Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza,Seria B

Lupu Georgiana

Recenzie

E

conomia intr-o lecție De Henry Hazlitt

Traducere din limba engleza: Mădălina Badea si Elena Danielescu Editura: Libertas

Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie

Bucuesti 2011

Pagină 1

Seria B Henry Hazlitt sa născut in anul 1895 si a încetat din viața in anul 1993. ca poate sa acumuleze datorii fara sa plătească vreodata.Newsweek sau Freeman.Asadar autorul ne spune ca.Deoarece cererea presupune nu numai nevoie ci si puterea de cumpărare corespunzătoare.tot ceea ce ei pot oferi in schimbul la tot ceea ce-si doresc. Lucrarea”Economia intr-o lecție”.dar „nevoia nu însemna cerere”.de fapt.sub diversele sale forme:protecționism.ci si putere de cumpărare corespunzatoare.dar privite din direcții diferite.pe ansamblu.filosof si critic literar profilic.a apărut in anul 1946. stabilirea unui salariu minim şi altele.deoarece axa geamangiul va avea mai mult de lucru.Bunurile produse de oameni.Insa făcând o raportare la întreaga comunitate.Wall Street Journal.si ca cei care susțin ca guvernul poate sa tot cheltuiască fara a apela la vreun impozit.fiind tradusa in 10 limbi si tipărita in peste un milion de exemplare Cartea este scrisa intr-un stil clasic concis. Pentru tot ceea ce obținem.sub diverse forme pe care le imbraca.sunt menționați așa zișii economiști care spun ca au o mulțime de scheme de obținere a unor bunuri degeaba.Primul exemplu dat de către autor.”nevoia fusese confundata cu cererea”.este impartita in trei parți:partea intai o reprezintă –„Lecția”.El spune ca cererea economica efectiva presupune nu numai nevoie.este formata din 24 de capitole. Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie Bucuesti 2011 Pagină 2 .El a fost scriitor .Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza.cea mai cunoscuta lucrare a sa.astfel.el consta in descifrarea consecințelor acelei politici.Concluzia oamenilor.adică Economia intr-o Lecție. Economics in Oane Lesson.in afara darurilor naturii.este cel al geamului spart:”Se sparge un geam la o brutarie.000 de articole publicate in reviste si ziare prestigioase precum New York Times.Este scriitorul si editorul a 18 cârti si a avut peste 10.trebuie sa plătim cumva.fiind apoi urmata de partea a doua-a„Lecția aplicata” si nu in ultimul rând.economist.ele nu înseamnă altceva înafara de impozite. Partea intai este formata dintr-un singur capitol. Aceasta teorie spune ca in vreme de război trăim mai bine de cat in vreme de pace.un aparator neobișnuit al principiilor liberalismului clasic si un adevărat redutabil al etatismului.De fapt.Este cunoscut ca fiind una dintre cele mai strălucite minți ale secolului XX. Așadar nici un fel de nenorocire sau dezastru”nu poate constitui niciodată.De asemenea in acest capitol Hazlitt scoate in evidenta ideea ca in timpul celui de-a Doilea Război Mondial. cererea si oferta reprezintă același lucru.tot răul spre bine.o cale de prosperitate sau binefacere” In cel de-al patrulea capitol ce poarta titlul”Lucrările publice înseamnă impozite” consta in explicarea faptului ca toate lucrările făcute pe banii statului statului sunt destinate impozitelor.Aici autorul face diferența intre cerere si oferta.lucrări publice „protecţia” acordată producătorilor interni prin intermediul taxelor vamale.brutarul iese in pierdere.care vin sa sustina prin puterea exemplului ceea ce Henry Hazlitt a afirmat in prima parte. In capitolul trei ni se aduce la cunoștința teoria eronata a binefacerii distrugerii. Pentru tot ceea ce statul construiește « in folosul comunitarii».ci asupra tuturor grupurilor” Partea a doua.reprezintă. noi trebuie sa plătim.partea a treia.Lucru foarte adevărat privit din perspectiva geamului.De asemenea tot in acest capitol.cu titlul”Lecția”.socialism sau keynesism.croitorul având mai mult de lucru.fiind nevoit sa plătească geamul din banii cu care putea sa-si croiască un costum nou.pe care autorul a adăugato in anul1961-„Lecția după treizeci de ani”.ca de exemplu:credite guvernamentale.Autorul afirma ca „Lecția”poate fi sitentizata intr-o singura fraza:”Secretul științei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate. produc efecte negative în lanţ la nivelul întregii societăţi.ci si pe cele de durata ale oricărei acțiuni sau plotici.nu numai asupra unui singur grup.in care autorul scoate in evidenta tema acestei lucrări si secretul științei economice.autorul explicând modul in care multe investiții ale guvernului in economie .cu ajutorul ochilor imaginației am putea privi consecințele indirecte cat si pe cele directe ce au avut loc datorita ne oferirii ocaziei posibilităților cărora nu li s-a dat ocazia sa devina realitate.

In capitolul noua”Demobilizarea soldaților si birocrațiilor”. era doar un nume nou pentru a continua evoluția tehnologica si pentru realizarea utilajelor cu o productivitate mai sporita. dar nu este adevărat ca avantajează toți producătorii. si ca atunci când acesta nu are puterea de cumpărare necesara pentru a obține produse industriale. Astfel preturile scad. Autorul spune. Capitolul zece dezbate tema obiectivului economic raportat atât la națiuni cat si la fiecare individ in parte.este dezbătuta problema statului fata de situația soldaților întorși in viața civila sau pentru fuctionarii in număr prea mare.Seria B In următorul capitol. Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie Bucuesti 2011 Pagină 3 . ca si al fiecărei persoane in parte.pe care înainte trebuie sa-i verse in vederea susținerii lor. Henry Hazlitt insista asupra faptului ca atât soldații cat si funcționarii de care statul nu mai are nevoie trebuie sa se orienteze către alte sectoare unde cererea este mai mare sau către sectorul privat. făcând referire la alți ani. ceea ce se întâmpla de fapt este impozitarea afacerilor private profitabile in vederea sprijinirii celor neprofitabile In „Blestemul mecanizării”. Cu cat importurile vor fi mai mici.”Ajutorul„ acordat de stat afacerilor este de obicei la fel de temut ca si ostilitatea guvernului si acest lucru este valabil atât pentru subvențiile guvernamentale cat si pentru împrumuturile guvernamentale. ca mașinile au dus la sporirea enorma a numărului de locuri de munca. Autorul susține in cadrul acestui capitol ca „ar fi mult mai bine daca s-ar opta pentru obținerea unei producții maxime. autorul încearcă sa clarifice faptul ca mașinile nu creează șomajul. se va munci cu cat mai mult cu cat preturile. Cei care favorizează aceasta politica iau in considerare doar interesele producătorilor care sunt imediat avantajați prin introducerea respectivelor taxe.Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza. producția si avuția naționala dezorganizarea producției.este susținut de ideea ca impozitarea este indispensabila pentru îndeplinirea unor funcții guvernamentale de baza.Autorul susține ca obiectivul economic al oricărei națiuni. Când se hotaraste sporirea exporturilor.”Impozitele descurajează producția”. industria stagnează. iar nivelul de trai creste. Ei omit însa interesele consumatorilor care sunt imediat prejudiciați prin obligația de a plăti aceste taxe. Când luam in considerare problema functionarilor concediați sau a soldaților întorși la viața civila nu trebuie sa omitem efectul asupra contribuțiilor care vor putea sa-si păstreze banii. dar nu exista nici o limita pentru volumul de munca prestat atâta timp cat exista o nevoie sau dorința umana nesatisfăcuta pe care munca ar putea-o îndeplini. Aceasta a fost si cauza colapsului economic din1929.pe care Henry la numit „Schemele de impartire a muncii” autorul subliniază inga de la început ca schemele acestea de impartire a muncii au la baza falsa presupunere ca exista numai un volum limitat de munca ce poate fi prestat . Henry Hazlitt afirma ca pe termen lung taxele vamale reduc întotdeauna salariile reale deoarece reduc eficienta. in timp ce ocuparea forței de munca reprezintă doar mijlocul de realizare a lui. cu atât mai puține exporturi putem face.cel de-al VII-lea capitol. potrivit căruia bunăstarea fiecăruia depinde de bunăstarea fermierului. Când guvernul acorda împrumuturi sau subvenții pentru afaceri. Taxa vamala a fost descrisa ca un mijloc de avantajare a producătorului in detrimentul consumatorului. Prin exporturi se plătesc exporturile si invers. Aproximativ adevărat. de schimb. De fapt. de fapt se hotaraste si sporirea importurilor. Scopul este creșterea producției . Efectul mecanizării consta in sporirea productivității.o parte din populație fiind susținuta in activitate printr-un ajutor social nedeghizat”.de care nu este nevoie. Justificarea preturilor paritare a urmat modelul petrecut in agricultura. Taxa afectează toți consumatorii in aceeași măsura. Fara importuri nu vom putea avea exporturi pentru ca străinii nu vor avea resurse pentru cumpărarea bunurilor din tara noastră. costurile si salariile vor fi in raporturi cat mai corecte.producția naționala totala fiind mai mare. este obținerea celor mai bune rezultate cu cel mai mic efort posibil. Intr-o economie moderna. In cel de-al VIII-lea capitol. Guvernul nu împrumuta si nu oferă niciodată nimic pentru a face fara sa iasă ceva in schimb. Automatizarea era privita ca fiind ceva cu totul nou in lume.

Din păcate.Intr-o economie aflata in echilibru. Consecința normala a menținerii unui control total. Trebuie sa existe un echilibru intre câștigurile si pierderile presupuse de aceasta manipulare politica a preturilor.in vreme ce din a doua măsura rezulta un transfer de venit. Un singur remediu a fost : reducerea preturilor produselor agricole la paritate cu preturile produselor pe care le cumpăra fermierii. prețul va creste si el. Controlul asupra chiriilor este impus folosindu-se ca augment faptul ca oferta de case este inelastica. ci către promovarea politicilor care încurajează profiturile. lumea este condusa de oamenii de afaceri care se gândesc numai la profit . dar pierderile vor fi mult mai mari de cat câștigurile Controlul chiriilor caselor si apartamentelor de către guvern este . arbitrar si obligatoriu. o economie complet planificata. cu cat este mai indnelungata. autorul atrage atenția asupra faptului ca politica guvernului trebuie orientata nu către impunerea unor cerințe mai impovaratoare asupra patronatului.fie susținerea ideii ca sectorul X are nevoie sa fie sprijinit printr-o subvenție directa de la guvern. aceștia vor înceta sa mai producă bunul respectiv chiar daca nevoile oamenilor vor ramane nesatisfăcute.Fixarea preturilor poate părea plina de succes pentru o scurta perioada. din prima măsura consecința este aceea ca noul capital si noua forța de munca sunt forțate sa ramana in afara sectorului X .Seria B Preturile produselor agricole au scăzut drastic. complet asupra preturilor. In concluzie . însa in momentul când acest plan nu va mai da roade. Când preturile sunt menținute de către guvern. sa investească in echipamente mai noi si mai bune pentru a creste productivitatea muncitorilor lor si sa mareasca atât procentul de ocupare a forței de munca. provocand astfel greva care atâta vreme cat este non-violenta este o arma legitima. adică lipsa de locuințe nu poate fi rezolvata in timp util oricât ar creste chiriile. Capitolele „Stabilizarea mărfurilor” si „Fixarea preturilor de către guvern” arata unele efecte ale eforturilor guvernului de a fixa preturile bunurilor de consum deasupra nivelurilor pe care le-ar fi stabilit piața libera dar si rezultatele încercărilor guvernului dea menține preturile bunurilor de consum sub nivelul stabilit de piata.ca sindicatele pot creste salariile reale. Salariul este de fapt denumirea prețului forței de munca. Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie Bucuesti 2011 Pagină 4 . care încurajează pe proprietari sa se dezvolte. autorul susține ca o lege a salariului minim este in cel mai bun caz o arma cu capacitați limitate in combaterea râului produs de salariile scăzute. Atunci când un anumit sector se restrânge sau stopează expansiunea producției sale. cat si salariil Autorul spune ca aceasta credința din capitolul XX. Dar.Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza. de fapt.In ceea ce privește salariul minim. Când oamenii doresc mai multe bunuri de un anumit tip. o forma speciala de control al preturilor. când este sprijinita de patriotism si de sentimentul de criza.Pentru determinarea cresterii salariilor sindicatele folosesc forța si intimidarea. cu atât cresc greutățile. Scopul autorului este de a contura unele dintre consecințele majore ce decurg obligatoriu din eforturile de salvare a unui sector. un anumit sector se poate dezvolta numai pe seama altor sectoare. este cea una din cele mai mari iluzii cu care noi traim. oferta pentru acel bun creste. ei vor da ordine de a se realiza orice atâta timp cat aduce profit. Poate părea ca funcționează bine o vreme.in ultima instanța. acest lucru eliberează forța de munca si capital pentru a permite dezvoltarea altor sectoare.Astfel. ducând la creșterea profitului pentru cei care produc acel articol.de fapt. fiind deposedate astfel de libertatea de a alege .Uneori legea prevede ca se poate reunuta la control in momentul in care numărul locuințelor vacante depaseste o anumita cifra. in timp ce prețul produselor industriale au scăzut intr-o foarte mica măsura.mai ales pe timp de război. pentru toata populația activa si pe termen lung.din masurile care se iau pentru salvarea acestuia care ar putea fi : fie admiterea ca sectorul X este”supraaglomerat”. cererea este cu mult mai mare decat oferta. Rezultatul a fost ca fermierul nu a mai putut cumpăra produse industriale. doar in măsura in care telurile noaste sunt modeste. trebuie sa fie . si ca binele pe care l-ar putea face o astfel de lege poate depăși răul provocat. la un nivel scăzut.

pe termen scurt. indiferent de stadiul in care s-ar afla acestea in prezent. oamenii confunda banii cu bogatie. este doar o alta forma de a cheltui. nu afectează la fel pe toata lumea. Este evident faptul ca politicienii nu au invatat nimic din aceasta „lectie” si ca economia de acum nu este deloc mai buna ca cea din trecut. ci acelea care încurajează atingerea celui mai inalt nivel a producției si al vanzarilor.Economisirea . Ea este stiinta care identifica efectele unei politici propuse sau existente nu numai asupra anumitor interese particulare. de toți cei care participa la creearea produsului national. are consecinte dezastruoaseasupra intregii comunitati Inflatia insasi este o forma de impozitare . la fel vor creste sipreturile. care se pot vedea doar cu „ochii mintii „ In concluzie . ci prin efectuarea de economii si prin creșterea eficientei. Ei considera ca daca ar avea mai multibani ar fi mai bogati. cele mai potrivite preturi nu sunt cele mai mari. O sa se ajunga pana la impozitarea aerului pe care il respiram. la cele prezentate pe parcursul cartii oferind o imagine de ansamblu si insistand inca o data pe faptulca trebuie întotdeauna sa se ia in considerare atât efectele imediate ale unei politici cat si pe cele care apar ulterior si ca aplicarea acestei politici trebuie sa se restranga asupra tuturor. iar pe termen lung. In ultimul capitol”Lectia dupa 30 de ani” autorul face o mica comparatie intre economia de acum 30 de ani si economia in situatia actuala.Este cumparat de toata lumea .Acest egoism. Preturile si profiturile libere vor maxsimiza producția si vor reduce lipsurile mai repede decat orice alt sistem. „ Functia profiturilor”.in lumea moderna.considere ca sansele sunt nule! Recenzie Microeconomie Recenzie Microeconomie Bucuesti 2011 Pagină 5 . dar numai in detrimentul celorlalte. Pe scurt profiturile privite ca rezultat al relatiei costuri – preturi nu determina doar bunurile a caror productie trebuie continuata. salariile si profiturile ce ar trebui sa determine distributia acestui produs.Iar in ceea ce priveste sansele de schimbare in bine a sistemului nostru politic.Seria B In cel de-al XXI-lea capitol se analizeaza doctrina ce spune ca forța de munca trebuie sa primeasca suficient pentru arascumpara produsul. ci asupra interesului general. dar intr-un mod legal.pe sucrt. profiturile nu se obtin prin creșterea preturilor.prevede tema economisirii.Contrar parerii generale. In penultimul capitol autorul subliniaza inca de la inceput ce este stiinta economica. „Lectia dupa 30 de ani” este o continuare . Singura solutie.Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de administratie si Management Public Grupa 210Franceza. pe termen lung .Cei care economisesc bani[depunandu-i in banca sau investindu-i] asigura la randul lor locuri de munca dar intr-un mod indirect.ceea ce ni se intampla noua nu este ceva nou. In ceea ce priveste analiza inflatiei se poate afirma ca ea ar putea favoriza anumite grupui pe operioada scurta de timp.de a se face bine unora sau preferatilor acestora fara a se lua in considerare si nevoile celorlalti.Inamicii economisirii fac odiferenta destul de corecta intre economisire si investire.Statul ne fura cel mai mult. sustin ei este ca guvernul sa exproprieze aceste economii stupide si daunatoare si sa inventeze proiecte proprii ca sa foloseasca banii si sa ofere locuri de munca. de obicei cei saraci sunt impozitati mai sever decat cei bogati. Nu se gândesc si la faptul ca daca cantitatea de bani creste de n ori. Este evident ca produsul national nu este creat si cumparat doar cu forța de munca din industrie. a aexistat mereu.Diferenta este facuta de către trecerea timpului care accentueaza din ce in ce mai mult acest fapt. De asemenea functia profiturilor este de a stimula constant orice activitate economica competitiva in sensul cautarii unor noi cai de reducere a costurilor si de crestere a eficientei.cuprinde metoda de creare a profitului. Mirajul inflatiei-De cele mai multe ori. dar impun si celemai economice cai de a le realiza. In ceea ce priveste preturile. ca trebuie sa stim ca va avea atât efecte vazute cat si mai putin vizibile. aceasta este ideea careia i s-a acordat o atentie speciala in aceasta lucrare. Capitolul XXIV . care duc la scaderea costurilor de productie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful