Colegiul Tehnic Ion Mincu CRAIOVA

Proiect
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3
SPECIALIZARE:Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

INDRUMATOR: PROF. IONICĂ MIHAELA CIOBANU
1

ABSOLVENT: PAUL VERONEL

Tema proiectului MASURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE

2

........3 -ARGUMENT…………………………………………………………4 -APARATUL DE MASURAT……………....... 2 -CUPRINS…………………………………........... .......8 -AMPERMETRE MAGNETOELECTRICE………………………9 -AMPERMETRE TERMOELECTRICE…………………………11 -AMPERMETRU ELECTRONIC DE CURENT CONTINUU…12 -OHMETRE…………………………………………………………13 -MASURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE PRIN METODE DE PUNTE…………………………………………….................16 -PROTECTIA MUNCII……………………………………………22 -BIBLIOGRAFIE…………………………………………………..... ………………………..................24 3 ...CUPRINS Pag................6 -MASURAREA CURENTILOR…………..............TEMA PROIECTULUI…………………………………………….....5 -CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURAT…………………….

Cand curentul trece in sens invers. in jurul circuitului fiecarui anod este dispus un mic ac magnetic.Pentru a se determina pe care anod s-a produs arcul invers.Argument Aparatele pentru masurarea miscarii sarcinilor electice au fost construite numai dupa 3 sferturi de veac de la construirea aparatelor pentru masurarea sarcinilor electrice. el se desmagentizeaza si isi schimba pozitia. Si in prezent sunt folosite in tehnica aparate de masurat asemanatoare celor construite de Oersted si Iacobi. Oersted a descoperit actiunea curentului electric asupra unui ac magnetic. 4 . intreaga instalatie iesind din functiune. In 1820. Pentru marirea sensibilitatii acestuia a fost introdus acul magnetic in interiorul unei bobine formate dintr-un mare de spire.In circuitele anodice ale acestor aparate. Astefel sunt indicatorii arcurilor inverse din redresorii cu mercur. curentul trebuie sa treaca intr-un singur sens.In mod normal. Constructii foarte perfectionate de astfel de aparate pentru masurarea curentului au fost efectuate de academicienii rusi Lenz si Iacobi.Trecerea curentului in sens invers constituie un defect. el se afla indreptat intr-o anumita directzie. construind astfel si primul ampermetru.Aceste bobine au fost denumite multiplicatori deoarece deviatia acului se marea direct proportional cu numarul spirelor.

1. Aceste mărimi “perturbatoare” sunt denumite mărimi de influenta . iar la ieşire furnizează un semnal Y (un răspuns) sub o forma ce poate fi perceputa de operator ca rezultat al măsurării. Mijlocul de măsurare. aşa cum arata (1. În afara mărimilor de influenta. 5 .). sau mai bine zis în cazurile reale. ci si de alte mărimi care influenţează aparatul.Aparatul de masurat Tehnica de măsurare.). fig. un aparat de măsurat poate fi considerat ca un diport căruia la intrare i se aplica un semnal X (v. figura 1. este “plasat” între obiectul sau procesul analizat si operatorul care executa măsurarea. răspunsul Y nu depinde numai de mărimea de intrare (semnalul X ). semnalele transmise prin reţeaua comuna de alimentare cu energie electrica etc.b) prelevat de la obiectul analizat si care reprezintă măsurandul. câmpurile magnetice. pe care – indiferent de complexitatea lui – îl vom denumi la modul generic aparat de măsurat. Ca urmare. răspunsul (mărimea de ieşire a aparatului mai depinde si de comenzile care au fost date aparatului de măsurat. presiunea. mărimi perturbatoare electromagnetice (determinate de: câmpurile electrice. De aceea. 1. cu ajutorul căreia se efectuează orice proces de măsurare. conţine pe lângă metoda de măsurare si o a doua componentă : mijlocul de măsurare – ca element “fizic” cu ajutorul căruia se aplica o metodă de măsurare în scopul realizării experimentului ce conduce la determinarea valorii măsurandului analizat. o reprezentare mai completa a aparatelor de măsurat este data de schema din figura 1. prin elementele de comanda cu care marea majoritate a aparatelor sunt dotate.5 În general. umiditatea. vibratiile s. fără a fi “utile” (adică supuse măsurării).5.a. Fig. aşa sunt mărimile ce reprezintă influenţa mediului asupra aparatului de măsurat (ca: temperatura. undele electromagnetice. sub forma sa cea mai simpla.5).6.a.5.

. s 2 . Sensibilităţile utile este bine sa fie cât mai mari... reprezintă sensibilităţile utile ale aparatului de măsurat.. .. . cu mediul ambiant si cu operatorul uman si. c1 .Xm).pentru ca rezultatul ΔY să depindă practic numai de ΔX . Caracteristicile metrologice ale aparatelor de măsurat.. valoarea maxima) si variaţia în timp (mărimi constante. 2. rezistente etc.. cele mai importante. X 2 .. sunt: intervalul de măsurare (domeniul de măsurare) care se exprima prin limitele. . pentru fiecare mărime de ieşire se poate scrie o expresie de forma: Yi = f X 1 .. Ele se refera la comportarea aparatelor de măsurat în raport cu obiectul supus măsurării. deoarece ele determina în principal precizia aparatului si capacitatea lui de a măsura fără alte influente valorile semnalelor de la intrare...6) si m mărimi de măsurare (X1.În cazul unui aparat de măsurat cu m mărimi de ieşire (v. minima si maxima.cq) diferite. variabile periodic..). Determinarea exactă a sensibilităţilor parazite nu este necesară. intervalul de valori măsurabile (valoarea minima. iar sunt aşa ∂X i ∂si numitele sensibilităţi parazite ale aparatului.. c 2 . fig. însă trebuie sa fie mici (sub anumite limite admise de clasa aparatului). Domeniul de măsurare se împarte în mai multe subdomenii.sp) si prevăzut cu q comenzi (c1.... curenţi electrici. numite game (scări) de măsurare . Aici derivatele parţiale ( ) ∂f ∂f . c2.. 1. ...rezoluţia reprezintă cea mai mica variaţie a rezultatului măsurării care poate fi observată de operator pe dispozitivul de afişare de la ieşirea aparatului de măsurat si se exprima ca 6 . c q . sa aibă valori precise si sa fie cât mai stabile în timp. ale valorilor ce pot fi măsurate cu un aparat dat.m. supus unor p mărimi de influenta (s1. X n .).. s p . Mărimile de intrare ale aparatului de măsurat sunt caracterizate de: natura fizica mărimii (tensiuni electrice. X2.. s1 . s2.. forma de unda etc. unde i = 1.. fără a fi alterat de variaţiile ∆s ale mărimilor de influenta.

− sensibilitatea relativa (Sr) se defineşte numai pentru aparatele cu mărimi de ieşire electrica sau la convertoarele (traductoarele) utilizate la măsurări: ∆y y Sr = ∆x x − constanta aparatului (K) se defineşte numai pentru aparatele de măsurat la care sensibilitatea nu depinde de mărimea de intrare X 1 X = S Y − prag de sensibilitate (δS) prin care se înţelege cea mai mica variaţie a măsurandului ce poate K= fi pusa în evidenta cu ajutorul aparatului de măsurat. clasa aparatului) care se determina în funcţie de eroare maxim tolerată. în special clasa de precizie). − precizia instrumentala este calitatea aparatului de a da rezultate cât mai apropiate de valoarea adevărată a măsurandului si ea se exprima printr-un număr numit clasa de precizie a aparatului (sau. .sensibilitatea (S) este raportul dintre variaţia ∆Y a mărimii de ieşire si variaţia corespunzătoare ∆ X a mărimii de intrare. 7 . pe scurt. de: rezoluţia aparatului de măsurat. Acest parametru determina: precizia maxima pe care o poate avea un aparat de măsurat si valoarea minima măsurabilă a măsurandului. El depinde. . fără ca parametrii de funcţionare ai instrumentului sa se modifice. .supraîncarcabilitatea reprezintă capacitatea aparatului de a suporta o valoare de intrare mai mare decât valoarea maxima de regim permanent. în principal. în condiţii reale de funcţionare a lui. pe o anumita durata (“scurta” sau “lunga” ce se precizează).diferenţa dintre două numere consecutive ce pot fi percepute la afişaj.fiabilitatea metrologica este data de catre durata de timp (pe termen lung) în care aparatul funcţionează stabil (adică încadrat în limitele parametrilor de performanta. de perturbaţiile (proprii si exterioare aparatului) si de sensibilitatea indicatorului de nul (la aparatele care folosesc la măsurare metodele de zero).

Influenţa consumului ampermetrului în circuitul de măsurare Ca urmare a introducerii ampermetrului în circuit. A UAB Im A rA RC B figura 1. 8 . în circuitul parcurs de curentul de măsurat.Măsurarea curenţilor Ampermetre analogice În general pentru măsurarea curentului electric este necesară întreruperea circuitului şi introducerea unui ampermetru A. Înainte de introducerea ampermetrului în circuit. mai mic decât I. Eroarea relativă ce apare ca urmare a introducerii ampermetrului în circuit este: 1 1 − I − I RC + r A RC rA r εI = m = =− ≅− A 1 I RC + r A RC RC Pentru ca această eroare să fie cât mai mică trebuie ca rezistenţa ampermetrului să fie cât mai mică faţă de rezistenţa circuitului. va avea valoarea: Im = U AB . Rc + rA unde rA este rezistenţa internă a ampermetrului. de rezistenţă rA. curentul electric are valoarea I şi se numeşte valoarea adevărată a curentului de măsurat: I= U AB Rc unde UAB este tensiunea la bornele AB iar RC este rezistenţa circuitului parcurs de curentul I. curentul măsurat Im.

.. n . Schema electrică a unui şunt multiplu În cazul în care gama de măsurare este setată pe domeniul k. I0 este curentul prin ampermetru... curentul Ik funcţie de rezistenţele şunturilor va fi: I a ( Ra + RT + Rk +1 + . Dacă ampermetrul trebuie să măsoare un curent I. Ampermetre magnetoelectrice se construiesc cu şunturi interioare pentru domenii cuprinse între 0. I0 I RS A r0 unde I este curentul de măsurat... + Rk ) rezultă că: Ik = ( R1 + R2 + . + Rn ) + Ra + RT R1 + R2 + . rezistenţa şuntului se calculează cu relaţia: RS ( I − I 0 ) = r0 I 0  r0  ⇒ RS = I = nI 0 n −1  Schema electrică a unui şunt multiplu este prezentată in figura 2.2.. (I = nI0).... de n ori mai mare ca domeniul de măsură al acestuia I0.1 şi 100 A şi cu şunturi exterioare pentru curenţi de până la 10 kA. Figura 2. + Rk 9 I a .. k = 1.Ampermetre magnetoelectrice Ampermetre magnetoelectrice sunt alcătuite dintr-un miliampermetru conectat la bornele unui şunt. r0 este rezistenţa internă a ampermetrului iar RS este rezistenţa şuntului. + Rn ) = ( I k − I a )( R1 + R2 + ..

deci deviaţia poate fi exprimată sub forma: dL 1 ( NI ) 2 0 2D dα α= Deviaţia maximă αmax depinde de amperspirele nominale (NI)nom 10 . Cuplul rezistiv este proporţional cu unghiul de deviaţie: M r = Dα Astfel că deviaţia acului indicator este dată de relaţia: 1 2 dL I 2 D dα α= Deoarece inductanţa bobinelor este proporţională cu pătratul numărului de spire N. manganină).Rezistenţa RT este realizată în general din manganină şi serveşte la compensarea erorilor de temperatură.. Astfel rezistenţa totală Ra + RT variază mai puţin cu temperatura (RT = 1 . Expresia energiei magnetice care acţionează asupra sistemului este: Wmag = 1 2 Li 2 unde Wmag este energia instantanee a câmpului magnetic al bobinei. L = L0N2. L depinde de poziţia pieselor feromagnetice în interiorul bobinei. i curentul ce trece prin bobină iar L este inductanţa bobinei. Cuplul activ mediu ce acţionează asupra sistemului va fi dată de derivata energiei magnetice funcţie de unghiul de deviaţie: M a med = dWmag dα = 1 2 dL 1 2 dL i = I 2 dα 2 dα unde I este valoarea efectivă a curentului alternativ. Cuplul activ este creat de forţele de respingere ce apar intre cele două piese feromagnetice polarizate în acelaşi sens. deci de unghiul de deviaţie. Ampermetre feroelectrice Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de măsura analogice folosite pentru măsurarea curentului alternativ de frecvenţă industrială Dispozitivul feroelectric este format dintr-o bobină fixă parcursă de curentul de măsurat de formă cilindrică în interiorul căreia se află două piese confecţionate din material feromagnetic. dintre care una este fixată în interiorul carcasei bobinei iar cealaltă este mobilă fiind prinsă pe axul dispozitivului indicator.. 5 Ra.

. măsurând valoarea efectiva a acestora. atunci când capetele . zeci şi sute de MHz. figura 4. Figura 3 Extinderea domeniul de măsură Domeniul de frecvenţă al ampermetrelor feromagnetice de laborator este de 15 ÷ 500 Hz. Ampermetre termoelectrice Sunt singurele aparate clasice care măsoară curenţi de frecvenţă foarte mare. daca T este temperatura capetelor sudate. indiferent de forma de unda si de frecvenţă şi sunt constituite dintru milivoltmetru magnetoelectric conectat la capetele reci ale unui termocuplu.Ampermetrele feromagnetice se realizează prin dimensionarea corespunzătoare a bobinei parcurse de curentul de măsurat.reci'' ale unui cuplu format din doi electrozi. bobina este realizata din mai multe secţiuni. odată cu creştere curentului nominal se micşorează numărul de spire al bobinei. Pentru măsurarea unor curenţi de ordinul mA numărul de spire necesar este de ordinul sutelor (300). tensiunea termoelectromotoare ET este dată de o relaţie de forma: ET = k1 + k 2 T 11 .calde'' (sudate) ale acestuia sunt încălzite la o anumita temperatură de către curentul de măsurat I. Figura 5.. Funcţionarea acestora se bazează pe efectul Seebeck care constă în apariţia unei tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele . schimbarea domeniului de măsurare realizându-se fie prin schimbarea conexiunii serie sau în paralel a secţiunilor fie prin schimbarea bornei de utilizare (figura 3. Miliampermetru termoelectric Astfel. în care este reprezentata schema extinderii domeniului de măsurare). La ampermetrele cu domenii multiple. ajungându-se pentru curenţi de 200 ÷ 500 A ca bobina să fie realizată dintr-o singură spiră. Ampermetrele cu termocuplu se utilizează cu precădere la măsurarea valorii efective a curenţilor de radiofrecvenţa. La ampermetrele cu un singur domeniu de măsurare.

2 unde T este proporţional cu I2 şi R: T = k 3 I rt Curentul ce va trece prin ampermetrul magnetoelectric It va fi dat de relaţia: I t = kI 2 Deviaţia acului indicator a ampermetrului magnetoelectric va fi: α = SI t = k I I 2 Şi va fi proporţională cu pătratul curentului continuu sau cu pătratul valorii efective al curentului alternativ. Ampermetru electronic de curent continuu Schema de principiu este alcătuită dintr-un amplificator operaţional ce are conectat în reacţie un ampermetru magnetoelectric. R1 Un Up U1 U R I + I0 r0 A Ri U0 Rezultă ecuaţia: (U n − U 1 ) Deoarece Un ≈ Up rezultă (U n − U p ) 1 1 1 + (U n − U p ) + (U n − U 0 ) = 0 R1 Ri r0 1 = 0 şi se obţine: R1 1 1 = (U 0 − U n ) = I 0 R1 r0 R I R1 (U n − U 1 ) dar Un – U1 = U = RI rezultă că I0 = 12 . figura 5.

se procedează la compensarea acestei creşteri a rezistentei prin modificarea valorii rezistentei adiţionale variabile Ra . rezistoare adiţionale variabile si o baterie de curent continuu. După modul de conectare a rezistentei de măsurat Rx fata de aparatul indicator exista ohmmetre cu montaj serie si cu montaj paralel. rezistoarele adiţionale. montate în serie sau în paralel cu aparatul indicator. Ohmmetrele sunt compuse dintr-un miliampermetru magnetoelectric. La aceste aparate apare în timp. pe care le au în dotare ohmmetrele. astfel încât suma rezistentei acesteia si a bateriei sa rămână constantă. valoarea curentului din acest circuit variază invers proporţional cu rezistenta de măsurat . sunt necesare pentru extinderea domeniului lor de măsurare. Ohmmetrul serie Rezistenţa Rx ce trebuie în serie cu aparatul indicator. deoarece odată cu îmbătrânirea sursei creste rezistenta ei interna.într-un circuit format dintr-un aparat indicator de măsurat curentul.Deci curentul măsurat de către ampermetrul magnetoelectric este o măsură a curentului de măsurat. o sursa de curent continuu si rezistorul pasiv a cărui rezistenta se măsoară. Dacă raportul R/R1 este foarte mare (R>>R1) atunci aparatul poate măsura curenţi foarte mici (nA) Măsurarea rezistenţei electrice prin metode directe Ohmmetre Principiul de funcţionare a acestor aparate se bazează pe aplicarea legii lui Ohm . Aparatul este gradat direct în ohmi.dacă tensiunea sursei de alimentare a circuitului este constanta. Pentru a menţine precizia de măsurare în aceleaşi limite. În afara de aceasta funcţie. scăderea tensiunii la bornele sursei de alimentare. măsurată se conectează 13 .

Rezulta deci ca deviaţia aparatului este cu atât mai mica cu cât rezistenta de măsurat este mai mare. pentru ca nu exista curent în aparat.Figura 1. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru serie Deoarece rezistenţa de măsurat este legată în serie cu ampermetrul. iar daca Rx are valoarea maximă (Rx = infinit). Figura 3. Ohmmetrul paralel Rezistenţa de măsurat se conectează în paralel cu aparatul ampermetrul. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru paralel 14 . Figura 2. rA este rezistenţa internă a ampermetrului. Ohmmetrul serie este utilizat pentru măsurarea rezistentelor mari. Ra rezistenţa adiţională şi Rx este rezistenţa de măsurat. acul indicator al aparatului nu se va deplasa. adică aparatul nu este conectat în circuit. Scara acestui aparat este neuniformă. rE rezistenţa internă a bateriei. cu valori peste 105 Ω. diviziunile ei fiind mai dese în zona valorilor mari ale rezistentelor (deci la începutul scării). când Rx este egală cu zero (bornele ohmmetrului scurtcircuitate) acul indicator al aparatului se va deplasa până la gradaţia maxima a scării. Scala gradată a ohmmetrului serie Expresia curentul măsurat de ampermetrul magnetoelectric este I= E R x + Ra + rA + rE unde E este tensiunea bateriei.

Figura 4. Corecţia acestui aparat se face în gol. 3). 5b). Ohmmetre digitale În general. sau prin conectarea rezistorului Rx în bucla de reacţie a unui amplificator operaţional (fig. se utilizează doua principii de realizare a ohmmetrelor digitale: prin măsurarea căderii de tensiune pe rezistorul Rx (fig. care debitează pe rezistorul de măsurat Rx. adică atunci când nu are conectat nimic la borne (întrerupătorul K deschis – fig. Gamele de măsurare sunt obţinute prin comutarea rezistoarelor Rref de reacţie ale amplificatorului A (care modifica amplificarea în tensiune a acestuia în rapoartele 1/1. Căderea de tensiune pe Rx este amplificata de amplificatorul operaţional A. aducându-se acul indicator la diviziunea corespunzătoare semnului infinit. a cărui tensiune de ieşire este măsurată de un voltmetru digital. deplasânduse de la stânga la dreapta. deviaţia acului urmăreşte creşterea valorii absolute a rezistentei de măsurat. 1/10 si 1/100) si prin schimbarea curentului generat de sursă. adică cu valori cuprinse între 10 Ω si 105 Ω . Figura 5a.În acest caz. 15 . Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu măsurarea căderii de tensiune pe rezistorul Rx Schema din figura 5a utilizează o sursa de curent constant. 5a). Scala gradată a ohmmetrului paralel În acest caz curentul prin ampermetru va fi maxim şi va avea valoarea: I max = E Ra + rA + rE Ohmmetrul paralel este utilizat pentru măsurarea rezistentelor mici si mijlocii.

10-6 .punţi pentru măsurarea rezistentelor de valori mari (punţii Megaohm).1010 Ω. 16 . 106 . intrarea în amplificator are o rezistenta foarte mare se consideră Ia = 0 şi implicit Ir = Iref din care rezultă că: U out U ref = Rx Rref U out = U ref Rref Rx U out = kR x Deci. MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE PRIN METODE DE PUNTE Punţile de curent continuu pot fi clasificate astfel: .punţi pentru măsurarea rezistentelor de valori mici (punţi Thomson).1 Ω.Figura 5b. măsurată cu un voltmetru digital.2. . Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu conectarea rezistorului Rx în bucla de reacţie a amplificatorului Pentru schema din figura 12.b. 6).punţi pentru măsurarea rezistentelor de valori medii (puntea Wheatstone).1 – 106 Ω. tensiunea Uout . o diagonala de alimentare în care se conectează sursa si o diagonala în care se conectează aparatul de măsurat (fig. . este astfel proporţională cu Rx . Punţi Wheatstone echilibrate Puntea Wheatstone se compune din patru braţe rezistive.

de unde rezultă: Rx = R1 R3 R2 R1 si R2 fiind cunoscute sub denumirea de rezistente de raport si sunt rezistente variabile în decade (1 +10 +100 +1000) care permit fixarea unui raport egal cu 10-3 la 103. cu valori cuprinse între 10-1 si 105. Intervalul de măsurare este determinat de valorile maxime şi minime ale rezistenţelor R1. fie invers. este tot variabila în decade. Această relaţie este independentă de tensiunea electromotoare E si de rezistenta interna a sursei Ri. Puntea Wheatstone Variind rezistentele punţii. ceea ce înseamnă ca tensiunile la bornele rezistentelor R1 şi R2 . adică puntea sa fie “echilibrata”. Relaţia de mai sus constituie condiţia de echilibru a punţii Wheatstone si permite determinarea rezistenţei de măsurat Rx. de sensibilitatea si de rezistenta interna a indicatorului de nul (RIN). când sunt cunoscute celelalte trei. pentru că scade sensibilitatea din cauza reducerii curenţilor I1 si I2 din laturile punţii. echilibrul punţii Wheatstone se obţine fixând un raport constant între rezistentele R1 si R2 si variind rezistenta de comparaţie R3 . se poate obţine ca prin aparatul indicator curentul sa fie zero. rezistenţa de comparaţie. pentru ca sub aceasta valoare erorile de măsurare cresc foarte mult datorita influentei rezistentelor conductoarelor de legătură si a rezistentelor de contact de la bornele de legare la punte a rezistorului de măsurat. Rezistenta R3. respectiv Rx si R3 sunt egale doua câte doua: I 1 R1 = I 2 R2 şi I 1 R x = I 2 R3 .Figura 6. Practic. Domeniul de măsurare este limitat inferior la 1 Ω. La valori ale rezistentei de măsurare mai mari decât 1 MΩ eroarea creste peste limita admisa. R2 si R3: 17 .

disociind bornele respective.R x min = R x max R1 min 1 R3 min = 0.1 Ω). 18 . Rezistentele conexiunilor pot fi îndepărtate aproape complet conectând rezistenta de măsurat la bornele sursei si indicatorului de nul. Se ajunge astfel la rezistenta cu patru borne reprezentata în figurile 7a si b. care lasă în afara bornele de curent (AB). 7b). rezistentele de contact si cele ale conexiunilor fiind de acelaşi ordin de mărime ca si rezistenta de măsurat. Curentul dintre “bornele de curent” (AB) produce între “bornele de tensiune” (MM ') o cădere de tensiune ce poate fi utilizată într-un circuit de măsurat. introduc erori importante la măsurarea rezistentei cu puntea Wheatstone.1 ⋅ 3 = 10 −4 Ω R2 max 10 3 R1 max 4 10 = R3 max = 10 ⋅ = 10 7 Ω R2 min 1 Punţi pentru măsurarea rezistentelor electrice mici În cazul măsurării rezistentelor cu valori mici (10-6 . Prizele de tensiuni sunt construite din doua cuţite paralele (fig. în schimb pentru a elimina influenta rezistentelor de contact trebuie separata funcţia de “alimentare” de cea de “măsurare”.

Circuitul electric echivalent este prezentat in figura 8 Prin acest procedeu se pot realiza rezistente definite cu o eroare de o milionime. Specific acestei punţi este conductorul de legătura dintre rezistoarele R x si R e a cărui rezistenta r trebuie sa fie cât mai mica (r << Re) .Potenţialul cules la bornele (MM ') reprezintă strict căderea de tensiune de la bornele rezistentei de măsurat si nu înglobează si căderile de tensiune pe rezistenţele de contact (AB) ale curentului de alimentare. 19 .

MĂSURAREA IMPEDANŢELOR PRIN METODE DIRECTE Capacimetre În figura 9 este redata schema de principiu a unui convertor capacitate-tensiune utilizat în cadrul unui multimetru digital. setate şi un factor multiplu de zece. pentru măsurarea directa a capacităţilor electrice. rezistente de aparate (ampermetre. rezultatul măsurării se obţine prin multiplicarea valorii rezistenţei R1. Cu puntea dubla se măsoară rezistente mici ca: rezistente de contact. 20 . circuite de curent de wattmetre etc. cu valori de forma 10n Ω . rezistente de şunturi.Expresia rezistentei de măsurat este asemănătoare cu cea obţinută în cazul punţii Wheatstone: R x = Re R R − R2 R3 R1 +r 1 4 R2 R2 ( r + R4 + R3 ) Pentru echilibrarea punţii se fixează R1 R2 = R3 R4 şi rezultă o expresie a rezistenţei de măsurat: Rx = R1 Re R2 Rezistoarele R1 = R3 sunt variabile în decade (cutii de rezistenta). iar R2 = R4 = sunt comutabile.). siguranţe fuzibile si rezistivităţile conductoarelor. Folosind pentru Re tot valori multiplu de 10.

independenta fata de deriva amplificatorului operaţional. de amplitudine proporţionala cu Cx si cu suma pantelor de creştere m1 si descreştere m2 a tensiunii în dinţi de ferăstrău: u 0 = U 0 = ( m1 + m2 ) RC x = KC x Aceasta tensiune este memorata de condensatoarele C1 si C2 prin intermediul întreruptoarelor K1 si K2 (realizate prin porţi cu tranzistoare cu efect de câmp) comandate sincron de semnalul dat de generator. cu precizie de la 0. Inductanţmetre Funcţionează pe principiul măsurării tensiunii la bornele inductorului de măsurat.Generatorul G de frecventa joasa (50-120 Hz) furnizează o tensiune în forma de dinţi de fierăstrău. Metoda are numeroase avantaje: nu depinde de caracteristicile semnalului dat de generator (care trebuie sa păstreze numai pantele constante). Măsurarea este posibila în domeniul 0.01 pF ÷ 200 µF. R ññ wL. aplicata prin condensatorul de măsurat Cx la borna inversoare a unui amplificator operaţional în montaj derivator. La ieşirea aparatului apare o tensiune dreptunghiulară.1 la 1%. Curentul prin bobina este dat de un generator G printr-o rezistenta R de valoare mare. 10) Fig. care să permită obţinerea unui curent constant (fig. 10 21 .

păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de muncă. Scara aparatului este liniara. Rezultă deci: U L = Lx ⋅ ω ⋅ I x = Lx ⋅ ω ⋅ U R + ( ωL ) 2 2 şi dacă R>>ωL. PROTECTIA MUNCII Protecţia muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-economice. este proporţională cu inductivitatea Lx . domeniile schimbându-se prin modificarea frecventei si a rezistentei R .Daca Ia este foarte mic ( Ia << I ). iar precizia este 0. organizatorice. tehnice. profilactic-curative. Inductanţmetrele se realizează rar ca aparate independente. 22 . care acţionează în baza actelor legislative şi normative şi care asigură securitatea angajatului. atunci U = K ⋅ Lx R si prin urmare tensiunea măsurată de voltmetru. atunci I x = I = I ≅ U R = I x .5 la 3%. în gama 10 µH la 100 H. la ieşirea din amplificator. fiind combinate cu capacimetre (LCmetre).

emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii. vătămătoare sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual.pregătirea specială angajaţilor care deservesc maşini. . . .supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecţiei muncii. . bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora. . . la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi tehnologiilor nepericuloase.organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă. Direcţii principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii: . Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale exercită coordonarea activităţii de protecţie a muncii în Republica Moldova. cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului.colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii. probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului cu crearea concomitentă a condiţiilor confortabile de muncă la o productivitate maximală a acesteia. .participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie şi al organizării muncii. la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor.verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a materiei în protecţia muncii(nu mai rar decît o dată în trei luni).apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. . . Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi: . . .pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii.coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului. 23 . .cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.asigurarea priorităţii ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii . . mecanisme şi utilaje faţă de care sînt înaintate cerinţe sporite de securitate.instruirea în materie de protecţia muncii a tuturor angajaţilor şi a altor persoane la toate nivelurile de educaţie şi pregătire profesională.instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor.stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele.Scopul protecţiei muncii este de a reduce la minimum. .reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă cu încăperi şi instalaţii sanitar-social. accidentele de muncă.contribuirea la crearea condiţiilor nepericuloase de muncă.

Instructajul introductiv se petrece cu toţi cei cae intră la întreprindere la lucru permanent sau temporar. Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru înainte de admitere la lucru cu toţi muncitorii intraţi la întreprindere. care pot duce la traumatism sau îmbolnăvire. cu practicanţii care-şi petrec practica la întreprindere. Instructajele primar şi secundar se înregistrează în Registrul de înregistrare a instructajelor primar şi secundar de protecţie a muncii. La instructajul primar muncitorului îi sunt arătate toate locurile periculoase la utilaj şi la locul de lucru. care se păstrează la conducătorul lucrărilor. după petrecerera instructajului introductiv deasemnea cu muncitorii transferaţi la alt lucru. securitate antiincendiară şi acordarea primului ajutor care se păstrează la inginerul de protecţia a muncii şi tehnica securităţii.tehnici. metodele de organizare corectă şi asigurea locului de lucru. indiferent de calificare. iar cu muncitorii inginero . specialitate sau de stagiul de lucru al lor.[10] BIBLIOGRAFIE 24 . sanitarie de producere.[10] Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protecţie a muncii la întreprinderea de sticlă este fondat cabinetul de protecţie a muncii. cu specialiştii tineri şi cu elevii instituţiilor de învăţămînt – inginerul şef al întreprinderii. recomandaţii la întreprinderele pentru îndeplinerea lucrărilor de la alte organizaţii. Instructajul introductiv îl petrece inginerul de protecţie a muncii şi tehnica securităţii în cabinetul de protecţie a muncii. în subordonarea căruia se găsesc muncitorii. Instructajul secundar cu scopul controlării şi perfecţionării nivelului de protecţie a muncii se petrece nemijlocit la locul de lucru cu toţi muncitorii indiferent de calificarea lor. deasemenea i se dau indicaţii de interzicere de a folosi metode periculoase în lucrul sau alte acţiuni. admise pe teritoriul întreprinderii sau în secţiile de producere pentru îndeplinirea lucrărilor. Instructajul introductiv se înregistrează în Registrul de înregistrare a instructajului introductiv de protecţie a muncii. deasemenea cu muncitorii.Normele de protecţie a muncii şi normele de igiena muncii se emit de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Ministerul Sănătăţii după consultarea patronatelor şi sindicatelor. tehnica securităţii şi securitatea anincendiară. specialitatea şi stagiul de lucru.

Maria Manole .I.Organe de masini si mecanisme.Masurarea rezistentei electrice manual pentru clasa a XIII-a ruta progresiva Autori: Mihaela Gabriela Ionescu.Timisoara 2001 Autori: Mikos.Timisoara 2005 Autori: Mikos .Organe de masini si transmisii mecanice.Craiova 1993 Autori: Drobota .I.V. 25 .editura Mirton.editura Mirton. . Ana Olivia. Gabriela Alice Enache.Organe de masini si organe de asamblare. . Sorina Antosica.