ISTORIA ŞI EVOLUŢIA CLĂDIRILOR INDUSTRIALE PE PLAN MONDIAL PÂNĂ ÎN PREZENT

Student: DIHEL Diana Coordonator: Ing. MOŞOARCĂ Marius Data: 04.02.2011

Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent

1. INTRODUCERE
Conform DEX: INDÚSTRIE, industrii, s. f. 1. Ramură a producției materiale și a economiei naționale, în cadrul căreia au loc, pe scară largă, activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a acestora, precum și a altora, în mijloace de producție și în bunuri de consum. Industria este formată din patru sectoare: -sectorul primar-agricultură, minerit şi extragerea materialelor -sectorul secundar-rafinare, procesare, construire -sectorul terţiar-servicii şi transport -sectorul cuaternar-tehnologie şi cercetare În capitolele următoare voi realiza o cronologie a diferitelor tipuri de clădiri industriale existente. De asemenea voi încerca să evidenţiez influenţa contextului socio-economic, a descoperirilor tehnologice şi a stilurilor arhitecturale asupra tipologiilor de clădiri industriale. Nu în ultimul rând, voi analiza evoluţia programelor arhitecturale cu caracter industrial pe plan mondial. 2. EPOCA PREINDUSTRIALĂ 2.1.Manufacturile Înaintea revoluţiei industriale, manufacturile erau motorul economiei. De la ateliere individuale, până la organizaţii asemănătoare fabricilor din ziua de azi, acestea erau răspândite in lumea întreagă. Din orientul îndepărtat până în Anglia, din nordul Europei până în Africa.

Fig. 1 Furnal – China, cca. 750 î.e.n.

Fig. 2 Vopsitorie – Fez, Maroc

Manufacurile apar pentru prima dată în Europa în perioada renaşterii. Majoritatea erau ateliere individuale situate la parterul clădirilor de locuit. Materialele utilizate la construirea acestor clădiri erau cele locale. În sudul Europei se practicau în special construcţiile din piatră, cărămidă sau pământ, cu planşee din lemn. În

2

stud. arh. DIHEL Diana

000 de angajaţi care produceau în medie un vapor pe zi.Italia 3 stud. Fig.).Italia. din Veneţia. etc. Acest lucru este clar demonstrat de incendiul din anul 1666. etc.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent nordul Europei. mai ales în caz de incendiu. cu pereţi din pământ bătut şi planşee din lemn.1697-1768 Fig. 3 Arsenale-Veneţia. se obişnuia să se construiască pe schelet de lemn. arh. bărci. Pentru producerea de bunuri de dimensiuni mari (ex. hale. Utilizarea lemnului din abundenţă era foarte periculos. Germania şi Anglia. DIHEL Diana . Arsenale. 4 Şarpantă de lemn-Arsenale-Veneţia.) existau clădiri speciale (ex. poate fi considerată prima fabrică din lume. În perioada de maximă activitate existau aproximativ 16. hambare. care a mistuit Londra timp de trei zile. Aici se asamblau vapoare din părţi prefabricate. distrugând mare parte din oraşul medieval. trăsuri. vapoare.

2.Morile de vânt Răspândite în special în ţările nordice.5 Arsenale-Veneţia.3. Fig. plan din 1789 2. Anglia şi nordul Franţei. piatră. cu planşee pe grinzi de lemn. 6 Moară de vânt (faţadă şi secţiune) -Anglia. Materialele de construcţii erau cele locale: lemn. bucătăria şi depozitul. 1797 2. arh.Morile de apă De obicei la parter se afla moara.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fig. iar la etaj locuinţa morarului. cărămidă sau pământ. 4 stud. Unele prinderi pot fi metalice. DIHEL Diana . Italia. Stuctura acestor clădiri este pe schelet de lemn contravântuit.

Numeroase invenţii precum telefonul. 3. arh. Modernismul şi toate curentele care au evoluat din el (avantgardele. DIHEL Diana . Însă. până la Arts & Crafts. erau intrigaţi şi totodată entuziasmaţi de posibiliţăţile noilor materiale de construcţii. Londra. iar închiderile din sticlă. Nu e de mirare că cele mai importante construcţii ale epocii au aparţinut inginerilor. cubismul. După încheierea expoziţiei. REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ Revoluţia industrială s-a denclanşat în Anglia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Aceasta era o clădire realizată integral din piese prefabricate. sub forma Free Form Design-ului.1. Unele dintre ele erau atât de spectaculoase.) au marcat secolul XX şi au fost filtrate până în ziua de azi. De la Neoclasic. tuneluri şi gări. spre deosebire de arhitecţi. de refuz a noilor materiale. în care să poată lucra cât mai mulţi muncitori. De aceea sfârşitul secolului al XIX-lea a fost marcat de numeroase curente istoriciste şi eclectice.Expoziţia universală: Londra-1851 şi Paris-1889 În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut loc în diferite ţări ale lumii aşa numitele ‚expoziţii universale’. Clădirile în care urmau să aibă loc expoziţiile erau foarte importante. 8 Machetă-moară de apă 3. încât au fost menţinute şi după încheierea expoziţiei. Acestea au fost construcţiile care au marcat sfârşitul secolului al XIX-lea.Crystal Palace. futurismul. Este trist că arhitecţii au avut nevoie de aproape 50 de ani ca să asimileze schimbările petrecute în lumea construcţiilor. Londra-1851 are loc prima expoziţie universală. Acest proces se datorează în primul rând următorilor trei factori: -în perioada 1765-1789 se patentează maşina de tors şi războiul de ţesut -în anul 1775. Aceştia. 7 Mecanism-moară de apă Fig. deconstructivism. toate sunt de fapt o încercare disperată de ancorare în trecut. brutalismul. Perfecţionarea procesului de producţie a bunurilor aduce după sine nevoia unor fabrici mai mari. sau chiar apariţia unor noi programe de arhitectură care să le găzduiască. Cu ocazia acestor expoziţii se prezentau ultimele inovaţii tehnologice ale vremii.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fig. Cu această ocazie se construieşte în Hyde Park. au fost prezentate pentru prima dată în cadrul expoziţiilor universale. începutul secolului XX aduce cu sine şi începuturile modernismului arhitectural. Structura era din metal. Iniţial arhitecţii nu au ştiut cum să reacţioneze în faţa noilor cerinţe. tehnologii şi posibilităţi. Apariţia trenului implică nevoia de a reliza poduri. etc. Ţara organizatoare era bineînţeles cea mai interesată în a-şi promova valorile. 5 stud. iar în anul 1936 a fost distrusă în urma unui incendiu. James Watt patentează motorul cu abur -în perioada 1783-1784 se patentează fonta şi oţelul laminat Noile tehnologii de producţie impun realizarea unor spaţii cu deschideri mai mari. clădirea a fost mutată în alt parc al oraşului. la Neogotic.

Clădirea de 324 m este cea mai înaltă din Paris. DIHEL Diana . Acesta a devenit simbolul expoziţiei. 1851 Fig. Cu toate că turnul nu este o clădire industrială. Anglia 6 stud. Fig. Fig. 1888 3. Faţada este realizată din panouri de lemn prinse de structura metalică. Cu toate că această clădire a fost construită la jumătatea secolului al XIX-lea. iar mai apoi un simbol al Parisului. Turnul este construit din 18. el este reprezentativ pentru epocă. iar la mometul construirii sale era cea mai înaltă din lume. 10 Turnul Eiffel în construcţie. inginerul Gustave Eiffel constuieşte accesul la expoziţie: turnul Eiffel. 11 Docurile navale Regale. Sheetness. 1858-1860 Clădirea de 64mx41m este una dintre primele construcţii în cadre metalice. şi este un model pentru clădiri cu deschideri mari. ea are un aer modern. Sheetness. Anglia.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Paris-1889 cu ocazia celei de-a treisprezecea expoziţii universale.2.5 milioane de nituri. prinse între ele cu 2.038 de piese de oţel. Fabrica Docurile navale Regale. arh. 9 Crystal Palace. Paris. de secol XX. Franţa. Londra. Anglia.

3. apa care curge pe sub clădire produce energia necesară funcţionării fabricii. sunt integrate în aceasta printr-un joc de culori a panourilor de cărămidă utilizate la închidere. Anglia. Noisiel-sur-Marne. Contavântuirile metalice. vizibile pe faţadă. 1864-1868 Structura este realizată din arce metalice sprijinite pe stâlpi metalici cu înălţimea de 6m . Acest lucru permite realizarea unor goluri de dimensiuni mari pe faţadă. era clădirea cu cea mai mare deschidere din lume (74 m). arh. DIHEL Diana . Noisiel-sur-Marne. Gara Gara Sf. 7 stud. Fig. arh.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fabrica Menier. Franţa. William Barlow. Londra. La momentul construcţiei sale. 12 Fabrica de ciocolată Menier. Pancras. arh. Franţa 3. Structura clădirii este realizată din metal. Jules Saulnier 1871-1872 Clădirea este aşezată deasupra râului pe piloni masivi de piartă.

1902-1911 Clădirea era construită din granit roz. Anglia. 13. India Gara Pennsylvania. New York. Bombay. Structura clădirii era formată din arce şi stâlpi metalici. Fig.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fig. Londra. cu influenţe din arhitectura tradiţională indiană în ceea ce priveşte culoarea şi ornamentaţia. Staţia a fost demolată în anul 1963. Anvelopa era din sticlă la partea superioară şi din travertin la nivelurile inferioare. iar ornamentele au fost realizate din marmură importată din Italia. Inspirată din Termele lui Caracalla. Spaţiul central al gării este acoperit cu o cupolă octogonală cu nervuri. New York. SUA 8 stud. Bombay.000 mp). arh.18 Pennsylvania Station. Pancras.16 Gara Victoria. 1864-1868 Gara Victoria. 1887 Construită în stilul neogotic. India. Structura este alcătuită dintr-un amestec de gresie şi calcar local.14 Gara Sf. 17. 15. Fig. DIHEL Diana . clădirea adăpostea cel mai mare spaţiu interior din New York (28.

ancorate de cele două turnuri de 33m înălţime. James Finley Acesta este primul pod supendat pe cabluri.Bristol. 1810 Tower Bridge.Anglia. Isambard Kingdom Brunel Podul Spider peste râul Schuylkill. ing. 9 stud. SUA. Fig. pentru a nu împiedica traficul naval pe Tamisa. Anglia. 19 Pod suspendat. ing. Fig. 20 Pod suspendat. Bristol. DIHEL Diana .Podul Podul suspendat Clifton. SUA. Londra. Pennsylvania.4. Podul a cedat in anul 1816 din cauza încărcării din zăpadă. 1886-1894 Structura este o combinaţie între cea a uni pod suspendat şi a uni pod basculant. Isambard Kingdom Brunel Podul este suspendat cu trei lanţuri metalice. ing. Pennsylvania. arh. Pasarela este legată de lanţuri cu 81 de montanţi metalici.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 3. Anglia.

Gustave Eiffel 3. Depozitul Depozitele erau clădiri de dimensiuni mari. Franţa. Anglia Viaductul Garabit peste Truyere. 10 stud. care oferă o rezistenţă şi o ductilitate frontală maxime şi o rezistenţă minimă la vânt. arh. Londra. ing.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fig.5. ing. 21 Tower Bridge. DIHEL Diana . localizate în apropierea gărilor sau a docurilor. Gustave Eiffel. cu grinzi metalice reticulate. Fig. 22 Viaduct Garabit peste Truyere. 1880-1884 Structura podului este un arc metalic de 160 m. Franţa. Majoritatea erau construite din cărămidă şi aveau mai multe etaje.

arh. Germania Fig. Behrens a utilizat o structură metalică. de trecut. birouri şi magazine. curat. Berlin. Curentele moderniste iau naştere în această perioadă şi se răspândesc iute în întreaga lume. Condiţiile mizere de muncă şi de locuit vor fi probleme pe care arhitecţii noului secol trebuie să le rezolve. plin de forţă. şi o dată cu aceasta apar din ce în ce mai evident problemele noii lumi. iar închiderile le-a relizat din sticlă şi cărămidă. Nu e de mirare.Fabrica Fabrica de turbine AEG. Pe lângă acestea. Industrializarea atinge cote maxime. 25 Fabrica de turbine AEG. Behrens a fost aspru criticat de către arhitecţii vremii. Stilul său este sobru. Trăiască epoca maşinii! 4. că arhitecţii preferă să renunţe la ornamentaţia elaborată a clădirilor în favoarea unor rezolvări mai curate din punct de vedere formal şi să accentueze funcţionalitatea clădirilor. 24 Depozite în Manchester. Fig. dat fiind contextul social.6m ale fabricii de turbine AEG. 23. Ideea arhitectului era ca omul şi maşina să lucreze într-o simbioză perfectă. arh. Anglia 4. Berlin. El utilizează în special materiale noi . 1908-1909 Arhitectul de origine germană Peter Behrens a fost una dintre figurile cele mai proeminente ale arhitecturii industriale ale secolului XX. Rezultatul este o clădire care oferă muncitorilor un spaţiu de lucru salubru.1. Epoca artizanatului a murit. Peter Behrens. Cu toate acestea. REVOLUŢIA ARHITECTURALĂ Prima jumătate a secolului XX este definită de ruperea de tradiţie. Cât timp s-a aflat la conducerea companiei de electricitate AEG a proiectat pentru aceasta fabricile de turbine. DIHEL Diana . Pentru a realiza deschiderile de 25. cu lumină naturală din abundenţă. 26 Detaliu Fabrica AEG 11 stud. noile materiale şi tehnologii de construţii sunt factori importanţi de considerat în procesul de proiectare.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fig. care nu vedeau necesitatea unei faţade monumentale la o clădire industrială.

’ Fig. plăci de oţel de 3mm închid rostul dintre rama ferestrei si structura clădirii. Inginerul Jürgen Götz descrie sistemul constructiv în felul următor: ‚clădirea a fost construită pe un subsol stabil din punct de vedere structural.. care erau prinse de clădire cu şuruburi. arh. în a cărei statut era menţionat faptul că: ‚ asociaţia îşi propune să aleagă ce e mai bun în artă...)Planşeele nu au fost contavântuite continuu şi prin urmare nu puteau asigura rigidizarea necesară. DIHEL Diana .. arh.)Suprastructura este realizată din cărămidă simplă. este de fapt compusă din rame din grinzi L de înălţimea unui nivel. un grup de tineri arhitecţi printre care si Gropius. Datorită suprafeţelor vitrate mari. descrisă de mulţi ca fiind fatadă cortină. În timpul restaurării din 1982 s-a dovedit că nu este adevărat. 1911-1914 Walter Gropius a fost puternic influenţat de munca lui Peter Behrens.(. De-a lungul clădirii. unde a avut ocazia să işi desăvârşescă formaţia în special în privinţa aspectelor tehnice ale meseriei.) Faţada. Acesta a lucrat timp de trei ani în biroul lui Behrens. industrie. Impresionaţi de industrializare şi de potenţialul creativ al acesteia.. cu planşee de lemn. 27 Fabrica Fagus 12 stud. se credea că structura clădirii era din beton sau oţel. Pereţii subsolului sunt alcătuiţi din beton simplu cu agregate mari (. Walter Gropius. înfiinţează Deutscher Werkbund (Asociaţia Germană a Muncii). (..Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fabrica Fagus. meşteşuguri şi în forţa activă de muncă’.

Auguste Perret Auguste Perret se numără printre primii arhitecţi care a utilizat betonul armat la vedere. Italia. 1919. Ornamentul ca decoraţie nu este permis. Franţa Fabrica Fiat. Paris.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fabrica de confecţii Esders. Giaccomo Matte Trucco. adăpostind difetire organe. Materia primă intra în clădire la parter şi de acolo trecea prin diferite procese de productie. acoperişul clădirii era dotat cu o pistă de încercări. La momentul terminării construcţiei era cea mai mare fabrică de maşini din lume. fără a-i disimula funcţia portantă.29 Fabrica de confecţii Esders. Paris. El era de părere că scheletul unei clădiri este la fel de important ca şi scheletul unui animal. Fig. De asemenea. DIHEL Diana . 13 stud. arh. Acum vechea fabrică adăposteşte săli de concerte. săli de teatru. Concursul de arhitectură pentru reabilitarea zonei a fost câştigat de arhitectul Renzo Piano. iar in 1982 a fost închisă definitiv. Fabrica era extrem de neobişnuită pentru vremea ei. la ultimul nivel ieşea de pe banda de producţie maşina gata asamblată. O clădire trebuie să fie formată din ‚osatură’ şi ‚anvelopă’. În anii 70 fabrica nu mai făcea faţă standardelor de producţie impuse. un hotel şi spaţii comerciale. 1920-1923 Unul dintre principalele motive pentru care Fiat avea nevoie de noua clădire era trecerea la producţia pe bandă. deoarece avea 5 etaje. arh. arh. 28. În final. Torino. funcţia de ornament poate fi la fel de bine preluată de elementele structurale.

Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Fig. Sir Owen Williams. DIHEL Diana . 34 Fabrica de produse farmaceutice Boots. Anglia 14 stud. Beeston. arh Johannes Brikman. Spre deosebire de fabrica de automobile Fiat. Torino. Rotterdam. Materia primă era introdusă la ultimul nivel. 32. arh. Italia Fabrica Van Nelle. Clădirea este construită din beton armat. unde materia primă intra în clădire la parter şi produsul finit ieşea la ultimul nivel. Olanda. Stâlpii sunt evazaţi la partea superioară (stâlpi ciupercă). clădirea era iniţial o fabrică de ceai şi cafea. 31 Fabrica Fiat. Anglia. Fig. oţel şi sticlă. procesul era proiectat exact invers. Olanda Fabrica de produse farmaceutice Boots. iar de acolo trecea prin diferite procese de prelucrare la fiecare etaj al clădirii. Faţada clădirii este tip cortină. 1930-1932 Frumuseţea acestei clădiri stă în felul în care arhitectul reuşeşte să armonizeze o structură de beton armat (o grilă de stâlpi tip ciupercă şi planşee tip dală) cu faţada cortină relizată aproape integral din sticlă. în cazul fabricii Van Nelle. 1926-1930 Este una dintre cele mai importante clădiri industiale istorice din Olanda. Beeston. Fig. iar planşeele sunt de tip dală. 33 Fabrica Van Nelle. ing. 30. Astăzi ea adăposteşte birouri. Rotterdam. Construită în stilul modernist.

1932-1933 4. Italia. Florenţa. însă pe măsură ce tehnicile de construcţie au evoluat. Fig.3. arh.2. Metroul Metroul Londra Construcţia metroului începuse încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. 1932-1933 Văzută de sus. arh. 35. oţel şi sticlă. clădirea este alcătuită din beton armat. a fost posibilă construirea de tuneluri la adâncimi din ce în ce mai mari.Gara Santa Maria Novella. 37 Metrou Londra 15 stud. Giovanni Michelucci. gara are planul simbolului pardidului fascist. Italia. arh. Florenţa. DIHEL Diana .36 Gara Santa Maria Novella. Giovanni Michelucci. Din punct de vedere structural. Fig.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 4.

Hangarul Orvieto. din beton armat. Hangarul a fost distrus in al doilea război mondial. Pierluigi Nervi.Italia Ortebello. 1939 Structura este realizată din plăci curbe cu nervuri. 1898-1901 Structurile uşoare din metal şi sticlă proiectate de catre arhitectul Hector Guimard pentru metroul din Paris sunt intervenţii tipice stilului Art Nouveau. Fig. Deschiderea este de 44. Fig.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Ieşirea din metrou. Franţa. 39 Metrou. arh.Paris. Italia. Italia. ing. 40 Hangar Orvieto. Pierluigi Nervi.5 m. Hector Guimard. 16 stud. Italia Fig. 1935 Structura este o placă curbă de beton armat cu nervuri.8 m. iar lungimea hangarului de 111. 41 Hangar Ortenello. arh. iar lungimea de 100m. ing. Deschiderea era de 36m. DIHEL Diana . 38.4. Paris 4. Hangarul a fost distrus in al doilea război mondial.

1. o dată ce Japonia şi Germania se evidenţiază în domeniul noilor tehnologii. Fig. Pier Luigi Nervi. Ele intră mai de grabă în domeniul tehnologilor. ing. Fabrica Fabrică de hârtie. Italia. Fabrica începe să semene din ce în ce mai mult cu un laborator. PERIOADA POSTBELICĂ – TEHNOLOGIZAEA INDUSTRIEI Tehnicile de producţie pe bandă introduse în industrie pentru prima dată de Henry Ford în 1903 au atras după sine specializarea fabricilor în producerea unui număr limitat de obiecte. Perioada 1940-1970 este denumită de unii istorici ‚Epoca Americană’. arh. a docului şi a podului. crescând astfel eficienţa de producţie şi totodată scăzând costurile. când firmele încep să se specializeze pe producerea unui numar din ce în ce mai restrâns de obiecte. 1961-1962 17 stud. Influenţa noilor tehnologii asupra industriei este imensă. Structura constă într-o platformă metalică suspendată de 4 cabluri de oţel. Acest lucru se va schimba încetul cu încetul. 1961-1962 Structura a fost gândită în aşa fel încât să poată să adăpostească utilajele necesare producerii hârtiei. Acest tip de acoperiş a fost ales deoarece extinderea fabricii se poate realiza cu uşurinţă în caz de nevoie. 42 Fabrică de hârtie la Mantova. Italia. Mantova. Chiar şi rolul omului în industrie este pus sub semnul întrebării. Pier Luigi Nervi. În special asupra aeroportului. În acest context facricile şi centralele încep să iasă din sfera de influeţă a arhitecţilor. Acest lucru devine din ce în ce mai răspândit în perioada de după al Doilea Război Mondial. Cablurile sunt ancorate de 2 piloni de 45m înălţime. iar lungimea ei totală este de 249m. DIHEL Diana . ing. Lăţimea clădirii este de 30m.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 5. 5. Procesele de producţie devin din ce in ce mai rapide şi mai curate. a găării. Arhitecţii şi inginerii îşi vor concentra atenţia asupra industriei transporturilor. Europa şi Japonia încercau să îşi revină din punct de vedere economic după al Doilea Război Mondial şi nu puteau decât să imite modelele economice americane. Între cei doi piloni se află o deschidere de 163m.

arh. Newport. 48 IMNOS secţiune 18 stud. 46 INMOS detaliu 2 Fig.45 INMOS detaliu 1 Fig. DIHEL Diana .Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent INMOS. care să poată fi asmblate cât mai repede posibil. clădirea are o organizare axială. 43 INMOS Fig. arh. Anglia. Richard Rogers. Circulaţia principală a fost gândită ca o ‚stradă interioară’ care conţine toate funcţiunile comune necesare pentru angajaţi. 47 IMNOS secţiune Fig. 1980-1982 Clădirea a fost concepută ca un puzzle de piese metalice prefabricate. 44 INMOS axonometrie structurală Fig. Fig. Din punct de vedere arhitectural.

19 stud. Gara Gara Stadelhofen. eoliene. 50 Centrală termică. geotermale. California. 52 Solar One. Calatrava reuşeşte să creeze o imagine impresionantă.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 5. 49 Centrală geotermică Islanda Fig. Zurrich. SUA 5. Calitatea sculpurală a clădirilor sale este de necontestat. DIHEL Diana . Elveţia. 51 Hidrocentrală Fig. Santiago Calatrava. termice. SUA Fig. hidrocentrale sau centrale nucleare. Centrala Fie că vorbim despre centrale electrice. arh. Arhitecţii şi inginerii au prea puţin de a face cu acest domeniu. Structura clădirii este de beton armat cu elemente metalice la acoperiş. termoelectrice. ing. 1983-1984 Prin repetarea aceluiaşi modul structural.2. solare. pe combustibili fosili.3. San Antonio. Texas. toate construcţiile din această categorie intră sub sfera de influenţă a tehnologilor. Fig.

Lisabona. Santiago Calatrava. 1993-1998 Prin utilizarea metalului.59 Staţie TGV. ing. Stuctura metalică a acoperişului stă pe suporţi din beton armat. ing. 57. Santiago Calatrava. 55 Gara Oriente. Santiago Calatrava Staţie TGV. 1993-1998 20 stud. Portugalia. Lisabona. Franţa. Lyon. Lyon. Lyon. 1993-1998 Spaţiul central este acoperit cu o structură formată din trei arce contravântuite cu grinzi diagonale. ing. ing. Santiago Calatrava. Santiago Calatrava. 1993-1998 Fig. ing.58. Portugalia. arh. Franţa. Fig. Calatrava reuşeşte să reducă masivitatea vizuală a clădirii. Franţa.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Gara Oriente. Fig. 56 Staţie TGV. DIHEL Diana .

SUA. 62 Aeroportul Internaţional Charles de Gaulle.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 5. Franţa. 1958-1962 Aeroportul Internaţional Charles de Gaulle. Franţa. arh. Osaka. Fig. 60 Aeroportul internaţional Dulles. Osaka. Fig. Washington DC. arh. care permite realizarea unor deschideri mari fără sprijin intermediar. Japonia. arh. 1958-1962 Acoperişul este o placă de beton armat curbată. Structura metalică prefigurează free form designul. SUA. Washington DC. DIHEL Diana . Japonia 21 stud. Paris. 61.4. 64 Aeroportul Kansai . Renzo Piano Stilul high-tech characteristic anilor 80. Aeroportul Aeroportul Internaţional Dulles.1968-1974 Acoperişul este relizat dint-o structură metalică reticulată.1968-1974 Aeroportul Kansai . 63. Eero Saarinen. Paris. Fig.

Podul Erasmus Bridge. DIHEL Diana . 1997 Fig. Franţa. Rotterdam. Rotterdam. arh. Franţa. Olanda. 2004 22 stud. 66 The Great Belt.5. 1996 Fig. Danemarca. 67 Viaductul Milau. 1996 The Great Belt. 2004 Fig. 1997 Viaductul Milau. 65 Erasmus Bridge.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 5. Olanda. Danemarca.

SUA Fig. Acum a venit momentul să reparăm tot ceea ce am distrus în doar două secole.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 6. Arhitecţii şi inginerii lucrează deja la concepte inovative care să reducă impactul construcţiilor şi industriei asupra mediului înconjurător. SECOLUL XXI . Fermele vericale Sistemele pentru culturi pe verticală au fost propuse ca posibile soluţii pentru creşterea cantităţii de resurse alimentare dar şi pentru scăderea impactului ecologic pe care fermele le au asupra mediului. SUA 23 stud.ECOLOGIA Secolul XXI va fi secolul ecologiei. 69 Proiect fermă verticală Franţa Fig. arh. Principalul avantaj îl constituie randamentul crescut al producţiei folosind resurse mai puţine şi un teren cu o amprentă mult mai mică decât în agricultura convenţională. 68 Proiect fermă vericală Las Vegas. 70 Proiect fermă verticală Australia Fig. 71 Proiect fermă vericală New York. Fig. DIHEL Diana . de industrializare.

Fig. 72. apa dulce va deveni din ce în ce mai greu de găsit. Spania Fig. staţie de desalinizare a apei. 74 Schemă de funcţionare a unei staţii de desalinizare a apei-proiect Dubai 24 stud. DIHEL Diana .73 Teatro del Agua. Pe măsură ce planeta se încălzeşte. arh.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent Staţii de desalinizare a apei Apa este una dintre cele mai importante resurse ale Terrei.

http://en.ht ml 12. Anglia 4. http://en.fourmilab.uk/ 16.org/wiki/Footbridge_at_Falls_of_Schuylkill 26. Anglia 5.madehow. 1996.greatbuildings.com/notizia. http://upload.jpg 10.htm 17. http://www. http://en. http://www.wikipedia.plantservices._G.cgi/Paris_Metro_Entrances.org/en/tentativelists/476 19. Architectural Press.greatbuildings.html 18.org/wiki/File:Tower_bridge_schm020. Sir Banister Fletcher.thomasnet. Ed.archaeologyexpert. http://www.greatbuildings.html/Paris_Metro_Elev_C.com/types/types/factory.org/wiki/Eiffel_Tower 30.htm l 13. 2006.greatbuildings. http://www.wikipedia._E. http://www.html 21.asp?idnotizia=14350 14.jpg 20.auburn.com/buildings/Boots_Pharmaceutical_Factory. 2004.com/rooftop_racing_fiat_matte. www.html 6.cfm?id=s0000399 25 stud. http://en.com/buildings/A.ch/autofile/www/section2_84_8. Modern Architecture: a Critical History. Să înţelegem arhitectura.edu/academic/architecture/bsc/classes/bsc314/timeline /timeline. 2007.wikipedia. arh. Ed Pearsons Education. RAO. http://www.unesco.html 9.wikipedia. http://www.org/wiki/The_Crystal_Palace 24. BIBLIOGRAFIE 1. http://flaminiogualdoni.structurae.wikipedia.asp? sid=&nm=&type=pub&mod=Publications%3A %3APS+Articles&mid=2A8C2BAA39414080BDE0B8C7938593EE&AudID =3C9C1B29ED244D85BFB9764CEB71C900&tier=3&aid=DFB819D24CE 944EDB73AEA628C13FA82 7. Ed. http://en. http://en.org/wiki/Industrial_Revolution 25. http://www.org/wiki/Auguste_Perret 32.com/ME2/Audiences/dirmod. Thames and Hudson. http://news. Ed. http://www.html 8.org/wiki/The_Great_Exhibition 23. Oxford.com/buildings/Van_Nelle_Factory.png 27. http://en. The Story of Architecture. http://www.com/Volume-7/Windmill.uk/IndustrialArchaeology. SUA 2.wikipedia.wikipedia.com/cgi-bin/gbcdrawing. DIHEL Diana .greatbuildings.html 11.com/IMT/archives/2004/06/the_history_and.wikipedia. A History of Architecture.org/wiki/Fagus_Factory 28.org/wikipedia/commons/8/85/Fiat_Lingotto_veduta -1928.wikipedia. Bucureşti. http://en. http://www. http://whc. Jonathan Glancey.org. Londra. România 3. http://www.com/?p=4030 22.html 15. http://en.co. http://en.wikipedia.cliftonbridge.exibart. http://en.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 7.org/wiki/Exposition_Universelle_(1889) 29.wikimedia.digitalartfix. Kenneth Frampton._High_Tension_Fac.de/structures/data/index.org/wiki/Bridge 31.

http://www. http://www.com/2011/01/atelier-esders-paris.blogspot. http://en.tripod.youtube.com/dubai-seawater-verticaltower/11309/picture/72919/ 50. http://dieselpunks.html 39. http://east_west_dialogue. en.de/structures/data/index. http://www.html 36.org/wiki/Erasmusbrug 48.arcspace.tripod.Istoria şi evoluţia clădirilor industriale pe plan mondial până în prezent 33.wikipedia. http://en.wikipedia.org/wiki/Vertical_farming 51.html 35.blogspot. http://en.com/id1. DIHEL Diana .wikipedia.h-net.cfm?id=s0000050 34.html 38.com/2007_06_01_archive.htm 55.html 43.blogspot. http://rasternation. http://www.de/structures/data/index.org/wiki/Great_Belt_Fixed_Link 49.greatbuildings.msn. http://atozallnews. http://east_west_dialogue.com/watch?v=TBrgRsjR-JQ 52.structurae.com/id/21154137/ns/technology_and_scienceinnovation/ 26 stud.html 45.com/architects/calatrava/ 46. http://pruned.org/wiki/Millau_Viaduct 47.structurae.com/home-design/future-ultra-modern-vertical-farmdesign-ideas. arh.com/buildings/Stadelhofen_Railway_Stati.com/buildings/INMOS_Factory.org/announce/show. http://en.html 53.org/wiki/Factory 40. http://en. http://www.com/?paged=2 54. http://en.wikipedia.com/2009/10/22-pier-luigi-nervistructures-on.gizmag. http://www.html 37.wikipedia. http://www.cgi?ID=125901 42.cfm?id=s0000460 41.msnbc.org/wiki/Power_station 44. http://archinspire.blogspot.com/2009/09/worlds-finest-railway-stationvictoria.greatbuildings. http://en.wikipedia. http://anengineersaspect.com/id1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful