Optzecism si postmodernism

Textul de fata nu-si propune sa rediscute problematica posmodernismului in ansamblu si nici sa realizeze o panorama a postmodernismului romanesc. De altfel exista deja o consistenta bibliografie in domeniu. Studiul va trata doar relatia dintre opzecism si postmodernism. Intreprinderea e necesara pentru ca nu de putine ori intre optzecism si postmodernism s-a pus semnul egalitatii. Discutia ce va urma va infatisa punctele de vedere ale optzecistilor insisi in legatura cu postmodernismul. Una dintre cele mai consistente lucrari despre scriitorii optzecisti se intituleaza "Scriitori romani postmoderni" si ii apartine lui Gheorghe Perian. Comentand titlul lucrarii, Mihaela Ursa remarca faptul ca el "ne anunta nu discutarea unei generatii, ci un inventar de "scriitori romani postmoderni", deci o unitate de paradigma si, poate de poetica, nu neaparat legate de ideea de generatie". Intr-adevar, marele handicap al cartii lui Perian e impus de autorul insusi. El introduce termenul "postmodernism" in titlu fara a-si motiva optiunea. In Cuvant inainte vocabula apare de doua ori, citata ca si cum lucrurile ar fi definitiv lamurite. "Dupa 1989, scrie criticul, am scris totusi mai putin despre literatura postmoderna, antrenata acum intr-un proces de reasezare a valorilor" si "chiar si adaugita cu paginile scrise dupa revolutie, lucrarea nu este o sinteza istorica si nici o panorama a literaturii romane postmoderne". E limpede ca, deducem din aceste aproximari, Gheorghe Perian pune semnul egalitatii intre optecism si postmodernism. Daca citim insa substantialele analize din cuprinsul cartii, la care am facut dese referiri si in lucrarea de fata, observam ca, in diversitatea autorilor si formulelor pe care le discuta Perian e foarte greu sa descoperim unitatea de masura "postmodernista". Mai mult, as spune ca unele analize ale criticului dovedesc chiar imposibilitatea de a-i defini pe unii autori drept postmoderni. Totusi, s-ar putea ca acceptiunea pe care o da criticul termenului de postmodern, pe care o putem cel mult banui, e similara cu cea spre care tinde Ion Bogdan Lefter. Ajungand aici trebuie spus ca exista trei viziuni complet distincte in ce priveste optiunea optzecistilor in legatura cu postmodernismul. Nu am sa le tratez cronologic ci tipologic, tocmai pentru a sesiza cat sunt ele de diferite. Pentru Ion Bogdan Lefter, autorul volumului "Postmodernism. (Din dosarul unei "batalii" culturale"), termenul de postmodernism trebuie inteles extrem de larg, ca "un tip nou de raportare a eului auctorial fata de lume si de text, fata de viata si literatura, printr-un tip nou de atitudine a eului". Acest nou "model cultural" devine central in anii '80, ani in care se naste "prima generatie literara postmoderna". Intr-o alta lucrare a sa "Recapitularea modernitatii (pentru o noua istorie a literaturii romane), Ion Bogdan Lefter realizeaza o periodizare a literaturii noastre. Ultima perioada este, in opinia autorului, cea postmoderna: "Pentru ca, de aproximativ doua decenii, curentul postmodern (de la circa 1980, cu antecedente izolate incepind din a doua parte a anilor '60) si continua sa resincronizeze literatura romana cu cele occidentale, anticipand apoi insotind prin filozofia sa pluralista iesirea
1

a segmentarii literaturii romane in decenii. am declarat public acest lucru. in afara oricarui control axiologic (cu exceptia celui bazal: toti autorii discutati sunt poeti adevarati si valorosi). Nu voi obtine. se epuizeaza o generatie nu sta in picioare!". Din '90 incoace n-am folosit niciodata formulele "generatia '80" sau "optzecisti". a unor poeme. Debutul capitolului "Poezia optzecista" din "Postmodernismul romanesc" delimiteaza clar intentiile autorului: "Cum nu optzecismul. autorul simte nevoia 2 . pentru al doilea postmodernismul caracterizeaza doar partial "generatia '80". Iaru. Insa. apartenenta unor poeti. ci posmodernismul este subiectul lucrarii de fata. E vorba de poetii de la Cenaclul de Luni si mai ales de ceea ce Mircea Cartarescu numeste "nucleul central" al cenaclului: poetii care publica in antologia "Aer cu diamante" (Cartarescu. la atmosfera si/sau la tehnicile postmoderne". concepte de clasificare istorico-literara care acopera o perioada de aproximativ 30 de ani. o imagine completa si complexa a acestui gen. Dimpotriva! Ce abia a inceput in anii '80 continua si se extinde in anii '90 si numai obsesia aceasta. "Generatia '80".T. ci mai curand o anamorfoza care. care e un curent in mod esential cuprinzator. daca ne intoarcem la clasicii teoriilor despre generationism in cultura sau literatura. pentru ca nu exista nici un semn de schimbare a modelului. E limpede. printr-o tehnica de "colorare artificiala". "marginali". Pornind de la acest punct de vedere scriitorul afirma ca termenul de "generatie '80" sau acel de "optzecism" i se par complet inadecvati. la Vianu sa zicem. in opinia lui Cartarescu. Lor li se adauga Madalena Ghica (Magda Carneci) si Matei Visniec. si ca ideea ca in 10 sau in 7 ani se "fumeaza". tematic de-a lungul anilor '80-'90. Al doilea punct de vedere in ce priveste relatia intre optzecism si postmodernism a fost enuntat de Mircea Cartarescu. prin urmare. nu voi discuta decat tangential aspectele poeziei generatiei '80 care nu intra in paradigma postmoderna. In ce priveste postmodernismul acestor autori si al altora. Daca pentru primul. Mircea Cartarescu ii releva specificitatea. Deosebirea dintre optiunea tehnica a lui Ion Bogdan Lefter si cea a lui Mircea Cartarescu este evidenta. relativ recenta. optzecismul se asimileaza complet postmodernismului. si cum distinctia intre aceste doua fapte de istorie literara mi se pare absolut necesar de scos in evidenta. literar. Pe "orbita nucleului" s-ar situa Doru Mares. Spre deosebire de Ion Bogdan Lefter care vede in postmodernism un fenomen literar integrator. in Cenaclul de Luni. mi se par inadecvate. in care se topesc toate tendintele si directiile manifeste in literatura romana din 1980 incoace. a unor versuri izolate chiar la atitudinea. e un termen pe care nu-l folosesc niciodata. va scoate in evidenta. si din aceasta periodizare. a unor sintagme. T. numai ea face sa se vorbeasca despre o literatura a anilor '90 diferita de cea a anilor '80. Cosovei si Ion Stratan). ca pentru Ion Bogdan Lefter posmodernismul e un curent integrator. In opinia lui Cartarescu "paradigma postmoderna" e asimilata doar de o anume parte a optzecistilor. Modelele literare si culturale subsecvente raman de identificat in diversitatea programatica a postmodernitatii". vom vedea ca ei vorbesc despre generatiile culturale si despre generatiile literare ca despre niste modele.de sub regimul comunist si trecerea la democratia actuala.

"O privire atenta asupra poeticilor individuale ale poetilor proeminenti ai cenaclului (ca si celor din provincie care au aderat la formula si despre care voi vorbi ulterior) arata. Mircea Cartarescu formuleaza o definitie pentru poemul optzecist postmodern. Este singura zona poetica in care mai persista. scriitorul va si adauga ca. niste postmodernisti. poemulstandard optzecist tinde sa fie lung. angajati intr-o fata de o realitate sociala si umana extrem de acuta.a inglobat insa ca o amiba elemente ale tuturor avatarurilor modernitatii din acest secol si. literar) care poate fi cel mai bine "citit" ca un nou antropocentrism". e substituit la Mircea Cartarescu cu imaginea unui postmodernism care nu acopera intreaga arie a optzecismului. si din cele precedente. Asociind postmodernismul cu alexandrismul. dar si ironic si autoironic. uneori. ca sa devina central si aproape exclusiv in deceniul urmator. S-a conturat astfel acel postmodernism soft. aglutinant. in opinia lui Musina optzecistii propun un nou model existential. ludic. alaturi de directia postmoderna. a carui postmodernitate . scriitorul se intreaba daca "eticheta" de postmodern nu e cea 3 . manifeste si afirmate ca atare. caracterul esential impur. Mai mult. cu variantele sale soft sihard. el nu e si un "proiect existential" ori. De altfel. "marile teme" ale modernitatii: moartea. "Astfel. Mai semnificativ i se pare autorului zona neoexpresionismului. dovedind o dexteritate prozodica si lexicala iesita din comun (traditia romaneasca nemodernista). autorul concluzioneaza ca: "poetii si prozatorii generatiei '80 nu sunt. ca sa ne rezumam la poeti: in punctul de plecare. Minimalismul poetic "s-a dezvoltat tot in Cenaclul de Luni" (11) fiind reprezentata de poeti precum Bogdan Ghiu. nebunia. chiar si cei care pot fi cel mai usor interpretati ca postmodernisti (Traian T.este dimensiunea neoexpresionista a generatiei.unei nuantari. de fapt. a fost marginal in anii '80. de "prezenta". agresiv (trasaturi specifice generatiei Beat). Urmare a tuturor acestor distinctii. Musina incearca sa separe optzecismul de postmodernism propunand ca termen definitoriu pentru poetica optzecista conceptul de "nou antropocentrism". "Mai importanta . participativi. prin ce au mai bun la un nou proiect existential (si desigur.incontestabila . optzecismul integreaza si o tendinta minimalista si una neoexpresionista. Scriitorii generatiei '80 participa. Florin Iaru) sunt poeti "calzi". Celalalt postmodernism. imaginativ pana la onirism. Ideea postmodernismului integrator. A treia atitudine in legatura cu relatia dintre optzecism si postmodernism ii apartine lui Alexandru Musina. Optiunea teoretica a scriitorului se situeaza pe o pozitie opusa celei exprimate de Ion Bogdan Lefter. In finalul eseului intitulat "Postmodernismul la Portile Orientului". Poezia cu majuscula. Mircea Cartarescu. despre care am vorbit. Daca postmodernismul este un "proiect literar". suferinta. varianta hard. cu o oralitate bine marcata prin efecte retorice speciale. aglutinant al demersului lor poetic. Cosovei.prin dimensiunile ei in provincie. discreditate de mult in intreaga poezie a lumii". narativ. tipic pentru optzecisti. fie el si in varianta soft. in marea lor majoritate. in fine impregnat de aluzii culturale savante inserate prin procedee metatextuale si de autoreferentialitate". esential la Ion Bogdan Lefter. dar mai ales prin faptul ca a produs doi-trei dintre cei mai valorosi poeti ai anilor '80 . Ion Bogdan Lefter si Petru Romosan.

Spre deosebire de autorul "Postmodernismului romanesc". Adevaratul "manual de postmodernism" este insa "Levantul". Cosovei sau Florin Iaru e o forma de a vedea ceea ce e de vazut. in loc sa marcheze ruptura intre optzecism si poezia anterioara. Ea este o constructie mare. Traian T. exista un punct de relatie: optzecismul are o identitate proprie. inconfundabila. Chiar in opera lui Cartarescu exista variabile ale modelului postmodern. asa cum face Ion Bogdan Lefter. cu identitate proprie. Mi s-a parut legitim sa pornesc dinspre textul poetic. epica. pentru ca optzecismul sa-si enunte caracterul novator. atitudinea postmoderna e proprie acestei epopei. Emil Brumaru. daca declaram generatia '80 postmodernista. nu cred ca postmodernismul unui autor poate fi identificat pana la nivel de sintagma. Serban Foarta. ludicul. indeterminarea. optzecistii sunt poeti originali. face imposibile diferentierile: "Raman poetii generatiei '80. neoexpresionismul. Accentul pus pe mestesug. daca poetii mai sus-amintiti sunt postmodernisti. In plus. Nu intamplator. Paris-ului. Pornind dinspre identitatile poetice spre definirea lor conceptuala. cel putin la fel de postmodernisti? Daca vom cadea de acord asupra acestei evidente. un model literar care permite mai usor o dezvoltare a procedeelor specifice postmodernismului. un singur poet. Pentru Ion Bogdan Lefter. despre care s-a afirmat (si s-a repetat cu obstinatie) ca ar fi postmodernisti. O 4 . in ciuda diferentelor nete intre opiniile celor trei optzecisti.care. Si apoi. al marelui curent postmodern. concepte definitorii pentru postmodernism. sa observam ca si postmodernismul unui Cartarescu. sa incerc sa-l definesc in profunzime si apoi sa generalizez. epopeea eroi-comico-satirica a autorului. primul. Si punctul meu de vedere este ca avem de a face cu un model poetic nou. Unui model postmodern ii corespunde insa in opinia mea. eu nu valorizez postmodernismul mai mult decat pe alte tendinte. Vienei. ce a mai adus ea cu adevarat nou in poezie"? La capatul acestei scurte analize. optzecismul ca "prima generatie postmoderna". sa observam ca. de a da Balcanilor atributele New York-ului. ce ne facem cu Mircea Ivanescu. greu de asezat sub semnul unui concept. definesc teritoriul poeziei lui Cartarescu. fragmentarismul. e obligatoriu ca el sa nu fie identificat cu postmodernismul. optzecismul e doar un moment. in timp ce la Alexandru Musina. carnavalizarea. creatoare de identitate a optzecismului este cea postmoderna. Parte din trasaturile postmodernismului literar pot fi descoperite la optzecisti. Pentru Mircea Cartarescu partea novatoare. Mircea Cartarescu. La el descoperim o poetica rafinata a rescrierii. ce va mai ramane din omniprezentele clasificari "generationiste"? Mai mult. ca sa folosesc un concept uzitat de Cartarescu. ironia. Situand in centrul analizei individualitatea creatoare am observat ca in afara unui set de valori comune. Lasand la o parte faptul ca (chiar "la sursa") aplicarea termenului la poezie mai degraba produce confuzie decat clarifica lucrurile. am putut observa nu numai valoarea estetica a poeziei optzeciste dar si diversitatea ei. mai mult decat. Leonid Dimov. Pornind de la aceasta separare nu am putut identifica.

el califica postmodernismul ca pe domeniul de actiune al "impotentei" literare. cred. 5 . I-am alaturat acestuia conceptul de directie pentru ca. Cartarescu si Musina nu cred ca paradigma optzecista.metoda deductiva mi s-a parut proprie poeziei autorilor pe care i-am ales. pe care le prezint mai jos. Am incercat sa eliberez studiul de tensiunile polemicii si sa motivez valoarea reala a unor autori a caror studiere se afla. la fel ca Lefter. opus lui Lefter si Cartarescu. Astfel. ci tipologica. De aceea am preferat termenul de optzecism. doar la inceput. termenul optzecist nu presupune doar o identificare temporala. ea mi se pare exclusivista in masura in care. poate mai valorosi ca "pionierii" modelului optzecist. a fost inlocuita cu alta paradigma. Asta nu inseamna ca in deceniul nouazeci nu s-au afirmat poeti valorosi. In ce priveste atitudinea lui Alexandru Musina. in trasaturile ei comune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful