BOLILE TOMATELOR Mozaicul tomatelor – Tobacco mosaic virus in tomato Mozaicul comun apare sub formă de pete verzi

-gălbui, difuze, care alternează cu ţesut de culoare verde, normală. Limbul foliar este, adesea, uşor încreţit, răsucit şi de dimensiuni reduse. Petele pot avea o culoare galbenă sau aproape albă. Destul de frecvent apare fenomenul de stric, caz în care, pe limbul foliar, peţioluri, fructe şi chiar tulpinile şi fructele sunt puternic deformate, recolta fiind compromisă. În mod obişnuit, ca rezultat al atacului, o parte din flori rămân sterile, fie ca urmare a constituţiei defectuoase, fie a necrozării stigmatului şi polenului, ceea ce duce la o fructificare redusă. În perioada maturării, pe fructe apar pete decolorate, translucide, care devin brunecenuşii, uşor adâncite în pericarp.. Atacul la fructe apare, adesea şi sub formă de brunificare internă, extinzându-se pe toată grosimea pericarpului sau numai la fasciculele vasculare, fără să apară semne evidente în exterior. Agentul patogen- Tobacco mosaic virus. Este virusul mozaicului tutunului, care, pe tomate, prezintă 5 tulpini. Se transmite prin seminţele de tomate (aderent sau în endosperm), prin resturile vegetale ale plantelor infectate, prin sfori şi lădiţe reciclabile etc. Virusul rezistă şi în praful depus pe scheletul şi instalaţiile din seră şi chiar adsorbit la suprafaţa coloizilor din sol. Este foarte rezistent la uscăciune. Poate fi transmis la tomate şi de la alte plante infectate (tutun, ardei, regina nopţii, petunii, căpşun etc). de la o plantă la alta diseminarea se face mecanic, prin contactul dintre plante, prin unelte de lucru, dar şi prin mâinile şi hainele lucrătorilor. Prevenire şi combatere: Măsura cea mai eficace şi mai economică o reprezintă crearea de soiuri şi hibrizi rezistenţi. Se iau măsuri de igienizare a serelor (adunarea şi distrugerea resturilor infectate, spălarea cu jet de apă a instalaţiilor şi pereţilor). O măsură importantă este dezinfectarea termică a pământului din sere şi a celui folosit în răsadniţe, ghivece etc. La repicat şi plantat se vor examina cu atenţie răsadurile iar cele care sunt suspecte de infecţie vor fi eliminate. La plantare, în timpul lucrului, muncitorii îşi vor dezinfecta mâinile cu soluţie de fosfat trisodic 3%, iar uneltele cu soluţie 10%. Este de dorit să se facă mai puţine treceri prin plante, pentru a evita generalizarea atacului în sere. Din acelaşi motiv cel puţin până la recoltarea primelor 2 etaje de fructe, halatele muncitorilor care lucrează printre plante vor fi schimbate de 2 ori pe zi, pentru a se evita infecţia cu TMV prin contact cu sucul lipit, mai ales pe mâneci. Halatele trebuie dezinfectate prin fierbere, motiv pentru care, acestea vor fi confecţionate dintrun material adecvat (bumbac sau in). 1

În câmp, se va aplica un asolament în care tomatele să nu fie amplasate în apropierea altor plante gazdă pentru TMV, respectându-se o rotaţie de cel puţin 2 ani. Se va folosi răsad sănătos. Resturile vegetale vor fi adunate şi arse.

Filozitatea tomatelor sau Boala frunzelor de tomate – Cucumber mosaic virus in tomato Caracteristică pentru această viroză este îngustarea mezofilului foliolelor, din acestea rămânând, adesea, numai nervura principală. Se formează, ca urmare, frunze filiforme (,,frunze şiret”), cu aspect de frunze de ferigă. Apar şi pete clorotice, extinse precum şi dungi necrotice, pe nervurile frunzelor apicale, pe tulpini şi pe fructe. Ţesuturile internervuriene, de culoare verde normală, sunt bombate spre faţa superioară. Plantele infectate în faza de răsad rămân de talie mică şi dau recolte slabe, adesea uscându-se de timpuriu. Agentul patogen – Cucumber mosaic virus. Virusul este capabil să infecteze un număr mare de plante şi rezistă peste iarnă în plantele spontane dar şi în plantele cultivate, cum ar fi: lucerna, sfecla, menta etc. se transmite prin seminţe de la un an la altul. În câmp principalul rezervor de virus îl constituie buruienile dar şi cucurbitaceele cultivate iar în sere şi solarii – specii de plante înmulţite vegetativ (garoafe, gladiole, muşcate etc. diseminarea în cursul vegetaţiei are loc prin afide, în mod nepersistent. Prevenire şi combatere:Ca măsuri preventive, se recomandă amplasarea culturilor de tomate la distanţă faţă de cucurbitacee şi de alte plante gazdă pentru virus, precum şi

2

combaterea atentă a buruienilor. Răsadul suspect va fi îndepărtat şi distrus, iar în cursul vegetaţiei plantele vor fi protejate faţă de afide, prin tratamente repetate cu insecticide specifice. Amplasarea culturilor de tomate în culise de porumb, cu rânduri perpendiculare pe direcţia vântului dominant, stânjeneşte zborul afidelor, reducând procentul de plante infectate.

Ofilirea pătată sau Boala petelor de bronz – Tomato spotted wilt virus

3

în solarii şi grădini. begonii). gălbui. semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie. Agentul patogen – Tomato spotted wilt virus. Aspermia tomatelo – Tomato aspermy virus. care duc la ofilirea şi uscarea limbului. Plantele atacate dau un număr redus de fructe. ceea ce conferă plantelor un aspect de tufă. Pe faţa inferioară a frunzelor apar pete de culoarea bronzului sau de culoare brună. 4 . rămânând pitice. în perioada migrării tripşilor. La frunzele tinere se observă un mozaic slab sau pete circulare. necesară. aplicând un tratament în răsadniţe şi 1-2 tratamente. O măsură importantă o reprezintă distrugerea buruienilor din apropierea culturilor. la începutul vegetaţiei. de asemenea. epiderma în dreptul lor fiind necrozată. Frunzele tinere se curbează în jos şi prezintă nervurile brun-roşiatice. De la un an la altul. virusul rezistă în buruienile ruderale infectate şi. care după un timp devin necrotice. provocând lipirea acestora pe sol şi distrugerea lor. Izolarea tomatelor faţă de culturile de tutun este. Plantele atacate fructifică slab. Boala se manifestă prin oprirea din creştere a tulpinii principale şi o ramificare abundentă. şi acela depreciate calitativ.Plantele tinere infectate se opresc din creştere. Pe fructe apar pete şi dungi inelare. în tripşii adulţi. la 14 zile interval. de asemenea. reduce atacul. Irigarea prin aspersie. Prevenire şi combatere: producerea răsadului se va face la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme. Diazinon etc. Combaterea chimică a tripşilor se poate face cu Basudin. fructele rămân de dimensiuni reduse şi sunt deformate şi lipsite de seminţe.

Agentul patogen – Tomato aspermy virus. Plantele rezervor de micoplasmă sunt buruienile. tutun).O. renunţându-se la soiurile tardive şi la culturile de varătoamnă. Prevenire şi combatere: În câmp şi grădini se iau măsuri pentru distrugerea buruienilor gazdă din culturi şi din jurul acestora. prezintă pulpa lemnificată şi.L. În zonele unde boala apare permanent se vor cultiva tomate timpurii sau semitimpurii.). 5 . Aceste fructe au gust neplăcut. rămânând galbene-portocalii. în solarii şi în câmp. Diseminarea este făcută de către afide. : Stolburul tomatelor – Mycoplasma Plantele cu dezvoltare normală până la o anumită înălţime. Combaterea chimică a cicadelor. fiind improprii consumului şi industrializării. în a doua jumătate a lunii iunie. Astfel că în partea superioară nu leagă niciun fruct. au dimensiuni reduse. la coacere. ramificaţii rigide. Prevenire şi combatere:În serele şi solariile cu tomate nu vor fi ţinute crizanteme. colorate în violaceu dar şi frunziş redus. transportă şi inoculează agentul patogen pe tomate şi alte solanacee cultivate (cartof. vinete. cât şi de culturile de umbelifere iar la începutul vegetaţiei plantele cu simptome de atac vor fi înlocuite şi se vor face tratamente contra afidelor vectoare. Fructele apărute înainte ca micoplasma să se răspândească în plantă. îngroşate. nu se înroşesc. Tomatele din câmp şi grădini vor fi amplasate la distanţă faţă de culturile de spanac semănat tomna. prezintă în partea superioară. Virusul rezistă de la un an la altul în spanacul semănat toamna.1% sau Divipan 100 EC-0. Agentul patogen – Mycoplasma (M.05%. crizanteme şi umbelifere. folosind Nogos 50-0. pe care apar simptome după circa 30 de zile de la infecţie (în a doua jumătate a lunii iulie). de la care cicadele migrând de pe plantele spontane. ardei.

. foarte frecvent. Ofilirea (ulceraţia) bacteriană – Corynebacterium michiganense pv. cenuşii-negricioase.ochi de pasăre”). de 1-3 mm diametru. fenomen ce se manifestă chiar înainte de maturare. apoi gălbui. care rămân superficiale. provoacă şi infecţii sistemice. albicioase. la nivelul pieliţei. mai ales când plantele au frunzişul umed. pe care le degradează. michiganense. Fructele infectate sistemic (de către bacteriile ce vin prin vasele lemnoase). cârnit etc. seminţele gălbui sau brune. de culoare albicioasă. În urma infecţiilor locale (externe). prin perişorii foliari lezaţi. plantele revenindu-şi în timpul nopţii. care. apoi ofilirea devine definitivă şi plantele se usucă. la plantele infectate. În dreptul acestora apar crăpături (ulceraţii). este destul de dificilă. La plantele dezvoltate. aşa cum s-a arătat. în special în timpul înfloritului apare fenomenul de ofilire. La început ofilirea este reversibilă. prezintă fascicule vasculare brunificate. în toate fazele de dezvoltare. Acest simptom este prezent la culturile de câmp. La plăntuţe. cât şi partea aeriană a plantei. defoliat. care începe cu frunzele bazale şi cuprinde. Recunoaşterea acestor pete prezintă importanţă deosebită la culturile semincere. Ţesuturile. prin mâinile şi hainele muncitorilor în timpul lucrărilor de copilit. Michiganense Sunt atacate atât rădăcinile. Pe tulpini. în dreptul petelor. întreaga plantă. treptat. se necrozează. fără să afecteze seminţele. de asemenea. provocând ofilirea plantei. în cultură este prezent atacul de Corynebacterium. 6 . pe suprafaţa fructelor apar pete circulare. rămase pe/ în sol. soldate cu infectarea seminţelor. cu un punct crustos în centru (pete . Cea mai importantă măsură de combatere rămâne cultivarea hibrizilor precoce şi cu o bună rezistenţă sau toleranţă la stolbur. Fructele respective se coc prematur şi au pulpa de consistenţă slabă.. fapt care duce la declanşarea şi chiar compromiterea fructelor. peţioluri nervuri se observă dungi alungite. Infecţia se face prin răni. cu facultatea germinativă redusă. necesitând urmărirea momentului apariţiei şi migrării adulţilor. Răspândirea în timpul vegetaţiei se face prin picăturile de apă. Bacteria pătrunde în vasele conducătoare. Agentul patrogen – Corynebacterium michiganense pv. prin unelte şi. În secţiuni efectuate prin tulpini sau peţioli. Este de preferat să nu se recolteze fructe pentru extragerea de seminţe din culturile atacate. frunzele puternic atacate se usucă. deoarece câteva fructe cu seminţe infectate pot compromite întregul lot de sămânţă.deşi posibilă. le obturează. pe frunze apar pete rotunde. ele atrăgând atenţia specialistului asupra faptului că. Transmiterea la cultura următoare se face prin seminţe (aderent sau endofit) şi. prin resturile vegetale infectate. se constată brunificarea vaselor. corespunzătoare fasciculelor de vase necrozate. apoasă. de 1-3 mm diametru.

cu o zonă centrală brună din cauza ţesuturilor necrozate (arse). În seră. termic sau chimic.3%. de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă de lacrimi.3%. Pătarea bacteriană a frunzelor şi băşicarea fructelor de tomate – Xanthomonas campestris pv. cu aspect umed şi margini bine delimitate. Se va evita trecerea printre plante atâta timp cât frunzele sunt umede. sau cu fungicide organice. folosind produse cuprice sau amestecuri (Oxiclorură de cupru 500. Răsadurile prezintă pe primele două frunzuliţe şi apoi pe frunze şi tulpiniţă pete galben-verzui până la brune. La plantare.25% etc). uscate. Răsadul va fi tratat.Prevenire şi combatere: În câmp se va evita cultivarea tomatelor timp de 4 ani în locurile unde s-a manifestat atacul.4%). plantele atacate vor fi scoase. Se va trata după fiecare lucrare prin care se produc leziuni la plante (defoliere. de 1-2 mm în diametru. pentru a preveni diseminarea bacteriilor prin fragmentele de frunze atacate.4%). Cobox 50 etc) sau cu amestecuri care conţin cupru (Cuprofix M – 0. Combaterea chimică se face prin aplicarea repetată a tratamentelor cu produse cuprice (Oxiclorură de cupru. Cuprofix M-0. omologate ca eficace (Systhane – 0. la depistarea bolii. în saci legaţi etanş. ghivecele se îmbăiază în soluţie de Oxiclorură de cupru 50-0. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă. Sera va fi bine aerisită. Se suspendă aspersia. copilit. trecându-se la udarea pe sol. În timpul lucrului muncitorii vor purta părul acoperit. Plantele scoase se distrug prin ardere. Resturile de plante infectate (inclusiv rădăcinile) vor fi scoase şi arse. 7 . Patul germinativ şi pământul din răsadniţe şi sere vor fi dezinfectate. Turdacupral. vesicatoria Bacteria parazitează toate organele aeriene ale tomatelor. cârnit).

Simptomul caracteristic se întâlneşte la fructele verzi. Iniţial petele au culoare verde închis. De la un an la altul agentul patogen se transmite prin resturile vegetale infectate şi prin sămânţă (contaminare artificială). tratamentele cu produsele recomandate la ofilire sau cu Dithane M 45. devin crustoase şi chiar dacă fructul se coace. 8 . iar prin crăpături pot pătrunde alţi agenţi patogeni ce depreciază mai mult fructele. În cazul unor infecţii puternice. Căderea şi putrezirea plăntuţelor – Pythium ultimum Este una din cele mai grave boli la răsadul de tomate şi alte legume. sunt. Prevenire şi combatere: se va acorda atenţie deosebită rotaţiei culturilor şi distrugerii resturilor de plante infectate. umede. apoi devin cenuşii sau brune şi sunt dispuse în special de-a lungul nervurilor. uneori 80%.În perioadele umede sau după irigarea culturii. Vondozeb. în concentraţie de 0. zonele brunificate se unesc. precum şi la plante ornamentale. efectuată pentru combaterea ofilirii bacteriene este valabilă şi pentru această boală. în jurul rănilor rămâne o zonă verde. Crustele apărute pot crăpa pe parcursul creşterii fructului.2%. iar ţesuturile se rup. în jurul petelor apar inele lucioase datorită lichidului bacterian. Sancozeb sau Super Champ. Pe tulpini apar zone suberificate (aspre) şi crăpături variate ca formă şi lungimi. În zonele atacate. Dezinfectarea seminţei. Având un caracter acut. de asemenea. spre marginile frunzelor. ţesuturile fructului se scufundă uşor. Agentul patogen – Xanthomonas campestris pv. Florile infectate în primele faze nu leagă şi cad. eficace. pierderile provocate au depăşit. Fructele infectate prezintă pete circulare. galben-brunii sau cenuşii înconjurate de un inel alb-gri. vesicatoria. În cursul vegetaţiei. sub forma unor vezicule (pete hidrozate). Nemispor.

ţesuturile tulpiniţei se înnegresc. evitându-se excesul de apă. se extind cu rapiditate. Fiind saprofită. ghivecele cu răsad vor fi îmbăiate în soluţie de Oxiclorura de Cu 50 – 0. în resturile de plante infectate. trecând de la o plantă la alta.5 g/kg etc.5 g/kg.3% sau Folpan 50 – 0. Tratamentul se repeta înainte de repicat. Pe axa hipocotilă. la nivelul solului. ori va fi prăfuit cu Captan 50 sau cu alte fungicide antiperonosporice. dacă nu se iau măsurile de combatere la timp. Înainte de plantare.2%. vatra de plante bolnave se scoate cu pământ cu tot. Pentru aceasta. Prevenire si combatere: se va acorda o mare atenţie masurilor menite să prevină infecţiile în cursul răsăririi şi în primele faze de creştere. În caz că apar focare de atac.25% sau cu Oxiclorura de cupru 50 – 0. se înmoaie.2% etc. care. Tiramet – 4 g/kg. Apron 35 SD – 2. folosind aceleaşi produse. 9 . Captadin 50 – 0. amestecul de pământ va fi dezinfectat termic sau chimic. patul germinativ va fi udat cu suspensie de Captan 50 – 0.3%. Ca urmare. Răspândirea în cursul vegetaţiei are loc atât prin zoospori. devin apoase şi se macerează. astfel încât. pentru a favoriza zvântarea rapidă a plantelor şi solului.3%. După semănat. Mancoben 60 – 4 g/kg. în condiţii favorabile. din tulpiniţă rămân numai nişte firişoare albe (fascicule vasculare). albicios – miceliul ciupercii. Agentul patogen – Pythium ultimum. Plantele rămase se tratează cu Folpan 50 – 0. La o săptămână de la repicat se va face un tratament cu Previcur 0.În faza de cotiledoane. vetre de atac.15 – 0. Plăntuţa căzută se îngălbeneşte şi apoi putrezeşte. la suprafaţa porţiunii atacate apare un mucegai fin. sămânţa va fi tratată prin prăfuire cu Captadin – 3g/kg. cât şi prin extinderea miceliului pe suprafaţa solului. ciuperca se poate dezvolta şi pe resturile vegetale. Udarea se va face raţional. pe axa hipocotilă. Super Homai 70 PM – 0. iar în locul rămas liber se va stropi cu zeama bordeleza 1-2%.2%. în răsadniţă apar goluri. Se va asigura o bună aerisire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin oospori. până la apariţia a 2-3 frunze adevărate. ceea ce atrage după sine căderea pe sol a tinerei plante.

sursa de infecţie o reprezintă culturile de cartof atacate. Ţesuturile atacate se brunifică. culturi de câmp palisate şi nepalisate). sepale). La cultura următoare ciuperca se transmite prin tuberculii de cartof. de culoare verde-gălbuie. fără sporulare.brazde” concentrice). frecvent şi grav. apoi devin cenuşii-brune. de asemenea. brunificarea cuprinde pulpa fructului. infecţia apare pe părţile verzi (pedunculi. Agentul patogen – Phytophthora infestans. tare şi uscată (prezintă . În condiţii de umiditate persistenţă. care devin cafenii sau cenuşii-brune. Infecţia poate ajunge până la seminţe. se usucă. în urma infecţiei nu mai apare încreţirea epidermei. pe fructe apare un puf fin. pentru tomatele din câmp. boala apare la 12-15 zile după 10 . care se brunifică. de asemenea. Pe frunze apar pete mari. Frecvent. Suprafaţa petei este denivelată. În timpul vegetaţiei se răspândeşte prin conidii. solarii. Pe tulpini şi peţioli apar pete decolorate. care.Mana tomatelor – Phytophthora infestans Este una din cele mai grave boli ale tomatelor. O bună parte din fructele atacate se desprind şi cad. Sunt atacate toate organele aeriene. Petele se extind pe suprafaţă şi. petele înconjoară tulpina de jur-împrejur. ducând la brunificarea şi căderea florilor. infectaţi. Atacul pe fructe este. Se manifestă de la legarea fructului şi până la coacere. în jurul pedunculului apar pete mari. în schimb. petele prezintă zonalităţi de culoare brună. albicios pe faţa inferioară a limbului. cu puf lax. pierzânduşi germinaţia. La tomate. De obicei. albicios. precum şi prin fructele de tomate din câmp rămase pe sol. ducând la uscarea şi frângerea părţii superioare petelor. În general. La fructele ajunse în pârgă. de culoare verde-cenuşiu. La inflorescenţe.. prezentă în toate tipurile de cultură (sere.

Nu se vor cultiva cartofi şi tomate în jurul serelor. folosind produse omologate pentru combaterea manei. Acrobat MZ – 2 kg/ha). mana prezintă pericolul începând din luna mai. picăturile căzând pe plante. se taie şi se scot din seră (în saci) organele de plante atacate. noaptea. resturile vegetale vor fi adunate.5g/kg. Dacă sunt suspecte se vor trata cu Apron 35 SD – 2. se va uda moderat şi se va aerisi cu regularitate. Se fac imediat tratamente. în amestecuri realizate din fabricaţie. temperaturi sub 15oC. În solarii. Prevenire si combatere: În câmp se impune aplicarea unui asolament raţional. La încheierea culturii. ftalimide). folosind o gamă largă de fungicide. Temperatura să nu scadă sub 200 C. care se menţin aproape tot timpul umede. organice de contact (ditiocarbamati. de asemenea adunate şi distruse. se produce un condens bogat. din diferite grupe chimice: cuprice (oxiclorura. timp de 3 zile). La apariţia bolii se încep imediat tratamentele chimice. Fructele căzute pe sol vor fi. hidroxid de Cu). cu fungicidele de contact omologate. în luna septembrie. În sere se iau măsurile generale de dezinfecţie. pentru a preveni formarea condensului. în care tomatele să fie amplasate la distanţă faţă de culturile de cartof şi să nu urmeze în rotaţie după acestea. Foarte eficace este şocul termic (ridicarea temperaturii la 250C. În sere. alternativ. alternând produse de contact cu cele sistemice (tabelul 1). se vor aplica fungicide polivalente (Ripost M – 2 kg/ha. când afară se înregistrează. cimoxanil. arse şi se va efectua arătura adâncă. Dacă atacul se agravează.apariţia ei pe cartof (în a doua jumătate a lunii iulie). organice sistemice (metalaxil. 11 . care stopează atacul de mană. La apariţia primelor focare. când datorită diferenţelor mari de temperatură dintre zi şi noapte. Seminţele trebuie să provină din seminţe neatacate. oxadixil). boala apare în ciclul II de cultură.

apar pete alungite.25%. având suprafaţa umedă. netede.2% sau Ridomil 25 WP = 0. În câmp. cu o frecvenţă de 10-60%. slab dezvoltat. pornind de la sol. În sere. Tratamentele chimice făcute pentru combaterea ciupercii Phytophtora infestans sunt eficiente şi în prevenirea infecţiilor cu mană de sol. un puf albicios. în zona coletului. Prevenire şi combatere: în sere se iau măsuri obişnuite de adunare şi distrugere a resturilor de plante infectate. Petele se extind rapid. manifestânduse prin uşoara gâtuire. Ridomil 25 WP (40 g/ 100m2) sau cu Aliettwe 80 WP – 40% (5 litri/m2). pe tulpini şi evitând băltirea apei. Răsadul se va trata cu Folpan 50 – 0. Se vor îndepărta plantele cu simptome de atac şi fructele căzute. atacă rădăcinile şi coletul la plantele tinere. iar udarea se va face ponderat. în orele dimineţii.Mana de sol – Phytophthora parasitica Este întâlnită atât în sere cât şi în solarii. Pentru a reduce posibilitatea infectării fructelor. tratat. sub forma unor pete mari. în faza de 4-6 frunze. Pe rădăcini. turnând 0. atacul este frecvent la culturile nearăcite. verzi-cenuşii. În acest scop se folosesc fungicidele: Previcor CS =0. urmate de depresarea ţesutului şi formarea de caverne în măduvă. cu margine brună. Prevenirea menţinerii timp îndelungat a picăturilor de apă pe plante se realizează prin efectuarea la timp a lucrărilor de copilit.2-0. plantele vor fi susţinute pe araci sau şpalieri. La plantare se vor muşuroi plantele. Plantele atacate se ofilesc şi se usucă. 12 . Folpan 50 – 0. Pe tulpini. cenuşii. Imediat după plantare se fac tratamente la baza tulpinilor. pe care se observă zonalităţi concentrice. fără a împroşca grăunţi pe sol.3%.15–0. de culoare brună-închis-violacee şi uneori. urmată de dezinfectarea pământului. Agentul patogen – Phytophthora parasitica. pe fructele din apropierea solului. la fructe. Ciuperca rezistă în sol datorită oosporilor care se formează în ţesuturile atacate.2% (4-5 litri/m2). la plantele mai dezvoltate poate să apară sub forma unui putregai uscat albicios. ceea ce duce la căderea răsadului. cât şi la culturile din câmp şi grădini. ciuperca afectând şi pulpa. va fi respectată rotaţia şi se va folosi răsad sănătos.5 litri soluţie la fiecare plantă. În câmp. palisat şi prin distrugerea buruienilor din culturi. fructele cad şi putrezesc. brunificare şi înmuierea ţesuturilor. apoi brune-cenuşii.

care poartă la vârf câte o conidie (mai rar două conidii) mare. cilindrică sau ovoid-cilindrică. conidioforii simpli. Boala apare în sere. incoloră. Agentul patogen – Leveillula taurica şi Erysiphe sp. care dau petelor aspect pulverulent. Mai frecventă. Ciuperca Erysiphe formează. vizibile pe faţa superioară a limbului şi cu un puf alb pe faţa inferioară.Făinarea tomatelor – Leveillula taurica . Nu s-au găsit cleistotecii. cu contur poligonal.). în fascicule. determinând căderea frunzelor. se îngălbenesc şi se necrozează lent. solarii şi în câmp. septaţi. miceliu septat. dar mai ales pe faţa superiară a frunzelor. Prima specie formează miceliul endoparazit. Făinarea endofită se manifestă prin pete galbene-aurii. Erysiphe sp. în ultimii ani. Petele se extind. La făinare endofilă (Leveillula). 13 . incolori. incolor. în spaţiile intercelulare ale ţesuturilor infectate. pe suprafaţa organelor parazitate. confluează. iar prin stomatele de pe faţa inferioară a frunzelor apar. Frunzele atacate se deformează. în general. a fost făinarea epifită (Erysiphe sp. diseminat pe toate organele verzi. atacul nu depăşeşte 10%. Făinarea epifită apare ca un puf alb. pe care se diferenţiază conidii de tip Oidium.

mai rar. atacul poate să apară începând din faza de răsad. se răsuceşte şi se usucă. ţesuturile în dreptul lor se necrozează. în condiţii mai puţin favorabile. atacul evoluează. Pe frunze. de mici dimensiuni cu centrul albicios şi puncte negre în porţiunea centrală. provocând pierderi de recoltă apreciabile. Defolierea prematură are ca efect formarea unor fructe de dimensiuni reduse şi inferioare calitativ. brune sau prezintă centrul cenuşiu. pedunculii. sub forma unor pete albe.negricioase (picnidii). fructele. Sunt atacate frunzele.Pătarea albă a frunzelor – Septoria lycopersici Pătarea albă sau Septorioza tomatelor apare aproape în toate culturile din câmp şi grădini. cu frecvenţă şi intensităţi diferite. dar vizibile cu ochiul liber. la suprafaţa petelor. cu bordură brună şi punctişoare brune . Pe limbul foliar apar pete brune. Frecvenţa atacului în culturile netratate poate ajunge la 80-100%. incluse în ţesuturi. În câmp. centrul albicios este evidenţiat. Boala se manifestă în toate fazele de vegetaţie. În marea majoritate a cazurilor se formează pete numeroase. în întregime. sepalele şi. 14 . în timp ce. limbul foliar se deformează. pe ambele feţe ale limbului. începând cu frunzele de la bază şi urcând treptat. tulpinile. În condiţii de vreme ploioasă. abia marcat. spre vârful plantei. petele rămân de 1-2mm şi sunt.

precum şi respectarea unei rotaţii de 2-3 ani. cu perete brun.Pe tulpini. care pot servi drept gazde intemediare. incolori sau slab gălbui. este necesară adunarea şi arderea resturilor vegetale infectate. pâslos. Datura etc). În condiţii foarte favorabile. Formează picnidii globuloase. Transmiterea ciupercii la anul următor se face prin picnidiile sau miceliul ce rezistă pe resturile infectate. utilizând o gamă largă de produse omologate: cuprice. Folosirea de răsad sănătos. amestecuri sau antibiotice. După apariţia bolii se recurge la tratamente chimice. Picnosporii sunt filamentoşi. tulpina poate fi strangulată (înconjurată de jur-împrejur). În afară de tomate. Agentul patogen – Septoria lycopersici. cu puncte negre pe suprafaţă. Prevenire şi combatere. fapt care duce la uscarea părţii apicale a plantei. tratarea răsadului înainte de plantare dar şi combaterea buruienilor în tot cursul vegetaţiei sunt măsuri ce întârzie apariţia petelor pe plante şi fac posibilă reducerea numărului de tratamente. ftalmide. apar pete cenuşii. iar răspândirea în timpul vegetaţiei are loc prin picnosporii eliberaţi din picnidii. efectuarea arăturilor adânci. 15 . aplicate la avertizare. Pentru a preveni atacul în anul următor. ciuperca infectează alte şi plante (Petunia.

superficiale. 16 . pete care se extind rapid. Frunzele atacate se ofilesc. putrezesc. operaţie urmată imediat de o bună aerisire pentru zvântarea plantelor. de 2-4mm diametru. combaterea buruienilor) sunt obligatorii dar nu sunt suficiente. în urma infecţiei pe suprafaţă apar pete albicioase. Transmiterea la anul următor se face prin miceliu şi scleroţii de pe resturile infectate. Cultivarea intercalată a unor plante foarte sensibile la Botrytis trebuie evitată. întârziind apariţia atacului. Ţesuturile acoperite de mucegai se înmoaie. dar şi în câmp trebuie menţinută o igienă riguroasă. care devin brune sau cenuşii. caracteristic. dar şi a fructelor căzute. pe frunzele bazale. pedunculi. senescente. apar frecvent la diferite nivele ale tulpinii. apar porţiuni verzi – gălbui. Prevenire şi combatere. ducând la uscarea părţii superioare a plantei. Mai întâi. orice măsură de combatere este tardivă. frunze. distrugerea resturilor vegetale şi îngroparea lor prin arătură. putrezesc umed şi cad. a celor rupte sau atacate. în sensul îndepărtării frunzelor îmbătrânite. La tulpini. de culoare brună-deschis. are efect pozitiv. uşor adâncite. care au un punct necrotic. flori şi fructe. putrezesc. decolorate. cea mai periculoasă formă de manifestare constă în apariţia la bază. atacul grav poate surveni în culturi afectate de către grindină. În condiţii mai puţin favorabile. pericarpul fructului se macerează şi apar orificii. se formează un mucegai cenuşiu. o sursă frecventă de inocul pentru tomate o reprezintă salata infectată cu Botrytis. În această fază. adunarea. cu conidiofori şi conidii). De aici ciuperca trece apoi pe tulpini. Agentul patogen . sub formă de pete cenuşii. florile infectate cad. Cel mai păgubitor este atacul pe frunzele verzi. Aerisirea cu regularitate a serelor este un element important pentru a preveni declanşarea unei epidemii. în câmp. pulpa este afectată în profunzime. În câmp. unde frecvenţa atacului pe fructe poate ajunge la 15-25%. fiind acoperite cu un mucegai cenuşiu (miceliu. uscate. brun-negricios în centru. În sere şi solarii. provenite de la diferite plante cultivate şi de la buruieni. pe fructele însorite. circulare. În sere. Pe toate organele verzi. Sub mucegaiul apărut. fructele sunt compromise. acoperite de mucegaiul cenuşiu. dar apare adesea în solarii şi sere. care se extind începând de la pedunculul infectat. fructe şi frunze.Putregaiul cenuşiu – Botryotinia fuckeliana (Botrytis cinerea) Boala este mai rara întâlnită în câmp. Îndepărtarea polenului de pe tulpini. Măsurile preventive (rotaţia. cuprinzând tulpina de jur împrejur şi duc la ofilirea şi uscarea întregii plante. Pete asemănătoare şi cu aceleaşi consecinţe. a unor pete alungite. în zona coletului. prin şpriţuire cu apă.Botryotinia fuckeliana.

pierderi mari de recoltă producând în sere şi solarii. manifestarea poate începe o dată cu deschiderea primelor flori. adunarea şi distrugerea 17 . la început reversibilă (plantele revenindu-şi în timpul nopţii şi în zilele răcoroase).sp. La plantele dezvoltate. apoi. începând cu cele bazale. cu un mucegai albicios. Miceliul ciupercii este incolor. Prezenţa miceliului în vase şi toxinele pe care se secretă ciuperca (licomarasmina şi acid fusaric. format din hife septate. pe vreme umedă. urmată de ofilire lentă. Transmiterea la cultura următoare se face prin resturile de plante infectate şi prin sămânţă. Agentul patogen – Fusarium oxysporum f. Ofilirea fuzariană – Fusarium oxysporum f. fără să-şi piardă culoare verde. se ofilesc şi se usucă. Se constată îngălbenirea frunzelor. Ca urmare. apoi definitivă. pot fi repetate folosind fungicide de contact. care. au ca efect ofilirea plantei. o dată cu seva. Apare în fiecare an cu frecvenţă diferită (până la 40-50%). care se dezvoltă în vasele conducătoare ale plantei. lycopersici Este una din cele mai grave boli la tomate. În condiţii foarte favorabile.Imediat ce se semnalează atacul se poate trece la tratamentele chimice. boala evoluează acut. lycopersici. având o culoare roşie-aprins şi sămânţa brunificată sau îngălbenită. circulă spre vârf).sp. O mare importanţă în combaterea ofilirii fuzariene o prezintă măsurile preventive:: cultivarea de hibrizi rezistenţi. plantele se ofilesc şi mor în câteva zile. se îngălbenesc. dezinfecţia solului. care. mai rar în câmp şi grădini. fructele rămân de mici dimensiuni şi se coc timpuriu. acoperindu-se. Prevenire şi combatere. Plăntuţele atacate stagnează în creştere. ramificate. Ţesutul vascular al tulpinii şi peţiolurilor este brunificat.

Pe faţa inferioară a frunzelor ies prin stomate conidioforii 18 . pe faţa inferioară un puf alb (în prima zi). brun-violaceu. frunzele se usucă de timpuriu. în spaţiile intercelulare ale ţesuturilor infectate. începând cu cele de la bază. Nu se vor folosi îngrăşămintele chimice care să ducă la acidifierea solului şi se va folosi numai sămânţă provenită numai de la plante neinfectate. care aduc în sol un aport important de microorganisme antagoniste. Ciuperca formează miceliu septat. constă în folosirea repetată de mraniţă şi bălegar bine descompus. cu fructe de calitate inferioară. care. adăugată la celelalte măsuri preventive. Pătarea cafenie a frunzelor – Fulvia fulva Este o boală specifică pentru sere şi solarii. Agentul patogen – Fulvia fulva. având drept consecinţă o recoltă mică. incolor. În câmp atacul apare rar şi este fără mare importanţă. cu efect lent. manifestându-se pe faţa superioară a limbului prin pete galbene. În timpul vegetaţiei se fac 2-3 tratamente chimice care încep imediat după plantare şi se repetă la intervale de 2-3 săptămâni. ajungând şi chiar la 100%. cărora le corespunde. apoi cafeniu şi. O măsură biologică. Ţesuturile atacate se necrozează.prin ardere a resturilor de plante infectate. unde frecvenţa plantelor atacate depăşeşte adesea 25-30%. Ciuperca atacă frunzele la plantele dezvoltate. asigură menţinerea sub control a speciilor de Fusarium parazitate. în cele din urmă.

ca musculiţa de seră. Prevenire şi combatere. în special în culturile unde nu s-au efectuat tratamente pentru combaterea manei. Sămânţa va fi recoltată numai din fructele sănătoase.septaţi. noduroşi simpli sau. tulpini şi fructe. care sunt de culoare galben – brun la maturitate. ramificaţi unilateral. Diseminarea de la o plantă la alta se realizează prin conidiile purtate de curenţii de aer. Boala poate să apară în toate fazele de vegetaţie. Pătarea neagră sau alternarioza tomatelor – Alternaria spp. Protecţia chimică se poate asigura prin tratamente cu fungicide omologate. 19 . cu un grad de atac de până la 48-50%. Pe ramificaţiile lor apar conidii. Măsurile preventive pot menţine atacul la nivel mai redus. pe frunze. de picăturile de apă şi chiar de către unele insecte. Transmiterea la cultura următoare se face prin resturi vegetale şi mai ales prin conidiile care rezistă în praful depus pe scheletul şi instalaţiile serei. Cultivarea de soiuri şi hibrizi rezistenţi este măsura cea mai economică.

Prima specie atacă mai ales la începutul vegetaţiei. bruni septaţi.sp. Fructele respective prezintă şi seminţe gălbui sau brune. infectate. fiind. 20 . fructe cu pete abia sesizabile la exterior. tulpiniţa cuprinsă de jur împrejur se ofileşte. au pulpa afectată pe zone întinse. dacă punctul pistilar nu este bine sudat. prin seminţe infectate şi prin intermediul unor buruieni gazdă. seminţe care. Orice leziune de pe suprafaţa fructului poate constitui poartă de pătrundere a miceliului în profunzimea pulpei. Atacul pe frunze se poate prezenta fie sub forma unor pete rotunde. Alternaria tenuissima. având zone extinse sau numai vinişoare înnegrite. Atacul poate începe şi la vârful fructului. peţioluri şi pedunculi apar pete ovale bine conturate. lycopersici. Protecţia chimică se poate asigura prin tratamente cu fungicide omologate. puţin adâncite şi cu zonalităţi şi pulbere neagră pe suprafaţă. iar celelalte spre sfârşitul acesteia şi chiar pe fructele recoltate. Sămânţa va fi recoltată numai din fructele sănătoase. brun. la bază. Prevenire şi combatere. În ţesuturi se dezvoltă un miceliu septat. Măsurile preventive pot menţine atacul la nivel mai redus. la vârful cărora apar conidii în formă de butelie. brune apoi cenuşii cu suprafaţa prevăzută cu zonalităţi concentrice (dungi de culoare mai închisă) şi pulbere negricioasă (conidiofori cu conidii). Pe tulpini. fie sub forma unor fâşii care urmăresc crăpăturile. se ofilesc şi se usucă începând cu cele de la baza plantei. uşor adâncite. Transmiterea la cultura următoare se face prin resturi de plante bolnave. apărute mai ales în zona apropiată pedunculului. Agentul patogen – Alternaria dauci f. Alternaria alternata f. astfel. care putrezeşte. Frunzele se deformează. Pe frunze apar pete caracteristice. Adesea. planta piere.Pe răsaduri pot să apară pete brune. solani. în cursul germinaţiei. pe care se formează conidiofori simpli. din acest motiv putrezesc în sol. În acest caz miceliul ciupercii pătrunde adânc în pulpa fructului.sp. improprii consumului.

se rup.ALTE BOLI ALE TOMATELOR: Pătarea punctiformă – Pseudomonas syringae pv tomato Pe frunze apar pete mici (1-2mm). fructele. cu pete asemănătoare. apare în asociaţie. Se combate la fel ca şi Xanthomonas vesicatoria. proeminente. sunt deformate. negricioase. adesea. Ţesuturile frunzei se necrozează. cu care. rotunde. 21 .

carotovora Este prezentă pe fructele depozitate sau aflate în curs de transport şi comercializare. evitarea lezării fructelor. Fructele atacate se înmoaie. incolori. distrugerea resturilor de plante atacate. Putregaiul bazei tulpinii – Didymella lycopersici Apare în câmp şi solariile şi serele noi. se recomandă o bună dezinfecţie a solului. aşezate concentric. putrezesc. cu suspensie de fungicide benzimidazolice. temperatură ridicată şi lipsa aerisirii. Plantele cu tulpina ştrangulată se ofilesc şi se usucă. sub formă de pete adâncite. sub forma unor pete cenuşii. Pentru combatere se recomandă: dezinfectarea lădiţelor reciclabile. Atacul este favorizat de prezenţa leziunilor (zgârieturi provocate de ambalaje insuficient finisate etc. brune prevăzute pe suprafaţă cu punctişoare negricioase. în mijloace prevăzute cu instalaţii frigorifice. păstrarea şi transportul la temperaturi scăzute.). în zona pedunculilor. apoi negricioase.Putregaiul moale – Erwinia carotovora pv. Fructele cu simptome vor fi eliminate şi distruse. pensularea bazei plantelor infectate. la baza tulpinii. 22 . Pe suprafaţa zonei atacate apar puncte negre – picnidii cu picnospori bicelulari. Pentru prevenire. Poate să apară şi pe fructe. iar mai târziu şi la alte nivele.

acoperite cu un mucegai dens. Se combate la fel ca şi Botrytis. alb. castraveţi). Planta se ofileşte. fără plante sensibile (salată. insistându-se asupra rotaţiei. strălucitor. În măduvă şi la suprafaţa porţiunii atacate se formează scleroţi negri. apar zone decolorate.Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum Pe tulpini şi pe alte organe. 23 . Adunarea şi distrugerea plantelor atacate se va face înainte de maturarea şi desprinderea scleroţilor.

24 . în culturile irigate.). fiind acoperite de un mucegai negru catifelat. brune. Pentru prevenirea bolii. În secţiune. urmată de putrezire.2%. cu inele concentrice. Combaterea se face prin tratarea seminţelor cu Rovral TS – 5 g/kg sau cu Tiramet 60 PTS – 4 g / kg. la culturile neirigate. Pentru prevenire. ca urmare a dezvoltării miceliului în vasele conducătoare ale plantei. putrezeşte. Pe fructe apar pete rotunde. de altfel. prin măsuri de dezinfecţie la producerea răsadului. Ca urmare a pierderii apei. prin colorarea în brun sau brunroşiatic. spre toamnă. care devine apoasă. în zona coletului. din organele atacate rămânând numai cilindrul central. Putregaiul inelar (boală fiziologică) – Necrose apicale de la tomate Se manifestă ca urmare a dezechilibrului hidric care apare în plantă. Atacul poate surveni şi la fructele din apropierea solului. bine delimitate. distrugerea resturilor infectate etc. la vârful fructelor apar pete mari. în câmp şi grădini se iau măsurile cunoscute (rotaţie.) Verticilioza (ofilirea micotică) – Verticillium dahliae Produce îngălbenirea frunzelor şi ofilirea lentă a plantelor. precum şi prin tratamente la începutul vegetaţiei. se şi confundă. neplăcut. Boala începe în câmp şi se continuă în depozite şi în spaţiile frigorifice. cu filamente ramificate perpendicular. cenuşii. septat. în zonele secetoase se recomandă o atentă reglare a numărului de fructe pe plantă. aplicând 4-5 l / m2. cu Folpan 50 WP – 0. cu care. Se combate la fel ca şi Fusarium oxysporum. În porţiunea atacată apare un miceliu brun. care ulterior sunt invadate de ciuperci saprofite (Alternaria spp. manifestându-se prin pete circulare. ca un firicel alb. iar. primind un gust amar. respectarea regimului de udare optim. Planta se îngălbeneşte şi piere. în perioade lungi de secetă şi la udarea cu doze mici şi la intervale mari de timp. Miceliul avansează rapid în pulpa fructului.Antracnoza – Colletotrichum coccodes Foarte frecvent sunt atacate fructele. conic-adâncite având în centru un grup de punctişoare negre. Rizoctonioza (putregaiul rădăcinilor) – Rhizoctonia solani Se manifestă pe rădăcini şi tulpini. tulpina are vasele conducătoare brunificate.

Culturile de ardei să nu urmeze după cele de tomate. Agentul patogen. muncitorii îşi vor dezinfecta mâinile cu fosfat trisodic 3%. cu evoluţie rapidă. constând în pete şi striuri brune de-a lungul tulpinilor. Ca urmare. precum şi prin sămânţa de ardei. dacă supravieţuiesc. peţiolurilor şi pedunculilor. 25 . La ardeiul iute se înregistrează. mai frecventă este tulpina . manifestându-se prin mozaicarea frunzelor. La plantele infectate pot să apară simptome grave. Pe fructe apar pete clorotice sau necrotice. Aceste simptome sunt agravate în condiţii de luminozitate slabă şi temperatură mai scăzută. adâncite în jurul unor zone proeminente. mozaicate şi formează puţine fructe. Prevenire şi combatere. au frunzele mici. În sere se va efectua dezinfecţia termică a pământului. Din cele trei tulpini ale vrusului (tobacco. lădiţelor etc. cât şi prin scheletul serei şi răsadniţelor. prin uneltele folosite. În condiţii de temperatură ridicată şi lumină intensă. La încheierea culturii. fără repercursiuni grave asupra recoltei. după fiecare plantă vizitată. Uriaş verde etc). în câmp şi în ciclul II de cultură din sere apare forma cronică de atac. soiul cultivat şi condiţiile de mediu. fructele sunt deformate şi de calitate inferioară.tomato’’. la care majoritatea soiurilor şi hibrizilor sunt sensibile. pepper). La plantare vor fi eliminate plantele infectate. tomato. Seminţele să provină de la plante neinfectate. În perioadele noroase. uneltelor. rămase în sol. în ciclul I de cultură în sere. Răsadul de ardei va fi izolat faţă de tomate. dezinfecţie făcută cu fosfat trisodic-10% a scheletului serei. se adună toate resturile infectate apoi se face lucrarea adâncă a solului. căderea fructelor infectate. Plăntuţele infectate pier sau. plantele se smulg. Se vor cultiva soiuri sau hibrizi cu rezistenţă la TMV( Solaris. Tobacco mosaic virus in pepper. frecvent. se recomandă iluminarea suplimentară în sere.. Transmiterea virusului la cultura următoare se face prin resturi vegetale infectate de tomate şi ardei.BOLILE ARDEIULUI Mozaicul – Tabacco mosaic virus Manifestarea atacului diferă în funcţie de tulpina virusului. stagnează în creştere. de culoare normală. În timpul lucrului.

deformate şi cu pete gălbui pe suprafaţă. 26 . frunzele îndesite. Plantele infectate formează un număr redus de fructe. mozaicate sau cu pete mari. vor fi combătute buruienile gazdă şi afidele vectoare. Pentru a se evita pierderile cauzate de acest virus. Frunzele de la vârful plantei au dimensiuni reduse şi sunt lipsite de luciu. Agentul patogen: Cucumber mosaic virus in pepper. pe care apar inele concentrice de culoare brună.Piticirea şi îndesirea ardeiului – Cucumber mosaic virus Plantele infectate au internodiile scurte. Prevenire şi combatere. şi acelea fiind de mici dimensiuni. culturile de ardei vor fi amplasate la distanţă faţă de cucurbitacee. galbene. Este virusul mozaicului castraveţilor transmis la ardei de către afide.

La încheierea culturii. se răsucesc şi cad. folosind alternativ. fără plante sensibile la agentul patogen. fapt care afectează producţia.Făinarea ardeiului – Leveillula taurica Boala este frecventă în sere şi solarii. şi în special fungicide sistemice. după care se va efectua arătura adâncă. La atac puternic. Transmiterea ciupercii în anul următor se face prin miceliu existent în resturile de plante infectate. şi în câmp. Ciuperca poate să atace şi culturile de tomate şi vinete. pe faţa inferioară a limbului. cu margini difuze şi cu puf alb-cenuşiu. Pe frunzele mature apar pete de culoare galbenăpal. Verticilioza sau ofilirea micotică a ardeiului – Verticillium dahliae Apare adesea în sere şi solarii dar produce pierderi mari şi în câmp. Prevenire şi combatere. în cursul perioadei de vegetaţie se vor efectua tratamente. 27 . frunzele se îngălbenesc. Dezvoltarea fructelor este puternic frânată. În câmp se va respecta rotaţia de 3-4 ani. Agentul patogen: Leveillula taurica. fără să producă pierderi deosebite. plantele fiind defoliate rapid. întâlnindu-se însă. cu efect curativ. Primele semne ale îmbolnăvirii pot fi observate pe frunzele de la baza plantei pe care apar pete colţuroase de culoare galben deschis. Dacă boala a apărut.resturile de plante atacate vor fi smulse şi distruse prin ardere. fungicide de contact (aplicate preventiv). ele se înnegresc şi se desprind de codiţe.

plantele se dezvoltă slab. În câmp se vor aplica măsurile menţionate la combaterea ofilirii fuzariene a tomatelor. iar apoi se răsucesc spre faţa superioară şi se ofilesc. să cuprindă întreaga plantă. Prevenire şi combatere. Agentul patogen. dau un număr ceva mai mic de fructe. pentru ca. Se va evita cultura ardeiului după plante sensibile la Verticillium(lucernă). Pentru a asigura protecţia culturilor de ardei pe toată perioada de vegetaţie. Perioada de înflorire şi de cădere a petalelor florilor coincide cu debutul bolii.Evoluţia bolii este destul de lentă dar pagubele pot fi însemnate. prezintă zone de îngălbenire pe jumătate din limb. rotaţia culturilor. sunt necesare 3 tratamente: după plantat. îngălbenirea şi ofilirea se extind treptata spre vârful plantei. Solanum. Frunzele începând cu cele bazale. Tratamentele în cursul perioadei de vegetaţie se vor efectua cu produse chimice (tabel). acolo unde a apărut boala în ciclurile precedente de cultură. Ca urmare a atacului. în prima săptămână. atât cât să menţină plantele în viaţă. la 15-21 de zile şi la 45 de zile după aceea. insistându-se pe măsurile preventive: distrugerea buruienilor. Abutilon. În se şi solarii. Ca sursă de infecţie pot servi şi buruienile gazdă: Cirsium. folosind un produs carbendazimic. În secţiune transversală prin tulpină şi rădăcină se constată brunificarea inelului de vase. cu dimensiuni reduse şi conţinut scăzut de substanţă uscată şi vitamine.Verticillium dahliae. Transmiterea în anul următor se realizează prin intermediul resturilor vegetale infectate şi prin seminţele provenite de la plantele bolnave. combaterea dăunătorilor din sol. Urtica. Pierderile mari apar comercială şi alimentară redusă. se va acorda atenţie sporită măsurilor de dezinfecţie a solului şi tratării răsadului la plantare. Ulterior. distrugerea resturilor infectate. în final. şi datorită consistenţei slabe a fructelor şi zbârcirii acestora. în porţiunile ce preced fiecare ramificaţie. se va uda cu zgârcenie. cultivarea de soiuri rezistente etc. După plantare. mai frecvent de-a lungul unei singure ramificaţii. iar prin secţionarea tulpinii în lungime se pot observa brunificări extinse. motiv pentru care au o valoare 28 . Răsadul va fi tratat în momentul plantării.

Prevenire şi combatere. în final devine negru. În cursul perioadei de vegetaţie. pericarpul este străbătut de miceliul ciupercii şi la suprafaţa fructului apar pete moi. adâncite. cu ţesuturi decolorate. 29 . Se va evita cultivarea soiurilor şi hibrizilor care prezintă frecvente defecţiuni la închiderea punctului pistilar. se întinde pe pereţii acestuia formând dungi cenuşii sau brune negricioase. Miceliul cuprinde şi seminţele. moment în care atacul poate fi observat. Prin acest loc. decolorate. ascunsă de atac la seminţe se întâlneşte frecvent la fructele de ardei gras şi gogoşar. asolamentul de 34 ani. fertilizarea raţională. care. Agentul patogen – Alternaria capsici annuui. sunt de asemenea măsuri benefice pentru menţinerea atacului la nivel scăzut. Treptat. combaterea buruienilor. Evitarea rănirii fructelor. Petele se extind. pe fructe apar pete mici. Seminţele infectate se brunifică. Fructele atacate putrezesc. pe suprafaţa lor apare un mucegai cenuşiu. Manifestările ei pot fi observate chiar şi pe răsaduri şi constau în apariţia unor pete brune rotunde sau neregulate care înconjoară tulpina. miceliul ciupercii pătrunde în fruct. folosirea de sămânţă recoltată din fructele neatacate. O formă insidioasă. îşi pierd germinaţia. se recomandă tratamente chimice. Boala poate ataca în toate fazele de vegetaţie ale plantei. umede. pe care se dezvoltă un puf cenuşiu. Transmiterea la cultura următoare are loc prin resturi de la diferite specii de plante infectate şi prin seminţe.Alternarioza sau pătarea neagră şi putrezirea fructelor şi seminţelor – Alternaria spp. Iniţial. abundent. care prezintă vârful întors spre interior şi un mic orificiu în locul punctului pistilar. adunarea şi arderea resturilor de plante infectate etc. moi. Sămânţa va fi tratată cu Tiramet 4g/kg.

cu aspect rugos. înnegrită. spre sfârşitul lunii iulie. se răsucesc spre faţa superioară şi. Ca urmare a necrozării rădăcinilor.Pseudomonas tomato-syringae Este tot o bacterioză ca şi Xanthomonas vesicatoria iar manifestările sunt foarte asemănătoare. Pătarea pustulară a fructelor . Băşicarea fructelor de ardei –Xanthomonas campestris pv. cenuşie. care se sfâşie. se ofilesc şi cad. fructele se opresc din creştere şi se ofilesc. cu epiderma decolorată. La atac intens frunzele cad. Căderea răsadului – Phythium ultimum Plantele tinere (până în faza de 3 frunze) prezentând axa hipocotilă subţiată. Ca urmare. 30 . frunzele plantelor se îngălbenesc. cad pe sol şi putrezesc. Pe fructe se manifestă sub forma unor vezicule. lăsând în urmă o plantă crateriformă. Se combate ca şi stolburul tomatelor. Se combate la fel ca la tomate. ducând la apariţia de goluri (vetre de atac) în răsadniţă.ALTE BOLI ÎNTÂLNITE LA ARDEI: Stolburul – Mycoplasma Produce ofilirea plantelor. cu contur brun-închis. Este frecventă la ardeiul gogoşar. Confuzia între cele două boli nu este periculoasă pentru că tratamentul este aproximativ identic. uşor proeminente. după 2-3 săptămâni. Vesicatoria Pe frunze apar pete gălbui.

igienă culturală etc. răsadniţe şi ghivece. se aplică tratamente chimice (vezi tabel). apoase). începând de la pedunculi (sub formă de pete mari cenuşii. pe tulpină.Se combate la fel ca şi la tomate. Atacul începe de la colet şi avansează spre vârful rădăcinilor şi în sus. Pe vreme umedă. Atacul poate să apară şi la frunze (pete mari. care se brunifică şi putrezesc.Phytophthora capsici Poate să apară în toate fazele de vegetaţie. Mana ardeiului. având ca efect ofilirea plantei. la suprafaţa petelor apare un puf fin.25%. Pentru protejarea plăntuţelor se fac tratamente cu Previcur 0. Pentru combatere se iau măsuri preventive de dezinfecţie a seminţelor şi pământului din sere. 31 .15-0. albicios. rotunde de culoare brună-deschis) şi pe fructe.

Putregaiul negru al tulpinilor – Didymella lycopersici În zona coletului. alcătuit din conidioforii şi conidiile ciupercii parazite. uşor adâncite. colorat în cafeniu. cu zonalităţi concentrice. Plantele atacate se ofilesc. Se combate la fel ca şi la tomate. cu ţesuturi depresate. BOLILE VINETELOR Putrezirea vinetelor – Phytophthora parasitica Boala apare destul de frecvent. cenuşii. moi. care vin în contact cu solul apar 1-2 pete mari. Este menţinută la nivel redus prin măsurile generale de combatere a celorlalte boli. care se extinde spre bază. La suprafaţa petelor începe să crească un mucegai dens de culoare cenuşie. care se acoperă de puncte negre. de regulă. Fructele putrezesc şi cad. pe tulpini apar pete lungi. Putregaiul (înmuierea) vârfului ardeiului – boală de natură fiziologică. atacul se concentrează în special pe fructe.apoi la punctele de ramificare. ocupând în final 1/3-1/2 din fruct. se va da atenţie regimului optim de udare. apare un puf albicios. cu bordură brună şi punctişoare negre pe suprafaţă (picnidii cu picnospori). La început. pe suprafaţa fructelor apar pete de mărimi variabile. 32 . După o perioadă de secetă şi udare insuficientă. De multe ori ele sunt mai dense în zona cavităţii pedunculare. La suprafaţa porţiunii afectate se dezvoltă un mucegai negru. la vârful fructelor apar zone de ţesut plasmolizat. La suprafaţa acestor pete. alungite. pe fructele mature situate în apropierea solului. Putregaiul cenuşiu – Botrytinia fruckeliana Petele de mucegai pot apare pe toate părţile aeriene ale plantei dar. Pe fructele dezvoltate. de 1-5 mm. de culoare brună. în special spre margini. Pentru prevenire. în urma instalării unor ciuperci saprofite (Alternaria). cu culoare cenuşie şi cu consistenţă zemoasă. Pătarea albă a frunzelor – Phyllosticta capsici Se manifestă prin pete albicioase.

25%.2 %. care apoi devin brune şi este acoperit de un mucegai cenuşiu. pe sterigme conice sunt prinse 33 . Vondozeb – 0. bruni la bază. atacul se poate manifesta pe fructele aflate în curs de depozitare sau comercializare. ciuperca se dezvoltă. septaţi. ducând la brunificarea şi căderea acestora. Atacul se poate manifesta la toate organele aeriene ale plantei. Florile infectate se brunifică şi cad. uşor adâncite. Prevenire şi combatere: Se va evita împroşcarea particulelor de sol pe suprafaţa plantelor. Ciuperca rezistă în sol datorită oosporilor care se formează în ţesuturile atacate. ramificaţi la vârf. Agentul patogen – Botryotinia fuckeliana. Mucegaiul cenuşiu – Botryotinia fuckeliana Boala poate provoca pierderi de până la 30%. La fructele tinere. în timpul udării sau cu ocazia lucrărilor solului printre plante. În câmp şi grădini se ca respecta o rotaţie de 3-4 ani. cu ţesut decolorat. unde. În sere şi solarii se iau măsurile generale de dezinfecţie şi se aplică tratamente cu Alfonat 70 PU – 0.Agentul patogen – Phytophthora parasitica. Pe suprafaţa organelor atacate formează conidiofori lungi. Pe fructele dezvoltate. începând de la peduncul. apar pete alungite. alcătuit din conidiofori şi conidii. în sere şi solarii umede şi calde. frecvent. vor fi adunate şi arse resturile de plante afectate şi se va evita băltirea apei. Petele se extind rapid către vârful fructului. ducând la putrezirea acestuia. De asemenea. abundent. în zona de inserţie a fructului pe peduncul. Pe tulpini apar pete de culoare brună.2%. fiind acoperite de un mucegai cenuşiu. Aliette 80 WP – 0.

Pe plăntuţe. se pot aplica tratamente cu produse antibiotice: Calidan SC – 0. după care plantele se muşuroiesc. de 124 mm în diametru. Ţesutul din dreptul petelor se necrozează. Folpan etc. pensularea bazei plăntuţelor atacate cu suspensie de fungicide benzimidazolice sau cu Calidan. Captadin. Se vor aplica măsurile culturale şi de igienă culturală menţionate la bolile tomatelor. se rupe neregulat. Pe coletul tulpinilor la plantele atacate apar pete mici. pentru prevenirea atacului se va da atenţie deosebită reglării umidităţii în spaţii închise (aerisirea). Transmiterea ciupercii are loc prin picnosporii din picnidiile de pe resturile culturilor anterioare de vinete. cantonate în zona coletului. pentru a stimula formarea de 34 .. în spaţiile protejate. Atacul se poate manifesta pe toate organele aeriene ale plantei şi în toate fenofazele. cu marginea bine conturată şi cu numeroase punctişoare negre – picnidiile ciupercii. Diseminarea este asigurată de picnosporii purtaţi de vânt sau apă. apar numeroase pete verzi-măslinii. de 2-3 cm lungime. Prevenire şi combatere: Pentru prevenire se recomandă o bună dezinfecţie a solului cu Basamid granule – 500 kg /ha. zonate concentric cu numeroase picnidii sub forma unor punctişoare brune-negricioase. care în final devin brune deschis.în ciorchini. începând cu cele bazale. se usucă şi mor. Fructele puternic atacate putrezesc şi uneori se desprind şi cad.2%. Pe frunzele plantelor. distrugerea resturilor de plante atacate.15%. la suprafaţa petelor (uneori punctişoarele au o aşezare concentrică). gălbui la maturitate. de la diferite specii de plante. adâncite. Prin evoluţia bolii petele se extind. brune-cenuşii. cade determinând apariţia unor perforaţii în frunze. ţesuturile putrezesc. Pătarea brună a frunzelor şi fructelor de vinete – Didymella lycopersici Boala apare destul de frecvent pe frunzele şi fructele de vinete în câmp şi uneori pe răsaduri în spaţii protejate. Agentul patogen – Didymella lycopersici. ovale. Captadin 50 PU – 0. apar pete brune negricioase. astfel. La apariţia bolii. Transmiterea la cultura următoare se face prin resturi infectate. iar plăntuţele se ofilesc. unicelulare. Prevenire şi combatere: Putregaiul cenuşiu este controlat în cea mai mare măsură de condiţiile ecologice. numeroase conidii ovoide. coletul se brunifică. fapt care provoacă ofilirea părţii superioare a plantei. se subţiază. Pe fructe apar pete circulare sau eliptice de culoare brună. cu ţesuturile crăpate longitudinal. uşor cufundate în ţesuturi. Pe ţesuturile afectate se observă punctişoare mici reprezentate de picnidiile ciupercii. încât. tomate sau ardei şi prin seminţele infectate. se fertilizează şi se irigă. bine conturate.

septaţi. de 4-24 mm şi cu suprafaţa zonală concentric. cenuşie – cafenie. 30 de minute la 50oC sau cu fungicide sistemice: Apron 35 SD – 2. Atacul se întâlneşte la răsaduri şi la plante. atingând abia jumătate din talia normală. la început gălbui apoi brune. La infecţiile timpurii. iar la o sporulare abundentă a ciupercii apare un mucegai cenuşiu închis sau verde – măsliniu. adâncite. distrugerea şi îngroparea resturilor infectate prin arătură. bruni care susţin conidii (dispuse în lanţ).3 cm în diametru. Sămânţa va fi recoltată de la fructe sănătoase şi va fi tratată termic cu apă caldă la 50oC timp de 25 minute sau cu fungicide de contact. plantele pot fi distruse. de 90-200 x 14-21 µm cu 8-15 septe. apoi se extind afectând tulpiniţa de jurîmprejur.sp. La apariţia atacului se vor aplica tratamente cu: Alcupral 50 PU – 0. Sămânţa se va trata termic. Agentul patogen – Alternaria porri. Pe miceliul intercelular. la început mici. cu aspect catifelat datorită conidioforilor şi conidiilor ciupercii.5-1. circulare. plantele au o creştere slabă. alungite. La atacurile intense petele se pot uni. Pe frunzele bazale apar pete mari. dar şi în culturile de câmp. Se combate la fel ca şi mozaicul tomatelor Stolburul vinetelor – Mycoplasma 35 . combaterea buruienilor. Frunzele se curbează spre faţa inferioară. Pătarea neagră a frunzelor şi fructelor sau alternarioza vinetelor – Alternaria porri f. circulare. afectând suprafeţe mari şi cu penetrare adâncă în pulpa fructului (peste 1 cm adâncime). ALTE BOLI ALE VINETELOR: Mozaicul vinetelor – Tabacco mosaic virus În sere. Bravo 500 SC – 0. dispuse în partea bazală. solani Pierderile mari sunt în solarii. cu marginile bine conturate şi de culoare brună negricioasă. necrotice. de 0.rădăcini adventive deasupra zonei lezate şi folosirea de sămânţă sănătoasă. iar producerea răsadurilor se va face în substrat tratat cu Basamid granule 500kg/ha. în toate fenofazele. ciuperca formează conidiofori erecţi. transversale şi 3-7 longitudinalePrevenire şi combatere: Ca măsuri preventive: rotaţia culturilor. cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante. o culoare cafenie. Ţesuturile atacate au un aspect spongios. La răsaduri apar pete brune.5g/kg sămânţă sau Rovral 50 WP – 5g/kg sămânţă.5%. peţioluri şi nervurile frunzelor. cu formă de butelie. pe tulpini. Pe fructele bazale apar pete adâncite în ţesuturi. apar pete brune.2% etc. aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor.

Plantele sunt complet desfrunzite şi nu leagă fructe.Apare în zonele sudice ale ţării. urmată de răsucirea limbului spre faţa superioară. de mici dimensiuni şi sunt parţial ofilite. având florile sterile. Fructele formate sunt puţine. Tulpina se brunifică. mai ales în verile secetoase. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum Este frecventă în solarii şi în câmp. cu aspect pulverulent în momentul formării conidioforilor şi conidiilor ciupercii. putând ajunge la 2-4 cm în diametru. Ofilirea micotică a vinetelor – Verticillium dahliae Este frecventă în solarii şi sere. Pentru prevenire şi combatere se aplică aceleaşi măsuri ca şi la ardei. Tratamentele efectuate pentru combaterea lui Botrytis cinerea sunt eficace şi pentru Sclerotinia. Tulpinile se decolorează în porţiunea infectată. Frunzele plantelor atacate se îngălbenesc şi se usucă treptat. Pentru combatere se va da atenţie rotaţiei culturilor. acoperindu-se cu un mucegai alb. vătos. pâsloase. La plantele infectate. Petele sunt mai frecvente pe faţa superioară a limbului. sub aceasta. Atacul se manifestă pe frunze. apare clorozarea marginii frunzelor. Pe frunze apar pete fine. fiind cea mai răspândită şi mai păgubitoare boală a bamelor. Se combate ca şi stolburul tomatelor. tulpini şi fructe. dar ele apar şi pe partea inferioară a acestuia. de forme variabile. peţioli. Căderea şi putrezirea plăntuţelor – Pythium ultimum Se manifestă şi se combate la fel ca şi la tomate. scoarţa se exfoliază. apoi ofilirea şi căderea frunzelor. la început izolate. În secţiuni prin tulpini se observă brunificarea vaselor. de culoare albă. BOLILE BAMELOR Făinerea bamelor – Erysiphe abelmoschi Făinarea fectează frecvent culturile. începând cu cele de la bază. 36 . Ţesuturile afectate se îngălbenesc. apoi se brunifică şi se usucă prematur afectând legarea şi dezvoltarea normală a fructelor (capsulelor). ca şi în interiorul tulpinii se formează mai mulţi scleroţi negri. Pe măsura evoluţiei bolii petele cresc în dimensiuni. în cursul lunii iulie.

Primele simptome provoacă o îngălbenire şi ofilire parţială a frunzelor iar în final acestea sunt cuprinse în întregime. Prevenire şi combatere: Ca măsuri preventive: rotaţia culturilor.4%. distrugerea şi îngroparea resturilor vegetale prin arătură. îngălbenirea şi ofilirea accentuată a frunzelor. Agentul patogen – Verticillium dahliae. incolor.Erysiphe abelmoschi. Bavistin 50 WP/FL/DF etc. care sunt reprezentate de periteciile (cleistoteciile) ciupercii de tip Erysiphe. Ţesuturile fructelor se îngălbenesc. cu dimensiuni reduse. în jurul bazei tulpinii plantelor cu: Benlate 50 WP. Pe acest miceliu se observă conidiofori şi conidii. Agentul patogen.o5%. care uneori ajung până la 7-7 cm lungime. care după îngălbenire se usucă şi se răsucesc. Ofilirea micotică a bamelor – Verticillium dahliae Boala diminuează producţia atât din punct de vedere cantitativ. Veştejirea plantelor de bame poate fi provocată şi de către ciuperca Fusarium oxysporum f. Miceliul ciupercii este un tal filamentos.Pe tulpini şi pe fructe petele sunt mai alungite. 37 . erecţi. care pătrunde în rădăcini prin leziuni provocate de lucrări. nematozi sau unele insecte din sol. iar la atacuri puternice acoperă porţiuni mai mari. Pe miceliu se formează conidiofori. La apariţia atacului se aplică 2-3 tratamente cu produsele: Afugan 30 EC –o. Prevenire şi combatere: Ca măsuri preventive: rotaţia culturilor. cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante dar şi utilizarea de sămânţă sănătoasă sau tratată cu apă caldă de 55oC timp de 10 minute. Plantele au o talie mai redusă şi o fructificare anevoioasă. incolore. apoi se brunifică şi determină deprecierea recoltei. hialin cu hife fine ce se dezvoltă ectoparazit. cultivarea soiurilor rezistente sau tolerante. scurţi iar pe aceştia conidiile în lanţuri simple. cât şi calitativ. Sulf muiabil PU – o. Ca urmare a atacului plantele se dezvoltă anevoios. vasinfectum. specifică tracheomicozelor. ce se manifestă prin piticirea. de multe ori ofilite şi cu un conţinut scăzut de substanţă uscată şi vitamine. Ţesuturile îngălbenite ale frunzelor se necrozează şi se usucă.sp. prin peţiolii frunzelor şi prin tulpini se observă brunificarea vaselor conducătoare până la vârful plantelor. Uneori. La culturile semincere se vor aplica 2-3 tratamente la sol. Sunt afectate progresiv frunzele de la baza plantelor spre cele din vârf. la început pâsloase. La baza tulpinilor plantelor ofilite se observă un mucegai albicios şi pâslos. utilizarea seminţelor sănătoase şi scoaterea plantelor atacate din cultură şi distrugerea lor. Atacul cel mai caracteristic se manifestă în perioada de pârgă şi fructificare a plantelor. combaterea buruienilor. unicelulare şi cilindrice. În secţiuni. apoi brune-negricioase. apoi pulverulente. în pâsla miceliană apar punctişoare gălbui. Ciuperca prezintă un miceliu septat. determinând o desprindere uşoară a acestora de pe tulpini. dau un număr mic de fructe.

apoi putrezesc sau se usucă. care devin brune. Pe tulpini apar porţiuni decolorate. ducând la uscarea organelor atacate. în care.ALTE BOLI ALE BAMELOR: Arsura bacteriană – Pseudomonas hibisci Pe cotiledoane. frunze şi capsule apar pete hidrozate. care acoperă de puf cenuşiu. Mucegaiul cenuşiu – Botrytis cinerea Apare pe capsule. acoperite cu mucegai alb dens. Se previne prin rotaţia culturilor. Pătarea neagră a frunzelor – Alternaria hibiscina 38 . mai târziu apar scleroţii de culoare neagră. dacă bamele urmează după culturi infectate cu patogenul respectiv. Plantele atacate pier. cu frecvenţă ridicată. abundent şi. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum Apare uneori.

tijele florale prezintă dungi galbene evidente. putrezesc). Tijele sunt mai scurte. ardei. fiind depreciate. . de 1-3 mm lăţime. răsucite şi curbate de vârf.Pe frunze apar pete mari. deformate. Sămânţa contaminată putrezeşte în sol. ţinând cont de specificul fiecăreia. Capsulele prezintă pete brune-negricioase. îşi pierd rigiditatea şi se aştern pe sol. Prevenirea şi combaterea bolilor la bame se face după aceleaşi modele ca şi la tomate.. au gâtul îngroşat. La plantele semincere. nu se maturează normal şi nu rezistă la păstrare (încolţesc de timpuriu. BOLILE CULTURILOR DE CEAPA. USTUROI SI PRAZ Dungarea galbenă – Onion yellow dwarf virus Frunzele prezintă striuri gălbui şi adâncituri .. care alternează cu benzi de culoare verde normală.urme de deget. şi vinete. în jos. aplatizate. 39 . zonate concentric. Bulbii formaţi sunt de dimensiuni reduse.

se constată înmuierea zonei coletului. Verificarea se face în timpul iernii. înainte de începutul zborului afidelor). În câmp. Agentul patogen – Onion Yellow Dwarf Virus. pierderile importante se constată la culturile semincere de ceapă şi la praz. la distanţă de minimum 500m. Culturile pentru bulbii de sămânţă şi culturile semincere trebuie protejate.în anii ploioşi. aparţinând grupei Potyvirus are formă filamentoasă. Prevenire şi combatere. La cultura următoare se transmite prin bulbii infectaţi şi prin speciile perene de Allium. bulb cu bulb. Frunzele prezintă striuri galbene. atât între ele. tijele florale sunt slab dezvoltate. cele încolţite. 40 . La plantele semincere de ceapă şi la praz. Carotovora Boala este frecventă în depozite. motiv pentru care recolta de sămânţă scade cu până la 75%. infectate. precum şi cele cu gâtul îngroşat. se va avea grijă ca plantele infectate să fie eliminate din câmp. Loturile de bulbi cu procent ridicat de infecţie se dau la consum. îndată ce au apărut simptomele (oricum. Materialul de plantat se verifică. La amplasarea culturilor se va avea în vedere izolarea parcelelor de sămânţă şi a celor de arpagic. provocând pierderi de până la 25-30%. La bulbii infectaţi. Dacă procentul de infecţie este redus (3-5%). cât şi faţă de loturile destinate consumului. cu particule de 772 nm lungime. prin punerea la încolţit a unor bulbi şi observarea simptomelor. iar în timpul vegetaţiei este vehiculat de către afide (în mod nepersistent).Plantele infectate formează inflorescenţe de mici dimensiuni. Pentru culturile semincere este necesară folosirea de bulbi neinfectaţi. Putregaiul moale – Erwinia carotovora pv. când apa stagnează pe teren. La usturoi apar striuri galbene. prin tratamente de combatere a afidelor. Virusul. pe toată lungimea frunzelor. eliminând exemplarele moi. cu un număr redus de flori fertile.

varză).precum şi cei care prezintă rădăcini puţine.). În parcelele netratate. subţiri. uscate. apoi sortaţi cu grijă. Diseminarea se face prin apă. Este o bacterie polifagă. morcov. dăunători (nematozi. în anii cu precipitaţii în exces. . timp de 10-12 zile. fără alte plante sensibile la bacteria respectivă (cartof. emanând un miros neplăcut. De preferat este să se evite terenurile infestate de nematozi etc. larvele moluştelor etc. atacul ajunge la 50-100% la plante şi 15% la bulbi. Bacteria are forma de bastonaş. Vor fi evitate terenurile grele. Bulbii recoltaţi vor fi uscaţi în aer liber. În timpul depozitării. alternând cu alte foi cu aspect normal. se observă faptul că unele foi cărnoase sunt hidrozate (par fierte).. pierderile de recoltă pot depăşi 60%. varză. Se va respecta o rotaţie de 3-4 ani. devin mucilaginoase şi în final. umede. descompunând membranele celulare ale plantei şi ducând la apariţia de putregaiuri. Bulbii răniţi. friabile (fenomenul de . porumb etc. Are un echipament enzimatic bogat. carotovora. asigurânduse o bună ventilaţie şi menţinerea temperaturii de 0-3oC şi a umidităţii relative în jur de 75%. pe grătare de lemn. Se transmite prin resturile vegetale rămase nedescompuse. întâlnindu-se frecvent la cartof. moi.. acoperită pe toată suprafaţa cu cili. de asemenea. Agentul patogen – Erwinia carotovora pv. Prevenire şi combatere. datorat atacului nematozilor) vor fi eliminaţi de la stocare şi valorificaţi de primă urgenţă. Combaterea dăunătorilor din sol este. Mana cepei – Peronospora destructor Este boala cea mai importantă a cepei.chelire.în secţiune. 41 . unelte. morcov. bulbul putrezeşte complet. Bulbii aleşi se depozitează în strat subţire (20-30 cm). o măsură necesară. este Gram-negativă. ţesuturile bulbului se înmoaie.

La plantele semincere. gălbui. care se usucă. care dau culoare neagră ţesuturilor invadate şi grăbesc uscarea acestora. Irigarea prin aspersie se va face în cursul dimineţii. culturile destinate producerii de bulbi. sunt infectate florile. În timpul vegetaţiei. în ţesuturile atacate se formează oosporii. 42 . Prevenire şi combatere. Adesea. Ca urmare. tijele florale atacate se frâng. În condiţii foarte favorabile. începând din momentul primei avertizări. recolta de sămânţă de la planta respectivă fiind total compromisă. până seara. Transmiterea de la un an la altul se face prin resturile vegetale infectate. Agentul patogen – Peronospora destructor. fiind. obligatoriu. Se vor respecta dozele specificate la fiecare produs. distrugerea buruienilor din culturi (foarte important pentru arpagic). doze moderate de azot. tijele florale şi bulbi. se instalează secundar. alcătuit din conidioforii şi conidiileciupercii. Pe frunze apar pete alungite. un adeziv (Aracet 0. Dacă planta a ajuns să-şi deschidă inflorescenţa. ciuperci saprofite (Alternaria etc). dar. cât şi culturile semincere. adunarea şi arderea resturilor infectate etc. în porţiunile atacate de mană. cât şi culturile semincere. pe care se formează un puf cenuşiu-violaceu. În timpul vegetaţiei se fac tratamente. bulbii nu se mai dezvoltă. acoperite de puf cenuşiu-violaceu. gălbui. pentru a stăvili atacul de mană se va recurge la un produs polivalent. fără ca frunza să se usuce sau se aşterne pe sol şi putrezeşte. în dreptul petelor de mană. la avertizare. fiind afectate atât culturile de arpagic. În soluţii se adaugă. cu deosebire pe tijele florale.la acoperire”. Bulbii infectaţi nu rezistă la păstrare. Culturile semincere vor fi înfiinţate prin plantarea de bulbi sănătoşi.proveniţi din culturi protejate la nivel optim împotriva manei. sub formă de oospori şi ca miceliu. ciuperca se răspândeşte prin conidii. puful cenuşiu apare peporţiuni mari din frunză. irigarea va fi precedată de un tratament cu fungicid sistemic. Se vor respecta măsurile preventive: rotaţia de 3-4 ani. boala reducând şi pe această cale producţia de sămânţă. astfel ca.fiind afectate atât culturile de arpagic. de cele mai multe ori. în bulbii infectaţi.. La sfârşitul vegetaţiei. care se livrează ca amestecuri cu substanţe de contact. utilizând o gamă largă de produse: cuprice organice de contact şi sistemice. culturile destinate producerii de bulbi. plantele şi solul să se zvânte.2%). purtători ai miceliului ciupercii. Conidioforii care apar pe suprafaţa organelor atacate sunt hialini. În cazuri grave. Dacă există pete de mană în cultură. Atât pe frunze. ramificaţi dichotomic. Atacul apare la frunze. ca rezultat al procesului sexuat. La culturile de arpagic se fac tratamente . se înmoaie şi putrezesc. rămânmici şi au o consistenţă slabă. pe tijele florale apar pete elipsoidale.

Produsul Starner 20 – 0. precum şi plantarea bulbilor sănătoşi şi 43 . negrii şi tari. de 1-3 mm în diametru. La plantele mai avansate în vegetaţie atacul apare în zona coletului. Putregaiul cenuşiu – Botrytis alli Boala apare frecvent în anii cu primăveri bogate în precipitaţii. La apariţia atacului plantele bolnave vor fi îndepărtate din cultură şi distruse prin ardere. specific. Prevenire şi combatere: În câmp şi grădini: rotaţia culturilor (3-4 ani). tunicile devin mucilaginoase şi au o culoare galben-brună. Transmiterea în anul următor se realizează prin resturi vegetale infectate. mici. care reprezintă fructificaţiile ciupercii. uşor cufundate în ţesuturi. rotunde sau ovoidale. Agentul patogen – Botrytis allii. fertilizarea raţională şi udarea moderată.1% dă rezultate bune. În final.Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa sau putregaiul moale – Erwinia carotovora Atacul apare începând cu a doua parte a perioadei de vegetaţie si este favorizat de umiditatea ridicata a solului. La suprafaţa ţesuturilor atacate apare un puf cenuşiu. bulbii putrezesc în întregime şi prezintă un miros neplăcut. abundent. care se înmoaie şi putrezeşte. Coletul plantelor bolnave devine moale. În timpul păstrării atacul progresează. sămânţă infectată. În secţiuni longitudinale prin bulbi se constată că aceştia sunt cuprinşi de un putregai umed care progresează din partea apicală spre partea bazală. Prevenire şi combatere: Se va respecta un asolament de 3-4 ani. Pe secţiuni longitudinale prin bulbi se constată că tunicile cărnoase sunt înmuiate. Pe frunzele plantelor tinere apar pete albicioase. La suprafaţa ţesuturilor atacate apar uneori scleroţi relativ mari (de 2-5 mm). combaterea buruienilor. sol contaminat cu scleroţi. bulbi infectaţi şi uneori.

Mancozeb 800 – 0. sunt măsuri necesare pentru prevenirea pierdeilor mai de recoltă. Atacul pe bulbi apare pe partea superioară a acestora sau pe tunicile externe determinând brunificarea şi putrezirea lor.5-2 kg/ha. se asociază 1-2 tratamente în cursul vegetaţiei. se sortează. pe ţesuturile din dreptul petelor. În condiţii favorabile. folosindu-se fungicidele: Rovral 0. cu Bravo 500 SC -1.trataţi. Dithane M 45 – 0. se formează conidioforii şi conidiile ciupercii. Tratamentele se efectuează numai la semnalarea atacului. USTUROIULUI ŞI PRAZULUI: Alternarioza cepei si prazului – Alternaria porri Atacul se manifestă frecvent în anii cu precipitaţii abundente. de culoare brun-negricioasă. albicioase. asigurându-se o bună ventilaţie. Pe frunze apar pete mici. Recoltarea să se facă pe timp uscat. care se alungesc şi centrul lor capătă o culoare brun-roşiatică. 44 . la care. Bulbii se expun la soare 10-12 zile. În final. ALTE BOLI ALE CEPEI. În depozite se va menţine temperatura de 0-3oC şi umiditatea 50-80%.2% etc. la nevoie.2%.1%. petele confluează şi determină uscarea frunzelor. eliminând exemplarele rănite sau suspecte de a fi infectate.

în anii cu precipitaţii abundente. afânt. urmată de acoperirea acestora cu un miceliu alb. superficial.25%. După tratament se va efectua o irigare prin aspersie cu 10-15 litri apa/m2. Se va repeta o rotaţie a culturilor de 5-6 ani. tari. care progresează lent spre baza acestora. Primul semn al bolii este îngălbenirea şi uscarea vârfului frunzelor. sferici.25%. de 0. Calidan 0. La 6-8 săptămâni de la răsărire se va aplica un tratament cu Rovral 0. La suprafaţa ţesuturilor atacate sau în interiorul acestora se formează scleroţi mici. Rădăcinile sunt distruse şi are loc o putrezire umedă a tunicilor.Putregaiul alb al cepei si usturoiului – Sclerotium cepivorum Atacul apare frecvent pe terenurile grele. folosindu-se 1000 litri de soluţie la hectar.5 mm în diametru. 45 . Dacă infecţia bulbilor se introduce târziu putrezirea acestora continuă în timpul păstrării. care are ca scop antrenarea fungicidelor în zona rădăcinilor plantelor. negrii.2-0.

iar apoi. acoperite de epidermă.cap miţos. cu picnidii şi ecidii portocalii. Proliferarea şi aspermia cepei – Mycoplasma. În zona coletului plantulelor şi la suprafaţa bulbilor în formare apare un strat pulverulent. albite. alungite sau circulare. de mărimi variabile. format din miceliu. şi se va face o selecţie riguroasă a materialului folosit la plantare. de unde atacul se extinde pe tunicile care învelesc bulbii de pe disc. plantele infectate vor fi îndepărtate şi distruse. Simptome asemănătoare apar şi pe suprafaţa bulbilor maturi. primăvara.. cu margine variabilă. dispuse în rânduri. transformate în . prazului şi usturoiului – Puccinia porri Pe frunze. transformate în frunzuliţe înguste. de culoare cenuşie. Pentru a preveni intensificarea atacului. Rugina cepei. Boala 46 . pulverulente. prezintă florile sterile. Inflorescenţele. de culoare negricioasă. pulverulente. pustule lucioase. Plantele infectate au frunzele şi tijele florale îngălbenite. Se va respecta o rotaţie a culturilor pe 3-4 ani. în luna iunie. Pe suprafaţa bulbilor apar leziuni depresionare.. deformate. conidiofori şi conidii.pustule brun – roşiatice.Helmintosporioza usturoiului – Helminthosporium allii Atacul se manifestăă frecvent la culturile de usturoi. La atac puternic frunzele se usucă prematur. apar pete galbene.

Tăciunele cepei – Urocystis cepulae. La plantele infectate se produce putrezirea rădăcinilor şi a coletului. Pe organele atacate se observă o eflorescenţă fină. alcătuită din miceli septat şi conidii fusiforme. cultivarea de soiuri rezistente. prin măsurile preventive. cepae. putrezesc. fertilizarea raţională etc. Atacul se menţine la nivel redus. Bulbii suspecţi vor fi trataţi cu fungicide carbendazimice. Apare mai ales în nordul ţării. se zbârcesc. argintii. evidenţiind o masă de spori. Fuzarioza cepei şi usturoiului – Fusarium oxysporum f. pulverulentă. pe frunze. albă.sp. aplicate prin îmbăiere sau cu pulbere – 2 kg/t.). La plantele tinere. curbate. Se va evita folosirea la plantare a bulbilor infectaţi. ascuţite la capete şi prevăzute cu 1-5 septe. recolta fiind. Bulbii infectaţi se brunifică. alungite. 47 . neagră. rotaţia. apar leziuni veziculare. în mare parte depreciată. cuticula se sfâşie. În dreptul lor.este ţinută sub control prin măsurile preventive (distrugerea resturilor infectate. specificate la bolile importante.

BOLILE CUCURBITACEELOR Mozaicul – Cucumber mosaic virus Este o boală frecventă în culturile de castraveţi, dovlecei, pepeni galbeni în câmp, sere şi solarii. Afectează grav şi alte plante legumicole: tomate, ardei. Se manifestă pe frunze şi fructe. Frunzele atacate prezintă pete verzi-gălbui sau verde palid, care, alternând cu ţesut de culoare verde normală, dau aspectul tipic de mozaic. Uneori, zonele de culoare verde se bombează spre faţa superioară. Plantele infectate în stadiu tânăr rămân mici, dau recolte neînsemnate. După o perioadă cu temperaturi scăzute, pe frunzele mature apar necroze, începând de la periferie spre centru. Plantele infectate, surprinse de scăderea temperaturii în perioada de incubaţie a bolii, se pot ofili complet, în timp scurt. Pe fructele plantelor infectate apare marmorarea, mai ales la temperaturi ridicate (peste 27oC). La fructele tinere de pepene galben, pe lângă marmorare, apar mici ridicături de culoare verde-închis. La dovlecel, pe frunze apar pete mari, clorotice şi zone verzi, cu ţesuturile bombate spre faţa superioară a limbului. Pepenele verde prezintă fie o infecţie latentă fie reacţie de şoc, necrotică. Prevenire şi combatere. Respectarea distanţelor de izolare faţă de plantele gazdă pentru virus, combaterea buruienilor din culturi şi din vecinătatea acestora, precum şi din spaţiile dintre sere şi solarii, sunt măsuri necesare pentru evitarea unei surse permanente de infecţie. Se va folosi sămânţă provenită de la plantele neinfectate, sau sămânţă tratată termic contra virusului. Pe lângă acestea, vor fi luate măsuri pentru a preveni pătrunderea afidelor în spaţiile de producere a răsadului. Atât în faza de răsad, cât şi după plantare, culturile vor fi tratate, la acoperire, contra afidelor vectoare. O importanţă deosebită o are şi introducerea în cultură a soiurilor rezistente. 48

Mozaicul verde al castraveţilor – Cucumber green mottle mosaic virus Poate produce pierderi mari de recoltă, atunci când infectează castraveţii sau pepenii cultivaţi în sere. Manifestarea începe cu decolorarea (clarifierea) nervurilor frunzelor, urmată de apariţia mozaicului de culoare verde-închis sau galbenă şi grofarea frunzelor. Fructele tinere se deformează. Plantele infectate în fază tânără nu se dezvoltă, uneori se usucă, producţia lor fiind total pierdută. Prevenire şi combatere. În sere se va efectua strângerea şi distrugerea resturilor infectate, urmată de dezinfecţia termică a pământului. Se va folosi sămânţa neinfectată,tratată termic. Plantele tinere, cu simptome de atac vor fi eliminate (fără să atingem cu ele alte plante). Uneltele vor fi dezinfectate cu fosfat trisodic 15%. Halatele muncitorilor vor fi dezinfectate prin fierbere. Se va preveni, pe cât posibil, atingerea frecventă a plantelor. Pătarea unghiulară – Pseudomonas syringae pv. Lachrymans Atacul se manifestă la toate organele aeriene ale plantelor. Pe cotiledoane apar pete mici, hidrozate, brune. Uneori, ţesuturile sunt perforate, distruse – plăntuţa piere. Pe frunze apar pete unghiulare (limitate la nervuri), de 2-7 mm, hidrozate, mai închise la culoare (în comparaţie cu ţesuturile libere de atac), apoi cenuşii-albicioase, izolate sau confluente. La suprafaţa petelor, pe vreme umedă, se observă prezenţa unor picături vâscoase – exudatul bacterian, care, uscându-se, apare ca o crustă albă-cenuşie. Ţesuturile atacate se necrozează, se

49

desprind şi cad, frunza apare perforată, zdrenţuită. Florile infectate cad. Pe fructe apar pete mici (1-3mm), adâncite în ţesuturi. Petele au culoare albicioasă şi din ele se scurg picături de sevă cu exudat bacterian. Fructele atacate parcă plâng ( de aici denumirea de lachrymans). Fructele tinere, atacate, se deformează. Ulterior, pe suprafaţa petelor respective se instalează ciuperci saprofite, care apar ca un mucegai negricios. Prevenire şi combatere. Cea mai sigură măsură este cultivarea de soiuri cu o bună rezistenţă la bacterioză, la care se adaugă: măsuri de igienă culturală (îndepărtarea frunzelor şi fructelor puternic atacate), folosirea de sămânţă neinfectată, dezinfectată termo-hidric (53oC, timp de 1 oră) sau chimic (Super Homai – 5g/kg, Prosemin – 2g/kg). Îndată după răsărire, se înlătură plantele cu infecţie pe cotiledoane şi, dacă boala a apărut, se aplică primul tratament. Se va reduce udarea prin aspersie şi se va evita trecerea printre plante, atâta timp cât frunzele sunt umede. Pentru combaterea chimică în timpul vegetaţiei sunt omologate mai multe produse cuprice sa antibiotice (vezi tabel). La încheierea culturii, se adună şi se ard resturile infectate şi se face arătura adâncă. În câmp, se va respecta rotaţia de 3-4 ani.

Mana cucurbitaceelor – Pseudoperonospora cubensis Pe frunze apar pete numeroase, de culoare verde-gălbuie, care devine galbene şi, în final, brune-deschis. Mai frecvent, petele au formă poligonală, fiind limitate de nervuri. Pe faţa inferioară a limbului apare un puf cenuşiu-violaceu, alcătuit din conidiofori cu conidii. Frunzele se usucă şi cad. În condiţii foarte favorabile atacului, se produc infecţii puternice la tecile frunzelor, fapt care atrage de la sine căderea în masă a frunzelor. Florile şi fructele tinere cad

50

În. menţionate la bacterioză şi continuând cu produse organice de contact (Mancozeb. Pentru a crea condiţii mai puţin favorabile patogenului. Metiram. pe terenul respectiv. se asigură o bună aerisire. în zonele unde mana constituie o problemă deosebită. După o cultură infectată.sau se usucă. caz în care atacul duce la compromiterea recoltei. Prevenire şi combatere. printre rânduri. Începând de la depistarea primei pete de mană. se trece la aplicarea de tratemente chimice repetate. Vrejii infectaţi prezintă pete brune şi se usucă. Captan etc) şi organice sistemice în amestecuri cu substanţe de contact: Aliette C. Curzate cuman. Ripost M etc. Mikal M. în acelaşi scop. câmp. astfel condiţiile de aer şi insolaţie sunt mai bune şi picăturile de ploaie se zvântă mai repede. se creează condiţii mai bune pentru trecerea cu aparatele de stropit. folosind o gamă largă de fungicide. De asemenea. în sere se suspendă aspersia (udând pe sol). se trece la cultivarea castraveţilor pe spalieri. Ridomil MZ. începând cu cele cuprice. este necesară adunarea şi arderea resturilor. Făinarea cucurbitaceelor – Sphaerothca fuliginea 51 . arătura adâncă şi o rotaţie de 4-5 ani.

Antracnoza cucurbitaceelor – Colletotrichum lagenarium 52 . alternând produsele din diferite grupe: pe baza de sulf (Kumulus. Protecţia chimică se asigură prin tratamente repetate. Astfel. zbârcite. Frunzele. precum şi intervalul de pauză de la ultimul tratament până la recoltare (tab. respectându-se doza sau concentraţia indicată. coaja fructelor puse la murat se macerează în 2-3 săptămâni.Patogenul atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze. Tilt. plantele (care nu prezintă atac de mană sau bacterioză) pot fi udate şpriţuind frunzele cu furtunul . Ca urmare. Bravo 500). asemănător unei banane descojite. 3). Mirage F). rotaţia culturilor. Frunzele cu atac puternic vor fi detaşate. fungicide de contact (Karathane. În sere. Bumper. pe vreme însorită. flori. răsadniţe etc. frunzele rămân mici. în miceliu apar pete brune care devin negre la maturitate – cleistotecile ciupercii. Prevenire şi combatere. O măsură de mare importanţă o reprezintă cultivare de soiuri rezistente. densitatea optimă a plantelor. la soiul Cornichon. vreji şi fructe. acoperite în întregime de ciupercă. apariţie care stopează apariţia făinării. mari pâsloase. care devin pulverulente o dată cu formarea conidiilor. se brunifică şi se usucă. Pe frunze apar pete albe. Bayleton. cu fungicide specifice. solarii. dezinfecţia generală a serelor şi a pământului din sere. ca o eflorescenţă alb-cenuşie. Miceliul ciupercii se instalează şi pe fructele normal dezvoltate. Systhane. Se vor aplica măsurile preventive general valabile: distrugerea resturilor infectate. Saprol. Rubigan) şi sistemice din grupa triazolilor (Baycor. rămânând miezul golaş. fungicide sistemice (Afugan. Sulf muiabil). Topas) sau amestecuri (Labilite. scoase din seră şi distruse prin ardere sau compostare. Thiovit. atârnând de plante. Spre sfârşitul vegetaţiei. Microthiol. Fenomenul este frecvent spre toamnă. lipsite de suculenţă şi de aromă.

cu bordura brună. Ofilirea micotică – Fusarium oxysporum. care apare. care devin brune. Protecţia chimică se asigură cu fungicide pe bază de Mancozeb-0. pălite). Frunzele se usucă. de culoare gălbuie sau roşiatică.apoi fisuri. Frunzele puternic atacate vor fi îndepărtate şi distruse prin ardere. în faza de înflorire sau fructificare. Resturile infectate vor fi adunate şi arse. după care se fac arături adânci. La ofilirea cută (în condiţii de temperaturi ridicate). şi acelea.apare un mucegai albicios sau roz. Când tulpina este înconjurată de pată de jur împrejur are loc ştrangularea acesteia şi uscarea părţi apicale. Se iau măsuri pentru menţinerea condiţiilor de microclimat mai puţin favorabile evoluţiei bolii (aerisire. udare pe brazde). La fructele infectate în câmp sau în seră. apoi negricioase. de obicei. striuri gălbui. plantele formează un număr redus de fructe. adâncite. La apariţia primelor pete de antracnoză. 53 . se sfarmă.2% sau cu antibioticul Kasumin-0. apoi miceliul ciupercii pătrunde în pulpă. verzi-gălbui. Verticillium dahliae La plantele infectate de Fusarium se instalează veştejirea treptată (mai rara. dispuse uneori. o dată cu necrozarea ţesuturilor infectate. ducând la putrezirea fructului. adâncite în ţesuturi. Prevenire şi combatere: În câmp se va respecta rotaţia de 3-4 ani. sub forma unor pete rotunde sau eliptice.15%.Pe frunze apar pete rotunde sau colţuroase. boala evoluează şi în cursul depozitării şi valorificării. fenomenul de ofilire durează 1-2 luni şi se manifestă astfel: frunzele se ofilesc şi se usucă una după alta. în porţiunea respectivă. se vor lua măsuri generale de dezinfecţie a pământului şi se va planta răsad sănătos. acoperit pe porţiunea respectivă de un mucegai albicios. care putrezeşte. Ca urmare a uscării frunzelor. Atacul mai caracteristic şi mai păgubitor se manifestă pe fructe. se încep tratamentele de combatere. De-a lungul tulpinii atacate apar. miceliul trece şi în fruct. la vârf. Adesea. aducând pierderi ridicate. mari (1-2 cm). Pe suprafaţa petelor apar punctişoare roze. atât cultivatorilor cât şi angrosiştilor şi distribuitorilor. fin. pe vreme umedă şi la vrejii acoperiţi de buruieni. În general. situat mai ales la nodurile tulpinii. apoi se usucă complet. În sere şi solarii. Pe peţiol şi vreji apar pete de formă alungită. la început. însă. de calitate necorespunzătoare (lipsite de dulceaţă şi aromă. acută). plantele pier în câteva zile. concentric (lagăre de conidiofori cu conidii). care devin apoi brune-roşcate. La început este afectată numai coaja. uscându-se fără să-şi piardă culoarea verde. În secţiune prin tulpinile cu frunze ofilite se constată brunificarea vaselor. Sămânţa va fi recoltată din fructe sănătoase şi se va trata cu Super Homai – 5g/kg sau cu Tiramet – 4g/kg . La suprafaţă. începând de la baza plantei. vrejii ajungând să aibă numai câteva frunzuliţe.

Căderea şi putrezirea plăntuţelor – Phythium ultimum. Plăntuţa se frânge la nivelul solului. albicios pe suprafaţa lezată. în cursul vegetaţiei se poate face cu soluţii de fungicide carbendazimice. Atacă toate organele plantei. în afară de ofilire şi uscarea plantei. maşini şi încălţămintea muncitorilor). adunarea şi distrugerea resturilor infectate. dând 1 litru la baza fiecărei plante. evitarea terenurilor infectate cu dăunători care provoacă leziuni la rădăcinile plantelor etc). Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum. extinzându-se atât spre vârf. se aşterne la pământ şi putrezeşte. pe organele plantei nu se observă alte semne de boală. se tratează cu Rovral TS 5g/kg. Protecţia chimică. Solul se stropeşte cu Previcur-0.15%. arături adânci. Plantele uscate se vor elimina din cultură. însă nu este important de făcut. cât şi spre baza plantei. aerisirea şi reducerea udării. cea mai importantă măsură de prevenire constă în dezinfectarea pământului. Se previne prin tratarea seminţei cu Super Homai. Vetrele de plante atacate vor fi eliminate şi locul rămas se va dezinfecta. apoi. În sere şi solarii. În câmp se aplică măsurile preventive general cunoscute (rotaţia culturilor. pe cale termică sau chimică. Se va evita introducerea din afara serei (cu unelte. Prevenire şi combatere.Atacul de Verticillium dahliae se întâlneşte mai ales la culturile din spaţiile protejate. În secţiune prin tulpini şi peţioluri se constată prezenţa în vase a unui mucilagiu alb-cenuşiu. ALTE BOLI ÎNTÂLNITE LA CUCURBITACEE: Ofilirea bacteriană – Erwinia tracheiphylla. Sămânţa înainte de semănat. La exterior. deoarece ambii patogeni se combat la fel. Hipocotilul şi partea superioară a rădăcinii se brunifică. iar în sere şi solarii – prin dezinfecţia solului. prezentând un puf fin. Se manifestă din faza de germinaţie şi răsărire. Se previne prin rotaţia culturilor. care se acoperă cu mucegai alb. Ofilirea şi uscarea frunzelor începe. de la mijlocul vrejului. a particulelor de sol contaminate. dens şi putrezesc. combaterea buruienilor. La plantele atacate. Fiind foarte costisitoare. Se combate la fel ca pătarea unghiulară. Diferenţierea certă faţă de Fusarium se face prinanaliza sporilor la microscop. imediat după plantare şi. se macerează. la intervale de 3-4 săptămâni. ca nişte umbrele. până în stadiul de 3-5 frunze. frunzele se ofilesc. procedeul se va aplica numai la culturile cu mai mare valoare. 54 . în acest caz. Se răsfrâng în jos.

par pete decolorate. prin cruciferele de toamnă (rapiţă). Se va preveni rănirea plantelor şi se fac tratamente cu Mirage F 75 WP – 2. Ţesuturile atacate se necrozează. ţesuturile dintre nervuri se colorează. BOLILE LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Mozaicul conopidei – Cauliflower mosaic virus Boala se manifestă la varză. prevăzute cu dungi concentrice şi un puf brun-negricios pe suprafaţă. după care.Putregaiul cenuşiu – Botryotinia fuckeliana. care se acoperă cu un mucegai catifelat.) şi prin tratamente în cursul vegetaţiei. Prevenire şi combatere:Pentru a preveni infecţiile timpurii.5kg/ha etc. de culoare măslinie. Se manifestă pe frunze.. adâncite. cenuşii. virusul este diseminat de către afide. Bravo 500 SC etc. Pătarea brună – Cladosporium cucumerinum. înainte de pornirea în vegetaţie în primăvară. Se previne prin măsuri culturale (rotaţia culturilor. acoperite de mucegai dens. rămase de la culturile târzii de crucifere. fructe etc. Ţesuturile atacate putrezesc. Măsurile aplicate pentru celelalte boli ţin sub control şi cladosporioza. În timpul vegetaţiei. prin pete mari. Fructele atacate se deformează. Plantele infectate de timpuriu au talia redusă şi dau recolte mici şi de slabă calitate. în culturile de câmp şi în solarii. cenuşiu. utilizând produsele: Dithane M 45. sub forma unor pete mici (2-15 mm). varză de Bruxelles şi ridichi. Caracteristic şi păgubitor este atacul pe fructele tinere. limbul se grofează şi se răsuceşte spre faţa inferioară. Culturile vor fi plantate la distanţă faţă de cele 55 . Pe frunze apar pete gălbui care devin. conopidă. serele vor fi bine aerisite. Pentru a evita un atac grav. rotunde. frunzele apar zdrenţuite. inclusiv buruienile. Alternarioza – Alternaria cucumerina. se rup.Cauliflower mosaic virus Virusul atacă numeroase crucifere. Agentul patogen. arături etc. apoi. Transmiterea în anul următor se realizează prin semincerii de crucifere. este necesară distrugerea resturilor infectate. apoase. Răsadniţele vor fi izolate faţă de culturile de crucifere de toamnă şi vor fi protejate prin tratamente repetate contra afidelor vectoare. cenuşii-brunii. Pe tulpini. sunt compromise. precum şi prin intermediul buruienilor crucifere perene. La frunzele tinere se constată decolorarea nervurilor (clarifierea). bine delimitate. gulii.

se constată brunificarea vaselor conducătoare. ridichea de iarnă. La aceste măsuri se adaugă combaterea permanentă a buruienilor din culturi şi din jurul acestora. transformându-se într-un mănunchi de fibre lemnoase. Ţesuturile atacate se întăresc. La plantele dezvoltate. nervurile se înnegresc. Nervaţiunea neagră a frunzelor – Xanthomonas campestris Plăntuţele atacate au cotiledoanele decolorate şi se usucă în scurtă vreme. În secţiuni prin peţioluri şi nervurile frunzei. urmată de apariţia de cavităţi. saprofite. ridichea de lună. ieşind în evidenţă pe fondul clorozat. Agentul patogen . În porţiunea îngălbenită. apar pete mari.Xanthomonas campestris pv. alungite în direcţia nervurilor principale. formându-se cavităţi în părţile cărnoase. La tulpini. Coceanul putrezeşte uscat. Pe vreme umedă. Frunzele atacate se usucă. cu miros neplăcut. precum şi buruienile crucifere. clorotice. La conopidă şi gulie apar simptome asemănătoare. Atacă şi alte crucifere cultivate: muştarul negru. devin pergamentoase. în secţiune se constată brunificarea vaselor. care provoacă un putregai moale.semincere. 56 . campestris Transmiterea la cultura următoare se face prin resturi de plante infectate seminceri infectaţi şi prin sămânţă infectată. pe frunzele bazale. în ţesuturile respective se instalează şi alte bacterii.

folosirea de seminceri sănătoşi şi de sămânţă necontaminată. fapt care le dă aspect de hernie. Rădăcinile prezintă îngroşări evidente (cu diametrul de până la 30 de ori mai mare). unde atacul a ajuns până la 48% şi. Ciuperca se dezvoltă endoparazit. de obicei.1988). devenind gigantice) un miceliu de tip plasmodiu. în spori imobili. se pot face tratamente cu produse cuprice sau organice până la începutul formării căpăţânii. fără să formeze căpăţâni sau inflorescenţe. respectiv la 8+-95% (ana Hulea şi colab. 57 . apoi se usucă. În câmp. Hernia rădăcinilor de varză – Plasmodiophora brassicae Boala este întâlnită cu frecvenţă ridicată în zone cu soluri acide şi regim pluviometric bogat. plantele se ofilesc. de 1. plantele pot să fie culcate de vânt. de bază sunt măsurile preventive: cultivarea de soiuri rezistente. unicelulari. Culturile semincere pot fi tratate. gălbui. formând în interiorul celulelor parazitate (care cresc în volum. tratată cu hipoclorit de sodiu 1%. adunarea şi distrugerea resturilor infectate. Pe vreme caldă. arătura adâncă. plantele infectate stagnează în creştere. până la începutul coacerii seminţelor. rotaţia de 3-4 ani. Fiind slab înrădăcinate. la nevoie. La apariţia bolii în cultură. Pentru a evita un atac puternic. alternând cu strangulaţii.6 – 4. Aceşti spori pot rezista până la 8 ani în sol. intracelular. holocarpic.3µ diametru. Terenul se va menţine curat de buruieni. La răsaduri se observă îngroşarea rădăcinii principale. Agentul patogen – Plasmodiophora brassicae.Prevenire şi combatere. care se transformă. sferici.

care sunt şi ele gazde pentru Plasmodiophora. În cursul vegetaţiei.250 l soluţie. pentru a stăvilii extinderea atacului. aplicând 0. La încheierea culturii.obligatoriu va fi dezinfectat înainte de folosire. în care timp se va urmări distrugerea sistematică a buruienilor crucifere. Se va planta numai răsad sănătos. la baza fiecărei tulpini.Prevenire şi combatere: Pe terenul contaminat se va aplica o rotaţie de minimum 4-5 ani. În terenul care boala a fost prezentă în anii anteriori. Mana verzei – Peronospora brassicae 58 . plantele pot fi tratate cu Benlate – 0.1%. Buruienile din culturi şi de pe canalele de irigaţii trebuie scoase cu tot cu rădăcini şi distruse. se adună resturile infectate şi se va efectua arătura adâncă. cu soluţie fungicidă (Mancoben – 0. Pe solurile acide este necesară corectarea reacţiei. Se va verifica cultura. amestec care. prin aplicarea de amendamente. plantele atacate vor fi smulse şi distruse prin ardere. la plantare se va uda fiecare groapă. Acelaşi lucru trebuie avut în vedere şi pentru amestecul de pământ folosit la producerea răsadului.2%).

dezinfectată termic (în apă caldă. conopidă. atacul apare sub forma unor striuri de culoare brunănegricioasă. timp de 30 minute) sau chimic (cu Tiuram 4 g/kg). apoi brune-cenuşii. prevăzute cu dungi concentrice. planta cu atac puternic. utilizând de asemenea produse antiperonosporice. cu puf albicios pe faţa inferioară. cu produse antiperonosporice. sub forma unor pete de culoare gălbuie. Răsadurile se tratează. În câmp. Prevenire şi combatere. boala ajunge în câmp. La plantele semincere. Cu răsadul slab atacat. În acest caz.la care atacul a ajuns până la 30-90%. Pătarea neagră – Alternaria brassicae Boala prezintă importanţă majoră în culturile semincere de varză. mai ales la răsadurile de varză şi conopidă. vor fi adunate şi distruse resturile infectate după care se fac arături adânci. apar pete de diferite dimensiuni. boala apare cu frecvenţă de 5-15%. de asemenea prin sămânţă infectată. frunzele se usucă. negre. în porţiunea petelor se necrozează. Serele înmulţitor şi răsadniţele vor fi aerisite. verzi-gălbiu. Atacul duce la uscarea florilor şi scăderea drastică a recoltei de sămânţă. verzi-gălbui. Se va folosi sămânţă sănătoasă. apoi cenuşie sau brună-închis. se va respecta rotaţia de 3-4 ani. inflorescenţele şi silicvele. Ciuperca se poate transmite la cultura următoare prin miceliul care rezistă în rădăcinile plantelor şi. repetat. în faza de 3-4 frunze adevărate. Atacul continuă şi în depozite. Se va da atenţie permanentă combaterii buruienilor. cu puf alb-cenuşiu. atacul pe silicvele verzi apare sub forma unor pete mici. Agentul patogen – Peronospora brassicae. dispuse inclusiv pe linia de sudură a celor două valve. tulpinile. pe frunze apar pete rotunde. Pe frunze apar pete mici. gulii. piere. Pe frunze apar pete mari. În câmp protecţia chimică trebuie asigurată în special culturilor semincere. afectând frunzele. de formă neregulată. de culoare brunănegricioasă.Boala este frecventă producând pierderi însemnate. Pe tulpini şi pe axa hipocotilă. În câmp. La suprafaţa petelor apare un gazon de conidiofori. în urma necrozării 59 . la care poate duce la pierderea (scuturarea) seminţelor. Frunzele se usucă sau putrezesc. la 50oC. unde. Poate rezista şi în culturile de toamnă sau în buruienile perene infectate. evitându-se excesul de umiditate. care duc la deprecierea parţială sau totală a recoltei de la planta respectivă. Pe inflorescenţa de conopidă. Ţesuturile. de culoare brunănegricioasă. rotunde. Cele mai sensibile sunt plăntuţele.

lăsând sămânţa să se scuture. căpăţânilor de varză şi inflorescenţelor de conopidă. îndepărtându-se frunzele bazale. căpăţânile de varză şi inflorescenţele de 60 . O sursă de inocul care trebuie avută în vedere o constituie şi buruienile crucifere. Transmiterea ciupercii la cultura următoare se face prin resturi infectate şi prin sămânţă. Se vor aplica măsurile culturale general-valabile pentru toţi patogenii care se transmit prin resturi infectate: rotaţia culturilor. Prevenire şi combatere. cât şi ulterior. depozitele vor fi dezinfectate. Se va da atenţie permanentă combaterii buruienilor. pe care le transformă într-o masă mucilaginoasă. verificată şi tratată. Semincerii vor fi examinaţi cu atenţie.Alternaria brassicae. adunarea şi distrugerea resturilor de plante infectate. silicva plesneşte. carotovora Produce un mucegai umed al coceanului. Agentul patogen . se va folosi sămânţă neinfectată. efectuarea de arături adânci etc. atacate.ţesuturilor atacate. Este frecventă în depozite. Culturile de sămânţă vor fi protejate chimic mai ales după apariţia silicvelor. Pentru prevenirea pierderilor. ca şi când ar fi ajuns la supracoacere. atât la plantare. ALTE BOLI LA VĂRZOASE: Putregaiul moale – Erwinia carotovora pv.

conopidă vor fi atent verificate. se manifestă prin pete izolate sau confluente (cruste) de culoare albă. Se manifestă prin pete albe. sterile iar recolta de sămânţă este considerabil redusă. acoperite cu punctişoare brun-negricioase. manifestându-se prin putrezirea organelor atacate. Este mai frecvent întâlnit în depozite.) şi tratamente la seminceri. pâsloase. lăţite). circulare. adâncite. acoperite de puful cenuşiu. Putregaiul uscat – Phoma lingam Apare sub formă de pete mari. apoi pulverulente. asigurându-se ventilaţia corespunzătoare. Porţiunile infectate se brunifică. Pe silicve apar pete brune. folosind produse antiperonosporice. Este ţinută sub control prin măsurile culturale. La nevoie se pot folosi produse antioidice (Sulf muiabil etc). Pentru a împiedica răspândirea bolii plantele infectate vor fi distruse. o dată cu punerea în libertate a conidioforilor. se îngălbenesc şi putrezesc. mai importantă pentru culturile semincere. la plantele semincere. înlăturându-se cele infectate sau lezate. până în faza de 2-3 frunze. În răsadniţă apar goluri care se extind rapid. alungite pe porţiuni de 5-10 cm. pulverulente. Poate produce pierderi de recoltă la plantele semincere de conopidă. prevăzute cu puncte brune-negricioase pe suprafaţa frunzelor. Mucegaiul cenuşiu – Botrytis cinerea Poată să apară pe inflorescenţe. Pe cocean (sub căpăţână) şi pe tulpinile semincerelor apar pete cenuşii. Plantele se culcă pe sol. Căderea şi putrezirea plăntuţelor – Pythium ultimum Se manifestă prin înnegrirea şi subţierea zonei coletului la plantele abia răsărite. Ca urmare a atacului. Florile sunt înverzite. inflorescenţele sunt deformate (aplatizate. alcătuit din conidii şi conidiofori. Pentru prevenire se recomandă măsurile culturale (rotaţia. Albumela cruciferelor – Cystopus candidus Apare frecvent la ridichi şi hrean. Făinarea cruciferelor – Erysiphe communis Boală comună. Rotaţia culturilor (3-4 ani) şi distrugerea buruienilor crucifere sunt. Se combate la fel ca şi la tomate. distrugerea resturilor infectate etc. acoperite de mucegaiul cenuşiu. de asemenea. ridichi de iarnă etc. 61 . pe ele găsindu-se crustele albe ale ciupercii. măsuri obligatorii. În depozite se va menţine temperatura de + 1oC. la început lucioase.

virusul rezistă în rădăcinile folosite ca seminceri. la acre se adaugă combaterea buruienilor umbelifere şi tratamente împotriva afidelor vectoare. Particulele de virus sunt în formă de bastonaşe iar de la un an la altul. Pentru prevenire se face sortarea şi o toaletă atentă a produselor. La apariţia atacului. Mucegaiul avansează rapid. dens. precum şi în umbeliferele spontane. Putregaiul apos – Rhizopus stolonifer Prezent în multe depozite frigorifice. Frunzele se dezvoltă slab şi sunt mai mult sau mai puţin deformate. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum Se manifestă în câmp sau depozite. BOLILE LEGUMELOR UMBELIFERE Mozaicul ţelinei – Celery mosaic virus Boala are o importanţă economică ridicată. ducând la putrezirea ţesuturilor. Prevenire şi combatere: Principalele măsuri constau în izolarea culturilor din anul I. înainte de depozitare (îndepărtând exemplarele rănite sau cu porţiuni moi. Se previne prin măsuri culturale (rotaţie etc) şi eliminarea exemplarelor atacate. 62 . Depozitele vor fi bine aerisite şi se va menţine temperatura cât mai aproape de 1oC. Agentul patogen – Celery mosaic virus. se elimină exemplarele atacate şi se reglează condiţiile de păstrare (aerisire şi temperatură scăzută). în mod nepersistent. faţă de loturile semincere de umbelifere.caracteristic. La frunzele de ţelină se observă decolorări în lungul nervurilor şi pete inelare pe mezofil. prin putrezirea ţesuturilor acoperite cu un mucegai alb. Ca urmare a infecţiei. Se manifestă prin apariţia unui mucegai cenuşiu prevăzut cu mici gămălii negre. culturile semincere vor fi tratate după înflorit cu produse antibotritice. Pentru prevenirea pierderilor. pătate sau murdare de pământ). În cursul vegetaţiei. recolta la plantele infectate poate fi redusă la jumătate. răspândirea se face prin afide. În depozit se iau măsuri ca şi la mucegaiul cenuşiu. curăţind frunzele uscate. plantele au o creştere mult încetinită şi dau producţii reduse. în care se formează scleroţii negri.

Putregaiul moale – Erwinia carotovora pv. unde atacul depăşeşte uneori 50%. mai ales la plantele semincere. ceapă. în zona coletului. rădăcinoase umbelifere. prin cilindru central). pierderea recoltei de seminţe. tuberculi etc. Carotovora Este un agent patogen polifag. Atacul poate trece de la o rădăcină la alta. având ca urmare ofilirea şi uscarea părţii aeriene şi. umede.) 63 . bogate în apă (rădăcini. se produce înmuierea şi putrezirea coletului. La rădăcini. carotovora În majoritatea judeţelor ţării. respectiv. putregaiul moale reprezintă cea mai păgubitoare boală a rădăcinoaselor umbelifere. la care afectează părţile cărnoase. care primeşte miros neplăcut. generalizându-se şi ducând la putrezirea unor loturi întregi de rădăcini depozitate necorespunzător. apar pete galbene-brunii. începând din câmp. Atacul avansează spre vârful rădăcinii (mai repede. dar cu deosebire în depozite. bacteria se dezvoltă pe numeroase plante cultivate şi spontane (cartof.). ducând la formarea unor caverne pline cu o pastă mucilaginoasă. În câmp. Agentul patogen – Erwinia carotovora pv. porumb etc.

r. Putregaiul alb al rădăcinilor – Sclerotinia sclerotiorum Este una din cele mai păgubitoare boli.5-1oC şi 85-90% U. la pierderea întregii cantităţi de rădăcini depozitate. 64 . în unele situaţii. Atât depozitele. dar mai ales în depozite. pătrunjel. parametrii indicaţi sunt: 0. fie primăvara. Se va aplica rotaţia de 3-4 ani. În depozit se va menţine temperatura de 1-4oC şi umiditatea sub 80% (în depozitele frigorifice. ceapa. preventiv. unde atacul se situează. 34kg/t. insecte şi alţi dăunători.. folosirea de hibrizi şi soiuri rezistente. sunt. se vor alege cu grijă rădăcinile.De la un an la altul se transmite prin resturi de plante infectate şi prin organele vegetative folosite la înmulţire. prin apă. la 25%. fie toamna la însilozare. atât în câmp. fără plante sensibile. eliminând exemplarele lezate şi cele suspecte de a fi infectate. folosind: Cuzin 15. nisipul contaminat. La depozitare.. la morcov. cum ar fi: cartoful. de asemenea măsuri necesare. ajungându-se. folosit la stratificarea rădăcinilor în depozit. Evitarea terenurilor infestate cu dăunători şi combaterea dăunătorilor din sol.). înainte de plantare. cât şi nisipul folosit la stratificare. vor fi curăţate de resturi şi dezinfectate. Va fi evitată expunerea rădăcinilor la îngheţ. Rădăcinile destinate plantării în culturi semincere se pot trata. lădiţe reciclabile. cu exces de apă. grăunţi de sol. unelte şi maşini. Turdacupral sau Tiradin. fie şi o perioadă scurtă. Răspândirea în cursul vegetaţiei se realizează prin contact. frecvent. Prevenire şi combatere: Vor fi evitate terenurile grele. păstârnac etc.

Rădăcinile atacate putrezesc în câteva zile. La plantele infectate se dezvoltă un putregai moale. care poartă asce şi ascospori (unicelulari. dens. care se acoperă cu un mucegai alb. Resturile infectate vor fi adunate şi distruse prin ardere. în care se diferenţiază scleroţii ciupercii. Transmiterea la anul următor se realizează prin resturile de plante infectate şi prin scleroţi liberi în sol (sau în nisipul din depozit).1% sau 0. Rădăcinile pot fi tratate. rădăcinile. în care apar aglomerări strălucitoare de miceliu. Prevenire şi combatere: În câmp. cu: Derosal 50 WP/SC – 0. însoţit de apariţia pe suprafaţă. 65 . partea superioară a plantei atacate se ofileşte şi se usucă. cu scleroţi. se usucă. în timp. Ca urmare. pe scleroţi se formează apotecii pedunculate.În câmp apare mai ales la culturile semincere. ştir. lobodă. Pe rădăcinile depozitate apar pete umede. Rovral 50 WP/PU – 02%. având grijă ca plantele sensibile apărute ca samulastră. În depozit se vor lua măsurile indicate precum Erwinia. la colet. Prin germinare. terenul contaminat va fi evitat. Agentul patogen – Sclerotinia sclerotiorum. care se transformă în scleroţi negri tari. a unei pâsle albe. precum şi buruienile gazdă (morcov sălbatic. uşor decolorate. aplicându-se o rotaţie de 5-6 ani. elipsoidali. care servesc ca organe de propagare în timpul vegetaţiei. în care4. pălămidă) să fie extirpate îndată ce apar.2 kg/t. cu dimensiunile de 3-10 mm. incolori). În final. pe locul respectiv se vor cultiva numai plante rezistente (cereale). unde rezistă mai mulţi ani. vătos. Ciuperca se extinde rapid de la o rădăcină la alta. preventiv.

Septoria levistici (leuştean. care apoi devin galben –brunii iar în final brune-roşcate cu o bordură mai închisă. la început verzigălbui sau cenuşii iar în final albicioase în centru. dar mai alungite. La ţelină frunzele atacate prezintă la început pete de decolorare. cu dimensiuni cuprinse între 1 şi 10 mm în diametru. se pot observa pe peţiolii frunzelor. La pătrunjel pe frunze apar numeroase pete circulare sau colţuroase. înconjurate de o bordură brună. Petele izolate 66 . Atacul intens cuprinde frunzele exterioare. de formă circulară sau unghiulare. La atacuri intense petele se extind. pe tulpini iar la seminceri pe inflorescenţe şi pe achene. se usucă şi se răsucesc spre faţa superioară. fapt ce alungeşte coletul în detrimentul dimensiunilor rădăcinilor. cresc ca număr şi dimensiuni. Septoria petroselini (pătrunjel). Ţesuturile frunzelor atacate se necrozează. Septoria carotae (morcov) Septoriozele umbeliferelor sunt boli grave putând distruge parţial sau total frunzele şi cauzând reduceri considerabile ale producţiilor de rădăcini şi de seminţe. Cu timpul petetele pe partea superioară devin mai deschise la culoare şi prezintă numeroase punctişoare negricioase – picnidiile ciupercii.Septoriozele umbeliferelor – Septoria apiicola (ţelină). acoperă zona dintre nervuri devenind ruginii. care se usucă. Pete asemănătoare. planta emite noi frunze în centrul rozetei.

incolori. La Septoria levistici picnidiile sunt brune. se usucă.2 µm. filamentoşi. filamentoşi. globuloase de 39-172 µm în diametru. multiseptaţi. Agenţii patogeni . 67 . La plante se vor aplica tratamente cu: Bavistin DF – 0. de 65-68x46-78 µm în diametru.1%. stelajele şi uneltele. pe care petele sunt asemănătoare cu cele de pe frunze însă mai alungite. cu 1-7 septe de 30-60 x 1-3 µm.Septoria apiicola (ţelină). iar în interior prezintă picnospori drepţi sau uşor curbaţi. tijele florale şi chiar achenele. uneori se desprind şi cad.au 1-7 mm în diametru. La atacuri intense ţesuturile se necrozează. Prevenire şi combatere: Ca măsuri preventive se recomandă asolamentul. drepţi sau uşor curbaţi de 26-40 x 1-2 µm. cu numeroase punctişoare mici brunenegricioase – picnidiile ciupercii (la suprafaţa petelor).05%. drepţi sau uşor curbaţi.5 – 1%. Atacul mai cuprinde peţiolurile. La Septoria petroselini picnidiile sunt brune. incolori. mai veche de doi ani sau tratată.2%. la început galbene-cafenii. ovoide sau globuloase. înconjurate de o bordură de 1-5 mm în diametru. începând de la baza plantelor. Sămânţa poate fi dezinfectată termic cu apă caldă de 48-49oC timp de 30 de minute sau cu Caroben 75 PTS – 0. se vor dezinfecta tocurile. Topisin M 70 WP – 0. dar de cele mai multe ori frunzele se îngălbenesc şi se usucă. de 48212µm în diametru. distrugerea resturilor prin îngropare. filiformi.3 -2. Picnidiile sunt brune. cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante şi folosirea de sămânţă sănătoasă. În spaţiile protejate de producerea răsadurilor (ţelină) se va trata termic solul. La suprafaţa petelor se observă punctişoare mici negre – picnidiile ciupercii. lădiţele. de 26-66 x 1. multiseptaţi. globuloase. iar în interior are picnospori incolori. iar în interior prezintă numeroşi picospori. dar la atac puternic ele pot să se unească iar apoi se usucă prematur. foliolele apărând cu perforaţii. La leuştean pe frunze apar numeroase pete circulare. La răsaduri se fac tratamente cu zeamă bordeleeză 0. tulpinile.

drenate. foliolele se înnegresc. de aceeaşi culoare. se pliază. La suprafaţa petelor se observă. se usucă căpătând aspectul de arsură. au 4-14 septe transversale şi până la 4 longitudinale şi măsoară 80-250 x 5-10 µm.sp. cu 1-7 celule de 25-130 x 510 µm. se va evita irigarea prin aspersie. bine însorite. cu suprafaţa neregulat crăpată cu aspect răpănos. de culoare brună-negricioasă şi mereu înconjurate de o zonă circulară galbenă. La culturile semincere atacate se remarcă şi o ofilire a tulpinilor şi o putrezire a rădăcinilor. catifelate de formă eliptic-alungită. Agentul patogen – Alternaria porri f. scurţi. peţioli. dispuse pe marginile foliolelor. tije florale şi rădăcini în toate fenofazele. Prevenire şi combatere: Ca măsuri preventive se recomandă: se vor alege soluri uşoare. Pe peţioli şi tulpini se observă pete negre.sp. conidiile se formează terminal pe conidiofori solitare sau în grupuri de 2-3. au o culoare brun-olivacee. Pe rădăcini apar pete brun-negricioase sau negre.Pătarea neagră – Alternaria porri f. drepţi. dauci. tulpini. de dimensiuni variabile. Pe măsură ce boala evoluează ţesuturile se necrozează. pe toate organele atacate. Atacul se manifestă pe frunze. Boala apare de regulă spre sfârşitul perioadei de vegetaţie şi se manifestă pe frunze prin pete mici. o depunere neagră catifelată alcătuită din fructificaţiile ciupercii – conidii şi conidiofori. Pe talul filamentos brun-olivaceu se diferenţiază conidiofori solitari. dauci Este o boală frecventă în culturile de morcov şi pagubele se accentuează când atacul se manifestă şi pe rădăcini. se vor cultiva soiuri rezistente sau 68 . uşor cufundate în ţesuturi.

leuştean. extinzându-se treptat. Sămânţa se va trata termohidric cu apă caldă la 50oC timp de 15 minute sau chimic cu Captan 50 WP – 5 g/kg. Culturile de sămânţă pot fi tratate. după care se vor introduce în silozuri dezinfectate şi aerisite corespunzător. pulverulente (conidii de tip Oidium).2%. Frunzele de pătrunjel. infectate sunt depreciate calitativ. cu produse antiperonosporice. mărar dar şi la pătrunjel sau ţelină. Ţesuturile paralizate se brunifică şi se usucă. Ronilan 50 DF – 0. Butaşii. care apar pe toate organele verzi.tolerante.). La atac puternic. La plante se vor aplica tratamente cu: Antracnol 79 WP – 0. frunzele se usucă. destinaţi culturilor semincere se vor sorta atent şi apoi vor fi trataţi prin prăfuire cu Ronilan DF/DF/50 WP 1 kg/t. în pâsla miceliană 69 .05% etc. Pentru prevenire şi combatere se aplică măsurile culturale (rotaţia etc. se va semăna sămânţă sănătoasă sau tratată iar butaşii plantaţi vor corespunde şi din punct de vedere fitosanitar. Spre sfârşitul vegetaţiei. cu puf alb pe faţa inferioară a limbului foliar (conidiofori ramificaţi monopodial). Făinarea umbeliferelor – Erysiphe heraclei Frecventă la păstârnac. ţelină. la nevoie. Se manifestă prin pete albe. pâsloase. Mana umbeliferelor – Plasmopara dauci Se manifestă prin pete gălbui.

sub forma unor leziuni mari. La nevoie.015%. adâncite. Boala este ţinută sub control prin măsurile culturale obţinute. culturile semincere se pot trata cu Bayfidan 250 EC – 0.025%. de culoare neagră-verzuie. în timpul depozitării. Topas 100 EC – 0. apoi negricioase – cleistoteciile ciupercii (polasce). Tesuturile afectate sunt moi (fără a fi dezintegrate). având pe suprafaţă un mucegai catifelat. Putregaiul negru – Stemphylium radicinum Apare frecvent pe rădăcini.apar puncte brune. Se vor folosi şi cultiva soiuri rezistente sau tolerante. Pentru prevenire se iau măsurile generale. cunoscute (vezi Sclerotinia). 70 .

sub formă de dungi.Mucegaiul cenuşiu – Bortyotinia fuckeliana Se manifestă pe rădăcini. în depozitele neaerisite. arături adânci). Frunzele şi tulpinile atacate se usucă prematur. 71 . putrezesc.2%. de tip Botrytis) se moaie. calitatea fiind necorespunzătoare cerinţelor pieţii. fiind recomandate tratamentele cu Rovral 50 PU/WP – 0. adunarea şi arderea resturilor de plante infectate. izolate sau confluente. Porţiunile acoperite de mucegai (conidiofori cu conidii. Se combate la fel ca şi Sclerotinia. Pătarea frunzelor şi înnegrirea tulpinilor de mărar – Phoma anethi şi Cercosporina anethi Pe organele aeriene ale plantelor apar pete negricioase (la Phoma) sau cenuşii (la Cercosporina). Pentru prevenire avem la îndemână numai măsuri culturale (rotaţie.

se usucă. pe care apar pete galbene. acoperite de mucegai cenuşiu. Se previne prin crearea condiţiilor optime de transport şi depozitare. Pe frunze. ducând la scăderea valorii comerciale a acesteia. cu puf alb pe faţa inferioară. Se va da atenţie măsurilor de igienă culturală în special în îndepărtarea frunzelor bazale. ducând la pierderea sau reducerea drastică a recoltei de seminţe. BOLILE LA SALATĂ. Irigarea este bine să se facă prin rigole şi prin picătură. Protecţia chimică a culturilor semincere se asigură prin tratamente cu produse antiperonosporice. cu puf albimaculat. apar pete galbene. se necrozează. 72 . Atacul poate să apară şi la tulpini şi la flori. Agentul patogen – Bremia lactucae. începând cu cele din apropierea solului. la şiştăvirea seminţelor. slab aerisite şi la transport în vagoane închise. Ţesuturile atacate se brunifică. anghinare şi compozite spontane. umede. În spaţiile protejate se va reduce umiditatea. a prezenţei picăturilor de apă pe frunze.Putrezirea apoasă – Rhizopus stolonifer Prezentă în depozite calde. Ciuperca poate fi transmisă în anul următor datorită umidităţii ridicate. vor fi distruse resturile vegetale infectate şi buruienile compozite şi se vor efectua arături adânci. Rădăcinile putrezesc rapid. Prevenire şi combatere. frunzele puternic atacate se usucă sau putrezesc. Frunzele se usucă ducând la coacerea forţată. SPANAC ŞI SPARANGHEL Mana salatei – Bremia lactucae Boala se poate întâlni şi la cicoare. începând de la depistarea bolii. În câmp se va practica o rotaţie de 2-3 ani. prin aerisirea frecventă şi printr-un udat moderat. a nebulozităţii prelungite şi a temperaturii scăzute. Infecţia trece şi la alte foi din interiorul căpăţânii. în urma infecţiei se brunifică. La plantele semincere sunt atacate frunzele. care. pe faţa inferioară a limbului. până spre sfârşitul vegetaţiei. din diferite grupe chimice.

În condiţii favorabile (umiditate ridicată. Ţesuturile atacate sunt umede. În sere. iar următoarele în fazele de 8 şi 12 frunze) cu produsele omologate pentru Botrytis. igiena culturală (în special îndepărtarea frunzelor bazale atacate şi eliminarea plantelor putrezite). Protecţia chimică se va face prin aplicarea a 2-3 tratamente (primul la o săptămână de la plantare. Atacul apare într-o fază mai avansată de vegetaţie. Agentul patogen . În condiţii favorabile boala poate să apară şi în grădini. afectând căpăţânile de salată ambalate. La plantele atacate parţial.Putregaiul cenuşiu al salatei – Botrytis cinerea Este frecvent în sere şi solarii. În sere şi solarii se vor aplica măsurile generale de dezinfecţie. se acoperă cu mucegai cenuşiu. o sursă frecventă de inocul pentru salată o reprezintă plantele de tomate infectate cu Botrytis. Transmiterea la anul următor se face prin miceliu şi scleroţii de pe resturile infectate. în zona coletului. reglarea umidităţii. aerisirea frecventă.unde atacul poate ajunge la 40-50%. 73 . provenite de la diferite plante cultivate şi de la buruieni. care se extinde. cuprinzând peţiolul şi nervurile frunzelor bazale. apare o pată brună sau brun-roşcată. La început. Prevenire şi combatere. procesul se extinde şi după recoltare. lipsa aerisirii. nebulozitate prelungită) atacul cuprinde frunzele în întregime. abundent şi în final putrezesc.Botrytis cinerea.

dens. Pătarea brună sau septorioza – Septoria lactucae Se întâlneşte în special la culturile semincere. şi prin scleroţii liberi din sol. Pe frunze apar pete gălbui alungite. rotaţia şi distrugerea resturilor vegetale. fără plante atacate în ultimii 4 ani. cuprinzând frunzele care se ofilesc şi puterzesc.Sclerotinia sclerotiorum. acoperite de mucegai alb. Transmiterea agentului patogen la cultura următoare se face prin resturile culturilor infectate. Zona de atac se extinde rapid. Întreaga plantă este distrusă şi transformată într-o maso moale. Combaterea chimică se face cu produsele omologate. Agentul patogen. În zona coletului apar pete umede. fiind acoperită de un mucegai alb. În câmp şi grădini. Prevenire şi combatere. Se recomandă pentru prevenirea acestei boli şi combaterea ei măsurile culturale. fiind împestriţate cu punctişoare brun-negricioase.Putregaiul alb al salatei – Sclerotinia sclerotiorum Apare frecvent la salata din sere şi solarii şi în culturile semincere. reprezintă măsura de bază în combaterea acestei boli. la care frecvent provoacă uscarea prematură a frunzelor şi tulpinilor. 74 . ducând la pierderea seminţelor. care devin brune şi apoi cenuşii. rotaţia culturilor. Distrugerea resturilor vegetale infectate şi combaterea buruienilor sunt măsuri obligatorii.

Făinarea salatei – Erysiphe cichoracearum Este întâlnită frecvent, tot, la culturile semincere ca şi Sclerotinia sclerotiorum. Pe toate organele aeriene apare o pâslă albă, miceliană care este pulverulentă şi în care rareori se formează cleistotecii ciupercii care au culoare brună-negricioasă. Atacul contribuie la uscarea şi brunificarea prematură a plantelor. Se recomandă pentru prevenirea acestei boli şi combaterea ei măsurile culturale, rotaţia şi distrugerea resturilor vegetale.

BOLILE SPANACULUI Mana spanacului – Peronospora farinosa f.sp. spinaciae Apare frecvent în culturile de spanac de toamnă pentru consum şi în cele semincere, cu pierderi variabile, în funcţie de condiţiile climatice. Pe faţa superioară a frunzelor apar pete galbene, mari (1-2 cm), cu puf cenuşiu violaceu, abundent, pe faţa inferioară a limbului, în dreptul petelor. Ţesuturile atacate se necrozează, în final, frunzele se usucă. Aspectul comercial al frunzelor atacate este compromis. La culturile semincere, ca urmare a atacului, se produce defolierea plantelor, tulpinile rămân scurte, formează sămânţă puţină şi de slabă calitate. Agentul patogen – Peronospora farinosa f.sp. spinaciae Ciuperca infectează şi alte plante ca : Beta vulgaris, Chenopodium, Atriplex. Transmiterea la cultura următoare se realizează prin miceliu şi oospori. Prevenire şi combatere. Se vor lua măsuri profilactice : rotaţia culturilor (2-3 ani), distrugerea buruienilor gazdă, folosirea de sămânţă sănătoasă, tratată. Culturile semincere pot fi protejate prin tratamente cu diverse fungicide antiperonosporice, de contact sau amestecuri cu substanţe sistemice.

75

Pătarea frunzelor – Heterosporium variabile Pe frunze apar pete brune, cu aureolă galbenă. În dreptul petelor, pe ambele feţe ale limbului se formează un gazon catifelat, de culoare brună-negricioasă, alcătuit din conidiofori cu conidii. Măsurile de combatere specificate la mană sunt valabile şi pentru această boală. Pătări brune – cenuşii – Ascochyta spinaciae. Pe frunze apar pete gălbui, care evoluează spre brun sau cenuşiu – albicios. Ţesuturile atacate se necrozează. La suprafaţa petelor se observă punctişoare brune-negricioase (care sunt fructificaţiile ciupercii). Pentru combatere se vor respecta măsurile culturale menţionate la mană şi se va folosi sămânţă fără pete, tratată. BOLILE SPARANGELULUI Rugina sparanghelului – Puccinia asparagi Este o boală foarte frecventă, care duce, adesea, la uscarea timpurie a plantelor. Primăvara, în aprilie-mai, pe lăstari apar pete galbene-portocalii, proeminente. În luna următoarele, pe organele verzi apar pustule brun-roşcate. În condiţiile favorabile atacului, pustulele confluează şi pot acoperi porţiuni mari din suprafaţa tulpinilor. Spre sfârşitul verii, pe

76

tulpini se formează pustule negre, alungite, la început lucioase, apoi pulverulente, care conţin teleutosporii ciupercii. Atacul puternic duce la îngălbenirea şi uscarea plantelor. Agentul patogen - Puccinia asparagi. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin resturile de tulpini infectate. Prevenire şi combatere. Pentru reducerea la minimum a sursei de infecţie, este necesară adunarea şi arderea tulpinilor uscate în urma atacului. În timpul vegetaţiei, cultura poate fi protejată prin tratamente cu produse eficace în combaterea ruginilor.

77

butaşi. Atacul se manifestă numai pe o parte din frunze. timp de 10 minute). în general pe frunzele tinere care se găsesc în vârful lăstarilor. vor fi scoşi şi distruşi prin ardere. timp de 21 de zile) sau a lăstarilor recoltaţi pentru altoire (la 70oC. Ca o măsură generală. infectaţi (la 38-46oC. Pomii din plantaţiile mamă. Termoterapia pomilor tineri.BOLILE MĂRULUI. pe o rază de minimum 1 km. în jurul pepinierei nu trebuie să existe pomi bătrâni sau rozacee spontane. Prevenire şi combatere:Materialul folosit la înmulţire (seminţe. duce la eliminarea virusului. Simptomele sunt grave la 18-20oC şi sunt mascate la temperaturi mai mari de 26oC. 78 . Folosirea la altoire a mugurilor din vârful lăstarilor reduce foarte mult procentul de pomi infectaţi. altoire) trebuie să provină numai de la plante libere de virus. Se va prefera înfiinţarea pepinierei într-un câmp de cereale. valabilă pentru toate speciile pomicole: pentru prevenirea transmiterii diferitelor virusuri şi a altor agenţi patogeni la pomii altoiţi. PĂRULUI şi GUTUIULUI Mozaicul mărului – Aplle mosaic virus Pe frunze apar pete neregulate ca formă. de culoare galbenă cu o nuanţă crem. ceea ce duce la slăbirea pomilor atacaţi iar fructele provenite de la pomii bolnavi sunt mici şi nu au calităţi gustative. În cazul în care sunt temperaturi ridicate (vara) ţesuturile frunzelor parazitate devin brunii. Frunzele cad înainte de vreme. găsiţi infectaţi cu viruşi. Petele sunt răspândite neuniform pe suprafaţa frunzelor.

Virusul pătării clorotice a mărului (sau Mozaicul inelar al părului) – Apple chlorotic leaf spot virus sau Pear ring pattern mosaic virus Virusul poate infecta mărul.începutul lunii iunie). cireşul şi vişinul. precum şi supunerea pomilor tineri infectaţi. caisul. Toamna pomii puternic atacaţi prezintă frunzişul ruginiu. Pe fructe apar. inele sau porţiuni de inele dispuse în spaţiile dintre nervuri. lăstarii sunt scurţi. Pomii tineri (puieţii) infectaţi au o creştere slabă. Toată atenţia se va îndrepta spre folosirea de plante mamă (altoi şi portaltoi) libere de virus (testate) şi verificarea pomilor altoiţi. Petele se brunifică datorită temperaturilor mari şi a luminozităţii astfel că de cele mai multe ori frunza apare deformată. Apare din primăvară până în toamnă. perforată sau zdrenţuită. face posibilă obţinerea de material de plantat liber de virus. Pietrificarea perelor – Pear stony pit virus 79 . părul. rareori pete inelare. timp de 2-3 săptămâni. prunul. Utilizarea la altoi a mugurilor din vârful lăstarilor. coroana este mai mică şi sunt mult mai sensibili la ger. Simptomele acestui virus prezintă variaţii mari în funcţie de climă şi de soiul atacat. gutuiul. eliminând exemplarele infectate. fine. putând fi cel mai bine observat în luna iunie. Prevenire şi combatere: Evitarea răspândirii bolii în pepiniere şi plantaţii este relativ simplă şi sigură. verzui. Pe frunze apar pete de decolorare sub formă de benzi. la 37oC. având în vedere faptul că virusul este diseminat în natură numai prin material infectat. în pepinieră (la sfârşitul lunii mai. piersicul.

La unele soiuri foarte sensibile (Untoasă Bosc. 80 .Boala apare la unele soiuri de păr sensibile şi la gutui şi se transmite prin altoire. Pomii continuă să prezinte reduceri sau stagnări în creştere. Toate aceste simptome duc în final la uscarea pomilor. lăstarii prezintă o creştere aproape verticală. sunt turtite şi au pedunculul lung. Prevenire şi combatere: La altoire se va folosi numai material neinfectat. boala se manifestă şi prin simptome foliare. Bianca etc. unde reduce producţia de fructe. sau prin îngălbenirea nervurilor. Fructele îşi pierd valoarea comercială sau devin necomestibile. Proliferarea mărului – Aplle proliferation Boala apare frecvent la unele soiuri. Ca aspect general. aspectele parazitare sunt foarte variate şi evidente. În livezile tinere. pomii sunt rămuroşi. mai ales în livezile intensive. sub forma unor pete mici. Pulpa fructelor prezintă porţiuni de culoare brună formate din celule brunificate şi înconjurate de celule pietrificate. denivelări ce se adâncesc pe măsura dezvoltării acestora. gălbui. Pe lăstari. ramuri şi trunchi apar crăpături fine în scoarţă. infectaţi. Pomii tineri. Pomii bolnavi sunt foarte sensibili la ger. cu 10-80%. provenit de la plantele testate (testarea se face pe soiul Beurre Hardy). mugurii au codiţe (mugurii florali sunt transformaţi în muguri vegetativi) iar fructele sunt fără gust şi au dimensiuni reduse. tufoşi. Fructele prezintă denivelări accentuate la suprafaţă. pot fi supraaltoiţi cu soiuri rezistente.). Frunzele au dimensiuni mici.

se elimină smocurile de ramuri din coroana pomilor. cu oxitetraciclină(100 ppm = 0. spre partea subterană. la baza pomilor a unei soluţii de tetraciclină-1%. testate. Inhibarea agentului patogen s-a obţinut şi folosind produsul Sonax – 2. În secţiune prin trunchi sau ramuri. precum şi tratamentul curativ. Prevenire şi combatere. vor fi eliminaţi şi distruşi prin ardere.3%. Declinul părului – Mycoplasma Declinul părului se transmite prin altoire şi prin insecta Psylla pyricola în timpul perioadei de vegetaţie.1g /l). ramurile atârnă. La altoire se va folosi numai material liber de micoplasmă. În livezile pe rod. mugurii din vârful lăstarilor. 81 . ducând la moartea rădăcinilor active şi stoparea absorţiei sevei brute. Eficace sunt şi măsurile de combatere a vectorilor. termoterapia (la 38oC). Pomii infectaţi formează lăstari scurţi. ceea ce atrage după sine ofilirea şi uscarea pomului. folosiţi la altoire şi se manifestă în pepiniere când tulpina pomilor infectaţi se arcuieşte iar coroana se apropie de sol. dezinfectând leziunile apărute. mici. depistaţi ca infectaţi. frunzele se ofilesc şi pomii se usucă parţial sau total. verificat prin testări. Este indicată termoterapia (38oC. Boala duce la uscarea lentă sau rapidă a perilor în funcţie de rezistenţa soiurilor.prin injectarea pomilor infectaţi. de culoare verdedeschis.1%. la pomii tineri. la fel ca cele ale sălciilor plângătoare. din care cauză. se constată prezenţa unor zone brunificate. care inhibă puternic micoplasma). urmată de termoterapie la temperaturi alternante de 30 şi 46oC. timp de 3-4 săptămâni). chimioterapia (folosind Tetraciclină 200 ppm sau Benomil – 0. din pepiniere şi plantaţiile tinere. Prevenire şi combatere:Pomii. se vor lua pentru altoi. cu frunze înguste. uşor răsucite. este întreruptă. se constată necrozarea floemului. Rezultate bune se obţin prin aplicarea. circulaţia sevei elaborate.Prevenire şi combatere: Se recomandă: eliminarea pomilor infectaţi. În livezi. La punctul de altoire. după care. folosirea la înmulţire a plantelor mamă neinfectate. Flexibilitatea lemnului la măr – Apple rubbery wood Flexibilitatea sau elasticitatea lemnului la măr se transmite prin mugurii sau lăstarii infectaţi. O dată cu instalarea temperaturilor ridicate (la sfârşitul lunii iunie şi în luna iulie). după care se aplică o fertilitate echilibrată.

în special de păr. Apar pete negricioase cu aspect umed şi picături de lichid bacterian. Lăstarii atacaţi de arsura comună nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la atacul de foc bacterian (Erwinia amylovora). se înnegresc. unelte etc. cad jos în luna mai sau. Fructele sunt atacate din momentul legării şi până la maturitate. Fructele se zbârcesc.Arsura bacteriană comună a mărului şi părului . transparente. Tratamentele cu produse cuprice (toamna. Lăstarii atacţi prezintă pete cu o separare clară între partea vie şi cea brunificată. prezentând simptome variate în funcţie de organul parazitat şi fiind favorizată de timpul rece şi umed. recomandate la combaterea focului bacterian. Pe frunze între nervurile ce se înnegresc. Atacul arsurii se manifestă mai frecvent pe inflorescenţe.Pseudomonas syringae pv. Syringae Arsura bacteriană comună a mărului şi părului se răspândeşte în cursul perioadei de vegetaţie prin insecte. Unele simptome sunt asemănătoare cu focul bacterian produs de Erwinia. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă. care dacă se extind duc la distrugerea întregului frunziş al pomului. sunt eficace şi pentru arsura bacteriană comună. rămân mici şi atârnă de ramuri chiar şi în timpul iernii. Boala apare pe toate organele plantei în afară de rădăcini. în special la păr apar pete brune. vor fi scoase deoarece acestea constituie principale surse de infecţie. Prevenire şi combatere: Se vor aplica măsuri de igienă culturală: tăierea şi arderea lăstarilor şi ramurilor cu simptome de atac şi arderea lor. Tufele de liliac din apropierea pepinierelor şi livezilor. ca şi la înflorit). la căderea frunzelor. Frunzele nu cad de pe pom. chiar dacă ramurile sunt puternic scurtate. picături de apă. dar nu progresează către cozile florilor şi rar se extinde în scoarţa ramurilor mai groase. iar scoarţa prezintă crăpături. 82 .

inflorescenţele. apoi se înnegresc şi nu cad de pe pomi. se brunifică şi apoi se înnegresc. Prezintă o serie de simptome pe părţile aeriene ale pomilor atacaţi.boala sfârşitului de secol pentru pomicultură”. Pe timp umed şi călduros pe codiţele atacate apar picături de lichid ce conţin numeroase bacterii.. pentru depistarea eventualelor focare de 83 . Frunzele se brunifică. Infecţia progresează către coada florii. florile au aspect umed. începând cu frunzele. care apare umedă şi apoi se înnegreşte. lăstarii. Boala este foarte păgubitoare în diferite zone de cultură a mărului. fiind urmată de cea a inflorescenţelor. până la roşu închis. imediat după înflorit. scoarţa ramurilor tinere şi fructele. Datorită pierderilor imense provocate livezilor. se va face un control riguros al tuturor pomilor. Bacteriile trec foarte repede de la inflorescenţe la lăstari şi apoi la ramuri. Prevenire şi combatere : Aplicarea măsurilor de carantină asupra materialului folosit este o măsură obligatorie. se ofilesc. părului şi gutuiului şi a fost depistată în anul 1992 la Brăila şi Mărăcineni. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă. sau se infectează extern şi apare ofilirea a 1-3 frunze de la vârful acestora şi îndoirea lor în forma de cârjă.Focul bacterian al rozaceelor – Erwinia amyilovora. brun sau portocaliu. Arsura inflorescenţelor apar primăvara devreme. În zonele situate aproape de focarele depistate deja. Lăstarii pot avea infecţii generalizate şi atunci mugurii lor se colorează în galben sau oranj. Lichidul poate avea culori variate de la galben pai. focul bacterian este considerat de unii specialişti ca . iar pe lăstari pot apărea picături de lichid în condiţiile favorabile (vreme umedă).

infecţie apărute. la pomii fructiferi (piersic. Ultimul tratament.15%. sever. Toamna se face un nou control. pomul va fi scos. în vederea depistării şi înlăturării lăstarilor atacaţi. 84 . parcurile. Kocide (vezi tabel). La pomii fructiferi. cu hipoclorit de sodiu 1%. arbuşti fructiferi. iar foarfeca să fie dezinfectată.). vită de vie şi la unele plante decorative (trandafir. Se recomandă ca. lăstarii atacaţi vor fi tăiaţi (eliminând şi 30 cm din porţiunea sănătoasă) şi distruşi prin ardere. folosind produse cuprice Champion. migdal. Tratamentele chimice se încep înainte de înflorit.3% sau cu Kasumin-0. muşcate etc. Dacă atacul este foarte avansat. În timpul înfloritului se fac 2-3 tratamente. se va face cu produse cuprice. cireş etc). tăierea lăstarilor atacaţi să se facă pe vreme uscată. la interval de 5-7 zile. perdelele de protecţie din lungul şoselelor. crizanteme. precum şi arboretele din luncile râurilor în vederea depistării şi lichidării focarelor de foc bacterian. Funguran OH. Cancerul bacterian – Agrobacterium radiobacter pv tumefaciens Boala este păgubitoare în pepiniere. când uscarea a depăşit 50% din coroană. înainte de căderea frunzelor. hamei. în cursul perioadei de vegetaţie. Se vor controla şi gardurile vii. cu Aliette 80-0. recomandat toamna. operaţie urmată imediat de tratamente chimice.

Pe rădăcini şi la baza tulpinii. De cele mai multe ori. ondulat. galltrol-A etc) sau ale bacteriei Agrobacterium rubi etc. Pomii atacaţi îşi încheie mai devreme ciclul de vegetaţie. de culoare albă. până la porţiuni de tulpină mai întinse. La început. scoarţa apărând brunificată sau violacee deasupra solului. Prevenire şi combatere. Deoarece infecţiile se produc în rănile proaspete. prin îmbăierea rădăcinilor şi coletului. Restul pomilor proveniţi din parcela respectivă. În anul următor pomii atacaţi de jur împrejurul bazei tulpinii. frunzele pomului respectiv sunt uşor clorozate şi înguste. acestea sunt mici. după finisarea rădăcinilor să nu se planteze imediat. se recomandă ca. lucioase. lăsând suficient timp pentru uscarea leziunilor provocate prin tăieri. timp de 2-3 ani. Fructele rămân mici şi se maturizează mai încet. excrescenţele cresc în dimensiuni. Ţesuturile scoarţei se brunifică. in care s-a depistat atacul. radiobacter (preparatele cu tulpina Kerr-84. iar frunzişul capătă o culoare galbenă şi apoi arămie. Rezultate bune şi chiar foarte bune se obţin prin combaterea biologică. pomii depistaţi cu tumori. Treptat. Culoarea devine brună. timp de 15 minute. se formează tumori de diferite mărimi. devin mai sensibili la gerurile din timpul iernii. vor fi dezinfectaţi. Nogall. se vor cultiva cereale (porumb etc. pe trunchi. moi. iar consistenţa tare. în soluţie de sulfat de cupru – 1%. asemănător inflorescenţei de conopidă. Pomii infectaţi dau recolte slabe şi de calitate inferioară. 85 . evitarea terenurilor infectate) este de asemenea o măsură benefică. netede. tratând rădăcinile pomilor cu preparate pe bază de tulpini nepatogene ale bacteriei Agrobacterium radiobacter var. Combaterea dăunătorilor din sol (sau mai economic. pomii se dezvoltă slab. Putregaiul coletului şi fructelor – Phytophthora cactorum Atacul se produce la baza tulpinii. lemnoasă.) sau lucernă. Rezultate bune se obţin prin aplicarea măsurilor preventive: în parcelele de pepinieră. întinzându-se de la câţiva cm. se usucă după înflorit sau. Soluţia respectivă poate fi adăugată la prepararea mocirlei în care se introduc rădăcinile pomului. în momentul plantării (tratament necesar dacă se bănuieşte că terenul în care se înfiinţează livada ar putea fi infestat cu Agrobacterium tumefaciens). în zona coletului. galeine. vor fi distruşi prin ardere. capătă aspect rugos. se zbârcesc şi au un miros acru fiind în acelaşi timp umede. comparativ cu aceea a pomilor sănătoşi). mai rar. La scoaterea din pepinieră. Ca urmare a atacului. rămân în urmă în dezvoltare (coroana lor atinge cca 1/3.

Boala este favorizată de terenurile grele şi umede. uneori chiar se despică în două. 86 . Sunt atacate frunzele. şi duc în final la uscarea şi întărirea pulpei. Florile atacate denumite şi . florile. cu intensitate mai mare în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie. Ciuperca atacă cu rapiditate şi vârfurile lăstarilor tineri. Se vor evita terenurile contaminate.25%. Lăstarii puternic atacaţi se îndoaie în formă de cârlig şi se usucă. În scurt timp frunzele se pot înconvoia spre partea superioară. circulare.Pe fructe atacul se manifestă sub forma unor pete brune. în sensul că limbul petalelor se îngustează.. În pepiniere. se fac tratamente cu Aliette 80-0. provocând pierderi de recoltă în special la soiurile sensibile (Ionathan. Făinarea mărului – Podosphaera leucotricha Făinarea este prezentă în toate bazinele de cultură a mărului. începând de la dezmugurire şi până la căderea frunzelor. se vor folosi portaltoi rezistenţi (M26.flori de ceară” se usucă şi se brunifică fără a forma fructe. lăstarii şi uneori fructele tinere. M9). Ionared etc). Prevenire şi combatere. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetaţie. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase. pierd culoarea alb-roză şi devin albe iar în unele cazuri se îngroaşă. care acoperă ambele feţe ale frunzei. de prezenţa leziunilor. Pentru prevenire. prăfoase. Florile atacate prezintă petalele deformate. care se extind. care se disting uşor în coroana pomilor deoarece au o culoare albă care contrastează cu frunzişul verde iar spre toamnă capătă o culoare brunie.

care sporeşte rwzistenţa pomilor la făinare. respectând dozele sau concentraţiile indicate (vezi tabel). Thiovit. Kumulus. aplicând şi potasiu (alături de azot şi fosfor). sau Polisulfură de bariu – 6%. cu care ocazie se îngroapă fragmentele scurte de lăstari. şi anume: imediat după înflorit şi în perioada de repaus. care au căzut la tăieri şi nu au putut fi adunate.7%). În continuare se pot utiliza diferite produse. După tăierea şi adunarea ramurilor. fructelor şi rapănul ramurilor – Venturia inaequalis. Bavistin. Baycor. Topas 100. se va lucra solul. Derosal). În parcelele respective. se face cu fungicide carbendazimice (Benlate. care nu dăunează polenului şi nu sunt toxice pentru albine. din gama celor omologate. Rapănul mărului şi părului sau Pătarea cafenie a frunzelor. Pentru a nu pierde momentul optim pentru combaterea chimică este necesară o bună evidenţă a parcelelor atacate în anul precedent. Microthiol – 0. acoperite de pâsla miceliană apare o pulbere albă-gălbuie.Pe toate organele verzi.. cu ocazia tăierilor care se fac anual. Venturia pirina 87 . Score Top etc. operaţie care trebuie efectuată cel puţin în două etape. Systhane. cum sunt: Rubigan. Fertilizarea se se facă cu doze moderate. la sfârşitul înfloritului. Trifmine. după efectuarea tăierilor se va aplica un tratament cu Zeamă sulfocalcică – în diluţie de 20%. tratamentele se încep la dezmugurit (folosind sulf muiabil. Prevenire şi combatere. În timpul vegetaţiei. Următorul tratament se face în faza de buton roşu (la deschiderea primelor flori). Următorul tratament. uşor de observat. Sumi 8. Punch. Una din măsurile profilactice importante constă în tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi. folosind aceleaşi produse şi concentraţii.

cenuşii. ea fiind prezentă în România în fiecare an în pepinierele şi livezile. în urma atacului. Pe acestea apar pete mici. sunt iniţial de culoare verde-măslinie şi apoi petele capătă un aspect catifelat. se brunifică şi crapă. La plantare se ca avea în vedere ca soiurile să fie grupate după gradul de rezistenţă. Zeamă bordeleză etc). Pe frunzele tinere. La soiurile sensibile şi mijlociu-rezistente. în special pe partea inferioară a frunzei apar pete mici. care iau un aspect catifelat datorită miceliului cu spori. petele sunt mai greu de observat. nu rezistă la păstrare deoarece putrezesc în depozite. este asemănător cu cel descris pe frunze. 88 . Atacul pe flori şi în special pe frunzuliţele de sub floare. Carbendazim 500 SC). atingând 5-10mm. Derosal. al doilea în faza de buton roşu – începutul înfloritului. Bavistin DF. măsuri pentru reducerea sursei de infecţie din livezi: îngroparea prin arătură a frunzelor căzute. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca. Alcupral . Foarte grav apare atacul pe lăstarii de păr. în funcţie de avertizare. flori. închizându-se la culoare. din cauza culorii lor albăstrui. al treilea – la sfârşitul înfloritului. Crăparea este foarte frecventă la fructele de păr atacate. se va folosi un produs polivalent (Rubigan. este considerată ca cea mai importantă boală a mărului. tratamentele se continuă. la care. Petele se măresc. pentru a face posibilă aplicarea diferenţiată a tratamentelor. fapt care face posibilă reducerea aproape totală a tratamentelor chimice. iar sub ţesutul atacat se formează un strat de celule moarte care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pe lăstarii tineri. Prevenire şi combatere. iar pulpa lor nu are gust bun. eliminarea pomilor bătrâni. ramuri şi fructe. de asemenea. Topsin etc). Tratamentele preflorale se fac cu produse cuprice ( Cobox. la sfârşitul înfloritului se folosesc produse carbendazimice (Bavistin. Pe fructe apar. Turdacupral. răpănoşi din vecinătatea livezilor tinere etc. scoarţa se exfoliază. Benlate. cenuşii-măslinii. primul tratament se face la dezmugurire (înfrunzire). cu respectarea concentraţiei (dozei) de aplicare (vezi tabel). de culoare măslinie. pomii trebuie protejaţi prin tratamente chimice. iar apoi. Este de preferat ca noile plantaţii să se înfiinţeze cu soiri rezistente. În perioada de repaus se aplică tratamentul cu Zeamă sulfocalcică – 20%. Fructele tinere se deformează puternic. alternând produse din diferite grupe chimice. tăierea şi arderea lăstarilor infectaţi. luând aspect răpănos. frunze. pete cenuşii-măslinii în dreptul cărora ţesuturile se întăresc. cu polisulfură de bariu – 6%. Sunt necesare.Rapănul sau pătarea cafenie a frunzelor. Când în parcelă există atac de făinare. fructelor şi rapănul ramurilor. Ciuperca determină o uşoară cojire a scoarţei. din dreptul cărora se observă miceliile ce se întind ca nişte raze. În perioada de vegetaţie.

Numărul de tratamente într-o perioadă de vegetaţie este variabil (5-12) în funcţie de rezistenţa soiurilor, de condiţiile meteo, de rezerva biologică a patogenului în zona respectivă. De asemenea, se va avea în vedere destinaţia fructelor. În condiţiile de atac mediu sau slab există posibilitatea aplicării tehnicii S.A.T. (,,Single aplication Treatament” ), care presupune un singur tratament la începutul vegetaţiei (la dezmugurit), folosind o concentraţie mai mare a fungicidului. În acest mod se asigură protejarea pomilor contra rapănului pe timp de o lună, evitându-se cheltuiala cu 2-3 tratamente.

Cancerul negru al ramurilor – Physalospora cydoniae Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri şi mai ales în livezile bătrâne, la pomii neîngrijiţi, unde nu se practică tăierile şi nici lucrările solului. Scoarţa atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât şi transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Atacul pe frunze apare primăvara după 3-4 săptămâni de la scuturarea florilor, prin formarea unor pete rotunde de 5-10 mm în diametru, de culoare roşie-purpurie. Petele cresc putând atinge 1,5cm, devin cenuşii cu câteva puncte negre în centru (picnidii cu picnospori), în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceştia sunt debilitaţi an de an. Pe fructe apar pete brune, cu puncte negricioase, vizibile (picnidiile). Fructele atacate putrezesc. Boala se manifestă pe fructe, în livezi şi în depozite.

89

Prevenire şi combatere. La pomii puternic atacaţi, se recomandă tăieri de regenerare. Se va acorda atenţie sporită măsurilor de igienă (tăierea, adunarea şi arderea ramurilor atacate etc). Lucrările solului vor fi efectuate la timp, urmărindu-se îngroparea frunzelor căzute şi a fragmentelor de ramuri rămase pe sol, de la tăieri. Tratamentele recomandate pentru combaterea rapănului sunt eficace şi pentru această boală.

Ulceraţia deschisă a ramurilor sau Cancerul deschis al ramurilor – Nectria galligena Atacul începe din dreptul unui mugure mort sau a unei răni în scoarţa şi apare sub forma unor pete uşor adâncite în dreptul cărora scoarţa este brunificată. Asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarţa din dreptul acesteia capătă o coloraţie negricioasă, crapă şi se vede lemnul. Ciuperca nu atacă lemnul în profunzime. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarţei, apar fructificaţiile ciupercii destul de abundente pe timp umed – sub forma unor pernuţe sferice roşiatice, ce conţin fructificaţiile cu spori.

Prevenire şi combatere. La pomii puternic atacaţi, se recomandă tăieri de regenerare. Se va acorda atenţie sporită măsurilor de igienă (tăierea, adunarea şi arderea ramurilor atacate etc). Lucrările solului vor fi efectuate la timp, urmărindu-se îngroparea frunzelor căzute şi a

90

fragmentelor de ramuri rămase pe sol, de la tăieri. Tratamentele recomandate pentru combaterea rapănului sunt eficace şi pentru această boală.

Putregaiul amar al fructelor – Glomerella cingulata sau Glomerella fructigena Atacul se manifestă în livadă, pe fructele care au atins mărimea caracteristică soiului, prin apariţia unor pete brunii, circulare de câţiva centimetrii în diametru. De obicei, putregaiul nu este profund şi nici nu cuprinde întreg fructul. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom. Se combate la fel ca şi monilioza.

91

Alteori. dar în ele se formează scleroţi. apar fructificaţii de forma unor pâlnii cu picior lung (apotecii).putregai negru”. Ea poate fi confundat[ cu atacul de Glomerella cingulata la care însă ‚ţesuturile brunificate se adâncesc. Atacul pe flori seamănă cu efectul îngheţurilor târzii de primăvară. în special la păr.. În scurt timp. dar la aceasta fructele cad verzi de pe pom. pe suprafaţa fructului. Această formă de atac întâlnită deseori şi în depozite poartă numele de . 92 . La unele fructe ciuperca poate produce un . în timpul înfloritului... Atât pe scoarţa ramurilor atacate cât şi pe flori apar mici . cu diametrul de 3-5mm. iar frunzele şi florile se brunifică şi se usucă. putregai al inimii’’. în primăvara celui de al treilea an. Această boală este cunoscută de foarte multă vreme în toată lumea şi produce pagube foarte mari în livezi şi depozite.mumifierea fructelor ”. fructul putrezeşte aproape în totalitate. Această formă de atac este cunoscută sub numele de . păr.. apar pe suprafaţa lor pete brune ce se întind la suprafaţă şi cuprind pulpa în profunzime. când fructele au dimensiunea unei alune. Mai târziu. Primăvara. vizibil la exterior doar printr-o pată brună la locul de inserţie al codiţei sau în partea opusă acesteia. din scleroţii fructelor mumifiate care au fost îngropate în sol. alcătuite din miceliu şi sporii ciupercii. După parcurgerea a două ierni. cunoscut şi sub numele de . acestea se înnegresc şi cad în masă.. deseori căzând de pe pom. care au o culoare gălbuie.pernuţe” de mucegai. să se zbârcească şi să rămână atârnate pe pomi şi în timpul iernii. acest aspect parazitar. Acest aspect parazitar poartă numele de . sub forma unor pernuţe dispuse în cercuri concentrice. Ciuperca parazitează ramurile. apar fructificaţiile ciupercii. gutui şi mai puţin pe moşmon şi piersic. se mai găsesc şi flori normale.. În timpul verii. cu deosebirea că printre florile distruse.putregai brun”.Monilioza sau putregaiul brun şi mumifierea fructelor – Monilinia fructigena. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de . este confundat cu căderea fiziologică a fructelor tinere. Se întâlneşte pe măr. fără ca pe suprafaţa lor să mai apară fructificaţii cu spori. iar infecţiile târzii care au loc în timpul recoltării. Dacă temperatura este ridicată şi atmosfera umedă. în dreptul zonei putrezite. brunificate. fructele putrezesc. se brunifică şi apoi se înnegresc. unele ramuri tinere încep să se veştejească. când fructele au ajuns aproape de maturitate. Deseori.monilioza de primăvară”.monilioza din anul precedent”. nu brune ca în cazul moniliozei. timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce.. se manifestă în depozite. de culoare cenuşie-gălbuie. Dacă timpul este umed. cu temperaturi mai scăzute. Atacul de monilioză produce pagube mari aproape de maturitatea fructelor. florile şi fructele în diferite faze de dezvoltare.

O atenţie deosebită se acordă recoltării şi manipulării fructelor. Konker-0. Rovral 50 WP 0. G : Captadin-0. În scurt timp.16% .15% .4% .25% . Captan 80 WP-0. care prin atacul lor favorizează infecţiile cu monilioză.C : Dithane 75 WG-0.25% .0)%. La noi produce pagube în pepiniere şi livezi.05% .1-0. menţinerii unei temperaturi cât mai apropiate de 1-3oC şi a umidităţii între 80-90%.3-0. lăstarii atacaţi vor fi înlăturaţi şi distruşi prin ardere. Dithane M-0. Topsin M 70 WP-0. La începutul lunii iunie. iar fructele putrezite şi căzute vor fi adunate şi îngropate.25% .07% . Rezultate bune dau tratamentele de iarnă cu Zeamă sulfocalcică de 20oBé.2% .15% . După depozitare.1-0. Ciuperca atacă toate speciile de păr. de asemenea. Pătarea albă a frunzelor de păr sau septorioza – Mycosphaerella sentina Septorioza părului este o boală răspândită şi păgubitoare în pepiniere şi livezi.125%. Merpan 50 WP-0. Rovral 50 PU 0. Ronilan 50 WP-0. pentru a stopa evoluţia ciupercii în depozite. Gr. precum şi pregătirii şi dezinfectării silozurilor de fructe. ţesuturile parazitate încep să se albească în centru.L : Caroben 75 PTS depozit -0. Captan 50 WP-0. în special în anii ploioşi. rămânând 93 . iar în timpul perioadei de vegetaţie cu produse din grupele : Gr. se vor strânge toate fructele uscate rămase pe pom şi se vor arde. GR.Prevenire şi combatere : Înainte de a aplica tratamentele de iarnă sau de primăvară. Topsin 70 PU0.07% . fructele pot fi stropite cu Magnate 50 ECNA-0.2% . în concentraţie de 20% sau cu Zeamă albastră 2-3%. În timpul perioadei de vegetaţie vor fi aplicate tratamentele indicate pentru combaterea rapănului precum şi a insectelor. Tiuram 75 PU 0.2% . încep să apară pe frunze pete circulare de 1-6mm în diametru. pentru a se evita rănirile mecanice. fiind uneori întâlnită pe măr şi gutui. de culoare brună.

pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze. Prevenire şi combatere : Soiurile de păr care manifestă rezistenţă la această boală sunt: Curé. Se vor executa arături adânci în livezi şi se vor strânge şi arde frunzele în pepiniere pentru a se micşora mult sursa de infecţie în primăvară. frunzele se usucă şi cad înainte de vreme. reprezentând fructificaţiile ciupercii. aplicându-se tratamente cu produse folosite în combaterea rapănului până toamna. stropirile de iarnă. acestea se unesc şi practic. Mai sensibile s-au dovedit a fi: Wiliams. Numărul tratamentelor este în funcţie de cantitatea şi frecvenţa precipitaţiilor din timpul perioadei de vegetaţie. se formează un număr foarte mare de pete. Rugina mărului – Gymnosporangium juniperinum 94 .înconjurate de un inel cenuşiu-bruniu. se observă prezenţa unor formaţiuni punctiforme mici. boala a fost constatată şi pe fructe. primăvară şi vară. Uneori. care se aplică pentru combaterea rapănului sunt bune şi împotriva acestei ciuperci. Bergamot etc. Untoasă Liegel. În dreptul petelor devenite alburii. Favorita lui Clapp etc. De asemenea. negre. Untoasă Diel. la căderea normală a frunzelor. la soiurile sensibile. Untoasă Hardy. O atenţie deosebită trebuie să se acorde stropirilor din pepiniere. În anii cu precipitaţii abundente. Decana de iarnă. Puieţii atacaţi din pepiniere pot pierde frunzele cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă.

Rugina mărului produce pagube atât în livezile de măr cât şi în pădurile montane unde creşte ienupărul. Atacul se manifestă îndeosebi pe frunze. Rugina părului – Gymnosporangium sabinae Rugina părului este mai puţin răspândită decât rugina mărului. Pomii puternic atacaţi pierd frunzele înainte de vreme. Prevenire şi combatere : În regiunile umede unde boala este frecventă. ciuperca produce deformarea ţesuturilor. 95 . ca nişte mici butelii. Pe partea inferioară a frunzelor de măr ciuperca formează pete mici. cu o peliculă de culoare gălbuie. arbust ce se găseşte în flora spontană a ţării noastre. Pe scoarţa ramurilor de ienupăr. se vor cultiva soiuri de măr rezistente la rugină. Reinette de Canada. pe care apar pete roşiatice de 1-2 cm în diametru. iar aceştia se usucă până la sfârşitul perioadei de vegetaţie. York Imperial. apariţia de umflături acoperite pe timp umed cu o masă gelatinoasă. negre. fiind mai frecventă în livezile din Transilvania. la început gălbui. Pe partea inferioară a frunzelor. ce sunt unele din fructificaţiile ciupercii. Soiurile Jonathan. Dacă se execută corect lucrările de îngrijire a pomilor şi stropirile recomandate împotriva celorlalte ciuperci. pe care se formează nişte formaţiuni punctiforme. sunt sensibile. Pe scoarţa lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificaţii. în dreptul cărora apar puncte mici. formată din lagăre cu spori de rezistenţă. apoi cu tendinţă de înroşire. iar pe timp uscat. de culoare neagră. ţesuturile se bombează şi se formează ecidii (fructificaţii) alungite. boala nu apare.

este frecventă în pepiniere şi livezi. În anii cu ploi frecvente în timpul verii. simptomele ruginii părului sunt mult asemănătoare cu cele descrise la rugina mărului . Prevenire şi combatere : Se vor lua aceleaşi măsuri de combatere ca şi în cazul ruginii mărului. În cazul unui atac puternic. crustoase. manifestându-se printr-o brunificare a scoarţei. scoruş etc. pe partea superioară a frunzelor apar 1-2 punctişoare bombate. numită şi entomosporioză. cu nişte mameloane. în vară. ţesuturile se bombează şi se formează fructificaţii cu spori (ecidii). Când petele de pe fructe sunt grupate. Petele pot să se unească şi frunzele vor prezenta porţiuni mari de ţesut atacat. 96 . datorită pătrunderii în interiorul ţesuturilor a altor agenţi patogeni. boala devine foarte periculoasă în pepiniere. Pătarea brună a frunzelor de gutui . În centrul acestor pete. pomul poate să-şi piardă frunzele în lunile iulie-august.Fabraea maculata Boala. însoţită de o uscare a vârfului acestora. Pe fructe. Ciuperca parazitează pe gutui şi păr şi mai rar pe măr. pulpa crapă şi deseori este supusă unui proces de putrezire. În general. Atacul pe lăstarii tineri apare mai târziu. de culoare neagră care reprezintă fructificaţiile ciupercii. Atacul se manifestă pe frunze şi rareori pe lăstari şi fructe. Pe frunze apar pete circulare. de dimensiuni cuprinse între 2-10 mm. boala se manifestă prin apariţia de pete asemănătoare cu cele întâlnite pe frunze. moşmon. în care se găsesc sporii ciupercii. care la început au o culoare gălbui-crem. iar mai târziu devin roşiatice.Pe faţa inferioară a frunzelor.

Soiurile de gutui. De Ploieşti.Monilinia linhartiana Boala are un caracter grav în primăverile mai reci şi umede. Constantinopol. Topsin M 70 WP-0. Captan 80 W0. pe vreme umedă. Favorita lui Clapp şi Untoasă Clergeau. Mai rezistente sunt : Luise bone d´Avranches.07%. Untoasă Liegel. În dreptul porţiunilor atacate. Stroby DF-0. De Jariştea. 97 . ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenuşie. Captadin 50 PU-0. Atenţie deosebită se va acorda aplicării măsurilor care duc la micşorarea sursei de infecţie din primăvară. Zato 50 WP-0.01% Mumifierea fructelor tinere de gutui. Sălbatice. Între soiurile cultivate.5% sau Metoben 70 PU0. după apariţia frunzelor tinere. ajunge iar în lăstari şi frunze. fructe şi ramuri tinere. Curé. iar miceliul prin codiţă.25%. de asemenea. Williams.01%. De Portugalia.25%. Captan 50 WP-0.07%. Pufoase Văratice. Mălăieţe. Atacul se manifestă pe frunze.Prevenire şi combatere: Măsurile recomandate pentru combaterea rapănului la meri sunt eficace şi împotriva acestor boli. Comportarea soiurilor de păr la atacul de entomosporioză este diferită. În primăvară. flori. Sunt mai rezistente: De Moşna. Astfel sunt mai atacate: Berecky. Contesa de paris.16%. acestea prezintă brunificări în special de-a lungul nervurilor. se comportă diferit. Se vor executa arături adânci pentru îngroparea frunzelor căzute. Sporii infectează florile. Rezultate bune s-au obţinut prin stropiri cu Zeamă bordeleză-0. mai atacate sunt : Untoasă Bosc.

Pătarea brună a frunzelor şi fructelor de gutui– Diplocarpon soraueri Boala apare sub formă de atacuri puternice în marcotiere şi în livezile neîngrijite. în cursul verii şi se manifestă prin brunificarea scoarţei şi uscare.15%. În vegetaţie se vor face tratamente cu: Dithane M 45-0. se zbârcesc şi cad. în centru (lagăr de conidiofori cu conidii). după înflorit şi la una-două săptămâni după ultimul tratament.2%.125%. iar în final. Sumilex 50 PU – 0. Dithane 75 WG0. Sumilex 50 WP-0.În primăverile ploioase aceste infecţii au loc în masă şi se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze şi flori.15%. Efomyl 50WP-0. înainte de umflarea mugurilor. Konker 0.1-0.1%. peri şi gutui sunt: Virusurile latente ale mărului Lipsa simptomelor specifice la pomii purtători ai unor virusuri a determinat pe cercetători să le numească virusuri ce apar încet. de 2-4 mm diametru. cu spori. Pe lăstarii tineri. cu zeamă bordeleză 1%. caz în care se găsesc un număr corespunzător de puncte. însă. pomii fiind defoliaţi. se usucă şi cad. începând din zona petelor. brune roşiatice. În mod frecvent.1%. La atac puternic.07% (1. putrezeşte. care se produce începând de la vârf. la început gălbui-crem. Îngălbenirea nervurilor frunzelor părului – Pear vein yellows 98 . Se recomandă adunarea frunzelor şi fructelor căzute. pentru a elimina sursa de infecţie prin spori. Rovral 50 WP 0. petele confluează câte 2-3. se brunifică. tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi. se întâlneşte în majoritatea plantaţiilor de gutui. în plantaţiile de meri. Pulpa fructului infectat. arături adânci. Rovral 50 PU 0. cu un punct negru. uşor adâncite. în faza de buton roşu. Pe fructele dezvoltate. Prevenire şi combatere. reliefat. fiind. Alte boli întâlnite. iar cu intensitate redusă.2%. Prevenire şi combatere: Se vor aduna şi distruge fructele căzute. crustos. frunzele se brunifică. Pe frunze apar pete rotunde. la suprafaţa petei rezultate.1-0.4 kg în 2000 l apă). mai rar. Protecţia chimică se asigură prin tratamente cu produse recomandate şi pentru rapăn sau monilioză (vezi tabel). apar pete asemănătoare celor de pe frunze. Fructele tinere încetează să mai crească. apare târziu. Se vor face stropiri în primăvară. Miceliul din interiorul florilor formează scleroţi din care în anii următori vor apărea fructificaţii ca nişte pâlnii.

Simptomele sunt mai evidente pe vârfurile lăstarilor şi se manifestă prin îngălbenirea nervurilor iar spre toamnă acestea se înroşesc. ceea ce duce la uscarea rapidă a pomilor de toate vârstele. Uscarea ramurilor – Nectria cinnabarina Atacul devine evident în perioada de vegetaţie când ramurile se usucă. Cancerul rugos al pomilor – Diaporthe perniciosa Boala se manifestă pe tulpini şi ramuri. Boala petelor de muscă. după care este atacat şi lemnul. sub forma unui putregai moale. scoarţa se usucă. iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene roşiatice. uscate ale scoarţei.Schizothyrium pomi 99 . sub formă de cancere aspre. Atacul mai puţin obişnuit se manifestă şi pe fructe. brun. Ciuperca pătrunde în profunzimea ţesuturilor şi consumă lignina.

În timp. lent. asemenea excrementelor de muşte. Pete asemănătoare apar şi pe lăstari. zonele translucide se brunifică şi fructul putrezeşte. cu vârful unui ac. uşor proeminente. 100 . manifestându-se prin coloraţia deschisă. pe partea necolorată a fructelor. după care se ung cu mastic. negre. în cursul vegetaţiei. Se previne prin măsurile întreprinse pentru combaterea rapănului. translucide. aşezate etajat.pornind de la căsuţa seminală. Se previne prin udarea ritmică a pomilor. Boala plumbului – Stereum purpureum Se întâlneşte la majoritatea speciilor pomicole. Se combate la fel ca şi făinarea mărului. Cauza este aprovizionarea cu apă. putrezirea fructelor depozitate poate fi cauzată şi de alţi agenţi patogeni (Oospora pyricola. ca nişte console. apar pete mici. după o perioadă lungă de secetă. superficiale. mai ales pe fructele din containere plasate în partea superioară a stivelor. Făinarea gutuiului – Podosphaera oxyacanthae Se manifestă pe frunze şi lăstarii tineri. albăstrui. Apare frecvent în depozitele slab aerisite. În secţiune se constată zone sticloase. Porţiunile putrezite sunt acoperite de mucegai roz. alcătuite din pâsla miceliană fină. în exces.La sfârşitul verii. pulverulente. se vor respecta măsurile recomandate la combaterea moniliozei. Glomerella etc). argintie a frunzelor şi uscarea ramurilor. Sticlozitatea merelor (boală fiziologică) La exteriorul fructelor depozitate se observă pete sau zone translucide. cu sulfat de fier 3-5%. în perioada maturării fructelor. dispuse mai ales sub formă de evantai. Acestea pot fi desprinse uşor. Botritis etc). Putregaiul de depozit În afara patogenilor descrişi (Monilinia. Pentru prevenire. Ţesuturile atacate se brunifică. în dreptul cărora coaja se desprinde uşor de pulpă. Pe ramurile uscate apar corpii fructiferi. alb sau cenuşiu. prin fertilizare echilibrată etc. verde. după specia prezentată. prin apariţia unor pete albe. Pentru combatere se vor tăia ramurile uscate şi se dezinfectează rănile.

101 .

în pomicultură: măr – pentru combaterea rapănului.04%postfloral 0.prefloral ALCUPRAL 50 PU 0. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. Protejează legumele de agenţii patogeni care cauzează pătări pe frunze. utilizat în tratamentele preventive pentru combaterea ciupercilor care produc boli de tip mană la solanacee. ANTRACOL 70 WP 0. în concentraţie de 0. prun-pentru combaterea pătării roşii. ceapă. în concentraţie de 0. gutui.5 l / ha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) 102 . După aplicare.05-0. păr: 2-3 tratamente preventive împotriva rapănului Fungicid sistemic cu efect preventiv.măr. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. putregaiuri. pentru prevenirea şi combaterea multor boli păgubitoare la pomi. în concentraţie 0..3% Rapănul mărului (Venturia inaequalis) BAVISTIN DF 0. Se utilizează astfel: . castraveţi. Se aplică prin stropiri în vegetaţie. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor convenţionale cu excepţia celor alcaline..3% (4.04% postfloral. curativ şi de eradicare.2-0.3% prefloral. Combate un număr mare de agenţi fitopatogeni care produc mane. dacă tratamentele se încep la apariţia primelor simptome. hamei şi viţă de vie. Se aplică cu echipament de stropire astfel: . care acţionează pe o perioadă medie de 10 zile.2%. fiind în acelaşi timp eficace faţă de numeroasele boli ale pomilor fructiferi şi viţă de vie.3% şi a focului bacterian al rozaceelor în concentraţie de 0. rapăn etc. cu caracter preventiv şi curativ.pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian.Se execută tratamente preventive la avertizare. fasole şi în culturile de legume.5 kg/1500 l apă/ha) Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Focul bacterian al rozaceelor (păr) SPECTRUL DE ACŢIUNE (3) OBSERVAŢII (4) Fungicid de contact pe bază de cupru. păr:. a ciuruirii frunzelor şi a moniliozei.Ghid practic pentru agricultori. cu aparatura avută în dotare. Aderă foarte bine pe suprafaţa plantelor şi nu este spălat de ploi sau apa de irigaţii. produsul se redistribuie pe frunză.2% prefloral şi 0.07% Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) BRAVO 500 SC 0.. printr-o repartizare cât mai uniformă a suspensiei pe plante.3% prefloral şi 0. în funcţie de cultura şi volumul foliar aflat în momentul tratamentului. cartofi. astfel încât ploile căzute la 1-2 ore după tratament nu mai influenţează acţiunea acesteia.4% postfloral. Se foloseşte volumul normal de apă 50-2000l apă/ha. făinări. Este un produs cu acţiune de contact. în concentraţie de 0. viţă de vie. Este fungicid de contact.2005) PRODUSUL (1) DOZA (2) 0. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac.pentru combaterea focului bacterian.2%.PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR MĂRULUI (Produse agrochimice şi seminţe – . mărindu-se astfel suprafaţa de acoperire şi protecţie.25% (2.

bacterii şi ciuperci.3% FOLPAN 50 WP FOLPAN 80 WDG 0. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor Fungicid organic de contact. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor şi fungicidelor utilizate în România. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile.2% 0. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură.2% 0. la avertizare sau la apariţia primelor simptome. culturi legumicole şi plante ornamentale. cu excepţia produselor alcaline. ca dezinfectant al solului în sere cât şi în halele de ambalat fructe şi legume. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de 30oC. curativ şi prin eradicare. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor. ce acţionează preventiv şi curativ. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. Este fungicid de contact. local.15% 103 . cu un spectru larg de acţiune în combaterea patogenilor din culturile de câmp. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. În pomicultură şi legumicultură. legumicultură etc. Se fac tratamente în vegetaţie la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. Este un produs bivalent. asupra unui spectru larg de ciuperci fitopatogene. Nu se amestecă cu produse uleioase. Acţionează prin contact asupra miceliului şi sporilor ciupercilor fitopatogene. Se aplică în amestec cu produse sistemice. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. legume. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie.) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) 4 Este fungicid sistemic. putând fi utilizat în combaterea atât a bacteriilor cât şi a ciupercilor. flori.2% prefloral 0. livezi.2% DITHANE M-45 Rapănul mărului (Venturia inaequalis) monilioza (Monilinia spp. asigurând o combatere preventivă şi curativă. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. ce acţionează preventiv.1% CARBENDAZIM 500 SC 3 Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) 0. cu un spectru larg de combatere a bolilor la majoritatea plantelor cultivate. MERPAN 80 WDG 0. cu excepţia produselor alcaline. nu influenţează acţiunea acestuia. viţă de vie i la tratarea seminţelor.25% Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Monilioza (Monilinia spp. Poate fi utilizat până aproape de recoltare. Combate multe dintre cele mai păgubitoare boli ce se manifestă la viţa de vie. Este fungicid de contact.15% Rapănul mărului (Venturia inaequalis) KOCIDE 101 MERPAN AL 50 PU MERPAN 50 WP 0. Mai este utilizat la tratamentul seminţelor şi al bulbilor.Măr 1 2 0.) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophilla) 0. La efectuarea tratamentelor se va respecta un timp de pauză de 21 de zile Este un fungicid cupric ce furnizează protecţie specifică împotriva a peste 60 de boli.livezi. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament.04% postfloral 0.

agriş şi căpşun şi 28 de zile la măr. Este fungicid sistemic. pentru combaterea pătării roşii a frunzelor. vişin. Oferă o siguranţă absolută 12 zile. fiind preluat de părţile verzi ale plantei şi distribuit uniform. ORTHOCID SUPER 60 PU 0. în condiţiile unei intensităţi maxime.15 l/ha pentru combaterea rapănului la măr şi păr.35%. Se utilizează în pomicultură. Nu este spălat de ploaie la mai puţin de 30 de minute de la aplicare. cais şi vişin. piersic. timp în care protejează bine culturile.Măr 1 2 3 ORIUS 25 EW 0.având atât acţiune preventivă.04% SANAZOLE 250 EC 0. asigurându-se o protecţie de cel puţin 40 de zile.pătrunzând rapid în frunză şi tulpină. cireş. Amestecurile cu fungicide de contact micşorează riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă şi prelungesc durata efectului preventiv. precum şi la prun. în condiţii de intensitate normală de infestare şi 10 zile. Acţionează sistemic. Este avizat pentru utilizarea în doză de 0. se recomandă 4 tratamente de la stadiul de ..viticultură. spre vârf şi margini. a moniliozei la piersic. Substanţa activă are o structură unică. Este un fungicid-bactericid în care sunt asociate două substanţe active cu acţiune de suprafaţă.150 l /ha Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) 104 . a căror acţiune biologică se potenţează şi se completează reciproc. Are acţiune preventivă. Ca timp de pauză. Este deosebit de eficace în combaterea moniliozei. ce acţionează preventiv şi curativ. Se utilizează pentru combaterea multor boli din legumicultură.02% (300 ml/ha) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) SCORE 250 EC 0. cât şi curativă excepţională. se foloseşte în concentraţie de 0. La măr. Se utilizează în amestec cu apa. Are o durată de acţiune de 21-28 de zile. ceea ce conferă produsului eficacitate garantată împotriva rapănului din plantaţiile de măr. curativă şi de eradicare asupra multor agenţi patogeni. pomicultură şi viticultură.3% (3 kg/ha) RUBIGAN 12 CE 0. Are o acţiune sistemică locală. Indiferent dacă se tratează preventiv sau curativ.buton roz..05% Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) 4 Substanţa activă este uşor absorbită la nivel foliar şi translocată prin vasele conducătoare acropetal în toată plantă. până la cel al fructelor cu diametru de 0. fiind absorbit rapid în frunze şi translocat.5 cm. până la recoltare. folosind volumele stabilite pentru fiecare cultură în parte. legumicultură. fiind distribuit prin sistemul circulator al părţilor verzi ale plantelor. pentru combaterea focului bacterian şi a rapănului. Are un spectru de acţiune extrem de larg. Pentru o eficacitate sporită este recomandat să se utilizeze în fazele incipiente ale bolilor. se practică 14 zile la cais.

care intră în plantă imediat după aplicare. Produsul are atât acţiune preventivă cât şi de eradicare. Combate eficient făinările. cireş şi vişin. într-o găleată. Se aplică în concentraţie de 0.01-0. piersic. are rolul principal în declanşarea bolii. Produsele au un spectru larg de acţiune. în frunze şi fructe. Se utilizează la măr prin aplicarea începând de la fenofaza de buton floral. conferindu-le o protecţie deplină. Perioada de pauză de la ultimul tratament până la recoltare este de 35 de zile. SHAVIT 25 EC. aplicarea preventivă însă. corespunzător cu datele de avertizare locală la măr. ce manifestă proprietăţi preventive. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor.urechiuşe de şoarece. utilizate în combaterea bolilor la măr. cireş.013% Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) SYSTHANE 12. cu proprietăţi preventive. este translocat ascendent prin sistemul vascular şi se distribuie la nivelul frunzelor şi creşterilor noi. legume şi plante ornamentale Acţionează prin contact asupra ciupercilor ce produc făinarea. vişin. în permanentă agitare. ducând în final la inhibarea ergosterolului. acropetal.5 CE 0.. translocându-se rapid. şi se repetă la intervale de 5-10 zile în funcţie de presiunea infecţiei. cultură şi condiţiile climatice.05% 3 Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) SHAVIT F 72 WP 0. Este un inhibitor al biosintezei ergosterolului.2% Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) STROBY DF 0. Se aplică prin stropiri în perioada de vegetaţie. Se absoarbe rapid prin frunze. apoi se agită până se obţine o suspensie omogenă. se fac tratamentele cu aparatura din dotare. Produsul are şi o acţiune secundară asupra acarienilor.1% 4 Este un fungicid sistemic cu spectru larg de acţiune.04% SYSTHANE C PU 0. ruginile şi pătările foliare.0 kg/ha) Măr 1 2 3 105 . până la începutul fructificării. curative şi de eradicare. Se fac stropiri în vegetaţie.3%. Intervalul între stropiri este de 10-14 zile. fiind condiţionat ca emulsie concentrată.Măr 1 SHAVIT 25 EC 2 0. dozele de utilizare variază în funcţie de boală. Asemănător se procedează şi în cazul produsului SHAVIT F 72 WP: se amestecă cantitatea necesară de fungicid cu o mică cantitate de apă.. 4 THIOVIT JET 80 WG 0. curative şi de eradicare. se amestecă cu apa şi se obţine concentraţia necesară după care. Tratamentele încep în stadiul de . De asemenea are un efect stimulator pentru creşterea plantei prin efectul pozitiv al sulfului asupra fotosintezei.3% 3. piersic. În combaterea celor mai importante boli ale pomilor fructiferi şi mai ales la făinarea viţei de vie. Substanţa activă este sistemică.

la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. poate fi aplicat. polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică. cu un spectru larg de combatere a patogenilor din culturile de câmp. Datorită acţiunii sistemice. pe soluri umede.2% Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) ZATO 50 WG 0.0. Nu este compatibil cu produse cuprice. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. legume. PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR PĂRULUI 106 . livezi şi viţă de vie. cu o bună acţiune preventivă şi curativă. putregaiurilor umede şi uscate. a rapănului. şi pe rădăcini subterane. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile agricole.1% (1. Este cel mai cunoscut fungicid de contact. Asigură combaterea făinărilor. şi 10-14 zile dacă se aplică după ce fructele sunt mai mari de 4 cm. Pentru evitarea apariţiei rezistenţei se recomandă utilizarea în alternanţă cu produse cu mod diferit de acţiune sau în amestec cu produse de contact ca Antracnol 70 WP.5 kg/ha) TOPSIN 70 PU 0.01% (150 g/ha la 1500 l apă Este fungicid sistemic. Intervalul între tratamente este de 7-10 zile. se recomandă a fi folosit pentru maximum 3 tratamente. În cadrul programului de stropit. dacă se aplică înainte ca fructele să aibă 4 cm diametru. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. (Monilinia spp) WINNER M 80 0. a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. flori.07% Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Monilioza sp. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac.

în funcţie de cultura şi volumul foliar aflat în momentul tratamentului. 107 4.3% prefloral şi 0.3% ANTRACNOL 70 WP 0. ce acţionează preventiv. 2. cafenie a frunzelor şi fructelor Se aplică cu echipament de stropire astfel: şi rapănul ramurilor . ceapă.2005) PRODUSUL (1) DOZA (2) SPECTRUL DE ACŢIUNE OBSERVAŢII (4) ALCUPRAL 50 PU 0. Se foloseşte volumul normal de apă 50-2000l apă/ha. Protejează legumele de agenţii patogeni care cauzează pătări pe frunze. Este Rapănul ramurilor compatibil cu majoritatea pesticidelor convenţionale cu excepţia celor alcaline. în concentraţie de 0. . Aderă foarte bine pe suprafaţa plantelor şi nu este spălat de ploi sau apa de irigaţii. făinări. viţă de vie. cu aparatura avută în dotare. cu caracter preventiv şi curativ. Este un produs cu acţiune de contact. Păr 1.măr. (Venturia pirina) castraveţi. fiind în acelaşi timp eficace faţă de numeroasele boli ale pomilor fructiferi şi viţă de vie.2-0. în concentraţie 0. fasole şi în culturile de legume. mărindu-se astfel suprafaţa de acoperire şi protecţie. rapăn etc.15% Focul bacterian al rozaceelor Fungicid de contact pe bază de cupru.04% (Venturia pirina) postfloral. putregaiuri.2% prefloral şi 0. curativ şi prin eradicare. utilizat în tratamentele preventive pentru Rapănul ramurilor combaterea ciupercilor care produc boli de tip mană la solanacee.în pomicultură: măr – pentru combaterea rapănului. (Venturia pirina) Se aplică prin stropiri în vegetaţie. După aplicare. prun-pentru combaterea pătării roşii. printr-o repartizare cât mai uniformă a suspensiei pe plante. în concentraţie de 0.. în concentraţie de 0. pătarea boli păgubitoare la pomi.pentru combaterea focului bacterian.3%/ 1000 l apă/ha BRAVO 500 SC 0. gutui.3% prefloral.3% şi a focului bacterian al rozaceelor în concentraţie de 0. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi..(Produse agrochimice şi seminţe – . Combate un număr mare de agenţi fitopatogeni care produc mane. păr:. 3. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac.2%.Ghid practic pentru agricultori. Este fungicid sistemic. Se utilizează astfel: . hamei şi viţă de vie..4% postfloral. produsul se redistribuie pe frunză. a ciuruirii frunzelor şi a moniliozei. pentru prevenirea şi combaterea multor (Erwinia amylovora). cartofi. păr: 2-3 tratamente preventive împotriva rapănului Este fungicid de contact.pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian. care acţionează pe o perioadă medie de 10 zile.

Nu se amestecă cu produse uleioase. local. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor şi fungicidelor utilizate în România. asigurând o combatere preventivă şi curativă. Combate multe dintre cele mai păgubitoare boli ce se manifestă la viţa de vie. Acţionează prin contact asupra miceliului şi sporilor ciupercilor fitopatogene. Păr 1 2 3 Rapănul ramurilor 4 Produsul are atât acţiune preventivă cât şi de eradicare. Este un produs bivalent. Mai este utilizat la tratamentul seminţelor şi al bulbilor. cu excepţia produselor alcaline. cu excepţia produselor alcaline.1% Rapănul ramurilor (Venturia pirina) FOLPAN 50 WP 0. nu influenţează acţiunea acestuia. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor.25% Rapănul ramurilor (Venturia pirina) Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. În combaterea celor 108 . Fungicid organic de contact. La efectuarea tratamentelor se va respecta un timp de pauză de 21 de zile Este un fungicid cupric ce furnizează protecţie specifică împotriva a peste 60 de boli.2% (2 kg/ha) Rapănul ramurilor (Venturia pirina) MERPAN AL 50 WP 0. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de 30oC. ca dezinfectant al solului în sere cât şi în halele de ambalat fructe şi legume. putând fi utilizat în combaterea atât a bacteriilor cât şi a ciupercilor.3% prefloral Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) MERPAN AL 50 PU 0.CARBENDAZIM 500 SC 0. asupra unui spectru larg de ciuperci fitopatogene. la avertizare sau la apariţia primelor simptome. Este fungicid de contact.1% (1l/ha) Rapănul ramurilor (Venturia pirina) Rapănul ramurilor (Venturia pirina) FOLPAN 80 WDG 0. Se aplică în amestec cu produse sistemice. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România. Poate fi utilizat până aproape de recoltare. cu un spectru larg de combatere a bolilor la majoritatea plantelor cultivate. ce acţionează preventiv şi curativ. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură. În pomicultură şi legumicultură. culturi legumicole şi plante ornamentale. Se fac tratamente în vegetaţie la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. legumicultură etc.2% KOCIDE 101 0. bacterii şi ciuperci.livezi.

Intervalul între tratamente este de 7-10 zile. 0. pătarea brună (entomosporioza) a frunzelor de păr (Diplocarpon mespili) Rapănul ramurilor (Venturia pirina) pătarea albă a frunzelor (Mycosphaerella sentina). Perioada de pauză de la ultimul tratament până la recoltare este de 35 de zile. Pentru evitarea apariţiei rezistenţei se recomandă utilizarea în alternanţă cu produse cu mod diferit de acţiune sau în amestec cu produse de contact ca Antracnol 70 WP.1% TOPSIN 70 PU Este fungicid sistemic. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile agricole. a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică.STROBY DF 0.granule dispersabile EW. putregaiurilor umede şi uscate. DF .pulbere umectabilă WDG. pătarea brună (entomosporioza) a frunzelor de păr (Diplocarpon mespili) În cadrul programului de stropit. WG. Se utilizează la măr prin aplicarea începând de la fenofaza de buton floral. PU. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac. Rapănul ramurilor (Venturia pirina) pătarea albă a frunzelor (Mycosphaerella sentina). ZATO 50 WG 0. pătarea brună (entomosporioza) a frunzelor de păr (Diplocarpon mespili) mai importante boli ale pomilor fructiferi şi mai ales la făinarea viţei de vie. aplicarea preventivă însă. se recomandă a fi folosit pentru maximum 3 tratamente.07% Monilioza fructelor (Monilinia spp). a rapănului.01% LEGENDĂ: SC. până la începutul fructificării. WP . are rolul principal în declanşarea bolii.emulsie dispersabilă PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR GUTUIULUI 109 . Asigură combaterea făinărilor.01% (Venturia pirina) pătarea albă a frunzelor (Mycosphaerella sentina). cu o bună acţiune preventivă şi curativă. poate fi aplicat. şi pe rădăcini subterane. şi 10-14 zile dacă se aplică după ce fructele sunt mai mari de 4 cm. dacă se aplică înainte ca fructele să aibă 4 cm diametru.soluţie concentrată. Nu este compatibil cu produse cuprice. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. Datorită acţiunii sistemice. pe soluri umede. 0.

3% Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) KOCIDE 101 0.4% postfloral. gutui. în concentraţie de 0. bacterii şi ciuperci.3% prefloral şi 0.04% postfloral Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) LEGENDĂ: PU – pulbere umectabilă KOCIDE – fungicid-bactericid 110 . păr:. fasole şi în culturile de legume.(Produse agrochimice şi seminţe – .3% prefloral.2005) PRODUSUL (1) DOZA (2) SPECTRUL DE ACŢIUNE OBSERVAŢII (4) Fungicid de contact pe bază de cupru.2% prefloral şi 0. Este un produs bivalent..3% prefloral 0. ALCUPRAL 50 PU 0. viţă de vie. Poate fi utilizat până aproape de recoltare.. în concentraţie 0. Este un fungicid cupric ce furnizează protecţie specifică împotriva a peste 60 de boli. pentru prevenirea şi combaterea multor boli păgubitoare la pomi.pentru combaterea focului bacterian..Ghid practic pentru agricultori.în pomicultură: măr – pentru combaterea rapănului. a ciuruirii frunzelor şi a moniliozei.04% postfloral. în concentraţie de 0. Se aplică cu echipament de stropire astfel: . putând fi utilizat în combaterea atât a bacteriilor cât şi a ciupercilor. cartofi. prun-pentru combaterea pătării roşii.pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian.2%.3% şi a focului bacterian al rozaceelor în concentraţie de 0. în concentraţie de 0.

răspândite pe întreaga suprafaţă. Pepinierele vor fi amplasate în zone în care plum-poxul este absent. dar mai ales prin extinderea mare 111 . prunele căzute nu sunt bune nici pentru ţuică. virusul mai atacă şi la alţi pomi fructiferi printre care piersicul. testate în prealabil. Deseori. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de a se matura. Se vor distruge buruienile şi sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor. Prevenire şi combatere: Se vor recolta altoi numai de la plantele mamă sănătoase. ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă. zarzărul şi corcoduşul. cu aspect apos. de formă circulară sau semilună. În zonele puternic infectate trebuie să se cultive soiuri mai tolerante ca: Anna Späth. Frunzele bolnave. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi. În timpul perioadei de vegetaţie se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Atacul se manifestă pe frunzele şi pe fructele de prun. pepinierele vor furniza numai material absolut sănătos. în fructele atacate se găsesc cantităţi reduse de zahăr. În afară de prun.BOLILE PRUNULUI Vărsatul prunelor – Plum pox virus Această boală este cunoscută şi sub denumirea de şarka. În timpul lunilor călduroase de vară simptomele dispar. Pete sau inele de decolorare apar chiar şi pe sâmburi. ţesuturile din dreptul petelor nu mai cresc şi fructele apar deformate. au aceleaşi dimensiuni cu cele sănătoase. de culoare gălbui-verzui. Pomii afectaţi de boală vor fi distruşi. Pe frunzele complet dezvoltate. caisul. comparativ cu cele sănătoase. în general. de asemenea. se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui. destul de vizibile pe fructele dezvoltate. Atacul pe fructe determină apariţia unor pete circulare sau ovale. aşa încât. De asemenea. Rezultate bune se obţin prin folosirea de altoi proveniţi de la pomii sănătoşi din câmpul III al pepinierei. însă nematurate (verzi). ele trebuie să fie cât mai îndepărtate de livezile de prun. D΄Agen sau Renclode. putându-se observa doar pe frunzele din partea umbrită a pomului dinspre nord. ci numai generativi. Simptomele pot apare vizibile în cursul lunilor mai-iunie şi septembrieoctombrie. pe care o are în ţările din Balcani. prezentând scurgeri de clei. Este apreciată ca una dintre cele mai periculoase boli ale prunului. atât prin pagubele produse.

semănând uneori cu arsurile produse de diferite soluţii chimice. iar frunza apare ciuruită. Deseori. mors-prunorum Această bacterioză este destul de des întâlnită la noi în ţară şi poate fi întâlnită pe:prun. Rănile de pe ramuri. ţesuturile atacate se usucă. Pe timp uscat. petele sunt circulare. corcoduş. migdal. de culoare roşiatică. caracteristic. fructe şi pe lăstarii nelignificaţi. Ţesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. mugurii afectaţi se umflă şi apoi se veştejesc. se măresc în fiecare an şi pot evolua în cancere deschise. de 1 mm în diametru. vişin şi mirobolan.Ulceraţia şi ciuruirea bacteriană a frunzelor pomilor sâmburoşi – Pseudomonas syringae pv. Scoarţa ramurilor se brunifică. Pe aceste organe apar pete circulare. cais. zarzăr. piersic. Lichidul care apare la suprafaţa petelor. determină apariţia unor deformări şi adâncituri pline cu bacterii. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă. cu aspect apos. este distrusă. iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite. Pe timp umed. cad. ce pătrund în interiorul pulpei. cais şi cireş. Boala se manifestă pe frunze. cu tendinţă de a deveni brunii şi cu aspect umed. Fructele îşi pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării şi a altor ciuperci. are o culoare uşor gălbuie. în dreptul petelor se observă o peliculă umedă de lichid bacterian. variind ca dimensiuni între 0. Pe fructele de piersic.5-5mm şi o culoare verde-închis. iar printre crăpături apare un lichid cleios. în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. care pot atinge lungimi de 7-8 mm. 112 . Atacul timpuriu pe fructele tinere.

la legatul fructelor şi toamna la începutul scuturării frunzelor. sau în faza de buton alb.Boala este favorizată de ploile abundente din timpul perioadei de vegetaţie şi de numărul mare al insectelor ce transmit bacteria. Oxicig 50 PU-0. pe fructele tinere.C: Dithane 75WG-0.2%. Tratamentele primelor trei faze din cele enumerate se fac cu zeamă bordeleză 1%. Pulpa este mult mărită.5%. Produsele amintite au efect şi împotriva reinfectării cu diferite alte ciuperci fitopatogene. determinând alungirea fructelor şi o uşoară înconvoiere a acestuia. După 3-4 săptămâni de la apariţia simptomelor.5%. Prevenire şi combatere: Se impune recolaterea latoilor numai de la pomii-mamă sănătoşi. Oxiclorură de cupru-0. Pomii sâmburoşi trebuie stropiţi în primăvară la dezmugurire. cele atacate au o culoare galbenă-verzuie şi sunt mult mai mari decât cele sănătoase. Pe suprafaţa hurlupilor se constată prezenţa unui strat catifelat de culoare albicioasă-cenuşie format din miceliu cu spori. iar coaja sâmburelui este distrusă. În pepinierele şi livezile de pomi sâmburoşi vor fi aplicate tratamente chimice. care sunt acre. Aceste tratamente trebuie repetate la intervale de 10-15zile în funcţie de condiţiile climatice. testaţi în prealabil.Taphrina pruni Boala se manifestă la începutul lunii mai. se brunifică şi cad în masă.2% sau Mancozeb-0. fructele având un gust acrişor-dulceag.3%. fructele se zbârcesc. Prevenire şi combatere: Se recomandă tratamente la dezmugurit.5%. Captan-0. Celelalte tratamente se fac cu produse din grupele Gr. mult mai plăcut decât cele sănătoase la acea oră. Hurlupii. la început scuturării petalelor. 113 . cu produse cupriceca: Zeama bordoleză 0.

2%.L: Cuprozir 50 PU-0.15%. Gr. datorită formării unui număr mare de lanţuri de de spori.K: Befran 25 CS-0. Systhane C-0. însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoşi din pepiniere în anii secetoşi şi călduroşi. Gr.07%.F: Bravo 500 SC0. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcoduş. Metozir S 60 PU-0. a unui miceliu albicios.25%.2% (2 l/ha). 114 .07%. Vondozeb-0. iar transmiterea de la un an la altul este asigurată de către fructificaţiile de rezistenţă ce vor elimina în primăvara următoare sporii ce vor da primele infecţii. punctiforme-fructificaţiile de rezistenţă ale ciupercii. Gr. G: Captadin 50 PU-0. ca o pânză de păianjen. Dacmancoz 80 WP-0. Făinarea prunului – Podosphaera tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun. În anii secetoşi.2%.3% (6 kg/ha).25%. cais. în special la cais şi corcoduş.J: Anvil 5 SC-0.1%. Merpan 50 WP-0.2%. Un atac puternic determină îngălbenirea şi apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere. Efuzin 500 SC-0. Systhane C PU-0.2%. Captan 50 WP-0. Gr. Spre sfârşitul verii sau începutul lunii septembrie. Vondozeb 75 DG-0.2%. Gr. pe ambele feţe ale limbului. condiţiile climatice favorabile evoluţiei ciupercii. răspândirea ciupercii se face prin spori. Folpan 80 WP-0.16%. apar formaţiuni negre.1%. pe faţa inferioară a frunzei cât şi pe scoarţa lăstarilor incomplet lignificaţi. D: Derosal 50 SC-0.Dithane M 45-0. Tiuram 75 PU 0.25%.2%. Captan 80 WP-0.3-0. Gr.1% (2 kg/ha). Derosal 50 WP-0.4%. prun).4%. cu aspect făinos. Atacul pe frunze şi lăstari apare târziu în vară şi se manifestă prin formarea.

atacul se manifestă prin apariţia de frunze a unor pete circulare. 115 . Karathane – 0. Pătarea roşie a frunzelor – Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în ţara noastră . Numărul petelor ce se formează pe frunze este în raport cu numărul infecţiilor şi cu rezistenţa soiului atacat. Pe timp umed. iar porţiunea parazitată se bombează uşor spre partea inferioară a frunzelor. La anumite soiuri sensibile.05% (după apariţia bolii) sau cu Befran 25 EC-0. Pomii puternic atacaţi pierd frunzele mult înainte de momentul normal. fructele provenite de la pomii atacaţi sunt mai mici şi au o cantitate de zahăr mai redusă. pe anumite soiuri de prun. Sulfomat PU-4 kg/ha. ceea ce face ca aceştia să aibă o slabă rezistenţă la gerurile din timpul iernii. gălbui-portocalii. De asemenea. care sunt fructificaţii cu spori. Adesea. prezenţa bolii poate duce la apariţia periodicităţii de rodire (pomii dau rod o dată la 2 ani). în anii cu primăveri umede. unde petele prezintă mici formaţiuni punctiforme mai închise la culoare. Cu timpul petele se înroşesc. frunzele soiurilor sensibile sunt complet acoperite de pete roşii. Pătarea roşie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. căpătând o nuanţă cărămizie. sporii sunt eliminaţi în masă şi apar în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor ca un strat de gelatină de culoare albă.1%. de 3-20mm în diametru şi cu aspect cerat.Prevenire şi combatere: Se recomandă stropiri în pepinieră cu zeamă sulfocalcică 2%. La început.

05-0. Merpan 48 SC-0.025%. A: zeamă bordoleză-1.02%.2%.13% (1.07.2%. fiind păgubitoare la prun.15%.Prevenire şi combatere: În livezile de prun. Merpan 50 PU-0. C: Merpan 50 WP-0. cireş. aplicate după scuturarea florilor sunt foarte bune pentru prevenirea infecţiilor primare.05-0. 116 . Gr.3l /ha).3%.2%. cais şi mai puţin la piersic. Captan 50 WP-0.125%.2% (2 l/ha).07%. vişin. prin această operaţie se îngroapă adânc şi frunzele căzute. E: Delan 700 WDG 0.05-0. K: Syllit 400 SC-0. Stropirile cu zeamă bordoleză-1. Folpan 80 WP-0. Vondozeb-0.2%.16%.035-0. D: Bavistin 50 WP 0. Turdacupral 50 PU – 0.125%. Dithane M 450.25%. se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă. Gr.07%. Gr.2%.2%. Gr.G: Captadin 50 WP-0.25%.2%.2% (2 kg/ha). Novozir MN 80-0. Vondozeb 75-0. Dithane M 45-0.2%.Monilinia laxa Boala se întâlneşte frecvent pe pomii sâmburoşi. limitându-se mult sursa de infecţie prin spori. Benlate 50 WP 0. Dithane 75 WG-0. Trimagnol 80 PU-0.5 kg/ha). Vondozeb 75 DG-0. Bavistin FL-0.05% (0.15%. L: Orthocid super 60 PU-0. Gr.35% ATENŢIE: ALTERNAŢI PRODUSELE DIFERITELOR GRUPE!!! Monilioza sau putregaiul brun şi mumifierea fructelor . Folpan 80 WDG-0. F: Bravo 500 SC-0. Gr. Captan 80 WP-0. În timpul verii se vor aplica 1-2 tratamente cu unul din următoarele produse din: Gr. Gr.

3%. Dintre soiurile cu atac puternic de monilioză se pot aminti: Tuleu gras.5% (5 kg/ha). atacul ciupercii determină putrezirea pulpei şi apariţia unor perniţe mici (sporodochiile). Zineb sau Captan în concentraţie 0. Soiurile sensibile la monilioză sunt: Crişane. Soiul Stanley este foarte sensibil la infecţiile florale. vişinul. În primăvară. Ivan şi Jubileu 50. Dithane M 45-0. parazitate. Vânat de Italia. piersic şi migdal şi corespunde cu . Acest aspect parazitar mai este denumit şi .monilioza din anul precedent” întâlnită la pomii seminţoşi. Nectarina roşie. se brunifică şi cad masiv. dispuse neuniform. C: Dithane 75 WG-0. Fructele tinere sunt. Gras românesc.2%. în vederea combaterii arsurii moniliene.. Spaniole şi Josika Gabor. formate din micelii şi spori. florile se brunifică şi se usucă. A:Bouillie bordelaise WDG-0. Prevenire şi combatere: Se va acorda o atenţie deosebită strângerii şi distrugerii fructelor mumifiate rămase pe pomi. Anna Späth. de asemenea. Ontario.. iar ramurile veştejişte se îndoaie în formă de cârlig. când ramurile cu frunze şi flori se veştejesc în număr mare. toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3%. Spre deosebire de monilioza speciilor seminţoase. Timpuriu de Aiud. iar de cireş: Timpuriu de mai. Bosniace. pomii vor fi stropiţi ori de câte ori este nevoie cu aceleaşi substanţe din grupele: Gr.2%. Frunzele atacate atârnă fără a cădea. Dintre soiurile de prun rezistente amintim: Vânat românesc. Tiuram 117 . ramurile atacate vor fi tăiate şi înlăturate din livadă. frunze.2%. lipind fructele între ele. Pe fructele ajunse la maturitate. pentru prevenirea ataculzui de putregai al fructelor. Novozir MN 80-0. iar sucul zaharat se scurge în afară. acestea se zbârcesc. piersicul şi migdalul vor fi stropiţi cu zeamă bordeleză 5% (tratament prefloral). Mocăneşti. Washington. cais. Fertilizarea cu azot în doze mari duce la sensibilizarea pomilor de monilioză.Atacul se manifestă pe ramuri. D' Agen. Pachetele de fructe putrezite şi mumifiate (zbârcite-uscate) rămân deseori atârnate de pomi şi în timpul iernii..arsura moniliană”. La prun pernuţele (sporodochiile) produc perforarea cojii fructelor. Cuproxat flowable-0.15%. D' Altan. fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ. Drăgănele de Piteşti.boala stindardului” sau . foarte frecventă la cireş. Tuleu dulce. Turdacupral 50 PU-0. vişin.35%. pe acestea găsindu-se sporii ce constituie o sursă importantă de infecţii primare. Tuleu timpuriu. gălbui-cenuşii. Ramon Oliva. Victoria. monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci şi ploioase. renclod. Scoldur. în timpul verii. în primăvară. Bărdace de Cotnari. Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară. caisul. flori şi fructe. Gr.

ATENŢIE: ALTERNAŢI PRODUSELE DIFERITELOR GRUPE!!!! Rugina frunzelor de prun . Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme.25%.3-0. Grupurile de spori au un aspect prăfos şi sunt dispuse în mod neregulat. sau mai spre sfârşitul acestui anotimp. piersic.2%.06%. D: Carbendazim 500 SC-0.2%.4%.1%. Gr.2%.05%. se constată prezenţa grupurilor cu spori de vară.075 -0. Vondozeb 75 DG-0. de 1-2 mm. Topsin 70 WP-0.07%. piersic şi migdal.05-0.05-0.125%. Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor şi la apariţia rodirii la 2 ani. Merpan WP-0. Gr. Ronilan 50 DF 0. Topsin 70 PU-0.15%.25%. Prevenire şi combatere: Se recomandă arături adânci în livezi prin care se îngroapă frunzele căzute pe care se găsesc sporii de rezistenţă. F: Bravo 500 SC-0. Ronilan 50 WP-0. La alegerea locului de plantare a livezilor de prun se va avea în vedere să nu se găsească porumbar în apropiere. de culoare brună şi a celor cu spori de rezistenţă de culoare neagră.75PU 0.1%. Captan 80 WP-0.075-0.1%.07%. Folicur Solo 250 EW-0. Gr. când pagubele sunt mai mici. migdal). Vondozeb-0. Captan 50 WP-0.Tranzschelia pruni-spinosae Această boală poate fi întâlnită pe prun. în dreptul petelor galbene. Pe partea superioară a limbului frunzelor apar pete mici de culoare galbenă. Pe partea inferioară. când este destul de periculos. J: Anvil 5 SC-0.07%.1%. Konker – 0. Prin lucrările solului se distrug şi 118 . Merpan 50 PU0. G: Captadin 50 WP-0. Gr. cât şi la reducerea rezistenţei la ger a pomilor sâmburoşi (cais.25%.25%. Rovral 50 WO 0. porumbar şi mai rar pe cais. la obţinerea unor recolte mici şi de calitate inferioară. Atacul ciupercii poate avea loc în vară. Orius 25 EW 0.

Dungile persistă tot timpul perioadei de vegetaţie. Se combate ca şi plum-pox-ul. care dau conturul de frunză de stejar. În livadă. FRECVENT. ÎN PLANTAŢIILE DE PRUN SUNT: Piticirea prunului – Prune dwarf virus Pomii infectaţi. dungi înzig-zag. Se combate la fel ca şi plum-pox-ul. Se recomandă tratamente chimice cu Mancozeb 80 – 0. 119 . Cancerul bacterian – Agrobacterium tumefaciens Această boală a fost descrisă la bolile mărului.în pepinieră. au creşteri reduse. pomul dă un număr foarte mic de fructe.2%. frunze înguste (asemănătoare celor de salcie).plantele de Anemone pe care ciuperca parcurge o parte din ciclul ei de viaţă. ALTE BOLI ÎNTÂLNITE. prin obţinerea şi plantarea de pomi neinfectaţi. Nervurile se îngălbenesc. Mozaicul în benzi al prunului – Plum line patern virus Primăvara. pe frunze apar dungi de culoare galbenă-oliv sau crem. pete inelare etc. florile avortează.

rotunde. migdal etc). Prevenirea se face prin combaterea insectelor care fac posibilă apariţia fumaginei. frunza apare ciuruită. mărginite de o bordură brună-violacee şi prevăzute cu câteva puncte brune-negricioase. vizibile la suprafaţă (picnidii). Ţesutul necrozat se desprinde. care apare pe frunzele pomilor atacaţi de dăunătorii menţionaţi. Ciuperca este saprofită.roua de miere. piersic.). se dezvoltă în sucul dulce (. pe frunze. La pomii respectivi. care împiedică fotosinteza şi depreciază valoarea comercială a fructelor.. fructe şi lăstari apare un depozit de culoare neagră.Ciuruirea micotică a frunzelor – Stigmina carpophila Această boală a fost descrisă la bolile caisului. Pătarea albă a frunzelor – Phyllostica prunicola Se manifestă prin pete mici. Fumagina – Capnodium salicinum Este frecvent întâlnită lapomii sâmburoşi (prun. galben-brune apoi cenuşiu-albicioase.. 120 .atacaţi de afide sau coccide.

PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR PRUNULUI
(Produse agrochimice şi seminţe – ,,Ghid practic pentru agricultori,,- 2005) PRODUSUL (1) DOZA (2)
0,2% (2 kg/ha)

SPECTRUL DE ACŢIUNE
pătarea roşie a frunzelor de prun (Polistigma rubrum) monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa); ciuruirea sâmburoaselor (Stigmina carpophila)

OBSERVAŢII (4)
Fungicid de contact pe bază de cupru, pentru prevenirea şi combaterea multor boli păgubitoare la pomi, viţă de vie, cartofi, fasole şi în culturile de legume. Se aplică cu echipament de stropire astfel: - în pomicultură: măr – pentru combaterea rapănului, în concentraţie 0,3% şi a focului bacterian al rozaceelor în concentraţie de 0,2% prefloral şi 0,04% postfloral; păr:- pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian, în concentraţie de 0,3% prefloral; prun-pentru combaterea pătării roşii, a ciuruirii frunzelor şi a moniliozei, în concentraţie de 0,2%; gutui- pentru combaterea focului bacterian, în concentraţie de 0,3% prefloral şi 0,4% postfloral. Este fungicid de contact, care acţionează pe o perioadă medie de 10 zile, cu caracter preventiv şi curativ. Combate un număr mare de agenţi fitopatogeni care produc mane, putregaiuri, făinări, rapăn etc. Aderă foarte bine pe suprafaţa plantelor şi nu este spălat de ploi sau apa de irigaţii. După aplicare, produsul se redistribuie pe frunză, mărindu-se astfel suprafaţa de acoperire şi protecţie. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor convenţionale cu excepţia celor alcaline. Se aplică prin stropiri în vegetaţie, printr-o repartizare cât mai uniformă a suspensiei pe plante, cu aparatura avută în dotare. Se foloseşte volumul normal de apă 50-2000l apă/ha, în funcţie de cultura şi volumul foliar aflat în momentul tratamentului. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi, la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Este fungicid sistemic, ce acţionează preventiv, curativ şi prin eradicare. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid, ploile căzute după 1-2 ore de la tratament, nu influenţează acţiunea acestuia. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie, la avertizare sau la apariţia primelor simptome. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură, legumicultură etc. În pomicultură şi legumicultură, combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor.

ALCUPRAL 50 PU

BRAVO 500 SC

0,15%

pătarea roşie a frunzelor de prun(Polistigma rubrum) monilioza sâmburoaselor;

CARBENDAZIM 500 SC

0,1%

monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa);

121

Prun

1 0,2%

2

3 pătarea roşie a frunzelor de prun(Polistigma rubrum)

DITHANE M-45

4 Este fungicid de contact, cu un spectru larg de acţiune în combaterea patogenilor din culturile de câmp, legume, flori, livezi, viţă de vie i la tratarea seminţelor. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi, la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. Fungicid organic de contact, ce acţionează preventiv şi curativ, local, asupra unui spectru larg de ciuperci fitopatogene. Combate multe dintre cele mai păgubitoare boli ce se manifestă la viţa de vie,livezi, culturi legumicole şi plante ornamentale. Mai este utilizat la tratamentul seminţelor şi al bulbilor, ca dezinfectant al solului în sere cât şi în halele de ambalat fructe şi legume. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor şi fungicidelor utilizate în România, cu excepţia produselor alcaline. Se aplică în amestec cu produse sistemice. Nu se amestecă cu produse uleioase. Se fac tratamente în vegetaţie la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. La efectuarea tratamentelor se va respecta un timp de pauză de 21 de zile

FOLPAN 80 WDG

0,2% (2 kg/1000 l apă/ ha)

pătarea roşie a frunzelor de prun(Polistigma rubrum) ciuruirea sâmburoaselor (Stigmina carpophila)

MERPAN AL 50 PU

0,2% (2,0 kg/ha)

0,25% MERPAN 50 WP 0,2%

ORIUS 25 EW

0,05%

monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa)pătarea roşie a frunzelor de prun (Polistigma Este fungicid de contact, cu un spectru larg de combatere a bolilor la rubrum) majoritatea plantelor cultivate. Acţionează prin contact asupra miceliului şi pătarea roşie a frunzelor de sporilor ciupercilor fitopatogene, asigurând o combatere preventivă şi curativă. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România, cu prun (Polistigma rubrum) excepţia produselor alcaline. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor ciuruirea sâmburoaselor simptome. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de (Stigmina carpophila) 30oC. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile. (monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) monilioza sâmburoaselor Substanţa activă este uşor absorbită la nivel foliar şi translocată prin vasele (Monilinia laxa) conducătoare acropetal în toată plantă. Are acţiune preventivă, curativă şi de eradicare asupra multor agenţi patogeni. Se utilizează pentru combaterea multor boli din legumicultură, pomicultură şi viticultură. Se utilizează în amestec cu apa, folosind volumele stabilite pentru fiecare cultură în parte.

122

Prun

1 SUPER

2 0,35%

ORTHOCID 60 PU

TOPSIN 70 PU

0,07%

WINNER M 80

0,2%

4 Este un fungicid-bactericid în care sunt asociate două substanţe active cu pătarea roşie a frunzelor de acţiune de suprafaţă, a căror acţiune biologică se potenţează şi se completează prun (Polistigma rubrum) reciproc. Se utilizează în pomicultură, legumicultură,viticultură. La măr, pentru combaterea focului bacterian şi a rapănului, precum şi la prun, pentru combaterea pătării roşii a frunzelor, se foloseşte în concentraţie de 0,35%. Este fungicid sistemic, cu o bună acţiune preventivă şi curativă. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile monilioza sâmburoaselor agricole. Asigură combaterea făinărilor, putregaiurilor umede şi uscate, a (Monilinia spp.) rapănului, a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. Datorită acţiunii sistemice, poate fi aplicat, pe soluri umede, şi pe rădăcini subterane. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. Nu este compatibil cu produse cuprice, polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac. Este cel mai cunoscut fungicid de contact, cu un spectru larg de combatere pătarea roşie a frunzelor de a patogenilor din culturile de câmp, legume, flori, livezi şi viţă de vie. Se prun (Polistigma rubrum) administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi, la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor.

3

LEGENDĂ: SC- soluţie concentrată. EC- emulsie concentrată CE- concentrat emulsionabil PU- pulbere umectabilă WP - pulbere umectabilă WDG- granule dispersabile EW- emulsie dispersabilă

123

semilune. Fructele sunt mici. cu un conţinut redus de zahăr. se va da toată atenţia alegerii plantelor mamă . În general. 124 .Plum line pattern virus În general.BOLILE PIERSICULUI Mozaicul în formă de benzi al piersicului. benzi. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală. Prevenire şi combatere. de calitate inferioară. de dimensiuni mari. dacă sunt puţine sau mici.. formând un fel de benzi ondulate. dacă sunt multe şi sunt răspândite neuniform pe întreaga frunză. variate ca mărime. piersicul are de suferit mult de pe urma acestei boli virotice întrucât. variind în anumite limite. Pe prunul japonez. Petele pot fi izolate sau unite. Pentru a se produce material săditor sănătos. lăstarii atacaţi sunt debilitaţi şi degeră în timpul iernii. în dreptul cărora frunza capătă cu timpul o nuanţă închisă. simptomele sunt asemănătoare la toate speciile şi soiurile infectate. Pe frunze apar pete galbene-verzui. aceste benzi au un contur asemănător frunzelor de stejar. La început se constată că numai o parte din ramuri prezintă frunze cu simptome de atac.libere” de viroze. În vederea depistării şi înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră. Piersicul are mult de suferit de pe urma acestei boli în sensul reducerii rezistenţei la ger în timpul iernii. dispuse neregulat pe suprafaţa acestora. aceştia vor fi examinaţi în luna mai şi la începutul lunii iunie. ele constau în apariţia de pete de decolorare circulare. datorită necrozării ţesuturilor. într-un an sau doi. pentru ca. fiind extrem de caracteristice. întregul pom să fie infectat. de culoare gălbuie cât şi de inele. în formă de linii. fade. când simptomele sunt foarte vizibile. precis conturate. cât şi cele secundare. simptomele sunt mai clare în primul an după infecţie ca. în anii următori acestea să fie foarte mult mascate. De obicei. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoşi – Necrotic ring spot virus Piersicul prezintă simptome relativ puternice pe frunze.

Prevenire şi combatere. Înfiinţarea de plantaţii-mamă sănătoase pentru producerea de altoi şi folosirea termoterapiei pentru însănătoşirea clonelor valoroase (36-37oC timp de 2-3 săptămâni). Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantaţii de piersic. Se recomandă recoltarea de altoi de la piersicul care nu prezintă simptome. îndeosebi în pepiniere. Cancerul bacterian – Agrobacterium radiobacter pv. asigură sănătatea noilor plantaţii în primii ani de producţie. în lunile mai şi iunie. Caracteristic bolii este apariţia de 125 . Se manifestă pe frunze. după care boala este mascată de temperaturile mai ridicate din vară. la început albicioase. pe rădăcini şi la baza tulpinii. Vărsatul piersicului – Plum pox virus Boala este mai puţin răspândită decât la prun. îndeosebi. moi. cât un bob de mazăre. prin apariţia unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale şi secundare cât şi în spaţiile dintre acestea. se dezvoltă tumori. cu suprafaţa rugoasă. forme şi consistenţe diferite. Tumefaciens La pomii fructiferi. Tumorile sunt de mărimi. iar mai târziu brune şi lemnoase.

dăunători de sol. iar înainte de plantarea definitivă. denumite teratoame. Materialul pentru înmulţirea vegetativă va fi recoltat de la plante sănătoase. În apa cu care se prepară mocirla. în care se cufundă rădăcinile puieţilor înainte de plantare. Între produsele testate. pepinierele pomicole şi şcolile de viţă vor fi amplasate pe terenuri uşoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă. Plantările definitive se vor face numai pe terenuri care 2-3 ani anteriori au fost cultivate cu plante cerealiere sau lucernă. pe lângă sulfatul de cupru 1%.2%. Syringae 126 . se adaugă unele fungicide ce asigură puieţilor o bună protecţie faţă de infecţiile cu cancer din sol. Uneori tumorile generează formaţiuni de organizare rudimentară. Tratamentele chimice sunt preventive pentru combaterea cancerului. viţele şi pomii vor fi sortaţi. Astfel. din care cele agrotehnice au un rol important. cu puieţi altoiţi pe portaltoi rezistenţi la cancer. nematozilor. Ulceraţia şi ciuruirea bacteriană sau Declinul bacterian – Pseudomonas Syringae pv.025% şi Baycor300 EC -0. după un timp mai îndelungat. Prevenire şi combatere: Măsurile de prevenire sunt singurele care pot da rezultate.tumori secundare la o oarecare distanţă de tumoarea primară. muguri. în vederea distrugerii insectelor. eliminându-se toate exemplarele atacate. asemănătoare unor organe ca frunze. de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. rădăcini. Topas 100EC-0. lăstari. s-au remarcat Captadin 50 PU-1%.

necorespunzătoare culturii acestei specii. pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanţă gălbuie. 127 . fiind sensibilizaţi la gerurile iernii. în dreptul porţiunilor băşicate. Ramurile şi lăstarii atacaţi cresc mai încet. La început frunzele au o culoare roşiatică.Atacul acestei bacterii se manifestă destul de frecvent de piersici. Noile frunze ce se formează în vară nu mai prezintă simptome ale bolii. atacul se manifestă prin apariţia unor pete de 1-2 cm în diametru. Pe fructe. Modul de manifestare al bolii. adâncituri. Imediat după dezmugurire. iar pomii sunt puternic epuizaţi în urma refacerii frunzişului pe seama rezervelor din ţesuturile ramurilor. Băşicarea frunzelor de piersic – Taphrina deformans Atacul se manifestă pe frunze şi uneori pe ramuri şi fructe. cu timpul. Pe partea inferioară. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. fructificaţiile ciupercii cu spori. cad în luna iunie. se brunifică şi puterzesc. apare un strat catifelat. Frunzele se brunifică. în special în anii umezi şi în plantaţiile de pe terenuri argiloase. frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară băşicări şi grofări. albicioase şi puţin reliefate. caracteristicile bacteriei şi măsurile de protecţie sunt descrise la bolile prunului. în dreptul cărora ţesuturile. prezintă îngroşări şi internodii scurte. cărora le corespund pe partea inferioară.

2% (2Kg/ha).5% prefloral. Captan 50 WP-0. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos. se deformează.25%.2%. Systhane C PU-0.2%. iar combaterea chimicã continuã în vegetatie cu Captadin 5% PE 0. Novozir MN 800.1%. Mancozeb 800 – 0.2% (2l / ha). Goldazim 500 SC-0. Dithane M 45-0. Vondozeb-0. Folpan 80 WP-0.Principala mãsurã de combatere o reprezintã stropirile de iarnã cu zeamã bordelezã 2-3% si cu bouille bordelaise – 0. Systhane C0.2%. după crăparea mugurilor. care se pot întinde şi ocupă întreaga suprafaţa. Derosal 50 SC-0. persicae Atacul apare mai întâi pe fruntzele tinere de la vârful lăstarilor.1%. Syllit 400 SC-0. Merpan 50WP-0.Prevenire şi combatere: Piersicii vor fi stropiţi în timpul repausului vegetativ cu sulfat de cupru 2%.1%.2%. Topsin M 70 WP – 0.2%.16%.4%. din grupa L: Cuprozin 50 PU-0.3%. din grupa J: Anvil 5 SC-0. Dacmancoz 80WP-0.1%.1% (1l/ha).2% etc.15%. datorită formării sporilor. Captan 80 WP-0. din grupa G: Captadin 50 PU – 0. sub forma unor pete albe de miceliu. din grupa K: Befran 25 CS-0. Merpan 50 PU – 0. Atacul pe frunze bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate.2%.3-0. în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă şi cu aspect prăfos.2%. Efuzin 500 SC-0.25%.07%. se pot face stropiri cu produse din grupele:C – Dithane 75 WG-0.2% Vondozeb 75 DG-0. În timpul primăverii. din grupa D: Bravo 500 SC – 0.4%.3% (6Kg/ha). Făinarea piersicului – Sphaerotheca pannosa var. Tiuram 75 PU 0.07%.1%.2%. Derosal 50 WP-0. Carbendazim 500 SC-0. se încreţesc şi în cele din urmă se usucă. Metozir S 60 PU-0.25%. 128 .

ATENŢIE: ALTERNAŢI PRODUSELE DIN DIFERITE GRUPE! Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoşi – Stigmina carpophylla Atacul se manifestă pe frunze.. Karathane FN 57-0. pete circulare de 1-4mm în diametru. Pe frunze apar. Befran 25 CS-0. Microthiol special 0. Gr.1%. Sanazole CE-0. Gr.04%.15% (3 l/ ha). În timpul iernii. crapă şi încep să putrezească. se desprind de restul frunzei şi cad (de aici provine denumirea de . Microthiol 0.4%. Gr. în dreptul cărora ţesuturile se brunifică.F: Karathane LC-0. Gr. cei puternic atacaţi se îndoaie. A: Fluidosoufre 15-20 Kg/ha.03%. Thiovit 0. Prevenire şi combatere: Se vor tăia şi se vor arde lăstarii atacaţi. Karathane FN 57-0. fructe şi lăstarii tineri.4-0. Fademorf 20 CE-0.1%. în lunile mai-iunie. se vor executa stropiri la apariţia primelor simptome ale bolii sau la avertizare cu o gamă variată de produse: Gr. ţesuturile fructului se brunifică.02% (200 ml/ha). pomii vor fi stropiţi cu zeamă sulfocalcică de 28oBe.05%. care apare ca un manşon albicios.4-0. H: Saprol 190 EC-0. În perioada de vegetaţie. Bumper 250 EC-0.1%.5% (după înflorit). Atacul pe frunzele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. Rubigan 12 EC-0.5%. în concentraţie de 20%. I: Afugan EC-0. trifmine 30 WP-0. se veştejesc şi apoi se usucă. 129 .4-0. J: Anvil 5 SC – 0. În dreptul petelor albicioase.Lăstarii nelignificaţi pot fi acoperiţi de pâsla miceliană.03%.125%.1%.5%. Rubigan 12 CE-0.04%.ciuruire” dată bolii).

2%.04% . zarzăr şi cais. G : Folpan 50 WP-0.L: Cuprozin 50 PU-0. Rănile rezultate în urma tăierilor din iarnă se vor trata cu o soluţie de sulfat de cupru 4-5% şi se vor proteja cu mastic. Gr. Prevenire şi combatere : Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală în livezi prin tăierea şi arderea ramurilor atacate.J: Bayleton 25 WP-0.Pe fructe se observă formaţiuni punctiforme. răni. Merpan 50 WP-0. primăvara şi vara la fel ca pentru combaterea moniliozei. în cazul unui atac de Stigmina carpophylla.I: Rubigan 12 CE-0.3-0. cancere deschise. primăvara. Rezultate bune s-au obţinut prin aplicarea a trei stropiri : în timpul repausului vegetativ cu Zineb 0. de 1-2 mm în diametru.5%.2%. crapă şi apar uşoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. în jurul mugurilor. scoarţa se brunifică.2%. prin care se produc scurgeri de clei. Atacul pe lăstari este foarte periculos. Curzate Plus T-0.3%. 130 .1%. Tratamentele chimice se aplică iarna.15%. întrucât duce la uscarea lăstarilor fructiferi ai pomilor.2% . apar umflături.A: Boullie bordelaise WDG-0. Petele ies puţin în relief. Gr. prunul. ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit.05% . Gr. În timpul verii. Z.5% (5 Kg/ha) . Vondozeb-0. în jurul cărora se formează un inel roşu-violaceu la piersic. Metozir S 60 PU-0. Rovral 50 WP-0.4% . Gr.B.3%.K: Befran 25CS-0.75 -1 % sau Zineb 0. zarzprul şi vişinuş pot fi trataţi cu substanţe din grupele : Gr.2%. Dithane M 45-0. Pe lăstarii verzi. Vondozeb 75 DG-0.3% (6 kg/ha). Uneori ramurile tinere se deformează. Scurgeri gomoase se constată aproape la toţi pomii sâmburoşi. Folpan 80 WP-0. în timpul înfloritului şi după scuturarea petalelor cu zeamă bordeleeză 0.1%. Gr.2%. Gr. Sumilex 50PU-0.2% . Pulpa fructelor de cais şi zarzăr devine pâsloasă şi nu are un gust bun. aceasta ducând la epuizarea rapidă a plantelor.3%. Tiuram 75PU 0. caisul. (sulfat de Cu).C: Dithane 75WG0.

În cele din urmă ramurile atacate se usucă căpătând o culoare cenuşie. unde apar crăpături ale scoarţei şi clei. 131 . iar fructele atacate putrezesc. Soiurile omologate în 2003 Mihaela şi Tina sunt tolerate la boli iar soiurile Năică şi Valerica sunt sensibile la băşicarea frunzelor şi făinarea. Cuprozir 50 PU-0. În tratamentele chimice se poate folosi o gamă de produse ca: Derosal 5 SC-0. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului.07%. ce contrastează cu culoarea verde a lăstarului. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică.2%. la căderea frunzelor în toamnă şi la umflarea mugurilor în primăvara următoare limitează atacul. îndată după pornirea în vegetaţie şi apoi în cursul verii. Captadin 50 PU-0. în primăvară. Frunzele prezintă arsuri marginale sau la vârf.25%. Cancerul bacterian – Agrobacterium tumefaciens – descris la bolile mărului. Folpan 80 WP-0. sau tratamente ce se aplică după recoltarea fructelor. sau produse cuprice cu zeamă bordoleză 1%. Prevenire şi combatere : Măsurile preventive ca. tăierea şi arderea ramurilor atacate. Alte boli ale piersicului: Plum pox-ul _Plum pox virus – descris la bolile prunului.2%. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului cu ramura din anul precedent.ATENŢIE : alegeţi produse din diferite grupe pentru tratamentele din cursul anului ! Uscarea cenuşie a ramurilor – Fusicoccum amigdali Atacul se manifestă pe lăstarii de un an.

primind o culoare cenuşie-argintie. Pătarea cafenie şi rapănul – vezi bolile caisului Fumagina – capnodium salicinum – descrisă la bolile prunului Boala plubbului – Chondrostereum purpureum – vezi bolile caisului Uscarea cenuşie a ramurilor – Fusicoccum amygdali La început. 132 . apar pete eliptice.Ciuruirea bacteriană a frunzelor şi ulceraţia ramurilor – Pseudomonas syringae pv. Ramurile de 1 an se usucă în cursul primăverii. de culoare brună-ciocolatie. pe care apar picnidii. Monilioza – Monilinia laxa – descrisă la bolile prunului. Morsprunorum – descrisă la bolile prunului. Se combate prin tăierea ramurilor atacate şi tratamentele care se fac curent. în jurul unor muguri. pentru celelalte boli.

Se foloseşte volumul normal de apă 50-2000l apă/ha. Combate un număr mare de agenţi fitopatogeni care produc mane. rapăn etc. În pomicultură şi legumicultură.15% CARBENDAZIM 500 SC 0. ce acţionează preventiv.. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor convenţionale cu excepţia celor alcaline. făinări.. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură. Aderă foarte bine pe suprafaţa plantelor şi nu este spălat de ploi sau apa de irigaţii. putregaiuri. cu caracter preventiv şi curativ.2005) PRODUSUL (1) DOZA (2) SPECTRUL DE ACŢIUNE Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) OBSERVAŢII (4) Este fungicid de contact. în funcţie de cultura şi volumul foliar aflat în momentul tratamentului. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Se aplică prin stropiri în vegetaţie.PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR PIERSICULUI (Produse agrochimice şi seminţe – . cu un spectru larg de acţiune în combaterea patogenilor din culturile de câmp.2% 133 . Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. nu influenţează acţiunea acestuia. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. curativ şi prin eradicare. ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) DITHANE M-45 0. care acţionează pe o perioadă medie de 10 zile. Este fungicid sistemic.1% (1. Este fungicid de contact. printr-o repartizare cât mai uniformă a suspensiei pe plante.. produsul se redistribuie pe frunză. legumicultură etc. viţă de vie i la tratarea seminţelor. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament. livezi. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. la avertizare sau la apariţia primelor simptome.0 l/ha) Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans).Ghid practic pentru agricultori. După aplicare. cu aparatura avută în dotare. mărindu-se astfel suprafaţa de acoperire şi protecţie. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. legume. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie. BRAVO 500 SC 0. flori. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor.

ca dezinfectant al solului în sere cât şi în halele de ambalat fructe şi legume. 4 Fungicid organic de contact. persicae).5 cm. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile.Este avizat pentru utilizarea în doză de 0. persicae). asigurându-se o protecţie de cel puţin 40 de zile.02% (200 ml/ha) SCORE 250 EC 0. până la recoltare. Substanţa activă are o structură unică. cireş. ceea ce conferă produsului eficacitate garantată împotriva rapănului din plantaţiile de măr.15% Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) 134 . RUBIGAN 12 CE SANAZOLE 250 CE 0.2% (2. Amestecurile cu fungicide de contact micşorează riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă şi prelungesc durata efectului preventiv. Nu se amestecă cu produse uleioase. Este fungicid de contact. cât şi curativă excepţională. Este deosebit de eficace în combaterea moniliozei.având atât acţiune preventivă. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de 30oC. fiind preluat de părţile verzi ale plantei şi distribuit uniform.pătrunzând rapid în frunză şi tulpină. Are o acţiune sistemică locală. Este fungicid sistemic. Mai este utilizat la tratamentul seminţelor şi al bulbilor. în condiţiile unei intensităţi maxime.Piersic 1 2 3 Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) FOLPAN 80 EP 0. piersic. ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) Făinarea piersicului (Sphaerotheca pannosa v. spre vârf şi margini.04% 0. fiind distribuit prin sistemul circulator al părţilor verzi ale plantelor.15 l/ha pentru combaterea rapănului la măr şi păr. Se fac tratamente în vegetaţie la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. Are un spectru de acţiune extrem de larg.25% Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Făinarea piersicului (Sphaerotheca pannosa v. Se aplică în amestec cu produse sistemice. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor şi fungicidelor utilizate în România. timp în care protejează bine culturile. Acţionează sistemic. cais şi vişin. Nu este spălat de ploaie la mai puţin de 30 de minute de la aplicare. vişin. se practică 14 zile la cais.buton roz. ce acţionează preventiv şi curativ. cu un spectru larg de combatere a bolilor la majoritatea plantelor cultivate.0 kg/ha) 0. se recomandă 4 tratamente de la stadiul de . Pentru o eficacitate sporită este recomandat să se utilizeze în fazele incipiente ale bolilor. local. cu excepţia produselor alcaline.. Combate multe dintre cele mai păgubitoare boli ce se manifestă la viţa de vie. în condiţii de intensitate normală de infestare şi 10 zile. Indiferent dacă se tratează preventiv sau curativ. fiind absorbit rapid în frunze şi translocat. La efectuarea tratamentelor se va respecta un timp de pauză de 21 de zile. agriş şi căpşun şi 28 de zile la măr. asigurând o combatere preventivă şi curativă. Are o durată de acţiune de 21-28 de zile. culturi legumicole şi plante ornamentale.livezi. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. Oferă o siguranţă absolută 12 zile. până la cel al fructelor cu diametru de 0.. Ca timp de pauză. Acţionează prin contact asupra miceliului şi sporilor ciupercilor fitopatogene. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România. ce acţionează preventiv şi curativ.2% MERPAN AL 50 PU MERPAN 50 WP 0. asupra unui spectru larg de ciuperci fitopatogene. a moniliozei la piersic. cu excepţia produselor alcaline.

concentrat emulsionabil PU.soluţie concentrată. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile agricole. pe soluri umede. şi pe rădăcini subterane. corespunzător cu datele de avertizare locală la măr. Nu este compatibil cu produse cuprice. utilizate în combaterea bolilor la măr. poate fi aplicat. translocându-se rapid. Se aplică prin stropiri în perioada de vegetaţie. curative şi de eradicare. care intră în plantă imediat după aplicare. în frunze şi fructe. Este fungicid sistemic. a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. cu proprietăţi preventive. cu o bună acţiune preventivă şi curativă. legume şi plante ornamentale. piersic. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. vişin. EC. cireş şi vişin. piersic.Piersic 1 0. ducând în final la inhibarea ergosterolului. polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică.1% 2 3 Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) SYSTHANE C PU TOPSIN 70 PU 0.pulbere umectabilă 135 . a rapănului. Substanţa activă este sistemică.) 4 Produsele au un spectru larg de acţiune. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac. putregaiurilor umede şi uscate. cireş.07% Monilioza fructelor (Monilinia spp. Datorită acţiunii sistemice. Asigură combaterea făinărilor. LEGENDĂ: SC.pulbere umectabilă WP . acropetal.emulsie concentrată CE.

Bergeron şi CR. Pomii mai puternic atacaţi se usucă până la intrarea pe rod. fiind foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii. dacă sunt altoite pe zarzăr sau mirobolan. Ulceraţia şi ciuruirea bacteriană a frunzelor – Pseudomonas syringae pv.BOLILE CAISULUI ŞI ZARZĂRULUI Vărsatul caisului – Plum pox virus – descris la bolile prunului Răsucirea clorotică a frunzelor şi apoplexia caisului – Apricot chlorotic leafroll Frunzele pomilor atacaţi sunt decolorate. la bolile prunului. Toate soiurile de cais sunt puternic atacate dacă sunt altoite pe portaltoi-piersic şi prezintă simptome mai slabe. morsprunorum Boala a fost descrisă sub aspectul simptomelor şi a măsurilor de combatere. de dimensiuni mai reduse şi au tendinţă de a se răsuci longitudinal către faţa superioară. 2/63. 136 . Lăstarii tineri au internodii scurte şi sunt ramificaţi anormal. Soiurile cele mai sensibile sunt: Luizet.

tumefaciens Boala a fost descrisă la bolile piersicului dar atunci când apare pe cais.Cancerul bacterian – Agrobacterium radiobacter pv. alături de alţi patogeni contribuie şi el la apariţia apoplexiei. Agrobacterium tumefaciens. simdrom mult mai întâlnit la pomii plantaţi în terenurile argiloase şi în zonele cu ierni grele. 137 . purtătoare de lanţuri de spori. Boala a fost descrisă la prun. atacă şi fructele ajunse la maturitate. Fructele tinere şi ajunse aproape de maturitate prezintă pete brune în dreptul cărora ţesuturile se dezorganizează şi putrezesc. în timp. Apoplexia bacteriană – Pseudomonas syringae pv syringae – descrisă la bolile piersicului Monilioza sau putregaiul fructelor de cais şi zarzăr – Monilinia laxa Atacul este foarte periculos în timpul înfloritului prin faptul că un număr mare de lăstari cu flori sunt brunificaţi şi uscaţi. la suprafaţa lor se formează un număr mare de pernuţe de miceliu. Ciuperca atacă puternic în primăvară pe ramuri şi flori producând aspecte asemănătoare cu cele de la vişin (boala stindardului). iar tratamentele recomandate sunt bune şi pentru monilioza caisului. Pernuţele ciupercii Monilinia laxa sunt de culoare cenuşie şi dispuse neregulat.

de 1-3 cm în diametru. ca urmare a infecţiei vaselor conducătoare din ramură. care se manifestă prin moartea pomilor destul de devreme. la scurgeri permanente de clei. apar şi corpii fructiferi ai ciupercii. Crearea de condiţii optime de vegetaţie prin aplicarea de măsuri 138 . după un an. după care se vor unge cu mastic. Se apreciază că sensibilitatea accentuată a multor soiuri de cais la atacul acestei ciuperci. Alături de factorii climatici şi de sol necorespunzători. înainte ca ramura sau planta să fie complet distrusă. pe ramuri şi îndeosebi pe fructe. cresc greu şi de obicei degeră peste iarnă. Ramurile infectate prezintă în secţiune o coloraţie brunie. limitează atacul ciupercii. care mereu capătă un luciu metalic şi o coloraţie asemănătoare cu a plumbului. Boala plumbului – Stereum purpureum Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze. duce la apariţia unor simptome foarte puternice pe frunze. Rănile se vor trata cu o soluţie de sulfat de cupru 3%. de culoare albăpurpurie. Prevenire şi combatere: Curăţirea pomilor de uscături ce vor fi distruse prin ardere pentru a micşora sursa de infecţie prin spori. atacul acestei ciuperci duce la îmbolnăvirea caişilor de apoplexie. În crăpăturile scoarţei ramurilor. evitarea rănirii puternice a pomilor prin tăieri energice ale coroanei. Aceştia au o formă plată.Ciuruirea frunzelor şi păstrarea fructelor de cais şi zarzăr – Stigmina carpophylla Caracteristicile ciupercii cât şi măsurile de prevenire şi combatere au fost descrise la bolile piersicului. sub numele de ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoşi.

139 . limitează pagubele produse de patogen.corespunzătoare de agrotehnică pomicolă. Tratamentele în repaus vegetativ sunt identice cu cele recomandate la Chondrostereum. Cristal şi Danubiu. uneori cafenii ce se întind ocupând tot vârful acestora. Uscarea ramurilor – Valsa leucostoma Pomii atacaţi prezintă ramuri cu frunze mai mici şi reduse ca număr. Nicuşor. Adina. Pe puieţii de cais şi piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. conduce la creşterea vigorii şi micşorarea şanselor de instalare a patogenilor. care cad prematur. În anul 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli. Trunchiul şi ramurile de schelet se vor trata prin îmbăiere cu Tiuram 75-3 %. cât şi apariţia fructificaţiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2mm în diametru. Captafol-3% în perioada repausului vegetativ. Valeria sau tolerante: Auraş. Terenurile defrişate se vor lăsa 3-4 ani neplantate şi se vor cultiva cu graminee sau leguminoase. Captadin 50 -3%. ramurile se usucă de la vârf spre bază.. Pe scoarţa lăstarilor atacaţi apar pete cenuşii. Prevenire şi combatere:Tăierea ramurilor atacate în timpul iernii şi dezinfectarea rănilor rămase în urma tăierii cu soluţie de 1% sulfat de cupru sau sulfat feros şi ungerea cu ceară de altoi a secţiunilor. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei. de culoare galbenă.

ploile căzute după 1-2 ore de la tratament. flori.2% RUBIGAN 12 CE 0.05% SCORE 250 EC 0. viţă de vie i la tratarea seminţelor. Acţionează sistemic. nu influenţează acţiunea acestuia. Nu este spălat de ploaie la mai puţin de 30 de minute de la aplicare.buton roz..concentrat emulsionabil 140 .2005) PRODUSUL (1) CARBENDAZIM 500 SC DITHANE M-45 (pulbere umectabilă) DOZA (2) 0. în condiţiile unei intensităţi maxime.) Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) Pătarea frunzelor (Stigmina carpophila) Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) OBSERVAŢII (4) Este fungicid sistemic. agriş şi căpşun şi 28 de zile la măr. ce acţionează preventiv. livezi. asigurându-se o protecţie de cel puţin 40 de zile. În pomicultură şi legumicultură. 0. legume. până la recoltare. a moniliozei la piersic. Este deosebit de eficace în combaterea moniliozei. se practică 14 zile la cais.soluţie concentrată.Ghid practic pentru agricultori. spre vârf şi margini. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. Amestecurile cu fungicide de contact micşorează riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă şi prelungesc durata efectului preventiv.. vişin. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. Ca timp de pauză. Oferă o siguranţă absolută 12 zile. în condiţii de intensitate normală de infestare şi 10 zile. cât şi curativă excepţională.5 cm. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. piersic. Substanţa activă are o structură unică.. fiind preluat de părţile verzi ale plantei şi distribuit uniform. Are o acţiune sistemică locală.emulsie concentrată CE. cais şi vişin. Este fungicid de contact. până la cel al fructelor cu diametru de 0. se recomandă 4 tratamente de la stadiul de .1% SPECTRUL DE ACŢIUNE Monilioza (Monilinia spp. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. Are un spectru de acţiune extrem de larg. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor. cu un spectru larg de acţiune în combaterea patogenilor din culturile de câmp.. curativ şi prin eradicare. legumicultură etc. cireş.15 l/ha pentru combaterea rapănului la măr şi păr. la avertizare sau la apariţia primelor simptome.având atât acţiune preventivă.04-0. EC.PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR CAISULUI (Produse agrochimice şi seminţe – . Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură.15% LEGENDĂ: SC. fiind absorbit rapid în frunze şi translocat.. ceea ce conferă produsului eficacitate garantată împotriva rapănului din plantaţiile de măr. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie. Indiferent dacă se tratează preventiv sau curativ. Este avizat pentru utilizarea în doză de 0.

frunza se îngălbeneşte. înroşiri marginale. răsuciri). pomul să fie jumătate desfrunzit. în totalitate şi cade. boala duce la o stagnare a creşterii lăstarilor. spre sfârşitul verii. Pe frunzele de la baza ramurilor.BOLILE CIREŞULUI ŞI VIŞINULUI Răsucirea frunzelor de cireş – Cherry leaf roll virus Manifestarea bolii are loc sub variate aspecte parazitare pe frunze (pete inelare. care deseori au aspectul unor rozete. apar la început pete de decolorare. Numărul de fructe formate pe pomii virotici este mai mic decât pe pomii sănătoşi dar se pare că dimensiunile sunt mai mari. în scurt timp. Fenomenul de îngălbenire şi cădere a frunzelor are loc în mai multe etape ceea ce face ca. Prevenire şi combatere:Alegerea plantelor mamă sănătoase (libere de viroze) prin testări ce se execută în sere şi în câmp. ceea ce face ca aceste organe să capete un aspect mozaicat. Temperaturile 141 . Îngălbenirea vişinului – Sour cherry yellows virus Boala se manifestă diferenţiat în funcţie de soiul de vişin şi de condiţiile climatice. Simptomul caracteristic (răsucirea frunzelor) este constant pe soiurile de cireş Bing. În general. conduce la obţinerea de puieţi sănătoşi destinaţi plantării. Montmorency. iar calitatea normală. Plantarea se va face numai cu puieţi care au certificat fitosanitar din care să rezulte că nu sunt virotici. Lambert şi Napoleon cât şi pe cele de vişin.

brune. Prevenire şi combatere:Principalele măsuri constau în folosirea de material de plantat liber de viroze (tab. prin butaşi şi marcote. sinuoase sau inelare. se poate practica termoterapia materialului de înmulţire (la 37-38 oC. 142 . în timp ce temperaturile constante peste 20oC maschează prezenţa virusului Prevenire şi combatere: Se recomandă procurarea altoilor şi seminţelor de la plantemamă sănătoase. frunzele apar ciuruite. Pomii atacaţi sunt debilitaţi şi adesea se usucă. pe faţa inferioară a limbului se formează enaţiuni mici. Plantarea se va face cu puieţi sănătoşi. inele necrotice. testate şi verificarea pomilor în pepiniere. eliminând exemplarele infectate. Pătarea inelară a frunzelor de cireş – Cherry necrotic ringspot virus Pe frunze apar pete clorotice. Pentru clonele valoroase.moderate din vară favorizează apariţia unor simptome clare. pe nervura principală. Ţesuturile necrozate se desprind şi cad.1). timp de 2-3 săptămâni). Virusurile se transmit prin altoire. Infecţiile puternice duc la necrozarea mugurilor şi la deformarea şi sterilitatea florilor. liniare. În pepiniere este posibilă şi transmiterea prin nematozi sau prin anastomozarea rădăcinilor. Uneori. polen şi sămânţă. alte ori pe frunzele foarte tinere apar pete necrotice. iar la înmulţire a plantelor mamă libere de virus.

iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Pe partea inferioară a frunzei. Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei . la început gălbui. începând din toamnă.Bolile bacteriene (pătarea şi ciuruirea bacteriană. Pe frunzele căzute.. apar peritecii (fructificaţiile ciupercii) care în primăvara următoare produc infecţii pe frunze. poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri şi veri ploioase.2% Monilioza sau putregaiul fructelor de cireş – Monilinia laxa şi Monilinia fructigena Această boală frecventă la cireş şi vişin. cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalţi pomi sâmburoşi Pătarea roşiatică şi răsucirea frunzelor de cireş – Gnomonia erytrostoma Boala este des întâlnită pe cireş şi mai rar pe vişin. flori şi fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea 143 . care sunt fructificaţiile ciupercii. uşor bombate. Ciuperca parazitează frunzele şi fructele. Petele roşiatice ocupă mari porţiuni de frunză. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii.ţigărar”. la vişin însă atacul în primăvară. iar mai târziu ţesuturile se înroşesc. fără margini precise. se observă prezenţa unor punctişoare brun-închise. pe frunze. Mancozeb 80-0. prin tratamente cu zeamă bordoleză 1%. Prevenire şi combatere:Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală şi combaterea chimică. în dreptul acestor pete. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toţi pomii sâmburoşi. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireş sau vişin complet dezvoltate apar pete mari.

Boala se manifestă pe frunze începând din a treia decadă a lunii iunie. Ţesuturile dintre pete se îngălbenesc şi în funcţie de intensitatea atacului. părului şi respectiv ale prunului. Antracnoza fructelor de cireş – Blumeria jaapii Boala este păgubitoare în plantaţiile tinere de cireş şi în special în pepiniere. poartă pernuţe cu spori. ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecţie ce se manifestă pe fructele mature.bruscă a unui număr mare de lăstari (. La atacul pe fructe. iar de cireş: Jubileu. alături de Monilinia laxa se găseşte şi Monilinia fructigena. Pe fructele în pârgă sau cele mature. apr pete mici. transmiterea. de formă circulară. ceea ce determină pierderi de recoltă de până la 60-90%.. Mocăneşti. Pe faţa superioară a frunzei. în primăverile şi verile cu precipitaţii abundente. până la 2-3mm în diametru. răspândirea şi măsurile de protecţie au fost prezentate la bolile mărului. toată frunza devine galbenă cu pete purpurii. cele mai rezistente soiuri de vişin sunt: Crişane. Lăstarii atacaţi cu frunze şi flori brunificate. în dreptul cărora ţesuturile capătă o coloraţie roşie-purpurie.) Caracteristicile ciupercilor.boala stindardului”). Hedelfinger şi Germersdorfer (după Iacob V. frunzele cad de pe pom. Frunzele ofilite şi uscate rămân atârnate pe pomi până toamna sau chiar în timpul iernii. Uriaşe de Bistriţa. Spaniole şi Ilva nouă. În ţara noastră ciuperca este des întâlnită şi produce pagube în special în sudul ţării (regiunea subcarpatică din Muntenia cât şi în alte zone unde se cultivă cireşul). începând din luna 144 . Roşii de Bistriţa.

Topsin M 70-0. Prevenire şi combatere:Împotriva acestui patogen se recomandă tratamente chimice la avertizare cu produse de contact sau sistemice. astfel încât puieţii din pepinieră sau pomii din plantaţiile tinere sunt desfrunziţi timpuriu. iar în cele pe rod până la 6.2%. cele mai puternice atacuri se înregistrează în primăverile şi verile ploioase ce urmează după ierni cu temperaturi moderate. Turdacupral0.05%. cu excepţia unor frunze din vârful lăstarilor. Zeamă bordoleză-1. în plantaţiile tinere la 8-10. Cuprozir 50 PU-0. de culoare purpurie-deschis şi în scurt timp se acoperă cu un strat albicios.5%. Ciuruirea frunzelor de cireş şi vişin – Stigmina carpophilla Boala este mai răspândită pe cireş decât pe vişin. 145 . Atacul poate lua un caracter grav în primăverile şi verile ploioase prin distrugerea frunzelor.04-0.10%.125%. Numărul de tratamente în pepiniere ajunge la 12-16. Pe partea inferioară a frunzelor.1% (1 l/ha).25%.07%. La noi în ţară. Dithane M 45-0.iulie până la sfârşitul lunii august. manifestându-se pe frunzele şi ramurile superioare.25%. Captadin 50 PU-0. Bouillie bordelaise WDG-0.5% (5Kg/ha). alcătuit din grupurile de spori. petele sunt conturate. Simptomele şi combaterea agentului patogen au fost prezentate la bolile piersicului sub numele de ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoşi. a fructelor şi chiar a ramurilor. O măsură preventivă de perspectivă constă în selecţionarea de soiuri de cireş rezistente la atacul altei ciuperci. Rubigan 12 EC 0. Curzate Plus T-0.Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioşi. Carbendazim 500 SC-0.2% (2Kg/ha).3%. Produsele sistemice care au avut eficacitate foarte bună sunt: Benlate 50-0. Dintre produsele de contact au dat bune rezultate: Alcupral 50 PU-0.

Comportarea cultivarelor noi de pomi faţă de agenţii patogeni şi dăunători (după C. Geamăn) Plantă 1 IVA (1) SOMESAN (1) ROZE (1) Coccomyces hiemalis AMAR GALATA (1) ANA (1) Monilinia sp Viroze Monilinia sp Coccomyces hiemalis Viroze CETĂŢUIA (1) CIREŞ MARIA (1) SPLENDID (1) CĂTĂLINA (1) MARINA(1) GOLIA (1) SUPERB (1) Coccomyces hiemalis Monilinia sp Ascospora beijerincecii Boli şi dăunători specifici Coccomyces hiemalis Monilinia sp Ascospora beijerincecii Coccomyces hiemalis Monilinia sp. Ascospora beijerincecii Coccomyces hiemalis SĂTMĂREAN (1) VIŞIN DE BOTOŞANI (1) Monilinia laxa Ascospora beijerincecii Viroze Monilinia laxa Monilinia cinerea Coccomyces hiemalis Liber Sensibil la precipitaţii abundente Mijlociu atacat Liber Tolerant pe fructe Tolerant pe frunze Liber Comportare mai bună Comportare mai bună Comportare mai bună Comportare normală Tratamente la avertizare Comportare bună Comportare bună Comportare bună Comportare medie Comportare bună Comportare bună Slab rezistent Rezistent Slab atacat Absente Puţin atacat Puţin atacat Sensibil la precipitaţii abundente Denumirea soiului 2 Agenţii patogeni la care prezintă rezistenţă 3 Boli şi dăunători specifici Observaţii 4 Comportare normală Tratamente la avertizare 146 . Gheorghieş şi I.

. cât şi curativă excepţională. Ca timp de pauză.05% Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) SCORE 250 EC 0.buton roz. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură.. Este fungicid de contact. se practică 14 zile la cais. Este deosebit de eficace în combaterea moniliozei.) Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) OBSERVAŢII (4) Este fungicid sistemic. Oferă o siguranţă absolută 12 zile. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. până la recoltare. cu un spectru larg de combatere a bolilor la majoritatea plantelor cultivate. agriş şi căpşun şi 28 de zile la măr. în condiţiile unei intensităţi maxime.. asigurând o combatere preventivă şi curativă. până la cel al fructelor cu diametru de 0. Amestecurile cu fungicide de contact micşorează riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă şi prelungesc durata efectului preventiv. fiind absorbit rapid în frunze şi translocat. vişin.PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR CIREŞULUI ŞI VIŞINULUI (Produse agrochimice şi seminţe – . Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de 30oC. Are un spectru de acţiune extrem de larg. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile. Acţionează sistemic. Indiferent dacă se tratează preventiv sau curativ. ce acţionează preventiv. se recomandă 4 tratamente de la stadiul de .1% SPECTRUL DE ACŢIUNE Monilioza (Monilinia spp.04-0. legumicultură etc. În pomicultură şi legumicultură. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie.2% (2 kg/ha) Monilioza (Monilinia spp.având atât acţiune preventivă. ceea ce conferă produsului eficacitate garantată împotriva rapănului din plantaţiile de măr. piersic.15 l/ha Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) (pentru vişin) 147 .Ghid practic pentru agricultori. nu influenţează acţiunea acestuia. Nu este spălat de ploaie la mai puţin de 30 de minute de la aplicare.15 l/ha pentru combaterea rapănului la măr şi păr.. în condiţii de intensitate normală de infestare şi 10 zile.2005) PRODUSUL (1) CARBENDAZIM 500 SC DOZA (2) 0. Substanţa activă are o structură unică. cu excepţia produselor alcaline. la avertizare sau la apariţia primelor simptome. asigurându-se o protecţie de cel puţin 40 de zile. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament. Este avizat pentru utilizarea în doză de 0. Acţionează prin contact asupra miceliului şi sporilor ciupercilor fitopatogene. a moniliozei la piersic.5 cm. MERPAN 50 PU 0. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor. curativ şi prin eradicare. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid..) RUBIGAN 12 EC 0. spre vârf şi margini. cais şi vişin. Are o acţiune sistemică locală. fiind preluat de părţile verzi ale plantei şi distribuit uniform. cireş.

a rapănului. Datorită acţiunii sistemice. în frunze şi fructe. şi pe rădăcini subterane. cu proprietăţi preventive. cu o bună acţiune preventivă şi curativă. curative şi de eradicare. Substanţa activă este sistemică.07% Ciuruirea frunzelor (Coccomyces hilmalis) WINNER M 80 WP 0. putregaiurilor umede şi uscate. legume.concentrat emulsionabil WP.1% SYSTHANE C PU 3 Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) TOPSIN 70 PU 0. piersic. cireş. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi.0 kg/ha) Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) 4 Produsele au un spectru larg de acţiune. livezi şi viţă de vie. Asigură combaterea făinărilor. utilizate în combaterea bolilor la măr. cireş şi vişin.soluţie concentrată.pulbere umectabilă EC. Este cel mai cunoscut fungicid de contact.05% 0.5 CE Cireş 2 0. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac. ducând în final la inhibarea ergosterolului. flori. care intră în plantă imediat după aplicare. Nu este compatibil cu produse cuprice. acropetal. Este fungicid sistemic.emulsie concentrată CE.2% (2. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Se aplică prin stropiri în perioada de vegetaţie.1 SYSTHANE 12. LEGENDĂ: SC. vişin. corespunzător cu datele de avertizare locală la măr.pulbere umectabilă 148 . cu un spectru larg de combatere a patogenilor din culturile de câmp. a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. PU. piersic. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. translocându-se rapid. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile agricole. poate fi aplicat. pe soluri umede. legume şi plante ornamentale. polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică.

se înnegreşte şi se lipeşte de coaja lemnoasă. Bacteria poate pătrunde până la miez.3% sau Mancozeb-0. Pe lăstarii nelignificaţi. coloniile bacteriene se dezvoltă în ţesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât şi în secţiune.BOLILE NUCULUI Arsura bacteriană – Xanthomonas campestris pv. alungite pline cu mucilagii. cozile lor. în funcţie de frecvenţa precipitaţiilor. Stropirile încep odată cu pornirea în vegetaţie a pomilor şi durează tot timpul creşterii active. Prevenire şi combatere: Pentru obţinerea puieţilor se vor întrebuinţa fructe provenite de la pomi sănătoşi. care cu timpul se brunifică. Fructele ajunse aproape de maturitate pot fi infectate. Deseori. pe vreme umedă lăstarii se usucă şi se înconvoaie. Lăstarii prezintă pete brune. bacteria se transmite puieţilor în pepiniere. inflorescenţele şi fructele. ramurile tinere. Pomii tineri din pepinieră suferă mai mult din cauza acestei boli decât cei mai în vârtă. juglandis Bacteria atacă frunzele. la suprafaţa fructelor atacate se constată prezenţa unui lichid bacterian. În pepiniere cât şi în plantaţiile tinere se vor face stropiri cu Captan 0. Amenţii (mâţişorii) se brunifică. pe care îl înnegreşte. Se vor tăia lăstarii atacaţi şi se vor distruge prin ardere. Frunzele se deformează puternic. în acest caz fructele abia legate se înnegresc şi cad în masă. 149 . boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. iar la nivelul scoarţei apar răni asemănătoare cancerelor deschise.2%. iar prin polenul infectat boala poate fi transmisă florilor femele. Pe vreme umedă. Prin intermediul acestor fructe infectate. colţuroase care se întind în special de-a lungul nervurilor. coaja verde lipindu-se strâns de coaja lemnoasă care prezintă pete brunii caracteristice. de aceea aceste fructe nu vor putea fi folosite. Pe frunzele tinere. Pe frunze apar pete mari. bacteria produce pete fumurii. se înnegresc pe suprafeţe mari prin unirea petelor de atac şi cad. iar coaja fructelor.

dar se pot aplica numai în pepiniere sau plantaţii. La suprafaţa ţesuturilor parazitate se formează grupuri de spori de culoare neagră cu aspect punctiform Prevenire şi combatere: Se va distruge sursa de infecţie prin prin strângerea şi arderea frunzelor sau prin îngroparea acestora sub brazdă. ciuperca poate ajunge până la miez. apar pete mici. iar Sibisel 252 este rezistent. Măsurile de combatere chimică ce se aplică împotriva bacteriozei sunt bune şi împotriva antracnozei. Soiurile Ciprian. pe care îl înnegreşte. pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarţa este distrusă. începând din luna iunie. care se adâncesc şi în adâncituri apar fructificaţii ale ciupercii sub forma unor punctişoare negricioase. Frunzele cad în lunile august-septembrie şi fructele se maturează greu. pe frunze apar pete mari. Pe partea inferioară a frunzelor. Pentru pomii izolaţi nu se recomandă decât masurile igieno-culturale. de până la 2-3 cm în diametru. care sunt înconjurate de un inel bruniu. Petele se pot uni şi o mare parte a suprafeţei frunzei este distrusă. circulare sau colţuroase. Pe frunze. fructe şi mai puţin pe ramuri. de 2-5 mm. de culoare cenuşie. cenuşii.Pătarea brună a frunzelor (antracnoza) – Gnomonia leptostyla Atacul se manifestă pe frunze. Dacă atacul pe fructe este timpuriu. Alteori. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune. Atacul pe lăstari are mai mică importanţă. omologate în 2003 sunt mijlociu rezistente la această boală. Claudia şi Geoagiu. de culoare cafenieînchis. Alte boli ale nucului: 150 . apar fructificaţiile punctiforme cu spori. aşezate în cercuri concentrice. în dreptul acestor pete. de formă circulară.

Se recomandă tăierea ramurilor uscate şi arderea lor. dezinfectarea rănilor. sunt eficace şi suficiente pentru a preveni uscarea nectariană sau uscarea ramurilor. fertilizarea şi udarea în limite optime. Pe ramurile în curs de uscare. cu puf alb pe faţa inferioară. colţuroase. apar numeroase pustule roşii. 151 . La atac puternic. Ramurile atacate se usucă. bombate. Tratamentele de iarnă şi de la începutul perioadei de vegetaţie. Uscarea ramurilor – Nectria cinnabarina Apare frecvent la toate speciile pomicole.Pătarea albă a frunzelor – Microstroma juglandis Pe frunze apar pete galbene. specificate la bolile cheie. frunzele se usucă şi cad prematur.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful