate Activitatea de lichidare a daunelor se realizează cu respectarea prevederilor următoarelor documente:  Legea privind asigurările şi reasigurările în Romania ( Legea 136/1995).  după preţul iniţial din care se scade deprecierea.  Activitatea de lichidare a daunelor presupune realizarea unor lucrări şi documente. adică. iar pe de alta parte. revolte.  Condiţiile generale pentru asigurarea bunurilor (CGAB 96). cum ar fi. Dezavantajul acestei metode este că nu pot să apară neconcordanţe între deprecierea contabilă şi cea fizică. La asigurările casco evaluarea pagubelor se face prin mai multe metode.  economice: datorită unor forţe interne. în funcţie de :  preţul iniţial. sau datorită unor forţe externe. Această metodă are dezavantajul că se poate ajunge la valori nerealiste. conform reglementărilor contabile. 24 . vandalism. este necesară determinarea costului pentru înlocuirea sau refacerea bunului existente.1. neglijenţa. situaţia economică de imposibilitate de plată.  după valoarea economică.  sociale: deviaţii de la comportamentul normal adică furt.  Condiţiile de asigurare a bunurilor pentru cazurile de daune produse în timpul transportului (CARGO 97).  după valoarea de înlocuire. 3. respectiv suma de bani plătită pentru cumpărarea bunului. costul iniţial nu ia în considerare deprecierea. uragane. explozii care distrug bunurile. evaluarea se face prin determinarea valorii prezente prin veniturile pe care le produce. după cauza care a produs dauna. erori de management. greve.

1994 Alexa. 15 16 Alexa. Soluţionarea necorespunzătoare a revendicărilor poate stanjeni eforturile de marketing ale asiguratorului şi poate duce la acţionarea în judecată a societăţii15. Anunţarea daunelor Este necesar ca asiguratul.. N. Transporturi si asigurari. 1994 25 . Sebe. dacă şi cand se vor produce evenimente neprevăzute. care este responsabil pentru îndeplinirea promisiunilor societăţii de asigurare. de a contesta soluţionarea revendicărilor în favoarea sau împotriva deţinătorilor de poliţe.  numărul contractului de asigurare şi data intrării lui în vigoare. V. Primul pas ce trebuie urmat după producerea evenimentului asigurat îl constiutuie anunţarea daunelor. N. un rol important îl are inspectorul de daune. C. Cererea de despăgubire a asiguratului se întocmeşte în scris de către asigurat sau reprezentanţii săi legali. Sebe.. Funcţia de soluţionare a revendicărilor derivă din această promisiune. Scopul procesului de ajustare a daunelor este de a acorda o despăgubire adecvată. asiguratorii.. Sultan.  adresa asiguratului. Ciurel. nici prea mică.. Ciurel. Bucuresti. Dreptul la despăgubire depinde de îndeplinirea acestei obligaţii. nici prea mare. într-un exemplar şi trebuie să conţină cel puţin următoarele date:  numele şi prenumele. Transporturi si asigurari. Editura Metropol.Un contract de asigurare reprezintă o promisiune de a face o plată către sau în numele deţinătorului de poliţă. E. Sultan.. prenumele şi calitatea reprezentantului asiguratului. dacă este necesar. E. numele... Editura Metropol. adresa perimetrului asigurat.. V. Despăgubirile prea mari cresc costul asigurării în timp ce despăgubirile prea mici privează deţinătorii de poliţe de unele beneficii ale contractului de asigurare. Departamentul care are principala responsabilitate privind soluţionarea revendicărilor este denumit frecvent departamentul de despăgubiri şi este reprezentat de persoane care au pregătirea şi abilităţile necesare pentru a negocia sau. denumirea asiguratului. În cadrul unei operaţiuni de lichidare a daunelor. atunci cand este informat cu privire la orice eveniment acoperit de această asigurare să înştiinţeze prompt. Inspectorii de daună se ocupă de rezolvarea întregii game de revendicări16. Bucuresti. în scris. C.

adică contract de asigurare expirat sau suspendat. în scris. Înainte de a se deplasa la locul producerii evenimentului cauzator de daune. Depăşirea acestui termen impune ca asiguratului să i se aducă la cunoştinţă. se continuă lucrările de lichidare a daunelor. Cererea de despăgubire a asiguratului se întocmeşte şi se depune în cel mult trei zile de la producerea evenimentului cauzator de daune. În cazul în care. folosindu-se un formular tipizat.  semnatura asiguratului/ reprezentantului asiguratului. Un pas important în procesul de anunţare a daunelor îl constituie înştiinţarea de daune către Direcţia Asigurări . data şi ora producerii evenimentului cauzator de daune. obţinerea doar a unei părţi din despăgubire sau pierderea dreptului la despăgubire. Cererea de despăgubire a asiguratului se depune la filiala sau sucursala menţionată în contractul de asigurare sau se predă inspectorului de daune. activitatea de lichidare a daunelor nu se mai continuă. eveniment produs. iar celalat exemplar se ataşează la dosarul de daune. un exemplar se expediază imediat Direcţiei Asigurări-Bunuri.Bunuri. Odată cu cererea de despăgubire a asiguratului. cele două documente înapoindu-se ulterior asiguratului. Acest lucru se consemnează pe cererea de despăgubire. eveniment produs – eveniment cauzator de daune. pentru a putea verifica valabilitatea contractului. Înştiinţarea de daune către Direcţia Asigurări-Bunuri se întocmeşte la filiala / sucursala societăţii unde s-a anunţat dauna. comunicandu-se totodată asiguratului numărul de înregistrare. În cazul în care cererea de despăgubire a asiguratului este justificată. Această înştiinţare se întocmeşte de catre inspectorul de daune în două exemplare imediat după primirea cererii de despăgubire a asiguratului. atunci cand acesta face prima inspecţie la faţa locului după primirea anuntului telefonic cu privire la producerea evenimentului cauzator de daune.eveniment neasigurat. inspectorul de daune analizează situaţia contractului de asigurare şi cererea de despăgubire 26 . posibilele consecinţe. aceasta situaţie comunicandu-se asiguratului în scris.  descrierea daunelor produse şi valoarea estimată a despăgubirii solicitate. Cererea de despăgubire a asiguratului se înregistrează la filiala şi/sau la sucursala societăţii în ziua primirii. adică. acesta trebuie să prezinte poliţa de asigurare şi ultima chitanţă de plată a primei de asigurare. cererea de despăgubire a asiguratului nu este justificată. adică contract de asigurare în vigoare. după înregistrare.  localitatea şi data depunerii solicitării de despăgubiri.

Constatarea daunelor Se întocmeşte procesul verbal de constatare a daunelor de către inspectorul de daune la locul producerii daunelor. locul unde se aflau bunurile în momentul producerii evenimentului cauzator de daune. pentru consemnarea cu bună ştiinţă a unor date false sau nereale. 27 . cu participarea asiguratului sau a unui reprezentant al său şi în prezenţa a cel puţin doi martori asistenţi.  numărul şi data emiterii contractului de asigurare. În cazul daunelor mai importante sau dacă există greutăţi în constatarea şi evaluarea daunelor.  data naşterii / cod fiscal al asiguratului. Procesul verbal de constatare a daunelor se întocmeşte într-un singur exemplar.  domiciliul/ adresa asiguratului. precum şi alte acte trimise de asigurat. actele de identitate şi calitatea persoanelor care participă la întocmirea sa. care să nu aibă vreun interes în legătură cu bunurile afectate sau părţile din contractul de asigurare. pentru a constata dacă asigurarea era în vigoare la data producerii evenimentului şi pentru a se documenta asupra problemelor ce ar putea să apară în legatură cu rezolvarea cazului respectiv.  data şi ora producerii evenimentului cauzator de daune. ca urmare a anunţării producerii unui eveniment.  actul de identitate / nr înmatriculare la O. conform legii.R.C.  numele . respectiv cu reprezentantul asiguratului.a asiguratului. prenumele/ denumirea asiguratului.  numele. asiguratorul poate angaja specialişti în calitate de colaboratori externi. utilizandu-se formularul tipizat şi trebuie să cuprindă:  data şi locul întocmirii procesului verbal. Toate persoanele care participă la întocmirea procesului verbal de constatare a daunelor răspund. dar numai cu acordul Direcţiei Asigurări-Bunuri. persoanele din culpa cărora s-au produs ori mărit daunele. al asiguratului.  descrierea cauzelor şi a împrejurărilor în care s-au produs daunele. prenumele.

 declaraţie privind reparaţiile şi modificările suferite de bunurile asigurate din momentul încheierii asigurării pană în momentul producerii daunelor. care pot contribui la stabilirea despăgubirii cuvenite ( facturi. bonuri de mană). din care trebuie să rezulte situaţia bunurilor asigurate înainte de producerea evenimentului cauzator de daune şi situaţia bunurilor asigurate după producerea acestuia. distruse sau care au dispărut datorită producerii evenimentului cauzator de daune. măsuri luate de asigurat pentru limitarea daunelor şi efectelor acestor măsuri.  semnăturile persoanelor participante la întocmirea sa.  starea bunurilor afectate. următoarelor documente suplimentare:  declaraţia scrisă cuprinzand locul unde se aflau bunurile asigurate în momentul producerii evenimentului cauzator de daune. Se menţionează următoarele documente anexe:  lista bunurilor asigurate existente la momentul producerii evenimentului cauzator de daune. Nu se admit modificări ulterioare în procesul verbal de constatare a daunelor.  enumerarea completă a bunurilor distruse. pompieri sau alte organe competente şi documentele întocmite. necuprinse în asigurare. precum şi poziţia asiguratului faţă de acestea.  actele deţinute de asigurat. atunci cand este cazul. inspectorul de daune poate solicita. dar pentru care asiguratul solicită despăgubiri şi motivul pentru care aceste bunuri nu sunt cuprinse în asigurare.  bunurile deteriorate. iar modificările în lista bunurilor pentru care urmează să se acorde despăgubiri trebuie certificate sub semnatura aceloraşi persoane care au semnat aceste acte. deteriorate sau care au dispărut cu indicarea cantităţii şi valorii lor.LBAE – se întocmeşte atunci cand s-au înregistrat daune la bunuri 28 . în completare la procesul verbal de constatare a daunelor. Pentru stabilirea cat mai exacta a împrejurărilor în care s-au produs daunele. înainte de producerea evenimentului cauzator de daune.  descrierea daunelor produse.  cercetările făcute de poliţie. chitante fiscale. La procesul verbal de constatare a daunelor se adugă unele documente anexe.

inclusiv pentru situaţia recuperării unor sume plătite drept despăgubire. se utilizează formularul tipizat. persoanele răspunzătoare. respectiv a mărimii acesteia. respectiv a subasigurării. de catre organele competente.  data şi ora producerii evenimentului cauzator de daune. după producerea unui eveniment cauzator de daune.  măsurile care s-au luat pentru limitarea daunelor şi efectele acestor măsuri. distruse sau care au dispărut înainte de producerea evenimentului cauzator de daune. rolul acestor documente este esenţial în stabilirea existenţei dreptului la despăgubire. precum şi în stabilirea celor răspunzători de producerea daunelor. domiciliul. Pompieri. că evenimentul cauzator de daune a avut loc. actul de identitate. cauzele şi împrejurările privind producerea evenimentului. Declaraţia martorilor În procesul de lichidare a unei daune sunt foarte importante declaraţiile martorilor. 29 . prenumele. data întocmirii şi semnătura.  lista bunurilor asigurate afectate de producerea evenimentului cauzator de dauneLBAA.mobile sau bunuri casabile.  prezentarea informaţiilor şi datelor cunoscute cu privire la împrejurările producerii evenimentului cauzator de daune. Prin acest document se certifică. în funcţie de natura evenimentului produs.se întocmeşte atunci cand s-au înregistrat daune la bunuri mobile sau bunuri casabile. descrierea daunelor rezultate. Procesul verbal de constatare întocmit de organele competente Poliţie. Organe ale administraţiei de Stat.  numele şi prenumele persoanelor ce au legatura cu producerea daunelor. Declaraţia unui martor trebuie să cuprindă următoarele:  numele.  descrierea daunelor produse.  locul. în baza ei analizandu-se existenţa sau absenţa protecţiei prin asigurare.  starea bunurilor deteriorate. Prin urmare.

Declaraţia asiguratului privind mărimea sumei asigurate după producerea evenimentului cauzator. 30 . prima corespunzătoare urmand a se reţine din despăgubirea cuvenită. În acest caz. costul reparaţiilor. Dacă asiguratul nu are nici o opţiune. se consideră ca valabilă varianta păstrării sumei asigurate la nivelul rezultat după scăderea valorii despăgubirii. valoarea asigurată a bunurilor din momentul producerii evenimentului cauzator de daune. optează pentru modificarea sumei asigurate faţă de diferenţa rezultată în urma plăţii despăgubirii. Evaluarea daunelor Evaluarea daunelor se face pe baza documentelor întocmite cu ocazia efectuării constatării daunelor. prima corespunzatoare urmand a se reţine din despăgubirea cuvenită. se solicită asiguratului o declaraţie cu privire la suma asigurată ramasă. suma asigurată se reduce pentru restul duratei asigurării cu valoarea despăgubirii”. După întocmirea tuturor documentelor necesare în cazul unei constatări de daune la faţa locului. cheltuielile asigurate şi valoarea resturilor recuperabile.  readucerea sumei asigurate la valoarea existentă înainte de producerea evenimentului cauzator de daune. asiguratul poate opta pentru una din următoarele variante:  păstrarea sumei asigurate la nivelul rezultat după scăderea valorii despăgubirii.  majoritatea sumei asigurate la o mai mică / mare decat suma asigurată existenţa înainte de producerea evenimentului cauzator de daune. valorificabile. Dacă. aceasta modificare se va considera ca fiind efectivă din ziua producerii evenimentului cauzator de daune. Pentru evaluarea daunelor trebuie stabilite: valoarea din nou a bunurilor. asiguratul. “După producerea evenimentului cauzator de daune.

recondiţionării sau înlocuirii la bunurile afectate. Valoarea pagubei La daune parţial. stabilirea despăgubirilor se face prin şi pe baza fişei de calcul a despăgubirilor. chitanţe fiscale. distruse sau au dispărut parţial sau integral datorită producerii unui risc asigurat. Această valoare corectandu-se cu cota de valoare ramasă dacă este cazul. La dauna totală. valoarea pagubei este dată de costul reparaţiei. unde: Va = VN x CVR. valoarea pagubei este egală cu valoarea asigurată (Va).Modul de evaluare a daunelor este tratat separat. care au existat la data producerii evenimentului cauzator de daune şi au fost deteriorate. unde Va – valoarea asigurată (valoare reală la momentul producerii evenimentului cauzator de daune) VN – valoarea din nou CVR – cota de valoare rămasă. În cazul daunelor parţiale. rezultat din devize. În cazul daunelor totale valoarea despăgubirii este egală cu valoarea reală a bunurilor inaintea producerii evenimentului cauzator de daune. nu se mai aplică regula proporţionalităţii în cazul subasigurării. În această situaţie. Valoarea totală a despăgubirilor rezultă din fişele de calcul ale despăgubirilor. iar dacă este cazul se ţine cont de subasiguare. facturi. în funcţie de felul bunurilor. Aceste despăgubiri se plătesc pentru toate bunurile cuprinse în asigurare. 31 . dar nu poate depăşi suma asigurată. nici cuantumul daunelor şi nici valoare asigurată a bunurilor din momentul producerii evenimentului cauzator de daune. Cheltuielile asigurate se stabilesc pe baza dovezilor prezentate de către asigurat şi se cuprind în fişa de evaluare a daunelor Stabilirea despăgubirilor Despăgubirile plătite de către asigurator nu pot depăşi suma asigurată. pe baza listei bunurilor asigurate afectate de producerea evenimentului cauzator de daune. în funcţie de valoare pagubei şi suma asigurată.

copia poliţei de asigurare şi celelalte documente. răspunderea asiguratorului este limitată la suma asigurată. partea din dauna care se suportă de către asigurat. 32 . Direcţia Daune.  dacă asigurarea s-a încheiat la o sumă asigurată mai mică decat valoarea reală se consideră subasigurare.  lista bunurilor afectate de producerea evenimentului cauzator de daune.2 Particularităţi ale lichidării daunelor la asigurările de transport practicate de sucursala Iaşi a SC Unita SA Lichidarea daunelor la sucursala Iaşi a SC Unita SA este reglementată de instrucţiunile Centralei Unita. 3. Dosarul de daune va conţine următoarele documente:  cererea de despăgubire a asiguratului. din orice despăgubire se scade franciza. 2. Completarea şi expedierea înştiinţării la Direcţia Asigurări-Bunuri se va face cel mai tarziu în a doua zi lucrătoare de la luarea la cunoştinţă de producerea de daune. cu respectarea condiţiilor de asigurare.Valoarea despăgubirii (VDBM) a) pentru SA > Va ( supraasigurare): VDBM = VP b) pentru SA < Va ( subasigurare) : VDBM = VP x SA / Va La valoarea despagubirii VDBM se adaugă valoarea cheltuielilor asigurate şi a expertizelor tehnice şi se scade valoarea resturilor recuperabile / valorificabile dacă este cazul.1. precum şi pentru alte cheltuieli. În instrucţiunile de lichidare a daunelor se regăsesc reglementările:  dacă suma asigurată este defalcată pe componente se adaugă despăgubiri şi pentru cheltuielile făcute în legătură cu transportul şi taxele vamale.  pentru anunţarea daunelor se va folosi formularul tipizat. prevazută în poliţă. Plata despăgubirilor la SC Unita SA se face ţinandu-se seama de următoarele prevederi: 1.

8. în măsura prejudiciului cauzat. 33 . iar asiguratorul nu.3. asiguratul. de obligaţia plăţii despăgubirii. dacă asigurarea a fost încheiată pentru o sumă mai mică decat suma reală. 4. în momentul producerii daunei. Asiguratul va fi îndreptăţit a recupera pierderile asigurate suferite în perioada acoperită de asigurare. despăgubirea nu va plăti pentru acea parte din suma asigurată care depăşeşte suma reală. dacă asigurarea a fost încheiată pentru o sumă mai mare decat suma reală. asiguratul va restitui despăgubirea primită. respectiv. dacă. asiguratorul nu va exercita dreptul de regres împotriva asiguratului decat în cazul comiterii cu intenţie a unor fapte penale. asiguratorul despăgubeşte pierderile. dacă prima de asigurarea s-a încasat în lei. 5. avariile şi cheltuielile asigurate numai în proporţia dintre suma asigurată şi suma reală. 10. asiguratul este obligat să restituie asiguratorului despăgubirea primită. despăgubirile se plătesc în lei. cand asiguratul a avut cunoştinţă de pierderea suferită. 7. trebuie să aibă un interes în legătură cu bunul asigurat. în limita despăgubirii plătite. după plata despăgubirii. asiguratorul este eliberat. bunurile pierdute au fost găsite. se calculează la acelaşi curs valutar la care s-a calculat şi prima de asigurare sau despăgubirile şi se plătesc în valută dacă prima de asigurare s-a încasat în valută. potrivit asigurării. dreptul de a ridica pretenţii faţă de asigurator privind achitarea despăgubirii se stinge în termen de doi ani de la data producerii evenimentului asigurat care a provocat dauna. Pentru încasarea despăgubirii. 6. asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului contra celor răspunzători de producerea daunei. în afara pierderilor înregistrate înainte de încheierea contractului de asigurare. 9. dacă dreptul de regres nu se poate exercita din culpa asiguratului. iar cand plata despăgubirii s-a efectuat.

2 ANALIZA PLĂŢILOR DIN DESPĂGUBIRI LA ASIGURĂRILE DE TRANSPORT Din punct de vedere economic.3.3. 1 Evolutia despagubirilor pentru asigurarile de transport CASCO ANUL CHELTUIELI LICHIDARE DAUNE 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2004 2005 CHELTUIELI LICHIDARE DAUNE 2006 T abelul nr.60 14235. asigurările reprezintă în esenţă o prestare de servicii efectuată de o societate comercială din domeniul asigurărilor în favoarea populaţiei sau a unor persoane juridice.30 Graficul nr.2. Tabelul nr.40 17258. Valoarea despăgubirilor pentru asigurările de transport CASCO RON TIPUL ASIGURĂRII 2004 2005 2006 CASCO 10758. Valoarea primelor încasate la asigurările de transport CASCO 34 .

RON TIPUL ASIGURĂRII CASCO 2004 370055. 2 Evoluţia veniturilor din prime la asigurările de auto CASCO 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2004 2005 VENITURI DIN PRIME 2006 Din tabelul nr.30 2006 520102.3.00 2005 410265.80 ANUL Graficul nr. – Valoarea primelor încasate la asigurările de transport CASCO se poate observa că anul 2006 a fost cel mai prosper din punct de vedere al primelor încasate pentru 35 .

asigurarile auto casco . 3 Evoluţia veniturilor din prime si a cheltuielilor cu lichidarea daunelor la asigurările de auto CASCO 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2004 VENITURI DIN PRIME 2005 CHELTUIELI CU LICHIDARE DAUNE 2006 Pentru stabilirea şi aprecierea rezultatelor financiare obţinute de către SC Unita SA sucursala Iaşi se va utiliza indicatorul rata daunei.80 RON. valoarea acestor prime ridicandu-se la 520102. nivelul primelor încasate în anul 2005 fiind mai mare cu 40210.30RON fata de anul anterior Cu toate că primele încasate pentru acest tip de asigurare nu sunt cele mai mari. avand în vedere faptul că societatea de asigurări a efectuat în acesti ani plăţi pentru despăgubirea contractelor de asigurare circa 30% din nivelul primelor incasate Graficul nr. acest contract de asigurare auto casco este unul profitabil. dintre plăţile pentru despăgubiri sau sume asigurate şi încasările din prime de asigurare. Rata daunei este un indicator important în aprecierea rezultatelor economice obţinute pe diferite categorii de servicii prestate de către societăţile de asigurare. 36 . Rata daunei reprezintă raportul exprimat în procente. În anul 2005 la acelaşi tip de asigurare s-a înregistrat o usoara crestere fata de anul 2004.

în acest caz Rd = (17258.8) x 100 =.60/370055)x100 = 27. în acest caz Rd = ( 14235.30. – Valoarea primelor încasate la asigurările de transport.30/520102.33. 37 .23% Pentru anul 2005: D = 140235.Rata daunei se calculează după formula Rd = ( D / It) x 100. It = 520102.08 % Nivelul foarte scăzut a indicatorului ratei daunei semnifică o eficienţă crescută în acest sector al asigurărilor.40 It = 410265. la sucursala Iaşi a SC Unita SA pentru perioada 2004 – 2006. se va evidenţia rata daunei la asigurările de transport.30) x 100 =34. It = 370055. .20% Pentru anul 2006: D = 172058. It = totalul încasărilor din prime de asigurare.Valoarea despăgubirilor pentru asigurările de transport Cargo şi din tabelul nr. D = totalul plăţilor pentru despăgubiri şi sume asigurate. Rd = rata daunei.30.60. Cu ajutorul datelor din tabelul nr.00 în acest caz Rd = ( 100758.40/410265.8. Pentru anul 2004 : D = 100758.

care conduc la eventuale produceri de accidente. timpul de constatare a unei daune este foarte mare. În cazul unei daune.  în general. înregistra şi evalua dauna. A dobandi din partea unui client un plus de loialitate solicită un consum de resurse care contribuie la profitul şi reputaţia organizaţiei. Asiguratorul nu este convins că dauna este reală. Societatea de asigurare nu achită integral valoarea bunului ce urmnează a fi despăgubit. se pierde foarte mult timp datorită acestei neîncrederi. ceea ce duce la aglomerarea departamentului Daune.  nu se evaluează dauna corecta la valoarea de piaţă întotdeauna. Manifestările asiguraţilor se referă în special faţă procesul de lichidare a unei daune:  neîncrederea asiguratorului faţă de asigurat. Cu toate că societăţile de asigurări îşi doresc păstrarea clienţilor şi atragerea altora majoritatea asiguraţilor manifestă nemulţumiri faţă de comportamentul asiguratorului. Iarna acest lucru se produce în mare parte din cauza condiţiilor meteorologice. Unul dintre obiectivele eforturilor de transformare a interacţiunii cu clienţii constă în creşterea gradului de loialitate al acestora. iar asiguratul este nevoit să ducă maşina avariată la asigurator pentru a se putea constata. impunand deplasarea asiguratului la societatea de asigurare. iar în unele cazuri. Pentru constatarea unei daune la un autovehicul. să utilizeze la maxim oportunităţile de vanzare şi să îmbunătăţească semnificativ relaţia asigurator – asigurat. ajunge tarziu la locul accidentului. Un obiectiv important este acela de menţinere a clientului. 38 . nici nu ajunge. iar evenimentul cauzator s-a produs exact cum povesteşte asiguratul. un asigurator trebuie să se concentreze asupra unor obiective ce trebuie îndeplinite. dar mai ales iarna.  inspectorul de daună ce trebuie să constate dauna. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv asiguratorul trebuie să introducă conceptul de management al calităţii serviciilor.CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI PROPUNERI Pentru creşterea profitabilităţii pe client. sunt cazuri în care inspectorul nu se prezintă la locul accidentului invocand diverse motive.

activitatea de evaluare a daunelor. prin filialele societăţilor de asigurare sau prin sistemul bancassurance. fără a renunţa însă la cele tradiţionale. Internetul deţine cel mai mare potenţial ca modalitate de a vinde asigurări. care nu îşi îndeplinesc obligaţiile dar sunt nemulţumiţi dacă acest lucru conduce la reducerea obligaţiei asiguratorului. Aceste tehnologii sunt: internetul şi sistemele video. De exemplu. Caracteristicile asigurărilor moderne şi factorii care le influenţează au determinat companiile de asigurări să adopte noi tehnologii care au rolul de a reduce costurile şi de a a creşte eficienţa. Acest fapt conduce la scăderea costurilor de deplasare şi centralizează într-o oarecare măsură. nu este folosit încă pe scară largă. cel mai important loc. Pentru a evita nemulţumirile pot aduce modificări poliţei de asigurare oricand în cursul valabilităţii acesteia. Un exemplu de eficacitate îl poate constitui înregistrarea unui accident auto. Există. modificările respective intrand în vigoare de la data ce se va conveni în scris. însă. o cameră de vederi plasată într-un atelier auto poate ajuta specialiştii unei companii de asigurări să evalueze din propriile birouri daunele. 39 . in mod evident. avand în vedere aplicaţiile utilizate şi accesul limitat şi destul de costisitor al populaţiei. speranţa că internetul va deţine într-un viitor apropiat. Cu toate acestea. fiind folosit în continuare alături de celelalte forme tradiţionale de vanzare a poliţelor de asigurare. Se poate aprecia că piaţă asigurărilor este într-o continuă dezvoltare şi că la aceasta contribuie. Toate mijloacele prezintă a serie de avantaje şi dezavantaje. Sistemele video pot fi folosite pentru a evalua daunele. Se pare că varianta optimă constă în utilizarea combinată a metodelor vechi cu tehnologiile moderne. şi tehnologiile utilizate.Nici societăţile de asigurare nu sunt pe deplin mulţumite de comportamentul asiguraţilor. Noile tehnologii deţin un rol major atat în vanzarea de asigurări cat şi în activitatea de gestionare a daunelor. adică asiguratul îşi pierde din drepturi. Concluzia este că societăţile de asigurare ar trebui să se intereseze şi să evalueze noile tehnologii.

40 . convingandu-i de faptul că asigurarea este în beneficiul clientului.Societăţile de asigurare trebuie să le transmită oamenilor o atmosferă serioasă şi profesională pentru a le caştiga încrederea.

Bucureşti. Florin Bercea. Editura Karat. Tratat de Transporturi. Cistelecan. 2000 7. Cistelecan. Bercea.BIBLIOGRAFIE 1. Dan Anghel Constantinescu. Naţionala – Asigurări şi Reasigurări. Asigurări comerciale. 1997 13. Bucureşti. Bucureşti. L. Bucureşti. 1995 11. Asigurări interne şi internaţionale. Editura Dimitrie Cantemir. Editura Intelcredo. V. Bucureşti. Editura Metropol. Bucureşti. Ciurel. 2002 8. editura Lumina Lex. Bucureşti. Transporturi şi expediţii internaţionale. Violeta Ciurel. Bennett. Dicţionar de Asigurări. Cornel Cazacu. Constantin Alexa. Sebe. Abordări teroretice şi practice internaţionale. Transportul intern de mărfuri. Dan Anghel Constantinescu. Cadrul juridic şi Asigurările. Asigurări şi Reasigurări . C. Cristina Ciumaş. Ion Găliceanu. 1999 4. Iulian Văcărel. Editura All Beck. N. 1993 3. E. Editura Tribuna Economică. Editura Spirit Romanesc. Bucureşti 16. Ana Butnaru. 2001 9. Bistriceanu. Deva. R. Bombos. 2000 6. Bucureşti. 1997 12. Sultan. Asigurările internaţionale. Colecţia Naţională. Mihaela Găliceanu. Lexicon de protecţie socială. S. 1999 14. Transporturi şi asigurări. 2000 2. F. Asigurări şi Reasigurări. Bucureşti. 2002 5. 1994 10. Alexa. G. G. Asigurări şi reasigurări. asigurări şi reasigurări. Colecţia Naţională. Editura Fundaţiei Romania de Maine. Editura All Beck. Bucureşti. Bucureşti. Caraiani. Editura Economică. Editura Trei 2002 41 . Marinica Dobrin. Craiova. Editura Expert. Transporturi şi asigurări internaţionale de mărfuri. Editura Fundaţiei Romania de Maine. Targu Mureş. Gheorghe Caraiani.G. C. Macovei. E. Transporturi şi expediţii internaţionale. 2001 15.

A. A. Lexicon de protecţie socială. Cu privire la unele noţiuni şi probleme ale teoriei asigurărilor. Regulamentul de organizare şi funcţionare al SC Unita SA 24. Editura Karat. 1asig.. http://www. Simovici. Macovei E. Bucureşti. M. http://www. 4.. Constantinescu..ro. D. 3.17. Dobrin. Despăgubiri în asigurări. D. Bercea Fl. Colecţia Naţională.A. unsar. unita. Condiţii generale pentru asigurările de transport la SC Unita SA 23. 2001 19.ro. Bistriceanu D. http://www. 42 . primm.ro. D. Colectia Naţională. Bucureşti. 8 /1972 22.. 1998 21..A. 2002 20. Colecţia Naţionala. Bercea Gh. Ghibu O. Bucureşti. 1998 18. nr. Constantinescu. Norme privind lichidarea daunelor la SC Unita SA Referinţe internet: 1. http://www. asigurări şi reasigurări. Managementul societăţii de asigurări. Tradiţie în Asigurări. în Finanţe şi credit. Constantinescu.ro . 2.

Suma asigurată 6.1. Domeniul de aplicare pentru asigurarea RCA 3.3.2.2.1. Asigurătorul în cazul asigurării RCA 5. Conceptul de asigurare RCA 2. Contractul de asigurare RCA 5. Încheierea contractului de asigurare RCA 6. Condiţiile de validitate ale contractului de asigurare 5. Riscurile asigurate 6. Constatarea amiabila 7. riscurile asigurate şi despăgubirile RCA 6.1. Asiguratul în cazul asigurării RCA 4. Studiu de caz privind asigurarea RCA –Bibliografie 43 . Primele de asigurare. Despăgubirile 6.6. Nivelul primelor de asigurare 6.4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful