Nr.

3/2009

PROFIL: CONCURENŢA

TIPAR/PRINTED BY: VEGA PROD

Nevoia de competitivitate şi performanţă în economia românească The need of competitiveness and performance in the Romanian economy Otilian NEAGOE Dreptul concurenţei şi organizaţiile nonprofit în Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi Germania The competition law and not for profit entities in United States of America, European Union and Germany Nathaniel CORNOIU - JITĂRAŞU Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului şi Consiliul Concurenţei – un lung proces de colaborare activă în domeniul ajutorului de stat The Authority for State Assets Recovery and the Competition Council – a long and active cooperation process in the field of state aid Mircea URSACHE Ieşirea din criză - cazul României interbelice Economic crisis and reestablishing in the inter-war Romania Marcela SĂLĂGEAN Concluzii rezultate din analiza Raportului ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2005 – 2007 Conclusions drawn from the Report of the state aids granted in Romania between 2005 and 2007 Daniel DIACONESCU, Constanţa DUMITRESCU Piaţa grâului – concluzii ale raportului investigaţiei utile Wheat market – conclusions of the sectoral inquiry report Maria ALEXANDRU Evoluţii recente în politica SUA în domeniul concurenţei Recent developments in the United States competition policy Cristina HAVRIŞ Politica şi legea concurenţei în contextul actualelor provocări economice la nivel global Competition law and policy in the context of the current economic environment in distress at global level Daniela ELEODOR Noutăţi în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat News in the competition and state aid field Carmen BUCUR

2 3 6 7

12 13

22 23 28 29

40 41 48 49 60 61

80 81

3/2009

NEVOIA DE COMPETITIVITATE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ
Otilian NEAGOE 1

Economia României, marcată puternic de recesiunea economică, se află la intersecţia dintre structurile nematurizate ale economiei funcţionale de piaţă şi procesele emergente ale tranziţiei externe, specifice fenomenului convergenţei europene. Provocarea strategică pentru tranziţia externă a României, oficial declanşată în 2007, este capacitatea precară de susţinere a convergenţei reale, creşterile de produs intern brut fiind rezultatul tot mai evident în ultimii 2 - 3 ani, al stimulării agresive a consumului prin angajarea unor cheltuieli care nu au avut acoperire din surse interne. În aceste condiţii, competitivitatea şi convergenţa europeană a proceselor economice româneşti se resimt profund şi ca urmare a efectelor crizei financiare. Astfel, România este în situaţia dificilă de a pierde atât competiţia cu sine, relevanţa socială a acţiunilor transformaţionale de la nivelul economiei, cât şi competiţia în context european, activarea potenţialului de convergenţă, pentru ieşirea din condiţia de periferie a UE. Semnalele cele mai puternice de vulnerabilitate a evoluţiilor româneşti în perioada de postaderare sunt: • • • amplificarea dezechilibrelor interne; agravarea alarmantă a unora dintre deficite; decalajul structural dintre cererea agregată în expansiune, mai ales pe segmentul consumului menajelor şi oferta internă rigidă; presiunea cheltuielilor salariale;

• •

plafonarea iniţiativei sociale, cu deosebire a iniţiativei antreprenoriale (cca 20 de IMM – uri la 1000 de locuitori, faţă de 56 media europeană); recuperarea decalajelor reale faţă de UE nu are orizont de timp stimulativ raportat la aşteptările oamenilor; deficitul de bunăstare agravat de evoluţia crizei financiare, resimţit prin diminuarea dramatică a puterii de cumpărare, accentuează un moral social slab; evoluţiile în structura socio-ocupaţională sunt haotice, în absenţa proiectului; slaba capacitate de inovare economică şi socială.

Spargerea cercului vicios al decalajelor reale are două soluţii complementare: valorificarea integrală a finanţării aferente procesului de integrare şi intensificarea efortului propriu în realizarea proiectului românesc de modernizare, mai ales în componenta lui inovativă, susţinută de educaţie. Este nevoie de o ajustare raţională a cheltuielilor, care trebuie să vizeze dezvoltarea infrastructurii naţionale, atât cea din transporturi, cât şi în domeniul educaţiei, sănătăţii, dezvoltării rurale şi protecţiei mediului.


1

Vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.

2

3 . The alarming worsening of certain deficits. and the environment protection fields. The wages expenditure pressure. encouraged by education / training. The insufficient economic and social innovating capacity. especially on the Translated into English by Doina Mesteacăn. typical of the European convergence phenomenon. The welfare deficit worsened by the development of the financial crisis. because the plan is missing. The structural disparity between the aggregate demand. as compared with the European average of 56 SMEs per 1000 inhabitants). officially started in 2007. through the engaging of certain expenditure without covering from domestic sources. which has to aim at the developing of the national infrastructure . the health. and the intensifying of the domestic effort aimed at the achievement of the Romanian modernizing project. and the emerging processes of the external transition. intensely marked by the economic recession. and. the intensifying of the convergence potential. felt by the dramatic decreasing of the purchasing power. over the last two years – the result of the aggressive stimulating of the consumption. The strategic challenge for the Romania's external transition. The breaking of the vicious circle of the real disparities has got two complementary solutions: the integral turning to account of the financing afferent to the accession process. and the stiff domestic supply. is stressing a feeble social morale. being in expansion. The more intense vulnerability signs of the Romanian developments. is the precarious capacity to encourage the real convergence. Romania is in the difficult state of losing both the competition with itself. the competitiveness and the European convergence of the Romanian economic processes are deeply suffering from the financial crisis effects too. Vicepresident of the Competition Council. in order to get rid of the state of European Union' purlieus. A rational adjusting of the expenditure is necessary. respectively. and the competition developed within the European context. especially of the entrepreneurial one (about 20 SMEs per 1000 inhabitants. those from the education. The amplifying of the internal unbalances.3/2009 THE NEED OF COMPETITIVENESS AND PERFORMANCE IN THE ROMANIAN ECONOMY2 Otilian NEAGOE3 The Romania's economy. The redeeming of the real gaps towards the European Union has got no stimulative temporal horizon. The evolutions within the socio-occupational structure are chaotic.both that from the transport field. Thus. is at the crossing point between the immature structures of the functioning market economy. the social relevance of the innovating deeds carried out at the economy level. the GDP increases becoming – more and more obviously. the rural development. The limiting of the social initiative. are the following: • • • 2 3 • • • • • • housekeeping consumption segment. over the post-accession period. with reference to people expectations. especially within its innovating component. Given such conditions.

În sinteză. dar şi în perspectivă. acordarea de facilităţi fiscale firmelor care investesc în cercetare – dezvoltare şi crearea de parteneriate cu universităţi – institute de cercetare – dezvoltare. Ordine şi performanţă. formule economice prin care ţările dezvoltate încearcă evitarea unei contracţii economice de proporţii. cum ar spune A. Este nevoie de acţiuni economice şi politice concertate şi energice pentru a relansa societatea românească în toate segmentele ei. este proba certă a înţelegerii interesului naţional în spiritul unui pragmatism eficient. Criza lasă urme adânci. cum ar fi: • profesionalizarea forţei de muncă (educaţia continuă → lucrători calificaţi → creşterea atractivităţii regiunii pentru celelalte firme → atragerea altor lucrători calificaţi etc. România trebuie să imite în domeniile în care nu poate inova şi să inoveze în domeniile în care există capabilităţi (domeniul informaţiei. spre exemplu). În funcţie de modul eficient în care le operaţionalizăm depinde succesul economic şi social al societăţii româneşti. inclusiv prin buna guvernare. pentru evitarea unor dezechilibre pronunţate şi gestionarea echilibrată a bugetului ar avea efecte benefice pe termen scurt. au produs deja o stabilizare în unele segmente ale economiei.3/2009 Recurgerea la planificarea bugetară multianuală şi urmărirea unei strategii predeterminate ce pot constitui formule de creştere a eficienţei în toate proiectele iniţiate atât în zona publică.). Injecţiile de lichiditate şi stimulii bugetari. Alături de aceste soluţii operaţionale este nevoie de soluţii strategice. funcţional şi echilibrat. Trecerea la ajustarea structurală a ofertei. 4 . Cererea şi oferta sunt afectate pentru o perioadă de timp. Susţinerea dezvoltării prin fonduri UE. cât şi în zona privată. evitarea riscului de a irosi oportunităţile de insider al UE. competitivitatea şi convergenţa. efortul propriu. forţarea importurilor de tehnologie înaltă. Comte. noţiunile cheie pentru etapa socio – economică în care se află România sunt eficienţa. să aibă un mediu concurenţial. • • România trebuie să îmbunătăţească stimulentele economice şi instituţionale. care sunt esenţiale pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial. este deviza imperativă a momentului pentru ca România să fie competitivă şi stabilă.

and to get a functioning and well-balanced competitive environment. such as: • improving of the labor professional competences / abilities (permanent training → skilled workers → increasing of the region attractiveness for the other companies → attracting of other new skilled workers. The crisis let deep traces. in order to re-launch the Romanian system. The liquidity injections and the budgetary incentives. and the convergence. the key notions for the nowadays Romania's socio-economical stage are the efficiency. and setting up of partnerships universities – research and development institutes. “Tidiness and performance”. as well as in the private one. have already led to a stabilizing in some regions. the information field). the avoiding of the risk to squander the opportunities given by the European Union insider status. etc. and to innovate where it has got capabilities – for example. Beside these operational solutions. Compte would say. for Romania to become competitive and lasting. awarding of fiscal facilities to companies investing in the research-development field. Vigorous economic and political actions are necessary. inclusively the sound governance. in order to avoid certain marked unbalances. through the funds from the European Union. the competitiveness. intensifying the high-tech imports (Romania has to imitate where it cannot innovate. should be the motto of the moment. as A. economic solutions by which the developed countries try to avoid an ample depression. The economic and social progresses of the Romanian society depend on the way to put such notions into operation. is the doubtless proof of the understanding of the national interest in the spirit of an efficacious pragmatism. and having in view a pre-defined strategy could be suitable solutions for the efficiency increasing in all the projects initiated within the public area. and the well-balanced administering of the budget would have short term and far-reaching beneficial effects. the domestic effort. 5 . Synthetically. strategic solutions would be needed. The demand and the offer have been affected for a period of time.3/2009 Resorting to the multi-annual budgetary planning. which are essential for the developing of the entrepreneurial spirit. The passing to the structural adjusting of the offer. • • Romania has to improve the economic and institutional incentives.). The supporting of the development.

autoarea a analizat sistematic materia relevantă. autoarea şi-a documentat în mod temeinic studiul său. prezentarea fiind limpede şi stilul cursiv. p. Friedrich Hayek. Ronald Coase. E. W. 15 O organizatie nonprofit care s-a confruntat simultan cu concurenţa intrasectorială şi cu cea infrasectorială a fost Crucea Roşie Americană. Gary Becker. Fără a face exces de erudiţie . Direcţia Juridic-contencios.A. atât la nivelul cererii. concurenţa cu care se confruntă O.CICORIA.CICORIA. comunitar şi german nu există o exceptare a ONP-urilor de la aplicarea regulilor antitrust.18 şi nota de subsol nr.Odudu. Posner şi R.55-56. Ipoteza de la care a plecat autoarea în studiul său este că organizaţiile nonprofit sunt direct afectate de fenomenul concurenţei.44-45 şi p. p.59-128). printre autorii citaţi se află iluştrii: Adam Smith. al patrulea este acoperit de studiul Dreptului comunitar aplicabil (p.CICORIA. 8 Planul detaliat al lucrării se găseşte la adresa:http://www.-urile este dublă. The application of United Nations. provenite în marea lor majoritate din doctrina economică..PDF?OpenElement (accesată pe 26 august 2009). al cincilea este dedicat examinării teoriei şi practicii germane incidente (p. fiind atât “intrasectorială”12 (pe piaţa bunului produs sau serviciului prestat. lucrarea a avut drept subiect o temă pe cât de inedită6. p. Plecând de la constatarea că “…sectorul nonprofit joacă un rol fundamental în dezvoltarea societăţii civile.cit.CICORIA.17 şi nota de subsol nr. 16 C.. 10 Lista lor completă se află la: C.).A..CICORIA.cit. op.N.cit. cât şi “infrasectorială”13 (prin raportare la celelalte organizaţii necomerciale)14. 12 C. op.cit. iar ultimul înglobează o analiză comparativă a celor trei legislaţii abordate însoţită de concluzii (p.18.. O. Nonprofit organizations facing competition.agiimc.. al doilea cuprinde o expunere a problematicii concurenţei în domeniul nonprofit (p. Frankfurt.de/intelligentSEARCH.23-58).35-41.. G.CICORIA.129-203). prestigioasa editură germană Peter Lang a publicat teza de doctorat a tinerei cercetătoare Cristiana CICORIA.cit. 6 . European and German Competition Law to not-for-profit entities (Peter Lang. Alison Jones şi Brenda Sufrin.cit. Cristiana CICORIA. cei mai importanţi regăsindu-se la loc de cinste pe lista referinţelor: Christopher Bellamy. la Institutul pentru Drept şi Economie al Universităţii din Hamburg. UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI GERMANIA4 Nathaniel CORNOIU-JITĂRAŞU5 În urmă cu trei ani. din care primul conţine introducerea (p. op. ci dimpotrivă.E. p. 11 C. Amartya Sen şi George Stigler. op. Esenţial ni se pare a fi faptul că în Dreptul concurenţei american..19.CICORIA.. acestea sunt tratate ca simpli agenţi economici.205-248). faţă de agenţii economici obişnuiţi). Aşadar.nsf/alldocs/683CCA10 96AF9235C125715A004816FF/$File/88087291.D.13-21). al treilea este consacrat analizei legislaţiei. Posner. Lucrarea este împărţită în 6 capitole8. p. op.13.. 5 Inspector de concurenţă. p. p. 13 C. 286p. jurisprudenţei şi doctrinei nord-americane relevante (p. op. pentru detalii. Robert H. în pofida statutului lor caritabil16. doctrinarii jurişti nu au fost ignoraţi. 7 C.259-286. 14 C. Bork. op.cit. p. 9 Cele 246 de pagini ale textului propriu-zis al tezei sunt însoţite de 611 note de subsol. 9 4 Recenzia lucrării: Dr. Kovacic. op. 2006. cât şi la nivelul ofertei11. op.cit. Child şi Vivian Rose. a se vedea: C.cit.249-258). Desigur. utilizând nu mai puţin de 462 de surse bibliografice10.3/2009 DREPTUL CONCURENŢEI ŞI ORGANIZAŢIILE NONPROFIT ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII.41-44. cele două forme de “competiţie” nefiind incompatibile15. Susţinută cu succes în anul precedent. p.15.CICORIA. […] organizaţiile non-profit reprezentând o forţă economică majoră”7.P .18.CICORIA. şi anume aplicarea Dreptului concurenţei în cazul organizaţiilor nonprofit (ONP). 6 C. Doris Hildebrand. pe atât de interesantă.

. Legal Department.. W. 18 Competition inspector. op. op. 2009). as well as the conclusions (pp. 20 C.59-128). 286pp.CICORIA. 2006. namely the application of Competition Law to nonprofit organizations (ONPs). Robert H. the second comprises a presentation of the competition matter in the nonprofit domain (pp.35-41.cit.3/2009 COMPETITION LAW AND NONPROFIT ORGANIZATIONS IN THE UNITED STATES OF AMERICA.CICORIA. op.CICORIA. Popa and revised by Nathaniel Cornoiu-Jităraşu. Odudu. 22 The 246 pages of the book's main text are accompanied by 611 footnotes. 28 C.. CICORIA.cfm?vID=55164&vLang=E&vHR=1&v UR=2&vUUR=1 (accessed on 26th of August. Kovacic.CICORIA. its subject is a novel19 and very interesting topic. among the famous cited authors we found: Adam Smith.A.. Starting from the observations that “The nonprofit voluntary sector plays a fundamental role in the development of the civil society. the two forms of “competition” not being incompatible.cit.13-21). As a result. The application of United States.. 24 C. The primary hypothesis of the author is that the nonprofit organizations are directly affected by the competition phenomenon from the demand side. and the last one includes a comparative analysis of those three legislations.D. op.com/index. 2009).CICORIA.E. Friedrich Hayek.PDF?OpenElement (accessed on 26th of August. the jurisprudence and the relevant NordAmerican doctrine (pp. Without making any excess of erudition22. Cristiana CICORIA. The full list of the footnotes is at: C. Amartya Sen and George Stigler. EC and German Competition Laws do not provide any exemption of the ONPs from the application of the antitrust rules is considered crucial by us. 19 C.CICORIA.55-56.cit. as well as the “infra-sector” competition 26 (in relation with the other noncommercial organizations) 27. 21 Its detailed plan could be downloaded at: http://www. Naturally. 17 Review of Dr. Doris Hildebrand.CICORIA.. G. p.A.agiimc. pp. Posner. p.cit.249-258).23-58). the third is focused on the analysis of the legislation. European and German Competition Law to not-for-profit entities (Frankfurt: Peter Lang. op. pp. the fifth is dedicated to presenting the relevant German theory and practice (pp.41-44. pp. Posner and R. p. p. THE EUROPEAN UNION AND GERMANY17 Nathaniel CORNOIU-JITĂRAŞU18 Three years ago. p.129-203).CICORIA. The text of the following book review was translated into English by Ioan D.13. op. The book has 6 chapters 21: the first contains the foreword (pp. as well as from the supply side 24. the competition faced by ONP is double: “inter-sector” competition 25 (on the market of the manufactured goods or the delivered services.. Being the author's PhD thesis successfully defended before the Institute of Law and Economics of the Hamburg University.cit.de/intelligentSEARCH. Bork. details could be found at: C. Ronald Coase.cit.18 and footnote 18. Alison Jones and Brenda Sufrin.” and “[…] nonprofit organizations are a major economic force”20. Nonprofit organizations facing competition. 27 A nonprofit organization which has been faced in the same time with intersector and infra-sector competition was the American Red Cross.. in relation with the for-profit undertakings). they are treated as common undertakings. O. the most important of them being included on the list of authorities: Christopher Bellamy. the fourth contains the review of the applicable EC Law (pp. indeed. 25 C.205-248).cit. despite their charitable status28. the author has analyzed thoroughly the relevant matter and presented the issues in vivid and a clear style. The fact that the US. pp. 7 .44-45 and pp. Gary Becker.cit. most of them coming from the economic doctrine. the book's description is available at:http://www. 26 C.cit.nsf/alldocs/683CCA1096AF9235C125715A004 816FF/$File/88087291. op. 23 C.17 and footnote 15.19.18.peterlang.. the jurists were not ignored. a well-known respected German publishing house has had the excellent idea of printing the first book of the young Italian researcher Cristiana CICORIA.). E.259-286. the author earnestly documented her study by using no more than 462 bibliographic references23. op. Child and Vivian Rose. op.

op. op.cit. notabilă este observaţia Dr.155.. Dintre domeniile în care activează ONP-urile cărora în perioada 1981-2002 li s-a aplicat Dreptul comunitar amintim: societăţile de asigurări mutuale.cit. care include: o teorie a efectelor pozitive ale înţelegerilor anticoncurenţiale încheiate de organizaţiile nonprofit32. p. p. 46 Pentru detalii. a practicii administrative şi a jurisprudenţei relevante. op. Curtea Europeană de Justiţie a hotărât încă din 1980.45 şi urm. p. 32 C. Cele 70 de pagini ale Capitolului 3 cuprind o cercetare amănunţită a legislaţiei americane. în Dosarele conexate nr. op. în înţelesul art. Brenda SUFRIN. asociaţiile profesionale.C215/1978 şi C-218/1978 [Heintz Van Landewyck SARL şi alţii contra Comisiei Europene”].cit. Robinson-Patman Act (1936) şi Federal Trade Commission Act (1988).cit.CICORIA. C..49-51. p. p. nota de subsol nr.CICORIA. op.77.45.51-55.36. p. cluburile sportive. Plecând de la ipoteza că entităţile nonprofit sunt supuse reglementărilor antitrust numai dacă participă ca agenţi economici pe Piaţa Comună40. p. Statele Unite contra Universităţii Brown (1993)38 şi Federal Trade Commission contra Butter wor th Health Corporation (1996)39. a se consulta: C. P & I (1999) şi Ambulanz Glöckner (2001). 31 C.germanlawjournal. op.CICORIA. Capitolul 4 este cel mai întins dintre cele şase ale volumului şi conţine o examinare sistematică a Dreptului comunitar al concurenţei aplicabil ONP-urilor. Obiectivul autoarei a fost dublu. 38 Pentru detalii.CICORIA. Cel mai dezvoltat sistem de protecţie a liberei concurenţe din Europa a fost inaugurat în 1945. nr.cit..168 şi nota de subsol nr. în general: “Esenţa economiei de piaţă este efortul concurenţial al furnizorilor de a oferi cel mai bun produs şi al cumpărătorilor de a face achiziţia optimă”29.81 al Tratatului de la Roma privind instituirea Comunităţii Economice Europene42.466. autoarea volumului recenzat a constatat că.cit. Remarcăm faptul că prima hotărâre a Curţii Supreme a Statelor Unite ale Americii în care s-a făcut aplicarea regulilor antitrust în cazul unei organizaţii nonprofit a fost pronunţată în 1975 [Goldfarb contra Baroului Statului Virginia]. în lipsa unor norme speciale legiferate la nivel comunitar41. eseul se găseşte la adresa: http://www.171.. p.CICORIA.cit.8/2005.cit.166 şi nota de subsol nr. notele de subsol nr. p.. op. op.. şi anume: cercetarea comportamentului ONP-urilor pe o piaţă concurenţială şi verificarea aplicabilităţii în S.CICORIA.89-95.A. o expunere a riscurilor şi posibilelor efecte negative ale competiţiei în cazul ONP-urilor34 şi o examinare sumară a problemelor apărute cu ocazia supunerii organizaţiilor nonprofit la rigorile Dreptului concurenţei35.455.CICORIA.1173-1189).104-107. 2007..47-48.CICORIA. p.20. Dintre cazurile analizate în detaliu menţionăm: FEDETAB (1980). C. vol. faptul că organizaţiile nonprofit care desfăşoară activităţi economice sunt “întreprinderi”. C. 30 29 8 C. care a fost urmat de: Clayton Act (1914).170..cit. Cristiana CICORIA este Dreptul german al concurenţei aplicabil organizaţiilor nonprofit.CICORIA. la 44 iniţiativa Puterilor Aliate .cit.. 39 Pentru dezvoltări.pdf (accesată pe 26 august 2009). Al treilea termen al studiului comparativ întreprins de Dr.cit..56-58.211...cit. Wolfgang WURMNEST. 35 C. p. 40 C. op. Cristiana Cicoria privind fenomenul economic. op. 34 C. p. p. A new era for private antitrust litigation in Germany? A critical appraisal of the modernized Law against restraints of competition (German Law Journal.6. a se vedea: C.463-465 şi p. p.cit. NAWEVAANSEAU (1982). 37 Expunerea speţei se găseşte la: C. p... precum şi p.cit. 44 C.CICORIA. 42 43 41 . asociaţiile de firme care operează pe aceiaşi piaţă. a se vedea: Dr. începând cu primul act normativ din lume în materia protecţiei liberei concurenţe [Sherman Act (1890)]. Oxford University Press. op.CICORIA. p.107). fiind armonizat cu 45 normele comunitare în 1958 şi perfecţionat 46 ulterior de şapte ori.cit. op. Din capitolul 2 ne-a reţinut atenţia analiza efectelor concurenţei asupra ONP-urilor31. un examen succint al efectelor pozitive 33 ale concurenţei pentru entităţile nonprofit .com/pdf/V ol06No08/PDF_Vol_06_No_08_117 3-1190_Developments_Wurmnest.CICORIA. ultima dată în 2005 .U.C-209/1978 .3/2009 De asemenea. EC Competition Law (ediţia a treia.83-89.. Oxford. op. la nivel comunitar şi în Germania a regulilor de concurenţă în cazul organizaţiilor nonprofit30.CICORIA. op.CICORIA..cit. asociaţiile de transmisiuni televizate comerciale43 etc. cazuri relevante fiind: National Collegiate Athletic Association (1984) 37 .450. p. C. ulterior 36 jurisprudenţa fiind constantă în acelaşi sens . p.CICORIA. op. nota de subsol nr. 36 C. 45 Alison JONES.CICORIA. op.. 33 C.170.

83-89. op. Starting from the hypothesis that nonprofit entities fall under the competition rules only if they are participating on the Common Market as undertakings58. the last time in 200564. 59 C. at the initiative of the Allied Powers62. The third element of the comparative study carried out by Dr.155. footnote 466. C.cit.cit..S.cit. pp. 63 Alison JONES. p.168 and footnote 455. CICORIA. p. we point out that the following cases were analyzed thoroughly in the same book: FEDETAB (1980).cit.pdf (accessed on 26th of August. a brief examination of the positive effects of competition for the charitable entities51.45-56. op. p. p. op. pp.A.. C.89-95. 57 For a detailed presentation see: C.211.cit.36. a presentation of the risks and of the potential negative effects of competition in the ONPs cases52.cit. Oxford University Press. no.56-58. op. 2009).. which was followed by a very solid case law54.germanlawjournal. 48 47 9 C. 54 C. 62 C.Cicoria reached the conclusion that. CICORIA. footnotes 463-465 and p... op. the European Court of Justice decided for the first time in 1980. CICORIA.cit. CICORIA. 50 C.170. and after a sound research.cit. pp. including: a theory of the positive effects of the anticompetitive agreements concluded by the nonprofit organizations50. pp. Wolfgang WURMNEST. CICORIA. United States v.cit. EC Competition Law (the third edition. Brenda SUFRIN. and a rapid examination of the issues related to the observance of the Competition Law by the nonprofit organizations53. pp. Cristiana CICORIA is the German Competition Law applicable to nonprofit organizations. associations of firms operating on the same market. The most developed European system of free competition protection was inaugurated in 1945. op. CICORIA.47-48.cit. Chapter 4 is the most developed of all the book's parts and contains a systematic analysis of EC Competition Law applicable to ONPs. p. starting with the first law in the world enacted in the field of free competition protection [Sherman Act (1890)]. pp. European Commission]. CICORIA.77.cit. The second chapter brought into our attention the analysis of the competition effects over the ONPs49. namely to study the behavior of the ONPs on competitive markets and to verify the application of the competition rules to nonprofit organizations in U. that nonprofit organizations carrying out economic activities are “undertakings” within the meaning of Art.51-55. a very important notice made by Dr. We have noted that the first decision of the US Supreme Court in a case involving the application of the antitrust rules to a nonprofit organization was issued in 1975 [Goldfarb v. op...45. Brown University (1993)56 and Federal Trade Commission v. 52 C. The objective of the author was double. op. trade broadcasting associations61 etc. at the EC level and in Germany48.3/2009 In the same time.com/pdf/Vol06No08/PDF_Vol_06_No_ 08_1173-1190_Developments_Wurmnest.cit.. pp. op.49-51. Robinson-Patman Act (1936) and Federal Trade Commission Act (1988).cit.. Among the charitable fields of activity in which the EC Competition Law was applied during 1981-2002 there are: mutual insurers. Dr.. In the same time. p. The Virginia State Bar]. op. P & I (1999) and Ambulanz Glöckner (2001).cit.8/2005.166 and footnote 450. professional associations. NAWEVA-ANSEAU (1982). 51 C. CICORIA. Cristiana Cicoria concerns the economic phenomenon. 2007.104-107. in general: “The essence of the market place is a competitive effort of suppliers to make the best offer product and of buyers to make the best purchase”47. 56 Details could be found at : C. C. A new era for private antitrust litigation in Germany? A critical appraisal of the modernized Law against restraints of competition (German Law Journal.81 EC Treaty60.. followed by: Clayton Act (1914).170.C-209 to C-215/1978 and C-218/1978 [Heintz Van Landewyck SARL and others v.. while special legal norms are absent at the Community level59. op...CICORIA. op. p. 53 C. Butterworth Health Corporation (1996)57.6. 64 A detailed presentation was made by: Dr. op. as well as p.. 58 C. C. CICORIA. 61 60 . pp. CICORIA. it was harmonized with the EEC norms in 195863 and has been improved afterwards continuously. 49 C. Oxford. p. CICORIA. CICORIA.cit. 55 The case is presented at: C. sport clubs. pp. p.1173-1189). the essay could be found at: http://www.20.cit. op. CICORIA... The 70 pages of the Chapter 3 include a meticulous research of the US legislation.171. CICORIA. op. the relevant cases being: National Collegiate Athletic Association (1984)55. CICORIA. in the Joint Cases nos. op. of the administrative practice and of the relevant judicial precedents. vol. footnote 107).

Alphen aan den Rijn. Pentru dezvoltări. a se vedea: C. XIX+1. 65 Pentru dezvoltări. a se vedea: Abel M. La transformation du Droit de la concurrence par le recours à l'analyse économique (Bruylant. autoarea a prezentat lapidar şi unele hotărâri relevante ale instanţelor germane.231p. Bruxelles.581.). op. Global Antitrust Law and Economics (Foundation Press. 2007. p.249.CICORIA. Competition Law and Economics. autoarea a ajuns la concluzia că organizaţiile nonprofit sunt supuse normelor privind protecţia liberei concurenţe atât în Statele Unite ale Americii. În ceea ce priveşte restricţiile verticale. iar abuzul de poziţie dominantă a fost ilustrat prin prezentarea succintă a unor dosare precum:“Universitätssportclub” (1968). ocazie cu care s-a stabilit încălcarea regulilor de concurenţă65. Damien GERADIN. 67 Pentru o introducere în acest domeniu.3/2009 În afară de o expunere amănunţită a normelor juridice în vigoare. XLVII+617p. În opinia noastră. 2004. op. p.698p. În prezent.).CICORIA. cât şi la nivel comunitar.). Thomson/West. cele mai importante cazuri au fost legate de controlul judecătoresc exercitat de Curtea Supremă Federală a Germaniei asupra contractelor semnate de Federaţia Germană de Fotbal cu ocazia comercializării drepturilor de televizare a meciurilor din Liga Campionilor şi cupa UEFA. fiind o ilustrare a modului exemplar în care studiul economiei aplicate poate servi dublului scop al înţelegerii mai bune şi aplicării mai eficiente a Dreptului concurenţei67. lucrarea recenzată este binevenită în doctrina de specialitate. Astfel. “ Volksbühne II” (1970) “Inter-MailandSpiel”(1987). New York.230 şi nota de subsol nr.. Einer ELHAUGE.). precum şi în Germania66.. specialista italiană a ales Dosarul “Berliner Musikschule” (1979). Advances in competition policy and antitrust enforcement (Kluwer Law International. a se vedea: Ernest GELLHORN. MATEUS. St. lucrarea fundamentală este teza de doctorat a lui Ioannis LIANOS. Antitrust Law & Economics in a nutshell (ediţia a cincea revăzută şi adăugită. XXXV+1. 2007.cit. William E. p. “Krakentransporte” (1987) şi “Privater Pflegedienst” (2001). Teresa MOREIRA (eds. 10 . Stephen CALKINS (eds.229 şi nota de subsol nr. La sfârşitul tezei sale.Paul.). KOVACIC.). în materia înţelegerilor anticoncurenţiale pe orizontală. 66 C.cit. 2007.582. IX+379p.

69 C. MATEUS. 68 For details see: C. 11 . xxxv-1. For a detailed presentation see: Abel M. William E. as well as in Germany69. In our opinion. 2007.. St. op. the author has briefly presented certain relevant decisions of the German courts. 2007.).cit. when the infringement of competition rules was established68. CICORIA.. ix-379pp. Paul: Thomson/West. 70 An useful introduction in this field could be found at: Ernest GELLHORN.cit.231pp. “Volksbühne II” (1970) “Inter-Mailand-Spiel”(1987). the Italian expert has chosen the “Berliner Musikschule” case (1979). In this moment. Dr.229 and footnote 581.).698pp.230 and footnote 582.3/2009 Besides a thorough examination of the legal norms in force. op. Stephen CALKINS (eds. At the end of her thesis. Competition Law and Economics.). Global Antitrust Law and Economics (New York: Foundation Press. and the abuse of dominant position was presented through succinct presentation of certain cases such as :“Universitätssportclub” (1968). Teresa MOREIRA (eds. the most important cases are related to the court's control performed by the Germany's Supreme Federal Court over the contracts signed by the German Football Federation in connection with the commercialization of the TV broadcasting rights of the matches played in the Champions League and UEFA Cup. As a result. In respect to the vertical restraints. in the field of horizontal anticompetitive agreements. CICORIA. “Krakentransporte” (1987) and “Privater Pflegedienst” (2001).). as long as she brilliantly has illustrated how the research of applied Economics could support the double aim of a better understanding and a smarter enforcement of the relevant Competition Law70. p. xix-1. Cristiana Cicoria must be congratulated for the results of and her book welcomed. 2004. 2007.). xlvii-617pp. Antitrust Law & Economics in a nutshell (5th revised edition. Advances in competition policy and antitrust enforcement (Alphen aan den Rijn: Kluwer Law International.). p. Einer ELHAUGE. p. the author reached the conclusion that nonprofit organizations are falling under the norms on free competition protection in the United States of America. KOVACIC.249. the fundamental study is Ioannis LIANOS' PhD thesis: La transformation du Droit de la concurrence par le recours à l'analyse économique (Bruxelles: Bruylant. at the EC level. Damien GERADIN.

Urmare documentaţiilor depuse de AVAS. actul normativ privind ajutorul de stat a apărut încă din anul 1999. în vederea analizării şi autorizării. atât către bugetul consolidat al statului. Deşi. principala confruntare dintre experţii celor două instituţii s-a realizat odată cu promovarea Legii nr. în cadrul unor programe de măsuri asumate de societăţile comerciale privatizate şi cumpărătorii pachetelor de acţiuni. Pentru deciziile individuale privind ajutorul de stat pentru restructurare Consiliul Concurenţei a autorizat un volum total al ajutorului de stat în sumă de 2. 12 .2009. 143/1999 privind ajutorul de stat. cât şi a unor acte normative speciale pentru privatizarea unor societăţi comerciale. Consiliul Concurenţei a analizat şi a emis un număr de 80 Decizii pentru autorizarea unor ajutoare de stat individuale de restructurare. se intersectează adesea cu experţii Consiliului Concurenţei.851.06. care însumează o valoare totală de 6. 72 Preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. fie ca ajutoare de stat pentru dezvoltarea unor programe de investiţii. Aceste facilităţi au fost notificate Consiliului Concurenţei de către AVAS.3/2009 AUTORITATEA DE VALORIFICARE A ACTIVELOR STATULUI ŞI CONSILIUL CONCURENŢEI – UN LUNG PROCES DE COLABORARE ACTIVĂ ÎN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT71 Mircea URSACHE72 Rezumat Activitatea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).541.178 lei. Consiliul Concurenţei va emite decizia legală în procedură de urgenţă.martie 2005 a fost însoţit de acordarea unor facilităţi la plata obligaţiilor restante.359. facilităţi prevăzute atât de acte normative cu caracter general. care a introdus prevederea prin care „ prin derogare de la prevederile Legii nr. astfel încât să poată fi respectat termenul de plată prevăzut în contract”. 3 decizii de 71 Discursul Preşedintelui AVAS la conferinţa de lansare a Programului ReNAS din data de 30.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. cât şi de acte normative speciale. Cuvinte cheie: privatizare. ajutor de stat. în numele tuturor furnizorilor de ajutor de stat.387. colaborare. cât şi către AVAS sau furnizorii de utilităţi. fie ca ajutoare de stat de restructurare. Procesul de privatizare derulat în perioada decembrie 2001. atât în nume propriu căt şi prin intermediul societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. autorizare a unor scheme de ajutor de stat de restructurare şi o decizie de autorizare a unei scheme de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii.759 lei (de circa 3 ori mai mare decât volumul ajutorului de stat). în mod special după decembrie 2001.

cooperation. carried out both on its behalf and by the companies in which the state holds controlling interest capital. the main confrontation between the experts in our institutions has been carried out since the promoting both of the Law no. Although the normative act on State aid has been issued in 1999. 143/1999 on State aid. and of some special normative acts aimed at the privatization of certain companies.759 lei (three times higher than the State aid volume).541. 13 .387.3/2009 THE AUTHORITY FOR STATE ASSETS RECOVERY AND THE COMPETITION COUNCIL – A LONG AND ACTIVE COOPERATION PROCESS IN THE FIELD OF STATE AID73 Mircea URSACHE74 Abstract75 The activity of the Authority for State Assets Recovery (hereinafter AVAS). As concerns the individual decisions regarding the restructuring State aid. 75 Translated into English by Doina Mesteacăn. and one decision aiming the authorizing of a State aid scheme for investment carrying out. state aid. and issued a number of 80 decisions aimed at the authorizing of 73 Speech of the President of the Authority for State Assets Recovery (AVAS) within the ReNAS launching Conference from 30th June 2009. within certain programs containing measures assumed by the privatized companies and by the buyers of the stock packages (these packages amounting a total value of 6. with a view to be analyzed and authorized. or in special normative acts. to the Competition Council. the Competition Council should issue the legal decision by emergency procedure.178 lei. so that the payment term stipulated into the contract to be observed”. both towards the State consolidated budget. by the AVAS. and towards AVAS or towards the suppliers of utilities. Such facilities have been notified. on the behalf of all State aid grantors. or as State aids aimed at the developing of certain investment programs. 3 decisions for the authorizing of certain restructuring State aid schemes. The privatization process carried on over the period December 2001 – March 2005 has been accompanied by the awarding of certain facilities for the outstanding duties payment. that introduced the following stipulation „by derogation from the provisions of the Law no. The Competition Council analyzed the reference materials submitted by the AVAS.intersecting with that of the Competition Council experts. was often – and especially after December 2001 . Keywords: privatization.851. 137/2002 concerning certain measures taken for the privatization speed. either as restructuring State aids. such facilities being stipulated either in general normative acts. 74 President of the Authority for State Assets Recovery (AVAS). the Competition Council authorized a total volume of State aid amounting at 2.359. certain restructuring individual aids.

Mai mult decât atât. pe capitolul Concurenţă. de către Ministerul Finanţelor Publice şi respectiv parţial de AVAS). respectiv societăţile comerciale şi cumpărătorii pachetelor majoritare şi au necesitat un efort susţinut pentru încadrarea în timpul alocat finalizării negocierilor cu Comisia Europeană.268 lei.523.ns.273.) Toate acestea autorizări au fost posibile numai datorită colaborării dintre specialiştii AVAS. Comitetul interministerial responsabil cu îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană privind Capitolul 6 "Concurenţă" sub preşedenţia AVAS. dintr-un volum total al ajutoarelor de stat notifícate de către AVAS şi autorizate de Consiliul Concurenţei de 932.000 lei.3/2009 Costul măsurilor din programele de restructurare este structurat după cum urmează: • măsuri de reorganizare a societăţii comerciale în proporţie de 25.973. 495 din 1 iunie 2005. între reprezentanţii tuturor instituţiilor implicate şi dezbaterea unor speţe. măsuri financiare în proporţie de 24. sub coordonarea Consiliului Concurenţei. care a permis informarea membrilor executivului cu principalele procese de privatizare şi elementele de ajutor de stat care le însoţesc. s-au preluat bugetul de şomaj.282.08% din costul total al măsurilor.497. care a permis schimbul de idei şi opinii.300. cum s-ar spune în timpul jocului.32% din costul total al măsurilor. neluând în considerare ajutorul de stat.79% din costul total al măsurilor. ai Consiliului Concurenţei şi ai beneficiarilor de ajutor de stat.700.212 lei pentru un număr de 26 de agenţi economici. fiind sumate de către agenţii economici beneficiari de ajutor de stat măsuri de restructurare/planuri investiţionale în valoare de 6. Ulterior. • Din bugetele totale ale celor 3 scheme de ajutor de stat pentru restructurare autorizate.027 lei (subl. care să permită înţelegerea modului de aplicarea a principiilor ajutorului de stat. Volumul total al ajutoarelor de stat pentru investiţii autorizat de Consiliul Concurenţei pentru societăţile din portofoliul AVAS este în valoare de 69. Aşadar.09% din costul total al măsurilor. în timp ce structura instituţională s-a schimbat frecvent (s-a desfiinţat Oficiului Concurenţei.012 lei. au fost efectuate alocări de ajutor de stat în valoare 219. • • Procesul de autorizare a fost îngreunat şi de faptul că regulamentele emise de Consiliului Concurenţei s-au modificat şi s-au adaptat regulilor comunitare.134. dar şi de faptul că în procesul de acordare a ajutoarelor de stat au fost implicate mai multe instituţii. în timp real. măsuri de retehnologizare a societăţii comerciale în proporţie de 40. în sumă de 862. măsuri de restructurare de mediu a societăţii comerciale în proporţie de 9. bugetul de asigurări sociale şi parţial bugetul pentru asigurări sociale de sănătate.800 lei. AVAS a efectuat alocări de ajutor de stat în valoare de 149. 14 .800 lei la un volum total de investiţii asumate de 158. a fost înfiinţat prin Hotărâre de Guvern nr. importanţa strângerii într-un timp cât mai scurt şi cât mai corect din punct de vedere al încadrării în criteriile privind ajutorul de stat a informaţiilor necesare emiterii deciziilor de autorizare a condus la înfiinţarea Comitetului Interministerial în domeniul ajutorului de stat.

012 lei. measures for the company renewing – having a percentage of about 40. exchanges of thoughts and opinions among the representatives of all the involved institutions. financial measures – with a percentage of about 24. as well as cases debates aiming to facilitate the understanding of the way of State aid principles enforcing.800 lei. able to ensure the accomplishment of such requirements.212 lei. As the information aimed at the issuing of the authorizing decisions had to be gathered as quickly as possible. (our underlining) It should be mentioned.3/2009 The structure of the total cost afferent to the measures within the restructuring programs was as follows: • measures aimed at the company restructuring – with a percentage of about 25. 495/01. The total volume of the investment State aids authorized by the Competition Council for the companies in the AVAS' portfolio was amounting at 69.497. AVAS made State aid allocations of 219. respectively. such committee was ensuring the informing of the Government members on the main privatization processes and on their afferent State aid components. Named „The Interministerial Committee in the State aid field”.08% of the total measures cost.973. Placed under the AVAS presidency. of the social insurances budget. Other factors with burdening effects on the authorizing process were the following: the amending of the Competition Council regulations has been done in passing. in order to adapt them to the Community rules.282. in the Competition Council.700. such aids being related to the assumed investment having a total volume of 158. that constant efforts were necessary in this respect. • • • From the total budgets of the 3 authorized State aid schemes for restructuring. Subsequently. while the institutional structure was frequently changing (eliminating of the Competition Office.000 lei. being entrusted with the fulfillment of the commitments assumed within the negotiations with the European Union regarding the Chapter 6 „Competition Policy”. without taking into consideration the State aid. dedicated to a number of 26 undertakings.134. on the other hand.523.300. by the Government Decision no.273.268 lei. and. that the carrying out of all these authorizing actions was possible only due to the collaboration among the experts in the AVAS.800 lei. partially. on the one hand. and in the State aid beneficiaries (respectively the companies and the purchasers of the majority share 15 .79% of the total cost of measures. while the restructuring measures / investment plans engaged by the beneficiary undertakings of such State aid attained a value of 6.027 lei. AVAS made State aid allocations of 149. from a total volume of State aids notified by the AVAS and authorized by the RCC amounting at 932. this body allowed to carry out.32% of the total cost afferent to the measures. another Inter-ministerial Committee has been established. Therefore. a new body.06. which were amounting 862. by the Ministry of Public Finance. and. within the State aid granting process were involved many institutions. has been established under the Romanian Competition Council (RCC) coordination. and fully complying with State aid criteria.09% of the total cost of measures. and partially of the social health insurances budget. measures aimed at the company restructuring related to the environment protection requirements – holding a percentage of about 9. stakes). by the AVAS). because of the requirements related to the deadline established for the finalizing of the negotiations with the European Union on the “Competition Policy” chapter. taking over of the unemployment budget.2005. in due time.

pe de-o parte datorită faptului că în procesul de întocmire a actelor normative care prevăd elemente de ajutor de stat. a permis informarea Comisiei Europene încă de la începutul procesului de întocmire a actelor normative sau înainte de demararea procesului de privatizare. pentru care experţii AVAS împreună cu cei ai Consiliului Concurenţei au depus eforturi comune pentru susţinerea opiniilor favorabile implementării măsurilor de ajutor de stat. Comisia Europeană fiind singura instituţie cu atribuţii în autorizarea ajutoarelor de stat în ţările membre ale Uniunii. CHIMCOMPLEX S. Trebuie. 16 . una pentru derularea procesului de privatizare a societăţii comerciale Automobile Craiova şi pentru procesul de lichidare voluntară a societăţii comerciale TRACTORUL S.A.A. Ramnicu Valcea şi societatea comercială S. cât şi în acordarea acestora. Este de menţionat faptul că. reamintit că există circa 20. dar trebuie să menţionăm faptul că toate eforturile depuse nu au putut împiedica ca la sfârşitul anului 2006 să existe cazuri în care. Trebuie amintită colaborarea fructoasă pe care instituţiile noastre au avut-o pentru finalizarea investigaţiilor deschise de către Comisia Europeană. * * * După data de 01. au fost deschise investigaţii. a avut loc o schimbare majoră în abordarea privatizării în România.01. ne-am confruntat şi cu o serie de plângeri la Comisia Europeană asupra unor posibile ajutoare de stat ilegale acordate de statul român către societatea comercială OLTCHIM S. În etapa actuală. pentru măsurile de sprijin financiar de care a beneficiat societatea comercială Arcelor Mittal Roman.A. a devenit direct aplicabilă legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat.000 de procese privind privatizările din ultimii 14 ani. Consiliul Concurenţei a participat activ alături de AVAS. Mecanismul de precosultare iniţiat în anul 2008.2007 odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.C. începând cu aceeaşi dată. cele două instituţii sunt implicate în activitati privind sprijinirea agenţilor economici din portofoliu îin vederea depăşirii perioadei de criză economică financiară. astfel încât să se evite aplicarea procedurilor speciale. Odată cu aderarea. pentru anumite societăţi comerciale privatizate de către AVAS conform legislaţiei precizate mai sus. precum şi furnizarea de informaţii solicitate de experţii europeni într-o altă investigaţie deschisă. nu s-au emis decizii de către Consiliul Concurenţei. Important de precizat este faptul că de această data furnizorul de ajutor de stat şi Consiliul Concurenţei au avut posibilitatea să colaboreze şi să prezinte împreună Comisiei Europene soluţiile găsite pentru sprijinirea proceselor de valorificate a activelor statului iniţiate de AVAS. fapt care a avut repercursiuni în procesul de aplicare a prevederilor legale privind acordarea de facilităţi şi crează dificultăţi în închiderea monitorizărilor postprivatizare.3/2009 AVAS a primit pentru notificările întocmite doar 4 decizii negative. la identificare modalităţilor optime de abordare a regulamentelor europene şi de susţinere a soluţiilor propuse. Borzesti. totuşi. de genul celor derulate pentru Automobile Craiova sau Tractorul. unde din lipsa informaţiilor de la sursă.

it is to be mentioned that a number of 20 0000 lawsuits afferent to the privatizations carried out during the last 14 years are pending. the solutions jointly agreed upon for the encouraging of the processes aiming the State assets recovery. At the present stage. In this respect. In this context. It should also be mentioned that. took the opportunity to co-operate in order to submit together. the community legislation in the State aid field became directly applicable in our country. initiated in 2008. and despite of all the endeavors made with a view to obtain authorizing decisions. as State aid grantor. to the European Commission. so that enforcing of some special procedures (such as those carried on for the companies „Automobile Craiova” and „Tractorul”. for the supplying of information requested by the European experts within another investigation opened by the European Commission. allowed the European Commission to be informed. Since the accession. among the decisions issued for the AVAS' notifications. carried out. it should be mentioned the fruitful co-operation of our institutions. on the 1st of January 2007. on the one hand. the European Commission being the single institution empowered to authorize State aids in all the Member States of the European Union. or before the starting of the privatization process.3/2009 Although. and „SC Chimcomplex SA Borzeşti”). submitted to the European Commission. on the other hand. and the Competition Council. * * * Since the Romania's accession to the European Union. and the other for the process of voluntary clearing off of the company „Tractorul SA”). the Competition Council came near the AVAS and they worked together in order to identify the optimal modalities to tackle the European regulations and to support the proposed solutions. by the European Commission. which made joint endeavors aimed at the supporting of favorable opinions on the enforcing of such State aid measures. and created difficulties as concerns the closing of the post-privatization monitoring. The pre-consultation mechanism. 17 . from the very beginning of the process aimed at the working out of the normative acts. initiated by the AVAS. for the finalizing of two investigations opened by the European Commission (one of them for the carrying on of the privatization process of the company „Automobile Craiova”. because of the lack of information got from the source) to be avoided. and. wherein investigations have been opened. and in the State aid awarding. However. both cases being tackled together by the AVAS and the RCC experts. on the financial supporting measures awarded to the company „Arcelor Mittal Roman”. as from the same date. on certain possible unlawful State aids granted by the Romanian State towards two companies („Oltchim SA Râmnicu Vâlcea”. we faced also a series of complaints. such situation had repercussions on the process aiming the enforcing of the legal provisions concerning the granting of facilities. by the end of the year 2006. the two institutions are involved in activities aiming the supporting of undertakings in the AVAS' portfolio in order to surpass the economic-financial crisis period. a major changing took place as concerns the approach of the privatization in Romania. it should be emphasized that the AVAS. only 4 decisions were negative ones. due to the active involvement of the RCC both in the process of drawing up of the normative acts stipulating for State aid components. certain cases of companies privatized by the AVAS under the above mentioned legislation remained without decisions issued by the Competition Council. as national competition authority.

cu modificările şi completãrile ulterioare. în vederea depăşirii efectelor crizei economico financiare mondiale . în vederea depăşirii crizei economice financiare mondiale. 2.aflat în procedura de autorizare la Comsia Europeană. care presupune acordarea unor ajutoare de stat în cadrul unei scheme comune AVAS.A. B. A. 51/1998. aducţiunea şi tratarea apei reci. în vederea depăşirii efectelor crizei economico financiare mondiale .V. Ministerul Economiei si a unor ajutoare individuale care urmează a fi notificate individual la Comisia Europeană. distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat precum şi gospodărirea resurselor de apă. 3. Măsura nu necesită autorizare.autorizat de Comisia Europeană. În Monitorul Oficial din 10 decembrie 2008 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. realizate în colaborare cu experţii Consiliului Concurenţei: 1. respectiv producerea. Actul normativ va fi urmat de 2 hotărâri de guvern : Primul act normativ se referă la hotărârea de guvern pentru instituirea unui sistem de ajutor de stat privind salvarea agenţílor economici din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului şi al Ministerului Economiei. În continuare sunt prezentate succint proiectele AVAS. la societăţile comerciale din portofoliul AVAS care prestează servicii de interes economic general Alocările de ajutor de stat ce vor fi acordate în cadrul prezentei scheme constau în compensarea costurilor financiare ale eşalonării la plată a debitelor preluate de AVAS în baza diferitelor acte normative la societăţile comerciale cărora li s-a încredinţat prestarea de servicii de interes economic general. Al doilea act normativ se referă la hotărârea de guvern pentru instituirea unui sistem de ajutor de stat privind restructurarea agenţílor economici din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului şi al Ministerului Economiei. schema a fost avizată de Consiliul Concurenţei şi va fi implementată începând din prima decadă a lunii iulie 2009.12. Măsurile de ajutor de stat se adresează societăţilor comerciale care solicitã eşalonarea datoriilor preluate de cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi constau din renunţarea statului la dobânda aferentă pe perioada de eşalonare a creanţelor fiscale/comerciale/bancare preluate prin acte normative de către AVAS. f) din Ordonanţa de Urgenţã nr.3/2009 Astfel în cadrul AVAS este în curs de finalizare pachetul de măsuri pe care AVAS intenţionează să-l promoveze. cât şi realizarea unor scheme de ajutor de stat pentru punerea în aplicare a unor prevederi legale în vigoare. lit. Schema de ajutor de minimis acordat societăţilor comerciale din portofoliul AVAS în vederea maximizării recuperării creanţelor preluate de AVAS Schema are ca bază legală art. captarea. transportul. Schema de ajutor de stat acordat în vederea maximizării recuperării creanţelor preluate de A. 18 .S. 206/2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de AVAS agenţilor economici din portofoliu. şi care cuprinde atât iniţierea unor proiecte legislative.

on the basis of normative acts. supply and treatment). and the drawing up of some State aid schemes aimed at the implementing of certain in force legal provisions. as well as in the portfolio of the Ministry of Economy. The scheme of the de minimis aid granted to the companies in the AVAS' portfolio. 19 . through a centralized system. and supplying of thermal energy. The State aid measures are addressed to those companies which request the phasing of the debts taken over by the AVAS. worked out together with the Competition Council experts: 1. in order to outrun the effects of the world economic-financial crisis – already authorized by the European Commission. The Government Emergency Ordinance (GEO) no. distribution. The normative act should be carried on by 2 Government Decisions (GD). and the awarding of certain individual aids intended to be individually notified to the European Commission. The second normative act is referring to the Government Decision aimed at the establishing of a State aid system concerning the restructuring of undertakings in the AVAS' portfolio. transport. 2. 51/1998. which includes both the initiating of certain normative drafts. as well as in the portfolio of the Ministry of Economy. and consist in renunciation by the State to the interest afferent to the p h a s i n g p e r i o d f o r t h e fiscal/commercial/banking debts taken over by AVAS. the scheme has been advised by the Competition Council and shall be implemented as from the first decade of July 2009. A. it is to be mentioned that AVAS is finalizing a package of measures intended to be promoted. This measure needs no authorization. in order to surpass the effects of the world economic-financial crisis – under authorizing procedure within the European Commission. further on. in order to surpass the world economicfinancial crisis (published in the Official Gazette on 10th of December 2008) stipulated both the granting of certain State aid within a joint scheme of the AVAS and of the Ministry of Economy. B.3/2009 In this respect. The Scheme of State aid awarded with a view to maximize the recovery of the debts taken over by AVAS at the companies in the AVAS' portfolio which are performing services of general economic interest The State aid allocations which should be granted within such scheme consist in compensating of the financial costs afferent to the phasing of the payment for the debts taken over by AVAS. as well as the administering of water resources. We briefly present. at the companies entrusted with the performing of services of general economic interest (namely the producing. with subsequent amendments and completions. the AVAS drafts. 206/2008 concerning the financial supporting measures awarded by AVAS to undertakings in its portfolio. as follows: The first normative act refers to the Government Decision aimed at the establishing of a State aid system concerning the rescue of undertakings in the AVAS' portfolio. and the drinking water collecting . in order to maximize the recovery of the debts taken over by AVAS The scheme has as legal basis the article 12 (f) in the GEO no. 3. through different normative acts.

20 . accesul la opiniile şi părerile specialiştilor din alte instituţii cu privire la propunerile formulate de AVAS. Măsurile de ajutor de stat se adresează agenţilor economici care solicită suspendarea temporară. din Ordonanţa de Urgenţã nr. în cadrul procedurii de prenotificare. 51/1998.12. Schema de ajutor de minimis acordat agenţilor economici din portofoliul AVAS în vederea recuperării creanţelor preluate Schema are ca bază legală art. cu modificările şi completãrile ulterioare. 421. găsind şi răspunsuri la unele întrebări cu care ne confruntăm în procesul de decizie privind măsurile de sprijin financiar al societăţilor comerciale care urmează să fie privatizate şi în continuare.3/2009 Măsurile de ajutor de stat se vor acorda în baza legală a art. Măsurile de ajutor de stat se adresează agenţilor economici care solicită suspendarea temporară. 51/1998. lit. cu modificările şi completãrile ulterioare. trebuie salutată iniţiativa Consiliului Concurenţei de a înfiinţa Reţeaua Naţională de Ajutor de Stat. Întorcându-ne la scopul întâlnirii noastre de astăzi. prin care se crează premisele unei mai bune cunoaşteri a legislaţiei comunitare. cu modificările şi completãrile ulterioare. f) din Ordonanţa de Urgenţã nr. 51/1998. Proiectul schemei se află în procedura de consultare şi avizare de către Consiliului Concurenţei în vederea finalizării şi punerii în aplicare. Proiectul schemei urmează a fi completat cu observaţiile formulate de către experţii Consiliului Concurenţei în vederea finalizării şi transmiterii către Comisia Europeană prin intermediul Consiliului Concurenţei. din Ordonanţa de Urgenţã nr. 4. 5. schema a fost avizată de Consiliul Concurenţei şi va fi implementată începând din prima decadă a lunii iulie. Schema temporară de ajutor de stat acordat agenţilor economici din portofoliul AVAS în vederea recuperării creanţelor preluate. Măsura nu necesită autorizare. 421. Schema are ca bază legală art. totală sau parţială a executării silite prin poprirea conturilor bancare. Suspendarea executării silite se face numai după asumarea de către debitor a plăţii datoriei într-o perioadă scurtă de timp. totală sau parţială a executării silite prin poprirea conturilor bancare.

3/2009 The State aid measures should be granted under the article 12 (f) in the GEO no. with subsequent amendments and completions. it should be welcome the initiative of the Competition Council of setting up the National State Aid Network. the scheme has been advised by the Competition Council and shall be implemented as from the first decade of July 2009. to the European Commission. The State aid measures are addressed to the undertakings which request the total or partial temporary suspending of the forcible execution through the banking accounts stopping. 51/1998. as well as for getting the needed response to certain questions which are facing us within the process of making decisions regarding the financial supporting measures aimed at the companies. 51/1998. The scheme draft should be completed with the objections formulated by the RCC experts. The Temporary scheme of State aid granted to undertakings in the AVAS' portfolio aimed at the recovery of the debts taken over by AVAS The scheme has as legal basis the article 421 in the GEO no. by the Competition Council. under the pre-notification procedure. with subsequent amendments and completions (which represents the legal basis of the awarding of such State aid). which creates the prerequisites for a better understanding of the community legislation. in order to be finalized. 21 . And now. 5. afterwards. for the access to the opinions and views expressed by the experts in other institutions on the proposals presented by AVAS. with subsequent amendments and completions. turning back to the aim of our present meeting. The suspending of the forcible execution should be done only after the debtor had engaged the debt payment within a short period of time. The scheme draft is under consulting and advising procedure within the RCC. The measure needs no authorization. and to be submitted. 51/1998. in order to be subsequently finalized and implemented. 4. The State aid measures are addressed to the undertakings which request the total or partial temporary suspending of the forcible execution through the stopping of the banking accounts. The Scheme of the de minimis aid granted to undertakings in the AVAS' portfolio with a view to recover the debts taken over by AVAS This scheme has as legal basis the article 421 in the GEO no.

Preocuparea imediată a fost „ datoria ţărănească”. din dorinţa autorităţilor de a percepe toate taxele datorate de ţărani statului. industria. 3 – aprilie 1933. a sărăcit statul”. prin care se reduc datoriile proprietarilor agricoli. Anii care au urmat crizei au adus o binevenită schimbare a politicii agrare oficiale. s-a adoptat legea privind organizarea 76 Conf. iar statul a intervenit în mod activ pentru încurajarea exportului de cereale.800 lei în 1932. Legea pentru reglementarea datoriilor agricole şi urbane (abrogă legile din 1932). debitorii urmând să se înţeleagă cu creditorii asupra sumelor pe care urmau să le plătească. se spunea în epocă!!!). În acest sens. În anii 1933-1934. Odată criza instalată. an în care 75% din proprietăţile ţărăneşti ajunseseră să aibă sub 5 ha. debitorul este obligat să înceapă imediat plata datoriei. producţia industrială ajungând. univ. Drept consecinţă. Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. în cazul neacceptării acestuia de către creditor. atât guvernele anilor 19291932.aprilie 1932. să nu plătească salarii diferitelor categorii de bugetari (cunoscutele „curbe de sacrificiu”). Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane. cât şi cele care au urmat. primele semne ale crizei economice s-au făcut simţite încă din 1928. Legea pentru asanarea datoriilor agricole („Legea de conversiune a datoriilor agricole”). cu 57% mai mică faţă de anul 1928.CAZUL ROMÂNIEI INTERBELICE Marcela SĂLĂGEAN76 În România interbelică. Cealaltă ramură economică. Principalul motiv pentru care autoritile s-au concentrat mai întâi asupra acestei măsuri a fost lipsa de bani. în intervalul 1929-1933. în 1928. 4 – aprilie 1934. statul a efectuat cumpărări masive de cereale pentru a menţine preţul. 2 – octombrie 1932. de la 11. în 1932. cheltuielile fiind apoi recuperate prin taxe de pâine. „ pe cine nu a săracit criza. prin care conversiunea datoriilor se înlocuieşte cu un moratoriu pe 5 ani. când unul dintre primele indicii ale agravării situaţiei a fost severa cădere a preţurilor la Bursa de valori din Bucureşti. în condiţiile acumulării stocurilor de cereale nevândute. şi cea mai grav afectată ramură economică a fost agricultura. În 1937. iar după 1935 a introdus şi un preţ minimal de cumpărare a produselor agricole. venitul naţional pe cap de locuitor a înregistrat o curbă descendentă. Primele de export au crescut anual. garantând astfel un venit stabil producătorilor. Guvernul a redus impozitele pentru ţărani şi a adoptat un program de conversie a datoriilor. Odată declanşată criza. în perioada 1932-1934 au fost adoptate patru legi privind datoriile agricole: 1. dar criza economică a întrerupt această dezvoltare. În 1932.3/2009 IEŞIREA DIN CRIZĂ . Măsura s-a dovedit a fi un eşec (la un moment dat s-a mers aşa de departe încât s-au scos la licitaţie proprietăţile celor care nuşi puteau achita datoriile. Prima.dr.000 lei. Noua lege de „conversiune a datoriilor agricole” (care suspendă aplicarea legii din aprilie). Aceasta s-a dovedit a fi o politică necesară. în caz contrar apelându-se la arbitrajul instanţelor judecătoreşti. la 4. Taxele vamale de export au fost suprimate (încă din 1931). capacitatea ţării de a face faţă situaţiei a fost mult diminuată atât datorită economiei sale predominant agrare. 22 . au încercat varii măsuri pentru combaterea ei. a progresat într-un ritm constant şi relativ ridicat (anii '20 fiind martorii unei înfierbântate discuţii în jurul problemei industriei şi industrializării). statul fiind nevoit de mai multe ori. cât şi lipsei de diversificare a ramurilor economice.

800 Lei in 1932. it was said that „that one which hadn't yet been pauperized by the crisis. among them being the selling by auction of the ownerships belonging to those persons which couldn't pay their debts (in those times. at once. 77 78 Translated into English by Doina Mesteacăn. the related expenses being subsequently recovered through taxes on bread. the new Law for the „agricultural debts conversion” (which was postponing the applying of the law from April): the debtors and the creditors had to agree upon the amounts intended to be paid. our country ability to face such a situation was much diminished due to the absence of an economic diversification. the industrial output in 1932 being by 57% lower than that achieved in 1928. The other economic branch. and adopted a program aimed at the debts conversion.D. within the inter-war period. was developing in a constant and rather high rhythm (the 20' decade being the whiteness of passionate debates on the industry and industrialization). both the Governments acting over the period 1929-1932. The immediate concern was „the peasant debt”. was the lack of liquidities. In this respect. 2 – October 1932. otherwise they should resort to the courts arbitration. Once unleashed the crisis. was impoverished by the State”!). the Government reduced the taxes on farmers. the debtor should.April 1932. 3 – April 1933. as the first priority. Once the crisis installed. were felt even during the year 1928. Consequently. and the following made endeavors to apply different measures in order to discourage it.000 Lei in 1928. Law for the settlement of the agricultural and city debts (it repeals the law from 1932): it was replacing the debts conversion by a moratorium on 5 years . Law for the settling of the agricultural and city debts. the national income per capita registered a descending curve. which was reducing the debts of the agricultural owners. the industry.lecturer. attempting to accomplish the recovery of debts. the authorities intending at the levying of all the taxes owed by the peasants towards the State. many times over the period 1929-1933.3/2009 ECONOMIC CRISIS AND REESTABLISHING IN THE INTER-WAR ROMANIA77 Marcela SĂLĂGEAN78 The first symptoms of the economic crisis in Romania. The years following the crisis brought a welcome changing of the official agrarian policy. begin the debt repayment. Such policy proved to be a needed one. as one of the first sign of the state worsening. when a harsh prices fall down at the Bucharest Stock Exchange took place. In addition. attained the level of 4. given the accumulation of unsold stocks of grains. In 1932. the State made hard efforts. Law concerning the reclaiming of the agricultural debts („Law for the agricultural debts conversion”). The export customs duties were abolished (even from 1931) and the State actively intervened in order to encourage the grains exportation. from 11. The agriculture was the first and the most seriously affected economic branch. a number of 4 laws concerning the agricultural debts were adopted over the period 1932-1934. the State being. 23 . The main reason explaining why the authorities decided to focus their attention on this measure. Ph.in the event of non-acceptance by the creditor. The bonuses aimed at the exportation have been yearly increased. 4 – April 1934. as follows: 1 . University of „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. in the incapacity to pay wages to different categories of employees in the public institutions (the so-called „sacrifice curves”). But the economic crisis interrupted this development.

59% din totalul capitalului existent în economia românească. chimică). conform statisticilor oficiale. în 1936. german – 0. în condiţiile în care parte din experienţele particulare se dovediseră nepotrivite.60%.88%. 6 – pentru scăderea numărului şomerilor. în primăvara lui 1937 au fost legalizate cartelurile ( măsură prin care s-a stabilit acordarea monopolului permanent sau cvasimonopolului în privinţa anumitor bunuri.8%. 7.2 mil tone în 1939. de exemplu. ca apoi să scadă la 6. sub supravegherea ministerelor de resort). Începând din 1933. Sprijinul acordat de stat industriei a îmbrăcat diferite forme: 1 – furnizarea capitalului prin intermediul propriului său buget. pe tot parcursul deceniului patru industria fiind beneficiara unor însemate măsuri de protecţie şi încurajare. industria obiectelor de menaj şi mobilă a crescut cu numai 39%. unele ramuri înregistrând dezvoltări spectaculoase.au fost acordate mari avantaje economice celor care înfiinţau intreprinderi noi (legea din 1936). 24 . în 1938. petrolieră. producţia de laminate a crescut cu peste 81%. preluând 32% din exporturile ei şi era principalul ei furnizor. personal românesc). dar a înregistrat un declin. deţinând 39% din totalul importurilor României. urmând ca acesta din urmă să crească. cea de piese de fontă şi oţel cu 258%. ale cărei prevederi erau îndreptate tocmai împotriva pulverizării proprietăţii. 3 – statul a adăugat noi industrii celor cărora le cumpăra în mod obişnuit produsele.au fost reduse impozitele datorate de intreprinderile care foloseau materile prime din agricultură. american – 5. din 1934. Producţia petrolieră a cunoscut şi ea o curbă crescătoare. etc.04%. Aşa se face că. dezvolatea industriei a devenit elementul central al programelor economice. atingând punctul culminant. industria bunurilor de consum a avut o creştere mai modestă. aceasta s-a bucurat de cea mai mare atenţie în perioada imediat următoare crizei. capitalul britanic reprezenta 13. Capitalul străin a continuat să fie o importantă sursă de finanţare (în industria minieră. politicienii şi economiştii fiind deja convinşi că încurajarea. În ceea ce priveşte industria. 8 – a fost încurajat procesul de concentrare a intreprinderilor ( s-a ajuns ca.33%. 9 – în vederea asigurării supravieţuirii unor industrii. Perspectiva izbucnirii unui nou război a solicitat industria românească. a fost adoptată Legea pentru utilizarea personalului românesc în intreprinderi (se cerea folosirea în toate categoriile de salariaţi. 13 societăţi să deţină 48% din totalul capitalului industrial). la 40% în 1939. în special acelor care încorporau tehnologie avansată sau erau capabile să promoveze industrializarea ţării. de la 70% în 1929.3/2009 şi încurajarea agriculturii. procesul de creştere a reînceput să se facă simţit. italian – 3. în iulie 1934. cel francez era de 9. De exemplu. cea de maşini cu 111. Totuşi. În 1939 Germania devenise „cel mai bun client” al României. de aproape 9 milioane tone în 1936. În schimb. într-o proporţie de 80%. 4 – societăţilor le-au fost oferite stimulente speciale pentru a produce bunuri ce nu se fabricau în ţară. 5 . 2 – au fost disponibilizate mari cantităţi de capital prin intermediul noilor societăţi oficiale de credit şi prin intermediul Băncii Naţionale. între 19301939. controlul şi protejarea economiei de către stat erau indispensabile.

etc. 3 – new industries became constant suppliers of goods for the State bodies. The petroleum industry had an increasing curve too. 4 – special incentives. in 1939. since 1934. the industry developing became. under the line ministries supervising). in the petroleum industry. 5 – taxes owed by the undertakings which were employing raw materials from the agriculture have been diminished. the French one .13. The foreign capital continued to be an important financing source (in the mining industry. 2 – large amounts of capital have been made available both through the official credit companies. a number of 13 companies held 48% out of the total industrial capital).59%. taking into consideration the fact that. in 1938. and being its main supplier. according to the official statistics. afterwards decreasing to 6. have been awarded to the companies. so that the industry was the beneficiary of several protecting and encouraging measures over the whole 4th decade. as concerns the consumer goods industry. 6 – the Law aimed at the employing of the Romanian personnel within companies was issued in July 1934 (it stipulated the requirement of using. Germany became “the best customer” of Romania. the private initiatives failed. over the period 1930-1939. in spring 1937. the Law concerning the organizing and encouraging of the agriculture was issued. aiming to maintain their price. holding a percentage of 39% in the total importations in Romania. within all the categories of employees. the Italian one – 3. (machine) parts in pig or cast iron – by 258%. certain branches registering spectacular developing.04%. As concerns the industry. the output of certain goods increased as follows: rolled metal goods – increased by over 81%. in certain cases. In 1939. in order to ensure the survival of certain industries (this measure stipulated to award a permanent monopoly or a quasi-monopoly in relation with certain goods. and through the National Bank. especially of such goods incorporating high technology or being able to promote the country industrializing. control. the foreign ones held the following shares: the British capital . For instance. but registered a decline.the companies concentration process was encouraged (as a result. The support granted by the State to the industry took different forms: 1 – supplying of the capital through its own budget. taking over 32% of its exports. this economic branch benefited from the highest attention during the post-crisis period. However.2 mil. the State performed bulky purchases of grains. the American one – 5.8%. Thus. to 40% in 1939. the growth process resumed. so that to guarantee stable incomes for the producers. and the German one – 0. aimed at the manufacturing of new goods. in 1936. machines – by 111. this had a modest increase – for example. because the politicians and the economists were already convinced about the real need to encourage. 8 .88%. when 75% of the peasants' ownerships had a unitary area of below 5 ha. the industry of objects aimed at the housekeeping and the furniture increased by only 39%. 25 . and in the chemical industry). in the total capital existing in the Romanian economy.33%. However. Starting from 1933. In 1937. 7 – large economic advantages have been granted to those persons which set up new companies (the Law in 1936). and after 1935 it established a minimum buying price for the agricultural products. of tons.3/2009 During the years 1933-1934. the core element of the economic programs. its provisions aiming to stop the pulverizing of the property. The perspective of a new war outbreak stimulated the Romanian industry. of tons).60% (the latest having an increasing perspective).9. and protect the economy by the State. of a share of 80% of Romanian staff. from 70% in 1929. attaining its acme in 1936 (about 9 mil. 9 – the cartels were legally allowed.

3/2009 Concluzionând. putem afirma că efectele crizei economice din perioada interbelică au influenţat gândirea economiştilor şi politicienilor români de atunci. în ansamblul ei. comercial şi cel al finanţelor publice. de asigurarea unei protecţii vamale. Acest lucru a fost ilustrat de finanţarea ramurilor economice de la buget. dependenţă pusă puternic în evidenţă mai ales de restricţiile impuse de acestea importurilor de produse agricole din România. de consolidarea infrastructurii transporturilor. au avut cel puţin determinarea şi curajul de a le înfrunta. 26 . o creştere continuă a economiei. a determinat elita politică şi economică românească să susţină accentuarea rolului intervenţionist al statului în economie. Istoria a demonstrat că. în condiţiile interne şi externe vitrege existente. sistemului bancar. măsurile adoptate atunci au asigurat. care. până la sfârşitul deceniului patru. mai ales a industriei. chiar dacă nu au rezolvat întrutotul problemele economice ale României. Dependenţa ţării noastre de puterile economice ale vremii.

given the internal and external existing conditions. as a whole. The dependence of our country on the industrial “powers” of the times. banking. Such thing was illustrated through: the financing of the economic branches. even they didn't succeed to solve them entirely. the measures adopted at that time ensured. we could declare that the effects of the economic crisis during the inter-war period influenced the economical thinking of the Romanian economists and politicians at that age. from the budget. a continuous increase of the economy. The history proved that. the consolidating of the transports. the ensuring of a customs protection. strongly highlighted through the restrictions imposed by those States to the imports of Romanian agricultural goods. which had the courage and the ability to face the economic problems in Romania. commercial.3/2009 As a conclusion. led the Romanian political and economical pick and flower to accept the increasing of the State interventionist role into the economy. 27 . and especially of the industry. and finance systems. until the end of the 4th decade.

structurii şi tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în ţara noastră în perioada 2005–2007. atât în valoare absolută.I.U. Consiliului Concurenţei îi revine în continuare sarcina de a întocmi şi actualiza anual Inventarul ajutoarelor de stat.consiliulconcurentei.B. transparenţă. ajutor de stat. Monitorizare şi Control Ajutor de Stat. nr. Direcţia Raportare.G. se observă pentru prima oară cum cheltuielile bugetare depăşesc renunţările la scutiri de taxe. competenţele Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de stat s-au schimbat iar Legea nr. urmând de a fi publicat în Monitorul Oficial şi transmis Comisiei Europene. care cuprinde toate schemele de ajutor de stat şi ajutoarele de stat individuale existente definite conform prevederilor art. 19 (1) şi 20 ale acestei ordonanţe de urgenţă.ro/Publicaţii/Rapoarte şi acţiuni de monitorizare. intrând în vigoare O. Monitorizare şi Control Ajutor de Stat. structurii şi tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în România în perioada 2005–2007. După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Prezentul Raport prezintă o situaţie a nivelului. Conform prevederilor art. Consiliul Concurenţei întocmeşte un Raport anual privind ajutoarele de stat acordate în România.143/1999 privind ajutorul de stat. România. 143/1999 a fost abrogată. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat. începând cu anul 2005. 31 şi 32 din Legea nr. care este înaintat spre informare Guvernului României. Ajutorul de Stat Naţional a avut o tendinţă de scădere. reflectând schimbările care au avut loc pentru adaptarea companiilor româneşti la noile forţe concurenţiale de pe Piaţa Unică Europeană. cât şi ca pondere în Produsul Intern Brut. republicată. Începând cu anul 2004. Direcţia Raportare. Consiliului Concurenţei i-a revenit sarcina întocmirii şi actualizării anuale a Inventarului ajutoarelor de stat. Astfel. Raportul ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2005 – 2007 poate fi consultat pe pagina de internet a Consiliului Concurenţei la următoarea adresă: www. impozite şi contribuţii din partea statului. Din punct de vedere al instrumentelor financiare. Director. 28 . Cuvinte cheie: Raport.3/2009 CONCLUZII REZULTATE DIN ANALIZA RAPORTULUI AJUTOARELOR DE STAT ACORDATE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2005 – 2007 Daniel DIACONESCU79 Constanţa DUMITRESCU80 Rezumat Raportul ajutoarelor de stat reprezintă un document destinat asigurării transparenţei şi de analiză în materia ajutorului de stat şi prezintă o situaţie a nivelului. Inspector de concurenţă. România se încadrează în cerinţele Comisiei Europene de a acorda ajutoare de stat sub 1% din P . 79 80 Pe baza Inventarului. fiind al nouălea Raport elaborat de România şi al doilea de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

Romania complies itself to the European Commission's requests to grant state aids under 1% of the GDP ..ro/ Publications/Reports and monitoring actions.E. Monitoring and Control of State Aid. According to the provisions of art. Starting with the year 2004. taxes and contributions. 82 Competition inspector. structure and direction recorded in granting state aids in our country between the years 2005 and 2007. state aid. no. reflecting the changes that occurred in order for the Romanian companies to adapt themselves to the newest competition forces on the European Single Market. which is forwarded to the Government of Romania for information. Thus.3/2009 CONCLUSIONS DRAWN FROM THE REPORT OF THE STATE AIDS GRANTED IN ROMANIA BETWEEN 2005 AND 2007 Daniel DIACONESCU81 Constanţa DUMITRESCU82 Abstract83 The report of the state aids represents a document destined for the assurance of transparency and for analyze within the state aid field and it presents a situation of the level. Keywords: Report. After Romania's accession to the European Union. defined according to the provisions of articles 31 and 32 within Law no. Monitoring and Control of State Aid. Directorate of Reporting. the competences of the Competition Council within the state aid field have changed. on the 1st of January 2007. structure and trends recorded in granting state aids in Romania between the years 2005 and 2007. 83 Translated into English by Daniel Diaconescu and Constanţa Dumitrescu. which comprehends all the existent state aid schemes and individual state aids. republished. the Competition Council was allocated the task of elaborating and annual updating of the State Aids Inventory. 143/1999 regarding state aid. Concerning the financial instruments. both in absolute value as well as in weight in the Gross Domestic Product.O. with G.O.consiliulconcurentei.117/2006 regarding the national procedures within the state aid field coming into force. The present Report displays a situation of the level.E. Romania. after that being published in the Official Monitor and handed over to the European Commission. Based on the Inventory. The Report of State Aids granted in Romania between 2005 and 2007 can be consulted on the internet webpage of the Competition Council – www. being the 9th Report elaborated by Romania while also being the 2nd one since our country joined the European Union. the Competition Council elaborates an annual Report on state aids granted in Romania.143/1999 has been recalled. The National State Aid encountered a descending trend. the Competition Council continues to have the task of elaborating and annual updating of the State Aids Inventory. 81 Head of Directorate of Reporting. transparency. it can be observed for the first time. how budgetary expenses exceed the state's renouncement of exemptions from duties. starting with the year 2005. 29 . Law no.19 (1) and 20 within this G.

media şi cultură. Euro) la 2. • Ajutoarele de stat regionale. de la 2. Ajutorul de Stat Naţional a avut o tendinţă de scădere continuă. cu o creştere în 2006 la 3. cursul mediu anual de schimb). pescuitul şi transporturile) exprimat în preţuri curente prezintă o tendinţă generală de scădere. RON (0. turism. Ajutorul de Stat Naţional total (mai puţin agricultura. A. RON în 2004 (1. 30 .78 mld.3/2009 * * * Metodologia de întocmire a raportului este prevăzută în “Regulamentul privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat”. Astfel.51 mld. deflatorul PIB. • Ajutorul de stat acordat industriei prelucrătoare. Raportul cuprinde date şi informaţii referitoare la ajutoarele de stat acordate în perioada 2005 – 2007. • Ajutoarele de stat acordate agriculturii şi pescuitului. • Recuperarea ajutoarelor de stat ilegale.38 mld. situaţie şi mai evidentă faţă de 2. • Ajutoarele de stat acordate în sectorul transporturi. • Ajutorul de stat acordat întreprinderilor ce prestează servicii de interes economic general. Euro).56% în anul 2007.60 mld Euro). emis de Consiliul Concurenţei. prin care aceasta analizează evoluţia şi nivelul ajutoarelor de stat acordate de Statele Membre ale Uniunii Europene. respectiv pe obiectivele care s-au avut în vedere la acordarea ajutoarelor şi pe instrumentele utilizate pentru acordarea acestora. RON în 2007 (0. Ca pondere în Produsul Intern Brut. Raportul reprezintă un document destinat asigurării transparenţei în materia ajutorului de stat şi a fost întocmit pe baza datelor şi informaţiilor transmise de către toţi furnizorii de ajutor de stat – autorităţi publice centrale şi locale – precum şi organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivităţilor locale. • Ajutoarele de minimis. Raportul este conceput pe structura Scoreboard-ului raportul ajutoarelor de stat elaborat de Comisia Europeană. RON în 2005 (0. • Ajutorul de stat acordat pentru forţa de muncă. s-au folosit indicatorii macroeconomici agregaţi transmişi de Institutul Naţional de Statistică (PIB.00% în 2005 şi 0. dar o scădere drastică faţă de 6. • Ajutorul de stat acordat industriei extractive. Euro). grupate pe următoarele capitole: • Ajutorul de stat naţional.96 mild. Pentru analiza volumului ajutoarelor de stat acordate în România. de la 1.24 mld. Informaţiile transmise cuprind o perioadă de 3 ani.99% în 2006 la 0.86 mld. Analiza evoluţiei ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2005-2007 este realizată în primul rând pe volumul total anual şi apoi pe două paliere. • Ajutorul de stat acordat pentru servicii financiare.64% in 2004. respectiv anul de raportare 2007 şi 2 ani anteriori – 2005 şi 2006 – în vederea actualizării datelor anterioare.67 mld.

• State aid granted for financial services. average exchange rate). • State aid granted to undertakings for services of general economic interest (SGEI). on the total annual volume and after that. a situation even more relevant than 2. fishery and transport) in terms of current prices.00% in 2005 and 0. • State aid granted in the transportation sector. through which it evaluates the evolution and the level of the state aids granted by Member States of the European Union. there have been used aggregated macro-economical indicators sent by the National Institute of Statistics (GDP GDP deflator. • State aid granted for the development of the labor force. • State aid granted to agriculture and fishery. respectively the year of report 2007 and the 2 previous years – 2005 and 2006 – in order to update the previous data. grouped in the following chapters: • National state aid.51 billion RON recorded in 2004 (1.96 billion Euro). • Regional state aid. The National State Aid (except agriculture.3/2009 * * * The methodology of elaborating the Report is provided in the “Regulation concerning the procedures of reporting and monitoring state aids”. intended for the assurance of transparency within the state aid field. 31 . presents a general descending trend. In order to analyze the volume of state aids granted in Romania. primarily.56% in 2007. and it was elaborated on the basis of the data and information sent by all the state aid grantors – central or local public authorities – as well as the bodies which administrate state or local collectivities' sources.99% in 2006 to 0. continuous descending trend.24 billion RON in 2007 (0. The information sent comprehends a period of 3 years.78 billion Euro) to 2. on two levels. Thus. the Report represents a statistical instrument.64% in 2004. • State aid granted to the processing industry. respectively the objectives taken into consideration when the aid was granted and also the instruments used in granting the aids.86 billion RON in 2005 (0.38 billion RON (0. The Report is drafted on the structure of the Scoreboard – the report of state aids elaborated by the European Commission. from 2. • De minimis state aid. but with a sharp decrease from the 6. • State aid granted to the extractive industry. annual . A. As weight in the GDP the National State Aid had a . with a rise in 2006 to 3. • The recovery of the illegal state aids. tourism. The Report contains data and information concerning state aids granted between the years 2005 and 2007.67 billion Euro).6 billion Euro). The analyze of the evolution of state aids granted in Romania between 2005 and 2007 is based. issued by the Competition Council. from 1. media and culture.

827.036.497.02 41.54 2.5 1. 1 – Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB 3.71 2.57 2.860. pescuitul şi transporturile) * calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro.3/2009 Tabelul nr. sursa INSSE.648.0 2004 2005 2006 2007 Reducerea ajutorului de stat naţional din perioada 2005 – 2007 faţă de 2004 s-a datorat.426.410.248.58 1.79 2.20%.00 0. 2005=112.91 673.0 (%) 1.510.20 39. interzicerii acordării ajutoarelor de stat în domeniul siderurgic şi diminuării considerabile a ajutoarelor de stat acordate pentru salvarea şi restructurarea agenţilor economici aflaţi în dificultate.64 1.5 2.763.497.749. 2006=124.557. 2007=139.99 0.22 1.256. 1 . în principal. pescuitul şi transporturile) Mii Euro * Mii Lei preţuri constante 2004** Dinamica % Ponderea ajutorului de stat naţional în PIB % (exceptând agricultura.728.65 6.383. ** s-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în preţuri constante 2004.5 0.606.24 3.438.56 Graficul nr.549. 32 .16 960. 2005 2006 2007 6.510. sursa INSSE (deflator PIB anul 2004=100%.608.0 0.Ajutorul de stat identificat la nivel naţional 2004 Ajutorul de stat naţional exprimat în: Mii Lei preţuri curente (exceptând agricultura.0 2.14 100.80%).00 789.64 24.00%.14 2.

648. 2007=139. 1 – National State Aid identified at national level 2004 National State Aid expressed in: Thousand Lei current prices (except agriculture. 33 .99 2.0 2.497.036. 2005=112.14 100.608.256.410.54 2.80%) Graph no.79 960.497.64 2.248.20 39. fishery and transport) Thousand Euro * Thousand Lei 2004 constant prices** Dynamics % Weight of the national state aid in the GDP% (except agriculture. to the interdiction of granting state aids in the steel industry and the considerable diminishment of state aids granted for rescuing and restructuring of undertakings in distress.5 0.510.3/2009 Table no.606.0 0.5 2.0 2004 2005 2006 2007 The decrease of the national state aid between 2005 and 2007 comparative to 2004 was due.763.438.16 1.91 0.56 2005 2006 2007 * calculated on the basis of the annual average exchange rate of RON against Euro.549.426.0 (%) 1.20%.557.02 41.5 1. source INSSE.00 3.64 24.860.827.57 2.22 1.14 1.749. source INSSE (GDP deflator for 2004=100%.1 – The weight of the national state aid in the GDP 3.58 673.383.24 789.65 6. 2006=124%. primarily.728.00 2. fishery and transport) 6. ** the GDP deflator has been used in order to transform in 2004 constant prices.71 0.510.

precum si faptului că a fost ultimul an în care industria siderurgică din România a mai primit ajutoare de stat. adoptat în iunie 2005. industria cărbunelui. acordate în procesul de privatizare şi de restructurare. s-a constatat o tendinţă de aliniere la priorităţile stabilite în “Planul de acţiune” al Comisiei Europene. construcţii navale. Totuşi.61%. piscicultura şi transporturile). ajutoarele destinate industriei cărbunelui. • în anul 2007 obiectivele sectoriale (oţel. combaterea şomajului. media şi cultură) au reprezentat 17. piscicultura şi transporturile) de 44.16% din ajutorul naţional (exceptând agricultura. alte obiective) au reprezentat 16.44% în 2005.45% din ajutorul naţional (exceptând agricultura.92% din ajutorul de stat naţional (exceptând agricultura. ponderea ajutoarelor de stat pentru cercetare. canal. Ajutoarele de stat acordate în anul 2007 includ şi ajutorul acordat Companiei Naţionale a Huilei Petroşani sub forma subvenţiilor directe destinate acoperirii costurilor legate de producţia curentă şi sub formă de subvenţii destinate acoperirii cheltuielilor sociale. servicii financiare. de 2 – 3%. de la 14. • în anul 2007 obiectivele regionale au reprezentat 2.76% în 2006 şi 63. Acest aspect este reflectat şi de ponderea în ajutorul de stat naţional a ajutoarelor de natura scutirilor şi reducerilor la plata obligaţiilor fiscale ale agenţilor economici faţă de stat. dezvoltare şi inovare a crescut în anul 2007 faţă de 2005 . Însă.03% în 2005). Deşi în anul 2006 valoarea absolută a ajutorului de stat (valoarea include si ajutoarele de stat pentru Serviciile de Interes Economic General .58% în 2007.81% din ajutorul naţional (exceptând agricultura. O tendinţă crescătoare au înregistrat. salvare – restructurare.66% faţă de 1. valoarea procentuală în PIB a scăzut continuu. de la 79 mld Euro în 2005 la 97 mld.2007 deţin o pondere majoritară în totalul ajutorului de stat naţional (exceptând agricultura. protecţia mediului. Euro în 2007 (creştere economică record).la 4.SIEG. turism.67% în 2007. deoarece PIB-ul a crescut mai mult în 2006. si a celor de natura scutirilor şi reducerilor la plata majorărilor de întârziere (ajutoare fiscale). piscicultura şi transporturile) în 2005 la 16. Euro în anul 2006. în scădere faţă de anii anteriori (37. autovehicule.3/2009 Nivelul foarte ridicat înregistrat în anul 2004 s-a datorat accelerării procesului de restructurare şi privatizare a companiilor cu capital majoritar de stat din acea perioadă. însă. se constată că în toată perioada analizată 2005 . ponderea lor fiind relativ constantă în perioada analizată. În ceea ce priveşte analiza pe obiective a ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2005 . ajutor autorizat de Comisia Europeană. fire şi fibre sintetice. • 34 . precum şi ajutoarele de minimis) a crescut faţă de anul 2005 şi 2007. în ceea ce priveşte ajutoarele de stat pentru prestarea unor Servicii de Interes Economic General – SIEG pentru apă.05% în anul 2005 şi cu o scădere mai accentuată in 2006 – 11. ajutoare mai uşor de obţinut de către agenţii economici. piscicultura şi transporturile).2007. fiind în scădere faţă de 18. piscicultura şi transporturile).81% în 2006 şi 34.40% din ajutorul naţional (exceptând agricultura. termoficare etc. întreprinderi mici şi mijlocii. Astfel: • în anul 2007 obiectivele orizontale (cercetare-dezvoltare. 47. piscicultura şi transporturile). această scădere se poate pune pe seama faptului că s-au redus ajutoarele de salvare şi restructurare (care implică un grad mai mare de risc în a distorsiona concurenţa) precum şi a faptului că ajutoarele destinate IMM-urilor s-au acordat mai mult sub forma ajutoarelor de minimis. ajungând la 121 mld. B.

3/2009

The extremely high level recorded in the year 2004 was due to the acceleration of the restructuring process and privatization of companies with a majority of state capital from that period of time, as well as to the fact that it was the last year in which the steel industry in Romania was granted any state aid. This aspect is also reflected by the weight in the national state aid of aids consisting in exemptions and allowances for the payment of fiscal obligations by undertakings towards the state, and also of the aids consisting in exemptions and allowances from paying the additional charges for delays in payment (fiscal aids), granted during the privatization and restructuring process. Although in the year 2006, the absolute value of the state aid (this value also includes the aids for Services of General Economic Interest – SGEI, as well as the de minimis aids) grew, comparative to the values of 2005 and 2007, the weight in the GDP has constantly diminished because the GDP grew more in 2006, from 79 billion Euro in 2005 to 97 billion Euro in 2006, reaching 121 billion Euro in 2007 (record breaking economic growth). B. Regarding the analysis based on objectives of state aids granted in Romania between 2005 and 2007, there has been noticed a tendency of alignment to the priorities established in “The Action Plan” of the European Commission, adopted in June 2005. Thus: • in the year 2007, the horizontal objectives (research-development, environmental protection, small and medium enterprises, rescuing-restructuring , fighting against unemployment, other objectives) accounted for 16,45% of the national state aid (except agriculture, fishery and transport), which was less than the previous years (37,81% in 2006 and 34,03% in 2005). However, this reduction could have occurred because the rescuing and restructuring aids have decreased (which imply a greater level of risk in distorting the competition) as well as the fact that the aids destined for SMEs were

granted more under the de minimis regulations, aids easier to obtain by the undertakings. However, the weight in the national state aid (except agriculture, fishery and transport) of the aids for research, development and innovation grew in 2007 to 4,66% comparative to the one in 2005 (1,92%). • in the year 2007, the sector-specific objectives (steel, shipbuilding, motor vehicles, synthetic fibers and wires, coal industry, tourism, financial services, media and culture) accounted for 17,81% of the national state aid (except agriculture, fishery and transport), which is less than the value recorded in 2005 (18,05%), while in 2006 it recorded a sharp decrease up to 11,61%.

An increasing trend have encountered, however, the aids granted for the coal industry, from 14,40% in the national state aid (except agriculture, fishery and transport) in the year 2005 to 16,67% in 2007. The state aids granted in 2007 also include the aid granted to the National Company of Coal Petrosani as direct subsidies destined for the covering of the expenses related to the current production as well as subsidies destined for the covering of social expenses, aid authorized by the European Commission. • in the year 2007, the regional objectives accounted for 2,16% of the national state aid (except agriculture, fishery and transport), their weight in the analyzed period being relatively constant (2-3%). • regarding the state aids granted for Services of General Economic Interest – SGEI for water, sewer, heating and so on, it can be noticed that during the whole analyzed period, between 2005 and 2007, they hold a majority weight within the national state aid (except agriculture, fishery and transport) of 44,44% in 2005, 47,76% in 2006 and 63,58% in 2007.

35

3/2009

Marea majoritate a acestor ajutoare s-a acordat sub forma subvenţiilor pentru compensarea pierderilor ca urmare a prestării unor servicii de interes economic general (pentru termoficare), în baza schemei de ajutor de stat iniţiată de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Aşa cum se observă din analiză, în ceea ce priveşte repartiţia ajutorului de stat pe obiective, România se aliniază tendinţei generale la nivelul Uniunii Europene, de reducere a ajutorului de stat cu obiective sectoriale, acordat sectoarelor sensibile din punct de vedere concurenţial (siderurgie, construcţii navale, auto) şi orientare a ajutorului de stat către obiective orizontale (cercetare dezvoltare, protecţia mediului, IMM-uri). C. În ceea ce priveşte repartiţia ajutorului de stat naţional pe instrumente financiare utilizate, structura acestuia este următoarea: • 94,89% „Cheltuieli bugetare” în anul 2007, categorie în care intră subvenţiile, alocaţiile, primele, dobânzile subvenţionate, alte sume nerambursabile, precum şi participarea cu capital a statului şi conversia datoriilor; ponderea cheltuielilor bugetare în ajutorul naţional (exceptând agricultura, piscicultura şi transporturile) a crescut în perioada analizată (de la 74,41% în anul 2005 şi 80,04% în 2006). 5,11% „Renunţări la venituri” în anul 2007, categorie în care intră scutirile şi reducerile la plata obligaţiilor fiscale, scutirile şi reducerile la plata majorărilor de întârziere, garanţiile de stat; ponderea renunţărilor la venituri în ajutorul naţional (exceptând agricultura, piscicultura şi transporturile) s-a redus în perioada 2005 – 2007 (de la 25,59% în anul 2005 şi 19,96% în 2006).

Începând cu anul 2005 se observă pentru prima oară cum „Cheltuielile bugetare” depăşesc „Renunţările la venituri”, răsturnând situaţia existentă până în anul 2004, când renunţările la venituri de stat erau majoritare cu 82,01%, iar cheltuielile bugetare reprezentau 17,99%. Această repartiţie a ajutorului de stat naţional pe instrumente financiare în perioada analizată este în concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene de reducere a ajutoarelor de stat de natură fiscală, întrucât acestea pot afecta comerţul intracomunitar. Tendinţa de scădere intensă a ajutoarelor de natură fiscală reflectă aplicarea corectă a acquis-ului comunitar prin compatibilizarea măsurilor de sprijin prevăzute în legislaţia românească. * * *

În concluzie, anul 2005 marchează alinierea României la politicile şi practicile comunitare în domeniul ajutorului de stat. Este începutul unei perioade în care eforturile susţinute ale României pentru respectarea regulilor în materia ajutorului de stat au condus la situarea ţării noastre la un nivel comparabil cu majoritatea statelor devenite membre în cadrul ultimului val de aderare din 2004. Atingerea acestui obiectiv a fost posibilă prin elaborarea unor politici îndreptate spre acordarea de ajutoare mai puţin distorsionante şi mai bine orientate, prin controlul efectiv şi eficient al ajutoarelor de stat şi prin implementarea legislaţiei comunitare în materia ajutorului de stat încă din perioada de pre-aderare.

36

3/2009

The vast majority of these aids were granted as subsidies for the compensation of the losses resulted from performing certain services of general economic interest (for heating), based on the scheme of state aid initiated by the Ministry of Administration and Interior. As it can be observed from the analyze, regarding the repartition of state aid on objectives, Romania aligns itself to the general tendency within the European Union, of reducing state aid for sectorspecific objectives, granted to the sensible sectors in terms of competition (steel, ship-building, motor vehicles) and orientating it towards horizontal objectives (research-development, environmental protection, SMEs). C. Regarding the repartition of the national state aid on financial tools used, its structure is the following: • 94,89% “Budgetary expenses” in the year 2007, category which includes subsidies, allowances, bonuses, subsidized interests, other non-refundable amounts, as well as equity participations and debt conversions; the weight of the budgetary expenses in the national state aid (except agriculture, fishery and transport) has grew in the analyzed period of time (from 74,41% in 2005 and 80,04% in 2006). 5,11%% “Revenues renouncement” in the year 2007, category which includes exemptions and allowances from payment of fiscal obligations, exemptions and allowances from paying the supplementary charges for the payment delay, state guarantees; the weight of the revenues renouncement in the total national state aid (except agriculture, fishery and transport) has reduced itself in the period between the years 2005 and 2007 (from 25,59%%in 2005 and 19,96%%in 2006).

Starting with the year 2005, it can be observed how, for the 1st time, the “budgetary expenses” surpass the “revenues renouncement”, turning around the situation present until 2004, when the revenues renouncement were in majority with 82,01%% and the budgetary expenses accounted for only 17,99%% . This repartition of the national state aid on financial tools during the analyzed period is according to the European Commission's requests to reduce fiscal state aids, because these aids can affect trades within the community. The intense decreasing trend of fiscal state aids reflects the correct application of the community acquis, by harmonizing the supporting measures provided in the Romanian legislation. * * * In conclusion, the year 2005 marks Romania's alignment to the community policies and practices in the state aid field. It is the start of a period in which Romania's sustained efforts of respecting the rules in state aid field have led Romania to hold a comparable level with the majority of countries which became member states during the last accession wave in 2004. Reaching this objective was possible through the elaboration of certain policies targeted towards granting less distorting and better orientated state aids, through the effective and efficient control of state aids and through the implementation of the community legislation regarding state aid as early as the pre-accession period.

37

3/2009

Aplicarea, anterior aderării, a acquis-ului comunitar în domeniile concurenţei şi ajutorului de stat a fost necesară pentru adaptarea companiilor româneşti la noile reguli de joc şi pregătirea acestora pentru a face faţă forţelor concurenţiale de pe Piaţa Unică Europeană. Adaptarea la Piaţa Unică s-a intensificat începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, dată de la care reglementările comunitare în domeniul ajutorului de stat se aplică direct şi în totalitate. Rezultatele acestui proces intens de adaptare la Piaţa Unică nu au întârziat să apară. În acest sens, anii 2005, 2006 şi 2007 se remarcă prin două trăsături: • • diminuarea Ajutorului de Stat Naţional, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB şi respectiv, reducerea ajutoarelor de stat acordate sub forma facilităţilor fiscale susceptibile de a distorsiona concurenţa şi de a afecta comerţul dintre România şi Statele Membre.

Progresele României în acest domeniu se datorează, pe de o parte, faptului că s-a conştientizat importanţa respectării regulilor de joc la nivel european şi, pe de altă parte, alinierii politicii acordării ajutoarelor de stat la obiectivele Strategiei Lisabona, elaborată de Comisia Europeană.

38

to the fact that it has been taken into awareness the importance of respecting the rules at a European level. the reduction of state aids granted as fiscal facilities which threatened to distort competition and to affect the trade between Romania and the other Member States. and on the other hand. before de accession. elaborated by the European Commission of the policy of granting state aids. and respectively. • Romania's progress in this field is owed. moment since when community regulations in the state aid field have been applied directly and totally. The results of this intense process of adaptation to the Single Market have not failed to show up. both in absolute value and in weight in the GDP. 39 . of the community acquis in the competition and state aid fields was necessary in order for the Romanian undertakings to adapt to the new rules of the game and to prepare them to withstand the competition forces existent on the Single European Market. once Romania entered the European Union. on one hand. to the alignment to the objectives of the Lisbon Strategy. The adaptation to the Single Market intensified from the 1st of January 2007. 2006 and 2007 being characterized by 2 features: • the reduction of the national state aid. the years 2005.3/2009 The application.

concurenţă. extinderea culturii grâului este influenţată în mod direct şi de factorii demografici. 84 Constituind principala materie primă în fabricarea produselor de panificaţie. acest studiu şi-a propus să furnizeze autorităţii de concurenţă şi altor instituţii ale statului o imagine asupra mecanismelor concurenţiale şi să reprezinte un instrument de lucru pentru posibilele analize ulterioare ale sectorului. grâul este cultivat în peste 100 de ţări pentru a asigura hrana a 35-40% din populaţia globului. în special prin influenţarea comportamentului ofertei de grâu. investigaţia utilă s-a concentrat asupra pieţei grâului. din sector. grâu. Consiliul Concurenţei a deschis o investigaţie utilă pentru cunoaşterea pieţei cerealelor de panificaţie. mecanisme de funcţionare. pe parcursul acestui articol vom încerca să prezentăm principalele concluzii ale investigaţiei utile. fie în mod tradiţional. în versiunea neconfidenţială. serviciu care prezintă o importanţă deosebită asupra modului de funcţionare a pieţei grâului. cele mai favorabile fiind zonele cernoziomurilor cu conţinut ridicat în humus. piaţă. modul de funcţionare şi mecanismele acestui sector.3/2009 PIAŢA GRÂULUI – CONCLUZII ALE RAPORTULUI INVESTIGAŢIEI UTILE Maria ALEXANDRU84 Rezumat În septembrie 2007. întrucât aceasta deţine o pondere covârşitoare în sectorul analizat.consiliulconcurentei. Menţionăm că raportul elaborat în urma investigaţiei este disponibil.ro/publicaţii/publicaţii recente/ raportul investigaţiei utile pentru cunoaşterea pieţei cerealelor de panificaţie. a fost analizat şi modul de organizare şi funcţionare a pieţei serviciilor de depozitare a grâului. nefiind necesare lanţuri frigorifice sau instalaţii costisitoare. De asemenea. al cărei scop a fost de a pune în evidenţă organizarea sectorului cerealelor de panificaţie. 40 . fie cu caracter de noutate. Cuvinte cheie: investigaţie utilă. În plus. mai ales în ţările în curs de dezvoltare. Dat fiind caracterul de investigaţie utilă pentru cunoaşterea pieţei. De asemenea. Desfăşurată în perioada septembrie 2007 – decembrie 2008. Acest demers reprezintă o noutate din punct de vedere al obiectului cercetării. Rolul grâului în strategia securităţii alimentare este determinat şi de posibilităţile de conservare cu cheltuieli reduse în comparaţie cu alte produse alimentare. grâul se poate păstra timp îndelungat şi se poate transporta la distanţe mari fără să se altereze. Pornind de la aceste considerente. Zonalitatea grâului în lume este strâns legată de natura solului. fiind prima investigaţie utilă pentru cunoaşterea pieţei desfăşurată de Consiliul Concurenţei asupra unui produs agricol. Grâul ocupă un loc important în strategia de asigurare a securităţii alimentare întrucât se caracterizează printr-o conservabilitate de lungă durată şi prin faptul că se pretează la realizarea unei game diversificate de produse de panificaţie. Director al Direcţiei Cercetare-Sinteze. grâul reprezintă cea mai importantă cultură în cadrul producţiei de cereale. Astfel. la următoarea adresă: www. iar rezultatele obţinute pot fi cu uşurinţă extinse şi asupra celorlalte pieţe ce fac parte. Consiliul Concurenţei.

Competition Council. The organizing and operating mode of the wheat warehousing services market has been also analyzed as it has a peculiar importance for the functioning of the wheat market. The non-confidential version of the sectoral inquiry report is available at the following web address: www. The wheat has an important place in the strategy to ensure the food security as it is characterized by long term preservation and by its usage for a diversified portfolio of bakery products. The role of the wheat in the food security strategy is also determined by the cheap preservation possibilities as opposed to other food products. 85 86 Head of Research and Synthesis Directorate. in this article we will attempt to present the main conclusions of the sectoral study. mechanisms. The sectoral inquiry took place during the period September 2007 – December 2008 and focused on the wheat market because of its overwhelming proportion in the targeted sector and since the results may be easily extended over the other markets which belong to the sector. this study intends to provide an overview of the competitions mechanisms for the competition authority and other state institutions and to offer a working tool for further analyses of the sector. especially by the influence over the wheat offer conduct. especially in the developing countries. competition. As it is the main raw material for the manufacturing of bakery products. Moreover. This study is a novelty considering the object of the research. 41 . the spread areas where wheat is cultivated is directly influenced by demographic factors. wheat represents the most important crop in the cereals production. with a high humus proportion.consiliulconcurentei.ro/publicaţii/publicatii recente/ raportul investigaţiei utile pentru cunoaşterea pieţei cerealelor de panificaţie. the most favorable areas being the ones with black soil. wheat. either traditionally or as newcomers. its mechanisms and operating way. Translated into English by Andreea Enache. market. because it does not require cooling chains or expensive equipment. wheat is grown in over 100 countries to ensure food for 35-40% of the world population. Keywords: sectoral inquiry. As well. Considering the nature of the sectoral inquiries. wheat may be stored long term and may be transported over long distanced without alteration risks.3/2009 WHEAT MARKET – CONCLUSIONS OF THE SECTORAL INQUIRY REPORT Maria ALEXANDRU85 Abstract86 The Competition Council opened in September 2007 a sectoral inquiry in the market for the cereals used in the bakery industry. The wheat regionalization in the world depends largely on the soil nature. being the first sectoral study developed by the Competition Council for an agricultural product. As such. Considering the above. with the purpose of emphasizing the sector's structure.

care se concretizează în existenţa unui număr foarte mare de exploataţii agricole individuale (de dimensiuni foarte mici). fără ca statul să intervină direct în mecanismul de formare a preţurilor. pierderile realizate în cadrul unei activităţi cu profiturile realizate în cadrul alteia. Considerăm că astfel de intervenţii publice pot produce efecte de aliniere a preţurilor purtătorilor ofertei.3/2009 Din perspectiva scopului urmărit în cadrul investigaţiei utile. Nu în ultimul rând. pentru limitarea şi eradicarea acestui fenomen. în special prin diminuarea costurilor de tranzacţionare. Situaţia este relativ similară şi pe piaţa serviciilor de depozitare a grâului. Totuşi. în calitate de purtători ai ofertei. în anii 2004 şi 2005. Cu toate acestea. se poate afirma că pe această piaţă se înregistrează importante economii de scară şi. o reprezintă fărâmiţarea proprietăţii agricole. este necesară identificarea de către autorităţile de resort a unor metode mai eficiente de control a producţiei şi tranzacţiilor cu grâu. piaţă pe care micii producători agricoli au calitatea de purtători ai cererii de astfel de servicii. Atât în sectorul grâului de panificaţie. două intervenţii publice în formarea preţurilor. O caracteristică definitorie a pieţei grâului de panificaţie. 42 . formarea preţurilor pe piaţa grâului de panificaţie este puternic influenţată de situaţia pieţelor internaţionale şi de cotaţiile înregistrate pe pieţele bursiere externe. de asemenea. preţul se formează liber pe piaţă. în perioada analizată. piaţa producţiei şi comercializării grâului în România pare a fi afectată într-o măsură semnificativă de existenţa unei pieţe negre. Această fărâmiţare are un impact direct asupra eficienţei şi profitabilităţii în sector. chiar a întregului sector agricol din România. în vederea fiscalizării urgente. care a condus la costuri unitare mai reduse. cât şi datorită posibilităţilor de a echilibra. redate succint mai jos. ponderea ridicată a acestei pieţe fiind invocată de mulţi participanţi la piaţă. care distorsionează funcţionarea corectă a pieţei. O altă trăsătură a pieţei grâului este reprezentată de asimetria puterii de negociere între producătorii agricoli individuali. pe piaţa serviciilor de depozitare a grâului au existat. motiv pentru care apreciem drept pozitiv faptul că astfel de intervenţii nu au fost reluate (în această formă) ulterior anului 2005. Apreciem că. că operatorii economici care integrează mai multe tipuri de activităţi specifice sectorului beneficiază de avantaje competitive semnificative datorate acestei diversificări a activităţii. nu considerăm necesară intervenţia publică pentru atenuarea acestei asimetrii (atât timp cât nu se constată existenţa unor practici anticoncurenţiale). asimetrie cu o influenţă semnificativă asupra formării preţurilor. Analiza pieţei denumită generic a producţiei şi comercializării grâului de panificaţie nu a identificat bariere semnificative la intrare. raportul elaborat de autoritatea de concurenţă a pus în evidenţă o serie de caracteristici şi trăsături specifice. şi purtătorii cererii pe piaţă. operatorii integraţi şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de profitabilitate sau. ca rezultat al interacţiunii între cerere şi ofertă. În general. cât şi în sectorul serviciilor de depozitare a grâului. atât datorită dimensiunii activităţii. cel puţin. intervenţii facilitate de mecanismul subvenţionării costurilor aferente depozitării grâului. În mod firesc. Totuşi. au avut posibilitatea de a-şi diminua pierderile. la nevoie. având în vedere că singurele rezultate plauzibile ale unei astfel de intervenţii ar fi denaturarea concurenţei şi încetinirea sau chiar blocarea procesului de consolidare a proprietăţii agricole şi de eficientizare a activităţii.

the integrated operators performed their activity recording profits or. which led to lower cost per unit. when necessary. at least. However.3/2009 Considering the purpose of the sectoral inquiry. the report issued by the competition authority highlighted a series of characteristics and specific features. to limit and to eradicate this phenomenon. 43 . However. whose large share was claimed by many market participants. as well as in the wheat warehousing services sector the price is freely established in the market. without a direct intervention of the state in the price mechanism. we do not consider necessary the public intervention in order to lessen this asymmetry (as long as there is no existence of anticompetitive practices). This fragmentation has a direct impact on the sector efficiency and profitability. Nevertheless. is the fragmentation of agricultural property. We appreciate that. Naturally. because the only plausible effects of such interventions would be the distortion of competition and the slowing down or even the blocking of the agricultural property consolidation processes and the processes of activity efficiency. the bakery wheat production and trade market in Romania seems to be affected to a significant extent by the existence of a black market. A defining feature of the bakery wheat market and perhaps even of the whole agricultural sector in Romania. and therefore we appreciate as positive the fact that such interventions did not reoccur (in this form) after 2005. Another feature of the wheat market is the asymmetry of bargaining power between individual producers. Not finally. in 2004 and 2005 two public interventions took place in the prices establishment. The situation is roughly the same on the wheat warehousing services market. We believe that such public interventions may generate alignment effects of the offer holder's prices. as bearers of supply. we may say that important economies of scale are being recorded in this market and that the economic operators who are integrating several types of sector's specific activities benefit of significant competitive advantages due to their diversification. which is reflected in the existence of a very large number of individual farms (very small size). the losses in one activity with the profits recorded in another one. as well as due to the possibility of balancing. as a result of the intersection between demand and offer. for urgent fiscalization. had the possibility to reduce their losses due to the proportions of their activity. briefly stated below. where there small farmers have the status of demand holders for these services. known as the bakery wheat production and trade market. In the bakery wheat sector. asymmetry with a significant influence on the price formation. which distorts the proper functioning of the market. facilitated by the subsidizing mechanism of the wheat warehousing costs. especially by reducing the transactions costs. did not identify significant entry barriers. it's necessary that the relevant authorities to identify more efficient control methods of wheat production and transactions in. price formation on bread wheat market is strongly influenced by the situation in international markets and by the quotations recorded on the foreign stock markets. in the wheat warehousing services market. Generally during the analyzed period. and demand holders on the market. The market analysis.

Ca atare. în funcţie de caracteristicile individuale ale cazului analizat. Totuşi. OCDE şi FAO previzionând chiar menţinerea acestei tendinţe pentru perioada 2008-2017. s-a constatat că situaţia înregistrată în anul 2007. Situaţia este cauzată de lipsa unui capital iniţial acoperitor al Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. cât şi asigurarea unui grad mai mare de transparenţă. ceea ce subminează încrederea potenţialilor participanţi la operaţiune şi limitează comercializarea grâului doar la operaţiunile ce implică prezenţa efectivă a cantităţilor tranzacţionate. În ceea ce priveşte tranzacţionarea grâului pe piaţa bursieră din România. când preţul atinge niveluri ridicate. s-a constatat că aceasta este împiedicată de inexistenţa unui sistem funcţional de garantare a certificatelor de depozit. Implicaţia majoră a acestei tendinţe ascendente a preţurilor o reprezintă necesitatea de a continua reformele demarate la nivelul PAC. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la grâu. distorsionează concurenţa. Apreciem că. 44 . Apreciem ca dezirabilă identificarea de către MAPDR a unor soluţii de sprijinire a funcţionării acestui fond. dar şi în afara acesteia. această valoare mobiliară nu prezintă suficiente garanţii cu privire la existenţa efectivă a cantităţilor de grâu tranzacţionate. când s-au atins maxime istorice. în special pe piaţa bursieră. având în vedere că tranzacţionarea bursieră a grâului ar avea ca efect atât facilitatea comercializării acestui produs. la ordin sau la purtător. 21/1996. a avut un caracter preponderent conjunctural. prin mecanismul împrumutului de grâu către operatori selectaţi prin negociere directă.3/2009 O influenţă asupra preţurilor pe piaţa grâului de panificaţie o are şi intervenţia indirectă a statului. pentru decuplarea politicii agricole de nivelul şi structura producţiei şi orientarea preponderentă a politicii agricole spre asigurarea unui nivel rezonabil al veniturilor la nivelul fermierilor. Anumite caracteristici specifice ale produsului ar putea justifica definirea unor pieţe relevante distincte ale grâului comun şi grâului dur. În aceste condiţii. certificatul de depozit constituie o valoare mobiliară. deşi acoperită de cadrul legislativ specific. care poate disponibiliza cantităţi de grâu din Rezerva de Stat. transmisibil fără limite sau restricţii. reprezentativ al mărfii. îndeosebi prin crearea unui avantaj de natură economicofinanciară operatorului selectat. Aceasta în special în condiţiile în care împrumutul se face în perioada de final a anului agricol. disponibilizarea de grâu din Rezerva de Stat. se recomandă ca alternativă utilizarea mecanismului de vânzarecumpărare a grâului pentru împrospătarea rezervei prin metode deschise. fiind legată intrinsec de nivelul extrem de redus al producţiei pe plan mondial. la calitatea specificată. când preţul tinde a fi minim. Certificatul de depozit reprezintă titlu de credit negociabil. iar restituirea grâului se realizează la începutul anului agricol următor. pe parcursul perioadei 20002007. În condiţiile nefuncţionării efective a Fondului. care stă la baza tranzacţionării grâului. republicată. analiza efectuată relevă criteriile şi aspectele specifice de care s-ar putea ţine cont pentru definirea pieţei relevante în cazurile de încălcare a prevederilor Legii concurenţei nr. fie pentru acoperirea deficitului de grâu înregistrat pe piaţă în anumite momente. prin înlesnirea accesului la informaţii privind evoluţia preţurilor pentru participanţii pe piaţă. transparente şi nediscriminatorii. Din perspectiva modului de definire a pieţei relevante. se poate constata o tendinţă generală de majorare a preţului acestui produs agricol. fie pentru împrospătarea stocurilor.

through the mechanism of wheat loan to operators selected by direct negotiation. Certain characteristics of the product could justify the definition of distinct relevant markets for common wheat and durum wheat. during 20002007. which can free up quantities of wheat from the State Reserve either for stocks refreshing or to cover the deficit recorded on the market. As regards the price developments for wheat. The situation is caused by lack of covering initial capital of Guarantee Fund for certificates of deposit. it was found a general trend of increase in price of this agricultural product. according to individual characteristics of the case examined. and is intrinsically linked to extremely low levels of worldwide production. the certificate of deposit is a security which is the basis of wheat trading. when prices reach high levels and the wheat refund is made at the beginning of the next agricultural year. Major implication of this upward trend of prices is the need to continue reforms initiated in the CAP for decoupling the . This especially because the loan is made during the final of the agricultural year. From the perspective of how to define the relevant market. transparent and non discriminatory methods. and OECD and FAO predicts maintain of this trend for the period 2008-2017. when the price tends to be minimal. which undermines the confidence of potential participants in the operation and limits the wheat commercialization only at the transactions which involve presence of traded quantities. distorts competition. However. to order or bearer. agricultural policy by production level and structure and for the predominant orientation of agricultural policy to ensure a reasonable level of income to the farmers. has a predominantly short term nature. republished. by increasing the access to information on price developments for market participants. we recommend as alternative the use of wheat sale mechanism for the reserve refreshing through open. Certificates of deposit are a negotiable bond. As regards the wheat trading on the Romanian stock market it has been found that it is hampered by the absence of a functional system of guarantee of deposit certificates.3/2009 The indirect intervention of the state. We consider as desirable the identification by MAFRD of solutions to support the functioning of this fund. the wheat disposal from the State Reserve. when they reached the historical maximum. such security does not provide sufficient guarantees regarding the real existence of quantities of wheat traded at the specified quality. it was found that the situation in year 2007. With the failure of the Fund. influences prices on the bread wheat market. analysis reveals specific criteria and issues that could be took into account for definition of relevant market in cases of infringement of the Competition Law no. representative of the goods. but also beyond. especially on the stock market. We appreciate that even if it is covered by the specific legislative framework. 45 . 21/1996. transferable without limits or restrictions. because the stock exchange trading of wheat would have as effect the easy marketing of this product and the assurance of greater transparency. especially by creating an economic and financial advantage to the selected operator. In these circumstances. Therefore.

Pe piaţa serviciilor de depozitare a grâului acţionează un număr relativ mare de operatori dar. De asemenea. fără a specifica faptul că autoritatea de concurenţă a iniţiat un proces de dezbatere publică a acestui raport şi a sesizat factorii decidenţi cu privire la problemele identificate. care se manifestă prin majorarea preţurilor produselor din aval odată cu majorarea preţului grâului.3/2009 Tr e b u i e r e m a r c a t c ă . inclusiv pieţei producţiei şi comercializării grâului. serviciul de depozitare a grâului ar putea fi definit ca o piaţă distinctă. Nu putem încheia prezentarea acestor concluzii. de necesitatea asigurării unui serviciu de calitate şi. În oricare dintre situaţii. bariere justificate. având în vedere că certificatele de depozit sunt titluri negociate pe piaţa bursieră. sau ar putea fi inclus în piaţa relevantă a serviciilor de depozitare a cerealelor. În ceea ce priveşte tarifele practicate pe această piaţă. dar şi prin menţinerea la cote ridicate a preţului produselor din aval în cazul diminuării preţului grâului. serviciile sunt substituibile. pe de o parte. Şi în acest caz poate fi avută în vedere. perioada analizată pare a fi caracterizată de o uşoară tendinţă ascendentă. zona geografică în care se manifestă concurenţa este reprezentată de o zonă circulară în jurul fiecărui depozit. se remarcă şi existenţa unor zone ale teritoriului României acoperite de un singur operator economic. Aceste efecte pot fi amplificate şi de asimetria preţurilor. î n c o n d i ţ i i l e substituibilităţii extrem de reduse a grâului de panificaţie. Soluţionarea acestora ţine în primul rând de necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei în vigoare. Nu în ultimul rând. în vederea evitării manifestării unor posibile distorsiuni pe piaţă. în anumite circumstanţe poate fi justificată segregarea pieţei relevante a produsului în funcţie de diversele categorii de ofertanţi. Legat de modul de definire a pieţei relevante. caracteristică pieţelor agricole. 46 . respectiv considerarea unei pieţe relevante distincte a primei comercializări a grâului de panificaţie. de importanţa acestui serviciu în tranzacţionarea grâului. eventualele înţelegeri asupra preţurilor pot produce efecte de amploare asupra pieţei respective şi a celor din aval. în acelaşi timp. având în vedere că. definirea unei pieţe relevante a produsului în ceea ce priveşte exploataţiile agricole individuale. în funcţie de circumstanţele analizate. precum şi de monitorizarea permanentă a sectorului cerealelor de panificaţie. cel puţin din punct de vedere al ofertei. în special datorită asimetriei în puterea de negociere şi a comportamentului diferit al exploataţiilor agricole individuale faţă de producătorii instituţionali. studiul întreprins demonstrează faptul că piaţa serviciilor de depozitare a grâului se caracterizează prin existenţa unor bariere legale semnificative la intrarea pe piaţă. pe de altă parte. cu o rază evaluată de purtătorii ofertei a fi între 25 şi 60 de kilometri. în funcţie de circumstanţele analizate.

Regarding tariffs in this market. The study undertaken shows that wheat warehousing market is characterized by the existence of significant legal barriers to market entry. We can not conclude the presentation of these findings. at least in terms of supply. or could be included in the relevant market for grain warehousing services. which is manifested by increasing prices of downstream products at the same time with the increase in wheat prices. on the one hand. mainly due to asymmetry in negotiating power and different behavior of individual holdings to institutional producers. the geographical area in which competition appear is represented by a circular area around each warehouse. 47 .3/2009 It should be noted that under the extremely low substitutability of wheat bread. These are justified. Their solving depends primarily by the need to respect and to implement the existing legislation and by the ongoing monitoring of grain bakery sector in order to avoid occurrence of possible market distortions. These effects can be amplified by price asymmetry. in certain circumstances can be justified the segregation of the relevant product market according to different categories of bidders. by the need to ensure quality service and. can be considered the definition of a relevant product market in terms of individual farms. given that certificates of deposit are securities traded on the stock market. On how to define the relevant market. on the other hand by the importance of the service in wheat trading. Also. In any case. given that. depending on the circumstances under consideration. the wheat warehousing service could be defined as a distinct market. the period under review appears to be characterized by a slight upward trend. these services are substitutable. with an radius estimated by the bearers of supply between 25 and 60 km. respectively the consideration of a separate relevant market for first trading of wheat bread. without specifying that the competition authority has initiated a process of public discussion of the report and has informed the decision-makers of the identified problems. depending on the circumstances under consideration. characteristic of agricultural markets. the possible agreements on price may produce large effects on that market as well as those downstream. In wheat warehousing services market act a relatively large number of operators. including wheat production and trade market. And in this case. but at the same time there are areas of Romanian territory covered by a single operator. but also by maintaining the high rates of product price in the downstream if wheat prices decline.

plumb. reglementările în domeniul concurenţei au evoluat prin intermediul unor decizii ale Curţilor de Justiţie americane prin care s-a interpretat legislaţia. Direcţia http://www. abuzul de poziţie dominantă. combinaţiile şi conspiraţiile de restricţionare a comerţului între statele federale sau cu state terţe. Nold. respectiv Actul Sherman din 1890 a apărut într-un context istoric special.C. Penalităţile pentru cei care încalcă legea pot fi închisoare şi/sau amenzi.doctorand în Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti. F. potrivit unor studii ca cele ale lui Block. Totodată. Este însă ameninţarea potenţială a firmelor şi indivizilor cu amenzi penale federale şi cu procese private pentru daune cea mai puternică modalitate de descurajare împotriva înţelegerilor? Se pare că da.ataşat pe probleme de energie în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Există două secţiuni importante ale Actului Sherman. 88 Site-ul Directiei Antitrust a Departamentului de Justiţie este monopolizare a oricărei părţi de comerţ între state. Journal of Political Economy 89. încercările de monopolizare. procesare carne.. Cuvinte cheie: politica SUA în domeniul concurenţei. respectiv Direcţia Antitrust a Departamentului american de Justiţie88. Astfel. controlul operaţiunilor de concentrare sau al fuziunilor..G. implementarea acesteia de către instituţiile cu atribuţii în acest domeniu (Direcţia Antitrust a Departamentului american de Justiţie şi Comisia de Comerţ Federal). sindicatele. sistem dual de implementare. şi combinaţiile sau conspiraţiile de 87 Cristina Havriş. Direcţia Antitrust a Departamentului de Justiţie american. Clayton şi Actul Comisiei Federale de Comerţ de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX şi au vizat. Prima lege americană în domeniul concurenţei adoptată la nivel federal. June. In ultima perioadă. (1981).3/2009 EVOLUŢII RECENTE ÎN POLITICA SUA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI Cristina HAVRIŞ87 Rezumat În acest articol vom analiza evoluţiile recente ale politicii americane în domeniul concurenţei. amenzi penale. 48 . ca cel al petrolului. Această Direcţie anchetează încălcările grave ale legilor în domeniul concurenţei prin acţionarea în justiţie care poate conduce la perceperea de amenzi ridicate şi la condamnarea la închisoare a acuzaţilor. acela al unei perioade caracterizate de un proces de creştere a numărului de concentrări industriale sau a trusturilor în diferite sectoare. 429-45. J.gov/atr/ 89 Block. M. „The Deterrent Effect of Antitrust Enforcement”. trei componente: înţelegerile dintre firme care au în vedere restrângerea comerţului. Sidak. Secţiunea 2 interzice monopolizarea. şi cu state terţe. siderurgic sau industriei electrice. organizaţiile de fermieri. pp. precum şi micii întreprinzători s-au unit pentru a promova o lege care să îi protejeze de puterea economică a acestor noi trusturi. A fost creată o agenţie de implementare a legii Sherman care să supravegheze punerea în aplicare a acesteia.K. în general. Secţiunea 1 interzice contractele. precum şi ca urmare a priorităţilor şi liniilor directoare ale agenţiilor de implementare. Termenii săi principali sunt cuprinşi în Actele Sherman. tutun şi praf de puşcă şi pe fondul depresiunii economice severe din anii 1880. precum şi interpretarea legislaţiei de către Curţile de Justiţie americane. Nold şi Sidak89. zahăr. Comisia de Modernizare a Legislaţiei. Comisia Federală de Comerţ.usdoj.

J. such as oil. at regulating three components: restrictive practices. was issued within a special historic context. Keywords: US competition policy. which could lead to collecting high fines and sentencing the accused to jail. as well as the interpreting of legislation by the American Courts of Justice. Section 1 prohibits the contracts. we will analyse the recent developments of the American competition policy. The penalties for those who break the law can be prison and/or fines. Antitrust Division of the American Department of Justice. combinations or conspiracies to monopolize of any trade part between the states. the farmer's organizations. An implementing agency of the Sherman Act has been created in order to supervise its application.. the attempts to monopolize. basically. respectively the Antitrust Division of the Department of Justice92. sugar. F. At the same time. Antitrust Modernization Commission. as well as the 90 Cristina Havriş is energy attaché with the Romanian Permanent Representation to the European Union and a PhD candidate at the Faculty of International Economic Relations at the Academy of Economic Studies in Bucharest. or with other states. the Antitrust Division of the 92 The website of the Antitrust Division of the American Department of Justice is http://www. Section 2 forbids the monopolization. that of a period characterised by a process of increased number of industrial concentration or of trusts in different fields. Clayton Act and the Federal Trade Commission Act adopted at the end of the XIXth century and the beginning of XXth century. (1981).gov/atr/. There are two important sections of the Sherman Act. Is the potential threat of the firms and of individuals with federal penal fines the strongest deterrent against agreements? It appears to be so. its implementation by the institutions having competences in this field (Antitrust Division of the Department of Justice and Federal Trade Commission). 93 Block. the regulations in the field of competition have evolved through decisions of the American Courts of Justice that interpreted the legislation.3/2009 RECENT DEVELOPMENTS IN THE UNITED STATES COMPETITION POLICY Cristina HAVRIŞ90 Abstract91 In this article.usdoj. according to some studies of Block. the Sherman Act of 1890. 429-45. trade unions. Journal of Political Economy 89. 91 Translated into English by Cristina Havriş. Nold and Sidak93. penal fines. electricity. steel. pp. Lately. meat processing. gunpowder. lead. M. control of concentration and of mergers. Its main terms are included in the Sherman Act. Sidak. Nold. Thus. abuse of dominant position.C. They aimed. as well as of a severe economic depression in the 1880s. adopted at federal level. 49 . The first American piece of law in the field of competition. as well as the entrepreneurs were united to promote a law to protect them from the economic power of those new trusts. June.G.. dual system of implementation. This Division investigates the serious infringements of the competition laws by bringing them to justice. tobacco. as well as through priorities and guidelines of the implementing agencies. Federal Trade Commission.K. „The Deterrent Effect of Antitrust Enforcement”. combinations and conspiracies of restricting the trade between the federal states or with other states.

cit. Inc.3/2009 Antitrust a Departamentului de Justiţie a încercat să consolideze această descurajare prin impunerea unor amenzi mai mari pe corporaţii pentru fixarea preţurilor şi prin extinderea folosirii programului de clemenţă pentru firmele care îşi dezvăluie rolul jucat într-o conspiraţie şi cooperează cu guvernul. 50 . 87% dintre acuzaţi în procesele intentate de Direcţia Antitrust a Departamentului de Justiţie au fost 94 condamnaţi la închisoare . în 2007. Ltd. 12. Tabelul nr.. 1. prin amenzi.Monopol 1999 74 6 2000 85 10 2001 84 10 2002 95 13 2003 137 11 2004 79 7 2005 118 8 2006 104 3 2007 77 6 2008 76 - Tabelul nr..12. 2. Inc.. Hoffmann-La Roche.cit. încălcările actului Sherman au condus la amenzi penale în valoare de cel puţin 10 milioane dolari pentru fiecare caz şi 11 amenzi în valoare de cel puţin 100 milioane dolari fiecare caz. p. Cea mai mare amendă.gov/atr/public/speeches/232716. cu titlul “Recent Developments.pdfop. (1999) Korean Air Lines Co.2 . Inc. mai mult de 150 indivizi au făcut închisoare ca urmare a unei sentinţe în cazurile intentate de Direcţia Antitrust a Departamentului de Justiţie.usdoj. (2001) UCAR International. (2007) British Airways (2007) Samsung Electronics Company. atât contravenţional. Remarcăm faptul că această infracţionalizare a comportamentului indivizi reprezintă una din caracteristicile modelului american de aplicare a politicii în domeniul concurenţei. Investigaţii iniţiate de Departamentul de Justiţie Investigaţii iniţiate Sherman cap. In ceea ce priveşte pedeapsa cu închisoarea aplicată indivizilor care au încălcat legislaţia în domeniul concurenţei. cât şi penal. Trends. Direcţia Antitrust95 Firma incriminată F. responsabil cu implementarea în materie penală a legislaţiei în domeniul concurenţei. (2005) Infineon Technologies AG (2 004) SGL Carbon AG (1999) Mitsubishi Corp. asistent adjunct al Ministrului Justiţiei. op. 1 -restrângerea comerţului Sherman cap. (1998) Archer Daniels Midland Co.Samsung Semiconductor. Amenzi în valoare de peste 100 milioane de dolari percepute de Departamentul american de Justiţie.p. Începând cu anul 2000. Ltd. (1996) 94 Discursul lui Scott Hammond. prin impunerea unor termene de detenţie. discurs disponibil la adresa: http://www. 95 Scott Hammond. Hoffmann -La Roche. în valoare de 500 milioane dolari a fost cea impusă firmei F. (2006) BASF AG (1999) Hynix Semiconductor. and Milestones in the Antitrust Division's Domeniul de activitate Vitamine Transport aerian Transport aerian Semiconductori Vitamine Semiconductori Semiconductori Electrozi de grafit Electrozi de grafit Electrozi de grafit Acid citric şi lysin Valoarea amenzii (milioane dolari) 500 300 300 300 225 185 160 135 134 110 100 Criminal Enforcement Program”. După 1994. Ltd.

. Ltd. through fines as well as through imposing detention terms.usdoj.p. Hoffmann -La Roche. We note the fact that this criminalization of the individual behaviour is one of the characteristics of the American model of implementing the competition policy. (2006) BASF AG (1999) Hynix Semiconductor.. (2001) UCAR International. 1. Inc. Trends. 51 . Inc.2 . Table No. (1999) Korean Air Lines Co. in charge with penal implementing of competition policy entitled “Recent Developments. 1 –restraint of trade Sherman Act ch. op. The highest fine. Proceedings initiated by the Department of Justice Investigations initiated Sherman Act ch. following a sentence in the cases brought to justice by the Antitrust Division of the Department of Justice. Inc. (1998) Archer Daniels Midland Co.cit. (1996) 96 Field Vitamins Air Transport Air Transport Semiconductors Vitamins Semiconductors Semiconductors Graphite electrodes Graphite electrodes Graphite electrodes Citric acid and lysine Fine (million dollars) 500 300 300 300 225 185 160 135 134 110 100 Address of Scott Hammond. the infringements of the Sherman Act led to penal fines in the amount of at least 10 million dollars for each case and 11 fines in value of at least 100 million dollars for each case. 87% of the accused in the actions brought to justice by the Antitrust Division of the Department of Justice were imprisoned96. Samsung Semiconductor. 97 Scott Hammond. Starting with 2000.gov/atr/public/speeches/232716. Ltd. (2005) Infineon Technologies AG (2004) SGL Carbon AG (1999) Mitsubishi Corp.3/2009 Department of Justice has tried to strengthen this deterrence by imposing increasing fines for corporations in order to fix prices and to extend the use of leniency programme for the companies that disclose their part played in a conspiracy and cooperate with the government. Antitrust Division97 Incriminated company F. p. Fines situated above the value 100 million dollars collected by the Department of Justice. in value of 500 million dollars was that imposed to Hoffmann-La Roche.. and Milestones in the Antitrust Division's Criminal Enforcement Program”.pdf. Ltd.Monopoly 1999 74 6 2000 85 10 2001 84 10 2002 95 13 2003 137 11 2004 79 7 2005 118 8 2006 104 3 2007 77 6 2008 76 - Table No. in 2007. 12.12. As regards the jail penalty imposed to the individuals that broke the competition law. speech available at: http://www. (2007) British Airways (2007) Samsung Electronics Company. more than 150 individuals were sent to jail. deputy attorney general. 2. After 1994.

Secţiunea 6 exclude de la aplicarea legii concurenţei organizaţiile de agricultură. puterea executivă.htm#a1.html.cornell. 99 Actul Comisiei Federale de Comerţ este disponibil pe site-ul: 52 . Clayton interzicea oricărei persoane să fie. de către Congresul American. director la două sau mai multe corporaţii care sunt sau au fost concurente pe orice tip de piaţă. Competenţele sunt partajate după cum urmează: Comisia de Comerţ Federal asigură respectul interdicţiilor enunţate în Actul Clayton şi în Actul Comisiei de Comerţ Federal.Scott. F. precum şi la fuziunile între firmele concurente. închirierea sau vânzarea bunurilor pentru folosirea sau revânzarea în cadrul Statelor Unite cu condiţia ca şi cumpărătorul să nu folosească sau să distribuie produsele concurentului vânzătorului sau a celui care închiriază. horticultură şi muncă. cât şi de judecată. care se ocupa de fuziuni. era ineficientă în mare parte din cauza existenţei unei portiţe legale. în timp ce Departamentul de Justiţie asigură aplicarea Actului Sherman. Kellogg. Dovezile au arătat că membrii cartelului ajunseseră la acorduri detaliate referitoare la cantităţile pe care ar trebui să le producă fiecare companie. iar în secţiunea 8 se creează o agenţie specială (Comisia de Comerţ Federal) atât cu funcţii de investigaţie. stipulând faptul că aceste instituţii nu vor fi tratate ca şi combinaţii ilegale sau conspiraţii.gov/atr/foia/divisionmanual/ch2. Secţiunea 2 a acestui act interzice discriminarea în materie de preţ în cadrul comerţului realizat de un vânzător între diferiţi cumpărători de mărfuri de aceeaşi categorie şi calitate. rămăsese totuşi temerea că interzicerea prevăzută de acest act referitor la orice limitare a comerţului.3/2009 Chiar şi după adoptarea Actului Sherman. Prin urmare. ca fiind doar o interzicere a restrângerilor excesive. aceste practici erau ilegale numai pentru situaţia în care ar slăbi substanţial concurenţa sau ar tinde să creeze un monopol. acţiunile penale şi civile sunt introduse în instanţă de Direcţia Antitrust a Departamentului de Justiţie. Această insatisfacţie a condus la adoptarea. politica americană în domeniul concurenţei se bazează pe trei acte: Actul Sherman. Un caz recent de implementare a legislaţiei antitrust. Comisia de Comerţ Federal este o autoritate administrativă. Spre deosebire de Direcţia Antitrust din cadrul Departamentului de Justiţie care reprezintă. Secţiunea 3 declară ca fiind ilegală pentru orice persoană angajată în comerţ. Actul Clayton a scos în afara legii discriminarea de preţ. Cu toate acestea. BASF AG). iar acţiunile civile de implementare şi acţiunile în daune-interese împotriva persoanelor sunt introduse în instanţă de Comisia Federală de Comerţ. Secţiunea 7.edu/uscode/15/usc_sup_01_15_10_2_20 _I. cu o anumită independenţă. Actul Clayton şi Actul Comisiei Federale de Comerţ. Coca-Cola. preţurile pe care ar trebui să le perceapă. în acelaşi timp. Actul Hart. c. http://www. chiar dacă acestea vor cunoaşte de-a lungul timpului amendamente şi interpretări diverse. Secţiunea 7 interzice achiziţiile de firme al căror efect ar putea fi acela de a slăbi substanţial concurenţa sau de a tinde să creeze un monopol. La sfârşitul anilor '90. Secţiunea 8 a Actului 9 8 Actul Clayton este disponibil pe site-ul http://www. precum şi clienţii cărora ar trebui să le furnizeze produsele.Rodino din 1950 avea să adauge o nouă Secţiune 7a solicitând ca anumite achiziţii şi fuziuni să fie notificate către Comisia Federală de Comerţ şi Divizia Antitrust a Departamentului de Justiţie. Ulterior. considerat de success. definind mai clar actele anticoncurenţiale. fiind singurul abilitat să aplice amenzi penale. Actul Clayton are o sferă de cuprindere mai bine delimitată. Actul Comisiei de Comerţ Federal stipulează prevederi substanţiale în domeniul antitrust în Secţiunile 5 şi 12. Hoffmann-LaRoche şi SUA c.law. în cadrul unui astfel de comerţ. clauzele legate şi acordurile referitoare la înţelegeri exclusive.usdoj. în fapt. Cei care au avut de suferit de pe urma cumpărării de produse de la membrii cartelului au fost firme având nume importante ca General Mills. Direcţia Antitrust a început o investigaţie cu privire la un cartel al producătorilor de vitamine care afecta peste 5 miliarde dolari din comerţul american. In fapt. a două acte legislative suplimentare în 1914: Actul Clayton98 şi Actul Comisiei Federale de Comerţ99. atunci când una din aceste corporaţii are active de peste 1 milion $. este cel privind cartelul producătorilor de vitamine (cazurile din 1999 SUA.

htm#a1. as well as the mergers between competitors.html. while the Department of Justice ensures the application of Sherman Act. BASF AG). Those who were affected by the buying of products from the cartel members were companies such as General Mills. dealing with mergers. The competences are shared as follows: Federal Trade Commission ensures the observation of prohibitions in the Clayton Act and Federal Trade Commission Act.cornell. In fact.usdoj. being the only one entrusted to enforce penal fines.LaRoche and US v.3/2009 Even after the adoption of the Sherman Act. Section 6 excludes from the application of competition law the agriculture organizations. Nevertheless. Consequently. in fact. labour.Rodino Act of 1950 would add a new Section 7a. even if these will know in time different amendments and interpretations. but the civil actions of implementation and actions for recovery of damages against individuals are brought to justice by Federal Trade Commission. by stipulating that these institutions will not be treated as illegal combinations or conspiracies. Section 7. the American competition policy is based on three acts: Sherman Act. Section 8 of Clayton Act prohibited any person to be. Unlike the Antitrust Division with the Department of Justice which represents. Hart. A recent. This insatisfaction led to the adoption.law. Tyson Foods and Procter & Gamble. as well as the customers to whom they should supply their products. Section 3 declares as illegal any person engaged in trade. Subsequently. manager for two or more corporations which are or were competitors on any type of market. it remained the fear that the prohibition provided for by this act referring to any limitation of trade.gov/atr/foia/divisionmanual/ch2. 100 Clayton Act is available at: http://www. Kellogg. The Clayton Act outlawed the price discrimination. of two additional legal acts in 1914: Clayton Act100 and Federal Trade Commission Act 101 . At the end of 1990's. Clayton Act and Federal Trade Commission Act. The evidence showed that the members of the cartel have reached detailed agreements regarding the quantities which each company should produce. as well as trial functions. their prices. The Federal Trade Commission Act stipulates substantial provisions in the field of antitrust in Sections 5 and 12. successful case of implementing the antitrust legislation is the one regarding the cartel of the producers of vitamins (cases of 1999 US v. CocaCola. 101 Federal Trade Commission Act is available at: http://www. horticulture. but also American consumers.edu/uscode/15/usc_sup_01_15_10_2_20 _I. by the American Congress. Hoffmann . Clayton Act has a more specific scope. 53 . was only a prohibition of excessive restrictive practices. by defining more clearly the anticompetitive acts. the penal and civil actions are brought into justice by the Antitrust Division of the Department of Justice. leasing or selling the goods in order to be used or to be resold in the United States on the condition that the buyer does not use or distribute the goods to the competitors of the seller or of the leaser. at the same time. was inefficient mainly because of a legal escape door. agreements referring to exclusive agreements. the executive power. F. when any of these corporations has assets over 1 million $. Federal Trade Commission is an administrative authority. Section 2 of this act prohibits the price discrimination within the trade made by a seller between different buyers of goods of the same category and quality. these practices are illegal only for the situation in which the competition would be weakened substantially or would tend to create a monopoly. having certain independence. by requesting that certain mergers and acquisitions be notified to the Federal Trade Commission and Antitrust Division of the Department of Justice. Section 7 prohibits the company acquisitions the effect of which is to weaken the competition or tend to create a monopoly. the Antitrust Division has started an investigation regarding a cartel of the vitamin producers which affected over 5 billion dollars of the American trade.Scott. while in Section 8 creates a special agency (Federal Trade Commission) with investigation. within such trade.

726 tranzacţii. au fost raportate 1. 105 Raportul anual Hart-Scott-Rodino pe anul 2008. Departamentul de Justiţie urmând să acţioneze în instanţă doar încălcările Actului Sherman. care adusese prejudicii concurenţei în Virginia de Nord pe piaţa serviciilor de sănătate pentru bolile cronice furnizate de spitale105. Comisia de Modernizare a Legislaţiei în domeniul concurenţei. poveri administrative suplimentare asupra firmelor. Congresul american a susţinut controlul fuziunilor prin interzicerea consolidărilor de active şi de acţiuni care nu conduceau la poziţie dominantă. creată în baza unei legislaţii emise de Congresul american în 2002 şi care şi-a încheiat 102 Raport 'The FTC in 2008: A Force for Consumers and Competition'. elveţiene. canadiene şi japoneze şi la trimiterea în închisoare a unui număr de manageri. 129 este disponibil la adresa http://govinfo. Raţiunile invocate au vizat faptul că Google şi Double click nu erau concurenţi direcţi pe nici o piaţă concurenţială relevantă. germane. În decembrie 2007. avea misiunea declarată de a examina necesitatea modernizării legislaţiei în domeniul concurenţei şi de a identifica şi studia aspectele conexe. p. disponibil la adresa: http://www.pdf. Membrilor cartelului le-au fost impuse amenzi de peste 850 milioane dolari. 1-2. a subliniat însă în Raportul său din 2007 adresat Congresului şi Preşedintelui104. precum şi de a evalua oportunitatea propunerilor şi aranjamentele curente cu privire la aspectele astfel identificate. Concurenţei. Unii au sugerat eliminarea Comisiei Federale a Comerţului.gov/bc/anncompreports. 54 . în baza Actului Consolidat Hart-Scott-Rodino din 1976. care permite Comisiei Federale de Comerţ şi Direcţiei Antitrust a Departamentului de Justiţie să protejeze concurenţa prin identificarea şi investigarea acelor fuziuni şi achiziţii care ridică preocupări importante din punct de vedere al concurenţei.library. Tot în 2008 Comisia Federală de Comerţ a mai blocat şi fuziunea propusă dintre Inova Health System Foundation şi Prince William Health System.edu/amc/report_recommendation/toc. Un alt caz recent. disponibil la adresa: http://www.ftc. că nu recomandă nici o schimbare instituţională în actualul sistem dual american de implementare a legilor în domeniul concurenţei. Caracterul dual al sistemului american de implementare a fost subiectul unor dezbateri periodice în societatea americană. La finalul mandatului. pentru a răspunde preocupărilor vizând confidenţialitatea anumitor date privind consumatorii. 2007.shtm. a secţiunii 13(b) a Comisiei de Comerţ Federal şi a secţiunii 15 a Actului Clayton.3/2009 Tyson Foods şi Procter & Gamble. Unul din cazurile cele mai semnificative ale Comisiei Federale de Comerţ a fost cel instrumentat împotriva unei fuziuni deja produse din Polypore International şi Microporous Products în care Comisia Federală de Comerţ a stabilit faptul că achiziţia realizată în februarie 2008 a condus la scăderea concurenţei şi la creşterea preţurilor pe pieţele cu diferite tipuri de film separator de baterie folosit la generatoarele cu baterii. p. dar şi consumatorii americani. de această dată de investigare a eventualelor încălcări ale Actului Hart-ScottRodino a fost acela al lui Google/DoubleClick din 2008.unt. sau alte obstacole în calea implementării corecte în domeniul concurenţei federale. de a solicita părerile tuturor părţilor implicate în funcţionarea legilor în domeniul concurenţei. inclusiv o amendă record de 500 milioane dolari impuse lui Hoffman La Roche şi o amendă de 225 milioane dolari impusă BASF AG102. 104 Raportul Comisiei de Modernizare a Legislaţiei în domeniul activitatea la 31 mai 2007. 27.ftc. Secţiunea 7A. În 2008.Kefauver din 1950 care a reformat şi a consolidat Actul Clayton. În Actul Celler. Cu toate acestea. capitolul 2. 4 103 Raportul 'The FTC in 2008: A Force for Consumers and Competition'. Există un sistem de pre-notificare al fuziunilor. Criticile au vizat duplicarea inutilă care poate conduce la inconsecvenţa politicilor în domeniul concurenţei.gov/os/2009/07/hsrreport. Această investigaţie a condus la acuzarea firmelor americane. iar alţii au propus redistribuirea întregii responsabilităţi de implementare către această Comisie. p. Comisia Federală a Comerţului a propus celor două firme respectarea anumitor principii privind confidenţialitatea pentru publicitatea online şi a solicitat comentarii părţilor interesate103. ceea ce reprezintă o scădere de 22% faţă de anul 2007. p.htm. Comisia Federală de Comerţ a anunţat că nu va încerca să blocheze achiziţia server-ului Double click de publicitate pe internet de către Google Inc.

while others have proposed the redistribution of the entire implementing responsibility by this Commission. the Federal Trade Commission proposed to the firms the observation of certain principles regarding confidentiality for online advertising and requested comments to the interested parties107. 4.unt. Another recent case.library. In Celler. 27. available at : http://www. created on the basis of a legal act issued by the American Congress in 2002 and which terminated its activity on 31 May 2007. At the end of the mandate.Kefauver Act of 1950 which reformed and consolidated Clayton Act. One of the most significant cases of the Federal Trade Commission was the one brought against an already existing merger between Polypore International and Microporous Products. which allows the Federal Trade Commission and the Antitrust Division of the Department of Justice to protect the competition by identifying and investigating those mergers and acquisitions that raise important concerns from the competition point of view. There is a prenotification system of mergers.shtm. Swiss. which represents a decrease of 22% as compared to the year 2007. in order to answer the concerns about the confidentiality of certain data regarding the consumers. Section 7A. The Antitrust Modernization Commission. 107 'The FTC in 2008: A Force for Consumers and Competition'Report. The dual character of the American system of implementation was the topic of serious debates in the American society.ftc. this Commission underlined in its 2007 Report addressed to the Congress and to the President108.pdf. Some have suggested the elimination of the Federal Trade Commission. that it does not recommend any institutional change in the present dual American system of implementation of the competition laws. including a record fine of 500 million dollars imposed to Hoffman La Roche and a fine of 225 million dollars imposed to BASF AG106. The reasons invoked regarded the fact that Google and Double click were not direct competitors on any relevant market. 2007. Nevertheless.gov/os/2009/07/hsrreport. The critics regarded the useless duplication which could lead to an inconsistency of the policies in the field of competition. German. p. of section 13(b) of Federal Trade Commission and of Section 15 of Clayton Act. based on consolidated Hart-Scott-Rodino Act of 1976. 1-2. chapter 2.gov/bc/anncompreports. 1. or other obstacles in the way of fair implementation in the field of federal competition.edu/amc/report_recommendation/toc. the Department of Justice bringing to justice only the infringement of the Sherman Act. Canadian and Japanese and sending to jail a certain number of managers. to request the opinions of all involved parties in the functioning of the laws in the field of competition. the American Congress supported the control of mergers by prohibiting the assets consolidation and assets that did not lead to a dominant position. the Federal Trade Commission blocked the proposed merger between Inova Health System Foundation and Prince William Health System. 129 is available at: http://govinfo. 109 Annual Hart-Scott-Rodino Report 2008. available at: http://www.3/2009 This investigation led to incriminating the American. administrative burdens on companies. and to assess the opportunity of the proposals as well as the current arrangements regarding the aspects thus identified. 108 Report of Antitrust Modernization Commission. p. p. Also in 2008.726 transactions have been reported. p.ftc. regarding the investigation of likely infringements of Hart-Scott-Rodino Act was that of Google/DoubleClick in 2008. 55 . Fines over 850 million dollars were imposed to the members of the cartel. had the declared mission to examine the necessity of modernising the competition legislation and to 106 identify and study the interconnected aspects. In 2008. In December 2007.htm. Federal Trade Commission announced that it will not try to block the acquisition of server DoubleClick of internet advertising by Google Inc. The FTC in 2008: A Force for Consumers and Competition'Report . which prejudiced competition in North Virginia on the market of health services for chronic diseases supplied by hospitals109. where Federal Trade Commission established that the acquisition made in February 2008 led to the weakening of competition and to the increase of prices on the markets on battery separators used for battery generators.

În cazul The Great Atlantic & Pacific Tea Company. părţile fie trebuiau să abandoneze afacerea. care are ca misiune creşterea rolului politicii în domeniul concurenţei. disponibilă pe site -ul http://www.gov/atr/cases/dobson. AT&T nu ar fi fost stimulat şi nu ar fi avut capacitatea de a aduce atingere concurenţei prin limitarea licenţiatului de a folosi brandul Cellular One în mod eficient. aceasta ar fi condus la reducerea substanţială a concurenţei. În al doilea rând. Potrivit plângerii înaintate de CFC în justiţie. disponibil la adresa http://www. Pathmark operează 141 supermarketuri în patru state. Comisia Federală a Comerţului a analizat achiziţia propusă a firmei Pathmark Stores de către A&P în valoare de 1. 113 P 16. Subcommittee on Courts and Competition Policy “Too big to fail?” The role of Antitrust in Government. În ceea ce priveşte activitatea Comisiei Federale a Comerţului. la rândul său. Acestea vizează.shtm. la preţuri ridicate. au considerat că se impun şi o serie de măsuri instituţionale şi legislative în domeniul concurenţei. precum şi în Districtul Columbia. emiţând tot atâtea ordine.3 miliarde dolari care ar fi condus la o reducere substanţială a concurenţei dintre cele două firme de supermarket în Staten Island şi Long Island. 15 cazuri dintre acestea au fost soluţionate în afara curţii de justiţie. propuneri care au fost înaintate Congresului American în martie 2009.org. crearea unei poziţii de asistent adjunct al ministrului justiţiei. în aceste zone. 110 Raportul Hart Scott Rodino din anul 2008. 114 Institutul American petru Antitrust este o organizaţie independentă.gov/os/2009/07/hsrreport. Divizia a apreciat că. iar pe două din pieţe unde principalul concurent al lui AT&T opera tot în baza unei licenţe Cellular One a lui Dobson. Propunerile Institutului „Statement of Albert a. March 17. a unei legislaţii care să dea oportunitatea executivului de a opri formarea de noi organizaţii care să fie prea mari pentru a li se putea permite să falimenteze (“too big to fail”) şi care să faciliteze luarea unor decizii mult mai rapide de aprobare.usdoj. în detrimentul consumatorilor rurali ai serviciilor de telecomunicaţii fără cablu de pe şapte pieţe din Kentucky.8 miliarde dolari a lui Dobson Communications de către AT&T. Foer President. Mai precis. fimele aflate în totalitate sau parţial în proprietatea AT&T şi Dobson ofereau servicii la mai mult de 60% din abonaţi. Oklahoma şi Texas. A fost înfiinţată în aprilie 2008. de către Preşedinte. Missouri. Acest lucru ar fi condus. A&P operează 316 supermarketuri în 5 state în regiunile de pe coasta Atlanticului şi din nordestul SUA. fie trebuiau să îşi modifice afacerea după primirea informaţiilor. non-profit. calitate inferioară şi investiţii scăzute pentru îmbunătăţirea reţelei. care ar fi interacţionat în mod coordonat. Acest caz a fost introdus în instanţă în mai 2008.ftc.pdf. a cărui numire să fie aprobată de Senat şi care să aibă misiunea de a participa la elaborarea politicii naţionale cu impact asupra concurenţei.gov/os/caselist/0710120/index. analiştii consideră că trebuie avută în vedere iniţierea. 111 Detalii privind instrumentarea cazului sunt disponibile la adresa http://www.antitrustinstitute. 2009. În contextul crizei economice mondiale începută în anul 2007. pentru care Divizia Antitrust a Departamentului de Justiţie a analizat achiziţia propusă în valoare de 2. . Pentru a remedia aceste preocupări. Inc. ar fi avut ca efect reducerea concurenţei. New York. în cazul în care ar fi avut loc respectiva tranzacţie.funded Consolidation in the Banking Industry ”. CFC a emis un ordin prin care solicita AP&P să vândă şase locaţii de supermarket de pe pieţele foarte concentrate ale New Yorkului113. în cazul în care li s-ar fi permis acestora să ducă la îndeplinire aceste tranzacţii. American Antitrust Institute./Pathmark Stores Inc112. de către Congresul american. analiştii Institutului American 114 pentru Antitrust . Un caz recent este cel SUA c. în primul rând. 56 . afacerea propusă ar fi permis A&P să exercite mai multă putere pe piaţă şi să ridice preţurile pentru diferite alimente.3/2009 Potrivit raportului anual Hart-Scott-Rodino110. ceea ce ar fi condus la un comportament similar din partea operatorilor din Staten Island şi Long Island. în cadrul Direcţiei Antitrust a Departamentului American de Justiţie. şi Dobson Communications Corporation111. Potrivit acestor opinii ale Comisiei. 112 Cazul este disponibil la adresa: http://www. Pennsylvania. în anul 2008 au existat 21 tranzacţii pentru care Comisia a considerat că este posibilă reducerea concurenţei în cazul în care ar avea loc.ftc.htm. Divizia Antitrust a Departamentului de Justiţie a analizat 16 tranzacţii de fuzionare şi a concluzionat că. AT&T Inc. cu sediul la Washington. în anul 2008. a fuziunilor în cadrul sistemului de pre-notificare a acestora. Before the US House of Representatives Judiciary Committee.

which would have reacted in a coordinated manner. to high prices. . as well as in District of Columbia.ftc. the parties were supposed either to abandon the acquisition. 118 The American Antitrust Institute is a non-profit. creating the position of deputy assistant of the attorney general.antitrustinstitute. in case the respective transaction had taken place. AT&T would not have been stimulated and would not have the capacity to affect competition by limiting the licensee to use the Cellular One brand efficiently. with the Antitrust Division of the American Department of Justice.3 billion dollars which would have led to a substantial reduction of competition between the two supermarket brands in Staten Island and Long Island.shtm. it was established in April 2008. Second. Pathmark operated 141 supermarkets in four states. and Dobson Communications Corporation115. This would have led. in these areas.org. and on two of those markets where the main competitor of AT&T operated based on a Cellular One license of Dobson.3/2009 According to the 2008 Annual report Hart-ScottRodino. the proposed acquisition would have allowed A&P to exert more power on the market and to increase the prices for different types of foodstuff. According to these opinions of the Commission. in case they had been allowed to finalise those transactions. Foer President. the companies owned totally or partially by AT&T and Dobson supplied services for more than 60% of the subscribers.usdoj. first. for which the Antitrust Division of Department of Justice analysed the proposed acquisition in value of 2.htm. by issuing an equal number of orders. As regards the activity of the Federal Trade Commission. Inc. A&P operated 316 supermarkets in 5 states in the Atlantic coastal region and in the North East of US. 15 such cases were solved outside courts. and low investments for improving the network.8 billion dollars of Dobson Communications by AT&T. the Federal Trade Commission issued an order through which it requested AP&P to sell six supermarket locations on the very concentrated markets of New York117. available at http://www. having as 57 . the nomination of which to be approved by the Senate and which has the mission to take part to drafting the national policy with impact on competition. „Statement of Albert a. These aim at. A recent case is that of US v. proposals that were forwarded to the American Congress in March 2009. bad quality. New York. In the context of the global economic crisis started in 2007. by the President. Oklahoma and Texas. at its turn. it would have led to substantially reducing the competition. of mergers within the prenotification. Before the US House of Representatives Judiciary Committee. Subcommittee on Courts and Competition Policy “Too big to fail?” The Role of Antitrust in Government-funded Consolidation in the Banking Industry”. considered that a series of institutional and legal measures in the field of competition are imposed. the Antitrust Division of the Department of Justice analysed 16 merger transactions and concluded that./Pathmark Stores Inc116. which would have led to a similar behaviour from operators in Staten Island and Long Island. This case was brought to justice in May 2008. the analysts of the American Antitrust Institute 1 1 8 . American Antitrust Institute. independent organization. Missouri. 117 P 16. it would have led to a reduction of competition. The Division appreciated that. 2009. According to the complaint brought by Federal Trade Commission to justice. the Federal Trade Commission analysed the acquisition proposed of the company Pathmark Stores by A&P in value of 1. More precisely. the analysts consider the Congress should have in mind the initiation of a legislation which would give the opportunity to the executive to stop the creation of new organisations “too big to fail” and which should facilitate the taking of some more rapid decisions of approval. to the detriment of rural consumers of telecommunication services without cable on seven markets in Kentucky. In the case The Great Atlantic & Pacific Tea Company.gov/atr/cases/dobson. In order to remedy these concerns. or to alter it after receiving the information. mission the increase of the role of competition policy. with the headquarters in Washington. March 17. 116 The case is available at http://www. in 2008 there were 21 transactions for which the Commission considered that it is possible to reduce competition in case they would take place. 115 Details regarding the case are available at http://www. AT&T Inc. Pennsylvania.gov/os/caselist/0710120/index.

A.unt.ftc. disponibil la adresa http://www. 429-45.. The FTC in 2008: A Force for Consumers and Competition. . Hart-Scott-Rodino Report.edu/amc/report_recommenda tion/toc. F. „The Deterrent Effect of Antitrust Enforcement”.K.3/2009 Bibliografie Antitrust Modernization Commision (2007). pp. Sidak.library.ftc.. Competition Law.shtm: Neale.C. 5th edition (London: Butterworth). Nold. Journal of Political Economy 89. M. 58 . (1981). Report and Recommendations. Block.htm. (1980) The Antitrust Laws of the United States of America.G. 3rd ed. Goyder.pdf.G. D. J. June. Federal Trade Commission (2008).gov/os/2009/07/hsrreport..gov/bc/anncompreports. Federal Trade Commission& Department of Justice (2008). Whish. disponibil la adresa: http://govinfo. (Cambridge University Press). disponibil la adresa: http://www. R (2003).

pp. „The Deterrent Effect of Antitrust Enforcement”. (1981). F.. D.G. 429-45.. J. A. Whish.ftc. Competition Law. available at: http://www.pdf.gov/bc/anncompreports. Federal Trade Commission& Department of Justice (2008). (1980) The Antitrust Laws of the United States of America.edu/amc/report_recommendatio n/toc. Journal of Political Economy 89.htm.ftc. available at: http://govinfo. Federal Trade Commission (2008). Goyder. available at: http://www. (Cambridge University Press). Hart-Scott-Rodino Report. Sidak. Block. The FTC in 2008: A Force for Consumers and Competition. M. 59 . 3rd ed. June. 5th edition (London: Butterworth). Report and Recommendations.library. .gov/os/2009/07/hsrreport. R (2003).unt.G.shtm: Neale..3/2009 References Antitrust Modernization Commission (2007). Nold.C.K.

Istoria economică a politicii antitrust confirmă din plin această afirmaţie. Altfel spus. concurenţă. ajutor de stat . În al doilea rând. the crisis and the road to recovery. Comisar European pentru mai scumpă pentru societate. sunt necesare acţiunile pe termen scurt iar ieşirea de pe piaţă a firmelor falimentare poate fi privită ca fiind 119 Inspector de concurenţă. Prin contrast. Cuvinte cheie: recesiune. ca urmare a respectării regulilor de concurenţă sunt mai vizibile în timp ce beneficiile concurenţei sunt amânate şi mai puţin vizibile.3/2009 POLITICA ŞI LEGEA CONCURENŢEI ÎN CONTEXTUL ACTUALELOR PROVOCĂRI ECONOMICE LA NIVEL GLOBAL Daniela ELEODOR119 Motto “While I have been a lifelong capitalist. 30. 120 Declaraţia d-nei Neelie Kroes. prin facilitarea intrării de noi firme eficiente şi înlăturarea celor ineficiente de pe piaţă. I could never accept that laissez faire is a good solution for a society. Competition. 60 . instituţii financiare. însă ar fi o eroare ca ţările să-şi protejeze status quo-ul cu preţul afectării concurenţei.03. angajaţii şi consumatorii. altele decât cele financiare. recesiunea duce la creşterea presiunii publice asupra politicienilor pentru ca aceştia să intervină pentru a salva firmele aflate în impas. În primul rând.2009. globalizare. concurenţa poate atinge această ţintă numai în parte. pieţe concurenţiale şi în special inovatoare produc adeseori valori mai bune pentru consumatori. În fapt. prezenta lucrare îşi propune să evidenţieze acele instrumente legale ale politicii si legii concurentei prin care autorităţile de concurenţă pot contribui la ameliorarea efectelor crizei economice si financiare actuale. Concurenţă în faţa Clubului Economic de la Toronto. What we need are regulated markets. Rezumat Criza financiară globală se propagă cu rapiditate în economia reală în care bunuri şi servicii. Pe baza unei analize în retrospectivă. Direcţia Relaţii Externe şi Integrare Europeană. Economiile ţărilor din întreaga lume resimt în mod diferit efectele crizei. costurile imediate pe care trebuie să le platească firmele. It was John Ralston Saul who said that "unregulated competition is just a naïve metaphor for anarchy" – we don't need that. prăbuşirea creditării afectează încrederea consumatorilor în pieţe concurenţiale. And the challenge is to maximise our prosperity by finding the most efficient ways to regulate them”120. într.o recesiune. Impactul crizei financiare şi economice actuale asupra politicii de concurenţă O recesiune are potenţialul de a fi inamicul concurenţei şi al politicilor care o susţin pentru o serie raţiuni. Pe acest fundal. Însă aceasta necesită timp. în special dacă firmele sunt concentrate în aceeaşi arie locală. se realizează şi tranzacţionează. În afară de impactul asupra economiei reale. concurenţa furnizează cele mai bune rezultate atunci când determină eficienţa sporită. să controleze şomajul şi vulnerabilitatea consumatorilor.

and especially innovative. competition. employees and consumers have to incur may be up-front and visible.3/2009 COMPETITION LAW AND POLICY IN THE CONTEXT OF THE CURRENT ECONOMIC ENVIRONMENT IN DISTRESS AT GLOBAL LEVEL Daniela ELEODOR121 Motto “While I have been a lifelong capitalist.2009. the short-run survival actions may be insistently sought and the exit of failing firms may be perceived to be more 121 Competition inspector. And the challenge is to maximise our prosperity by finding the most efficient ways to regulate them”122. Competition.03. the crisis and the road to recovery. while the benefits of competition are delayed and less visible. markets often produce better value for consumers. What we need are regulated markets. On the contrary. in a recession. I could never accept that laissez faire is a good solution for a society. Directorate of International Relationships and European Integration. Against this backdrop. State aid. European Commissioner for costly for society. Second. competition policy may attain this goal only in part by enabling the entry of new efficient firms and the exit of inefficient firms. Abstract123 The global financial crisis is spilling over into the real economy where goods and non-financial services are made and traded. 123 Translated in to English by Daniela Eleodor. the recession leads to increased public pressure over politicians to intervene in order to save failing firms and to counteract unemployment and consumer vulnerability. competition policy works well when markets are given time to evolve and drive improved efficiency. Aside from its impact on the real economy. financial institutions. It was John Ralston Saul who said that "unregulated competition is just a naïve metaphor for anarchy" – we don't need that. Competition at the Economic Club Toronto. The impact of the present financial and economic crisis over competition policy A recession has the potential to be inimical to the competition and the policies that support it. globalization. Keywords: recession. for several reasons. 122 Statement of Neelie Kroes. But trying to protect the status quo by dampening competition would be an error. but this takes time. The economic history of antitrust confirms this assumption. Put it differently. Actually. the present papers intends to draw upon the competition law and policy possible legal responses to the challenges posed by the current economic and financial crisis. 61 . the credit-crunch alters consumers' confidence in competitive market to deliver positive outcomes. On the basis of a retrospective assessment. the immediate costs that existing businesses. competitive. especially if they are concentrated in the same local area. 30. Different economies are affected differently. First.

prin susţinerea beneficiilor acordării de ajutor de stat pentru obiective orizontale cum ar fi cercetare şi dezvoltare. OFT statement on proposed merger between Lloyds TSB and HBOS. publicat în A. 18 septembrie 2008. guvernul SUA a procedat deja la sfârşitul anului trecut la subvenţionarea GM şi Chrysler. Competition Law and Policy in Bad Times. 2009. instruire profesională şi proiecte de mediu. Cartelurile sau monopolurile pot să încerce să profite de pe urma mediului economic degradat. o concentrare economică care nu ar fi fost aprobată cu cateva luni în urmă. guvernul Mării Britanii a autorizat. 124 Lewis. De aceeaşi manieră. Mai recent. care. de dolari. atunci când firme concurente se confruntă cu probleme de capacitate de producţie şi nu pot reacţiona. De asemenea. Oficiul pentru comerţ loial. chiar dacă barierele la intrarea pe piaţă sunt reduse sau un grad neobişnuit de dinamism tehnologic transformă pieţele monopolizate în pieţe contestabile. pot mări preţurile pentru o perioadă considerabilă. 127 USA Inc : AIG's Rivals blame bailout for tilting insurance game. preşedintele Sarkozy a cerut o relaxare a regulilor comunitare în domeniul ajutorului de stat care să permită guvernului sau să subvenţioneze industria auto franceză. October. Astfel. În special. prin intermediul politicii industriale. cu scopul de a salva firme aflate în dificultate sau de a crea campioni naţionali. se pot face presiuni pentru acceptarea concentrărilor economice care sunt în esenţă anticoncurenţiale. La această provocare. fără să ţină seama de autoritatea de concurenţă. p. la unele servicii din portofoliu. March. o criză poate să invite firmele la comportamente anticoncurenţiale. David. 62 . Pe de altă parte. Comunicat de presă 108-08. înregistrându-se o scădere a preţurilor cu mai mult de 30%127. 2008. fuzionarea bancii Lloyds cu Hbos125. Furnizorii care nu au putere de piaţă pot să dobândească o putere de piaţă substanţială în perioade de criză pe piaţă şi prin urmare. 125 Marea Britanie.). compania a trecut la practicarea unei politici agresive de reducere a tarifelor. se pot exercita presiuni şi pentru legalizarea cartelurilor de export sau chiar a cartelurilor de recesiune. Ca mărturie în acest sens stau şi reacţiile mai recente ale Europei şi ale SUA la dificultăţile de pe pieţele financiare. speech before the DPRU (Development Policy Research Unit). Cu toate acestea. ca cele mai sigure măsuri pentru sprijinirea firmelor aflate în dificultate. Orice piaţă unde există o firmă dominantă ar putea fi suspectată că reflectă comportament monopolistic de excludere sau de exploatare. 23. Prin contrast. cu scopul de a susţine fluxurile comerciale globale şi de consecvenţă. şirul de concentrări economice facilitate de trezoreria SUA va lăsa SUA cu pieţe financiare înalt concentrate126. 3 mld.3/2009 După cum afirma David Lewis „orice creştere de preţ ar putea genera suspiciunea publicului şi a oficialilor cu privire la un posibil comportament de tip cartel când. tot cu scopul de a salva firme naţionale în dificultate sau de a le acorda un avantaj pe piaţa de export. concurenţii companiei AIG au început să-şi arate public nemulţuimirea cu privire la faptul că imediat după primirea unui ajutor financiar de 173. 483-542). cu scopul revigorării sectorului auto. în Statele Unite. UE dă dovadă de o atitudine fermă de lupta împotriva protecţionismului economic. Wall Street Journal. 126 A se consulta Degryse şi Ongena. Elsevier. De asemenea. Thakor and A. Boot (eds. Astfel. în realitate. Comisia Europeană se află sub presiunea intensă a liderilor politici ai guvernelor Statele Membre UE de a relaxa restricţiile în ceea ce priveşte acordarea ajutoarelor de stat naţionale. Handbook of Financial Intermediation and Banking. Exemplele abundă deja. această creştere s-ar putea datora multor altor cauze. se manifestă presiuni pentru intervenţia activă a statului în ajutorarea firmelor aflate în dificultate. analizează literatura cu privire la consolidare şi consecinţele consolidării sistemului financiar (2008. salvarea companiei de asigurări AIG de la colaps financiar de către guvernul Statele Unite demonstrează deja efectele nocive ale aplicării unei politici protecţioniste seclective. în Competition and Regulation in the Banking Sector: A Review of the Empirical Evidence on the sources of bank rents. Johannesburg. adică relativ protejate de exercitarea puterii de piaţă”124. Conference on Regulation.

without consulting with its competition authority. Elsevier.3/2009 As David Lewis stated. the Government has already granted financial assistance to GM and Chrysler with a view to rescuing the national automobile industry. the company began to apply an aggressive policy of cutting the fees for some services in its portfolio. On the other hand. 2009. 483-542).3 billion dollars. training and environmental projects are thus considered as the most effective measures for supporting the firms in difficulty. 128 Lewis. Handbook of Financial Intermediation and Banking.). has pleaded for a relaxation of European state aid rules that would enable his government to subsidise the French automobile industry. By the same token. A consistent approach is as well observable. they may increase prices for a considerable period of time. Wall Street Journal. Examples already abound: the European Commission is under the intense pressure of the EU Member States political leaders to relax the policy restrictions imposed on national state aid. in the US. published in A. the UK government permitted. March. 129 Great Britain. Suppliers with no market power may achieve substantial market power during periods of market crisis and therefore. speech before the DPRU (Development Policy Research Unit). Thus. the chain of mergers facilitated by the US treasury will leave the US with highly concentrated financial markets130. “Hence every price shock will generate public and official suspicion of cartel conduct when in truth they may reflect rising input prices which may in turn be the outcome of many influences. 130 See Degryse and Ongena. assess the whole literature with respect to the consolidation of the financial system and its consequences (2008. Johannesburg. Cartels or monopolies may take advantage from a distressed economic environment. pressures may be exerted to legalize export cartels or even recession cartels in order to save troubled domestic firms or to provide them with an advantage in the export market. p. pressure may be made to allow for mergers that are in nature anti-competitive in order to save failing firms or to create 'national champions'. Conference on Regulation. in particular. October. Press release 108-08. However. 23. EU continues to show off a determined stance against economic protectionism in order to back the global trade flows. saving AIG insurance company from financial collapse already proves the negative effects of applying a selective protectionist policy. a crisis could invite companies to circumvent competition rules by recurring to anticompetitive conducts. Thakor and A. Boot (eds. However. when their rivals are capacity constrained and cannot react. Competition Law and Policy in Bad Times. Further. There are as well pressures for increased state intervention in order to support failing businesses. 131 USA Inc: AIG's Rivals blame bailout for tilting insurance game. 2008. The more recent reactions of Europe and USA to the credit crunch may constitute examples of current competition law and policy challenges. through industrial policies. a merger which would not have passed the competition test a few months ago. 2008. Hence. 63 . David. More recently. the merger of Lloyds and HBOS129. State aid for horizontal objectives such as aid for research and development. President Sarkozy. September 18. OFT statement on proposed merger between Lloyds TSB and HBOS. the rivals of AIG Company have already expressed publicly their discontent with the fact that immediately after receiving a financial aid of 173. who in Competition and Regulation in the Banking Sector: A Review of the Empirical Evidence on the sources of bank rents. On the contrary. Every market subject to single firm domination will be presumed to reflect exclusionary or exploitative monopolistic conduct even if low entry barriers or an unusual degree of technological dynamism render the monopolized markets subject to contestability and so relatively protected from the exercise of market power”128. causing a fall in prices of more than 30%131.

experienţa Japoniei136 sugerează că intervenţia guvernului de a restricţiona concurenţa în industrii afectate de criza structurală a prelungit recesiunea din Japonia din anii 90. 2009. există un risc deloc de neglijat ca în contextul globalizării pieţelor. Competition Policy in Troubled Times. protejarea campionilor naţionali şi a intereselor naţionale prin intermediul împrumuturilor şi/sau a garanţiilor de stat să conducă la declanşarea unei competiţii între state pentru subvenţionarea industriilor lor. Journal of Industrial Economics. Mai mult decât atât. 135 Massimo Motta. New Deal Policies and the Persistence of the Great Depression: A General Equilibrium Analysis”. sau deloc la redresarea economică132. Relaxarea aplicării regulilor privind controlul concentrărilor economice pe parcursul crizelor economice anterioare a urmărit în mod clar promovarea unor politici protecţioniste137. Competition Policy: Theory and Practice.DAF(COMP)/(2009)2. care până nu demult era ilegal. speech given on 20 January 2009. 137 Elena Carletti. Cu toate acestea. un cartel de criza structurală ar putea fi tolerat în scopul adaptării capacităţii în mod sistematic la o schimbare durabilă a cererii atâta timp cât cartelul ţine seama de condiţiile de concurenţă din sectoarele economice în cauză135. University of Chicago Press. 2002 sau Bill Emmott Rivals Chapter 8. Hayashi şi Prescott. consumatorii plătesc preţuri mai mari atât pentru bunurile care provin din industria în dificultate cât şi pentru bunurile din alte industrii neafectate134. 779-816. 112(4). au avut efectul de sugrumare a concurenţei şi de subminare a dinamismului economic. Ca o consecinţă. Journal of Political Economy. Cole şi Lee E. J. 1-10). Review of Economic Dynamics. The Output Effects of Government Sponsored Cartels during the New Deal. Harold L. întrucat nu au condus la beneficii economice ci din contră. cu consecinţe dezastruoase asupra terţe ţări. p. conform legilor antitrust din SUA.pdf. vol.gov. urmare a Actului de Redresare a Industriei Naţionale a arătat că o astfel de abordare poate prejudicia şi mai mult economia în loc să o ajute. How the struggle between China.3/2009 Efectele negative ale măsurilor protecţioniste ale guvernelor se pot constata şi în Europa. spre exemplu.oft. (2004. în Irlanda. Spre exemplu. De asemenea. în detrimentul consumatorilor. editura Cambridge. NIRA (1933) s-a promulgat ca răspuns la declinul industrial care a avut loc în timpul depresiunii din anii 1930 şi a facilitat controlul preţurilor şi al producţiei de către firmele organizate în asociaţii comerciale. 134 J. spre exemplu. (2004. 136 A se consulta. disponibil la link-ul www. Ohanian. Dincolo de scurta existenţă a NIRA. 50(1). există câteva legi de concurenţă care permit cartelurile de recesiune ca răspuns la crizele structurale. un risc serios în ceea ce priveşte concurenţa şi eficienţa pe piaţă. European University Institute. 132 A se consulta. Background Note on Competition and Financial Markets prepared for OECD Global Competition Forum. dificultăţile din industriile americane nu au fost considerate. august). Aceste carteluri prezintă însă. deficitelor publice şi plătitorilor de taxe. India and Japan will shape our next decade”. NIRA s-a dovedit că a contribuit puţin. În cele din urmă.uk/shared_oft/speeches/2009/spe0109. Relaxarea sau suspendarea aplicării regulilor de concurenţă? Dovezi din trecut Relaxarea sau chiar suspendarea uneori a aplicării regulilor de concurenţă în crizele anterioare pe motiv de “urgenţă economică” sugerează că astfel de abordari s-au dovedit a fi neînţelepte. Spre exemplu. 9). Experienţa SUA în timpul Marii Depresiuni (19291933). în special legalizarea cartelurilor. pag. p. Taylor. The 1990s in Japan: A lost decade. 64 . 133 Fingleton. Guvernele pot fi tentate aşadar să permită unei industrii să decidă cu privire la structura care poate sa facă faţă la noile condiţii de pe piaţă.. un argument legitim pentru acordarea unei scutiri fie ea şi temporară de la regula de interzicere per se a cartelurilor. (2002. Penguin 2008. Legalizarea cartelurilor ca o politică de răspuns la firmele aflate în dificultate împiedică mutarea forţei de muncă şi a capitalului spre firme sau industrii mai eficiente. February . altcândva în istoria SUA. limitarea garanţiilor de stat de către guvernul irlandez numai la cele şase bănci naţionale a condus la o retragere masivă de către deponenţi a conturilor din Marea Britanie sau din băncile din Irlanda. Astfel. suspendarea regulilor de concurenţă în SUA în anii 1930 a facut că Marea Depresiune să dureze mai mult133. Vol.

2009. Governments may be therefore inclined to allow an industry to decide on the structure which could cope with the new market conditions. February . p. pp.gov. University of Chicago Press. public deficits and taxpayers. which cannot be underestimated. 1-10). having disastrous consequences on third countries. there are a few competition laws which allow recession cartels as a response to structural crises. especially with legalizing the cartels. anytime in the USA history. For instance. available on: www. the suspension of the USA competition laws in the 1930s made the Great Depression last longer139.uk/shared_oft/speeches/2009/spe0109. J. 139 Fingleton. even a temporary one. there is a risk. Financial Times identified massive subsidies provided by a large range of individual US states keen to attract new investments in order to restore the perception of US as a low cost manufacturing centre. proved that such an approach may cause even greater prejudice to economy instead of helping it. nevertheless. 140 J. Hayashi and Prescott. 143 Elena Carletti. NIRA (1933) came as a reaction to the industrial decline which took place during the Depression in the 1930s and determined the price and production control by the companies organized into trade associations. pp. NIRA proved to be anti-competitive and had a small contribution or none at all. Finally. (2004. However. limiting state guarantees by the Irish government only to the six national banks led to a massive withdrawal by the depositors of the accounts in Great Britain or in the Irish banks.. a legitimate argument for granting an exemption. The Output Effects of Government Sponsored Cartels during the New Deal. that in the context of market globalization. Ohanian. 142 See. the protection of national players and interests by state loans and guarantees might lead to a competition among different states for subsidizing their industries. Taylor. to the economic recovery138. a major risk concerning competition and market efficiency. 112(4). consumers pay higher prices both for the goods coming from the industry under difficulty and for the goods coming from other unaffected industries140. following the National Industrial Recovery Act (NIRA). August). Background Note on Competition and Financial Markets prepared for OECD Global Competition Forum.3/2009 The negative effects of the governmental protectionist measures may be identified in Europe as well. Softening or suspending the application of competition rules? Evidence from the past Relaxing or sometimes even suspending competition law and policy experimented during previous crises as a matter of “economic urgency” suggest that such approaches proved to be unwise since they did not lead to economic benefits but. In the same line. In Ireland. for instance.DAF(COMP)/(2009)2. (2004. (2002. the difficulties in the American industries were not considered. 141 Massimo Motta. Competition Policy: Theory and Practice. 65 . Review of Economic Dynamics. Penguin 2008. European University Institute. 50(1). 2002 or Bill Emmott Rivals Chapter 8. As a consequence. New Deal Policies and the Persistence of the Great Depression: A General Equilibrium Analysis”. Harold L. For instance. from the “per se” interdiction rule of the cartels. a structural crisis cartel might be tolerated in order to systematically adapt the capacity to a lasting change in demand as long as the cartel takes into account the competition conditions in the respective economic sectors141. on the contrary. which previously had been illegal. to stifling competition and undermining economic dynamism to the consumers' disadvantage. How the struggle between China. India and Japan will shape our next decade”. according to the USA antitrust laws. for instance. Moreover. The 1990s in Japan: A lost decade. Apart from NIRA's short existence. for example. Examples of national governments which have imposed price controls on food products or which have prohibited or taxed exports of food products are endless at global level. Cole and Lee E. Competition Policy in Troubled Times. 138 See. The relaxation of the merger control policy during previous economic crises was clearly directed towards promoting protectionist policies 143 .oft. Cambridge Publishing House. speech given on 20 January 2009. Furthermore. These cartels incur. Japan's experience142 suggests that the government's intervention in restricting competition in industries affected by structural crisis extended Japan's recession in the 1990s. Vol. vol. Journal of Political Economy. experience shows that legalizing tacit agreements as a reaction policy towards companies under difficulties prevents the movement of capital and labor force towards more efficient companies and industries. 9). 779-816.pdf. Therefore. The USA experience during the Great Depression (1929-1933). Journal of Industrial Economics.

Argumentul de “firmă aflată în dificultate”şi politica de control al concentrărilor economice În contextul crizei financiare. din istoria economică a SUA. William Miller. dacă urmare a analizei. Director. Lee Iacocca.. 145 144 locuri de muncă din potenţialul faliment a lui 147 Chrysler erau estimate la peste 720000 . Ibidem nota 13. Guvernatorul Trezoreriei pe vremea acordării acestor garanţii a spus ca “există un interes public pentru menţinerea locurilor de muncă şi a unei industrii auto naţionale competitive”144. Federal Trade Commission.3/2009 În acest sens. 13. dupa modelul suedez din anii 1990. Deşi pierderile de Chrysler's Crisis Bailout. G. Directorul Biroului de Concurenţă al Comisiei Federale de Comerţ la acea vreme susţinea în faţa Senatului american: „Atunci când o firmă a interpretat în mod eronat sau a fost incapabilă să satisfacă nevoile şi preferinţele consumatorului. în prezent. există tot mai multe voci care susţin că naţionalizarea băncilor este ultima soluţie pentru resuscitarea instituţiilor financiare din SUA. înainte de intervenţia guvernului de la sfârşitul anului trecut pentru salvarea industriei americane auto. 146 Declaraţia lui Alfred F. The Chrysler Bail-Out Bust. 1).2). La rândul său. situaţie în care jucătorii ineficienţi pot supravieţui şi chiar dezvolta. Însă. p. care uneori poate fi de o importanţă covarşitoare pentru a ţine în viaţă o firmă aflată în dificultate. în realitate. Dacă Chrysler ar fi fost împins spre faliment. Hickel. putem constata că adaptarea regulilor procedurale privind controlul concentrărilor economice la contextul actual economic nu a fost încă necesară nici la nivel comunitar nici în SUA. Alfred Dougherty. concentrările economice cu scopul de salvare a băncilor aflate în dificultate la fel ca şi naţionalizarea băncilor de către Statele Membre UE148 au condus la apariţia unor noi provocări în aplicarea regulilor de control al concentrărilor economice. Garanţiile federale de tipul celor oferite lui Chrysler în 1980 au avut efectul de evicţiune a investiţiilor private făcând ca împrumuturile altor firme.2 mld. Prin contrast. în realitate. precum şi ale persoanelor fizice de pe piaţa creditelor să fie mai greu de obţinut şi mai scumpe. 148 147 66 . Time Magazine (20 august. July. p. precum şi o politică industrială bine definită vor fi cheia succesului corporaţiilor americane în anii ce vor urma”145. in fata Senatul American cu privire la Government Assistance to Chrysler Corporation (10 octombrie 1979. 1979). o recesiune tinde să scoată de pe piaţă jucătorii mai puţin eficienţi. resursele pe care corporaţia le controla s-ar fi putut îndrepta către alţi jucători mai eficienţi de pe piaţa auto sau din afara acesteia. sprijinul guvernamental oferit lui Chrysler a salvat numai o parte din aceste locuri de muncă pe termen scurt. Jr. Chrlysler. există puţine motive reale pentru care această firmă sa fie menţinută artifical pe piaţă prin sprijin financiar. Backgrounder 276 (1983. Mai degrabă reciproca este valabilă. Cu toate acestea. A se nota că Statele Unite nu au naţionalizat bănci nici măcar în timpul Marii Depresii din 1929. aplicarea regulilor de control al concentrărilor economice constituie un instrument adecvat şi flexibil şi pe vremuri de criză în sensul că nici o regulă nu impiedică o autoritate de concurenţă să se pronunţe cu privire la operaţiunea notifcată în mai puţin de termenul legal de 30 zile. aceasta ajunge la concluzia că respectiva operaţiune nu crează ingrijorări legate de concurenţă. La prima vedere. care era în prag de faliment a primit 1. Eşecul firmei mareşte eficienţa alocativă prin înlaturarea unui utilizator ineficient al resurselor economice”146. în practică.. ajutorul acordat de guvernul American corporaţiei Chrysler este probabil cel mai cunoscut exemplu de salvare a unei firme de la faliment cu bani publici. atât din punct de vedere procedural cât şi pe fond. James K. Posibile răspunsuri ale politicii de concurenţă la criza economică şi financiară actuală Spre deosebire de un boom economic. preşedintele Chrysler asigura că “garanţiile guvernamentale. Bureau of Competition.. Dougherty. $ USD sub formă de garanţii federale ale împrumutului. Cu toate acestea. pare că termenele stricte de analiză a concentrărilor economice ar împiedica implementarea rapidă a fuziunilor sau achiziţiilor. contigentele la import. Problemele financiare ale lui Chrysler au provenit în special din faptul că nu a raspuns suficient de prompt la cerinţele consumatorilor pentru maşini mai mici şi cu consum mai mic de combustibil. Jr.

which was on the verge of bankruptcy. Governor of the Treasury at the time these guarantees were granted. The failure of the firm increases allocative efficiency by removing an inefficient user of economic resources”151. claimed that “governmental guarantees. Director of the Competition Bureau of the Federal Trade Commission at that time. July. Chrysler's president. Chrysler. “The failing firm defense” argument and the merger control policy In the context of the financial crisis. received US$ 1. in fact. Chrysler's Crisis Bailout. more and more voices claim that nationalizing banks would be the last solution for reviving US financial institutions. At first sight. 1). 13. The federal guarantees such as those granted to Chrysler in 1980 had the effect of crowding out private investments and therefore loans for other companies as well as for natural persons in the credit market became more expensive and more difficult to obtain. 150 149 Ibidem note 13. p. the resources controlled by the corporation could have been directed to other more efficient players in the car market or outside it.2). However.2 billion as federal guarantees of the loan.3/2009 In this respect. the aid granted by the US government to Chrysler Corporation is probably the best known example from the US economic history of saving a company from bankruptcy with public money. nowadays. Possible answers of competition policy to the present economic and financial crisis Unlike an economic boom. William Miller. Director. Jr. However. Although job losses caused by Chrysler's potential bankruptcy were estimated to over 720. 153 152 67 . when inefficient players can survive and even develop.. in terms of both procedural and substantive aspects. Chrysler's financial difficulties were caused mainly by the fact that it did not respond promptly enough to the consumers' demands for smaller and low fuel consumption cars. Federal Trade Commission. Lee Iacocca. Jr. At his turn.000152. rescue mergers between banks as well as nationalization of banks by Member States153 have given rise to new challenges in the application of merger control rules. If Chrysler had been pushed into bankruptcy. adapting the procedural rules governing merger control to the current economic framework has not been required either for the EU or for the US. Dougherty. Rather. p. there are little reason should normally exist to preserve the firm through artificial support. it seems that the tight deadlines characterizing the review of economic concentrations by the competition authorities would impede the quick implementation of mergers or acquisitions that sometimes may be required to keep a troubled firm operating. The Chrysler Bail-Out Bust. Alfred Dougherty. according to the Swedish model in the 90's. the procedural rules regarding mergers may be adapted when necessary to ensure that merger control enforcement would be an adequate and flexible instrument also in times of crisis. On the contrary. the federal bailout of Chrysler saved only part of these jobs in the short run. before the government intervention at the end of last year for rescuing American car industry. Time Magazine (August 20. James K. Bureau of Competition. 151 Statement of Alfred F. so far. 1979. G. declared before the American Senate: “When a company has misperceived or been unable to satisfy the needs and preferences of the consumer. before the American Senate concerning Government Assistance to Chrysler Corporation (October 10. a recession tends to take the less efficient players out of the market.. said that “there is a public interest for saving these jobs and a competitive national car industry”149. However. Backgrounder 276 (1983. import quotas and a well-defined industrial policy will be the key to success for American corporations in years to come”150.. 1979). To be noted that USA did not nationalize banks even during the Great Depression of 1929. the opposite is generally true. Hickel.

În plus. 139/2004). cazul United States vs. În aceeaşi ordine de idei. din ce în ce mai multe firme pot deveni falimentare. Totuşi. aceptarea acestui argument se produce arareori. atât în reglementările SUA cât şi în cele ale UE din domeniu. Cu toate acestea.eu/enterprise/automotive/pagesbackground/com petitiveness/com_2009_104/annex_2. General Dynamics Corp. Abordarea corectă ar fi ca autorităţile de concurenţă să identifice mai degrabă elementele unei strategii industriale proconcurenţiale decât să pună accentul pe tensiunile inerente dintre aceste importante ramuri ale politicii economice.2004.3/2009 Din punct de vedere al analizei pe fond a concentrărilor economice. Iată de ce trebuie avut în vedere şi motivul real pentru care tot mai multe firme dau faliment întrun astfel de context economic. făcând ca acest argument de firmă aflată în dificultate să fie din ce în ce mai invocat.europa. părţile implicate în operaţiunea de concentrare economică pot să se prevaleze de argumentul “firmă aflată în dificultate”. în decembrie 2008. Instrucţiunile privind evaluarea concentrărilor orizontale. 156 A se consulta documentul EU State aid policy and the car industry http://ec. şi nu pentru a privilegia o firmă sau alta este o posibilă soluţie care nu distorsionează mecanismele concurenţiale ale pieţei. Prin urmare.pdf. prin asigurarea faptului că reglementările privind concentrările economice nu conduc în mod inutil la ieşirea activelor societăţii în stare de insolvenţă de pe piaţa relevantă. 154 A se consulta. autorităţile de concurenţă ar trebui să identifice şi să pledeze împotriva acelor elemente ale unei strategii industriale care au potenţialul cel mai ridicat de distorsionare a concurenţei pe piaţă. oferind statelor membre posibilităţi suplimentare de combatere a efectelor restrângerii creditării asupra economiei reale. concentrarea economică poate fi acceptată ca nefiind o încălcare a Secţiunii 7 din Actul Clayton154. în ansamblu. respectiv a reglementărilor comunitare privind controlul concentrărilor economice155.S. politica industrială reprezintă o mare provocare pentru autorităţile de concurenţă. Ajutoarele de stat pentru dezvoltarea resurselor umane sau a infrastructurii fizice sau cercetare-dezvoltare – toate reprezentând de altfel constrangeri de politică industrială . În aceste condiţii.arareori sau chiar niciodată nu vor intra în conflict cu politica şi legea concurenţei şi reprezintă de altfel opţiunea actuală a UE156 în faţa presiunilor exercitate de politica industrială. Mai mult decât atât.02. regulile procedurale din domeniu coroborate cu o vigilenţă sporită din partea autorităţilor de concurenţă garantează o aplicare eficientă a regulilor de control al concentrărilor economice şi de o manieră care să sprijine redresarea economică a firmelor aflate în dificultate. Subvenţiile guvernamentale pentru sprijinirea firmelor nefinanciare: răspunsul politicii de concurenţă şi efectele economice Subvenţiile acordate firmelor pot de asemenea să distorsioneze concurenţa şi să reducă eficienţa prin sprijinirea firmelor mai puţin eficiente sau care au produse sau servicii mai puţin atractive. Comisia Europeană a adoptat. Sprijinul guvernamental pentru dezvoltarea industrială. întrucât părţile implicate în operaţiunea de concentrare economică au sarcina de a demonstra că nu există un alt cumpărător pe piaţă astfel încât operaţiunea de concentrare economică să producă un efect anticoncurenţial mai puţin dăunător. 415 U. 486 (1974) şi instrucţiunile privind concentrarile economice orizontale ale autorităţilor de concurenţă din SUA (1997). Monitorul oficial C-31. în conformitate cu Regulamentul CE privind controlul concentrărilor economice între agenţi economici (Regulamentul CE nr. mai ales datorită presiunii exercitate de producători şi de sindicate. în absenţa unei concentrări economice. Acest argument joacă un rol important în politica de concurenţă. una din părţile la concentrare este foarte probabil să falimenteze. 05. 68 . într-o încetinire economică. provocările actuale nu justifică relaxarea sau suspendarea temporară a regulilor actuale în domeniul concentrărilor economice. Acest nou cadru introduce un număr de măsuri temporare care permit statelor membre să remedieze dificultăţile excepţionale cu care se confruntă întreprinderile în ceea ce priveşte accesul la surse de finanţare. Când. un cadru temporar. în cadrul planului european de redresare economică. spre exemplu. 155 A se consulta..

As a consequence.J.europa. 05. for instance the case United States vs.S.3/2009 From the viewpoint of the substantive aspects of merger control. The correct approach would be that competition authorities would identify the elements for an industrial procompetitive strategy rather than to focus on the inherent tensions between these important branches of economic policy. C-31. As a result. Under these circumstances. the procedural rules in the field together with an increased vigilance of the competition authorities guarantee an efficient enforcement of merger control and in a way that should support the economic recovery of the companies under difficulties. the merger may be found not to violate Section 7 of the Clayton Act157. one of the merging parties would very likely fail. one should not neglect the real reasons behind the greater number of failing firms in times of economic crisis. O. Moreover. See document EU State aid policy and the car industry: http://ec. respectively the EC Merger Regulation no. 158 See the EC Notice-Guidelines on the assessment of horizontal mergers under the Council Regulation on the control of concentrations between undertakings. In addition. the Commission adopted a temporary framework providing Member States with additional ways of tackling the effects of the credit squeeze on the real economy. 415 U. This argument plays an important role in competition policy by ensuring that merger law does not unnecessarily lead to assets exiting a relevant market.02. 486 (1974) and the Horizontal Merger Guidelines of US DOJ&FTC (1997). When. mainly due to the pressure exercised by the producers and trade unions. in an economic slowdown. is narrow because merging parties bear the burden of proof that there is no alternative purchaser that would create a less anticompetitive effect. General Dynamics Corp. The government bailouts for assisting nonfinancial companies: the response of the competition policy and the economic effects Subsidies to firms can also distort competition and reduce efficiency by inducing more supply from firms that are less efficient or that have less attractive products or services. 159 69 . 157 See. However.eu/enterprise/automotive/pagesbackground/c ompetitiveness/com_2009_104/annex_2. the present challenges do not justify the temporary relaxation or suspension of the present rules on economic concentrations. in the context of its European economic recovery plan. the industrial policy represents a great challenge for the competition authorities. if ever. Its application. The state aid for developing human resources or physical infrastructure or researchdevelopment – all representing such industrial policy constraints – will seldom. however. This new framework introduces a number of temporary measures to allow Member States to address companies' exceptional difficulties in obtaining finance. on December 2008. absent a merger. The government support for industrial development as a whole and not in order to favor a particular company is a possible solution which does not alter the market competition mechanisms. more and more companies can become bankrupt making the “failing firm defense” argument more and more frequently invoked.. 139/2004158.pdf. come into conflict with competition policy and law and represent the present EU159 option under the pressures brought by industrial policy.2004. under both US and EC antitrust laws. merging companies may avail themselves of the “failing firm” defense doctrine.

determinând crize bancare. 15-58. Bologna: Il Mulino. 164 Boot. au pătruns pe segmente de piaţă care erau considerate teritoriul băncilor. pragurile de aplicare a indicelui HHI (Herfindahl-Hirshman INDEX) pentru stabilirea gradului de concentrare pe piaţa relevantă sunt mai înalte în sectorul financiar-bancar faţă de cele care se aplică în cazul celorlalte sectoare economice. p. p. European EconomicReview. Litan and R. În plus. căruia i se recunoaşte posibilitatea legală de-a ataca în instanţă decizia reglementatorului de sector. Competition and Crises. statele membre vor putea acorda. Ongena (2007). in International Handbook of Competition.. După 1980 şi în particular. reducerea primelor de plată pentru garanţiile de împrumuturi. Noi actori. În SUA. A. dar care au început să aibă dificultăţi după această dată.. Demirguc-Kunt. Antitrust nel Settore Bancario Statunitense. L'Applicazione della Disciplina . p. OECD. Ghezzi şi P Magnani. atât în literatura academică cât şi în sfera politicilor a prevalat idea că manifestarea unei concurenţe sporite în sectorul financiar poate determina instituţiile financiare să se angajeze în activităţi mai riscante. probabilitatea apariţiei şi perpetuării eşecurilor unor bănci. F. 37–84) sau Boot. 165 Beck. and S. (2004. p. ci pentru că sunt afectate de criza globală financiară şi economică. S-a comentat de multe ori însă şi că mărimea firmei şi sfera de activitate au o importanţă covârşitoare în domeniul bancar în sensul că un sistem bancar cu bănci mari şi diversificate poate fi protejat mai bine de instabilitate163. and S. A. Dereglementarea şi globalizarea au sporit presiunea competitivă asupra firmelor care operează în sector. FDIC sau FED şi pe de alta parte. Background Note in Competition and Regulation in Retail Banking. lucrarea de succes a lui Allen. împrumuturi subvenţionate. 166 Bianco. în sectorul financiar. Competition and Stability. Herring (eds). 483-542).1581-1603). p. Polo (ed).E. 162 A se consulta. 161 Degryse H. Astfel. instituţiile financiare din SUA beneficiază de tratament oarecum aparte faţă de firmele care activează în alte sectoare economice. 36(3). p. cu câteva excepţii. era apreciată ca fiind mai mare. Asymmetric Information and the Structure of the Banking Industry. in A. (2001. Competition and Regulation in the Banking Sector: A Review of the Empirical Evidence on the sources of bank rents. 19571980). conceptul de eficienţă trebuie lărgit pentru a include considerente legate de stabilitate si securitate financiara datorită particularităţilor sectorului cum ar fi externalităţile şi asimetria informaţiei160. care are rolul de a atinge eficienţa şi de a spori prosperitatea consumatorului. capital de risc pentru IMM-uri şi ajutoare directe în valoare de maximum 500 000 EUR. Credit and Banking. cum ar fi companiile de asigurare. chapter V. Industria Bancaria e Concorrenza. sectorul financiar.143-258). Thakor and A. pentru a obţine profit cu orice preţ161.). furnizorii de carduri de credit şi companiile nefinanciare. M. p. 30. (2004.. spre exemplu. T. se presupune că aceste firme se află în dificultate nu pentru că modelul lor de afaceri este greşit. Recunoaşterea beneficiilor concurenţei în acest sector a fost dintotdeauna controversată.. Concurenţa era percepută mai mult ca o ameninţare la stabilitatea sistemului financiar iar reglementarea ca cea mai bună cale de rezolvare a eşecului pieţelor162. atât în Europa cât şi în SUA a trecut printr-un proces de transformare profundă. Elsevier. in M. (2008. 453-480) 163 Degryse H. Bank Concentration. in R. and R. Cu alte cuvinte. Cu toate acestea. G. Philadelphia National Bank and United States v. Prin urmare. (2003. Analiza empirică mai recentă165 tinde să ilustreze că restricţiile impuse prin intermediul reglementărilor care au menirea de a restricţiona concurenţa în sector ar conduce la slăbirea stabilităţii sistemului financiar. Consolidation and strategic positioning in banking with implications for Europe. 70 . Journal of Money. Journal of banking and Finance.W. activităţile de investigaţie şi decizie cu privire la concentrările economice din sectorul financiar bancar aparţin pe de o parte reglementatorului OCC. în ultimul deceniu. Gale. Boot a ajuns la concluzia că 160 Dell'Ariccia. A. 133-165). Levine. dovezile sunt „moderate” şi nu prea utile în explicarea valului curent de restructurare şi de consolidare a sistemului financiar164. F. edited by Manfred Neumann and Jurgen Weigand. (1998. fără obligaţia de notificare a cazurilor individuale. exceptarea de facto a sectorului bancar de la aplicarea regulilor de concurenţă a fost puternic anticipată de deciziile Curţii Supreme în cazurile United States v. Aceste ajutoare sunt permise până la sfârşitul anului 2010 şi pot fi acordate firmelor care nu se aflau în dificultate la data de 1 iulie 2008. Departamentului de Justiţie din Statele Unite. Răspunsul politicii de concurenţă în sectorul financiar Concurenţa este un mecanism economic fundamental. Boot (eds. BrookingWharton Papers on Financial Services. şi în prezent. Financial services: consolidation and strategic positioning. (2004. În aceste condiţii. 45.3/2009 În special. Lexington din 1963 si 1964166. şi atitudinea cu privire la politica de concurenţă în sectorul bancar s-a schimbat dramatic. De altfel. Până în 1980. Ongena. Handbook of Financial Intermediation and Banking. p.A. and D..

New players. (1998. Boot (eds. pp. on the one hand. the investigation and the decision-making activities relating to the operations of economic concentrations in the financial-banking sector belong to OCC. without notification of individual cases. the financial sector both in Europe and in the USA has gone through a process of deep transformation. T.. loan guarantees at a reduced premium. 30. Herring (eds). (2004. but entered into difficulty thereafter.. Philadelphia National Bank and United States vs. risk capital for SMEs and direct aids of up to EUR 500.. Competition and Crises. Demirguc-Kunt. pp. (2003. Credit and Banking. The more recent empirical analysis172 tends to illustrate that restrictions imposed by the regulations designed to restrict competition in this sector would lead to a substantial weakening of the stability of the financial system173. 36(3). the attitude towards competition policy in the banking sector changed dramatically. Competition and Regulation in the Banking Sector: A Review of the Empirical Evidence on the sources of bank rents. the de facto exclusion of the banking sector from the application of competition rules was strongly anticipated by the decisions of the Supreme Court in the cases United States vs. Ongena (2007). p. 71 . p.A. Competition and Stability. Recognizing the benefits of competition in this sector was always controversial. and to the US Department of Justice. G. consolidation and strategic positioning. Furthermore.. and S. Therefore. (2004. 37–84) or Boot. but because they are affected by the global financial and economic crises. Competition and Crises. Bologna: Il Mulino. In fact. Journal of Money. Lexington in 1963 and 1964174.Hirshman INDEX) index in order to identify the concentration degree on the relevant market are higher in the financial-banking sector than those applying in the case of the other economic sectors. and R. Brooking-Wharton Papers on Financial Services. 133-165). though. (2004.. which is allowed to bring action against the decision of the sector regulator.E. Industria Bancaria e Concorrenza. Arnoud Boot reached the conclusion 167 Dell'Ariccia. Ghezzi and P Magnani. in the financial sector. and R. A. Antitrust nel Settore Bancario Statunitense. Ongena. (2004. The response of competition policy in the financial sector Competition is a fundamental economic mechanism to achieve efficiency and enhance consumer welfare. OECD. Thakor and A. chapter V. 453-480) 170 Degryse H. and D. Background Note in Competition and Regulation in Retail Banking. Thus. the probability of bank failures to appear and be perpetuated was considered to be higher.143-258). edited by Manfred Neumann and Jurgen Weigand. with some exceptions. in R. pp. F. Levine. European Economic Review. In the USA. Levine. A. 30. p. Consolidation and strategic positioning in banking with implications for Europe. the US financial institutions benefit from a somehow special treatment compared to the companies operating in other economic sectors. Gale. in International Handbook of Competition. Elsevier. Competition was perceived more as a threat to the stability of the financial system and regulation as the best way to solve market failures169. that the size of the company and its field of activity have an overwhelming importance in the banking sector in the sense that a banking system with great and diversified banks can be better protected against instability170. 15-58. Under these circumstances. T. in A. and S. FDIC or FED regulator. 174 Bianco. Until 1980 the idea prevailing both in the academic literature and policy sector was that an increased competition in the financial sector may determine financial institutions to take on more risky activities. the thresholds for applying the HHI (Herfindahl . In other words. Asymmetric Information and the Structure of the Banking Industry. 1957-1980). Journal of Banking and Finance. However. Polo (ed). in order to obtain profit at any cost168. subsidized loans. Litan and R. 172 Beck.15811603). Demirguc-Kunt. 173 Beck.). 168 Degryse H. p. even at present. generating bank crises. 45. (2008. F. credit card suppliers and non-financial companies have penetrated market segments that were considered to be the banks' territory. These aids are allowed until the end of 2010 and may be granted to firms which were not in difficulty on 1st of July 2008. the paper of Allen. Deregulation and globalization have increased the competitive pressure on the companies operating within this sector.000. for example. Bank Concentration..3/2009 In particular. the concept of efficiency should be enlarged in order to include aspects concerning financial stability and security due to the particularities of this sector such as externalities and information asymmetry167. Member States are able to grant. Handbook of Financial Intermediation and Banking. A. on the other hand. Journal of banking and Finance. Financial services: that evidence is “moderate” and not too useful for explaining the present wave of restructuring and consolidation of the financial system171. in M.15811603). M. It has often been noted. Bank Concentration. p. After 1980 and especially during the last decade. 169 See. L'Applicazione della Disciplina . it is presumed that these firms are in difficulty not because their business model is wrong. 171 Boot.W. A. p. such as insurance companies. (2001. 483-542).

COM (2009) 164. Deşi restaurarea viabilităţii ar trebui să asigure că firma nu va solicita sprijin adiţional de la stat. sectorul bancar a fost considerat un sector special. minimizarea costurilor şi eficienţa alocativă par să susţină beneficiile manifestării concurenţei în sectorul bancar. 2008.04. costurile private ale acţionarilor şi creditorilor. Totuşi. Bruxelles. precum şi de a curăţa bilanţurile băncilor (Comunicarea privind activele toxice ale băncilor). în ideea de a crea cadrul necesar care să permită Statelor Membre să recapitalizeze băncile în scopul asigurării de împrumuturi economiei reale (Comunicarea cu privire la recapitalizarea instituţiilor financiare). concurenţa acerbă pare să conducă la rezultate de piaţă ineficiente şi nedorite. la nivel comunitar. Comisia a luat decizii cu privire la alte măsuri temporare care să fie aplicabile în sectorul financiar. Se poate constata aşadar că problema stabilirii pragului optim al puterii de piaţă în acest sector rămâne deschisă. aflat mai degrabă sub influenţa puternică a politicilor monetare şi financiare ale autorităţilor din Statele Membre. în conformitate cu normele comunitare aplicabile ajutoarelor de stat (Comunicarea cu privire la sectorul bancar). De altfel. 2275- se vor aplica măsurile de ajutor de stat în sprijinul instituţiilor financiare în contextul crizei globale actuale178. 178 Comunicarea CE 2008/c 270/02 din 25. astfel. Liquidity Coinsurance. Comisia a completat documentul orientativ din 13 octombrie. supus forţelor de piaţă şi privirii atente a autorităţilor concurenţei176. ieşirea de pe piaţă a unui jucător ar fi în interesul concurenţilor) ar putea justifica în mod excepţional intervenţia guvernului. CE a publicat în decembrie 2008 o Comunicare în care arată cum 175 Curtea Europeana de Justiţie. and F. serviciile financiare sunt unice în sensul că există un risc de contaminare sistemică177 dacă firmele falimentează. Moral Hazard and Financial Contagion. iar pe de altă parte. decât a forţelor pieţei. sectorul financiar a fost. 179 Situaţia generală a Ajutoarelor de Stat acordate din fiecare Stat membru al UE– Primăvara anului 2009. Comisia Europeană a început să aplice prevederile articolelor 85 si 86 ale Tratatului de la Roma ( devenite în prezent articolele 81 si 82 din Tratatul CE) sectorului financiar numai odată cu judecarea cazului Züchner de la inceputul anilor 80175. Bayerische Vereinsbank AG. băncile care au beneficiat de garanţii. p. pachetele de măsuri de salvare şi restructurare şi alte măsuri pentru salvare trebuie să furnizeze planuri de restructurare şi să dovedească transparenţă. experienţa băncii Lehman Brothers indică faptul că dispariţia necontrolată a jucătorilor ineficienţi de pe piaţa bancară poate să afecteze celelalte bănci de pe piaţă. Comisia a aprobat în special planurile de ajutoare pentru instituţiile financiare întocmite de mai multe State Membre179. 62. and X. lichidarea poate constitui la fel de bine o alternativă reală la restructurare. În decembrie 2008. Într-adevăr. subiectul reglementării şi supervizării. 72 . Până atunci. adică participarea privată la acoperirea costurilor restructurării şi introducerea unor măsuri compensatorii care să limiteze distorsiunile de concurenţă rezultând din eşecul băncilor aflate încă în operare şi extragerea cotelor de piaţă de la băncile viabile. 176 Carletti E.3/2009 În Europa.2008 cu privire la aplicarea regulilor de ajutor de stat în domeniul instituţiilor financiare în contextul crizei financiare globale. limitarea ajutorului de stat la minimul necesar. 177 Brusco S. Regulation and Competition Policy in the Banking Sector in X. Tocmai datorită acestei controversate legături dintre concurenţă şi stabilitate.” Journal of Finance. 08. prin informarea Comisiei Europene cu privire la activele toxice. foarte probabil. 2302). Faptul că băncile se disting fundamental de alte domenii de activitate (eşecul unei bănci poate conduce la eşecul înlănţuit al altor bănci în timp ce în alte domenii de activitate. datorită particularităţilor acestui sector. 14-07-1981. Vives. Assessment and Perspectives of Competition Policy in Europe. cum ar fi restricţiile de creditare sau retragerile masive din bănci. şi. (2007. Pe măsură ce criza a căpătat o dimensiune sistemică. în mod tradiţional. C 172/80.). costurile sociale ale neintervenţiei în acest sector exced. Castiglionesi. Oxford University Press. Conform orientărilor definite în această comunicare. mai puţin. Aceste planuri de restructurare urmăresc restaurarea viabilităţii pe termen mediu şi lung. Pe de o parte. necesitatea minimizării distorsiunilor de concurenţă se impune şi în acest sector ca şi în alte sectoare de activitate şi. Gerhard Züchner c.10. Totuşi. În vederea facilitării relaţiei dintre politica de concurenţă şi intervenţia publică. printr-o comunicare privind modul în care statele membre pot recapitaliza băncile pentru a creşte fluxul de creditare către economia reală. Vives (ed.2009.

thus. the experience of Lehman Brothers has shown that the uncontrolled disappearance of players with a flawed business model may effectively hurt the remaining banks. 25. subject to regulation and supervision and less to market forces and to a close monitoring by competition authorities181. EC Communication on the application of state aid rules in the sector of financial institutions in the context of the global financial crisis. so to create the necessary framework that would allow Member States to clean-up balance sheets (Impaired Asset Communication). Until then. the banking sector had been considered a special sector. such as credit restrictions or massive bank withdrawals due to the particularities of this sector. Bayerische Vereinsbank AG. fierce competition seems to lead to inefficient and undesirable market results. Regulation and Competition Policy in the Banking Sector in X. the rescued banks which benefited from guarantee schemes. and X.2008. traditionally. On the one hand. 180 European Court of Justice. at the community level. Vives (ed. the failure of one bank may lead to a run on others. liquidation may very well be a real alternative to restructuring. One may notice. limiting competition distortions is vital in this sector just as in other sectors and. to limit State aid to the minimum necessary (the private participation in covering restructuring costs) and to introduce certain compensatory measures in order to limit competition distortions resulting from the failure of banks still operating and extracting market shares from viable banks. placed rather under the strong influence of the monetary and financial policies of the authorities in the Member States than under the influence of the market forces. 2008. as opposed to other sectors where the removal of one player would normally be in competitors' interests) may exceptionally justify government intervention. on the other hand. 14-07-1981. financial services are unique in that there is a systematic contagion risk if firms fail. EC adopted in October 2008 a Communication showing the way in which state aid rules apply to the measures taken in support of financial institutions in the context of the current global crisis (Banking communication)182.). However.3/2009 In Europe. On December 2008. Precisely because of this controversial relationship between competition and stability. Oxford University Press. Assessment and Perspectives of 181 Competition Policy in Europe. Gerhard Züchner c. Although restoring viability should guarantee that the company will not request additional State Aid. 182 73 .. that the problem of establishing the optimum level of market power in this sector still remains open.10. the financial sector was. As the crisis became a systemic one. Vives. Indeed. the social costs of failure would greatly exceed the private costs to shareholders and creditors.e. C 172/80. These restructuring plans aim to restore the long-term viability. In order to facilitate the relationship between competition policy and public intervention. The fact that banks are fundamentally different from other businesses (i. OJ C 270/02/2008. the Commission complemented the guidance document of 13 October by issuing a communication on how Member States can recapitalise banks to boost credit flows to the real economy in a manner consistent with Community state aid rules (Recapitalisation Communication). and restructuring packages and other measures must provide restructuring plans and prove transparency by informing the European Commission with regard to the toxic assets. the Commission made another important decision targeted to the financial sector. minimizing the costs and the allocative efficiency seem to sustain the benefits of competition in the banking sector and. Carletti E. However. the European Commission started to apply the provisions of articles 85 and 86 of the Treaty of Rome (which became articles 81 and 82 of the EC Treaty) to the financial sector only at the beginning of the 1980's when the Züchner case was on trial180. therefore. Actually.

pachete de măsuri de salvare şi restructurare şi alte măsuri având ca scop sprijinirea instituţiilor financiare din câteva State Membre183 cum ar fi Austria. cu excepţia României. Însă. 08. ci în sensul unei relaxări a procedurilor de lucru. recapitalizarea băncii romăneşti cu capital de stat CEC a fost apreciată de Comisia Europeană ca o formă de ajutor de stat în ciuda eforturilor depuse de Consiliul Concurenţei din România de a convinge Comisia Europeană de a nu califica măsura de capitalizare a CEC. măsură inclusă de altfel în pachetul de măsuri anti-criză al guvernului României. Experienţa SUA. Altfel spus. se pare că ar fi mult mai uşor să se obţină aprobarea dacă banca s-ar fi aflat în dificultate.b a n c a r ş i i n s t i t u ţ i i l e guvernamentale. legea şi politica concurenţei pot afecta şi mai mult economia pe termen lung. că flexibilitatea regulilor de concurenţă este necesară în contextul actual.ului astfel. Concluzii Concurenţa este nucleul de bază al pieţelor pe deplin funcţionale. autorităţile de concurenţă trebuie să facă o alegere adeseori dificilă între soluţionarea unor probleme reale de concurenţă şi probleme unde intervenţia politicii şi legii concurenţei este mai puţin evidentă însă unde presiunile publice sunt mari. Luxemburg. Exemplul de revitalizare 183 Situaţia generală a Ajutoarelor de Stat acordate din fiecare Stat membru al UE– Primăvara anului 2009. cu scopul de a stimula creditarea pentru întreprinderile mici şi mijloci. înainte de adoptarea politicilor necesare în domeniul financiar şi nefinanciar. Numai o astfel de atitudine din partea unei autorităţi de concurenţă poate garanta supremaţia politicii de concurenţă atunci când noi reglementări şi iniţiative politice se vor creiona.04. Belgia. politica de promovare a regulilor de concurenţă trebuie exercitată cu mai mult aplomb decât oricând. însă. aşadar. şi viceversa am arătat că este valabilă: în cazul în care sunt prea flexibile. COM întârziată a economiei americane. Cu toate acestea. Franţa. garanţii. poate că într-un asemenea context. În cele din urmă. a aplicării principiilor de concurenţă. Mai mult decât atât. Însă CEC nu se află în aceasta situaţie. însă aceasta nu trebuie percepută în sensul de suspendare. Am evidenţiat pe parcursul lucrării că o lege şi politică a concurenţei prea puţin flexibile pot afecta şi mai mult economia pe termen scurt. prin prejudicierea investiţiilor şi inovării. este extrem de necesară funcţionarea unei colaborari strânse între autoritatea de concurenţă. Bruxelles. Putem concluziona. în scopul prevenirii posibilelor efecte anticoncurenţiale ale acestora. ca urmare a depresiunii din anii 1930 relevă. 74 . al cărei guvern a depus eforturi în scopul majorării capitalul băncii de stat CEC. atât în domeniul concentrărilor economice cât şi în domeniul ajutorului de stat. costurile suspendării politicii şi legii concurenţei. Germania. autorităţile de reglementare din s e c t o r u l f i n a n c i a r. Olanda. Irlanda şi Marea Britanie. în recesiune.3/2009 În circumstanţele actuale excepţionale. Prin urmare. precum şi a altor ţări în crizele economice şi financiare anterioare indică faptul că relaxarea principiilor legii concurenţei prin abordări ca cele ilustrate. Comisia Europeana a aprobat o serie de scheme sub formă de capitalizări. la rândul său.2009. cum ar fi o mai mare aplecare către concentrări economice în industria financiară sau subvenţionarea selectivă şi necontrolată a instituţiilor financiare şi nefinanciare este puţin probabil să contribuie la soluţionarea crizei economice atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. recapitalizarea CEC-ului s-a produs dar ca parte din profitul obţinut anul trecut de către CEC. chiar şi temporară.

But this was not the case of CEC. Belgium. In other words. financial regulators and Governmental institutions in the process of drafting due policies relating to the financial and nonfinancial sector so to prevent their potential anticompetitive effects. US experience. Ireland and the UK. state guarantees. competition agencies often face a difficult trade-off between doing work that addresses real harm and addressing issues that raise huge public concerns but where there is not a competition problem. the European Commission approved the aid plans to bail out the banks through capitalization. Germany. To conclude. 184 State Aid Scoreboard. despite the efforts deployed by Romanian Competition Council of persuading the European Commission not to label it as such. as well as that of other countries in the previous economic and financial crisis suggest that relaxing the principles of competition law by approaches such as those illustrated above (for instance. rescue and restructuring packages and other measures put in place by several Member States184 such as Austria. in a recession. 08. the advocacy policy should be put into practice more intensely than ever. Eventually. probably in such a context. a greater demand for economic concentrations in the financial industry or selective and uncontrolled subsidies granted to financial and non-financial institutions) is less likely to contribute to putting an end to the economic crisis both in the short and long run. I have underlined throughout the paper that a too inflexible competition law and policy may jeopardize more the economy in the short-run. Luxembourg. the flexibility of competition policy is required in the current economic context but this flexibility must not be understood in the sense of setting aside the application of competition principles but in the sense of relaxing working procedures both in the field of economic concentrations and state aid field.3/2009 Under current exceptional circumstances. the Netherlands. Therefore. However. COM(2009) 164. the recapitalization of CEC was achieved but as part of the profit CEC registered in 2008. The example of the delayed recovery from the depression in the 1930s clearly showed the costs inflicted. Spring 2009 Update. France. the recapitalization of the State-controlled CEC bank was deemed by the EC as a form of state aid. or not an intervention that could make things better. Only such an attitude coming from a competition authority can guarantee the supremacy of competition policy when new regulations and political initiatives come into force. aiming at stimulating lending for SMEs as part of its anti-crisis package of measures. but for Romania. it is extremely essential an increased and well functioning dialogue between the competition authority. but also the other way around is true: if it is too flexible. But. 75 . when competition rules not applied. it seems that it would have been much easier to get the approval if the bank would have been in difficulty. Brussels.2009. Conclusions Competition is central to well-functioning markets. Moreover. competition law and policy may jeopardize more the economy in the long-run by undermining investments and innovation. whose Government has strived to increase the capital of its state-owned bank CEC.04.

Carletti E. Beck. A. repetate. Rivals Chapter 8. Ongena. chapter V. M. 62. European University Institute. 45.oft. Bank Concentration. nr. Dell'Ariccia. in M. 2001. 1 şi pct. European Commission. disponibil la linkul:www. OECD. in International Handbook of Competition. • • • • 4. Ghezzi & P Magnani. Degryse H.” Journal of Finance.piaţa muncii etc).I. F. Competition and Stability. deficitul bugetar tinde tot către 8. in R.uk/shared_oft/speeches/2009/spe0109. Kovacic. 1994.gov. Degryse H. & R. Assessment and Perspectives of Competition Policy in Europe. Arnoud Boot. Ernest and William E. in A. India and Japan will shape our next decade”. February . Community Guidelines on State aid for rescuing and restructuring firms in difficulty. Journal of Money. Industria Bancaria e Concorrenza. Handbook of Financial Intermediation and Banking. 30. Regulation and Competition Policy in the Banking Sector. Journal of banking and Finance. Litan and R. Competition and Crises. finanţe şi din instituţiile statului şi respectiv în politica economică. Liquidity Coinsurance. p. Financial services: consolidation and strategic positioning. Antitrust nel Settore Bancario Statunitense. in X. L'Applicazione della Disciplina .pdf. 76 .E. West Group: St.do?uri=OJ:C:200 4:244:0002:0017:EN:PDF Fingleton.). Ongena. Herring (eds). 2009. Bill Emmott. J.. Gellhorn. stimularea economiei pentru o creştere economică în ritm înalt prin relansarea ofertei şi creşterea ocupării forţei de muncă.5% confirmată şi de expertii FMI . 36(3). Castiglionesi. Când economia cade.N. Opinăm pentru ajutoare de stat pentru IMM-uri aflate în dificultate şi pentru construcţii de locuinţe şi investitii în infrastructură. Credit and Banking. Mesajul Revistei Profil Concurenta este că : EXTREMIS MALIS EXTREMA REMEDIA N. Bianco.3/2009 Post Scriptum redactor şef : Problema problemelor într-o criză economică prelungită (mondială) este ca legea de bază a economiei de piaţă: legea Concurenţei poate ajuta salvarea situaţiei deosebit de precare din economie. 2007. Elsevier. and S. How the struggle between China. Polo (ed). Vives (ed. Bologna: Il Mulino. Levine. piaţa creditelor bancare. Background Note in Competition and Regulation in Retail Banking. 2003. and S. Penguin 2008. 3. Cu toate cele 4 tentative de propuneri nu suntem în măsură să rezolvăm schimbarea structurii economiei şi a pieţelor pentru care este necesară o infuzie de capital străin şi credite externe subsţantiale în vederea refacerii echilibrelor şi administrarea majorităţii dezechilibrelor netratate de ani de zile. F. 2008. European EconomicReview. and X. G. administrarea eficientă a deficitelor bugetare prin raţionalizarea cheltuielilor şi creşterii gradului de încasare printr-un aparat coercitiv. Arnoud Boot. Demirguc-Kunt. Paul. Competition Policy in Troubled Times. 2004..143-258). Competition and Regulation in the Banking Sector: A Review of the Empirical Evidence on the sources of bank rents. edited by Manfred Neumann and Jurgen Weigand. 2008. Consolidation and strategic positioning in banking with implications for Europe. este nevoie de măsuri sustenabile.).. nr. and D. 2 : avem nevoie de o bună guvernare cu măsuri ce se adresează în primul rând economiei reale şi vizează segmentul structural al crizei. 2004. ştiind că sunt sectoare economice nefiscalizate. care favorizează autoregenerarea pieţelor care au suferit cel mai mult din cauza crizei ( piata imobiliară. 2004. (1998. firmele mor şi falimentele sunt la ordinea zilei iar plata salariilor şi pensiilor este tot mai grea pentru un guvern în derivă. Oxford University Press. and F. Thakor and A. 4th ed. 2.10.DAF(COMP)/(2009)2. Moral Hazard and Financial Contagion. care este calea de urmat ? Opinia noastră sună astfel: dacă recesiunea este peste 8. Antitrust Law and Economics in a Nutshell.. Gale. Vives. Official Journal C 244/2. Asymmetric Information and the Structure of the Banking Industry. Elena Carletti. Brusco S. 2007. Background Note on Competition and Financial Markets prepared for OECD Global Competition Forum. Brooking-Wharton Papers on Financial Services.2004 available at: http://eurlex.eu/LexUriServ/LexUriServ. Bibliografie Allen. 1. speech given on 20 January 2009. Boot (eds.. Cum poate acţiona legea concurenţei în aceste condiţii deosebit de vitrege? Să nu revenim oare la un protecţionism pe o perioadă limitată? Incercăm să formulăm nişte răspunsuri la problemele ridicate la pct. T.europa. 01.5% şi şomajul se apropie vertiginos de 8% asistând la un deficit financiar gemene etc.

N. Although we attempted to present 4 proposals. the efficient administration of budgetary deficits by rationalizing the expenses and by increasing the cashing level by using an coercive apparatus. 2004. Consolidation and strategic positioning in banking with implications for Europe. Asymmetric Information and the Structure of the Banking Industry. Litan and R. Thakor and A. the payment of wages are becoming more and more difficult for a wavering Government. Brusco S. Vives. Degryse H. chapter V. Ghezzi & P Magnani. T.europa. Credit and Banking. Gale. and S.. Penguin 2008. in M. West Group: St. Paul.). • • • • 4. the budgetary deficit inclines to 8. Bill Emmott. and S.eu/LexUriServ/LexUriServ. 36(3). G. the stimulation of the economy for a rapid economic growth through re-launcing the offer and increasing labor force occupation. Competition and Crises. 3.I. Competition Policy in Troubled Times. and F. available at: www. Elsevier. European Economic Review. Kovacic.also confirmed by the WMF experts-. in A. we need repeated and sustainable measures. 2001. speech given on 20 January 2009. Antitrust Law and Economics in a Nutshell. the labor market etc).5%and the unemployment is closing vertiginously to 8%and we are witnessing a twin financial deficit etc.10. The message of the Magazine „Profil Concurenţa” is the following: EXTREMIS MALIS EXTREMA REMEDIA N. Levine. Ongena. taking into account the existence of many non taxed economic sectors. Ongena. Regulation and Competition Policy in the Banking Sector. 2009. Boot (eds. OECD. Financial services: consolidation and strategic positioning. Polo (ed). How the struggle between China. of the finances and of the State's institutions. respectively. Dell'Ariccia. 01. Background Note in Competition and Regulation in Retail Banking.2004 available at:http://eurlex. L'Applicazione della Disciplina . Arnoud Boot. Vives (ed. A. We are suggesting the use of State aids for SMEs in difficulty and for housing construction and investments in infrastructure. Competition and Stability. and X. Castiglionesi. Official Journal C 244/2. & R. Rivals Chapter 8. February . 1994. 4th ed.pdf. J. from the political economy. Competition and Regulation in the Banking Sector: A Review of the Empirical Evidence on the sources of bank rents. Antitrust nel Settore Bancario Statunitense. (1998. 45. 2007. 2. When the economy is falling. Beck. Ernest and William E.” Journal of Finance.. How can Competition Law take action in these very dreadful circumstances? Are we coming back to a protectionism limited in time? We are trying to give some answers for the problems presented at points 1 and 2: we need a good governance with measures addressed especially to the real economy and envisaging the structural segment of the crisis. Elena Carletti. nr. Industria Bancaria e Concorrenza. Bologna: Il Mulino. Degryse H. Handbook of Financial Intermediation and Banking. 2003. 62. 77 . p.oft. European University Institute.gov.3/2009 Post Scriptum of the Chief Editor: The problem of the problems in a prolonged (world) economic crisis is that the basic law of the market economy -the Competition Lawcan help resolving the precarious status of the economy. F.5%. 2008. Background Note on Competition and Financial Markets prepared for OECD Global Competition Forum. 30. India and Japan will shape our next decade”.uk/shared_oft/speeches/2009/spe0109. Journal of banking and Finance. Community Guidelines on State aid for rescuing and restructuring firms in difficulty.DAF(COMP)/(2009)2. Bianco. 2007. 1.. Brooking-Wharton Papers on Financial Services. we are not able to solve the modification of the economy and market structures.143-258).do?uri=OJ:C:2004:244:000 2:0017:EN:PDF Fingleton.. 2004. in R. favoring self regeneration of the markets suffering the most from the crisis ( the real-estate market. Carletti E. Assessment and Perspectives of Competition Policy in Europe. 2004. nr. 2008. edited by Manfred Neumann and Jurgen Weigand. Journal of Money. Gellhorn. M. Demirguc-Kunt. Liquidity Coinsurance. for these aims is necessary an infusion of foreign capital and substantial external credits for reestablishing the equilibriums and for managing the majority of the long time untreated disequilibriums. and D. European Commission. what is the right way to take? Our opinion is the following: if the recession is over 8. Bank Concentration. firms are dying and bankrupts are becoming daily issues.. Oxford University Press.). credit markets. F. Herring (eds). Arnoud Boot. Bibliography Allen. Moral Hazard and Financial Contagion. in International Handbook of Competition.E. in X.

13 http://ec.htm.G.pdf. speech before the DPRU (Development Policy Research Unit) Conference on Regulation. Simons. A Positive Program for Laissez Faire: Some proposals for a liberal economic policy. and the Department of Justice.za/Publications/Speeches/lewis14.org/dataoecd/34/58/1920512.gov/atr/public/guidelines/6472. http://www. Henry C. 2008. 2008. p.comptrib. 26(1). J.usdoj. 11. 71). Financial Market Trends. 2003. Journal of Law and Economics. Competition Law and Policy in Bad Times. United States. 112(4). Vol. 2002. The Chrysler Bail-Out Bust. Jean-Charles. University of Chicago Press. Background Paper in Competition Policy Roundtables No. David.. The 1990s in Japan: A lost decade. The Current Financial Crisis: Causes and Policy Issues. October. 2 0 0 8 . Hayashi & Prescott. http://www. (1985. Journal of Industrial Economics. Simons. Taylor. James K. EU State aid policy and the car industry – http://ec. Enhancing the Role of Competition in the Regulation of Banks. Economic Policy for a Free Society.pdf.pdf. October. 2004.co. Competition Policy: Theory and Practice. de asemenea. 28. Communication from the Commission. Competition. Cole si Lee E. Papers and Proceedings. 2004 Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD). The Output Effects of Government Sponsored Cartels during the New Deal”. reprintat in Henry C.oecd. http://press.pdf. Pacific-Basin Finance Journal. L. Lewis. 17.edu/chapters/i8660. A se consulta.europa. Henry C. Bank Merger Competitive Review Screening Guidelines http://www.eu/enterprise/automotive/pagesbackground/com petitiveness/com_2009_104/annex_2. and A. The application of State aid rules to measures taken in relation to financial institutions in the context of the current global financial crisis. (1936. Ohanian.europa. Vol. Massimo Motta. Horiuchi. Backgrounder 276. 271-295).3/2009 Harold L. p. Chicago: University of Chicago Press (1948[1934]. 1-10). vol. (2002. Review of Economic Dynamics. 26 American Economic Review . Hanazaki K. editura Cambridge. Journal of Political Economy. Hickel. 2008. Board of Governors of the Federal Reserve System. 1998. Simons. 1995. Rochet.eu/comm/competition/state_aid/legislation/banki ng_crisis_paper. the Office of the Comptroller of the Currency. Johannesburg. Cooperation.princeton. p. Why Are There So Many Banking Crises? P r i n c e t o n U n i v e r s i t y P r e s s . 78 . 50(1). New Deal Policies and the Persistence of the Great Depression: A General Equilibrium Analysis.pdf. and Efficiency. The requisites of free competition. Telser. Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD). A Review of Japan's Bank Crisis from the Governance Perspective”.

reprinted in Henry C.europa.pdf. Cole si Lee E. L. October. (1936. Johannesburg.pdf. J. See. Jean-Charles. Ohanian.3/2009 Harold L.pdf. 1998. and Efficiency.pdf. A Positive Program for Laissez Faire: Some proposals for a liberal economic policy. Cooperation. David. Why Are There So Many Banking Crises? P r i n c e t o n U n i v e r s i t y P r e s s .za/Publications/Speeches/lewis14. 13 http://ec. Pacific-Basin Finance Journal.eu/enterprise/automotive/pagesbackground/co mpetitiveness/com_2009_104/annex_2. Vol. and the Department of Justice. Competition Policy: Theory and Practice. Enhancing the Role of Competition in the Regulation of Banks. 28. Backgrounder 276. 271-295). 2 0 0 8 . 2008.princeton. Competition Law and Policy in Bad Times. Simons. vol. Financial Market Trends.gov/atr/public/guidelines/6472. 2008. http://press. 2003.oecd. 2004. Communication from the Commission. Hickel. University of Chicago Press. Massimo Motta.pdf. the Office of the Comptroller of the Currency. A Review of Japan's Bank Crisis from the Governance Perspective”. 71). Journal of Political Economy. Hayashi & Prescott. Journal of Law and Economics. Review of Economic Dynamics. Economic Policy for a Free Society. Board of Governors of the Federal Reserve System. The requisites of free competition. New Deal Policies and the Persistence of the Great Depression: A General Equilibrium Analysis. 26(1). EU State aid policy and the car industry: http://ec. 50(1). (2002. (1985. 26 American Economic Review . 1-10). Horiuchi.europa.htm. Taylor.. Lewis. 2008.usdoj. October: http://www. 112(4). p. also.co. James K.org/dataoecd/34/58/1920512. Henry C. p. Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD). The 1990s in Japan: A lost decade. 1995. http://www. Bank Merger Competitive Review Screening Guidelines http://www. The Chrysler Bail-Out Bust. The Output Effects of Government Sponsored Cartels during the New Deal”. 2004. Simons. and A. 17.edu/chapters/i8660. Vol. 79 . 11. Simons. Cambridge. United States. The application of State aid rules to measures taken in relation to financial institutions in the context of the current global financial crisis. Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD).eu/comm/competition/state_aid/legislation/banki ng_crisis_paper. speech before the DPRU (Development Policy Research Unit) Conference on Regulation.comptrib. Hanazaki K. Papers and Proceedings. Chicago: University of Chicago Press (1948[1934]. Background Paper in Competition Policy Roundtables No. Telser. Journal of Industrial Economics. Competition.G. Henry C. The Current Financial Crisis: Causes and Policy Issues. 2002. Rochet. p.

185 Material realizat de Carmen Bucur. şi să introducă o abordare bazată pe efecte economice în ceea ce priveşte evaluarea constrângerilor verticale. în general. • Controlul întreprinderilor care abuzează de poziţia dominantă. Aceste activităţi nu au distras atenţia de la celelalte măsuri de punere în aplicare a politicii în domeniul concurenţei: procedurile împotriva comportamentelor anticoncurenţiale.eu/competition/publications/annual_report/ index. Proiectul Regulamentului revizuit de exceptare pe categorii şi orientările sunt disponibile pe site-ul Europa. Consultare publică pe tema revizuirii normelor de concurenţă aplicabile în sectorul distribuţiei Comisia Europeană invită părţile interesate să formuleze observaţii privind propunerea sa de modificare a regulamentului de exceptare pe categorii şi a liniilor directoare referitoare la acordurile de furnizare şi distribuţie (restricţiile verticale). în 1999. Principalele sugestii de modificare intenţionează să ia în considerare evoluţiile recente ale pieţei. Raportul prezintă modul în care instrumentele aferente politicii în domeniul concurenţei au fost folosite pentru a face faţă crizei economice şi financiare şi evidenţiază beneficiile pe care politica în domeniul concurenţei le-a adus consumatorilor.html. Comisia consideră că.eu/competition/consultations/2009_vertical_ agreements/index. prezintă o imagine de ansamblu asupra principalelor evoluţii ale politicii în domeniul concurenţei şi asupra celor mai importante măsuri de punere în aplicare. întreprinse la nivelul UE.europa. Raportul concentrează informaţii referitoare la: • Reformarea politicii în vederea unor decizii mai rapide şi mai bune. inspector de concurenţă. Părţile interesate sunt invitate să prezinte observaţii până la 28 septembrie 2009. Direcţia Cercetare-Sinteze. regulamentul a urmărit să reducă în mod substanţial constrângerile normative asupra companiilor. în special creşterea puterii de cumpărare a marilor distribuitori cu amănuntul şi evoluţia vânzărilor online. • Concentrarea pe beneficiile aduse consumatorilor de politica în domeniul concurenţei. La momentul adoptării acestuia.3/2009 NOUTĂŢI ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI ŞI AJUTORULUI DE STAT185 Antitrust Raportul anual privind politica în domeniul concurenţei pe anul 2008 Raportul privind politica în domeniul concurenţei pe anul 2008.europa. cum ar fi întreprinderile mici şi mijlocii. aplicarea acestora dă rezultate bune şi că nu ar trebui modificate în mod fundamental. Actualul regulament va ieşi din vigoare în mai 2010. elaborat de Comisia Europeană. Raportul anual privind politica în domeniul concurenţei pe anul 2008 poate fi consultat la următoare adresă: http://ec. • Asigurarea de rezultate concrete pentru cetăţeni. Având în vedere experienţa sa în aplicarea normelor menţionate şi observaţiile formulate de părţile interesate. în special asupra acelora care nu au capacitatea de a creşte preţurile fără o pierdere a profiturilor (cele care nu au putere de piaţă). controlul concentrărilor economice şi examinarea ajutoarelor de stat au continuat ca înainte.html. la următoarea adresă: http://ec. 80 . Aceste obiective şi constrângeri rămân de actualitate.

with no market power). Interested parties are invited to submit comments until 28th September 2009. and reviewing state aid continued as before. The 2008 Annual Report on Competition Policy can be found at: http://ec. Public consultation on review of competition rules for distribution sector The European Commission is calling for comments on its proposal for a revised Block Exemption Regulation and Guidelines on supply and distribution agreements (vertical restraints). in particular companies without the ability to raise prices without a loss of profit (i. These objectives and concerns remain valid today. in particular the increased buyer power of big retailers and the evolution of on-line sales on the Internet. like SMEs. • Focusing on the benefits competition policy brings to consumers. The Report presents information regarding: • Reforming the policy to deliver quicker and better decisions.eu/competition/consultations/2009_vertical_ agreements/index. competition inspector. • Conveying strong results to the citizens. the Regulation aimed at considerably reducing the regulatory burden on companies. The main suggestions for amendments intend to take account of recent market developments. vetting mergers.html. The current Regulation is due to expire in May 2010. 186 Drafted and translated by Carmen Bucur. At the time of its adoption in 1999.europa. and at introducing an effects-based approach to the assessment of vertical restraints. Research and Synthesis Directorate. This work did not distract from other competition enforcement: action against anticompetitive conduct. • Policing dominant firms. Based on its experience in their application and on stakeholders' comments. The draft revised Block Exemption Regulation and Guidelines are available on the Europa website at: http://ec.e. 81 .html.eu/competition/publications/annual_report/ index.3/2009 NEWS IN THE COMPETITION AND STATE AID FIELD186 Antitrust 2008 Annual Report on Competition Policy The European Commission's 2008 Report on Competition Policy gives an overview of the main developments in EU competition policy and major enforcement actions.europa. the Commission considers that the rules are working well overall and should not be fundamentally modified. It demonstrates how the tools of competition policy were used to face the financial and economic crisis and highlights the benefits that competition policy delivers to consumers.

a predictibilităţii şi a egalităţii de tratament între statele membre.europa.html#broadcasting.3/2009 Textul integral al comunicării este disponibil la: Ajutor de stat http://ec. explică în special modul în care Comisia intenţionează să aplice aceste principii în contextul actualei crize financiare sistemice.html. După această dată se reia aplicarea normelor obişnuite privind salvarea şi restructurarea. Principalele modificări aduse de noua comunicare se referă la: • evaluarea prealabilă a noilor servicii importante lansate de serviciile publice de radiodifuziune (comparând impactul pe piaţă al unor astfel de servicii şi valoarea publică a acestora). Noua comunicare înlocuieşte Comunicarea Comisiei privind radiodifuziunea din 2001. 82 . Comunicarea stabileşte un cadru clar pentru dezvoltarea serviciilor publice de radiodifuziune şi oferă o securitate juridică sporită investiţiilor efectuate atât de serviciile de mass-media publice. În comparaţie cu textul anterior. ii) băncile beneficiare ale ajutorului şi proprietarii acestora trebuie să suporte o parte corespunzătoare din costurile de restructurare. inclusiv evaluării transparente a impactului global al noilor servicii mass-media finanţate din fondurile publice. Comisia se confruntă cu un număr mare de cazuri individuale de restructurare a băncilor ca urmare a măsurilor privind ajutoarele de restructurare acordate băncilor. Acestea sunt temporare şi se vor aplica până la sfârşitul anului 2010. Comisia Europeană actualizează normele pentru finanţarea de către stat a organismelor publice de radiodifuziune Comisia Europeană a adoptat o nouă Comunicare privind ajutoarele de stat pentru finanţarea serviciilor publice de radiodifuziune. care permite acordarea ajutoarelor de stat în cazul unei perturbări grave a economiei. şi iii) trebuie adoptate măsuri de limitare a denaturării concurenţei pe piaţa unică. Aceste orientări se întemeiază pe articolul 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE. criteriile pe care îşi va întemeia evaluarea şi informaţiile necesare evaluării. care sunt în vigoare până la 31 decembrie 2010. Orientările. bazate pe articolul 87 alineatul (3) litera (c) din Tratat (ajutoare pentru dezvoltarea unor anumite activităţi sau zone economice cu condiţia ca acestea să nu afecteze negativ condiţiile comerciale într-o măsură contrară interesului comun). noua comunicare acordă o atenţie sporită responsabilităţii şi eficacităţii controalelor la nivel naţional. Comunicarea are drept obiectiv asigurarea unei calităţi superioare a serviciilor publice de radiodifuziune pe diferite platforme.eu/competition/state_aid/legislation/specific_ rules. • clarificări privind includerea serviciilor contra cost în misiunea de serviciu public. Comisia a adoptat orientări care să clarifice abordarea acesteia. cât şi de cele private.eu/competition/state_aid/legislation/specific_rules. Textul comunicării este disponibil la adresa: http://ec.europa. aprobate cu condiţia ca un plan de restructurare să fie prezentat în termen de şase luni. Orientări privind ajutoarele pentru restructurare acordate băncilor Comisia Europeană a adoptat o comunicare prin care explică abordarea proprie în evaluarea ajutoarelor de restructurare acordate băncilor de către statele membre. astfel încât să contribuie la restabilirea viabilităţii sectorului bancar european. Această abordare se bazează pe trei principii fundamentale: i) băncile beneficiare ale ajutorului trebuie să devină viabile pe termen lung fără a alt sprijin suplimentar din partea statului. Pentru încurajarea transparenţei. • o flexibilitate financiară sporită pentru organismele publice de radiodifuziune. • un control mai eficace al supracompensării şi monitorizarea respectării misiunii de serviciu public la nivel naţional. de la internet la ecranele instalate în spaţii publice.

The approach is based on three fundamental principles: i) aided banks must be made viable in the long term without further state support. the criteria it will base its assessment upon and the type of information required to guide this assessment. ii) aided banks and their owners must carry a fair burden of the restructuring costs and iii) measures must be taken to limit distortions of competition in the Single Market.3/2009 State Aid The full text of the Communication is available at: http://ec. which authorizes state aid in case of a serious disturbance in the economy. The Communication provides a clear framework for the development of public broadcasting services and enhances legal certainty for investment by public and private media alike. The guidelines.html.html#broadcasting 83 . which are in force until 31 December 2010. Guidelines on restructuring aid to banks The European Commission has agreed a Communication explaining its approach to assessing restructuring aid given by Member States to banks. • more effective control of overcompensation and supervision of the public service mission on the national level. with a view to contributing to the return to viability of the European banking sector.3c) of the Treaty (aid for the development of certain economic activities or areas where such aid does not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest) should resume. The main changes include an increased focus on accountability and effective control at the national level. including a transparent evaluation of the overall impact of publicly-funded new media services. The main changes in the new Communication concern: • the ex ante control of significant new services launched by public service broadcaster (balancing the market impact of such new services with their public value).eu/competition/state_aid/legislation/specific_ rules. explain in particular how the Commission intends to apply these principles in the context of the current systemic financial crisis. The Communication is designed to ensure high quality public broadcasting services on a variety of platforms. The new Communication replaces the Commission's 2001 Broadcasting Communication.eu/competition/state_aid/legislation/specific_ rules.europa. In order to foster transparency. European Commission updates rules for state funding of public broadcasters The European Commission has adopted a new Communication on state aid for the funding of public service broadcasters. predictability and equality of treatment between Member States.europa. the Commission has issued guidelines to clarify its approach. the normal rules on rescue and restructuring. based on Article 87. The Commission has to deal with a large number of individual cases of bank restructuring. After that date. They will be temporary and apply until the end of 2010. • clarifications concerning the inclusion of pay services in the public service remit. • increased financial flexibility for public service broadcasters. These guidelines are based on Article 87. ranging from the internet to screens in public places.3b) of the EC Treaty. which follow from bank rescue aid measures approved on the condition that a restructuring plan would be submitted within six months. The text of the Communication is available at: http://ec.

vegagroup.ro .tipărit la: Tel. 0238-720 514 e-mail: vegaprod@vegagroup.ro www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful