ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE - Suport de curs Lect.univ.dr.Ion MANEA Asist. univ. drd. Adelina DUMITRESCU

BUCUREŞTI

1

Modulul 1: Introducere în contabilitatea instituţiilor publice.................................7 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea .............................................................7 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii .........................................................................9 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice ...........................11 1.3.1. Ordonatorii de credite 11 1.3.2. Organizarea contabilităţii 13 1.4. Sisteme de contabilitate ....................................................................................13 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare .......................................................................15 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate ...............................................................15 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate .......................................16 1.8. Balanţa de verificare .........................................................................................17 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................18 1.10. Politici contabile .............................................................................................20 1.11. Informaţii şi proceduri utile ............................................................................20 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................22 1.13. Sistemul informatic .........................................................................................22 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................22 Modulul 2: Evidenţa activelor în contabilitatea publică ........................................24 2.1. Active fixe.........................................................................................................30 2.1.1. Active fixe necorporale 30 2.1.2. Active fixe corporale 33 2.1.3. Active financiare 35 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................36 2.2.1. Stocurile 36 2.2.2. Creanţe 37 2.2.3. Investiţii pe termen scurt 38 2.2.4. Casa şi conturi la bănci 38 Modulul 3: Contabilitatea trezoreriei şi a disponibilităţilor..................................40 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci ................40 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................41 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................41 3.3. Casa şi alte valori ..............................................................................................41 3.4. Acreditive..........................................................................................................42 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................42 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................42 parţial din venituri proprii ........................................................................................42 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................42 3.8. Viramente interne..............................................................................................43 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................43 Modulul 4: Decontări cu terţii ..................................................................................45 4.1. Furnizori............................................................................................................45 4.2. Clienţi................................................................................................................45 4.3. Personal.............................................................................................................46 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................46 sociale de stat ...........................................................................................................46 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................46 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................47 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc ........................................................................47 2

4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. ............................................................................56 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................47 bugetelor...................................................................................................................47 4.8. Conturi de regularizare......................................................................................48 4.9. Decontări...........................................................................................................48 Modulul 5: Datorii şi capitaluri ................................................................................49 5.1. Datorii ...............................................................................................................49 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente) 49 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente) 49 5.1.3. Datoria publică 49 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................49 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale ..............50 5.1.4. Datoria publică locală 50 5.2. Provizioane .......................................................................................................51 5.3. Capitaluri...........................................................................................................51 5.3.1. Fonduri 51 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat 53 5.3.3. Rezerve din reevaluare 53 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială 53 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................56 5.4.1. Grupele de cheltuieli 57 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare 59 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli 60 5.5. Venituri şi finanţări ...........................................................................................61 5.5.1. Grupele de venituri 61 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu 64 destinaţie specială 64 5.5.3. Veniturile bugetare 66 5.5.4. Execuţia de casă bugetară 68 5.5.5. Administrarea veniturilor bugetare 81 5.5.6. Structura conturilor de venituri 68 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere ........................69 Modulul 6: Situaţiile financiare anuale...................................................................69 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................70 6.1.1. Bilanţul 71 1. Definiţie. Componenţă .................................................................................71 2. Modificările bilanţului .................................................................................75 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial 76 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor 76 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare 76 6.1.5. Contul de execuţie bugetară 77

Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice
Bibliografie selectivă

3

II Curs obligatoriu www.6. capitaluri proprii. fixarea rolului contabilităţii în instituţiile publice.com Consultaţii: Miercuri. nr. Sem. Date de contact ale titularului de curs: Nume: MANEA ION Birou: Str. o Logica privind abordarea temelor este explicată studenţilor pentru a înţelege: însuşirea noţiunilor. conceptelor şi procedurilor contabile. exersarea principalelor aplicaţii contabile necesare întocmirii unui bilanţ contabil. Prezentarea tranzacţiilor cu aceste elemente în funcţie de momentul evaluării lor a avut drept punct de plecare faptul că pentru a recunoaşte contabil un activ sau o datorie. datorii.snspa. orele 12-16 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Disciplina „Contabilitatea instituţiilor publice” necesită parcurgerea şi promovarea cursurilor aferente anului I. acest curs se adresează studenţilor interesaţi de specificul contabilităţii entităţilor din sectorul bugetar.cvapid.ro 4 . Povernei. venituri şi cheltuieli. Bucureşti Telefon: 021 3180897 Fax: 021 314 6507 E-mail: adelina_dumitrescu2005@yahoo. „Drept administrativ” şi „Administrarea finanţelor publice şi a bugetului” Descrierea cursului Cursul a fost structurat astfel încât să abordeze de o manieră cât mai pragmatică toate categoriile de elemente raportate de instituţiile publice în situaţiile financiare întocmite periodic: active. iar exemplele fiind corelate cu legislaţia în vigoare. Organizarea temelor în cadrul cursului o Sursele relevante de informaţii se regăsesc în bibliografia anexată suportului de curs. Date de identificare curs şi contact tutori: Contabilitatea instituţiilor publice Anul II. identificarea elementelor patrimoniale.Date de identificare a cursului Prin didactica prezentării. Conţinutul cursului a fost organizat astfel încât să reprezinte un ghid în activitatea desfăşurată la curs. un venit sau o cheltuială. în special cele de „Drept financiar şi fiscal”. este necesar ca acestora să le fie atribuită o valoare.

Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs În cadrul cursurilor se utilizează ca metode de predare prelegerea. Glăvan. 2007 (Editura C. printr-o prezentare sub aspect teoretic şi practico-aplicativ.monitoruloficial. Ghe.ro). Creţoiu.aspecte specifice aflate în relaţie de interdependenţă cu misiunea de ţinere a contabilităţii în cadrul unei instituţii publice: controlul financiar preventiv. Ministerul Finanţelor Publice – Ordinul ministrului finanţelor publice Nr. studenţii sunt invitaţi să discute cu personalul didactic orice nelămurire cu privire la materia studiată. 2007 (biblioteca SNSPA). 2. Calendar al cursului Calendarul disciplinei este adus la cunoştinţa studenţilor şi cuprinde datele celor două întâlniri care vor fi anunţate in timp util pe site-ul facultăţii.cvapid. ordonanţare şi plată a cheltuielilor. Pitulice. Politica de evaluare şi notare Pe parcursul prelegerilor. Ploieşti. lichidare. Beck. Bucur. să aducă exemple din practică sau să pună întrebări de natură să aprofundeze materia discutată. Participarea activă a studenţilor la curs este binevenită. Pregătirea pentru fiecare modul va cuprinde 40 de ore studiu individual prealabil pentru iniţierea studentului în materia studiată. Contabilitatea instituţiilor publice din România. 5 . Cosmina. participarea obligatorie la orele de curs prevăzute în programarea modulelor. Materiale bibliografice obligatorii 1. Mariana. Fundamentele şi noul cadru juridic. Bucureşti. Ediţia a II-a.snspa.ro/moodle/. Ion. H. Beck) 3. Editura C. Editura Contaplus. Materiale şi instrumente necesare pentru curs Pentru participarea la curs este necesar ca studentul să se prezinte cu Planul de conturi pentru instituţiile publice. H. plan ce se poate accesa de pe clasa virtuală http://www.. procedura de angajare. explicaţia şi dialogul cu studenţii. mai exact pe clasa virtuală. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice şi Planul de conturi pentru instituţiile publice şi intrucţiunile de aplicare a acestuia (www. Contabilitate. o Temele aferente modulelor cursului pot fi accesate electronic din textul suportului de curs sau din cărţile cuprinse în bibliografie disponibile la biblioteca SNSPA. putându-se acorda măriri de notă pentru aceia care se fac remarcaţi printr-o participare activă şi constructivă la orele de curs. ceea ce presupune prezenţa obligatorie la sediul facultăţii.

in anumite condiţii. 6 . • Studenţi cu dizabilităţi Pe parcusul desfăşurării acestui curs studenţii afectaţi de dizabilităţi motorii sau intelectuale pot lua legătura cu titularul de curs sau cu tutorii de an pentru tratarea acestora cu şanse egale. prin exmatriculare. cât şi aplicativ. Subiectele se vor trata atât teoretic.Modalitatea de evaluare se prezintă studenţilor de la începutul cursului şi constă într-un examen scris cu bilete (subiecte individuale). având ca bază suportul de curs şi explicaţiile prezentate în cadrul modulelor. Elemente de deontologie academică Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată prin acordarea notei minime sau.

Modulul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA   INSTITUŢIILOR PUBLICE 
Obiectivele modulului: • Definirea conceptului de contabilitate şi precizarea obiectului ştiinţei contabilităţii • Modul de organizare şi de conducere a contabilităţii instituţiilor publice • Precizarea documentelor financiar – contabile • Definirea principiilor contabilităţii

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea
La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date – cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al 7

cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.” 1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.” 2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor petrecute în sfera relaţiilor de producţie. De asemenea, suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul, care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit, ulterior, ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. De la simple însemnări, de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate, cu caracter permanent şi, în prezent, la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii, cu intensificarea schimbului de activităţi, cu folosirea banilor ca mijloc de schimb, cu informatizarea şi globalizarea societăţii. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi, dar nici nu va rămâne la acest stadiu. Ca ştiinţă şi practică, contabilitatea a fost subiect distinct, complex de studiu şi obiect serios de activitate. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului, şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili, este imposibil de realizat. Dedicarea generaţiilor trecute, prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile, pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă, oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. Contabilitatea ca disciplină de studiu. Contabilitatea a evoluat de-a lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare; se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică; lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic; sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii; a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu; au existat, şi există, curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii; au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă, atât ca iniţiere, ca însuşire, cât şi ca aprofundare, perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. Dificultăţile sunt generate de diversitatea, complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile, evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese, fenomene, operaţii îngreunează
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

8

perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. În lipsa unei experienţe, unei practici adecvate, dificultăţile se amplifică. De asemenea, contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. Efortul vizează şi latura juridică, de reglementare. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne, sau vizionarea programelor TV. Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil, şi mai ales când acesta este testat. Altfel, contabilitatea este o disciplină interesantă, o profesie folositoare şi, uneori, bine remunerată.

1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii
Ştiinţele, ca obiecte de studiu, se deosebesc între ele prin ceea ce studiază, cu ce se ocupă acestea. Ca teorie şi practică, contabilitatea are metodă şi obiect proprii, distincte de celelalte discipline. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica, geometria, proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume, ca avere mobilă şi imobilă, precum şi afacerile mari şi mărunte, în ordinea în care acestea au avut loc”. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic, economic şi financiar. Sub aspect juridic, contabilitatea, cu procedee şi instrumente proprii, furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. În această concepţie, patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. Astfel, sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi, pe de altă parte, cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică, comensurabile în bani). Astfel, se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate, administrare, folosinţă a bunurilor. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. Sub aspect economic, contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa, starea, transformarea capitalului. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură, se dobândesc bunurile şi cel al alocării, întrebuinţării, al consumului, înlocuirii acestora. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant), capital propriu, atras etc. Ca reflectare în contabilitate, bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat, atras). Sub aspect financiar, obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei, stării, mişcării şi transformării resurselor economice. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare, ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. La rândul lor, resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate, deţinute pe diferite termene sau permanente etc. În această concepţie, resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive, egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală, probată în bilanţul contabil. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa, calculul, analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. Legea contabilităţii, nr. 82/1991, defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice, cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. 9

Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate, precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune. Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienţii, dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. 500/2002, instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. 45/2003, aprobată cu modificări şi completări, instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii, contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar; b) contabilitatea trezoreriei statului; c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi excedentul sau deficitul patrimonial; d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. În aplicarea prevederilor de la pct. a) şi c), planul de conturi cuprinde: - conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite, potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. - conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei, a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului, indiferent dacă veniturile au fost încasate, iar cheltuielile plătite, pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). Conturile contabile trebuie să fie conforme, corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de execuţie a bugetului.

10

clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. . Un ordonator de credite. 3 11 . .clasa 1 „Conturi de capitaluri”. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. O.clasa 2 „Conturi de active fixe”. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. . .U. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. .clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. . În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. alte organisme colective.O. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. întreagă.3. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. „determinări obiective” etc. a unei creanţe sau unei obligaţii. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. Cu ajutorul acestor conturi. În acest sens. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. „influenţe”.Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. nr. comisii. . fără „acoperiri”. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. 116 din 4 feb.clasa 4 „Conturi de terţi”. 2005.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. 3/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. M. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. 1. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică.1. Ordonatorii de credite Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economicofinanciare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente).clasa 8 „Conturi speciale”. respectiv în momentul creării.3. 1.G. nr. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. inclusiv modificarea şi completarea recentă 3 . cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. indiferent de rang: principal. în termeni juridici. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative.

realizarea veniturilor bugetare. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. Un proiect de buget fundamentat temeinic.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. Calitatea de ordonator de credite.). luni. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. Prin lege. 5 Calendar bugetar: etapele. b.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. Dintre atribuţii menţionăm: . elaborarea proiectelor bugetelor anuale.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar 5 .a. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. subordonate ordonatorilor principali. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. .aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar 4 . conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. . c. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării.P. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. sunt refuzate (de M. ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. 500/2002.F. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. aşa cum s-a arătat mai sus. acestea sunt retrase. .. . secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. In ierarhia arătată. repartizarea creditelor bugetare. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. 4 12 . De asemenea.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. capitole etc.In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. Dintre atribuţii. ordonatori principali: sunt miniştrii. . La rândul lor. trimestre. . subordonate ordonatorilor secundari.

cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. conform legii. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă.dat . precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. în condiţiile legii. Legea contabilităţii nr. .cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice.3.P. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. 1. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. astfel cum a fost modificată şi completată. iniţial. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. 1. M. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . depunerea la termen a acestora la organele în drept. după caz. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. potrivit legislaţiei în vigoare. sunt formulate. de ordonatorii principali de credite.4. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. dacă este cazul. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. .întotdeauna deficitare . ordonatorii principali de credite. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor sau.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. păstrarea documentelor justificative. în condiţiile legii. În 13 . potrivit legii. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. a registrelor şi situaţiilor financiare. şi în alte ţări din Europa occidentală. potrivit legii. mai întâi în Italia şi. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. a specificului instituţiei.va deveni un buget realist. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. 82/1991. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.F. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.2. în compartimente distincte. ulterior. conduse de către directorul economic. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. de regulă. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple.

p. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. 1972. atât în debit cât şi în credit. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă..instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . Bucureşti. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. cantităţii. pentru sămânţă.241. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. C.). nu serveşte. Demetrescu. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Un agricultor. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. Editura Ştiinţifică. potrivit naturii şi destinaţiei lor. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. implicit. treptat. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. 14 . Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. aşa cum s-a arătat mai sus. 7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. 6 7 Gh. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. completarea de noi registre. erbicidare etc. sămânţa. registrul-jurnal.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. dar şi a formelor de evidenţă economică. altădată singurul în funcţiune. magaziei (gestionarului). precum şi de longevitatea acesteia. în mod distinct. Geometria. Contabilitatea în partidă dublă. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XVlea. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. valorii. concomitent. imprimatelor. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. lipsurilor de inventar etc. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. a rezultatelor financiare. 1977. Bucureşti.68.a. spre exemplu. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. în creditul altui cont. registrul-inventar ş. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. de virtuţile. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. orz ş. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. care cultivă cereale: grâu. pentru fertilizare. fapt dovedit. Apariţia acestei lucrări. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. şi a altora în acel timp. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. decât secvenţial.a. casării. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. – Istoria contabilităţii.G. p. pentru piaţă. Valorile se înregistrează. Enache – Bazele contabilităţii. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. Prin sine însăşi. la preţurile trecute în documentele justificative. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. Proportioni et Proportionalita. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. s-a impus întocmirea de noi documente. Ca urmare. porumb.

6. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). Prin asimilare. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. La data întocmirii situaţiilor financiare. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". creanţe şi datorii. În acest caz. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. 15 . dar şi a globalizării relaţiilor economice. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. formulare şi documente contabile corelate între ele. 1. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. sucursalele. registrul-inventar. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah).Contabilitatea în partizi multiple. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. în secolul XX. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.5. sub diverse forme: disponibilităţi. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. comunicat de Banca Naţională a României. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). Este de dată mai recentă. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". servicii. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. ISPA etc. bunuri. La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". cartea-mare şi balanţa de verificare. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate.. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". La instituţiile publice. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. filialele. utilizării metodelor matematice moderne. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. la cursul INFO– euro. cât şi în valută. fiecare fond având o gestiune proprie. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economicofinanciare este "maestru-şah". constituindu-se la societateamamă în sistemul de partizi multiple. 1. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale.

numerar şi alte drepturi şi obligaţii. titluri de valoare. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea.numele şi prenumele. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. temeiul legal al efectuării acesteia. în conturi sintetice şi analitice.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico–financiare efectuate. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. . după caz. privind activitatea financiară şi contabilă. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah".menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). potrivit legii. să fie considerate infracţiuni. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. foi volante sau listări informatice. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico– financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. fişe şi alte documente contabile după caz. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. sediul unităţii care întocmeşte documentul. după caz. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.1. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. . ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. .denumirea şi. după caz. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. vizat şi aprobat. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: .denumirea documentului. .7. .numărul documentului şi data întocmirii acestuia. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. de bunuri materiale. după caz. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. în orice moment. fără să fie înregistrate în contabilitate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. după ce a fost numerotat. cu orice titlu. atunci când este necesar. registrul-inventar şi cartea mare. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. 16 . constituie contravenţii la Legea contabilităţii. . Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. şnuruit. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. . Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit.

Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. prin regruparea conturilor. la un moment dat. Se întocmeşte zilnic sau lunar. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. într-o formă recapitulativă. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. pe măsura înregistrării operaţiunilor. elementele inventariate după natura lor. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. decontările cu furnizorii. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. registrul-jurnal se editează lunar. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. preluate din aceste jurnale. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. fără ştersături şi spaţii libere. după caz. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. situaţia încasării-achitării facturilor etc. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. prin înregistrarea cronologică. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. divizării sau încetării activităţii. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. şnuruit. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. după ce a fost numerotat. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. Acestea pot înregistra în registruljurnal sumele centralizate pe conturi. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. La instituţiile publice. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. În acest registru se înscriu. în mod cronologic. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora.Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. cu ocazia fuziunii. Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. Operaţiunile de aceeaşi natură. Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. realizate în acelaşi loc de activitate. inventariate potrivit legii. pot fi recapitulate întrun document centralizator. iar 17 . precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. denumit jurnal-auxiliar. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii.8. 1. În această situaţie. lunar. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică.

sau. Sistemul unitar de norme. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. 2. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. subvenţii efective. Stabilitatea folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. şi în contabilitatea publică. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. trebuie să se ţină seama de incertitudini. N-au fost niciodată aceleaşi. după caz. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. procedeele. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. sunt şi principii contabile nereglementate. de calcul. Principiul permanenţei metodelor.balanţele de verificare analitice . Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. Sunt principii contabile reglementate explicit. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. în ordinea înscrisă în planul de conturi.). utilizate în practică. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. şi evoluează. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. În cazul instituţiilor publice. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. inclusiv transferuri. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. La rândul lor. Pe lângă acestea. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). naţional. convenţiile contabile. bilanţuri contabile etc. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. Concluzia este că. De asemenea. au evoluat. conturi de rezultat. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. 1. soldurile finale debitoare şi creditoare. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Principiile contabile. Principiul prudenţei. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. Principiile şi convenţiile contabile Principiile.9. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. riscuri previzibile. asigură prezentarea fidelă a realităţii. în cazul Uniunii Europene. 18 . constituite în principii şi convenţii contabile. totalul sumelor debitoare şi creditoare. Contabilitatea. unele în mod cutumiar. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. de prezentare a rezultatelor etc. care trebuie avute în vedere. rulajele curente debitoare şi creditoare.

ceea ce-i conferă un caracter verificabil. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). execuţia şi raportarea bugetară. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. Potrivit acestui principiu. Cum o compensare poate ascunde ceva. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. prin comparare. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. situaţia patrimonială. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. Principiul necompensării. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. eventual. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis determinată. care. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Potrivit acestui principiu. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Or. este una din aplicaţiile cutumiare. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii.eventual a patrimoniului. 5.a. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. cu exerciţiile anterioare. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Se individualizează. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. în România şi în ţările membre UE. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). a fluxurilor monetare. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. sau an bugetar.a. Principiul intangibilităţii. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. Permite. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. 3. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat 19 . 6. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. în primul rând. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. implicit. precum şi între venituri şi cheltuieli. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. coincide cu anul calendaristic. Principiul costului istoric. 4. precis determinată. Ca urmare. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. 7. deci o determinare obiectivă. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Principiul continuităţii activităţii.

Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. nu numai forma lor juridică. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). 20 . Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. . cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. Ca urmare. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. sursele din care se efectuează acestea). . 9. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. Eventualele erori constatate în contabilitate. De exemplu. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv.sunt prudente. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. .în postul respectiv de bilanţ. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). cele care compun postul respectiv. Corectarea erorilor contabile. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.sunt neutre. Informaţii şi proceduri utile 1.sunt complete sub toate aspectele semnificative. şi b) credibile în sensul că: . ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. 1. Prin contrast. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice.11. 1. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. 10. 8. prin situaţiile financiare.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice.10. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. se impune o selecţie a faptelor. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare).

Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. 3. . În acest scop. 21 . în starea în care se găseşte la data comasării. respectiv valoarea de inventar. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. În cazul comasării prin absorbire. Predarea-primirea activelor şi pasivelor instituţiei absorbite. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. 2. Momentul înregistrării. 5. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. denumită valoare de inventar. Evaluarea. denumită valoare contabilă (costul istoric). . Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. cheltuieli cu montajul. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii.la valoarea justă .la cost de producţie . în situaţia comasării prin absorbire. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. cheltuielile de transport. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. Operaţiile care trebuie efectuate.În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.a. 4. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. 6. probe tehnologice ş. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum.pentru bunurile produse în instituţie. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. republicată. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. starea acestuia şi preţul pieţei. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. 82/1991. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.la cost de achiziţie . către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. care se stabileşte astfel: . bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar.pentru bunurile procurate cu titlu oneros.

a celorlalte documente contabile.1. care se păstrează timp de 50 de ani. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. potrivit legii. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. coincide cu anul calendaristic. potrivit legii. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. În caz de încetare a activităţii. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Arhivarea. de către alte persoane juridice române. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Orice persoană care constată pierderea. Contabilitatea instituţiilor publice din România. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate.13. cu excepţia primului an de activitate. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. cu excepţia statelor de salarii. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. 1.14. Cosmina. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". întocmite sau reconstituite. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. care dispun de condiţii corespunzătoare. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. Mariana. în baza unor contracte de prestări servicii. potrivit reglementărilor legale în vigoare. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. de regulă. cu titlu oneros. Arhivarea registrelor de contabilitate. Materiale bibliografice obligatorii 1. În cazul în care pierderea. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. în termen de 24 de ore de la constatare. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire".12. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii patrimoniului 22 . Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Ploieşti. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. Pitulice. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. 2. Editura Contaplus. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. 1. 2007 (biblioteca SNSPA). după caz. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Glăvan. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. Ministerul Finanţelor Publice – Ordinul ministrului finanţelor publice Nr.

Cum se defineşte contabilitatea instituțiilor publice?  Care sunt principiile înregistrării şi ținerii contabilității?  Prezentati principiul continuității activității. Definiție şi rol.instituţiilor publice şi Planul de conturi pentru instituţiile publice şi intrucţiunile de aplicare a acestuia (www.  23 .  Analizați trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente. 2.ro). 5.monitoruloficial. 4. 3.  Sistemul ordonatorilor de credite. Întrebări recapitulative:  1.

a. sponsorizări. Sunt active fixe necorporale. se creditează cu valoarea ieşirilor. Ieşirile au loc prin casare. prin donaţii. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. transferuri ş. Valorile de intrare sunt diferite. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. Imobilizări necorporale. ca urmare. însă valoarea lor este diferită. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă.Modulul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN   CONTABILITATEA PUBLICĂ  Obiectivele modulului: • Definirea activelor în administraţia publică • Identificarea diferenţei dintre acele bunuri care se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. mai exact activele fixe şi obiectele de inventar • Modul de evidenţă al activelor fixe. De natura cheltuielilor de dezvoltare 24 . circulante şi financiare prin reflectarea lor în contabilitate Activele în administraţia publică Din fig. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. În fig. intangibile. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. transfer ş. În unele situaţii (de exemplu donaţii. vânzare. respectiv costul de achiziţie. potrivit specificului modului de dobândire.a. privită ca sistem. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Evaluarea iniţială. 1 (p. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. au sold final debitor. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. de intrare (contabilă). a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). sponsorizări. Intrările au loc prin achiziţionare. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. ca şi cea la data bilanţului. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. intrări din producţie proprie. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. înaintea începerii producţiei de serie.36) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor.

Când sunt cumpărate. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. brevete. în concordanţă cu natura activului respectiv. Contul 205 – „Concesiuni. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. O valoare reziduală. sculelor. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. matriţelor care implică tehnologie nouă. la momentul scoaterii în funcţiune. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. lucrări muzicale. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. 2909/2000 al C. integral. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . constate pe piaţă. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. se recomandă metoda amortizării liniare. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi.E. respectiv primite cu titlu gratuit). benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. creşterea performanţelor acestuia. progresivă. care nu poate depăşi 5 ani. lucrări literare. 25 . Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. drepturi şi active similare”. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. ş. Pentru serviciile şi activităţile economice. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. licenţe. În cazul nerecuperării integrale. Când nu este cazul a unei procurări. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). regresivă. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. cu aprobarea ordonatorului de credite. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. alta decât zero. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic dea lungul duratei sale de viaţă. accelerată. c) proiectarea. În Regulamentul nr. programe de radio sau televiziune. mărci comerciale. Programele informatice create de instituţiile publice. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. b) proiectarea uneltelor. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. evenimente sportive. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent.sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. Amortizarea se înregistrează lunar. când acestea sunt efectuate.

brevete.. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). Evaluarea. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific.. mărci comerciale.. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. ca şi reevaluarea. licenţe. Scoaterea din uz a unui activ – şi.. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. relativă. brevete. brevete. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. brevetelor.. brevete. mărci comerciale.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.etc.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare... Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului.etc. brevetelor.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor. brevete etc. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor „Cheltuieli cumpărate) de dezvoltare” „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 203 = 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor „Cheltuieli primite) de dezvoltare” „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor „Cheltuieli primite) de dezvoltare” „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării...etc. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie.. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. Periodic.Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. realizate din producţie proprie) 26 . Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”.etc. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). o pierdere sau o echivalenţă. sau odată la 5 ani. licenţe. deci.

clase şi subclase. 27 . În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate.. terenuri cu zăcăminte ş. sau complex de obiecte.etc. terenuri cu construcţii/fără construcţii.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. Pe lângă activele fixe şi activele financiare.. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. scoase din folosinţă: 691 = 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. potrivit legii. „Amortizări privind brevetelor. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. brevetelor. subgrupe. Mobilier.etc.. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. clase şi subclase. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. clase şi subclase. Instalaţii tehnice.etc. subgrupe. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. Fiecare obiect singular. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. echipamente de protecţie ş. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. silvice. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. brevetelor. De exemplu. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. la lucrări de acces. tangibile. instituţiile publice deţin şi active circulante. Imobilizări financiare. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” Imobilizări corporale.etc.a.. cu împrejmuiri etc.. Sunt active fixe corporale. brevetelor. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale.„Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate.. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole.. subgrupe. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. În contabilitatea analitică. Sunt recunoscute şi ca active financiare. Activele circulante. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. Terenurile nu sunt supuse amortizării.. mijloace de transport. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. aparatură birotică. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă.

furajele. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. bugetul asigurărilor sociale de stat. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). nu sunt mijloace fixe. sau produs. producţia neterminată. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. • terţii.. Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. bugetele locale. produse finite şi bunuri destinate vânzării. S.a. ambalajele. îmbrăcămintea specială. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe.a. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. de regulă.a). care au statut de bunuri culturale comune. combustibilii. seminţele şi materialul de plantat. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. indiferent de valoarea lor. în produsul finit. dispozitivele. de lucru. sau cu o durată mai mică de un an. sunt înregistrate ca documente de inventar. • investiţii financiare pe termen scurt. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). a căror utilizare nu este restricţionată. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. indiferent de durata lor de serviciu. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. medicamentele.Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile.Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. aparatele de măsură şi control. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. bugetul statului. clienţii. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 „Chelt. ş. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. uzate fizic sau moral. Prin caracteristicile lor. asigurările sociale. verificatoarele –. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană.D. materialele sanitare ş. sau utilizării în producţie. care sunt conservate în vederea vânzării. piesele de schimb. fără a se regăsi. Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor.V-urile – sculele. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. cu activele fixe neamortizabile” = 404 „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 28 . inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. sportiv. personalul.

potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei). Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar. aparatură birotică.1 „Furnizori de „Conturi la active fixe” bănci în lei” Activele fixe corporale.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. La rândul său. echipamente de protecţie.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativteritoriale” .2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” . Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: . animale şi plantaţii” . înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus..101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .213 – „Instalaţii tehnice. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe 29 . alte active fixe corporale”. „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 „Rezultatul reportat” = 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 „Conturi la bănci” = 461/prin încasări de la diverşi debitori.212 – „Construcţii” . obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativteritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura „Furnizori” obiectelor de inventar” Odată achiziţionate. mijloace de transport. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .. cu activele patrimonial” fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 404 = 512. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 „Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor.„Rezultatul „Chelt.214 – „Mobilier.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” .

cheltuieli de dezvoltare. . „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. pentru cele procurate cu titlu oneros. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. fig. lucrări literare. Deţinerea.alte active fixe necorporale. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. .1. 2. . Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie.a. 2. 82/1991. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri).1). licenţe. activele fixe corporale şi activele financiare (v.concesiuni. sau pe baza unor evaluări efectuate. Activele fixe necorporale cuprind: . cu modificările şi completările ulterioare.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: .1.1. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. obiecte de inventar. . de evaluatori autorizaţi. . benzi magnetice sau alte suporturi. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. lucrări muzicale.termen scurt. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. donaţii. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale.costul de producţie. acţiuni ş. 30 . 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. . fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. pentru cele construite sau produse de instituţie. brevete. programe de radio sau televiziune. prevede la art. mărci comerciale.costul de achiziţie. sau infracţiuni. evenimente sportive. respectiv primite cu titlu gratuit). Activele fixe includ activele fixe necorporale. sponsorizări). drepturi şi active similare. mijloace băneşti. de regulă. cu excepţia celor create intern de instituţie. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Legea contabilităţii nr.

.Fig. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 31 . Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier.a. miniere. echipamente animale (de muncă. construcţii maşini. de prod. ş. petrolifere programe software opere artist. benzi magnetice. garanţii.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. (orig. depozite la terţi) terenuri. amenajări terenuri clădiri. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.1.

mai puţin ajustările cumulate de valoare. sau provizoriu. .66 6 Amortizarea anuală: 16. mărcile comerciale. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. 100 Cota de amortizare: = 16.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. licenţele. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. după caz. Amortizarea se înregistrează lunar. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. . Înregistrările de reprezentaţii teatrale.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. drepturile şi activele similare.30 lei Concesiunile. ajustarea trebuie majorată. denumite şi amortizări. al deprecierii activelor fixe necorporale. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. Programele informatice create de instituţiile publice. În cazul nerecuperării integrale.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. lucrări literare. . Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . brevetele. integral. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. şi/sau ajustări provizorii. cu aprobarea ordonatorului de credite. . pe seama cheltuielilor. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. pe calea amortizării. cu aprobarea ordonatorului de credite. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar.6 lei : 12 = 83. Ajustări pentru depreciere. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. lucrări muzicale. programe de radio sau televiziune. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ.6 lei Amortizarea lunară: 999. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.66 x 6000 lei = 999. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. .Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. denumite şi ajustări pentru depreciere. în funcţie de caracterul permanent. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. evenimente sportive. Amortizarea. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. stabilite la data bilanţului.

donaţii. pentru cele procurate cu titlu oneros. o funcţie distinctă. mijloace de transport. aparatură birotică. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v.Reevaluarea. Evaluarea.1. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite.terenuri şi amenajări la terenuri.2. 33 211. Exemplu: Conturi analitice Conturi sintetice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. respectiv primite cu titlu gratuit.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. . . pag. pentru cele construite sau produse de instituţie. 2. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi.1 „Terenuri” •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. animale şi plantaţii. . activele fixe sunt evaluate la: . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. Activele fixe corporale cuprind: . Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. destinat să îndeplinească în mod independent.mobilier.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex.costul de achiziţie. .costul de producţie. în totalitate. Iniţial.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. piscicol Momentul înregistrării. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. sponsorizări). Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia.construcţii.2 „Amenajări la terenuri” .instalaţii tehnice. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. . .

integral. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. după caz. 34 . potrivit contractelor încheiate. stabilite la data bilanţului. Ajustări pentru depreciere. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. sau a agentului economic. Evaluarea la data bilanţului. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). pe seama cheltuielilor. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. pe calea amortizării. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. denumite şi ajustări pentru depreciere. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. creşterea potenţialului de servicii furnizate. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. la momentul scoaterii din funcţiune. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. denumite şi amortizări. după caz. după achiziţionarea. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. La încetarea contractului. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. Amortizarea. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. În cazul nerecuperării integrale. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. În cazul clădirilor. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. La expirarea contractului de închiriere. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente.Cheltuieli ulterioare. Astfel stabilită. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. şi/sau ajustări provizorii. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.

Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. 2. de regulă. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. de evaluatori autorizaţi. similare. sau pe baza unor evaluări efectuate. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. după caz. În cazul în care. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. . Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului.3. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. un drept contractual. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice.creanţe imobilizate. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. în funcţie de subordonare. după caz. fără plată. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. determinată în urma reevaluării. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. . Transmiterea. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. de regulă. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. Activele financiare cuprind: . Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. Ca procedură. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. 35 . În astfel de cazuri.alte titluri imobilizate. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. membrii ai unui organism profesional în domeniu. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Potrivit prevederilor legale în vigoare. având cel puţin aceeaşi parametri. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. În acest caz. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Reevaluarea. ajustarea trebuie majorată. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. potrivit reglementărilor în vigoare. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. după caz.titluri de participare.În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. indiferent de durata de folosinţă. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune.1. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. de profesionişti calificaţi.

În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. 2. casa şi conturi la bănci. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . stocuri.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. sau c) sub formă de materii prime. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. alte creanţe imobilizate. 4. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. pe seama cheltuielilor. 2. creanţe.2. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare.2. Activele circulante (curente) cuprind: 1. . . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. investiţii pe termen scurt.Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. 3. 2. a. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. b. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. ajustarea trebuie majorată. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . potrivit legii. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. 36 . activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii.1. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. Iniţial.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului.

produsele. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. şi anume: materiale directe. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. ajustarea trebuie majorată. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. Scăderea din gestiune a stocurilor. scăderea din contabilitate a unor pagube care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. Pentru instituţiile publice. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. cât şi valoric. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. energie consumată în scopuri tehnologice. În acest caz. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. atât cantitativ. precum şi regiile corespunzătoare. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. Sunt incluse. În condiţiile folosirii inventarului permanent. mărfurile. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. respectiv principal sau secundar. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. Creanţele aferente ciclului 37 . inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. ambalajele. Costul de producţie. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. fiind recunoscute în costul activului. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. 2. atunci când este cazul. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. şi costurile estimate necesare vânzării. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. materialele consumabile. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. sau de prelucrare a stocurilor. costul de producţie sau valoarea justă. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. după caz. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. pe seama cheltuielilor. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. În acest scop. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. În acest scop.2. ministerele stabilesc limite proprii. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. de asemenea.În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime.2. De asemenea. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. după caz. materialele de natura obiectelor de inventar. determinat pe baza inventarierii. animalele şi păsările. prelucrare.

cheltuieli şi disponibilităţi. Aplicaţie practică recapitulativă  O instituţie publică a efectuat în luna curentă următoarele tranzacţii: Achiziţia unui teren conform facturii în valoare de 15. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. a altor valori de trezorerie. 2.000 lei • Primirea prin transfer de la o instituţie superioară.000 lei 15.a. potrivit bugetului aprobat.). cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. în condiţii de siguranţă.000 lei unui institut de cercetări: 101 = 2111 38 9. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. băncile comerciale şi în casierie. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme.2. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale.de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. instituţiile publice.000 lei: se înregistrează achiziţia terenului: 2111 = 101 se înregistrează recepţia terenului: 6821 = 404 • 15. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. Banca Naţională a României.4. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). uşor convertibile în numerar.000 lei: 2111 = 101 6.2. finanţate integral din venituri proprii. a unui terne în valoare de 6.000 lei . pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.000 lei • Transferul unui teren în valoare de 9.3.bugetul de venituri şi cheltuieli. a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. În scopul asigurării surselor de finanţare. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetele locale. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. 2. bugetele fondurilor speciale. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice.

000 lei Materiale bibliografice obligatorii 1.000 lei (= 9000 . Mariana. membrii ANEVAR: 9. Particularități. Ce reprezintă activele imobilizate?  2. Activele corporale şi activele necorporale.ro). 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice şi Planul de conturi pentru instituţiile publice şi intrucţiunile de aplicare a acestuia (www.monitoruloficial.   Întrebări recapitulative:  1. Ministerul Finanţelor Publice – Ordinul ministrului finanţelor publice Nr. 3. 2007 (biblioteca SNSPA). Pitulice. Ce reprezintă stocurile şi care sunt metodele de evaluare?    39 . Ploieşti.000 lei Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă. Editura Contaplus. 2. Cosmina. reprezintă rezerva din reevaluare. Ce  condiții  trebuie  îndeplinite  pentru  ca  un  element  să  fie  încadrat  ca  active  necorporal?  4.000 lei valoare justă stabilită de evaluatori.  5. Contabilitatea instituţiilor publice din România. corporale şi financiare?  3. Definiți imobilizările necorporale. Glăvan.6000) şi se reflectă în contabilitate astfel: 2111 = 1051 3.• Reevaluarea unui teren agricol: valoarea de intrare = 6.

Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.5. 3.). i) împrumuturi pe termen scurt primite. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare.2.Modulul  3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI  A DISPONIBILITĂŢILOR    Obiectivele modulului: • Delimitarea şi definirea trezorerie şi disponibilităţilor băneşti • Modul de organizare şi de conducere a contabilităţii instituţiilor publice • Precizarea documentelor financiar – contabile • Definirea principiilor contabilităţii Grupa Casa.3. 40 . Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal.).). disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. după caz. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.4. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. disponibil al bugetelor(4. comunicat de Banca Naţională a României. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. casa şi alte valori (4. fonduri externe nerambursabile (4. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. viramente interne (4. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. se ţine distinct în lei şi în valută.8. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată.). e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea.9. Dobânzile de plătit şi cele de încasat. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi.7. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.1. în cursul exerciţiului financiar.). h) dobânzile de încasat.1. acreditive (4.).). conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. g)dobânzile de plătit.).6.). se înregistrează într-un cont distinct. faţă de cele de plătit.

64/1976. . precum şi a altor reglementări în domeniu. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice.2. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. 3. după caz. potrivit legii. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". Disponibil al bugetului de stat. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. valabil pentru această dată.3. comunicat de Banca Naţională a României. 41 . cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. 8 Regulamentul operaţiilor de casă. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". depozite pe termen scurt în valută. aprobat prin Decretul nr. ale bugetelor locale. . disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. bugetului asigurărilor sociale de stat. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. 8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. disponibilul din sume colectate pentru bugete. după caz. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). după caz. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. reprezentând drepturi de personal. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Buletinul Oficial nr.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). La finele perioadei.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525).209/1976.La finele perioadei. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". bugetelor fondurilor speciale. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. deschise la trezoreria statului. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită.

corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate".7. în limita sumelor primite de la acesta. în favoarea acestora. se încasează. Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. bonurile valorice pentru carburanţi auto. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . constituite în condiţiile legii.6. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. 3. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. Acreditive În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. alte valori etc. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. tichetele şi biletele de călătorie.Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. respectiv: disponibilul din taxe speciale. în lei sau în valută. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. 3. biletele de tratament şi odihnă. 3. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. biletele cu valoare nominală. 3. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.4. Sumele în numerar. se înregistrează în contabilitate distinct. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. 42 . Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale.5. se înregistrează în contabilitate distinct. se administrează. tichetele de masă. disponibilul fondului de risc.

Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. Portugalia. la bănci comerciale. 3. la bănci comerciale. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.8. trezoreria statului sau. Fonduri de coeziune. în limita sumelor eligibile transferate. 3. precum şi. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. memorandumurilor de finanţare. unele landuri din Germania de est ş. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania.a. după caz. Fonduri structurale.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. în scopul achitării debitelor către 43 .E. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. în faza de proiect. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. după caz.E. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). avizează. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. trezoreria statului sau. Totodată. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. M. M.). conform instrucţiunilor emise de donator. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic.9. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. după caz.F. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. şi din casieria instituţiei. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani.P. memorandumurile. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. după caz. sunt purtătoare de dobândă.F.. În prezent. acordurile. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate.P.

Contabilitate. Creţoiu. Ghe. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice şi Planul de conturi pentru instituţiile publice şi intrucţiunile de aplicare a acestuia (www. H. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. Beck) 2.ro). Ministerul Finanţelor Publice – Ordinul ministrului finanţelor publice Nr. Beck. Care sunt metodele de înregistrare a încasărilor şi plăților. Ce reprezintă disponibilitățile băneşti?  2. Editura C. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. 2007 (Editura C. Bucur. Materiale bibliografice obligatorii 1.. Ediţia a II-a. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie.     Întrebări recapitulative:  1. Fundamentele şi noul cadru juridic.  3. Bucureşti.monitoruloficial. Ion. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. H. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu.Comunitatea Europeană. Particularități privind fondurile externe?  44 .

) (5. nr. republicată. iar în cadrul acestora pe termene de plată. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. clienţii (5. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. la data efectuării tranzacţiei. SAPARD etc.Modulul 4: DECONTĂRI CU TERŢII  Obiectivele modulului: • Definirea furnizorilor.109/2004. Bunurile vândute.). 4. lucrările executate şi serviciile prestate. se evidenţiază distinct în contabilitate. la data efectuării tranzacţiei.). Avansurile acordate furnizorilor 9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.1. de active circulante. comunicat de Banca Naţională a României. personalul (5. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). decontările între instituţii publice (5. asigurări sociale. Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. M. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. bugetul statului. bugetele locale. cu debitorii şi creditorii diverşi.).6.264/2003.2.8. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii.5. clienţilor şi personalului • Identificarea datoriilor către furnizorii de active fixe.).). Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). bugetul asigurărilor sociale de stat (5. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi.). precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. debitori şi creditori ai bugetelor (5. 9 45 . dar şi a datoriilor faţă de personalul angajat Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5.2.). Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri.1.O. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. cât şi în valută. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. cât şi în valută.G.). 4. criteriilor.3. Bunurile cumpărate. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.). precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei.7.9. nr. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. protecţie socială (5. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. comunicat de Banca Naţională a României. ISPA. Potrivit H.4.

potrivit legii. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. potrivit legii. premiile. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. potrivit reglementărilor în vigoare. nu se suportă din fondul de salarii. sporurile. prescrise. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată.4. pensii alimentare şi altele). Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. Asigurări sociale. bugetele locale. asigurări sociale de sănătate. taxe şi vărsăminte asimilate. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. plusul de numerar din casierie. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. datorate terţilor (popriri. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . 4. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. impozitul pe clădiri. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.4. datorate bugetului statului potrivit legii.pentru asigurări sociale de stat. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. cuvenite pensionarilor conform legii. impozitul pe venituri de natură salarială. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. îngrijirea copilului. sumele datorate creditorilor. amenzi şi penalităţi. 4. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. precum şi debitele provenite din pagube materiale. calculate potrivit legii. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. Bugetul statului.3. deschis pe fiecare persoană.instituţii publice . ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. Alte impozite.5. 46 . amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii.

E.” bugetului U. altele decât personalul propriu şi furnizorii. 47 .” 4. la constituirea bugetului U. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii.” bugetul de stat” 3. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice.E. PHARE. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. provin din: resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. în contul de rezultat patrimonial: 121.E. pentru închiderea contului de cheltuieli. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. • contribuţii din taxe vamale. Achitarea obligaţiei de plată. se înregistrează ca şi debitori diverşi.7.1. 4. contribuţii bazate pe venitul naţional brut Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare 10 : 1.2. 4.E. Decontări cu bugetul U.A.E. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe .E. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. ISPA.accidente de muncă şi boli profesionale.” 2. contribuţii din T. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE.E.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane.6. Statele membre U. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. contribuie. Debitori şi creditori diverşi. Înregistrarea.E. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. asigurări pentru şomaj. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. bugetelor locale. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. ajutoare sociale. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. se înregistrează ca şi creditori diverşi.E.V. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. 1917/2005. altele decât personalul propriu şi clienţii. ISPA.6.sume de primit şi datorii sume de plată. SAPARD etc. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei.6.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale 10 OMFP nr.

alte cheltuieli efectuate în avans). împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. 2. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. precum şi dobânzile aferente acestora. după caz. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. bugetul local.9. abonamente publicaţii. 3. alte venituri realizate în avans). dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori. abonamente la publicaţii.   Întrebări recapitulative:  1. la cheltuieli în avans (chirii. potrivit legii. provizoriu. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. pe structura clasificaţiei bugetare. la cererea acestora sau din oficiu. abonamente la instituţiile de spectacole. Ce operații se includ în categoria decontărilor cu terții?  Ce reprezintă datoriile? Dar creanțele?  Prezentați contabilitatea decontărilor cu personalul prin exemple?  Cum  înregistrați  în  contabilitate  debitul  creat  de  către  un  angajat  într‐o  instituție  publică?  48 . Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. se înregistrează distinct în contabilitate. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. se înregistrează. din fonduri speciale. după caz. 4. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. atât în contabilitatea unităţii debitoare. într-un cont distinct. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. pe structura clasificaţiei bugetare. asigurări. bugetul asigurărilor pentru şomaj. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. la venituri în avans (venituri din chirii.8. fonduri cu destinaţie specială. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. se înregistrează distinct în contabilitate. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. 4.de sănătate. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. 4.

5. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.1. 5. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. Datorii 5. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.2.1. de pe pieţele financiare. 49 . Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. care este încheiat înainte de data bilanţului. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. prin Ministerul Finanţelor Publice. prime privind rambursarea obligaţiunilor. în numele României.1. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. alte împrumuturi şi datorii asimilate.3. împrumuturi interne şi externe contractate de stat. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. la care se adaugă datoria publică locală. 5. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. 5.3. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor.1. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. precum şi modul de evidenţă al acestor bunuri în contabilitatea instituţiilor publice. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie.1. denumită şi datorie curentă. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung.Modulul 5: DATORII ŞI CAPITALURI  Obiectivele modulului: • Evidenţierea datoriei publice guvernamentale • Precizarea bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ – teritoriale.1. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. conform acordului de împrumut. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. • Identificarea cheltuielilor şi veniturilor bugetului de stat şi bugetelor locale. la un moment dat. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.1. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului.

după caz. în scopurile prevăzute de lege. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea.1. 5. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate.3.Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. mediu şi lung. după caz. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. garanţii de stat. se constituie fondul de risc. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. de la alte instituţii de credit. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. respectiv din bugetele locale. instituţii financiare internaţionale. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. pe de o parte.2. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. contractate în scopuri prevăzute de lege. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. în numele statului. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi.4. pe de altă parte. depăşeşte limita 50 . Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. sau de la alte organizaţii internaţionale. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. la un moment dat. 5. persoane juridice române sau străine. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. prin Ministerul Finanţelor Publice.1. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. împrumuturi de stat de la bănci. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale.

fonduri în afara bugetelor locale etc. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativteritoriale. 5. 51 . Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. Provizioanele nu pot depăşi. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. cele exemplificate în anexa la Legea nr.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. se constituie fondul de risc. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . . contribuţii. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. rezultatul patrimonial. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. în limitele şi în condiţiile legii. taxe. daunele şi alte datorii incerte. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită posesia. despăgubirile.litigiile.3.prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. 5. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. 5. rezervele din reevaluare. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate.1.alte provizioane. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.2. din punct de vedere valoric. pe termen scurt. Consiliile locale. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. fondul activelor fixe necorporale. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. rezultatul reportat. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. amenzile şi penalităţile. potrivit legii sau prin natura lor. după caz.3. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. alte vărsăminte. .

Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. a consiliului judeţean. după caz. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. dacă legea nu dispune altfel. Bunurile din domeniul public al localităţilor. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. de ministere. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean. prin hotărâre a Guvernului. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public judeţean. după caz. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. după caz. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. la cererea Guvernului. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. prin hotărâre a consiliului judeţean. declarate ca atare prin lege.Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. ele pot fi date numai în administrare. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. În lipsa acordului menţionat. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. 52 . după caz. a consiliului judeţean. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. în condiţiile legii. exemplificate în anexa la Legea nr. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. Domeniul public al comunelor. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. concesionare sau închiriere. după depunerea situaţiei financiare anuale. la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar. Dreptul de proprietate publică încetează. prin hotărâre a Guvernului. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. prin hotărâre a Guvernului. Bunurile din domeniul public pot fi date. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face.

5.3. în condiţiile legii.2. Reevaluarea acestora se face. din cadrul capitalurilor proprii. 5. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.3. prin urmare.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment 53 . nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie.ca o scădere a rezervei din reevaluare.ca o creştere a rezervei din reevaluare. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. 5. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. În cazul în care. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. aceasta se tratează astfel: . natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie.3.3. se are în vedere. . caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. . ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. La începutul exerciţiului. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. dacă nu a existat o descreştere anterioară. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. În astfel de cazuri. la valoarea justă. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. determinată în urma reevaluării. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. după caz. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. aceasta se tratează astfel: . Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. din cadrul capitalurilor proprii. mai degrabă. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv.4.

Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. .131. 54 .02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521).131. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment. potrivit legii. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.131. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .* Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. .

Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Fondul de risc. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. în continuare. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. pentru utilizare ca fond de rulment. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului.Contului 131. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. Sumele constituite ca fond de rezervă. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării.01). Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. ca fond. din fondul de rezervă. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat.01 = 131). Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. ca surse de finanţare. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. Fondul de rezervă pentru sănătate. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. prin tarif sau preţ potrivit legii. potrivit legii. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. necheltuite. pentru garanţii la împrumuturi externe. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment.1. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. respectiv. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Este un cont de activ.1. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). 55 . înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi.

Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativ-teritoriale. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. după caz. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). 5. al 13-lea salariu. la unităţile trezoreriei statului. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului.4. deschis în afara bugetului local. 56 . prime. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. contribuţiile aferente acestora. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. consiliile locale. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. transferuri. după caz. Taxe speciale. precum şi din cele casate. aprobă taxe speciale. aferente unei perioade de timp. necesară desfăşurării activităţii spitalului. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. iar în debit. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. Fondul de dezvoltare a spitalului. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468.Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. Soldul debitor al contului 468.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. Fondul de tezaur. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. Contul 1391 este un cont de pasiv. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. precum şi subvenţii. asistenţă socială acordate. la sfârşitul anului. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. Acesta este un cont de activ. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Se păstrează într-un cont distinct.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate.

Cheltuielile bugetare se angajează numai în limita creditelor bugetare aprobate.4.comisioane şi onorarii. după natura şi destinaţia lor. . alte cheltuieli finanţate din buget. materiale nestocate. Sumele aprobate la partea de cheltuieli în toat bugetele în cadrul cărora se angajează. cheltuieli cu alte impozite. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. amortizări şi provizioane. curente şi de capital. Cheltuielile bugetare sunt sumele aprobate în bugetele. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic.chirii. în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective.energie şi apă. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent.prime de asigurare. Acestea includ: . 57 . Cheltuielile de capital se recunosc lunar. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora.protocol.Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. se ordonanţează şi se efectuează plăţi. ambalaje. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile.1. alte cheltuieli operaţionale. detaşări. . Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. cheltuieli extraordinare. reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. interne şi în străinătate. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . mărfuri. Ordonanţarea cheltuielilor constituie o fază în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă ca livrări de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi dispusă. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.materii prime. reclamă şi publicitate.deplasări. taxe şi vărsăminte asimilate. transferări. . se achită şi se lichidează. Lichidarea cheltuielilor este faza în care se verifică existenţa angajamentelor. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. cheltuieli financiare. Cheltuielile bugetare se ordonanţează. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. Şi plata cheltuielilor este o fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publica achită obligaţiile sale faţă de terţi. . să determine sau să verifice realitatea sumei datorate. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. materiale de natura obiectelor de inventar. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. cheltuieli cu personalul. animale şi păsări. materiale consumabile.întreţinere şi reparaţii. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. . cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. cheltuieli de capital. alte stocuri. 5. Alte transferuri.

Cheltuieli cu alte impozite. facturii fiscale.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE.alte cheltuieli operaţionale. ISPA.V. .alte pierderi . . se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.servicii bancare şi asimilate. accidente de muncă şi boli profesionale.indemnizaţii de delegare. ISPA. asigurări de şomaj. . Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. detaşare. conform legii. .1 100 lei 2. 1. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.drepturi salariale în natură. .transportul de bunuri şi personal. taxe şi vărsăminte asimilate.V. ISPA. .alte servicii executate de terţi. SAPARD. Cheltuielile cu personalul includ: . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. . Angajatul C. Alte cheltuieli operaţionale includ: . . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = % „Materiale de „Debitori” natura obiectelor de inventar” 303 461 78 lei „Casa” „Debitori” 531. . La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .pierderi din creanţe imobilizate. asigurări sociale de sănătate. .pierderi din creanţe şi debitori diverşi.dobânzi.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE..servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. SAPARD.salariile personalului. 58 . taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. . Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. conf. . .diferenţe de curs valutar.1 461 22 lei 3.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. SAPARD.cheltuieli neeligibile: PHARE. pentru procurarea unei truse medicale (auto).alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. .

Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. pe exerciţii bugetare.a. apoi. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. . aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. oricare este acesta. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale.alte cheltuieli.subvenţii. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. caracterului şi aspiraţiilor sale. . Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. . nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. Astfel. au legătură cu programul de guvernare. Cheltuielile. acţiunilor. . de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. programatic. între alte funcţii.Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . Cheltuielile bugetului de stat. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. economic. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). . potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări.2. ca şi veniturile.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. . vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. . In consecinţă. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. Creditele bugetare 59 . obiectivelor şi sarcinilor prioritare. . provizioanele şi ajustările pentru depreciere. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. odată constituite/încasate. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului.pierderi din calamităţi. de apărare şi ordine publică ş. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare.transferuri în străinătate. Cheltuieli de capital. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice.cheltuieli operaţionale privind amortizările. în succesiunea lor.cheltuieli financiare privind amortizările. . fără deosebiri.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. . ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Cheltuieli extraordinare includ: . Un buget public este în primul rând un document politic. Dacă bugetele publice. programelor. şi numai în al doilea rând un document financiar. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice.asigurări sociale. In aceste situaţii. 5. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi într-o orientare politică anume.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. amortizări. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale.4. corespunzătoare naturii. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. .ajutoare sociale. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi.transferuri interne. nu se deosebesc între ele. provizioane şi ajustări includ: .cheltuieli cu active fixe neamortizabile. dacă sunt orientate şi executate la fel. utilizate potrivit altei proceduri.

De asemenea. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare.. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. respectiv se pot angaja. .bugetele locale. respectiv: .bugetul asigurărilor sociale de stat. In consecinţă. permanenţi şi temporari.. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. articole şi alineate. în cadrul acestora pe capitole. capitole. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare 11 . 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. . după natură şi destinaţie. 2.F. 3. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. c. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. aprobate pe ordonatori principali de credite şi.bugetul de stat. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi.P. 60 . nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. capitolul. prin trezoreria statului. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.3.F. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. 5. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. b. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. . Numărul de salariaţi. sursă de finanţare a cheltuielii. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a.bugetul asigurărilor pentru şomaj.aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. prin M. simbolul contului (din planul de conturi).P. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). subcapitole. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi.4. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.

creanţelor şi datoriilor. veniturile reprezintă impozite. concursuri artistice. venituri financiare.. 4.venituri din vânzarea produselor finite. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. . după caz.5. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. . 7. fonduri cu destinaţie specială. alineatul. venituri din provizioane. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. 5.venituri din vânzarea produselor reziduale. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. . . . prestări de servicii şi altele asemenea. aferente unei perioade de timp. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. publicaţii. taxe.5. . transferuri. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. studii.venituri din chirii.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. prestaţii editoriale. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. 61 .venituri din studii şi cercetări. venituri fiscale. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. 5. 6. . . proiecte.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. venituri din producţia de active fixe. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. în roşu. alte venituri operaţionale. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. venituri nefiscale. după natura şi sursa lor. 5.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate.bugetul fondurilor externe nerambursabile. venituri extraordinare.venituri din vânzarea semifabricatelor. veniturile din activităţi economice includ: . subalineatul (paragraful). venituri din contribuţii de asigurări. titlul. La rândul lor. articolul. finanţări. 8. În contabilitate.1. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. Grupele de venituri Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. organizarea de manifestări culturale şi sportive. subcapitolul. subvenţii. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare.

Chiria lunară este de 9 lei / m.venituri din activităţi diverse. . Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” “Clienţi” 531..variaţia stocurilor. Exemplu : I. O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit.venituri din vânzarea mărfurilor.. Se preia la sfârşitul perioadei soldul creditor al contului „Impozit pe salarii” în contul „Rezultatul patrimonial” (pentru încchiderea contului „Impozit pe salarii”): „Impozit pe salarii” = “Rezultatul patrimonial” 733 = 121 283 lei III. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m.p. Se preia la sfârşitul perioadei soldul creditor al contului „Venituri din chirii” în contul „Rezultatul patrimonial” (pentru închiderea contului „Venituri din chirii”): “Venituri din chiri” “Rezultatul patrimonial” 706 = 121 1452 lei II. . Venituri din dobânzi: 1.p. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Clienţi” “Venituri din chirii” 411 = 706 1452 lei 2. Se înregistrează o obligaţie restantă de plată a impozitului pe salarii: „Creanţe ale bugetului = „Impozit pe salarii” de stat 463 733 283 lei 2. Se achită dobânda în contul de disponibil: 62 . 1.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. Potrivit prevederilor contractuale. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. Se înregistrează dreptul instituţiei publice de a obţine un venit din dobânzi: „Debitori” = „Venituri din dobânzi” 461 766 640 lei 2.1 “Disponibil al bugetului de stat” “Viramente interne” 520 = 581 1452 lei 1452 lei 1452 lei 4. Se achită impozitul: „Disponibil al = bugetului de stat” 520 „Creanţe ale bugetului de stat” 463 283 lei 3. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. Se înregistrează o creanţă provenită din impozit pe salarii: 1.1 = 411 3.

De regulă. Grupa "Venituri nefiscale" include: . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". . . Venituri din producţia de active fixe includ: .venituri din producţia de active fixe necorporale. Venituri nefiscale. . . . neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.impozit pe salarii. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. Grupa "Venituri fiscale" include: . . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . profit şi câştiguri din capital.alte impozite pe venit. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. 63 .venituri din creanţe imobilizate.venituri din proprietate.venituri din producţia de active fixe corporale. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.alte venituri operaţionale. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. Se preia la sfârşitul perioadei soldul creditor al contului „Venituri din dobânzi” în contul „Rezultatul patrimonial” (pentru încchiderea contului „Venituri din dobânzi”): „Venituri din dobânzi” = “Rezultatul patrimonial” 766 121 640 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: .impozit pe venit.venituri din investiţii financiare cedate. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . . Venituri din contribuţii de asigurări. . . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. . Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. .impozit pe venit.impozite şi taxe pe proprietate. .alte impozite şi taxe fiscale.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.venituri din dobânzi.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. recunoscute la momentul constatării. Veniturile financiare includ: .„Conturi la bănci” 512 = „Debitori” 461 640 lei 3.venituri din diferenţe de curs valutar. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Venituri fiscale.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. .

În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale.5. Între sursele de finanţare. SAPARD. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. bugetele locale. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. ISPA. transferuri. subvenţii.). Sunt. se finanţează acţiuni social – culturale. . Finanţări. bugetele locale. număr cu care ţara 64 . în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Numărul mare 12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar PHARE. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. bugetul asigurărilor sociale de stat.integral din bugetul de stat. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. de capital ş. SAPARD. lucrări executate şi servicii prestate. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. materiale. din donaţii.alte venituri financiare. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. ISPA.). bugetul asigurărilor sociale de stat. potrivit bugetului aprobat.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . de infrastructură. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. . în funcţie de subordonare.PHARE.a. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. 5. 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe.2. la începutul anului 2008. Astfel. după caz. Sub aspectul surselor de finanţare. Clasificaţia bugetară. bugetele fondurilor speciale. sponsorizări. . din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice.. bugetele fondurilor speciale. însă. In ce priveşte cheltuielile bugetare. ulterior. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. reprezintă plăţi de casă. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . . contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. Din această sursă. Potrivit clasificaţiei bugetare. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. de apărare şi siguranţă naţională etc. după caz. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare.a. dar şi din celelalte. In schimb.integral din venituri proprii. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. de înfăptuire a justiţiei. şi alte surse de finanţare: pe programe. Când există surse duble de finanţare.

Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică.venituri din valorificarea unor bunuri. Sume/cote defalcate. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. In situaţiile în care. Modul de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior.fonduri cu destinaţie specială. . după caz. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. ca venit. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. . la a căror realizare contribuie şi Guvernul. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. Veniturile extraordinare provin din: . Aceste cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite.Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. . sunt evidenţiate distinct în contabilitate. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. ocupa un loc de top.F. o cotă la bugetul de stat. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare.venituri din despăgubiri şi din asigurări. exhaustivă. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. au loc treceri de unităţi. Spre exemplu. la virare.finanţarea în baza unor acte normative speciale.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. pe baza dispoziţiilor legale. M. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. . respectiv: transferuri. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. . dar nici nu există o listă publică. ca resurse financiare ale acestora.P. după caz. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.finanţarea de la buget. Transferuri. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. pentru a nu deforma. începând cu întocmirea proiectului de buget. în acelaşi fel. 65 . o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. fonduri externe nerambursabile. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. subvenţii.. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. la data plăţii salariului. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). . Această grupă include: . Cifrele nu au fost contestate oficial. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. Astfel. .venituri din subvenţii. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete.

Fiecare buget este reglementat de sinestătător prin acte normative proprii. În sistemul bugetar naţional sunt legiferate 13 următoarele bugete: a) bugetul de stat b) bugetul asigurărilor sociale de stat c) bugetul fonduriloe speciale d) bugetul trezoreriei statului e) bugetele instituţiilor publice autonome f) bugetele instituţilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat. a fondului de somaj. Spre exemplu. nr.597/2002. surse de venituri.O. 13 Sunt reglementate de Legea nr. Veniturile bugetare reprezintă resursele băneşti care se cuvin bugetelor nominalizate mai sus în baza unor prevederi legale. Exemple: impozitul pe salarii. Sume cuvenite statului sunt acele sume care se fac venit la bugetul de stat şi se cuvin acestuia într-un temei anume. ale căror rambursare. în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice.5.Întocmirea declaraţiilor de venit. Exemple: contribuţia angajaţiilor şi a angajatorilor la construirea fondului de asigurarea de sănătate. Impozitul este prelevarea obligatorie fără contraprestaţie şi nerambursabilă percepută de către administraţia publică de la persoanele fizice şi juridice pentru satisfacerea necesităţilor de interes general. sunt compuse din impozite. normative de cheltuieli. taxa pentru folosirea a unu drum public).5. sau bugetele fondurilor speciale. Încasare veniturilor bugetare se reflectă prin execuţia de casa bugetară. Veniturile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare şi sunt structurate pe capitole şi subcapitole. În cadrul ansamblului. de termenele şi posibilităţile de asigurare a resurselor de finanţare a deficitului bugetar şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.1. Veniturile se repartizează pe trimestre în funcţie de termenele legale de încasare ale acestora. există anumite corelaţii între bugete. Veniturile bugetare Componentele bugetului general consolidat Prin definiţie. aceste sume au un regim juridic precis determinat. ca gestiune etc. pe cladiri. bugetul asigurărilor sociale de stat. curţi. stingerea obligaţiilor bugetare. controlul fiscal. Aceste subvenţii devin transferuri consolidabile (după regularizare la sfârşitul exerciţiului bugetar cu bugetul de stat în limita subvenţiilor acordate). M. o instituţie publică sau un serviciu public. soluţionarea contestaţiilor. executarea creanţelor bugetare precum şi cele referitoare la evaziunea fiscală se supun fiecare în parte legislaţiei în domeniu. bugetul este un document în care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau. Veniturile bugetare se încasează în procesul execuţie de casă bugetară. mijloace de transport etc. Exemple: taxa de autorizare (a unei construcţii. Există corelaţii şi între bugetul de stat.500/2002 privind finanţele publice. pe terenuri/venituri agricole. taxe. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice i) bugetul fondurilor externe nerambursabile Bugetele de mai sus compun bugetul general consolidat ca ansamblul bugetelor agregate şi consolidate pentru a forma un întreg. art. 66 . după caz. numai cheltuielile. bugetul asigurărilor sociale de stat ci bugetele fondurilor speciale pot fi echilibrate în timpul exerciţiului bugetar prin subvenţii de la stat. cu bugetele locale. Prin contribuţie se înţelege orice prelevare obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii. Taxa este suma plătită de o persoană fizica sau/şi juridicăde regulă pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic. după caz g) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii h) bugetul fondurilor prevenite din credite externe contractate sau garantate de stat.3. şi bugetele fondurilor speciale. contribuţii şi alte vărsăminte. pe profit. ca existenţă.

efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). distinct pe fiecare impozit. Prin trezoreria statului se efectuează şi alte operaţiuni cum sunt: . taxă sau alte obligaţii fiscale. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate.5.4.P. Este interzis în intituţiile publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. de asemenea. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. supune bilanţul contabil. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. inclusiv. . 15 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. Instituţiile publice indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice finanţate integral prin venituri proprii efectuează operaţiunile de încasări ţi plăţi prin unutăţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îşi au sediu şi la care au deschise conturile de venituri. Este de 0. inclusiv. în principal.păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloare în lei a acestora primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale şi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe bază de hotărâre ale guvernului potrivit destinaţiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice şi economice după caz. cu înregistrările aferente în contabilitate). Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat unutăţii teritoriale a trezoreriei statului si. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. Acestea statuează: . Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). sau prin ordin de plată peste această sumă. 14 67 . . .efectuarea de plasamente financiare din disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin BNR .încasare veniturilor bugetare. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală.5. inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenţă şi plata dobanzilor comisioanelor spezelor şi altor costuri aferente. . vizei trezoreriei prin care derulează fondurile. Execuţia de casă bugetară Este un complex de operaţiuni care se referă la încasare veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare. Execuţia de casa bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de M.efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă rezultă din imprumuturi contractate direc sau garantate de către stat.alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.F. Şi bugetele instituţiilor publice trec prin faza execuţiei de casă. inclusiv dobânzi 14 şi penalităţi 15 de întârziere.efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţilor publice în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). sau la agenţii fiscali. cheltuieli şi disponibilităţi. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare.

persoane juridice şi persoane fizice.)¹. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora.. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte.N. A.. bugetului asigurărilor de şomaj. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. bugetul căruia îi aparţine venitul: . In legătură cu veniturile bugetare. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). ordonatorii de credite (principali. în baza dispoziţiilor legale.F.P. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. prin poştă.A. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. De asemenea.P.F. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate.bugetul de stat. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. taxelor. facturi.F. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti.6.P. după natură şi sursă.N. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. Autoritatea de specialitate din subordinea M. elaborează. avize de expediţie. Stabilirea obligaţiilor de plată.5. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.F. 5.F.N. A. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte.F. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. compensări şi amânări la plata impozitelor.N. datorate de plătitori. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. simbolul contului (din planul de conturi). Printre alte obiective.F.A. 68 . precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. precum şi insrucţiunile de completare a acestora.5. pe lângă alte funcţii. şi A. Eventualele înlesniri.F. după care se înregistrează ca încasări. 5.A. În cadrul instituţiilor publice. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.5. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. 2.A. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete.NA. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. reprezentând impozite. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). restituiri.Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal).

Bucur. 4.  3. . Contabilitate. Beck. .6. Ediţia a II-a. Prezentați  bunurile  domeniului  public  şi  domeniului  privat.bugetul fondurilor externe nerambursabile. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. 2007 (Editura C. . 5. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. capitolul.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.bugetul asigurărilor pentru şomaj.  69 . în păstrare sau custodie. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.. Ce reprezintă rezultatul patrimonial? Dar rezultatul reportat?  5. Materiale bibliografice obligatorii 1. Bucureşti. debitori scoşi din activ. paragraful. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Cum se înregistrează cheltuielile şi veniturile în contabilitate?  4.. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. subcapitolul. 5.bugetele locale. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. active fixe luate cu chirie.  Evidențiați  modul  de  reflectare în contabilitate al acestora. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.bugetul asigurărilor sociale de stat. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. Creţoiu. Ghe. Ion. Fundamentele şi noul cadru juridic. . precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. . Definiție şi rol. 3. Editura C. chirii şi alte datorii asimilate. urmăriţi în continuare. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. Beck)   Întrebări recapitulative:  1. Sistemul ordonatorilor de credite. H. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. precum şi alte valori. H. . în roşu. efecte scontate neajunse la scadenţă. Ce reprezintă datoriile pe termen scurt? Sau datoriile pe termen lung?  2.

Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.G.cont de profit şi pierdere . 70 . • anexe la situaţiile financiare. datoriilor.E. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. respectiv în lei. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune.note explicative.27 (3): . dar şi modificările în cadrul acestuia. 6. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. nr. care includ: politici contabile şi note explicative. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.situaţia modificării capitalului propriu .Modulul 6: SITUAŢIILE  FINANCIARE ANUALE  Obiectivele modulului: • Se doreşte înţelegerea de către studenţi a componentelor situaţiilor financiare şi rolul acestora în intituţiile publice. • contul de rezultat patrimonial. • Precizarea rolului bilanţului. art.note explicative.politici contabile .bilanţ . documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare. fără subdiviziunile leului. care se compun din: .bilanţ . • situaţia fluxurilor de trezorerie.E.1.cont de profit şi pierdere . • contul de execuţie bugetară. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. • Importanţa contului de execuţie bugetară Se constituie din: (v. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice.politici contabile .situaţia fluxurilor de trezorerie . Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. O. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. 82/1991. Pentru instituţiile publice.

Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. – Contabilitatea instituţiilor publice. proprietate sau complexitate. după caz. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. generalizată. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Definiţie. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. la termenele stabilite de acesta.1. Bilanţul 1. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare.279. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. C. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. mărime. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. subordonate instituţiilor publice din România. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. p. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. 16 71 . ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economicofinanciare aferente perioadei raportate. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. sintetică. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. Ministerele.Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. după caz. subordonate instituţiei publice. 6. indiferent de obiect. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economico-financiare până la nivel de balanţă de verificare. Unităţile fără personalitate juridică. fără a întocmi situaţii financiare.1. 2005. Drăgan.” 16 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice.M. alte autorităţi publice. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale.

respectiv ca surse de formare. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. Teoretic. complexităţii. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. evident. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. Ristea M. mijloace fonduri imobilizate. Neamţu H. bilanţul se prezintă astfel: Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale.. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. Schematic.A. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. sau fixe. sunt. unul deosebit de important.. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. deci se caracterizează printro utilizare durabilă.. • Active circulante (stocuri. ca provenienţă. R. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire.). 1997. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat.Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). creanţe etc. Bazele contabilităţii. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. corporale. 17 72 .. Bucureşti. stocuri. fonduri de trezorerie. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. Activele – datorită diversităţii. 17 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. inclusiv în bilanţ.. disponibilităţi băneşti ş. În practică însă. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. respectiv bunuri imobile. iar pasivul. imobilizări. p. efectuării plăţii/încasării ş.a. Văduva I. ca pasive – în partea dreaptă. multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil.a.) curente ş. Activele imobilizate.. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente.a. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. „.. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).35. Editura Didactică şi Pedagogică. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la Călin O.

18 73 . din care rezultă obligaţii de rambursare. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. Activele circulante. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). De asemenea. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu sa convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. prin componenţa sa. Rezultă că.a. şi altele. reevaluarea. administrator. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). Stocurile. creanţelor. sau curente. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. Toate aceste lucrări. Datorită acestor particularităţi. construcţii speciale ca poduri. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. Pe lângă resurse proprii. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului).care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei 18 ). ambalaje etc. şi invers. împrumutate ş. pe salarii etc. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. surse atrase. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. Spre deosebire de activele fixe.a. de lucru. operaţii de regularizare ş. Ca sursă de finanţare. care reflectă situaţia de fapt. ca active circulante. până în momentul plăţii lor. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului).). Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. Capitalul. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. respectiv al surselor de formare: capital propriu. acreditivele şi avansurile de trezorerie. disponibilităţilor băneşti. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. mijloace de transport. sculele şi verificatoarele ş. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. indiferent de valoarea lor contabilă. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. nr. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H.a. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. Exemple de active imobilizate: clădiri. materiale (consumabile).a. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare.105/2007. sportiv.a. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. ziduri de sprijin ş. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică).G. juridice etc. şi necurente – de peste un an). decontări cu persoane fizice. sub diferitele sale forme.

                                                                                       PASIV     1.  Total Active Datorii curente şi necurente (cu termen de  rambursare sub un an şi de peste un an):  (3000+4500)  15 000.00   87 500..00   7 500.00     2.00  .00   2 000.00   0. maşini. mobilier  Active necorporale Programe software  Înregistrări pe pelicule           11 500.00   11 000.12.40) ACTIV  I.00               Capitaluri proprii  (1 + 2 + 3)               Active nete:  Total active (I) – Total datorii (II)  87 500.00    Stocuri (active)  Materiale consumabile  Obiecte de inventar  Creanțe curente şi necurente (creanțe ce  urmează a fi încasate într‐o perioadă mai mică  de un an şi mai mare de un an)  Disponibilități băneşti (conturi la bancă)   Disponibil în casă       12 000.00                        Active fixe (nefinanciare)  Active corporale Terenuri.  Active financiare    Titluri de participare (deținere de acțiuni)  Creanțe imobilizate (împrumuturi pe termen    lung)  Bilanț contabil la 31. 1.. Rezultatul patrimonial (sold creditor)    20 000. Rezerve.00  12 200.00 3.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.00   95 000.00     8 000. clădiri. . fonduri  6 000. Rezultatul reportat (sold creditor)  12 000.00         63 800. p.00   9 000.00                                 II.

fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea).bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii.a. Modificări de structură: a) A + x . Bilanţul. fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. II.x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare. Totodată. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă. cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. în cazul fuzionării ş. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli. fiecare operaţie economică. fără a afecta egalitatea bilanţieră. 82/1991. fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. fie numai în pasiv. Operatorii economici. cu transferuri şi subvenţii ş. datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. dinamică. fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. 75 . În cazul ambelor tipuri de modificări se produc schimbări în posturile de bilanţ. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat. dă naştere unei modificări în bilanţ.a. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile. Astfel. la încheierea trimestrelor şi a semestrului I. instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar. Cu referire directă la instituţiile public.2. la încetarea activităţii. fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. fără a afecta egalitatea bilanţieră. financiară. în momentul începerii funcţionării. absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia . precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

4. elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital. influenţele rezultate în urma reevaluării activelor. în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii. de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. după natura sau destinaţia lor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte. finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice.1. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor. Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent. absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli.1. iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat. de regulă. după deducerea tuturor datoriilor. 6.3. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.2. în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice. 6. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile. Contul de rezultat patrimonial Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent. cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. precum şi pe total. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativteritoriale. indiferent dacă au fost încasate sau nu. În funcţie de necesităţile de informare. respectiv excedent sau deficit patrimonial.În bilanţ. calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. indiferent dacă au fost plătite sau nu.1. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile. Ca structură şi conţinut. 6.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de 76 .

2. Bucureşti.5. Elemente definitorii şi rolul acestuia în instituția publică. 3. A. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). consumuri de resurse).prevederi bugetare iniţiale. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. Editura Universitară. de regulă.  Contul de execuție bugetară.   Întrebări recapitulative:  1. în structura în care a fost aprobat bugetul. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia. Pentru elementele prezentate în notele explicative se va prezenta.angajamente legale .credite bugetare iniţiale.1. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . 2004. Materiale bibliografice obligatorii 1. Ce reprezintă situațiile financiare?  Ce cuprinde un set de situații financiare?  Prezentati bilanțul şi tipurile de modificări în bilanț. pentru comparaţie. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. Suciu G.plăţi efectuate . Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate.evaluare a activelor.  77 . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. după caz.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent. Morariu.angajamente legale de plătit .. Contabilitatea instituţiilor publice. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. prevederi bugetare definitive . credite bugetare definitive .angajamente bugetare . Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar.drepturi constatate . precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. 4. Notele explicative se prezintă sistematic. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. 6.încasări realizate .cheltuieli efective (costuri.

2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. brevete.1 Terenuri 211.03 Rezultatul reportat .PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativteritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativteritoriale 117 Rezultatul reportat 117.01 Rezultatul reportat . licenţe. local. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.bugetul local 117. şomaj) 117. mărci comerciale.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. sănătate. sănătate) 121.02 Rezultatul reportat .02 Rezultatul patrimonial . asigurări sociale.01 Rezultatul patrimonial . animale şi plantaţii 214 Mobilier.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 401 404 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI Furnizori Furnizori de active fixe 78 . asigurări.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. local.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. mijloace de transport. aparatură birotică. şomaj.

SAPARD.E. 79 .411 Clienţi 421 Personal .1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468. detaşări. transferări Cheltuieli cu salariile personalului Contribuţia României la bugetul U.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468. ) 459 Sume datorate bugetului U.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 5221 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 602 603 610 611 614 641 675 CONTURI DE CHELTUIELI Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar Cheltuieli privind energia şi apa Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu deplasări. ISPA etc.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.E.

SAPARD.PHARE. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 80 .682 Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .

A. H. Beck. C. anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie. 6.structura organizatorică din cadrul instituţiei publice. Editura InfoMega. 10. buget . I. Bucureşti. Editura Universitară. Fundamentele şi noul cadru juridic. Nişulescu. 7.anul financiar pentru care se aprobă bugetul. 2. 2004. 4. 5. 292 din 15 aprilie 2008.faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice. Morariu. Pitulice. 5. compartimentul financiar-contabil . care verifică documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. alte autorităţi publice. A. 2009. birou. Bucureşti.aprobare comunicată ordonatorului principal de credite de către Ministerul Finanţelor Publice prin trezoreria statului. angajament bugetar . IPSASB. Ministerul Finanţelor Publice – Ordinul ministrului finanţelor publice Nr. Dascălu. 2007 (biblioteca SNSPA). Administraţia Prezidentială. traducere. Legea nr. în care este organizată execuţia bugetară (serviciu. Creţoiu. Glăvan.. Ploieşti. Drăgan. 2. 3. în functie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice. precum şi instituţiile din subordinea acestora... 7.M. instituţiile publice autonome. 8. Partea I. • Glosar 1. Bucureşti. Contabilitatea instituţiilor publice din România. Beck).document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau. Cosmina. an bugetar . după caz. Bucur. 3. 9. potrivit legii. Contabilitate. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. donaţie . celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. compartiment).denumire generică pentru persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil. 2007 (Editura C. Mariana. Noile orizonturi ale contabilităţii. Editura Contaplus. 2005. numai cheltuielile. C.monitoruloficial.. instituţii publice . Contabilitatea instituţiilor publice. Suciu G.denumire generică ce include Parlamentul. Ediţia a II-a.. angajament legal . 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice şi Planul de conturi pentru instituţiile publice şi intrucţiunile de aplicare a acestuia (www. nr. O. Editura C. deschidere de credite bugetare . în limita creditelor bugetare aprobate. Ion. 82/1991 a contabilităţii. 8.. ministerele. Bucureşti. H. 6.ro). contabil . afectează fonduri publice unei anumite destinaţii. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.. indiferent de modul de finanţare a acestora. excedent bugetar . Editura CECCAR. republicată în M. 81 .orice act prin care o autoritate competentă. 2005.parte a veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare întrun an bugetar. Ştefănescu.fonduri băneşti sau bunuri materiale primite de o instituţie publică de la o persoană juridică sau fizică cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie. 4. Noua contabilitate publică. Editura Universitară. Ghe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful