Tehnologie generală

ECHIPAMENTE ELECTRONICE DE AUTOMATIZARE
1.1 CONSIDERAŢII GENERALE Sistemele automate fac parte, din punct de vedere 1.1.1 teoretic, din categoria mai largă de sisteme.Este dificil SISTEM de dat o definiţie riguroasă noţiunii de sistem. O definiţie posibilă ar fi aceea care precizează că sistemul este un model fizic realizabil al unui ansamblu de obiecte naturale sau create artificial în care unele mărimi reprezintă cauza, iar altele, efectul. cauze

Sisteme

efecte

Terminale (legături cu exteriorul) Figura 1.1 Sistemul – conform noţiunii de “black-box”

1.1.2

REGLARE, MĂRIME REGLATĂ, MĂRIME DE REFERINŢĂ

Reglarea, într-un proces tehnologic, are rolul de a aduce şi a menţine o mărime fizică la o anumită valoare. Mărimea fizică asupra căreia se intervine, numită mărime reglată, poate fi de orice natură : • presiune; • nivel; • turaţie; • curent; • debit; • temperatură; • tensiune; Valoarea la care trebiue adusă mărimea reglată este numită mărime de referinţă. Într-o instalaţie tehnologică procesele nu se desfăşoară niciodată în stare de echilibru. Ele sunt continuu perturbate, fiind necesar în permanenţă să se facă reglarea în vederea compensării efectului perturbaţiilor. Perturbaţiile care introduc dezechilibre într-un proces pot fi din interiorul procesului sau din exteriorul acestuia.În procesul de reglare mărimea reglată este măsurată şi comparată prin diferenţă cu mărimea de referinţă. În cazul în care această diferenţă este diferită de zero, în procesul reglat are loc o corectare, ce va avea ca efect obţinerea egalităţii între mărimea reglată şi mărimea prescrisă.

Autor – Prof. Dr. Ing. Adriana Trifu

1

Echipamente electronice de automatizare Când corectarea se face de către un operator , reglarea este numită manuală; dacă operaţiile care conduc la restabilirea echilibrului sunt efectuate numai de către dispozitive prevăzute în acest scop, reglarea este numită automată. Sistemul automat reprezintă reuniunea a două 1.1.3 subsisteme : SISTEM 1. instalaţia tehnplogică (procesul automatizat) (IT) AUTOMAT 2. dispozitivul de automatizare (DA) Dispozitivul de automatizare stabileşte algoritmul de conducere a procesului, eliminând astfel intervenţia directă a omului în desfăşurarea procesului tehnologic.

Pi
r u y

DA
yr

PROCES

Fig 1.2. Reprezentarea simbolică a unui proces automat cu o singură intrare şi o singură ieşire.

Notaţiile din fig. 1.2. au următoarea ssemnificaţie : r –mărimea de referinţă sau programul sistemului y – mărimea de ieşire u – mărimea de comandă sau de conducere a yr – mărimea de reacţie procesului PI – mărimea perturbatoare Într-un sistem automat, esenţială este prezenţa reacţiei.. Reacţia este legătura inversă dintre procesul automatizat şi dispozitivul de automatizare. Se aduc astfel, în permanenţă, la cunştinţa dispozitivului de automatizare, informaţii cu privire la valoarea mărimii de ieşire y. Pe baza acestor informaţii dispozitivul de automatizare ia decizii. .În absenţa acestor informaţii sistemul în ansamblu nu poate reliza corelaţia necesară r – y. Mărimile perturbatoare PI care afectează procesul se datoresc: 1. Sarcinilor variabile cu care lucrează procesul tehnologic 2. Influenţei factorilor externi asupra elementelor 3. Uzurii şi procesului de îmbătrânire a elementelor Într-un proces de producţie automatizat (fig. 1.2) 1.2 mărimea de ieşire y poate fi modificată după dorinţă, AVANTAJELE în conformitate cu anumite cerinţe impuse, în AUTOMATIZĂRII condiţiile în care se urmăreşte eliminarea intervenţiei directe a omului. 2

Tehnologie generală Se conturează astfel principalele avantaje ale automatizării: ♦ Creşterea calităţii produselor ♦ Economisirea energiei consumate ♦ Funcţionarea continuă a instalaţiei ♦ Reducerea efortului (intelectual şi tehnologice la aceeaşi precizie chiar fizic) depus de oameni în cadrul ♦ Creşterea productivităţii muncii unui proces de producţie
Observaţie ! În cadrul unui proces cu reglare manuală operatorul efectuează operaţii de citire (la intervale destul de dese), comparare, memorare, calcul mintal sau execută manevrări ale elementelor de reglare (care solicită forţa sa fizică)

1.3

ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI SISTEM DE REGLARE AUTOMATĂ (SRA)

Pentru studierea unui sistem de reglare automată este utilă schema sa bloc în care sunt indicate elementele componente (reprezentate individual sau grupate), legăturile între aceste elemente, mărimile care se transmit prin aceste legături şi sensul de transmitere.
Fig. 1.3. Schema bloc a unui SRA

P1 e

Pm

r1

Tr1

+

R

u

EE

m

IT

y

Tr
În figura 1.3. este dată schema bloc a unui sistem de reglare automată, în care:
Tr1- este traductorul de intrare (necesar în situaţiile în care mărimea de referinţă este o mărime neelectrică). El converteşte mărimea de referinţă neelectrică (r1) în mărime electrică (r); EC- este elementul de comparaţie; el are două intrări pe care se aplică mărimea de intrare r şi respectiv mărimea de reacţie yr; mărimea de ieşire din EC şe numeşte mărime de acţionare (e); elementul de comparaţie face diferenţa dintre r şi yr. RA - este regulatorul automat; el asigură o anumită dependenţă în timp u = f (e) astfel încât variaţia în timp a mărimii de ieşire să tindă cât mai mult către cea dorită; în principal, regulatorul înlocuieşte operatorul din sistemele de reglare manuală; în realizările constructive, regulatorul şi elementul de comparaţie formează de obicei o unitate care are ca mărimi de intrare mărimile r şi yr şi ca mărime de ieşire mărimea u. EE -este elementul de execuţie; mărimea de comandă se aplică la intrarea elementului de execuţie EE; mărimea de ieşire a EE, denumită mărime de execuţie (m) se aplică procesului (IT) pentru a

Autor – Prof. Dr. Ing. Adriana Trifu

3

Echipamente electronice de automatizare
controla desfăşurarea acestuia; mărimea de ieşire din proces (y) va putea fi modificată, compensându-se efectul perturbaţiilor. IT -este instalaţia tehnologică; Tr2- este traductorul de ieşire; el transformă mărimea de ieşire (y) – în caz general de natură neelectrică – în mărimea de reacţie yr.

CLASIFICAREA SISTEMELOR AUTOMATE
Tabelul 1 CRITERIUL 1. După numărul mărimilor de comandă şi al parametrilor reglaţi 2. După modul de variaţie în timp a mărimii (sau mărimilor ) de referinţă 3. După dependenţa legii de variaţie y = f ( r ) de valoarea mărimilor electrice din sistem 4. După modul de variaţie în timp a mărimilor electrice principale

Sistemele automate pot fi clasificate după diferite criterii. Majoritatea sistemelor automate pot fi încadrate conform criteriilor stabilite de tabelul 1.

5. După viteza de variaţie a mărimilor electrice din interiorul SRA 6. După gradul de adaptare a sistemului la parametrii instslaţiei tehnologice 7.După caracteristicile constructive

TIPUL SISTEMULUI AUTOMAT ♦ SRA monovariabile (cu o singură intrare şi o singură ieşire) ♦ SRA multivariabile (cu mai multe intrări şi mai multe ieşiri) ♦ Sisteme de stabilizare la care r este const. ♦ Sisteme cu program la care r variază după un program prestabilit ♦ Sisteme cu urmărire la care mărimea r variază arbitrar ♦ SRA liniare (legea de variaţie y=f(r) este independentă de valoarea mărimilor r, e, u, y, ♦ SRA neliniare (legea de variaţie y = f(r ) se modifică o dată cu creşterea mărimilor menţionate ♦ SRA continue (mărimile electrice care se transmit de la un bloc la altul sunt diferite de zero pe toată axa timpului) ♦ SRA discrete (mărimile electrice care se transmit de la un bloc la altul iau valori diferite de zero doar pentru anumite valori ale timpului) ♦ SRA pentru procese lente ♦ SRA pentru procese rapide ♦ ♦ SRA cu acordare fixă SRA cu acordare automată (autoadaptive)

8. După natura elementelor constructive folosite

♦ SRA specializate ( destinate unui anumit proces tehnologic sau unei clase restrânse de procese tehnologice) ♦ SRA unificate (construite din elemente de automatizare care se pot interconecta în mai multe moduri deoarece semnalele – mărimile electrice – la intrarea şi la ieşirea lor variază în aceeaşi gamă) ♦ SRA electronice ♦ SRA pneumatice ♦ SRA hidraulice ♦ SRA mixte (electrohidraulice, electropneumatice)

4

robinet cu care se modifică debitul fluidului B A 4 B 1 2 3 Fig. Pentru a se putea stabili din proiectare măsurile necesare pentru protejarea instalaţiei şi procesului tehnologic. Adriana Trifu 5 . temperatura fluidului A). Un sistem automat care are propietatea da a restabili prin acţiunea sa un nou regim staţionar atunci când a fost scos dintr-un regim staţionar anterior (datorită variaţiei mărimii de intrare sau a unei perturbări) este un sistem stabil. robinet cu care se modifică debitul fluidului A 4. cămaşă prin care circulă fluidul încălzitor B 3. care pot afecta instalaţia tehnologică comandată. Dr. Schimbător de căldură Autor – Prof. Pe durata regimului tranzitoriu mărimile reglate pot avea valori şi variaţii nepermise.5 1. A – fluid de încălzit B – fluid încălzitor 1. la valoarea prescrisă. rezervor prin care circulă fluidul A care trebuie încălzit 2. ALE SISTEMELOR DE REGLAJ Este necesară cunoaşterea variaţiei AUTOMAT în timp a mărimii de ieşire ca urmare a variaţiei mărimii de intrare sau a mărimilor perturbatoare pentru a putea determina performanţele staţionare şi tranzitorii ale SRA (corespunzătoare celor două regimuri posibile de funcţionare ale unui SRA). 1. Regimul normal de funcţionare al unui SRA este regimul staţionar. 1.4.6 PERTURBAŢII CARE APAR ÎN DESFĂŞURAREA PROCESELOR Perturbaţiile pot avea caracteristici foarte diferite şi care nu pot fi prevăzute. Ing. – schimbarea debitului sau a temperaturii fluidului A impune creşterea sau scăderea debitului de lichid B pentru a se readuce.Tehnologie generală Având ca date iniţiale structura şi parametrii elementelor componente ale unui sistem se pot determina REGIMURILE DE FUNCŢIONARE performanţele acestui sistem. Perturbaţiile pot fi de mai multe feluri: a) schimbări de sarcină (de exemplu într-un schimbător de căldură – fig. este importantă cunoaşterea procesului tranzitoriu. În practică sunt utilizabile numai sistemele automate stabile.4. Acesta este definit ca regimul în care mărimile y şi r au aceeaşi formă de variaţie în timp. 1.

este mai uşor de obţinut un sistem de reglare satisfăcător.Echipamente electronice de automatizare b) schimbări în caracteristicile agentului cu care se realizează reglarea (de exemplu într-o reglare de temperatură în care agentul încălzitor este aburul.1 6 . va fi necesară creşterea debitului pentru atingerea temperaturii prescrise).7. modificarea debitului sau temperaturii fluidului încălzitor B constituie modificări în alimentarea cu energie a procesului (ele apar la intrarea proceului). dacă temperatura acestuia scade.7 Traductorul este echipamentul care transformă mărimea de măsurat (parametrul reglat) într-o altă mărime (de obicei o mărime electrică) în Definiţie. d) Schimbări în caracteristicile interne ale procesului (de exemplu desfăşurarea procesului într-un reactor de polimerizare: la început este necesar un debit de abur pentru a încălzi reactorul. c) Schimbări în condiţiile ambiante (de exemplu variaţiile temperaturii în jurul utilajelor în care are loc o reglare de temperatură). care pot fi neglijate dacă elementele de automatizare alese au o fiabilitate şi o precizie care să corespundă cerinţelor procesului reglat 2 – Influenţa unei perturbaţii asupra mărimii reglate depinde şi de locul unde acţionează perturbaţia.4.5) are în general următoarele elemente: ♦ elementul sensibil (ES) sau detectorul (specific mărimii măsurate) 1. Modificarea debitului sau temperaturii fluidului încălzit A constituie perturbaţii în sarcina procesului (apar în interiorul procesului). Un traductor (fig. Perturbaţiile de sarcină sunt mai greu de corectat în timp util (mai ales dacă perturbaţia acţionează mai aproape de punctul în care se face măsurarea parametrului reglat). clasificare vederea prelucrării de către elementele de automatizare sau de sisteme de prelucrare automată a datelor. Dacă perturbaţiile importante sunt de primul tip. 1. iar ulterior este necesară apă de răcire pentru a menţine temperatura la valoarea prescrisă) e) Modificarea mărimii de referinţă : o perturbare exterioară procesului este introdusă în mod voit pentru ca mărimea reglată să satisfacă anumite cerinţe Observaţii: 1 – Nu au fost menţionate perturbaţiile care pot apare în alimentarea sau funcţionarea elementelor dispozitivului de automatizare. TRADUCTOARE 1. Pentru procesul din figura 1.

După natura mărimii măsurate ♦ ♦ traductoare pentru mărimi electrice traductoare pentru mărimi neelectrice ex: tensiune. 1. Dr. sub acţiunea mărimii de măsurat) ex: termorezistenţe. putere. Ing.2 CRITERIUL 1. nivelului. curent. caracteristic unui circuit electric. traductoare pentru măsurarea temperaturii. capacitive. durată sau frecvenţă. frecvenţă.Tehnologie generală ♦ adaptorul (A) – are rolul de a prelucra şi converti semnalul furnizat de ES într-o mărime utilizabilă direct în SRA ES Fig. ♦ traductoare parametrice (funcţionarea se bazează pe modificarea unui anumit parametru. 3. dar cele mai importante sunt cele corespunzătoare tabelului 1. etc ex: traductoare de poziţie şi deplasare. Tabelul 1. presiunii. traductoare piezoelectrice. în funcţie de mărimea de intrare) ♦ traductoare numerice (rezultatul măsurării este prezentat sub formă numerică.5 Traductorul Element de legătură şi transmisie A Adaptor u Element sensibil (detector ) y Surse auxiliare de energie Clasificarea traductoarelor poate fi făcută după mai multe criterii. După principiul de funcţionare a elementului sensibil TIPUL TRADUCTORULUI ♦ traductoare generatoare (funcţionarea se bazează pe transformarea directă a energiei mărimii de măsurat într-o energie asociată mărimii de ieşire – de obicei o mărime electrică) Ex: termocupluri. Adriana Trifu 7 . traductoare rezistive. etc. 2. ca urmare a măsurării unei succesiuni de impulsuri codificate) Autor – Prof. După forma mărimii de la ieşire ♦ traductoare analogice ( dependenţa dintre mărimea fizică măsurată şi mărimea rezultată la ieşire este o funcţie continuă – liniară sau neliniară) ♦ traductoare cu impulsuri (mărimea de ieşire este o succesiune de impulsuri modulate în amplitudine. traductoare pentru măsurarea forţrlor şi cuplurilor.2. vitezelor şi acceleraţiilor etc.

g) Clasa de precizie a unui traductor se exprimă ca raportul dintre eroarea Observaţie Valorile uzuale ale clasei de precizie sunt 0. Sensibilitatea (S) se exprimă ca raportul dintre variaţia semnalului de la ieşire şi variaţia S=Δy/Δu semnalului de intrare: Observaţie Pentru o caracteristică liniară S = K = ct. Observaţie: Cu cât domeniul de liniaritate al unui traductor este mai mare. f) Puterea de rezoluţie a unui traductor se obţine dacă se raportează pragul de sensibilitate la domeniul de măsurat. Puterea de rezoluţie (prag de sensibilitate relativă) exprimă propietatea traductorului de a distinge două valori cât mai apropiate una de alta ale mărimii de măsurat. c) Sensibilitatea unui traductor este calitatea acestuia de a determina variaţii mari ale mărimii de ieşire la apariţia unor variaţii reduse la intrare. d) Pragul de sensibilitate reprezintă variaţia minimă a mărimii de măsurat care determină o variaţie a mărimii de ieşire cel puţin egală cu eroarea admisibilă a traductorului. ♦ um – reprezintă valoarea minimă a mărimii de intrare.2 CARACTERISTICI GENERALE Principalele caracteristici ale unui traductor sunt: ♦ liniaritatea ♦ pragul de sensibilitate ♦ caracteristicile dinamice ♦ domeniul de măsurare ♦ puterea de rezoluţie ♦ sensibilitatea ♦ clasa de precizie a)liniaritatea presupune proporţionalitatea între mărimile de la intrarea şi ieşirea traductorului pe tot domeniul de măsurare. cu atât traductorul este mai bun.1 – 2 %. Liniaritatea se referă la caracteristica statică a traductorului (care poate fi liniară sau neliniară). c [ %] = (Δuad / uM – um)* 100 8 . b)domeniul de măsurare se exprimă prin intervalul în cadrul căruia se face corect măsurarea Δu = uM – um ♦ uM – reprezintă valoarea maximă a mărimii de intrare. Exemplu:: Pentru o termorezistenţă 0 – 2500 C.7.Echipamente electronice de automatizare 1.

5%. suprareglajul (σ ) etc (fig. timpul de întârziere (tI). Timpul de întârziere (tI) reprezintă timpul neccesar ca mărimea să evolueze între valoarea zero şi valoarea corespunzătoare regimului staţionar (yst). timpul de creştere (tc). 1.7).95 0.05 yst şi 0.05 Legendă 1.05 0.5 0.Tehnologie generală admisibilă Δ uad carese produce în regim static de funcţionare şi domeniul de măsurare: f) Caracteristicile dinamice se exprimă prin principalele performanţe ataşate răspunsului tranzitoriu al traductorului pentru semnal treaptă la intrare (fig.7 Răapunsul unui SRA la o intrare treaptă unutară σ y 1. 1.00 tc ti tt timp mărimii de regim staţionar (yst). fără a mai depăşi ulterior această limită. Observaţie: de regulă.95 yst. Suprareglajul (σ) reprezintă depăşirea maximă de către mărimea de ieşire a Fig 1. Ing. Observaţie: O valoare prea mare a suprareglajului poate determina o înrăutăţire a calităţii răspunsului tranzitoriu şi o deteriorare a procesului tehnologic. limita fixată este de +/. Durata regimului tranzitoriu (tt) sau timpul de răspuns reprezintă intervalul de u Fig. Timpul de creştere (tc) reprezintă intervalul de timp în care mărimea de ieşire evoluează între 0. Autor – Prof.6) : durata răspunsului tranzitoriu (tt). Dr.6 Semnalul treaptă timp dintre începutul procesului 1 tranzitoriu şi momentul în care valoarea absolută a diferenţei (y -–yst) scade sub o t anumită limită fixată. 1. Adriana Trifu 9 .

♦ cu contacte ♦ reostatice Fig. Rezistenţa totală a traductorului este de ordinul (Ω − ΚΩ). pe când traductoarele de deplasare măsoară numai deplasările. 1. Unele dintre ele pot fi utilizate atât ca traductoare de poziţie cât şi ca traductoare ale deplasării. Acest tip de traductoare este utilizar în scheme de acţionare discontinuă simplă.8 b). deplasare). b) Traductoarele rezistive reostatice sunt rezistenţe bobinate speciale pe care se pote deplasa un cursor acţionat de mărimea de măsurat (fig. etc.3 TRADUCTOARE PENTRU MĂSURAREA POZIŢIEI ŞI DEPLASĂRILOR Nu există o delimitare precisă între traductoarele de poziţie şi traductoarele de deplasare. de semnalizare a poziţiei.1 TRADUCTOARE REZISTIVE Traductoarele rezistive sunt caracterizate prin faptul că sub acţiunea mărimii de măsurat are loc variaţia (în trepte sau continuu) rezistenţei unuui circuit electric. 1. În general traductoarele de poziţie (liniare sau unghiulare) diferă faţă de cele de deplasare.De regulă modificarea rezistenţei se face printr-o intervenţie macanică. α + Uy b Ui 10 .7. Principalele tipuri de traductoare pentru măsurarea poziţiei – deplasărilor sunt traductoarele: ♦ Rezistive ♦ De tip transformator ♦ Inductive ♦ Numerice absolute şi incrementale ♦ Capacitive 1. fără să indice în principiu şi poziţia obiectululi.8 Traductoarele rezistive pot fi: a) Traductoarele rezistive cu contact utilizează modificarea valorii rezistenţei sub acţiunea mărimii de măsurat (poziţie.3.Echipamente electronice de automatizare 1. Traductoarele de poziţie măsoară poziţia (deci implicit şi deplasarea).7. de regulă prin închiderea în trepte a unor contacte care scurtcircuitează porţiuni ale rezistenţei.

respectiv a inductanţei lui. 1. Adriana Trifu 11 .10).: constantan.7.Sunt traductoare parametrice.8 Traductoare rezistive Is R Rx x a Rs Uy Materialele folosite la relizarea bobinajului au variaţii mici ale rezistenţei cu temperatura. de regulă. prin modificarea poziţiei miezului mobil (fig. 1. Ing. 1. cu miez mobil L a) Traductoare cu întrefier variabil Mărimea de măsurat (poziţie N ~ sau deplasare) modifică întrefierul unui electromagnet x prin modificarea distanţei x dintre armături sau a suprafeţei comune Sc dintre cele două armături ale electromagnetului (fig. Din punct de vedere constructiv există două tipuri de traductore inductive: 1.Tehnologie generală + Ui Fig.10 Traductor cu miez mobil Autor – Prof.2 TRADUCTOARE INDUCTIVE Funcţionarea traductoarelor inductive se bazează pe variaţia impedanţei unei bobine sub acţiunea mărimii de măsurat (poziţie sau deplasare). Observaţie: Traductoarele rezistive se utilizează.nichel.3. pentru măsurarea poziţieideplasărilor liniare de ordinul mm – cm şi unghilare (grade sau zeci de grade). Dr. Sc ~ Bobină L N x Miez mobil x x Fig. cu întrefier variabil Traductor cu întrefier variabil x Fig 1. Ex. 1. determină modificarea reluctanţei magnetice a circuitului. Sunt traductoare de tip parametric. etc.9) b) Traductoare cu miez mobil Mărimea de măsurat. 1. crom.9 2.

3.b) ♦ cu dielectricul variabil (1. A. 12 . (1. Cea mai utilizată combinaţie este: pentru stator trifazat în stea.a) ♦ cu suprafaţa comună Ac variabilă (fig.7. 1.reprezintă distanţa dintre ermături C= ε⋅A d (1.3.3 TRADUCTOARE CAPACITIVE În cazul traductoarelor capacitive mărimea de măsurat (poziţie sau deplasare) acţionează asupra unui condensator. modificându-i capacitatea.5) se controlează valoarea capacităţii (ε.reprezintă permitivitatea dielectricului A – reprezintă suprafaţa armăturilor x .c) x x x C C Ac x C a x b x c x Fig.7.11. iar pentru rotor – înfăşurare monofazată.11. În funcţie de parametrul prin care ε .4 TRADUCTOARE DE TIP TRANSFORMATOR (SELSIN ŞI INDUCTOSIN) Selsinul este un transformator rotativ. trifazată sau polifazată. bifazată.Echipamente electronice de automatizare 1. Selsinul este des utilizat ca traductor de poziţie unghiulară în echipamentele de măsură şi control ale maşinilor unelte.11 Traductoare capacitive 1.11. 1.Înfăşurările pot fi reallizate fiecare sub formă monofazată. x). există trei variante principale de realizare a traductorilor capacitivi (şi respsctiv a caracteristicilor lor statice): ♦ cu distanţa x între armături variabilă fig. Funcţionarea sa se bazează pe fenomenul de inducţie electromagnetică. El este asemănător constructiv cu o maşină electrică şi este alcătuit din două înfăşurări: stator şi rotor.

fără utilizarea convertoarelor Autor – Prof.6) care va determina un flux magnetic variabil în timp. 1.7.Tehnologie generală Principiul de funcţionare al unui selsin poaate fi studiat considerând statorul şi rotorul cu înfăşurări monofazice (fig. 1. deplasare). pentru obţinerea uneiliniarităţi de +/. tensiunea indusă va fi: Avantajele selsinelor sunt legate de simplitatea lor constructivă şi siguranţa în funcţionare. această gamă este sub 300). ceea ce a determinat utilizarea lor ca traductoare de poziţie. dar desfăşurat în plan.3. Adriana Trifu 13 . fiind necesară transformarea mişcării rectilinii în mişcare de rotaţie. a cărei valoare va depinde de cuplajul înfăşurărilor rotorului cu fluxul statorului.2 %. 1. es es θ Fig. Inductosinul trebuie alimentat cu tensiuni de frcvenţe mari (de regulă 1 – 20 KHz). Ing. Dr.7) Dacă rotorul este rotit cu unghiul θ faţă de stator. Dezavantajul utilizării selsinelor constă în convertirea univocă a poziţiei în tensiune şi numai într-un domeniu relativ mic. apare un alt dezavantaj al selsinelor. eR = (E2 sin ωt ) cos θ (1.5 TRADUCTOARE NUMERICE INCREMENTALE ŞI ABSOLUTE Traductoarele numerice permit prelucrarea simplă a informaţiei furnizând forma numerică a mărimii măsurate (poziţie. Inductosinul liniar este de fapt tot un selsin. fără miez de fier şi care poate fi utilizat în mod direct pentru a măsura poziţia sau deplasarea fără a fi necesară transformarea mişcării rectilinii în mişcare unghiulară.12).12 Funcţionarea unui selsin E1 ωt E2 cos θ eR eR ωt – 1500. Acesta va induce în rotor o tensiune eR de aceeaşi frecvenţă. Se consideră că se aplică statorului o tensiune alternativă: es = E1 sin ωt (1. (Gama de lucru este în general de 1100 În cazul măsurării poziţiei sau deplasărilor rectilinii.

. Soluţia cea mai utilizată pentru citire este citirea fotoelectrică.. – şurub de avans.13 2 5 O P1 P2 Pi 3 Fig. 3. Această metodă presupune împărţirea unei distanţe D . 1. în cuante de deplasare Δd. Dispozitivul transformă fiecare diviziune într-un impuls eelectric. b) Traductoarele numerice absolute folosesc codificarea directă a poziţiei în dispozitivul de măsurare (pe disc sau riglă). În comanda numerică a maşinilor unelte şi în alte aplicaţii forma numerică a mărimii măsurate este obţinută direct.13 Sistem pentru măsurarea poziţiei şi deplasărilor saniei unei maşini unelte 1– sanie. oferind avantaje economice cât şi legate de precizia echipamentului.13). 4 NI 1 Fig 1. Impulsurile individuale sunt adunate sau scăzute din conţinutul numărătorului după cum sania se îndepărtează sau se apropie de poziţia de zero. astfel încât fixându-se o poziţie de zero (0). Numărătorul de impulsuri utilizat de dispozitivul de citire este reversibil. astfel încât fiecărei poziţii îi corespunde un număr binar (de obicei cod Gray). Există două tipuri de traductoare numerice pentru măsurarea poziţiei şi deplasărilor: ♦ incrementale ♦ absolute a) Traductoare numerice incrementale se bazează pe folosirea metodei de măsurae incrementală (numită şi metoda creşterilor). 2. Măsurarea deplasărilor se face prin însumarea deplasărilor parţiale efectuate. Sistemele de măsurare incrementală pot lucra atât liniar cât şi rotativ.Echipamente electronice de automatizare analog-numerice. fiecărei poziţii P1 – PI îi vor corespunde un număr N de cuante de deplasare. care are o reţea de linii divizată în cuante (Δd) este citită de către un dispozitiv de citire. în acest caz depinde de numărul de cifre cu care este aproximată mărimea reală. Principiul va fi ilustrat cu un sistem pentru măsurarea poziţiei şi a deplasărilor saniei unei maşini unelte (fig. oferind astfel posibilitatea de a sesiza şi direcţia deplasării.motor de acţionare 5. 1. Precizia. 14 . Imaginea numerică a deplasării însumate într-un număr de impulsuri.cuantă de deplasare Δd Rigla. – riglă de măsurare incrementală 4. date.

Dr.Liniaritatea se menţine până la o anumită turaţie (de câteva ori turaţia nominală). În cazul tahogeneratoarelor de curent alternativ poate fi utilizată pentru măsurarea turaţiei şi dependenţa dintre aceasta şi frecvenţa tensiunii induse. Rotorul este antrenat de elementul căruia trebuie să i se măsoare turaţia.1 sau alternativ) a căror tensiune la borne este TRADUCTOARE DE INDUCŢIE DE TIP TAHOGENERATOR proporţională cu turaţia rotorului. indusă ♦ Φ. Tahogeneratoare sunt considerate toate tipurile de generatoare de curent (continuu 1.7. (Exemplu: 60V / 3000 rot/min). Codul Gray nu poate fi folosit ulterior în calcule şi de aceea sunt necesare convertoare de cod (de exemplu din codul Gray în cod binar). Ing. caracteristica statică este liniară. K2 – reprezintă constante de proporţionalitate Observaţie: În cazul unui tahogenerator de curent continuu. Ea este de regulă precizată prin panta sa.reprezintă viteza unghiulară ♦ n – turaţia (rot/min) ♦ Ke.7. după care saturaţia miezurilor magnetice înrăutăţesc caracteristica. Funcţionarea traductoarelor de turaţie se bazează pe fenomenul de inducţie electromagnetică (în cazul tahogeneratoarelor de curent continuu şi curent alternativ).8) amplitudine depinde (practic liniar) de turaţia rotorului: ♦ e – reprezintă t.m. Datorită câmpului magnetic permanent creat de magneţii permanenţi ai statorului. Autor – Prof.4. pe măsurarea unei succesiuni de impulsuri electrice sau electro-optice (în cazul tahometrelor cu impulsuri) etc.e.Tehnologie generală Este o metodă mai costisitoare decât metoda incrementală. a cărei E = Ke Φ Ω = Κ1 Ω= Κ2 n (1. Adriana Trifu 15 . ca şi cele incrementale atât liniar cât şi rotativ. în înfăşurările rotorului se induce o t.4 TRADUCTOARE PENTRU MĂSURAREA VITEZELOR unghiulară sau pe alte principii).e.reprezintă fluxul magnetic produs de magnetul permanent sau sursa externă ♦ Ω. partea electronică de prelucrare a semnalelor fiind mult mai complicată. K1.m. Vitezele liniare pot fi măsurate printr-o metodă indirectă (determinând viteza 1. Traductorul pentru măsurarea vitezelor determină viteza unghiulară (turaţia) unei mişcări de rotaţie. Sistemele de măsurare numerică pot lucra. pe efectul stroboscopic.

– disc cu fante impulsuri luminoase obţinute prin intermediul unui disc cu fante. Traductorele pentru măsurarea forţelor.5 TRADUCTOARE PENTRU MĂSURAREA FORŢELOR ŞI CUPLURILOR Măsurarea forţelor poate fi făcută în principiu cu orice traductor parametric de măsură a deplasărilor.14 3 Metoda electrooptică de deterrminare a vitezei de rotaţie 1– lentile. utilizate frecvent în practică sunt: ♦ tensometrice rezistive ♦ magnetostrictive ♦ piezoelectrice ♦ rezistive cu rondele de grafit Traductoarele tensometrice rezistive . IMPULSURI În cazul metodei electrooptice. 3. este transformată într-o succesiune de impulsuri electrice. 1. Impulsurile pot fi electrice sau electro TRADUCTOARE CU – optice. a cărui valoare medie este dependentă de turaţia discului (prin intermediul frecvenţei trenului de impulsuri).7. Fotodioda va produce în circuit un curent i . Forţa ce trebuie măsurată acţionează asupra resortului deformându-l între anumite limite (proporţional cu valoarea forţei). Această forţă (F) poate fi măsurată prin intermediul organului mobil al traductorului de deplasare. În serie cu forţa ce trebuie determinată este necesar. reprezintă o soluţie simplă şi de aceea 1.4. în acest caz.2 unui tren de impulsuri (frecvenţă. 2. TENSIOMETRICE REZISTIVE 16 . să se ataşeze traductorului un element elastic (un resort).7. număr de impulsuri).7.1 frecvent utiilizată pentru măsurarea forţelor TRADUCTOARE şi cuplurilor.5.Echipamente electronice de automatizare Măsurarea vitezei de rotaţie (turaţia) este realizată în cazul traductoarelor cu impulsuri pe baza măsurării unui parametru ataşat 1. 1. – sursă de lumină. Transformarea o realizează un element fotoelectric (EF) (de exemplu o fotodiodă). succesiunea de 2 1 i u R EF Ea Fig.

2 Autor – Prof. PIEZOELECTRICE Sarcinile electrice apar dacă cristalul este supus uneia dintre următoarele solicitări: ♦ presiune ♦ flexiune ♦ forfecare ♦ tracţiune ♦ torsiune Este important să nu fie solicitat cristalul la mai multe eforturi. Fenomenul piezoelectric constă în apariţia unor sarcini electrice pe două suprafeţe ale unui cristal.Axa deformaţiei Măsura forţei F cu care este acţionat elementul elastic este variaţia rezistenţei.15 Traductor tensiometric rezistiv 1.6 (fir de constantan) K = 100 – 150 (materiale semiconductoare) R = 100 – 300 Ω 1 2 T F 3 E x Fig. Această deplasare determină.7. Traductorul (T) este lipit pe un element elastic (E) (fig. Adriana Trifu 17 . 1.15.a). 2. când acesta este supus unei forţe TRADUCTOARE mecanice. 1.9) Parametri traductoarelor tensometrice rezistive au ca valori uzuale: K = 1.5. de obicei. 1. 1. Ing. Elemantul elastic se va deforma sub acţiunea forţei F (odată cu deplasarea x).9 – 2. Dr. Această variaţie este pusă în evidenţă.b). o variaţie Δl a lungimii firului conductor şi implicit o variaţie a rezistenţei sale electrice: ΔR Δl =K R l (1. în acelaşi timp.15. cu un circuit în punte Wheatstone (alimentată în curent continuu sau alternativ). în anumite condiţii. lipit pe un suport de hârtie sau material izolant (fig.Tehnologie generală Traductoarele tensometrice rezistive (mărci tensometrice) sunt formate dintr-un fir conductor subţire. (Polaritatea este diferită în funcţie de solicitare: tracţiune sau compresiune).Fir conductor subţire. pe direcţii diferite. Suport de hârtie sau material izolant 3.

amplificatorul. având coeficienţi piezoelectrici mari.10) în care: Q – reprezintă sarcina electrică ce ε . ce se modifică permanent. Acest dezavantaj este însă minor în raport cu avantajele prezentate de această metodă în măsurarea forţelor. Aceste influenţe sunt imprecis determinate şi dependente de o serie de factori (forma firelor.25 * 10-12 C / N 3 2 ♦ suportă eforturi mari ( 10 daN / m ) ε = 4.Echipamente electronice de automatizare Dacă între plăcile unui condensator se plasează un astfel de cristal (ca dielectric).06 * 10-11 F / m ♦ nu prezintă histerezis ♦ permit măsurări până la frecvenţe de ordinul 109 Hz Cel mai bun cristal.). ce apar între ele. Marele dezvantaj al acestor traductoare constă în influenţa pe care o exercită circuitul exterior al cristalului. 1.reprezintă constanta dielectrică a apare pe cristal cristalului C – reprezintă capacitatea electrică a ν = δ / ε [V m / N] – reprezintă cristalului factorul de calitate al cristalului F – reprezintă forţa ce acţionează A – reprezintă aria δ = Q / F [ C / N] – reprezintă constanta piezoelectrică a cristalului De regulă capacitatea cristalului este de ordinul 40 – 1000 pF. datorită unor solicitări (forţe) macanice aplicate din exterior (fig. (Alte materiale utilizate sunt Sarea Seignette şi titanatul de bariu). tensiunea indusă E va fi: E= Q δ ⋅ F δ ⋅ Fd ν ⋅ F ⋅ d = = = C C ε⋅A A (1. Funcţionarea traductoarelor magnetostrictive se bazează pe variaţia permeabilităţii magnetice (μ) TRADUCTOARE a unor materiale feromagnetice în funcţie de MAGNETOSTRICTIVE tensiunile mecanice (σ).) asupra măsurării. etc. Aceste influenţe pot fi micşorate prin luarea unor măsuri speciale. a parametrilor vibraţiilor mecanice: ♦ viteză de răspuns foarte bună (aceste Pentru un cristal de traductoare nu au practic constantă de timp). etc. Fenomenul de magnetostricţiune este caracterizat de deformarea unor materiale magnetice sub acţiunea unor stări de magnetizare. umiditate. Fenomenul de magnetostricţiune este reversibil. pentru realizarea traductoarelor piezoelectrice este cristalul de cuarţ. 18 . cuarţ: ♦ nu sunt influenţate de temperatură δ = 2.16). (Exemplu: firele de racord.

1. etc.17).17 Variante constructive de traductoare magnetostrictive a) pentru măsurarea forţelor de apăsare b) pentru măsurarea eforturilor de torsiune a b Observaţie: Sensibilitatea traductorului este mai mare cu cât lungimea circuitului magnetic este mai mare.7. variaţie care este TERMOREZISTENŢĂ sesizată şi transformată în semnal electric. Domeniul principal de măsură este între 1000 C şi 5000C.Tehnologie generală B Br0 σ =0 σ >0 H Fig 1. De obicei. cu termistoare. Fig.7. Funcţionarea traductoarelor cu termorezistenţă se 1. aliaje de fier şi cobalt . Materialele utilizate pentru realizarea termorezistenţelor au coeficient de temperatură cât mai mare şi valori reproductibile ale rezistenţei într-o gamă cât mai mare de temperatură. traductoarele pentru temperatură sunt protejate cu una sau chiar două teci: una pentru protecţie contra contaminării şi una pentru protecţie mecanică şi contra coroziunii. Autor – Prof. aliaje de nichel şi alumuniu. Adriana Trifu 19 . datorită unor forţe mecanice exterioare. odată cu variaţia permeabilităţii miezului bobinei are loc variaţia reactanţei inductive a înfăşurării.1 bazează pe variaţia rezistenţei electrice a unui TRADUCTOARE CU conductor cu temperatura. Metodele de măsurare a temperaturii sunt extrem de variate. cu termocuplu. 1.6. iar pentru măsurarea temperaturilor înalte ( mai mari de 10000 C) sau în puncte greu accesibile sunt utilizate pirometre de radiaţie. Ing.6 TRADUCTOARE PENTRU MĂSURAREA TEMPERATURII Temperatura este o mărime de stare. În automatizări se folosesc traductoarele cu termorezistenţă. Dr.16 Materialele feromagnetice utilizate poat fi: nichel(Ni). Dacă materialul feromagnetic se află în interiorul unei bobine (fig. 1.

Prin măsurarea t. β .e.6.100 0 100 200 300 400 500 600 T[oC] Fig 1. nichelul (-600 C la 1800 C) şi mai rar cuprul şi aliaje din aur şi argint.588 *10-6 7. 20 .85 *10-6 Platină (Pt) Nichel (Ni) 60 s Observaţii : 10.11) 300 200 100 RT . transferul de căldură se face mai uşor ceea ce echivalează cu o reducere a constantei de timp.18 Caracteristica statică a termorezistenţelor din platină şi nichel Tabelul 1. dar pot fi aproximate prin relaţii de ordinul doi. şi cunoscând temperatura capetelor neâncălzite (reci) se poate determina temperatura locului de sudură. 1.200 . Caracteristica dinamică se precizează de obicei prin constanta de timp T Exemplu: Temorezistenţa Pt100 are constanta de timp T = 30.911*10-3 5. Funcţionarea traductoarelor cu termocuplu se bazează pe efectul termoelectric. atunci când locul de sudare este încălzit.2 TRADUCTOARE Efectul termoelectric constă în apariţia unei CU TERMOCUPLU tensiuni electromotoare între capetele libere a două fire sau benzi metalice diferite.reprezintă coeficienţi ce depind de natura materialului R[Ω] Nichel Platină . sudate sau lipite la un capăt.Echipamente electronice de automatizare Materialele folosite sunt: platina (. Caracteristicile statice ale termorezistenţelor de platină şi nichel sunt neliniare.7. 20.reprezintă rezistenţa conductorului la temperatura T0 C RT0 – reprezintă rezistenţa la temperatura de bază (de regulă 00 C) α. 50 Ω.46 Ω. de forma: RT = RT0 [1 + α(T – T0) + β(T – T0)2 ] (1. Valorile uzuale ale termorezistenţelor la 00 C sunt: 100 Ω. 10 Ω. Dacă mediul măsurat este agitat.2000 C la + 6000 C).43 *10 -3 -1 β [grad-2] 0.m.3 Materialul Gama de temperatuă 0……600 0……200 α [grad ] 3.

la introducerea unui termocuplu.). 1. aliaje (cromel.2 timp poate deveni de ordinul Constantan -35 secundelor sau chiar mai puţin.6.3 Autor – Prof. constanta de timp scade de la 5. Valoarea constantei de tempratură depinde şi de temperatura finală (fig. Termistoarele sunt semiconductoare cu TRADUCTOARE CU coeficient de variaţie cu temperatura negativ TERMISTOARE 1.75 min (la temperatura finală de 9500 C) din cauza importanţei radiaţiei la temperaturi înalte. etc. Aur 8 Prin micşorarea diametrului şi Cromel 31. 0 Metal Materialele utilizate la realizarea μV / C electrozilor pot fi: fier. cum se poate deduce din fig.4 proporţională cu temperatura. Adriana Trifu 21 . invariabilă în timp şi cât mai Tabelul 1.10. constanta de Alumel . Dr. aur.19. cupru.19). Platină 9 constantan. alumel. Ing.19 Răspunsul unui termocuplu pentru diferite temperaturi temperaturi maxime între 10500 C şi 16500 C). rodiu.7 min (la temperatura finală de 2500 C) la 1. 1.Iridiu 13 Inerţia temocuplurilor este mare Manganin 8 (constanta de timp poate ajunge până la 1 – 2 min). Platin . iridiu. brusc într-un cuptor (care poate avea diferite temperaturi). Tuburile de protecţie sunt metalice (pentru temperaturi maxime între 4250 C şi 12500 C) sau ceramice (pentru % din temperatura finală 100 623 950 o C 950 o C 250 o C 650 o C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 t[min] Fig.Tehnologie generală Tensiunea termoelectrică (E) a materialelor din care sunt realizate termocuplurile trebuie să fie cât mai mare. 1. nichel. platină.3 grosimii peretelui de protecţie sau chiar înlăturarea acestuia.7.

1. 1. Pirometrele de radiaţie au constantă de timp mică (în multe cazuri 0.7. de domeniul restrâns de temperatură în care fincţionează (-700 C la +3000 C) şi de neliniaritatea caracteristicii (fig.5 – 0. ♦ corpul este în mişcare. 1.4 PIROMETRE DE RADIAŢIE Funcţionarea acestor elemente se bazează pe măsurarea temperaturii unui corp cu ajutorul cantităţii şi caracteristicilor energiei pe care o radiază.7. 22 . traductoarele cu termistoare mai au următoarele avantaje: ♦ pot fi executate cu rezistenţă ♦ dimensiuni mult mai mici electrică mare (ceea ce permite fire de ♦ sunt mult mai rapăide conexiune mai lungi între punctul de ♦ au sensibilitate mare măsură şi celelalte elemente ale SRA) Dezavantajele traductoarelor cu termistoare sunt legate de împrăştierea mare a valorilor rezistenţelor nominale şi ale coeficientului de temperatură. Pirometrele de radiaţie sunt întrebuinţate în următoarele cazuri: ♦ mediul contaminează termocuplurile sau le limitează durata de funcţionare ♦ temperatura care trebuie măsurată e mai mare decât cea limită indicată pentru termocupluri.20). RT [Ω] 104 10 3 Fig. Faţă de traductoarele cu termorezistenţă.6. Observaţii: 1.20 Caracteristica statică a termustorului 102 10 100 200 300 400 500 600 T [o C] Observaţie: O anumită îmbunătăţire a caracteristicii statice (liniarizare pe un anumit domeniu) se poate obţine prin montarea unei rezistenţe în paralel cu termistorul. ♦ este necesară măsurarea temperaturii medii a unei suprafeţe mari.75 s). Precizia măsurării cu pirometrele de radiaţie este redusă 2.Echipamente electronice de automatizare (este de aproximativ de 10 ori mai mare decât cel al termorezistenţelor uzuale). 1.7 TRADUCTOARE PENTRU MĂSURAREA PRESIUNILOR Traductoarele pentru presiuni conţin piese şi fluide în mişcare.

Acestea sunt ataşate unui Fig 1. Fig 1.22 Traductor de presiune cu burduf P şi resort R .1. cu profil sinusoidal.1.22). care măsoară diferenţa a două presiuni.22 traductor de deplasare (fig. Este utilizat împreună cu traductoare de deplasare. ondulat pe suprafaţa laterală) (fig. Fig.21 Traductor cu membrană elastică Membranele utilizate pot fi gofrate.2. Ing. trapezoidal.7. Observaţie: Constanta de timp este proporţională cu lungimea tubului de legătură dintre proces şi traductorul de presiune.23 elastic este silfonul (un tub metalic cu pereţi subţiri. Dr.7.23). Autor – Prof. de tip clopot sau inelare. prevăzută cu o membrană elastică. 1. aceaasta fiind transformată în deplasarea unei coloane de lichid) etc. Săgeata este dependentă de presiunea aplicată membranei.1 TRADUCTOARE CU MEMBRANĂ ELASTICĂ Sunt traductoare de presiune cu element elastic (fig. rezervor etc. Se poate considera că pentru lungimi mici ale conductei până la aproximativ 100 m acest timp mort este neglijabil.2 TRADUCTOARE CU SILFOANE Sunt traductoare cu element elastic. Asamblând mai multe R membrane se obţine o capsulă P0 P manometrică. Adriana Trifu 23 .Tehnologie generală 1. Observaţie: Metodele de măsurare a presiunilor sunt mult mai variate: traductoare cu tuburi Bourdon (tub sub formă de arc de cerc care se deformează sub acţiunea presiunii din interiorul său). Elementul Fig 1.7. Aceasta se deformează sub acţiunea presiunii de măsurat. traductoare de presiune diferenţială cu lichide (sunt utilizate traductoare cu tub în formă de U. Sensibilitatea traductorului cu silfon este cu atât mai mare cu cât este mai mare numărul de ondulaţii. Prin asamblarea mai multor capsule se obţine un P “burduf”. 1.21) Sunt realizate dintr-o cameră (ce p este pusă în legătură cu presiunea de măsurat). 1.

este proporţională cu debitul de fluid (prin intermediul vitezei medii de deplasare a fluidului). Forţele provin din împingerea pe care o exercită fluidul în mişcare asupra flotorului. 24 . Prin intermediul a doi electrozi cufundaţi în fluid poate fi măsurată t. Poziţia flotorului va caracteriza astfel debitul fluidului. atunci DE TRECERE când în calea sa există o variaţie de secţiune.8. Unul dintre cele mai întrebuinţate traductoare de acest tip este ROTAMETRUL cu flotor şi tub conic. Ea apare sub acţiunea unui câmp magnetic creat de un electromagnet exterior. T. Împingerea este proporţională cu diferenţa de presiune de dinainte şi de după flotor. existând pentru construcţii speciale precizii chiar mai bune. Lichidul.e. Tensiunea electromotoare va fi indusă chiar în fluidul care se deplasează în conductă. indusă.m. ceea ce impune condiţii deosebite legate de constanta de timp a traductoarelor pentru debite.e.Echipamente electronice de automatizare TRADUCTOARE PENTRU MĂSURAREA DEBITELOR 1.7.8.1 de trecere variabilă se bazează pe dependenţa între debit (QV) şi variaţia presiunii statice a unui TRADUCTOARE DE DEBIT CU SECŢIUNE fluid care se scurge printr-o conductă. Prin utilizarea şi a unui traductor de deplasare se poate construi un traductor de debit care să furnizeze informaţia într-un SRA: 1. care are conductibilitate electrică (chir dacă aceasta este foarte mică) se va comporata ca un conductor în mişcare. Debitmetrul este direct gradat în funcţie de poziţia flotorului.8 Procesele pentru reglările de debite au constante de timp foarte mici. VARIABILĂ Precizia de măsurare este de aproximativ 2 % din debitul maxim. Funcţionarea traductoarelor de debit cu secţiune 1.7.2 TRADUCTOARE DE DEBIT BAZATE PE PRINCIPII ELECTROMAGNETICE Funcţionarea traductoarelor de debit electromagnetice se bazează pe faptul că întrun conductor care se mişcă în câmp magnetic apare o tensiune electrică.7. Flotorul stă într-o poziţie de echilibru între greutatea sa şi forţele care îl împing în sus.m. Metodele de măsurare a nivelului pot fi directe sau indirecte.

Printre parametrii tehnici trebuie în special menţionaţi: ♦ constrângerile electrice Autor – Prof. magnetice. contacte cu suprafaţa variabilă sau reflexie sonică. Metoda poate fi aplictă şi pentru măsurarea debitului în cazuri dificile: ♦ acizi corozivi ♦ lichide cu vâscozitate mare ♦ lichide cu suspens Avantajele metodei constau în: ♦ ♦ ♦ ♦ precizie mare calibrare stabilă gamă foarte largă (poate măsura cu o precizie satisfăcătoare debite mici) ♦ constantă de timp mică (sub 0. care va forma cel de-al doilea electrod. cele mai folosite metode se bazează pe măsurarea presiunii hidrostatice şi pe capacitatea electrică. Dr. Ing. capacitatea fiind proporţională cu nivelul lichidului între cei doi electrozi.7. Adriana Trifu ♦ constrângerile mecanice 25 . În cazul metodelor indirecte.Tehnologie generală În cazul metodelor directe traductorul este direct influenţat de poziţia suprafeţei lichidului. electrodul este izolat şi scufundat în lichid.10 TRADUCTOARE PENTRU MĂRIMI ELECTRICE Alegerea unui traductor de curent şi tensiune este legată atât de parametrii tehnici cât şi economici. 1. În czul măsurării nivelului lichidelor conductoare. deducându-se apoi înălţimea lichidului (deasupra punctului de măsurare). Fenomenele care facilitează măsurarea pot fi de plutire.7.9 TRADUCTOARE PENTRU MĂSURAREA NIVELULUI Metoda de măsurare se bazează pe măsurarea capacităţii între un electrod cufundat în lichid şi pereţii rezervorului sau alt electrod.5 s) Metoda capacităţii are avantaje faţă de celelalte metode de măsurare a nivelului: ♦ piesele au construcţie simplă ♦ nu există piese în mişcare ♦ poate fi aplicată într-un domeniu larg de temperatură şi presiune a lichidului ♦ poate exista prin construcţie prottecţie antiexplozivă ♦ constantele de timp sunt mici (sub 1 s) 1. La măsurarea presiunii hidrostatice se măsoară presiunea într-un punct al incintei cu lichid.

traductoare în buclă închisă tip C.24 26 .1 primar IP de măsurat şi este proporţională cu el în TRADUCTOARE CU EFECT zona liniară a ciclului de histerezis. traductoare în buclă închisă tip IT.interferenţe electromagnetice.Un traductor Hall va da la ieşire o tensiune electrică proporţională cu câmpul magnetic.Echipamente electronice de automatizare ♦ constrângerile termice ♦ condiţiile de mediu Pentru o aplicaţie de o complexitate ridicată. atunci când acesta este supus unui câmp magnetic perpendicular pe direcţia curentului. 5.7. VH: K ⋅ I C⋅ B (1. iar B este inducţia câmpului magnetic. perturbaţii mecanice (vibraţii. Numeroasele modele utilizate la ora actuală pot fi împărţite în 5 grupe principale: 1. HALL ÎN BUCLĂ DESCHISĂ Curentul IC este asigurat de o sursă de curent constant. Câmpul magnetic B generează o forţă Lorentz FL. Inducţia magnetică B este generată de curentul 1. traductoare cu efect Hall în buclă deschisă (tip H). 4. Există o gamă largă de traductoare de curent şi tensiune izolate galvanic. 3. ceea ce va determina o diferenţă de potenţial numită tensiune Hall. Presupunem o placă subţire de material semiconductor traversată longitudinal de un curent de control IC (fig. traductoare flexibile pentru curent alternativ. Fig. 2. şocuri) etc. fronturi tranzitorii repide. Aceaasta va provoca o modificare a numărului de purtători de sarcină de pe ambele feţe ale plăcuţei.12) VH = Unde K reprezintă constanta Hall. sunt necesare informaţii suplimentare pentru a definitiva selecţia. care pot fi considerate standarde în domeniul măsurărilor. B Efectul Hall Ic VH Efectul Hall este cauzat de forţa Lorentz care acţionează asupra purtătorilor de sarcină mobili dintr-un conductor. perpendiculară pe direcţia purtătorilor de sarcină mobili ce compun curentul. 1.10.24). care implică o combinaţie a diverselor elemente de mediu: perturbaţii magnetice. traductoare cu efect Hall în buclă închisă (tip L). 1. d d grosimea plăcuţei.

numite şi cu flux zero. proporţional cu VH.000 A. 0 banda de frecvenţă: 0 – 25KHz. precizia la 25 C este de (+ / -) 1 %. Domeniul de măsură (de curent) la traductoarele de tip H este de 0–18. CU EFECT HALL ÎN BUCLĂ ÎNCHISĂ Traductoarele în buclă închisă furnizează un curent secundar (IS). Ing. surse de energie neîntreruptibile (UPS). echipamente de electroliză.25 + Ip Ic B = K1 IP (1. care este maximă dacă circuitul magnetic a fost saturat.7.14) VH = K2 IP (1. 1.16) deci curentul secundar. Autor – Prof. Printre aplicaţiile tipice pot fi menţionate echipamente de sudură electrică. Aceste traductoare. vehicule electrice.2 care performaţele traductorului se TRADUCTOARE DE CURENT îmbunătăţesc. timpul de răspuns este mai mic de 3 – 7 μs.Tehnologie generală Conversia curentului primar într-o tensiune de ieşire Fig. dimensiuni şi greutate reduse. redus cu raportul spirelor este mult mai mic decât curentul primar.10.15) Traductoarele de tip H se impun prin consum mic. Se poate scrie relaţia: IS = NP IP / NS (1.13) VH = K IC K1 IP / d (1. au un circuit de compensare integrat. care acţionează ca o reacţie pentru compensarea inducţiei creată de curentul primar (BS = BP ). Adriana Trifu 27 . temperatura de lucru este de la –250 C până la +700 C. sisteme de conducere energetice. prin 1. rezistenţa la suprasarcini de curent şi un preţ relativ scăzut. Dr. În cazul unor creşteri mari ale curentului poate apare o eroare numită offset magnetic.

TRADUCTOARE DE Traductoarele de tensiune cu efect Hall sunt TENSIUNE CU EFECT HALL alcătuite dintr-un ansamblu traductor de curenţi ÎN BUCLĂ ÎNCHISĂ . Valoarea acesteia trebuie aleasă între valorile indicate în catalog pentru a respecta puterea disipată în circuitul electronic (RM min) şi a evita saturaţia circuitului magnetic (RM max). prin care se extrage din tensiunea de măsurat un curent primar echivalent.5 %). liniaritate foarte bună.7.26 VH 0V - Traductorul tip L se caracterizează printr-o excelentă precizie (+ /. în afara celor prrezentate la traductoarele în buclă deschisă.000 A. iar RP este rezistenţa primară internă (din catalog).Echipamente electronice de automatizare Principiul de operare al traductorului în buclă închisă + + Ip Ic Is Fig.0. Curentul secundar de la ieşire poate fi transformat în tensiune printr-o rezistenţă de măsură RM. derivă scăzută cu temperatura. (1. mai pot fi menţionate convertoare pentru servomotoare în robotică. externe.3 alimentare specifice pentru radare. surse de 1. 1. Printre aplicaţiile tipice. IPN este curentul primar nominal (din catalog). Puterea instalată va fide 3 – 4 ori puterea nominală calculată: 28 . domeniul de măsură 0 – 15. bandă largă de frecvenţă (0 – 200 KHz). Rezistenţa R1 poate fi externă sau integrată în construcţia traductorului.17) Unde VPN este tensiunea nominală de măsurat. Principalele limitări sunt date de consumul de la sursa de alimentare şi preţul mult mai mare decât echivalentele în tehnologia cu bucla deschisă. Calculul rezistenţei R1. se poate face cu relaţia: R1 = (VPN / IPN) – RP.10.o rezistenţă primară R1. nu introduc pierderi în circuitul de măsurat şi suportă depăşiri de curent fără să se strice. timp de răspuns redus (mai mic de 1μs).

Traductoarele cu rezistenţa R1 încorporată au avantajul calibrării din fabrică la valoarea nominală de tensiune. Traductorele tip IT permit măsurarea curenţilor cu o foarte mare acurateţe. BUCLĂ ÎNCHISĂ.0. Dr. Domeniul de măsură al acestor traductoare poate fi 0 – 9500 V. Traductoarele tip C permit măsurarea 1. banda de frecvenţe este 0 – 100 KHz. Traductoarele CV pot fi folosite atât pentru măsurarea tensiunilor alternative în invertoare de putere cât şi în instrumente de măsurare de laborator. protecţie la scurtcircuit. Traductoarele din seria C furnizează la ieşire o tensiune de până la 10 V. sisteme de încălzire inductive. 0 Precizia la 25 C este de +/. Gama da măsură este limitată la 1. Traductoarele de tip C sunt prevăzute cu un sistem de compensare a spirelor – amper folosind un oscilator electronic. nivele de izolaţie foarte mari şi performanţe excelente împotriva descărcărilor parţiale. Ing. Domeniul de măsură este 0 – TRADUCTOARE ÎN 600 A.5 VPN. Printre aplicaţii pot fi enumerate: măsurarea curentului de magnetizare în transformatoarele de putere sau detecţia componentei de curent continuu pentru a evita saturaea (echipamente industriale şi tracţiune electrică).10. Pentru evitarea saturaţiei se impune limitarea curentului principal la o valoare maximă.1 %). liniaritate şi cu o 1. iar timpul de răspuns este de 10 …100 μs. pentru o bandă de frecvenţe de câţiva KHz. Traductoarele CD au o rezoluţie diferenţială foarte bună. monitoriza şi regla tensiuni. instrumente de măsurare de laborator. a curenţilor diferrenţiali (CD) şi a tensiunilor (CT) şi se caracterizează prin TRADUCTOARE ÎN precizie (+/.7.10. TIP IT precizia este de 2 ppm. bandă largă de frecvenţe BUCLĂ ÎNCHISĂ TIP C (0 – 250 / 500) KHZ în cazul măsurărilor de curent şi (0 – 400 / 700) KHz în cazul măsurărilor de tensiune) şi deriva cu temperatura redusă. Traductoarele de tensiune se folosesc în multe aplicaţii industriale pentru a măsura. Traductoarele CT au o rezistenţă foarte mare la suprasarcină. Adriana Trifu 29 .18). timpul de răspuns este de Autor – Prof. detecta. măsurarea curenţilor diferenţiali în echipamentele de tracţiune electrice (ca o funcţie de siguranţă).1%.7.5 înaltă stabilitate. posibilitatea de reglare externă a nivelului curentului diferenţial de măsurat. protecţie împotriva depăşirii curentului primar. Aplicaţiile tipice ale traductoarelor CD sunt: măsurarea şi detectarea curenţilor de scurgere la pământ.Tehnologie generală PN =I2 PN * R1 (1.4 curenţilor (CT).

În tabela 1. Curentul continuu nu poate fi măsurat. măsurări foarte precise de laborator şi metrologie. Tensiunea indusă este proporţională cu variaţia curentului Δ i / Δ t. Ca aplicaţii pot fi menţionate: echipamente de încălzire inductive. Spirele amper din primar sunt compensate de curentul secundar IC multiplicat cu numărul de spire al înfăşurării secundare.10. pentru a efectua măsurarea se poziţionează în jurul conductorului (-ilor). Aplicaţiile tipice sunt: controlul precis al curentului în amplificatoare de gradient pentru imagine în medicină. din punct de vedere constructiv regulatorul şi elementul de comparaţie formea ză o singură unitate. analiza armonicelor.8. după care cele două terminale se conectează mecanic. FLEXIBILE DE CURENT Paretea principală a unui astfel de traductor este ALTERNATIV capul de măsură care. De regulă. măsurări de putere. Sistemul constă dintr-un cap de măsură a curentului.3 μs. Tensiunea analogică la ieşire permite conectarea la majoritatea instrumentelor. r.5 sunt selectate câteva din aceste criterii: 30 . instalaţii de distribuţie de medie putere.8 1.3) şi produce la ieşire mărimea de comandă u. UPS. Criteriile de clasificare a regulatoarelor automate sunt foarte diverse.7. REGULATOARE AUTOMATE 1.1 Definiţie. astefel că pentru a reproduce adevărata formă a curentului este necesară integrarea acestei tensiuni. clasificare Regulatorul automat primeşte la intrare mărimea de acţionare (semnal obţinut în urma comparaţiei mărimii de intrare.6 alternativi mono sau trifazici şi a curenţilor TRADUCTOARE pulsatorii. convvertizoare de frecvenţă.Echipamente electronice de automatizare 0. cu semnalul de eroare yr – fig1. controlat de un modul electronic. neproducând nici o tensiune. Aceste informaţii sunt prelucrate de RA după o lege care defineşte algoritmul de reglare automată (de regulă de tip proporţional – integral – derivativ = PID). Traductoarele flexibile de curent alternativ sunt destinate măsurării comode a curenţilor 1. funcţie care poate fi realizată de un mic modul electronic. Traductorul de reacţie oferă informaţiile asupra desfăşurării procesului tehnologic.

regulatoare pentru procese lente . Fig 1. tipică pentru majoritatea regulatoarelor industriale. Ing.regulatoare hidraulice .5 CRITERIUL DE CLASIFICARE 1. electropneumatice) .regulatoare pneumatice . După tipul acţiunii regulatorului automat 4. poate fi considerată cea din figura 1.27 Bloc indicare şi afişare Comutatorul semnalului de referinţă De la calculator yr Calculul erorii Unitatea de reglare Comutare automat manual Spre EE Semnalizare optică şi acustică Blocuri de limitare Echilibrare Comandă manuală Fig.regulatoare pentru procese rapide .24.27 Schema bloc a unui RA Autor – Prof.regulatoare electronice .8.regulatoare specilizate regulatoare cu reacţie după mărimea de ieşire regulatoare cu estimare de stare 3.2 STRUCTURA REGULATOARELOR AUTOMATE O structură a RA.Tehnologie generală Tabelul 1.regulatoare mixte (electrohidraulice. Dr.regulatoare cu acţiune continuă (liniare sau neliniare) . 1. Adriana Trifu 31 .regulatoare cu acţiune discretă (cu impulsuri modulate sau numerice) .regulatoare unificate . După tipul reacţiei folosite 1. După natura purtătorului de informaţie TIPUL RA . După viteza de răspuns a instalaţiei tehnologice 2. După construcţia blocului regulator şi a semnalelor folosite 5.

♦ nivel redus al semnalelor de la intrare. flux magnetic). Variantele constructive ale regulatoarelor electronice sunt foarte multe.Echipamente electronice de automatizare Părţile componente ale RA sunt interconectate astfel încât să fie îndeplinită funcţia de reglare propiuzisă. În funcţie de destinaţia lor (pentru procese rapide sau lente). ♦ mărimi de poziţie (unghiuri şi distanţe). 32 . ♦ Blocurile de limitare menţin semnalele din interiorul regulatorului în limitele admisibile. ♦ Eroarea este calculată atât în blocul de calcul al erorii cât şi în unitatea de reglare. permite o mare ELECTRONICE flexibilitate în realizarea unor scheme foarte complexe. Aceste regulatore trebuie să fie compatibile cu elementele de execuţie specifice acestor procese.8. ♦ viteze (liniare şi de rotaţie). facilitează producţia de serie. ♦ constanţă în timp a parametrului reglat. dar sistemul va putea şi să indice. Procese rapide sunt considerate cele din domeniul acţionărilor electrice şi echipamentelor electroenergetice.8. să semnalizeze depăşirea valorilor normale. ♦ gamă largă de variaţie a mărimii reglate. Varianta unificată este foarte folosită deoarece 1. etc.3 conduce la o tipizare şi o uniformizare a REGULATORE panourilor de automatizare.4 REGULATORE PENTRU PROCESE RAPIDE Procesele rapide sunt procesele tehnologice caracterizate prin constante de timp sub 10 s. etc.1 %). ♦ precizie mare a reglării (1 % sau chiar 0. 1. deci de consatantele de timp impuse. Criteriul determinant al configuraţiei lor este legat de dinamica procesului tehnologic. Mărimile reglate în aceste procese tehnologice sunt: ♦ mărimi electrice (curent. construcţia regulatoarelor electronice este foarte diversificată. Dinamica tehnologiilor de realizare a circuitelor integrate a permis relizarea unor regulatoare analogice şi mai ales numerice cu performanţe ce înglobează funcţiile unor microcalculatoare. ♦ Circuitul de echilibrare face ca trecerea sistemului de la un regim la altul să se facă fără variaţii bruşte ale semnalului de comandă. ♦ Semnalul de referinţă poate fi prescris de un operator manual sau poate fi furnizat de la un alt regulator sau de la calculator. tensiune. să permită comutarea automat – manual. Particularităţile proceselor rapide impun următorele condiţii regulatorelor electronice: ♦ viteză mare de răspuns (sub 100 ms).

1. C din circuitele de corecţie.28 Schema bloc a regulatorului UNIDIN ♦ Cu (+) şi (-) au fost notate intrarea neinversoare. Z3 dictează legea de reglare (fig.) există variante constructive atât pentru elemente de reglaj automat unificate cât şi regulatoare specializate (destinate unui anume element de xecuţie). Structura circuitului operaţional şi configuraţia reţelei Z1.29). Autor – Prof. mărimea de ieşire din regulator este U. Schema bloc a regulatorului UNIDIN (fig.a.) cât şi sistemul de prelucrare a informaţiei (regulatoarele) precum şi dispozitivele de comandă a organelor de execuţie electrice. Z1 Ro Ur Ro’ Uy A + Z2 Z3 U Rs Fig. Ing.Tehnologie generală Pentru asigurarea legilor de reglare se folosesc aceleaşi scheme de principiu ca şi în cazul proceselor lente (diferă valorile elementelor pasive R. de poziţie . 1. Z2. de viteză. Pentru exemplificare este prezentat sistemul de reglare unuficat pentru procese rapide UNIDIN . Z2. Adriana Trifu 33 . Dr.c. Acest sistem cuprinde atât aparatura de măsurare (traductoare pentru mărimi electrice – tensiune. deoarece constantele de timp sunt diferite în cazul celor două tipuri de procese). respectiv inversoare a amplificatorului diferenţial. Z3. etc. ♦ Tensiunile Ur şi Uy sunt cele corespunzătoare semnalului de referinţă r(t) şi respectiv sesmnalului de la ieşirea căii de reacţie. şi c.28) cuprinde elementul de comparaţie (format din rezistenţele R0 şi R0’) un amplificator diferenţial A (realizat cu tranzistoare cu siliciu) şi circuitul de reacţie format din impedanţele Z1. yr. ♦ Rezistenţa Rs este cea corespunzătoare rezistenţei de intrare a elementului de execuţie comandat. 1. curent -. Pentru domeniul acţionărilor electrice (cu motaore de c.

PENTRU PREOCESE condensatoarele şi amplificatoarele operaţionale LENTE utilizate trebuie să fie de bună calitate şi cu caracteristici invariante în timp. 1.8. praf. c – PD. Locul de amplasare al regulatoarelor electronice trebuie ferit de vibraţii. Calitatea componentelor pasive (rezistoare şi condensatoare) din circuitul de reacţie al A. d – PID. vapori corozivi şi radiaţii termice.Echipamente electronice de automatizare R1 Ro Ro R1 C R2 C2 U U a R1 Ro C Ro R1 c R2 C3 U U b d Fig. vapori sau gaze. Rezistoarele utilizate sunt bobinate sau cu peliculă metalică (de mare precizie). Regulatoarele utilizate trebuie să aibă constante de timp reglabile în limite largi. b – PI.29 Regulatoare electronice a – P .30) Blocurile de reglare au fost realizate cu amplificatoare electronice integrate având performanţe ridicate (impedanţă deintrare foarte mare. interiorul aparatului trebuie ventilat în permanenţă cu aer curat.5 REGULATOARE constantele de timp iau valori mari.Q. 1.Rezistoarele. Condensatoarele sunt cu film plastic sau cu hârtie metalizată. 1. Din cauza vitezelor mici de variaţie a semnalelor în cazul proceselor lente. Un exemplu îl poate constitui sistemul de reglare pentru procese lente (fig. gaze. influenţează precizia legii de reglare şi comportarea regulatorului UNIDIN.Semnalul de ieşire al oricărui regulator din 34 . curenţi de intrare foarte mici – pA – şi cu variaţii foarte mici în timp Pentru a limita efectele zgomotelor sunt prevăzute filtrări ale semnalelor. Dacă în locul în care este amplasat aparatul atmosfera ambiantă conţine praf. Procesele lente sunt procesele tehnologice caracterizate prin constante de timp mai mari de 10s.

după care rezultanta este trecută prin două blocuri succesive de tip P şi PI. ♦ Regulatorul este prevăzut cu elemente de interfaţă cu calculatorul şi poate fi folosit în regim de supraveghere directă dar şi în conducerea numerică directă. derivarea şi integrarea. Schema bloc a unui SRA 1-Modul adaptor de intrare 2-Modul D 3. înmulţirea. Mărimile de ieşire ale traductoarelor şi mărimile de intrare şi de ieşire din celelalte elemente au aceeaşi natură fizică şi variază pe un domeniu cu aceleaşi limite (sunt unificate).30. de folosire pentru mai multe bucle de reglare şi de realizare a unor algoritmi de conducere evoluaţi. 1.Tehnologie generală sistemul electronic de reglaj automat din figura 1. Adriana Trifu 35 .Modul P+PI 4. 4…20 mA c. Regulatoarele cu semnale unificate fac parte dintr-un ansamblu de elemente (un grup unitar) denumit sistem unificat. penreu sisteme unificate electronice. Ing. Exemplu: 2…10 mA. Realizarea diverşilor algoritmi de reglare pe cale numerică implică utilizarea unor module funcţionale care realizează: adunarea. Ec r e 1 + 3 4 y 2 Fig. Autor – Prof. 1…5 mA. Regulatoarele numerice sunt recomandate pentru automatizarea instalaţiilor tehnologice cu un grad mare de complexitate. Dr. Informaţiile (mărimile) culese din proces sunt convertite în mărimi numerice şi sunt prelucrate prin intermediul calculatorului.Modul convertor de ieşire ♦ Modulul adaptor de intrare conţine elementul de comparaţie EC (care va calcula semnalul de eroare) şi un bloc de filtrare (prin care trece numai semnalul de reglat y). Avantaje foarte mari prezintă regulatoarele numerice. ♦ Modulul de ieşire asigură semnalului de comandă o variaţie în gama unificată 4…20 mA. Ele au multiple posibilităţi de memorare a datelor. ♦ Modulul D serveşte derivării semnalului y.c. ♦ Modulul P + PI însumează abaterea e(t) şi semnalul corespunzător mărimii reglate. Performanţele regulatoarelor numerice sunt ridicate dacă sunt utilizate μC (microcalculatoarele) pentru implementarea diverselor funcţii de reglare.30 este un semnal unificat de 4…20 mA curent continuu.

algoritmul de reglare poate fi uşor modificat în cazul în care se modifică desfăşurarea procesuluiLa ora actuală.31 perrmite combinarea flexibilă a până la 200 de blocuri funcţionale. după ce în prealabil a fost realizată conversia digital-analogică a mărimii de comandă. Operatorul are posibilitatea de a urmări evoluţia parametrilor de interes din cadrul buclelor de reglare cu ajutorul unui sistem de afişare de tip DYSPLAY. folosind pentru configurare un calculator personal.Echipamente electronice de automatizare Rezultatul prelucrării este transmis spre proces. conectat prin transmisie serială RS – 232 C. în afară de sarcinile regulatoarelor electronice. Echipamentul de calcul preia. Sistemul modern de reglare din figura 1. şi alte sarcini: ♦ alarme ♦ verificarea că valorile unor parametri se menţin în limitele ♦ înregistrări stabilite etc. practic regulatoarele analogice sunt înlocuite de regulatoarele numerice cu microprocesor încorporat. Operatorul are şi posibilitatea de a configura diverse structuri de bucle de reglare cu diverşi algoritmi de reglare (implementaţi în memoria calculatorului). ♦ calcule de optimizare Utilizarea regulatoarelor numerice permite o flexibilitate mai mare faţă de regulatoarele analogice. 36 .

Ing. Adriana Trifu 37 . Dr.Tehnologie generală Compensarea caracteristicilor dinamice Funcţii aritmetice Limitarea valorii de ieşire Reglare Selectare valoare Acordare auromată PID Liniarizare Compensare -Temperatură -Presiune -Debit Alarme Calculul valorii de ieşire Numărător şi temporizator Comparator Funcţii logice Ieşiri Algoritm PID Autor – Prof.

Circuitul din figura 1.1 EXEMPLE DE RELEE DE TENSIUNE CONTINUĂ A. Releele electronice au două funcţii importante: 1. etc. ♦ fotoelectronice ♦ de temperatură Releele de tensiune sunt circuite electronice destinate sesizării depăşirii unui prag de RELEE DE TENSIUNE tensiune. ♦ Releele de curent sunt aplicaţii ale releelor de tensiune. Depăşirea acestui prag se manifestă ŞI CURENT prin trecerea circuitului de ieşire într-o altă stare. temperatură.9 RELEE ELECTRONICE Releul electronic este un circuit prevăzut cu un traductor (destinat urmăririi unei mărimi fizice: tensiune. acesta fiind capabil să comande un element de execuţie (un contactor).32 este un releu de tensiune continuă cu un singur prag. de tensiune alternativă 1.) şi este capabil să-şi modifice starea la o anumită valoare a mărimii supravegheate. de tensiune continuă 2. supravegherea şi controlul – în cazul în care releul electronic face parte dintrun sistem automat de urmărire şi reglare a unei mărimi fizice (releul este parte integrantă a regulatorului) Releele electronice pot fi clasificate după natura mărimii fizice pe care o sesizează traductorul: ♦ de tensiune ♦ magnetice ♦ de curent ♦ capacitive.c. sau c. ♦ Releele de tensiune. 38 .) care trece printr-o rezistenţă generează la bornele acesteia o tensiune proporţională cu curentul: ♦ ux = R ix (1. măsurarea unor valori (care pot fi reglabile) 2. releele de tensiune pot sta la baza construirii de relee de curent de orice fel. care poate fi utilizat ca detector de polaritate. flux luminos. timp. etc.19) ♦ Practic.Echipamente electronice de automatizare 1.9. Releul electronic compară permanent valoarea tensiunii de intrare cu valoarea prestabilită a acestei tensiuni. orice curent (c. ♦ Conform legii lui Ohm.a. din punct de vedere al tensiunii u de la intrare. pot fi: 1.

în baza tranzistorului T poate fi +Ec a R1 Ui I1 +Ec Re T Fig. 1. ♦ Tranzistorul va intra în conducţie atunci când Ui > UZ (releul este acţionat) (1. Deosebirea între cele două variante de circuite constă în valoarea curentului releului (curentul de colector al tranzistorului): ♦ ♦ în cazul a: IC = E / Re (1.32 Re valori negative sau pozitive. dar mai mici decât tensiunea de deschidere a RB iB joncţiunii BE a tranzistorului T bipolar utilizat). Acest detector de polaritate are o eroare de 0.20). În figura 1.21) ♦ Pentru Ui < UZ releul este neacţionat (1.A.N.Pentru a creşte nivelul de tensiune de la 0.33 Relee de tensiune cu diodă Zener a – în bază . Ui Releu detector de Când Ui > 0. Pentru tensiuni negative el este neacţionat.24) Autor – Prof.23) în cazul b: IC = (EC – VZ ) / Re (1.7 V. Ing.) Creşterea în continuare a tensiunii UI va determina intrarea în regimul de saturaţie a trnzistorului şi limitarea curentului de colector la valoarea ICS = EC / RC (1.Tehnologie generală Tranzistorul va fi blocat atât timp cât UI este mai mic decât 0.33 +Ec Re R1 I1 R3 T Ui b Fig. Adriana Trifu 39 .6 V (are Fig 1. iar pentru tensiuni pozitive este acţionat.6 – 0.22) Aceste relaţii sunt aproximative. tranzistorul intră polaritate în conducţie (în R.30-b dioda Zener este conectată în emitorul tranzistorului.6 V la o valoare mai mare. Dr. b – în emitor introdusă o diodă Zener.6 V. 1..

interfaţă cu circuitele CMOS etc.Echipamente electronice de automatizare B. 1. Intrarea de referinţă este caracterizată prin tensiunea Up (tensiune de prag) – fig. Tensiunea de alimentare de la o sursă simplă este 2 – 36 V. Circuitul integrat βM 339 din figură conţine 4 comparatoare independente şi un etaj Timpul de răspuns mare. V+ R1 UIN Vo UREF R2 Fig. diferite de două nivele distincte de tensiune: Ieşire 3 Ieşire 4 VIN 4+ In 4IN 3+ IN 3- 14 13 12 11 10 9 8 ♦ UI < UP.35 b Circuitul integrat βM 339 în montaj comparator Rs 40 . Circuitul analogic de comutaţie care semnalizează prin tensiunea de ieşire relaţia care există între tensiunile pe cele două intrări (dintre care una este de Fig. există următoarele stări. MOS şi CMOS. independent de tensiunea de βM 339 1 Ieşire2 2 Ieşire 3 V+ 4 IN 1- 5 In 1+ 6 IN 2- 7 IN 2+ comun de alimentare.25) ♦ UI > UP. satisface cerinţele de compatibilitate cu circuitele TTL în cazul aplicaţiilor industriale (comparatoare de limită. de 0. 1. rezultă U0 = U0L (1. 1. oscilatoare controlate în tensiune.34.8 mA. ECL. Curentul de alimentare este de 0.34 a-schema de principiu b – caracteristica statică de transfer referinţă). multivibratoare.34 Comparatorul analogic Uo UoH Up Ui C Uo UoL Ui a b Fig 1. în funcţie de relaţia de inegalitate stabilită între Ui şi UP.26) Orice amplificator operaţional poate fi utilizat ca un comparator.). poartă numele de comparator. Ieşirea este compatibilă cu circuitele TTL.3 μs. La ieşirea comparatorului. DTL. rezultă U0 = U0H (1.

aplicat la intrare . R1 ⋅ C Autor – Prof. Adriana Trifu 41 . El este utilizat ca inversor. R1. C.O. b. iar tensiunea la ieşire este zero. Releu de timp cu A.9. Schema.Tehnologie generală alimentare. Dr. (Integrator Miller) a.O.2 aplicarea unui semnal de comandă) şi o stare RELEE DE TIMP instabilă (în care evoluează în urma aplicării semnalului de comandă şi care durează un interval de timp bine definit. condensatorul este descărcat. curenţi de polarizare nuli. Formele de undă Când comutatoarele sunt trecute pe poziţia 2. A. Semnalul de comandă este de regulă un impuls foarte scurt. etc.O.27 elementelor schemei: E. fiind considerat ideal (impedanţă de intrare infinită. Tensiunea de ieşire va avea o dependenţă liniar E ⋅t variabilă cu timpul şi influenţată de mărimea U2 = − 1. Punctul A reprezintă un punct virtual de masă (este la potenţial zero). curentul prin R1 este egal cu curentul de încărcare a condensatorului.Semnalul de ieşire este un impuls.O.). Exemple de relee de timp A. Când comutatoarele sunt pe poziţia 1. este presupus ideal. Observaţie: Un scurtcircuit între ieşire şi V+ produce încălzirea excesivă şi chiar distrugerea tranzistoarelor de ieşire. reacţia negativă se realizează prin condensatorul C. determinat de elementele circuitului). 2 1 Ui R1 A C E 2 E 1 U2 U2 t R2 t a b Fig. Releele de timp sunt circuite electronice care au două stări: o stare stabilă (din care comută la 1. În consideraţiile următoare A. Ing.36 Releu de timp cu A. 1. de durată fixă.

Prag suss Control 8 7 6 5 βE 555E 1 Masa 2 Prag jos 3 Ieţire 4 Etalonare Fig.38). Prag sus 2. ♦ Este prevăzut cu terminale auxiliare de control pentru declanşare sau aducere la zero pe frontul de cădere.3 RELEE FOTOELECTRICE Releele fotoelectrice sunt circuite electronice care sesizează depăşirea unui prag prestabilit al intensităţii luminoase. Condensatorul se va Control încărca exponenţial prin Prag jos 10 nF declanşare R. V+ Desc.9. Releul fotoelectric este alcătuit din două blocuri funcţionale: 42 . ♦ Tensiunea de alimentare este de 18 V. ♦ Circuitul poate poate realiza temporizări de la microsecunde până la ore. generare de impulsuri.Condensatorul de 1 μF (imediat lângă capsulă) are rolul de a micşora vârfurile rapide ce pot apare pe alimentare sau pe masă datorită basculării acestui circuit. B RELEE DE TIMP INTEGRATE Circuitele integrate care permit obţinerea de intervale de timp precise poartă numele de temporizatoare integrate. 1. iar ieşirea trece în starea “sus”. Fig 1. poate lucra fie ca astabil fie ca monostabil.38 Monostabil realizat cu βE555 3. se pot face următoarele aprecieri legate de funcţionarea circuitului: 1. Circuitul este declanşat la aplicarea unui impuls 1 μF + negativ de tensiune pe ALO V intrarea PRAG JOS (mai Desc Ieşire mic decât 1 / 3 V+ ). Temporizatorul integrat βE 555 este un circuit integrat monolitic care generează întârzieri de timp declanşate sau oscilaţii libere. 1. ♦ βE 555 poate fi utilizat pentru temporizări de precizie. etc.Echipamente electronice de automatizare Această tensiune va fi folosită într-un detector de nivel care acţionează releul propiu-zis. Condensatorul se va + încărca până la 2/3 V când comparatorul de sus aduce ieşirea în zero şi descarcă condensatorul prin tranzistorul de descărcare din integrat (montat în paralel). 4. ♦ Ieşirea poate comanda circuite TTL. 1.37 Configuraţia pinilor circuitului βe 555 Considerând aplicaţia tipică a circuituului βM 555 ca monostabil (fig. generare de întârzieri de timp.

fotodioda. Autor – Prof. etc. Circuitul basculant monostabil va trece în starea stabilă la ieşire. Adriana Trifu 43 . este foarte sensibilă. EXEMPLU: BARIERA OPTICĂ Barierele optice sunt instalaţii care au ca scop sesizarea interpunerii unui obiect în calea unei lumini unidirecţionale. dar are sensibilitate mică. etc. dioda LASER.Tehnologie generală 1. 1. Funcţionarea acestora se bazează pe efectul fotoelectric intern.39 Barieră optică cu raze infraroşii Impulsurile sunt transmise prin LED (în infraroşu) şi sunt detectate de către receptorul optic prin intermediul fototranzistorului FT. circuitul de prelucrare a informaţiei primite de la traductor (amplificare şi comparare) Traductoarele optoelectronice sunt dispozitive fotosensibile. descărcări în gaze. Releele fotosensibile pot avea numeroase aplicaţii practice: circuite de separare galvanică. Interpunerea unui obiect şi întreruperea fasciculului de raze infraroşii determină blocarea FT. Ing. traductorul optoelectronic 2. becuri cu incandescenţă. R2 R1 E1 E2 CBM ieşire Generator impulsuri scurte Emiţător Receptor Fig. bariere optice. lumina solară. fototranzistorul. Dr. În procese rapide poate fi utilizată fotodioda care este rapidă. circuite pentru supravegherea flăcării în instalaţii care lucrează cu foc. dar are o inerţie mare. Impulsurile regăsite în colectorul acestuia vor declanşa permanent CBM (circuit basculant monostabil) în starea instabilă. Fotorezistenţa poate fi folosită doar pentru procese lente. fototiristorul. Cel mai sensibil şi mai rapid fotoelement este fototranzistorul. Elementele fotosensibile ce pot fi utilizate sunt: fotorezistenţa. Sursele de lumină pot fi: diode electroluminiscente. capabile să-şi modifice anumiţi parametri sub acţiunea luminii. CBM are un timp de întârziere (T > T0 ) mai mare decât perioada impulsurilor primite.

Releele de temperatură sunt circuite electronice care sesizează o anumită temperatură de lucru şi 1.8.40 Schema bloc a unui releu de temperatură 1. Un prim exemplu îl constituie releul electromagnetic (sub acţiunea unei tensiuni electrice asupra unei bobine. care are eventual anexate şi nişte contacte) Un alt exemplu se bazează pe efectul corpurilor metalice de a închide liniile de câmp magnetic. 1.4 transmit un semnal de comandă. informaţia furnizată de comparator este prezentată la ieşire într-un anumit mod în urma prelucrării adecvate realizată de circuitul de comandă-ieşire (CI). Există o modificare accentuată a inductivităţii atunci când liniile de câmp magnetic. Principalele tipuri de releu de temperatură sunt realizate cu termorezistenţe (RTD). termistoare (NTC şi PTC) şi cu elemente cu joncţiune semiconductoare.38) a) traductorul de temperatură.Echipamente electronice de automatizare Pentru a nu întârzia prea mult declanşarea semnalului de comandă valorile T şi T0 trebuie să fie apropiate.5 RELEE MAGNETICE Releele magnetice sunt acele relee la care acţionarea se face pe baza unor efecte ale câmpurilor magnetice. RELEE DE Schema bloc a unui releu de temperatură conţine TEMPERATURĂ următoarele elemente (fig 1.39). se poate atrage sau respinge un corp metalic. acesta este format dintr-un element termosensibil (ET) care îşi modofică anumiţi parametri cu temperatura şi un amplificator (A). 44 . 1. creat de spirele unei bobine sunt închise de un material feromagnetic (fig.9. U Comandă e ET Traductor A C CI Releu de tensiune Up Fig. care măreşte nivelul de tensiune în vederea prelucrării ulterioare b) releul de tensiune acesta conţine un comparator de tensiune (C) care compară tensiunea de intrare cu o tensiune de referinţă (Up). dând informaţii asupra relaţiei stabilite între cele două tensiuni (U este sub sau peste nivelul de referinţă).

1. frecvenţa de la ieşirea din oscilator va avea o anumită fluctuaţie care. dependentă de distanţa dintre armăturile condensatorului. Un exeplu ar fi circuitul integrat TCA 105N (fig. circuitul TCA 105N are: ♦ frecvenţe de sesizare a stimulului 40 KHz. Autor – Prof.6 există obiecte metalice plate. 1. ♦ frecvenţa de oscilaţie 5 MHz Detectoarele capacitive se folosesc acolo unde 1. Tensiunea de alimentare poate avea valori între 4.41 i2 Modificarea inductivităţii datorită miezului magnetic Folosirea unei astfel de inductivităţi într-un oscilator a reprezentat soluţia constructivă pentru un tip de releu.42 b Senzor inductiv de proximitate În funcţie de valoarea inductivităţii oscilaţiile vor fi de amplitudine mai mică sau mai mare. Ca valori limită în frecvenţă. numit senzor de proximitate (sesizează în vecinătatea bobinei prezenţa unui obiect metalic). Adriana Trifu 45 . Există astfel de senzori şi sub formă de circuit integrat. Oscilaţiile sunt redresate şi apoi semnalul este aplicat unui comparator. un comutator cu detector de prag şi două ieşiri în antifază.tensiune va indica o anumită tensiune. Principiul este asemănător cu cel al detectorului magnetic prezentat anterior. la care trebuie ataşată bobina. Starea de oscilaţie se modifică se astă dată prin modificarea unei capacităţi. 1.9.Tehnologie generală i N Fig. În funcţie de amplitudinea oscilaţiilor este comandată starea tranzistoarelor de ieşire (cele două ieşiri aflate în antifază). compatibile TTL. Ing. Circuitul TCA 105N conţine un etaj oscilator.42 a Configuraţia pinilor circuitului ΤCA 105N Fig. 1. În funcţie de această valoare. prin intermediul unui covertor frecvenţă.5V şi 20 V V+ = 12V R1 RL V+ Ieşire 2 Ieşire 1 NC 8 7 6 5 Miez feromagnetic 1 2 3 4 8 7 6 5 TCA 105N 1 Masa 2 INB 3 INE 4 NC Fig. Dr. care se deplasează ( DETECTOARE jucând rolul armăturii metalice a condensatorului CAPACITIVE ).42).

10 ELEMENTE DE EXECUŢIE Clasificarea elementelor de execuţie poate fi făcută după mai multe criterii. 1. Un element de execuţie este format din : ♦ organul de execuţie (ventil. în alegerea lor neexistând prea multe grade de libertate. Caracteristicile funcţionale ale unui EE au în vedere: ♦ siguranţa în funcţionare ♦ durata de funcţionare ♦ caracteristicile statice şi dinamice ♦ domeniul de liniaritate ♦ precizia ♦ viteza de răspuns ♦ corelarea dintre puterea dezvoltată de elementul de acţionare şi cea necesară organului de reglare DEFINIŢIE.Echipamente electronice de automatizare C Obiect metalic plat Circuit oscilant LC Convertor frecvenţă tensiune Co Fig. întrerupător.) ♦ motorul de execuţie (servomotorul) Principiul de funcţionare a elementelor de execuţie se bazează.1 Elementul de execuţie reprezintă blocul prin care regulatorul acţionează asupra instalaţiei tehnologice sau procesului reglat. 1. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE. CLASIFICARE 1.3). reostat. în general. Elementele de execuţie (EE) care comandă nemijlocit instalaţiile tehnologice sunt dependente de acestea. După modul cum EE acţionează asupra procesului sunt două posibilităţi: ♦ ♦ 46 cu acţiune continuă cu acţiune discontinuă . clapetă. Mărimea de intrare în EE este mărimea de comandă (u) şi mărimea de ieşire este mărimea de execuţie (m) prin care este influenţată desfăşurarea procesului (fig.10. etc. pe modificarea cantităţii de substanţă (energie) produsă de o sursă sau pe variaţia unui debit de fluid prin modificarea secţiunii de trecere.43 Principiul sesizorului de prezenţă 1.

Comanda acestora poate fi făcută prin modificarea tensiunii de alimentare sau prin modificarea tensiunii de excitaţie. cerute de acţionarea organelor de reglare sunt utilizate motoare electrice asincrone trifazate. Adriana Trifu 47 . Ele sunt prevăzute. Pentru puteri mai mari. În cazul puterilor mici sunt preferate motoarele bifazate. Motoarele de curent continuu oferă posibilitatea reglării vitezei unghiulare în limite largi. Autor – Prof. bifazat sau trifazat). Ω. 1.44 comanda motoarelor de curent continuu a) comanda pe indus b) comanda pe excitaţie ) d i i Observaţie: Comanda pe indus este utilizată când motorul lucrează în regim intermitent.44 iA = ct Uo ie J a Ue M. 1. Tipul de motor utilizat este determinat de puterea necesară.Tehnologie generală După viteza de variaţie a mărimilor reglate există: ♦ elemente de execuţie pentru procese rapide ♦ elemente de execuţie pentru procese lente După natura sursei de energie pentru alimentarea motoarelor de execuţie există elemente de execuţie: ♦ electrice ♦ pneumatice ♦ hidraulice 1. în majoritatea cazurilor cu reductoare de turaţie.2 ELEMENTE DE ACŢIONARE ELECTRICE Elementele de acţionare electrice pot fi cu motor electri cde curent continuu (de obicei cu excitaţie separată) sau cu motor electric de curent alternativ (monofazate serie cu colector.θm J ie. Elementele de acţionare de curent alternativ sunt utilizate în regim de viteză constantă.10. Ing. io Fig. Dr. Reglarea vitezei acestor motoare poate fi făcută prin reglarea frecvenţei tensiunii de alimentare (care se poate reliza utilizând tehnica numerică).Re Comanda motoarelor de curent b Fig.

elementele hidraulice pot fi utilizate în medii explozive sau inflamabile.sensul de mişcare poate fi uşor inversat. tjă 3. domeniul de viteze este foarte larg şi uşor reglabil. industria minieră) impun ca soluţie unică pentru problemele de automatizare. HIDRAULICE Ele folosesc ca agent motor un lichid sub presiune (de regulă uleiul). Domeniile industriale unde există pericol de incendiu şi explozie (industria petrolieră.element elastic 2.3 membrană sau cu piston. Elementele de execuţie pneumatice pot fi cu 1. 48 . arc b.Echipamente electronice de automatizare Elementele de acţionare pneumatice pot dezvolta puteri mari la ieşire. dezvoltă forţe de acţionare mult mai mari la acelaşi gabarit (datorită presiunii de ulei care poate fi mult mai mare). ca şi elemente de execuţie pneumatice.8 elemente mecanice cu pârghii 6 element de acţionare pneumatic cu piston Elementele de acţionare hidraulice sunt utilizate în cadrul sistemelor automate care necesită puteri ELEMENTE DE foarte mari la ieşire. industria chimică.7. 1. durata de viaţă este foarte mare. Elementele de ELEMENTE DE execuţie cu piston sunt utilizate în aplicaţiile ACŢIONARE PNEUMATICE care necesită puteri maari pentru acţionarea organelor de execuţie. Ele au o construcţie simplă şi o durată foarte mare de funcţionare. utilizarea elementelor de execuţie pneumatice.10. Arc 4.folosesc ca sursă de energie aerul comprimat.Elemente de acţionare cu membrană 1.4 mare de valori cu precizie ridicată. constantele de timp sunt mici. tjă 4.10.45 Elemente de execuţie pneumatice a. 2 4 5 2 1 a 3 b 1 8 7 6 3 Fig. amplificator de putere cu sertar 5. reglabile într-o plajă foarte ACŢIONARE 1. dsc de rigidizare 3. membrană elastică 2.Element de acţionare cu piston 1. Faţă de elementele pneumatice.

Autor – Prof.Tehnologie generală Constructiv. ca şi cele pneumatice. se poate considera că există două tipuri de elemente de execuţie hidraulice. cu membrană. Adriana Trifu 49 . cu piston etc. cu mişcare de translaţie şi cu mişcare de rotaţie. Ing. Dr. Ele pot fi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful