1

Pentru cei care caută…

-

În amintirea unor Oameni, fără ajutorul cărora aş fi fost altfel: Costache Enescu, chirurgul care m-a „născut” a doua oară, operându-mă de peritonită acută când aveam doi ani; Gheorghe Popescu (Moş’ Nicu) – un fel de bunic, cel mai bun om pe care l-am întâlnit; Alexandru Dincă (zis Walker) – colegul de liceu cu care încercam să schimbăm lumea, pe vremea zaverei din ’56 de la Budapesta; Ion Avram – profesorul de sport din liceu, elev al vestitului Mikonosuke Kawaishi (FranŃa), care mi-a dezvăluit lumea Judo-ului într-o vreme când la noi orice artă marŃială era interzisă; Ion I. Gologan (Nenea Nelu) – unchiul meu, profesor de agronomie la Iaşi, înŃelept modern care ştia ce e “după”; Mihaela Şerban (UŃa) – sora mea, care a publicat la Apimondia primele mele cărŃi neconvenŃionale; AlŃi filantropi, care la nevoie mi-au dat să beau din cana lor, sau m-au ajutat „să bat un cui”... Omul de omenie este Om fără să ştie...

AVERTISMENT: Această carte nu dezvăluie tehnici secrete cu care să câştigi o luptă cu alŃii, ci arată cum poŃi duce războiul cu tine însuŃi - dacă vrei să devii Om. Fără supravegherea unui îndrumător competent, ideile şi exerciŃiile prezentate în carte pot fi dăunătoare. Autorul şi editura nu au vreo responsabilitate pentru orice accident, insucces sau consecinŃă de orice fel, care ar putea apărea prin folosirea unor informaŃii, sfaturi şi indicaŃii din carte. Toate drepturile asupra cărŃii aparŃin autorului. Opiniile şi concepŃiile exprimate în carte aparŃin autorului; Editura n-are nici o vină. Autorul mulŃumeşte dinainte cititorilor care îi vor transmite opinii şi sugestii la adresa: serban@derlogea.ro

2

Şerban Derlogea

Ai-KitoŃi Ai-Ki-Do pentru toŃi
„Un Dojo în fiecare şcoală românească”
Proiectul:

Editura UniversităŃii din Bucureşti 2007

3

PREFAłĂ
„Aikido pentru toŃi” conŃine amintirile şi ideile autorului despre Arta marŃială pe care a îndrăgit-o şi studiat-o zeci de ani. Cititorii vor găsi idei despre autoapărarea multilaterală – pentru a supravieŃui într-o lume tot mai violentă, sau despre soluŃionarea problemelor sociale cu ajutorul educaŃiei fizice - într-o lume tot mai degenerată fizic, sau poate vor afla o Cale spre iluminarea spirituală - într-o lume tot mai robită banului. Temele cărŃii sunt prezentate într-o manieră directă, fără artificii stilistice, ca o reacŃie a autorului faŃă de problemele perene ale societăŃii în care trăieşte. Numeroase povestioare cu tâlc din folclorul autohton şi cel oriental însufleŃesc expunerea uneori tehnică dar niciodată plicticoasă. Autorul propune înnoirea sistemului actual de învăŃământ prin creşterea substanŃială a importanŃei educaŃiei fizice în ansamblul disciplinelor curriculare. Dl. profesor Şerban Derlogea nu încearcă să încânte cititorul cu dezvăluirea unor „secrete” despre invincibilitate, tinereŃe fără bătrâneŃe sau alte clişee fantasmagorice, deseori asociate practicilor orientale. În schimb, propune scopuri idealiste dar pragmatice, cum ar fi modelarea caracterului tinerilor cu ajutorul artelor marŃiale, ca să devină cetăŃeni mai buni. Cartea constituie o continuare a manualului de Aikido apărut acum 17 ani [2] şi pune accent pe etica Budo. Ea tratează problematica Aikido dintr-un punct de vedere educativ practic, mai rar abordat în cărŃile de profil disponibile. Lucrarea urmăreşte îmbunătăŃirea relaŃiilor din societate (team building), însuşirea capacităŃii de critică constructivă şi autocritică, limpezirea Ńinutei morale, cu ajutorul învăŃăturilor marilor maeştri (în special creatorul Aikido, O Sensei Morihei Uyeshiba). Cartea se constituie într-un manual inedit şi neconvenŃional despre iscusinŃa de a îmbina adevărurile cotidiene cu cele fundamentale, abordând teme sociale, educative, psihologice şi filozofice de actualitate, dar cu originea în vechile perioade de formare a taoismului, zenului, confucianismului. În prezent aceste concepŃii care au străbătut secolele reprezintă o alternativă faŃă de sistemul tradiŃional de educaŃie occidentală. Manualul caută să uşureze accesul la valorile fundamentale (tradiŃionale şi moderne) ale Extremului-orient şi ale Occidentului, unde noŃiuni ca blândeŃea şi curajul, iubirea şi teama definesc Armonia Universală la care aspira orice om cu minte. Cele mai importante câştiguri rezultate din practicarea Aikido şi altor arte marŃiale neviolente sunt fără îndoială cele legate de conştiinŃa creatorilor lor şi de modelele morale ale vechilor epoci. De-a lungul timpului aceste exemple valoroase au fost însă deformate de convenŃii şi prejudecăŃi, care corespund mai curând

ideilor celor care au preluat învăŃăturile marŃiale, şi mai puŃin celor care le creaseră. CivilizaŃia japoneză a beneficiat de o pleiadă de maeştri iluştri, mulŃi din ei încă necunoscuŃi în Europa, unde în ultimul timp se promovează din păcate aspecte culturale facile sau mercantile, cum ar fi desenele animate (Manga) sau muzica pop japoneză. E cazul să revenim la adevăratele izvoare, la marile valori! Dl. profesor Şerban Derlogea (n. 1937) a fost unul dintre pionierii Aikido în România. Acum predă la Centrul de Arte MarŃiale şi Studii Asociate al UniversităŃii din Bucureşti, alături de un grup interdisciplinar de specialişti în arte marŃiale, psihologie, limbi străine, filozofie şi educaŃie fizică. Ei caută şi propun soluŃii noi pentru refolosirea valoroaselor metode tradiŃionale de educaŃie extremorientale în cadrul pedagogiei moderne. Centrul are până acum un caracter unicat pe plan naŃional, subliniind astfel rolul UniversităŃii din Bucureşti ca lider al schimbării în domeniul noilor metode de educaŃie. El s-a bucurat de sprijin nu doar din interiorul UniversităŃii (din partea Rectoratului şi FacultăŃilor de Psihologie, Limbi străine, Filozofie) ci şi din partea Ambasadelor din Bucureşti ale Japoniei şi Republicii Populare Chineze. Vrem ca în viitor să prezentăm şi alte lucrări de interes pentru studenŃi, cadre didactice şi publicul larg, elaborate de colaboratorii Centrului. Recomand cu căldură prezenta lucrare tuturor amatorilor de Aikido, dar şi altor practicanŃi de arte marŃiale, sau celor interesaŃi de cultura şi civilizaŃia orientală în contextul globalizării. Lector dr. Ghiocel Bota Coordonator al Centrului de Arte MarŃiale şi Studii Asociate CASA al UniversităŃii din Bucureşti ian. 2007

4

CUVÂNT ÎNAINTE
O carte care să aibă ca finalitate înnobilarea moral-spirituală şi fortificarea corporală a omului este nu numai bine-venită, ci chiar imperios necesară în societatea românească de astăzi, măcinată de tensiuni, conflicte şi dezechilibre majore. EvidenŃiind cu curaj şi discernământ condiŃiile şi situaŃiile actuale care frânează sau alterează procesul de formare al unor personalităŃi integre, armonioase, animate de valori şi idealuri socio-morale perene, autorul consideră că singura cale eficientă pentru ieşirea din criză este restabilirea în şcoală şi în mentalitatea colectivă a statutului educaŃiei fizice, iar în contextul ei – introducerea practicării Aikido ca materie obligatorie. În opinia autorului, Aikido nu este o simplă metodă japoneză de luptă, ci o educaŃie fizică integrală, o „Cale marŃială cu ajutorul căreia oricine o practică poate dobândi atât sănătătea corpului şi tăria de caracter, cât şi limpezimea minŃii şi echilibrul psihic interior”, necesare înŃelegerii corecte a provocărilor şi găsirii răspunsurilor celor mai adecvate. Şi într-adevăr, prin prezentarea clară, sistematică şi argumentată a principiilor filozofico-psihologice pe care se întemeiază şi a structurii operaŃionale interne (ce şi cum trebuie făcut), cititorul se poate convinge că această metodă se adresează şi influenŃează, în acelaşi timp, benefic, toate componentele şi laturile personalităŃii. Sistemul de exerciŃii şi acŃiuni pe care în include în sine Aikido este de natură să contribuie realmente la formarea şi dezvoltarea unor mecanisme psihologice de autocontrol apte să ne asigure o bună gestionare (stăpânire) a emoŃiilor primare negative – frica, agresivitatea, impulsivitatea, anxietatea – păstrarea echilibrului şi lucidităŃii în situaŃii critice, conflictuale şi dezvoltarea cu cei din jur a unor relaŃii sănătoase de încredere, cooperare şi comunicare. Cartea câştigă în consistenŃă şi credibilitate nu numai prin excelenŃa modului de prezentare a problemelor pe care le subsumează Aikido, ci şi prin valorificarea de către autor a bogatei sale experienŃe de practicant şi instructor în acest domeniu. Considerăm că recomandările şi concluziile pe care Domnia sa le formulează merită a fi luate în atenŃie atât la nivel individual, cât şi la nivel instituŃional-educaŃional. Introducerea acestei metode în şcoli, în cadrul educaŃiei fizice, ar fi de un real folos pentru realizarea laturii educative a procesului de învăŃământ. Profesor univ. dr. Mihai Golu

De 150 de ani se strigă: ”Deşteaptă-te române!” şi nimeni parcă nu se trezeşte. De ce chemarea asta rămâne „un strigăt în pustiu”? Şi, oare ce ar trebui făcut pentru a ne „trezi”?

5

Introducere
Cum funcŃionează oamenii? Ce îi mână şi de ce? În copilărie întrebam cum funcŃionează tramvaiul, liftul, radioul şi alte maşinării, pentru că mi se păreau minuni de neînŃeles. Cu vremea am aflat însă că problema cea mai grea nu este priceperea maşinilor, oricât ar fi ele de complicate, ci înŃelegerea oamenilor, a modului cum gândesc şi acŃionează. Căci oamenii crează nu numai complexitatea derutantă a obiectelor, ci şi răutatea infinit mai mare a conflictelor cu semenii. Mi-a fost greu să pricep de ce indivizi aparent respectabili au purtări necivilizate, sunt lipsiŃi de bun simŃ şi gândire raŃională, îşi fac rău singuri şi le dăunează altora. M-a surprins agresivitatea celor care vor putere sau avere, sau violenŃa în vorbe şi fapte pe care o manifestă de-a-valma tineri şi vârstnici, bărbaŃi şi femei, în mai toate împrejurările. Lumea în care trăim nu este nici pe departe perfectă şi prietenoasă cum ne-o prezintă de obicei părinŃii şi şcoala, ci dimpotrivă: complicată, crudă, nemiloasă. Aşa se face că „tranziŃia” actuală - care pare că nu se va mai termina, în loc de a scădea răutatea oamenilor, cum ar cere civilizaŃia, de fapt accentuează samvolnicia, mărind inegalităŃile sociale şi distrugând solidaritatea socială. Numeroşi oameni ajung victime – adică mână de lucru ieftină, ori prostituate, sau carne de tun pentru războaiele altora, în timp ce mulŃi alŃii devin profitori odioşi. Însă vina pentru suferinŃele îndurate aparŃine victimelor: nu ungurii, francmasonii sau ruşii etc. sunt de vină pentru soarta oricăruia din noi, ci fiecare e responsabil de viaŃa lui. Succesul „răilor” de tot felul: ticăloşi, escroci, hoŃi, proxeneŃi, criminali, politicieni corupŃi şamd se datorează foarte puŃin calităŃilor lor: inteligenŃă, competenŃă etc. (foarte adesea reale!), şi foarte mult defectelor sau slăbiciunilor victimelor: prostie, indolenŃă, credulitate, neatenŃie, incompetenŃă, lăcomie, lipsa de vigilenŃă, de cultură, de informaŃie, de solidaritate şamd. Negândind şi neluptând ca să devină mai tari, pentru a se adapta la noile realităŃi, cei slabi riscă să piară. MânaŃi şi orbiŃi de instincte, majoritatea oamenilor sunt materialişti şi văicăreŃi. Ei ar fi mai mulŃumiŃi de viaŃa lor dacă s-ar gândi şi la altceva decât hrană, sex, bani. Lumea ar fi mai bună şi oamenii mai fericiŃi dacă ar şti cum să-şi îmbogăŃească sufletul, cum să facă şi să păstreze prieteni. Deoarece nu banii, puterea de a stăpâni peste alŃii, maşinile 4x4 sau turnuleŃele de pe case dau măsura calităŃii de om - ci trăirile sufleteşti şi numărul prietenilor adevăraŃi.

care-i spune: ”Domnule. dacă ar dărui soŃiei un cadou mic – un parfum de 100 euro zicea el (pentru mulŃi români. Nu mă leg de frica lotrului că i se vor dezvălui matrapazlâcurile. Fiecare din vecinii şi prietenii dumitale a înodat câte o sfoară. Apoi. un întreg salariu). Căci avere nu se poate face muncind cinstit. El mărturisea că după aceea a avut parte în viaŃă de zile fericite. prin care dădea şi de la el o zi fericită. prin care se leagă să-Ńi dea o zi fericită din cele câte i-au mai rămas de trăit. ci de opinia parvenitului că sentimentele ar fi cu atât mai grozave cu cât cadoul demonstrativ e mai scump. Nici nu-i trecea prin cap că nevastă-sa ar fi fost mai bucuroasă de un gest sufletist. chiar dacă era mai ieftin. De exemplu. i-am dat haina aia veche a ta. cu care s-a împrietenit. Mai târziu călătorul a dăruit moneda unui prieten. având legate de ea o mulŃime de bucăŃi de sfoară colorată. susŃinând că procedura e greoaie şi ar fi nevoit să refacă formularul pentru orice fleac. despre care am aflat că nesilit de nimeni şi-a donat gratuit un rinichi. În felul acesta ai căpătat în dar câteva zile fericite!”. că nu e ce crezi tu! Nu e nici un adulter. I-am dat să mănânce bucata aia de friptură pe care o lăsaseşi tu ieri.DorinŃa excesivă de a face avere este o boală mintală. . productiv. E vorba doar de o faptă bună: pe tânărul acesta l-am găsit în faŃa bisericii şi mi s-a făcut milă de el că părea tare necăjit. nu trăiesc cu el. unui bolnav necunoscut!!). mulŃumi şi deschise cutia – înăuntru era o monedă de doi bani. nu valoarea materială a cadoului contează. străinul întrebă ce înseamnă asta. În ajunul Crăciunului – sărbătoare inexistentă în China – se trezeşte la uşă cu bătrânul administrator al blocului. Între prieteni. Scandal. Nedumerit. după care îi întinse o cutiuŃă frumos ambalată. ci semnificaŃia lui. Să ştii că îŃi suntem cu toŃii alături şi te rugăm să primeşti din partea noastră acest cadou de Crăciun”.sau consuma din cele primite cadou.toată vremea atât de ocupat cu “treburi” încât nu mai avea timp pentru soŃie . Chinezul îl lămuri: “e un obicei de-al nostru. L-am chemat acasă să-i dau ceva de pomană. că te-ai săturat. Aflam deunăzi că un dregător de-al nostru pregeta să-şi declare averea. ci doar înşelând alŃi oameni sau profitând de slăbiciunile lor. Ştim că pentru dumneata mâine e o mare sărbătoare şi că eşti singur. Pentru înavuŃire e nevoie de o atitudine mentală complet opusă respectului de oameni şi iubirii aproapelui. (Recunosc că există şi bogaŃi de excepŃie: cel mai „tare” îmi pare a fi un american. Omul fu impresionat. Un european ajuns cu treburi în China locuia alături de numeroşi vecini. fără a şti dacă erau din cele la care avea el „dreptul” . găurită. care zăcea în dulap pentru că Ńie nu-Ńi mai trebuie. Creştinul fu adânc mişcat de gest şi îşi sărbători cu multă bucurie Crăciunul. nervi – dar sare şi femeia cu gura: “stai mă.care soseşte pe neaşteptate acasă şi îşi găseşte nevasta zbenguindu-se în pat cu un tânăr. noi te preŃuim pentru că eşti un vecin bun şi un om de treabă. după ce îi adăugase încă o sfoară. Nu m-ar mira să păŃească şi el la fel cu individul . Nici nu-l cunosc.

cum delicios ne pocea zicala un mare dregător străin. falnici şi respectaŃi de străini . chiar dacă au poate capul tobă de carte. total dezinteresaŃi de binele public: 88% dintre cei cu vârste între 15-25 de ani visează să emigreze (Banca Mondială. . în spitale şi în parcuri. Tinerii sunt viitorul – adică ei îl fabrică. Încă mai sper că łara mea n-o să dispară. ci neapărat Aikido. Mai sunt şi concetăŃeni cărora le pasă. Din cauza neştiinŃei şi nesimŃirii românii riscă să devină o naŃie în declin. alcoolici sau mai rău. vor mai vorbi ei româneşte . Altfel. EducaŃia fizică poate îndrepta. deştepta. Toate defectele pot fi însă corectate cu puŃină învăŃătură bună. AlŃi conaŃionali sunt deja cu un picior în groapă din cauza sedentarismului. prin revoluŃionarea învăŃământului . am dispare de pe faŃa pământului! Eu susŃin că există o astfel de soluŃie: (re)educarea caracterului oamenilor. chinezofoni. Iar când cineva câştigă ceva. vindeca şi chiar mântui oamenii. individualişti iresponsabili fără vreun ideal spiritual. Aşa că trebuie practicat de toată lumea: la şcoală sau la serviciu. coaptă.bazată pe valorificarea educaŃiei fizice. De aceea avem calităŃi şi defecte luate şi de la unii şi de la alŃii. majoritatea promovând calea salvării individuale. mai aveŃi de dat şi altceva de care domnul nu are nevoie?”. În acest scop avem nevoie de o metodă verificată. de obicei nu se mai gândeşte şi la ce pierd alŃii (până la urmă şi el) cu această ocazie. deşi consecinŃele lenei sunt dezastruase. cei care mai doresc „schimbarea la faŃă” în bine a României şi a românilor nu vin şi cu propuneri practice. Din cauza iuŃelii uriaşe cu care se schimbă lumea actuală. în armată şi în închisori. căci până una-alta românii sunt ultimii din Europa în prea multe privinŃe. Însă prea puŃini din aceşti români ”treji” caută soluŃii de folos obştesc. sau o afacere – ci o datorie morală şi obligaŃie cetăŃenească. ci o educaŃie fizică. ca să supravieŃuim trebui să ne „vindecăm” urgent de metehnele care ne debilitează. Însă noi ne-am născut şi am trăit la răscrucea dintre civilizaŃia occidentală şi cea orientală. fumători fără dileme.sau vor fi anglofoni. realiste. sau „stăm cu luntrea în două cururi” . constructive. inculŃi şi neobrăzaŃi. 2006). nevolnici sau obezi. Dar nu un simplu sport. sportul nu este un moft. pe lângă vaiete şi vise. Poate că am adunat cu nesăbuinŃă. care să se poată aplica rapid tuturora.6 Atunci tânărul m-a întrebat: doamnă vă rog. Însă ce fel de viitor ar putea construi tinerii produşi de şcolile noastre? Foarte mulŃi sunt nesimŃiŃi. mârlanofoni? Căci locuieşti într-o limbă – nu într-o Ńară (Cioran dixit). sau un spectacol.sau nişte milogi degeneraŃi? Şi. o gloată fără identitate colectivă. Din păcate. Dar pentru schimbare e nevoie de voinŃă şi muncă. Pentru cei „treji”. adică „sugem de la două mame”. adică un efort pe care prea puŃini consimt să-l facă. şi nu orice educaŃie fizică. până ce inventăm noi alta nouă. Ńiganofoni. rusofoni. dar ce fel de oameni o vor popula? This is the question… Oare cum vor fi românii viitorului: sănătoşi la cap şi corp. De ce? Deoarece Aikido este cea mai bună educaŃie fizică pentru toŃi. Peste tot oamenii au defecte – “omeneşti”.

Aikido este o activitate legată de cele mai simple funcŃii şi senzaŃii corporale (respiraŃia.. mi-a rămas doar Aikido… (ca să parafrazez un călugăr Zen). Dar ea nu e o treabă simplă. decizia.am ajuns prea bătrân ca să iau o nevastă. ba uneori chiar atât de periculoasă încât duce la sfârşitul prematur. ViaŃa este şi o călătorie iniŃiatică. În „călătoria” mea. În plus. ce seamănă cu binecunoscutul Judo şi serveşte la autoapărare. caut să-i lămuresc pe cei din jur să se „trezească” – apucându-se de Aikido din timp. dar şi tinerii au obligaŃia de a se strădui să nu piară înainte de a le „expira termenul de garanŃie”. fiecare trăieşte şi moare singur. Din păcate.). plus că: . Cu adevărat. Am fost nevoit să lupt multă vreme cu dracii ascunşi în corpul şi mintea mea. pentru a se salva pe ei şi a influenŃa în bine viaŃa celor din jur.). o metodă japoneză de luptă mai blândă. Am pornit să scriu rândurile de faŃă văzând cu tristeŃe că educaŃia fizică în general şi ÎnvăŃătura Aikido în special nu-i atrage pe mulŃi tineri..va zâmbi şi pe patul de moarte la fel cum a zâmbit în viaŃă. iubirea etc. sau a milei faŃă de ceilalŃi. ci Aikido educativ (pentru folosul comun). Dar care pentru mulŃi contează. nici de tot. Pe la 40 de ani am descoperit Aikido şi avantajele convieŃuirii paşnice. dar şi de cele mai evoluate activităŃi mintale şi sentimente sufleteşti (planificarea. Încă mai sper că ei ocolesc biblioteca şi Dojo-ul doar pentru că nimeni nu le-a spus cum să se . spre spiritualitate.La prima vedere Aikido pare un fel de dans. mai precis o Cale marŃială. prea păŃit ca să mai fac păcate. Încerc să evit ispitele şi să fac ce ar trebui făcut. o educaŃie – de la supravieŃuire la iubirea de oameni. dar şi limpezimea minŃii ca să poată înŃelege provocările lumii spre a le răspunde demn şi eficient. nici plăcută. prea sărac ca să mai mănânc carne. o descoperire a lumii. nici repede. Încât.. Aikido m-a ajutat să-mi descopăr defectele şi să pricep înfăŃişarea înŃelepciunii (aşa sper . pentru a trăi în societate e obligatorie şi cunoaşterea metodelor de autoapărare şi a artei negocierilor (tocmelii). Dar nu Aikido sportiv (pentru plăcerea personală). Cine face Aikido devine echilibrat şi sănătos. deşi nu izbutesc mereu. SatisfacŃii pe care unii nu dau doi bani.va putea să se privească în oglindă fără să se ruşineze de ce vede acolo. . Deşi se mai sprijină şi pe unii din jur. respectul. frica. aşa cum nu i-a fost frică nici de oamenii deaici. fără să-i fie teamă de întâlnirea cu autorităŃile de “dincolo”. Cu ajutorul acestei învăŃături oricine poate dobândi sănătatea corpului şi tăria de caracter. a celorlalŃi oameni.. nu după criteriul profitului personal. este cu totul altceva: o educaŃie fizică. Pentru supravieŃuirea speciei înaintaşii au datoria să ajute tinerii să se iniŃieze cu pierderi minime în arta de a trăi.).că în afară de cunoaşterea unei meserii cu care să câştig cinstit o pâine. după o viaŃă întreagă . adică de la animalitate la raŃionalitate şi mai departe. De fapt. transpiraŃia. durerea etc. nu m-am deşteptat nici uşor. Mă orientez după ce cred eu că ar fi binele şi răul. am aflat – uneori cu suferinŃă . M-am lămurit şi cum funcŃionează oamenii. în mintea şi corpul său. nu la bătrâneŃe.

Iar “elevi” se chiamă toŃi cei ce studiază Aikido. Fiind un subiect vast. răutatea şi nebunia există oriunde în lume. Însă. cum zicea un clasic (încă) în viaŃă. pentru că nu ştiu dacă (până mor) mi-a mai rămas destul timp să mă împac” (Dem. această utopie are nevoie de multă visare (şi acŃiune!). Aikido este oglinda vieŃii raŃionale. întregii societăŃi. „Nu voi să mă cert. nici nu socot că ar fi simple scorneli. Aşa că visez la vremea când în orice şcoală românească va fi câte un Dojo iar societăŃile noastre de asigurări pentru sănătate vor impune tuturor celor înscrişi să facă Aikido. sau cu Google. este prima dar şi singura de la noi care a introdus Aikido ca materie obligatorie pentru elevi. pentru a descoperi singur răspunsul. Rădulescu). din Bucureşti. de distracŃii sau competiŃii sportive. „Cu ea defilez” şi de ea îmi pasă. Şcoala internaŃională (privată) Mark Twain. o carte despre legătura artelor marŃiale cu lumea nu se putea ocupa de „parfum de roze” şi iluzii. Dar România cu bunele şi relele ei este łara mea. Prostia. care să se dumirească ce e cu viaŃa lor . peste tot unde sunt oameni. Nu merg până acolo să cred că ele ar fi chiar „adevărul absolut”. condamnaŃi de societate să crească cocoşaŃi. nu ca milogi sau ca fiare. Câtă vreme în jur este atâta tembelism şi nebunie. E un vis frumos. Vreau să provoc discuŃii şi să stârnesc fapte (căci Aikido = viaŃă = mişcare. educatorilor. Cum am putea s-o dregem? 3. aşa că tot ce veŃi citi despre „el” e valabil şi pentru „ea”. Sper că o vor îmbrăŃişa şi până la urmă vor reuşi s-o pună în practică cei care asudă acum în Dojourile din toată Ńara. despre Aikido se pot spune multe. de „artă pentru artă”. cu mulŃi adversari. Lucrarea încearcă să răspundă unor întrebări cum ar fi: 1. Ca să prindă viaŃă. mai bine să meargă în orice Dojo. spre deosebire de opinii). Nici Manifestul comunist n-a avut succes în patria lui Marx sau a lui Engels. Cine doreşte să afle şi alte aspecte ale Artei. însă după cele deja văzute în viaŃă. dar nu pot să tac. Nu mai e timp de pierdut. drogaŃi? . nu stagnare sau zacere). De ce toŃi oamenii ar trebui să înveŃe Aikido? 4. M-aş bucura să fie luate în seamă şi însuşite. fără nici o discriminare sau preferinŃă. în primul rând neştiinŃa şi nesimŃirea părinŃilor. milogi. trebuie să caute în alte cărŃi. chiar dacă nimeni nu e profet în Ńara sa. în afara celor cuprinse aici. indiferent de vârstă. miopi.. „Nu sunt ElveŃia” ca să rămân neutru.înainte de a fi prea târziu. inclusiv ideile pe care le susŃin (şi care nu sunt toate ale mele. Ea este destinată ambelor sexe. de ce ar învăŃa lucruri folositoare numai odraslele părinŃilor avuŃi? Ce „vină” au celelalte milioane de copii. De ce e lumea smintită? 2. Nu pot accepta ideea că ar fi „irecuperabili”. ori combătute cu argumente. Ori. obezi. Ce este şi ce poate face Aikido? Cartea sper să fie utilă atât celor ce practică Aikido cât şi altor cititori.7 pregătească şi ce să facă spre a da piept cu viaŃa ca nişte cetăŃeni demni. din partea cât mai multor oameni vrednici.

. Dar mai înainte de asta.Aikido înseamnă nu vorbe .Pentru sprijin logistic: Florin Dumitru. prof. voi exprima şi aici cu recunoştinŃă câteva binemeritate MulŃumiri celor care m-au ajutat să termin cu bine cartea – şi au publicat-o: . de la oameni deosebiŃi. . .Autorii cărŃilor indicate în # 15. Nu-mi fac mari iluzii despre înmulŃirea spontană a practicanŃilor de Aikido după ce va apare cartea.Instructorii şi elevii cu care am colaborat de-a lungul vremii pe diverse Tatami. cu dialectică molipsitoare. Ioan Grigorescu. efort şi transpiraŃie. Vlad GhiŃulescu. fără un câştig imediat şi aparent.Aikido-L. dr. Adrian Vasilache. De aceea. . Ioan Pânzaru.Editura UniversităŃii din Bucureşti.Centrul de Arte marŃiale al UniversităŃii din Bucureşti şi FederaŃia de Aikido TradiŃional „Kiai”. Adrian Vasilache. Ghiocel Bota. . . .Radio (Delta) RFI şi Radio BBC.CorespondenŃii listei de discuŃii www. .Autorul desenelor: Cristian Mircea.ci fapte. în mod deosebit prof. Dan C. Andrei Bănescu. prof. în ciuda foloaselor sale reale este o activitate de petrecerea timpului liber mult mai puŃin atractivă decât numeroasele alternative sedentariste. rectorul UniversităŃii din Bucureşti. prof. Claudia Mihai.şi mai încerc. să vă spun ce-am aflat studiind Aikido. oferite de reclama comercială care ne înghesuie peste tot. fraŃii Şovărel. şi „last – but not least”: prof. Irina Micşunescu. Simona CondurăŃeanu. Nigel Vaughan. Florin Popescu. Secil Omer. . Marius Radu. Adrian Iftime. .ParticipanŃii la îmbunătăŃirea manuscrisului: Angela Mihai. Poate că unele seminŃe vor rodi! Aşa dar. Mircea Pascovici (UPB). Ionescu. .org. prof. Ioana Bărbulea. Nu pierd speranŃa .Ziariştii săptămânalului Dilema (Veche).Pentru copertă (şi altele): Octav Nicu Bărbulea. Eu caut doar să duc mai departe sarcina benevol asumată de a răspândi cunoştinŃele ce le-am primit în dar.

8 .

Ce-i de făcut? 4. Artele MarŃiale pentru toŃi 4.1. “S”urile calicilor 2.5. “Bătaia” o fi ruptă din Rai? 3.1.3. Omul şi problemele societăŃii 3. Omul – un animal drogat sexual 2. Aikido şi sănătatea 5. Ce este Aikido? 5. EducaŃia actuală este greşită 3.1.6. Argument: lumea noastră 1. Prostia ne doboară 1.1.1.4. De ce e lumea aşa? 2.3.încotro? 3. De ce fiecare om trebuie să facă efort fizic? 4. Păcatele civilizaŃiei moderne 2. Ne-simŃirea ne sufocă 1.prin educaŃie fizică 4. EducaŃia prin AIKIDO: de la supravieŃuire la iubirea de oameni 5.2. Sminteala ne răpune 2. Deşteaptă-te române! 4.2.CUPRINS PrefaŃă.2.3.4. Omenirea .3. Aikido şi relaŃiile între oameni .2. Cuvânt înainte Introducere PARTEA I-a: DE CE Aikido? 1. Renaşterea societăŃii .3.2. EducaŃia fizică pentru toŃi 5. “S”urile îndestulaŃilor 2. DecadenŃa civilizaŃiei 2.

Până când? PARTEA II-a: CE ESTE Aikido? 6.2. Etapa a patra: perfecŃionarea 8. Aikido pentru minte: Ki .10.3. Aikido pentru suflet: etica 6. Deplasarea (Sabaki) 7. De ce (să) facem Aikido? 5.3.11.7. Ce este Ki? 8. Unificarea corpului cu mintea 8.7. Proiectul : În fiecare şcoală românească – un Dojo! 5. Etica gândiririi 6.5.7.4. Aikido ca sistem de educaŃie 5. Instructorii de Aikido 5. Aikido şi femeile 5.5.3.8.6. Etapa a treia: dezvoltarea Ki-ului 8. ExerciŃii ajutătoare pentru Aikido (Junbi Taiso) 7.5. Iubirea de oameni (Filantropia) 6.9. Deontologia instructorului 7. Aikido pentru corp: principiile mişcării 7. Contra-atacul 7. Căderile (Ukemi) 7.8.11.1.6. ReacŃia la un atac 7.5. Transferul cunoştinŃelor despre Ki 8. Loviturile (Atemi) 7. Etica artelor marŃiale 6. Un corp mai zdravăn 8. Aikido educativ (pentru toŃi) 5. Etica faptelor 6.4. Mişcarea 7.4. Ki şi viaŃa 8. Prima etapă: înŃelegerea Ki-ului 8.6. Alte izvoare de reguli morale Budo 6.9 5. ExerciŃiile cu arme 7.2.4.10. Etapa a doua: înŃelegerea celor 4 Reguli de coordonare 8.6.1. Jocuri ajutătoare pentru Aikido 7.1.2.8. Aikido NU este o metodă de autoapărare fizică 5. łinuta şi Postura (Shisei) 7.9.

Trecutul Aikido 10.10. ÎnvăŃătura Aikido 9. prezentul şi viitorul Aikido 10.5. Aikido în prezent 10. Aikido cu copiii 9.8. Întăreşte-Ńi mintea – cu ajutorul Ki-ului 8.5. SilinŃa de unul singur 9. Autoapărarea corporală 12.7.13.11. Transferul de know-how: profesorul şi elevii 9.11. Aikido şi conflictele 11.6. Arta păcii .1. Aikido cu adulŃii 9. Ce îndatoriri are elevul? 9. Societatea şi violenŃa 11. Câteva dileme .2.3. CurăŃirea fiinŃei (Misogi) PARTEA III-a: CUM SE ÎNVAłĂ Aikido? 9.3. Trecutul.10. Conflictul verbal 11. Viitorul Aikido PARTEA V-a: Aikido ÎN VIAłA DE ZI CU ZI 11. Metoda vizualizării 9. AutoprotecŃia contra violenŃei 11.1.2.8. Pregătirea psihologică 9. ÎnvăŃătorii şi învăŃăturile mele PARTEA IV: DE UNDE VINE ŞI ÎNCOTRO SE DUCE Aikido? 10. CirculaŃia energiei în corp 8.14. Locul transferului 9.4. Transmisia cunoştinŃelor 9.9.1. Antrenamentul (Keiko) 9. Psihologia autoasigurării 11.9.2. Salutul 9.6.12. Antrenamentul – între distracŃie şi agonie 9.4. Fără violenŃă! 9.de la teorie la practică 11.3.

2. Proiectul: Aikido pentru infanteria marină a SUA 13. Şi. mai departe? 15. De la lume adunate 13.10 13.1. Surse de informare . La despărŃire 14.

în care a făcut lumea. în curând şi corporal. Dar cei care-şi închipuie că după cele 7 zile biblice.2.se înşeală. În teorie – cu toŃii avem aceleaşi drepturi (şi obligaŃii. că eşti nepregătit sau . că există şi alte păreri. Planeta a devenit mică. aroganŃă. Ne-simŃirea ne sufocă Peştele de la cap se-mpute Ne-simŃire înseamnă: insensibilitate la nevoile celor din jur.. Ne-simŃirea ne sufocă 1. pe singurul corp ceresc care oferă condiŃii bune pentru viaŃă.poate chiar spre dispariŃie. de la Aikikai). Argument: lumea noastră 1. însă oamenii orbiŃi de interesul personal se luptă între ei pentru avere sau putere fără să-şi dea seama că resursele Pământului sunt limitate.. iar foarte mulŃi indivizi par că trec prin viaŃă şi societate „dormind de-an-picioarelea” (prof. ba în curând chiar 7.3. lăsându-i pe ei să-l reprezinte aici şi să-i conducă pe alŃii . Iar faptele pe care ei le săvârşesc cu inconştienŃă ne târăsc pe toŃi spre un dezastru moral. mojicie. Masando Sasaki. nerespectarea regulii clasice de omenie “ce Ńie nu-Ńi place. de nevoie. Căci.1. Sminteala ne răpune De voie. iar într-o perspectivă apropiată . Ei nu s-au dumirit că forŃe supraomeneşti pe care nu le pot îndupleca nici un guvern. că în aer pluteşte un pericol. Să te gândeşti numai la tine şi deloc la nevoile sau sentimentele celorlalŃi.1. minciună. altuia nu face”. Din păcate “(în ultima vreme) relaŃiile interumane au devenit mai grosolane.unii sunt “mai egali decât alŃii” [8]. morala şi comportamentul etic sunt în scădere. nici o armată. Prostia ne doboară 1. suntem vecini şi ne „înghesuim” cu alŃi 6 miliarde de semeni. îi silesc să coexiste paşnic şi armonios atât unii cu alŃii. oamenii nu mai au idealuri. exploatarea lor nemiloasă. În practică însă . Ne-simŃirea te face să nu-Ńi dai seama: că deranjezi pe altcineva. 8 dan. birocraŃii şi politicienii sunt corupŃi. rugăciune sau şpagă. “Dumnezeu” a intrat într-o vacanŃă prelungită şi stă degeaba.). cât şi toŃi laolaltă împreună cu Natura. ce vedem în lumea în care trăim? 1.1.

dar nu-şi plătesc întreŃinerea. cerşetorii şi prostituatele sunt agresivi.dar practic nu fac nimica pentru a câştiga un . Vedem prea adesea: Cheflii şi tineri care vorbesc tare sau dau muzica mai tare. Cel mai bine se vând: hrana. Mahări care îşi văd de interese fără să se sinchisească de norodul pe spinarea căruia trăiesc. AlŃii se preocupă de migrena unui gurist de la antipozi. cramponându-se de scaun şi de bani. nuntaşi care chefuiesc (şi chefuiesc… şi chefuiesc…). deşi tu nu eşti rău. dar nu dau nimic. Necesitatea pomenilor permanente de la străini pentru îngrijirea copiilor orfani sau părăsiŃi mi se pare o nemernicie descalificantă pentru autorităŃi şi societatea noastră. bieŃi nebuni ahtiaŃi de putere şi până la urmă de viaŃa deja trecută. Toată lumea se vaită. prostituŃia şi ghicitul. inconştienŃi de ticăloşiile şi dezastrele sociale ce le-au produs în carieră. care se fac de râs mimând tinereŃea. deoarece satisfac instinctele primare ale oamenilor: de supravieŃuire. din ce în ce mai scăzute ale capacităŃilor şi posibilităŃilor. pentru viaŃă. şoferii îşi parchează maşinile pe trotuare . că vei păŃi ceva rău dacă nu iei măsuri preventive. teama de viitor. Femei trecute. ajutoarele sociale sunt cheltuite pe băutură. care în loc să-şi accepte vârsta şi să-şi recunoască noile limite. Oamenii se emoŃionează de succesul unui boxer în Canada .silind trecătorii să meargă pe carosabil. Afacerile cele mai rentabile sunt: comerŃul şi cămătăria. Înseamnă să fii mitocan şi să te porŃi ca un ticălos. sau în general. Locatarii consumă apă şi căldură. pe care nu l-au văzut şi probabil nu-l vor vedea niciodată în carne şi oase. fără nici un Ńel lăudabil sau înălŃător. MulŃi trăiesc de azi pe mâine. reproducere. pădurile sunt defrişate până ce muntele se prăvăleşte peste sate iar Ńarina devine deşert.dar nu sar în sprijinul unui trecător agresat de haimanale. mita şi hoŃia. „religia”. doar inconştient. ne trecându-le prin cap că legile sunt valabile şi pentru ei. Parcă nimeni n-ar mai gândi la rostul vieŃii lui – sau a altora. Pietonii trec pe roşu. Bătrâni care nu se retrag la pensie. în tramvai tinerii stau pe scaun iar bătrânii în picioare. telefoanele mobile sună în timpul spectacolului. şoferi din ce în ce mai mulŃi care cred că muzica pe care o ascultă ei în maşină trebuie auzită de toată strada. jocurile de noroc. Unii se înduioşează de câinii vagabonzi . mamele îşi abandonează sau îşi vând pruncii. sexul. sunt toleraŃi şi adesea manipulaŃi ori exploataŃi de cei din jur. unii chiar cu girofar. parlamentari care îşi tot iau.dar nu le pasă de oamenii muşcaŃi de aceştia. care nu respectă nimic. diverşi „foşti” ce se bagă în faŃă sau se înfig în scaune fără nici o jenă. Sunt impresionaŃi de averea aiuritoare a unui fotbalist pe care îl venerează .11 nepriceput – pentru o anumită treabă. accidentaŃii sunt lăsaŃi să moară pe stradă. numeroşi fuduli. că faci rău altcuiva. dar nu-l ajută pe vecinul cu care îşi dădeau zilnic bineŃe – şi care a ajuns neputincios. frica. ajutoarele pentru copiii handicapaŃi sunt furate. dar nu se implică în rezolvarea problemelor obşteşti. în mijlocul oraşului derbedeii zbiară şi fac murdărie ca la uşa cortului fără a fi deranjaŃi de poliŃie.

echitate. solidaritate umană? Şi mai ales . Pentru astfel de fapte. preşedintele unei Ńări mari chiuleşte în timpul programului de lucru (plătit din banii publici) şi se apucă de fumat “trabucuri” cu o tânără dornică să facă orice spre a parveni. alteori sinucigaşi. Admirăm cu invidie patriotismul altor naŃii. uneori ucigaşi. credinŃa adevărată s-a refugiat departe. Un milion de oameni joacă la loto – dar aproape nimeni nu pune mâna să cureŃe strada în faŃa casei. bazat pe sacrificii exemplare. AdulŃi bogaŃi merg la meciuri sângeroase sau spectacole frivole. proprietari de terenuri şi magazine primite gratuit. Papa a participat la concerte rock cu cântăreŃe despuiate. fraternité” rămân nişte idei frumoase – dar irealizabile. cetăŃenii nepăsători se înghesuie la televizor să privească telenovele sau meciuri de fotbal (vezi ratingul!). Alcătuite mai ales din individualişti fuduli. Libertatea nu e bună chiar pentru toŃi: cei mai mulŃi oameni sunt iresponsabili. În locul răniŃilor sau morŃilor – avem scandalagii burtoşi şi bătăuşi.ban prin muncă cinstită. Copiii pot alege la televizor doar între filme cu violenŃă şi filme cu sex. poate chiar mii de ani de “civilizaŃie”. din care trăieşte o întreagă familie. Avem parte de mai mult ecumenism – dar totodată şi de mai multe conflicte (inter)religioase. Pe măsura trecerii timpului misterele „loviluŃiei” se lămuresc şi răsplata materială a “revoluŃionarilor” oportunişti apare din ce în ce mai neruşinată. dar nu mişcăm un deget când propria noastră łară este în pericol. Ce poate gândi un asemenea „spectator” despre lume.ce efect are purtarea lui asupra restului societăŃii? Avem „eroi” de la “RevoluŃie” vii şi nevătămaŃi. 20% din populaŃia lumii consumă 80% din resursele Terrei. sunt masochişti din lene şi sadici din nepăsare. Deşi aproape toŃi trecătorii îşi fac cruce când văd o biserică. După sute. Ba chiar. societăŃile moderne sunt sinodale. Pe cetăŃeni îi leagă frica. egalité. Tot aşa de inconştienŃi ca vesela omidă ceşi vede de ale ei . Averile fabuloase ale miliardarilor de “carton” sau ale fotbaliştilor au rezultat nu atât din muncă. care cer respectul veşnic al naŃiunii laşe în timp ce vând legitimaŃii în alb unor noi eroi porniŃi la lupta cu fiscul şi poliŃia. pe malul mării mitropoliŃii organizează slujbe religioase grandioase cuplate cu spectacole lumeşti de sunet şi lumină (în realitate . nu să devină VIPuri. ca şi când ar fi a altora. Ce egalitate poate fi între occidentalul cu venit de 15000-50000 dolari USA pe an şi africanul care “trăieşte” . niciodată scopul. plătind pentru un bilet o sumă cât salariul mediu lunar. la mânăstiri sau în creierul munŃilor.în timp ce larva viespii parazite (Ichneumonida) o mănâncă de vie din interior. ori să chefuiască. foamea şi dezastrele. indivizii respectivi merită să fie la închisoare.de întunecime!). cât din neplata impozitelor. Moravurile se carnavalizează. Pe când ticăloşii autohtoni şi scursurile străine îşi dau mâna să apuce un ciolan. Problema nu este doar în curtea noastră. NesimŃirea a cucerit şi Internetul. Socializarea şi coeziunea se pot asigura acum doar prin stres sau scandal (Peter Sloterdeijk). în toată Ńările idealurile umane “liberté. adică se reunesc fără a se uni.

stânci. mai multe cunoştinŃe . Părul mai lung şi curajul mai scurt.homo homini lupus! Dezvoltarea celor săraci e amânată. distrugerea pădurilor. mai mulŃi specialişti . De vină e nesimŃirea. dar nu ne înŃelegem deloc. restul . minciuna. Cu toŃii vorbim prea mult şi tăcem prea puŃin. trădarea. dispreŃul pentru cultură.) fără gândire. sau ne-ştiinŃă. Ne îmbătăm prea des. Greenpeace.dar familii mai mici. łipăm mai mult. dar nu ne ascultăm. lipsă de educaŃie. Oamenii nu sesizează şi nu vor să priceapă nici urmările propriilor fapte. Şcoala nu le foloseşte la mare lucru. Fete altfel cuminŃi. preocuparea pentru sportul competiŃional. pereŃi. mai multe medicamente . să rămâi sedentar – când ştii de sport. intervenŃie etc. şosele mai late. supunerea fără cârteli la silnicii şi răutăŃi. dar jucării mai scumpe. preocuparea excesivă pentru sex. Maica Tereza sau Albert Schweitzer). Prostia ne doboară Dacă ar durea prostia Ar Ńipa toată România! (trupa Luna Amară) Prea mulŃi oameni gândesc puŃin. dar răbdare mai puŃină.pe plan local sau la dimensiuni mondiale.12 cu mai puŃin de 1 dolari USA pe zi. urâm prea des. produsă de păcatul trufiei.dar mai puŃin bun simŃ.dar şi mai multe probleme. durabilă e deocamdată neîncrederea şi agresivitatea . hoŃia şi răutatea. refuzul solidarităŃii cu ceilalŃi.. acŃiunea fără raŃiune. deficienŃe biologice şi altele.dar mai puŃină sănătate. fumăm prea mult.dar virtutea mai joasă. Citim prea puŃin. cheltuim fără chibzuială şi râdem prea puŃin. Tocuri mai înalte . Iubim prea rar. instrucŃie greşită. dar vederi mai înguste. sexul neprotejat. nestăpânirea fuduliei. copii mai puŃini. Prostia înseamnă ne-pricepere. în dauna sportului pentru toŃi. Avem clădiri mai înalte. care .2. goana după putere. nici consecinŃele pe termen lung ale faptelor altora. Avem mai multe diplome de absolvire . datorită multor cauze: informaŃii incomplete sau greşite. nu ne mai rugăm cu adevărat. şpaga dată spre a evita efortul necesar pentru a face o treabă bună sau corectă. 1. muncă. murind încet de foame şi de sete – asta în timp ce fiecare vacă din Europa primeşte o subvenŃie de 3 dolari USA pe zi!? Cât despre fraternité – în afară de câŃiva idealişti (Medecins sans frontières. folosirea naivităŃii sau neştiinŃei celor din jur pentru a-i domina sau exploata (în loc de a-i ajuta şi ridica). intoleranŃa şi lehamitea. mai multe servicii care să-i ajute .dar mai puŃină judecată. sau neadaptarea modului de gândire la condiŃiile reale din jur. Am curăŃit aerul. neîncrederea în ÎnvăŃătură şi Carte. ne uităm prea mult la televizor. Prostia este fapta (vorbe. cerşetoria etc.totuşi mai puŃin timp. Iată doar câteva exemple: credinŃa în minuni. sau deloc. birocraŃia şi corupŃia. zgârierea numelui pe copaci. Ne auzim. chiulul. dar am poluat sufletul. sau greşit. Unii au locuinŃe mai mari .

sunt africanii şi asiaticii. limitarea circulaŃiei auto în centrul oraşului etc. dar învăŃăm mai puŃin. Dar. Cheltuim mai mult. Cei cu dare de mână îşi iau maşini cât mai luxoase (şi scumpe). nu se face nimic! Conform Raportului Planeta vie 2002 a WWF (World Wide Fund for Nature). facem mult prea multe copii la xerox. dar nu mai bune.sar în sus dacă le atingi din greşeală . Dacă toată omenirea ar trăi şi consuma ca vest-europenii. Ba chiar se manipulează Natura cu medicamente. Am adăugat ani la viaŃă. Se ştie că în curând apa va lipsi din multe regiuni ale globului. ori seismice. între americanii . mai ales cele sărace. dar avem mai puŃin. Dar. Am realizat lucruri mai mari. În curând oamenii vor fugi din Bucureşti. din cauza poluării aerului şi blocării circulaŃiei. Ne-au crescut avuŃiile dar ne-au scăzut valorile morale. cumpărăm mai multe dar ne bucurăm de mai puŃine. dar nu cum să ne trăim viaŃa. Deja omenirea consumă cu 20% mai multe produse regenerabile decât poate da Pământul. Pentru oprirea flagelului e nevoie ca marii producători de medicamente să renunŃe la o parte din superprofiturile lor. dar nu să aşteptăm. interzicerea construcŃiei de vile oriunde au chef noii îmbogăŃiŃi. dar nu am dat viaŃă anilor. nu se face nimic şi se aşteaptă dezastrul. nu se face nimic şi se aşteaptă catastrofa. am avea nevoie de 2 planete. ei nu fac nimic şi aşteaptă catastrofa globală. sau ameninŃate de catastrofe naturale inevitabile: alunecări de teren. Am învăŃat să ne grăbim. Se cunosc şi soluŃiile: reciclarea apelor uzate. Am învăŃat cum să câştigăm o pâine mai albă. reducerea emisiilor de bioxid de carbon etc. Se ştie că SIDA face ravagii în toate Ńările. Dar.umblă machiate strident şi costumate ca nişte prostituate. Este inevitabil un conflict mondial apocaliptic. cu copaci. omul a amplificat fenomenul. dar îndeplinim mai puŃin. Deşi se ştie că nimic bun nu se poate face fără efort – s-a ajuns ca majoritatea femeilor şi medicilor să prefere naşterea prin cezariană. O mulŃime de case sunt construite cu nepăsare în zone inundabile. ne culcăm prea târziu şi ne sculăm prea obosiŃi. Apar metode din ce în ce mai perfecŃionate de comunicare – însă oamenii se simt din ce în ce mai singuri. Scriem mai mult. blocăm telefoanele cu mesaje SMS – şi totuşi din ce în ce mai puŃin comunicăm cu adevărat. Dar. SoluŃiile se ştiu: mărirea suprafeŃelor verzi. ne supărăm prea tare. Avem din ce în ce mai multe calculatoare cu informaŃii în cantităŃi năucitoare. incendii de pădure etc. acumularea apei din timpul iernii etc. semnalizându-şi (chiar dacă involuntar) disponibilitatea. dar acceptă fără proteste să le strice pe drumurile pline de gropi – în care autorităŃile le-au îngropat tot banii lor. împăduriri. în curând Pământul nu va mai putea să ne ajungă. Se ştie că modificarea climatului global a dus la concentrarea ploilor în timp. fără a schimba prea mult cantitatea totală de apă şi că prin defrişări sălbatece. Se cunosc şi remediile: amenajări hidrotehnice. iar ca americanii – de 5 planete! Singurii care consumă (fără să vrea) doar cât poate da Pământul. pentru ca naşterile să nu se facă în weekend – când lumea se “odihneşte”… Circulăm prea repede. Cu toŃii plănuim mai mult.

pentru că “ne strică obiceiurile: ei muncesc.Al nostru: era necăjit. Voivodina au ajuns să intre cu paşaport în patria lor. NemŃii şi-au reunificat Ńara imediat ce-au avut ocazia. Din al doilea război mondial japonezii au învăŃat că nu-şi pot procura materii prime cu bombe sau soldaŃi . aşteptând ca Dumnezeu. Bucovina. îmbunătăŃirea tehnologiilor. Insule şi Canale din trupul łării. se analizează ce mai zic şi cum se simt “cobaii” respectivi: . a recăpătat Hongkongul şi luptă viguros să reintegreze Taiwanul. şi restul lumii. să facă sport. Dar – nimeni nu face nimic. unde nu se afla nimic altceva decât două pietroaie mari. în cap cu chinezii. . pentru a-şi alunga plictiseala se apucase să inventeze ceva legat de pietre. plictisit. Valoarea hărniciei a fost înlocuită cu succesul hoŃiei. evreii au învăŃat că riscă să dispară fără o Ńară a lor – şi au întemeiat statul Israel.. Impactul comunismului asupra civilizaŃiei noastre a avut urmări catastrofale. ori Dracula. care doresc şi ei să trăiască mai bine dar nu vor mai avea cu ce. Într-un orăşel din Bărăgan şomerii refuză să se angajeze pentru că patronul noii fabrici nu le dă voie să chiulească şi să fure.şi au trecut la războiul economic. Şi miroase a prostie. sătul de experimentul pe care îl suporta. Solidaritatea ungurilor cu connaŃionalii din afara graniŃelor este exemplară. între timp. Din Holocaust.13 care nu vor accepta să-şi reducă consumul şi împlicit nivelul de trai. s-a făcut o cercetare: câte un individ reprezentativ a fost închis singur în câte o cameră izolată. deja spărsese un pietroi.Americanul: se simŃea bine. ObişnuinŃa cerşitului o dezvoltă părinŃii iresponsabili care “dau” bani de buzunar copilului. După trei zile. protecŃia mediului şi salvarea ecosistemelor. Ce concluzie au tras mioriticii din aceste exemple strălucite? Ce se vede. Se cunosc soluŃiile: limitarea natalităŃii. iar noi nu”. alŃii îşi vând terenul de sub picioare şi riscă să devină venetici în propria Ńară. unde tânărul şi-ar .NeamŃul: se simŃea bine. pentru a-şi alunga plictiseala se apucase să împingă şi să ridice pietroaiele. nici după 60 de ani de la terminarea războiului mondial japonezii nu vor să semneze tratatul de pace cu Rusia. după îndelungate lupte fratricide. cerşetoria a ajuns mai rentabilă decât munca. Din cauză că ruşii le-au luat insulele Kurile.. în loc să-l îndrume spre un loc de muncă temporar. În altă parte oamenii propun să fie daŃi afară din Ńară chinezii. să le ridice nivelul de trai ori să le refacă România Mare. China. lenea mai profitabilă decât efortul. schimbarea atitudinii de consum iresponsabil. Dar ce învăŃătură s-a tras din păŃaniile propriei noastre istorii? Lotrii de aici şi de aiurea hăcuiesc fără grijă păduri. iar pe celălalt îl pierduse. După ce că românii din HerŃa. Pentru a vedea comportamentul oamenilor în condiŃii dificile. . în întreaga Românie (trupa Luna amară). să-i împingă în Europa. asemănătoare năvălirii barbarilor. Cecenii se bat pentru libertate cu un ocupant de 100 de ori mai numeros. MulŃi doinesc sau se vaită în continuare. Basarabia. umpluse pereŃii camerei cu calcule şi formule.

sau pe alt plan – bani cât mai iute. Studiile făcute în Anglia au arătat că după ce s-au investit 1. A devenit mai uşoară îmbogăŃirea prin politică decât prin muncă cinstită. între tribalism şi multiculturalitate. care provoacă 10% din totalul cheltuielilor medicale. mioriticii sunt cei mai mari consumatori de alcooluri tari din Europa. care le e obligaŃie de serviciu (de exemplu curăŃirea zăpezii de pe drumuri). E de-a dreptul scandalos. notele elevilor nu s-au mărit deloc. dar aprecierea lor e subiectivă şi relativă. între tradiŃie şi modernitate. AlimentaŃia şi viaŃa neraŃională (consumul mare de alimente rafinate – zahăr. Pentru majoritatea publicului succesul de imagine este dovada competenŃei: dacă apari pe „sticlă” . învăŃând în felul acesta chibzuiala. e dezastruos că oamenii îi cred. prin pile decât prin performanŃă. SubjugaŃi de plăceri. Dezorientarea asta cultivată cu premeditare de politicieni duce la pierderea reperelor: falşii competenŃi pierd conştiinŃa uzurpatorului şi devin convinşi de valoarea lor. valoarea banului şi respectul faŃă de muncă.câştiga singur bani în timpul liber. ci dintr-o judecată făcută pe baza altor puncte de vedere. IncompetenŃa unora combinată cu hoŃia altora a născut o categorie de îmbogăŃiŃi peste noapte. ÎnŃelepciunea şi prostia se îmbină în fiecare om. sau din conflicte între mentalităŃi. chiar criminal. mai deunăzi o leliŃă se tânguia melodios la Radio: “ieftineşte. sare. Multe manifestări pe care unii le consideră sminteli pot rezulta nu din lipsa gândirii. De aceea recurg urgent la hoŃie sau prostituŃie – acestea fiind metodele cele mai simple (dar şi cele mai nerentabile) de a face rost de bani. De parcă n-ar trebui să facă nimic pentru salariu. de produse conservate cu aditivi dăunători. dacă ai succes – înseamnă că eşti priceput. Aceiaşi acŃiune sau concepŃie este inepŃie în cazul unui deştept. pâine albă. domneşte arbitrariul. modul cum incompetenŃii pozează drept competenŃi şi mai departe. tot mai mulŃi tineri se apucă de fumat. Ei devin aproape imbatabili. dulciuri. . În schimb. Din cauza mentalităŃii de adult subdezvoltat (cu minte de copil sau animal). de grăsimi. moralitatea devine o toană ridicolă. între nou şi vechi. Deşi pe reclamele de Ńigări scrie vizibil: Tutunul dăunează grav sănătăŃii. De multă vreme "prostia nu este un handicap în politică" (Napoleon Bonaparte).5 miliarde dolari pentru dotarea şcolilor cu calculatoare. belferii din administraŃia publică se laudă cu orice realizare măruntă. Cultura politică e la pământ. un focar electronic de infecŃie poate mai periculos pentru dezvoltarea mintală decât aburii alcoolului.înseamnă că ai succes. dar e deşteptăciune pentru altul mai neghiob. rezultatele s-au îmbunătăŃit substanŃial când au crescut cheltuielile pentru dotarea bibliotecilor şcolare cu cărŃi. Doamne. PărinŃii lasă copii de 8-10 ani să-şi dea ultimul bănuŃ de mâncare la sala de jocuri din colŃ. „Legea lui Om: eşti om cu mine – sunt om cu tine” funcŃionează cu succes. 10% din populaŃie e dependentă de alcool. băutura!”. De parcă flagelul n-ar fi suficient de mare. Fără criterii corecte de apreciere. Ele au trepte de dezvoltare. băuturi cu gustul “dres”) ameninŃă viitorul biologic al omenirii. românii vor satisfacŃie imediată.

între oamenii care folosesc calculatorul şi cei care n-o fac) se adânceşte. nici în viitor. cu urmări catastrofale asupra nivelului viitor de trai al celor săraci. Conform unui recensământ din 1991. progresului şi modernităŃii. dar la noi nivelul educaŃional scade prin dispariŃia interesului şi motivării pentru şcoală. pe care îi cheltuie apoi ca să-şi refacă sănătatea. Că eufemistic îi zice „lipsă de discernământ’ sau „naivitate”. se travestesc şi strecoară. Avem mai mulŃi carierişti decât . adică mintea unui copil de 12 ani.3. a apărut şi alta modernă . ideile primite vor zdrobi gândirea originală şi individuală – cea care a creat civilizaŃia. În România 50% din populaŃie locuieşte la sate (2005). Aşa e în puŃinele Ńări “dezvoltate” – ce să mai zici de multele subdezvoltate. care n-a dispărut nici ea. Iar aşa-zisul vis american e doar un vis: în SUA 40 milioane de adulŃi au studii la nivelul unui copil de cel mult 10 ani. Nu mai e vis. Care o fi nivelul lor cultural? Cunoaşterea înseamnă putere. 1. se dezvoltă. Nimeni nu mai învaŃă pentru a deveni. Nu-i mai jeli pe morŃi. Am cucerit atomul. Cei care trăiesc ca şi când nu vor muri niciodată şi mor ca şi când n-au trăit deloc. Răspândite de mass-media. iar din aceştia 66% nu citesc deloc cărŃi. prostia actuală nu mai e cea tradiŃională. ci dimpotrivă. Tembelismul adulŃilor este condamnabil. Sminteala ne răpune “Numărul nebunilor este infinit. 59% din copii merg pe jos la şcoală în alt sat. Nu dă înapoi în faŃa ştiinŃei şi tehnicii. Prostia se globalizează. În acelaşi timp “digital divide” (prăpastia “numerică” – de fapt mintală. se schimbă mereu: învăluie şi molipsesc. distrug şi mătură. jumătate din populaŃia Italiei avea un nivel de instrucŃie de maximum 5 clase elementare. soluŃiile de azi devin problemele de mâine – şi aşa mai departe. Deşteptăciunea de ieri devine prostia de azi. ci pentru a câştiga poziŃii sociale. Pe glob sunt 850 milioane de analfabeŃi (2003). În afară de prostia clasică . dar nu vrem să învingem prejudecăŃile. plânge-i pe cei proşti rămaşi în viaŃă! (proverb arab). au mii de feŃe. 50 milioane n-au asigurări sociale. prin creşterea abandonului şcolar. ci coşmar. 82% nu au baie. Nerozia tinerilor este scuzabilă şi remediabilă. ajungând să nu mai trăiască nici acum.” (Eclesiastul) Cineva l-a întrebat pe Budha: ce vi se pare mai ciudat la oameni? El răspunse: mă miră cei care îşi pierd sănătatea pentru a câştiga bani. ToŃi caută privilegii dar nu aleargă după profesii. Mitul culturalizării în masă din Ńările dezvoltate este o iluzie.care înseamnă ne-gândirea ideilor primite. Cei care se gândesc cu prea mare teamă la viitor dar uită prezentul. dau lecŃii şi atrag. motivează progresul. Gogomănia vârstnicilor este fără speranŃă. 51% nu citesc deloc ziare.datorată inculturii.14 între răutatea egoistă şi acceptarea generoasă a celorlalŃi. 87% din gospodării nu au WC în casă. Prostia şi nesimŃirea sunt infinite.

fără a mai pune la socoteală sărăcia si degradarea. în timp ce atâŃia oameni valoroşi dar normali mor neştiuŃi. însă după o perioadă de strunire sexualitatea revine în forŃă în viaŃă publică iar deviaŃiile sexuale se răspândesc. dintre ei mor anual 5 milioane persoane – iar în 2010 vor muri 10 milioane! Un fumător riscă de 4 ori mai mult decât un nefumător să ajungă invalid. dar măsurile de eradicare sunt de râs (cum a fost destituirea serviciului de presă al unui minister . Marketingul se bizuie aproape numai pe sex.cred că e o vină pentru care meriŃi să fii omorît de mic în bătaie.pentru că n-a ascuns bine adevărul). Marii corupŃi sunt acoperiŃi de . Majoritatea oamenilor îşi consumă viaŃa fie făcând ce n-ar vrea. CorupŃia ne sufocă. tablouri. dedicaŃie şi altruism. dar în societate acest raport a ajuns la 1/40000 şi prăpastia creşte! Coeziunea socială scade. numărul acuzaŃiilor de corupŃie creşte vertiginos. Să rămâi la 50 de ani paralizat din cauza purtării tale. Însă cei mai mulŃi rămân nişte semi-oameni. Şi totuşi statele nu interzic cultivarea tutunului sau vânzarea Ńigărilor – pentru că trei sferturi din preŃul acestora intră în visteria lor sub forma taxelor! Primăriile şi alte instituŃii mimează grija pentru cetăŃeni prin lucrări exorbitante dar inutile – care în realitate ascund sifonarea banilor publici către partide sau baronii locali. Pot să iubească un câine sau o broască Ńestoasă – dar să nu le pese de starea părinŃilor lor. icoane sau tot felul de alte lucruri pentru care plătesc adevărate averi – dar nu mai fac copii. Avem derbedei cu decoraŃii şi girofar. Satisfacerea imediată a instinctelor are întâietate faŃă de ridicarea spirituală prin renunŃare. mai mulŃi băgători de seamă decât profesionişti. ReŃinerea şi pudoarea au rămas doar pentru babalâci. Din boală sau delict. E vremea mâncării rapide şi a digestiei lente. Avem şcoli de dans sau bune maniere. sau n-ai făcut sport. şi să mai trăieşti apoi zece ani obligând pe altcineva să te îngrijească şi să-Ńi pună mereu plosca sub fund . TBC. fie nefăcând ce-ar trebui. Cei cu moarte subită sunt fericiŃi: mor şi scapă. iar cunoştinŃele adunate de ei în viaŃă se pierd fără folos pentru comunitate. sau ai băut. ele au devenit aproape un merit.dar să nu îmbătrânească niciodată. PreoŃi pedofili şi homosexuali din toate confesiunile sunt apăraŃi de autorităŃile bisericeşti. nişte invalizi cronici suferinzi. a oamenilor “mari” şi a caracterelor meschine. înmormântările sunt din ce în ce mai luxoase şi costisitoare. Deşi sărăcia se răspândeşte ca râia. spre dispariŃie. CivilizaŃia şi religia au încercat să controleze preocuparea exagerată pentru sex. mai mulŃi clovni decât regizori. răbdare. dar n-avem şcoli de meserii. succesul unui spectacol sau al unei emisiuni TV se bazează pe folosirea unui limbaj degradant. Pe glob există 1. O organizaŃie nu poate trăi dacă raportul între salariile minime şi maxime ale angajaŃilor ei depăşeşte valoarea 1/23 (Peter Drucker). Un alcoolic face ciroză. bestial.2 miliarde fumători. Bolile cronice omoară încet. pentru că aşa ai vrut tu să-Ńi faci plăcerea şi ai fumat. o povară pentru cei din jur. Doresc să trăiască 100 de ani .meseriaşi. Unii colecŃionează timbre. e predispus la o mulŃime de boli. PopulaŃia Ńării scade. însă avem mai mulŃi bolnavi de SIDA.

Indivizi care mutilează copii mici pentru a-i exploata apoi ca cerşetori – nici nu sunt căutaŃi de justiŃie. circa o treime din omorurile comise în 2002 au fost între membrii familiei. corupŃia – au devenit vicii naŃionale. PreocupaŃi numai să roadă o bucată cât mai mare din ciolanul public. proxeneŃi trăiesc din exploatarea copiilor. de descurajare prin intervenŃie şi pedepsire. Nelegiuirea a devenit regulă iar cinstea un handicap. S-a produs un balamuc etic care a compromis Ńesutul intim al łării. cei care plătesc impozitele şi de la care fură toŃi ticăloşii. Puzderie de handicapaŃi şi revoluŃionari simulanŃi – „foşti” de la boschetari şi bişniŃari până la securişti şi activişti. cei mai bogaŃi din România. patroni. o adevărată “industrie” artificială a agenŃiilor de pază. justificându-se cu “am copii şi nu-mi ajunge salariul”! O harababură mintală a cuprins întreaga suflare. adică de VIPuri. copiii supradotaŃi. autorităŃile din Vest mituiesc imigranŃii delincvenŃi cu sume mari de bani şi-i plimbă cu avionul înapoi acasă – creindu-le condiŃii optime ca s-o ia de la început. un individ anunŃă: „iată două liste. în care ar încăpea lejer un pluton de infanterie. ca să recidiveze. Criminali odioşi. GăsiŃi cele 3 diferenŃe!” [52] ViolenŃa în familie constituie astăzi o problemă socială şi de sănătate publică. În loc să-i educe sau măcar să-i pedepsească. tâlhari înspăimântători şi violatori de minori primesc pedepse simbolice sau sunt lăsaŃi liberi. BogaŃii nu plătesc impozite (din care ar profita întreaga naŃiune. În loc să fie luate măsuri active contra hoŃilor.ajung dregători. dar interesate de voturi. s-a trecut la mărirea numărului de paznici pasivi. – dar neglijează şi dispreŃuiesc majoritarii. victime adeseori minore. iar acestea sunt golite prin amnistieri sau graŃieri iresponsabile. Indivizi pe care un minim control psihiatric i-ar îndruma spre tratament la ospiciu . La noi.. sportivilor. au ajuns respectabili oameni de afaceri sau deputaŃi. Tinerii cinstiŃi emigrează pentru că nu-şi pot plăti o cât de modestă locuinŃă iar corupŃii şi tâlharii îşi ridică nestingheriŃi vile-palate.15 autorităŃile cointeresate. şefi etc. suferă. alta cu 100 de oameni. adică şi ei) în timp ce săracii se calcă în picioare la coadă ca să le achite. aurolaci etc. În łară avem poate 100 de . AutorităŃile se (prea)ocupă de minorităŃi. una cu securişti şi mari ticăloşi. Iar nenorociŃii veritabili – stau la cozi. PoliŃiştii fură benzina din conductele pe care le păzeau. unii chiar dându-şi duhul. plini de neruşinare şi încântaŃi că i-au “dus” pe oamenii cinstiŃi. Minciuna. prostituatelor etc. echivocul. În Ńările europene 20-50% din femei sunt victime ale violenŃelor conjugale. iar 57% din situaŃiile de tratament rău aplicat minorilor s-au desfăşurat tot în familie (adică pentru copiii din Ńara noastră mediul familial este mai periculos decât cel din afara familiei!?). DelincvenŃii se îndreaptă veseli ca la meci spre închisorile deja supraaglomerate. PoliŃia le cere victimelor să-şi prindă hoŃii sau bătăuşii. diversiunea. MulŃi părinŃi. Securitatea şi comuniştii au aruncat în aer reperele morale ale întregii societăŃi. tac…. Ticăloşia se lăfăie peste toŃi şi toate. Într-o caricatură.

Unii se închină Dumnezeului virtual – iar alŃii viŃelului de aur: lucrurile pipăibile. Fără obligaŃii.Că bolnavii incurabili au voie să facă copii – spre a răspândi defecŃiunile genetice şi bolile respective pe un teritoriu cât mai mare.Taxele la notari şi preŃul medicamentelor. că au gândit cu capul lor şi n-au înghiŃit propaganda cu care sunt mânate masele.elevi olimpici – dar 3 milioane de handicapaŃi sau subdezvoltaŃi mintal. O culme de inechitate o reprezintă politicienii. dolarii. E adevărată însă că drepturile pot fi egale pentru toŃi – dar obligaŃiile nu. Celelalte drepturi sunt invenŃii intelectuale. încheierea de tratate internaŃionale păguboase. incompetenŃa în administraŃia publică. Sigur că e bine să fie ajutaŃi anumiŃi oameni. sau refuză să şi le asume. . scutiri sau discriminare pozitivă. . Se cheltuie 20 miliarde dolari pe an pentru jocurile pe calculator. .care nu-şi dau seama că tot ei plătesc oalele sparte. economice. . . .Că unii pot călători oriunde vor. iar altele nu.Că pedeapsa cu moartea ar fi inumană. minciunile electorale.Că fotbaliştii pot să câştige (mult) mai mult decât profesorii. virtuale. cocaină. când vine vorba de obligaŃii. cu ajutorul drogurilor de tot felul: alcool. sunt profitori a căror minte se cere îndreptată – prin reeducare consimŃită sau forŃată.Războiul sau pacea.5 milioane români) trăiesc cu mai puŃin de 1 dolar USA per om şi zi.CâŃi lei (iuani.Că femeile pot face aceleaşi munci cu bărbaŃii. drepturile nu pot exista: “drepturi” înseamnă a da sau împărŃi ceva – care nu există dacă nimeni nu le produce sau adună. Omenirea se refugiază în lumi imaginare. pentru aburirea alegătorilor creduli . rupii etc. . căci aleşii obŃin venituri obscen de mari fără a fi în nici un fel ameninŃaŃi de vreo pedeapsă în cazul că nu-şi îndeplinesc promisiunile electorale. A apărut apartheidul global între bogaŃi şi săraci. Există pedepse pentru furtul unei găini sau un viol – dar nu sunt prevăzute pedepse pentru delicte infinit mai grave cum ar fi falimentarea economiei naŃionale. jocuri pe calculator – dar refuză să se angajeze pentru îndreptarea oamenilor şi a greşelilor din jur. TV. singurul “drept” natural al omului e să moară de foame – dacă nu se zbate să supravieŃuiască. tutun. În fond. Există DeclaraŃia Universală a Drepturilor omului – dar NU există o DeclaraŃie a ObligaŃiilor omului. Un miliard de oameni (din care 1. în timp ce mulŃi oameni nu au după ce bea apă.Că unele Ńări au “dreptul” să posede bomba atomică. istorice. iar alŃii n-au voie nici la vecini. . Avem poate 20 artişti şi scriitori de talie internaŃională – dar analfabeŃii sunt jumătate de milion. dar majoritatea celor care cer avantaje. stabilind doar ei: . Te întrebi mirat cine le-o fi “dat” unora dreptul să dicteze ce e bine şi ce e rău pentru restul omenirii. ajung la puşcărie ca deŃinuŃi politici cetăŃeni vinovaŃi numai pentru că au opinii diferite de cele oficiale. . Datorită nebuniei unor oameni la putere.) valorează un dolar. din motive biologice. aceiaşi toŃi fug. Dacă drepturile sunt universale şi toŃi se înghesuie să le ia.

Cheltuielile de înarmare devin ce în ce mai mari – dar avem din ce în ce mai puŃină pace. Dar au arme şi carne de tun. aşa cum cerea acordul internaŃional din 1992. revine în forŃă în relaŃiile interumane. devin mai târziu revoltaŃii.7 % din buget pentru ajutorarea Ńărilor sărace. astfel că remarcabile cuceriri ale omenirii – precum asigurările sociale şi medicale. La 11. dar nu sunt de acord să rupă 0. fără nici o cenzură socială. Pagubele materiale cauzate pe glob de schimbările climatice datorate poluării se dublează la fiecare 10 ani şi vor atinge . adică o manifestare deschisă a instinctelor primare. a junglei şi a celui mai tare. crearea alianŃei mondiale contra “Axei răului”. oamenii se joacă de-a Dumnezeii: au ajuns să producă în cantităŃi uriaşe substanŃe “utile” – ce devin gunoaie otrăvitoare şi sunt aruncate în Natură. dovedesc ce aproape e viaŃa aparent normală de nebunia cea mai distructivă. talibanii. Israelul cumpără din Turcia 50 milioane mc. Pentagonul (ministerul de război din SUA) are la dispoziŃie în fiecare zi o mie de milioane de dolari pentru bombe. hrană. iar foametea şi malnutriŃia din lume ar putea fi eradicate cu 19 miliarde dolari USA pe an. Pentru săraci ştiinŃa se rezumă la fabricarea explozivilor iar religia la explodarea bombelor ascunse sub veşminte. epurarea apei şi alfabetizare în Ńările sărace ar fi nevoie de 16.3 miliarde dolari USA pe an. Războaiele viitoare nu se vor mai da pentru cucerirea de teritorii. În lume cheltuieleile pentru cosmetice însumează 18 miliarde dolari USA pe an. cheltuind pentru reparaŃia crizei de sute sau mii de ori mai mult bănet decât ar fi costat şcolile – adică prevenirea pericolului. lupta individuală pentru supravieŃuire. Lumea se îndreaptă spre autodistrugere . din lipsa educaŃiei. NaŃiunile “dezvoltate” cheltuiesc 2-5% din PIB pentru armată (botezată eufemistic “de apărare”). să dispară pentru a lăsa în loc barbaria. nici bani. Cu mintea necenzurată de morală. Pentru hrana animalelor de casă din SUA şi Europa se cheltuiesc 17 miliarde dolari USA pe an. Peste tot bogaŃii se feresc de săraci izolându-se cu badigarzi şi ziduri – iar calicii îşi răzbună frustrările aruncând cu bombe. arme. 500 milioane nu au acces la nici un fel de apă. invazia Irakului. Pentru controlul resurselor de petrol din Orientul Mijlociu se duc deja războaie.cu o seninătate şi o inconştienŃă dezarmantă.16 După o vreme în care părea învinsă de civilizaŃie. În lupta cu terorismul. soldaŃi.011. apă pe an. aer curat. InconştienŃa societăŃii face ca piaŃa liberă să devină capitalism sălbatec. energie. iar pentru imunizarea copiilor. onoare sau glorie – ci pentru apă de băut. dar multe Ńări n-au nici apă. agresiunile preventive (!). la o aruncătură de băŃ de Ńara noastră.2001 americanii au învăŃat că sunt ameninŃaŃi de terorism şi au luat măsuri drastice: invazia Afganistanului. sub masca luptei antiteroriste. în timp ce ONU nu reuşeşte să adune câteva milioane de dolari pe an pentru construirea şi funcŃionarea şcolilor necesare miliardelor de săraci. Masacrele recente din fosta Jugoslavie. NefericiŃi care. legea selecŃiei naturale. Dezastrele naturale provocate de nesăbuinŃa oamenilor se vor înmulŃi. cu care inevitabil va ajunge să lupte armata americană. peste 50 de ani jumătate din populaŃia lumii nu va avea apă. Un miliard de oameni nu au apă curată. sufocând-o. teroriştii.

poŃi cumpăra un pat. Aleargă după “fericirea” imediată – fără a se gândi deloc la viitor.9] susŃine că spre anul 2020 ele vor ajunge pe primul loc în clasamentul popularităŃii. deplasarea polilor. creşterii interacŃiunii între om şi animale. poŃi cumpăra o inimă. spre binele acestora. . lovirea Pământului de un meteorit gigantic. adică propria locuinŃă. se prevede apariŃia în următoarele trei decenii a cel puŃin 30 de boli noi. dar nu cunoştinŃe.Terorismul cu arme de distrugere în masă – A(tomice). În loc să trăiască pentru “a fi” şi a deveni. deviaŃiilor de comportament uman. ci şi în China sau Oltenia. iar OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii OMS [3. în prezent fiind pe locul al 3-lea.Bioingineria şi Nanotehnologia (viruşi ucigaşi creaŃi de om. deci goana după un venit mai mare e boală mintală curată. Şansa producerii unui dezastru mondial de proporŃii apocaliptice a crescut de la 20% (în 1900) la 50% (în 2000). lacurile de cianură auriferă şi alte distrugeri ale mediului. cu o totală iresponsabilitate: deşertificarea progresează rapid nu numai în Africa. maşinării independente şi răuvoitoare scăpate de sub control). dar nu un cămin. World Watch Institute (despre poluare) şi altele. Lozinca lor: după mine – potopul! Nu se gândesc la urmările faptelor lor. în timp ce altele se laudă electoral cu “creşterea economică” obŃinută prin defrişarea iresponsabilă a pădurilor. poŃi cumpăra un ceas. Lumea a luat-o razna.150 miliarde dolari pe an. Ca rezultat al: poluării mediului. poŃi cumpăra o carte. dar nu somnul. Deşi oricine poate vedea că nici pe termen scurt averea materială nu rezolvă totul: cu bani poŃi cumpăra o casă. peste tot apar inundaŃii catastrofale. . nuşi dau seama că averile au un preŃ – care pe termen lung poate fi chiar pieirea omenirii. încălzirii globale. B(iologice). dar nu viaŃa. poŃi cumpăra un post. O creştere cu 2ºC a temperaturii medii globale înseamnă dispariŃia a 25% din toate speciile vieŃuitoare. Omenirea îşi distruge planeta. . dar nu şi respect. dar nu şi de sănătate. încălzirea globală. poŃi cumpăra sex. evadarea din laborator a unui agent patogen manipulat genetic. sub ochii noştri. dar nu şi timpul. Statisticile oficiale pretind că aproximativ 40% din populaŃie suferă de diverse forme de boli mintale. dar nu şi dragostea. Guvernele Ńărilor civilizate apără Natura împotriva propriilor popoare. oamenii de ştiinŃa declanşează accidental un dezastru pustiitor. Posibile cauze ale distrugerii omenirii sunt: . şi din cauza omului riscă să dispară a 6-a oară (împreună cu noi). majoritatea oamenilor se străduieşte numai pentru “a avea”. unele infecŃioase. poŃi face rost de un doctor.Cataclismele naturale: de exemplu blocarea luminii soarelui de cenuşa aruncată de un vulcan gigantic. dezvăluie comportarea iresponsabilă a autorităŃilor şi bogătaşilor din aproape toate Ńările lumii. Până acuma viaŃa a dispărut aproape complet pe pământ de 5 ori. C(himice). Studiile arată că depăşirea unui venit de 13 000 dolari USA pe an nu aduce o creştere a nivelului de fericire. Rapoartele anuale întocmite de organizaŃii publice ca Transparency International (despre corupŃie).

17 .

1.4.4. ignoranŃa. Pentru că ne dăunează şi suntem nevoiŃi să le suportăm fără nici o vină.2. ură. “S”urile calicilor 2. Omenirea . Instinctul – între necesitate şi nenorocire 2. conflicte.6. Omul – un animal drogat sexual 2. bolile. ba chiar ne revoltă. sociale. biologice. .1. Constatările de mai înainte nu demonstrează că n-ar merita să trăieşti. Păcatele civilizaŃiei moderne 2.4. filozofice. DecadenŃa civilizaŃiei 2. legate de fiinŃa omului şi de evoluŃia omenirii alcătuită din “animale cu istorie”. ci că prea deseori în jurul nostru apar fapte sau purtări contrare firii sau logicii. fac greşeli sau barbarii nemotivate.2. degenerarea . Aşa dar. frica.2. “cauzele” aparente – economice. De vină este însăşi natura biologică a omului şi civilizaŃia pe care el a creat-o. nu există întrebare.2 Stresul 2. ce mână lumea noastră spre violenŃă. În realitate.3. subdezvoltaŃi.din păcate nerepetabilă.unor oameni primitivi. De ce e lumea aşa? 2. mentalităŃile. pentru necredincios.2. Instinctele şi civilizaŃia 2. autodistrugere? La prima vedere. cauzele par evidente: sărăcia.6.încotro? 2.1. Sedentarii de azi – monştrii de mâine 2. DorinŃa de a (mai) trăi ne obligă să facem ceva ca să înŃelegem ce se petrece şi să intervenim corector spre a readuce lucrurile la „normal”. civilizaŃi. medicale – nu sunt decât rezultatul unor pricini mult mai serioase. Până la urmă purtările oamenilor sunt efecte produse de motive mai adânci. educative. ele ne pun pe gânduri. Ce ne mai aşteaptă? Pentru cel ce crede. nu există răspuns.2. Dar şi oamenii aparent evoluaŃi. fără o justificare raŃională sau convenabilă.1 Sedentarismul 2. (Elie Wiesel) ViaŃa este o minune . politice.6.5.2. “S”urile îndestulaŃilor 2.

1. cu consecinŃe dramatice pentru prezentul. civilizaŃia modernă nu are nici un fel de mijloace care să exercite o presiune selectivă asupra evoluŃiei şi menŃinerii unor norme corecte de comportare socială. Jocul de contraste între bucurie şi suferinŃă. într-un mod principial neomenesc. ca urmare a aglomerării multor indivizi într-un spaŃiu restrâns.singura ce corespunde necesităŃilor corpului său. ceea ce impulsionează dezvoltarea tot mai rapidă a tehnologiei în detrimentul nostru. ci şi orice sentiment pios al omului în faŃa frumuseŃii şi măreŃiei unei creaŃii ce-i este superioară. deşi dezvoltarea . care distruge nu numai mediul exterior înconjurător în care trăim. laureat al premiului Nobel pentru studiile sale etologice. Traiul într-o lume imaginară (virtuală) creată artificial de minte. Iată câteva explicaŃii posibile ale situaŃiei actuale: 2. depuse pentru învingerea obstacolelor. se pierde în oscilaŃii insesizabile ale unei plictiseli fără nume. dar mai ales viitorul speŃei umane. Una din consecinŃele cele mai grave este artificializarea vieŃii. Din păcate. 2) Pustiirea spaŃiului vital natural. Păcatele civilizaŃiei moderne Savantul austriac Konrad Lorentz. 3) Întrecerea nesăbuită a omenirii cu sine însăşi. care prin excesul de contacte sociale inevitabile ne împinge pe fiecare din noi la izolare. pe lângă neglijarea corpului şi a sufletului. Dezvoltarea tehnologiei şi farmacologiei determină o intoleranŃă crescândă faŃă de orice provoacă cea mai mică senzaŃie de neplăcere. în urma procesului de moleşire biologică. 4) DispariŃia tuturor sentimentelor şi afectelor puternice. 5) Decăderea genetică. În felul acesta oamenii pierd capacitatea de a mai trăi bucuria ce poate fi obŃinută doar în urma unor eforturi îndelungate. îndepărtarea omului de viaŃa naturală . Cele opt procese în curs sunt: 1) Suprapopularea Pământului. În afară de “simŃul natural al dreptului” şi de anumite tradiŃii juridice transmise de-a lungul timpului. spunea în 1973: “Am identificat opt motive diferite.18 Cauza cauzelor pentru actuala situaŃie îngrijorătoare este proasta utilizare a minŃii. cei doi factori se susŃin şi amplifică reciproc. declanşând totodată nemijlocit manifestări agresive. a rezultat din combinaŃia explozivă a doi factori: unul natural (instinctele) şi celălalt artificial: sedentarismul produs de civilizaŃia modernă. care există prin firea lucrurilor. ce ameninŃă să provoace nu numai dispariŃia culturii noastre contemporane. aflate într-o relaŃie de interdependenŃă cauzală. ci şi a omenirii ca specie. împingând oamenii să devină incapabili de a mai percepe adevăratele valori şi răpindu-le timpul necesar îndeletnicirii realmente omeneşti de a reflecta.

să fie considerat de ceilalŃi un caz patologic. Se întâmplă deja în unele locuri ca un individ care se sustrage în mod conştient influenŃei mijloacelor de informare în masă. CreaŃia şi . La aceasta se adaugă faptul că efectul sugestiv al unei doctrine ce se bucură de succes creşte o dată cu numărul aderenŃilor. ÎnmulŃirea numărului de oameni strânşi într-un singur grup cultural duce. în sensul unei uniformizări a mentalităŃilor . ce fac ca mari părŃi ale actualului tineret “revoltat” să ajungă nişte paraziŃi sociali. prin evoluŃia lor filogenetică. cum ar fi de pildă televiziunea. Se ajunge astfel la un punct critic.societăŃii ar pretinde imperios astfel de factori generatori. În prezent. igienă medicală. Această imposibilitate de identificare este cauzată în primul rând de lipsa contactului între părinŃi şi copii. urmând poate chiar o proporŃie geometrică. prin influenŃa exercitată de mediul cultural ambiant…” [7]. care afirmă că modul de comportare socială şi morală a omului n-ar fi determinat de natura sa biologică. fapt ce poate avea consecinŃe patologice încă din perioada prunciei. 8) Cursa înarmării nucleare – însă aceasta pune omenirea în faŃa unor pericole mai uşor de evitat decât cele presupuse de procesele înfăŃişate mai înainte. Problema este foarte gravă. actele de cruzime – la fel ca toate celelalte aspecte ale lumii noastre . 7) Creşterea receptivităŃii oamenilor la fenomenul de îndoctrinare. În secolul 20 omenirea zisă „civilizată” a evoluat din lac în puŃ: două războaie mondiale.pe care istoria omenirii nu a mai cunoscut-o vreodată. Dar ea înseamnă totodată şi sclavie. idei religioase nobile. măceluri şi barbarii de neînchipuit. Nu e exclus însă ca multe manifestări infantile. Sondajele de opinie. CivilizaŃia înseamnă nivel de trai ridicat. „Lumea lagărelor de exterminare şi societatea pe care ea o naşte ne dezvăluie amploarea dezastrului progresiv al civilizaŃiei iudeo-creştine. ci este cauzat doar de “condiŃionarea” căreia omul îi este expus în decursul ontogenezei sale. să fie determinate genetic. tehnica reclamelor şi moda abil dirijată îi ajută pe marii producători (capitalişti) din Vest şi pe funcŃionarii (comunişti) din Est să dobândească acelaşii tip de putere asupra maselor. două totalitarisme. la influenŃarea opiniei publice. exploatare şi lagăre de exterminare. o cultură evoluată şi o muzică minunată. Ele n-au încetat şi niciodată nu vor înceta să existe. ca să nu mai vorbim de imposibilitatea oricărei identificări. Este greşit să crezi că civilizaŃia şi cruzimea barbară ar fi noŃiuni contradictorii. 6) Sfărâmarea tradiŃiei. războaie.sunt produse cu o eficacitate mai mare decât oricând altă dată. GeneraŃia tânără o va trata pe cea în vârstă ca pe un grup etnic străin. în care generaŃia tânără nu mai e capabilă să se înŃeleagă din punct de vedere cultural cu generaŃia în vârstă. Dezumanizarea descrisă mai înainte e înlesnită de trăznaia doctrinei pseudodemocratice.Efectele pierderii individualităŃii sunt salutate de către toŃi cei ce vor să manipuleze mari mase de oameni. laolaltă cu perfecŃionarea mijloacelor tehnice. nutrind faŃă de el sentimente de ură naŃională. adică de organizarea sistemului nervos şi a organelor de simŃ.

Auschwitz-ul n-a făcut mai puŃin pentru dezvoltarea omenirii decât debarcarea omului pe Lună” [Kren & Rappoport. După importanŃa ce i se dă. a mâncat creierul unui semen de-al său. dreptul de a comite masacre genocidare asupra populaŃiilor supuse autorităŃii sale. teama că ai putea păŃi şi tu la fel nu poate fi potolită: „statul suveran pretinde. ne place sau nu. fiind incapabil să stăpânească atât forŃa externă a ştiinŃei şi tehnologiei . Hawking mai crede că salvarea la nivel colectiv s-ar putea face numai printr-o operaŃie de inginerie genetică. Rubinstein. O mare parte a acŃiunilor omeneşti (dar şi a ne-acŃiunilor). ci împotriva ordinii generale a lumii vii: Omul nu ar fi. pretinde că omenirea este în pragul dispariŃiei. supus instinctelor de bază: supravieŃuire şi reproducere.2. o intervenŃie genetică în masă. Faptul nu a fost deliberat. Probabil că a fost un accident. Genocide: Its Political Use in the Twentieth Century.conŃinută în el. Atâta vreme cât în societatea actuală rămân neschimbate condiŃiile care au dus la apariŃia Auschwitz-ului sau Kolimei. dotat însă – din motive explicabile doar teologic – cu raŃiune (pe care însă mulŃi semeni par s-o folosească foarte rar. Omul – un animal drogat sexual Se non e vero – e ben trovato FuraŃi de strălucirea multor realizări ale minŃii omeneşti. Pentru a explica această exagerată manifestare a instinctului. 1981]. înseamnă că se poate repeta oriunde. din specia ce urma să devină a oamenilor. atât bune cât şi rele. sau o . Cauza acestei evoluŃii nenaturale ar fi fost canibalismul: totul a început în momentul când o maimuŃă. ori reeducării de la Piteşti. Orice altă soluŃie aduce doar scurte şi parŃiale ameliorări. The Cunning of History. produsul unei evoluŃii desfăşurată la fel ca la celelalte vieŃuitoare.19 distrugerea sunt două aspecte inseparabile ale fenomenului pe care-l numim civilizaŃie” [Richard L. şi câtă vreme nu se ia nici o măsură specifică pentru a evita în viitor catastrofe similare. Ar fi nevoie de un fel de vaccin cu “raŃionalitate”. 1978]. The Holocaust and the Crisis]. unii savanŃi susŃin că specia umană nu s-a format în conformitate cu legile Naturii. Pe om îl paşte autodistrugerea şi neantul. Toate (realizările) astea reprezintă posibilităŃi ale oamenilor şi.o minte genială a timpului nostru. ci s-a creat el însuşi. maimuŃele fiind vegetariene. cât şi forŃa dominaŃiei (instinctului) . uităm că omul este (totuşi) un animal.produse de el. mai important ar fi instinctul de reproducere. sunt cauzate de transferul impulsului sexual excesiv de puternic şi cel mai adesea nesatisfăcut. O altă voce autorizată. 2. ca parte integrantă a suveranităŃii sale. în alte planuri ale existenŃei. dacă nu chiar deloc). iar ONU susŃine acest drept!” [Leo Kuper. Cel mai mult îngrijorează faptul că „dacă Holocaustul s-a putut întâmpla undeva la această scară. zic ei. a fizicianului Stephen Hawking . care să schimbe (corpul şi prin urmare) mintea oamenilor.

b) AfecŃiuni ale oaselor: deformarea coloanei vertebrale. (NA: Bipedia are şi anumite avantaje – vezi # 8. Dar. permanentizarea poziŃiei bipede (cauză a numeroase tulburări fiziologice majore). Lăsând deoparte argumentele aduse în sprijinul teoriei. anume. Doar din când în când mai apar fiinŃe deosebite. existenŃa canibalismului.Oamenii obişnuiŃi îi consideră “anormali” pe cei cu capacităŃi paranormale . toate craniile fosile sunt sparte. privind evoluŃia omului şi anume: poziŃia bipedă.deşi poate că aceştia sunt singurii normali. Teoria aceasta neobişnuită se bazează pe date reale dar inexplicabile din biologie şi arheologie. volumul anormal de mare al creierului.5. asupra reglării activităŃii sexuale a indivizilor. Rezultatul consumului de drog sexual ar fi dus la diferenŃierea accentuată a hominizilor faŃă de maimuŃele din care proveneau. omul a mai pierdut şi posibilitatea de percepŃie şi comunicare extrasenzorială. dezvoltarea excesivă a creierului (ceea ce a produs grave deficienŃe nervoase). cauzată de poziŃia verticală. prin atrofierea şi dispariŃia celui de al 3-lea ochi. în al căror creier s-au restabilit întâmplător conexiunile neuronale ancestrale. pe lângă alte neajunsuri. aflată în cutia craniană. nu manifestă nici un gând sau pasiune de simpatie. varice etc. să vedem care sunt dezavantajele evidente produse de poziŃia bipedă: a) Boli de circulaŃia sângelui: sistemul circulator este făcut pentru funcŃionarea omului cu trunchiul orizontal. Toate persoanele fără hipofiză (din diverse motive accidentale etc. spondiloză.situaŃie de foame prelungită. pulsiunile sexuale s-au intensificat puternic. mai tiranic decât oricare altul. c) Dereglarea sistemului respirator: respiraŃia insuficientă. consumul de creier şi în primul rând a glandei hipofize. atenuarea şi dispariŃia semnelor periodice de fecunditate la femele (căldurile). Cercetările ştiinŃifice arată rolul esenŃial al hipofizei (de fapt al hormonului pe care îl produce ea – serotonina). Ca urmare a excesului de drog sexual. . hernii etc. datorită înlocuirii respiraŃiei abdominale normale cu cea toracică. trecerea de la alimentaŃia vegetariană la una carnivoră (total nepotrivită caracteristicilor fiziologice ale corpului uman). Ca urmare a dezvoltării nemăsurate a creierului. atracŃie. a influenŃat imediat comportamentul maimuŃei respective. devenind o tendinŃă de obŃinere a plăcerii cu orice preŃ. printr-o evoluŃie total nefirească a speciei: dispariŃia inexplicabilă a blănii (cel mai perfecŃionat mijloc de protecŃie pe care l-a putut dobândi o vieŃuitoare terestră). Treaba i-a plăcut maimuŃei şi ea a început să caute cu osârdie acest nou drog.5). nevoia de sex s-a separat de instinctul normal de perpetuare a speciei. diferenŃa de presiune între cap şi picioare. hemoroizi. iubire.) sunt imune la dragoste. produce manifestări neobişnuite la maimuŃe: leşin.

Practic. dovedeşte cât e de mare numărul amatorilor orbiŃi de patimă dar indiferenŃi la suferinŃa „fetelor”. sau deloc.1. şi au trecut la interzicerea sa. mai performant decât cei trei pe care-i avea. Depărtându-se de Natură dar mânaŃi de patimă. evident – sexuale. aşadar. Omul ar fi. al cetei de maimuŃe etc. renunŃând la canibalism. o maimuŃă drogată sexual. În mod iraŃional. n-o să renunŃ la nici una din ele!” . ei nu se nasc egali din punctul de vedere biologic (ca forŃă. Un crescător de vite se hotărăşte să cumpere un taur nou. ba ajung chiar să-l iubescă sau apere (şi să-l voteze din nou!). păpuşi gonflabile etc. O ştire recentă anunŃa că pigmeii din bazinul fluviului Congo au cerut ajutor la ONU să-i salveze de canibali! „Canibalii” sunt atât soldaŃii guvernului actual cât şi cei răsculaŃi. pentru a împiedeca consumarea morŃilor. aşa că pornirile instinctuale ale multor indivizi pot fi satisface cu greu. cu toŃii convinşi că cine înghite carne de pitic capătă puteri supranaturale. sensibilitate. sechelele i-au rămas pentru totdeauna – şi se văd. Taurul cel mai mare grăi: „eu n-am de gând să mă las călcat în picioare nici de fermier. ProxeneŃii (peştii) sunt ticăloşi care exploatează slăbiciunile deopotrivă ale victimelor şi clienŃilor. membrii haitei (indivizii beta şi gama) se supun şefului şi îl respectă de frică. este o simplă senzaŃie nervoasă în măduva spinării.). fiecare ar vrea să fie şef în comunitatea sa. la fel ca multe altele. de-abia mi-ajung cele 100 de vaci de care mă ocup. oamenii au inventat şi continuă să inventeze cu ajutorul minŃii tot felul de mijloace pentru satisfacerea şi amplificarea plăcerii sexuale: de la susŃinerea erecŃiei .). nici de vreun nou-venit. 2.2. omenirea a inventat înmormântarea [9]. charismă. provocată de consumul de drog sexual. la dispariŃia tigrilor şi rinocerilor) sau cu produse de sinteză chimică. Aceştia aud svonul şi discută între ei situaŃia. sex-appeal. printre altele. adică să devină masculul – sau femela – dominant/ă. până la masturbarea artificială ori mecanică (cu vibratoare electrice. ale căror profituri imense le depăşesc pe cele din traficul de droguri.20 Acum aproximativ 50 000 ani oamenii şi-ar fi dat seama de tragedia propriei evoluŃii. Succesul traficanŃilor de carne vie de la noi. viteză de reacŃie etc. Chiar dacă el nu mai consumă drogul (sexual). deşi organismul său nu poate face faŃă concurenŃei reale. La vigoarea şi experienŃa mea. cu creierul bolnav. departe de a fi un sentiment înălŃător. CotonogiŃi până la urmă de adevăratul alfa. Instinctul – între necesitate şi nenorocire Deşi puterea hormonilor îi mână aproximativ la fel de puternic pe toŃi oamenii.cu prafuri din farmacopeea populară (ce au dus. de la perversiunile sado-masochisto-fetişiste – cum a fost de exemplu bandajarea picioarelor chinezoaicelor (conform superstiŃiei că piciorul mic determină îngustarea vaginului şi creşterea plăcerii) până la excitaŃia virtuală prin Internet.). Plăcerea instinctuală. sau individul alfa (cum este denumit ştiinŃific şeful haitei de lupi. potenŃă.

conflictele de orice natură: în familie. succese.. La care tăuraşul scânci pierdut: „nu vreau să mă bat cu el. Oameni ce altfel par normali şi te-ai aştepta să se controleze pentru necesităŃile şi avantajele convieŃuirii. ca şi când dorea să se bată. spectacole. chiar politice. să le ”facă”. sporturi extreme etc. Această motivare inconştientă determină aproape toate acŃiunile omeneşti. luptă să li se recunoască "meritele" şi să adune avere. emoŃionaŃi de curajul tânărului dar dorindu-i binele. ca să nu mai vorbim de „regimuri”: capitalism. cu nişte „scule” monumentale.Al doilea taur comentă şi el: „păi. care fură din diverse bugete şi jecmănesc fără ruşine populaŃia de dragul profiturilor obscene. CeilalŃi doi. Al treilea taur. nu sunt altceva decât tot sublimări ale instinctelor nestrunite. stresul. iar în egoismul lor nu se sinchisesc de nimic: familie. gata-gata să scape din chingi pentru a se repezi la ele. Etologia (o ramură a biologiei. o mulŃime de indivizi vor să fie personajul alfa în grupul lor: aleargă după cât mai multă satisfacŃie: glorie. pe care mi le-aŃi dat voi de milă. Chiar şi ideologiile. care e o încercare iraŃională a funcŃionarului public de a domina . deveni furios şi năbădăios. că vaci disponibile nu mai erau. să treacă „în faŃă”. să se ajute. de exemplu şpaga. Concluzia lor fu că taurul cel nou n-avea decât să-l însămânŃeze pe fermier. prin asemănare. Eu nu văd o diferenŃă între securiştii comunişti care torturau români pentru un salariu de 4 ori mai mare ca al restului populaŃiei. prieteni. bazate pe voyeurism sau “orgasm prin procură”: lux. nici eu nu pot să renunŃ la vreuna din cele 50 de vaci de care mă ocup. oameni. şi afaceriştii sau politicienii actuali. de muncă. Ńări. Căzut pe gânduri la vederea unei vigori atât de mari. toŃi taurii trebuie să fie ca fraŃii. îl avertizară: „ce faci? Eşti nebun? Nu te bate cu ăsta că te face praf!”. Aşa că eu o să cedez jumătate din vaci noului venit. şi mai impresionat de talia semeaŃă a nou-venitului. adăugă: „sigur. scheună şi el: „eu am în grijă doar două vaci urâte şi slabe. ci doar să vadă că nu sunt vacă!”. interetnice sau internaŃionale. laude. taurul cel bătrân zise: „eu cred că nu e bine să se certe taurii între ei. Conduşi de instincte. ca să fie linişte”. devin aroganŃi. caută titluri şi putere. bolile nervoase şi de sistem. Aşa apar nemulŃumirile. ele nu-mi ajung nici măcar pentru o seară!”. cel tânăr nu numai că nu se alătură corului pacifist. să roteasca ochii şi să sufle agresiv pe nări. un taur cât toate zilele. Cei trei camarazi priveau printre uluci cum cobora viitorul coleg din camion. care se ocupă cu studiul comportării animalelor) ne explică. Şi la oameni e la fel. Taurul mijlociu. Dar şi alte comportamente reprobabile. Noi avem probleme mult mai importante de rezolvat. mai tânăr şi mai puŃin fioros. cuceriri (feminine sau de altă natură). Pestre câteva zile sosi noua achiziŃie. în interesul comun. organizaŃii. Nu mă despart de vreuna nici în ruptul capului!”. ce „gândesc” şi fac oamenii (care nu sunt altceva decât nişte animale ceva mai evoluate). ci chiar începu să scurme Ńărâna cu copitele. În schimb. comunism etc. competiŃii. Când zări vacile. Şi eu o să-i dau jumătate din cireada mea”.

călătoriile în Ńări sărace (turismul exotic fiind o bombă venerică). maternitate. nu mai este o necesitate. cei al căror dor de zămislire le cuprinde spiritul se îndreaptă spre creaŃia în artă. Automobilele mai scumpe decât o Dacie nu sunt decât omagii iraŃionale aduse glandelor sexuale ale proprietarilor. creşterea copiilor – este numai o formă de sclavagism biologic. toată vremea îşi urmăresc şi manifestă instinctul sexual. mulŃi se fac doar că ar gândi. e tot o manifestare a sexualităŃii nestăpânite. InsatisfacŃia – sau abstinenŃa – face ca instinctul să caute alte căi de descărcare a energiei vitale (hormonilor) pe care organismul o produce inevitabil. sexul a devenit o distracŃie. la escrocherie. De atunci mentalităŃile au evoluat.21 petiŃionarul. jocuri de noroc etc. ştiinŃe sau filozofie. politică. simbolurile falice (cu ajutorul cărora individul intenŃionează să-şi demonstreze virilitatea) . . ocupând întregul trotuar. un fel de afrodisiac. Scopul său iniŃial – reproducerea – a fost uitat. biologici) şi de situaŃie (factori externi). a nebuniei generale provocată de sedentarism. chiar mai mult. de a deveni în situaŃia respectivă individul alfa. să raporteze toate activităŃile umane la dorinŃele şi nevoile sexuale ale indivizilor. Oamenii devin raŃionali de-abia după ce-i “iartă Dumnezeu”. Sigmund Freud a fost primul om de ştiinŃă care la sfârşitul secolului 19 a avut curajul să vorbescă deschis despre sex. de poezii. la goana după spectacole “excitante” (pornografie. al dispariŃiei. Sexualitatea nedirijată spre dragoste. respectiv menopauză.). adică după andropauză. Cei mai orgolioşi oameni par a fi politicienii. sau. dar nu în sensul cel bun. AroganŃa fără margini a ocupanŃilor respectivi rezultă şi din dispreŃul cu care le parchează. După o lungă perioadă istorică în care religia a cenzurat instinctul şi comentariile asupra lui. artiştii şi fata de la pagina 5. Oamenii se înmulŃesc tot mai mult prin mijloace artificiale. de afaceri publice – însă în realitate. Marile realizări sociale sunt rezultatul unor insatisfacŃii sexuale bine ascunse. sau că s-ar ocupa de muncă.dar neglijând performanŃa sau realitatea. Altfel. nu pe cale naturală. În funcŃie de firea omului (adică factorii interni. Platon zicea: cei al căror prisos de rodnicie e trupesc se îndreaptă spre familie. sau surogat de orgasm. Chiar şi isteria preocupării actuale pentru imagine (look) . sau violenŃa etc. Printre efectele bolnăvicioase ale sublimării instinctuluit sexual se numără: egoismul. şeful grupului constituit ad-hoc din cei doi. când producŃia de hormoni încetează. lăcomia – care duc la hoŃie. de la incapacitatea de a face copii provocată de stres până la depăşirea vârstei optime de procreere. aceste supape pot fi: o activitate foarte energică (corporală sau intelectuală). În zilele noastre.de la maşinile de lux până la ouăle lui Adelu. Societatea în care sexul este un criteriu valoric pus mai presus de maternitate iar pornografia mai presus de dragoste se angajează pe drumul decadenŃei – şi mai departe. Motivele: de la intenŃia evitării naşterii unor copii cu malformaŃii până la vanitatea unor bogătaşi care vor ca urmaşii să le semene perfect. la femeile care vor să reuşească în carieră.

Numeroşi oameni aparent sănătoşi suferă însă de fudulie.2. Bolnavii de fudulie exacerbată pot distruge orice legătură între oameni. reforme. nu ar mai avea nici o motivaŃie să caute succesul în alte activităŃi.Cu cât acceptăm mai repede aceste realităŃi. ci transferul exagerat şi imixtiunea nestăpânită a hormonilor în celelalte domenii ale vieŃii. cu rugăciunea inutilă "Doamne. războaie. egoismul şi competiŃia pentru putere. tiranie.2. creat opere de artă şamd. poŃi să te miri când pricepi că oamenii sunt motivaŃi de instincte. oamenii nu s-ar mai apuca să facă nimic. ajută-mă să nu mor acum!". Când se va descoperi centrul Universului. conştienŃi că dregătorii testiculaŃi produc blestemăŃii.cauza atâtor nenorociri sociale. este provocată nu atât de valoarea absolută a nivelului de trai . continuă toată viaŃa cu competiŃia pentru supravieŃuire cu miliardele de colocatari ai planetei şi se termină pe neaşteptate. nenorociri. cu atât va fi mai uşor de acceptat adevărul despre viaŃă şi vor putea fi îmbunătăŃite relaŃiile cu ceilalŃi oameni. în familie etc. violenŃă. etc. spun evoluŃioniştii. În interesul lor – şi al nostru. că lumea e condusă de instinctele transferate în toate planurile existenŃei. Pe vremuri. scris cărŃi. să-i ajutăm sau să-i potolim. setea de putere sau dominare (în orice împrejurare: politică. la lucru. omenirea ar fi rămas la stadiul de maimuŃe. căci de-a lungul istoriei a produs crime. Orice om cu pornirile instinctuale satisfăcute vrea să doarmă. Power is the ultimate aphrodisiac (puterea politică este cel mai tare afrodiziac Henry Kissinger). Dar problema reală n-o constituie instinctul propriu-zis. a reuşit să frâneze progresul umanităŃii. Instinctele şi civilizaŃia Sexul vinde (un expert în reclamă) Sexualitatea necontrolată produce orgoliul. La urma urmei viaŃa nu e o joacă şi nici o utopie. compus lucrări muzicale. Dacă reuşeşti să priveşti situaŃia „din afară”. exploatarea semenilor. Această boală distructivă nu are limite. Fără transferul instinctului în plan intelectual. o întrecere care începe cu goana spermatozoidului câştigător sosit la ovul înaintea milioanelor de tovarăşi. împăraŃii chinezi numeau eunuci ca prim miniştri sau înalŃi funcŃionari. construit. răscoale. nu să se apuce de învăŃat.) . Toată agitaŃia oamenilor: progres. revoluŃii şi războaie. Exacerbarea Egoului şi lipsa umilinŃei e ŃâŃâna dezastrului uman. ringul de box. blocând dezvoltarea cunoaşterii şi ridicarea spirituală a oamenilor. O idee cu valabilitate universală şi eternă! 2. unii fiind chiar putred de bolnavi. Vom putea să-i înŃelegem şi să-i acceptăm. Pentru a-şi satisface pornirile instinctuale inconştiente (deci necontrolate) oamenii recurg la mijloace iresponsabile sau antisociale: aroganŃă. E clar că fără o trufie zdravănă. sănătoasă şi în bună stare de funcŃionare. conflicte. Este o luptă continuă pentru supravieŃuire şi reproducere. mulŃi o să fie foarte dezamăgiŃi că nu erau ei buricul lumii.

unul după altul. Fudulia flămândă de putere sau glorie te face să crezi că ştii tot. faptul că gândim şi aparŃinem unei civilizaŃii ne obligă să controlăm cu permanentă vigilenŃă pornirea instinctuală şi să o reducem la dimensiuni acceptabile. Impresarul. Să preŃuim nespus ceea ce deja ştim şi să nu mai învăŃăm nimic. părerile altora. rămânem de căruŃă. ne cramponăm cu toată forŃa de ce ştiam. să nu accepŃi să greşeşti. Orgoliul schizofrenic îi scoate pe unii de pe cărarea ce duce spre realitatea obiectivă şi-i aruncă tocmai în fundătura subdezvoltării. .. manifestarea neîngrădită a instinctelor produce războaie. Un tânăr muzician talentat. noutăŃile. Ca urmare.. nu poate fi aşa!" cu mult înainte ca adevărata înŃelegere a problemei să fi avut timpul necesar pentru a creşte şi maturiza. putere etc. să înŃepenim în proiect fără a trece la realizarea lui. o încasăm. să nu mai acceptăm nici un gând nou şi nici o informaŃie proaspătă. s-a oferit să-l găzduiască până ce tânărul urma să-şi găsească o locuinŃă. italianul i-a dat tânărului un caiet şi i-a cerut să noteze nişte reguli pe care le impunea noua lui stare de angajat al unei companii artistice faimoase.22 (sărăciei). avere. Orgoliul se comportă ca un paznic la intrarea în minte. produsă de inegalitatea şanselor şi a potenŃialului individual. de mândrie – şi nu putem înŃelege de ce mereu şi mereu o păŃim. Egocentrismul ne comandă să ne oprim. să nu te asociezi. prin doze regulate de smerenie şi confruntare cu realitatea. de comoditate. agravată de sporirea civilizaŃiei. oare specia influenŃează civilizaŃia – sau invers? Eu-l (Ego-ul) personal este factorul motor cel mai important al condiŃiei umane. adică îndrumă specia tot spre dispariŃie. după lozinca: scoală-te tu ca să mă aşez eu! (sau: mori tu ca să îŃi iau eu locul! Oamenii sunt unica specie de vieŃuitoare ai cărei membri se omoară între ei!). În această cursă spre degenerare. Să avem mintea rigidă. şcolit la un Conservator de la noi. a câştigat în Italia un concurs internaŃional şi a fost angajat la opera Scala din Milano. cât de comparaŃia diferenŃei de venituri. prin neînmulŃire. Eu-l nestăpânit ne condamnă să zacem în sucul propriu. să vadă cu ce deprinderi venea din lumea lui. mai ales în Ńările avansate. Înfumurarea şopteşte "Nu. cu ajutorul unui impresar de acolo. După ce l-a studiat câteva zile. dar să nu accepŃi un şef. Pe de o parte. ce retează fără odihnă sau milă orice gând ar încerca să intre în cetate. să respingi toleranŃa. produs de maşinaŃiile minŃii noastre. Soarta civilizaŃiei este strâns legată de a speciei. (SituaŃie pe care o vedem. fără instinct sau fudulie (testicolele se mai numesc şi fudulii) specia ar dispare. distrugerea ecosistemului etc. Toată istoria scrisă a lumii e plină numai cu descrierea încercărilor unora şi altora de a demonstra (prin lupte politice sau armate) că ei sunt mai alfa decât alŃii. Întrucât boala fuduliei este la fel de indiscutabilă sau inevitabilă ca şi lupta pentru existenŃă. pe care îl are de îmblânzit orice individ spre a putea urca cu succes spre vârful muntelui.) Pe de alta. să vrei să fii şef. pe poteca spre cunoaşterea şi împlinirea de sine. să săpăm tranşee şi să apărăm ceea ce deja am apucat (să învăŃăm). succes. filantrop şi om subŃire.

Faptul că asocierea cu alŃi oameni are avantajul unei productivităŃi . necesitatea sa e evidentă. Dezvoltarea (maturizarea) individului apare ca produsul ciocnirii a două tendinŃe: aspiraŃia către fericire pe care în general o numim „egoistă”. Cine ştie. Omul nu e o fiinŃă însetată de iubire. omul rămâne doar un animal. conflictul dintre instinct şi raŃiune. refularea. înclinat să domine prin violenŃă fizică directă sau mascată. adună părul din chiuvetă şi aruncă-l în coşul de gunoi! Tânărul. Pentru om. “Termenul „civilizaŃie” desemnează totalitatea operelor şi organizaŃiilor care ne depărtează de starea animală a strămoşilor noştri. pentru că Eu-l lor atoateştiutor i-a orbit şi nu i-a lăsat să vadă noile drumuri ce li se deschideau în faŃă. societatea civilizată este mereu ameninŃată cu dispariŃia. până acolo că se poate chiar zice că se bazează pe nesatisfacerea (reprimarea. nu de raŃiune. Fudulia duce şi la spiritul competitiv. sentimente etc. ci să înŃelegem situaŃia şi să punem un căpăstru orgoliului deşănŃat. Din cauza acestei ostilităŃi înnăscute faŃă de semeni.). cu două scopuri: protecŃia omului contra vicisitudinilor naturii şi reglementarea relaŃiilor interumane. Toată strădania civilizaŃiei. Povestea mai spune că el n-a înŃeles nimica din întâmplare şi s-a revoltat de “persecuŃia” şi “jignirea” păŃită. avantajele instinctului sunt vitale. poate şi pentru a putea să se poarte mai departe ca un troglodit. sau orice alt mecanism) instinctelor puternice. ci are o puternică înclinaŃie instinctuală spre agresiune. între sălbăticie şi civilizaŃie. În mod obişnuit. cum făcea acasă sau la căminul studenŃesc. CivilizaŃia se sprijină într-o măsură enormă pe principiul renunŃării la satisfacerea pulsiunilor instinctuale. a rămas cu gura căscată. ci şi un obiect care tentează la agresiune. Sublimarea instinctelor constituie una din trăsăturile cele mai izbitoare ale dezvoltării în planul civilizaŃiei. toată educaŃia pentru traiul într-o comunitate. soluŃia nu este să eliminăm pornirile şi activităŃile sexuale. între hormoni şi creier. teorii sau purtări noi.Prima regulă suna cam aşa: după ce te piepteni. în stare a-l ajuta să câştige mai repede glorie şi bani. este cea mai gravă problemă a omenirii gânditoare (şi chiar a speciei umane). plecând urgent la altă gazdă. fără să-l tulbure cineva. sau se lasă. un sentiment care (pe lângă avantaje!) a produs multe belele omenirii şi are nevoie de (auto)cenzură – la fel ca instinctele care-l creează. Deşi ignorat. care se aştepta să audă niscaiva secrete profesionale minunate. Să căutăm şi să trăim „calea de mijloc”. şi aspiraŃia la asocierea cu ceilalŃi membri ai comunităŃii pe care o calificăm drept „altruistă”. oamenii sunt. Aşa dar. conduşi de instincte (inimă. aproapele nu e doar un posibil tovarăş şi obiect sexual. constă în strunirea instinctelor (nu în anularea lor). Fără acest control. MulŃi indivizi şi grupuri de toate felurile au pierdut de-a lungul vieŃii ocazii excepŃionale să se ridice învăŃând meserii. Totuşi. între violenŃa şi pace. încă de la începuturile ei.

” [49] Cartea de faŃă propune Aikido ca o soluŃie acceptabilă. de care profită foarte mulŃi. o realizare excepŃională a minŃii câtorva oameni. Nu este greu de descifrat că occidentalii trăiesc un vis miraculos – dar iraŃional din punct de vedere ecologic şi vulnerabil în faŃa năvalei calicilor pizmaşi şi a barbariei eterne. ”SuliŃa morŃii” o constituie şi criticile celor din jur. nu vei mai fi Ńinta degetelor acuzatoare (suliŃe) care-Ńi pot opri creşterea (şi-Ńi aduc moartea). neraŃionale. Ce dezamăgire! CivilizaŃia vest-europeană este un exemplu pentru restul omenirii. promiŃătoare a problemei (auto)strunirii instinctelor. Şi ei sunt tot oameni – adică animale. 2. după loviluŃia din 1989 am reuşit să plec şi eu în Vest să văd cum e acolo. Aikido e o metodă pentru auto-controlul fuduliei. PuŃinele încercări de rezolvare rareori vânturate sunt bazate numai pe folosirea minŃii. Din păcate. Ei consumă cu aroganŃă şi frenezie autodistructivă moştenirea de civilizaŃie realizată cu multă trudă de înaintaşi. . oamenilor nu le vine uşor să renunŃe la satisfacerea înclinaŃiei spre agresiune. potrivită. Spre surprinderea mea. Când nu te mai preocupă succesul şi faima. vesticii se poartă de parcă nu vor muri niciodată. De aceea civilizaŃia trebuie să facă mari eforturi pentru a limita agresivitatea umană şi a-i reduce manifestările cu ajutorul reacŃiilor psihice de ordin cultural. În felul acesta tendinŃa naturală spre agresiune e satisfăcută comod şi relativ inofensiv. nici preocupări în acest sens. o elită de manageri excelenŃi şi un consum specific de resurse naturale mai mare decât poate asigura planeta. ori. DecadenŃa civilizaŃiei Plin de nedumerire şi revoltă mocnită faŃă de imbecilitatea neistovită şi nesimŃirea arogantă a activiştilor comunişti. căci nu văd alte soluŃii viabile. cei mai mulŃi vestici nu sesizează nici minunea şi nici pericolele ce-o ameninŃă. O posibilă soluŃie parŃială este constituirea unui grup relativ mic. puŃini la număr.3. în care indivizii să se iubească şi să se unească pentru a-i duşmăni împreună pe toŃi cei din afara grupului. fără a mai adăuga ceva spiritual nou şi fără „a crede celui flămând”. sperând că ar fi altfel. problema e mai mult corporală! O Sensei Morihei Uyeshiba spunea: ”leapădă-te de fudulie (de Ego) şi vei scăpa de suliŃa morŃii”. o situaŃie anormală – deoarece se bazează pe condiŃii imposibil de reprodus peste tot: prezenŃa unei mase mari de indivizi bine şcolarizaŃi şi struniŃi (foarte bine manipulaŃi de presa audiovizuală). sunt mult mai puternice decât interesele raŃionale. A te elibera de fudulie înseamnă să te desprinzi de instincte şi să nu te mai gândeşti la gloria personală.23 mai mari a muncii nu este suficient pentru a păstra civilizaŃia. Evident. căci pasiunile instinctuale. rezultatele au fost slabe. La fel ca nomenclaturiştii comunişti. Ea este însă un accident fericit al istoriei. ei nu au din asta nici un folos.

Moştenitor al unui trecut îndelungat şi genial – prin inspiraŃie şi strădanii – noul vulg a fost răsfăŃat de lumea înconjurătoare. de bani gata. ajunge să creadă că numai ea există pe lume şi nu mai Ńine cont de ceilalŃi – dar mai ales. Pentru acest rezultat adormitor o fi de vină oare pacea îndelungată. omul mediu modern. revoluŃionar. a crea unei fiinŃe impresia că totul îi este permis şi nu-i este impusă nici o obligaŃie. Ambele trăsături alcătuiesc cunoscuta psihologie a copilului răsfăŃat. noile generaŃii se pregătesc să preia conducerea lumii de parcă aceasta ar fi un paradis fără urme vechi. nu-şi cunoaşte lungul nasului. este de origină naturală. bazată pe „descurajarea atomică”? Până la urmă. nebunia şi agresivitatea generalizată în viaŃa personală sau internaŃională nu sunt întâmplătoare. FiinŃa răsfăŃată nu ştie care îi sunt limitele. Cum ele nu-şi dau seama că civilizaŃia este o invenŃie şi o construcŃie miraculoasă. orice ciocnire cu alte fiinŃe. nu mai poate crede că cineva ar putea să-i fie superior. la fel ca aerul sau soarele. beneficiază de toate avantajele materiale şi sociale oferite de statul excelent organizat de epocile anterioare. dar nu şi sensibilitatea pentru marile îndatoriri istorice. dar la fel de actuală şi azi. care nu mai este nici sărac.Nimeni din Vest nu m-a putut lămuri de ce societatea lor mai funcŃionează încă la parametri pe cât de înalŃi. şi o lipsă principială de recunoştinŃă fată de tot ceea ce i-a asigurat o existenŃă uşoară. De aceea nu vor să aibă nimic în comun cu spiritul. întors acasă am găsit o carte scrisă acum 70 de ani. fără probleme tradiŃionale şi complicate. . Tot evitând orice presiune din afară. Masele au primit instrumente pentru a trăi intens. dar nu şi spiritul în care au fost născocite. civilizaŃia occidentală actuală le naşte inevitabil: „CivilizaŃia europeană a suferit în secolul 19 un salt uriaş.dar totodată ele s-au disociat de cauzele acestei bunăstări. pe atât de ne-naturali. chinuit de grijile existenŃei – dar nici evoluat la nivelul cultural şi moral al minorităŃilor de elită cu care el se compară şi asemuieşte. datorită aplicării principiilor democraŃiei liberale şi a progresului tehnicii. Aceste mase răsfăŃate sunt suficient de proaste ca să creadă că organizarea materială şi socială a societăŃii. Omul masă se caracterizează printr-o liberă expansiune a dorinŃelor. A răsfăŃa înseamnă a nu îngrădi dorinŃele. li s-a inoculat în mod violent orgoliul şi puterea mijloacelor moderne. Şcolile au reuşit să predea maselor tehnicile vieŃii moderne. pusă la dispoziŃia lor. care m-a luminat: inconştienŃa. dar nu şi să le educe. ajung să creadă că au dreptul înnăscut de a pretinde avantajele respective fără nici o reŃinere. Acestea au dus la apariŃia unor mase mari de oameni noi – omul mediu. Omul-masă. deci a persoanei sale. În felul acesta se explică şi se defineşte absurda stare de spirit a maselor: nu le preocupă nimic altceva decât propria lor bunăstare . care nu se poate susŃine decât cu mari eforturi şi precauŃii.

pe când omul de rând nu cere nimic de la sine. NobleŃea se defineşte prin exigenŃă. actualmente. nu sunt o posesiune pasivă ori o simplă bucurie. aşa că el se crede singurul stăpân al vieŃii sale. drepturile comune – cum sunt cele ale “omului şi cetăŃeanului” obişnuit – sunt o proprietate pasivă. păstrarea lor presupune condiŃia ca privilegiatul să fie în stare să le recucerească oricând apare necesitatea. atâta vreme cât nimic şi nimeni nu-l sileşte să admită că el este de fapt un om de mâna sau calitatea a doua.ca şi când ar fi cel mai firesc lucru. De acea el nu consideră necesitatea de a servi drept presiune.24 Azi. Omul de elită cere mai mult de la sine însuşi. Majoritatea oamenilor nu sunt în stare de alt efort decât cel strict impus ca reacŃie la o necesitatea externă. înapoierea. nobilul aspiră la ordine şi lege” (Goethe). ViaŃa i se pare fără rost dacă n-o pune în serviciul unei obligaŃii superioare. În schimb. Contrar părerilor obişnuite. singurii activi şi nu reactivi. Privilegiile nobleŃii nu sunt la origine concesii sau favoruri. Aşa dar privilegiile sau drepturile private reprezintă rezultatul eforturilor individului. care îi este superioară şi în slujba căreia se pune de bunăvoie. preferinŃe. pofte. ci se mulŃumeşte cu ce deja este. cu atât avem şi presimŃirea că la fel de posibil este şi tot răul: decadenŃa. De ce n-ar face-o. el pretinde . prin obligaŃii. PuŃinele persoane capabile de efort spontan şi gratuit sunt izolate şi par aproape nişte monumente. şi e încântat de el. mai exigente. Ele sunt oameni de elită. SiguranŃa epocilor de belşug este o iluzie ce duce la neglijarea viitorului. În schimb. la vreo instanŃă din afara lui. Capitalismul ca şi comunismul presupun că viitorul optim al dorinŃelor noastre se va realiza de la sine. sau ori de câte ori şi le dispută cu altcineva. un simplu uzufruct sau beneficiu. din orice epocă. Aceasta este viată înŃeleasă ca disciplină. Or. cei pentru care a trăi înseamnă o . plăceri. mărginit şi incapabil să creeze sau să conserve civilizaŃia care îi susŃine toate mofturile? Omul-masă n-ar recurge la ceva din afara lui dacă împrejurările nu l-ar sili cu brutalitate. El e mulŃumit aşa cum este. Cu sinceritate şi fără vanitate. când. omul superior. se simte neliniştit şi inventează noi reguli şi îndatoriri. că tot ce se găseşte în el e bun: opinii. viaŃa nobilă. nu masa ci făptura de elită trăieşte într-o servitute esenŃială. În principiu. se caracterizează printr-o pornire sau necesitate interioară de a recurge la o regulă exterioară. din proprie iniŃiativă. nedatorându-se vreunui efort anume. ci cuceriri. lăsând conducerea acestuia în seama mecanicii universului. situaŃiile nu-l mai obligă. barbaria. din întâmplare această necesitate dispare. nu prin drepturi. Omul-masă se obişnuieşte să nu mai facă apel. “Plebeul trăieşte după bunul său plac. nobilii. sau de elită. ca şi inevitabilitatea fenomenelor astronomice. un dar al soartei. cu cât ne convingem mai tare că tot binele este posibil.

dar această capacitate nu-l ajută deloc. Apare aşadar “dreptul” de a nu avea dreptate. niciodată. şi astfel se explică liniştea sufletească de invidiat cu care imbecilul se complace şi se instalează în propria-i tâmpenie. In relaŃiile sociale este suprimată “educaŃia aleasă”. prostul. nevoia “acŃiunii directe”. Omul dominant azi este un barbar. Nu vrea să mai dea explicaŃii şi nici măcar nu vrea să aibă dreptate. căci la ce i-ar folosi. ci pur şi simplu doar să-şi impună opiniile. Ideile rezultă din discuŃii. de luat hotărîri. ci dimpotrivă. se crede spiritual. Masa nu doreşte să trăiască în comun cu altceva decât cu ea însăşi. Antrenament = askesis. Urăşte de moarte tot ce nu este ea. Pentru că ticălosul se mai şi odihneşte uneori. pentru că el nu caută adevărul. Adică forŃa. sau mediocritatea ca pe un drept. Iată deci că masele intervin numai violent. respinge obligaŃia de a respecta vreo instanŃă din afara lui. Însă nu există cultură dacă nu există principii de legalitate civilă la care să se poată apela. Neghiobul e prost pe viaŃă şi de neclintit – fiind mai periculos decât un ticălos. orb şi surd cum e. . purtate conform unor reguli culturale. relaŃiile sexuale îşi reduc la minim formalităŃile. Omul-masă nu Ńine cont de raŃiune şi nu învaŃă nimic decât pe propria-i piele. pe care civilizaŃia încerca s-o transforme în ultim argument în rezolvarea conflictelor. De acea nu mai ascultă pe alŃii. Când nu există cultură – apare barbaria. Omul inteligent se descoperă mai tot timpul în vecinătatea prostiei şi face un efort să se distanŃeze de ea. Nu există chestiune legată de viaŃa publică în care el să nu intervină. pentru a-şi impune “opiniile”. un antrenament necontenit. Întregul complex al convieŃuirii umane evoluate se degradează treptat sub efectul noului regim în care instanŃele indirecte sunt suprimate. Aceştia sunt asceŃii. El nu acceptă dialogul şi de teama că ar pierde acceptând discuŃia. În schimb. adeseori nici coerente. devine primul argument. dreptatea nedreptăŃii. El are cele mai mărginite idei despre tot ce se întâmplă şi urmează să se întâmple în Univers. nerodul nici măcar nu-şi bănuieşte prostia. dacă nu există respect pentru anumite baze intelectuale la care să ne referim într-o dispută. din moment ce deja are răspuns la toate? Nu mai are timp de ascultat alte păreri. numai de pronunŃat. ci dimpotrivă. Masele s-au decis sa conducă societatea fără a fi în stare s-o facă. Problema e că omul-masă proclamă şi impune dreptul mediocrităŃii. Omul mediu se trezeşte cu “idei” pe care însă nu e capabil să le producă. îl face să se închidă şi mai tare în sine. nici corecte.tensiune permanentă. Omul-masă nu e nătărău. Dar “ideile” omului mediu nu sunt autentice. Barbaria înseamnă lipsa normelor şi imposibilitatea oricărui apel. un primitiv ivit în mijlocul unei lumi civilizate.

Sărăcit. la Dysnomie (oprimarea celor mulŃi de cei puŃini) . dar mai ales. numărul persoanelor al căror spirit este la înălŃimea acestor probleme scade pe zi ce trece tot mai tare. de orice fel – politică. nu face parte dintr-o evoluŃie previzibilă a istoriei. Iar oamenii şi minŃile atinse de Pleonexie nu mai au nimic sfânt. Ca urmare banul.adică monopolizarea puterii fie de cei foarte bogaŃi (Oligarhie). azi aleargă după cea financiară. fie de cei foarte săraci (dictatura proletariatului)[17]. Problemele pe care le ridică sunt tot mai încurcate. a devenit idolul cel mai adorat şi în numele lui se calcă în picioare toate celelalte valori. Fără credinŃă. Deja anticii spuneau că “bogăŃia e fără capăt” şi “Koros (îndestularea) naşte Hybris (nenorocire)”. omul obişnuit din societatea totalitară comunistă şi-a pierdut una din capacităŃile esenŃiale ale fiinŃei umane: credinŃa şi capacitatea de a crede. DispariŃia partidului unic (ultima instanŃă care îi guverna existenŃa). căci răsturnarea regimului totalitar a fost mai bruscă decât în alte părŃi. cum ar fi: „iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine însuŃi” sau „să-Ńi câştigi pâinea cea de toate zilele cu sudoarea frunŃii” au fost înlocuite cu: „iubeşte-te pe tine însuŃi” şi „caută succesul lesnicios şi rapid”. Este o formă de boală mintală care. netratată. numai în secolul 19. Cei care ieri căutau puterea politică. Omul eşuează pentru că nu poate Ńine pasul cu progresele propriei sale civilizaŃii” [10]. Principiile tradiŃionale de căpătâi. delimitat de patrulaterul cu vârfurile în Londra. BogaŃii vor să devină şi mai avuŃi. inclusiv justiŃia şi dreptatea socială. el a devenit un nomad care trăieşte de azi pe mâine sub imperiul stimulilor exteriori. sau viŃelul de aur. fraierit şi distrus sufleteşte decenii de-a rândul. ştiinŃa experimentală – care a creat tehnica actuală .25 CivilizaŃia tehnică actuală este un produs miraculos al istoriei. în afară de propria lor îmbogăŃire şi setea de putere nelimitată. Pe de altă parte. SituaŃia noastră este chiar mai complicată. sub stăpânirea condiŃionărilor materiale. financiară etc. Dezechilibrul între subtilitatea complicată a problemelor actuale şi incapacitatea spiritelor se va accentua şi constituie tragedia fundamentală a civilizaŃiei. Pe tot cuprinsul pământului şi de-a lungul istoriei fizico-chimia a reuşit să se constituie şi dezvolte numai şi numai în teritoriul restrâns. Fenomenul este mai acut la noi. Adică. – arată o conştiinŃa viciată care stă sub semnul răului (Pleonexie).este un accident fericit. dar asta provoacă un fel de isterie colectivă. a accentuat şi mai mult criza spirituală. CivilizaŃia devine tot mai complexă pe măsură ce progresează. . Însă la fel cum goana după puterea politică şi concentrarea ei în mâinile câtorva a dus la nenorocirea numită totalitarism. duce până la urmă la conflicte sociale şi chiar la dezorganizarea întregii Ńesături sociale. Obsesia puterii. Viena şi Paris. tot aşa goana actuală după puterea financiară va duce la alt dezastru. Berlin.

4. nu e nevoie să căutaŃi prea mult. tot ceea ce înseamnă mişcare a fost treptat înlocuit de privitul la televizor. . incapabili să facă faŃă sarcinilor de serviciu sau să procreeze copii sănătoşi.scade viaŃa cu 12 ani. neîndemânatici. nu o necesitate. Stresul. nu pentru a face ceva înălŃător . Chiar cei a căror meserie e lupta. Pe munte eu întâlnesc numai turişti străini cu rucsacul în spate.două pahare de băuturi alcoolice pe zi la femei. Sport se mai face doar pe ici pe colo.scade viaŃa cu 14 ani.slăbănogi. care merg ca raŃele şi se ceartă mereu. Statisticile arată cum inconştienŃa şi iresponsabilitatea scurtează viaŃa: . Cine se lasă stăpânit de pântec – va avea în realitate mulŃi alŃi stăpâni (printre care nenumăraŃi microbi). deşelate. guşaŃi. cocoşaŃi. băştinaşii stau şi chefuiesc în vale. propria lor viaŃă) aşteptând jumătate de oră un autobuz. rezultatul fiind înlocuirea aproape totală a efortului fizic. .fumarea a peste 10 Ńigări pe zi .4. Plimbările pe jos. mai ales tineri . adică cei 3 “S”: Sedentarismul. Asemenea activităŃi stimulează mintea dar ignoră corpul. de la badigarzi civili până la colonei şi generali din poliŃie sau armată. sau trei la bărbaŃi . iar implicaŃiile lor pe termen lung sunt catastrofale. Principalele cauze ale bolilor celor sătui – afară de cea genetică . incapabili să sară.scade viaŃa cu 10 ani. Bolile civilizaŃiei se datoresc plăcerilor cărora oamenii li se supun – în loc să le strunească. Nimeni nu mai merge pe jos chiar şi atunci când distanŃele de parcurs sunt foarte mici. la cabană.ci pentru a-şi satisface restul instinctelor şi a se îndepărta de Natură.1 Sedentarismul ViaŃa omului modern a ajuns să depindă tot mai mult de maşini şi tehnologie.2. Oamenii stau şi pierd vremea (în realitate. ochelarişti. joaca la calculator şi navigarea pe Internet.alimentaŃia bogată în grăsimi . să alerge. Supraalimentarea (AlimentaŃia greşită). 2.sunt: gândurile (rele). sunt obezi. hrana (dăunătoare). CivilizaŃia a îndepărtat ameninŃarea foamei şi imediat oamenii au profitat. lălâi.scad viaŃa cu 12 ani.lipsa a 20 minute de mişcare pe zi . Efortul fizic e considerat la noi o ruşine. . Peste tot vedem oameni taraŃi şi bolnavi. fotbalul jucat în curtea şcolii.la care mergând pe jos ar fi ajuns într-un sfert de oră. să deosebească stânga de dreapta. lipsa de mişcare. însă nu mai este un mijloc pentru obŃinerea sănătăŃii. iar urcatul scărilor fără folosirea ascensorului este aproape de neconceput. ci a devenit un spectacol şi o afacere. pentru a ajunge la o staŃie . să dea sau să primească un brânci.stresul acumulat în activitatea obişnuită . Femei obeze. .scade viaŃa cu 5 ani. “S”urile îndestulaŃilor UitaŃi-vă în jur. mersul cu bicicleta prin parc. sau prea departe: mulŃimi de oameni. .

Două treimi din copiii celor mai multe Ńări. sentimentului de singurătate. alimentaŃia greşită şi lipsa de mişcare constituie principalele cauze ale bolilor cronice. fie indirect . Inactivitatea fizică provoacă anual 2 milioane decese şi pierderi economice de 19 milioane ani concedii de boală. nivel ridicat de colesterol şi obezitate. oamenii au fost câteva milioane de ani culegători de hrană. Şcoala. Doar un sfert din studenŃi fac regulat mişcare. .necesitatea mai multor îngrijiri medicale. după fumat.). părinŃii şi viaŃa au redus drastic timpul alocat educaŃiei fizice. copiii petrecându-şi timpul liber la televizor sau la calculator. . au rămas miraŃi că nu văd bicicletele studenŃilor. Nu pot uita naivitatea unor profesori străini. . . Sedentarismul produce următoarele efecte nocive: . Străinii interpretau invizibilitatea parkingului drept o mare performanŃă organizatorică. indiferent că sunt bogate sau sărace – nu se mişcă destul. Sedentarismul constituie una din principalele cauze ale morbidităŃii şi mortalităŃii pe glob. între care cele cardiovasculare sunt pe primul loc. coloanei vertebrale. OMS apreciază că la nivel mondial peste 60% din adulŃi nu fac destulă mişcare iar 25% nu fac deloc.îngrăşarea – iar obezii au şanse mai mari să facă boli cardiovasculare. vânători şi păstori. ba chiar una eminamente distructivă. care producea destule probleme administrative. diabet. parcă ar fi fost născuŃi în autobuz sau automobil.corpul se moleşeşte. cei mari mai puŃin decât cei mici. vreo 5 000 de ani agricultori. depresiei. omul a fost strâns legat de Natură o perioadă incomparabil mai lungă decât aceea în care a devenit sedentar şi s-a bazat pe maşini. Sedentarismul sporeşte cheltuielile globale pentru sănătate fie direct. De-a lungul evoluŃiei lor. anxietăŃii. . diabet şi unele cancere.creşterea stresului. artrită şi unele cancere (colon etc. muşchii şi alte organe nefolosite se atrofiază.moartea prematură . plus circa 20% din cazurile de ischemie cardiacă. Tutunul.creşterea riscului de căderi şi fracturi. nu puteau concepe că bicicliştii nu există! Automobilul cauzează mai multe boli şi decese prin sedentarismul pe care-l provoacă decât prin nenumăratele accidente de circulaŃie. ce creează condiŃii favorabile pentru apariŃia sau dezvoltarea a numeroase boli. Sedentarismul adulŃilor creşte cu vârsta şi e răspândit mai mult la femei. săraci şi cei cu puŃină şcoală – mai puŃin la bărbaŃi. respectiv la cei cu dare de mână şi cu mai multă şcoală. invitaŃi la o universitate din Bucureşti. .prin cazurile de hipertensiune. muşchilor şi articulaŃiilor.26 Tinerii (şi nu numai ei) pregetă să meargă pe jos sau cu bicicleta. Uitându-se în curtea instituŃiei. fetele mult mai puŃin decât băieŃii. Jumătate din tinerii cu 12-21 ani nu fac sport cu regularitate. dar numai de 100-200 de ani muncitori sau funcŃionari.boli ale oaselor. Prin urmare sedentarismul reprezintă o situaŃie potrivnică naturii umane. Adică.pe locul doi al cauzelor. medicamente şi spitalizare. Studiile OMS dovedesc că până şi copiii din toată lumea au devenit sedentari – mai ales în zonele sărace ale oraşelor. . obişnuiŃi fiind la ei acasă cu o puzderie de biciclete.

tutunul. atunci cei mai mulŃi dintre noi vor pieri… În SUA. cu musculatura gambei pe exterior.. emoŃie. Indiferent că face sau nu efort fizic. dintr-un motiv sau altul. obrajii supŃi sau puhavi. picioarele crăcănate şi subŃirele.) care tinde să modifice un echilibru existent şi provoacă o reacŃie . costurile îngrijirilor medicale provocate de sedentarism au fost de 29 miliarde dolari în 1987. ochi puchinoşi. la exhibiŃionism (vezi tinerii care umbră dezbrăcaŃi pe stradă) şi altele. FrunŃi mici. dar mulŃi masculi sunt lamentabili. nasuri îngrămădite. ca urmare a “evoluŃiei” societăŃii. criteriul de supravieŃuire. ca să te bucuri mai trebuie şi ca ceilalŃi să nu aibă! (din folclorul Internet) Orice factor din mediu (temperatură. corpul omului secretă hormoni pentru că aşa este el programat genetic. cu degete umflate. statura fără eleganŃă. diabetul şi obezitatea. care atrage femela.). Toate se datorează în principal sedentarismului – chiar dacă mai contribuie şi alte cauze secundare. braŃele prea scurte sau prea lungi. Puterea masculului.creşterea probabilităŃii de a ajunge delincvent. Mai sunt încă destule femei tinere frumoase. sedentarismul produce violenŃă. traumatism. Este de aşteptat ca generaŃiile următoare. ci în contul la bancă şi în prestigiul social. cu o condiŃie fizică mizerabilă şi feŃe de mutanŃi sau de pitecantropi. care va gândi agresiv. datorită plictiselii. televiziunea etc. În plus. mai degeneraŃi din punctul de vedere biologic.nefericire.4. burŃile de bere atârnate peste curea. alcoolul. . la incapacitatea de comunicare (vezi sutele de mii de procese penale). Specia umană se degradează. bazinul lat. poluare. nu mai stă în frumuseŃe şi muşchi. drogurile (halucinogene. Este vorba de dispariŃia selecŃiei naturale şi triumful socialului asupra speciei. rezultate din această împerechere nefastă între femele frumoase şi masculi burtoşi cu bani şi poziŃii cheie în societate.2 Stresul Nu e destul să ai tu noroc. ateroscleroza etc. mersul şleampăt cu lipsă de coordonare între membre. sau emisiunea Big Brother de la TV). . otrăvind creierul. Degenerarea îi împinge pe oameni spre voyeurism (vezi filmele porno.). efort. 2. crescând la 76 miliarde în 2000. Dacă vreodată solicitările fizice vor redeveni. schimbare etc. Lipsa unei respiraŃii corecte şi a transpiraŃiei face ca hormonii să nu se consume ci să se acumuleze. torsul îngust. labe cu monturi şi unghii încarnate sau teşite. bărbiile înghiŃite de gât. grăsime la talie. Suporterii fotbalistici sunt doar un exemplu dintr-o mie. să dea naştere unor masculi încă şi mai dezagreabili la vedere.degradarea biologică. Raportul OMS pe 2002 arată că motivele principale ale mortalităŃii înainte de termen sunt: bolile de inimă (infarctul.

digestie. Stresul psihologic favorizează cancerul – prin reducerea activităŃii imunitare. iritabilitate. nu sunt necesare supravieŃuirii imediate: creşterea oaselor. fără emoŃii (stat acasă. Totuşi. 40% din populaŃie este supusă unui nivel ridicat de stres. glanda suprarenala secretă cortizon şi adrenalină. scăzând vigilenŃa organismului. nervozitate. care nu mai produce progesteron. La om. stresul e în mare parte o problemă de gândire – nu un factor obiectiv. Datorită structurii asemănătoare progesteronului.. tendinŃa la violenŃă etc. poziŃie ierarhică inferioară. Orice diferenŃă faŃă de alŃii: venit mai mic. . Femeile sunt şi mai ameninŃate. Stresul profesional este a doua problemă gravă de sănătate la locul de muncă. Efectele sale pot fi: stări de anxietate (frică fără motiv). zile are consecinŃe dezastruase asupra organismului: boli. o dezamăgire sentimentală. Dar medicamentele antidepresive au efecte secundare rele: coşmare. ierarhie profesională. transpiraŃie. Fără să ne da seama trăim într-o stare de stres sedentar generalizat. provocând infertilitatea.unul mai cunoscut: accelerează şi excită unele funcŃii care servesc la supravieŃuirea imediată: mobilizarea energiei. crescut copii). îmbătrânire timpurie. într-altul permanent stresant (studii. panică. ceea ce permite celulelor precanceroase să crească nedescoperite. contracŃiile musculare etc. în cazul unui pericol. Dar în zilele noastre. evenimente din cadrul activităŃilor zilnice (condiŃii grele de lucru. În SUA 50% din populaŃie suferă de depresie şi înghite tranchilizante – cel mai cunoscut fiind Prozac. plâns din senin). examene prelungite. Aceşti hormoni au două efecte importante: . insomnie. pe vremuri chiar foloseau la salvarea vieŃii. El afectează unu din trei angajaŃi din Uniunea Europeană (UE).şi unul mai necunoscut: încetinesc mult alte funcŃii vitale care au ritm lent. grija zilei de mâine. dar şi al stresului. diferenŃa de . Stresul profesional provoacă 50% . Aşa că trei minute de adrenalină şi cortizon pot fi bune şi tolerate de organism. slăbiciune. se desfăşoară pe termen lung. probleme financiare). cortizonul în exces înşeală organismul femeilor.27 anormală a organismului se numeşte stres. oamenii sunt stresaŃi tot timpul! InjecŃia de cortizon şi adrenalină pe durată mare: ore. adică peste 40 milioane salariaŃi şi conduc la apariŃia afecŃiunilor cardiovasculare la 16% din bărbaŃi şi 22% din femei. palpitaŃii. din cauza emancipării care le-a schimbat modul de trai patriarhal. degenerare. tulburări emoŃionale (depresii.60% din zilele de concediu de boală şi produce pagube de circa 20 miliarde euro pe an în economia UE (fără a mai Ńine seama de pierderile şi mai mari produse prin scăderea productivităŃii muncii). refacerea Ńesuturilor etc. incapacitatea de a face faŃă unor condiŃii mai grele de lucru sau trai. sufocare. după durerile de spate (care în cea mai mare parte sunt provocate sau agravate tot de sedentarism). De ce e omul stresat? Din multe şi diverse cauze: evenimente neaşteptate (decesul unei persoane dragi. conflicte în familie sau în afara ei). ameŃeli. şomaj).

Aşa dar. Invidia poate provoca suferinŃe grave: diabet. scumpe. diabet.5 miliarde obezi. Persoanele cu venit mare şi situaŃie profesională bună. La copii. hipertensiune.3. El e bine mersi. savanŃii au constatat că ale subordonaŃilor sunt înfundate. obezitatea e o problemă gravă. Obezitatea. ExcitaŃia uneia din zone. perturbări . cancer. România este pe locul 3 la răspândirea obezităŃii (ElveŃia are ultimul loc). mai puŃin stresaŃi! (Plus că mănâncă mai puŃin. sărăcie etc. alimentaŃie necorespunzătoare. îi brutalizează permanent pe toŃi membrii cetei. stratificările sociale. toŃi sunt la fel de stresaŃi – adică. pentru că se produce prin creşterea numărului de celule adipoase. iar subalternii sunt mereu stresaŃi. au siguranŃa zilei de mâine. Oamenii se îmbolnăvesc din cauza propriului complex de inferioritate. deoarece îi arată respectivului că nu este masculul sau femela alfa. SupraalimentaŃia Mâncăm total greşit din punctul de vedere al igienei moderne. populaŃia devenind mai sănătoasă!? Motivul: războiul îi apropie pe oameni. dispar diferenŃele de rang. Numărul obezilor a crescut de 6 ori în ultimii 10 ani (aparent împreună cu numărul de avorturi!?) ajungând la 25-65% dintre români (70% la americani). plăcerea sexuală şi satisfacŃia relaŃiilor sociale sunt învecinate. şeful grupului . În Europa. Un număr din ce în ce mai mare de elevi din ciclul primar au devenit atât de obezi şi molateci încât nici nu pot lua parte la programele de educaŃie fizică specială. cancer. Analizând secŃiuni prin arterele unora şi altora. pentru slăbire.statut social. ea apare prin creşterea volumului celulelor adipoase existente (boala e cumva reversibilă). naşte stres. se hrănesc mai bine (cu alimente mai sănătoase.masculul dominant (alfa). Studiile arată că la maimuŃele babuine. relaŃii sociale) – mai greu de satisfăcut. provoacă: dureri de spate şi la articulaŃii. creşterea pulsului. Obezitatea a dvenit o boală socială: în lume sunt 2. fac ce vor ei. bogătaşii. de exemplu printr-o masă copioasă (care este mai uşor de procurat). Adică. în afara aspectului respingător. bolile asociate stresului sunt cauzate mai mult de greşita funcŃionare a minŃii – decât de „greutăŃi”. adică mai sănătos). la adulŃi. au control asupra vieŃii proprii. în mod neaşteptat.3 miliarde supraponderali. din care 1. dar restul babuinilor sunt foarte stresaŃi. şefii. suplineşte insatisfacŃia din celelalte două domenii (relaŃii sexuale. De generaŃii ne-am obişnuit să mâncăm nesănătos. boli cardiovasculare sau psihice. nestresaŃi. cu complicaŃii. aspect fizic etc. la ore adecvate) – în timp ce subalternii sau săracii au condiŃii mai proaste de viaŃă. S-a constatat că în vreme de război scade incidenŃa bolilor cardiovasculare. extrapolând la oameni: şefii sunt relaxaŃi. zonele în care apar senzaŃiile de plăcerea mesei. În creier. 2.4. astfel că senzaŃiile respective sunt interschimbabile. scăderea capacităŃii de efort fizic. iar un milion au forme grave ale bolii.

Omenirea – încotro? 2. benevoli. Dacă lucrurile merg tot aşa. sau subdezvoltaŃi bogaŃi (vezi şeicii arabi plini de petrodolari). subalimentaŃia – deşi adeseori se întâlnesc şi la ei sedentarismul. asupra cărora ei au prea puŃin sau deloc vreo influenŃă. constipaŃie. subdezvoltarea. mîine rău" (Dan Stanciu) Continuând să nu facă mişcare şi să-şi distrugă mediul ambiant. alimentaŃia greşită. sărăcia endemică este o consecinŃă istorică. stresul. fiinŃa se desface asemeni unui mugur. “S”urile calicilor Nici cei cu adevărat nevoiaşi nu arată mai bine din punctul de vedere al omului ideal: şi ei au corpuri degenerate. “S”urile specifice acestora sunt: sărăcia. absorbind căldură şi energie. a instrucŃiei şi educaŃiei. dar uneori şi un rezultat biologic. Dar cum? “AgăŃată cu gheare puternice de ramurile unui copac. spre deosebire de sedentarii. Săracii sunt handicapaŃi siliŃi de condiŃii din afara lor.1. stresaŃii şi supraalimentaŃii bogaŃi – care sunt handicapaŃi voluntari. Ciudat că există şi mulŃi bogaŃi “săraci” (închipuiŃi) – de fapt invidioşi.5. În cartea sa “După om”. de lipsă a unei sursei de câştig. apoi se desprinde şi planează spre un lac vâscos unde bea prin trompa ce-i porneşte din mijlocul trupului ghebos.6. adevărat tratat de biologie futuristă. el presupune optimist că specia umană va reuşi să supravieŃuiască totuşi dezastrului ecologic pe care singură l-a provocat. Spre deosebire de cea temporară sau întâmplătoare.6. peste 15 ani obezitatea va deveni principala cauză a deceselor. 2. pulsând încet. afecŃiuni ale ficatului. acoperită cu bulbi şi artere roşii. 2. ateroscleroză. şi ei suferă de lipsa educaŃiei fizice. înrăutăŃirea calităŃii spermei şi scăderea fertilităŃii masculine. timp de generaŃii succesive. iar copiii obezi (40% din populaŃie!) vor muri înaintea părinŃilor lor din cauza alimentaŃiei greşite! (Jamie Oliver). Printre încreŃiturile pielii şi venelor apare o faŃă: un chip . aşteaptă răsăritul. degenerat din cauza condiŃiilor vitrege de viaŃă. o creatură informă. aşa cum îi imaginează paleontologul Dougal Dixon. fără să-şi dea seama românii se întrec pentru a deveni primii „oameni ai viitorului”. Sedentarii de azi – monştrii de mâine "AtenŃie. E normal ca săracii endemici să fie Ńinta cea mai justificată a oricărui fel de ajutor real din partea societăŃii.28 ale funcŃiei sexuale până la impotenŃă. Când primele raze ale soarelui se târăsc de-a lungul câmpiei moarte. fiind produsă de indivizi cu un material genetic precar.

asemănătoare unei uriaşe coji de nucă. O dată însă cu dispariŃia duşmanilor lor naturali (mamifere şi reptile) şi schimbarea regimului alimentar al oamenilor. păsările vor renunŃa treptat la zbor. ori existenŃa într-un viitor sumbru. până când aproape fiecare individ ar deveni purtătorul unei boli. Să fie oare această viziune a lumii viitoare prea sinistră. inutil. Omul riscă să devină în viitor o patetică boccea de organe şi membre veştede. scăpate de la masacrul globalizat datorită capacităŃii de a se deplasa prin aer la mare distanŃă. capabile să transforme lumina soarelui în substanŃe hrănitoare. intacte rămânând numai organele senzoriale şi cele de reproducere. căci peste 50 milioane de ani copacii vor deveni căminul omului. proteze. transmise şi amplificate o dată cu trecerea mileniilor. urmaşul nostru. supradimensionate. iar strania creatură de pe creanga acoperită cu muşchi este omul viitorului. ajungând de zece ori mai greu decât restul corpului şi furnizându-i omului suficientă inteligenŃă pentru a supravieŃui. aparate suport etc. hrănindu-se cu alge verzi-albăstrui. completată cu o trompă pentru hrănire şi cu organe noi. după ce munŃii vor fi distruşi în căutarea minereurilor. Oamenii vor locui în vârful copacilor. Scena ar putea să se petreacă pe Pământ. . care vor da naştere unor defecŃiuni genetice. întreruptă pe alocuri de strălucirea verde a lacurilor artificiale în care cresc algele bogate în proteine. devenind alergătoare terestre. astfel încât pentru a supravieŃui oamenii viitorului să fie nevoiŃi a se baza pe tehnologie (implanturi. fragil şi subŃire. va fi neputincios să susŃină acest creier supradimensionat.” [11] SpeŃa omenească pare confruntată cu „alternativa diavolului”.). S-ar putea chiar ca inima şi plămânii să se atrofieze nepermis de mult. presupunând că în continuare tendinŃele vor fi la fel (gândire lineară…).omenesc. ridicându-se ca nişte frunze spre soare pentru captarea energiei pe bază fotoelectrică. din cauza extinderii lor exagerate şi a crizei energetice. Membrele scurte şi groase vor avea gheare puternice. iar oceanele altădată albastre vor fi înfundate cu gunoaiele generaŃiilor trecute. mai iuŃi şi mai mobile. acoperite de vegetaŃie. înecate într-o ceaŃă densă. un alt fel de „Matrix”? Dar ea nu este decât rezultatul logic al analizei evoluŃiei biosferei din ultimele decenii. Pământul va deveni un deşert de ruine şi deşeuri. picioare paralizate. alburie. dar speciile dominante nu vor mai fi mamiferele (eliminate aproape total de oameni în veacurile de distrugeri iraŃionale) ci pasările. obŃinute prin inginerie genetică. adică e silită să aleagă între două variante rele: ori dispariŃia. iar oraşele vor pieri. Jungla tufişurilor scunde va fremăta de viaŃă sălbatecă. dar ingineria genetică va realiza un “suport artificial de menŃinerea vieŃii”. Corpul uman. Zonele în care va mai exista viaŃă vor fi de fapt câmpii plate. Va avea un trup zbârcit. în care vor fi adăpostite organele ce au mai rămas sănătoase din vechiul stoc genetic. poluarea şi războaiele. Cauzele degenerării omului sunt în principal sedentarismul. Creierul se va dezvolta enorm.

însă reacŃia oamenilor e nulă! Poate că din fericire sfârşitul omenirii civilizate se tot amână (Apocalipsa fiind prevestită de peste două mii de ani) ca urmare a degenerării şi prostirii oamenilor. mai breji decât Aristotel sau Newton.prostia se va răspândi. starea de sănătate a populaŃiei s-a degradat: la ultimile încorporări erau respinşi prea mulŃi tineri cu deficienŃe fizice. locale. etnice. mitocănia. . În afară de a se înmulŃi. escrocheria. secretomania. ei nu fac nimica bun. Datorită scăderii vitalităŃii cetăŃenilor săi „în următoarele decenii România va deveni pustie. starea de sănătate va fi o raritate. servilismul. Pentru cultura umanistă. fiind născută de tehnică. violenŃa. Progresul e un mit. Schimbarea. poluarea mediului şi a gândirii. şi se pare că avea dreptate. nici normală. reclama deşănŃată. Oamenii vor degenera.O parte din ce în ce mai mare a populaŃiei va decade şi va deveni mai incultă. de cultura inovaŃiei tehnice. stresului.29 Ce să vorbim însă despre viitorul îndepărtat.2. ne dau o mulŃime de avertismente. cerşetoria. zicea Platon. Ideea de progres e recentă. corupŃia. dependenŃa economică sau psihică. comunitare. eram de mult cenuşă! 2. (Louis Bernanos) Viitorul pare descurajant. . fiind asociată cu dezechilibrul şi lipsa armoniei. duplicitatea. traficul de influenŃă. Ce ne mai aşteaptă? Orice optimist e un prost fericit. comunicaŃiile ultraperfecŃionate asurzesc şi orbesc oamenii ş. conflictele individuale. transportul modern imobilizează călătorii. Dacă ar fi continuat să nască din ce în ce mai inteligenŃi. . nici productivă. se vor dezvolta o mulŃime de vicii: nesimŃirea. inegalităŃile sociale se vor accentua. săracă. . Natura.Nimic esenŃial nu se va schimba în bine.d. prostituŃia. Lumea.6. În ultimii ani.Meseriile (bănoase. puterea bunului plac. când deja situaŃia sănătăŃii poporului nostru e îngrozitor de proastă. în şcoli şi universităŃi doar 3% dintre elevi şi studenŃi fac sport. 2004). Prin anii ’70 filozoful Ivan Ilich venise chiar cu o teorie despre contraproductivitatea pe termen lung a progresului omenirii. asocială.m. frustrările şi bolile se vor înmulŃi.Dat fiind cauza biologică (adică obiectivă şi inevitabilă) a purtărilor iraŃionale şi incapacitatea oamenilor de a lupta cu soarta . Ca urmare. în mai bine – nu e nici inevitabilă. dinaintea erei tehnice. lenea. şpaga.a. incultura. nu exista ideea de progres. Nu e nevoie să fii mare prooroc ca să-Ńi dai seama de inevitabil: . Pesimistul e doar prost. exploatarea. din cauza sedentarismului. egoismul. înşelătoria. hoŃia. este dăunătoare şi nedorită. Se va accentua decalajul între săraci şi bogaŃi. atractive) vor fi din ce în ce mai sedentare. afecŃiunile aparatului cardiovascular s-au dublat. trădarea. nepăsarea. căci: şcoala modernă prosteşte copiii. minciuna. populaŃia ei va scădea cu o treime (7 milioane)!” (Ion Iliescu. mentalităŃii de milog. SperanŃa obişnuită în progres. violentă.

mulŃi oameni au început să recunoască şi să respingă minciunile."visul omului treaz". nesimŃirea şi sminteala n-au cotropit de tot neamul omenesc.. Oricât ar părea de pierdută dinainte lupta pentru mai bine şi o societate mai dreaptă. Ne ajută şi constatarea că mai există încă destui indivizi „normali”. . care a tot călcat în străchinile istoriei. încât majoritatea stricată ar putea sili minoritatea de oameni cinstiŃi să i se alinieze şi să renunŃe la lupta pentru adevăr sau dreptate.Oamenii se ceartă. acuzându-se unii pe alŃii de hoŃii.Singura certitudine va fi nesiguranŃa şi schimbarea neîncetată a condiŃiilor de trai – în mai rău. de care legăm atâtea speranŃe.. . aşa că negocierile verbale nu vor putea rezolva neînŃelegerile şi conflictele respective. se pare că nu ne va aduce vreun folos: „UE este o versiune mult mai blândă a URSS – dar este o versiune. plaga stricăciunii morale este atât de întinsă.100 de tineri au înfiinŃat grupul AICI (Aici Încetează CorupŃia InstituŃionalizată) şi refuză să mai plătească ori ce fel de şpagă. să nu mai aştepte căderea perei mălăieŃe. îi veŃi avea pe cap atât pe vechii voştri comunişti.Cu toate că incultura şi necinstea sunt evident neprofitabile pe termen mediu sau lung. Primii ani din mileniul trei au fost zbuciumaŃi. că prostia. lupta pentru resurse vitale.. .vezi [15]: . dar i-a amuŃit „majoritatea”. nu putem renunŃa la ea – căci ar însemna să acceptăm reîntoarcerea la barbarie. greşeli de management sau politică. aşa că fiecare om trebuie să-şi ia singur măsuri de supravieŃuire. restricŃii şi controale de la UE. crime. cum o numea Aristotel.. .. arme de distrugere în masă. a sedentarismului. împiedecând cu succes încercarea voastră de a schimba ceva în bine. prin: terorism. la discreŃia inegalităŃilor de tot felul.unii tineri s-au trezit la realitate.. ci dimpotrivă. Au început să răsară şi firave semne încurajatoare (deşi Aikido n-a fost încă utilizat pe scară largă.AutorităŃile statului nu vor mai putea face faŃă situaŃiei. va adăuga propriile probleme peste cele pe care le aveŃi deja. exploatare. Nici chiar intrarea în UE. Previziuni confirmate de cel care a stat 5 ani la ruşi şi mai nou se pupa cu Bush. fac războaie – aparent pentru putere. civilizate. Şi veŃi fi surprinşi cât de bine se vor înŃelege între ei. . chiar printre Ńările avansate.ViolenŃa (inclusiv războaiele) se va dezvolta şi răspândi pe plan internaŃional. ideologii. Mai sunt români deştepŃi. Ce ne mai rămâne? SperanŃa . ne mai aşteptând să primească “mură în gură”. să lăsăm lumea pe mâna celor răi. Rezultă că societatea nu va mai putea produce siguranŃă pentru toŃi.” [18]. Ca urmare. violenŃe.. . dar cei care vor veni vor fi cel puŃin surprinzători (MSR Mihai I). cât şi pe noii comisari. averi. . În realitate . tâlhării. Europa n-o să rezolve problemele României. Se vor sprijini unii pe ceilalŃi.relaŃiile lor nu merg bine din cauza proastei funcŃionări biologice.) ..

.pentru rezolvarea problemei foştilor nomenclaturişti şi securişti a început să ne „vină” ajutor. şi au declarat război rapacităŃii şi prostiei.pe străzile Bucureştiului. să lăsăm văicăreala şi să ne ocupăm de viitor! . Duşmanii lor sunt atât babalâcii de la putere cât şi colegii tâmpiŃi. cei care deturnând (oare contra unor şpăgi grase?) clădirile UniversităŃii de la menirea lor. să facă ceva.Academia Civică a produs un Manual de competenŃă în mass-media şi dă tinerilor din peste 80 de licee lecŃii de apărare contra manipulării prin presă şi publicitate. atât din Cer (care îi cheamă acolo) cât şi de la UE (care îi sileşte să demisioneze). Şi o ştire recentă (februarie 2007): studenŃii din Iaşi au cerut desfiinŃarea discotecilor din complexele de cămine şi înlocuirea lor cu biblioteci!!! Mă bucur că am apucat s-o văd şi p-asta: tineri care vor să înveŃe. sau susŃinând afacerea. Aşa că. de la o vreme s-au ivit câŃiva biciclişti. sabotează viitorul: tinerii pe al lor. ceilalŃi pe al Ńării. Iată dar că şi la noi se poate – şi deci se mai poate spera. . deşi nu deajuns.30 .

1. Altfel.2. ele pot părea caracteristici nesemnificative. sau n-o înŃelege bine. Adevărul este pretutindeni.3. dar poŃi să rămâi necopt toată viaŃa (Victor Lewis-Smith). căci mulŃi indivizi nu o văd. deşi o văd . iar alŃii. ObservaŃiile şi consideraŃiile de mai înainte despre lumea înconjurătoare capătă importanŃă şi se constituie în „defecte” sau „necazuri” numai dacă le gândim în perspectiva competiŃiei internaŃionale şi deci a supravieŃuirii naŃiei noastre. Defectele educaŃiei actuale 3. Iluzii sau eficienŃă? 3.refuză să o recunoască şi accepte.1. Dar. oamenii şi natura înconjurătoare. din cauza incapacităŃii sale de autoapărare sau de . Cu cât un individ înŃelege mai bine cum funcŃionează lumea. antrenându-se cât are chef. ci doar prin confruntarea cu bunul simŃ şi logica cea mai elementară. EducaŃia actuală este greşită 3. chiar de Aikido. de ce ne-ar interesa problemele sociale enumerate în capitolele precedente? MulŃi cititori ar putea să se întrebe: ce amestec am „eu” cu ele? Poate că vreun amator de sport. Prin punerea lor în evidenŃă am dorit numai să lămuresc realitatea. cele văzute şi cele nevăzute – cu atât va trăi mai bine şi mai mult.1. orice om e nevoit să inter-acŃioneze cu lumea în care trăieşte. Eu nu combat aspectele nefericite ale unor probleme de la noi comparându-le cu rezolvările fericite găsite de alŃii. va opina că doar politicienii.2. o „vânare de vânt”. Ce-i de făcut? 3.2. reacŃiile lui vor fi nepotrivite ori insuficiente. Pentru a putea supravieŃui. Ei bine. pe alte meleaguri. Când un om cunoaşte prea puŃin lumea.3. sau „alŃii”. Deşteaptă-te române! Eşti tânăr doar o dată în viaŃă.1. ar trebui să-şi bată capul cu astfel de chestiuni.1. cine judecă aşa se înşeală amarnic. dar nu-l vede decât cel care-l caută (Nicolae Iorga). ConsideraŃii generale 3. iar el n-ar avea altceva de făcut decât să trăiască fără griji şi să se distreze civilizat.2. El va pieri din cauza problemelor pe care şi le face singur sau i le pun cei din jur. Omul şi problemele societăŃii 3. De la nepăsare la responsabilitate 3.2.

Ce se poate face pentru schimbarea mentalităŃilor şi îndreptarea situaŃiei? Răspunsul pare simplu: dacă relele actuale ale societăŃii se datorează artificializării vieŃii.să lupte cu „dracii” din jur. Din analiza făcută la # 2. Şi eu. Plăcerea sedentarismului a devenit un drog. i-a transformat pe cei mai mulŃi oameni în adversarii oricărei forme de educaŃie fizică.. excesivei îndepărtări a omului de viaŃa naturală. oamenii au fost pervertiŃi de societate şi de educaŃia greşită primită. microbi. emigrare ori plecare pe o insulă pustie. fără să vrea – cu o lume din ce în ce mai nebună. . şi ceilalŃi. narcotizaŃi de tembelizor.). şi eu şi ceilalŃi. ca să putem trăi împreună în pace. când se vor strecura . împleticindu-se prin căldura înăbuşitoare sau nămeŃii de zăpadă înnegrită. duşmanii propriului lor corp. Au devenit refractari la schimbare. până acum românilor „le-a mers şi aşa”. atunci nu rămâne decât să revenim la situaŃia iniŃială şi coşmarul ar lua sfârşit! Dar renunŃarea la „cuceririle civilizaŃiei” şi revenirea la o viaŃă sănătoasă nu e deloc simplă. când copiii noştri vor ieşi din locuinŃele puternic fortificate. unei manipulări – aplicate „dracilor”. rezultă că aproape toate necazurile omenirii arătate la # 1 se datorează nestăpânirii instinctelor primare ale indivizilor. Un om raŃional. Însă lumea s-a schimbat radical: în secolul 21. incapacitatea gândirii independente. Aceasta luptă poate lua forma unui ajutor. Nu există scutire medicală. ViaŃa i-a răsfăŃat. “Datorită unor factori favorabili dar întâmplători şi trecători. sinucigaşi încântaŃi de satisfacerea plăcerilor dar inconştienŃi de urmări. Îndepărtarea de efortul fizic. refuzul transpiraŃiei. Deşi suferim de năravuri vechi de sute de ani. trăim o epocă de libertate. trebuie să facem ceva pentru a le domoli. atunci peste vreo 20 de ani. În cursul numeroaselor generaŃii de când durează civilizaŃia actuală. egoistă.31 adaptare. sau chiar să i-o pună în pericol. nesimŃită. văzuŃi sau invizibili (oameni. proastă.să lupte cu proprii săi „draci” (instincte) pentru a nu deveni el însuşi o pacoste pentru cei din jur. treaz şi responsabil. va fi jale.. Dacă însă nu luăm acuma măsuri dure şi impopulare pentru asigurarea unui viitor convenabil. agresivă. pentru ca acŃiunile lor voluntare sau inconştiente (provocate de hormoni) să nu-i încurce viaŃa. ConfruntaŃi – fără să ştie. suntem la fel de supuşi instinctelor. mi se pare că cei mai mulŃi români trăiesc afundaŃi în „somnul cel de moarte”. unei educaŃii. ameninŃări şi dezastre etc. suprapopularea globului şi evoluŃia ştiinŃei şi tehnicii au modificat complet mentalităŃile (altora) şi regulile jocului (de supravieŃuire internaŃională). să se (auto)educe şi să-şi poarte singur de griă. cu alŃi oameni şi cu Natura. RaŃiunea învinge greu instinctele. este silit de viaŃa reală să acŃioneze în două direcŃii: . De la relaŃiile cu ceilalŃi oameni sau cu natura nu există scăpare . dar aprecierea este valabilă şi pentru Ńara noastră). ViaŃa socială ne obligă să înŃelegem că fiecare. violentă. pace şi posibilităŃi enorme. (NA: autorul se referă la lumea occidentală. lăsându-i să viseze liniştiŃi.decât poate pentru sugari. Dacă acum nu ne pregătim viitorul ci huzurim cu inconştienŃă. dar şi a unei (auto)apărări active – de pe urma căreia „dracii” pot chiar să şi piară.

Că nu este o fiinŃă izolată . PoŃi să te vaiŃi. sau cine vrea să trăiască numai datorită iubirii de sine. Degeaba îi argumentez că Internetul şi calculatorul oferă ceva în plus faŃă de mijloacele informaŃionale clasice. Nu poate (sau nu vrea) să înŃeleagă. disperare. Omul şi problemele societăŃii 3. Vestitul bioterapeut bucureştean Valeriu Popa . Dacă nu înŃelege – nu se va schimba nimic. Unii oameni sunt pierduŃi definitiv – nu le mai poŃi face nimic. cu drepturile şi obligaŃiile sale. ViaŃă lungă – dar pentru ce? ToŃi oamenii mor. însă nu toŃi trăiesc (cu adevărat). acŃiuni etc. Nu e suficientă “supravieŃuirea”. distracŃii. Reformarea mentalităŃii e vitală pentru viitorul nostru . ne vor întreba: „Tăticule. să te refugiezi în muncă. folositor Ńie şi societăŃii. să fugi.1.). fără să faci nimic folositor celor din jur.printre bandele de naŃionalişti în luptă cu imigranŃii. ViaŃa e unică şi preŃioasă.… În faŃa problemelor sociale. depresie.cerea suferinzilor care-i solicitau ajutorul să prezinte în scris motivele pentru care vor să-şi prelungească viaŃa. sau te sinucizi prin modul de trai nepăsător (ca alimentaŃie. încotro merge.dar pentru educatori ea constituie o muncă de Sisif şi le aduce o soartă de Casandră. 3. gândire. TV. ori te implici. sau între cel ce face sport şi cel care nu face .1. asta o face orice vieŃuitoare – ci cum trăieşte: calitatea vieŃii. Un cunoscut de-al meu. chefuri. La fel e şi discuŃia unui alfabetizat cu un analfabet. dar mulŃi se poartă de parcă nu le-ar păsa de ea. În felul acesta rezulta clar cine are motive puternice pentru a trăi – şi va face tot ce e necesar pentru vindecare. vârstnic deja. .ci o părticică a speciei şi civilizaŃiei umane. boală mintală – dar poŃi să faci şi ceva constructiv. Pentru un om nu contează că trăieşte. ai două alternative: ori te eschivezi. Şi ce le vom răspunde?” (T. nu a vindecătorului . e nevoie şi de întrebarea “de ce să mai trăiesc?”. nu-i mai poŃi ajuta. Degeaba trăieşti. dacă te porŃi ca un animal. ziarele. care trebuie gândită şi valorificată cât ai posibilitatea s-o faci. refuză calculatorul susŃinând că-i ajung cărŃile.conştient că vindecarea oricărei boli e până la urmă opera bolnavului.dar îşi dă cu părerea şi refuză să se apuce. nepăsarea e jumătate din moarte (Kahlil Gibran) ViaŃa este o minune nerepetabilă.1. 2004). pentru „a face degeaba umbră pământului” – şi este incurabil.G. ce ai făcut în timpul păcii celei lungi?”. de unde vine. E bine ca omul să înŃeleagă cine este. realitate virtuală. când vor sta la coadă ore în şir să capete o muncă de la patronul chinez sau indian. Ash/ The Times. De la nepăsare la responsabilitate DorinŃa e jumătate din viaŃă.

Aproape toŃi oamenii îşi trăiesc întreaga viaŃa într-o închisoare. africanii cu secetele şi foametea lor şamd. nordcoreenii cu prea-iubitul lor părinte. duce la o văicăreală mai mare. pierzând vremea cu vorbe. ungurii. tătarii. comuniştii. Dar taclalele nu realizează. În realitate. copilul nu învaŃă. beŃivul nu se face bine. dar stă brea mult în gură cu aia a mă-sii”. românii sunt campioni la înjurături. un asteroid. Probabil din cauza stresului. sau vedea la fel bine. un apocalips. au mereu regrete şi visează cai verzi pe pereŃi. că autorităŃile chiulesc. fiecare om poate să-şi crească posibilităŃile native. Colegii de serviciu tâmpiŃi sunt un pericol mai mare pentru sănătate decât excesul de tutun sau cafea. legionarii. banii. Şi nu de acŃiunile grandioase ale unui erou sau vreunui Mesia. un om adevărat nu poate sta cu braŃele încrucişate. nu rezolvă şi nu îmbunătăŃesc nimic. dar orice faci e foarte important (Rabindranath Tagore). învinuind turcii. polonezii. Natura sunt neutre şi indiferente. ci de faptele mici dar constructive ale tuturora. În schimb. iar acesta constituie o cauză principală pentru infarct. pot să-i pună în pericol viaŃa. fanarioŃii. prin atitudinea şi modul lor de gândire.nu-i persecută. Sau – şi aici e problema – nu pot avea acelaşi succes la sexul opus. să-şi corecteze defectele. o (nouă) revoluŃie. tratându-i pe toŃi oamenii egal. proştii şi nebunii îi ameninŃă şi viitorul lui. că societatea decade. Lumea. nimeni: lume. Ńăranii. Nu toŃi pot sări la fel de departe. venirea americanilor – ceva din afară care să le schimbe viaŃa. apare un cerc vicios: văicăreala induce o mentalitate de milog (adică dependent de alŃii). Pentru rezultate e nevoie de acŃiuni concrete. un studiu făcut la Universitatea Lindbergh din Suedia arată că interacŃiunea zilnică cu oameni proşti produce una din formele cele mai grave de stres. Vorba regretatului Carol I. nevasta nu te ascultă. vecinii. care la rândul ei. să-şi îmbunătăŃească performanŃele . E silit să reacŃioneze cumva. În schimb. un dezastru. oamenii nu se nasc egali biologic. Dintre acuzaŃi lipsesc însă intelectualii. Ei stau şi aşteaptă o minune. fotbaliştii incapabili. evreii. În faŃa comportamentelor distructive pe care le constată.32 MulŃi aleg văitatul: se plâng că viaŃa e grea. hoŃul nu renunŃă. situaŃia noastră n-a fost niciodată la fel de rea ca a campionilor nenorocirilor: cambogienii cu Khmerii lor roşii. ruşii. să le rezolve situaŃia de criză. şeful rău nu e schimbat. posturile TV şi politicienii preferaŃi. De fapt. De aceea sunt în permanenŃă nefericiŃi. boierii. masonii. de fapte. “NefericiŃii” îşi fac singuri rău. cititorule! Nu contează ce faci. De exemplu. primul nostru rege: „bun bobor. VăicăreŃii ar putea fi acuzaŃi de port ilegal de creier. Deşi le lipseşte capacitatea de a îndura cu demnitate greutăŃile vieŃii. oameni. sau gândi la fel de repede. iar gândirea pesimistă determină o atitudine pasivă şi defetistă. îşi plâng de milă. pentru soarta lor tristă.mai ales ale tale. viaŃă . natură. Altfel. inundaŃia nu se opreşte. o viză. ucrainienii cu Cernobâlul lor. trufia şi obsesiile. să itervină pentru restabilirea ordinii raŃionale. ai cărei pereŃi sunt sexul. Din contră. mai precis ale fiecăruia . duşmanul nu piere. Lipsa rezultatelor favorabile ale vaietelor şi blestemelor e evidentă: sărăcia nu dispare.

sau că ea ar putea fi făcută doar de “alŃii”. peştii – şi cu ei toate celelalte vieŃuitoare din apă. antrenament. îngrijire . gândire – după ce se lămureşte asupra realităŃii şi consimte să facă ceva ca s-o schimbe. nu poate nici măcar supravieŃui. Peştii vedeau că le tot scade lumina. Însă poate crede oare cineva că schimbarea se poate face cu vaete sau înjurături. mâine aşa – tot “lasă că mai avem timp”. sau “doarme în ghete”. Azi aşa. locatarii. Neimplicarea. sau de vreo minune? Problemele nerezolvate la timp şi ascunse reapar mereu. cer ca raŃiunea – prin educaŃie. De aceea nu poŃi rămâne indiferent când îi vezi pe unii greşind. cu atât mai puŃin vieŃui cu succes. cât şi pentru folosul grupului sau comunităŃii. până când în final tot trebuie soluŃionate – dar de data aceasta cu un preŃ mult mai mare. “animalul” din ei stăpâneşte mintea folosind-o pentru a face prostii mai mari – am văzut cum şi vedem mereu.să-Ńi pese şi să te implici. .prin muncă.. nu luau măsuri – să mai smulgă din nuferi. de fond. din ce în ce mai grave. Ca urmare. Cu toŃii am vrea o schimbare în bine a situaŃiei actuale. erau liniştiŃi: “lasă că mai e timp. Dar a doua zi nuferii au ocupat toată suprafaŃa lacului – căci peste noapte îşi dublaseră numărul de frunze. să bei apă suficientă şi să mănânci corect.va fi prea târziu! Spre deosebire de maimuŃele cu care seamănă la corp. să te educi. SoluŃiile ar fi: . prin fuga de luptă. Omul (şi societatea în ansamblu) care umblă cu “capul în traistă”. situaŃia te obligă să faci ceva concret – atât pentru binele propriei persoane. (poveste din China) Azi trebuie făcut ceva. i-a ucis. Cunoaşterea fără acŃiune nu înseamnă cunoaştere adevărată (Confucius). civilizaŃia şi supravieŃuirea. Chiar şi în ziua când nuferii ocupaseră deja jumătate din suprafaŃa lacului. Pe un lac creşteau nuferi. ca de un copil mic. constrângere.. Dimpotrivă. O schimbare reală. . uite ce de apă e încă liberă”. au pierit din cauza lipsei de lumină. lăsând lucrurile “în plata Domnului” sau a politicienilor. „să plătească preŃul schimbării”.să-i ajuŃi concret pe ceilalŃi (să nu mai fie milogi). dar leneşi din fire.să conducă instinctele şi să aibă grijă de „animal”. Dar la cei mai mulŃi indivizi umani. care se înmulŃeau astfel că în fiecare zi suprafaŃa ocupată de frunzele lor pe luciul apei se dubla. . oricât ar fi ele de multe. Mâine . omul e dotat cu capacitatea de gândire. absenŃa oricărei reacŃii. adică peştii inconştienŃi.să te ajuŃi singur (ca să nu mai fi milog) – de exemplu: să faci mişcare.

Lenea. nu imaginate de fudulie) prin eforturi proprii. respectiv a lor. . cititorule. Singura minune posibilă pe lumea asta este să te schimbi tu însuŃi. supunerea faŃă de instincte. cele mai încinse locuri sunt păstrate pentru cei care in vremuri de criză stau şi se uită (Dante Aligheri) Cu popoarele sau indivizii.2. pe care prostimea. ticăloşi . Însă explicaŃiile şi scuzele nu ne ajută la ceva. de ce? De ce “gândesc” oare atâŃia oameni la fel ca ciobanul din “superba” baladă – un sinucigaş stupid? De ce aşa mulŃi se complac să cerşească? De ce sunt la noi aşa mulŃi nepricepuŃi.33 3. în afaceri. conştient că scopul poate fi atins nu imediat. Dar. în conducta Petrom. sau 365 zile pe an? Pot ei să lupte pentru viaŃa TA în locul tău? Când peste tine năvăleşte o calamitate. care se Ńine de treaba începută până o termină în bune condiŃiuni. ca şi lupta cu ea . spectatorii. adică visează să capete o pomană sau să dea o “Ńeapă”. Dar – ia gândeşte puŃin: pot fi ei alături de tine chiar 24 de ore pe zi.care NU gândesc şi NU acŃionează raŃional (deşi au trecut prin şcoală)? Cauzele sunt numeroase: exterioare şi interioare. ci după un timp. efort şi poate chiar suferinŃă. soluŃia necazurilor stă în rezolvarea problemele (reale. muncă şi iar muncă (asupra ta). Nimeni nu-i împiedecă. oamenii slabi dau vina pe ceilalŃi şi aproape niciodată pe ei înşişi. prietenii. obiective şi subiective. e cam la fel: cine alege să scape de pericol acceptând să fie violat(Ńi) în corp sau în minte – treaba lui. Aproape sigur că şi tu. altfel nu se explică numărul mare al celor ce nu gândesc. priveşti impasibil degradarea societăŃii şi comportarea iresponsabilă a celor din jur. Sigur că poŃi sta cu capul în nisip. laşi. Pentru necazurile lor. la biserică. în dragoste etc. tot pachetul cu Kentane sau sarsanaua cu “atenŃii”. De vină e neştiinŃa şi nesimŃirea. După aceea apar efectele schimbării. dar dacă citeşti ziarele [4?] ai putea zice liniştit: Da! Probabil ca acŃiunea de a gândi doare. visând minuni.3. Naivitatea credinŃei în minuni e veche la noi. şi atunci numai prin muncă grea. sau vine globalizarea . adică un om destoinic. de plăceri. autorităŃile.tot nepotismul. Sunt ei oare mai slab dotaŃi mintal decât alte etnii? În principiu nu. toate iluziile. la vamă. Căci sfinŃii. sau O Sensei. prin (auto)educaŃie şi muncă. nu făceau minuni – ci doar valorificau minunea propriei lor schimbări. ori un „tun” – la loz în plic. nu mai ajută la nimic. la percepŃie. E mai uşor să râgâi decât să gândeşti! Fiecare este ceea ce gândeşte el însuşi – şi nu cum se spune: “omul este ceea ce mănâncă”. Când colo. bazându-te că te scapă altcineva: părinŃii. Nu este un „maratonist”. istoria şi voinŃa personală. Aproape fiecare român este un „Ńepar”. le apreciază drept minuni.1. firea şi soarta. sau “omul este ce gândesc alŃii despre el”. Iluzii sau eficienŃă? În iad.vezi # 13. În general majoritatea românilor sunt necompetitivi pe plan internaŃional. ba unii chiar te încurajează şi te plătesc să stai blând.

corupŃia mondială este de 3 miliarde de dolari pe zi! Ce-i de făcut? Poetul nostru naŃional propunea o “rezolvare” radicală. de la efortul lor lipseşte prea adesea contribuŃia noastră. duş rece. adică să ne purtăm ca nişte adulŃi. Străinii ne ajută uneori. Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni! (Mihail Eminescu) Dar. Pentru a supravieŃui şi a face faŃă provocărilor viitorului. viaŃă sexuală corectă). Mai evoluată. . łepeş Doamne. Să-i împărŃi în două cete: în smintiŃi şi în mişei. singurul remediu este o schimbare internă. toate necazurile sociale au o cauză primară de natură biologică. sunt necesare alte soluŃii. O hecatombă. respectul faŃă de celălalt dar primii la cerşit. Totuşi. Evident. soluŃia poetului ar însemna lichidarea a circa 60% din întreaga noastră populaŃie (40% bolnavi mintali conform statisticilor plus vreo 20% mişei. chiar eutanasia) este considerată inumană. În acest scop e nevoie de un mare efort colectiv. pentru a nu fi lăsate să se transforme în violenŃă. cerşetorii şi prostituaŃii minori care au năvălit în Vest sunt ai noştri. E inacceptabilă. pe cale fie naturală (prin efort fizic. minciuni. respectiv comportările asociale pe care le produce. înjurături. dar dacă este făcută cu cap. care să-i “dreagă” şi pe “nebuni” şi pe “mişei”. mitocănie. Cei care aşteaptă salvarea de la străini. nu le producem. poate îndrepta în bună măsură efectele ei. biologică. La prima vedere soluŃionarea adecvată ar putea fi tot de natură biologică. regim alimentar adecvat. dau foc palatelor regale şi fură miliarde de euro. Deşi atractivă. dar nu pot face treaba noastră. alcoolism? Răufăcătorii.Putem lăsa oare lucrurile să meargă mai departe în halul acesta? Ne convine să fim mereu ultimii din Europa la muncă. printr-o atitudine participativă . Străinii aşteaptă să-i recunoaştem şi să avem grijă de ei. mai morală. hoŃie. de mentalitate.sau cu binele. individuală sau comunitară. fie medicală. curăŃenie. Un genocid. Aceasta nu poate influenŃa din păcate cauza primară. în locul nostru. noi doar “suportăm” schimbările. PIB. Varianta directă (de exemplu sterilizarea indivizilor consideraŃi bolnavi incurabili. Prea multă lume. După cum am arătat. spre informare. simplistă şi devastatoare: …Cum nu vii tu. naŃional. dereglările endocrine ale unora (excesul sau insuficienŃa hormonală) trebuie obligatoriu tratate cumva. Şi în două temniŃi large cu de-a sila să-i aduni. UE şi NATO ne sprijină să reformăm societatea strâmbă în care trăim. Dar. nu ca mucoşii prinşi cu ocaua mică. sau de la vreo minune – ar face mai bine să se trezească şi să se apuce singuri de rezolvarea sarcinilor neplăcute sau murdare. cetăŃenii celor mai super-avansate state îşi înjunghie miniştrii. ca punând mâna pe ei. dreptatea nu e totdeauna egală cu adevărul . Căci şi străinii au de cârpit şi pus petece: în UE şi SUA există o mulŃime de corupŃi şi escroci.adaptarea prin pregătire şi educaŃie. abandonarea copiilor. pare alternativa indirectă de soluŃionare – prin educaŃie. apreciind optimist).

nu se va schimba ceva decât printr-o altfel de mentalitate. hoŃie etc. . . pedepse.34 InfluenŃarea din exterior a indivizilor. formarea unei atitudini civilizate) – în opoziŃie cu instrucŃia (acumularea de informaŃii şi competenŃe profesionale) – prezintă cel mai mare grad de speranŃă pentru salvarea civilizaŃiei actuale. patriotismul lor . nebunii şi tâlharii renasc mereu. Fără o educaŃie corectă a populaŃiei. călcând peste “cadavrele” vecinilor. – e uneori necesară şi utilă. pot fi soluŃionate numai de educaŃia caracterului. românii ar strica orice pricopseală ar primi. vindecarea şi prevenirea racilelor sociale. sau de supravieŃuitori prin exepediente (milogeală.nu mai chiulesc. la alŃii comunismul funcŃionează bine mersi (vezi kibuŃurile israelite şamd). echilibru şi măsură.nu mai poluează mediul. în traiul şi mentalităŃile noastre de rude sărace şi fără noroc ai vesticilor. Tot aşa. religie. nemŃii etc. pot ei învăŃa să se salveze singuri şi să făptuiască ceva practic pentru interesul general. statul de drept. Calitatea cetăŃenilor: capacitatea de a inova şi produce obiecte dar şi civilizaŃie. în stare de cumpătare. dar cele de lungă durată. EducaŃia (pregătirea morală. .). Problemele de scurtă durată ale omenirii pot fi rezolvate de politicieni prin inginerie socială. exemple frumoase. spirituale. Fără o mai bună educaŃie. deoarece au aflat că “micile” distrugeri devin curând dezastre naturale care îi ameninŃă viaŃa. ajutoare materiale. minerale sau de alt fel. ori furând fără scrupule. adică minŃile lor. Se înşeală cei care cred că vom trăi mai bine din cauză că am intrat în UE şi vom fi inundaŃi cu fonduri de solidaritate. nu să se vaete ca nişte neputincioşi.nu mai fură. Doar aceasta are cea mai puternică şi mai eficace influenŃă pe termen lung asupra oamenilor.contează mult mai . pentru că vecinii vii şi activi sunt mai folositori decât cei pasivi sau disperaŃi. se implică în realizarea progresului comun şi durabil.au bun simŃ. deoarece au aflat că cinstea dă siguranŃă progresului propriu şi colectiv. politeŃe. la noi aceiaşi teorie a produs teroare şi tragedii. În vremurile noastre nu bogăŃiile naturale. În România. comportamente din import etc.nu mai mint. la noi nu produce decât supraîmbogăŃirea obscenă a câtorva ticăloşi. ei fiind lăsaŃi doar să contemple schimbarea – prin legi. Ea formează oamenii educaŃi şi cultivaŃi. deoarece au învăŃat că bunăstarea celorlalŃi le-o măreşte şi pe a lor. . De exemplu. deoarece ştiu că munca e singura cale spre un nivel de trai decent şi durabil. civice. . tot cerşind de la apropiaŃi sau de la străini. dar nu dă rezultate suficient de bune şi nu va reuşi să schimbe firea oamenilor. Cel mai bun antidot împotriva răului din societate este justiŃia socială. la fel ca Pasărea Fenix! Oamenii corect educaŃi: .). constituie averea unei naŃii – ci oamenii.nu mai încearcă să facă instantaneu avere. Numai cu ajutorul educaŃiei morale. care pot rezista răului. dar mai ales educaŃia caracterului. la alŃii capitalismul dă rezultatele sociale bune scontate (vezi olandezii. nu exagerează.

în scene splendid realizate – dar în realitate nici soluŃia asta nu e bună. nu vom scăpa niciodată de soarta de care ne plângem. religiile. Însă dacă nu începem odată să facem ceva. în realitate ideologiile. sectele nu fac decât să urmărească un scop totalitarist şi mercantil. care îi înşeală promiŃându-le tot felul de minuni. bătăi. Deci. Din cauza singurătăŃii şi fricii de moarte. de tehnici de manipulare cu care dresează aderenŃii să devină dependenŃi de un “salvator”. departe de a fi lămuriŃi sincer despre ce e vorba cu adevărat în ofertă.unele mai bune. sărăcia. vezi # 11. Curând se trezesc şi fără bani şi mai nenorociŃi. moartea individuală sau a familiei. dar adeseori soluŃiile propuse sunt greşite: de la descântece la alcool sau droguri. adică să se comporte contra naturii. crime. Viitorul neinstruŃilor şi needucaŃilor este pierderea competiŃiei pentru resurse. pentru că în acest caz învăŃătura merge în sensul unei tendinŃe naturale – comparativ cu dificultatea manipulării lor ca să facă fapte bune. Convinşi de reclame.2. guverne. care ar putea să schimbe situaŃia proastă înfăŃişată la începutul filmului. mulŃi oameni citesc cărŃi despre cum să faci . sectele. Uneori oamenii încearcă să facă ceva bun pentru ei şi cei din jur. să-i manipuleze pe alŃii pentru a-i exploata. Folosind o mare varietate de doctrine pseudospirituale.) dar mult mai puŃin reuşit faptele bune sau educative. armament sau mărimea populaŃiei. petrol. predicând în acest scop deconectarea de la viaŃa socială şi condamnând materialismul. lagăre şi închisori etc. educaŃia durează mult timp. în căutarea unei lumi mai bune. altele mai slabe. grâu. Constatăm că e mai uşor să-i instruieşti pe oameni să facă fapte rele: să se bată. efectele mintale – nu cauza. violuri etc. hai la luptă! Dar. bani. Din păcate. cursuri de perfecŃionare umană. autorităŃi: şcoli laice şi religioase. Deşi promit transformarea individului într-un om nou şi fericit. diverse metode exotice de terapie psihiatrică drept căi spre obŃinerea nemuririi – recomandate tuturor cu vorbe îmbietoare. de la intoxicare cu medicamente până la cure de linişte sau meditaŃie.mult decât rezervele de aur. popii trag sfori ca să adune cât mai mulŃi bani. pseudoumaniste sau pseudoumanitare. care este corporală. reeducare. de ce fel de educaŃie avem nevoie? În cursul istoriei s-au încercat multe metode educative pentru caracter . Fără educaŃie (dar şi instrucŃie) nu va fi posibilă supravieŃuirea. oferite de numeroase mişcări. întreprinderi. dispariŃia grupului ori naŃiei… Cei slabi plătesc din greu: Vae victis! (vai de cei învinşi). altele de-a dreptul utopice. De altfel. Însă. Dacă s-ar explica cinstit oamenilor că fiecare soluŃie este potrivită unor anumite firi. secte. toate ar fi în ordine.2. Există diverse alternative educaŃionale. ele tratează aparenŃele. Când ajută. omniprezentele filme americane prezintă foarte bine faptele rele (jafuri. oamenii sunt serviŃi cu iluzii: mijloace derizorii de câştigare a unui ban sunt prezentate drept acŃiuni onorabile şi meritoase. vindecătorii. ca să adoarmă concurenŃa. ExcepŃie fac happy-endurile cu moartea personajului negativ. dacă nu chiar bătuŃi sau violentaŃi sexual. numeroşi indivizi slabi de fire se aruncă în braŃele sectelor.

).). la orice vârstă. alcătuit din următoarele componente: . Pentru asta nu e nevoie de condiŃii inaccesibile. Metodele pedagogice pot fi: informative. nebunia – de aici apare necesitatea educării şi „deşteptării” lor.nu poate să se conducă pe sine (şi mai ales. . rude. . de influenŃare. .Subiectul (sau victima) educaŃiei . ci hard-ul: de fapt lor le lipseşte vitalitatea. acceptând necesitatea imperioasă a educaŃiei altora dar şi a lui însuşi – adică plătind fără cârteli preŃul autosalvării de la catastrofă. nu softul e insuficient. MulŃi dau vina pe alŃii pentru starea lor nefericită. Cum? Fiind atent la ceea ce face. Cel care nu-şi dezvoltă trupul şi mintea până la nivelul la care să vadă cu proprii ochi ce e bine şi ce e rău. . de import – ci numai de o resursă disponibilă.2. închipuindu-şi că insuccesele lor s-ar datora lipsei de know-how. Dacă vrei să nu depinzi de mila altora şi să hotărăşti singur ce vei păŃi – ei bine. recuperare etc. mijloacele mass-media. scumpe. relaxarea. prieteni. acŃionând cu responsabilitate şi toleranŃă. camarazi. Factorii au efecte directe şi indirecte asupra subiectului.. Sarcina oricărui om adevărat este să înŃeleagă pe ce lume trăieşte.). formative. experienŃa vieŃii. constrângător (punitiv etc. Dar oamenii refuză să-şi recunoască defectele. financiare etc. EducaŃia actuală este greşită 3. e necesar să gândeşti: să te pregăteşti. echipamente etc. educaŃia fizică.35 avere sau sex.este individul uman. auxiliari etc. reformator (reeducare. recompensant etc.Rezultatele educaŃiei – se evaluează comparativ cu scopul iniŃial. cărŃi.). .1. un mod de viaŃă sănătos. ce se cuvine să facă şi ce nu se cade . Oricine o are. . timp. să munceşti.Scopul (sau scopurile) educaŃiei. şcoala de toate gradele.).Valorificarea experienŃei – conduce la îmbunătăŃirea sistemului. eforturi proprii.2. armata. distructiv (spălarea creierului etc.Mijloacele educative – sunt materiale (clădiri. umane (educatori. ce e adevărat şi ce e fals.Factorii (sau agenŃii) educativi – sunt: părinŃii. e nevoie de exemplu ca alcoolicul să recunoască faptul că e alcoolic. ConsideraŃii generale Educarea caracterului poate fi considerată un sistem. colectivul apropiat: familie. dar nu toată lumea vrea s-o folosească. 3. colegi. Procesul educativ poate fi: atractiv (motivant.). pentru a putea prevedea pericolele propriului viitor şi a se pregăti să le facă faŃă cu succes. Pentru a putea începe să se trateze. să înveŃi. Aceasta atitudine exclude terapia vindecătoare. ne-sedentar. teoretice (metode pedagogice). pe alŃii). indiferent sub ce formă: bani. pe care Dumnezeu a dat-o fiecăruia: mintea. În realitate.

. termene. cu următoarele elemente şi etape: . NU intenŃiile. . protecŃia mediului. . Din păcate. EducaŃia şi şcolarizarea în general sunt legate de: . . amenajări.Predarea către Beneficiar.Lista mijloacelor şi resurselor (materiale..dezvoltarea durabilă (personală. 3. 2006).dezvoltarea personală (vezi # 5. responsabili. ce fel de sistem educaŃional e al nostru.. cu un rezultat mai mare decât suma efectelor asupra celor trei părŃi separate. . perioada de înjumătăŃire a cunoştinŃelor – şi deci nevoia de recalificare . supravegherea execuŃiei. socială etc. nici cantitatea de efort. . Ca orice activitate umană.Încheiere.ExecuŃie: realizarea lucrării. costuri. . La vorbărie. Practic. Şi aceasta nu numai la nivelul copiilor supradotaŃi.2. .Temă (scop): prelucrarea unuia sau mai multor indivizi. şcoala din zilele noastre nu-şi îndeplineşte menirea. .2.”. bani cheltuiŃi. financiare) necesare.EducaŃia se poate adresa fie separat minŃii.Alegerea executantului (cinstit: prin competiŃie).Beneficiar: client. ÎnvăŃământul românesc este corupt.Plan de lucru: documentaŃie. În plus.GaranŃie. umane. Să vedem însă cum arată practica. . nici reclama sau marketingul. ori lucrează în alte meserii decât cele studiate. ipocrit şi imoral (ministrul MEdC. autorităŃile se prezintă excelent. sufletului. adică se adresează omului în ansamblu. dar totodată produce mulŃime de abulici necompetitivi şi imorali? ► Ce produce şcoala noastră? Tinerii şi părinŃii naivi poate speră că la şcoală se învaŃă o meserie “bănoasă”. utilizator. probe şi verificări. pentru a-i face capabili să realizeze sarcini stabilite. acŃiuni.Feed-back: învăŃăminte pentru viitor.3). finanŃator etc. În orice activitate umană rezultatele contează. . Atunci.Finalizare: preliminară. disponibile. impactul social-politic-economic-uman-internaŃional. . nici vorbă de aşa ceva: majoritatea foştilor studenŃi pe care-i cunosc. educaŃia poate fi tratată şi ca un proiect.Respectarea legalităŃii şi standardelor: protecŃia muncii. muncă.).a ajuns în unele . sau poate fi sinergică. Defectele învăŃământului şcolar actual În august 2003 se declara oficial şi ritos: “EducaŃia reprezintă pentru România principalul motor care să ne apropie de UE. ori au emigrat. care se laudă cu câŃiva olimpici de succes în concursurile internaŃionale. remedieri. corpului.

36

domenii la 5 ani. După numai 5 ani de la terminarea şcolii, dacă nu te reciclezi şi nu beneficiezi de pcr (pile, cunoştinŃe, relaŃii) – rişti să fii concediat şi înlocuit cu o carne de tun proaspătă. Multe din meseriile pentru care pregăteşte învăŃământul nostru nu au viitor. Din cauza pregătirii excesiv de teoretice şi a lipsei pregătirii practice, doar 40% din absolvenŃi se pot angaja după terminarea unei facultăŃi. AlŃii speră că şcoala le dă copiilor oarecare capacitate de a gândi mai bine. În parte e adevărat, dar ea nu-i învaŃă totuşi pe tineri elementele de cultură generală absolut necesare oricărui om, adică: - gândirea eficientă (logica, matematica, creativitatea, cultura religioasă etc.); - munca eficientă (lucrul manual, economia casnică şi generală, managementul vieŃii şi afacerilor etc.); - educaŃia fizică (autoapărare individuală şi colectivă); - supravieŃuirea în natură (reacŃia la calamităŃi); - supravieŃuirea în lupta cu bolile (igiena, primul ajutor); - supravieŃuirea în societate (comunicare, politeŃe, educaŃia civică, morala etc.); - relaŃia cu natura şi obligaŃii aferente (ştiinŃe, ecologie etc.); - acceptarea morŃii inevitabile – dacă nu a lui, măcar cea a rudelor; - educaŃia financiară (relaŃiile cu fiscul etc.); - relaŃii şi obligaŃii internaŃionale (limbi străine, istorie, drept etc.). ÎnvăŃământul nostru actual este informativ şi reproductiv, în loc de a fi bazat pe înŃelegerea materiei şi a dezvolta spiritul de iniŃiativă al elevilor. Omul trebuie învăŃat să gândească, să raŃioneze. Or, fizica şi matematica, de exemplu, au devenit acuma nişte materii abstracte, golite de sens; elevii nu le mai înŃeleg şi nu raŃionează. Ei aplică mecanic nişte reguli pe care nu le pricep, ca nişte roboŃi. Astfel de activităŃi pot fi executate mai bine, mai ieftin, mai repede – de calculatoare. Numeroase meserii - de exemplu jurist, sau funcŃionar la stat, sunt pe cale de dispariŃie. Ele vor fi preluate în totalitate de calculatoare - infinit mai imparŃiale şi mai utile socialmente (vezi introducerea licitaŃiilor electronice). Sau, paznicii ori badigarzii, alŃi leneşi care nu fac nimic, decât impresie şi burtă, şi vor fi înlocuiŃi de sesizoare şi roboŃi (tehnică deja existentă). În competiŃia cu maşina, omul (necalificat) a pierdut şi va pierde mereu. Unde se va ajunge? Indivizii care lenevesc mintal, complăcându-se în situaŃia existentă şi amăgindu-se că ar avea o slujbă sigură, sunt condamnaŃi la şomaj într-un viitor apropiat. Numărul de săraci şi de subdezvoltaŃi va creşte inexorabil. Din cauza educaŃiei greşite, o mulŃime de români simpli nu se pricep decât la activităŃi primitive (agricultura de subzistenŃă; salahorie; conflicte interpersonale şi interetnice; prostituŃie; hoŃie; cerşetorie) care pe ei îi condamnă la sărăcie – iar łara la înapoiere. łăranul român (50% din populaŃie!) s-a întors (ajutat din interes de autorităŃile ciocoieşti) la ocupaŃia lui tradiŃională: şade pe o piatră sau priveşte la TV, doineşte eterna jale şi în răstimpuri, mai grăieşte sfătos despre aceleaşi lucruri pe care le celebrau şi strămoşii săi: moş, barză, viezure… Studiile economice arată

că pentru a ajunge din urmă celelalte Ńări din UE, jumătate din populaŃia României ar trebui să-şi schimbe meseria (şi mentalitatea), ceeace pare imposibil, deoarece sistemul actual de învăŃământ nu oferă astfel de posibilităŃi. În epoca zborului spaŃial, competenŃele româneşti tradiŃionale nu fac doi bani în faŃa năvalei traficanŃilor de droguri sau de carne vie, terorismului, societăŃilor multinaŃionale şi finanŃiştilor străini. ViaŃa „curată”, romantică, a Ńăranului nostru, se ciocneşte acuma de suprapopularea globului într-o luptă crâncenă pentru supravieŃuire. Rezultatul conflictului e clar de la început: dispariŃia sau mizeria celor înapoiaŃi, incapabili să lupte conform noilor metode şi tehnologii. Viitorul nu iartă – şi el va avea nevoie numai de oameni pricepuŃi, calificaŃi, creativi, hotărîŃi, nu de idioŃi fericiŃi sau cheflii nătângi. Dar la noi nici puŃinii foarte şcoliŃi nu sunt performanŃi. Oricât ne-am iluziona că avem oameni competenŃi, că putem să ne adaptăm eficient, că olimpicii noştri sunt mai grozavi decât alŃii - am fost şi rămânem o Ńară în criză de competenŃe. În orice domeniu privim, de la bănci la învăŃământ, de la sănătate la fotbal, de la politică la cinematografie, stăm rău. De ce? Pentru că nu am putut produce strategi şi lideri, conducători vizionari şi creatori de curente. Cu alte cuvinte, au lipsit excelenŃele, modelele. “ExperŃii” noştri se pricep doar la mărunŃişuri şi tăierea firului în patru, fiind total nepricepuŃi la strategie şi concepŃie. Avem specialişti în explicarea deprecierii dolarului, dar sistemul bancar are defecŃiuni majore. Avem profesori carismatici care scriu cărŃi superbe, dar nivelul educaŃiei şcolare şi universitare e dezastruos. Avem chirurgi cu mâini de aur, dar sistemul medical este la pământ. Avem câŃiva angajaŃi la Microsoft în SUA – în schimb Ńara ne e pe ultimul loc din lume la utilizarea tehnologiei informaŃionale. Avem jucători de fotbal talentaŃi, dar fotbalul nostru e printre ultimele din Europa. Juriştii noştri fac legi execrabile: ba imprecise, ba incomplete, ba inaplicabile, ba adoptate numai pentru a raporta la UE că au îndeplinit sarcina. Nimeni nu ştie dacă merită să aplice legea în vigoare, sau mai bine o aşteaptă pe următoarea. Dar dominaŃia falselor competenŃe ca boală naŃională îşi are originea şi atinge forme dramatice în politică, cu efecte fatale pentru łară. Chiar dacă în economie multe companii private au introdus deja cultura eficienŃei, a eticii, a conducerii prin obiective şi a responsabilizării pentru rezultate, în rândul clasei politice această cultură lipseşte cu desăvârşire. Strada crede că la noi politica e sau circ, sau acoperire pentru hoŃie. De aceea cetăŃenii s-au îndepărtat de politică şi s-au orientat spre găsirea unor soluŃii personale, cum ar fi emigrarea, sau creşterea egoismului şi egocentrismului până la apariŃia pericolului disoluŃiei corpului social. România nu e nimic dacă nu apără o idee superioară, un ideal spiritual. NaŃiunea care nu se gândeşte la altceva decât la plăceri sau junghiuri, care în loc să creeze ceva se preocupă de ce zic alŃii şi se crede mereu nebăgată în seamă, îşi pierde forŃa sufletească, voinŃa şi inteligenŃa. Ea devine o populaŃie şi dispare, prin dizolvarea în “natură”.

37

Fără un proiect de viitor naŃional clar şi consensualizat, fără ca societatea să ştie ce vrea, nici Şcoala nu va şti ce şi cum să predea, ce să extragă din noianul cunoştinŃelor contemporane şi cum să aprecieze performanŃa. Ce produc UniversităŃile noastre (nici una din ele în Top 500 mondial!) afară de creiere mercenare pentru export? Poate doar mancurŃi. Ori, neveste cultivate şi ieftine pentru străini cu bani. Sau, oferă tinerilor necopŃi distracŃie şi pretextul de a petrece un timp într-un oraş mare, pe banii părinŃilor. Nici vorbă de a fabrica patrioŃi luminaŃi, luptători pentru binele łării, ceva util poporului român. Dintr-o întâlnire între reprezentanŃii unor universităŃi tehnice şi cei de la câteva firme importante din Ńară, a rezultat (2006) că proaspeŃii absolvenŃi ingineri au următoarele lipsuri: - nivel de pregătire mai scăzut decât în trecut; - necunoaşterea limbilor străine cu aplicaŃie în domeniul tehnic; - nu au responsabilitate; - nu se pricep la modul de organizare a unei societăŃi comerciale; - nu ştiu să se prezinte (să redacteze un CV, au Ńinută neglijentă, nu-şi controlează emoŃiile); - nu se pricep să lucreze în echipă. E adevărat că şcoala produce şi câŃiva performeri – datorită meritelor excepŃionale ale unor părinŃi şi profesori. Însă ei sunt rari, câteva zeci. De-ar fi şi mii, tot ar fi puŃini faŃă de restul “producŃiei”! ► Şcoala actuală nu educă, ci dresează. Sistemul nostru de învăŃământ nu încurajează efortul propriu, dezvoltarea creativităŃii şi responsabilităŃii tinerilor – ci indisciplina şi iresponsabilitatea. Sistemul nu urmăreşte formarea elevilor în spiritul gândirii independente şi logice, al exprimării clare şi corecte a gândurilor coerente, a ascultării şi a receptării ideilor propuse de alŃii, spre a le analiza şi a le refolosi, a încurajării muncii pentru folosul comun, nu nu doar cel propriu. EducaŃia modernă este dezechilibrată: elitistă, intelectuală, laică. Ca urmare a diverselor reforme şcolare importate fără cap şi aplicate alandala, în zilele noastre elevii de toate vârstele sunt spectatori care aşteaptă să le fie arătată învăŃătura — astfel ca efortul lor fizic şi intelectual să fie cât mai mic. Ei nu participă, ci refuză să muncească pentru a învăŃa singuri, chiulind şi refugiindu-se în activităŃi îmbietoare care le gâdilă plăcerea de spectator. Şcoala se ocupă numai de instrucŃia copilului sau adolescentului, de memorizarea cunoştinŃelor sub forma unei specializări înguste şi îndobitocitoare, oferind o învăŃătură papagalicească, mecanicistă, o recitare fără inimă, fără înŃelegere şi participare personală. Bacalaureatul, un examen „de maturitate”, se dă scris, cu o „grilă” care măsoară cunoştinŃele „la kilogram”. Cum să-şi arate candidatul maturitatea, când tot ce i se cere este doar o memorie de elefant? „Bacalaureatul e o parodie de examen” (ministrul Hărdău/ 2006).

La baza învăŃământului nostru stă o mentalitate care favorizează gândirea leneşă, pasivitatea şi imitaŃia. Şcoala produce indivizi lipsiŃi de personalitate, plini de inhibiŃii şi frustrări, incapabili să ia decizii pe cont propriu, inapŃi să se împotrivească sistemului căruia mai târziu îi vor deveni victime sigure, tocmai pentru că nimeni nu le insuflă mentalitatea de învingător. Şcoala oferă soluŃii, nu probleme de gândire, învaŃă fast-thinking (ceva analog fast-foodului); fabrică specialişti buni pentru o societate care nu-şi pune probleme. Actuala orientare a învăŃământului nostru primar şi liceal este, dacă nu greşită, atunci foarte deficitară. Obiectivul fundamental al acestui învăŃământ ar trebui să fie formarea unui bun cetăŃean. La şcoală se poate imprima în personalitatea individului respectul faŃă de cel de alături, respectul regulilor stabilite de societate, respectul între sexe, respectul fată de mediul înconjurător, respectul pentru muncă, respectul şi iubirea de Patrie. În timpul şcolii se poate dezvolta sentimentul apartenenŃei la o comunitate în care trebuie să sprijini şi vei fi sprijinit, se poate învăŃa că violenŃa este o prostie şamd. Când colo, sub masca democraŃiei în şcoală tronează anarhia. Viciul şi indolenŃa tinerilor nu se datorează sărăciei, aşa cum se tot pretinde, ci lipsei de educaŃie patriotică şi de repere morale, pe care au asigurat-o autorităŃile antiromâneşti prăvălite pe capul nostru. Ele constituie “modelul de succes“ pe care îl copiază tinerii şi restul populaŃiei – dar fac numai rău poporului pe spinarea căruia trăiesc. Fiind preocupaŃi numai de propria îmbogăŃire, de perpetuarea rămânerii la putere pentru a avea acces la spolierea banului public. AcŃionând fără nici o ruşine sau responsabilitate, ei duc łara cu bună ştiinŃă spre pierzanie. Platon zicea: ”tiran este cel care îşi îngăduie, în cetate, să facă tot ce-i place”. Din cauza educaŃiei greşite primită în copilărie, omul simplu vrea să trăiască în iluzoriu, ca la cinematograf. Cel mai dificil obstacol în calea integrării noastre europene este mentalitatea majorităŃii populaŃiei, de milog asistat social. Ea nu ştie decât să ceară şi să aştepte: nu-şi asumă autoresponsabilitatea. Aşteaptă să primească şi nu se simte responsabilă că nu i se poate da. Omul refuză realitatea, nu acceptă să fie el însuşi. Vrea să rămână sugar şi se bazează pe minuni. În cazul confruntării cu o problemă, el “gândeşte” cam aşa: „ia să găsesc (sau să votez …) un Făt frumos Salvator, un Deus ex machina, un Mesia, sub formă de preşedinte sau Tătuc providenŃial – şi apoi, gata! Acela va face singur tot ce este necesar, va rezolva toate problemele şi ne va scăpa din necazuri” - fără ca alegătorul să mai fie nevoit sa facă ceva, decât să-l asculte, laude, eventual plătească. După vremea când Mesia era un individ, acuma UE întruneşte speranŃele. Alegătorul iresponsabil crede că “salvatorul” imaginar nu va avea nevoie de sprijinul şi efortul tuturor, mai ales de ale sale – respectiv de munca, răbdarea, cinstea, solidaritatea lui şi ale celorlalŃi. Câtă vreme “salvatorul” se laudă că va face şi va drege, preopinentul majoritar speră că poate dormi fără griji, că nu va fi nevoit să muncească şi el, să transpire, mai ales să gândească. Ulterior, când personajul investit cu atâtea nădejdi iluzorii dă kix, indivizii cu minŃi de sugar reacŃionează violent

38

PrecauŃia nu e acelaşi lucru cu lenea. Englezii au o reŃetă de succes: wait and see. Ai noştri au aflat de ea, dar nu s-au prins că pentru valorificarea ei cu folos, e nevoie să faci şi tu ceva: să înveŃi din ce vezi. Ei au înŃeles că aplicarea formulei înseamnă pur şi simplu să te uiŃi în jur la ceilalŃi şi să stai, adică nu cumva Doamnefereşte, să ieşi tu primul la bătaie… lăsându-i în faŃă pe înfigăreŃi: răufăcători, mafioŃi, bandiŃi. Dacă nici măcar nu încerci, n-ai cum să reuşeşti. Un om pios se trezi pe neaşteptate ruinat şi începu să se roage: “Doamne, ajută-mă să câştig la loterie”. Se rugă ani în şir, dar rămase tot sărac. Când muri, se duse direct la Rai, dar ajuns acolo refuză să intre. Explică Sfântului Petru că trăise toată viaŃa conform învăŃăturilor religioase, dar Dumnezeu nu L-a ajutat niciodată să câştige la loterie. “Tot ce mi-a promis religia a fost o minciună” spuse omul, dezamăgit. Atunci, Domnul îi răspunse: “Mereu am fost gata să te ajut să câştigi, dar n-am avut ocazia, căci n-ai cumpărat niciodată un bilet la loterie!”. EducaŃia este singura şansă pentru o politică serioasă privind schimbarea României. Practic, trebuie formată la majoritatea cetăŃenilor o mentalitate compatibilă cu standardele vesteuropene, învăŃându-i să-şi asume valori străine acum unei mari părŃi a populaŃiei, cum sunt: corectitudinea, responsabilitatea, învăŃarea permanentă, vorbirea articulată, comunicarea corentă şi constructivă, corespondenŃa între vorbe şi fapte, competenŃa prin folosirea ştiinŃei şi tehnicii, noŃiuni despre cultura şi religia celorlalŃi, buna cuviinŃă. Şcoala actuală nu face o educaŃie utilă şi înălŃătoare, ci manipulează minŃile tinerilor pentru a deveni roboŃi uşor de mânat de autorităŃi şi politicieni, sclavi pentru străini, consumatori obsesivi, sau carne de tun pentru războaiele altora. Ea nu educă - ci perverteşte în folosul Puterii. Manipularea din şcoală este continuată în viaŃă prin manipularea politică, astfel că oamenii-roboŃi acceptă orice soartă, pe care un individ cu scaun la cap, cu gândire raŃională, ar socoti-o imposibil de suportat şi s-ar revolta. Aşa se face că aici sau aiurea, popoarele aleg şi îndură să fie conduse de tot felul de bolnavi mintali – de care e plină istoria. Să menŃionăm numai pe unii recenŃi: Lenin, Hitler, Stalin, Pol Pot, Ceauşescu, Saddam [12]. Securiştii de la noi sau din URSS se mirau cât erau de docili cei pe care-i acostau pe stradă sau în locuinŃă, pentru a-i aresta şi trimite în lagărele de exterminare. Deşi victimele cunoşteau deja soarta rudelor şi vecinilor, ştiau ce se petrece şi ce-i aşteaptă – ele nu protestau, nu se apărau, nu încercau să scape, să fugă, să lupte dresaŃi fiind de şcoală şi propagandă, împotriva oricărei logici, să creadă că „în cazul lor” e vorba de o simplă neînŃelegere care se va lămuri repede. La noi, o culme de manipulare a fost îngrozitorul experiment psihologic făcut în 1948-50 de NKVDul sovietic cu ajutorul cozilor de topor – securiştii români, pe pielea studenŃilor deŃinuŃi politici, din închisorile de la Piteşti şi Gherla. Ruşii încercau atunci perfecŃionarea metodelor de “spălarea creierului”, pe pielea şi cu

preŃul morŃii ori înnebunirii câtorva sute de tineri patrioŃi români (în concepŃia călăilor, doar o carne de tun perisabilă) [5]. ► Defectele educaŃiei actuale La şcoală tinerii noştri nu învaŃă: - să gândească critic, să inventeze, să verifice; - educaŃia sanitară şi civică, să facă faŃă calamităŃilor etc. [4]; - responsabilitatea şi lupta pentru dreptate; - să facă - nu să strice; - să respecte - nu să dispreŃuiască; - să facă sport – ci să-l privească; - să se descurce – ci să se încurce; - să se implice – ci să se eschiveze; - să poată da altora de lucru – ci doar să aştepte pomană sau indicaŃii; - să fie întreprinzători – ci salariaŃi; - să lupte – ci să dea bir cu fugiŃii; - să fie comandanŃi – ci carne de tun; - să fie sănătoşi – ci handicapaŃi; - să învingă – ci să piardă; - să dăruiască – ci să primească; - să creeze – ci să suporte. - să inventeze – ci să copieze; din cauza golului din minte şi incapacităŃii de a acŃiona, românii sunt mereu disponibili să se ocupe şi să admire diverşi indivizi ca Irinel sau Gigi, care totuşi fac ceva (chiar dacă e vorba de prostii); - petrecerea cu folos a timpului liber; din cauza lipsei de îndrumare şi nepriceperii, ei se apucă de beŃii, droguri, nelegiuiri, devin bolnavi de manele, dependenŃi de jocurile electronice etc. ObservaŃi ce mulŃi elevi se ocupă de aiureli: profanări de morminte, ceremoniale sataniste, droguri. Pe scurt, şcoala nu-i învaŃă să fie oameni, ci animale şcolite. În loc de a fi împinşi să muncească temporar, tinerii primesc bani de buzunar. În loc să le fie propusă participarea la şantiere ecologice sau umanitare, de folos comunitar sau cetăŃenesc, adolescenŃii sunt trimişi să stea degeaba în tabere de vacanŃă, pentru o scurtă perioadă de iluzie bolnăvicioasă. De aceea tinerii ajung să nu mai poată deosebi în viaŃă valoarea de nonvaloare, să nu mai distingă între esenŃial şi mărunŃişuri; ei cresc cu o minte abulică. Şcoala nu contribuie la crearea unui sistem de valori pentru tineri, care să le fie o bază solidă pentru dezvoltarea lor ca cetăŃeni. Ei sunt lăsaŃi să afle singuri repere valorice, rezultatul fiind că în majoritatea cazurilor aleg exemple de succes, dar totodată şi de crasă amoralitate. Şcoala produce indivizi neştiutori de obligaŃiile şi pericolele care-i aşteaptă în viaŃă – fie că e vorba de boli sau şomaj, de năvălirea unor hoarde de sărăntoci sau a legislaŃiei UE, de un cutremur sau o inundaŃie catastrofală. O mulŃime de absolvenŃi sunt tineri nefericiŃi, care-şi ponegresc Ńara deşi în mod inconştient o iubesc,

39

incapabili de idei înalte şi eforturile (sau sacrificiile) necesare pentru punerea acestora în practică, în mintea lor deja învinşi de viaŃă - înainte ca lipsa lor de pregătire pentru confruntarea cu realitatea să-i arunce cu adevărat la coşul istoriei. Prea mulŃi tineri vorbesc obscen şi incoerent, negramatical, sunt mai tot timpul bolnavi la cap şi la corp, se îmbulzesc la jocuri puerile, sunt destrăbălaŃi, desfrânaŃi, lacomi şi egoişti, iresponsabili - adeseori întreŃinuŃi de părinŃi bătrâni şi nevoiaşi. Ei nu se pricep să-şi pună întrebări şi să tragă concluzii, asistă pasivi la ce li se întâmplă. Vedem mereu oameni “din popor”, mahări sau parlamentari, dându-şi cu părerea la TV despre orice, vorbind de parcă n-ar gândi deloc. Şi bogaŃii şi săracii taie copaci şi distrug parcurile publice. Unii pentru a-şi face vile, alŃii pentru a face focul. Dar şi unii şi ceilalŃi distrug mediul înconjurător din cauza lipsei de bun simŃ. De ce populaŃia Ńărilor vestice se teme de primirea noastră în UE? Motivul real nu sunt explicaŃiile oficiale politicoase, ci mai degrabă proasta creştere a prea multor concetăŃeni de-ai noştri. ComparaŃi doar aspectul toaletelor de o parte şi alta a graniŃei noastre vestice. Iar în Occident circulă o zicală: „după ce dai mâna cu un român, numără-Ńi degetele!”. Cum să accepte cetăŃenii UE năvala unei mulŃimi de neamuri proaste care pot înfunda uşor closetele întregii Europe, pot să-i umple autobuzele cu coji de seminŃe, străzile cu tarabe sau cerşetori, autostrăzile cu gunoaie, ori să-i taie toŃi copacii, să le fure toate capacele de la gurile de canal, să le acopere ogoarele şi munŃii cu pungi de plastic, sau să le spargă toate bancomatele? Dacă vrem să nu mai fim consideraŃi „Ńigani”, e nevoie să punem cu toŃii mâna la treabă, nu la hoŃie sau chiul. E cazul să terminăm cu iluziile, amăgirile şi utopiile despre aşa-zisa noastră „valoare” înnăscută. În viaŃa reală NU există scăpare de la obligaŃii, nu există nici o posibilitate de chiul nepedepsit, nu vine nici un Dumnezeu sau Superman care să ne scape din dezastru - în timp ce noi doar am sta să-l admirăm, cum fac babele din sat, la gardul din spre uliŃă. Catastrofa pe care o trăim provine atât din lipsa educaŃiei corecte: majoritatea oamenilor sunt prost crescuŃi, iar prea puŃinii aproximativ bine crescuŃi suferă de egoism şi neimplicare civică, cât şi de accentul pus excesiv pe instrucŃia intelectuală şi pe desconsiderarea educaŃiei fizice: sport, lucru manual, militărie etc. „Guvernul român a cheltuit mai mult cu întreprinderile de stat nerentabile decât cu educarea populaŃiei. Muncitorii români au o pregătire profesională total insuficientă la nivel european. În cadrul competiŃiei dure din UE, productivitatea lor scăzută ameninŃă Ńara cu ruina” (Banca Mondială, 2004). Încercările sincere sau mimate ale oficialităŃilor de a combate sărăcia suferă de greşeala fundamentală că se ignoră cauza reală: incultura săracilor. Se speră că ajutoarele sociale, scutirile de taxe etc. ar putea soluŃiona ceva. În realitate, singura soluŃie reală e educaŃia corectă a întregului popor. Săracii (majoritari!) n-au nevoie de pomeni, ci de oportunităŃi – ca să înveŃe, să-şi reconstruiască mintea, să se afirme ca oameni, să-şi câştige singuri o pâine. Necazurile actuale se datoresc greşitei şcolarizări generalizate, concentrată pe dezvoltarea minŃii, dar lipsită total de educaŃie morală corectă şi de educaŃie fizică.

EducaŃia spirituală uzuală nu dezvoltă responsabilitatea civică, datorită: accentului pus pe teorie în defavoarea practicii; cedării în faŃa comodităŃii, lenei, iresponsabilităŃii; căutării plăcerii cu orice preŃ. Iată şi altă părere, veche de aproape 100 de ani, şi ea fără nici o urmare practică: “Faptul de a le ascunde tinerilor rolul pe care sexualitatea îl va juca în viaŃa lor nu este singura greşeală imputabilă educaŃiei de azi. Ea mai păcătuieşte şi nepregătindu-i în privinŃa agresivităŃii căreia sunt destinaŃi a-i fi Ńintă. Lăsând tineretul să intre în viaŃă cu o orientare psihologică falsă, bazată pe iluzii, educaŃia actuală face la fel cu cel care ar echipa o expediŃie spre polul Nord cu haine de vară şi cu hărŃi despre lacurile din Alpii italieni.” [49] Există însă şi exemple fericite (la alŃii!): acum 150 de ani danezii erau plini de sărăcie, boli, alcoolism, analfabetism, lene, incultură, abulie. Dar unii din ei au priceput, încă pe atunci, ce vor păŃi dacă lasă lucrurile în plata Domnului şi se ocupă numai de beŃie şi bocete. Aşa că şi-au luat soarta în mâini şi după vreo 120 de ani au săltat Ńara pe primele locuri în lume ca nivel de trai. Cum? Printr-o muncă cu cap. Au educat întregul popor - dar nu de pospăială, ci o educaŃie corectă, serioasă, luminată. Programa analitică a tuturor şcolilor daneze, cu 12 clase obligatorii, conŃine săptămânal numeroase ore de educaŃie religioasă, educaŃie fizică şi lucru manual pentru toŃi elevii. Mai puŃină matematică sau literatură, dar mai multă obişnuinŃă de a munci cinstit şi de a gândi raŃional, de a folosi mâinile şi capul pentru a realiza ceva practic şi util societăŃii [6]. În felul acesta au reuşit să-şi strunească instinctele, să-şi civilizeze oamenii, să nu mai fie sclavii plăcerilor şi speranŃelor utopice, să gândească pentru a crea avuŃie personală şi naŃională în contextul concurenŃei internaŃionale. Ce ştiu românii despre toate astea? Ce înŃeleg oare autorităŃile noastre şcolare din acest exemplu? Se pare că nimica. Ei continuă să-şi ia “salariul”, aşteptând să vină FMI, sau NATO, sau baroneasa Nicholson - să dreagă lucrurile… Jumătate din concetăŃeni cred că nu există o legătură între nivelul de educaŃie şi reuşita în viaŃă! O naŃiune poate pieri din cauza inepŃiei şi a faptului că autorităŃile nu promovează inteligenŃa şi responsabilitatea populaŃiei (Bertrand Russell). Sistemul nostru educativ actual e greşit – pentru că nu-i învaŃă pe copii să gândească cinstit, antreprenorial, creativ, să se bazeze pe propriile forŃe, să nu mai devină sau să rămână cerşetori. ÎntrebaŃi dacă doresc să devină antreprenori, căpşunarii răspund da, în timp ce românii care n-au muncit în străinătate (şi ştiu doar ce i-a învăŃat şcoala) răspund nu. Profesorii noştri sunt incapabili să stimuleze gândirea independentă (pentru că nici ei n-au fost pregătiŃi în acest sens). De aceea elevii lor ştiu să scrie compuneri cu expresii frumoase dar nu ştiu să scrie o petiŃie, pot afirma sus şi tare că „românii este cei mai inteligenŃi din lume”, însă nu ştiu să explice de ce suntem ultimii din UE. Dar oare la ce te-ai putea aştepta, când curricula e alcătuită de oameni care nu fac şi n-au făcut niciodată în viaŃa lor sport sau lucru manual?

40

Un tânăr absolvi facultatea cu note mari şi reuşi să se angajeze pe un post bun la un mare magazin. În prima zi de lucru avu o întrevedere cu directorul magazinului, care îl încurajă, îi ură succes în noua sa viaŃă şi serviciu, apoi îl anunŃă că pentru început va face scurte stagii prin diverse servicii, pentru a se familiariza cu modul de lucru şi atmosfera din întreprindere. Pentru început, zice directorul, te rog să mături prin magazin. Tânărul şocat, ripostă: Domnule director, dar eu am făcut o facultate! Directorul răspunse blajin: aoleo, am uitat! Sigur, e normal să nu ştii să mături dacă ai învăŃat atâta! Uite (ia el mătura şi începe să măture) să-Ńi arat eu cum se face…. Alt exemplu: examenul de admitere în orice facultate de la noi răsplăteşte memorizarea, nu gândirea creatoare. De aceea majoritatea celor admişi la stat sunt fete scunde – deoarece pe la 18-19 ani fetele sunt mai tocilare decât băieŃii iar persoanele scunde au o vitalitate mai mare decât cele înalte. Această situaŃie provoacă mari neajunsuri unor ramuri importante ale economiei naŃionale, în care activitatea practică, pe teren sau şantier, continuă să fie grea: inginerie mecanică, şantiere navale, extracŃia petrolului, agronomie etc. Examenele de admitere la învăŃământul superior au probe de specialitate îngustă: fizică, istorie, literatură etc. şi se dau în scris. De aceea numeroşi studenŃi nu ştiu să vorbească, să comunice pe viu, nu gândesc corect (nu e vorba doar de meserie, ci de gestionarea propriei vieŃi). De sport nici vorbă - rezultatul fiind incapacitatea de mişcare, de efort. Aşa că la ce le-ar mai folosi oare acestor slăbănogi cunoaşterea limbii chineze, sau pedagogiei, sau teoriei mulŃimilor, întrucât sunt deja cu un picior în groapă – trăgând după ei viitorul întregii łări? Evident că mult mai bună ar fi verificarea candidaŃilor la cunoştinŃe şi capacităŃi generale, anume: a) gândirea logică şi creativă, b) capacitatea de comunicare şi c) vitalitatea. Acestea provin din, şi pot fi apreciate cu ajutorul, respectiv al a) matematicii, b) limbii române şi c) educaŃiei fizice. Cele trei materii ar trebui să fie singurele probe de examen pentru admiterea în orice facultate! EducaŃia bună nu este un proces de modificare dirijată a comportamentului uman (aceasta ar fi mai mult îndoctrinare sau dresaj) ci un proces de creaŃie şi re-creaŃie umană, de construcŃie şi re-construcŃie a experienŃei umane, de creştere şi dezvoltare umană, de adaptare şi remodelare permanentă la cerinŃele vieŃii. Confucius zicea: “dacă cineva învaŃă de la alŃii dar nu gândeşte, va fi dezorientat. Dacă cineva gândeşte dar nu învaŃă de la alŃii – va fi în pericol”. Oamenii învăŃaŃi de mici să răspundă mai mult la stimuli decât să devină activi şi conştienŃi de sine, ajung cu timpul indivizi dependenŃi de stimuli şi indicaŃii exterioare, fără o viaŃă spirituală interioară şi incapabili să se descurce singuri. Şcoala românească produce fricoşi. Tot acolo învaŃă tinerii să arunce gunoaie peste tot, să fumeze, să bea, să dea şi să primească şpagă, să nu gândească. Din cauza lipsei de judecată cu care i-a blagoslovit şcoala, acei nefericiŃi imorali şi ahtiaŃi

deupă bani au mari şanse să devină la primul prilej nişte ticăloşi, angajându-se fără remuşcări ca hoŃi, securişti, terorişti, torŃionari, bestii imorale. Iată de ce modurile predilecte de comportare ale celor produşi de sistemul nostru educativ sunt pe de o parte nepăsarea sau nesimŃirea (care la limită devin apatie şi neimplicare), pe de alta violenŃa (care la limită poate deveni terorism). ► Educatorii sedentari produc cetăŃeni incapabili Pentru a educa sunt necesari educatori pricepuŃi şi devotaŃi, modele pentru tineri – or, asemenea dascăli sunt mult prea puŃini. Nici n-aveau cum să fie destui, din cauza istoriei recente. Cei mai mulŃi dascăli sunt necorespunzători, nu înŃeleg că meseria lor impune chemare şi o bună pregătire permanentă, inclusiv corporală, pentru a fi animatori şi modele ale tinerilor din jur, în timpul lecŃiilor şi în afara lor. Profesorii predau ce şi cum li s-a predat şi lor, se supun pasiv unor reguli fără noimă impuse de oficialităŃi incapabile, lucrează fără suflet şi convingere, nu-i motivează pe auditori. La concursul de titularizare a cadrelor didactice din 2006, profesorii au încercat să copieze în masă. Cum ar putea să fie animatori, catalizatori sau modele astfel de indivizi acriŃi de sedentarism? Cadrele didactice sedentare (şi de aceea suferinde şi nefericite) sunt o calamitate pentru procesul educativ. Profesorul a fost redus la funcŃiile de predare şi examinare. Rolul său de consilier, partener, lider, prieten, model uman, creator de oameni, este ignorat. De aici rezultă statutul lui social şi economic necorespunzător. Profesorul actual e un model social de eşec. Şcoala a devenit un proces tehnologic iar profesorii se cred ingineri de produs suflete. Ei încurajează gândirea pasivă şi cultivă mediocritatea. Accentul se pune pe cantitatea de informaŃie şi prea puŃin pe calitatea ei, elevilor li se cere să reproducă informaŃiile iar educaŃia caracterului lor este lăsată în seama “altora”. Cadrele didactice pregătesc tinerii pentru un viitor iluzoriu, inexistent – nu pentru realitate. Un tânăr îmi declara că din vreo 60 de cadre didactice cu care avusese de-a face în facultate, cei care-i fuseseră cu adevărat “profesori”, modele de competenŃă şi omenie, pentru care profesiunea era sinonimă cu vocaŃia, puteau fi număraŃi pe degetele unei singure mâini. FuncŃionarii didactici fără simŃul misiunii nobile a dascălului-apostol, nu înŃeleg faptul că alegându-şi meseria aceasta cu avantajele şi dezavantajele sale, ar fi mai câştigaŃi ca oameni dacă ar face-o cât mai bine, respectându-se pe ei. Oricum îşi consumă viaŃa „lucrând” în şcoală, măcar să realizeze ceva folositor neamului, înŃelegând că cei care conduc azi łara şi le stabilesc salarii mici au fost şi ei elevi! Iar peste ani, elevii lor de azi, deveniŃi miniştrii de mâine, vor fixa salariile viitorilor profesori – distrugând łara, în loc s-o construiască. Misiunea dascălului este una apostolică, în sensul că pe lumea asta nu răul, ci binele este inexplicabil (Imre Kertesz). AdevăraŃii Apostoli au “produs” educaŃie în orice condiŃii, căci educaŃia se bazează pe suflet – nu pe “condiŃii materiale”. De

asta e un moft. PuŃinii care ajung mai bine prin străinătăŃuri sunt rezultatul unor întâmplări fericite. Obstacolele care îi împiedecă pe copii să-şi valorifice potenŃialul înnăscut. mitocani. a înfiinŃat acolo. mitomani iresponsabili. Nu (doar) de mai mulŃi bani e nevoie. sau cerşind în metroul din Paris. iresponsabili sau chiar dăunători propriilor copii. mulŃime de inculŃi. majoritatea sunt incompetenŃi şi nu puŃini sunt inconştienŃi. imorali.de dragostea pentru cinste şi demnitate. cei bogaŃi îi pot învăŃa să se îmbogăŃească (mai mult) cu orice preŃ (imoral etc. sau spălând vase la Roma. o Universitate cu trei facultăŃi: una de dragoste pentru neam. ar trebui să-i instruiască şi pe părinŃi. părinŃii iresponsabili şi învăŃământul prost. alta . Dacă nu facem ceva. nu numai pe copii. sau angajându-se ca lăutari ori fotbalişti.patriotismul ia fost fatal… Cât priveşte rolul educator al părinŃilor. ci alŃi oameni. rezultatul ineficienŃei multor cadre didactice şi a pedagogiei oficiale se poate vedea încă de pe acum: tineri la care tot a doua vorbă este una obscenă. Cine vrea.să devină buni meseriaşi dar să nu se implice în problemele comunităŃii. De aceea educaŃia tineretului trebuie s-o facă nu părinŃii.).de dragoste pentru cunoaştere şi de cultură. adulŃi inconştienŃi. se reped peste hotare să câştige o pâine mai albă culegând căpşuni în Spania. o perdea de fum. ÎnvăŃământul nostru fiind general şi obligatoriu. staruri la Hollywood sau profesori la Sorbona.41 exemplu Gheorghe Manu – strălucitul savant fizician condamnat în procesul Sumanelor Negre (partizanii români anticomunişti) şi închis în temniŃa grea de la Aiud. ci părinŃii lor aveau nevoie de tratament! Englejii au introdus o lege pentru pedepsirea consistentă a părinŃilor pentru faptele antisociale ale copiilor minori. nu al unei reale pregătiri pentru succes. cadrele didactice din sistemul de învăŃământ. Gloate de incapabili să-şi croiască o soartă mai bună acasă la ei. sunt: destrămarea familiei. cadre didactice. parlamentari agramaŃi. Însă. ► Greşeala fundamentală a şcolii noastre . Deşi greşelile educative au bătaie lungă. de meserie (şi de omenie). toŃi asocialii şi incapabilii de care ne izbim în viaŃă au fost produşi de şcoală! Asă că pentru a drege viitorul naŃiei. face din rahat bici! Nu (doar) banii fac educaŃia. PărinŃii îi pot învăŃa pe copii doar ceeace ştiu şi fac ei: cei săraci îşi pot învăŃa urmaşii să rămână săraci şi milogi. oare de ce şcoala contribuie atât de puŃin la ridicarea łării? Cauzele sunt numeroase. De fapt. a treia . Stat. Dar nu e vorba de sărăcie. studenŃi incapabili să lege două vorbe. Dar . omenie şi bărbăŃie. dar lipsiŃi de competenŃa sau voinŃa de a deveni manageri la uzinele Renault. asupra şcolii trebuie intervenit. foarte puŃini copii vor scăpa din această implacabilă morişcă a sorŃii. ci de o altă atitudine a factorilor răspunzători: părinŃi. Un psiholog de la un liceu îmi povestea că din consultarea elevilor cu probleme a rezultat că nu ei. iar cei intelectuali . educatorii profesionişti. printre deŃinuŃii politici.

ÎnvăŃătura intrată doar pe ochi sau urechi este ca mâncarea înghiŃită în vis. patrioŃi cu comportare morală. care sunt bolnavi. cultura şi educaŃia care mişcă societăŃile de acolo. sentimental). istorie. imorali. Anume: educaŃia unilaterală.nu ştim. Dar cum de reuşesc ei să facă toate astea. nu este suficientă educaŃia intelectuală. sterili. trăiesc în bunăstare şi câştigă războaie. care-i orbeşte pe vizitatorii din Ńările sărace. chiar rebuturi umane. În spatele victoriilor lui Alexandru Macedon a stat profesorul său Aristotel. suflet. fără idei creatoare şi patriotice. atât de necesară pentru bunul mers al societăŃii. fizic. roboŃi. În spatele succesului şi superputerii Statelor Unite ale Americii stau universităŃile americane. dar secretul. Pentru ca omul să ştie ce e bine şi ce e rău. know-how-ul succesului nu-l vedem. În spatele victoriei de la Waterloo împotriva lui Napoleon a stat liceul englezesc. ba chiar dimpotrivă. Constatăm în jurul nostru enorm de mulŃi tineri şi oameni “cu carte”. Canalul educativ intelectual. Doar prin educaŃie multilaterală se poate obŃine rezultatul ideal: un om echilibrat. să poată gândi logic şi asta chiar în condiŃii nefavorabile. folosit aproape exclusiv în şcoala noastră. Numai folosirea tuturor celor trei căi de acces şi influenŃare informaŃională: corp (simŃuri). cocoşaŃi. nu este suficient. De parcă ai putea pune mâncare bună într-un blid spart. În realitate. fizică. milogi. fără vlagă. Citim ziarele şi vedem filmele lor. care nu se bazează exclusiv pe intelect ci pun şi corpul la treabă. violenŃi. zdravăn la corp. ci valorile. Orice fel de educaŃie parŃială. cu minte sănătoasă într-un corp sănătos. ceea ce contează în Europa occidentală nu este luxul material. În spatele succesului german a stat învăŃătorul neamŃ. “Nişte răi şi nişte fameni”. . fără morală şi spirit civic. minte.Şcoala actuală păcătuieşte mai ales deoarece aplică un concept pedagogic greşit. dar de sufletele. în timp ce noi ne lovim mereu cu stângul în dreptul . poate da rezultatele dorite în educaŃia morală. incapabili să-şi gestioneze etic şi eficient viaŃa lor şi a celor din jur (proprii copii sau familia). ca şi cea pentru suflet. intelectuală sau morală. îmbătaŃi de aşteptarea minunilor – printre care şi emigrarea. fără iniŃiativă. de stres (de cele mai variate feluri: psihic. Profesorii noştri îi îndoapă pe elevi cu matematică. fără responsabilitate. O categorie importantă ca eficienŃă şi diversitate o constituie educaŃia experienŃială (învăŃătura în producŃie). mercenari. să dobândească voinŃă şi stabilitate emoŃională. Despre vestici ştim că au bani. corpul şi buna lor cuviinŃă nu se ocupă (aproape) nimeni. În şcoala noastră lipseşte preocuparea strategică pentru corp. care nu se desfăşoară în săli de clasă ci în afara şcolii. capabil de judecată logică. carne de tun. iresponsabili. nu ni se arată. unilaterală: fizică. Şefii învăŃământului se poartă de parcă şcoala n-ar avea nici o vină că absolvenŃii ei sunt bolnăvicioşi. importanŃa şi corelarea fiecăreia din ele pentru scopul respectiv. numai pentru minte şi o meserie. nu poate fi dobândită eficient sau permanent decât în cazul în care educatorul recunoaşte utilitatea. adică oameni utili societăŃii noastre – nu sclavi. obezi.

o adevărată “armată a întregului popor”: fiecare cetăŃean apt. Duşmanii moderni sunt prostia şi comportarea iresponsabilă a românilor. În ele elevii nu sunt simpli privitori. majoritatea românilor sunt de o incompetenŃă şi inconştienŃă care inspiră mila. Oare mai ştiŃi şi alte metode care să dea rezultate concrete? ► O greşeală catastrofală: renunŃarea la instrucŃia militară obligatorie. ci atentatele teroriste. uragane) şi cele sociale. bine pregătite. În afara calificării întro specialitate combatantă. EducaŃia este tot o formă de apărare a societăŃii! Aceasta se poate face prin remedierea sau completarea lipsurilor educative rămase din şcoala generală. dacă vreŃi să facem şi mitinguri ale prieteniei ruso-române. în aer liber. Cele mai eficiente mijloace de educare civică sunt orele de educaŃie fizică şi instrucŃia de la armată. La fel de multă militărie populară fac şi elveŃienii [4]. prin aventură. cercetăşie. apoi răspunde: “dacă luptăm cu ei. Aşa cum face de exemplu armata statului Israel (Tsahal). fiecare tânăr israelit este şcolarizat pentru a conduce autovehiculele şi a însuşi o meserie. cunoştinŃelor de economie şi management. bărbat sau femeie: supravieŃuire. de durată. pe care trebuie să-i educe sau reeduce. Istoria ne arată că românii şi-au rezolvat crizele prin forfait sau răscoale spontane. după care anual face concentrări consistente. Armata – ca instituŃie naŃională vitală – nu mai apără doar de inamici (externi). autoapărarea cu şi fără arme. Nu ratăm nici o catastrofă (Tita Chiper) În vremurile noastre. prim ajutor. chinezi. Nu mai vorbesc de necesitatea vitală a pregătirii militare de bază.arată altfel. Acolo se foloseşte o tehnologie educativă alta decât cea obişnuită: una provocatoare. gândirii antreprenoriale. lucrului în echipa (teamwork). prin şcolarizarea recruŃilor în domeniul educaŃiei cetăŃeneşti. evoluŃia greşită a propriei societăŃi. În afara unor iureşuri momentane şi . motivaŃiei şi orientării pentru reuşită în viaŃă etc. secetă. dar cele pentru elitele conducătoare . Ei bine – nu! Sunt şi acolo şcoli pentru dresarea maselor. sau dispreŃul. dezastrele ecologice (inundaŃii. Comandantul armatei a 14-a ruseşti din Transnistria e întrebat de Kremlin în cât timp ar putea ocupa România. cât priveşte (auto)apărarea personală sau cea naŃională. Ele nu vor mai fi în primul rând armatele altor state. nu prin lupte serioase. ci participanŃi la procesul învăŃăturii.42 Poate vă închipuiŃi că şefii străinilor au învăŃat în şcoli la fel ca ale noastre. experienŃială. printre care neştiinŃa tinerilor. ameninŃările la adresa securităŃii Ńării nu mai vin (doar) de la străini – ci şi din interior. în care educaŃia fizică joacă un rol principal. cum le avem şi noi pe toate. drumeŃie. vânzarea avuŃiei naŃionale pentru câŃiva arginŃi. indiferent de sex. łara se poate prăbuşi şi din pricina propriilor cetăŃeni. este mobilizat trei ani în serviciu activ. turci etc. în două zile. Acela stă puŃin să se gândescă. interactivă. ci are sarcini noi: să lupte şi cu alte calamităŃi. Nu mai vorbim de ruşi. îmi trebuie cam două săptămâni”. În schimb. incendii de păduri. cu cunoştinŃe de folos acum şi oricând fiecărui om.

nu pentru cel următor (care totdeauna a fost şi va fi foarte diferit de cel precedent). prea rudimentare faŃă de progresele moderne – dar slăbiciunile cătăniei tradiŃionale nu pot justifica desfiinŃarea recrutării generale. care chiulesc de la pregătirea fizică totală şi permanentă a subalternilor – în vreme ce gradaŃii din alte armate sunt mai antrenaŃi decât răcanii. se ajunge acolo că nu va mai fi de ales între război (armat) sau pace. Tinerii militari se apucă de prostii din cauza prea multei inactivităŃi în care sunt lăsaŃi de ofiŃerii lor sedentari. Impresionantă era însă comportarea gradatului: după terminarea programului. ne-am „câştigat” drepturile mai mult datorită proniei Cereşti decât meritelor personale. dezertează sau omoară camarazi – se datorează nu instrucŃiei militare. care şi-ar fi dat oricum arama pe faŃă în familie dacă nu izbucneau în cazarmă. sinucidere sau crime. Nu din cauza soldaŃilor simpli – uneori adevăraŃi eroi – ci a managerilor politici şi militari ai Ńării. Pacea viitoare depinde de cum va fi atitudinea noastră a tuturora: responsabilă (altruistă) sau egoistă. Nu s-a învăŃat nimic din modul lamentabil în care armata noastră. un chin. Dar tocmai în asta constă învăŃătura: ceea ce Ńi se părea greu să devină uşor! Sigur că se simte nevoia unei îmbunătăŃiri substanŃiale a asistenŃei psihologice şi a calităŃii instrucŃiei şi gradaŃilor din armată. InstrucŃia militară generalizată este vitală pentru poporul român. au mult mai multe şanse să fie depistaŃi şi trataŃi în armată . prea des nişte arivişti profitori. În filmul englez „Colina” câŃiva soldaŃi delincvenŃi erau „reeducaŃi” la batalionul disciplinar de un subofiŃer (Sean Connery) care-i punea să urce complet echipaŃi pe o movila uriaşă de nisip.a intervenŃiei adeseori favorabile a puterilor străine. Eu n-am văzut încă om sleit de oboseală (instrucŃie) care să aibă chef de scandal. iar din punctul de vedere social reprezenta un tratament de folos public. total nepregătită. ci dimpotrivă. se antrena singur urcând aceiaşi colină – pentru a dovedi că el poate face orice le cere subordonaŃilor. Urcarea colinei era considerată de soldaŃi o pedeapsă. . Românii parcă mereu sunt (şi au fost) pregătiŃi pentru războiul trecut. ci între războiul total şi războiul etern. pe o căldură zdrobitoare. a luptat în cele două războaie mondiale din secolul trecut. Lenea e cucoană mare – care poate provoca şi moartea. în satul lor. lipsei de instrucŃie – adică sedentarismului. Refuzând de dragul drepturilor omului soluŃia educării forŃate a indivizilor recalcitranŃi. adică renunŃarea la ultima redută educativă în luptă cu prostia tineretului absolvent al şcolii obligatorii. imposibil de îndeplinit: alunecau mereu la vale din cauza nisipului instabil şi supraîncărcării. Iar eventualii bolnavi psihici. indiferent de părerile unora sau altora. egoişti corupŃi. fie ei proşti sau năimiŃi. incompetenŃi fuduli.decât acasă. MulŃi inconştienŃi o resping pentru că li se pare “prea grea”. Era o sarcină de Sisif. însă era necesară pentru reeducarea lor. Însăşi accidentele cu recruŃi care se sinucid. dar lipsiŃi de clarviziune şi patriotism.

Printre alte belele. reintroducerea uniformelor şcolare. sistemul şcolar francez copiat de noi e în mare criză. ea poate şi frâna dezvoltarea naŃiunii sau o poate chiar conduce îndărăt. România nu va avea niciodată bani destui ca să cumpere suficiente arme Hi-Tech. Aceştia nu pot fi opriŃi de câteva patrule înarmate cu „GPS”! Lipsa instrucŃiei militare transformă tinerii – şi Ńara .în viitori învinşi. speriaŃi de realitate. onorabile. dea dreptul antinaŃional. nepatriotic. adeseori cu mare succes. sau de la mulŃimi de năvălitori săraci. Iluzia că o alianŃă selectă.. După ce a pierdut războiul rece. AmeninŃările străine nu vor veni de la Ńări democratice. peste câŃiva ani frigul din locuinŃe i-ar putea sili să pupe din nou „poala” rusească.. olimpici. civilizate. Cine crede că străinii vin aici să facă educaŃie tinerilor noştri pentru a-i transforma în şefi pentru Ńările lor – se înşeală. combative. cu mintea gripată – sau corupŃilor. sau o brumă de tehnologie sofisticată. ► Creativitate sau maimuŃăreală? Sistemul educativ actual transformă oamenii în privitori – nu în făptuitori. ori câteva arme importate cu cheltuieli (nu cumva şi comisioane?) uriaşe. acest sistem educativ este falimentar. Să nu ne amăgim: însăşi UE nu e decât un căpăstru pus belicoaselor naŃiuni europene ca să nu se mai ucidă între ele. mobilizatoare. barbaria renaşte mereu şi are viaŃă veşnică. anomici. ci pe tot felul de cârje şi proteze externe. “Modelele” şi justificările din import servesc mai ales conducătorilor băştinaşi impostori. Comuniştii noştri susŃineau un concept: „apărarea naŃională cu ajutorul întregului popor” – pe care însă l-au aplicat practic de „vai steaua lui”. ci de la cele cu serviciu militar obligatoriu. încât să poată evita soldaŃii în carne şi oase. Francezii se gândesc acuma la o revenire la vechile obiceiuri. unii veterani ai războaielor din Vietnam sau Irak. asociali. Argumentul că “şi străinii ar face la fel” educaŃia – mi se pare o cacealma. cu armate profesioniste. Războiul n-a murit în Europa. În schimb. Şcoala este adevăratul motor al unei naŃiuni.43 Alt exemplu: liderii politici actuali din SUA sunt în majoritate foşti militari. datorită dezastruaselor rezultate şcolare de masă şi violenŃei elevilor. „înlocuind tancurile cu conductele”: Gazprom atacă dezlănŃuit străinătatea. patriotice.. Dar renunŃarea la el înseamnă aruncarea copilului (apărării) împreună cu zoaiele din albie (comunismul). Produce anual câŃiva şcolari premiaŃi. Mai au puŃin şi vor reintroduce pedepsele corporale! . indivizi prost crescuŃi. dar ca orice motor. sforari arivişti incapabili de acŃiuni coerente. Rusia continuă lupta pentru supremaŃia mondială folosind arma energiei în războiul economic. ar putea înlocui capacitatea întregii populaŃii de a face faŃă pericolelor care ameninŃă securitatea naŃională – e o gogoaşă demagogică – vezi „ajutorul” primit pentru recentele diferende cu vecinii răsăriteni. Dacă românii nu se bazează pe forŃele proprii. pe care le botează “noi reforme” şcolare: segregarea sexuală (clase separate de băieŃi şi fete). După mine. câŃiva campioni intelectuali – dar şi sute de mii de analfabeŃi. bolnavi. Viitorul Ńării noastre nu va fi niciodată roz. liderii noştri sunt în general mitici burtoşi. De altfel. manageriale.

de noi.face! Acasă n-are cine să le spună asta: lipsesc adevăraŃii manageri.Noi n-avem nevoie de importuri neînŃelese. dar supărarea trebuie să fie cu folos. care nu-şi vor asuma riscuri. enervarea – sunt manifestări ale trufiei. Be distinct – or extinct! Viitorul României trebuie „fabricat” aici. Supărarea. mai e nevoie să ne şi “trezim din somnul cel de moarte”! Ne minŃim singuri. De văitat – se pricepe toată lumea. preferă să stea. educaŃia actuală e defectuoasă. adecvate specificului naŃional. Sistemul de învăŃământ românesc este un faliment moral colectiv. comit o crimă împotriva României. calitatea zarzavatului din pieŃe. cu atât îi înŃelegi mai puŃin (Jonathan Scheele). fără iniŃiativă.” (A.dar nimeni nu ne bagă în seamă. aflat mereu în conflict cu necesităŃile vieŃii sociale. căci produc oameni fără discernământ. ci de creativitate. Adevărul supără. Când pierzi – nu pierde şi lecŃia (respectivă)! Aşadar. nu vor avea propriile lor afaceri. nu de Ńâfnă sau răzbunare. Nu e suficient să fim „deştepŃi”. Atâta îi duce mintea pe mulŃi concetăŃeni: “să mă salvez eu. restul . Unii români se pot descurca: când ajunge unul în Occident şi i se spune ”faci sau mori (de foame)” . Mă vor contrazice poate mulŃi băştinaşi. luând şpaga”. Într-o lume în care alŃii pregătesc zborul pe Marte. din filme etc). furia este doar energie consumată degeaba şi/ sau venituri pentru avocaŃi. dar aleg să facă răul dacă nu sunt constrânşi să facă binele.pot să piară. nu vor vota lucid. E oare nevoie de o ciocnire cu capul de pragul de sus pentru a ne trezi la realitate? De un dezastru care să ne şteargă de pe faŃa pământului şi să arate (cui o mai rămâne) cât de neputincioşi suntem în competiŃia globală? “Îndobitocirea unor generaŃii întregi printr-un învăŃământ bazat pe memorizare şi nu pe gândirea independentă constituie un genocid intelectual. Postelnicu/ 2004). de soluŃii dibace. ai noştri se fălesc cu repararea gropilor din asfalt. ar trebui să ne punem singur în situaŃia de “a face sau a muri”. cu dorinŃă de îndreptare. Dacă necazul nu devine o lecŃie şi o acŃiune raŃională. Cei care perpetuează aşa ceva. Adevărul nu e ce zice unul sau altul. chiar greşită. Cu foarte mici excepŃii oamenii ştiu ce e binele şi răul (printre altele din cultura religioasă. clonează copii şi ridică zgârie nori. nu-şi vor trage conducătorii la răspundere. Câtă vreme e pus doar în faŃa alegerii „faci sau lâncezeşti”. ci ceea ce este. rămânerea în grupa C la vreo competiŃie mondială şi trombonirea FMI-ului cu promisiuni frumoase. Cum o schimbăm? . bancă sau stat major de aiurea. interesaŃi de luarea şpăgii cu ocazia importului (doar suntem campioni europeni la corupŃie!). cu iluzii şi autolaude . furia. Aceasta e puterea instinctului. ori muriŃi cu toŃii! “Gândire” de neghiob – dar „şcolit”! Românii sunt un popor ciudat: cu cât îi cunoşti mai bine. fie ei profesori sau părinŃi. Supărarea are rost doar dacă te trezeşte pentru a lua măsuri de îndreptarea cauzelor ei. Vorba lui CaŃavencu: ori scăpăm cu toŃii. nu în vreo cancelarie. Deoarece autorităŃile sunt incapabile.

fudulia. Această logică este la îndemâna oricărui om – indiferent de rasă. Deşteaptă-te. Înainte de a se ocupa de altele. Eşti silit de viaŃă să-i ridici şi pe ei. da. sisteme filozofice şi sociale diferite. "Scheletul echilibrului mintal" trebuie antrenat pentru a nu se chirci sau poticni. nu te poŃi izola într-un turn de fildeş. să-i educi. ToŃi şi toate sunt legate pe lumea asta. să te civilizezi singur – că cei proşti. Oare putem struni pornirile naturale.pentru laşi sau egoişti: fuga de răspundere. există . ci doar exploatarea mulŃimilor. la baza societăŃii. automat. Ei nu deleagă sarcini şi nu mobilizează participanŃii.mai întâi e necesar să îndrepŃi propria purtare. cu greu poate realiza fapte mari. Sau. ca şi refuzul implicării lor pentru creşterea bunăstării grupului. ca să funcŃioneze eficient de-a lungul vieŃii. TU eşti obligat să-i ridici şi pe ei . Părerile şi idealurile oamenilor de pretutindeni în legătură cu ce e bine şi ce e rău coincid în cea mai mare măsură. deşi au religii. efectele fuduliei sunt foarte asemănătoare cu ale unei boli nemiloase care secătuieşte forŃele. nu mai visa că eşti sugar!” Spre a deveni om raŃional . Fiecare individ conştient pricepe că şi el este moralmente obligat să stăvilească revărsarea Ego-urilor din zona sa de acŃiune. Pentru început e bine să ne dăm seama că orgoliul acŃionează în continuu. Din cauză că nu se sinchisesc de soarta connaŃionalilor . latitudine. Ce te faci cu mulŃimea din jur. Constatăm însă în jurul nostru că neaşteptat de mulŃi oameni „mari” nu pricep deloc că preocuparea lor excesivă şi exclusivă pentru interesul personal. La fel putem lupta cu fudulia. mai bine ar tăia cangrena din propriul corp (Mareşalul Averescu). dar mulŃi. Imnul naŃional ne provoacă: „trezeşte-te la realitate.44 3. forŃa distrugătoare a Eu-lui debordant poate fi neutralizată şi printr-o mişcare subterană. cultură. încearcă să-l susŃină pentru a-l ajuta să prospere.3. Liderii noştri sunt egoişti. În fine. ExplicaŃia poate fi aflată în interesul fiecăruia de a-şi susŃine comunitatea. este total pierzătoare pe termen mai lung de o zi. te vor trage înapoi. luptăm cu forŃa gravitaŃiei prin adaptarea permanentă a posturii. În al doilea rând. române! Un popor care acceptă să suporte corupŃia şi imbecilitatea. Doar un om bolnav la cap poate să nu susŃină comunitatea din care face parte.nu există altă alternativă. verificând şi reverificând continuu alinierea corectă a gândurilor. Orice individ cu o minimă funcŃionare corectă a creierului îşi dă seama de avantajele grupului şi. Nu este suficient să te deştepŃi doar tu. dacă o laşi să zacă în suc propriu? Degeaba te străduieşti să te deştepŃi. pentru că viaŃa în grup asigură condiŃii mai bune de supravieŃuire. nu-i interesează implicarea şi cooperarea subalternilor. Pentru păstrarea echilibrului corpului. Ego-ul excesiv? Din fericire. Ego-ul necontrolat se manifestă ca un fel de cancer al minŃii. Nu eşti tu întreaga Românie. la fel ca gravitaŃia. emigrarea etc. etc.

săraci. lăsă jos povara. să cari un pietroi după ce-ai trudit 5 ani cu studiul ştiinŃelor economice. puteŃi folosi uneltele. slăbi cravata. dar comisia păru şi de data aceasta mulŃumită. mai încet decât acesta. Dumneavoastră. Ajuns în colŃul opus. respiră de câteva ori. Începu apoi să împingă pietroiul cu ranga. o rangă de fier şi o frânghie. Legă pietroiul cu un laŃ. dar parchetul lustruit era acoperit cu o prelată mare. se adresă apoi primului. reveni lângă uşă. Acesta se întoarse spre ceilalŃi colegi şi le zise: „Domnilor. compusă din câŃiva şefi de secŃie şi directorul serviciului de resurse umane. „Domnule. pare cel puŃin ciudat. aşa cum aŃi făcut adineaori. Vă e clară problema?” Cei 4 se înclinară la unison: „da. şi apropiinduse de „subiect”. de fapt un Dojo de mărime mijlocie (majoritatea întreprinderilor japoneze au sală de sport. dorinŃa angajatorului e lege! Fu numit primul candidat. cantină etc). se apropie de „tema” examenului. se aplecă şi apucă pietroiul. În economiile performante. Preşedintele comisiei luă cuvântul către candidaŃii aliniaŃi lângă uşă: „Domnilor. SunteŃi de acord?” „Da”. dumneavoastră vă rog să împingeŃi piatra la indicaŃia mea. aparent mai mult studios decât sportiv. Parcurse înapoi drumul făcut de candidatul precedent. Îl ridică cu greutate şi cu el în braŃe începu să străbată încet sala în diagonală. După ce repuse sculele la locul lor. lucrul în echipă (teamwork) constituie baza creşterii productivităŃii şi acolo toată lumea învaŃă să lucreze aşa. Îşi scoase haina. Pentru angajarea unui director la o mare societate japoneză. aşezaŃi la o masă. se înclină spre comisia ce părea mulŃumită şi reveni la locul său. preocupaŃi numai de propriile instincte şi deloc de binele public. Al doilea candidat nominalizat era un tânăr de statură mijlocie. se îndreptă. Sala era goală. iar capătul liber al frânghiei şi-l înfăşură pe talie. Acesta era un tânăr foarte solid. şi s-o . Fu nominalizat cel de al treilea candidat. Dacă doriŃi. proba pe care o aveŃi de dat constă în transportul pietroiului acela până în colŃul opus al sălii. Cei prezenŃi urmăreau efortul impresionant cu sufletul la gură. răspunseră aceia surprinşi. Deşi. nomenclaturiştii şi bogaŃii riscă să păŃească tot aşa cum au sfârşit pe vremuri avarii altor etnii. Îşi scoase şi el haina. Pentru proba finală cei 4 au fost convocaŃi deodată la sediul central al firmei şi conduşi în sala de sport. slăbi cravata. absolvenŃi eminenŃi ai unora din cele mai renumite universităŃi nipone. am înŃeles”. controlându-i tot timpul rostogolirea cu ajutorul frânghiei. vă rog să mă ajutaŃi să car piatra. vă rog să legaŃi piatra cu frânghia. sau alte resurse disponibile. lângă un perete. „Vă mulŃumesc” spuse candidatul. se adresă celui de al doilea. Însă. Într-un colŃ al sălii era un pietroi uriaş (asemănător celor din grădinile Zen). stăpân pe el. apucă ranga şi frânghia. după probe şi interviuri preliminare rămăseseră 4 candidaŃi. Acolo îi aştepta comisia de examinare.

Vă e clar ce doresc?”. Comisia.nu vrem. ► Cum transformăm „Ńeparii” în „maratonişti”? EducaŃia adecvată viitorului este cea care produce un individ dotat cu trăsături de caracter cum ar fi: vitalitate. TV etc. să scrie şi să socotească. până la urmă tot vom fi integraŃi în lumea civilizată. pe care o înŃeleg greşit: în fond. constructiv. . decise pe loc: concursul s-a sfârşit. semne de admiraŃie. Cum face de exemplu un judecător spaniol. nu cred că ne descurcam. Ori le dă alte pedepse educative: vizitarea unui spital de urgenŃă. Primii doi şi-au demonstrat calităŃile individuale cu care au ieşit în evidenŃă. ne luându-se la întrecere cu colegii săi. libertatea e supunere faŃă de nişte reguli superioare. Iar dumneavoastră. Evident că e mult mai uşor să arunci vorbe (în presă. primitorii de ajutor social puşi să măture strada. atâta vreme. Fără forŃa dumitale. se adresă colegului solid. radio. candidatul le mulŃumi celorlalŃi politicos pentru ajutor: „Domnule (celui de al doilea). sau să servească masa unor bătrâni timp de o lună la un azil. rolul lui Bulă în viaŃa reală îl au UE şi concurenŃa internaŃională. solidaritate. îi spuse celui de al treilea.45 ŃineŃi să nu alunece. Mai bine mai târziu decât niciodată – deşi rămâne un mister pentru ce au luat salariu miniştrii învăŃământului. care îi condamnă pe tinerii imigranŃi delincvenŃi să înveŃe să citească. Ei însă nu vor să accepte educaŃia pentru că le-ar „reduce” libertatea. dar cel de al treilea şi-a stăpânit orgoliul. îndemânarea dumitale cu frânghia a fost de mare ajutor.). Meritele personale indiscutabile ale primilor doi nu mai contau în faŃa capacităŃii organizatorice ale celui de la treilea. Rumoare în clasă. sau să muncească la mutarea primăriei. ai fost extrem de atent la semnalele mele şi în felul acesta n-am avut nici un accident. vă rog să luaŃi ranga şi să împingeŃi cu ea piatra la semnalul meu. dar am lămurit-o să vrea şi ea”. ci integrându-i pe toŃi într-o echipă unitară ce lucra pentru un scop comun. controlabil. la noi. inteligenŃă. dar e mult mai greu să faci ceva practic. Iar dumneata. raŃionalitate. se adresă celui de al patrulea. au găsit rapid o soluŃie de chiul: scutirea medicală! La şcoală elevii sunt întrebaŃi ce fapte bune au săvârşit ieri. al treilea candidat este cel angajat. fără de care societatea nu funcŃionează. care privise toată manevra cu admiraŃie. Iată de ce la somaŃia UNICEFului Ministerul EducaŃiei a lansat totuşi un program naŃional de educaŃie civică pentru elevii claselor 1-12. Viitorul e al lui! Oamenii pot deveni buni cetăŃeni fie prin constrângere (cu legi. eficace. Bulă: “păi n-a fost uşor. căci vrem . cum s-a întâmplat?”. În schimb. fie prin lămurire. pedepse etc. Vă mulŃumesc mult de tot”. măsurabil în acest sens – cum ar fi de exemplu educaŃia civică. Se vor studia tot felul de deprinderi. Fiecare răspunde cum îl duce capul. curaj.) contra relelor moravuri sau contra drogurilor. Pentru noi. dar şi câteva de neîncredere. pietroiul era mutat în colŃul opus. Bulă: “am scăpat o fată de la viol”. La sfârşit. Profesorul: “bravo. După câteva minute treaba fu terminată.

foametea sau belşugul. aşteptându-ne să ajungem la el prin simplul fapt al scurgerii timpului. atât relele cât şi bunele ce “ne aşteaptă” sunt mereu cu noi. Un factor important pentru succesul personal este voinŃa de auto-educaŃie. pe drum. nu zace undeva înainte. la dreapta sau la stânga noastră. a cunoaşterii şi schimbărilor. Fiecare om se naşte neştiutor. la Guvern sau la Bruxelles. soldaŃii lui Nobunaga erau speriaŃi şi voiau să se retragă.îl caută la ghicitoare sau în horoscoape: succesul sau moartea. a şcolii şi a societăŃii să deştepte copilul sau tânărul şi să-l îndrume să devină OM. dezastrul sau fericirea. cu ajutorul căruia fiecare om să-şi găsească singur soluŃia problemelor sale. Plus că există mulŃi farisei care deşi ar trebui să-i educe pe alŃii. EducaŃia făcută de alŃii o fi mai plăcută. Deşi viteji şi căliŃi în lupte. Scopul educaŃiei nu e să dea soluŃii prefabricate. La noi situaŃia e mai gravă din cauza decăderii fizice şi morale a populaŃiei. ci să dezvolte un mod de gândire proprie. undeva înainte sau înapoi. De aceea. Lumea nu e neapărat rea – însă depinde de fiecare din noi în ce o transformăm şi cum va fi. promotorii sistemului din care încă nu am ieşit şi care nu ştie să creeze decât false valori. pacea sau războiul. prostimea consimte! Viitorul pe care unii . inteligenŃa le va spune ce să facă iar curajul le va da tăria să facă ceea ce e de făcut. reparatorie. produsă de barbaria comunistă. Soarta şi-o face omul: oastea marelui general japonez Nobunaga era în faŃa unei armate duşmane mai numeroasă de 10 ori.sau unele . nu te ajută prea mult. tinerii noştri vor continua să devină mitocani conformişti. nu o fac. iubirea sau singurătatea. mai ales după terminarea şcolii. care stă şi aşteaptă pasiv. În felul acesta ei vor să deŃină în continuare monopolul informaŃiei. ca să poată exploata în voie „prostimea”. amăgindu-ne singuri cu tot felul de poveşti şi explicaŃii copilăreşti.Nimeni nu doreşte ca şcoala să formeze indivizi plini de cunoştinŃe dar lipsiŃi de energie (deştepŃi apatici). Dar raŃionalitatea îi va face pe oameni să vrea să scape de sărăcie. care să-i aducă la normalitate. Viitorul este în noi. păstrând sau ascunzând adevărul şi învăŃătura pentru a beneficia de ea doar ei şi acoliŃii lor. Viitorul nu e ceva întunecat sau luminos. În epoca noastră sărăcia se datorează numai prostiei. Acest adevăr îngrozitor ne sperie şi ne ascundem de el. o educaŃie terapeutică. Fiecare individ este ceea ce a ştiut să facă din el însuşi cu ajutorul educaŃiei căpătate. cu o mulŃime de oameni lipsiŃi de orice însuşiri etice? Dacă nu rupem cercul nenorocit al molipsirii cu mârlănie din cauza proastei educaŃii. Putem noi oare să construim o societate cât de cât suportabilă. ineficientă. lipsiŃi de orice miză civică şi de orice implicare socială. nu rău! Este sarcina părinŃilor. dar adeseori e slabă. sau indivizi cu convingeri rigide dar fără cunoştinŃe (cruciaŃi dogmatici). . Din păcate. înaintea educaŃiei pentru viitor oamenii noştri au nevoie de o educaŃie pentru prezent. Fiecare naştem în continuu viitorul. Însuşirea materiei „Cum să înveŃi singur şi permanent?” este obligatorie pentru supravieŃuirea onorabilă a tinerilor care vor trăi într-o societate supertehnologică.

Nobunaga ieşi afară din templu şi le zise însoŃitorilor: „zeii mi-au răspuns la rugăciune şi mi-au vorbit. cu bun simŃ. La noi. Căci. înconjurat de toată suita. La terminarea slujbei. Hai să aflăm soarta. însă nici forŃa celor chemaŃi s-o rezolve nu e mai prejos. responsabili. Voi da cu banul: dacă iese pajura – vom câştiga. pe lângă societatea civilă (în faşe) şi părinŃii conştienŃi (prea puŃini). toŃi soldaŃii deveniră convinşi că vor câştiga şi lupta începu imediat. Căci “pericolul mortal pentru o naŃiune este incapacitatea autorităŃilor de a propune soluŃii viabile la problemele mari” (Dominique de Villepin). după care-i arătă moneda pe care-o folosise: pe ambele feŃe avea pajură! Puterea rugăciunii? Puterea destinului? Soarta e în mâna zeilor? Sau în mâna omului? De fapt. viaŃa devine rezultatul minŃii şi voinŃei sale: el îşi „croieşte altă soartă” (cum de altfel ne tot îndeamnă Imnul naŃional). Viitorul poate fi schimbat numai în cazul că oamenii.11. viaŃa i se desfăşoară la întâmplare.la urmările cărora nu ne gândim de obicei. . zvonul se răspândi. viitorul a început încă de ieri. de la autorităŃile statului. de învăŃământ se ocupă mulŃi „profesionişti”: un minister uriaş şi o armată de cadre didactice care. Ce-i de făcut pentru a se ajunge acolo? Un răspuns ar putea fi: “un Dojo de Aikido în fiecare şcoală”. Aruncă moneda în sus şi ieşi pajura: lumea fu cuprinsă de frenezie..Educatori (mai) buni. Dar soluŃia acestei probleme vitale trebuie să vină pe de o parte de la societatea românească (dacă se va trezi. dacă iese banul – vom pierde”. soarta lui e rezultatul „norocului”. La care Nobunaga răspunse: „adevărat.O educaŃie sau o pedagogie (mai) bună şi . adică oameni raŃionali. Aşadar. Problema e uriaşă şi urgentă. ce e soarta? Dacă omul se lasă condus de instincte. îşi schimbă prea des ideile fixe. Iar ministerul care se numeşte al „EducaŃiei” tocmai asta nu face! Dar este sarcina lor să se mobilizeze pentru a găsi metode noi şi mai eficiente care să-i transforme pe români în „maratonişti”. avem nevoie în România de: . adjunctul lui Nobunaga grăi:”Ce bine că zeii şi soarta au Ńinut cu noi de data asta! Soarta nu poate fi schimbată!”. morali. toleranŃi. născut din faptele noastre . Dacă însă luptă să-şi stăpânească instinctele. din păcate. în calitatea de beneficiară de educaŃie şi plătitoare de impozite – iar pe de alta. Cu toată superioritatea numerică zdrobitoare. „O Ńară nu este a locului în care stă. vezi # 5. solidari. mare noroc am avut”. care încasează impozitele şi furnizează educaŃia. dacă nu toŃi măcar aceia din ei capabili de iniŃiative – îşi modifică gândirea şi purtarea. Ne vor sprijini. ci a orizontului la care priveşte” (Nicolae Iorga).46 Generalul plecă să se roage la templul Shinto. oastea duşmană fu învinsă.). eficienŃi.. competitivi în lumea secolului 21. După victorie.

Aceasta a ajuns azi o Cenuşăreasă a învăŃământului nostru. dar cred că în calitatea lor de sedentarişti au nevoie de mult „ajutor” pentru a putea pricepe importanŃa vitală a educaŃiei fizice. fără un corp în stare de bună funcŃionare. ce rost mai are umplerea minŃii cu munŃi de teorie. ce viitor mai are România? Însă „ce fel de educaŃie fizică” ar putea avea impactul dorit asupra societăŃii? . interesul naŃional real cere ca educaŃia fizică să fie pusă în fruntea „mesei” şcolare. căci fără sănătate şi vigoare. Din contră. servind doar elevilor slabi la învăŃătură ca să ia bacalaureatul cu notă mare. pentru a deveni baza culturii sociale şi unei noi mentalităŃi populare.AutorităŃile Ministerului EducaŃiei şi cadrele didactice au şanse să găsească cu forŃe proprii soluŃii la numeroasele probleme ale învăŃământului teoretic. ca o Ileană Cosânzeana. pentru a impresiona comisarii UE cu „calitatea” şcolii româneşti. ce şansă mai au planurile şi speranŃele.

47 .

2. Lipsa mişcării produce bolnavi 4. Renaşterea societăŃii .3.4) cât de important e rolul corpului (biologicului) pentru buna funcŃionare a fiinŃei umane şi cum se „răzbună” el pentru desconsiderarea la care e supus. sufletul se antrenează şi sporeşte la biserică. Sport de performanŃă.2.2. iar corpul la sport. să le dezvolte şi întreŃină armonios şi uniform. În principiu. Profesorii de educaŃie fizică şi sportul pentru toŃi 4. Dar mai sunt şi alte locuri. Defectele sporturilor tradiŃionale 4. Pacostea competiŃiei 4. Artele marŃiale 4. Ce este educaŃia fizică? 4.formative.1.1. Limitarea preocupărilor la numai unu sau două din elementele componente zdruncină primejdios fiinŃa Omului.1.1. Putem compara corpul cu hardware iar spiritul cu software dintr-un calculator.2. care devine găunoasă şi dezechilibrată.2. Societatea noastră nu încurajează activităŃile fizice 4. Cât de multă mişcare e necesară pentru sănătate? 4.3.1. este . NU preferenŃial pe una sau pe alta.5. mintea la şcoală. “Bătaia” o fi ruptă din Rai? OMUL e alcătuit din suflet – minte – corp.2. sau alte metode . EducaŃia fizică pentru toŃi 4.3. Sport de plăcere sau utilitar? 4. ViolenŃa e cu noi! 4.4. e bine ca fiecare om să se îngrijească de toate cele trei componente. Mintea şi sufletul alcătuiesc spiritul.1. Foloasele Artelor marŃiale 4. Am văzut mai înainte (#2.1. sau de mase? 4.4.3.5. De ce fiecare om trebuie să facă efort fizic? 4. în dauna celorlalte.4.1.3.2. Artele MarŃiale pentru toŃi 4.1.4.3.2. Caracteristicile sportului de sănătate.1. Pentru a avea o viaŃă sănătoasă şi împlinită.2. ViolenŃă şi ne-violenŃă în Artele marŃiale 4. CivilizaŃia actuală. pentru toŃi 4.6.prin educaŃie fizică 4. bazată exclusiv pe minte.3.

1. care încetineşte metabolismul. sindicaliştii. Aşa că ar fi bine să fie pregătit şi capabil să se descurce fără proteze! 4. creşte rezistenŃa la oboseală. Fără exerciŃiu. nu doar muncitorilor manuali sau Ńăranilor. lifturi. De ce fiecare om trebuie să facă efort fizic? 4.activarea metabolismului general. întăreşte muşchii inspiratori şi expiratori. Mişcarea îmbunătăŃeşte funcŃionarea inimii. măreşte consumul . necesitatea vitală a mişcării este impusă de substanŃele gelatinoase (acid hialuronic) care constituie majoritatea componentelor corpului uman. Lipsa mişcării produce bolnavi Lipsa raŃiunii produce monştri (Goya) Corpul uman are nevoie de mişcare ca de aer. până la urmă tot ajunge la nevoia săşi mişte corpul cu forŃele proprii: în pat. funcŃionarii de birou – toŃi au nevoie de o condiŃie fizică mai bună decât a adversarului.pomparea limfei cu ajutorul muşchilor din tot corpul. în cuplu. Pentru a rămâne fluide. negustorii.1. cadrele didactice. aleargă cu plămânii. în caz de pericol etc. Pentru a avea succes. CondiŃia fizică bună este necesară oricui. Omul merge cu muşchii. muşchii se micşorează şi cer mai puŃin oxigen de la inimă şi plămâni. Corpul „îngheaŃă” (se anchilozează) pe măsură ce îmbătrâneşte sau nu se mişcă. acestea au nevoie de energie sub formă de mişcare.1. plus tendinŃa de îngrăşare. managerii. şi altele. Chiar şi în timpul unei simple plimbări respiraŃia se îmbunătăŃeşte.consumarea (oxidarea) surplusului de hormoni (adrenalină etc. mijloace mecanizate de transport etc. galopează cu inima. dilată alveolele pulmonare.48 ameninŃată de degenerare şi dispariŃie.pomparea sângelui cu ajutorul muşchilor picioarelor (a doua inimă). ameliorează circulaŃia sângelui: măreşte densitatea reŃelei de vase capilare. rezistă cu stomacul şi reuşeşte cu creierul. durerile de spate. . . pentru a evita otrăvirea sângelui.favorizând alimentarea celulelor cu oxigen şi eliminarea produşilor dăunători rezultaŃi din procesele metabolice pe care se bazează viaŃa. inima lucrează mai bine. Omul modern nu-şi mai dă seama că oricâte proteze. fragilizarea oaselor. pentru că nu are prevăzută în mecanismele ei şi o componentă corporală. artrita. irigă mai bine muşchii şi Ńesuturile . pentru: . poliŃiştilor şi militarilor. sistemul nervos se calmează. de exemplu la negocieri sau în discuŃii dificile. ar avea sau ar putea cumpăra. Prin reducerea efortului fizic omul îşi diminuează capacităŃile fizico-motoare.). diplomaŃii. în baie. La nivel celular. îmbunătăŃeşte respiraŃia: sporeşte elasticitatea pieptului. . Apar bolile de inimă. intensifică arderile celulare: previne obezitatea. mai ales dacă nu este hidratat corect.

ce atâtea griji. hai s-o trăim! Adică – să ne purtăm ca nişte animale. cu o altă concepŃie despre necesitatea vitală a unui minim efort fizic regulat. prea puternică sau prea slabă. cu urmările ei de tip infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Ar fi bine ca prevenirea bolilor cronice să înceapă încă din familie şi şcoală cu o altfel de educaŃie . Orice fel de intervenŃie. Bolile tăcute (hipertensiune. (vezi # 2. ea influenŃând şi înviorând gândirea. îmbunătăŃeşte capacitatea de adaptare la schimbarea condiŃiilor de mediu. tendoanelor şi articulaŃiilor. viscerelor şi altora) care stimulează la rândul lor sistemul nervos. decât la cele care au o activitate fizică. Dacă faci sport devii mai deştept. activitate sexuală anormală.grăsimilor din hrană. a rinichilor şi a ficatului. alimentele sunt bine mistuite iar sângele circulă prin tot corpul.setea de putere. arteroscleroză) nu dor. o mişcare.6. reduce stresul. Se ştie că sedentarismul predispune la obezitate. nu te anunŃă din timp. 62% din mortalitate generală este provocată în Ńara noastră de o singură boală: arteroscleroza coronariană şi cerebrală. zice: lasă-mă dom’le cu chestiile astea. soluŃia nu poate fi decât tot somatică. Psihanaliza lui Freud face greşeala să creadă că bolile mintale ar putea fi vindecate numai cu vorbe (pacientul stând inactiv pe vestitul “divan”). a lipsei respiraŃiei etc. să stăm la . Românul e nepăsător şi nepriceput. Ea angajează o multitudine de mecanisme fundamentale ale vieŃii şi de senzaŃii de tot felul (ale pielii. activ. Când corpul este activ. Sau. ceea ce rezultă în mărirea concentrării şi îmbunătăŃirea memoriei recente. adică o activitate corporală: sex propriu zis. chiar a creierului. Pe lângă reducerea capacităŃii funcŃionale a organismului. Mişcarea se realizează nu numai cu muşchii ci şi cu sistemul nervos. îmbunătăŃeşte starea oaselor. articulaŃiilor. Tulburările fizice sau psihice reale sau imaginare cauzate de lipsa mişcării sunt din ce în ce mai frecvente şi nu s-a găsit nici un fel de medicament care să le vindece sau să le prevină. Intensificarea activităŃii cardiopulmonare duce la creşterea cu până la 25% a circulaŃiei sâgelui în creier. alta decât preventivă – e prea târzie.despre comportarea corectă în viaŃă. sau ceva echivalent – un sport. Mişcarea stimulează funcŃionarea intestinului. stăpân pe soarta ta – şi în afară de tine. ce atâta prevenire. cui pe cui se scoate: cauza bolilor mintale fiind corporală. stază venoasă şi alte tulburări funcŃionale. te omoară “din prima”: primul semn de boală e moartea. a infarctului miocardic şi a accidentului vascular cerebral este de două ori mai mare la persoanele sedentare. În realitate. diabet. vei putea influenŃa în bine şi pe cei din jur. transpiraŃie (orice act sexual fiind până la urmă un efort fizic cu mare consum energetic. cu schimbarea modului de alimentare.1). cartilajelor. exacerbarea instinctelor . FrecvenŃa aterosclerozei. să mâncăm şi să bem până ajungem la Salvare. Practicarea sportului înviorează orice om – lenevit din cauza sedentarismului. constipaŃie. o muncă. de 800-900 cal). ceea ce prelungeşte viaŃa. lipsa de mişcare provoacă şi variate tulburări de excitabilitate ale sistemului nervos vegetativ. o viaŃă are omul. stres.

Aceste efecte nefaste apar chiar la tineri. Lipsa de mişcare scade dramatic capacitatea funcŃională a inimii şi înrăutăŃeşte periculos de mult circulaŃia sângelui. amplificării impulsului sexual (care nu poate fi satisfăcut) şi incapacităŃii de a gândi raŃional (frecvent la tineri). fiecare dolar cheltuit pentru gimnastica medicală de către adulŃii cu fracturi de şold rezultă în economii de 4 dolari la tratamentul medical. În SUA. Când creşte. în timp ce una statică. O inimă sănătoasă şi dinamică pompează 80100 cmc/ minut. la fel cum fac aluviunile în Delta Dunării. ca nebunii. sedentarismul mai provoacă şi comportarea agresivă. colesterol – este cu 10 000 dolari mai mare la persoanele cât de puŃin obeze. înconjurat de un nor de fum. Pe lângă acestea se adaugă şi tulburări generale dintre cele mai variate şi “inexplicabile”: dureri de cap. iar Mişcarea = mama sănătăŃii TranspiraŃia = sora sănătăŃii Dacă toŃi oamenii ar practica cu regularitate exerciŃii fizice moderate. datorită neoxidării surplusului (inevitabil) de adrenalină. care produce transpiraŃie. ci este silită să mărească frecvenŃa de pompare . În afara acestor urmări grave. Mişcarea activează circulaŃia sangvină. PreŃul îngrijirilor medicale de-a lungul întregii vieŃi pentru hipertensiune.adică pulsul. Organismul sedentarului este deci insuficient irigat. aşa că bolile sedentarismului nu sunt monopolizate de "babalâci". infarct. după care vine acasă şi cotonogeşte nevasta dacă-l contrazice. . ameŃeli. că d-aia avem 40 de canale… Orice copil visează ca la 15 ani să se dea şi el bărbat ca taică-său. dureri în zona inimii. numai 50-60 cmc/ minut. faŃă de cele cu greutate normală. de exemplu a unui funcŃionar.mişcarea este viaŃă. sângele circulă mai încet şi din cauza asta în artere şi vene i se depun diverse mizerii.49 televizor şi să privim orice. prin creşterea volumului de sânge pompat la o bătaie. ViaŃa este mişcare . De aceea la cel mai mic efort sedentarii se plâng de palpitaŃii. începând de la 20 de ani. Mai ieftin ca noi nu este decât mersul pe jos . se uită admirativ la acesta cum stă cu o cinzeacă în faŃă şi pălăvrăgeşte cu „băieŃii”.scrie pe taximetrele Meridian. Inima slăbită a omului sedentar nu poate reacŃiona normal la apariŃia unui efort. iritabilitate mărită. diabet. copilul face exact la fel ca taică-său… Un adult cu condiŃie fizică slabă pierde aproximativ 10% din capacitatea cardiopulmonară la fiecare 10 ani. El poate înlocui orice medicament dar nici un medicament din lume nu poate înlocui exerciŃiile fizice. Eu zic: (tratament medical) mai ieftin ca sportul nu este decât cimitirul. Mişcarea practicată intensiv şi metodic preîntâmpină apariŃia aterosclerozei (îngustarea vaselor) şi degenerarea reŃelei sanguine coronariene (care alimentează cu sânge şi oxigen muşchiul inimii). sporul de sănătate publică ar fi egal cu eradicarea cancerului. Efortul fizic este de neînlocuit. boli cardiovasculare. incapacitatea de concentrare.

ÎmbunătăŃeşte coordonarea mişcărilor.Reduce obezitatea. sănătate.Sportul este o activitate fizică viguroasă.Reducerea fricii şi stresului.O respiraŃie mai bună. . care angrenează întregul corp.RenunŃarea la fumat. . . . Sportul nu te face nemuritor. Aceasta este o stare de bine care permite oamenilor să muncească cu chef şi energie. sau cu diverse elemente ale naturii.O coloană vertebrală dreaptă. . plus competiŃia cu sine însuşi. . . Adică: Sportul = efort fizic + gândire optimistă + competiŃie Ce se obŃine prin sport? . Pentru tineri.Asigură o greutate normală a corpului.Relaxare.O circulaŃie sangvină mai bună. violenŃă. Pentru orice om. o cât de mică activitate fizică zilnică are foloase uriaşe: . rezistenŃa musculară.ArticulaŃii şi tendoane mai flexibile. productiv. economie etc. hrană nesănătoasă. procentul de grăsime.Creşterea capacităŃii de învăŃare. să desfăşoare activităŃi fizice.Creşterea capacităŃii de a-Ńi purta singur de grijă.Sănătatea e determinată de cei 5 factori de fitness: rezistenŃa cardiorespiratorie. . droguri. . dar te ajută să mori sănătos la o vârstă înaintată. activitatea fizică regulată are foloase încă şi mai mari pe plan corporal. mental şi social: .ÎmbunătăŃirea capacităŃii de efort (fitness). . având ca scop: descoperirea limitelor propriilor capacităŃi sau numai distracŃia. alcool. tineret. .Gânduri mai bune. sportul se leagă din ce în ce mai strâns de câteva probleme importante ale societăŃii contemporane: educaŃie. . . flexibilitatea corpului. . . prin îmbunătăŃirea sănătăŃii mentale. . El are o dublă funcŃiune: este o valoare (în sensul moral) şi are o valoare (în sens economic). muşchi şi articulaŃii sănătoase.O sănătate mai bună şi o capacitate de efort mai mare – atât în domeniul fizic cât şi în cel mintal.Creşterea respectului de sine. Efortul din sport nu are (în teorie) un scop lucrativ.ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii celor vârstnici.Micşorarea substanŃială a tuturor efectelor distructive ale sedentarismului. de interacŃiune şi integrare socială. multilaterală.Contribuie la formarea unor oase. Munca în gospodărie nu e sport. . forŃa musculară. . să micşoreze pericolele pentru sănătate.Reducerea numărului de zile pierdute prin concedii de boală. In prezent. sau cu alŃii. .

plus: . plus că măreşte izolarea şi lipsa de socializare. . Sau.La orele de sport elevii apar cu scutiri nejustificate. violenŃă. Societatea noastră nu încurajează activităŃile fizice Lumea se complace în a crede că tinerii noştri fac mişcare. care ameninŃă toate femeile după menopauză. chiar pentru promovarea membrilor guvernului! - 4.1. Ei trăiesc într-un mediu care favorizează sedentarismul şi descurajează activitatea fizică: . slăbănogi.Transportul motorizat a descurajat mersul pe jos şi pe bicicletă.Participarea la activităŃile comunitare dezvoltă responsabilitatea civică. .Şcoala a redus numărul orelor pentru educaŃia fizică. . Sportul nu e o distracŃie. Privitul – e un păcat. N-ar strica să fie un obiect de examen pentru admiterea în orice facultate.Scăderea incidenŃei cancerelor la sân. că toŃi sunt zdraveni şi competitivi. Evită recurgerea la fumat. . droguri. Pentru femei. fairplayul..Răspândirea calculatoarelor şi televiziunii reduce timpul pentru joacă. Capacitatea motrică e atât de importantă pentru performanŃele cetăŃeneşti. Ceea ce se priveşte e spectacol – nu sport. capacităŃii de integrare socială. senzaŃiei de reuşită. .Fac cunoştinŃă cu lucrul în echipă (teamwork). Evită şi ajută la stăpânirea senzaŃiilor de frică. încât nar fi rău să constituie chiar un criteriu pentru orice promovare – personală sau socială. În realitate tinerii sunt sedentari. Evită purtările destrăbălate sau delincvente.50 Asigură funcŃionarea normală a inimii şi plămânilor. Sportul se face. tineri şi bătrâni. Necesitatea mişcării pentru orice om fiind evidentă – cu atât mai inexplicabilă şi ilogică este desconsiderarea de care se bucură practicarea (spre deosebire de privitul) sportului printre cetăŃenii Ńării noastre. obezi.).2. cinstea şi disciplina. . băutură. nu se priveşte.Toate cele de mai sus. . . ÎmbunătăŃeşte calitatea mediului social. practicarea sportului aduce următoarele foloase: .Oamenii nu sunt motivaŃi şi educaŃi să facă mişcare. Chiulul tinerilor de la orele de sport îi transformă în victime ale vieŃii. învaŃă elemente de conducere (management) şi de socializare. . . Duce la creşterea încrederii şi respectului de sine. fapta e totul.PărinŃii nu sprijină şi nu îndrumă copiii să facă mişcare. capacităŃii de exprimare şi interacŃiune cu alŃi oameni.Evitarea obezităŃii. depresie etc.Scăderea pericolului de osteoporoză. .Societatea şi angajatorii au o atitudine descurajatoare. un hobby – ci o obligaŃie igienică (ca spălatul etc. ba chiar şi unul din criteriile pentru promovarea celor care sunt plătiŃi să fie exemple – cadrele didactice.

Constrângerea civilizată e în cadrul şcolii şi a instrucŃiei militare obligatorii. Activitatea fizică sau sportivă influenŃează gândurile. aşa că e obligatorie repetarea). chiar comportarea unei persoane.lipsa competiŃiei (întrecerea cu alŃii provoacă stres). sau manipulaŃi (pozitiv). .SpaŃiile publice pentru joacă au fost drastic restrânse.atractivitatea exerciŃiilor (activitatea plăcută linişteşte).. sau de mediu). oamenii nu-şi dau seama de aceste foloase decât prin lipsa lor. cel mai bine o oră pe zi. .Oamenii nu ştiu ce. cu cine . . Lipsa mişcării îi transformă pe oameni în milogi. săli de sport. Nu ei sunt de vină – ci superiorii lor. de ce.lipsa surprizelor (astfel ca practicantul să nu fie dependent sau influenŃati de alŃii.Lipseşte cooperarea între autorităŃile cu sarcini de implicare în sportul de mase.pot face sport. Este bine de stabilit că relaŃia între corp şi spirit e bidirecŃională. . unde. . . bazine) din vecinătatea locuinŃei. . ceilaŃi trebuie constrânşi.Sportul de mase este lipsit de sprijin politic. mai ales în reducerea stresului. Obiceiurile bune sau rele dobândite în copilărie se păstrează toată viaŃa: fie obişnuinŃa corectă de a face mişcare sau de a mânca sănătos. Sau. Insuficienta activitate corporală a copiilor are pe termen lung consecinŃe catastrofale asupra sănătăŃii publice.ritmicitate (pentru a nu obliga atenŃia să stea mereu încordată).Lumea nu cunoaşte foloasele mişcării şi sportului. . Din nefericire.Lipsesc condiŃiile si dotările (terenuri. . ca: sedentarismul. . cum.intensitatea mijlocie a efortului (nu mică şi nu mare) cu o durată de minim o jumătate de oră. când e prea târziu pentru a mai putea face ceva spre a le schimba. Se consideră că exerciŃiul fizic are o influenŃă psihologică favorabilă. la cele existente accesul este împiedecat datorită chiriilor prohibitive. să urce pe scări două etaje. Cum pot fi capacitaŃi oamenii să facă sport? Cei raŃionali pot fi lămuriŃi.regularitatea practicii (efectele antrenamentelor nu durează multă vreme. Avem poate câteva mii de militari superpregătiŃi care au fost trimişi în Afganistan şi Irak şi câteva sute de sportivi de performanŃă – dar milioane de români nu sunt în stare să facă câteva genuflexiuni. care.MulŃi oameni au sentimente de ruşine sau nepricepere legate de activităŃile corporal-sportive. . sau să alerge până la colŃ. ori să care un cufăr. care nu-i obligă să facă sport (pentru că atunci ar trebui să facă şi ei). social. . .După ce că nu sunt destule săli de sport. . încă un exemplu: poliŃiştii obezi. comunitar. datorită următoarelor caracteristici: .componenta aerobică (oxigenarea sângelui sau corpului). dieta greşită sau excesul de substanŃe excitante. fie cea distructivă.

folosirea gratuită de către cetăŃeni a bazelor sportive şi stadioanelor.51 Manipularea este mai dificilă. la care iau parte 28 de Ńări (vezi www. Dar rezolvarea problemei sănătaŃii nu stă în mărirea numărului de săli de sport (totuşi utile.)? Nici o nădejde de la ei.weekend la Casa Radio” cu întreceri de cros şi escaladă pe perete.info). Anul 2004 a fost declarat de UE „Anul european al educaŃiei prin sport (EYES) 2004” având ca motto: „mişcă-Ńi corpul şi dezvoltă-Ńi mintea!”. spre a încuraja oamenii să se mişte. de performanŃă. programul OMS pentru anul 2002 s-a numit “Sănătatea prin mişcare – Agita Mundo ”. Ce educaŃie. Dar n-a Ńinut mult! Problema extinderii sedentarismului şi a urmărilor sale grave pentru sănătatea populaŃiei din toate Ńările lumii îngrijorează atât OMS. de la sine. cum ar fi exemplul unor vedete care mimează că se antrenează etc. Dovada: Ńara noastră nu participă la programul: “Anul european al educaŃiei prin sport 2004”. autorităŃile.3. „acadele mintale”. creşterea numărului de baze sportive.). Fără să gândească asupra consecinŃelor pe termen lung. ce atâta sport – „de asta ne arde nouă când alegerile bat la uşă?”. Doar 5% din cheltuielile Statului pentru sănătate sunt alocate prevenirii bolilor (prin sport etc. . de aici şi calamitarea sănătăŃii publice.eyes-2004. pentru toŃi. Altfel. sau l-ar aplica nemŃii. societatea modernă – nu încurajează şi nu sprijină sportul de mase. nu pentru nunŃi!) sau în creşterea premiilor pentru campionii olimpici. dar se poate face prin: educaŃie. Această lege ar economisi 25-30% din cheltuielile pentru sănătate. Nu există o lege a prevenirii bolilor.ro. Programul ar putea avea succes dacă s-ar aplica singur. IniŃiativa pare demagogică şi motivată doar electoral: teoria e minunată. cine să-i dea viaŃă? Aceiaşi „şefi”. constând din măsuri pentru: amenajarea spaŃiilor virane dintre blocuri ca terenuri de sport. guvernele acordă prioritate (şi bani) sportului de elită. Chiar dacă se aruncă praf în ochii publicului (de altfel o tactică excelentă pentru orice fel de autoapărare): vezi www. OMS insistă că îmbunătăŃirea siguranŃei circulaŃiei rutiere pentru pietoni şi biciclişti. dar practica lipseşte. sau profesorii de sport. nu să stea liniştită în aşteptarea dezastrului. care au luat măsuri de promovarea sportului pentru toŃi. guvernul nostru s-a trezit la somaŃia UE şi OMS şi prin HG 283/ 2003 a instituit programul “Mişcarea pentru sănătate”. restul de 95% sunt folosite pentru tratamente. OficialităŃile.3. care n-au făcut sport în viaŃa lor. cât şi UE. în dauna celui de mase. Noroc cu iniŃiativele private: Radio România ActualităŃi organiza în primăvara lui 2004 în Bucureşti o manifestare lunară “Sănătatea prin mişcare .rosport. pentru a le stoarce prin impozite şi a le domina prin asistenŃa socială. pârghii băneşti (condiŃii puse de companiile pentru asigurări de sănătate etc. care ar obliga populaŃia să-şi ia singură măsuri şi să facă ceva practic. ar avea un efect favorabil asupra sănătăŃii publice mai mare decât orice altă măsură guvernamentală.). Dar Statul investeşte numai în sporturile-pasiuni care transformă populaŃia în mase. preocupaŃi mai mult de competiŃii (vezi # 4. După tergiversări bolnăvicioase. Astfel. dacă ar fi şi folosite la sport. ci în integrarea exerciŃiului fizic în viaŃa tuturor oamenilor.

a. Încă din antichitate medicul Paracelsus zicea: “orice e mult devine otravă”. chiar ireparabile. Pentru tinerii sănătoşi.anii de vârstă) x 0. adică pulsul să fie de 120 bătăi pe minut (dixit NASA).d. . excreŃia etc. transport. sau o alergare de 15 minute. pentru păstrarea sănătăŃii: OMS recomandă oricărui om să facă regulat sport. Sportul poate fi şi dăunător. de cel puŃin trei ori pe săptămână.6. La sfârşitul celor 20 minute se constată activarea tuturor funcŃiilor vitale: salivarea.). la şcoală sau în comunitate (cartier etc. digestia. lacrimile. Exagerarea efortului fizic poate provoca suferinŃe grave. alŃii chiar de curând.4. ReŃeta pentru o bună sănătate este: exerciŃiu fizic permanent. dăunează corpului omenesc tot aşa ca prea mult efort. din care cel puŃin ¼ oră cu intensitate potrivită spre maximă. . Adică. transpiraŃia. În Raportul asupra sănătăŃii mondiale în 2002. Niciodată nu este prea târziu să te apuci de un sport şi să ai foloase de pe urma lui.mediocritas): atât de multă ca să nu-Ńi facă rău.m.Orice adolescent are zilnic nevoie de mişcare – indiferent că aceasta ar fi întâmplătoare (joc.3. Totuşi. gândirea.Fiecare adolescent are nevoie de o activitate fizică de cel puŃin 30 minute. O activitate fizică moderată înseamnă: ½ oră de mers vioi. muncă etc. lene sau sedentarism. prea multă odihnă.Orice copil preadolescent are nevoie de o activitate fizică intermitentă şi potrivită vârstei sale. dar nu atât de puŃină încât să nu mai aibă efect. moderată – definită prin consumul a circa 150 kilocalorii pe zi sau 1000 kilocalorii pe săptămână. . (dar mai bine o oră) în total pe zi. E suficientă o activitate fizică potrivită. vederea. ca să nu pierzi din timpul preŃios pentru alte activităŃi (profesionale etc. Nu e nevoie de mult sport pentru a îmbunătăŃi substanŃial sănătatea. Este însă rău să devii un adult sedentar după ce ai făcut sport în tinereŃe. de cel puŃin ½ oră. plus alimentaŃie corectă. sau 45 minute de volei ş. ar putea să povestească câte ceva trist despre excesul de antrenament şi goana nechibzuită după performanŃe şi câştig. care să-i producă o oboseală potrivită spre maximă. cât mai puŃină. o cantitate mai mare de sport (ca durată. pulsul trebuie să fie: P = (220 . căci pentru o bună condiŃie fizică orice om sănătos are nevoie zilnic de un efort care în 20 minute să provoace o transpiraŃie consistentă pe tot corpul.1. cel puŃin ½ oră pe zi E nevoie de cel puŃin jumătate de oră cu exerciŃii fizice de înviorare sau de respiraŃie.) sau organizată – în familie. Mai precis. autorităŃile medicale internaŃionale au stabilit că: . Cât de multă mişcare e necesară pentru sănătate? Răspuns (conform ideii de echilibru raŃional .). intensitate) măreşte considerabil foloasele. plus odihnă activă. frecvenŃă. MulŃi campioni de altădată.

. . la magazinul Carrefour.Să activeze zonele de obicei nefolosite ale creierului. . cât mai diferiŃi. socializare etc. mărind treptat intensitatea. .1.52 ► La început.4. Pitagora (campion olimpic la lupte) sau alŃii incluseseră printre materiile de studiu şi sportul. pe de o parte să fie sensibil la semnalele corpului – uneori nesesizate dinainte – încât să ne ferească de efort excesiv. 4. ori cu probleme cronice de sănătate. pentru toŃi Aşa dar. recunoscându-i uriaşul efect educativ.Să aibă eficacitate circulatorie. Iar recent a apărut un al doilea rastel. m-a surprins plăcut că singurul rastel pentru parcarea bicicletelor din Bucureşti l-am văzut în faŃa FacultăŃii de filozofie (!) – chiar dacă e mereu gol.Să îmbunătăŃească respiraŃia. corespunzător capacităŃii corpului şi formei sportive din ziua respectivă.Să dizolve stresul. adică să asigure un puls ridicat pentru o perioadă mai îndelungată (cel puŃin jumătate de oră).Să ofere o varietate cât mai mare de: alternative ale mişcării. în mod cât mai egal pe ambele părŃi ale corpului. . cine se apucă de o activitate fizică va începe cu încetul.Să solicite cât mai mulŃi muşchi. Persoanele în vârstă. . pentru a permite corpului să se adapteze la efort.). cardiovasculare. exerciŃii pentru controlul şi coordonarea corpului. Noroc cu filozofii şi franŃujii! Să vedem care ar fi condiŃiile pentru ca un sport să poată fi considerat “sănătos”: .Să stimuleze participarea şi la alte forme folositoare de petrecere a timpului liber (drumeŃie.Să solicite capacitatea de reacŃie şi de viteză. . tot gol.Să evite apariŃia unor vârfuri de tensiune sangvină şi unor poziŃii nenaturale ale corpului. sau cu predispoziŃie pentru astfel de boli. Caracteristicile sportului de sănătate. cum ar fi boli ale oaselor.Să permită alegerea diverselor niveluri de efort. iar pe de altă parte să producă atâta plăcere încât pentru a-l practica să ne smulgă regulat din refractaritatea. obezitate. Încă din antichitate şcolile de filozofie conduse de Socrate. cu toŃii am avea nevoie de un sport care. diabet. Aristotel.Să solicite capacitatea de concentrare.cu vârste peste 40 de ani (bărbaŃi) şi peste 50 de ani (femei). . puŃină grijă! Pentru evitarea accidentărilor interne sau externe. frecvenŃa şi durata antrenamentelor. La fel vor face şi persoanele sănătoase . înainte de a se apuca de un program mai intens de exerciŃii fizice. sunt obligate să consulte medicul înainte de a începe să se antreneze. . toropeala şi lenea comodă. . Că veni vorba. . Platon (care erau mari gimnaşti!). .Să solicite şi să menŃină mobilitatea generală a corpului.

să-i „bată” – şi nici de cum să devină prieteni. ori pentru a-i încadra în societate ca . supradotaŃi. jumătatea de oră pe zi poate fi realizată din bucăŃi: de 3 ori pe zi câte 10 minute de mers vioi.1. Care sunt preocupările “sportivilor” de performanŃă? Banii – cât mai verzi! Iar pentru a-i obŃine. Sportul a devenit o enormă afacere interlopă. Nici nu e nevoie să întrerupi vreo altă activitate. sub 1% din populaŃie. majoritatea oamenilor consideră că sportul este o distracŃie pentru tineri sau un mijloc de făcut bani. violenŃă. Ele sunt scumpe şi angrenează un număr mic de oameni. Oricât ar fi cineva de ocupat. În realitate. nu inspiră dorinŃa de a face sport.Ar costa mult: e nevoie de echipament şi încălŃăminte specială. ei trebuie să învingă adversarii. patriotismul. spiritul civic. nu o necesitate igienică personală. ci doar să ai voinŃa de a introduce jumătatea de oră de sport în programul zilnic. sau de a evolua mintal. sau taxele sunt mari.FrecvenŃa accidentărilor şi durata refacerii să fie net inferioară duratei în care se beneficiază de aspectele pozitive ale activităŃii. de la idealurile olimpice. să-şi întărească sănătatea prin mişcare. Deşi multe Ńări bogate stimulează patriotismul folosind imaginea unor eroi sportivi „naŃionali”. poŃi să te urci pe scări. la care oficialităŃile participă din plin. în casă. să-şi dezvolte calităŃile. Nu-i nevoie de sală de sport . De dragul banilor sporturile competiŃionale se abat din ce în ce mai mult de la fair-play. la joacă. poŃi umbla vioi pe jos (cel mai recomandabil sport de sănătate) absolut gratuit. glorie (şi invidie). poŃi face sport aproape oriunde şi n-ai nevoie de echipamente speciale. fie de performanŃă. pentru întreŃinerea şi îmbunătăŃirea sănătăŃii e nevoie doar de un efort fizic moderat timp de jumătate de oră pe zi. călarie. dacă vrea . având o utilitate socială nesemnificativă. crezând că: . Sport de performanŃă.5. . Aşa-zisele “idealuri” sportive actuale.Ar fi nevoie de mult timp liber: în realitate. De exemplu. canotaj etc. profesioniste. sau să cimenteze într-ajutorarea. animalul din om. degenerează în spectacole sau afaceri murdare.parcurile sunt ideale pentru mers vioi. 4. alergare sau jocuri. În plus. poŃi căra coşniŃa de la piaŃă. De obicei oamenii au păreri greşite despre sportul pentru sănătate.. ori de profesionişti sau campioni. sau 20 de minute de dimineaŃă şi restul în cursul zilei. bazate mai ales pe agresivitate. Sporturile pentru elite sunt fie pentru plăcere (tenis.). Se preocupă de corpul sportivilor fără a acorda nici o atenŃie sau grijă spiritului lor.poate încorpora activităŃile fizice adecvate în programul său obişnuit de viaŃă – la muncă. prea mulŃi funcŃionari sportivi urmăresc numai dezvoltarea capacităŃii competiŃionale a celor pe care-i îndrumă. aceştia sunt în realitate mercenari importaŃi din Ńările sărace. competiŃie. Cu toate acestea. golf. Din păcate. la şcoală. sau de mase? Întrucât sportul e util oricărui individ. promovează instinctele primare. el trebuie practicat de toŃi – nu doar de câŃiva amatori fanatici.

sau cu scopul deprinderii unor îndemânări folositoare pentru viaŃă şi de ce nu. simŃul . sportul de mase modern dezvoltă şi comunicarea interpersonale şi relaŃiile interactive. OrganizaŃiile însărcinate la noi cu problema sportului: federaŃii. utili.) până la războaie şi dezastre naturale. O comunicare reală. Creşterea numărului de oameni care fac sport e o sarcină deosebit de grea.Ridicarea nivelului de sănătate al întregului popor prin prevenirea îmbolnăvirilor şi creşterea vitalităŃii . deşi utilitatea publică a sportului pentru toŃi este mult mai mare. Scopul sportului pentru toŃi. competiŃionale (asta poate că şi în scopul atragerii voturilor mulŃimilor de spectatori descreieraŃi). Pe lângă caracterul individual (pentru formarea responsabilităŃii personale). 4. fondurile bugetare alocate în acest scop sunt mult mai mici decât cele distribuite sporturilor asociale. prin care calificarea însuşită la şcoală să poată fi transferată celor din jur. Sportul pentru toŃi ar trebui să reprezinte o prioritate naŃională reală atât pentru autorităŃi cât şi pentru fiecare cetăŃean. dar cu aceiaşi cheltuială de timp crosul pe teren accidentat dezvoltă şi atenŃia. Un om raŃional se pregăteşte pentru aceste accidente inevitabile. de amatori.6. violenŃă etc). defecŃiuni tehnologice. Acest scop generos şi patriotic nu este de obicei declarat răspicat. chiar pentru supravieŃuire.1.Creşterea capacităŃii de efort fizic şi intelectual. rudelor şi oamenilor care aşteaptă de la tinerii şcoliŃi salvarea şi propăşirea lor şi a łării. Scopul sportului de mase este: . este “construcŃia” armonioasă a corpului şi a minŃii. astfel că adeseori se confundă sportul de mase cu sportul profesionist. nici vorbă de vreo preocupare pentru aspectul educativ al sportului. Singura lor obsesie este câştigul material. contraeducative. dar de maximă utilitate publică şi interes naŃional. responsabili. de la accidente industriale (de circulaŃie rutieră. care este cu totul altceva. ministere . secetă sau zăpezi abundente. inundaŃii şi alunecări de teren etc) până la agresiunile sociale (înghesuială. poate fi făcut de plăcere. Interesul naŃional impune dezvoltarea şi generalizarea sportului de mase. căderi ale reŃelei electrice etc. Sport de plăcere sau utilitar? Sportul de mase. Cum? Printr-un sport aplicativ! Jogging-ul pur şi simplu nu serveşte decât la îmbunătăŃirea sănătăŃii. a competivităŃii personale. Deşi civilizaŃia tehnologică actuală pare că fereşte omul de orice contact cu pericolele vieŃii realitatea dezminte brutal această iluzie. mai ales pentru elevi şi studenŃi. Ca dovadă.53 oameni conştienŃi.se preocupă cu prioritate de activităŃile competiŃionale şi desconsideră sportul pentru sănătate. hoŃie. căci mereu constatăm accidente “neprevăzute”: de la agresiunea factorilor climatici (temperatură excesiv de mare sau de mică.

din proprie iniŃiativă. sau pe săptămână.2. .2. în asociaŃiile şi cluburile sportive din Portugalia (cu o populaŃie nici jumătate cât a noastră) sunt 70 000 (!) de instructori sportivi voluntari şi 40 000 de activişti sau organizatori voluntari. dar alpinismul utilitar e o activitate onorabilă şi rentabilă. dar ski-ul de fond (tură) este un mijloc de deplasare pe teren greu accesibil. Sportul de mase trebuie să fie utilitar. orientarea în natură. un prilej de orientare şi supravieŃuire. planificarea şi multe altele.a. cum să valorifici la maxim un minim de resurse disponibile. Skiul de coborâre este o excitaŃie gratuită. Ce este educaŃia fizică? Oamenii obişnuiŃi fac o treabă doar când le ajunge cuŃitul la os: copiii învaŃă doar siliŃi de părinŃi. constrângeri.nimeni nu acŃionează raŃional: nu face sport din convingere. De exemplu. Mersul pe jos e folositor. o iniŃiativă personală.1. poate asigura fiecărui om un viitor mai bun. EducaŃia fizică nu este (doar) sport. Alpinismul e o manifestare evidentă de fudulie. care stabilesc ce să ştie tinerii şi ce să poată face.Se bazează pe standarde naŃionale. care te învaŃă cum să te gospodăreşti. nu doar mintală. Cum s-ar putea „deştepta” românii? Cum ar putea ei deveni mai repede „europeni”? Prin re-educare accelerată. Renaşterea societăŃii .d. studenŃii învaŃă pentru examene doar în sesiune. ci mai ales prin educaŃie fizică. Gimnastica aerobică e utilă pentru sănătate. (cum zice Dacia Solenza) EducaŃia (inclusiv cea fizică) trebuie să devină o activitate voluntară. dobândită prin educaŃia fizică. premii sau pomeni. Dar .. aplicativ.m. . Sănătatea trupului şi a minŃii. fără să se mai aştepte îndemnuri.. Pentru a-şi putea îndeplini menirea. Nu credeŃi? ÎncercaŃi şi mai vorbim. ea trebuie să fie generalizată şi permanentă – la fel ca instrucŃia profesională. Ea are două componente la fel de importante: cea educativă (morală) şi cea sportivă: EducaŃia fizică = Sport + EducaŃie civică EducaŃia fizică se practică regulat şi zilnic – nu o dată pe an.Dezvoltă cunoştinŃele şi îndemânările pentru a face mişcare toată viaŃa. Ş.orientării. sau pe lună. soldaŃii devin eroi doar când riscă să moară. parlamentul face legi bune doar când e silit de UE. Sportul de plăcere este o variantă a pierderii de vreme – adică de consumare a vieŃii pentru fleacuri. Toată lumea ştie că sedentarismul face rău iar mens sana (doar!) in corpore sano. EducaŃia fizică de bună calitate: . Şi la case mai mari se practică voluntariatul. 4. dar n-are nici un folos pentru autoapărare. dar cu aceiaşi cheltuială de timp se poate face drumeŃie cu cortul.prin educaŃie fizică 4. capacitatea de depăşirea obstacolelor etc. părinŃii sunt atenŃi cu copiii doar când îi sileşte Autoritatea tutelară.

prin conştientizarea corpului.Nu conŃine exerciŃii care pot umili pe unii practicanŃi. . participarea responsabilă la activităŃi fizice. Satisface necesităŃile tuturor tinerilor. cât şi în societate.). însuşirea relaxării.Imprimă oamenilor cunoştinŃe şi îndemânări utile. cum ar fi stabilirea unor Ńeluri şi autoevaluarea. sanogenă (pentru sănătate): . . fairplayul. calităŃi de caracter şi de gândire. . valabile atât pentru sport cât şi pentru viaŃă. are ca scop obŃinerea: .). .Ajută la depăşirea junghiurilor şi metehnelor. EducaŃia fizică de mase.ÎnvaŃă capacitatea de auto-conducere şi gestionarea vieŃii – cum ar fi stabilirea unor Ńeluri şi auto-evaluarea. de mai multe ori pe săptămână.Apreciază progresul individual. valorificarea relaŃiilor sociale. prin scăderea greutăŃii corporale.54 MenŃine tinerii ocupaŃi pe toată durata lecŃiei. cât şi competitive.Este interesantă. prin obişnuirea de a face mişcare. Dezvoltă încrederea tinerilor şi elimină situaŃiile umilitoare (cum era de exemplu alegerea coechipierilor de către căpitan. fair-playului.Promovează activ învăŃarea cooperării. dispariŃia durerilor de spate etc.Apreciază progresele individuale în atingerea unor scopuri – nu în realizarea unor baremuri absolute. implicării responsabile – atât în activitatea sportivă. . .Întăreşte resursele corporale de sănătate. Oferă multe variante de activităŃi diferite.Ajută la însuşirea unor deprinderi de autogospodărire. Iată ce caracteristici are educaŃia fizică pentru toŃi. prin îmbunătăŃirea capacităŃii vitale (fitness). . . şi - .Are şi jocuri.Reduce factorii de risc. Înclude activităŃi sau jocuri atât cooperative. . reproducere.SusŃine activitatea fizică din afara şcolii. . plăcută şi posibil de efectuat pentru toŃi – mai ales de cei nedotaŃi sau netalentaŃi. dar şi competitiv.. cu caracter cooperant. la ore convenabile unui număr mare de oamenii.Educă (inter)activ deprinderi cum ar fi cooperarea. nu atingerea unor performanŃe sau depăşirea altor oameni. .Este plăcută şi atractivă. muncă etc. .. a întregii naŃiuni. . . . . jocurile eliminatorii etc.Imprimă un stil de viaŃa sănătos. a hipertensiunii etc. – Se poate practica tot anul.CapacităŃii de supravieŃuire individuală şi colectivă (sănătate. mai ales a celor cu deficienŃe fizice. .Întăreşte resursele psiho-sociale de sănătate. prin reducerea tensiunilor.UtilităŃii sociale. dezvoltă încrederea în sine.

bani. cu toată dorinŃa de „iubire” a semenilor (vezi # 6.EducaŃiei spirituale (cuprinzând aspectele intelectual. a devenit mai puŃin atractivă din cauza apariŃiei unor probleme cardiace. Joggingul sau alergarea pe care medicii o recomandau din toată inima până de curând.) se pune problema eficienŃei acŃiunilor – numai că la ele concluzia o trage dur şi rapid lupta pentru supravieŃuire. În principiu orice fel de efort fizic cu intensitate cel puŃin medie este bun pentru educaŃia fizică. profit. e necesar să fie atractivă. şi la sistemele vii ne-raŃionale (insecte etc. Pe termen lung o mulŃime de sporturi “fiŃoase” se dovedesc nesănătoase – fie din cauza caracterului propriu. Aşa că. Totuşi. baschet etc. e normală întrebarea: Care educaŃie fizică e mai bună pentru mine? 4. Ea va avea atât un caracter utilitar (de exemplu autoapărare contra violenŃei tot mai năvalnice).2. fie datorită tăvălugului competiŃional şi goanei pentru bani. ca în orice altă treabă pe lumea asta. nici un sistem viu raŃional (de la simplu individ până la orice guvern) nu poate evita întrebarea: care e eficienŃa acŃiunii mele? Câte resurse cheltuiesc (timp. e obligatoriu ca educaŃia fizică pentru toŃi să fie însuşită de autorităŃi şi promovată activ la scară naŃională. În plus. Orice fel de mişcare sau de sport practicat e mai bun decât sedentarismul. .) şi care sunt rezultatele? Oare nu există şi alte metode mai bune pentru a-mi atinge scopul? De fapt.4). au devenit total inadecvate necesităŃilor practicanŃilor din zilelor noastre (nu spectatorilor).2. există diferenŃe de calitate. viaŃă.. Având în vedere lupta pentru existenŃă. în care înving cei mai buni şi dispar ceilalŃi. ce se desfăşoară contra-timp (viaŃa e scurtă) şi într-o lume cu resurse limitate. tenis. fotbal. cât şi un caracter de exersare mentală. de echilibrare interioară (ca reacŃie şi terapie faŃă de stresul excesiv din viaŃa economică şi socială). de utilitate publică – nu privată. Pentru a avea succes. sudoare. eficienŃă. Defectele sporturilor tradiŃionale Sporturile clasice (la care se pricep profesorii de sport cu diplomă). Utilitatea lor publică este aproape nulă. folosite de obicei pentru educaŃie fizică: gimnastică. estetic) a fiecărui individ. EducaŃia fizică utilitară constă într-o combinaŃie de activitate fizică cu o educaŃie morală. atletism. precum şi o funcŃie educativă – pentru a compensa lipsa tot mai evidentă a celor 7 ani de-acasă. lucrativă. cartuşe etc. moral. energie. după ce s-a lămurit necesitatea mişcării. ►EducaŃia fizică modernă trebuie să aibă un caracter de masă – nu individual.

cerbi etc) este o activitate sedentaristă prin care nemernici care jinduesc după o aparenŃă „aristocratică” îşi defulează porniri sadice. skateboard. numite din greşeală sporturi: şah. fotbaliştii chinuiŃi de antrenamente . Din cauza noilor rachete sofisticate viteza mingiei a ajuns la peste 200 km/h. Sau culturismul: mai devreme sau mai târziu dezvoltarea exagerată a muşchilor (tot pentru look!) fără o justă corelare cu capacitatea inimii sau plămânilor. Până la 80% din meciurile Diviziei A din campionatul nostru de fotbal aveau rezultate aranjate prin blaturi (2006). pe cale de dispariŃie). pe lângă isteria milioanelor de microbişti infantili mai există şi păreri lucide. Majoritatea amatorilor cu bani vin iarna în staŃiunile montane pentru a face impresie („am cu ce. gloatele de microbişti asudaŃi. Dimpotrivă. Tenisul mobilizează doar o parte a corpului. de la o gaură la alta. nici de cum pentru sănătate. Dar au apărut maşinuŃele de transport . curse de vehicule motorizate etc. pentru copii şi adulŃi debili mintali. iar întregul joc s-a redus la un şir de servicii. provoacă grave accidente la coloana vertebrală.. Din fericire. Ce să mai zicem de sporturile extreme. Vulgaritatea. isterizaŃi. însă nu şi pentru persoanele slabe sau bolnăvicioase. canyonning. umeri sau abdomen. Cu toate că tenisul sau golful sunt recomandate oamenilor moderni. spectatorii însângeraŃi de cioburile geamurilor pe care galeria adversă le sparge cu pietre. În plus. cum e şi a marelui scriitor italian Umberto Eco: În realitate n-am nimic cu fotbalul.55 Joggingul constituie un excelent antrenament pentru persoanele sănătoase. sau pentru cei “3 S”: ski – sex . Avantajul golfului stă în plimbarea în aer curat pe pajişte. La fel de nesănătoase ca activităŃile competitive 100% sedentare. Skiul este periculos pentru picioarele celor care nu se antrenează regulat. iar după un timp cealaltă parte suferă de sedentarism. table.. mountain bike. violenŃa şi blatul au devenit simboluri ale fotbalului.care au anulat partea cea mai folositoare. El induce comportamente la limita animalităŃii. MulŃimile de fanatici doborâŃi de infarct în tribune. fotbalul nu poate exista fără corupŃie. inimă etc. Vânătoarea de animale mari (urşi. mă. mulŃi practicanŃi se plâng de dureri în braŃe. mecanizare se vede şi din deformarea tehnică a tenisului. arbitrii care plătesc pentru celebritatea din ziua meciului expunându-se celor mai murdare injurii. inerent producătoare de accidente: bungee jumping. aşa că durata zborului s-a scurtat sub capacitatea de reacŃie a unui om normal. adevărate neghiobii.!”). bridge. josnice (de ucidere a unor vieŃuitoare nevinovate. Serviciul nu mai poate fi respins. robotizare. Aşa cum nu se poate juca fără minge. au în ele ceva primitiv. admir pasiunea microbiştilor şi o consider providenŃială.spirt. Fotbalul – “sportul rege” al vremurilor noastre este în fond un joc simplu. la autobuzele sau trenurile cu care călătoresc ca să-şi susŃină echipa favorită. jucătorii de tenis îşi distrug dantura cu băuturile energizante îndulcite pe care le beau în aşteptarea începerii meciului. pescuit (la şes) etc. Degradarea sporturilor competiŃionale prin tehnicizare.

în contextul cu totul altor concepŃii culturale. chiar greşită. traversarea oceanelor de unul singur cu barca pneumatică. consumul drogurilor în scopuri „spirituale”. Să nu mai amintim şi de violenŃa provocată de sporturile-spectacol. toate sporturi de competiŃie. corupte până la rădăcină din cauza drogurilor pe care se bazează pentru obŃinerea performanŃe mai mari – pentru bani. au măcar meritul de a socializa practicanŃii – dar o fac într-o atmosferă etică deplorabilă din cauza blaturilor. La fel ca spectacolul degradant al unor bieŃi nenorociŃi care nu sunt în stare să-şi câştige pâinea decât dându-şi pumni în cap şi umplându-se de sânge – susŃinuŃi de hoarde de sadici (ce ar merita poate internaŃi). Pentru a nu mai aminti atletismul. paraşutismul de mare risc. dopajului. Sau cea a filozofului Sloterdeijk: “Nu există un alt sport care să imite mai bine ca fotbalul ancestralul sentiment al vânătorii. metodele şi scopurile politicilor naŃionale de educaŃie fizică şi sport nu mai corespund realităŃii contemporane. chiar dacă se numesc părinŃi.” Oamenii deştepŃi care iubesc fotbalul (există şi sedentarişti din aceştia!) proiectează asupra lui propria inteligenŃă. Politicile privitoare la educaŃia fizică au fost concepute acum 50 de ani. ConŃinutul. după războiul mondial..dezvoltăŃi normal la cap. acceptând participarea sportivilor profesionişti. schimbărilor neîntrerupte şi brutale care au loc în lume. ImpresionaŃi de ce văd la televizor: atleŃi sau înotători cu performanŃe supraomeneşti. prea puŃini privitori se mai gândesc la ce şi-au băgat în vene unii şi alŃii. microbiştii care-şi pierd vederea după explozia unei petarde – toate astea mă umplu de bucurie. care încercă să se salveze (rostogolinduse sau zburând). transformate în supergimnaste de o gaşcă de profitori abjecŃi (adevăraŃi proxeneŃi. baschet. şi nu mai funcŃionează azi. volei. ori e defectuoasă. cursele de motociclete sau de maşini din Formula 1. atitudini şi comportări ale oamenilor. foste vitrine şi motoare ale sportului amator. halterele etc. alpinismul mistic. De dragul câştigului bănesc. . corupŃiei.istovitoare. Chiar olimpiadele. Admir pasiunea pentru fotbal la fel cum admir sporturile extreme. Spectacolul grotesc al câtorva copiliŃe chinuite. cu sute de răniŃi şi chiar morŃi în rândul microbiştilor. Aşa dar educaŃia fizică actuală ori lipseşte. nu poate influenŃa decât în mai rău spectatorii şi aşa îndobitociŃi. organizatorii au încălcat grav spiritul olimpic. Astfel de competiŃii duc din fericire la moartea „celor mai buni”. Fotbalul înseamnă lovirea cu obiecte balistice (piciorul) a vânatului (mingea). “antrenori” sau oficiali). permiŃând omenirii să-şi continue drumul cu protagonişti noi . jocuri spectaculoase de artificii la deschidera unor olimpiade sau campionate. handbal etc. care determină noi valori. transferurilor fabuloase cu bani negri. care le va fi implacabilul viitor de după succes. au devenit nişte penibile spectacole pentru TV jucate de vedete care au legătură mai mult cu circul şi politica decât cu educaŃia fizică pentru mase. cu care fotbalul n-are nimic a face. Sporturile de echipă: fotbal. familiile ruinate de capii lor care îşi cumpără la negru bilete la meci. ciclismul. Goana după minge şi orgasmele produse de goluri sunt chiar obscene.

limbaj etc.a.orice om a ajuns să se confrunte şi cu violenŃa.ca rezultat al fricii şi insecurităŃii. Una din problemele majore puse de lumea actuală în faŃa educaŃiei fizice de mase este confruntarea populaŃiei cu violenŃa. înnoirea şi adaptarea politicilor privind educaŃia fizică şi sportul de mase. terorişti. Practic. Aşa că printre alte disfuncŃii sociale . . otrăvirea cu alimente stricate. Realitatea nu poate fi însă contrazisă mult timp. sunt necesare altfel de sporturi de mase. ameninŃarea domniei violenŃei este poate mai puŃin percepută de omul obişnuit. minciuni propagandistice ş. cu sau fără urmări corporale. Din păcate. potrivit căruia cetăŃenii plătesc autorităŃilor impozite. şi de intoleranŃă . Agresiuni mai mult sau mai puŃin violente . susŃinând liniştitor că societatea s-a civilizat şi am fi scăpat de violenŃă.3. Dar Statul nu-şi mai respectă Contractul. ViolenŃa se referă la numeroase domenii: mediu (fenomene şi schimbări drastice de climă). 4.56 Pentru populaŃia şi vremurile noastre. În toate Ńările lumii. printre altele. prin informatizare şi violenŃă.m. ViolenŃa e cu noi! … zeii sunt departe. nesimŃire. drogaŃi. societate. Şi “S”urile bogaŃilor şi “S”urile calicilor (vezi # 2. corupŃie.2.cu sau fără premeditare. dar totdeauna producătoare de stres. dar şi de puŃină educaŃie (greşită). nevoia unei strategii pe termen lung impune regândirea. iar ele livrează în schimb anumite servicii: ordine publică. în Vest s-a mai “descoperit” un motiv pentru violenŃa tinerilor. Ele sunt produse de prea multă.5) nasc agresivitate şi violenŃă. mitocănie. de multă. educaŃie etc. Duşmanii – lângă noi! (George Coşbuc) Viitorul pe care urmează să-l trăim cu toŃii se va caracteriza. Dacă tendinŃa societăŃii spre informatizare este evidentă.d. Confruntat până la urmă cu ea. De curând. Statul funcŃionează pe baza unui Contract social. accidente de circulaŃie. Suntem agresaŃi în continuu şi din toate părŃile de: iresponsabilitate. pe lângă lupta de clasa (Marx) şi sex (Freud): plictiseala (şcolară) . avere personală. El suferă de teamă – ca rezultat al sentimentului de inferioritate. oamenii refuză să accepte evidenŃa şi preferă să trăiască în iluzii. năvăleşte în viaŃa noastră de zi cu zi. pentru necesităŃile educaŃiei generale actuale. sus. sănătate. violenŃa socială apare peste tot în lumea modernă. politicienii. De exemplu. dar şi de prea puŃină civilizaŃie. par că se ocupă doar de a face birocraŃie. omul slab (majoritar) se refugiază şi el în brutalitate şi violenŃă.ceea ce confirmă rolul nefast al sedentarismului generalizat. indolenŃă. alcoolici. care pe lângă efortul fizic să rezolve şi alte probleme. inconştienŃă. alături de nesimŃire şi prostie.pe care Statul avea sarcina să le stârpească sau cel puŃin controleze . oficialităŃile.

instinctul sexual. jaf . Agresivitatea este cauzată de un deranjament mintal. din care aproximativ 1200 violuri.d. jumătate din ele sunt făptuite cu cuŃitul la beŃie. din 263 939 infractori au fost arestaŃi numai 27 543). 79% din crimele săvârşite la noi n-au motive precise. Copiii găsesc violenŃa peste tot: acasă. .divorŃul între informaŃie şi educaŃie în şcoala de după 1970. disponibil în fiecare clasă. dominaŃie.dar sunt şi faptele unor bolnavi psihici. intenŃia de a rezolva în mod violent orice problemă. resurse de bază (haine. holuri. Din cauza unui grad din ce în ce mic de educaŃie şi instrucŃie (12% din făptaşi sunt minori) apare o tendinŃă generală de deresponsabilizare. Rezultatele nu întârzie. asupra persoanelor singure sau în stare de ebrietate. Scade teama de efectul legii. străzi neluminate. . De frica agresiunilor sexuale. apă. produse de: băutură (33%). electricitate etc. lifturi şi scări de bloc.). pentru idealuri (“dreptate”. combustibil. fie şomeri. gelozie. locuri dosnice. parcuri. Eu-l egoist a . într-o Ńară apuseană elevele din cursul primar pleacă la toaletă cu un dispozitiv de „alarmă antiviol”. .m. fie de etnie minoritară. inflaŃiei. sărăciei. ca urmare a lipsei de reacŃie a Statului la majoritatea delictelor (în 1998. incultură.scăparea de sub autoritatea şcolii şi/ sau părinŃilor. 50% tâlhării. ViolenŃa va exista mereu deoarece este inerentă naturii umane. prima cauză a violenŃei în familie fiind alcoolismul. 6% din femei sunt abuzate psihic iar 8% abuzate sexual. ViolenŃa copiilor este alimentată de: .La noi în Ńară media este de circa 7500 de infracŃiuni violente pe an. glorie. boli psihice. transferat în frustrări din cele mai variate. la şcoală. fiind cauzată de funcŃionarea normală a organismului: . Conflictele apar datorită permanentelor încercări ale câte unui membru al grupului de a-i domina pe ceilalŃi (de a deveni personajul alfa). Majoritatea tâlhăriilor (furt însoŃit de violenŃă) se comit în stradă. la bulversarea scării de valori şi la dispariŃia reperelor spiritual-morale. pe drumul între casă şi şcoală. nimeni n-a avut curajul să le dea lecŃii de morală. ViolenŃele se datorează: şomajului. Deoarece delincvenŃii sunt fie frustraŃi. putere. sărăcie. “adevăr”) ş.massmedia şi TV (la care doar sub 2% din programe au caracter educativ). cu urmări distructive şi adeseori ireparabile pentru victime. respectiv eternele conflicte între săraci şi bogaŃi. răzbunare. inegalităŃilor economice frapante. în cârciumile săteşti. Agresivitatea este un mod de comportare. nu e de mirare că se molipsesc. ViolenŃa este punerea în practică a intenŃiei.a. Agresivitatea (ca trăsătură de caracter) şi manifestarea ei concretă (violenŃa) au numeroase cauze: stările conflictuale mai vechi sau spontane. adică neadaptării la scăderea drastică a nivelului de trai. provoacă eterna luptă pentru “mai multă” avere.instinctul de supravieŃuire provoacă lupta între cei care au şi cei care n-au: hrană. nesiguranŃei şi frustrării. o mentalitate. pricinuit printre altele de: sedentarism. 12% omoruri.

Statul a premiat minorităŃile dar a capotat în faŃa racilelor naŃiunii. ce poŃi să mai aştepŃi de la indivizi izolaŃi. Adică n-ar fi ei vinovaŃi de defectele lor. tradiŃia considera că defectele de caracter rezultă din “păcate”.). întâmplare.). comportare. în junglă. acceptă riscul.57 doborât noi-ul civic. deci pot continua să-şi facă de cap. mitocani. cum de puteŃi crede că s-ar putea evita ca bărbaŃii să se ucidă între ei (să facă război)?”. sunt determinate de substanŃe chimice prezente – sau absente – din corpul omului.cauzată atât de factori interni. sau curajul unui individ. răspunderea este personală: . ori colectivă (rasismul. După cum merg lucrurile. societate.) aruncă toată vina asupra altora: soartă. sunt mari şanse ca ştiinŃa să descopere noi substanŃe şi reacŃii biochimice. străini etc. susŃinând la nesfârşit şi candid că “nu eu am vrut să mă nasc aşa. 40 de Ńări sunt mai mult sau mai puŃin pornite să se doteze cu arma atomică. care arată că o mulŃime de caracteristici. La fel stă treaba şi cu eroismul sau laşitatea: conŃinutul de substanŃă MDO în sânge determină pofta de risc. oricum mai înclinaŃi la iresponsabilitate? Maica Tereza zicea: “Dacă o mamă e dispusă să-şi omoare propriul copil (să avorteze). Adică. omul e în realitate o uzină chimică şi (aproape) toate manifestările. eventual şi medicamentele corectoare! În realitate. biologici (instincte. tradiŃia are dreptate şi ştiinŃa nu. care cauzează nesimŃirea. sau genele. Părerile lor sunt susŃinute indirect de cercetările biochimiei. Cu tot progresul civilizaŃiei. ViolenŃa poate fi individuală .. În pofida tratatelor internaŃionale. motivaŃiile. În general bărbaŃii au mai puŃin MDO decât femeile. Statul anonim şi imparŃial a cedat în faŃa poftelor individului-rege. În felul acesta s-a consumat zestrea de idei şi de proiecte pentru viitor. reacŃiile sau acŃiunile sale sunt determinate de procesele biochimice din organism. Te pomeneşti că se vor descoperi şi substanŃele. războiul etc. derbedei. părerile. care vor explica orice trăsătură. părinŃi.aşa cum era în epoca de piatră. enzime şi alte substanŃe. Dacă până şi statele “civilizate” se comportă violent. sunt mai curajoşi. din comportamente reprobabile dar controlabile cu voinŃa. bătăuşi etc. sminteala. echilibru biochimic etc.) cât şi de factori externi (influenŃa mediului etc. 21 lumea a (re)devenit periculoasă . prostia. Aşa că agresiunea sau violenŃa se datorează unui dezechilibru de hormoni. Până acuma. alŃii sunt de vină pentru faptele mele”. sentimente. reacŃie. Atât la nivelul indivizilor – cât şi la nivelul statelor. în sec. sentiment omenesc. drepturile omului au acoperit obligaŃiile cetăŃeneşti. ► Victima e vinovată pentru ce păŃeşte! MulŃi făptaşi (criminali. Scena publică a devenit un spectacol de revistă al orgoliilor nomenclaturiştilor. sau gene. excitaŃi de mirosul banilor uşor de furat din visteria statului dar şi de iluzia minunilor tehnologice importate din apus (cum ar fi manipularea alegătorilor cu TV…). chiar şi sentimente.

de măsurile necesare pentru a remedia situaŃia proastă în general la nivel de Ńară.care din motive biologice nu sunt în stare să judece corect. să înveŃe autoapărarea fără arme. sănătoşi la cap. sau manipulare biochimică. cât şi de societate. exilare etc). dar nu intră niciodată într-un Dojo! Cine e de vină. adică a modului cum fiecare îşi gestionează viaŃa. social etc. străini etc. cum de-au ajuns astfel etc. spermatozoidul din care el se trage “a vrut“ s-o facă.n-are decât să îndure şi să se vaete. De la aceasta regulă fac excepŃie numai minorii şi invalizii . să devină responsabilă şi să înveŃe autoapărarea. suferinzi de dezechilibre metabolice sau defecŃiuni genetice. ar rezulta că profesorii din şcoli merită pedepsiŃi. Ce-ar putea face indivizii normali. Victima trebuie şi ea pedepsită. plus interesul (economic. părinŃi. prin implicarea personală . Ajutorarea la nivel social se poate face prin educaŃie.SubstanŃele respective ajung să fie lipsă sau exces în organism din cauza sedentarismului şi a modului greşit de viaŃă. Poate să-şi planifice viitorul. agresorul au victima? Din punctul de vedere raŃional .) să-i ajute. Sigur că pedepsele agresorului şi victimei trebuie să fie diferite în fond şi în formă. este practic mai puŃin interesantă decât răspunsul la întrebarea: ce-i de făcut cu ei? Oamenii care produc conflicte sunt “bolnavi”. pentru a supravieŃui şi chiar a se dezvolta în aceste condiŃii? E vorba pe de o parte să facă faŃă unor crize locale sau personale. să lupte cu soarta şi cu substanŃele din corpul său.Nu se poate spune că individul n-a avut de ales: în realitate. Dacă însă îi place să fie victimă . Însă chestiunea: de ce sunt mulŃi oameni violenŃi. Prima metodă este net preferabilă.merită să sufere. nesilind victima să ia măsuri pentru a nu mai repeta greşelile care au făcut-o să devină victimă. În cazul acestor victime. iar pe de alta. Cine nu se pegăteşte să se apere . altfel n-ar fi alergat ca un nebun să-şi depăşească foarte numeroşii colegi pentru a reuşi să fecundeze ovulul.. pentru a o sili ca în viitor să gândească altfel. vina este atât a părinŃilor.amândoi! Şi totuşi. . nu din cauza „altora”: Dumnezeu.Fiecare poate – dacă vrea cu adevărat – să-şi schimbe viaŃa. să se pregătească pentru a învinge greutăŃile previzibile.pe de o parte pentru asigurarea unei . cât şi a cadrelor didactice sau a autorităŃilor statului. justiŃia pedepseşte numai agresorul. Pentru problemele colective poate fi luată în consideraŃie atitudinea civică responsabilă. Cei “sănătoşi” au datoria morală. Cum sunt de exemplu ziariştii care mănâncă deseori bătaie. Fiecare din noi „am ales” să ne naştem aşa cum suntem! . unor situaŃii întâmplătoare.. deoarece chinuie numeroşi elevi (care nu doresc să înveŃe)!? Orice conflict e până la urmă o lecŃie de viaŃă şi de coabitare socială. constrângere (bătaie. Dacă am duce acest raŃionament al justiŃiei actuale până la capăt. dar pentru societate e total neproductiv să fie pedepsită doar una din părŃi (agresorul). închisoare. care ar trebui tratată corespunzător atât de părtaşi. SoluŃia pentru prima grupă de probleme e autoapărarea – adică toată lumea să se pregătească.

comunitate.4. La nivelul societăŃii.dar şi la cea verbală. dar mai ales China şi Japonia. În Orient: India. civilizaŃia. fie ele vecine sau depărtate. iar pe de alta pregătirea fizică şi militară a întregii populaŃii. UE sau ONU îi vor potoli pe toŃi potenŃialii zurbagii (care am văzut că se înmulŃesc). Malaezia. Denumirea generică a artelor marŃiale chineze este Wushu. comunităŃi sau state. Există zeci de arte (şcoli) marŃiale distincte şi oricare din ele este o educaŃie fizică superioară oricărui sport occidental: Arta marŃială = EducaŃie fizică + InstrucŃie militară . ele s-au dezvoltat mai mult decât prin alte părŃi. Din preistorie şi până azi s-au inventat tot felul de metode de luptă. 4. responsabilă. atât autoapărarea teritoriului cât şi autoapărarea personală impun o educaŃie fizică de masă. educaŃia. Orice om cu scaun la cap.marŃial). este silit de viaŃă să se priceapă la autoapărare. Pentru mărire eficienŃei. para bellum (dacă vrei pace. „Actele de violenŃă fără sens şi de distrugere se vor înmulŃi din cauza sentimentului de haos specific secolului 21 şi creşterii sentimentului de neputinŃă a controlului individual”. împotriva agresiunilor ce apar inevitabil din partea altor oameni. De aceea orice om. iar pe de alta pentru prevenirea violenŃei cu ajutorul educaŃiei etc.2. iar în plan intern rezistenŃa întregului popor. s-au luat tot felul de măsuri contra apariŃiei violenŃei. stat – e nevoit să se pregătească pentru a se apăra oricând şi oriunde.58 protecŃii colective sau publice. cu timpul metodele empirice de luptă au devenit ştiinŃifice şi au căpătat numele de arte marŃiale. Aceasta necesită pe de o parte patriotismul şi competenŃa conducătorilor noştri. orice cetăŃean. poliŃia.nu violentă sau distructivă. în primul rând la cea fizică . Coreea etc. dar metoda de apărare trebuie să fie una civilizată: raŃională. Orice strategie de (auto)apărare a Ńării ajunge la concluzia că România nu se poate apăra prin luptă armată „dreaptă”: hotarele noastre n-au obstacole naturale. (Martin Kwapinski – Guvernul SUA). iar a celor japoneze Bujutsu. ÎnvăŃarea autoapărării e o îndatorire cetăŃenească esenŃială. dar nu e deloc sigur că logica. Artele marŃiale Si vis pacem. Indonezia. cu caracter utilitar (militar . SoluŃia este pe plan extern o politică dibace. pregăteşte-te de război – sfat de la romani) Problema apărării contra violenŃei fizice a preocupat omenirea încă de la începuturile ei. cu şi fără arme. lipsesc resursele materiale necesare etc. preventivă sau terapeutică . Rezultă că pentru supravieŃuirea naŃiei noastre. la nevoie cu forŃa.

Kihon: repetarea posturilor şi mişcărilor de bază. Adică. au creat în mod empiric metode de luptă necesare instruirii şi educării samurailor . capătă caracterul programat de creatorii artei marŃiale respective. SoluŃia corectoare este însă deja implementată de pedagogia artelor marŃiale – printr-un alt fel de exerciŃiu. care se execută individual (Tandoku) sau cu partener (Sotai). EficienŃa tehnicii de luptă apare ca rezultatul involuntar al însuşirii concentrării mintale perfecte şi a unei comportări corporale deosebite. În antrenamentele din Bujutsu se folosesc următoarele tipuri de exerciŃii: 1. Legat de punerea în practică a acestui principiu. În felul acesta el se schimbă nu doar la exterior (precizia. omul este motivat numai de frică şi pofte (instinctuale). cu timpul artele marŃiale s-au transformat din simple metode de luptă în metode de educaŃie complexă a caracterului. 6. Kumite: lupta cu un adversar. Aşa au făcut japonezii. .6. care bazându-se pe comportarea observabilă şi pe rezultatele obŃinute în dueluri şi războaie. conform unor reguli specifice fiecărui stil. executate corect ca formă. Kata: succesiuni de tehnici efectuate de unul singur (Tandoku). În fond. Kata se referă la forma corectă a tehnicii. până la urmă elevul le însuşeşte atât de bine că le face instinctiv. Randori: lupta aranjată. Kumijo – lupta cu bastonul etc. Spiritul său devine altul.6). poate apare riscul de chiul. În Artele marŃiale există principiul pedagogic că forma determină fondul. Kumi (lupta): Kumite – lupta cu mâna goală. Scenariul „luptei” este câte o bucată dintr-o Kata. care în felul acesta poate fi studiată aprofundat. Şi pedagogia. executat împreună cu un partener care atacă de mai multe ori. şi manipularea. 2. Fiecare artă marŃială are un număr de Kata caracteristice. la milimetru.Datorită caracterului inerent educativ. prin mimarea neproductivă a acŃiunii presupusă de formă. Ele nu urmăresc performanŃa tehnică. 3. chiar frica de moarte. Disciplina unei arte marŃiale este atât de solicitantă şi puternică încât duce la transformarea mintală şi corporală a elevului. nu se practica Kumite. forŃa etc. sub o mie şi una de forme. 4.un grup foarte numeros din societatea lor în secolele 16-18. Alte metode educative şi materii de învăŃământ uzuale (istoria. de origine vestică. nici Bunkai. ci dezvoltarea concentrării şi atenŃiei. stăpânirea emoŃiilor . Factorul pedagogic esenŃial al educaŃiei prin Arte marŃiale este frica de bătaie. se bazează pe această caracteristică a minŃii umane.îndeosebi teama. Pe vremuri. Shiai: competiŃia liberă.). Kumi (Bunkai sau Sotai): simulacru de luptă. Artele marŃiale au un scop diferit de cel al sporturilor obişnuite. Cel mai important aspect este dobândirea capacităŃilor de autostăpânire şi a fi calm în orice situaŃie. meseria unei arte marŃiale se învăŃa repetând la nesfârşit (câŃiva ani!) numai Kata. 5. Kata înseamnă o înşiruire prestabilită de mişcări. ci şi la interior (mental). repetând la nesfârşit aceleaşi mişcări sau exerciŃii.) nu folosesc acest important mijloc de influenŃarea elevilor. chimia etc. cu viteză mică dar cu Kime (vezi # 9.

Randori este un Kumite mai dificil. Datorită influenŃei budhismului Zen asupra samurailor a apărut Budo – Calea războiului. Dar ele nu sunt acelaşi lucru! Notă: pentru a optimiza expunerea. independent.2). Există şi o formă de luptă liberă cu caracter sportiv între doi concurenŃi (Shiai). viteza impusă exerciŃiului poate fi mai mare sau mai mică. iar mişcările de executat sunt bine stabilite de la început. După un număr de repetiŃii. chiar dacă Randori se poate apropia de ea în anumite condiŃii. Cei doi adversari au de respectat câteva reguli.5. Pericolul încasării de lovituri impune elevului să muncească sincer. cât şi Căile marŃiale (Do) derivate din acestea. eficienŃa şi rezultatul tehnicilor din Kata. în loc de expresia „Cale marŃială” voi folosi în continuare denumirea „Artă marŃială” (nu „artă marŃială”). puŃine. de cunoaştere a diferenŃei între bine şi rău. care pe lângă eficienŃa în luptă se preocupă de căutarea cunoaşterii de sine (dezvoltare personală). 4. în care se exemplifică folosul. până la complet libere. Randori nu este totuşi o luptă complet liberă. De obicei la antrenamente nu se foloseşte forma Shiai. pentru ca fiecare elev să poată învăŃa toate mişcările. un fel de dresură care urmăreşte acŃiunea spontană. care în acelaşi timp educă şi dezvoltă înalte calităŃi corporale şi morale. iar mişcările de executat pot fi de la prestabilite. respectiv violentele meserii războinice (Bujutsu) s-au transformat în Căi educative (Do.59 Aceasta este un Kata cu partener (Sotai). iar Randori cu precizia unei Kumite”. având ca scop însuşirea reflexă a unor tehnici corporale cât mai eficiente. vezi # 9. Din contră. În felul acesta. singurul Ńel fiind victoria (ca la un meci de box). rolurile se schimbă. educaŃia înseamnă însuşirea unui mod de gândire creativ. Calea marŃială (Do) = artă marŃială (Jutsu) + Etică = = EducaŃie fizică + InstrucŃie militară + EducaŃie morală Arta marŃială este o instrucŃie pentru luptă. De aceea: arta marŃială ≠ educaŃie arta marŃială ≠ Cale marŃială În prezent există şi se practică atât artele marŃiale originale (Jutsu). fără amestecul gândirii. artele marŃiale s-au transformat în metode de împlinire spirituală. Spre deosebire de Kumite. care evită totuşi degenerarea întrecerii într-un măcel. adică o luptă aranjată între doi parteneri (nu concurenŃi) cu roluri fixe prestabilite.2. Se zice: „Kumite trebuie executată cu viteza de Randori. Cei doi parteneri au roluri bine stabilite: unul atacă. ci un exerciŃiu bine reglementat. Istoria artelor marŃiale japoneze nu s-a oprit la nivelul perfecŃionării războinice. atât atacurile cât şi apărarea.1. celălalt se apără. Foloasele Artelor marŃiale .

ocolind obstacolul necunoaşterii unei limbi sau culturi exotice. devotamentul. eşti obligat să lupŃi violent cu el. regăsinduse şi în Budo. demnitatea (nu aroganŃa). îmbunătăŃirea sănătăŃii sau a posturii şi a aspectului personal. Ea oferă şi accesul la gândirea orientală. o metodă de autoapărare. ale sporturilor obişnuite. Artele marŃiale orientale se bazează pe o componentă corporală foarte atractivă dar şi pe numeroase trăsături ale civilizaŃiei tradiŃionale. satisfacŃia unei activităŃi fizice plăcute şi utile. Budo ajută la obŃinerea unei discipline liber consimŃită şi voinŃei de a te antrena fără a urmări vreun scop material. În plus. care şi-a eliberat patria luptând fără violenŃă) Conform conceptelor ştiinŃifice moderne (vezi opinia OMS la [62]) sănătatea nu înseamnă doar lipsa bolii. capacitatea de autoapărare. sau un sport de luptă necompetiŃional. Artele marŃiale rezolvă educaŃia pe baza principiului vechi că “bătaia e ruptă din rai”. generozitatea. studiul unei arte marŃiale desvoltă interesul pentru cultura şi ştiinŃa tradiŃionale orientale. începi lupta cu moartea. o senzaŃie de competenŃă şi încrederea în propriile forŃe. Ele oferă unei imense majorităŃi a tinerilor şi adulŃilor care doresc sau ar trebui să facă sport. Or. ci este o senzaŃie deplină de bună stare în corp şi spirit. Când te naşti. toleranŃa. Pe lângă autoapărare. nici neviolent. Această latură formativă suplimentară faŃă de sportul european are o valoare umană şi educativă excepŃională. o metodă de educaŃie. sau o formă de meditaŃie. Ele constituie o alternativă valoroasă la preocupările meschine. cu efecte autoeducative şi sanogene remarcabile. o Artă marŃială îl învaŃă pe tânăr politeŃea. cumpătarea (nu lăcomia) şi multe altele. este o povară pentru comunitate. demonstrate de soarta multor sportivi de performanŃă la vârste medii sau avansate. dar poate fi considerată şi în multe alte feluri: drept o exprimare artistică. eficienŃa. armonizare cu Natura şi societatea. demnitate. altfel bipedul este doar animal. posibilitatea exprimării personale fără riscuri sau incomodarea altor persoane. Degeaba îi plângi pe alŃii când mor. legată de om şi natură. echilibrul (nu excesele). modestia. Cel ce se ocupă de o artă marŃială fără a studia şi medicina naturală orientală este ca unul care merge sărind într-un singur picior (deşi are două la dispoziŃie). Cel care în acest caz nu poate acŃiona nici violent. disciplina. (Mahatma Gandhi – părintele Indiei. autocontrol. Alte avantaje sociale sunt: posibilitatea practicii intersexuale (comparativ cu segregarea sexuală a sporturilor oficiale). OM poate fi socotit doar acela care-şi pune problema existenŃei lui Dumnezeu (adică problema morŃii). mai bine ar fi să-Ńi plângi Ńie de . chiar nesănătoase. Artele marŃiale dau practicanŃilor posibilitatea de autocunoaştere. această idee era de mult cunoscută în cultura sau medicina orientală. Oricare Artă marŃială este în primul rând o tehnică de luptă eficientă.Dacă pe tine şi pe cei dragi vă ameninŃă un pericol de moarte şi nu poŃi îndepărta agresorul pe cale ne-violentă.

“Ei şi”. iar lui nu. nu se pot da reguli şi reŃete. "In definitiv. E admirabilă performanŃa dacilor şi a samurailor de a nu se teme de moarte. de frică. Tacit scria acum 1900 ani: „Cel gata să moară îi domină oricând pe ceilalŃi”. le-a răspuns artistul. e bine să fim toleranŃi faŃă de rezolvările găsite sau alese de alŃii. Rezolvarea acestei probleme existenŃiale este o chestiune personală.două categorii de indivizi cu probleme. cunoscuŃi). Cel care devine maestru într-o Artă dovedeşte aceiaşi desăvârşire în orice ar face. Tinerii suferă de orgoliu nemăsurat. unii din ei ies în evidenŃă dar în sens negativ. se poate muri”. nu anii de viaŃă sunt cei care contează. Dacă moare. Artele marŃiale le oferă un Ńel în viaŃă (examene de centuri etc. numai alŃii pot muri. Cum i-o fi scris. UitaŃi-vă în jur: câŃi oameni sunt pregătiŃi. apoi:“Ce-o fi o fi. Dar în general oamenii trăiesc de parcă viaŃa le-ar fi veşnică. bine. Stăpânirea de sine obŃinută cu ajutorul unei Căi marŃiale se manifestă în mod inevitabil şi în celelalte aspecte ale vieŃii individului. Artele marŃiale pot fi de mare ajutor tinerilor şi femeilor . ci viaŃa din anii tăi" (Abraham Lincoln).60 milă.) şi posibilitatea de a–şi controla nivelul de agresivitate sau violenŃă impulsivă într-o perioada critică a vieŃii lor. Asemenea oameni echilibraŃi ar fi de mare folos într-o societate instabilă – cum e acum la noi. Cel mai mare merit al Artelor marŃiale este faptul că îi ajută pe oameni să scape de frica morŃii şi să se gândească relaxat la viaŃă şi la moarte. Un cunoscut artist s-a căsătorit la 80 de ani cu o femeie de 30 de ani. fără să vrea recurg adeseori la violenŃă – faŃă de ei înşişi sau faŃă de cei din jur (rude. e periculos să faceŃi sex. Instructorul (mai în vârstă) constituie adeseori un sprijin moral şi un exemplu pentru tinerii care altfel refuză sfaturile adulŃilor. “ce să fac cu banii. Adesea au frustrări personale. tocmai când din punctul de vedere biologic se transformă din copii (mereu constrânşi de părinŃi sau profesori) în adulŃi (liberi să fie agresivi). în orice acŃiune a sa. dar nu-Ńi dai seama la ce te expui. moare!”. vrând să facă eroisme pentru a fi remarcaŃi. cu o comportare provocatoare. ca vieŃuitoarele pădurii. gata să moară „aici şi acum”? Cred că sub 1%. vor să fie admiraŃi. aşa că nu apreciază colectivitatea în care trăiesc. În felul acesta ei îşi pot valorifica mai bine viaŃa. CunoscuŃii l-au avertizat:“cum ai putut face o asemenea greşeală? O să-Ńi mânânce averea”. generată de deficienŃe educative. Deşi caută doar o modalitate de exprimare. Fiecare gândeşte că doar altora li se pot întâmpla accidente. De aceea sunt naivi şi se sacrifică uşor. asta e. “Bine. nesiguranŃă. Restul nici nu se gândesc la problemă – trăind inconştienŃi. Totodată îi coace mai repede: le dă stabilitatea emoŃională şi le raŃionalizează judecata. Nepricepându-se încă le relaŃiile sociale. manifestările lor pot deveni periculoase. ei suferă de lipsa unui ideal. teama de a fi respinşi sau neînŃeleşi. dar şi în oricare alta. . Bătrânul stă şi se gândeşte puŃin. datorită instinctului puternic la vârsta lor. Având alte norme şi valori. recunoscuŃi social şi apreciaŃi de sexul opus. doar n-o să-i iau în mormânt cu mine”. nu numai în arta respectivă.

Impresionează plăcut vioiciunea.Deşi toate studiile arată că deprinderile violente sau nonviolente se capătă şi se întipăresc în memorie din copilărie (iar nu după vârsta majoratului. Aceasta le face să devină dependente şi să nu se mai poată despărŃi când relaŃia. fără a mai pune la socoteală efectul pozitiv al antrenamentului asupra atitudinii sociale. evoluează nefavorabil.3) – autorităŃile noastre şcolare neglijează această latură esenŃială a formări viitorilor cetăŃeni. evitând cu obtuzitate introducerea artelor marŃiale în programa curriculară. înconjuraŃi de inactivitatea mulŃimii de spectatori gură-cască? În schimb. de aspectul fizic personal (9 din 10 îşi închipuie că ar fi urâte). Un studiu sociologic a arătat că o femeie care a urmat un curs de autoapărare are şanse de trei ori mai mici să fie agresată. precum şi tăria să accepte cu calm sau să potolească unele manifestări ale celor din jur. Astfel de persoane nu numai că se pot apăra mai bine în caz de pericol. disciplina şi eficienŃa pe care le exprimă mulŃimea de persoane active. Cea mai bună educaŃie fizică = artele (Căile) marŃiale orientale . sau bărbatul. căci privitori nu prea sunt.5. ceea ce se manifestă şi în comportarea sau în atitudinea lor. de obicei vreo 10-15 (rareori un maxim de 30 . în comparaŃie cu altul care nu o face – ca viul faŃă de mort (sau ca alfabetizatul faŃa de incult). multe femei au obiceiul să-şi condiŃioneze fericirea de existenŃa unui bărbat în viaŃa lor. de inegalitatea socială. LecŃiile de arte marŃiale sau de autoapărare oferă femeilor însuşirea capacităŃii de a răspunde şi a trata impulsurile agresive proprii şi ale altora. S-a constatat că oamenii capătă o siguranŃă de sine mai mare prin practicarea unei arte marŃiale. dar în plus. care zbiară şi se înjură urmărind o minge. Din cauza educaŃiei deficitare. care pot fi considerate doar imature. decât una neşcolarizată. pentru că nu au învăŃat şi nu le-a învăŃat nimeni cum să se apere. prin comportarea lor descurajeaza eventualii agresori. vezi # 6. la un stagiu de arte marŃiale participă efectiv zeci. În cazul femeilor. problemele sunt: teama sau nesiguranŃa fizică şi psihologică cauzate de agresivitatea bărbaŃilor. nu agresive sau ruşinoase. Un om care practică o Artă marŃială e. Să revenim la întrebarea „care este cea mai bună educaŃie fizică”? Oare activitatea dezlânată din sălile sau pe terenurile existente la noi . chiar sute de oameni la care-Ńi face plăcere să te uiŃi.la rugbi).este sport folositor maselor? Ce utilitate publică poate avea agitaŃia câtorva năuci. Altele îndură violenŃele şi agresiunile sexuale fără a putea protesta. adică îndepărtează pericolele chiar fără a face ceva. neglijându-şi propria carieră şi independenŃa financiară.

Procedeele de luptă au efect reglabil. În schimb. Ele servesc numai la autoapărare şi au o gamă largă de răspunsuri. poŃi oare să te aperi neviolent? Fără să dai (şi să încasezi) lovituri? Da – cu ajutorul unei alt fel de tehnici de luptă. folosesc mişcări de corp prin care evită ciocnirea directă cu adversarul. dar eficientă pentru autoapărare.nu are nici un fel de segregaŃie (sexuală. Nu vrei – te educăm (forŃat). nu e în stare să facă altceva.n-are competiŃie. Karate. . O Artă marŃială pentru toŃi are următoarele caracteristici: . . de vârstă etc. Nu poŃi – te ajutăm. Artele marŃiale dure (violente.are o parte teoretică dezvoltată şi interesantă. iute şi dur. ViolenŃă şi ne-violenŃă în Artele marŃiale Bombing for peace . înŃeleptul foloseşte mintea şi vorbele. iar antrenamentul respectiv se desfăşoară încet.3. . eventual moartea agresorului. Un om serios nu poate să se comporte aşa. Ele se bazează pe ciocnirea violentă cu adversarul şi folosirea loviturilor date cu mâna. Artele neviolente (Aikidoul japonez şi Taijiquanul chinezesc) au două principii fundamentale pentru mărirea randamentului energetic: . Problema a fost deja rezolvată de orientali. Dar. biologice): persoana nu ştie să se poarte. ori cu fel de fel de arme albe.este publică (nesecretă). Taeqwondo. îl antrenează de la început pe elev să lovească cât mai tare. pe care îl imobilizează cu diverse mişcări de prindere şi fixare.spiritul conduce corpul. .61 4.este neviolentă. Jujutsu. de la o simplă imobilizare (dureroasă. .1.is like fucking for virginity (afiş anti-război) A răspunde violenŃei tot cu violenŃă – e o greşeală. Ce-ar fi de făcut? Să treacă să înveŃe! Conform lozincii comuniste: Nu ştii – te învăŃăm. . nu ştie să se apere corporal.). ne-violente sau interne au o cu totul altă filozofie. Marea majoritate a artelor marŃiale fac parte din prima categorie. nu s-a pregătit pentru astfel de situaŃii inevitabile. bazate pe lovituri şi acŃiuni cu efect “tot sau nimic”. puŃinele arte marŃiale blânde.3. Artele MarŃiale pentru toŃi 4. Kickboxing. Win-tsun şi multe altele urmăresc rănirea. sau exterioare). Apărarea violentă este cel mai adesea cauzată de incompetenŃă (pe lângă alte deficienŃe personale. tacticos şi relaxat. Prostul foloseşte pumnii. care au inventat două categorii de arte marŃiale: dure şi blânde.asigură o motivaŃie puternică. piciorul sau alte părŃi ale corpului. .asigură o dezvoltare armonioasă şi multilaterală a corpului şi minŃii. Adică – nu s-a preocupat. nu ştie să răspundă. dar fără urmări grave) până la efecte devastatoare (fracturi. adaptate oricărui fel de atac. Santa. deces).

Dacă îŃi pui singur beŃe în roate – te sperii (singur) şi nu mai poŃi neutraliza adversarul. adică "aici şi acum".5. Studiul unei arte marŃiale interne se bazează pe trei paradoxuri: A. competenŃa şi îndemânarea elevului se păstrează şi se dezvoltă chiar la vârste înaintate. Tocmai aceştia trebuie capacitaŃi! Artele marŃiale neviolente sunt parcă făcute pentru ei. O artă marŃială violentă NU poate fi practicată de „oricine”. urmărind legătura dintre minte şi energia internă (Ki). Lupta necesită mişcare. mintea conduce Ki-ul. cea care realizează mişcarea şi forŃa (în loc de a folosi forŃa musculară): inima conduce mintea. relaxat. Moliciunea (sau ne-violenŃa) se referă la necesitatea relaxării complete şi la eliminarea oricărei încordări. mai întâi prin calmarea gândurilor şi apoi printr-o rearanjare conştientă a alinierii şi aşezării oaselor din corp. poziŃia cotului se armonizează cu a genunchiului (ambii stau pe aceiaşi linie verticală). nu urmăresc şi nu formează direct însuşiri specifice tinereŃii. Pentru a învinge e nevoie de putere. Problema educaŃiei fizice de mase nu o constituie puŃinii care doresc şi care pot face aproape orice fel de sport. vigilent. mişcarea umărului se armonizează cu a şoldului. O altfel de stare – cu gânduri inutile. conştient. Lupta necesită iuŃeală. eficient. dar mişcarea dibace necesită ne-mişcare. AcŃiunile artelor marŃiale ne-violente (sau interne) se bazează pe 6 coordonări (sau armonii): . receptiv. dar viteza fulgerătoare are nevoie de încetineală. nici nu pot. Ne-mişcarea (vezi # 8. El este totdeauna receptiv. Ki-ul produce puterea. urmărind mişcarea corpului ca un tot: mişcarea mâinii se armonizează cu a piciorului de pe aceiaşi parte. deschis. cum ar fi viteza şi forŃa. C. a scheletului. pentru a programa conştient traiectorii şi sisteme de mişcări cu eficienŃă optimă. . B. Practicantul (avansat) unei arte marŃiale neviolente acŃionează în timp real. pentru ca acŃiunea să se poată produce cu forŃa maximă (produsă de picioare). ceea ce duce la creşterea eficienŃei mişcărilor.fără a-l răni. nici nu doresc să facă mişcare. apoi să devieze. Când şi dacă va fi nevoie. Încetineala permite elevului să micro-analizeze mişcările în timp ce le exersează. orice om poate practica spre binele său şi al societăŃii o artă marŃială neviolentă.Interioare. În schimb. a debilităŃii. folosind chiar forŃa sau inerŃia atacului pentru a doborî şi neutraliza agresorul . să dezamorseze şi să neutralizeze un atac. griji pentru viitor sau regrete faŃă de trecut. Deoarece artele marŃiale interne nu se bazează.Exterioare. Numai această stare îi permite individului să primească. dar puterea extremă necesită relaxare.anihilarea adversarului se realizează fără consum de energie proprie.2) permite elevului să-şi unifice mintea şi corpul. . care-l solicită raŃional.. ci mulŃii. deoarece solicitarea fizică şi cea mintală necesare sunt prea mari. care din cauza constituŃiei fizice. acestea vor putea exploda cu viteză fulgerătoare. împiedecă omul să fie atent. majoritatea.

încurajează violenŃa existentă oricum în individ. Contează numai succesul şi profitul. cu alŃii. dar ce-o fi în capul adulŃilor (instructori sau părinŃi) care-i “ajută” să-şi dezvolte violenŃa şi fudulia? Cum pot aceştia să încurajeze practica unor metode de luptă (Jutsu). fiind transfigurări ale instinctului sexual.3. Pacostea competiŃiei sportive Sportul înseamnă şi competiŃie – cu tine însuŃi. Taekwondo. de la sporturi şi încăierări până la competiŃia economică. La vârsta lor. Din păcate. o dovadă în plus a tulburării mintale de care suferă pretutindeni omenirea în vremea acestui început de mileniu. CompetiŃia sportivă nu face excepŃie. sau de dorinŃa instinctivă de afirmare (prin învingerea brutală a adversarilor). înaintea Jocurilor Olimpice din 1994 o patinatoare i-a rupt deliberat piciorul altei concurente (cu ajutorul amantului). Aceasta e singura metodă care produce un om mai bun şi asigură dezvoltarea ideală a societăŃii. De exemplu. se subsumează virilităŃii. sub influenŃa malefică a susŃinătorilor competiŃiei libere pe piaŃa economică. CompetiŃia = expresia animalităŃii din om Instinctul e o parte inseparabilă din om. Sau. confuzia mintală e de înŃeles (nu şi de acceptat). În schimb. dar numeroşi tineri necopŃi continuă să practice arte violente. imoralitatea. evoluŃia civilizaŃiei a condus la obişnuinŃa satisfacerii uşoare a plăcerilor. Până la desecretizarea şi apariŃia (destul de recentă) artelor marŃiale ne-violente şi necompetitive în lumea occidentală. pare de neînŃeles cum de se mai găsesc amatori care pentru sănătate sau distracŃie să practice o artă marŃială violentă. Karate. În orice domeniu s-ar întrece. când tinerii trebuie în primul rând educaŃi moral. sau cu natura. atracŃia luptei cu alŃii s-a extins peste poate. consecinŃa fiind exacerbarea violenŃei în toate relaŃiile: interumane. specifică epocii moderne. de fapt cu instinctele lor. e o boală a civilizaŃiei. consecinŃa fiind că un număr din ce în ce mai mare de oameni refuză dificila luptă cu ei înşişi. nu existau alternative la Judo. comportamentele agonistice (competitive). oamenii fac orice pentru a câştiga. Ultima găselniŃă la campionate mondiale de Judo din 2003: reverele Kimono-ului . ceeace fac numai Căile marŃiale (Do)? Ce pot crede colegii despre cel care vine la şcoală sau la lucru cu ochiul vânăt. Într-o viziune psihanalitică. Acuma sunt. Amplificarea spiritului competitiv. Ea perverteşte purtarea omului şi strică societatea. exacerbat în ultima vreme de sedentarism. Orice manifestare a sa (cum e şi spiritul competitiv) fiind naturală şi inevitabilă. cu nasul spart ori cu mâna bandajată? 4. Doar excesele – în ambele sensuri. CompetiŃia proiectează în sfera socială instinctul sexual. recurgând din ce în ce mai mult la mijloace necinstite.62 Din perspectiva sportului de mase şi a interesului public.2. nu poate fi „bună” sau „rea”. pot fi rele sau dăunătoare. intercomunitare. internaŃionale. atraşi de poveştile cu bătăi răsunătoare şi eroi fantasmagorici. lăcomia şi corupŃia din fotbal au devenit de necontrolat.

după SUA şi URSS .a. Această transformare a dus la dispariŃia valorilor morale originale. De la fotbaliştii morŃi pe teren până la „briliantul” Mutu.comandate de regim pentru dovedirea superiorităŃii comunismului. Se „uită” că victoriile sportive ale RDG – în anii ’80 locul 3 în lume. În general participanŃii la concursuri caută mereu noi metode de scos bani. între 500 şi 2000 de foşti sportivi aveau probleme de sănătate asociate drogurilor competiŃionale: cancer la ficat. tatăl unor adolescente. E adevărat că ele mai sunt încă practicate azi de foarte mulŃi oameni. neatractive. drogurile fac victime. În FranŃa.fiind considerate dificile. care uscat nu se simte. În anii ’90. Ipocrizia şi laşitatea domneşte la toate nivelurile organizaŃiilor sportive. dar şi la competiŃie – aceasta cu o pierdere considerabilă a sensului lor real.ci un sistem de autoeducaŃie. din ce în ce mai bolnavă la cap. sau inexistenŃi. care pentru bani se fac că nu văd „oamenii siringă”. nu glorificând doar . De exemplu. a căror performanŃă depinde numai de calitatea perfuziilor şi chimicalelor cu care se îndoapă. au fost sărăcite de tehnicile mai dificile şi de componenta lor spirituală. În loc de a se încerca ridicarea mulŃimii. fermierii australieni fac operaŃii estetice vacilor. Pentru a câştiga concursurile agricole. Jacques Anquetil. evitând competiŃia şi insistând asupra caracterului şi disciplinii mintale. Numeroase arte marŃiale au devenit sporturi competiŃionale cu campionate la orice nivel. jucătoare de tenis. toate sporturile competiŃionale sunt atinse de acest flagel. Câteva şcoli de arte marŃiale au scăpat totuşi acestui tăvălug infernal. au fost obŃinute prin dopare. cancer la sâni sau la testicule. a turnat înainte de meciuri somnifere în băutura rivalelor copiilor săi. înaintea unui meci cu ruşii. şi artele marŃiale orientale au suferit influenŃa nefastă a civilizaŃiei occidentale moderne.sunt îmbibate cu un detergent. Arta marŃială tradiŃională nu e însă sport . LecŃiile pentru cultivarea minŃii şi sufletului sunt evident omise din antrenamente . depresii cronice etc. de luptă cu tine însuŃi. nu posibilităŃi de performanŃe sportive superioare. s-a trecut la scăderea nivelului spiritual şi moral al artelor marŃiale spre puterea de înŃelegere şi gusturile prostimii. dar. Din păcate. declara: “doar un prost mai poate crede că poŃi câştiga Turul bând apă minerală!”. S-a trecut nu numai la popularizare şi democratizare (o tendinŃă bună). Tot aşa. În timpul meciului însă. De la ciclism la atletism. după căderea Zidului Ruşinii din Berlin. boli ale inimii. E în stare o competiŃie sportivă să facă ceva asemănător? Un concurent se luptă cu el însuşi poate doar atunci când concurenŃii sunt mult mai slabi.m. Ş. câştigător de 5 ori al Turului FranŃei. pentru a înmulŃi concursurile (şi câştigurile băneşti). inclusiv mondial şi olimpic. la scăderea atractivităŃii artelor ca metode educative pentru masele largi. pentru a le face mai accesibile. sau a le adapta la cerinŃele spectacolului TV şi competiŃiei sportive. de la înot la haltere. la Karate sunt 7 sisteme – şi situaŃia nu s-a limpezit încă. reverele umezite de sudoare devin foarte lunecoase şi adversarul nu le mai poate apuca. Ele continuă să se bazeze pe metodele vechi de antrenament şi educaŃie. gazdele au băgat un somnifer în hrana rugbiştilor români.d. chiar inutile: nu aduc bani. sterilitate. în box s-a ajuns la 3 sisteme de campionate mondiale.

care de dragul banilor consideră că sportul înseamnă numai . Civilizarea elevilor prin educaŃie adecvată urmăreşte menŃinerea spiritului competitiv în limitele normalului. Îmi aduc aminte (azi. Unele săli (şcoli) de arte marŃiale se împodobesc cu pene străine. sau măcar despre tehnica.3. la fel ca presa de toate felurile. Gândirea lui strâmbă este din păcate şi acuma răspândită la (prea) mulŃi absolvenŃi ai ANEFSului. Uitându-se la mine şi văzând că n-aveam stofă de bătăuş. sau mai deştepŃi. cât costă transferul unui fotbalist. Nu m-am lăsat şi am încercat în altă parte. SituaŃia mea actuală contrazice flagrant mentalitatea greşită a unuia care nu înŃelegea că TOłI oamenii au nevoie să facă mişcare. Kumite) – nu sub forma duelului (Shiai. dacă vreun campion se droghează – în schimb nu spun nimic despre foloasele pentru sănătate. cu amuzament) cum am încercat acum vreo 40 de ani să mă înscriu la un club de Judo (când la noi încă nu se auzise de Aikido). efortul de mare intensitate. Judo etc. antrenorul nu m-a primit. accentului pus în cursul lecŃiilor pe etică. explicândumi că eram “prea bătrân” pentru competiŃie. iar nu ca să fiŃi mai sănătoşi. Eu fac şi acum sport. ba chiar am devenit instructor din cauza acelui “profesionist” al Judo. sau binele societăŃii. cu sau fără voie. Aceste şcoli tradiŃionale reduc agresivitatea şi violenŃa elevilor datorită exemplului şi influenŃei profesorului (Sensei).3. se ocupă numai de sportul competiŃional. că află salariul mirobolant (şi jignitor pentru bunul simŃ) al cutărei vedete?! Chiar şi Radioul naŃional. se pare şi la autorităŃile guvernamentale. PopulaŃia nu este deloc lămurită să facă mişcare. Randori). ci doar bârfe inutile – căci de exemplu la ce-i foloseşte unui biet “microbist” pentru viaŃa lui. susŃinând: “faceŃi sport (doar în weekend!) ca să ajungeŃi campioni” . care în mod excepŃional se ocupă uneori şi de sportul pentru toŃi.dar din păcate nu practică nici un fel de sport sau mişcare. De atunci a curs “multă apă pe Dunăre”. Această latură a sportului angrenează cel mult 2% din populaŃie.) dar promovează competiŃia şi. Presa de orice fel nu prezintă informaŃii şi sfaturi folositoare.adică profesionişti. nu numai tinerii bătăioşi. Ele pretind că acolo s-ar învăŃa o Cale (de exemplu Karatedo. pentru a permite dezvoltarea societăŃii. face propagandă pricinoasă. doar îndemnată să se întreacă la fugă din an în Paşte – confirmându-se vorba cântecului: łara te vrea prost! (formaŃia Sarmalele reci). 4. filozofie. formează la elevi o cu totul altă educaŃie decât cea specifică numai Căilor marŃiale. care în realitate este spectacol.63 îndemânarea corporală a elevilor. dar şi exersării tehnicilor de luptă preponderent sub forma exerciŃiilor rituale (Kata. Ce face restul de 98%? Priveşte şi bârfeşte . la o sală unde era un profesor de sport “nediplomat” de ICEF. Ziariştii sportivi discută numai cât câştigă cutare vedetă. afacere. Profesorii de educaŃie fizică şi sportul pentru toŃi ÎnvăŃământul nostru superior de sport. tactica sau organizarea sportului respectiv.

). învăŃământul superior de sport nici nu se modernizează. pe care i-am avut eu în şcoală. „Păi”. mirat. în loc săi înveŃe a socoti pe toŃi şcolarii. Asta ar veni tot aşa ca şi cum dascălii de matematică s-ar ocupa numai de câŃiva olimpici.competiŃie.. măsluirea meciurilor. (Perfect adevărat. “dânsul se ocupă de echipa de baschet a şcolii”. meseria se depravează. Chiar dacă o fi legal. ba chiar „mai rău”: marii maeştri de arte marŃiale nici n-au auzit de existenŃa ANEFS!). Deşi oricine vede că imediat ce apare motivaŃia materială (profit.. sau cei de limba română s-ar ocupa numai de revista şcolii în loc să-i înveŃe pe toŃi elevii să vorbească limpede. ba de profa de religie. Motivul? N-ar exista profesori calificaŃi să le predea studenŃilor. (semi)profesionist. artele marŃiale neviolente şi necompetiŃionale fac o educaŃie fizică cu avantaje evidente pentru societate. cu cei de azi. vicepreşedintele AgenŃiei NaŃionale pentru Sport. „nu mai sunt ca înainte”! Mă cuprinde disperarea când compar excelenŃii profesori de educaŃie fizică formaŃi de ANEFul interbelic. sufletul scade. din punct de vedere civic produsele sale sunt total depăşite. În trenul cu care merg des la munte întâlnesc adeseori grupuri de elevi conduşi de sufletişti: ba de proful de geografie. de ce nu vine cu voi la munte?” întreb eu. . Prea mulŃi profesori de sport se ocupă nu de educaŃia fizică de mase – ci doar de sportul competiŃional. Pe lângă abdicarea de la sarcina patriotică a educării fizice a întregului popor cu ajutorul absolvenŃilor săi. Propaganda vinovată privind grozăvia medaliilor obŃinute de câŃiva campioni şcolari nu este decât o perdea de fum pentru acoperirea lipsei de patriotism şi intereselor mercantile ale activiştilor şi ziariştilor sportivi.. “Da’ ce face domnu’ de sport. dar de folos aproape nul pentru łară. poate rentabile dar adeseori murdare . menŃinută în viaŃă cu banii publici.şi inutile din punct de vedere social. angajează din ce în ce mai mulŃi antrenori străini. poate de mare utilitate pentru imaginea politicienilor şi pentru business. rugbi. nici profesorii de sport. drogare. spunea în 2006 Liviu Cepoi. sex etc. întrucât „profesorii de arte marŃiale nu au diplome ANEFS”. Ei încurajează scutirile medicale formale şi chiulul elevilor de la orele de sport – căci salariul le vine oricum. box etc. Pare o fosilă vie. “. preŃurile cresc. în care ei sunt amestecaŃi indirect. însă niciodată de profesorul de sport. MulŃi profesori de sport din şcoli vor să muncească ca rentierii şi să câştige ca bancherii. Dar ei nu mai fac faŃă nici în domeniul competitiv: echipele noastre de fotbal. ele nu sunt introduse în curricula liceală sau universitară şi profesorii de sport nu le cunosc (decât din filme). AbsolvenŃii actuali sunt parcă pregătiŃi doar pentru organizarea competiŃiilor. Deşi comparativ cu efectele nefericite ale sporturilor de origine clasică. bani. adică pentru sportul de mase – nu pentru cel competiŃional. O dovedesc din plin scandalurile răsunătoare şi permanente pentru corupŃie. la Facultatea de Sport se duc doar cei care au picat la alte facultăŃi“. Nici vremea. răspunde nevinovat copilul. degenerate de competiŃie. ÎnvăŃământul superior de sport nu mai are aproape nici o legătură cu problemele reale ale populaŃiei. Vina lor este că iau salariu tocmai pentru a promova educaŃia fizică a tuturor elevilor.

Prin educaŃie omul deprinde: să accepte şi să respecte nişte reguli privind traiul în comun. E folositoare “bătaia”? Pentru (orice) om.64 motivul nu este justificat. vezi # ) şi constrângerile comunitare dictate de interesele generale (pentru a satisface diverse nevoi logistice.4. Pentru a putea aplica judicios pedepse corporale. nu însă şi de măsurile necesare pentru restabilirea ordinii publice sau evitarea accidentelor. să mănânce cu gura închisă. plus cele definite de Maslow. Dar copiii se nasc în continuare tot neştiutori şi nevinovaŃi. altuia nu face”. căci „scopul scuză mijloacele”. cadrele didactice (care acŃionează in loco parentis) trebuie să fie pregătite şi fizic corespunzător. care deşi ne-diplomaŃi de ONEF/ ANEF – îi deşteptau cu adevărat pe viitorii dascăli de sport [19]. Aşa că instructorii de arte marŃiale.). Pentru că Arca lui Noe a fost construită de amatori. 4. de adaptare dureroasă la traiul din primele aglomeraŃii urbane (probabil din Sumer. (Edgar Howe) Răspunsul e simplu: uneori. China sau India) şi poartă denumirea de „cei 7 ani de-acasă”. să tolereze “diferenŃele” celorlalŃi faŃă de părerile sale. Ion Avram. să nu zbiere oricând are chef. sau în teritoriile semipustii unde vieŃuiau strămoşii noştri – dar şi mulŃi oameni actuali. îmi povestea cu deosebită mândrie cum student fiind prin anii ’30 îi avusese profesori pe Onicescu. o sperietură zdravănă valorează mai mult decât un sfat bun. etice etc. este evident că pentru binele general toată lumea e silită să accepte constrângerile uneori neplăcute ale vieŃii în comunitate. să nu arunce gunoaiele peste tot. Traiul unui mare număr de oameni înghesuiŃi în oraşe necesită – şi impune – reguli de purtare foarte diferite de cele valabile în sate. ca puii de animale. iar Titanicul de „profesionişti”. nediplomaŃi ai învăŃământului superior sportiv dar calificaŃi „la locul de muncă” şi plini de entuziasm. să respecte regula ”ce Ńie nu-Ńi place. Mai greu e răspunsul la întrebarea: ce fel de „bătaie” e folositoare? Pentru o educaŃie cât mai eficientă este nevoie să se folosească toate canalele de comunicaŃie cu elevul – nu numai cele auditiv şi vizual. Rainer şi alte somităŃi ale ştiinŃei româneşti. Idealul civilizaŃiei (şi democraŃiei) e găsirea unui echilibru între interesele legitime ale individului (libertatea. da. la . deoarece mulŃi adolescenŃi au acuma dimensiuni şi greutăŃi mai mari decât ale profesorilor! Fără a refuza oricărui individ sau fiecărei vârste dreptul la o doză raŃională de zburdălnicie. E vorba de „bătaia” folosită pentru influenŃarea purtării în scop educativ. să nu-şi facă nevoile pe unde apucă. Profesorul meu din liceu. fac în toată Ńara asta mai multă activitate de folos obştesc decât mii de profesori diplomaŃi. Când restul metodelor pedagogice nu dau rezultatele dorite se poate ajunge şi la pedepse corporale. de libertate individuală bine înŃeleasă. Aceste reguli de convieŃuire au rezultat dintr-un proces întins pe mii de ani.

sau începătorii. e nevoie uneori de bătaie. dar şi cu “bătaie”.. lecŃia aia mi-a folosit toată viaŃa! “Bătaia” e ruptă din Rai – zice o vorbă veche. aşa că trebuie silit să imite. şi cu viciul său. şi dacă un singur individ dintr-o familie se purta incorect. nu se prezintă întregul mesaj. Rar cine se schimbă de bună-voie. Lumea înŃelege greşit . pe “nebunii şi mişeii” (vezi # 3. pe violatori sau proxeneŃi. Se înşeală cine crede că “vorba dulce” şi discuŃia raŃională îi poate convinge să respecte valorile morale ale civilizaŃiei noastre şi obligaŃiile impuse de ea. De aici vine aparenta „răutate” cu care părinŃii. Cine nu ştie de ruşine trebuie să ştie de frică. toŃi membrii celor 5 familii erau executaŃi. a educatorului. nu e de mirare că toată lumea avea grije ca nimeni să nu facă vreo prostie: „lecŃia” respectivă are şi azi efecte! Eu îmi aduc şi azi aminte de bătaia straşnică pe care am luat-o de la tata pe când aveam vreo 10 ani şi mi-am bătut joc de un cocoşat.. Pentru ca barbarul.. Pedeapsa corporală constituie un factor accelerator al însuşirii regulilor de convieŃuire pentru noii veniŃi la înghesuiala civilizaŃiei moderne. pe afaceriştii iresponsabili care vor să acopere munŃii cu cianuri – şi exemplele pot continua. Dar între noi oamenii. Adeseori răutatea e bunătate şi bunătatea e (poate fi) greşeală. pe fanatici. sau aducea o ofensă de orice fel seniorului local. adeseori provocând suferinŃe şi celor din jur! De exemplu. căci El e puternic şi nu poate fi „lezat” de vreun nebun.fel ca acum sute de mii de ani. refuzând integrarea sau echitatea socială – trebuie cumva forŃaŃi s-o accepte. Aceasta se datoreşte faptului că sute de ani populaŃia lor a fost organizată pe grupuri de câte 5 familii. sau profesorii – tratau copiii.1). dar nu participă la efortul general pentru respectul celuilalt. sau la acumularea bunurilor. şi cu prostia sa. gonind cu biciul zarafii din templu. care continuă: “. Omul se împrieteneşte şi cu boala sa. iertarea unui răufăcător care e clar că nu se va căi – e o nebunie. a societăŃii. pe adolescenŃii cu sticla de votcă în mână sau drogul în vene. Cât adevăr! Însuşi Iisus a folosit acest mijloc educativ. dar se comportă ca atare. Din păcate. pe bolnavii de TBC ori SIDA care nu-şi fac tratamentul gratuit şi în felul acesta infectează câte 10 persoane pe an. sau copilul.. Cu asemenea stimulent. El nu ştie să asculte. pe copiii şi adulŃii fără cei 7 ani de-acasă. pe oamenii învăŃaŃi cu alte norme de purtare. şi cu averea sa. nu ştie ce e bine. în relaŃiile cu oamenii de înŃeles”. sau profitorul.. Pedeapsa corporală este considerată acuma un eşec pedagogic – dar vinovat de eşec nu este doar educatorul. el nu învaŃă – şi va avea de suferit toată viaŃa. Deo caritas est. pe dictatori.. Iertare – înaintea căinŃei – asta poate zice şi face Dumnezeu. La fel se va proceda şi cu cei care nu mai sunt copii. sau poate fi o răutate: lăsând elevul neconstrâns. să se plieze cerinŃelor traiului în comun. să se schimbe. japonezii sunt foarte politicoşi şi foarte atenŃi cum se comportă cei din jur. Cum ar putea fi educaŃi pentru condiŃiile ne-naturale în care urmează să trăiască? Cu eforturi şi răbdare din partea părinŃilor. Indivizii care profită de societate. “Vorba dulce mult aduce.” spune o zicală din popor. nu vrea să se schimbe.

de la 1 până la 10. în gând. nu să reacŃioneze instinctual (cu furie etc. ci mai repede. din cauza unor întâmplări nefericite cu violenŃă iraŃională: bătăi date de părinŃi beŃivi. Dar nu se poate lupta cu „răul” folosind mijloacele şi metodele „răului”. Înainte de a aplica o pedeapsă. DesfiinŃarea bătăii în şcoli e însă o prostie pedagogică cu substrat electoral. Pentru a se ajunge rar la pedepse corporale. Bătaia e pentru copii până pe la 14 ani. pentru a corespunde nivelului de înŃelegere şi capacităŃii fizice a „victimei”: corporală (dată cu palma. O pedeapsă poate fi de multe feluri. vezi Shugyo # 9. ruşinare prin exemplu personal. Poate că nu e doar căscat sau răuvoitor. calm . băŃul etc). scandalagii iresponsabili. din motive obiective. Sau mai subtil. ca acesta să înŃeleagă şi să reŃină de ce o încasează. dată de făptaş cu propria mână. care se poartă ca şi cum copilul i-ar fi contestat lui statutul de individ alfa. e necesar ca educatorul (părinte. dar până atunci poate să dureze prea mult. educatorul va încerca să-l înŃeleagă pe vinovat. Cu toate că pedeapsa corporală tinde să fie interzisă în şcolile occidentale. necorporală. EducaŃia caută să deştepte individul. necopt şi oricum n-ar fi putut respecta regulile. competent. cu mâna altuia.după ce numără încet.65 ideea pedepsei corporale. “Bătaia” bună sau educativă este numai cea aplicată de un om echilibrat. preventiv (asceza – o precondiŃie a ridicării spirituale. Pe bună dreptate. cu scaun la cap. Pentru aceştia e nevoie de un alt fel de „bătaie”. Pe unii îi „bate viaŃa” şi astfel se cuminŃesc. chiar dacă ele sunt mai eficiente. ea continuă să fie legal acceptată în Anglia şi în 23 de state din SUA. demn. Dacă însă vina e evidentă (stabilită conform regulilor bine cunoscute dinainte).). ci bolnav. nu al tău…).12). bătaie de joc dar şi aplicată indirect.). “Educatorul” nu poate fi un nesimŃit. Dacă însă nici „bătaia bună” nu dă rezultatele scontate. pentru că ar însemna să devii tu însuŃi „rău”. Educatorul va explica elevului ce se petrece. Marea problemă a educatorului e: cum îl faci pe respectivul să se bată singur? Este mai avantajos să se prevină crizele. elevii vor fi bine informaŃi şi avertizaŃi în prealabil asupra unor reguli clare de respectat şi a consecinŃelor încălcării lor. soŃi nebuni. pentru a menŃiona doar câteva exemple frapante de Ńări eficiente. sau chiar cu „mâna” lui Dumnezeu – dacă ştii s-o provoci (desigur în folosul elevului. cadru didactic) să acŃioneze raŃional şi cu competenŃă. închisoare. să-l facă bun pentru traiul în comun nu când o da Dumnezeu. ci trebuie să “iubească” victima (ca un bun părinte). critică verbală. e obligatorie apărarea victimelor acestor maltratări de brutele care le chinuie. NU e pentru tineri şi adulŃi (deşi musulmanii contrazic cu succes această regulă). pedeapsa se va aplica fără şovăire. Pentru ca pedeapsa corporală să fie într-adevăr utilă şi eficientă (iar nu contra-educativă sau violentă. Adeseori greşeala se datorează . Cea mai grozavă formă de pedeapsă educativă este cea pe care individul ajunge să şi-o dea singur. înseamnă că elevul e bolnav şi trebuie tratat altfel (medical etc. să afle ce motivaŃie are. de o brutalitate iraŃională).

severitate. Ion luă papagalul şi-l băgă în frigider. chiar dacă mai subtilă. Califul Harun-al-Raşid din Bagdadul antic se deghiza din când în când şi se amesteca incognito în mulŃime. după care l-a dat băiatului. la fel cum făcea mai târziu şi Alexandru Ioan Cuza. degeaba: pasărea nu se sinchisea. Oamenii (de bună credinŃă) refuză la orice vârstă schimbarea impusă direct. cântându-i muzică simfonică. Nu e uşor. dar acesta i-o luă înainte: „pot şi eu să ştiu ce prostii a făcut găina aceea din frigider că ai decapitat-o?”. dar. Câteva minute papagalul zbieră.adică pedeapsă sau “bătaie”. speriat că pasărea păŃise ceva. pe toŃi pereŃii. eventual şi oarecare suferinŃă . Cu gura căscată de uimire. Atunci. adică să înŃeleagă de ce s-o facă. nu prostească şi răuvoitoare. Ion vru să-l întrebe pe papagal ce-l făcuse deodată atât de înŃelegător. păşind pe palma întinsă şi zise: „cred că am exagerat cu limbajul şi te-am supărat. l-a auzit vorbind îngrozitor de urât. lovind numai Shomen (vertical)”. l-a bătut.neştiinŃei sau neînŃelegerii regulilor – vina fiind a educatorului. zicându-i: “Ai voie să ieşi de aici numai după ce ştergi linia asta cu vârful Bokkenului. Ion deschise uşa frigiderului. un mare specialist în Kenjutsu. fără succes. Însă NU se poate face nici un fel de educaŃie fără exigenŃă. Ńipă. Ion întoarse foaia: l-a Ńinut pe întuneric. educatorul distribuie şi recompense. ei vor să se schimbe singuri. suferind vicisitudinile situaŃiei. Cheia succesului în munca educativă este un dozaj dibaci al recompenselor şi pedepselor (biciul şi zăhărelul. Un minut nu se mai auzi nici pâs de acolo şi. dar alŃii au nevoie de un desen. vorbindu-i frumos cât mai des. A luat apoi Bokkenul şi i-a înfăşurat vârful într-o cârpă. Îmi cer scuze şi îmi iau angajamentul să mă schimb”. ca să prindă cârciumarii cu „ocaua mică”. ca să vadă cum merg treburile în împărăŃia lui. Ion a fost încântat când a primit cadou un papagal splendid. ajuns acasă. dar. după care l-a închis acolo şi a plecat. Profesorul Otani. dar pentru asta s-a inventat pedagogia. Ăia manageri! Pe lângă pedepse. gemu. s-a hotărît să-l zgâlŃâie bine. Papagalul ieşi calm. dar deodată se făcu tăcere. Ion Ńipă la papagal. Se zice că o metodă sigură ca să-l faci mai simŃitor pe un medic este să fie şi el două săptămâni pacient în spitalul în care lucrează. de o influenŃare sau manipulare a minŃii subiectului şi de condiŃii sau un mediu formativ. Pentru aceasta e nevoie de o impunere mai subtilă. Papagalul folosea cuvintele cele mai murdare şi obscene. meditaŃii etc. din exterior. dar acesta îi răspunse cu vorbe şi mai urâte. nemulŃumit de progresele mici pe care le făcea fiul său în studiul Artei. Enervat. Unii înŃeleg uşor. Furios şi disperat. dar s-a mai dezumflat când. Ion a încercat cu blândeŃe să-l dezveŃe pe papagal de vocabularul destrăbălat. care nu le-a explicat suficient de bine. . L-a dus într-o şură mare şi goală. l-a udat. A luat un bulgăre de cretă şi a desenat o dâră orizontală de jur împrejurul încăperii.

dă-i să mănânce mult (proverb japonez). Sau. Dacă-Ńi iubeşti copilul. bate-l des.66 ciomagul si morcovul). Îl pot ajuta să-şi atingă scopul. Pentru succesul educaŃiei. laudele (în public) sunt tot atât de valoroase ca şi critica (sau bătaia) fără spectatori. . explicând oricui vroia să-l asculte: caut un OM (şi nu găsea)! Eu vin şi zic: caut pe cineva care vrea să devină OM. dă-i bani de buzunar etc. filozoful grec Diogene umbla cu opaiŃul aprins ziua în amiaza mare. Pe vremuri. dacă-l urăşti. învăŃându-l să se bată singur – cu ajutorul artei marŃiale Aikido.

O nouă variantă: Aikido educativ (pentru toŃi) 5. Aikijutsu.1. Proiectul: În fiecare şcoală românească – un Dojo! 5. De exemplu.se caracterizează prin mila pentru agresor şi dorinŃa de a termina cât mai repede conflictul prin restabilirea relaŃiilor armonioase.1. Ele erau foarte agresive şi urmăreau distrugerea adversarului.7.6. dar pentru crearea Păcii. Aikido este un sistem de educaŃie şi de acŃiune care foloseşte acelaşi principiu al armoniei. Aikijutsu actual este foarte brutal iar la sfârşitul fiecărui procedeu de luptă din programa analitică există şi o acŃiune “mortală”. Până când se practică? 5. Aikido NU este o metodă de autoapărare fizică 5. Ce este Aikido? 5. Spre deosebire de acestea. Aikido şi sănătatea 5. Ce este Aikido? IubiŃi-vă unii pe alŃii – sau veŃi pieri (Juliette Greco) Aikido este o Artă marŃială creată pe la 1940 de Marele Maestru (O Sensei) Morihei Uyeshiba.2.5. El a transformat Aikijutsu în Aikido – vezi #10. Instructorii de Aikido 5. Aikido şi femeile 5.3. care a îmbinat sisteme de luptă vechi de sute de ani cu principii morale clasice. De ce (să) facem Aikido? 5. Aikijutsu este un sistem violent de luptă care foloseşte principiul armonizării cu adversarul în scopul măririi eficienŃei distructive şi creşterii randamentului energetic.11.5. Aikido ca sistem de educaŃie 5. Kenjutsu şi celelalte sisteme de Jujutsu studiate în tinereŃe de Morihei Uyeshiba provin din tehnica de luptă a samurailor. . Aikido şi relaŃiile între oameni 5. fără nici o milă sau grijă pentru soarta agresorului. Aikido .4.11.11.1.sau Calea păcii .8.o educaŃie: de la lupta pentru supravieŃuire la iubirea de oameni 5. AIKIDO . [2].

Aikido este o baie de realitate. Din sol au început să iasă aburi aurii care m-au învăluit. Aikido s-a născut ca urmare a faimoaselor sale „viziuni”. [procedeele Aikijutsu] au devenit brusc mijloace pentru ocrotirea şi cultivarea vieŃii. arătându-i drumul spre dispariŃia oricărui conflict şi împăcarea oamenilor între ei: „Bushido a fost greşit înŃeleasă. Pe obraji au început să-mi curgă lacrimi de recunoştinŃă şi bucurie. când O Sensei avea 40 ani) „Deodată. În felul acesta tehnica devine mai blândă. luna şi stelele îmi deveniseră prieteni apropiaŃi. iar soarele. Îmi dispăruse orice dependenŃă de cele materiale [nespirituale]”. Cu toate acestea. am uitat scopul destructiv al tehnicilor marŃiale pe care le învăŃasem. Utilitatea procedeelor pe care profesorii mei mi le predaseră a apărut atunci într-o nouă înfăŃişare. [aceasta fiind] un spirit (Kami) care iubeşte şi apără toate lucrurile. Puterea iubirii”. lui Morihei i-a apărut Marele Kami al Păcii. corpul mi-a devenit uşor ca un fulg. pe la ora două dimineaŃa. Cel mai mare păcat pe care-l poate face un om e să lovească. să rănească sau să distrugă alt om. fiind considerată o metodă pentru nimicirea altora. pe vremea celor mai cumplite bătălii între japonezi şi americani din Al doilea război mondial. A treia: în 1942. Din tehnici pentru aruncarea. traumatisme deosebit de periculoase. căci procedeele din Aikido pot provoca şi ele dislocări de articulaŃii şi rănirea coloanei vertebrale. Aikido = (auto)educaŃie O Sensei a ajuns la aceste idei neobişnuite pe baza uriaşei sale experienŃe marŃiale. una din cele mai nenorocite perioade din istoria omenirii. o confruntare directă cu nenumăratele faŃete cunoscute sau nu ale vieŃii adevărate. Dintr-o dată. punându-se accentul pe armonizarea şi controlul adversarului – în loc de rănirea sau distrugerea lui. A doua: (în decembrie 1940) „Deodată. pe care le descria astfel: Prima: (pe la 1923. . virtuŃilor şi bunului simŃ”. Adevărata Cale a războinicului previne şi evită măcelul – ea este Arta Păcii. chiar mortale .ci schimbarea mentalităŃii cu care este aplicată aceiaşi tehnică.67 Aikido ≠ Aikijutsu moale Aikido = Aikijutsu + Do Această schimbare de optică n-a însemnat modificarea tehnicii de luptă. cunoaşterii. în grădina casei.11). fixarea sau rănirea oamenilor. M-am simŃit transformat într-o figură aurie. Se insistă mai mult pe dezvoltarea spirituală a elevului. dar şi datorită spiritualităŃii (a fost un adept marcant al sectei religioase Omoto Kyo). departe de a fi o altă formă de escapism sau evadare din problemele copleşitoare (pentru unii) ale realităŃii. sau „iluminări”. [Dar] cei care caută competiŃia [şi lupta] fac o mare greşeală. decât pe eficienŃa lui combativă. Tot pământul îmi părea că este casa mea. am înŃeles natura CreaŃiei: Calea războinicului [Bushido] exprimă Iubirea divină. pământul s-a cutremurat. când îmi făceam rugăciunea şi curăŃenia ceremonială (Misogi – vezi # 8.

. De fapt.la fel ca întreaga civilizaŃie orientală: chineză. cu oamenii din jur . pentru că fiecare om are părerile lui. calitativ superior meditaŃiei statice (obişnuite). e suficient să le manevrezi spiritul . În funcŃie de purtarea şi de puterea ta. Armonizarea cu lumea înseamnă să fii capabil a te înŃelege cu alte persoane. cum vrei s-o iei. să te unifici sau să iubeşti. caută echilibrul între a “fi” şi a “avea”. ci a privi împreună în aceiaşi direcŃie” (Antoine de Saint-Exupery). Aikido este o Cale care te poate apropia de Dumnezeu . În clipa în care modul tău de gândire face să nu mai fii de acord cu alŃi oameni . rezultând un sistem de meditaŃie dinamică. în schimb „iubirea” permite învăluirea . de exemplu. condiŃie esenŃială pentru a-l putea învinge fără luptă. După ce te armonizezi cu adversarul. ► Ai înseamnă să te armonizezi.sau depărta de diavol. Când cineva te atacă în Dojo. .pe înŃelegerea şi valorificarea noŃiunii de Ki (bioenergie). Armonizarea (Ai) se referă la ideea “iubirii adversarului”. sau se mişcă singuri.vei naşte o formă de conflict interuman. A doua acŃiune e armonizarea cu adversarul.nici de tehnică. Şi poate că acest respect reciproc te va ajuta să găseşti armonia. Nu e nevoie să muŃi munŃii din loc. Respectându-i pe alŃii. În limba japoneză cuvântul Ai-Ki-Do înseamnă Calea (Do) pentru armonizarea (Ai) energiilor (Ki) corporale sau mintale.Aikido este un produs al înŃelepciunii tradiŃionale japoneze. privind cu un ochi la stele şi totodată cu altul spre viaŃa din jur. iar drumul pe care mergem spre Ńintă este chiar antrenamentul. cu timpul conflictul sar putea amplifica. Aikido reprezintă o dezvoltare a Budo şi o încercare de perfecŃionare a omului. ameliorează legăturile între eu – tu – noi – voi . coreeană etc. vei intra în contradicŃie cu lumea. rotindu-te astfel ca să priveşti în aceiaşi direcŃie cu el (să te pui în pielea lui).ei. este tehnica de luptă pe care o învăŃăm şi încercăm s-o stăpânim. dă sens vieŃii. ajutându-l să meargă cu capul sus. După ce ajungi la capăt (dar cine reuşeşte oare?) nu mai ai nevoie nici de drum . Aikido a rezultat din îmbinarea teoriei şi practicii tehnicilor de luptă corporală (Aikijutsu) cu tehnicile pentru controlul bioenergiei.este forma cea mai perfecŃionată a vieŃii. chiar un război internaŃional. bazată .apoi munŃii cad. în Dojo căutăm armonizarea spirituală cu lumea. să stai fără nici o grijă la umbră şi să te bucuri de frumuseŃea priveliştii sau de plăcerea şederii. iar tu eşti silit să le respecŃi. poŃi să-l conduci cum şi unde vrei – iar după aceea să-l dobori cu ajutorul unui procedeu. devenind. Aikido realizează buna înŃelegere cu vecinii şi prietenia cu toată lumea. Nu e o treabă uşoară. vei fi respectat de ei. Armonizarea cu lumea nu înseamnă să mergi de exemplu în pădure. „Iubirea nu constă în a vă privi reciproc. prima mişcare de apărare folosind Aikido este ieşirea în afara traiectoriei loviturii.şi până la urmă manipularea lui. printr-o mică deplasare laterală. Lupta sau ciocnirea cu adversarul sporeşte dezordinea obişnuită în lume.

sau ca să-i controleze forŃa răuvoitoare. capacitatea agresorului etc. ci de o muncă grea (fizică şi spirituală) care urmăreşte pătrunderea învăŃăturii în corpul elevului. ► Calea sau metoda (Do) se referă la atitudinea faŃă de învăŃarea Artei: nu este vorba de o simplă memorizare (intelectuală). energia lor.adică drumul obligatoriu de străbătut pentru găsirea armoniei spirituale. Oamenii circulau încolo şi încoace. elevul e nevoit să se transforme total – nu numai corporal. . dar e suficient să ne armonizăm cu el . ci şi mintal sau sufletesc.1). nu numai în spiritul său. AcŃiunea va fi executată astfel ca să nu răneşti corpul sau demnitatea adversarul (considerat partener). În faŃa unei lumi care se radicalizează prin terorism şi iraŃionalitate. Desigur că nici un Aikidoka (practicant de Aikido) nu a ajuns în stare să-şi iubească duşmanul.68 La fel şi în cazul unui confruntări din viaŃă: în primul rând . o forŃă invizibilă. capacitatea de a face faŃă ameninŃărilor şi de a păstră o pace onorabilă devine vitală pentru supravieŃuirea omenirii civilizate. în treilea rând. Tehnica Aikido e la fel ca oglinda: când priveşte în ea o maimuŃă – nu apare în ea un înŃelept. Adică să fie deodată atent atât la detalii (momentul şi felul atacului. Tânărul dorea să afle Taina Fericirii.). Deprinderea tehnicii e Calea. evenimente şi întâmplări din viaŃă. Poate că în sensul acesta vroia O Sensei să înŃeleagă ideea de a-Ńi iubi adversarul. o energie. Antrenamentele urmăresc să-i creeze elevului capacitatea de a reacŃiona instantaneu şi involuntar la orice fel de atac – dar eficient din punctul de vedere corporal (tehnic) şi corect din punctul de vedere spiritual (etic). După o călătorie lungă prin deşert. un tânăr a sosit la cetatea în care locuia Cel mai învăŃat dintre oameni. împrejurimile etc. executând după caz un procedeu de luptă sau o manevră socială dibace. ► Prin “energie” (Ki) se înŃeleg mai multe: bioenergie sau forŃă vitală.şi poate vreodată vom ajunge să-l şi iubim. iar fiecare procedeu pe care îl învăŃăm ne ajută să înŃelegem ce e Aikido: armonizarea cu orice forŃă rău intenŃionată. pe o masă întinsă erau bucate alese din care lua cine voia. înainte de a o anihila.) cât şi la ansamblul situaŃiei (câŃi agresori sunt.dar chiar şi aceştia nu înŃeleg toŃi ce înseamnă cu adevărat Aikido. un alt om sau alŃi oameni. Iar Do înseamnă Cale . E un drum greu. plină de oameni şi de forfotă intensă. spirituală. Ideea unui “drum anevoios” către însuşirea unei măiestrii este larg răspândită în filozofia orientală (vezi # 9. înŃeleptul locuia într-o clădire mare. Pentru a putea atinge acest nivel. Spre mirarea tânărului. dacă Ńi-e în pericol viaŃa – reacŃionează eficient.evită conflictele. în al doilea rând – armonizează-te cu situaŃia şi adversarii. PuŃini supravieŃuiesc . MulŃi începători vor fi învinşi de greutăŃile parcursului şi vor renunŃa să mai înainteze. o intenŃie – vezi şi # 8.1. Răspunsul serveşte doar să–l lămurească pe adversar că greşeşte. o mică orchestră cânta melodii suave.

ÎnŃeleptul vorbea cu toată lumea. Sistemul de azi e rezultatul muncii multor instructori (câŃiva din ei elevi ai inventatorului) din numeroase Ńări. priceperea cu care fiecare obiect fusese aşezat la locul său. tânărul a reluat plimbarea cu aceeaşi linguriŃă în mână. trecând prin coridoare şi camere – dar cu ochii aŃintiŃi mereu asupra linguriŃei. apoi să revină la el după două ore. a zis din nou acesta. ai văzut ce frumoase sunt tapiseriile persane din sufragerie? Ai remarcat grădina la care a muncit 10 ani un grădinar artist desăvârşit? Dar pergamentele rare din bibliotecă? Ruşinat. oameni cu bani etc. După ce l-a ascultat cu atenŃie pe tânăr. Venind din nou în faŃa ÎnŃeleptului.Va să zică. După două ore s-a prezentat din nou în faŃa ÎnŃeleptului.).lipsa competiŃiei. Ńine te rog în mână linguriŃa asta cu doi stropi de untdelemn în ea. aşa că băiatul a avut de aşteptat vreo două ore până să-i vină şi lui rândul.acŃiunea de autoapărare bazată pe “iubirea” şi protejarea adversarului. Mai liniştit acuma. I-a recomandat să dea o raită prin tot palatul şi să vadă frumuseŃile aflate acolo. . fără a lăsa să curgă uleiul din ea”. .E singurul sfat pe care Ńi-l pot da: Taina Fericirii constă în a privi toate minunăŃiile lumii fără a uita vreodată cele două picături de ulei din linguriŃă [13]. . Văzu grădinile. dar până atunci să-i facă un serviciu: “în timp ce te plimbi. întoarce-te şi priveşte minunile lumii mele. ÎnŃeleptul îi zise: . . i-a putut relata mulŃumit şi amănunŃit tot ce văzuse. . munŃii din jur.evitarea luptei violente. de toate sexele şi vârstele. . Băiatul a început să cutreiere palatul. Singura sa preocupare fusese să nu verse picăturile de untdelemn încredinŃate de ÎnŃelept. pentru a afla care e scopul vizitei sale. înŃeleptul i-a spus că n-are timp să-i explice în momentul acela care e Taina Fericirii. băiatul a mărturisit că nu văzuse nimic. de data asta fiind atent la toate operele de artă atârnate de tavan şi pereŃi. łinută la început în secret şi transmisă doar unor puŃini aleşi (aristocraŃi. . Nu poŃi avea încredere în cineva până nu-i cunoşti casa. Aikido se deosebeşte de alte arte marŃiale prin: . având cele mai diverse profesii. Arta păcii a fost desvăluită publicului şi răspândită de-abia după al doilea război mondial (vezi #11. a întrebat acesta. urcând şi coborând scări. gingăşia florilor.Atunci. băiatul observă abia acuma că uleiul se vărsase. În lume sunt aproximativ un milion de practicanŃi. Aikido practicat acum se deosebeşte însă de cel creat acum 70 de ani. al unor influenŃe culturale multinaŃionale şi unor constrângeri materiale ale vieŃii moderne din toate colŃurile lumii.Dar unde e untdelemnul pe care Ńi l-am încredinŃat? Uitându-se în linguriŃă.1).lipsa atacului ca tehnică de bază.

nu doar să o consume ca un nesimŃit (când este sănătos). în multe şi variate feluri.2. substituind: Aikido = EducaŃie fizică + InstrucŃie militară +EducaŃie morală + Control Ki + Iubire = Sport + EducaŃie civică + InstrucŃie militară +EducaŃie morală + Control Ki + Iubire de oameni În funcŃie de scopul urmărit. e un handicapat .2.2) . Aikido poate deveni şi o pacoste: o ideologie – o mistică – o marfă – o armă odioasă. infecŃii etc. De altfel.educativă (Aikido pentru toŃi. printre care: . boala revine dacă nu schimbi şi felul de viaŃă.sanogenă (vezi # 5. .8). sau să acŃioneze ceva mai natural – de exemplu să bea ceaiuri. majoritatea publicului „ştie” că Aikido este o metodă de autoapărare. Un om care nu se poate mişca aşa cum are nevoie.2). . practic nu ştie nimic şi din păcate nici instructorii nu vorbesc de obicei despre ele. 5. Aikido şi sănătatea Fără sănătate n-ai nimic. din cauza respingerii substanŃelor respective ca urmare a unor incompatibilităŃi genetice.adică un bolnav. cât priveşte celelalte caracteristici. Dar. Pentru vindecare.stilurile şcolilor tradiŃionale (vezi # 9. fabricanŃii de medicamente au dezvăluit că produsele lor au efect doar la 30% din pacienŃi. Însă pentru propria sănătate fiecare om trebuie să şi facă ceva. Ea poate fi aplicată sau transpusă concret în viaŃă. Dar. Până la urmă. Aikido e o idee curajoasă şi generoasă despre convieŃuire şi cooperare.competitivă (vezi # 9.69 Din păcate. mulŃi îşi închipuie că ar fi suficient să înghită medicamente ori să se opereze. care nu-şi controlează corpul. Aikido = o idee nobilă Aikido este un ideal: o idee nobilă – o practică holistică sanogenă – o speranŃă pentru fiecare şi noi toŃi. sau să aştepte mila Cerească (după ce s-a îmbolnăvit). . Aikido poate fi prezentat elevilor şi practicat sub fel de fel de forme sau variante. Şi boala nu înseamnă doar dureri. o terapie suportată are efecte temporare: oricâte ceaiuri sau medicamente ai înghiŃi. Toate averile din lume nu fac doi bani când eşti bolnav. Aşa dar: Aikido = Artă (Cale) marŃială + Control Ki – CompetiŃie sau: Aikido = Artă (Cale) marŃială + Control Ki + Iubire de oameni Cu puŃină matematică.2). . cu puŃină nebăgare de seamă. despre relaŃiile interumane pe care se bazează societatea. vezi # 5.

prevenind astfel starea de suprasolicitare. Încordarea corporală naşte tensiuni mintale. dar te poate ajuta să mori sănătos. prin efort fizic. dar în loc să ia contra-măsuri de autoapărare . bătrâneŃea. atractivitatea. prin schimbarea modului de trai. “ce să faci. care prezintă foloasele şi scopul exerciŃiilor respective (foarte bune de altfel) sub o formă miraculoasă: ba că în felul acesta ajungi să vorbeşti cu Dumnezeu. Tehnicile din Aikido: eschiva. neutralizarea – se realizează prin relaxare corporală.Oamenii de azi lasă în mod iresponsabil ca sedentarismul să-i omoare şi nu fac nimica. Există şi alte metode de educaŃie mintală sau de terapie. multe boli infecŃioase nu apar sau au forme mai slabe şi se vindecă mai repede.stă la taclale cu o oaie. Totuşi. extensia Kiului. cine reuşeşte să relaxeze corpul îşi va slăbi şi tensiunile mintale. Ea apare numai dacă elimini sedentarismul. sau alŃii. asta e” sau "ce-am avut şi ce-am pierdut". . Nimeni nu explică raŃional finalitatea şi utilitatea lor. producând sănătatea printr-o acŃiune holistică asupra tuturor componentelor fiinŃei (corp – minte – suflet): . . la un nivel de eficienŃă superior. ba că te „integrezi spiritual în Absolut”. irosind timp preŃios şi acceptând să moară prosteşte. Acesta află că va fi victima unui atentat.sănătatea minŃii: pe lângă descărcarea tensiunilor mintale. din cauză că Aikido scade pragul de sensibilitate emoŃională. ca să nu ajungă în situaŃia (nedorită de ei) să gândească cu mintea lor spre a rezolva optim (însă cu efort) problemele concrete ridicate de viaŃă reală.sănătatea corpului: din cauza creşterii rezistenŃei şi vitalităŃii organismului. ba că o să trăieşti cât Matusalem. fără o “lungă suferinŃă” premergătoare. ele încep să funcŃioneze altfel. Individul respectiv devine mai indiferent la tracasările obişnuite. doar stau şi aşteaptă ca medicamentele. autoamăgindu-se cu iluzia că toate “o să meargă bine” de la sine. sau doctorii. la perturbările zilnice care se opun şi eficienŃei şi plăcerii de a trăi. Aikido nu te poate apăra de boli ca: supertuberculoza. ceea ce îi permite concentrarea corectă. Corespunzător. prin care vindecă stresul. controlul. sunt strecurate cu perfidie în capul oamenilor de cei care vor să-i domine. afară de "liniştea" lor. Ambalajul vinde marfa! Tehnicile Aikido se împart în două categorii majore: pentru luptă şi pentru sănătate. lenevind mental. Majoritatea oamenilor nu vor nimic. să vină să-i "scape". Ideile defetiste cum ar fi: “capul plecat sabia nu-l taie”. Aikido ajută şi la evitarea enervării. minte calmă. Singura vindecare durabilă e cea pe care Ńi-o faci singur. Aikido are efecte sanogene preventive şi curative. Ei se comportă la fel ca ciobănaşul din balada MioriŃei. La fel ca pseudo-cultura răspândită de “tembelizor”. respiraŃie integrată. Când mintea şi corpul sunt relaxate şi centrate împreună. moartea. . care constă până la urmă în relaxarea şi oxigenarea mai bună a muşchilor – deoarece le-ar dispare exotismul. Un adevărat maestru este în stare să se apere de cei mai mari duşmani ai omului: oamenii şi microbii. ceea ce este un câştig social enorm.sănătatea sufletului: unele suferinŃe sufleteşti sunt depăşite mai uşor.

mestecă foarte bine mâncarea (mâncarea se bea iar băutura se mestecă!). astfel ca mereu să fii puŃin flămând.Cantitatea de hrană să fie cât mai mică. carnea. dar la vieŃuitoare nivelul performanŃelor corporale şi mintale poate creşte. odihna suficientă. alimentaŃia corectă. nu au grijă de coloana vertebrală ş.a. cu resurse înăscute nebănuite. sau din corp. hidratarea corepunzătoare (apă suficientă). din care iată una: O gorjancă de 90 de ani povestea secretul excelentei sale sănătăŃi: “am muncit toată viaŃa. . Pentru a-i prelungi viaŃa şi buna funcŃionare e necesară o exploatare corectă şi o întreŃinere preventivă. hidratare suficientă (cel puŃin 3 litri de apă pe zi). întârzierea apariŃiei senilităŃii.Spală-te pe mâini înainte de masă.70 Cine practică Aikido beneficiază de: o sănătate mai bună. să nu treacă nici o zi fără o doză consistentă de: respiraŃie bună. imediat după trezire. Folclorul abundă în “reŃete” miraculoase. creşterea vitalităŃii şi vigorii. Rezultă că factorii sanogeni cei mai importanŃi sunt. cât şi întăririi Ki-ului şi îmbunătăŃirii circulaŃiei sale în corpul practicantului. FiinŃa omenească este o maşinărie admirabilă. . igiena (curăŃenia) corporală. prin antrenamente corespunzătoare. . oboseală. spălarea corpului şi mai ales a orificiilor de intrare şi ieşire a hranei în. mintal. într-un timp scurt (aproximativ jumătate de oră) în fiecare dimineaŃă. saună etc.Fereşte-te de curenŃii de aer! Nu frigul omoară. Mintea va fi spălată şi ea zilnic prin Misogi (vezi # 8. Dar orice maşinărie se uzeză (şi moare). scăderea nevoii de somn. somnul. igiena minŃii (curăŃenia gândurilor). Exploatarea corectă înseamnă să nu ceri de la maşină mai mult decât poate ea da. . Şi mai puŃini se ocupă de întreŃinerea preventivă. inactivitate etc.Nu se vor introduce în corp alimente murdare sau aer stricat (la fel ca într-un motor de automobil. nu dorm suficient. Aşadar. afectiv şi bioenergetic. Corpul trebuie curăŃit la interior şi la exterior. creşterea randamentului de folosirea hranei. adică înghiŃirea a 3-4 litri de apă curată şi călduŃă. grăsimea.d. transpiraŃie abundentă (se obŃine prin mişcare. zahărul.11). posteşte regulat. emoŃional.Cea mai folositoare terapie este “cura de apă”. . Cât despre ceilalŃi factori.). nu mănâncă sănătos. Prea puŃini oameni se îngrijesc de sănătatea lor: majoritatea nu respiră suficient. evită excesele de orice fel (temperatură.m. în ordine: mişcarea. Efectele se datoresc atât exerciŃiului fizic propriu zis (oxigenarea Ńesuturilor). îmbunătăŃirea echilibrelor locomotor. excreŃie corectă. evită pâinea albă. care înseamnă în primul rând curăŃirea permanentă a corpului şi minŃii. hrana să fie împărŃită în numai două mese pe zi. am băut un pahar (NU două!) de vin roşu la fiecare prânz iar seara am luat o gură de Ńuică şi un căŃel de usturoi”. ci vântul. spală gura şi anusul după fiecare utilizare. Aikido rezolvă în mod benefic şi radical primul şi ultimul factor sanogen.). băuturile alcoolice. dotat în acest scop cu filtru de benzină şi filtru de aer). câteva sfaturi pe scurt: .

Pentru sănătate este obligatorie antrenarea egală a ambelor părŃi a corpului . Accentul pus pe o minte trează şi pe un corp relaxat îmbunătăŃeşte sănătatea. Aikido tonifică întregul corp. practicanŃii nu sunt stimulaŃi să câştige. Postura. ranchiuna. coordonarea mişcărilor. rupturi de menisc (ca la fotbal) etc. Scăderea emoŃiilor cum ar fi: supărarea. Exersarea lor echilibrată (ambidextria) evită apariŃia unor traume cum ar fi: braŃul dureros al tenismenului. lupte. Multe mişcări din artele marŃiale orientale au un aspect foarte asemănător dansului. AscultaŃi (şi vă cutremuraŃi) mărturisirile fostelor glorii la gimnastică sportivă. care cultivă doar anumite părŃi ale corpului. relaxează mintea şi vindecă stresul vieŃii obişnuite. în care părinŃii n-au precupeŃit nici banii lor. viteza.2. Aikido se poate adapta la necesităŃile şi posibilităŃile fiecărui individ – slab. cu viteza de care e în stare.2).prin reglajul . LecŃia de Aikido dezvoltă condiŃia fizică. femeie. Aşadar energia este produsă nu numai de muşchi. mai ales să câştige cu orice preŃ. fără să se forŃeze. ci apare şi din mişcare şi din voinŃă. Mişcările multilaterale care se fac la antrenamente stimulează funcŃionarea organelor interne şi externe. a circulaŃiei sângelui. pentru că fiecare îl practică în ritmul său. care stimulează zdravăn şi regenerează organele interne.3). Să nu mai răscolim mizeria exemplelor cunoscute sau ascunse. dar deseori şi de taŃii care vor să-şi vadă odrasla pe podium. Tehnicile respective folosesc din plin echilibrul instabil şi pe cel indiferent. haltere – şi lista e lungă (vezi şi # 4. Aikido ne fiind competiŃional. canotaj. Se urmăreşte disciplinarea corpului şi armonizarea forŃei fizice cu mintea şi fluxul de bioenergie (Ki). indusă de mame. Nu apare nici supramotivarea uzuală la copii şi la tineri. echilibrul. pentru o oxigenare mai bună. a respiraŃiei. de aceea sunt minunate pentru întreŃinerea sănătăŃii coloanei vertebrale. rezistenŃei. Varietatea enormă de mişcări asigură dezvoltarea capacităŃii aerobice. adică forma şi atitudinea corporală. La fel acŃionează şi repetarea căderilor (vezi # 7. sau a celei de sus şi a celei de jos. gras. duşmănia. box. întregul corp este mobilizat. În Aikido ambele părŃi ale corpului sunt antrenate în mod egal. Mişcările specifice includ ridicări. Ele întreŃin corpul sănătos şi în bună stare de funcŃionare. bătrân. elasticităŃii. forŃei.ReŃineŃi explicaŃia ştiinŃifică a leacului: mişcarea şi stimularea circulaŃiei sangvine (alcoolul şi usturoiul au efecte vasodilatatoare). Aikido corespunde pe de-a întregul criteriilor unui sport sănătos. are o mare importanŃă. nici vreo suprasolicitare corporală. Spre deosebire de alte sporturi. căci exprimă situaŃia energiei interioare. întinderi de genunchi şi aplecări înainte şi înapoi. handicapat . Spre deosebire de sportul competiŃional.stânga şi dreapta. aşezări. iar mărimea şi intensitatea efortului adaptate nivelului elevului. Aşa că în Aikido nu apare nici stresul negativ. întăreşte sistemul imunitar. Flexibilitatea şi forŃa întregului corp se dezvoltă începând cu mişcări uşoare cărora le creşte gradat viteza şi intensitatea. numai ca să-i vadă câştigând. nici sănătatea copiilor.

între tinereŃe (când e sclavul instinctelor) şi bătrâneŃe (când devine victima senilităŃii şi insuficientei alimentări cu sânge a creierului). cum fac loteriile. practica Aikido evită deviaŃiile sau bolile mintale. fără a avea un scop în viaŃă. contribuie la ascuŃirea atenŃiei şi la stabilizarea gândurilor. Datorită mişcării. în funcŃie de preocupările uzuale ale fiecăruia. de la începutul antrenamentului. Dacă tinerii din toată lumea ar fi educaŃi corect. atât de certăreŃi că nu se înŃeleg nici cu ei înşişi. fiind folosită şi la îngrijirea bătrânilor. lipsa interesului pentru droguri. şi învăŃarea denumirilor japoneze ale diverselor ritualuri de comportare sau procedee de luptă. Aikido nu vinde iluzii sau plăceri primitive. frecvente la adepŃii metodelor statice de meditaŃie. a “mentalităŃii de învingător”. respectiv ofertele de băuturi răcoritoare.. Toate acestea reduc până la dispariŃie pericolul de accidentare. Aikido asigură şi echilibrul mintal. din cauza apariŃiei forŃate a numeroase noi legături nervoase în creier. Este evident că cineva care stă toată ziua la un birou iar seara nu se mişcă din faŃa televizorului îşi va activa foarte multe zone ale creierului când se apucă de Aikido. care nu mai apreciază “etosul social” pe care se baza societatea japoneză. Cauza este sedentarismul şi schimbarea modului de trai. La aceasta contribuie. Aikido nu face altceva decât să mărească această fereastră de viaŃă „normală”. alcool. De exemplu. la fel de inutile pentru Aikido? Omul are la dispoziŃie o fereastră de raŃionalitate relativ scurtă. Concentrarea mentală necesară pentru deprinderea şi efectuarea mişcărilor. aşa că mulŃi ajung să se creadă eroi de epopee aruncaŃi într-o existenŃă banală. să poata face faŃă realităŃilor vieŃii. care i-ar servi doar la creşterea unor muşchi inutili. intensităŃii antrenamentului. contribuie la irigarea mai bună cu sânge a creierului: de exemplu. chiar dăunători pentru Aikido (şi pentru viaŃa unui om normal)? Sau droguri halucinogene ori excitante. care exaltă individualismul. Ele sunt altele de la un om la altul. Aikido poate fi o excelentă psihoterapie. Medicii au stabilit că învăŃarea unor mişcări noi contribuie la creşterea inteligenŃei. De ce ar înghiŃi cineva substanŃe anabolizante scumpe. împreună cu meditaŃia practicată la începutul şi sfârşitul lecŃiei cu ocazia salutului ritual colectiv. pe lângă mişcările complicate. Un supravieŃuitor al unei tentative de sinucidere colectivă şi-a motivat fapta prin “neputinŃa de a mai accepta să trăiască încă 40 de ani de viaŃă monotonă şi plicticoasă”. lipsa goanei pentru câştig şi bani. Tinerii sunt crescuŃi acuma în obsesia modului de viaŃă american. Chiar şi gimnastica pentru încălzire. Pentru majoritatea românilor. dacă ar face mai . în ultima vreme tinerii din Japonia se sinucid în număr mare. Ńigări etc. sectele etc. Multe persoane trăiesc degeaba. lipsa tendinŃei spre aranjamente şi blaturi (corupŃie). La siguranŃa practicii contribuie lipsa oricărui stimulent material. ritmului.71 vitezei. îndoirea sau masajul articulaŃiilor mâinilor şi labelor are un efect stimulator şi preventiv. datorită faptului că oferă un ideal: iubirea de oameni. care servesc numai la stimularea spiritului agresiv. Dar practica Aikido duce şi la activarea părŃilor mai puŃin folosite ale creierului.

multă mişcare. debil. nici vorbă de fugă. Organismul încearcă să dreagă situaŃia. omul devine nervos. huzureala. prostesc: ele tocesc şi chiar distrug instinctul de supravieŃuire (lăsând în schimb intact. Traiul bun. Dacă expiraŃi intens câtva timp. Acest reflex ni s-a transmis până în zilele noastre: fără să vrem. iar frecvenŃa 120 înseamnă 100 l/oră mai mult decât la pulsul normal de 70-80. Aikido are de la sine acest tratament anti-frică. prin expiraŃiile puternice şi repetate pe care elevii le fac la fiecare aruncare. apare deodată un camion care intră pe şosea din dreapta.cu care căptuşeşte nervii. n-ar mai ajunge sa aibă Ego-uri atât de imature şi mari. dar creşterea pH-ului din sânge provoacă micşorarea concentraŃiei de calciu şi contracŃia vaselor sangvine. Dacă în continuare am zbughi-o la fugă. totul ar fi în ordine. inspirăm puternic oricând ne speriem tare.. Era silit să inspire puternic – ca să poată sprinta. Când omul locuia în peşteri şi îi apărea pe neaşteptate în faŃă vreun pericol mortal: tigru. Antrenamentul de Aikido reduce stresul – una din principalele boli moderne. de sânge în artere. înŃepături la inimă şi cârcei.4. Fiecare bătaie a inimii împinge 0. El contribuie şi la creşterea concentraŃiei de endorfine (numite şi hormonul fericirii) în sânge. nervii vor fi mai sensibili. concentraŃia de calciu din sânge creşte şi revine la normal. Cel folositor apare datorită întâmplărilor plăcute la care participi şi a bucuriei mişcărilor pe care le faci. Acest efort oboseşte inima şi-l îmbătrâneşte pe posesor. este stresat şi va suferi de tulburări de somn. în schimb. să se amplifice sub mii de . iar sinuciderea n-ar mai apare ca soluŃie (prostească) la problemele cu care se ciocnesc. chiar evitat. Însă aşa cum trăim în zilele noastre. crescând pH-ul sângelui şi eliminând astfel oxigenul în exces. Să nu uităm însă că stresul moderat e folositor şi chiar necesar pentru sănătate şi echilibru mintal. cu ajutorul expiraŃiei. susceptibil. Iată procesul fiziologic respectiv: să presupunem că sunteŃi şofer şi mergând cu maşina. apoi rămâne vreo 40 de minute la 120. dureri de stomac. Distresul (stres dăunător) poate fi redus. toată ziua tot inspirăm şi inspirăm – de teamă. Acesta este motivul pentru care omul se simte bine după un antrenament intens şi obositor. mamut etc.07 l.2).) corpul produce o porŃie zdravănă de calciu . stres. Se ştie că există stres folositor şi stres dăunător. sau ne apasă un gând neplăcut. Din această cauză sângele se supraîncarcă cu oxigen – de care corpul sedentarist nu are nevoie. nelinişte. apar dureri de cap. La fiecare expiraŃie (ce poate fi lungită până la 60 sec. strămoşul nostru trăgea o gură mare de aer şi o rupea la fugă cu toate puterile. Scăderea conŃinutului de calciu are urmări grave: creierul va fi subalimentat cu sânge şi oxigen. Surpriză – un jet de adrenalină este injectată în sânge – fără să vreŃi inspiraŃi adânc – pulsul creşte de la 80 la 180 bătăi pe minut. Efortul fizic mare (chiar dacă fiecare şi-l reglează sau limitează conform propriilor capacităŃi) reduce substanŃial stresul (vezi # 2. Există însă un leac simplu şi radical pentru această supraofertă de oxigen: expiraŃia. necaz – expirând mai puŃin. migrene.

Bazat pe această concepŃie revoluŃionară. Problema principală a României este schimbarea mentalităŃilor (declara în 2003 doamna Lalumiere. de a utiliza mijloacele marŃiale pentru obŃinerea păcii şi iubirii de oameni. deşi am auzit despre practicanŃi invalizi (în cărucior) sau handicapaŃi (nevăzători. confort etc. instructorul şi clubul vor avea o asigurare de răspundere civilă. Aikido poate fi practicat de oricine. În mod normal. constituŃie fizică. E necesar ca începătorul să fie sănătos şi valid. Nu e vorba despre proprietate. Acest grad ridicat de siguranŃă intrinsecă nu exclude necesitatea încheierii unei poliŃe de asigurăre la accidente. RelaŃiile prietenoase cu alŃi oameni sunt de o importanŃă greu de înŃeles cu mentalitatea primitivă. Morihei Ueshiba.ciocniri involuntare. preşedinta Senatului UE). ci împăcarea. plus că fiecare practicant va fi asigurat contra accidentării. cu prilejul uceniciei căderilor.urmare a consecinŃelor progresului tehnologic. libertate sau egalitate. Aikido este supranumită şi „Arta Păcii”. stat. ViaŃa ne obligă la efortul acceptării şi toleranŃei străinilor (nu însă şi la acceptarea dominaŃiei lor). ele se datorează unor cauze indirecte. 5. chei sau extensii ale articulaŃiilor. fără restricŃii de vârstă. a crezut că scopul unei Arte marŃiale „adevărate” (de fapt. O Sensei a imprimat artei sale filozofia. datorită înghesuielii pe saltea şi neatenŃiei faŃă de vecinii de saltea sau faŃă de execuŃia corectă a tehnicii. Tehnicile şi mişcările Aikido nu sunt periculoase în sine. Când apar. . În “satul” nostru tradiŃional năvălesc acuma tot felul de străini şi obiceiuri. cea mai evidentă fiind globalizarea. Suntem nevoiŃi să alegem între două concepŃii total opuse despre lume. constrângeri noi .condiŃii de antrenament incorecte (vezi # 9. ci despre raportarea fiecăruia la ceilalŃi oameni.accidentarea centurii scapulare (zona umărului) a începătorilor sau supraponderalilor. nefiind bazate pe lovituri. Aikido este un sport cu foarte puŃine accidente.3. . cum ar fi: . instinctul de reproducere). valori. Etologia confirmă: animalele domestice sunt mai proaste decât strămoşii lor sălbatici – la fel ca indivizii cocoloşiŃi de familie. De ce? Deoarece creatorul ei.accidente cardiace. surzi etc.72 forme. datorate supraefortului necontrolat. sex.). Aikido şi relaŃiile între oameni Iartă-Ńi duşmanii – nimic nu-i deranjează mai mult.8). nemaiauzită până atunci. al unei Căi marŃiale) nu este distrugerea adversarului (aşa cum era concepŃia tradiŃională a războinicilor japonezi). Prima atitudine este a celor care vor să trăiască fără alŃi oameni – . de izolaŃionism şi supravieŃuire autarhică – pe care o promova dictatura comunistă. . coabitarea şi cooperarea cu ceilalŃi oameni.

Există satisfacŃii personale de bază. Relaxarea. meditaŃie Zen etc. 2. InteligenŃa emoŃională. nu să-şi comsume viaŃa cu prostii. a întregii fiinŃe). omul are şi o necesitate psihică superioară: necesitatea de dezvoltare. incluzând camaraderia şi iubirea. în etnia lor. Lingvistica psiho-neuronală. fără riscurile unei societăŃi deschise. SiguranŃa fizică. depăşirea automatismelor culturale. 6. mici şi bere. SUA. Analiza tranzacŃională. Nu mai e vorba de o simplă terapie a nevrozei. cum ar fi: hrana. Nevoile fiziologice. Omul conştient trebuie să se ocupe permanent de propria sa dezvoltare multilaterală. somnul. Pe lângă acestea. 4. De aici şi succesul numeroaselor tehnici derivate din “Dezvoltarea personală”. ci de împlinirea şi plenitudinea fiinŃei. sex. Autoîmplinirea. depersonalizare şi infantilism. Lumea civilizată. relaŃional. este noŃiunea centrală a psihismului actual şi constituie un motor puternic pentru atitudinile epocii actuale. . care după ce au cucerit piaŃa activităŃilor de instruire pentru salariaŃi. Gestalt-terapia (terapia holistică. pune un mare accent pe “Dezvoltarea personală”. comunicarea mai largă cu ceilalŃi şi cu natura. să spună şi să asculte . AmbiŃia sa atotcuprinzătoare era să ofere individului o dezvoltare totală: actualizarea completă a Eu-lui. 3. Se ştie cât de importantă pentru sănătate este existenŃa unui Ńel mai înălŃător în viaŃă – în lipsa căruia omul se apropie de necuvântătoare. în cartierul lor. fără ocaziile oferite de schimbare. de a fi creativ” şi îi atribuia chiar calitatea metafizică cea mai înaltă: realizarea sinelui. baricadaŃi în Ńara lor. se extind acuma şi la piaŃa fericirii private prin: medicină alternativă.fără vecini. fără străini. A doua este mentalitatea celor care acceptă să trăiască împreună cu alŃi oameni – dispuşi să dea şi să primească. pomenit de Nietzsche. Abraham Maslow. Cunoaşterea de sine fără cunoaşterea celuilalt poate duce la narcisism. părintele psihologiei umaniste. aerul. recunoscut şi respectat. abulie. la fel cum cunoaşterea “celuilalt” fără cunoaşterea de sine poate duce la dependenŃă. a ierarhizat astfel necesităŃile omului: 1. Curiozitatea şi dorinŃa de a înŃelege mai bine Universul. autism.pentru că „a da” e metoda cea mai bună ca să primeşti şi să câştigi. CompetenŃa şi prestigiul asociat. 5. stimulată de constrângerile şi pericolele globalizării. Maslow o numea “nevoia de a-Ńi împlini soarta. de curajul vitalităŃii. SimŃul comunităŃii. al căror deficit provoacă nevroza: a fi iubit. Această nouă concepŃie privind viaŃa personală a constituit cadrul general de unde au pornit majoritatea curentelor şi tehnicilor de perfecŃionare umană cum ar fi: Gândirea pozitivă. NoŃiunea de “Dezvoltare personală” s-a născut din “Mişcarea pentru potenŃialul uman” creată în cadrul renumitului Institut Esalen din California. visând numai fotbal.de care ar dispune fiecare om şi pe care ar trebui să-l dezvolte. mistic . “PotenŃialul uman” – cognitiv. apa.

Dar tocmai cu asta se ocupă Aikido. Aikido este chiar o soluŃie la problemele oamenilor. fără a se uita la relele pe care le fac alŃii. sau terapie. pentru că în afară de minte implică şi corpul. lucru valabilă şi la copii. Ea ne învaŃă şi cu aşa . Doar bazată pe astfel de fapte altruiste societatea merge înainte. Se ştie însă că exemplele proaste sunt mai numeroase decât cele bune. prin atingerea locului bolnav cu palmele – Reiki – nu e decât un alt fel de mângâiere. Antrenamentul de Aikido se face numai cu partener şi de aceea ajută la înŃelegerea funcŃionării omului ca individ şi în grup. adică de formarea spiritului de echipă. elevul poate deveni conştient de necesităŃile traiului în comun. Aikido dezvoltă capacitatea de comunicare interumană directă. satisfăcându-şi orgoliul şi pofta instinctuală de dominare. Din studiile psihologilor a rezultat că atingerea corpului partenerului. În jumătate din durata unui antrenament. după care tânjeşte copilul ascuns în fiecare adult. Cercetările ştiinŃifice arată că puii de animal care nu sunt atinşi (linşi sau mângâiaŃi) de mamă. Prin această alternanŃă a situaŃiilor trăite. masajul involuntar. elevul trânteşte şi „chinuie” partenerul. nu doar prin mijloacele obişnuite (vorbire. Buna înŃelegere cu altul are nevoie mai întâi de o comunicare bună. prietenoase faŃă de alŃi oameni şi de mediul înconjurător – indiferent cum par aceştia. creatoare. Aikido vindecă oamenii de încrâncenarea şi răutatea cu care îşi închipuie că vor răzbi în viaŃă . Antrenamentele din Dojo învaŃă elevii să comunice mai bine. constructive. ci şi cu ajutorul limbajului corporal. bunăvoinŃă. ca şi cu un egal (ca şi când amândoi ar fi alfa). Dar câŃi oameni mai au acum politeŃea să-l asculte până la capăt pe interlocutor. Aikido ne învaŃă să ne împrietenim şi să colaborăm cu ceilalŃi. Fiecare individ are de făcut binele în jurul lui. chiar dacă sunt neprietenoşi sau neatractivi – adică o atitudine mult mai constructivă decât “bătaia” cu ei. răbdare.73 Aikido poate fi o asemenea tehnică. iar pentru asta e nevoie de respect. Aikido rezolvă şi problema asta. El ne ajută să acceptăm lumea aşa cum este ea cu adevărat. dacă totul ar fi numai luptă pentru bani şi putere. Antrenamentele de Aikido sunt un fel de şedinŃe de teambuilding. pentru a-i înŃelege punctul de vedere? E foarte greu să se accepte (contra pornirii instinctuale) valoarea celuilalt şi mai ales să se colaboreze cu el. la dobândirea unei atitudini eficiente. Prin lucrul împreună cu partenerul pe salteaua de sport. deteriorată de civilizaŃia Internetului dar imperios necesară pentru bunul mers al societăŃii. obŃinut chiar şi prin călcarea pe “cadavrele” vecinilor sau prietenilor. Spre deosebire de discuŃiile sterile (negocierile) cu care ne amăgim ca s-ar putea rezolva conflictele omniprezente. e de mare importanŃă în comunicarea şi relaŃiile inter-umane. devin agresivi. în cealalată jumătate – el devine „victimă” şi e nevoit să vadă lumea cu alŃi ochi. De altfel şi metoda de vindecare acum la modă. violenŃi. societatea ar redeveni o junglă şi civilizaŃia ar pieri. pentru dezvoltarea umană. scriere). pentru a fi fericiŃi acum şi aici. Deoarece te dezvaŃă să alergi după profitul cu orice preŃ. de părinŃi.doar pentru că aşa văd la VIPurile actuale.

Nimeni nu zice: na Doamne. călugării noştri sunt nişte milogi. mă dor picerele. exemplul lor a fost copiat cu o silinŃă demnă de o cauză mai bună.zisele “jocuri cu rezultatul diferit de zero”. la o stână sărăcăcioasă. plecat din India şi ajuns la mânăstirea budhistă Shaolin din China. Dar tocmai amestecul lor în scop educativ constituie meritul Aikido-ului. unde Boddhidarma a introdus ca „obligaŃie de serviciu” exerciŃiile fizice. în care toŃi participanŃii câştigă – spre deosebire de spiritul duşmănos orientat spre câştigul propriu. că n-am. dar Acesta nici nu-l lasă să deschidă gura şi zice: ”oare l-ai întâlnit şi pe omul acela care se ruga cu atâta credinŃă şi atâta bunătate. renunŃarea la drepturi şi fuga de îndatoriri. cum vorbeşti tu astfel cu Dumnezeu? Ce crezi. Se întoarce Sfântul Petre în Rai şi vrea să povestească Domnului ce-a văzut şi ce-a făcut. Ciobanul. notează toate: cine cum se roagă. toleranŃă inconştientă şi iertare iresponsabilă – plus neputinŃa fizică. cu toată spiritualitatea lor impresionantă. cerşetorie la toate nivelurile. ConcepŃia subînŃeleasă la noi este că indiferent ce-ai face. promovat de alte sporturi (jocurile cu suma nulă: în care unul câştigă şi celălalt pierde). În materie de religie. grea-i viaŃa! Toată ziua pe coclauri. căci oricât de puŃin am. hoŃie. E suficient doar să te rogi – eventual să stai şi să întorci şi obrazul celălalt. şi-l aude pe cioban rugându-se cu voce tare: “Doamne. se lăsă dojenit şi începu să facă ce-i spuse străinul. există şi la noi călugări sau înŃelepŃi creştini minunaŃi. Întâlneşte oameni de tot felul. ce fapte bune şi rele face şi multe altele. sunt frânt de oboseală. Într-o vreme ajunge pe un munte. Când aude una ca asta. nu mai spune vorbe de ocară”. Ńi-aş freca picioarele. Doamne. să te ajute. a fost nevoit să introducă sportul obligator pentru călugării deveniŃi nevolnici din cauza practicării unilaterale a rugăciunilor (sedentarismului). Sfântul Petre sare cu gura: “mă ciobane. Dar dacă m-ai lua la Tine. şi mai credincioşi şi din ce păcătoşi. pot da şi altora. te-aş curăŃa de păduchi şi te-aş spălă pe tot corpul”. că pe El îl dor picioarele şi e nespălat? Auzi colo! Mai bine roagă-te şi tu ca toată lumea. În acest caz e obligatorie folosirea unor mijloace forte pentru reinstalarea logicii normale. dar ei n-au avut norocul celor de la mânăstirea Shaolin din China. chiar artele marŃiale. o să te ierte şi o să te scape de consecinŃele neplăcute. Religia şi războiul coexistă de la începuturile omenirii. te-aş scărpina pe spate. Aproape toŃi oamenii merg la biserică să ceară: dă-mi. o să aibă Dumnezeu grijă de tine. Având o mare influenŃă asupra maselor inculte. Doamne. să te ierte. că rugăciunea lui s-a ridicat mai presus de toate celelalte? O rugăciune cu totul altfel decât ce . Rezultatele pot fi văzute la cei din jurul nostru: lipsă de responsabilitate. lene. Aikido este un amestec de practici religioase şi tehnică de luptă. Sfântul Petre coboară o dată pe pământ să vadă ce se mai întâmplă printre muritori. smerit. ia de la mine ceva. De aceea. De altfel şi vestitul Boddhidarma. Uneori însă “negocierile” şi “jocul” raŃional nu mai dau rezultate onorabile – din cauza comportamentului celeilalte părŃi. chiul.

să nu mai arunci vina pe alŃii. Sfântul Augustin zicea: când dăruieşti. Universul. poluarea mediului. şi cum n-avea de nici unele. ci poate un serviciu. ci numai cu tine însuŃi (cu instinctele – sau dracii tăi). dar şi schimbând-o (dacă poate). din tot sufletul. Era un cioban sărac şi simplu. sufletul lui va veni negreşit aici în Rai”. Poate că acest aspect îl face atât de omenos dar şi atât de puŃin atractiv pentru numeroşii amatori de violenŃă. dar altruistă şi dezinteresată DiferenŃa reală între animal şi om (care nu e decât un animal special. prelungirea plăcerii actului sexual şamd. o muncă la care te pricepi. adică o animalitate perfecŃionată cu ajutorul inteligenŃei (cum ar fi: înrobirea semenilor. important e să fie dat din inimă. Că pricina se arată când te uiŃi în oglindă. Natura. Dificultatea luptei . sau săvârşirea de fapte bune. spre fapte bune. inclusiv practicarea Aikido. războiul. În Aikido înveŃi să dăruieşti. Nu contează ce dai sau cât de valoros e darul. omoare. Chiar dacă eşti sărac. săMi culeagă păduchii şi aşa mai departe.74 aud de obicei. şi mă voi strădui să fac în aşa fel ca să fie mai multe motive pentru a-łi mulŃumi”. Scopul unui OM adevărat = ajutorarea semenilor Orice acŃiune. dar totodată să rămâi vigilent şi stăpân pe tine.) . nu din calcul. ci chiar corpul tău. În Dojo toŃi oamenii sunt prieteni şi se ajută benevol. Şi invers: când (eşti silit să) renunŃi la ceva – consideră că ai făcut un dar! O rugăciune adevărată este: „mulŃumesc Doamne pentru ce am. are caracter egoist când e făcută numai pentru plăcerea personală. insulte pe cineva. E sarcina fiecăruia să se armonizeze cu lumea – mai întâi schimbându-se pe el. ca să scapi de bucluc. Însă ar fi şi mai bine ca darul să fie o renunŃare. Aceiaşi activitate devine însă omenoasă. nu ca să facă păcate. Ajungi să ai încredere în oameni. când constituie un mijloc spre ajutorarea altora. dotat cu inteligenŃă) nu constă în ce face majoritatea oamenilor. În Aikido nu există competiŃie cu alŃi oameni.pe de o parte folositoare altuia/ altora (evident. nu strică să ai şi oarecari regrete – adică darul să te coste. Îi faci cadou partenerului nu bani sau haine. iar pe de altă parte din care autorul nu are nici un fel de profit personal. Tare Mi-a plăcut acest om curat şi ruga lui fierbinte. merg înainte fără a se uita la tine sau altul. Adică. S-a gândit să-Mi spele picioarele. Să înŃelegi că vinovatul pentru tot ce suferi în viaŃă eşti chiar tu. să renunŃi mai greu la el. Chiar şi „iluminarea” budhistă este de fapt un scop egoist. adică să fure. Să devii puternic şi mărinimos – nu să dai de nevoie. sau să distrugă mediul ambiant). nu o faptă bună. care voia să dăruiască. când eşti hotărît să faci o faptă bună tot găseşti ceva de dăruit: nu neapărat ceva material. toŃi se chinuie transpirând de bună voie şi fără nici o recompensă materială pentru a realiza un Ńel nevăzut dar cu atât mai dorit.ci în posibilitatea purtării raŃionale: ajutorarea semenilor. s-a gândit să-mi facă Mie ceva ce ar fi avut şi el nevoie mult de tot în pustietatea în care trăieşte. Lumea îşi văd de ale lor. Fapta bună este o acŃiune . să fie preŃios (pentru tine). Fapta bună = acŃiune utilă. prostituŃia. ca să-l folosească în procesul de învăŃare.

adică în fond tot satisfacerea Ego-ului. bazându-se pe zicala "bătaia e ruptă din Rai". În realitate. Dimpotrivă. ca o recompensă. Dar e nevoie să treacă mulŃi ani de antrenamente. . mai blând – aşa cum făcea şi O Sensei (spre sfârşitul vieŃii. elevul învaŃă să stea cu spinarea dreaptă şi verticală. El îşi învinge prin Aikido propriile defecte. ToŃi oamenii (normali) suferă mai mult sau mai puŃin de agresivitate.pentru a răzbi în viaŃă. Acest fapt a început să fie recunoscut de puŃină vreme în Ńările avansate (de exemplu în Germania.caută totuşi (fără să-şi dea seama) o tehnică de luptă. Practica Aikido (ca o Cale) nu rezultă într-o satisfacŃie clară la un termen precis. În fond. exacerbat de sedentarismul actual. în SUA [60]). CompetiŃia produce o atitudine competitivă. începătorii . prin efort exclusiv mintal. E nevoie ca educaŃia să intre mai ales în corp.dar şi cel mai puternic aliat al său. Din contră. iar cei ce pierd devin nefericiŃi. să se relaxeze. În schimb. CompetiŃia proiectează în sfera socială instinctul sexual. lenea şi impulsurile instinctuale. Câştigătorii de azi vor pierde mâine.4. să respire bine. Aliat . câştigi orice întrecere la care nu participi! Filozofia relaŃiilor interpersonale propusă de Aikido este aceiaşi cu cea susŃinută de Dale Carnegie în binecunoscuta carte „Cum să-Ńi faci prieteni şi să influenŃezi oamenii”. pricepând că tocmai în corpul lui se află cel mai mare duşman . este o metodă extraordinară de educaŃie pentru toŃi. De ce extraordinară? Pentru că din construcŃie (in-built).trebuie să nu te întreci. nu numai în cap. în Aikido nu există întrecere cu alŃii. descoperi că ai şi mai multe de făcut.spre a "dresa" individul şi a-l transforma într-un bun cetăŃean şi om de omenie. să înaintezi serios în vârstă – pentru a ajunge să gândeşti mai potolit. are nişte puteri reformatoare şi constrângeri educative rar întâlnite la o singură metodă pedagogică. Ea perverteşte societatea şi încurajează violenŃa. în realitate însă. De aceea. Aikido ca sistem de educaŃie La prima vedere. mai binevoitor. Aikido foloseşte cu precădere metoda efortului fizic – a transpiraŃiei . Alături de educaŃia obişnuită. lucrează „benevol” pentru binele grupului.cu tine însuŃi e că nu duce (aparent) nicăieri. când îl mai lăsaseră puterile…). urmăresc eficienŃa. Ca să nu pierzi nu e deajuns să nu câştigi . nu mai leagă una de alta. Pentru mulŃi practicanŃi aspectul său marŃial originar pierde treptat din importanŃă. să-şi păstreze echilibrul şi stabilitatea. cu cât munceşti mai mult. adultul evoluat. Aikido = lupta cu tine însuŃi Aikido ≠ lupta cu altul/ alŃii 5. Copilul/ animalul funcŃionează instinctiv pe baza algoritmului „efort (muncă) = recompensă (imediată)”. Aikido nu este decât una dintre multele arte marŃiale extremorientale.care dau dovadă de oarecare înŃelepciune alegând să practice Aikido şi nu o artă marŃială cu lovituri şi competiŃie . altele sunt scopul şi foloasele antrenamentelor. vezi DAB [51]. Practic. civilizat.

dar care pot face şi bine dacă ştii cum să-i iei. Căci. devenind fiinŃe superioare şi buni cetăŃeni. Tot acolo pricepi că şi tu poŃi face altora rău sau bine. cât şi al înŃelesului Artei. etica. cu interesele lor. . ci teamwork (lucru în echipă). se suprapun): .cel care ştie să trăiască civilizat are nevoie să înveŃe cum să iubească. adică să devină o a doua natură a omului respectiv. negocierea. Cu timpul. care îŃi pot face rău – fără să vrea. suflet. No pain – no gain (fără suferinŃă – nu poŃi câştiga). fără sacrificiu . ci colaborare cu „partenerii”. Formarea sau educarea unui om se desfăşoară în trepte distincte (în realitate ele se amestecă. cu vorbe. în mod dibaci. Pentru unii începători Aikido înseamnă o artă marŃială eficientă. Aceste “priceperi” se lipesc doar slab şi pentru puŃin timp de ei. În plus.omul (copil sau adult) neştiutor are nevoie să înveŃe cum să supravieŃuiască. . Aikido nu e o luptă cu „inamicii”. în stare să-şi iubească dezinteresat semenii. Toate antrenamentele nu sunt decât o metodă pentru vindecarea de fudulie şi Ego exegerat. E vorba de nivelul inferior de valorificare. minte. aşa că antrenându-se mai departe îşi schimbă aproape complet corpul şi spiritul. Alta ar fi însă soarta acestor informaŃii şi învăŃături dacă ar intră în corp printr-o aşa-zisă educaŃie experienŃială. elevii constată că străbaterea Căii mai are şi alte foloase pentru viaŃa lor. ci numai din cauză că îşi urmează propriile interese. să participe total şi de bună-voie la procesul instructiv-educativ. Preocuparea excesivă pentru corp reconduce la Aikijutsu. obligând elevul. interesul pentru minte întoarce la sedentarismul Yoga. educaŃia civică şi ecologică. nu eşti Dumnezeu. nu doar practicate din vârful buzelor – “la tablă”. Când se adresează doar uneia din componente.nu există. nu competiŃie. responsabilitatea individuală şi colectivă etc. Aikido conŃine răspunsuri la toate chestiunile ce-l preocupă pe om.75 Orientalii zic: educaŃia care intră numai pe ochi sau prin urechi . Degeaba oamenii citesc sau ascultă cursuri şi alte mijloace audiovizuale de instrucŃie – care predau comunicarea. dacă cedezi şi dai de la tine. că şi ei trebuie să cedeze pentru a putea să trăim cu toŃii în bună pace. pentru a fi bine însuşite ele trebuie trăite. pe toate astea le face Aikido. supravieŃuirea individuală şi colectivă. Aşa înveŃi că există şi alŃi oameni. . obligatoriu educatorul îl şi “bate” pe învăŃăcel! Profesorul bun e sever (dar drept). din cauza metodei pedagogice utilizate. Aikido regresează şi degenerează spre origini. Aikido este un sistem educativ holistic (total) căci se preocupă atât de ansamblul cât şi de fiecare componentă a fiinŃei omeneşti: corp. privind de exemplu: sănătatea.acela care ştie să supravieŃuiască are nevoie să înveŃe a trăi – civilizat. atenŃia numai pentru suflet rămâne religie.este ca şi hrana mâncată în vis! EducaŃia NU se poate face doar cu gura. În cursul lor înveŃi să cazi fără să te accidentezi şi să accepŃi să cazi – adică să înŃelegi că nu eşti tu cel mai tare. atât al elevului. Progres personal fără suferinŃă. religia etc. cu ajutorul căreia se pot apăra pentru a supravieŃui. toleranŃa. Ei bine.

sex. că nu are rost să facă prostii şi devine om de treabă. asupra sufletului în # 6. * O metodă de autoapărare eficientă. asupra minŃii în # 8.de boala violenŃei. Paradoxal. contribuind astfel la vindecarea acestuia . E adevărat că se pot obŃine (cam) aceleaşi rezultate şi cu alte metode (bazate tot pe suferinŃă sau “bătaie”). Deoarece nimeni nu acceptă de bună voie să înveŃe ceva (orice!). Aikido înseamnă să-i baŃi sau loveşti pe oameni nu cu pumni. * Un tratament sanogen pentru prevenirea şi tratarea multor boli. * Un sistem de educaŃie fizică fără spectatori. Aikido realizează această transformare a practicanŃilor cu ajutorul “bătăii”. imediat ce elevul intră în Dojo. Ca orice altă metodă de modelare a caracterului. a fuduliei. constă în aceea că pedeapsa şi-o dă singur chiar agresorul care atacă! Cel care se apară nu foloseşte mişcări violente.1. * Un anumit fel de comportare şi de trai. el se fereşte de atac preluând totodată controlul ansamblului pentru a readuce relaŃiile interumane pe făgaşul normal. şi aceasta necesită oarecare timp. nu exista o contradicŃie. dar cu vânătăi. dacă ştie că în afara chinului pentru memorizare.1. educaŃia prin Aikido sunt: Aikido = Efort fizic + Gândire optimistă + EducaŃie civică + + InstrucŃie militară + EducaŃie morală + Iubire de oameni Vom vedea că fiecare element poate fi implicat de mai multe direcŃii.. între idea de bază a educaŃiei orientale: "bătaia e ruptă din Rai" şi faptul că Aikido evită forŃa şi violenŃa. Morihei Uyeshiba.Sistemul de educaŃie (vezi # 3. şi influenŃate de. * O colecŃie bine structurată de idei şi principii privind relaŃiile dintre oameni. Modul în care Arta acŃionează asupra corpului este arătat la # 7. dar diferenŃa şi atracŃia constă în faptul că Aikido nu e violentă. sculare de jos etc. Meritul Aikido ca metodă de educaŃie şi al inventatorului său. stricat de agresor. . va mai lua şi bătaie. poate de aici şi ideea de Cale – vezi # 9. Agresorul pricepe (ca urmare a auto-pedepsirii). competiŃie. Sigur că lucrurile nu decurg chiar aşa de frumos dintr-o dată. * Un mod de gândire şi înŃelegere a lumii înconjurătoare.2.1) Aikido este totodată: * O Artă (Cale) marŃială ne-violentă. În Dojo fiecare constată pe pielea sa: dacă nu faci ce trebuie – o încasezi! Fără nici o reavoinŃă. DirecŃiile educative ale Artei se adresează întregii fiinŃe: Aikido = Aikido pentru corp + Aikido pentru minte + Aikido pentru suflet iar elementele folosite pentru. Procesul educativ seamănă cu urcuşul unei poteci anevoiase spre vârful unui munte abrupt. ci cu planete. sânge.

. ci de a-i face pe cât mai mulŃi oameni să devină raŃionali. Aikido te învaŃă să gândeşti logic: că dacă faci aşa e bine iar dacă faci altfel.) în loc să-l laşi să facă ce vrea – sau nu vrea . E adevărat că partenerul cu rol de Uke îl atacă pe cel ce se apără (Nage). că 1+1 = 2 şi NU 3.să fie politicos – căci pe Tatami este obligat să salute mereu.. Adică. . căci atacurile sunt executate conform dorinŃei şi cererii lui Nage. să te adaptezi la cele mai diverse mentalităŃi şi la schimbările mediului (natural ori social) înconjurător. Nu apare nici o fluctuaŃie emoŃională. În Aikido nu există acŃiuni ofensive. În contradicŃie cu prostia larg răspândită. nici teama de a nu face faŃă. atacuri.să fie înŃelegător. cu mâna. civilizaŃi. nu vor fi sentimente de duşmănie faŃă de cel clasat mai bine. Idei simple pe care în teorie toată lumea le ştie.să nu se sperie de păreri sau iluzii. piciorul sau cu capul. să se stăpânească. aşa cum speră în mod iresponsabil tot omul după ce face o prostie. sau nu faci aşa – e rău. o încasează.el. ce pot fi acuzaŃi de “port ilegal de creier”… Scopul Aikido educativ nu este ca unii să înveŃe să se bată iar alŃii să rămână bătăuşi. . dar şi cu o tărie şi/ sau viteză corespunzătoare capacităŃii sale de răspuns. anatomia şi funcŃionarea lui – cunoştinŃe pe care de obicei lumea nu le ştie şi de care nu se ocupă (pentru că aparent nu aduc bani. Lipsesc spargerile spectaculoase de cărămizi. Poate că unele arte marŃiale au nevoie de asemenea performanŃe pentru stabilirea nivelului unor sportivi de vârf. . pentru a intra în echipa reprezentativă etc. .să caute singur soluŃii la problemele ce apar.să-şi însuşească virtuŃile şi principiile onoarei Bushido. În plus . Nu poate apare nici o tendinŃă de escaladare a agresiunii. în Aikido nu există învingători şi nici învinşi.să nu mai fie bleg – căci pe saltea fiecare învaŃă să reacŃioneze când e atacat.). .. le susŃine şi repetă. dar Aikido este un sport pentru toŃi şi de aceea nu foloseşte probe extreme. ceea ce este iarăşi de mare importanŃă morală şi are un rol esenŃial în evitarea stresului negativ. lemne.să fie atent – căci dacă nu.76 Aikido este o metodă de educaŃie şi autoeducaŃie.. dar care. dacă ne uităm la fapte. căci îl ajută pe om: . Cred că sunt evidente avantajele acestor “lipsuri” din arsenalul mijloacelor educative ale Aikidoului. nici o rivalitate. nu să stea şi să primească lovituri. Cu ajutorul Aikido îŃi cunoşti şi înveŃi corpul. aşteptând minunea salvatoare. ÎnveŃi să-Ńi stăpâneşti corpul (coordonarea membrelor etc. ÎnveŃi să munceşti (luptând cu lenea ancestrală). tolerant – altfel devine nesuferit. par necunoscute multor oameni din jur. nivelului său tehnic.îŃi pui întrebări şi în felul acesta te deştepŃi. sau să fugă. . blocuri de gheaŃă sau de beton. Să enumerăm şi defectele educative pe care Aikido NU le are: În contrast cu sporturile competitive. însă o face numai cu scopul ca acesta să poată învăŃa să se apere. care oferă numai satisfacŃia egoistă de a-i învinge pe alŃii sau de a distruge Natura.

din cauza influenŃei nefaste a competiŃiei. Astfel. în comparaŃie cu avantajele concentrării mintale şi acŃiunii hotărîte. cu concepŃii asemănătoare Aikido. degeaba explici unui om ce înseamnă pierderea vremii. regresând spre Jujutsu originar şi chiar mai rău. Kano a evidenŃiat următoarele principii de optimizare a acŃiunilor oricărui individ sau grup de oameni: . ocazie cu care te lămureşti rapid cum să te porŃi ca să scapi.). cu fleacuri. Tot aşa. căci Judo a devenit un sport mercantil urât şi contraeducativ. orientate spre competiŃie. Judo. care ia imediat măsuri constructive şi eficiente pentru ca traiul împreună cu celălalt să nu devină intolerabil. Astfel de deprinderi. În prezent.un începător nu va fi niciodată atacat mortal sau pe neaşteptate. pe rând: mai întâi rolul unui om obişnuit. plus ideile morale şi filosofice ale Aikido-ului. Primul principiu al lui Kano. Cu atât mai bine deoarece pericolul de accidentare ar fi uriaş dacă şi în Aikido s-ar promova aceeaşi mentalitate ca în alte sporturi de luptă (box. .binele general. bine orientate . Antrenamentul de Aikido face această lecŃie foarte pipăibilă – or. atent şi reŃinut. că tot n-o să priceapă. Când exersează Kumite. Acum o sută de ani marele cărturar Jigoro Kano visa la civilizarea şi educarea maselor japoneze cu ajutorul Judoului inventat de el. Şi ce demonstraŃie practică poate fi mai clară decât o confruntare pe Tatami cu un partener mai solid şi necooperant. câştig şi lipsa milei faŃă de adversari. Degeaba ai încerca să explici unui orb ce e culoarea albastră.Eficacitatea maximă (Sei Ryoku Zen Yo): cea mai bună cale pentru atingerea unui Ńel este utilizarea cât mai eficientă a energiilor corporale şi mentale disponibile. virtuos) şi eficient (mai bun). “agresorul” va avea mereu grijă să nu-l rănească pe Nage. etc.Avantajele reciproce (Jita Kyoei): armonia şi progresul unui grup compus din indivizi diferiŃi pot fi păstrate şi sporite doar prin într-ajutoarea şi renunŃările reciproce ale componenŃilor. Ne aminteşte să nu pierdem viaŃa în zadar. care se gândeşte numai la ale lui şi dă buzna peste cei din jur ca un nesimŃit (Uke). E vorba aici atât de obligaŃia protejării partenerului cât şi de înŃelegerea necesităŃii de a face pe “răul” numai pentru binele camaradului de sport.dacă nu reuşeşti să-i arăŃi practic diferenŃa. ci s-o folosim cât mai eficient pentru singurul scop nobil al oricărui om . o Artă marŃială neviolentă. . doar Aikido duce mai departe ideile lui Kano. înŃelegător şi capabil. apoi rolul unui om superior (Nage). sau acŃiunea deslânată şi fără vlagă. numai învăŃătura pipăibilă este folositoare şi durabilă. conduc spre dobândirea unei atitudini responsabile şi pacifiste a elevilor. folosind cel mai expresiv limbaj. ci dimpotrivă. elevii „joacă” roluri din care învaŃă mai mult decât numai apărarea de lovituri. "Sei Ryoku Zen Yo" înseamnă să-Ńi foloseşti energia vitală în modul cel mai corect (drept. fiecare interpretează.

Jiko no kansei înseamnă “perfecŃionează-te”. Putem merge mai departe cu raŃionamentul: aceleaşi principii ar putea fi folosite şi în relaŃiile internaŃionale pentru progresul întregii omeniri. Aikido este un mod mai deosebit. Nu poŃi să te dezvolŃi în singurătate. Un om slab. un dezavantaj pentru grup. constă în interacŃiuni cu alŃi oameni. în care pot fi rezolvate conflictele de orice fel. Zicala „Jiko no kansei. care adeseori se practică în singurătate (la calculator) – şi nicidecum rezolvarea relaŃiilor interpersonale.1). orice Artă marŃială. . dibaci şi neviolent. Din păcate. Deci: avantajul tuturor. Până la urmă. InfluenŃa educativă a Aikidoului rezultă şi din respectarea şi aplicarea sinceră în viaŃă a principiilor Codului eticii Bushido (vezi # 6. să negocieze. moderaŃia (nu lăcomia). Dezvoltarea personală nu este egoistă câtă vreme Ńii minte că scopul final este profitul general. al tuturor. 90% din viaŃa oricărui om. doar 10% e meserie pură. Aşadar. cei mai mulŃi comportându-se ca nişte biete animale: sclave ale propriilor instincte şi ale ciclului electoral. dar chiar devine o povară pentru ceilalŃi. dezvoltarea personală este un mijloc de a ridica societatea.nu numai cele corporale. ineficient – nu numai că nu poate contribui la binele general. în sensul că progresul unuia înseamnă câştigul ambilor. ce-i învaŃă şcoala actuală pe tineri ? O meserie. fără a Ńine seama de ceilalŃi. Cooperarea şi cedarea sunt principii de bază în Aikido. să păstreze echilibrul (nu excesele). prea puŃini conducători de state se gândesc atât de mult şi de departe.77 Al doilea principiu îl dezvoltă pe primul. adeseori conflicte. Această armonie poate fi obŃinută şi păstrată numai prin într-ajutorare şi concesiuni reciproce în scopul atingerii bunăstării şi avantajelor pentru grup – urmărind totodată foloase maximale pentru fiecare membru. din orice domeniu al vieŃii . dar iată că au o importanŃă uriaşă şi în scopul organizării şi perfecŃionării vieŃii sociale. Această manieră de interacŃiune umană prin “viclenie blândă” (neinvazivă) seamănă cu modul subtil în care se zice că ar fi rezolvat autorităŃile unui aeroport din Occident problema mârlanilor (mulŃi şi pe acolo!) care urinau cu perseverenŃă alături de pisoare. Or. Jita Kyoei” înseamnă că fiecare antrenament sau învăŃătură pe care o acumulezi te întăreşte şi te face mai capabil să contribui la binele general. îl învaŃă pe practicant relaŃiile publice: să salute. sărac. Aşa dar. dar mai ales Aikido. singurul mod de a ridica societatea este prin ridicarea membrilor ei. Jita înseamnă “eu şi ceilalŃi” iar Kyoei – avantaj reciproc. să nu zbiere. PoŃi contribui la ridicarea societăŃii. Kano arăta că societatea fiind alcătuită din indivizi. astfel ca fiecare membru să poată acŃiona în armonie şi la unison cu ceilalŃi (teamwork). demnitatea (nu aroganŃa). din cariera sa profesională. modestia. numai dacă eşti în stare s-o faci. Mai mulŃi oameni pot lucra ca unul singur numai dacă grupul este bine organizat. şcoala pregăteşte doar pentru 10 % din viaŃă! În schimb.

de unde aşa ceva? Căci la manifestaŃiile de stradă adulŃii noştri strigă cu mândrie "noi muncim. nu gândim". negocieri. care după oarecare studii au găsit soluŃia: să se lipească în vasul pisoar o muscă din plastic negru. Ipoteza lor s-a confirmat: toŃi pasagerii "Ńinteau" cu mare atenŃie musca. să nu dormi cât ai vrea. Însuşirea acestor cunoştinŃe se face fără constrângere. economice. metodologia antrenamentului ş. un model de curăŃenie chiar într-o Ńară campioană a curăŃeniei. numeroase cuvinte din limba japoneză (denumirea atacurilor. era exclusă nu numai din motive de imagine. pe baza entuziasmului produs de studierea tehnicii de luptă. folosită ca momeală de pescari.încât par utopice.4) sunt atât de perfecte din toate punctele de vedere: morale. numărătoarea. cei care treceau pe acolo dovedeau cu consecvenŃă că a avea bani nu înseamnă automat şi că ai “cei 7 ani de-acasă”.). decizie. iar cei care fac (numai) şcoala de management devin lideri haini (din cauza sedentarismului şi a lipsei educaŃiei morale). . prevenirea conflictelor etc. prin care mitocanul sau răuvoitorul este obligat să acŃioneze corect fără să-şi dea seama. ei învaŃă să-şi cruŃe forŃele (adică să gestioneze resursele disponibile) pentru a face faŃă oboselii de la un stagiu (adică unei lupte.). să nu faci tot ce poŃi. ci şi economice.). DiferenŃa este că cei care fac Aikido devin lideri omenoşi (din cauza eticii şi transpiraŃiei). dar găsirea lor necesită un mare consum de gândire managerială. respect. Cam 70-80% din ce se predă la cursurile de management (ştiinŃa conducerii) este o încercare de a cârpi bunul simŃ deficitar al elevilor respectivi.d. contabilitate etc.Aeroportul respectiv este o bijuterie în materie.) prin care clienŃii să fie siliŃi să păstreze curăŃenia. politeŃe. ne mai murdărind alături! Asemenea soluŃii la conflicte. procedeelor de apărare. Problema a fost încredinŃată unor psihologi. . ► Aikido şi managementul: orice instructor de Aikido învaŃă să conducă oameni. Adică învăŃături pe care elevii Aikido le studiază permanent în Dojo. conducere etc. multe elemente de morală şi etică tradiŃională. administrative. vânzare. o mulŃime de concepte filozofice şi spirituale clasice. prin lecŃii de: relaŃii publice. alături de numeroase alte tehnici pentru succesul în viaŃă. să nu crezi tot ce auzi. Aplicarea unor metode de constrângere directă (gardieni etc. Şi la noi ar fi nevoie de ele. atenŃie la nevoile celor din jur. Aikido te învaŃă să nu spui tot ce ştii. Doar 20-30% din ştiinŃa managementului sunt tehnici care nu se studiază în Aikido: planificare. sau unor cheltuieli neprevăzute etc. De exemplu. cooperare necompetitivă etc. Ori. Şi totuşi. ► Aikido şi educaŃia cetăŃenească: lecŃiile din Dojo sunt adevărate şedinŃe de team-building (comunicare. ecologice etc. să nu mănânci pe săturate.a. iar elevii “noi nu suntem genii”. vezi şi [53]) şi formarea spiritului civic (responsabilitate. lămurindu-se singur prin constrângere voluntară (vezi # 4. ► Aikido şi cultura: un Aikidoka este pus în situaŃia să înveŃe noŃiuni de istoria şi civilizaŃia Japoniei şi Orientului îndepărtat. într-ajutorare.m. să nu cheltui tot ce ai.

. la creşterea toleranŃei şi înŃelegerii altor puncte de vedere. mediului poluat şi lipsei exerciŃiilor fizice regulate. la dezvoltarea capacităŃii sale de asimilare a unor cunoştinŃe noi şi dificile. Din motive biologice şi istorice. ceea ce le ajută să manifeste o energie mare după ce învaŃă să se mişte din Hara. deşi pentru ele cel mai bun sport este Aikido. În Aikido s-a pus accentul pe: . hărnicie. Aikido şi femeile Femeile sunt mai ameninŃate de viaŃa modernă decât bărbaŃii.egalitatea sexelor la antrenamente. responsabilitate. dar şi prin evitarea conflictelor şi stingerea lor pe cale paşnică. . jumătate din ele beau când sunt deprimate) şi tutun (numărul fumătoarelor a ajuns egal cu al fumătorilor) cât şi stresul resimŃit de femeile salariate – le reduc drastic durata de viaŃă. relaxat. Toate aceste constatări impun cu multă forŃă necesitatea practicării sportului de către femei. femeile gândesc altfel decât bărbaŃii. alimentaŃiei defectuoase (trei sferturi din femei se supraalimentează). . învăluitoare.5.caracterul curgător şi femeiesc al mişcărilor: rotunde. Îndemânarea tehnică plus iuŃeala şi folosirea momentului optim sunt factorii esenŃiali pentru a întoarce forŃa agresoare înapoi spre agresor şi a-l doborî sau a-l fixa – iar aceste acŃiuni pot fi făcute de orice femeie. Aikido a fost un premergător al emancipării femeilor şi reevaluării importanŃei lor în societate. Din cauza stresului.rezolvarea conflictelor cu atitudinea mentală a omului cu corpul slab. În Dojo femeile şi bărbaŃii se antrenează împreună. viclenie. În plus. adică discriminare. româncele intră în menopauză cu 10 ani mai devreme decât femeile din alte Ńări. Creşterea consumului de alcool (în ultimii 20 de ani s-a dublat la femei. ci valorificând forŃa adversarului. În Aikido nu există segregaŃie sexuală. În fond.poate de asta nu vedem prea multe femei în Dojo. Cei care se apucă de bună voie de făcut sport sunt raŃionali . Femeile au o conformaŃie corporală care le avantajează pentru Aikido: partea superioară a corpului le este mai puŃin dezvoltată decât la bărbaŃi. mişcânduse corect. mobilitate. bărbaŃii sunt nevoiŃi mai întâi să se dezveŃe a folosi cu precădere forŃa umerilor. Faptul este posibil din cauza tehnicii specifice care rezolvă ciocnirea nu folosind împotrivirea forŃelor (inegale la cele două sexe). perseverenŃă.. fără ciocniri etc. pornite din şolduri. 5. 60% din ele suferă de osteopenie (10 % mai mult ca în Vest).78 Toate acestea contribuie la o lărgire considerabilă a orizontului cultural al elevului. munca stresantă fiind distrugătoare. Emanciparea tinde să devină un pericol pentru sănătatea lor. având drepturi egale. ele sunt nevoite să aplice de la început principiile Aikido. Neavând forŃă în umeri şi braŃe. femeile au zona şoldurilor mult mai dezvoltată. Comparativ. Egalitatea pe piaŃa muncii le omoară înainte de vreme. cum sunt femeile: prin cooperare.

fie intenŃionat (pentru că aşa cere exerciŃiul sau procedeul de luptă studiat). căci orgoliul. În cursul antrenamentului de Aikido partenerii se ating obligatoriu. călugărul cel tânăr se tot frământa. Aflu că pentru a evita acuzaŃia de hărŃuire sexuală.d. . să-şi asume responsabilităŃi masculine etc. ÎnŃelegerea acestor gesturi sau mesaje poate fi însă diferită de la un om la altul. invidia. noilor elevi li se va explica de la început cum stau lucrurile în Dojo.a. dar văd că tu încă o mai cari şi acuma!” Pentru a evita apariŃia neînŃelegerilor. După un timp. Instructorul arată elevului diverse greşeli de postură. deseori atingându-i corpul. căci se temea de curentul puternic. dar la noi sunt numai vreo 15%. o trecu apa şi o lăsă jos pe malul celălalt. Aikido foloseşte în procesul educativ şi simŃul pipăitului. de ce să împart eu băieŃii cu ele?”. una din practicante comenta ”de ce să mai vină altele. nu sunt un monopol masculin. a ridicat de jos jartiera marchizei de Pompadour – care era însă amanta sa şi subiectul preferat al bârfelor curtenilor. preocupat de un gând. Călugărul mai tânăr ezită. Atingerile corporale constituie un mijloc de comunicare. egoismul ş. să accepte ciocnirile corporale. Pe mal dau de o fată care-i roagă s-o ajute la trecerea râului. dar şi să-şi strunească defectele. Pe plan mondial se apreciază că 40% din practicanŃii de Aikido sunt femei. Problema interpretării gesturilor e atât în mintea celui care atinge (emiŃătorului) cât şi a celui atins (receptorul mesajului). Doi călugări budhişti ajung în călătoria lor la un râu. mai vârstnic.Aikido le învaŃă pe femei să gândească mai bărbăteşte: să se bată. nu numai auzul şi văzul. Fata îi mulŃumi şi îşi văzu de drumul ei. de la o situaŃie la alta. fie din greşeală. În timp ce continuau călătoria. dar celălalt. Când într-un Dojo s-a pus problema atragerii mai multor femei să practice Aikido. lămureşte-mă cum vine asta: învăŃătura spune să ne ferim de orice atingere cu vreo femeie. dar tu pe aia ai înşfăcat-o bine şi ai atins-o în toate felurile până ai dus-o pe malul celălalt!”. pe fata aia eu am părăsit-o de mult acolo pe mal. Unele persoane mai sensibile pot considera în mod greşit că aceste atingeri sunt imorale.m. când. purtându-se ca un gentleman. Călugărul mai vârstnic zâmbi şi răspunse: “Măi frate. o luă pe umăr fără nici o reŃinere. nu se mai putu abŃine şi îl întrebă pe tovarăş: “Frate. unii instructori din SUA explică elevilor greşelile atingând femeile şi copiii cu un Jo (baston). cum fac alte metode pedagogice. Honni soit qui mal y pense (ruşine celui care gândeşte ceva de rău) a spus şi regele Ludovic al XIV-lea în plin bal la Curtea FranŃei. O problemă poate apare în Dojo din cauza atingerilor corporale.

El poate doar să dea exemplu. aşa că mai apar şi „uscături” (vezi # 6. noi metode de antrenament sau noi înŃelesuri ale moralei Budo.6.2.centuri negre. Instructorul de Aikido nu doar predă . predau voluntar.3). fiind un fel de antrenorjucător. şi pot fi consideraŃi educatori mai buni (vezi # 3. manuale. cărŃi. care stau pe marginea terenului şi dau sfaturi. . ei îşi „gândesc” meseria. să o şteargă. motivează) elevii.instructori experimentaŃi. au de obicei o altă meserie din care trăiesc şi nu câştigă bani de pe urma activităŃii sportive. Cum ai putea micşora linia adversă. descoperind noi aspecte ale tehnicilor.4). El transpiră la lecŃii. Aceştia trebuie să muncească singuri pentru a progresa. C) MotivaŃia: majoritatea instructorilor de Aikido sunt amatori. au scris broşuri. Această deosebire radicală de participare constituie şi motivul pentru care instructorii de Aikido au un echilibru mintal mai bun şi o longevitate profesională mai mare decât antrenorii şi profesorii pentru sporturile clasice. instructorul se ocupă şi de educaŃia morală a elevilor. ajunşi la sfârşitul perioadei Ha (vezi # 9. Dar şi ei sunt oameni. sau să arate tehnica. să o împartă în două sau mai multe linii mai mici.1 şi # 10.6. eventual îi încântă (manipulează. Profesorul luă creta şi din punctul existent trase o linie mai lungă decât prima: poŃi micşora adversarul devenind tu mai mare. . cu contribuŃii la dezvoltarea Aikido.ci învaŃă şi el alături de elevi. adică forŃa adversarului? Elevul se gândi.Profesori . instructorul nu poate purta ori împinge elevul înainte pe Cale. demonstrând practic cu corpul său exerciŃiile cerute.) pe care o face orice profesor de sport.1. supuşi slăbiciunilor lumeşti. Iată un exemplu: Profesorul desenă cu creta pe sol un punct şi o linie. nu micşorându-l pe el! Cu toată bunăvoinŃa. de ce elevii lor îi îndrăgesc mai mult. în comparaŃie cu antrenorii. apoi spuse elevului: punctul reprezintă forŃa ta. treptele calificării instructorilor sunt: . alături de elevi. un orizont cultural mai larg. Instructorii de Aikido Iinstructorii de Aikido se deosebesc de antrenori şi de profesorii de sport prin: A) Sarcini pedagogice: pe lângă educaŃia fizică (predarea tehnicii de luptă etc. aflaŃi la începutul perioadei Ri din viaŃa lor profesională.Instructori .79 5.2). În general instructorii de Aikido au o pregătire profesională mai variată. cu elevi aduşi la nivel de centură neagră. sau profesorii care explică de la catedră. Fiecare participant la antrenament face ce poate şi obŃine ce merită – potrivit posibilităŃilor sale şi nivelului său. linia e forŃa adversarului cu care vei lupta. apoi propuse diverse soluŃii: să scurteze linia. Singura lor satisfacŃie e cea morală. Pe lângă ierarhia stabilită birocratic. Transferul învăŃăturii se face politicos şi lent. B) Mijloace didactice folosite: instructorul participă corporal la antrenament. alături de elevi.

încercări de popularizare (cărora O Sensei li sa împotrivit): . El a sesizat că metoda tradiŃională de predare are un caracter restrictiv.Gozo Shioda a preconizat în şcoala sa (Yoshinkan) o nouă metodă pedagogică de predare a Aikido. În contextul deficitului general de educaŃie şi conştiinŃă civică din societatea actuală. ce constituie doar un procent mic din populaŃie. atât ca tehnică personală. comparativ cu avantajele mentalităŃii deschise şi democratice a ocupanŃilor americani apăruŃi după războiul mondial. Dar Morihei Uyeshiba nu a dorit să popularizeze şi democratizeze Arta sa. . . fie elevii dedicaŃi care vor să devină instructori sau profesionişti. Dându-şi seama că această concepŃie elitistă era dezavantajoasă în competiŃia internaŃională. pentru profesor tehnica nu mai are secrete.11). atât în domeniul corporal.Koichi Tohei a dezvoltat în şcoala sa (Ki Aikido) pedagogia laturii spirituale. . De asemenea. bogătaşi etc. O nouă variantă: Aikido educativ (pentru toŃi) Numeroşi oameni au priceput avantajele educative ale Artelor marŃiale.7. a sa). iar al instructoarelor chiar infim. dificultatea formării şi lipsa unei motivări materiale face ca la noi numărul instructorilor de Aikido să fie foarte mic. din cauză că a reuşit să-şi aplice practic şi la scară mare concepŃia educativă (şi patriotică) în Japonia. O Sensei nu preda multor elevi. cu scopul atragerii cât mai multor tineri. pentru a uşura accesul unui număr cât mai mare de oameni cu constituŃie fizică normală la avantajele Artei. el însă îşi pune mereu întrebarea: „e bine şi corect ceeace fac?”.Kenji Tomiki a introdus competiŃia. morală. 5. după ce a preluat conducerea şcolii Aikikai. Instructorul e încă preocupat de tehnică. Aikido a dus mai departe ideea educativă originară a Judo-ului. cât şi în cel moral. când au devenit profesori unii din elevii săi au început să popularizeze Arta.sub o formă sau alta. ci o destina unei elite (japoneze): nobili. Aşa a procedat însuşi fiul lui O Sensei – Kisshomaru Uyeshiba. mintală. Formarea instructorilor de Aikido durează mult timp. deodată unui număr foarte mare de elevi. maestrul nu mai are nedumeriri (vezi # 5. dovedesc o măiestrie deosebită. ba chiar limita numărul lor prin criterii de selecŃie prohibitive: cerea candidaŃilor la înscriere scrisori de recomandare. din cauza complexităŃii şcolarizării: corporală. cel mai strălucit reprezentant a fost Jigoro Kano. el a ajuns să fie Aikido (sau o variantă. cu ajutorul Judo-ului pe care l-a inventat. Dintre ei.. deoarece favorizează fie elevii cu constituŃie fizică solidă din naştere. au fost . în sensul de Cale marŃială ne-violentă. cât şi ca talent pedagogic sau organizatoric etc.şefi de şcoală. giranŃi morali sau materiali etc. toate aşa-zisele mari schisme sau deviaŃii de la Aikido tradiŃional (vezi # 10.2).Maeştri .

Dacă începătorii nu s-ar înzdrăveni mai întâi şi ar învăŃa direct tehnica Aikido. de abea ulterior se trece la tehnica de luptă. care duc la acelaşi rezultat dar au viteze diferite (şi deci la łel fiecare ajunge după o altă durată de timp). Între cele două scopuri este o mare diferenŃă.80 Deoarece variantele existente nu reuşesc totuşi să atragă un număr mare de amatori. prima treaptă spre iluminare. obŃinem următorul clasament. distractivă. Se folosesc exerciŃii mai simple.11). Or. EducaŃia fizică este doar prima parte a Căii.2. ci o educaŃie fizică şi o metodă de auto-educaŃie etică accesibilă.2. Aikido educativ promovează prioritar relaxarea (vezi # 8. cum spre vârful muntelui duc mai multe poteci. [24]) şi Ki Aikido (vezi # 10. dar la antrenamente exerciŃiile respective se execută în ritmul (mai lent) şi cu complexitatea (mai mică) corespunzătoare posibilităŃilor oamenilor obişnuiŃi. dar reprezintă o „educated guess” cum ar zice englezul (o apreciere competentă): . să nu uităm că ele sunt doar nişte mijloace pedagogice pentru educaŃia lui civică. Scopul său nu este iluminarea. Ea nu este o şcoală (doar) a luptei. deschisă. ci educarea fizică a majorităŃii oamenilor. De aceea. de interes public.2).5. Succesul unei metode de educaŃie fizică pentru toŃi depinde de accesibilitatea ei. Aceasta este o Artă marŃială pentru toŃi care are ca ca scop educaŃia fizică. în schimb lipsesc exerciŃiile complicate şi confrontaŃionale cu armele albe (vezi # 7.5). Aikido educativ nu este o Cale marŃială. Accesibilitatea unei arte marŃiale este invers proporŃională cu gradul implicit de intensitate a efortului fizic şi violenŃei (chiar controlată) la antrenamente. De fapt Aikido educativ este Aikido tradiŃional. Dacă aranjem artele marŃiale în ordinea crescătoare a gradului de solicitare şi violenŃă la antrenamente. adică de capacitatea cât mai multor oameni să facă faŃă antrenamentelor respective.1) şi facerea de fapte bune. non nocere!” (mai întâi. indicaŃiile sunt subiective. cu precădere cooperative. Este oare expresia „Aikido educativ” un pleonasm? NU! Aşa cum spre un łel duc mai multe Căi. Deşi efortul fizic regulat şi exersarea relaŃiilor interpersonale (pentru însuşirea soluŃionării conflictelor) sunt obligatorii pentru fiecare cetăŃean. Sunt foarte importante şi exerciŃiile pentru dezvoltarea corporală generală (vezi # 7. eu propun o nouă variantă: Aikido educativ. deoarece marea majoritate a începătorilor obişnuiŃi au o condiŃie fizică firavă. Din punctul de vedere al curriculei tehnice. să nu dăunez!). şi în cadrul Aikido (care este o metodă educativă) sunt mai multe variante. nu scopuri în sine. s-ar accidenta. democratică.3). [2]. menŃinerea şirei spinării dreaptă (vezi # 7.6. Ei sunt incapabili să înveŃe chiar cele mai blânde mişcări de Aikido tradiŃional.8). sanogenă şi etică a publicului larg. Aikido educativ este o combinaŃie între Aikido tradiŃional (varianta Aikikai vezi # 10. respiraŃia corectă (vezi # 8. din metodologia clasică a Aikikai. principala grijă a unui educator responsabil este: „primum.

Ordinea 1 2 3 4 5 6 7 Taijiquan 100 % **) 80-90 % ***) Ki Aikido (Tohei) Aikido educativ (SD) 90-95 % Aikido tradiŃional(Aikikai) 10 % Aikido Yoshinkan (Shioda) 10 % Aikido competitiv (Tomiki) 5% alte arte marŃiale de contact.. CâŃi oameni normali pot practica o artă marŃială tradiŃională? CâŃiva. care nu sunt în stare (nu le permite nici trupul. pentru sănătate corporală şi mintală. nu la nivelul unor performeri dedicaŃi. nu a „omului de pe stradă”. o metodă de educaŃie fizică trebuie să fie accesibilă cu adevărat tuturor elevilor (vezi condiŃiile pentru educaŃia fizică de mase. când însă Ńelul este educaŃia publică de mase. nu toŃi devin savanŃi. La fel se pune problema şi cu Aikido. datorită popularizării extensive. Numai că Aikido nu este sport. Astfel. EficienŃa în luptă nu contează în comparaŃie cu eficienŃa educaŃiei caracterului. nici mintea. aprecierea se schimbă total. la # 4. Dar naŃiunea o constituie ceilalŃi 95%. chiar al pervertirii Artei. în concluzie . Varianta tradiŃională propusă de Aikikai este prea solicitantă şi obositoare pentru majoritatea oamenilor. Nu toŃi elevii sunt olimpici.1. războinică. în învăŃământul public se predau materiile adaptate posibilităŃilor medii ale elevilor. Unii specialişti sau experŃi marŃiali ar putea considera Aikido educativ drept o versiune diluată a Aikido-ului tradiŃional. “Orice sport care se democratizează ajunge ca fotbalul”. **) Taijiquan este considerat de OMS „cea mai bună gimnastică medicală cunoscută” [3]. Există şi pericolul degenerării. cel mult 5%. soluŃia optimă este Aikido educativ. pentru sănătate. dacă în felul acesta se poate redresa situaŃia actuală catastrofală. pentru şcoli. dar în realitate foarte complicate şi obositoare ale Aikido.) *) mediu sau „normal” în concepŃia artelor marŃiale. ***) 10-20 % din public consideră Ki Aikido o activitate prea spiritualizată. Opiniile lor ar fi corecte dacă eficienŃa sau corectitudinea educaŃiei s-ar măsura cu criterii privitoare la eficienŃa strict marŃială.o versiune „incorectă”. pentru a o folosi cu succes în viaŃa lor. sau a fizicii. prea blândă şi ne-„eficientă” într-o luptă reală cu adversari periculoşi. Rezultă că pentru masele largi de tineri. dar toŃi pot învăŃa o parte din ştiinŃa matematicii. Judo etc.4). sau să cadă mai vioi şamd. zic gurile rele. nu poate deveni o educaŃie fizică de mase. Iar pericolul deteriorării mijlocului educativ este un preŃ acceptabil. Gradul de efort şi de violenŃă zero mic mic mediu*) mediu*) mare foarte mare Arta marŃială (varianta) Accesibilitatea publicului larg . 5 % competitive (Karate. pentru a nu mai aminti că nici nu doresc) să efectueze mişcările aparent simple. Pentru a putea fi introdusă în şcoli ca materie obligatorie de studiu. sau a istoriei etc.

numai cea a picioarelor. Aikido NU este o metodă de autoapărare fizică Aikido este şi o metodă de autoapărare corporală. ci cei iuŃi înghit pe cei înceŃi!”. susŃinea un director de la firma BMW. oferind posibilitatea unei autoapărări eficiente fără inevitabilitatea rănirii grave a agresorului. Pentru a lupta. spermă etc. ridică o construcŃie frumoasă care nu are nici o fundaŃie şi din cauza asta se va prăbuşi la prima furtună serioasă. prin creşterea competitivităŃii internaŃionale a cetăŃenilor ei. să transpire. grei. Aikido e o metodă de apărare pentru indivizi mici şi firavi. adică relaxat. Aikido educativ. Deoarece le lipseşte forŃa. înalŃi. nu pentru cei solizi.). care îşi va continua separat drumul tradiŃional. Elevii care nu Ńin seama de aceste condiŃii şi se reped să înveŃe tehnici sau procedee de luptă sofisticate înainte de a-şi însuşi bine bazele. Într-o confruntare fizică ei sunt siliŃi să lupte cu alte mijloace pentru a învinge: în primul rând să evite încasarea de lovituri.8. Oamenii slabi nu pot folosi metoda obişnuită de luptă corporală bazată pe utilizarea greutăŃii proprii şi a loviturilor.81 de totală lipsă a educaŃiei fizice a tineretului. elitist. exerciŃiile sale atractive. scopul real este educaŃia fizică. Tehnica aceasta se însuşeşte greu. n-au energie suficientă pentru a doborî un adversar mai greu (le lipseşte masa şi viteza). precis că era nevoie să fii mare şi solid ca să-l poŃi face. în Aikido e nevoie nu de muşchi. iar cei mai mulŃi n-au răbdarea necesară. Chiar dacă Arta ar pierde . sunt şi o momeală pentru a-i atrage pe oameni să facă mişcare. Eu nam prea văzut oameni (inclusiv instructori!) cu greutatea peste 70 de kg. cu un control demonstrabil asupra tuturor aspectelor atacului şi apărării. concepută să răspundă în mod etic unui atac neprovocat. Aceşti elevi nu vor putea face faŃă unui pericol adevărat. de fapt. de la început. 5. Nu contează mărimea forŃelor opuse. tehnica Aikido permite o neutralizare rapidă şi clară. în al doilea să folosească energia adversarului. să respire etc. În Aikido învăŃăm că tehnica de bază şi politeŃea constituie fundaŃia măiestriei. Când este folosită corect împotriva unui atac nedrept şi violent. Aikido s-a năcut în Japonia. Loviturile lor nu sunt eficiente. .societatea românească ar câştiga. pericolul degenerării s-ar referi doar la Aikido educativ – nu la cel clasic. Cine ar fi „prost” să aştepte. Dar „nu peştele cel mare înghite pe cel mic. Sper că şcolile tradiŃionale de Aikido vor constitui sursele de regenerare permanentă pentru varianta de mase (asemănător modului de funcŃionare al actualelor bănci de seminŃe. care să se mişte corespunzător necesităŃilor Artei. dacă ar fi fost inventat de norvegieni sau nord-americani. Să nu uităm că. În plus. doar cei slabi pot face Aikido corect. Aikido e o tehnologie de luptă care egalizează şansele adversarilor: un om pirpiriu se poate măsura de la egal la egal cu un zdrahon. Nu se foloseşte deloc forŃa (musculară) a părŃii superioare a corpului. ci de dibăcie.

Îndemânarea de a folosi Ki-ul poate fi însuşită doar în 10-15 ani de studiu. adică pe acŃiuni greu de învăŃat.mai întâi cedezi – adică renunŃi la orgoliu. . contraatacul fizic (la care te pricepi. pentru că ai fost atât de fraier ca să ajungi în situaŃia critică). Deşi Aikido este şi o Artă marŃială eficientă. ci pe sesizarea şi manipularea energiei (mişcării şi voinŃei) proprii şi a adversarului. randament cât mai mare (obŃinerea unui efect maxim cu minim de efort). Cine se angajează într-o luptă cu derbedei. întrebându-te: “am voie să te lovesc oricât de tare şi de iute?”. pentru a-i atrage să vină. Răspunsul la o agresiune are două etape: . Principiile de acŃiune sunt: evitarea luptei. Dacă faci Aikido şi cineva doreşte să-i verifice eficacitatea.). PracticanŃii unor arte marŃiale violente apreciază că Aikido e un fel de dans. oameni răi din naştere). Aikido pierde amatori în folosul altor arte marŃiale (violente!). Aikido te învaŃă să învingi în conflictele de orice fel cu aproximativ 98% din oameni. Fals! Deprinderile de luptă sunt numai o “primă de încurajare” dată începătorilor neconvinşi. cu principii de acŃiune şi concepŃii tactice foarte avansate. ori fractura (de exemplu folosind lovituri cu piciorul). care aparent pot fi învăŃate mai repede. pentru a i-o fixa. mai rămân 2% (specialişti. criminali. care ar fi cea mai eficace dintre ele. neeficient într-o luptă „reală”. dibace. fără a avea “kilometrajul” pe Tatami corespunzător unui nivel de 2-3 dan (adică o vechime de aproximativ 10 ani) poate mânca o bătaie straşnică. economisirea energiei consumate şi a mişcărilor folosite.fără a şti sau a Ńine seama de premizele pe care se bazează acesta. Luptă se dă cu mâna goală. Se întâmplă să vorbească şi despre Aikido. Evitarea ciocnirii se realizează printr-o mişcare rapidă. adaptarea răspunsului (apărării) la caracterul atacului (tărie. Uneori practicanŃii diverselor arte marŃiale discută.dacă gluma se îngroaşă. faptul că tehnica se bazează pe sesizarea. când poŃi obŃine imediat plăcerea dominaŃiei? Dar scopul Aikido e tocmai lupta cu închipuirea şi fudulia: victoria adevărată este asupra ta (Masaka Agatsu). îi reduce popularitatea. chiar în contradictoriu. deoarece ai studiat Aikido). cu care confruntarea are rezultate nesigure. şansele de a-i întâlni pe aceşti 2% sunt extrem de mici! Unii practicanŃi mai tineri îşi închipuie că prin Aikido învaŃă cum să se bată cu alŃi oameni. Pentru autoapărare. toate procedeele de Aikido trebuie efectuate Ńinând mereu adversarul de mână – mai ales când cade (pentru a amplifica şocul) şi după aceea. şi destul de consistentă a propriului corp – care nu e însă uşor nici de învăŃat. comparând merele cu pere . EficienŃa tehnicilor de luptă din Aikido se bazează nu pe forŃă sau violenŃă. total diferite de ideile celorlalte arte marŃiale. nici de efectuat. chiar şi la o parte din avere (ca un fel de auto-pedepsire.muncind din greu până obŃine dibăcia – când orgoliul său instinctual îl mână să-şi folosească imediat muşchii pe care deja îi are? Aceasta e în fond problema – de ce să amâni. Pe de altă parte. controlul şi comanda Ki-ului atât propriu cât şi al adversarului. bătăuşi. fără lovituri. să muncească şi să transpire în . intenŃii etc. răspunde şi tu cu altă întrebare: “dar eu am voie să te trântesc oricât de tare şi de iute pot?”.

nu cea de a lovi (sau bombarda etc. bătăuş – şi căsătorit. cât în pregătirea pentru lupta mentală (vezi # 11. e nevoie de (cel puŃin) doi scandalagii! Aikido nu este un sistem de luptă – ci o Cale pentru a NU lupta.). cine insistă şi persistă la antrenamente va înŃelege că succesul în orice confruntare vine “de la sine” dacă te pregăteşti din timp: adversarul cade (este neutralizat). nevasta lui Tanaka începu să-şi prelucreze soŃul.3). Avantajul său nu e că te învaŃă lupta cu alŃii – ci lupta cu tine însuŃi. Acesta protestă cât putu. Şi dă-i şi prelucrează-l pe Tanaka. dar confruntarea nu îi mai produce nici o plăcere. Aikido ≠ autoapărare Aikido >> autoapărare Autoapărarea se poate însuşi într-o săptămână (tehnica. Takeda era mai mic. să se abŃină de la distrugerea adversarului deşi ar pute-o face. că nu ştiu ce fac. şi să-i ierŃi. Aikido nu-l învaŃă pe elev să se „bată” pentru a câştiga o luptă sau o competiŃie (activităŃi care până la urmă nu sunt decât întreceri de fudulie). dar Tanaka îi trase o bătaie straşnică şi-l aruncă pe drumuri. mentalitatea şi înfăŃişarea lui devin ale unui învingător. care urmăreşte nu învingerea adversarului pentru susŃinerea sau creşterea trufiei elevului. până când nevasta lui Tanaka se gândi că dacă a fost aşa de uşor să ia o bucată de pământ dela Takeda – de ce să nu-i ia TOT pământul. sau să ştii că sunt bolnavi. Takeda căută ajutor la rude. După moartea bătrânului. persecută. un timp lucrurile au mers bine: fiecare frate îşi cultiva pământul şi îşi vedea de treaba lui. ci cei de făcut pentru a învinge fără luptă. îndrepŃi. cum că împărŃirea moştenirii în două părŃi egale nu fusese corectă – căci el avea şi nevastă. se duse să-l alunge pe frate-su. sau luptă. nu eficienŃa) – în schimb pentru (educarea caracterului cu) Aikido nu ajunge o viaŃă. ajunge la stăpânirea de sine şi înŃelepciunea de a evita orice formă de conflict. până ce acesta. Takeda. mai conciliant. acceptă fără multe vorbe. ajuŃi. sau de a o rezolva fără “ciocnire”. mai mic. fata cedează. şi mai mult. Munca. educi? Pentru a face pace contează mai mult capacitatea de a convinge. Pe patul de moarte un Ńăran şi-a împărŃit averea în mod egal celor doi fii ai săi. conflict. îndoctrinat la culme. E adevărat că un Aikidoka (elevul din Aikido) învaŃă să se bată eficient. iar conflictele se “feresc” din calea sa. ci tocmai dispariŃia ei. Şi iar fu linişte o vreme. Deşi. Tanaka era mătăhălos. Valoarea Aikido-ului stă în faptul că promovează calităŃi umane diametral opuse celor folosite în situaŃiile conflictuale de “pe stradă”. banii se adună. Tanaka se duse la frate-su şi-i ceru o bucată de pământ.Aikidoului nu stă atât în pregătirea fizică şi tehnica de luptă corporală. Nu uita niciodată că pentru o ceartă. Ce atitudine vă pare mai productivă: să presupui că cei din jur sunt răi şi te atacă. elevul îşi schimbă corpul şi spiritul. justificând cu argumentele nevesti-sii. dar om bun – şi holtei. Prin antrenamentele specifice. la .82 sala de sport. Secretul – şi tăria . ci să se poată apăra împotriva unui atac mortal. iar Takeda nu. într-un târziu. nedreptăŃesc. La o vreme. greutatea nu e să ajungi să ştii cum să te baŃi. Tanaka şi Takeda. Dimpotrivă. După mai multă ciocăneală.

După vreo trei ani. A doua zi stareŃul îl luă într-un colŃ al curŃii mânăstirii şi zise: “până înveŃi cum să te baŃi. ce are de făcut pentru a se schimba. Treaba ta e să iei viŃelul în braŃe şi să sari cu el peste tufiş de 50 de ori dimineaŃa şi de 50 de ori seara. lună de lună. Takeda se aruncă la picioarele acestuia. pe furiş. mănânci şi munceşti peaici prin mânăstire”. apoi s-a repezit să-i tragă o bătaie soră cu moartea. Meritul lui Takeda e că a gândit şi a vrut: a înŃeles care îi este slăbiciunea (defectul). A luat atunci vaca în braŃe şi a pornit cu ea în fugă să-l întâmpine pe frate-su. să fie sărac şi duplicitar. e nevoie să te înzdrăveneşti. viaŃa curgea liniştită. iar viŃelul ditamai vaca. Takeda de colo: am înŃeles. E uşor să învingi fără luptă – după ce te-ai pregătit “la sânge”. Takeda l-a văzut de departe. La început Takeda era slab – aşa cum suntem mai toŃi. Takeda îşi vedea conştiincios de sarcină şi de treburi. Aşa că bietul Takeda fu nevoit să plece în lume şi să trăiască din mila publică. a luat măsuri pentru îndreptare şi s-a Ńinut cu încredere de treabă până la capăt. noi avem aicea reguli foarte stricte şi dure. ştia regulile: spusele stareŃului nu se discută. Află el ce-i cu aceştia. ca să-şi recapete pământul. Şi o Ńinu cu săriturile zi de zi.vecini. du-te şi ia-Ńi pământul moştenit şi lucrează-l liniştit. mulŃumi din inimă . Dacă tu le ştii şi eşti hotărît să le respecŃi. zise Takeda. Takeda zise:”Venerabile. să prinzi putere. Imediat l-a cuprins frica. an de an. eu te primesc”. se întâmplă să întâlnească nişte călugări de la mânăstirea Shorinji. ci se ascultă. până când şi-a amintit vorbele stareŃului. Tanaka s-a supărat.dar. ce să vezi: tufişul devenise copac. “dar eu n-am învăŃat să mă bat. Pentru a supravieŃui în această situaŃie. apoi zise: “mă Takeda. nu mai ai ce învăŃa la noi. să trădeze şi să dea şpagă – ca aproape noi toŃi. Tot mergând din loc în loc. poŃi pleca acasă. Între timp mai dormi. n-a mai zis nici pâs – s-a întors şi a luat-o el la goană. Uite aici un tufiş şi un viŃel. se duse cu el să vadă cum sare cu vaca în braŃe peste copac şi zise:”bravo. nimeni nu avu curajul să intervină.“Aoleo”. era silit să ia bătaie şi să facă compromisuri. păi ce mă fac dacă vine frate-mio şi mă bate iar?”. Când acesta îl primi.şi intră în porŃie. deşi îi dădeau dreptate. căci toŃi ştiau de frica lui Tanaka. oare n-am căpătat eu destulă putere ca să trec şi la învăŃarea metodelor de luptă?”. Când a văzut ce forŃă căpătase Takeda. ce să facă. care făceau demonstraŃii de lupte. StareŃul îl privi. Bietul Takeda. StareŃul cugetă un timp. StareŃul zise:”nu faci nimic alta decât iei vaca în braŃe şi fugi spre el să-i dai bună ziua!”. N-a mai acceptat . Ii povesteşte acestuia toată biografia şi-l roagă să-l înveŃe să se bată. La un moment dat tânărul îşi aduce aminte de ce venise el la mânăstire şi ceru din nou audienŃă la stareŃ. Când a auzit de întoarcerea lui Takeda. Tanaka a rămas crucit. să trăiŃi. A plecat cu vaca acasă şi s-a apucat cu inima îndoită să-şi lucreze pământul. Zis şi făcut: ajunge la poarta mânăstirii şi cere audienŃă la stareŃ. Ia si vaca cu tine. şi-i veni ideea să meargă la mânăstirea lor. la primărie . Ńi-o fac cadou”.

doar cu calm. Adevărul e altul: concepŃia Aikido despre lupta corporală reală este foarte largă şi diversificată. ca la un examen de centură. din motive pedagogice. de la viclenie şi animalitate până la concepŃiile savante din „Arta războiului” lui Sun Tzî. pentru a se mişca cu mai multă continuitate şi energie. dar totodată şi onoare. putem să credem că ceea ce se face de obicei în Dojo e totalitatea Aikido. care fac faŃă oricărui fel de atac. despre apărare şi luptă. fără a mai respecta regulile din Dojo. Sigur că poŃi să te aperi folosind tehnici sau mişcări de Aikido. fără iubire de oameni. de la lovituri la muşcături şi de la scoaterea ochilor până la dezmembrarea adversarului cu orice unealtă disponibilă. În timp ce el bea o bere. dar este interzis de a le folosi fără un motiv justificat. din cele văzute la stagiile altor arte marŃiale sau din alte izvoare. pregătire şi construcŃie. Este o luptă pe viaŃă şi pe moarte. fie e deranjat la cap. înseamnă: non-violenŃă.după cum aprecia profesorul. apoi căpătau centura pe care o meritau . sacrificiu de sine. Defectul oricărui om nu e că are defecte – ci că nu face nimic pentru a şi le decoperi şi corecta. furaŃi etc. Fals: el e o victimă a vieŃii. Aikido n-are nevoie de procedee noi. în care sunt permise toate manevrele. iubire faŃă de tot şi toate. dar şi pragmatică. Se povesteşte că O Sensei dădea examenele de grad nu în Dojo. cei agresaŃi. un “război” total. furaŃi de peisaj. preluate de la alte arte marŃiale (deşi nici nu-i strică). fără idei preconcepute de civilizaŃie. Strategia. loviŃi. În schimb. pentru o autoapărare (disperată). bunăvoinŃă şi prevedere. În Aikido sunt suficient de multe procedee. „fără nici o reŃinere”: fără reguli sportive. sunt cel puŃin sănătoşi la cap. iar autoapărarea NU poate fi (doar) Aikido. ci mişcări instinctive (dar conform celor învăŃate în Dojo) . viitorul învins mai întâi luptă – şi după aia pierde. Însă pentru a fi eficient în luptă. N-ai voie să te laşi învins. instructorul împrumută exerciŃii de la alŃi profesori. adică concepŃia globală a Aikido despre viaŃă şi moarte. tactica de acŃiune practică înseamnă să faci orice poŃi. dar diferenŃa e foarte mare. Aikido NU este (doar) autoapărare. Chiar şi loviturilor de picior. În schimb. E vina lor că nu s-au pregătit pentru a face faŃă unor astfel de accidente – inevitabile! Învingătorul mai întâi învinge (se pregăteşte).. fie e needucat. Într-o luptă “reală” nu se mai execută procedee corecte.83 să tot fie victimă – şi prin efort susŃinut a reuşit. înŃelepciune şi evitare. Nu există vreo interdicŃie de a folosi acŃiuni distructive. . Uneori. corectitudine morală. Fiecare Aikidoka trebuie să se străduiască în continuu pentru îmbunătăŃirea tehnicii. când Ńi-e ameninŃată cu răutate integritatea corporală sau chiar viaŃa. chiar şi luptei la sol. elevii-candidaŃi se băteau „pe bune” cu cei mai răi scandalagii. ci în cârciumile din port.iar adversarul cade (şi se loveşte rău)! Căci. se vaită… (Sun Tzî). pentru a-şi mări eficienŃa – fără a cădea în violenŃă. apoi dă lupta. Aşa că repet: victima e vinovată de ceea ce păŃeşte! La noi e răspândită mentalitatea că răufăcătorul ar fi vinovat.

să-i termini.11. pentru a deveni mai conştienŃi şi mai stăpâni pe viaŃa lor. . Aikido poate vindeca toate racilele societăŃii moderne: sedentarism. violentă. Practicantul obişnuit are alte foloase. Mintea şi corpul se influenŃează reciproc. El e greu de făcut şi din cauză că nu poŃi găsi condiŃii (şi parteneri) de antrenament apropiate de necesităŃile luptei reale. O Sensei insista că este esenŃa Aikido-ului (vezi # 6. De ce (să) facem Aikido? Pentru a scoate maximul de profit din studiul Aikido e bine să ştii ce vrei şi ce aştepŃi de la tine. nebunie. În plus.dar ei sunt în general incapabili să practice o metodă de apărare dură. Poate e momentul să răspundem întrebării: ► De ce să facă Aikido toŃi oamenii? Pentru motive personale: spre a obŃine unele. în schimb. întâlnesc mereu conflicte verbale şi mă preocupă încă modul cum să le rezolv (vezi # 11. subdezvoltare. . se apropie (prea repede) ziua în care voi da ochii cu cel mai de pe urmă adversar. 5. care nu e la îndemâna oricui. orgoliu. Când Aikido e practicat pentru autoapărare. Nu poŃi învăŃa să te baŃi decât participând la bătăi adevărate. În zecile de ani de când mă antrenez n-am avut niciodată nevoia să folosesc un procedeu de luptă în afara Dojoului – aşa că nu mă mai interesează “eficacitatea” într-o încăierare. plăcere. iubirea de oameni te fereşte de conflicte! Societatea modernă are nevoie de Aikido. chiar să fii rănit. Pentru interesul comun: spre a deveni indivizi şi cetăŃeni mai buni. Nu e suficient dacă înveŃi tehnica de luptă. deci rezultă că toată lumea e nevoită să înveŃe o artă marŃială neviolentă. de la antrenamente şi de la viaŃa ta.violenŃa se răspândeşte şi toŃi oamenii sunt siliŃi să înveŃe autoapărarea. nesimŃire. fără a uita iubirea. mai trebuie să ştii şi să încasezi. ea ar fi trebuit inventată! Din punctul meu de vedere. adică de spiritualitate. aşa că nu poŃi să iubeşti oamenii dacă te antrenezi să-i baŃi rău. supraalimentare. dacă Arta nu exista. stres.5). Pentru a putea aprecia Aikido la adevărata sa valoare este nevoie de o privire în perspectivă.4). depresie. milă. Am văzut că: . după cum e nevoie şi să ştii cum e când îl laşi lat pe adversar sau îi rupi ceva. Deşi iubirea nu se numără printre criteriile cu care se măsoară de obicei eficienŃa marŃială.Evident că pentru a reuşi să pui în practică această varietate de idei şi deprinderi practice este necesar un studiu îndelungat şi aprofundat. Numai dacă faci Aikido pentru educaŃie poŃi ajunge la împăcarea cu ceilalŃi. sau toate câştigurile individuale şi colective enumerate mai înainte. estetică. căutarea firească a eficienŃei maxime împinge obligatoriu elevul spre Aikijutsu.omenirea se sedentarizează şi pentru supravieŃuire trebuie să facă mişcare. Aikido . Dar „bătăile adevărate” nu constituie o preocupare a Aikido pentru toŃi.

să ne stăpânim instinctele. dar câŃi oameni doresc asta? MulŃi se întreabă: de ce să evoluez? Ce „câştig” aş avea. sau mai frecventă. pe filozofi să acŃioneze. Tocmai de aceea el află. Pe toŃi îi ajută să se împlinească. Cu lenea. le poate domoli şi relativiza. ajungând la un nivel mai ridicat de autorespect. Cel mult. căderile obligatorii – vindecă lenea. multilaterală. de aceea ne străduim cu toŃii – ca să ne vindecăm de trufie. multifuncŃională. sau ca o plăcută ocazie de socializare cu sexul opus). diferite de la elev la elev. Foloasele obŃinute prin studierea Aikidoului sunt numeroase şi variate. de ce să nu execut procedeul într-un mod mai uşor – de exemplu aplecând corpul şi folosind forŃa braŃelor? De ce să mă chinuiesc să fac varianta mai grea (pentru mine). Tot aşa. a instinctelor. să capete o atitudine mai masculină (voluntară. uneori elevul obosit se întreabă: de ce să îndoi genunchii mai mult. În acest scop ei pot fi convinşi fie prin argumente raŃionale. păcatele şi dracii tăi personali. intransigentă etc. sau atraşi de exemplul charismatic al instructorilor. Pe de altă parte. pe timizi să se înfigă. când.dar şi cum să le poŃi face. pe bărbaŃi să devină mai feminini (să cedeze. reuşesc să-l dobor pe partener şi în modul cum fac eu (aparent mai uşor)?! Răspunsul Artei este clar: pentru că Aikido nu este o metodă de bătaie sau luptă cu altul sau alŃii. fie momiŃi cu „acadele” (prezentându-le de exemplu Aikido drept un sistem miraculos de autoapărare. din cauza antrenamentului cu partener: frica de moarte – lecuieşte elevul de lene. pe bătrâni – mai vioi. sau ca un panaceu pentru suferinŃele lor. contactul corporal şi socializarea obligatorie – tămăduieşte elevul de izolare. să fie politicoşi etc. Rezultă că oamenii se lasă destul de greu atraşi să se apuce de Aikido. încredere în propriile forŃe şi autodisciplină. copiii .mai disciplinaŃi. de ce să cobor mâna tocmai până ating solul. Cu ajutorul Artei practicantul poate rezolva probleme uriaşe. egoismul. Pe unii îi ajută să-şi echilibreze spiritul – prin împăcarea cu sine şi liniştea sufletească. AlŃii îşi vor îmbogăŃi viaŃa. egoism. că sunt în stare să-şi apere singuri persoana sau familia. dacă judeci cu mintea lor: Aikido nu contribuie la satisfacerea mai uşoară. ce foloase mi-ar aduce „dezvoltarea personală”? Aparent nici un folos. mai multe decât orice om care nu studiază Aikido. respectiv cu animalitatea din om. Iar alŃii se vor bucura că le-a crescut vitalitatea. de existenŃa cărora nici nu-şi dădea seama.). De aceea faci Aikido. poate face. rezistenŃa. ştie. pe copii . sau mai deplină. să muncesc mai mult. în funcŃie de personalitatea sa.). Cu ajutorul Aikido putem lupta cu „prostia”. iată. sau căror nici nu s-ar fi aşteptat să le poată face faŃă. de neatenŃie. Mijloacele pedagogice implicate de Aikido au virtuŃi educative excepŃionale. ci numai cu tine însuŃi. Aikido te învaŃă să faci fapte bune . forŃa. pe fanaticii încrâncenaŃi să se relaxeze etc.84 contribuie la armonizarea comportamentelor: pe femei le ajută să devină mai „bărbate”. Ea este o unealtă deosebit de utilă şi puternică. elasticitatea. pe orgolioşi – să se abŃină. să ne depăşim animalitatea – cu preŃul oboselii. să-şi „rotunjească” personalitatea prin însuşirea unor caractere complemetare celor înăscute: pe proşti îi învaŃă să gândească. trufia.

lenea. mai ales la tineri. vede un urs ca-n poveşti: mare. decât să te trezeşti că nu ştii cum să lămureşti boala. mai competitivi.sau tinerii ar putea fi siliŃi să facă Aikido. ai pus toată creaŃia Mea pe seama întâmplării cosmice. ursul îngheŃă în poziŃia în care se afla. în spatele lui aude zgomote ciudate. La un moment dat. pentru ispăşirea lor. sănătos şi cu poftă de mâncare. să generalizăm şi să accelerăm progresul. binecuvântează aceste bucate. înebunit de frică. să te ocolească. la fel cum sunt siliŃi să se alfabetizeze. Ursul îl apucă de un picior şi omul. sau duşmanul. dar măcar fă-l pe urs să devină creştin!" "Aşa să fie" răspunse vocea. care se apucă de o artă marŃială. Orgoliul este motivaŃia principală deopotrivă a elevilor şi instructorilor. De aceea cred că avem interesul să o folosim cât mai repede. lămuriŃi sau convinşi. auzi o voce bubuitoare: "Toată viaŃa ta Mi-ai negat existenŃa. În clipa următoare. Tipul. plăcerea sexuală – sau din contră. Iată câteva motive evidente: 1. lumina dispăru. răcni: "Doamneeee. ajutându-ne unii pe alŃii să devenim cu toŃii mai evoluaŃi. mai fericiŃi... Din păcate. care rămase lat pe sol.. cât mai mult şi cât mai corect. Un ateu se plimba într-o pădure. apoi îşi împreună labele din faŃă şi mormăi evlavios: "Doamne.. tipul se împiedecă şi cade. şi vrei acum să te salvez? Pot eu să cred că deodată te-ai convertit la CredinŃă?" Uitându-se emoŃionat la lumină. S-ar putea să fie prea târziu. însă ursul avea condiŃia fizică mai bună. societatea în ansamblu nu şi-a dat încă seama de valoarea Aikido. Mai bine te apuci din timp de Aikido. ateul răspunse: "Ar fi o ipocrizie să pretind că am devenit brusc credincios şi că aş avea vreun drept la izbăvire. începând cu satisfacerea „păcatelor biblice”: fudulia. astfel că nu au apărut încă (?) motivaŃii comunitare pentru o practică de mase.. Numai aşa am putea reuşi să facem faŃă problemelor vieŃii. o tăcere mormântală se aşternu peste tot şi o lumină se revărsă din cer. ► De ce se apucă oamenii de Aikido? Motive personale pot fi multe. Sistemul de învăŃământ oficial nu foloseşte Aikido ca metodă de educaŃie fizică. Apoi. o ia la fugă. El se exprimă însă prin dorinŃe mai subtile: . ajută-mă!!!". invidia. timpul reîncepu să curgă. specificate de Maslow. Amin". sau necazul. admirând frumuseŃile naturii. până la necesităŃi mai evoluate. Eu nu cunosc o educaŃie fizică de mase mai bună sau mai utilă ca Aikido. şocat. ar fi nevoie să se înmulŃească mai întâi numărul amatorilor benevoli. În al doilea rând va fi nevoie de introducerea Aikido în curricula şcolară. Pentru ca practica Aikido să se generalizeze. timpul se opri. la licee şi universităŃi. în lumea modernă şi cea viitoare. aşa că îl urmărea conştiincios. La un moment dat. Când se întoarce. furia. Îngrozit. Ursul dădu drumul din gheare ateului. cât mai bine. le-ai explicat şi altora că sunt un mit. zgomotul pădurii reveni. totul prinse din nou viaŃă.. frumos. pădurea încremeni.

85 1. furia. religioasă sau şamanică. cetăŃeni de către poliŃie sau armată. şi „rele” . sau pericolele asociate posedării demonice. această motivaŃie caută şi răspunsul la diverse întrebări istorice. recruŃi de către gradaŃi. care susŃin aberaŃii.când evaluatorul se află de partea victimei.1. tâlhari sau gangsteri. Dacă însă e vorba de protecŃia Eului exterior. 1. care le ajung în plasă. Puterea corupe! Deşi Aikido nu ar trebui să convină perverşilor care caută adrenalină.1. atunci păcatul privitorilor este . Chiar dacă unii macho au ceva minte şi se măsoară cu egali. se umflă până ce fudulia necenzurată dă pe din afară. în cursul antrenamentelor ei reuşesc totuşi să răstălmăcească uneori Arta conform fandacsiilor lor. DorinŃa de a juca teatru: majoritatea oamenilor. E interesant de notat că aceleaşi brute sunt considerate „bune”. dorinŃa sexuală ş. Deşi în cantitate mică dorinŃa de putere este ceva bun. Cine are nevoie să se proclame mare şi tare. Cei cu adevărat valoroşi nu sunt deranjaŃi de sceptici. MulŃi indivizi umblă după tot felul de diplome şi certificate. dar neexprimată de obicei. Respectivii ştiu că pretenŃiile lor nu pot rezista unei analize mai atente. În felul acesta se poate ajunge la brutalizarea celor mai slabi. căci pentru orice activitate normală nu e nevoie de bicepşi umflaŃi sau de un abdomen supt.m. ce cuprind: drogurile psihotrope. explicând doct partenerilor pe care îi torturează „justeŃea” mişcărilor cu care îi chinuie. motivaŃia ascunsă pentru practicarea Aikido poate fi lăcomia. DorinŃa de putere: pe lângă rezolvarea problemei lipsei respectului de sine. atestate. comportamentul ritualistic. cu excepŃia celor bolnavi mintali. dar aproape toate demonstraŃiile publice şi private sunt cam acelaşi lucru: surogat de realitate. Eul interior sau cel exterior? Dacă e vorba de cel interior. frica. când cel care face aprecierea e de aceeaşi parte a baricadei cu ele. susŃinând că n-ar fi politicos să li se ceară dovezi. întrucât motivaŃiile imorale duc la rezultate imorale (şi chiar când n-o fac. aşa că ei descurajează scepticii. DorinŃa de a învăŃa o artă marŃială numai pentru autoapărare personală este o motivaŃie periculoasă. DorinŃa de îmbunătăŃire a imaginii (look). Întrebarea de pus. filozofice sau personale.2. Deşi multe arte marŃiale tradiŃionale cuprind învăŃături de acest tip.a. DorinŃa de a face parte dintr-un grup: 3. cei mai mulŃi n-au deloc şi se bucură chinuindu-i pe cei slabi. preferă violenŃa virtuală celei reale. 1. este: ce vrei să aperi. 3. puterea totuşi corupe). Un exemplu sunt filmele de aventuri. nu este ceea ce pretinde (sau crede). atunci metodele de apărare pot fi de natură magică. învăŃând să te baŃi se dezvoltă un Ego care. referinŃe.d. mici întreprinzători de către fisc. filozofică. Această preocupare este vanitate curată. Sunt multe feluri de victime brutalizate: copii de către derbedeii minori. Dacă e vorba de o simplă distracŃie. narcisism. 2. pentru că au cu ce dovedi. Întrecerea băieŃilor “de băieŃi” este pricina multor conflicte. DorinŃa de siguranŃă fizică. problema conduce spre altfel de soluŃii. DorinŃa de a face impresie. în loc să rămână la nivelul minim necesar. aşa cum a făcut şi Iisus cu Toma necredinciosul: “pipăie şi te vei convinge!”.3.

5. de ce nu vă apucaŃi de pescuit?”. Eliberat de constrângerile oricărui sport competiŃional. abuzurile verbale sau sexuale şi crimele . 3. În cazul acestei motivaŃii se caută eliberarea sufletului mai mult prin credinŃă decât prin fapte.atât de răspândite în cadrul găştilor.lenea. În teorie. i se adresează: “vă place aşa mult pescuitul?’. “Atunci. De obicei însă conduce la brutalităŃile. intervine aspectul sadic al plăcerii sexuale. iar a autorilor lăcomia. din păcate aproape toŃi oamenii sar peste ea. familiilor. DorinŃa de a înŃelege mai bine Lumea . Chiar dacă spre vârful muntelui duc multe Căi. în care fiecare îşi poate descoperi. Dimpotrivă. este învăŃarea priceperii de a distinge între fantezii şi realităŃi. bandelor. Dezvoltarea personală: îmbunătăŃirea sănătăŃii. nu intră şi ei pe saltea. dar şi cea mai rar întâlnită. ApartenenŃa la un grup: dacă socializarea este voluntară. obligatorie.. Or.2. de linişte şi agitaŃie. Mântuirea prin suferinŃă: mântuirea înseamnă eliberarea cu forŃa. Plăcerea (pur şi simplu): pe de o parte din cauza endorfinelor (hormonii plăcerii) produse de orice efort fizic. “n-am nici răbdare. nici timp”. 4. agasat de chibiŃul care-i stătea de vreo două ore în spate urmărindu-l cu multă atenŃie. Prima treaptă pe această Cale.3. Cum spunea O Sensei: adevărata victorie e numai asupra ta însuŃi. şi mai numeroase sunt cele care duc spre Greşeală. pe de alta din cauza unei înclinaŃii native a unora spre genul de activitate specific Aikido. De exemplu. auto-educaŃie etc. numeroşi părinŃi şi bunici îşi aduc copiii sau nepoŃii la Dojo şi în continuare stau şi se uită la antrenament. o Artă marŃială studiată pentru acest scop îi eliberează şi pe elevi şi pe instructori de tirania aparenŃelor şi-i expediază pe Calea spre unificarea cu adevărata realitate. aşa că mulŃi practică o artă marŃială ca un fel de autobiciuire. analiza şi dezvolta capacitatea proprie de nobleŃe şi josnicie. RelaŃiile dintre elevi pot deveni un izvor important de stimulare şi suport social. Hotarul dintre mântuirea prin suferinŃă şi sadomasochism este foarte imprecis. sau cu energiile spirituale transcendente.2. 4. a relaŃiilor individului cu semenii. 4. de concentrare şi neatenŃie. Dojo oferă un spaŃiu protejat. acestă dorinŃă duce în cel mai bun caz la iubirea de oameni. MotivaŃia aceasta e cea mai raŃională. Când apare şi sânge. DorinŃa de autoîmplinire: 4.5. fu răspunsul. Eliberarea (iluminarea): mulŃi practicanŃi subliniază capacitatea Aikido de a promova armonia spirituală interioară a practicantului. persoanele care fac Aikido au relaŃii prietenoase şi cooperante atât pe saltea cât şi în afara Dojo.1. “Păi”. Un pescar.. Aikido permite elevului să se concentreze asupra răspunsurilor personale la provocările fizice şi asupra capacităŃii de a stabili relaŃii constructive cu ceilalŃi oameni. 4. militarilor. “Grozav de mult” răspunse chibiŃul. pierd vremea.

Să vii negreşit s-o vezi când va fi gata.86 5.artistic.Dar la ce lucrezi? . n-ai auzit? se miră cărăuşul. Drumetul merse mai departe.Ia. . dar alŃii se plictisesc şi pleacă să caute ceva mai excitant. şi la efectuarea lor . Acesta. primăria construieşte o biserică mare.Ce faci? Întreabă străinul.după ce se depăşeşte neîndemânarea inevitabilă la început. . Împreună cu seniorul.unde găseşti adăpost.Ce faci? îl întrebă şi pe acesta. toată lumea din Ńinut contribuie la realizarea acestei biserici. care căra şi el un pietroi la fel de mare. . . . alŃii ridică zidurile. la fel ca în hanurile spaniole de pe timpuri.Cum ce fac. de către un delegat. Fiecare găseşte în Aikido ce caută. noi construim aici cea mai minunată catedrală din toată Ńara. CâŃiva din curioşi se lipesc. până la urmă contează „ce face”. Dar curând întâlni un al treilea om. orice individ este mânat de mai multe motive deodată. zice omul. mama ei de viaŃă! Merge drumeŃul mai departe şi nu după multă vreme întâlneşte alt om.Ce să aud? . unii mai pricepuŃi sculptează şi tot aşa. ca să-mi pot hrăni familia. care cum poate. Înseamnă transpiraŃie proprie şi nu poate fi practicat ca un spectator. punându-i să facă muncă obligatorie pentru construirea unei clădiri uriaşe . care şi el căra un pietroi la fel de mare. Până la urmă.1. la fel ca în viaŃa adevărată. Să mai notăm că în fiecare categorie de motive există posibilitatea manifestării şi a binelui şi a răului. Omul îi răspuunse: căştig şi eu o pâine. Aşa că indiferent „de ce” se străduieşte elevul să înainteze pe Calea războinicului. am pornit-o. nimeni n-are nevoie. MulŃumec lui Dumnezeu că am apucat să trăiesc bucuria asta. Eu şi alŃii cărăm pietre. mai bine zis găseşte ce aduce. deci necesită consumul conştient al unui efort fizic şi mintal propriu. În practică. bine că am găsit ceva de lucru. Pe vremuri. 5.de care. .Păi. obosit şi furios. Aikido înseamnă mişcare. cugetând la diferenŃa de opinie a celor doi oameni faŃă de o aceiaşi situaŃie. o să fie adevărată minunăŃie şi noi toŃi vom fi fericiŃi. Curiozitatea: de a afla ce este şi cum funcŃionează un anumit sistem de luptă. înlocuitor cu procură. dar de mâncat ai doar hrana (şi căldura sufletească) adusă de-acasă. Plăcerea estetică: mişcările Aikido sunt curgătoare şi graŃioase. un călător străin întâlneşte pe drum un om ce căra cu roaba un pietroi mare şi-l întreabă ce face. Coordonarea armonioasă a mişcărilor a doi sau mai mulŃi indivizi produce o coregrafie de mare efect – şi satisfacŃie . Şi acuma. îl lămuri că seniorul local îşi chinuie supuşii.2. ce dovedeşte în fiecare zi. Ele sunt plăcute şi la privit. căci descoperă în continuu noi aspecte ale sistemului. în sfârşit ne-a ajutat Cel de Sus. sau în refugiile montane de azi . De mult ne străduim să adunăm bani pentru ea.

dacă VREM aceste foloase şi dacă FACEM ceva pentru a le căpăta. care îl consideră norocos că are timp şi putere să mai facă „sport”. Nu poŃi da ceva unui om nepregătit să-l accepte.. în cazul centurilor colorate verifică memoria candidatului. De aceea uneori răspândirea Aikido începe cu re-educarea noilor elevi. iar pentru gradaŃiile dan – calitatea mişcărilor. GradaŃia nu poate măsura caracterul şi valoarea omului. ca matematica. înŃelegere. respectul pentru celălalt. ci doar îndemânarea lui de a răspunde la un examen. sau: când elevul se coace. de vitalitate şi îndemânare fizică. Această perspectivă nu are de ce să dezarmeze practicantul. MulŃi practicanŃi Aikido nu vor să obŃină gradaŃii mai mari (mai mulŃi dani). Strici orzul pe gâşte. Orientalii susŃin că pentru succesul lecŃiei. Aikido nu transformă elevul într-o maşinărie de luptă. Deoarece asigură educaŃia şi dezvoltarea tuturor componentelor fiinŃei omeneşti: corp – minte – suflet. exerciŃiul e la îndemâna oricui! Nu e nevoie decât să consideri antrenamentul la fel de necesar ca şi mâncarea. apare învăŃătura (profesorul). . In fond.aşa dormi.cum îŃi aşterni . Dar nu este un scop în sine (deşi poate fi unul. Aikido îi dă liniştea sufletească bazată pe convingerea că se poate apăra fără a fi nevoie să-l distrugă pe agresor. ci îi oferă mijlocele fizice şi mentale cu care să-şi atingă scopul – oricare ar fi acela. Dacă nu-Ńi faci singur. sau priceperea de a utiliza calculatorul. e nevoie şi ca elevul să vrea să înveŃe. În realitate. Aikido foloseşte oricui.se întorc până la urmă împotriva ta. Iar contactul cu un profesor bun te poate împinge spre performanŃe captivante: căutarea eficacităŃii optime. Fie că se apucă de Aikido din cauze spirituale sau din cauze corporale – ambele sunt o motivaŃie la fel de bună. n-ai! Elevul pasionat de Aikido e invidiat de cunoscuŃi. muncă şi răbdare. Aikido influenŃează în bine şi sporeşte întreaga viaŃă a elevului. pentru profesorii profesionişti). Toate pilele. Adevărata problemă e perseverenŃa! Câştigul pentru sănătatea deopotrivă mintală şi corporală justifică cu prisosinŃă efortul necesar participării regulate la antrenamente. frecvent lipsiŃi de cele mai elementare noŃiuni de logică şi civilizaŃie. şi aceasta poate fi greşită. împingându-l să renunŃe la efortul cerut de cunoaşterea şi perfecŃionarea sinelui. educaŃie. Centurile colorate sau negre reprezintă doar o apreciere a experienŃei şi priceperii purtătorului. nu doar câtorva centuri negre. Ea este o sculă cu care putem obŃine numeroase foloase pentru viaŃa noastră. fără a alerga însă după eficacitate tehnicii şi nici a te speria de cei mai tari ca tine. eschivele. ci o sculă. care măresc încrederea de sine a elevului dar totodată încurajează şi aroganŃa produsă de puterea dobândită. sforăriile. Indiferent că practici sau nu Aikido. Nu te lăsa orbit de onoruri sau de laude. Ca orice acŃiune omenească. pe saltea există numai instructori si elevi. cu care încerci să înşeli viaŃa . Timpul le drege pe toate. Care.. Spre deosebire de artele marŃiale violente. dar noi ne închipuim că nu mai avem timp! Pentru progres e nevoie de echilibru. Rezultatele sunt proporŃionale cu efortul şi entuziasmul investite în antrenamente. poŃi să înveŃi sau să munceşti o viaŃă întreagă fără a fi sigur că atingi iluminarea. ci urmăresc schimbarea modului lor de viaŃă.

care să poată fi strânse sau desfăşurate conform programului şi necesităŃilor. de grup. spre care să se îndrepte folosind Aikido. SoluŃia cea mai bună pentru generalizarea practicii Aikido este introducerea ei ca materie de studiu obligatorie în gimnazii. şcoli postliceale şi universităŃi – atât pentru elevi sau studenŃi. Este adevărat că sunt necesare saltele. ci doar o simplă încăpere în care se face o educaŃie corectă şi serioasă. Acest aspect constituie cea mai mare problemă practică. înot. Oamenii sunt siliŃi să-şi câştige pâinea şi să caute alte Ńeluri în viaŃă. Cealaltă dificultate ar fi apariŃia unui Dojo (vezi # 9. alături de alte învăŃăminte strict necesare oricărui tânăr (şi adult): capacitatea de deplasare (alergare.87 Dobândirea cu ajutorul Aikido a iubirii sau armoniei între oameni. nu doar Aikido! . teama de efort. sau reciclarea profesorilor de sport. Proiectul : În fiecare şcoală românească – un Dojo! Cum se poate face o educaŃie generală mai bună? Cum putem avea educatori mai buni? Am văzut că Aikido poate contribui substanŃial la rezolvarea acestor probleme. sigur că în orice Dojo şcolar se pot învăŃa sau practica şi alte arte marŃiale.11. Printr-o astfel de reformă curiculară s-ar putea rezolva foarte multe probleme de fond care afectează atât învăŃământul actual cât şi societatea în ansamblu. cu ajutorul transpiraŃiei. 5. Desigur. De aici rezultă oportunitatea răspândirii aceastei educaŃii fizice pe scară cât mai mare.2) în fiecare şcoală. Motivele pot fi: lenea. lipsa de răbdare. Aikido este o activitate educativă de folos public care trebuie finanŃată de stat! Punerea în practică a Proiectului: „un Dojo în fiecare şcoală românească” pentru generalizarea Aikido educativ în şcoli. sărituri. pentru că un Dojo nu e un moft exotic. insatisfacŃia că nu apar „vânătăi” după un antrenament şi multe altele. practic imposibil. Dar e foarte greu să atragi tinerii să facă sport de bună voie. E bună orice sală de sport existentă şi funcŃională. deoarece educaŃia lor de până acum a fost greşită. conform arhitecturii tradiŃionale japoneze. putând chiar apare o speranŃă pentru viitor. a sănătăŃii sau a demnităŃii – sunt acŃiuni similare ascuŃirii cuŃitului sau perfecŃionării unei limbi străine (scopuri intermediare). capacitatea de autoapărare. ► De ce se lasă oamenii de Aikido? Din păcate. licee. În susŃinerea conceptului de sport şcolar cu caracter utilitar. Aikido nu-Ńi dă de mâncare. nu însă Ńeluri principale. ar necesita un mare număr de instructori. cât şi pentru cadrele didactice. Cauza mai profundă o constituie însă faptul că nimeni nu doreşte să se civilizeze de bună voie. căŃărare. sunt mulŃi cei care „miros” Dojo şi apoi nu mai calcă pe acolo. ski etc). dar asta nu înseamnă o construcŃie nouă. eventual un scop comun. capacitatea de a acorda primul ajutor etc.

viziune pedagogică şi politică.. nici diferenŃieri pe motiv de vârstă. stare de sănătate .Practicând Aikido.4) şi al celei americane (vezi # 13. o facere de bine cu forŃa. voinŃă. pricepere.. Aikido educativ impus în şcoli este un fel de „bătaie” educativă dibace. este evident că mai trebuie şi o însemnată contribuŃie locală. O persoană de 70 de ani se poate antrena cu un copil . entuziasm. cât – mai ales – din punctul de vedere profesional. Măcar de s-ar concretiza. Budhismul susŃine că salvând pe cineva devii responsabil de viaŃa lui. că precis se vor oferi destui să preia „vina” acestei faceri de bine! 5. NU opŃională. stabilindu-se o solidaritate umană (biologică) fericită pentru rezultatul şcolarizării unora şi viaŃa profesională a celorlalŃi. desvoltându-şi o minte sănătoasă într-un corp sănătos. modă. Pe lângă efectul sanogen şi educaŃia multilaterală. Aikido educativ trebuie să devină materie obligatorie de studiu. Disciplinarea elevilor datorită studierii Aikido ar fi de mare folos pentru procesul de învăŃământ. cadrele didactice ar profita şi ele atât din punctul de vedere personal (sănătate corporală şi mintală). Pe de altă parte. Ce elev ar mai avea curajul să nu respecte la ore o profesoară de chimie. credinŃă. calculator. Totuşi. Aikido poate fi început. sau de desen. Nu există limite şi în principiu. altruism. modelul şcolilor engleze sau al celor daneze (# 3. vodcă ori manele. mulŃi adolescenŃi vor afla că pe lume mai există şi altceva decât mobil.e de mamă). introdus de Universitatea din Bucureşti (Centrul de arte marŃiale) dar neagreat de studenŃi. care are şi centură neagră? Există destule exemple de succes practic în acest sens: vezi modelul şcolilor japoneze (cu Dojo-uri de Kendo şi Judo).. de: înŃelepciune. şi mai ales de patriotism. In plus. dar total neobişnuit pentru majoritatea tinerilor).2. competenŃă. La fel. constituŃie fizică.1) în care nu există burtoşi. câŃi copii învaŃă benevol aritmetica sau gramatica? Între practica benevolă şi cea forŃată este o mare diferenŃă. iar alŃii pot găsi un scop în viaŃă: să-şi ajute semenii.2) în care sportul e materie de bază. Dar modelele străine nu ajung. învăŃat şi practicat fără deosebire de sex. Nu are contraindicaŃii sau efecte nocive. din cauza efortului mintal şi corporal necesar (de valoare medie. modelul armatei engleze (vezi # 4.de la o vârstă fragedă până la cea mai avansată etate. exerciŃiile fizice practicate împreună de profesori şi elevi ar crea între tineri şi adulŃi relaŃii de colaborare nemaiauzite. Până când se practică? Până ce moartea vă va despărŃi. eşti obligat să porŃi şi crucea ta şi pe a lui (sau mai pe româneşte: facerea de bine e f.11. obligativitatea Aikido pare singura soluŃie practică pentru redresarea degradării morale şi corporale a tinerilor. tinerii ar putea profita de numeroasele avantaje enumerate mai înainte. Exemplul cursului opŃional de Aikido. ca pe cei căsătoriŃi. constituie un argument în acest sens.

Dar cel ajuns până aici va continua. E nevoie de eforturi şi sacrificii greu de imaginat. cei mai mari maeştri nu se deosebesc de oamenii obişnuiŃi. apoi munceşte 20 de ani. dar când pornesc. Ei servesc la crearea printre cei din jur a condiŃiilor favorabile pentru transmiterea mai departe a cunoştinŃelor secrete. iar dacă Ńi-ai însuşit-o şi a devenit o a doua natură . Antrenamentul spiritual nu cunoaşte oprelişti la orice vârstă. un exemplu fiind şi O Sensei. corespunzător nivelului diferit de dezvoltare mintală. vino să-Ńi arăt. intră în vorbă cu alt drumeŃ şi-i povesti cele ce făcuse.. Practic copiii se antrenează separat de adulŃi. un tânăr învăŃase arta trasului cu arcul şi dorea să devină campion în acest domeniu. Sunt greu bătrânii de urnit. şi cel de acum. ce-aş fi mângâiat-o!”. Altul: „eu aş fi sărutat-o cu foc!”. iar aceştia îi stimulează pe vârstnici prin intensitatea execuŃiilor. lumea mi-a spus: ce bine cânŃi pentru vârsta ta!”. . pentru că nu mai are încotro. Pe lângă ei trece o tânără frumoasă. Adeseori. „Şi atunci şi acum. zise arcaşul. Eficacitatea reală este cel mai adesea secretă şi ascunsă. apoi conduce pe alŃii 20 de ani. pentru a se antrena în linişte şi a medita. ca minunată gimnastică de întreŃinere pentru sănătate. Chinezii spun: omul învaŃă 20 de ani. Pe vremuri. Unul din pensionari comentează: „pe vremuri. marele pianist Elman a fost întrebat ce diferenŃă constată între primul concert. Oprindu-se la un han. Însă măestria e greu de atins. căci protejarea partenerului de antrenament e de la sine înŃeleasă. După ce a terminat ucenicia la diverse şcoli. iar restul vieŃii caută adevărul. dat la 5 ani. aşa că a coborât între oameni şi a pornit spre casă. „Nici o diferenŃă” a răspuns el. poŃi continua antrenamentele chiar dacă n-ai ajuns să-Ńi însuşeşti până în fundul sufletului ideea de iubire dezinteresată.88 de 7 ani. Al treilea: „da’. prefăcânduse că nu s-ar pricepe. După ce înaintezi în vârstă şi vechime pe Tatami. parcă mai era ceva de făcut?”. Se cunosc numeroase cazuri de experŃi care au practicat până la moarte. Câtă vreme trăieşti şi mădularele te duc. deoarece lecŃiile lor includ mai multe jocuri. aproape de neacceptat pentru un om normal. Adeseori practicanŃii bătrâni sunt pilde mobilizatoare şi educative pentru elevii tineri. uneori cu intenŃie. Plus că rezultatul poate veni uneori tocmai când omul şi-a pierdut orice interes. łelul de atins şi adevărul de înŃeles nu sunt totdeauna evidente. s-a retras în singurătate pe un munte. Au trecut câŃiva ani de sihăstrie şi arcaşul a considerat că a ajuns la vârful măiestriei. CâŃiva pensionari stăteau de vorbă în parc despre succesele din cariera lor. poŃi practica cu o intensitate mai scăzută. Acesta îl întrebă: cât de priceput ai ajuns la trasul cu arcul? Păi.nu te mai poŃi deosebi şi despărŃi de „Cale”.. căci cel care deŃine culmea adevăratei măestrii se joacă cu ea. sunt greu de-oprit! La concertul extraordinar susŃinut cu prilejul împlinirii vârstei de 75 ani şi aniversării a 70 de ani de activitate pe scenă.

dar ce poate face acela mai minunat decât dumneata? Cum trage acela cu arcul? Ei bine. Proaspătul cunoscut se gândi puŃin. BineînŃeles că omul nostru rămase cu gura căscată şi îl felicită pe maestru. profesorul meu a aflat tot ce se putea despre Arta asta şi acuma nu se mai ocupă de trasul cu arcul… Dar ia să vedem: „ce vrea Aikido”? . de nici nu se vedea bine. apreciind că desigur el este cel mai mare specialist din Ńară în trasul cu arcul. Vai de mine. trase şi săgeata nimeri pasărea. fără a pune o săgeată încordă arcul. oare poate face cineva mai bine? întrebă încântat arcaşul. Acesta însă răspunse: nu sunt eu acela. maestrul ieşi în curte şi arătă o pasăre care zbura sus în înaltul cerului.Ieşiră afară şi văzând el o pasăre care zbura sus în înaltul cerului. Bravo! se entuziasmă privitorul. mai mare specialist este profesorul meu. Ei. Apoi. spuse maestrul. întrebă tânărul. apoi zise: eu ştiu un alt arcaş mai priceput ca tine. Tulburat şi întărâtat din cale-afară. Binevoitor. eu încă mai studiez. din Ńinutul vecin. Ajunse la el şi-i povesti tot. încordă arcul. Cum se poate aşa ceva? se minună omul nostru. ce zici. rugându-l să-i arate şi lui cum trăgea cu arcul. porni la drum să-l cunoască pe acest maestru. ochi şi slobozi coarda: pasărea căzu fără s-o fi atins nimic vizibil. de nici nu se vedea.

89 .

2. Aikido pentru suflet: etica 6.3.6.6. RezistenŃa.4. Aşa că tot răul (unora) spre bine (pentru alŃii…).2. PoliteŃea (Reigi) 6.2. când japonezii erau (încă) plini de ură la adresa învingătorilor. Iubirea de oameni (Filantropia) 6. perseverenŃa şi răbdarea 6.3. Dar poate că fără ocupaŃia americană japonezii n-ar fi desecretizat Aikido.3. Crezul samuraiului 6. Cunoaşterea (Chi) 6.1.3.5.3.5.2.3. Respectul (Sonkei) 6. Curajul 6. Deontologia instructorului 6. VoinŃa 6.3. Încrederea (Shin) 6.6.4. Etica faptelor 6. Etica gândirii 6. Codul de purtare pentru antrenor 6.5. spre a deveni accesibil străinilor (Gaijini).5. Alte izvoare de reguli morale Budo 6.6.5.2. Regulile lui Musashi 6.2. Străinii au putut învăŃa arte marŃiale pentru că foştii aristocraŃi niponi erau siliŃi de împrejurări să-şi vândă cunoştinŃele ca să poată supravieŃui.1. Regulile lui Funakoshi 6. ForŃa exemplului personal Să devenim noi înşine schimbarea pe care am vrea s-o vedem la alŃii (Mahatma Ghandi) Ocidentalii au început să studieze Aikido în perioada de după al doilea război mondial. Onoarea (Meiyo) 6. Loialitatea (Chujutsu) 6.2. Omenia (Jin sau Nin) 6. MulŃi din ei pierduseră în bombardamente toată averea şi nu-şi puteau câştiga în alt fel o pâine.3.3.2.2.6.1.2. Căci în . Modestia (Kenson) 6.6.4.2. din cauza incompetenŃei şi naivităŃii în domeniul afacerilor de tip american.5.1.1. Etica artelor marŃiale 6.3. Corectitudinea (Gi) 6.

NobleŃea nu înseamnă avere sau onoruri. Încrâncenarea.. adică de morala gândirii şi faptelor.90 noua orânduire (de tranziŃie) instaurată de ocupanŃi. Această învăŃătură se obŃine prin meditare asupra modului în care relaŃia fiecăruia cu Dumnezeu şi cu lumea îi va determina în continuare relaŃiile cu ceilalŃi oameni şi cu mediul înconjurător. cinstea şi integritatea aveau o mult mai mică valoare decât în vechea lume a samurailor. mortale etc.. fie la morală (comportare etc. iar pe de alta din cauza elevilor care erau entuziaşti. Pentru a cunoaşte ansamblul unei Arte marŃiale tradiŃionale e nevoie să nu ne oprim la aspectele ei exterioare. Am văzut că: Aikido total = Efort fizic + Gândire optimistă + EducaŃie civică+ + InstrucŃie militară + EducaŃie morală + Control Ki + Iubirea de oameni. diplome. Este obligator să nu mai căutăm alte explicaŃii şi să înŃelegam această realitate.. de atitudinea faŃă de lume. de a folosi în scopuri nobile cunoştinŃele sau deprinderile acumulate. în orice împrejurare sau îndeletnicire din viaŃă. Orice amânare a recunoaşterii acestei realităŃi. pentru a redescoperi şi valorifica principiile morale care stau la baza ÎnvăŃaturii respective. plus o relaxare neforŃată şi creativă. al doilea în continuare. ca să devenim prin purtare şi intenŃii nişte “nobili” ai societăŃii noastre. ci purtări elegante. Aikido pentru suflet înseamnă o pregătire morală. Primul aspect este tratat în #8. barbarie. nu au fost predate ori s-au pierdut. întreprinzători şi poate chiar de bună credinŃă. gradaŃii – e o dovadă de primitivism. pe de o parte din cauza zâmbrelor profesorilor. la tehnicile de luptă mai mult sau mai puŃin eficiente. înapoiere. avere. la transpiraŃia doar a corpului.) după succes. spre a le însuşi apoi cu transpiraŃie şi gândire personală. Criza lumii actuale este o criză morală. Acest transfer de know-how impus de situaŃie n-a decurs în cele mai bune condiŃii. orice încercare de tăierea firului în patru. Multe din adevăratele înŃelesuri şi învăŃături mai adânci ale Aikido – ca şi ale Budo în general. Lipsa moralităŃii şi degenerarea biologică sunt două boli mortale de care omenirea civilizată suferă cu ne-simŃire (aceasta fiind poate a treia boală). . Aikido le poate vindeca pe toate. prin analize şi vorbărie – pentru evitarea sau îndulcirea „pilulei” efortului fizic – nu va fi decât o pierdere de timp. NoŃiunea de suflet se referă de obicei fie la viaŃă (când se leagă de bioenergie sau de respiraŃie). dar total pe dinafara culturii şi mentalităŃii samurailor. că fiecare suntem în acelaş timp părtaş şi făptaş. Ea constă din însuşirea unui anumit fel de a judeca lumea. eficacitate. goana (actuală .). chiar artistice. care poate duce numai la adâncirea crizei şi chiar la auto-distrugere. Omul alcătuit din corp-minte-suflet nu poate fi vindecat (doar) cu vorbe! Vindecarea morală trece prin vindecarea corpului. de asemenea şi faptul că pentru rezolvarea ameninŃării trebuie folosite soluŃii neobişnuite. Studiul trebuie dus mai departe.

Mintea întreagă şi nestrămutată reprezintă culmea liniştii şi calmului. omul învăŃat este mai rău decât cel neştiutor Scopul întregii străduinŃe în vederea civilizării oamenilor este dispariŃia purtărilor imorale. apărută acum vreo 2000 de ani în China. mintale şi spirituale. a absolutului. Dacă nu ştie ce e corect şi ce e incorect. În cartea Zhuangzi. prin care individul ajunge să se antreneze mereu. să-şi perfecŃioneze trăsăturile corporale. preferinŃele şi antipatiile sunt greşeli şi neîmpliniri ale minŃii. altuia nu face! Printre altele. Un proverb spune: “majoritatea indivizilor aleargă după câştigul material. învăŃaŃii. materia Căii şi a virtuŃii. Aproape toŃi oamenii au slăbiciuni. Dacă era împăciuitor şi nepăsător. [37] Ce Ńie nu-Ńi place. se ajunge la culmea integrităŃii. elevul riscă să devină o fiară inconştientă şi periculoasă pentru semeni. . Când nimic nu mai poate tulbura gândirea se atinge culmea golului (mintal). [33].sau rele. blândeŃea. golul (mintal). Când gândiri nu i se mai opune nimic se atinge culmea purităŃii. sunt date următoarele sfaturi surprinzător de actuale: Cumpătarea. Etica artelor marŃiale vezi [20]. În felul acesta vei deveni una cu Dumnezeu. liniştea. dacă nu distinge diferenŃa dintre aceste noŃiuni. să nu o scapi vreodată din vedere. o Artă marŃială îl învaŃă pe elev tehnici de luptă deosebit de eficiente. fericirea şi furia constituie abateri faŃă de Cale. Deci urmeaz-o cu grijă. el nu va mai avea temeri sau griji şi nu va mai fi o victimă a influenŃelor vătămătoare. care pot fi folosite la fel de bine pentru scopuri bune . Fără o călăuză morală care să-i conducă purtarea şi să cenzureze Ńelul pentru care foloseşte ştiinŃa dobândită. [22]. 6. Drumul spre desăvârşire este marcat de îndemnul “gândeşte şi munceşte (cu cap)”. De aceea înŃeleptul se sprijină pe ele şi în felul acesta se umple de pace şi linişte interioară. fără încetare. adică dispariŃia Ego-centrismului. Ca urmare. neutralizarea Eu-lui. Calea purităŃii şi a simplităŃii înseamnă aşadar respectarea şi apărarea minŃii. ne-existenŃa şi neacŃiunea – iată rădăcinile Cerului şi Pământului. până devin corecte. devine echilibrat şi blând. Când mintea se eliberează de orice teamă sau bucurie. Necazul şi bucuria rezultă din deformarea integrităŃii. Astfel virtutea îi rămâne întreagă şi spiritul netulburat. cât ar fi de incoruptibili.1.Aikido pentru suflet se ocupă de ansamblul componentelor: “Gândire optimistă + EducaŃie civică + EducaŃie morală + Iubirea de oameni”. calmul. Dificultatea comportării morale constă în respectarea intereselor celorlalŃi (raŃiunii) înaintea celor personale (instinctelor). vei pătrunde în marea ordine a Cerului şi i te vei alătura.

Codul Bushido stabileşte un ansamblu de calităŃi ce caracterizează omul adevărat. Chiar dacă în cursul istoriei preceptele lui Confucius au fost adesea răstălmăcite tendenŃios. cu scopul păstrării privilegiilor autorităŃilor. fără vârstă şi fără moarte. Nici o altă preocupare . Caracterul bun este capacitatea de a face fapte bune. Caracterul rău este însuşirea omului de a fi egoist şi a se gândi numai la satisfacerea nevoilor şi instinctelor sale personale. îl ajută să dobândească o atitudine spirituală caracterizată de linişte şi calm. ele reprezintă un sâmbure esenŃial al înŃelepciunii din toate timpurile. deoarece din punctul de vedere al eficienŃei. Cel ce a reuşit să încorporeze puritatea şi simplitatea în gândurile şi faptele sale poate fi numit “om adevărat”. Din punctul de vedere al moralei. bazat pe scrierile chinezului Confucius de acum vreo 2500 de ani. refuzul total al oricăror reguli dogmatice. Artele marŃiale japoneze au fost puternic influenŃate de doctrina budhistă Zen. La început Codul Bushido era transmis oral. toate Artele marŃiale erau considerate la fel de bune. care conŃine peste 1300 de reguli practice de comportare şi numeroase snoave cu tâlc. EducaŃia morală înseamnă formarea unui caracter bun. Putem zice că simplitatea înseamnă claritate. Datorită influenŃei Zen a apărut Bushido – Calea samuraiului (războinicului). din activităŃi violente în Arte marŃiale educative. dar pe la 1700 a apărut sub forma unei cărŃi vestite numită Hagakure. Un rezultat important este lipsa fricii sau îngrijorării şi în felul acesta o maximă stăpânire de sine. iar puritate înseamnă nevătămarea minŃii originare. chiar oamenii deştepŃi preŃuiesc şi ei voinŃa. Încă din secolul 12 budhismul importat din China s-a înrădăcinat în Japonia şi a pătruns printre samurai. ► De la supravieŃuire . în sensul nobil al cuvântului. Spiritul învăŃăturii Zen a dus la transformarea vechilor meserii războinice. adică altruiste. care pe lângă eficienŃa în luptă se preocupau de căutarea cunoaşterii de sine.91 caută faimă. înŃeleptul însă iubeşte esenŃa”. Aceste condiŃii morale urmăreau încurajarea unor relaŃii sociale şi politice armonioase între membrii societăŃii de atunci. separaŃi de convenŃiile sociale în nobili şi oameni simpli. caracterul este trăsătura esenŃială a individului. Bushido se referă mai mult la morală. nu la tehnică. Sunt legendare simŃul datoriei şi curajul samurailor – care mergeau până la sinuciderea de onoare. Bushido caută să elibereze omul de fudulie. de la care decurg majoritatea celorlalte carateristici ale purtării. Codul onoarei samurailor a devenit în scurt timp regula de gândire pentru întregul popor japonez. ÎnvăŃătura Bushido s-a concretizat sub forma unui Cod de reguli. În felul acesta Arta marŃială a devenit o metodă de împlinire spirituală ce cuprinde educarea şi dezvoltarea unor înalte calităŃi corporale şi morale. Prin ridicarea deasupra simplei meserii. refuzul oricărei autorităŃi exterioare şi valorizarea experienŃei interne personale.la etică. Caracteristicile budhismului Zen sunt: acŃiunea spontană şi fără intenŃie.

un model al lumii. nu pot fi separate.sau moştenire culturală nu a marcat la fel de puternic viaŃa şi gândirea japoneză actuală cum a făcut-o Codul Bushido. Aşadar. imoral şi până la urmă nefericit. armonia cu propriile forŃe nu se realizează. aspectele corporal şi spiritual ale unei arte marŃiale sunt complementare şi strâns legate. Antrenamentul îŃi dă posibilitatea să înŃelegi ce e viaŃa. Moralitatea înseamnă să-Ńi respecŃi conştiinŃa adevărată. singura care poate să te împace cu tine însuŃi şi să te readucă pe Calea ta naturală. ToŃi şi toate îşi urmează inevitabil Calea – cu excepŃia omului. Fără moralitate. Scopul oricărei Căi este autoeducarea şi disciplina liber consimŃită. şi oricât de mult te-ai antrena rezultatele vor fi slabe. devine nesimŃit. pentru că “ochii” omului nu mai văd bine.d. cei ce studiază legile războiului – o Artă marŃială – studiază inerent şi funcŃionarea omului şi a societăŃii. îşi pierde încrederea în el. Şi Aikido îşi trage seva morală tot din el. pentru că ambele sunt făcute de oameni. vei fi în armonie cu restul Universului şi toate acŃiunile îŃi vor fi corecte de la sine. Nu se poate obŃine eficienŃa sau performanŃa corporală supremă DECÂT respectând şi antrenând totodată sufletul şi mintea în dobândirea moralităŃii. Aşadar. O soluŃie pentru trezire este confruntarea cu o sperietură mare. De obicei. Ce susŃine Bushido? Conform gândirii tradiŃionale. omul ia aparenŃele drept realitate şi umbra drept obiect. Dacă îŃi respecŃi Calea. apa să curgă ş. societatea în general. Din cauza îndepărtării de Natură. Armonia cu Natura se realizează doar urmând Calea. de exemplu pericolul de moarte pe câmpul de luptă. dacă nu respecŃi Calea. Numai omul e în stare să aleagă dacă să-şi urmeze Calea sau nu. îşi raŃionalizează acŃiunile. o situaŃie echivalentă recreată în Dojo.a. Oamenii au două feluri de minte: una condusă de emoŃii. conflictul. "Heiho wa heiho nari" ne reaminteşte că practicarea unei arte marŃiale este o interacŃiune socială. copacul să facă umbră. interacŃiunea umană. Pentru a reveni la normal omul trebuie să se „trezească” şi să-şi urmeze adevărata conştiinŃă. Deci studiul unei arte marŃiale este mai mult decât studierea metodelor de luptă. logică şi înŃelepciune.m. . ce e cu oamenii şi ce e cu tine. şi orice Dojo este un microcosm. Heiho wa heiho nari – este o expresie japoneză care înseamnă că războiul şi societatea funcŃionează după aceleaşi legi naturale. în lipsa acestuia. Până în zilele noastre regulile Bushido sunt încorporate în numeroase metode de antrenament şi constituie un factor de bază al multor Arte marŃiale japoneze. cealaltă condusă de raŃiune. se depărtează de natura lui adevărată. Ceea ce învăŃăm în Dojo unul de la celălalt se poate aplica la fel întregii lumi. Treaba e grea. Fiecare lucru sau fiinŃă din natură are o Cale sau o predispoziŃie a sa: câinele să latre. nereuşita îndeplinirii unei anumite acŃiuni se datorează faptului că mintea emoŃională a dominat gândirea raŃională. sau. toate lucrurile acŃionează în cadrul lor natural.

respect. din datorie) la cea etică (de bunăvoie. . Etica Budo are două laturi: Etica faptelor. Pentru veritabilul om de omenie. nu devine mai generos – ci rămâne un egoist. urmăresc ridicarea şi iluminarea omului pentru a-l face omenos şi responsabil. Ele ajungeau să fie respectate de la sine. Profesorii şcolilor tradiŃionale socoteau etica drept partea cea mai importantă a învăŃăturii pe care o predau ei şi criteriul fundamental pentru evaluarea elevilor. cum susŃinea şi Musashi: "(să ajungi) să te porŃi oricând la fel ca în Dojo – iar în Dojo să te porŃi aşa cum faci în viaŃa de zi cu zi". şi în sfârşit. încredere. un avar mai luminat. Virtutea este o capacitate dobândită de om. ci de calităŃile morale şi felul de a gândi. cu bucurie). cel care face daruri de bunăvoie. cum zice religia: de la ortodoxie (gândire corectă) la ortopraxie (fapte corecte). În lumea Budo se considera că performanŃele elevului nu depind de muşchii săi. apoi ceea ce trebuie făcut (morala). caracterizată prin: politeŃe. milă. VirtuŃile sunt o forŃă a umanităŃii. onoare. Dar scopul suprem al educaŃiei caracterului bun era ca respectarea virtuŃilor să nu mai fie o obligaŃie.de bază (clasice): voinŃă. De exemplu. capabil şi tolerant. Virtutea presupune a acŃiona de bunăvoie. ci devenim aşa prin educaŃie. curaj. virtuŃile sunt necesare doar atunci când lipseşte dragostea. A acŃiona bine înseamnă să faci ceace se face (politeŃea). nu ca performer sau campion. rezistenŃă. Nu ne naştem virtuoşi. luptă-te ca şi când te-ai antrena). oricât de puŃin Ńiar place (etica). cunoaştere. de la cea exclusiv morală (raŃională. dar împotriva înclinaŃiilor sale. motivată de gândire) şi etica (însuşirea moralei până devine instinctivă). corectitudine. cadourile şi binefacerile nu sunt o constrângere. de a face binele. ceva adăugat propriei purtări impulsive. funcŃionau după alte reguli. paznici etc. . bazată pe următoarele virtuŃi: . răbdare. mercenari. Etica gândirii. loialitate. perseverenŃă. modestie. şi nici supunere oarbă totală faŃă de datorie fără o urmă de virtute (asta ar fi o moralitate fără bunăvoinŃă. devenite Căi educative. Sau. ceva impus de voinŃă cu ajutorul minŃii. Aşa că oamenii oscilează între diverse nivele de virtute. Dar nu a existat vreodată virtute fără oarecare constrângere (aşa ceva ar fi sfinŃenie). Din punctul de vedere al moralităŃii. EducaŃia şi antrenamentele specifice urmăreau transformarea individului până ce virtuŃile devin instinctive. (Antrenează-te ca şi când ai lupta pe viaŃă şi pe moarte. să faci ce se cere. Artele marŃiale serioase. Succesul elevului însemna devenirea lui ca Om. chiar modul de gândire normal al samuraiului.92 Cu lămurirea a ce e bine şi ce e rău se ocupă morala (buna purtare raŃională. aşa că idea de datorie (obligaŃie) şi virtutea tind să evolueze în proporŃie inversă. (Precizez că şcolile de arte marŃiale care produceau luptători profesionişti: soldaŃi.suplimentară (introdusă de O Sensei): iubirea de oameni. apoi la ortocardie (fapte bune făcute din inimă). fără iubire).

De aceea profesorii studiau vreme îndelungată cu atenŃie pe noii veniŃi la şcoală. nu se pot însuşi şi practica fără a fi trecut prin perioada efortului formativ (neplăcut dar inevitabil!) al . ► Oportunitatea educaŃiei morale în lumea actuală Am văzut cum după al doilea război mondial. de la proastă-creştere la dezinhibarea primară. la nivel colectiv: siguranŃă. în contrast cu succesul imoralităŃii şi barbariei. solidaritate socială şamd. În lipsa unor repere morale şi logice clare. prostituate ce se pretind vedete. Acum sunt propuse tineretului drept modele de succes tot felul de deşeuri morale: profesori perverşi. dezagregare socială. De la obrăznicie la nesimŃire. constatările despre epuizarea utilităŃii virtuŃilor tradiŃionale sunt superficiale şi subiective. Elevii care satisfăceau criteriile morale erau socotiŃi demni să primească adevărata învăŃătură. respectul virtuŃilor clasice. de la aroganŃă la egalitarism. politicieni incapabili. După ce candidaŃii necorespunzători erau îndepărtaŃi. afacerişti ticăloşi. şi acesta doar la nivel personal. haotic şi ineficient.singurul scop al instrucŃiei lor fiind producerea unor soldaŃi eficienŃi şi ascultători. n-au fost luate de loc în consideraŃie când s-a făcut aprecierea. tutuiala acoperă un larg spectru al patologiei sociale. Dar lipsa respectului dintre oameni începe mai de departe. raŃional. până se convingeau care din ei vor corespunde standardelor de moralitate şi care nu. (Andrei Pleşu) În aceste condiŃii. a înŃelegerii legăturii dintre efect şi cauză. dintre acŃiune şi scop. Ele rezultă dintr-o analiză pe termen scurt. e oare bine ca în cadrul unei educaŃii orientată spre viitor să mai dorim însuşirea virtuŃilor „învechite”? Nu ar deveni oare tinerii cu educaŃie morală nişte victime sigure ale ticăloşilor imorali? Mai e azi oportună educaŃia etică? Eu cred că da. cu tutuiala părinŃilor. vedem şi în societatea „de tranziŃie” din jurul nostru „slăbiciunea” celor care respectă valorile comportamentului normal. incapacitate de supravieŃuire. indiferent de ce şi cum gândeau). Celelalte necesităŃi de bază ale oricărei societăŃi. tinerii lipsiŃi de o solidă educaŃie morală devin adulŃi dezorientaŃi. Motive sunt destule: În primul rând. poliŃişti şi jurişti corupŃi. Deoarece mintea conduce corpul – rezultatele pentru individ şi în continuare pentru societate sunt dezastroase. creativitatea şi responsabilitatea. cei buni puteau începe învăŃătura serioasă. În al treilea rând. arivişti oportunişti. gândirea se învârteşte în gol. O mulŃime din relele cotidiene rezultă din tutuiala generalizată. etic. şi sfârşeşte cu desconsiderarea Patriei. învăŃătura nu se poate face sărind de la grădiniŃă direct în clasa 12-a: libertatea de gândire. tradiŃionale. competitivitate scăzută. bazată pe „criterii” volatile şi trecătoare privind numai succesul material. În al doilea rând. Mai nou. i-a dus pe mulŃi japonezi rafinaŃi la dezastru economic. ceeace are grave urmări pentru soarta comunităŃii (naŃiei): ineficienŃă profesională.

şi cea marŃială. cu alŃi practicanŃi ai artelor marŃiale. ale cărui componente principale erau respectul faŃă de ierarhie. PoliteŃea face parte din deprinderile celor 7 ani de-acasă şi constituie „uleiul” care unge relaŃiile interumane. phrackerilor şi altor piraŃi ai Internetului. Unul dintre motivele pentru introducerea şi accentuarea regulilor de politeŃe în domeniul artelor marŃiale l-a constituit dorinŃa guvernului de atunci să stăvilească avântul agresiv al samurailor. PoliteŃea (Reigi) PoliteŃea e ca o pernă umplută cu aer: nu are nimic înăuntru.mai importantă este cea a faptelor. educaŃia corectă trebuie să includă şi componenta etică. la proliferarea hackerilor. PoliteŃea înseamnă să nu te porŃi ca un individ alfa cu ceilalŃi (deşi poate chiar eşti aşa ceva). Frânarea s-a realizat cu ajutorul unui cod moral foarte strict. Aşa dar. Şi nici nu vor fi – sau nu vom mai fi. crackerilor.2. În realitate. (Mark Twain) Baza eticii este politeŃea (care nu e chiar o virtute). Un exemplu dintr-o mie: învăŃarea programării calculatoarelor înainte de însuşirea cinstei şi obligaŃiilor cetăŃeneşti. 6. . care mănâncă un timp preŃios din durata antrenamentului. războiul dintre progresul material şi supravieŃuire nu s-a terminat încă! Hi-techul şi bursa au câştigat câteva lupte. Este destul de greu să înŃelegem azi separaŃia între politeŃea socială. politeŃea are motive importante să apară în Dojo.2. cu ceilalŃi oameni. În plus. 6. de salon. duce. Pe această fundaŃie se pot construi celelalte virtuŃi. chiar să fie exasperat. ei ar putea să-şi folosească priceperea de a lupta ca să facă rău unor oameni nevinovaŃi. pentru a fi suportabile şi eficiente. O mare parte din ritualul obişnuit al gesturilor de politeŃe în Dojo a fost stabilit pe vremea când toată Japonia era o uriaşă tabără militară.1. Codul moral era totodată impregnat de ideile filozofice ale shintoismului.93 buchisirii alfabetului. last but not least. loialitatea şi fidelitatea. Cel ce face cunoştinŃă cu Artele marŃiale japoneze ar putea să se mire. Poate că unii începători consideră acest ritual drept o maimuŃăreală inutilă şi plictisitoare. de importanŃa ce se dă gesturilor de politeŃe (Reigi). dar biologicul şi ecosistemul n-au fost învinse definitiv. Motivul e simplu: prin faptele sale elevul determină caracterul relaŃiilor cu profesorul şi colegii de şcoală. cele două aspecte fiind foarte strâns legate în epoca feudală a Japoniei. printre altele. În fine. nici respectaŃi. Elevii în stare să facă acŃiuni imorale nu pot fi nici de încredere. dar amortizează şocurile. tablei înmulŃirii şi istoriei antice. Etica faptelor Din cele două aspecte ale eticii . carderilor.

Cel ce are Reigi emană şi aplică aceeaşi atitudine plină de grijă către tot ce-l înconjoară – oameni sau animale . Reigi înseamnă ideea de PoliteŃe ca mijloc de comunicare prin gesturi. comportarea corectă arăta buna educaŃie. spiritul războinic al samurailor (atitudine care trebuia şi ea menŃinută la un nivel ridicat) ar fi putut oricând să se întoarcă împotriva autorităŃilor. Astfel. În cadrul Rei ho din multe Dojo se folosesc elemente din ritualul Shinto. Bunele maniere serveau samuraiului atât ca mijloc de autoeducaŃie cât şi la armonizarea asperităŃilor din frecuşul zilnic cu ceilalŃi oameni.folosind armele! Imediat ce intrăm în Dojo. pot împinge un elev cu spiritul mai slab spre apucături total opuse celor urmărite cu adevărat de Budo. PoliteŃea nu se confundă cu plecăciunile sau îmbrăŃişările lipsite de conŃinut dar pline de ipocrizie evidentă. strămoşi. în cadrul salutului din Seiza facem Zarei (aplecarea trunchiului) de două ori. cu care ne exprimăm respectul sau consideraŃia pentru celălalt. La un samurai ea era îndreptată spre grija faŃă de celălalt. spre respectul sentimentelor sale. dacă nu vor fi practicate într-o ambianŃă cu moralitate corectă. logica şi desfăşurarea lor aveau un singur scop: să-Ńi păstrezi cât mai mult timp capul pe umeri. criminale chiar. Sensei morŃi . pe saltea. Kamii (zeii casei) includ spirite. cu care ne-a catadicsit civilizaŃia noastră grăbită. nu mai suntem singuri. un fel de teatru. Nu e aşa de simplu să instaurezi pacea . ea poate ajuta la înŃelegerea şi deprinderea unor învăŃăminte utile. cine studiază serios Budo-ul va avea de-a face cu idei deloc pacifiste. În societate. adică de politeŃe desăvârşită. aplicabile în viaŃa obişnuită din afara Dojo-ului. Unele din ideile şi tehnicile de luptă predate sunt atât de clar agresive. PoliteŃea a fost şi este o demonstraŃie. începem să avem relaŃii cu ceilalŃi oameni prezenŃi.fără distincŃie sau discriminări de orice fel. apoi din nou Zarei. Chiar dacă azi politeŃea din Dojo nu mai serveşte la evitarea conflictelor într-un mediu ostil. Fără această “barieră de protecŃie” (manipulare) religioasă. Fiecare amănunt al ritualului convenŃional din Dojo trebuie îndeplinit din toată inima. Unele gesturi erau considerate atât de importante încât s-au perpetuat până în zilele noastre. zei. având o poziŃie ierarhică ce impune un respect deosebit. Samuraiul credea că e mai bine să moară decât să calce vreo regulă de politeŃe. filozofică şi morală. deşi contextul social s-a schimbat total. ne dăm seama că sobrietatea. Pe de altă parte. un mod de comunicare. rezultată dintr-o origine aleasă. Un copac sau o insectă merită acelaş respect ca un ministru sau un bolnav de SIDA – căci toŃi fac parte din aceeaşi Lume. Artele marŃiale (Budo) ne îndeamnă la o atitudine de bună înŃelegere şi armonie.daoismului sau zenului – conform perioadei respective. batem de două ori din palme pornind cu palmele lipite în faŃa ochilor. E obligator să ne purtăm „frumos” cu ei. In cadrul religiei Shinto. Dar în Japonia bunele maniere sunt apreciate numai când sunt folosite pentru un scop corect. Reigi nu va fi îndreptată doar spre o persoană de rang superior. încât. Dacă analizăm cu atenŃie regulile de politeŃe şi facem legătura cu contextul istoric în care au apărut.

care rezistă oricărui vânt! Cel îngâmfat şi plin de sine vrea să domine. De aceea se zicea: mai bine tovarăş cu deşteptul la pagubă. Oricât de multe ştii. Petalele acestora sunt însă delicate şi sensibile: se scutură şi cad la prima adiere de vânt. pentru a fi binevoitori şi atenŃi la ceea ce se va întâmpla în sală. nu-şi face prieteni. nu are nici un chef să gândească serios. este să devii şi să fii mereu conştient de ceea ce faci. Oamenii care umblă după putere şi rang social . Oricând vrei. mai bine ne-am uita în jos la iarba care. În loc să admirăm aceste flori fragile şi trecătoare. eu studiez artele marŃiale şi Zenul. va continua să înveŃe de la alŃii. ci începu o discuŃie generală după care se apucă să servească musafirul cu ceai.2. o preocupare fără reŃinere faŃă de ceea ce facem. nu mai vrea să înveŃe. Profesorul se gândi o clipă dar nu îi răspunse direct. Le-am învăŃat timp de mulŃi ani şi am ajuns să ştiu foarte multe. MarŃialitatea. luă ceainicul şi se apucă să toarne ceai în ceaşcă. nu se lasă doborâtă şi creşte mai departe. Mintea raŃională e mai importantă decât frumuseŃea sau puterea. Iar dacă privim mai atent. dar. solemne. Aşa stând lucrurile. constatăm că şi iarba face flori frumuşele . Pentru noi.fie că e vorba de Aikido. pentru că luptă şi înving greutăŃile vieŃii. deşi călcată în picioare.94 etc. Puse o ceaşcă în faŃa lui. Confucius zicea: "din 3 oameni cu care mă întâlnesc. modestul va căuta mereu noi căi pentru îmbunătăŃirea performanŃelor. spre mirarea vizitatorului. m-am gândit să vă fac o vizită ca să văd dacă aŃi putea să mă mai învăŃaŃi ceva". . cum ai putea să mai fii încântat de tine şi de "ştiinŃa" ta? Iată ce ne spune vestita poveste a “cănii cu ceai”: Odată. găseşti pe cineva mai talentat sau mai priceput ca tine într-un domeniu oarecare . adevărata menire a acestor mişcări hieratice. acest ritual înseamnă altceva: un fel de angajament sincer faŃă de antrenament şi ÎnvăŃătură. modestia îŃi aduce foloase. auzind de faima dvs. decât cu prostul la câştig. politeŃea tradiŃională – nu sunt scopuri în sine. Salutul către Kamiza (locul unde stau Kamii) avea scopul să-i trezească. continuă să toarne astfel că ceaiul se vărsă din ceaşcă pe masă. Omul cu scaun la cap îşi struneşte mândria: fudulia te pierde. care îi spuse: "Stimate maestru. Ei au fermitate şi nu pot fi doborâŃi. Turnă până ce umplu ceaşca. unul poate să mă înveŃe ceva". Totuşi. totdeauna vor mai fi destule lucruri pe care nu le cunoşti. Mult mai folositori societăŃii sunt cei cu tărie de caracter. ÎnvăŃătura şi cunoaşterea nu au limite. de agricultură sau de gestionarea afacerilor. la un maestru Zen a venit un străin.2. care suntem străini de cultura japoneză. Din contră. Modestia (Kenson) Oamenii se extaziază la vederea frumuseŃii florilor ornamentale sau a celor din copaci.sunt găunoşi şi fragili. Dacă eşti atent – „trăieşti” mai mult! 6.

Un profesor nu poate preda cuiva care e preocupat mereu de rangul sau statutul său social. Băiatul intenŃiona să-l încuie pe profesor cu o şmecherie: dacă va răspunde “moartă”.3. Refuzul de a învăŃa ceva nou.Ńinându-şi mereu ceaşca goală. când aceste motive dispar . limitate. Pentru a înŃelege şi a învăŃa lucruri noi.Musafirul se repezi: "Gata. în primul rând e necesar să te descotoroseşti de demnitatea găunoasă. dar pe măsură ce avansează începe să nu-i mai placă să fie corectat. de fudulia orbitoare. dumneata eşti ca şi ceaşca asta. îl privi şi zâmbi. Apoi l-a întrebat pe profesor: “maestre. Însă în viaŃă cunoştinŃele se obŃin tocmai prin corecturi. Acestea vin singure la cel care le merită. 6. dacă va răspunde “vie”.nu mai faci greşeli. Doar în felul acesta Ńi se vor deschide porŃile încrederii lui. poate chiar a unui maestru. Kant zicea: omul trebuie să fie pentru alt om un scop. Scopul antrenamentului este pregătirea pentru a ajunge să meriŃi aceste onoruri fără să alergi după ele. o să strângă pumnul şi o omoară. Nu uita că în faŃa profesorului. pasărea pe care o am în mână la spate e vie sau e moartă?”. ceaşca e plină!". nu caută gloria sau onoarea. nu un obiect. nu mai turnaŃi. Trebuie să te înclini respectuos în faŃa profesorului . în pumn.atât mental cât şi spiritual.2. Mai ales când stai în faŃa unui profesor. Pe măsură ce omul devine mai înŃelept. nu ai nici un rang! O persoană inteligentă simte când e cazul să cedeze şi cum să procedeze fără a se face de ruşine . Orice greşeală are un motiv. te lepezi de demnitate sau mândrie. “Spicul de orez se apleacă pe măsură ce se coace”. colegii şi cu alŃi practicanŃi se bazează pe stimă. La începutul şcolii elevul acceptă orice îndrumare de la profesor. Numai dacă eşti ascultător poŃi învăŃa. el va da drumul păsării să zboare. Apoi zise: "Tinere. căci învăŃătura nu are sfârşit. Dacă vrei să mai înveŃi. De fapt. Mintea dumitale e deja plină şi nu mai încape în ea altceva. Omul modest se străduieşte să devină mai bun (în domeniul ales). maestre. ci de una extensibilă. întâi e nevoie să-Ńi goleşti ceaşca". Profesorul se opri. nu e vorba de golirea unei ceşti fixe. Un tânăr a prins o vrabie şi o Ńinea la spate. Respectul (Sonkei) RelaŃiile cu profesorul. Însă când cineva nu mai greşeşte. Cu ajutorul respectului relaŃiile cu alŃi oameni devin armonioase. Dar profesorul zise: “răspunsul e în mâna ta!”. fudulia îi scade şi devine mai modest. dar nu te pot primi ca elev. Îmi pare rău. Când doreşti cu adevărat să înveŃi ceva. nu foloseşte la nimic în Aikido. datorită închipuirii că poŃi afla ceea ce nu ştii prin raŃionamente bazate pe ceea ce deja cunoşti. Respectul va fi îndreptat spre: . devine încrezut şi capătă sentimentul găunos că el e măsura oricărui adevăr şi întregii dreptăŃi.

Starea ei o enervă pe noră într-atâta. marginalizat.Dumnezeu. Deşi stima sau respectul de sine este determinat de copilărie. Respectă-i pe toŃi. renunŃarea ta.a. bunica deveni din ce în ce mai neajutorată. vei sfârşi prin frustrare. A fost odată ca niciodată o familie . Cel mai important este respectul faŃă de tine însuŃi. sau te lupŃi (ceea ce ar trebui să fie acelaş lucru!) . tratează copilul ca şi când ar fi adult şi adultul ca şi când ar fi copil. poartă-te cu cel slab ca şi când ar fi solid şi cu cel puternic ca şi când ar fi un neputincios. ranchiună. înaintaşi ş. sărac. tratează victima ca pe un agresor şi agresorul ca pe o victimă. . simpatici sau duşmănoşi: când te antrenezi. . poŃi lupta cu succes pentru creşterea lui. însă nu poŃi zbura” (Lucian Blaga).compusă din soŃ. slăbănog etc.. Patrie.m. E mai uşor să te plângi că eşti nedreptăŃit. Dar ”cu penele altuia te poŃi împodobi. cum ai putea să-i respecŃi pe alŃii. mâinile îi tremurau din ce în ce mai tare şi vărsa mâncarea pe masă. de ce Ńi-au băgat în cap părinŃii şi mediul. Toate aceste idei formează un sistem deontologic – care îngrădeşte individul şi îl sileşte să facă fapte bune. produci numai lucrări de calitate superioară. Respectă-te oricând faci ceva: luptă (trăieşte) ca şi când te-ai antrena şi antrenează-te ca şi când ai lupta! Dar. amărăciune sau auto-învinuire. lenea. oprimat etc. Dar. . Lipsa auto-respectului poate duce şi la copierea caracteristicilor individului sau grupului considerat model. Respectul se câştigă pe baza meritului .95 . emigranŃii care devin mai autohtoni decât băştinaşii Ńării de adopŃie. sau cu fleacuri. . fie ei mari sau mici.ceea ce faci – căci tu nu te ocupi de prostii. băieŃelul lor de vreo 12 ani şi bunică. soŃie.tratează duşmanul ca pe un prieten şi prietenul ca pe un duşman. Dacă tu singur nu te poŃi respecta. cu trecerea timpului.nu poate fi cerşit sau pretins.d. rişti să devii arogant şi nesimŃitor. de a deveni plăcut. La fiecare masă ei se adunau laolaltă şi mâncau împreună. cei din jur Ńi-l acordă automat şi natural dacă dovedeşti prin fapte că îl meriŃi. poartă-te cu o fată ca şi cum ar fi un băiat şi cu un băiat ca şi când ar fi o fată. . sau cum te-ai aştepta să te respecte aceia? Dacă te auto-dispreŃuieşti pentru că îŃi închipui că eşti urât.viaŃă şi orice există pe lume. nu-Ńi pierzi timpul şi viaŃa degeaba.tine însuŃi – pentru că nu-Ńi iroseşti viaŃa (valoroasă) cu nimicuri. la încercarea de a-i face pe voie. acceptat. nici nu te lua prea în serios. Aşa fac femeile complexate care aspiră să devină bărbaŃi. ÎŃi vei justifica mereu incapacitatea sau defectele prin tot soiul de fatalităŃi – care adeseori nu sunt altceva decât scuze pentru pasivitatea. – decât să-Ńi croieşti singur altă soartă. tratează partenerul ca pe un adversar şi adversarul ca pe un partener. funcŃionarii care mimează conformarea la acquis-ul comunitar al UE etc. Cel care se respectă pe sine are un comportament moral.cei din jur – căci nu te înhăitezi cu neisprăviŃi (spune-mi cu cine te aduni ca săŃi spun cine eşti).

Altcineva devenise şefa casei! Îşi aminti de trecut. cum să fac să te aduc din nou la masă alături de noi. În plus. se sperie bătrâna. Bunica se necăji rău de tot dar îşi dădu seama că nu putea face nimic pentru a schimba lucrurile. la cină. fă-te că scapi din greşeală castronul pe jos astfel încât să se spargă". fiind mereu alături de el când avusese vreo nevoie. lăsând-o cu inima frântă. soŃia reîncepu: "Ai de gând să faci ceva cu maică-ta sau nu? Eu nu mai rezist". [41] Modul cum te porŃi şi cum îi respecŃi pe profesori şi părinŃi este exact modul în care meriŃi să fii tratat şi tu când vei fi bătrân.nu formal. să fac cum mi-a cerut nepotul. rezultat de la sine din recunoaşterea valorii . Când auzi una ca asta. de ce nu eşti atentă. cum naiba de ai spart castronul? Doar vroiam să-l păstrez ca să-i dau de mâncare mamii când o fi şi ea bătrână". Până într-o zi. Când fiu-său şi noră-sa nu erau atenŃi. Muri de ruşine. Dar mai repede decât maică-sa sări cu gura nepotul: "Bunico. mimat. Auzind zgomotul. Dar mia venit o idee. la aceeaşi masă. Felul în care o trata ea acum pe soacră-sa îl învăŃa pe fiu cum să se poarte cu ea când va deveni bătrână şi neputincioasă. Te rog să mă ajuŃi". las' pe mine!" Seara. Trecură câteva zile şi bunica era din ce în ce mai tristă. uite că maică-ta a îmbătrânit de tot şi mereu varsă mâncare din castron. la cină. într-un colŃ al casei. fără să se plângă de greutăŃi. Din ziua aceea familia a mâncat iar împreună. Băiatul zâmbi şi-i zise "Diseară. care Ńinea mult la ea. mi se face greaŃă şi nu mai pot mânca nimic". noru-sa sări în sus gata să facă scandal. urmărise cu atenŃie schimbările din casă şi era foarte mişcat de soarta bătrânei. totuşi nu-i venea să creadă.. Dragostea şi respectul nu se pot cumpăra. ci se câştigă pe baza eforturilor şi strădaniei proprii de a te purta cum se cuvine. Nu mai poate sta la masă cu noi. fără nici o companie. . Nepotul. Acum el şi familia o părăsiseră. Când veni vremea mesei bunica se trezi singură. pentru ca situaŃia să fie şi mai rea. "dar de ce?" "Nu-Ńi fie frică. bătrâna parcă prinse puteri. când îi zise: "Bunico. bătrâna fu silită să mănânce dintr-un castron crăpat şi ciobit pentru că deja scăpase şi spărsese alte câteva vase. După alte certuri şi cicăleli soŃul cedă şi căzu de acord s-o lase pe maică-sa să mănânce la o altă masă. apoi o aduse la masa lor. SoŃul. de grija şi dragostea cu care îşi crescuse fiul. bunica se gândi: "Ce-o fi o fi.că îi spuse bărbatului: "Dragă. se mişca încoace şi încolo fără nici un rost. Se repezi la soacră şi îşi ceru iertare. Căci sigur o să ajungi şi tu aşa! Respectul trebuie să fie sincer şi binevoitor. Maică-sa auzi şi se albi. interesat. luă castronul vechi şi crăpat şi-l trânti de podea unde se făcu Ńăndări. "Ce vrei să fac?" îl întrebă. să văd ce-o să iasă". eu ştiu că eşti necăjită de purtarea părinŃilor mei. Când o văd. După câteva zile în care bărbatul nu făcuse nimic pentru a rezolva problema. "Aoleu".. Îşi dădu seama deodată că tot ce făcea ea era un exemplu pentru copil. ce să zică? Ştia că nu are cum so împiedece pe bătrână să-i tremure mâinile.

După ce toată lumea l-a salutat respectuos pe învăŃat. În ziua cu pricina călugărul a venit la poarta palatului îmbrăcat în hainele ponosite. iar eu mă duc să-mi văd de treburi”. Încrederea se referă atât la faptul că alŃii te consideră de încredere. BineînŃeles că de data asta a fost condus cu toate onorurile la prinŃul care împreună cu toŃi invitaŃii îl aşteptau nerăbdători ca să poată începe masa. N-a fost recunoscut de paznici. Încrederea unui prieten e greu de câştigat şi uşor de pierdut.96 Un mare prinŃ a organizat o sărbătoare la care a invitat toŃi nobilii vecini dar şi un vestit înŃelept. Când rămase doar în izmene. purtărilor. alături de prinŃul rămas cu gura căscată. va primi şi încrederea celorlalŃi". Încrederea în forŃele proprii este baza siguranŃei de sine. Stupefiat. El urma să stea la masă lângă prinŃ. Demnitatea necesită însă şi curajul (vezi # 6. opiniilor. De la respectul de sine se ajunge uşor la demnitate – calitate de care ducem o mare lipsă (vezi „mămăliga care nu explodează”). prinŃul a vrut să Ńină toastul care marca începerea ospăŃului. oamenii au încredere în omul sigur pe el. prinŃul îi strigă: „ce faci?” La care călugărul răspunse: „din cele păŃite azi la poarta palatului tău. am înŃeles că nu eu am fost invitat. Se zice: "cel ce se respectă pe sine va fi respectat şi de alŃii. nu e bine să promiŃi cu uşurinŃă .dar dacă promiŃi ceva. De exemplu. Numai în felul acesta vei putea să le câştigi încrederea şi respectul. . cu care îşi îndeplinea regulat obligaŃia de umilinŃă tradiŃională – cerşitul castronului de orez. ÎnvaŃă să-Ńi construieşti încrederea în propriile forŃe şi s-o arăŃi celor din jur. “de lucru”. Şcoala de Karate Kyokushin are următorul crez: Inima Artei noastre este lupta adevărată. astfel ca toŃi invitaŃii să moară de invidie din cauza acestei relaŃii privilegiate. Ńine-te de cuvânt. dar nu înseamnă îngâmfare sau tupeu. Călugărul a plecat şi s-a întors îmbrăcat cu cele mai frumoase haine de ceremonie. 6. călugăr Zen. azi avem o mare sărbătoare. Vi le dau cu dragă inimă. vei fi respectat şi de alŃii.3) – gândirii. Fără dovadă nu există încredere. Încrederea (Shin) Dacă te respecŃi pe tine. Făureşte-Ńi o personalitate şi o comportare în care ceilalŃi oameni de valoare să aibă încredere.4. navem timp de cerşetori. ci hainele mele. Fără încredere nu există respect. cât şi la acela că tu însuŃi ai încredere în tine. Fără luptă adevărată nu există dovada. Îşi împături frumos toate hainele de ceremonie şi le aşeză pe perna din capul mesei.3. dar spre mirarea tuturora călugărul începu să se dezbrace. Încrederea este baza prieteniei. cel ce este sigur pe el.2. care l-au gonit zicând: pleacă de aici nenorocitule. călugărul se îndreptă calm spre poartă.

să-l transforme cât mai repede într-un cetăŃean responsabil. Copilul înŃelege imediat despre ce e vorba: seniorul a fost înşelat. Aparent am scăpat de o „corvoadă”. Loialitatea dezvoltă încrederea reciprocă. naŃiune. dar minciuna trebuie întărită pentru ca tatăl să scape de urgie. ci dimpotrivă. profesori etc. el se va bucura. la noi loialitatea pare azi pe deplin uitată. Loialitatea (Chujutsu) Loialitatea faŃă de superiori (părinŃi. de vreo 12 ani.5. Băiatul se înclină cu lacrimi în ochi în faŃa obiectului scârbos. poate chiar defectă. loialitatea samuraiului faŃă de stăpânul feudal era obligatorie până la moarte. Loialitatea faŃă de instructor este una din cele mai importante condiŃii pentru a putea face progrese. Trebuie să fii cinstit şi devotat faŃă de profesor şi de colegi. Într-o artă marŃială. etc. cu bun simŃ şi independent de ajutoare.Aceasta este baza tuturor Artelor MarŃiale. În faŃa acestei dovezi zdrobitoare de durere a fiului. Regula o constituie schimbarea stăpănului (alianŃelor) şi oportunismul. Dar când îl învaŃă pe tânărul său elev respectul şi loialitatea. Dojo. iar ei se vor purta la fel cu tine. un profesor nu trebuie să-i formeze o mentalitate de milog.) şi faŃă de membrii grupului (familie. Loialitatea funcŃiona în ambele sensuri. Lipsa de ataşament şi de recunoştinŃă faŃă de cel care s-a muncit ca tu să te schimbi în bine este dovada unei minŃi necoapte.. dar pentru solidaritatea socială consecinŃele sunt cumplite. familiei proprii.) este baza încrederii între oameni. seniorului feudal. indiferent de consecinŃe. existenŃa loialităŃii între elev şi profesorul său este un factor de importanŃă crucială. să încrezi în el fără reŃinere. Înseamnă să iei apărarea profesorului tău. Moartea în serviciul stăpânului era dovada supremă de credinŃă. Din păcate. Loialitatea înseamnă să nu discuŃi în contradictoriu cu el.2.. orice îndoială a seniorului dispăru. fără să te mai gândeşti la părerile tale. adus în faŃa seniorului care îi arată un cap de om şi-l întreabă: „e al tatălui tău?”. vasalilor (inferiorii samuraiului). datorată sau oferită în ordine: împăratului (ca reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ). sau un partener de încredere? Cu voinŃă şi exerciŃii (vezi câteva idei la # 7.10. Tatăl proscris putea scăpa . . iar tu vei câştiga. superiorul purtându-se ca un tată cu inferiorii săi. Pe vremuri. Cum devii un om. ba uneori e considerată o dovadă de prostie sau de slugărnicie. Dacă părăseşti Dojo-ul. nu uita să mai vizitezi din când în când instructorul. care nu poate suporta să supravieŃuiască părintelui său. 6. apoi îşi scoate cuŃitul pe care îl purta la cingătoare şi îl înfige în burtă. Ea se bazează pe condiŃia ascultării fără crâcnire a cerinŃelor profesorului.2). Capul recent tăiat nu era al părintelui său. Adeseori în Japonia se dă ca pildă a respectului filial povestea zguduitoare a copilului de samurai.

97 6. care nu cântăreşte faptele. În schimb. membrii propriei familii în posturi nemeritate. „corectitudinea” ar fi expresia unei justiŃii globale. Din nou regele îi ceru lui Qi Xi să recomande un înlocuitor. Trebuie să iei totdeauna deciziile corecte cu inima. realizând fapte de mare folos pentru Ńară. Să mori dacă e nevoie. ci încearcă să le înŃeleagă cu inima. singurul pe care vi-l recomand este Qi Wu". Regele Dao din Ńara Jiu (în China antică coexistau trei regate) avea un ministru foarte valoros. Numit în postul de înalt dregător. Ce-o să zică lumea . Acesta răspunse: "Acum că Xie Hu nu mai este. [41]. InstituŃia JustiŃiei oficiale este o maşinărie greoaie.cea mai preŃioasă încredere fiind a profesorului tău. lumea a lăudat cinstea lui Qi Xi care se gândea la binele general şi nu la interesul lui personal: recunoştea meritele adversarilor şi nu-şi împingea. nu cu mintea. La care ministrul Qi Xi răspunse: "Majestata. iar dacă e incorectă şi nu trebuie făcută – să nu ai nimic de-a face cu acŃiunea respectivă. Dacă eşti în stare să fii aşa. Nu m-aŃi întrebat care îmi sunt duşmanii". fii mereu condus de mintea raŃională. m-aŃi întrebat pe cine consider eu că va face o treabă bună în locul meu . Aflându-se cele petrecute.şi eu la această întrebare v-am răspuns cât am putut de bine. se bazează . Xie Hu. Ea înseamnă că dacă o treabă e corectă şi trebuie făcută . Având o astfel de personalitate vei putea evita influenŃele rele şi lumea va avea încredere în tine . Corectitudinea (Gi) Corectitudinea (Decizia corectă. Ea se bazează pe legi adeseori greşite.că faci trafic de influenŃă?". Regele se miră: "Cum de-l recomanzi pe Xie Hu. Dar se întâmplă ca Xie Hu să se îmbolnăvească şi să moară înainte de a fi numit la dregătorie. Când ministrul îmbătrâni şi vru să se retragă din funcŃie. Această dreptate este cu adevărat imparŃială.şi eu v-am răspuns. ştiam că Ńi-e duşman politic". Nu m-aŃi întrebat despre copiii mei". fără să te laşi influenŃat sau împiedecat de nici un gând sau regret. nu de cea emoŃională. din egoism. Qi Xi răspunse demn: "Sire. Decizia corectă (Gi) este îmblânzită de bunăvoinŃă (Jin) şi susŃinută din toate părŃile de cunoaştere (Chi).te apuci de ea şi o îndeplineşti fără să mai pierzi vremea. Respectă şi susŃine adevărul. nu le analizează cu sabia în mână. m-aŃi întrebat pe cine recomand eu că ar fi capabil să mă înlocuiască .6. Qi Wu a confirmat încrederea Regelui printr-o carieră strălucită.2. Regele iar se miră: "Păi Qi Wu este fiul dumitale. adeseori incorectă şi represivă. Ministrul îl recomandă călduros pe un nobil cunoscut. vei avea spiritul limpede şi nici un sentiment de vinovăŃie. Dreptatea) este un mod de viaŃă. regele îl rugă să propună un urmaş. şi nu Ńine seama de contextul faptelor incriminate.

eu nu mai primesc elevi. Etica gândirii VirtuŃile gândirii morale sunt factori de bază ai antrenamentului pentru formarea caracterului. Profesorul închise uşa fără să mai zică ceva. ceea ce îl face foarte eficient. cu convingre. Hou Yi ajunse în capătul celălalt al Ńării şi află adresa profesorului. îngenuncheat în faŃa porŃii. îşi foloseşte forŃele metodic. Dar valoarea omului creşte proporŃional cu „kilometrajul” la antrenamente şi cu mărimea experienŃei acumulate. se organizează. vă rog să mă primiŃi ca elev şi să mă învăŃaŃi meseria trasului cu arcul". Nici nu sunt atât de priceput cât crezi dumneata şi pe deasupra am îmbătrânit şi nu mă mai Ńin puterile". puterea voinŃei oricărui om poate fi dovedită numai după ce trece oarecare timp. Mai trecu o zi fără ca profesorul să apară. trecu şi a doua şi a treia. 6. VoinŃa înseamnă să te apuci de o treabă pe care s-o duci la bun sfârşit fără şovăială. ajutându-l pe elev să se ridice la nivelul în care mintea raŃională (înŃelepciunea) o domină pe cea emoŃională (instinctuală). începu să ningă şi Hou Yi stătea fără să se mişte. Hou Yi îngenunche în faŃa lui conform obiceiului şi zise: "prea cinstite maestre. Când era tânăr. Hou Yi nu vru să accepte refuzul: "prea slăvite maestre.pe legile Naturii şi consideră fiecare caz de sine stătător. să nu vă supăraŃi dar eu sunt hotărît să vă fiu elev.3. lăsându-l pe Hou Yi afară. să nu fie doar o dorinŃă întâmplătoare şi neclară.dar hotărît să nu . VoinŃa Cine gândeşte raŃional poate neutraliza perturbaŃiile provocate de mintea emoŃională şi voinŃa îi va fi durabilă. faimosul arcaş Hou Yi din China străveche dorea foarte mult să înveŃe meseria trasului cu arcul. Hou Yi stătea în continuare în faŃa porŃii. abnegaŃie şi perseverenŃă. Se întunecă. Datorită luptei inevitabile dintre mintea emoŃională şi cea raŃională. După o călătorie de aproape trei luni. Angajamentul trebuie să fie total. în contextul său propriu şi în legătură cu restul Universului. 6. Jur că stau aici. Omul hotărît are iniŃiativă. bătut de zăpadă şi frig . iar cei care îşi ascund avântul în adâncul inimii continuă studiul până la capăt. aşa îngenuncheat. Sinceritatea cu care te angajezi să realizezi un anumit scop determină tăria voinŃei. să pornească din adâncul fiinŃei. se hotărî să meargă la el. cu dibăcie.3. până când mă primiŃi". Adeseori tocmai elevii care la început se arată cei mai porniŃi pe treabă se lasă destul de repede de învăŃătură. Auzind el că există undeva un profesor grozav.1. Bătu la uşa casei şi când bătrânul ieşi. Dar profesorul răspunse: "tinere.

Deschise din nou uşa şi zise: "Tinere. aşa că porni din nou la drum. La început. Îşi dădu seama că acuma avea răbdare. Dar. vino din nou la mine". apoi vino înapoi la mine". însă după ce trecu un timp se obişnui cu svâcnetul rapid al suveicii. După ce trecură cei trei ani îşi dădu seama că învăŃase ceva minunat: de fiecare dată când îşi concentra atenŃia asupra unui obiect.ci urmărind foarte atent suveica în mişcarea ei continuă de du-te vino. El credea că gata. Hou Yi acceptă să dea testele. după vreo patru zile. Hou Yi se întoarse acasă şi se apucă să privească beŃişoarele arzând în fiecare dimineaŃă şi fiecare seară. BineînŃeles că încântat de bunăvoinŃa bătrânului.98 renunŃe cât va mai avea putere.dar cu condiŃia să dai mai întâi nişte probe". Desigur. ba chiar începuse să-i placă exerciŃiul.în orice activitate omenească) .se despărŃi. BineînŃeles că Hou Yi fu tare necăjit când auzi de a doua probă. iar tot ce era în jurul lui parcă dispărea. învăŃă în felul acesta să distingă realitatea de păreri. adevărul de închipuire. după cei trei ani de aşteptare maestrul se va apuca să-l înveŃe cum să tragă cu arcul. Dar. la început noua treabă nu-i plăcu deloc. Se apucă să-şi concentreze atenŃia asupra punctului incandescent care cobora pe fiecare beŃişor. După ce faci asta vreme de trei ani. el stătea pe o bancă lângă război. se întoarse acasă şi se apucă de noua probă. urmărind atent mersul suveicii de colo-colo. Te rog să te întorci acasă şi să-Ńi vezi de treburile tale obişnuite dar în fiecare dimineaŃă şi în fiecare seară să stai şi să priveşti cum ard trei beŃişoare de tămâie. În fine. hotărît cum era să înveŃe meseria trasului cu arcul. unul după altul. Totuşi. maestrul zise: "Sunt bucuros că ai trecut prima probă. având o dorinŃă foarte puternică de a învăŃa meseria de la acest profesor . pe măsură ce ardea tămâia. se plictisea repede şi devenea nerăbdător.o minte calmă şi o atenŃie care se poate concentra intens. ca să vadă cât era de tare voinŃa candidatului necunoscut. Hou Yi nu ştia că aceasta este de fapt cea mai importantă îndemânare a unui bun arcaş (de altfel a oricărui campion . Te primesc ca elev . privitul beŃişoarelor care ardeau devenise un obicei. Tot exersând concentrarea atenŃiei şi liniştirea minŃii. Pe când nevasta-sa Ńesea. Ca şi cu tămâia. Dar el ştia că terminase şi trecuse proba impusă. După ce se consumară amabilităŃile protocolare legate de revedere şi-l verifică. se simŃea obligat să facă ce-i spusese profesorul. După vreo 6 luni. Întoarce-te acasă şi priveşte zi şi noapte nevasta cum Ńese la război. După încă . Ocupă-te trei ani de treaba asta cu aceeaşi conştiinciozitate cum ai privit arderea tămâii. bătrânul consideră că Hou Yi avea "stofa" şi voinŃa necesară ca să devină un elev bun. Profesorul explică: "Prima probă vrea să-Ńi măsoare răbdarea şi perseverenŃa. văd că eşti întradevăr hotărît să înveŃi. dar acum urmează încă una. în timpul acesta maestrul îl spiona. nu privi ca la teatru . acesta parcă se mărea şi devenea mai clar. să ajungă la profesor.

potrivi o săgeată şi trase spre săgeata care venea.doi ani. Nu mai am ce să te învăŃ!". lăsându-l baltă pe Hou Yi. după vreo 6 luni . Cele două săgeŃi se ciocniră în aer şi căzură împreună pe pământ! Văzând cele petrecute şi fără mai stea pe gânduri. Bătrânul simŃi că săgeata vine spre el. nu apuca să doarmă. îi dădu raportul şi aşteptă. suveica părea că se mişcă din ce în ce mai încet. Bucuros de terminarea însărcinării porni din nou spre nord. Dar. Dar îngheŃă când zări că tolba . Îşi luă arcul din spate şi Ńinti în pana de la cuşma maestrului. Omul rămase buimăcit: cum adică. deja nu-chiar-atât-de-tânărul aspirant se resemnă şi întors acasă se apucă de treabă. aflaŃi că aceste coşuri erau împletite dintr-o funie din paie de orez. aşa că 10 . Apoi maestrul se întoarse şi plecă tacticos pe drum. dintr-o mişcare luă şi el imediat arcul de pe umăr. acesta se va apuca să-i dea doritele lecŃii de tras cu arcul. ce face profesorul dacă-l pun la încercare?". ai muncit bine. Pentru a înŃelege dificultatea ultimei cerinŃe. De abia acuma Hou Yi se lumină şi înŃelese că toată munca lui din cei 9 ani nu fusese decât o pregătire pentru a deveni un bun arcaş. La început i-a fost foarte greu: ca să termine cele 10 coşuri pe zi muncea de dimineaŃa până noaptea târziu. pentru îndoirea ei fiind necesare mâini şi încheieturi foarte zdravene. După trei ani putea face chiar şi 20 de coşuri pe zi. dar mai primea şi sarcina să împletească 10 coşuri pe zi. aşteptând că în fine. Trebuia să fabrice 10 coşuri pe zi. Chiar şi specialiştii de abia reuşeau să împletească vreo 5 coşuri pe zi. Mândru şi fericit se întoarse la profesor. ba termina foarte uşor cele 10 coşuri. Neputându-se tocmi cu profesorul. aflat acum la vreo două sute de paşi. Hou Yi trase încă o săgeată spre bătrân. toată învăŃătura cea vestită consta doar din trei fraze?! Nu-i venea să creadă. Deodată. Când colo ce să vezi.părea imposibil. umerii îl dureau. paie să aibă! Evident că el de fapt reuşise să deprindă ultima îndemânare necesară unui arcaş bun: să aibă braŃele şi umerii tari şi stabile. Minune: a doua lui săgeată avu tot soarta primei! Ne venindu-i să creadă că maestrul va putea nimeri de trei ori la rând o săgeată în zbor – Hou Yi trase din nou. aproape că stătea pe loc! Fără să-şi dea seama. Ieşi pe câmp cu arcul şi constată că într-adevăr putea trage excelent. Mâinile îi amorŃeau şi sângerau. maestrul îi ceru să suporte încă o probă: să se întoarcă acasă şi să se apuce de împletit coşuri din paie de orez. Acesta însă zise doar atât: "Bravo. se reîntâlni cu profesorul şi îi raportă ce făcuse. apoi după 3 ani să se întoarcă! Acuma Hou Yi era cu adevărat disperat: nu numai că nu începea lecŃiile. învăŃase a doua îndemânare importantă a arcaşului: concentrarea atenŃiei asupra unui obiect mişcător.minune: mâinile şi umerii nu-l mai dureau. era mereu obosit. îi trăsni o idee: "Ia să văd eu.

Pentru lupta adevărată. aŃi făcuto deja .care lovi şi ea. Cum sta el împietrit. Pot să muncesc. RezistenŃa. pentru că şi-ar frânge singure oasele pumnului sau labei. nu din mimarea unor tehnici spectaculoase. pe viaŃă şi pe moarte. mi-ar plăcea să te învăŃ puŃinul ce-l ştiu. sau că tehnica (singură) garantează succesul în luptă! 6.2. Prin antrenarea şi dezvoltarea acestor trei factori. Să nu ne amăgim sperând că s-ar putea învăŃa o artă marŃială fără să ai condiŃie fizică. poŃi ajunge treptat la o înŃelegere profundă a lumii înconjurătoare. îngenunche în faŃa lui şi zise: "Prea slăvite maestre. poŃi ajunge să le pricepi mai bine. aşa că îi răspunse: "Tinere. vitalitatea. acesta smulse o nuia dintr-un tufiş învecinat şi o folosi ca săgeată . mă pricep şi la cioplit lemnul".. eu sunt orfan şi vă rog să mă primiŃi în şcoala dumneavoastră de Gongfu. ceea ce constituie de fapt miezul învăŃăturii. sunt copleşit. Cei cu adevărat înŃelepŃi folosesc deşteptăciunea ca să le conducă nu numai gândirea. O dată. Dar acum am înŃeles că nu mă puteŃi învăŃa şi experienŃa – pe care va trebui s-o învăŃ singur" [41]. dar profesorii folosesc folclorul artelor marŃiale pentru a stimula voinŃa şi iniŃiativa elevilor. este responsabilitatea lui. Sigur că o parte din poveste e exagerată. Când faptele tale vor arăta şi altora că ai o astfel de înŃelegere. Vă promit că o să fiu ascultător. vei putea progresa mult mai repede pe Cale. să . flotări etc. o verificare este totuşi necesară. că nu o să vă dezamăgesc.3. băiatul s-a înclinat şi a zis: "Prea slăvite maestru. perseverenŃă şi răbdare. capul limpede. Aşa că inevitabil. Intrarea prin poartă şi găsirea comorilor din cameră este treaba elevului. la mănăstirea Shaolin a venit un băiat şi s-a rugat să vorbească cu stareŃul.99 profesorului nu mai avea săgeŃi. săgeata lui Hou Yi. căci nu le vor putea niciodată folosi în realitate. Dacă îŃi foloseşti mintea pentru a cântări cele aflate. Povestea subliniază că profesorul poate da elevului doar cheia care deschide poarta învăŃăturii. cunoaşterea tehnicii nu constituie un avantaj hotărîtor. Oamenii de succes nu sunt obligatoriu şi cei mai deştepŃi. începutul învăŃăturii va consta mai mult din exerciŃii „plicticoase”: genuflexiuni. Am înŃeles! Ceea ce mă puteaŃi învăŃa. întrebându-se ce va face bătrânul. Degeaba l-ai învăŃa pe un nevolnic cele mai extraordinare procedee tehnice – că n-o să le poată aplica. dar uite că sunt nevoit să plec din mănăstire pentru un an. Aveam o înŃelegere mai veche să merg în alt loc. voinŃa de a câştiga lupta. EsenŃială este condiŃia fizică. Degeaba învaŃă fetele autoapărarea bazată pe lovituri. respectuos şi devotat.şi vă rămân recunoscător pe veci. De data asta Hou Yi alergă spre bătrân. ci şi personalitatea. perseverenŃa şi răbdarea O voinŃă puternică se manifestă prin rezistenŃă. StareŃul îl cântări şi fu plăcut impresionat de băiat. în aer. dar totdeauna au răbdare şi perseverenŃă. Ajuns în faŃa bătrânului. dar se gândi că oricât părea de sincer.

grijă şi voinŃă.poŃi să-mi faci un serviciu?". StareŃul o privi cu atenŃie. plec tot ca să predic. Dorea să sculpteze o statuie cât mai frumoasă. Dar mi se pare cam mare. Însă nu putea să-l refuze pe stareŃ. stareŃul se înapoie din călătorie. chiar dacă el se străduia să muncească. ocupându-se de alte treburi ale mănăstirii. văzu un Budha înalt cât un om. După câteva zile. aşa că zise doar: "da. Începu să cioplească şi să micşoreze statuia dar era dezorientat şi nefericit. După cât muncise. După vreo 6 luni realizase un Budha mai mic decât primul. A doua zi stareŃul plecă de la mănăstire şi băiatul rămase să-şi îndeplinească angajamentul. stareŃul impresionat să-l primească la şcoală şi să se apuce în sfârşit de studiul Gongfu. frumos sculptat conform tradiŃiei. maestre. se aştepta ca la vederea statuii. Băiatul se străduise cât putuse de bine.predic acolo. Până vă întoarceŃi statuia o să fie gata!". Bătrânul îşi dădu seama că băiatul nu acceptase sarcina din toată inima şi că n-o s-o îndeplinească cu aceeaşi plăcere cu care lucrase în anul trecut. până ce statuia fu gata. BineînŃeles că băiatul era nerăbdător şi dornic să-i arate statuia. În timpul acesta poŃi sta în mănăstire. Într-o bună zi. "Vezi. Uite ce te rog: eu sunt silit să lipsesc de aici încă un an. Într-o bună dimineaŃă se trezi din somn cu un gând nou: "Dacă terminarea statuii e singura soluŃie ca să-mi văd visul cu ochii şi să învăŃ Gongfu. Crezi că poŃi să ciopleşti din lemnul ăsta pe Budha?". SimŃea că nu are rost să lucreze la statuie fiind atât de nefericit. băiatul se apucă de cioplit buşteanul. Băiatul fu încântat că avea prilejul să-şi arate recunoştinŃa şi răspunse: "BineînŃeles maestre. de mult doream să punem în templu a statuie frumoasă a lui Budha. Ce doriŃi să vă fac?". Nu mă aşteptam la mărimea asta. însă îi va folosi mult tânărului. Zilele treceau. stareŃul nu era încă pe deplin mulŃumit. În vremea asta. Totuşi. o s-o fac mai mică". oare de ce nu sunt în stare s-o termin odată şi să mă bucur şi eu de viaŃă?". încât nefericirea lui creştea mereu. Aşa că spuse: "Dragă fiule. prea cinstite. Dar mai ştia şi că proba era grea. Băiatul era tare necăjit. se făcură săptămâni. cu ardoare. Lucră zi şi noapte vreun an. . lăsând băiatul în grija călugărilor. aşa că se opri din cioplit. "Sigur. StareŃul îl duse pe băiat în fundul curŃii şi-i arătă un buştean uriaş pus la uscat. statuia este bine făcută. Treaba nu mergea bine. Sigur că întreŃinerea ta costă şi cum n-ai bani o să trebuiască să munceşti. Băiatul îşi dădu seama că şansele lui de a deveni elevul stareŃului scădeau de la o zi la alta. n-ai vrea să mai micşorezi statuia?". Am şi o rugăminte . Se hotărî să-l mai încerce pe băiat. A doua zi stareŃul plecă. dar urât şi chinuit. Vă daŃi seama ce dezamăgit şi nemulŃumit a fost băiatul. întoarcerea stareŃului se apropia iar statuia nu avansa deloc. dar cu ocazia asta o să afli multe lucruri interesante de la ceilalŃi călugări.

Maestrul fu acuma pe deplin convins că băiatul va ajunge un specialist desăvârşit în arta marŃială pe care o va studia la mănăstire şi îi zise zâmbind:”acuma poŃi să începi şcoala”. ai muncit bine dar statuia a ieşit totuşi prea mare pentru mine. Apoi se nimeri să treacă pe drum un Ńăran cu un coş de zarzavaturi. Sinceritatea. reuşi să-l mişte în afara drumului. O s-o fac mai mică". unii în caleşti cu girofar. [41] ÎŃi aduci aminte de vreun moment când ştiai că era nevoie să faci o anumită treabă. Băiatul îi arătă un Budha de vreo palmă. Dar lucra cu plăcere. un rege a dat poruncă să se pună în mijlocul unui drum un bolovan uriaş. Lucra la ea ziua şi noaptea. StareŃul plecă din nou şi băiatul se apucă de lucru. iar plec din mănăstire un an.iar mintea condusă de lene şi emoŃii zicea: nu. O dată. Însă bătrânul se gândi că n-ar strica încă o încercare. Ai putea să mai micşorezi statuia în vremea asta?". StareŃul fu încântat de statuie . I-a auzit pe mulŃi din ei cum ocărau pe rege că nu ia măsuri pentru ca drumurile să fie bune. O ridică şi se uită în ea: erau numeroşi .toate aceste calităŃi apărură şi pe faŃa lui Budha. aşa că spuse: "Măi băiete.100 Din acel moment atitudinea lui se schimbă total. dar când să plece. o operă de artă minunată. Cu cât muncea. băiatul veni cu statuia să i-o arate. cu atât era mai mulŃumit şi îi plăcea mai mult ceea ce face. ci îşi recăpătă răbdarea iar voinŃa îi deveni mai puternică. Când ajunse la bolovan. observă că pe locul unde fusese bolovanul era o pungă strivită. De data asta tânărul nu mai dădu vreun semn că ar fi nemulŃumit şi răspunse: "Nici o problemă. După un an stareŃul se întoarse. Apoi s-a ascuns în apropiere şi a urmărit dacă cineva dă pietroiul deoparte. Pe nesimŃite anul trecu dar şi el terminase de cioplit statuia. Uite. Devenise un Budha mai fericit . Nu numai că-i reveni buna dispoziŃie. răbdarea şi maturitatea pe care le căpătase băiatul . Se străduia să facă statuia cât mai vie. Se apucă din nou de statuie. maestre. A văzut cum au trecut pe acolo boieri mari şi negustori bogaŃi. După multă trudă şi opinteli.şi de băiat. El învăŃase să se bucure de orice muncă pe care o făcea. Ńăranul îşi lăsă jos povara şi încercă să-l urnească. Care din ele a câştigat? Dacă reuşeşti să asculŃi de raŃiune (să te schimbi din „Ńepar” în „maratonist”)înseamnă că te-ai învins pe tine (adică lenea şi instinctele tale) şi vei reuşi să-Ńi atingi Ńelul suprem. dar nici unul n-a schiŃat vreun gest să dea în lături pietroiul.dar şi mai rafinat. Budha avea vreo 60 cm. dar în acelaşi timp nu aveai nici un chef de ea? RaŃiunea spunea s-o faci . Apoi se şterse de năduşeală şi îşi luă coşul. care au ocolit obstacolul şi au trecut mai departe. Îşi dădu seama că tânărul îndeplinise cu succes una din sarcinile cele mai grele pe care le poate înfrunta un om: să se învingă pe el însuşi. figura lui Budha cât mai expresivă. Când stareŃul se înapoie. înălŃime şi zâmbea.

Curajul însemna pentru samurai să se arunce spre adversar fără nici o reŃinere. Dar. era o altă calitate de bază. Bravura este manifestarea vizibilă a curajului. Curajul dă naştere altei virtuŃi: voinŃa (vezi # 6. Din cauza pregătirii diferite. el se ocupa de interesul grupului din care făcea parte. Curajul Curajul este preŃul pe care-l cere viaŃa pentru a asigura pacea (Amelia Earhart). Curajul provine din înŃelegerea pe care Ńi-o dă mintea raŃională. 6. indiferent de situaŃie. Motivul este simplu: elevul normal nu se antrenează în aceleaşi condiŃii de disperare.. Curajul nu se referă doar la luptă şi adversari înarmaŃi. rezistând cu curaj şi stoicism. Tinerii erau în continuu învăŃaŃi să fie disciplinaŃi. Orice văicăreală şi nemulŃumire faŃă de greutăŃile materiale sau de altă natură era considerată o ruşine. Întrebat cum de a reuşit să traverseze oceanul Atlantic singur pe o barcă.”. Ne îndeplinirea obligaŃiilor familiale sau sociale. călătorul răspunse: „păi. pentru cel care curăŃă drumul. să-şi stăpânească frica – astfel ca să poată fi gata oricând de acŃiune şi ripostă. pe viaŃă sau moarte. Chiar după ce au studiat serios artele marŃiale. e . mulŃi practicanŃi mănâncă bătaie în conflictele din mahala.galbeni şi un bilet. Puterea de a urmări în viaŃă un Ńel nobil. Pe de altă parte. aşa că bătăuşul învinge. foame. lăsând la urmă necesităŃile personale. Dacă nu-Ńi dezvolŃi curajul până acolo încât să nu-Ńi mai fie deloc teamă.3. o dovadă de laşitate. łăranul a învăŃat ceea ce mulŃi din noi nu pricep până mor: orice obstacol îŃi oferă ocazia să te străduieşti pentru a-Ńi îmbunătăŃi starea. Samuraiul trebuia să fie curajos.1). apoi a luat hotărîrea să acŃioneze. Citi cu uimire că banii sunt din partea regelui.3.. dacă prin aceasta realiza cel mai mare bine sau avantaj pentru ai săi. Adeseori curajul este confundat cu bravura. părăsirea soŃiei. Dacă ai curajul să iei atitudine în cazul unei crize. înseamnă că nu ai reuşit să îndeplineşti scopul pentru care ai început studiul artei marŃiale. ci şi la atitudinea faŃă de orice fel de duşmani sau obstacole din viaŃa obişnuită. frig. capacitatea de a sări oricând în apărarea acestui crez şi de a rezolva cu succes pericolele care apar. am înfruntat fiecare val cu curaj.3. înseamnă că mintea raŃională a înŃeles şi analizat situaŃia. ea fiind produsă atât de mintea raŃională. să reziste la greutăŃi. era considerată o laşitate la fel de mare ca dezertarea de pe front. în aceiaşi situaŃie un adevărat expert nu va avea nici o problemă. cât şi de cea emoŃională. în continuare. cei doi au atitudini mentale diferite. ca un bătăuş sălbăticit. În primul rând şi fără nici o ezitare.

bravura poate fi oarbă şi prostească (bravadă). psihologică şi corporală – care asigură o comportare eficientă în luptă. astfel ca în momentul unei crize să poată arăta bravură fără să se facă de râs sau să moară. Un om cu scaun la cap se pregăteşte să facă faŃă tuturor situaŃiilor periculoase pe care le poate anticipa. Când regele Wen l-a văzut pe Shu Zhan. Atunci Shu Zhan întrebă: "Oare e ceva rău sau nefiresc ca un ministru să se sacrifice pentru a-şi salva Ńara de la distrugere?". Fără curaj. Atunci ministrul Shu Zhan spuse: "Majestate. Nu vreau să mă laud.e. urcându-se pe rug. eu de multe ori Ńi-am lăudat curajul şi priceperea. Eu am fost cel care a insistat să vin aici . dar sunt în stare să prevăd cum va evolua o situaŃie şi de aceea sunt considerat înŃelept. Regele din statul Zheng refuză să accepte a doua cerere. eu sunt gata să mor pentru a-mi salva Ńara şi de aceea sunt considerat patriot. Bravura se bazează pe o pregătire corespunzătoare. Eu nu pot să suport o astfel de ruşine". aşa că regele din Jiu îi declară război. Shu Zhan vorbi . Tu crezi că eu sunt vinovat .ca să-mi scap Ńara de pericol. ministrul n-a părut impresionat de osândă şi a strigat: "Sire. strigă către soldaŃii regelui Wen: "FiŃi atenŃi să vedeŃi ce păŃesc cei care-şi slujesc cu devotament Ńara şi regele!".dar în aşa fel ca să fie auzit de câŃi mai mulŃi soldaŃi ai lui Wen: "Majestate. Din asta ar rezulta că mi-e frică de moarte şi că nu sunt îndeajuns de devotat Ńării şi regelui meu.101 necesară bravura acŃiunii practice. ca sol al regelui Zheng am dreptul să vă vorbesc. chiar dacă este duşman". curajos. devotat şi înŃelept. armata lui ne va distruge Ńara. Mă aşteptatm să devii cel mai puternic rege dintre vecinii Ńării mele şi l-am sfătuit pe regele meu să se alieze cu statul Jiu . Se povesteşte că regele din statul Jiu i-a pus regelui din Zheng două condiŃii: să numească moştenitor pe prinŃul Lau şi să-i predea pe ministrul Shu Zhan . Dacă nu mă predau. nu fug de pericol şi de aceea mi se spune curajos. regele din Jiu m-a cerut pe mine. Până la urmă regele din Zheng i-a dat o escortă care l-a condus pe ministru până la tabăra armatei duşmane. Adeseori nu ai la dispoziŃie suficient timp pentru a gândi şi a lua o decizie. bravura nu Ńine mult. pe teritoriul Chinei de azi erau mai multe state care se tot războiau între ele. regele Wen se schimbă la faŃă.dar regele meu ştie că eu n-am nici o vină şi n-a vrut să mă predea. Sper s-o pot face înainte de a fi omorît".. Auzind vorbele lui Shu Zhan. Apoi.n. duşmanul o să te omoare.dar el nu mi-a ascultat sfatul. Nu pot să te las să pleci". Regele acceptă dar îi ordonă să se grăbească. îmi iubesc patria din toată inima şi de aceea lumea zice că sunt devotat. Fără înŃelegerea pe care Ńi-o dă curajul. a ordonat să fie imediat ars pe rug. . Nu pot crede că un ministru patriot. Pe la 600 î. Destins. Regele din Zheng răspunse: "Dacă te predai.care se opunea prinŃului Lau. poate fi omorît în regatul Jiu. Surprinzător.

. Curajul este virtutea cea mai importantă.4. Toate constrângerile care apar se datoresc influenŃelor culturale şi educative exterioare. compasiune. invidie. Copiii vor fi învăŃaŃi să cunoască. fasciştilor sau teroriştilor. [41] Dacă nu stai ca un mototol. Compasiunea e necesară unei comunităŃi. când lumea s-a înrăit şi s-a pulverizat sub forma indivizilor componenŃi. Cum putem elibera de frică oamenii. sau copiii? Noul născut nu se teme de nimic.3. bunăvoinŃă. Copiii învaŃă virtutea nu prin suferinŃă. comuniştilor. Numai un om stăpânit de frică se poate alătura răufăcătorilor. Nu există dezvoltare umană adevărată fără curaj. Compasiunea într-o societate s-ar traduce prin a face ceva pentru un necunoscut. Nu înseamnă însă zâmbetul binevoitor. adevăr şi integritate morală. Omenia (Jin sau Nin) Cel ce dăruieşte. pînă la urmă. înŃelegere. ci de ce meriŃi cu adevărat. Când valoarea nu e însă reală. nu recunoştinŃa. va găsi. Nu e vorba de o persecuŃie. va fi iertat (Sfântul Francisc de la Assisi) Omenia se manifestă prin milă. Pentru că frica. dogmatic. ignoranŃa. bazat pe ştiinŃă şi cunoaştere. Cel ce iartă. pentru ca acea comunitate să funcŃioneze. 6. Să investeşti. Pedagogia trebuie să se bazeze pe dragostea de copii şi pe adevăr. vei căpăta dispreŃul sau nepăsarea. – el învaŃă să mintă şi în felul acesta drumul spre pervertirea morală şi socială a fost deschis. înstrăinaŃi şi dezrădăcinaŃi ca urmare a tot felul de reguli şi convenŃii sociale moderne – dar bolnave. va primi Cel ce uită de sine. în propria viaŃă. ca şi cum acel necunoscut ai fi chiar tu. Această virtute înseamnă să fii milos. până la urmă valoarea îŃi va fi recunoscută şi răsplătită . fanatismul etc. căldură umană. timiditatea şi celelalte stări emoŃionale asociate stau atât la originea depersonalizării fiinŃei umane şi a subordonării ei unor forŃe iraŃionale.Îl iertă pe loc şi-l trimise acasă cu o escortă de onoare. torŃionarilor. Dacă copilul e minŃit – de exemplu la istorie i se ascund aspectele urâte ale evoluŃiei umane: crime. să ajuŃi orice om – şi nu o persoană anume.indiferent de vitregia condiŃiilor. să înŃeleagă şi să cuprindă adevărul despre ei şi lumea înconjurătoare. cât şi la apariŃia sentimentelor de ură. ci prin fericire şi sănătate. Curajul trebuie să fie unul inteligent. nu unul fanatic. agresiune şi dorinŃă de răzbunare. ci doar o impostură. cu toate cele bune şi rele. plăcut dar totuşi atât de rar în zilele noastre. Într-o societate de oameni curajoşi asemenea asociaŃii oribile n-ar putea exista.

Sau faŃă de o bătrînă care nu mai are pe nimeni şi are nevoie de cineva să o mai ducă din cînd în cînd la biserică. în timp ce ameninŃările. În principiu bogătaşii sunt cei mai energici şi creativi membri ai societăŃii. înseamnă să obŃii gloria dar să nu fii fudul. cuvinte şi fapte. Regele Carol I al României. Dar parlamentul Ńării Ńinea cu tabăra cealaltă. needucaŃi) să devină indiferenŃi faŃă de problemele societăŃii (altora). Ce să facă regele? Să respecte voinŃa Ńării.102 De exemplu. unii dau din cînd în cînd ceva mărunŃiş la cerşetori. Samuraiul era binevoitor. afectează atât solidaritatea socială cât şi dezvoltarea societăŃii. respectul sau aprecierea celor din jur. sau să-şi respecte cuvântul şi să trădeze Ńara? Dilemă de nerezolvat. împingând-o spre destrămare.3. la ce e mai uşor. Jin sau Nin este atitudinea omului împăcat cu lumea înconjurătoare. fiind educaŃi (de fapt. Să fii onorabil în orice faci . de origine germană. la prieteni. neînŃelegerile. . milos. gândire.în gânduri.. bunăvoinŃa. cu aceeaşi cumsecădenie. Cu câŃiva ani înainte. O mie de lei le împacă conştiinŃa timp de o săptămînă. Totuşi.5. divergenŃele. dar conjunctura internaŃională o silea să se alăture uneia sau alteia din cele două tabere de puteri mondiale. generozitatea. Acest om şi-a depăşit pasiunile. Înseamnă mila şi grija pe care le ai faŃă de un vecin de bloc care şi-a rupt piciorul şi nu are cine să îi cumpere o pîine. scandalul şi violenŃa fizică dovedesc slăbiciune şi laşitate. Cei mai bogaŃi 10% oameni din populaŃie donează altora un procent mai mic din averea lor decât o fac cei 10% mai săraci! Şi zgârcenia la bani nu e încă totul: dezangajarea lor civică. călcându-şi cuvântul dat. Dar compasiunea nu înseamnă neapărat mia aia de lei pe care o dai unui cerşetor. Numeroşi oameni de rang inferior erau iertaŃi pentru că evident nu ştiau că fac prostii – în timp ce acelaşi comportament al cuiva de rang egal (deci conştient de ce face) atrăgea riposta armată. el tratează totul în mod egal. Compasiunea nu trebuie limitată doar la familie. Onoarea (Meiyo) Onoarea este bunul renume. pe care a acceptat-o şi cu care vrea să se armonizeze – în loc să încerce s-o schimbe după fandoselile sale. manifestată prin nealocarea voluntară a unei părŃi din timpul şi capacitatea lor productivă pentru binele comun. El ierta multe insulte. la mediul din imediata apropiere. o expresie a demnităŃii. dar şi cei mai egoişti. îşi dăduse în secret cuvântul împăratului german că i se va alătura. 6. generos. problema principală a viitorului nostru este că tinerii nu se mai angajează pentru interesul colectiv. Onoarea e o formă frumoasă de manifestare a orgoliului. oprindu-şi răzbunarea datorită raŃiunii şi milei. Societatea japoneză recunoştea că mila. luptă etc. iertarea sunt dovada unei mari puteri – de reŃinere. La începutul primului război mondial (1914-1918) România era neutră.

tot aşa cum nu şi-ar fi vândut membrii familiei ca sclavi. când a apărut şi acolo capitalismul. Calitatea de om de onoare era titlul şi aprecierea cea mai importantă pentru un samurai. a ordinului primit. ci şi întreaga lui familie. chiar să şi moară. ci din cauza scăderii atenŃiei acordate de el clienŃilor). În locul dezonoarei Regele alesese moartea. ca să arate că şi-a salvat castitatea. 6.mulŃi samurai au murit literalmente de foame datorită „naivităŃii” în afaceri. ci sintetică şi totodată analitică. Ei nu ar fi participat la acŃiuni necinstite. Integritatea morală . secrete. Majestatea Sa refuză. Ei erau educaŃi să se poarte corect în permanenŃă şi să fie oricând gata să acŃioneze. când vremurile s-au schimbat în Japonia.constituia o parte esenŃială a modului de viaŃă al samurailor. şi domeniul respectiv de ansamblul Universului. Şi. deşi în vârstă. regele pleacă la o inspecŃie a trupelor din Moldova în plină iarnă geroasă. Să ceri unui samurai să jure – era o insultă. Aceasta cinste funciară constituia pivotul pe care se baza tot restul deciziilor pe care samuraiul le lua în viaŃa sa. La alŃii şi acum onoarea nu e un moft ci o chestiune de viaŃă şi de moarte. Toate sunt legate de Tot. Aceasta se sinucidea preventiv pentru a nu suporta ruşinea. Cuvântul samuraiului era sfânt.Atunci. încercând să scape de mazilirea sultanului fără nici o urmă de reŃinere. Adevărata cunoaştere nu va fi un motiv de înfrumurare sau de dispreŃ. cum a fost pentru un bucătar francez care s-a sinucis recent de ruşine. bătrânul rege face pneumonie şi moare. hoŃia. Aceasta ducea de obicei la sinuciderea rituală (Seppuku sau Harakiri) – cel mai adesea din iniŃiativă personală.6. a putea să stabileşti relaŃii între informaŃii. Orice comportare incorectă îl umplea de ruşine nu numai pe făptaş. se prezintă la inspecŃie în uniforma subŃire de vară. a datoriei faŃă de superiorul feudal. Cunoaşterea (Chi) Înseamnă a şti. Ea se ridică deasupra noianului de informaŃii heteroclite cu care ne bombardează mediile . murdare. O altă dezonoare frecventă era suportarea unui viol de către o femeie samurai.3. pentru dreptate. De aceea. Cunoaşterea nu poate fi parŃială sau fărâmiŃată. Şi imediat după această întâmplare. Pentru samurai dezonoarea însemna să nu reuşească îndeplinirea sarcinei. pentru că Ghidul Michelin l-a retrogradat de la 3 la 2 stele (nici măcar pentru calitatea mai slabă a bucatelor. Nu existau contracte scrise – pentru că această dovadă a învoielii nu era demnă de un samurai. legând orice amănunt de ansamblul domeniului respectiv. democraŃia. Dilema fusese rezolvată. proasta creştere . Asta în timp ce la noi oamenii aflaŃi în situaŃii echivalente erau duplicitari. În zadar cei din jur încearcă să-l învelească cu haine groase. ba chiar în ultimele clipe dinaintea morŃii îşi lega picioarele împreună. spre surprinderea tuturor. a înŃelege. comerŃul.

De exemplu. toată filozofia Aikido poate fi cuprinsă într-o singură propoziŃie: „iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuŃi”. el are nevoie de mai mulŃi bani. Iubirea de oameni este o virtute neobişnuită pentru mentalitatea tradiŃională a samurailor. Inversul iubirii provoacă dezastre. Etica Aikido = morala Budo + iubirea de oameni Iubirea adevărată îmbrăŃişează la fel orice om sau animal. La strânsul recoltei. Dar el n-o să accepte. În amintirea păcii şi bunei înŃelegeri dintre aceşti fraŃi. cât mai ales urmaşii. Zis şi făcut. să cuprinzi ansamblul şi să pricepi dedesubturile. Ia să-i mai dau eu ceva din partea mea. PoŃi oare să-Ńi iubeşti duşmanii? Ei bine. dar el are gospodărie mare. Ia să-i mai dau eu ceva din partea mea.4. aer nerespirabil. nimic nu e! (Sfântul Paul) La fel ca şi Legea lui Dumnezeu. orbecăind în întuneric cu saci în spate. Dar asta a fost de mult. El a priceput că iubirea tuturor oamenilor este singura trăsătură care poate transforma arta marŃială dintr-o unealtă producătoare de distrugere şi moarte întruna creatoare de armonie şi viaŃă. Transformarea se realizează printr-o educaŃie specifică. se zice că pe locul acela a apărut cetatea Ierusalimului (în ebraică “oraşul păcii”). 6. În acelaşi timp. dar frate-meu de abia acuma trebuie să-şi construiască o casă şi să se însoare. deşertificare – cu o inconştienŃa care ameninŃă atât prezentul. Dar el n-o să accepte. râuri otrăvite. dar până la urmă s-au înŃeles şi au trăit în continuare în şi mai mare iubire. fratele cel mare s-a gândit: „împărŃeala noastră n-a fost bună: eu am deja casă şi nevastă. are nevoi mai multe. Scopul Aikido este transformarea elevului într-o persoană iubitoare de oameni (filantrop).. Aşa se face că amândoi s-au întâlnit pe la mijlocul drumului. aşa că o să lucrez pe furiş”. ne-iubirea Naturii produce poluarea mediului: gunoaie revărsate. au împărŃit recolta în mod egal. Fratele cel mare avea nevastă şi copii. eu am luat la fel cu frate-meu. Şi-au lămurit intenŃiile şi s-au ciondănit. case şi păduri. secetă. Iubirea de oameni (Filantropia) Dacă dragoste nu e. cel mic era holtei.103 de informare. Noaptea însă. fiecare susŃinându-şi părerea. fiecare frate a plecat cu noaptea în cap să ducă un sac de boabe din hambarul său în hambarul fratelui. În Palestina antică trăiau în bună înŃelegere doi fraŃi care lucrau împreună o bucată de pământ. aşa că voi lucra pe furiş”. pentru a ajunge să poŃi judeca datele.. bazată pe bătaie (deoarece bătaia este cel mai eficient mijloc educativ). . fratele mai mic se gândea şi el: „n-a fost bună împărŃeala. după cum şi munciseră. tocmai asta susŃinea O Sensei. vieŃuitoare sau lucruri.

filia şi filantropia. În medie. numai ca urmare a studiilor sale religioase din cadrul sectei Omoto-Kyo. Filantropia depăşeşte instinctele. a instinctelor. Filia înseamnă dragostea binevoitoare.exact contrariul ticăloşiei plină de ea. cu timpul omul se schimbă fără să vrea şi devine moral. fiind până la urmă o afirmare a egoismului şi iubirii de sine. Acesta e şi spiritul Evangheliei creştine. bucuria de a iubi şi de a fi iubit. iubirea a ceva pe care îl doreşti dar îŃi lipseşte. fără preferinŃe sau opŃiuni. La fel. Spre deosebire de primele două variante. iubirea care depăşeşte stadiul moralei ne eliberează: cel care a ajuns să iubească. rugaŃi-vă pentru cel care vă persecută.. Eros înseamnă dragostea senzuală. Acelaş motiv pentru care ne iubim prietenii ne împiedecă să iubim duşmanii. nediscriminativă şi fără motiv. dar o iubire geloasă. fără interes şi chiar fără justificare. depăşindu-i limitele. Cele două feluri de iubire nu sunt spontane. totdeauna o fiinŃă îşi exercită întreaga putere de care dispune (Tucidide). este o străduinŃă spirituală. alegerea responsabilă. Este mila. grecii distingeau trei feluri de iubire: eros. adică şi a duşmanilor. din care numai 6 „apropiaŃi”.. căci individul acŃionează ca şi când ar fi virtuos.” (Evanghelia). se opune forŃei . De aceea noŃiunea iubirii susŃinută de el este asemănătoare conceptului iubirii de oameni din filozofia clasică europeană şi din religia creştină. prietenia. filantropia înseamnă iubirea tuturora. Străduindu-se să fie mereu politicos. Ceea ce facem din dragoste este dincolo de bine sau rău (Nitzsche). ci le creează. spontană şi respectuoasă. morala este o aparenŃă de iubire: când acŃionezi moral este ca şi când ai iubi oamenii. „IubiŃi-vă duşmanii. care zice: mai întâi iubeşte . şi cea mai puternică: chiar şi prietenia este doar o extensie a ei. adică o pasiune. dar în orice moment dat nu are decât 33. Iubirea de sine este pe primul plan.PoliteŃea este o aparenŃă de morală. egoistă. faceŃi binele celui ce vă urăşte. Această iubire sublimă şi poate imposibilă. legea vieŃii şi societăŃii în care trăim. O Sensei a putut crea Aikido. la forŃa vitală şi la putere . o Artă marŃială revoluŃionară – căci se bazează pe iubire. nu se mai preface. pretenŃioasă si liberă.şi apoi fă ce vrei. Iubirea de oameni este o dragoste binevoitoare (prietenie) care se extinde dincolo de aceasta. Tot aşa cum până la urmă morala se eliberează de politeŃe (cel devenit virtuos nu se mai preface că ar fi virtuos). o ofensă adusă bunului-simŃ. Dar filantropia este contrară violenŃei. renunŃarea la Ego. Printr-o necesitate a naturii. pare o nebunie. unică şi universală. răsfrântă asupra celor ce ne sunt apropiaŃi. nici dezinteresate. Ea este o dragoste eliberată de injusteŃea dorinŃei (eros) şi preferinŃa prieteniei (filia). plăcerea şi încrederea reciprocă. până la urmă e o acŃiune. Este o dragoste spontană şi gratuită. Din antichitate. Aceasta este legea celui puternic. adică a lumii. fiecare om îşi face în viaŃă cam 360 de prieteni. Filantropia este o iubire creatoare: nu constată valori. în acelaşi timp dezinteresată. Este o forŃă care eliberează forŃa. viaŃa împărtăşită. propovăduită de Iisus Christos.

este faŃă de caritatea propriu-zisă la fel cu a face sex faŃă de dragostea în sine. Prin “iubire”. produsă de cultura grupului.). iar după ce devii stăpân pe tine şi pe cele din jur – poartă-te ca un sfânt. Pentru ca iubirea generoasă a semenilor să nu devină totuşi o elucubraŃie auto-distructivă – e obligatoriu să fie bazată pe o capacitate calificată de autoapărare. Dar în lumea reală. numai bunăvoinŃă. În Aikido. individul recapătă încrederea în sine. renunŃarea de sine în favoarea altuia – ceea ce misticii numesc „moartea de sine (sinelui)”. Iubirea de oameni nu implică milă. să se îmbine cu o mare putere interioară şi exterioară a celui care iubeşte. ridicându-l deasupra zbuciumului lumesc şi armonizându-l cu forŃele Universului. Fără dragoste de oameni. ci “întăreşte-te . ierbivorele etc.). O Sensei înŃelegea şi iluminarea (vezi # 9. remodelându-şi corpul şi mintea. cârtiŃa etc. De aceea Aikido nu propune pur şi simplu “(stai şi) iubeşte-Ńi aproapele (ca pe tine însuŃi)”. iubirea dezinteresată pare o utopie. Este compasiunea. dat fiind că omul e un animal gregar. omul devine un monstru: bogăŃia îl face egoist. A face fapte de caritate. sau să urăşti etc. stres etc. iar sentimentul original reiese la iveală. viaŃa îşi pierde sensul. Numai filantropia descătuşează omul de toate constrângerile şi dorinŃele. Cu toată aparenta lor înălŃime spirituală. O iluzie naivă. Nu se poate să fii treaz şi să-Ńi mai fie frică. teamă. ele împiedecă unificarea minŃii cu corpul şi funcŃionarea optimă a omului. arătându-şi forŃa. propria viaŃă. însă cu atât mai atractivă şi înălŃătoare.). să ofere în loc de a acapara sau păstra. ci ceva cu valoarea supremă: propriul corp. Cineva te iubeşte cu adevărat doar atunci când poŃi să-Ńi dezvălui slăbiciunea fără ca el să profite. După ce învaŃă Aikido. unde oamenii se poartă cu semenii lor ca lupii (homo homini lupus). nu izolat (ca ursul. iubirea de oameni se însuşeşte prin oferirea propriului corp partenerului de exerciŃiu – pentru ca acesta să înveŃe tehnica de luptă. munca îl face sclav. îi dispare frica de ceilalŃi. La fel se petrec lucrurile şi cu filia. Iubirea de oameni = stăpânirea instinctelor Eros produce suferinŃă.7/6). adică trăieşte în grup (ca maimuŃele. frumuseŃea îl face ridicol. ca şi puterii care conduce. mai întâi antrenează-te. deşi într-o măsură mai mică. scad eficienŃa în orice fel de activitate – adică şi în luptă. Iubirea de oameni este un sentiment înăscut. încordare involuntară. adică a da săracilor fărâmituri de la masa bogatului.104 exercitate. preferând să se retragă decât să se extindă. adică stres. Nu-i dai bani sau lucruri. justiŃia îl face nemilos.. Acest sentiment este însă ascuns de părerea slăbiciunii şi neputinŃei personale. Adică. O altă cauză a ne-iubirii o constituie exacerbarea pornirilor instinctuale. Ea nu se afirmă ci se fereşte. sărăcia îl face orgolios. unde predomină lupta pentru supravieŃuire. formată în frageda copilărie de educaŃia socială greşită. fie condiŃiilor nenaturale de trai provocate de civilizaŃie (sedentarism. credinŃa îl face fanatic şamd. căleşte-Ńi corpul şi spiritul ca să devii imun la răutăŃi şi agresiuni de tot felul.şi după aceea iubeşte”. EducaŃia . datorată fie lipsei unei educaŃii corecte.

Pentru deprinderea iubirii mai e nevoie şi de meditaŃie. însă numai filantropia – ca un sacrificiu personal în folosul celorlalŃi – poate evita auto-distrugerea omenirii măcinată de egoism. Trebuie să permiŃi celorlalŃi să te ajute.1. înŃelepciune şi multă răbdare. 6. care în Aikido constituie atât cea mai eficientă autoapărare.3).practică se face prin însuşirea la perfecŃie a îndemânării de cădere (Ukemi). Ajutorul şi sprijinul celorlalŃi ne pare greu de acceptat. apele iubirii nu mai curg. De Eros avem nevoie pentru supravieŃuirea speciei.2. credinŃă. ci în folosul întregii omeniri. Ca urmare.5. Orice altă atitudine face ca lumea să pară "că are" defecte. nu pentru motive meschine (eroism. cum era şi de aşteptat la un samurai rătăcitor. compasiune. preocupat toată viaŃa de călirea minŃii şi a corpului: Nu călca regulile sociale.). Ar trebui să accepŃi un gest de iubire din partea oricui. Regulile lui Mushashi Miyamoto Mushashi (1584-1645). dându-Ńi forŃa să mergi înainte.sau domeniile teoriei luptei cu sabia). Dacă accepŃi cu sinceritate şi umilinŃă o astfel de iubire. . MulŃi soŃi (şi soŃii) se simt stânjeniŃi să depindă de alŃii când sînt copleşiŃi de mâhnire. ne produce nefericire. vei înŃelege că Iubirea nu înseamnă nici a da. Dar mai spune înŃeleptul: “deseori e mai uşor să iubim. Alte izvoare de reguli morale Budo 6. vestit spadasin şi artist Zen. Iisus a dat chiar o dovadă supremă de filantropie – sacrificiul propriei vieŃi. cât şi simbolul mintal pentru cedare şi generozitate. Numai o iubire dezinteresată ne permite să trăim într-o lume minunată. faimă etc. iubirea de oameni nu poate apare la comandă.5. decît să fim iubiŃi. a formulat şi el sub titlul "Urmând de unul singur Calea" câteva reguli pe care şi le auto-impunea un adevărat samurai. chiar dacă ele sunt absolut necesare. autorul cărŃii "Go rin no sho" (Scrierea despre cele 5 cercuri . Nu căuta să-Ńi fie Ńie bine (iar celorlalŃi rău). Personificând iubirea de oameni. Eforturile noastre de a părea independenŃi nu dau altora posibilitatea să-şi arate iubirea. Iisus şi Budha au fost modele involuntare de performanŃă Aikido. Perceptele sunt aspre şi categorice. ea este mai cuprinzătoare decât filantropia. care se adresează doar oamenilor. MulŃi părinŃi în vîrstă nu-i lasă pe copiii lor să le arăte aceeaşi afecŃiune şi sprijin care le-au primit ei ca copii.” Nefiind o datorie. nici a primi – ci a participa. de filia avem nevoie pentru convieŃuirea socială. Deoarece iubirea Aikido se referă la tot ce mişcă pe lume (vezi # 8. iar însuşirea ei nu se poate face doar prin antrenamente fizice. Prin antrenamente sincere şi intense putem ajunge la capacitatea de a iubi pe toată lumea fără nici o condiŃie prealabilă şi fără speranŃa vreunei răsplate.

ÎnvaŃă câte ceva din fiecare Cale şi din orice meserie. de lucruri. Nu aduna bani pentru bătrâneŃe. Nu invidia afacerile altora.). căutând să întâlnească oameni valoroşi de la care să înveŃe. percepe . Când urmezi Calea. Nu pierde timpul cu fleacuri (treburi neesenŃiale). . faptă etc. În viaŃă să nu ai multe dorinŃe. Nu pofti mâncăruri gustoase. Nici să nu ai regrete în privinŃa afacerilor tale. ci transformarea societăŃii într-o comunitate cooperantă. Nu te îndrăgosti. simŃi. ÎnvaŃă să poŃi "vedea". Nu te subestima şi nu te preocupa de cele lumeşti. Nu te compătimi pe tine. va gospodări cu conştiinciozitate moşia (feuda) primită de la seniorul său. Conform lui Mushashi. ÎnvaŃă să poŃi înŃelege orice treabă (vorbă. nu te plânge de alŃii. un samurai poate deveni maestru numai dacă respectă regulile de purtare în orice situaŃie şi în orice aspect al vieŃii lui. Nu te preocupa de obiecte. oricât ar părea de important acest aspect. Mai departe: scopul real al unei Arte marŃiale nu este perfecŃionarea personală.105 Nu alege varianta mai favorabilă (în dauna corectitudinii). dar nu te baza pe el (să-Ńi urce sacii în car). OŃeleşte-Ńi corpul şi mintea fără nici o pauză. Fă cunoştinŃă cu toate Căile (artele marŃiale etc. nu te teme de moarte.şi ceea ce nu este evident. Nu pune mare preŃ pe ceea ce ai. Nu fii obsedat să ai arme frumoase. Nu dori să te aşezi (la casa ta). RenunŃă la interesul tău şi nu umbla după faimă sau avere.) prin intuiŃie. Mushashi scria la sfârşitul capitolului (cercului) "Cartea Pământului": "Luptătorul conştient îşi va perfecŃiona mereu măiestria în arta luptei. ÎnvaŃă să poŃi cântări corect avantajele şi defectele lucrurilor (faptelor). va avea grijă de nevoile oamenilor şi va apăra bunul mers al Ńării". În capitolul (cercul) "Pământul" din "Go rin no sho" Musashi enumeră 9 reguli psihologice care condiŃionează succesul în luptă: Să nu ai gânduri necinstite. Respectă-l pe Dumnezeu. Fii atent la cele mai mici detalii. Să nu-Ńi pară rău că trebuie să te desparŃi de cineva sau de ceva. Nu te îndepărta nicicând de Calea samuraiului. ajungând să poată folosi cu pricepere îndemânarea subordonaŃilor. va avea el însuşi o purtare aleasă. Nu aduna avere.

iuŃeala îmi va înlocui membrele.voi transforma prilejul în scop. ba.veşnicia îmi va fi şi viaŃa şi moartea. Nu am armură .a.înŃelepciunea neclintită a spiritului îmi va fi fortăreaŃa.m. . Nu am avere . Nu am urechi . Nu am nici o fortăreaŃă . Nu am corp . Fiecare distih este un concentrat de înŃelepciune.5. Tot aşa. aspiratorul îi e „mama”. Nu am ochi .Cerul şi Pământul vor fi părinŃii mei.respectarea Căii va fi miracolul făcut de mine.principiul meu va fi adaptarea la orice situaŃie. constă din influenŃa unui eveniment deosebit petrecut la o vârstă fragedă asupra comportamentului ulterior. Eu nu am nici viaŃă şi nici moarte . prima lecŃie etc. Iată câteva gânduri posibile doar pe marginea primului vers. De aceea în pedagogie are o mare importanŃă “prima faptă”: prima întâlnire cu elevii. El prezintă sub formă poetică principiile de gândire ale unui adevărat războinic: Eu nu am părinŃi .2. cunoscut din etologie (zoopsihologie). Eu nu am părinŃi părinŃi mei vor fi Cerul şi Pământul: Fenomenul imprinting. De exemplu.curajul îmi va fi corp. dacă în momentul ieşirii din ou puiul de găină vede o cutie verde în mişcare. cum apucă să scrie literele ş.modestia va fi averea mea.fulgerul îmi va fi vederea. Nu am nici un duşman – dar duşmanul meu va fi distracŃia. copilul îşi întipăreşte în minte foarte bine prima impresie sau acŃiune: cum se poartă părinŃii. un pui de maimuŃă Ńinut singur într-o cuşcă mobilată doar cu un aspirator se repede şi se caŃără pe el (la „sânul” măgăoaiei). Nu am nici un scop . ei sunt de vină pentru cele 850 milioane de analfabeŃi existenŃi pe glob (din care două treimi sunt fete). Crezul samuraiului I Shin Den Shin (De la sufletul meu la sufletul tău) este un alt document esenŃial din familia mijloacelor educative tradiŃionale. PărinŃii şi rudele pot să ne dea totul . Nu am vreo forŃă vrăjitorească . [21].mintea îmi va fi singurul prieten. N-am fost blagoslovit cu nici o minune . Copilăria este perioada care ne determină întreaga viaŃă. dacă-l rumegăm bine. La fel. chiar un întreg capitol de învăŃătură morală.sau să ne distrugă aproape complet.d. Eu nu am membre . Când apare un pericol. după aceea el se va Ńine de cutia verde şi nu va merge după cloşcă. Eu nu am nici un prieten . un căŃel rămâne sălbatec şi nu se va mai obişnui cu oamenii. De exemplu.6. Eu nu am sabie – sabie îmi va fi liniştea de dincolo de orice gând.tăria sufletească îmi va fi forŃă magică. Nu am principii . dacă în primele 14 săptămâni de viaŃă nu a avut contacte cu ei.îmi voi face armură din bunăvoinŃă şi corectitudine.raŃiunea îmi va fi urechea.

Picioarele noastre sînt deseori legate de noduri fragile. Samuraii au înŃeles-o încă de acum câteva sute de ani şi au luat măsurile cele mai bune pentru rezolvarea ei. nu vreun profesor de liceu sau magistru universitar. Nu ne mai dăm seama că pentru a deveni liberi e nevoie doar de puŃin curaj! IndependenŃa emoŃională faŃă de părinŃi este una din cele mai mari performanŃe spirituale de care poate fi capabil un om.106 łaranii din India şi dresorii de la circ îmblânzesc uşor elefanŃii cu ajutorul unei şmecherii simple: cînd animalul este încă pui. iar el stă supus. la fel ca ale elefanŃilor. Să nu uităm însă că de obicei părinŃii au o influenŃă bună asupra copiilor. sau de catastrofele emoŃionale suferite în copilărie? Cine nu ştie de mesajele îngropate adânc în memorie. îi leagă un picior de un trunchi de copac zdravăn. Fără să amestecăm sau să confundăm efectele bune cu cele proaste. Cine oare nu s-a surprins că fără să-şi dea seama. el creşte obişnuindu-se cu ideea că este mai slab decât trunchiul de copac. multe din apucăturile şi comportamentele absurde pe care le avem ca rezultat al educaŃiei primite în copilărie. altfel nar mai exista societate omenească. sunt ancorate puternic în subconştient şi de aceea foarte greu de recunoscut. sau asistat – de copil bătrân. cînd devine adult cu o forŃă uriaşă nici măcar nu va mai încerca să se elibereze! Oricine îl poate reŃine legându-l de picior cu o funie chiar şi de un arbust prăpădit. Prin firea lucrurilor. nici măcar nu încercăm să luptăm. acŃionează exact aşa cum i-au spus pe vremuri părinŃii – chiar dacă aceştia nu (mai) sunt de faŃă? Cât de mare o fi în comportamentul fiecăruia din noi partea rezultată din influenŃa părinŃilor – acŃionând ca un fel de telecomandă a acestora? Cât de greu e să decuplezi singur telecomanda aceasta? Cine poate fi sigur că el nu este în realitate o marionetă manevrată prin educaŃia primită de la părinŃi. Astfel condiŃionat să cedeze. Şi deoarece ne-am obişnuit cu ideea că am fi slabi încă de cînd eram copii. . Spaimele şi amintirile dureroase blochează libertatea interioară. ceilalŃi dascăli nu pot face decât să continue – sau să cârpescă – ce e imprimat în sufletul elevului. încet. micul elefant nu va fi în stare să se elibereze. ci eliberarea de mentalitatea de milog. Oricît de mult se zbate. Încet. IndependenŃa totală de gândire nu înseamnă distrugerea familiei sau societăŃii. Din păcate. cel mai important formator de oameni este învăŃătorul de la primară. Cu acest comportament ne amărâm singuri viaŃa şi îi chinuim pe cei din jur. Scopul acestei autoeducaŃii o libertate interioară care se exprimă în afară prin virtuŃile eticii Aikido. Primul modelează pentru totdeauna caracterul tânărului. pentru că aşa te-au învăŃat părinŃii? Cât priveşte şcoala. eliberarea de sub influenŃa părinŃilor şi a propriilor nelinişti. evitarea conflictelor şi aplanarea neînŃelegerilor atât cu tine însuŃi cât şi cu alŃii constituie o sarcină pentru toată viaŃa. cum ar fi de exemplu acela care te face să cedezi chiar când ai dreptate.

Problema principală a fiecăruia nu sunt ceilalŃi. profundă şi multilaterală. dar nu cunoşti adversarii – şansele să câştigi sau să pierzi o bătălie sunt egale. Educarea „inimii” este o condiŃie preliminară pentru reuşita studiului amănunŃit al oricărei metode de luptă. Auto-cunoaşterea veritabilă nu este o treaptă chiar de la începutul studiului Căii. Eu-l său constituie obstacolul cel mai mare pe Calea dezvoltării sale. constituie miezul preocupărilor şi Ńelul vieŃii unui războinic serios . Un Aikidoka adevărat. Orientalii spun: pentru a realiza unirea inimii cu tehnica (coordonarea minŃii cu corpul).3. În fond. în cadrul studiului artei marŃiale trebuie pus accentul pe întărirea minŃii. Dacă te cunoşti pe tine.dar totodată şi al unui Om adevărat. adică în stare să înveŃe liniştit tehnicile de luptă periculoase. se va preocupa în primul rând de educarea inimii. Abia după ce reuşeşti să te cunoşti pe tine într-o oarecare măsură vei putea să te ocupi şi de alŃii. fără iluzii. poŃi să dai şi 100 de bătălii fără să pierzi vreuna.AcŃiunea inimii este mai presus de acŃiunea mâinii. Aplicarea acestui gând la orice fel de conflict înseamnă că de abia după ce te cunoşti (şi te pregăteşti cât mai bine) vei avea şanse de victorie într-o confruntare. cooperare. oricât ar fi ea de perfectă. a ta şi a altora. ci una mai târzie. pentru orice om. intuiŃia. Ele sunt universal valabile pentru orice Artă marŃială. pentru că numai în felul acesta poate reacŃiona corect la orice i se întâmplă. Funakoshi zicea: la fel cum oglinda reflectă orice imagine şi orice rază de lumină care cade pe ea. etica. întemeietorul Karatedo (Calea luptei cu mâna goală). cu principii de viaŃă. tot aşa cel ce studiază o Artă marŃială trebuie să-şi cureŃe conştiinŃa de egoism. răutate şi mânie. solidaritatea comunitară sunt mai importante decât tehnica propriu-zisă. Curajul. loialitatea. Pentru succes sunt evident necesare şi cunoştinŃe despre adversari.Mai întâi cunoaşte-te pe tine şi după aceea apucă-te să-i cercetezi pe alŃii (vezi-Ńi bârna din ochiul tău înainte de a te ocupa de aşchia vecinului). onoarea. Numai după satisfacerea acestei condiŃii el devine suficient de responsabil. sau cum într-o vale liniştită se aud bine chiar sunetele cele mai slabe. ci el însuşi. Ideea asta a expus-o şi Sun-Tzî. Regulile lui Funakoshi O altă colecŃie vestită. sincer.5. Stabilitatea interioară şi preocuparea pentru dezvoltarea permanentă a personalităŃii constituie bazele necesare unei . Dacă nu ştii ce poŃi tu singur şi nu-i cunoşti nici pe adversari – vei pierde orice luptă. În concluzie se poate spune că auto-cunoaşterea sinceră. căci toate Căile duc spre vârful aceluiaşi munte. căci aprecierile îŃi vor fi incorecte. Baza studiului Căii o constituie cunoaşterea cât mai bună. într-o etapă avansată a dezvoltării interioare. acesta e înŃelesul cuvântului Kara (gol) din Karate. dezvoltându-şi mai ales capacitatea de simpatie. Este vorba în primul rând să-Ńi cunoşti propriile capacităŃi şi propriile limite sau neputinŃe. bunăvoinŃă. . marele ideolog militar chinez al antichităŃii: Dacă te cunoşti pe tine şi pe adversari.6. Fără auto-cunoaştere nu poŃi să-Ńi controlezi viaŃa. . a fost formulate de Gichin Funakoshi.

Această naturaleŃe. Cele spuse despre mişcare pot fi extinse şi la comportarea mintală: fiecare din noi a trecut prin situaŃii în care gândirea i-a fost blocată total sau parŃial de furie. mergând chiar până la dispariŃia fricii de moarte. specific stilului sau artei respective. Această indiferenŃă emoŃională se manifestă prin eliberarea de orice teamă şi griji.107 percepŃii şi recepŃii corecte a tehnicii. porniri agresive şi îndoieli. În sens mai larg este vorba de reducerea la maxim a emoŃiilor care deranjează. mişcându-se cât mai eficient şi natural. . potrivită. E nevoie întotdeauna să . Dacă n-ar fi perturbată de aceste gânduri. va putea să perceapă orice situaŃie în ansamblu şi fără distorsiuni. disponibilitate şi lipsă de sentimente constituie un Ńel de bază al Artei marŃiale şi pot fi dobândite numai prin studiu îndelungat. Mintea nu poate fi lăsată să fie blocată sau subjugată de ceva anume. Este deci nevoie să-Ńi cureŃi „inima”. armonioasă. căci o „inimă” curată este o cetate invincibilă. sau de dans. referindu-se la îndemânarea cea mai nobilă a omului . continuă. NoŃiunea de “gol mintal” se referea la această vigilentă stare de veghe a conştiinŃei. mintea conştientă ar putea reflecta total şi corect situaŃia reală. La aceasta contribuia faptul că orice samurai avea zilnic de-a face cu moartea şi datorită educaŃiei primite. Scopul e să ajungi să tratezi orice conflict fără nici o emoŃie şi cu o deplină linişte sufletească. surpriză sau frică. Ca remediu.cu această recomandare Funakoshi îşi încheie învăŃătura morală. sau de patinaj etc. La fel cu mişcările unor campioni de gimnastică. rotundă . Se constată că mişcările tuturor practicanŃilor cu nivel înalt de măiestrie din toate Artele marŃiale seamănă uluitor unele cu altele. La acest nivel tehnica nu mai e ceva impus.Funakoshi a mai zis: începătorului i-e greu să execute orice postură. nedeformând-o prin prisma emoŃiilor. Nu uita că folosirea tehnicii de luptă are avantaje dar şi dezavantaje. În astfel de situaŃii scade simŃitor capacitatea de reacŃie corectă. ci o mişcare spontană. N-ar trebui – dar mintea este de obicei mereu plină de o nelinişte fără sfârşit. . CurăŃă-Ńi bine „inima”. pentru că în felul acesta se pierde capacitatea naturală de reacŃie spontană. ba în cazul ideal chiar de dispariŃia lor totală. era împăcat cu gândul sinuciderii rituale şi gata oricând să o pună în practică. . mişcări şi forme bine stabilite de exerciŃii. că procedeele tehnice trebuie să poată fi executate şi încet şi repede. directă şi conformă realităŃii. emoŃiile. Numai o conştiinŃă golită de teamă. că extensiile sunt la fel de necesare ca şi contracŃiile corpului.adică frumoasă. furie. precisă. După o îndelungă perioadă de ucenicie în care se străduie să lămurească şi însuşească posturi.la gândire. dar cu timpul corpul ajunge s-o realizeze automat şi natural. Elevul avansat trece dincolo de formele canonice ale mişcărilor şi adaptează tehnica la caracteristicile corpului său. începătorul devine stăpân pe corpul său. adică să-Ńi stăpâneşti sentimentele. se goleşte mintea de gândurile respective dăunătoare.Preocupă-te mereu de ideal şi străduieşte-te să te desăvârşeşti ca om. eficientă.

de unde atâtea caravane?). “vechituri” care nu aduc nici un ban. sportivii respectă şi au încredere în cel care-i îndrumă nu numai din punctul de vedere sportiv ci şi personal. 6. În cazul instructorului de Aikido. Desigur că vorbim aici despre antrenorii care-şi fac conştiincios meseria. De abia atunci gândirea şi acŃiunea corporală vor contribui împreună. există şi un Cod deontologic modern. al antrenorului sportiv. Deşi a trecut multă vreme de pe timpul samurailor şi lumea s-a schimbat mult. îl constituie Codul onoarei sau Codul deontologic al antrenorului sportiv. cu slăbiciuni şi neîmpliniri . Poate că oportuniştii.armonizăm gândirea cu acŃiunea. dar .6. Codul deontologic accentuează principiul că sportul sau meseria nu e un . Ele au o valoare uriaşă. nu despre leneşi sau simulanŃi. Adeseori profesorul devine un duhovnic (dar nu în sensul zglobiu-folcloric). ambele coduri se completează reciproc şi constituie un set de reguli morale pe care el e obligat să le respecte în activitatea sa. tineri sau adulŃi. din câştigul material sau din interesul personal. Copii.câinii latră. caravana trece (totuşi. chiar un idol al elevilor săi mai mici. ci va fi întegrată vieŃii reale.pentru a răspunde încrederii şi aşteptărilor elevilor săi? Răspunsul. 6. omenesc.6. la atâŃia câini. Instructorul are un rol şi o poziŃie centrală în activitatea din Dojo. etica lor mai poate constitui chiar în zilele noastre un ghid moral pentru orice om adevărat. Cum trebuie oare să se poarte instructorul . Deontologia instructorului Comportarea instructorului de Aikido are o mare importanŃă educativă. VirtuŃile şi regulile de purtare ale samurailor sunt interdependente şi numai cultivate împreună pot da rezultate optime. plenar şi real. cum este cel ce studiază sincer Aikido.1. fără a fi alterate de intransigenŃă sau delăsare. care îşi face un Ńel în viaŃă doar din meserie.care e şi el totuşi om. Codul deontologic vrea să-l constrângă pe educatorul sportiv să se poarte ca un membru matur şi responsabil al societăŃii din care face parte şi nu ca un neisprăvit. Gândirea nu va rămâne izolată la nivelul teoriei. constituind un scop evident pentru orice practicant serios şi sincer al Aikido. la desăvârşirea personalităŃii. alteori un exemplu. ticăloşii sau nebunii vor respinge râzând aceste valori. Codul de purtare pentru antrenor După cum există un Cod al comportării onorabile a samurailor. sau măcar o parte din el. Chiar dacă în sporturile competiŃionale puŃini antrenori mai “pierd” vremea cu astfel de preocupări.

Problemele educative şi administrative să fie abordate multilateral. pregătirea profesională şi ocupaŃia sportivului. Practic.Să se implice permanent în procesul de formare a noilor instructori. etnică. tratându-i pe toŃi în mod egal şi corect. Principiul cel mai important din Cod este răspunderea antrenorului pentru binele şi soarta sportivilor de care se ocupă. ori judecarea prestaŃiei candidatului (când instructorul face parte din comisia de examinare). . în special cele privind familia. . Demnitatea oamenilor va fi o prioritate absolută a activităŃii sportive. persoanele mai puŃin dotate fizic. . O altă regulă din Codul deontologic este că antrenorul se va strădui să împace cerinŃele performanŃei sportive cu obligaŃiile sociale. Deontologia sportivă cuprinde principii sau cerinŃe cum ar fi: . în manifestarea unor capricii personale. politică sau de altă natură. indiferent de vârstă. dacă interesele sportivului vor fi astfel mai bine satisfăcute.108 scop în sine. . şcoala. să promoveze spiritul de echipă. preocupându-se de respectarea legilor şi moralei. sex. femeile. aceasta înseamnă să trateze cu seriozitate şi grijă copiii şi tinerii. ci să urmărească în primul rând dezvoltarea multilaterală armonioasă ca om a sportivului amator. în schimbul de informaŃii utile corpului profesional. să sprijine ridicarea tineretului spre posturile de conducere din organizaŃiile sportive fără a se crampona de “scaunul” propriu şi aşa mai departe.Antrenorul să se implice numai în acŃiuni pentru care are competenŃa necesară şi să recurgă la sfatul sau experienŃa altor specialişti. încrederea şi respectul reciproc. exploatarea poziŃiei proprii.Să evite concurenŃa neloială prin: publicitate defăimătoare. . să nu transforme pregătirea elevilor pentru examenul de gradaŃie. contrazicându-şi astfel vorbele frumoase. cu responsabilitate şi cinste faŃă de elevi. să nu-şi precupeŃească efortul pentru îmbunătăŃirea continuă a bagajului propriu de cunoştinŃe şi deprinderi. apartenenŃă socială. în Aikido. . să nu neglijeze fetele. aceasta înseamnă ca antrenorul să nu „sară peste cal” alergând cu orice preŃ după performanŃă şi succesul competiŃional. să ridice nivelul elevilor.Instructorul să recunoască realizările altor persoane şi să obŃină încrederea elevilor prin furnizarea de informaŃii corecte. Sau. cu păstrarea echilibrului între dorinŃa de afirmare şi modestie. Practic. sportivi şi alŃi oameni. curajul opiniilor.Activitatea antrenorului să se desfăşoare la cel mai înalt nivel calitativ. în corelare cu respectarea aspectelor sociale. economice şi ecologice. ci doar o formă de educaŃie pentru formarea unor oameni împliniŃi şi utili societăŃii. Antrenorul va respecta demnitatea sportivilor şi sportivelor. critica publică a colegilor. exercitarea de presiuni sau influenŃe pentru obŃinerea de avantaje nemeritate. .Antrenorul sau instructorul să fie devotat meseriei sale. religioasă.

Exagerarea preocupării şi pasiunii faŃă de Aikido a făcut de exemplu.indiana. ForŃa exemplului personal Nu uita că elevii copiază purtarea părinŃilor. 6. În legătură cu rezolvarea conflictelor ar fi de precizat unele idei: nu se vorbeşte de rău despre cei absenŃi. Aşa că. Antrenorul nu trebuie să pretindă o ascultare orbească din partea sportivilor – pentru că uneori şi el se înşală. a autodeterminării. ci între patru ochi. găsirea unor soluŃii corecte.edu/~burdickd/travis.LecŃia nu începe la ora stabilită. adică respect faŃă de ceilalŃi oameni şi chiar de animalele implicate în activitatea sportivă. pentru o atitudine responsabilă faŃă de Natură şi mediul înconjurător. ca majoritatea centurilor negre cu mai mulŃi dani dintr-o Ńară vest europeană să ajungă la divorŃ şi destrămarea familiei. Codul deontologic prevede ca antrenorul să acŃioneze cât mai pedagogic şi responsabil pentru rezolvarea diverselor situaŃii. filmat cu camera ascunsă când cerea studentelor perversiuni sexuale pentru a le mări nota. omeneşti şi transparente. cum ar fi: încurajarea sportivilor pentru însuşirea unei mentalităŃi şi gândiri responsabile şi independente. Nimeni nu are monopolul adevărului. corupŃiei şi samavolniciei: . ☺ . tu însă eşti un om foarte ocupat şi nu te poŃi rupe de prieteni sau de siestă. cel criticat se va strădui să manifeste o înŃelegere binevoitoare faŃă de critică.2.instructori şi elevi – este obligatorie studierea Codului deontologic sportiv în întregime.html. Corectitudine şi echitate în orice acŃiune. În SUA şi Europa de Vest au apărut numeroase procese pentru hărŃuirea sexuală atât a fetelor sau femeilor cât şi a minorilor. căci situaŃia lui socială constituie şi ea un exemplu pentru sportivii pe care îi păstoreşte. căutându-se consensul şi soluŃiile practice.3 despre imprinting. Cât priveşte relaŃiile antrenorului cu sportivele sau copiii pe care îi îndrumă. ci când apari tu! Evident că programul afişat este doar pentru elevi.6.Mai înseamnă chiar şi echilibru în viaŃa personală a antrenorului – adică să-şi respecte îndatoririle familiale. învăŃătorilor sau profesorilor cu care au de-a face – vezi la # 6. dă-le exemple proaste şi arată-le “avantajele” avidităŃii.5. mai ales a violenŃei şi abuzurilor sexuale. Este cunoscut de asemenea cazul profesorului de la facultatea de medicină din Timişoara. critica nu se face în public. Încă o cerinŃă din Codul deontologic sportiv este ca antrenorul să imprime elevilor o comportare socială corectă şi fair play în cadrul sportiv şi în afara lui. demnitate şi reŃinere. Este cunoscut cazul unui instructor de Jujutsu dat în judecată pentru viol – vezi http://php. Pentru fiecare Aikidoka . evitarea utilizării violenŃei de orice fel ca mijloc educaŃional. Ei pot veni la timp. În cazul unui conflict se va organiza o discuŃie deschisă la care vor participa toate părŃile. se recomandă corectitudine. dacă vrei să fii un instructor rău. la conflictele ce apar inevitabil.

Greutatea burŃii te poate ajuta să măreşti duritatea cu care trânteşti vreun biet elev aşa ca „să-i sune apa în cap”. Şi încă ceva – nu le arăta elevilor tot ce ştii. CeilalŃi vor rămâne cu gura căscată de admiraŃie (şi respect). .Mănâncă usturoi şi nu te spăla! N-ai tu timp să mănânci o hrană potrivită înaintea fiecărei lecŃii.Nu te întreba vreodată dacă faci bine! Să nu te îndoieşti vreodată de priceperea ta pedagogică. aşa că nu te mai informa şi nu mai studia alte arte sau metode (oricum sunt de rahat). sau să-Ńi speli costumul. critică-i mereu. . Cu siguranŃă că elevii pot suporta câteva mirosuri sau râgâieli. Într-o astfel de situaŃie poŃi să te aperi cu capul sus. doar nu o să-i ajuŃi chiar tu să te poată bate. tu doar stai şi te uită.m. . după cum nici tu nu poŃi preda decât perfecŃiunea – nu-i aşa? Asta. Doar ştii asta de la profesorii tăi. Dacă ajungi să te încurci cu vreo elevă.Chinuie elevii! Un elev “bun” face orice–i cere instructorul . câtă vreme nu priveşti în jur. nu uita să tratezi elevii la fel cum faci cu copiii tăi: critică-i. Chiar dacă o astfel de purtare poate fi interpretată ca o agresiune (uneori sexuală). Doar şi instructorul tău fuma. iar tu n-ai murit. sau îl fixezi de nu mai poate mişca mâna o săptămână.Nu te consuma! Este evident că după ce ai devenit instructor nu mai ai nevoie să înveŃi ceva nou. În plus. Orice ar face. la tine în sală ea va fi doar “o verificare a loialităŃii elevului”. Nu te lăsa tulburat de vreun “scandalagiu” care te reclamă pentru purtare incorectă şi pleacă. în felul acesta oricine poate să-şi dea seama care e instructorul şi cine e doar elev. găseşte-le nod în papură şi nu-i lăuda vreodată. poŃi să ştii ce le trece prin cap? Aşa s-a . sau nu eşti dat afară. fiindcă ai reuşit să scapi grupa de un element necorespunzător. Dacă vreun elev de-al tău te-ar vedea la un stagiu şi ar surprinde când profesorul respectiv te corectează – rişti să-i pierzi încrederea şi respectul lui. convins de dreptatea ta. îi mirosea gura şi subŃiorile. Se ştie că specializarea este cheia succesului. las-o baltă. Nu te întreba vreodată de ce faci pasul acela la nu ştiu care procedeu. or ei nu Ńi-ar fi arătat vreodată ceva care să nu fie perfect.fără să ezite sau să întrebe “de ce”.Nu te antrena cot la cot cu elevii! Când ei fac flotări sau repetă Irimi Nage – nu cumva să transpiri alături de ei.d. . ci chiar „cel mai tare din parcare”. ai grijă să afle toată lumea şi să înŃeleagă care sunt avantajele de a fi un “elev bun”: acordă-i mai multă atenŃie la lecŃii. sau să te depăşească vreodată. promoveaz-o preferenŃial la examenele de gradaŃii ş.a. E foarte bine dacă ai şi burtă. de măiestria ta tehnică. remarcând că eşti nu numai „bărbat dur”. eventual critică-i. Dacă nu poŃi convinge vreun elev (sau elevă) să Ńi-l spele el (printre alte servicii).109 . de programa analitică sau de Calea pe care-i conduci pe elevi. poate chiar şi taxa pe care o plăteşte… Urmăreşte-Ńi doar interesul şi nu privi în jur.

Prin asta vei câştiga încrederea elevilor. sau de a cumpăra cărŃulia scrisă de tine etc. care se vor îngrămădi la stagiile tale. E suficient că ai centura neagră şi eşti instructor. .Fii convins că eşti cel mai bun instructor de pe faŃa pământului! Tu nu poŃi greşi niciodată. În plus. ci de “obligaŃia” lor de a-Ńi plăti berea şi mâncarea când ieşiŃi împreună. Nu uita să subliniezi cu orice prilej că numai tu predai “adevărata” Artă. .Ia măsuri ca elevii să nu te întrebe vreodată ceva! Elevii care pun întrebări nu sunt atenŃi la lecŃie. . În felul acesta. ba mai rău – nu sunt respectuoşi. nu-şi pot dau totdeauna seama singuri de ce e bun şi ce e rău. restul instructorilor sunt ageamii. n-au ei nevoie să mai afle amănunte despre priceperea sau biografia ta. doar te-ai străduit mulŃi ani ca să ajungi atât de valoros. Aşa făcea şi instructorul tău. Descurajează întrebările – ele consumă din timpul pentru flotări. A bon entendeur.Spune-le tuturor că tu eşti cel mai bun! Elevii sunt fraieri.Ia şpagă de la elevi! Nu e vorba numai de taxa de şcolarizare la sală. întrucât profesorul tău a îmbătrânit şi nu se mai mişcă la fel ca pe vremuri. explică-le cât mai des că tu eşti cel mai bun. precis că Aikido va rămâne mereu puternic şi plin de viaŃă…. Nici nu sunt în stare să judece corect.purtat şi instructorul tău cu tine.. salut! . iar tu vrei să transmiŃi elevilor “adevărata” tradiŃie. .

110 .

7 – Aikido pentru corp – principiile mişcării
7.1. łinuta şi Postura (Shisei) 7.2. Deplasarea (Sabaki) 7.3. Căderile (Ukemi) 7.4. ReacŃia la un atac 7.4.1. Eschiva 7.4.2. Blocajul 7.5. Contra-atacul 7.5.1. Procedeul de luptă (Waza) 7.5.2. Fazele unui procedeu de luptă 7.5.3. Pătratul – Triunghiul - Cercul 7.5.4. Principii tactice 7.5.5. Armonia (Wa) 7.6. Mişcarea 7.7. Loviturile (Atemi) 7.8. ExerciŃiile cu arme 7.9. ExerciŃii ajutătoare pentru Aikido (Junbi Taiso) 7.9.1. Câteva principii 7.9.2. Programul de încălzire 7.10. Jocuri ajutătoare pentru Aikido 7.10.1. Jocuri de uz general 7.10.2. Dezvoltarea încrederii în partener 7.10.3. Dezvoltarea capacităŃii de a privi adversarul “în ansamblu” 7.10.4. InvăŃarea căderilor 7.10.5. Teorie şi discuŃii 7.11. Un corp mai zdravăn 7.11.1. ExerciŃii pentru întărirea corpului 7.11.2. ExerciŃii pentru viteză 7.11.3. ExerciŃii pentru echilibru 7.11.4. ExerciŃii pentru forŃă 7.11.5. ExerciŃii pentru agilitate 7.11.6. ExerciŃii pentru rezistenŃă 7.11.7. ExerciŃii pentru relaxare

111

Cu voie sau fără să vrea, corpul exprimă starea spiritului din interiorul său prin “limbajul trupului”, sau comunicare corporală. Atât în repaus cât şi în acŃiune, corpul se manifestă la fel ca “locatarul” din creier, fie: drept, eficient, frumos, cinstit, atractiv – fie dimpotrivă: strâmb, dezechilibrat, chinuit, inutil, agresiv, egoist, respingător etc. În cazul corpului, Aikido înseamnă un anumit fel de mişcare: naturală, rotundă, continuă, armonioasă, o exprimare corporală a siguranŃei, stabilităŃii, vigilenŃei etc. Dar, pentru a fi în stare să exprime Aikido, corpul trebuie întărit, are nevoie de o sănătate şi o condiŃie fizică corespunzătoare. Pregătirea corporală se obŃine prin antrenamentele din Dojo. Până la urmă corpul elevului, transformat spiritual de practicarea Aikido, va exprima noua lui stare interioară. Am văzut că: Aikido total = Efort fizic + Gândire optimistă + EducaŃie civică + + InstrucŃie militară + EducaŃie morală + Control Ki + Iubirea de oameni Aikido pentru corp se ocupă de ansamblul componentelor: “Efort fizic + Gândire optimistă + InstrucŃie militară + Iubirea de oameni”. Procedeele de luptă constituie baza exerciŃiilor pentru corp şi sunt câtă frunză, câtă iarbă, iar numărul lor tot creşte (de exemplu, numărul lor se apreciază cu variante cu tot la aproximativ 2000). Ele nu constituie însă scopul Aikido, tehnica de luptă fiind doar o sculă educativă printre altele, chiar dacă foarte importantă. Din punctul de vedere instructiv şi educativ contează scopul activităŃii şi principiile ei călăuzitoare, nu procedeele. De aceea nici nu le-am mai prezentat, căci sunt explicate suficient de bine în nenumărate cărŃi şi filme video sau pe CD, inclusiv în limba română, vezi [2], [20], [21], [22], [25], [26], [28], [29]. De altfel, tehnica Aikido şi modul specific de mişcare nu pot fi învăŃate din cărŃi. Eu cunosc subiectul, deoarece am fost nevoit să încep Calea uitându-mă la poze, dar nu m-am dumirit despre ce e vorba până n-am văzut un profesor în acŃiune (vezi # 10.1). În schimb, în continuare sunt analizate principiile de bază şi aspectele generale care stau la baza tehnicii propriu-zise, în spatele ei. Principiile sunt ca un limbaj de programare, iar procedeele - ca programele utilitare: dacă stăpâneşti limbajul (principiile), poŃi naşte o infinitate de procedee (utilitare). Deoarece mişcarea corporală se vede, adeseori profanii confundă priceperea tehnică cu „valoarea” de ansamblu a unui Aikidoka; diferenŃa e în realitate foarte mare. Valoarea omului nu constă doar din capacitatea lui corporală, ci o dă suma valorilor celor trei părŃi ale sale (corp – minte – suflet). Aşa că pentru a putea aprecia corect valoarea unei persoane e nevoie de mult timp (folclorul zice: ca să cunoşti un om e nevoie să mănânci multă sare împreună cu el), căci trebuie văzut nu numai cum se mişcă ea, ci şi ce face cu mintea şi cu sufletul.

7.1. łinuta şi Postura (Shisei)
Conform Micului DicŃionar enciclopedic, poziŃie înseamnă locul în care este plasat un lucru sau o persoană în raport cu altceva, cu un reper; iar postură – ansamblul poziŃiilor diverselor părŃi ale corpului între ele. Deşi predau tehnici de luptă, ŃoŃi profesorii susŃin că baza oricărei arte marŃiale e “Postura” statică, sau garda (Kamae). Distingem: postura obişnuită în picioare (Shizentai) şi în genunchi (Seiza); postura de gardă în picioare (figura 7.3) şi în genunchi. În artele marŃiale japoneze se acordă Posturii o importanŃă foarte mare, aproape enervantă pentru o minte apuseană. Orice începator ne-japonez are mari greutăŃi să respecte regulile repetate mereu şi mereu de profesorul nicicând mulŃumit: "Spinarea mai dreaptă! Umerii şi abdomenul mai relaxate! Genunchii mai îndoiŃi! Împinge fundul înainte!" etc. Elevul învaŃă să se relaxeze şi să-şi poziŃioneze corpul astfel ca greutatea diverselor sale părŃi să cadă sau să se îndrepte spre un singur Centru (Hara) – figura 7.1. În felul acesta corpul nu se mai opune gravitaŃiei, ci o foloseşte. Procesul de centrare este atât mental cât şi fizic. Elevul învaŃă să-şi coordoneze şi unifice corpul cu mintea, astfel încât să poată funcŃiona netulburat de eventuale forŃe sau influenŃe exterioare potrivnice – indiferent că au forma unui atac corporal, verbal sau mintal. Postura de bază în picioare este triunghiulară (tetraedrică) – Sangaku, figura 7.2. Morfologia corpului unui european nu este la fel cu cea a unui asiatic. Umerii unui oriental coboară de la gât în diagonală, pe când ai europeanului fac 900 cu gâtul. În loc să folosescă şoldurile, europeanul are tendinŃa să folosească umerii, ridicându-i. Deoarece europenii sunt nevoiŃi să facă un efort suplimentar spre a-şi Ńine umerii coborâŃi şi a folosi şoldurile, ei învaŃă mai greu Aikido.

112

łinuta, postura şi garda urmăresc realizarea unei stabilităŃi foarte mobile, care să creeze capacitatea de a răspunde energic şi eficient unui atac. Când un specialist în Aikido ia postura de gardă, îşi concentrează şi coboară Ki-ul spre sol, ceea ce îl face să devină imposibil de urnit sau ridicat (vezi # 8.5.4). În continuare el se va mişca sau apăra, dacă socoteşte necesar, numai pornind de la această stabilitate. Postura este doar o fază pregătitoare pentru deplasare – vezi # 7.2. Coloana vertebrală (care Ńine de la noadă până în creştetul capului) se va Ńine cât mai dreaptă şi verticală, dar flexibilă. Ea are de obicei trei curburi naturale: lordoza cervicală (zona cefei), cifoza dorsală (zona omoplaŃilor) şi lordoza lombară (în spatele ombilicului) – figura 7.4. Sarcina oricărui elev este să-şi îndrepte cât mai bine cele trei curburi, astfel încât să dea impresia că “a înghiŃit un băŃ”. Curbura lombară se corectează strângând fesele şi ridicând pelvisul (anusul să privească înainte, la orizontală, chiar spre cer), cea dorsală prin realizarea senzaŃiei de întinderea coloanei (capetele coloanei să fie trase de Cer şi de Pământ), iar cervicala - apropiind bărbia de mărul lui Adam, sau păstrând mereu ceafa lipită de guler. Strădania de a menŃine coloana dreaptă este o sarcină permanentă, care însă nu se realizează prin încordarea exagerată a unor muşchi, ci dimpotrivă, cu un minim de încordare. Mintea bate fundul, aşa că preocuparea permanentă faŃă de problemă este chiar mai importantă decât efortul fizic respectiv.

Tălpile vor fi bine şi complet apăsate pe sol, pe Tatami (figura 7.2). 70% - 90% din greutatea corpului stă pe piciorul din faŃă, restul pe cel din spate. Greutatea nu se distribuie uniform pe toată suprafaŃa tălpii, ci este concentrată spre vârful labei. Genunchii stau îndoiŃi, corpul este mereu coborât. În felul acesta, corpul va fi în stare fără nici un fel de întârziere să sară, să se retragă, să se rotească sau să se ferească la apariŃia unui pericol. Pe lângă viteza mai mare de reacŃie, această postură asigură şi o respiraŃie mai bună. Păstrează mereu stabilitatea posturii: dacă trebuie să ajungi jos – îndoaie genunchii; dacă trebuie să ajungi mai departe – fă un pas. Păstrează mereu corpul deasupra labelor – posturile gen Kiba Dachi (călăreŃul) nu sunt bune pentru Aikido.

Pentru postura corectă, echilibrul şi stabilitatea corpului sunt mai importante decât restul condiŃiilor. Postura se verifică cel mai bine în cadrul unui antrenament desfăşurat pe pământ sau iarbă. Pietrele şi neregularităŃile solului te silesc să corectezi postura şi să înŃelegi că frumuseŃea aspectului e mai puŃin importantă decât eficacitatea mişcărilor. FaŃa şi corpul vor fi orientate spre pericol, adică spre adversar. Garda înseamnă şi o distanŃă potrivită faŃă de adversar (Ma-ai), pe care Aikidoka o evaluează dintr-o privire, în funcŃie de situaŃie. Postura (atitudinea) este şi un exemplu de interacŃiune a spiritului cu corpul. NoŃiunea Shisei include şi atitudinea mentală corectă. Această "postură" interioară exprimă demnitatea, comportamentul just şi respectul. Ea se manifestă prin lipsa oricărei bădărănii, evitarea glumelor şi gesturilor deplasate, respectarea regulilor de politeŃe. Comportarea demnă, atât în situaŃiile penibile cât şi în momentele de voioşie, constituie o postură bună, la fel ca Ńinuta impecabilă a corpului. E greu de spus care dintre cele două aspecte e mai important, sau care din ele influenŃează mai mult pe celălalt, dar e limpede că pentru un rezultat optim e bine ca atitudinea interioară (spirituală) şi cea exterioară (corporală) să fie corelate. Nu degeaba majoritatea artelor marŃiale recomandă o Ńinută cât mai dreaptă şi verticală, dar totodată cu corpul relaxat. Numai în felul acesta Ki-ul poate circula nestingherit. În Aikido este evident că numai trunchiul vertical asigură păstrarea stabilităŃii şi echilibrului propriu. Dar aceiaşi postură fermă permite şi influenŃarea corpului adversarului, prin acŃiunea propriei Hara, adică prin transferul greutăŃii proprii (Ki-ului), asupra corpului şi Harei lui Uke. łinuta corectă se referă atât la postura în picioare, cât şi la cea stând în genunchi (Seiza). Calitatea Seiza este importantă pentru succesul oricărei acŃiuni. În postura corectă Seiza eşti deja activ, iar corpul şi mintea sunt mobilizate - fără să faci nici o mişcare vizibilă. Dacă ansamblul: şolduri şi abdomen (Koshi şi Hara) stau corect, eşti deja vigilent şi “gata” (de acŃiune). Un individ care umple spaŃiul din jur cu puterea minŃii sale, domină situaŃia. El descurajează posibilii adversari încă de cum intră într-o cameră, înainte de a se aşeza în Seiza. El nu se sinchiseşte, adversarul nu-l poate deranja. Asta înseamnă “legătura” cu adversarul, adică să simŃi ca şi când ai fi în contact corporal cu el, desi gândurile sunt departe. Duetul corp-minte se influenŃează reciproc: încrederea în sine (nu îngâmfarea) îmbunătăŃeşte Ńinuta, iar Ńinuta dreaptă, relaxată şi degajată întăreşte siguranŃa de sine. ConştiinŃa propriei forŃe, încrederea că te poŃi apăra cu bine de orice agresiune, fac să scadă până la dispariŃie frica iraŃională de o posibilă “agresiune”. ForŃa corporală dă naştere unei stabilităŃi sufleteşti, însoŃită de manifestarea exterioară a siguranŃei de sine. În Aikido diversele forŃe nu acŃionează separat, ci împreună: forŃa spiritului se uneşte cu cea a respiraŃiei, iar ambele potenŃează mişcările corpului pentru a rezulta o tehnică de luptă, aşa fel încât corpul, persoana, acŃionează în - şi cu - totalitatea lui.

113

Însă Ńinuta corectă şi încrederea în forŃele proprii nu reprezintă scopuri în sine, ci doar mijloace esenŃiale pentru păstrarea sănătăŃii şi asigurarea succesului în viaŃă. Un om cocârjat sub povara existenŃei, mereu speriat de persecuŃiile celor din jur sau de ce i s-ar putea întâmpla, va avea o viaŃă nefericită. Nu contează că ameninŃările de care se teme el sunt agresiuni corporale, verbale sau psihice, că sunt reale sau imaginare. Bunăoară, teama de a merge noaptea pe stradă sau prin parc – înseamnă lipsa libertăŃii de mişcare. Dacă în aceste condiŃii persoana respectivă este silită să se ducă totuşi undeva, apare stresul. Cu timpul stresul şi spaima se amplifică reciproc, până când ajung la o maladie nervoasă: fobie, chiar depresie. Aikido poate întări încrederea în sine şi crea o voinŃă sănătoasă de autodeterminare, vindecând boala. Scopul final al antrenamentelor este Mu Kamae – garda fără o formă prestabilită. Reguli generale * Stabilitatea corpului - să fie cât mai mare. De aceea: - Coloana vertebrală (înŃeleasă de la noadă până în creştetul capului) să fie dreaptă şi verticală; - Trunchiul va sta mereu vertical: oricând vrei să ajungi cu mâinile undeva jos – îndoaie genunchii şi coboară şoldurile, chiar până ajungi cu unul sau ambii genunchi pe Tatami (în Seiza); tot aşa se va ridica orice greutate, fără aplecarea sau îndoirea trunchiului – figura 7.5 (a, b – corect; c – greşit);

- Umerii vor fi ŃinuŃi mereu deasupra şoldurilor – pentru a nu răsuci corpul şi coloana vertebrală; - BraŃele să fie relaxate iar coatele întinse şi lăsate în jos - ca şi când ai Ńine permanent un ou la subŃioară, care nu trebuie nici scăpat, nici spart; - Mâinile/ braŃele vor fi Ńinute în faŃa corpului ca şi când ar Ńine o sabie, cu muchia palmei (Tekatana) spre partener. Degetele vor avea Ki, adică stau întinse, nu moi sau îndoite, nici băŃoase, nici strânse, nici depărtate. Degetele groase sunt îndreptate spre nas;

- Genunchii vor sta mereu îndoiŃi (prof. Ywamoto repeta mereu: Knie boigen!): când intri în Dojo – să-Ńi cobori Hara (corpul) cu un deget, iar când intri pe Tatami - cu încă un deget (prof. Bob Whelan); - 80-90% din greutatea corpului stă pe talpa din faŃă. * Baza de sprijin pe sol a corpului - să fie cât mai mare. De aceea: - Tălpile vor sta perpendiculare, în poziŃia specifică Aikidoului (figura 7.2); călcâiele mereu coborâte, dar nu lipite pe saltea, ci puŃin ridicate, cât să pătrundă o foaie de hârtie. - În Seiza genunchii vor fi depărtaŃi iar călcâiele apropiate, lipite. Şezutul nu va sta pe călcâie, ci puŃin ridicat deasupra lor – cât să poată pătrunde o foaie de hârtie. ExerciŃii recomandate: Efectuarea oricărui exerciŃiu sau procedeu din Aikido – Ńinând pe cap o bucată de lemn, fără a o lăsa să cadă.

7.2. Deplasarea (Sabaki)
Gândirea omului este exprimată de mâini, dar legile Universului sunt exprimate de picioare (O Sensei) În Aikido apărarea sau lupta înseamnă în primul rând eschivă, mobilitate – adică atacul adversarului să nu te găsescă acolo unde credea el că eşti. Deplasarea constituie baza oricărei apărări şi pregătirea pentru execuŃia unui procedeu de luptă. Ea constă din mersul (spre orice direcŃie) cu paşi normali, adăugaŃi etc. şi/ sau răsucirea corpului (Taisabaki - cu paşi; sau Tenkai - fără paşi), dar păstrând mereu stabilitatea. Deplasarea se face păstrând tot timpul postura corectă şi stabilă specificată mai înainte, din care se porneşte şi în care se ajunge: cu spinarea dreaptă, verticală dar flexibilă, cu umerii complet relaxaŃi (coborâŃi), cu braŃele relaxate, cu genunchii îndoiŃi, cu capul ridicat de parcă creştetul ar împunge Cerul, cu faŃa destinsă şi privirea atentă la tot ce e în jur – dar nu fixată pe ceva (vezi # 9.6.3). Corpul se mişcă paralel cu solul, nu “pe valuri”: ochii rămân mereu la acelaşi nivel orizontal. Greutatea corpului stă pe un singur picior! Piciorul care păşeşte e descărcat, nu preia deloc greutatea corpului, care rămâne întreagă pe piciorul de sprijin (bine îndoit). Înaintarea corpului, sau intrarea în spaŃiul adversarului, este iminentă şi asigurată de posibilitatea destinderii piciorului din spate. Abia după ce talpa piciorului care a înaintat se aşează bine pe sol, greutatea corpului se mută deasupra ei – printr-o mişcare asemănătoare exerciŃiului de vâslire (Funakogi Undo - # 8.7.1). Deoarece corpul nu înaintează (încă), adversarul nu-şi dă seama că eşti gata să te apropii de el, de aceea deplasarea se numeşte “pasul (perfid) ca umbra lunii”. La deplasare, talpa alunecă orizontală pe sol aşa cum păşeşte pisica, gata să “înfigă” imediat degetele în el dacă e nevoie. Degetele tălpii de sprijin (care susŃine

114

majoritatea greutăŃii corpului) se înfig şi se agaŃă de sol ca nişte gheare, pentru a mări aderenŃa şi stabilitatea. Niciodată talpa nu se ridică mult de la sol: se mişcă fără să atingă solul – dar dacă pe sol e o monedă, o va mătura. Picioarele nu se încrucişează, afară de cazul când se execută un procedeu, iar atunci pe o durată cât mai mică. Călcâiele nu vor sta vreodată ridicate: deja poziŃia bipedă este un handicap pentru stabilitatea verticală – nu e nevoie să mai înrăutăŃim situaŃia, prin micşorarea suplimentară a suprafeŃei de contact (bazei de sprijin) pe sol. Taisabaki înseamnă răsucirea corpului în timpul efectuării unuia sau mai multor paşi, în vreme ce la Tenkai corpul se roteşte fără deplasarea tălpilor – figura 7.6. De exemplu, Taisabaki corect pe “un pas” (Tenkan) se desfăşoară în realitate cu doi paşi, astfel (figura 7.6.a):

La momentul potrivit, piciorul dinainte - fix, face un pas puŃin înainte şi puŃin lateral, cu vârful spre interior; apoi piciorul din spate, neîncărcat de greutatea corpului, execută un semicerc înapoi, astfel că trunchiul se roteşte cu 180° în jurul axei verticale care trece prin corp şi talpa din faŃă. În felul acesta se realizează evitarea forŃei atacului (prin deplasarea laterală), stabilitatea corpului, posibilitatea de a extinde Ki-ul (adică a-l împinge pe adversar), economia de energie. Rotirea corpului este produsă mai mult de împingerea şi forŃa atacului adversarului, decât cu efort propriu – la fel cum o uşă nu se deschide singură, ci se roteşte în jurul axei balamalelor din cauza că o împinge persoana care intră. Un obiect Ńinut pe palma dinainte va zbura înainte (spre adversar) la rotirea corpului, datorită extensiei Kiului şi forŃei centrifuge.

O deplasare corectă şi calmă, exprimând siguranŃă de sine, descumpăneşte agresorul, deoarece îl sileşte să facă o muncă în plus pentru ca atacul să ajungă la Ńintă. Însuşirea modului corect de deplasare necesită multă muncă, în cursul căreia elevul învaŃă şi controlul respiraŃiei – pentru a putea sesiza orice pericol, cât de mic (al 6-lea simŃ). În felul acesta corpul îi devine un fel de antenă, totodată receptoare şi emiŃătoare, capabil să preia orice energie agresivă. Deplasarea în genunchi (Shikko) - înainte, înapoi, rotiri etc. - accelerează însuşirea mişcării fundamentale care este rotirea şoldurilor. Lipsa picioarelor sileşte omul aflat în Seiza să pornescă orice mişcare din rotirea, chiar svâcnirea şoldurilor. (ExerciŃiile Suwari au însă defectul că suprasolicită genunchii, care nu au fost făcuŃi pentru a sta cu ei pe sol, şi pot crea probleme viitoare de sănătate: artrită, dureri etc. Shikko e bun, dar trebuie practicat cu măsură). Deplasarea pe Tatami dezvăluie nivelul de măiestrie. Expertul în Aikido este în stare să doboare adversarul din mers, fără să-l privească şi fără să încetinească paşii, cu o indiferenŃă ce exprimă valoarea ridicată [29]. Kihon Dosa (mişcări de bază – vezi [28]) este un fel de Taisabaki specific şcolii Yoshinkan (vezi # 10.2.1). Iată câteva aspecte: În Kamae, stabilitatea rezultă din anumite forme geometrice pe care le naşte corpul elevului: un triunghi dreptunghic în plan vertical (o catetă verticală, formată de corp deasupra piciorului din faŃă), plus un alt triunghi dreptunghic orizontal, pe Tatami, format de tălpi (prelungirea tălpii din faŃă vine pe vârful tălpii din spate), plus un triunghi orizontal, aproximativ isoscel, format de piept şi braŃe. Degetele mâinilor se Ńin răsfirate şi întinse. Când te mişti şi acŃionezi – lucrează doar picioarele (genunchii) şi şoldurile, poate şi coatele; în schimb, trunchiul, braŃele şi mai ales umerii sunt mereu relaxate. Pentru a ilustra deplasarea corectă se dă ca exemplu raŃa: picioarele acesteia se mişcă repede, dar corpul îi înaintează orizontal şi constant, fără oscilaŃii. Genunchii stau mereu îndoiŃi iar corpul vertical. Degetele picioarelor stau strânse ca nişte gheare, agăŃându-se de saltea. Pivotarea tălpii se face numai pe vârf: elevul care-şi însuşeşte mişcarea corectă ajunge ca la fiecare 3 luni să aibă găuri în tălpile pantofilor, sub rădăcina degetului mare. Profesorul Nagano povestea cum maestrul Gozo Shioda i-a dat 4 dani doar văzându-i găurile din tălpi. Tehnica mersului înainte e la fel ca în Karate: în timp ce şoldurile se rotesc mult (pentru a se putea respecta regula aşezării tălpilor), talpa din spate descrie o curbă, apropiindu-se de cea din faŃă, de sprijin, apoi merge înainte. În Kamae distanŃa longitudinală între tălpi e cam o lăŃime de umeri (60% din greutatea corpului pe piciorul din faŃă), dar devine mult mai mare (ca la Zenkutsu din Karate) pentru efectuarea unei aruncări, cu 80% din greutate pe piciorul din faŃă. Pentru a-l arunca pe Uke, se înaintează mult cu piciorul dinainte, ducând pe el 80% din greutatea corpului, apoi se apropie piciorului din spate; respectiv, la revenirea în Kamae se retrage piciorul din faŃă (reducându-i încărcarea la 60% din

115

greutate). ForŃa aruncării e produsă de înaintarea şoldului din spate, produsă de întinderea genunchiului din spate. Mersul înapoi e simetric în oglindă cu cel înainte. La retragerea în Kamae se expiră – la înaintare se inspiră. Kihon Dosa sunt exerciŃiile de bază, esenŃa Aikidoului din şcoala Yoshinkan. Dacă sunt bine făcute, restul tehnicii se însuşeşte aproape de la sine. De aceea Kihon Dosa vor fi exersate cât mai mult, de unul singur, repetate în faŃa oglinzii (pentru autocorectare) – de exemplu chiar o oră (vezi # 9.13). Reguli generale Toate cele indicate la # 7.1, plus: - Orice Taisabaki – se face cu tălpile şi călcâiele jos (NU dansat, nici Ńopăit); - Mişcările (răsucirile) pornesc din şolduri (Hara) şi vor fi sincronizate cu respiraŃia (Kokyu Ho); - łine capul sus, vertical, drept (altfel – ameŃeşti), iar spinarea dreaptă şi verticală; - łine umerii, abdomenul şi fesele relaxate, umerii coborâŃi şi împinşi în afară; - NU sta crăcănat, Ńine tălpile cât mai apropiate (altfel nu poŃi face Taisabaki, sau îl întârzii). - Pirueta (Taisabaki Tenkan) trebuie făcută repede, eventual prin săritură, pentru a-l menŃine dezechilibrat pe Uke (a NU-l opri). ExerciŃi recomandate: vezi # 7.1, plus: - Deplasări în genunchi (Suwari Sabaki; Shikko); - Taisabaki cu o monedă, piatră etc. în palmă – care zboară spre adversar; - Partenerii stau faŃă în faŃă în picioare, la 5-6 m., şi pornesc deodată unul spre celalalt. Pe drum (ambii în mers), Uke loveşte Shomenuchi când şi cum vrea el – iar Nage se fereşte prin: fente; sau Taisabaki - normal (cu faŃa spre Uke), pe dreapta sau pe stânga mâinii lui Uke, şi invers (cu spatele spre Uke); sau: - Nage stă pe loc, Uke se apropie; - Uke stă pe loc, Nage se apropie; - Nage stă pe loc, Uke atacă din jurul lui Nage (de pe un cerc) - cu mâna sau piciorul; - Cel mai bun antrenament de unul singur este mersul rapid pe întuneric, noaptea în pădure, având ca scop: să nu te ciocneşti de ceva, să nu-Ńi auzi nici paşii, nici respiraŃia.

7.3. Căderile (Ukemi)

sau căderea cu bătaie de la Judo. Când coloana vertebrală nu se mişcă suficient. De aceea la persoanele cu meserii sedentare. care cere mai mult timp. căderea specifică din Aikido: rotundă. încărcarea coloanei este mult mai solicitantă. cum ar fi tumba obişnuită peste cap.nu pe coloană. Practicantul . pe o suprafaŃă cât mai mare şi moale. iar contactul cu salteaua se face pe o parte a corpului. La căderea prin săritură pe spate. să se dăruiască partenerilor . cazi în direcŃie perpendiculară pe linia tălpilor. nu cădea în direcŃia liniei tălpilor.ÎnvăŃăm Ukemi pentru ca altcineva să poată învăŃa Aikido (George Simcox). de la umăr spre şoldul din partea opusă. autoapărare). La fel stau lucrurile şi la căderea prin rostogolire înapoi (Ushiro Ukemi). are un minunat efect de masare şi energizare a coloanei şi întregii zone a spatelui. Pe lângă alte efecte sanogene (masajul tuturor organelor interne) şi utilitare (autoprotecŃie. sau provocată de un adversar). Ukemi rezolvă cu succes fie un accident (dezechilibrare involuntară. cu genunchiul pus jos. La căderea prin rostogolire înainte (Mae Ukemi) contactul spinării cu salteaua se desfăşoară de-a lungul unei linii diagonale. dar acestea sunt mai rar utilizate. La Ukemi e la fel ca la Kuzushi: Centrul trebuie îndreptat spre direcŃia de mişcare. fiind foarte puŃin solicitată . pentru începerea unui procedeu de luptă. fiind hrănite în mod pasiv. Sfârşitul oricărui Ukemi va fi cel puŃin poziŃia de gardă (Kamae). Ukemi poate constitui şi o deplasare sau o eschivă. chiar şi în timp ce cazi. rostogolită.protejează corpul de traumatisme. adică discopatii. practicată de obicei în Judo deoarece e impusă de adversar. Subalimentarea permanentă a discurilor intervertebrale datorită sedentarismului este un fel de boală profesională. terminată cu ridicarea în picioare . În felul acesta. dar pentru aceasta au nevoie de numeroase mişcări alternative de compresie – destindere. discurile intervertebrale preiau prea puŃină hrană din limfă şi degenerează. prin difuziunea substanŃelor din lichidul înconjurător (limfă). coloana este intersectată doar o dată într-un punct (zonă). Pentru a proteja umărul şi şoldul. începător sau cu mulŃi dani. Asta înseamnă să te uiŃi mereu la partener. Discurile intervertebrale sunt cartilagii fără vase de sânge. deci nu pe tot spatele . Mişcă-Ńi Centrul ca să privească spre direcŃia în care vei cădea. ajută la bunăstarea discurilor intervertebrale. poate chiar o intrare spre adversar. Ukemi este principala pârghie educativă a Aikidoului. cât şi restul Aikidoului pe care îl faci” (Ikeda Shihan).e deja bolnav (la cap…). care e sănătos la corp dar nu (mai) acceptă să cadă.fie el tânăr sau bătrân. La un antrenament de Aikido elevul cade de vreo 50 de ori. fie permite continuarea sau reluarea luptei cu şanse sporite. deşi se face o bătaie de amortizare cu braŃul. „Calitatea căderilor (Ukemi) de care eşti în stare determină atât calitatea comportării ca Nage. Discurile absorb limfa ca un burete.adică total diferit de alte feluri de căderi. silind . mai devreme sau mai târziu apar boli ale coloanei vertebrale. Avem şi în Aikido “căderi cu bătaie” de amortizare pe un braŃ (Tobi Ukemi). Varianta prin aşezare rapidă direct jos e mai sigură decât varianta clasică de cădere.

cu urmări din cele mai fericite. ExerciŃii recomandate: . din tot corpul. pauze etc. sau să renunŃe voluntar la starea de ortopedie (şedere verticală). şi să dureze până la repoziŃionarea în Kamae. Coloana reprezintă şi o aglomeraŃie de centri nervoşi. Flexibilitatea coloanei este păstrată şi chiar mărită. Unii specialişti apreciază că într-o luptă reală n-ar fi bine să cazi prin rostogolire în spate (Ushiro Ukemi). cu ajutorul antrenamentelor progresive şi tacticoase. o sau u).În timpul căderii (rostogolirii) se va feri capul de contactul cu solul: în acest scop capul se înclină spre umărul opus celui pe care cazi şi bărbia se Ńine lipită de piept. În felul acesta căderea se amână puŃin şi Uke poate eventual surprinde o “deschidere” (greşeală) în acŃiunea sau postura lui Nage. pentru mărirea distanŃei faŃă de adversar (împingând puternic cu braŃele în saltea.Căderea se face pe o expiraŃie (lungă) care durează până la repoziŃionarea în Kamae. . care poate fi exploatată cu un contraatac (Kaeshi Waza).În timpul căderii rosteşte pe expiraŃie o vocală (a. ei transformă orice cădere într-una înainte (Mae Ukemi cu bătaie). priveşte mereu spre nodul centurii (ombilic). cu bătaie . În plus. . Reguli generale . la svâcnirea acestuia în jos se verticalizează corpul. Sunetul să fie continuu. .ÎnvăŃarea variantei de ridicare din Ushiro Ukemi direct în Kamae cu retragere. şcoala căderii are şi un efect psihologic.ÎnvăŃarea căderii cu săritură şi bătaie cu braŃul pe sol (Yoko Tobi Ukemi): a) din culcat: rostogolire alternativă spre stânga şi dreapta. i. Mai ales vârstnicilor le este greu să-şi păstreze echilibrul stabil. fără sacadări. pentru că s-ar expune coloana unei lovituri de picior. Cu alte cuvinte.116 discurile să pompeze o mare cantitate de lichid hrănitor. căci elimină frica. apoi solidarizând trunchiul cu piciorul ridicat. În schimb.figura 7. Căderile şi şocurile încasate de corp – consumă colesterolul. În Dojo însă. rotinduşi corespunzător corpul înainte de cădere.7. toată lumea reuşeşte să înveŃe a cădea. svâcnind şi păşind înapoi cu piciorul care ajunge ultimul pe saltea): se ajunge în „balanŃă” pe primul picior. Iar această acŃiune se petrece în folosul tuturor Ńesuturilor asemănătoare. . icneli. e. Antrenamentul asigură o excelentă mobilizare a muşchilor şi ligamentelor intervertebrale. uniform. pe care mişcările specifice Aikidoului îi masează în mod optim.

corpul ia contact cu salteaua pe o suprafaŃă laterală cât mai mare (NU pe spinare). cu bătaie .figura 7.10. tot antebraŃul loveşte deodată salteaua (NU doar palma. piciorul celălalt se duce lateral. sau sub el – apoi desprindere şi revenire în Kamae. sau călare pe el.figura 7. corpul ia contact cu salteaua pe o suprafaŃă laterală cât mai mare (NU pe spinare). cu bătaie . sau cotul). elevul agaŃă cu nădejde o mână de mâinile partenerului şi aruncă picioarele în sus. . Reguli generale: se bate puternic cu braŃul la 45º faŃă de corp. c) căderi alternative spre stânga şi dreapta din stând în picioare: sprijinit într-un picior.b) căderi alternative spre stânga şi dreapta din stând în picioare: corpul arcuit ia contact cu salteaua succesiv cu genunchiul. cu bătaie .figura 7. cu aterizare: lângă partener.Căderi cu partener. genunchiul care ia contact cu salteaua e îndoit. exerciŃii de tip Tomoe Nage din Judo (schimbând succesiv rolurile şi poziŃiile).9. .8. umărul (NU pe spinare). d) un partener Ńine mâinile încârligate. şoldul.

Alt motiv pentru a nu eschiva mişcând numai capul: corpul rămâne pe loc. Eschiva reuşită creează la momentul potrivit. şi 2) contra-atacul. când ciocnirea se face cu orice unghi diferit de 90°. Conform ideilor din Aikido.2 şi # 7. Un Aikidoka în mişcare e ca un vârtej. Uke cade elastic şi se ridică imediat. prin cedare (Yotto). Deplasarea rezultă din numeroase Taisabaki legate. Se recomandă însoŃirea eschivei de lovituri (Atemi). servind la crearea posibilităŃii de continuarea luptei printr-un procedeu. evitându-se astfel explozia directă. pe care ricoşează loviturile adversarului. nesilit de cineva. e nevoie de îndemânare şi sânge rece. Eschiva preferată de boxeri. cedează în ultima clipă. Eschiva Pentru a te apăra e nevoie să ieşi din calea atacului. Primirea sau preluarea atacului se face prin deplasare. plex sau abdomen. Se fac 10-20 căderi in serie.1.treabă periculoasă în cazul unei lupte adevărate. O eschivă fără rotirea şoldurilor riscă să te dezechilibreze şi să cazi împreună cu adversarul . doar îşi sprijină mâinile pe Uke (una pe subŃioară iar cealaltă pe braŃul lui Uke). aproximativ ca o “turelă” de tanc. 7. ProtecŃia turelelor de tanc se bazează nu pe grosimea peretelui. apoi atacă din nou. pentru a dezorienta adversarul. se roteşte şi lasă pe Uke să cadă.4.Ryokata Tori Kokyu Ho din Hanmi Hantachi Waza: Nage nu apucă. ForŃei agresoare nu i se răspunde cu altă forŃă contrară. eschive. un fel de „gol” . Efectul eschivei seamănă cu ceea ce păŃeşti când o uşă blocată. nici prea devreme. În felul acesta agresorul se dezechilibrează şi cade singur. Ea nu este un răspuns. blocaje. nici prea târziu. apoi se schimbă rolurile.9. ci cu o acŃiune dibace . Eschiva este o mişcare pentru evitarea unei lovituri. este greşită.Vezi # 7. Mişcarea trebuie să fie scurtă şi rapidă. 7. pe care încerci s-o deschizi împingând-o cu umărul. spre a evita lovitura directă de la semidistanŃă spre faŃă. în Aikido victima se supune forŃei agresive. ci doar o parte componentă a întregii acŃiuni de răspuns la atac. ci să-l destabilizezi pentru a-l împiedeca să reînceapă agresiunea. schimbându-i direcŃia. Pentru a reuşi eschiva. Eschivele pot fi realizate: A) Cu partea superioară a corpului (prin rotirea şoldurilor şi trunchiului). . aproape fără nici un ajutor sau intervenŃie exterioară. neutralizarea adversarului nu înseamnă să-l distrugi. ceea ce dă corpului aparenŃa dinamică a unei sfere. realizată doar prin mişcarea capului. Apărarea are doi timpi: 1) primirea atacului.4.117 .care manipulează şi dirijează atacul. dintr-o singură mişcare. ci pe pe ricoşarea proiectilului. ReacŃia la un atac Aparent.în care adversarul cade singur. fără reguli sau milă. nu rezistă unui atac. Atacul e învins prin ne-rezistenŃă. continuând să înainteze pentru a păstra mereu o distanŃă mică până la partener.10.4. dar .

AntebraŃul nu se mişcă însă doar din umeri sau coate – ci ca urmare a mişcării întregului corp. Procedeul de luptă (Waza) ► Elementele unei acŃiuni de luptă din Aikido sunt: 1. supleŃe şi rapiditate. Această mişcare trebuie executată cu precizie. Blocajul Este o mişcare de apărare care opreşte lovitura cu ajutorul antebraŃului sau umărului. ci o preluare elastică ce deviază mişcarea adversarului.2. altfel adversarul poate repeta atacul cu mai mult succes. . Kamae.cu mâinile). fără a se armoniza suficient de bine cu atacul.Doborârea sau fixarea adversarului (Kake). după care te ridici pentru a lupta în continuare. dar poate mortal. . C) Prin cădere (Ukemi). .Continuarea mişcării adversarului şi dezechilibrarea lui (Kuzushi).câteva secunde pierzi din vedere agresorul.1. 7. deoarece se gândesc la “ce-o să mai facă” şi el şi celălalt. . 7.Armonizarea cu adversarul (Tsukuri). distanŃa rămâne relativ mare până la adversar.Postura. .5.o respingere: Uchi Harai şi Soto Harai (ambele . picioarele vor fi bine ancorate de sol. În felul acesta. .o eschivă: Irimi (un pas lateral cu piciorul din spate) şi Tenkan (un pas lateral cu piciorul din faŃă). adică nu se adaptează la direcŃia şi viteza gestului adversarului. În Aikido blocajul nu este o ciocnire între pumnul sau piciorul adversarului şi mâna sau corpul lui Nage (ca în Karate sau box). B) Cu partea inferioară a corpului (prin deplasarea labelor). Nage trece la contraatac: face un procedeu de luptă.5. Contra-atacul: . fără a pierde nimic din stabilitate. Deseori începătorii eschivează greşit. Primirea atacului: .Micşorarea (chiar anularea) consecinŃelor atacului (loviturii etc. 7. suficient pentru ca el să te lovească nereglementar. Contra-atacul După ce primeşte atacul şi scapă nevătămat. Pentru a evita să te apuce adversarul poŃi folosi următoarele mişcări din Aikido: .Deplasare.4.) prin: .Intrare şi eschivă. Pentru efectuarea blocajului. 2.

sau: Uke apucă o mână. se urmăreşte controlul minŃii adversarului în scop terapeutic. la 360°. după care Uke cade singur.2 şi 7. Orice procedeu începe cu o dezechilibrare făcută cu nădejde (cu extensie de Ki) prin preluarea şi continuarea mişcării de atac. ► Aruncările (Nage Waza) se bazează pe dezechilibrarea adversarului. în figura 7.118 . iar din cauza diferenŃei de viteză între cei doi. b – Nage pivotează greşit pe talpa apropiată de Uke. fixări (Katame Waza). doi adversari deodată: câte unul cu fiecare mână.6). lovituri (Atemi). c – Nage pivotează corect pe talpa depărtată de Uke. dar cu o mişcarea dibace Nage i-o dă pe cealaltă (Uke se descumpăneşte şi poate fi doborât mai uşor). se realizează prin: . care înaintează spre Hara lui Uke. . iar Nage îl atacă cu cealaltă (Atemi spre faŃă). Uke se apără cu mâna liberă. cele nehaşurate ale lui Nage. de oriunde. . cu convingerea că adversarul doborât nu e singur şi camarazii lui pot ataca oricând. Pentru a dezechilibra adversarul. ► Fixările (Katame Waza) corecte nu sunt dureroase – ele devin astfel numai când Uke încearcă să scape. lovituri (Atemi Waza). Pentru lămurire. Dezechilibrarea este corectă când Uke se vede silit să se sprijine cu o mână pe saltea.14). De asemenea. urmărindu-l şi împingându-l mereu. În a – se arată poziŃia iniŃială.Manevre corporale: dezechilibrare (Kuzushi). sau mai depărtată de Uke. .11 se arată succesiunea poziŃiilor tălpilor celor doi parteneri în prima fază a procedeului Irimi Nage: tălpile haşurate sunt ale lui Uke. Uke va fi doborât prin intrarea lui Nage. Uke se dezechilibrează şi cade. 7. După luptă. sau: Uke atacă cu o mână iar Nage îl apucă de mâna cealaltă (Uke se dezorientează şi permite lui Nage să-i facă orice procedeu). Uke se mişcă în jurul lui Nage pe o traiectorie circulară. Lupta se desfăşoară cu respectarea Codului de reguli Bushido (vezi # 6. Scopul nu e aruncarea lui Uke – ci dezechilibrarea (Kuzushi). de exemplu: Uke vrea să apuce o mână. Nage i-o apucă şi aplică un procedeu asupra ei.Controlul gândurilor adversarului în scop tactic. Numai cu vigilenŃă te fereşti de surprize neplăcute – unele chiar mortale.Atitudinea Budo (vezi # 9. ► Comentarii generale: Nage controlează şi provoacă mişcarea ambilor parteneri. Procedeele tehnice de luptă din Aikido se împart în: aruncări (Nage Waza). dar în realitate orice acŃiune de luptă este o combinaŃie din toate cele trei. centrul mişcării coincide cu Hara sa. Un specialist este în stare să doboare din mers. adică pe scoaterea proiecŃiei verticale a centrului său de greutate în afara poligonului de sprijin pe sol (vezi ariile haşurate din fig. atenŃia veghează continuu în toate direcŃiile. pentru a-l doborî pe Uke „din prima” (să fie un Kokyu Nage).1). Nage trebuie să determine rotirea ansamblului format din el şi Uke în jurul tălpii sale dinainte. să se elibereze.Manevre mintale de înşelare.

sau să-i desfaci cotul şi să i-l extinzi.adică ocazii de a-l doborî pe Uke. în comparaŃie cu rolul esenŃial al stabilităŃii mobile produsă de partea inferioară a corpului. din forŃa musculară nu rezultă cercuri (En). respectiv un Ude Osae. AcŃiunea de apărare e produsă de mişcarea corpului. vertical etc. totdeauna vor fi executate 2-3 acŃiuni de răspuns (apărare şi contraatac). Din cauza eşecului primei sale acŃiuni. cu ajutorul căruia poŃi influenŃa echilibrul agresorului. Dacă mâna Ńi-a fost apucată cu forŃă. aşa fel ca el să rămână mereu surprins. Nage trebuie să schimbe brusc sensul de rotirea corpului. va continua să acŃioneze deplasându-se (prin retragere sau înaintare) în armonie cu reacŃia lui Uke. până la urmă ajungem să ne imaginăm că salteaua e plină de găuri virtuale . ci sub ea. mai bine cu două. sau să-l apleci ca şi când ar saluta etc. O acŃiune de apărare nu trebuie lăsată izolată. Partea superioară a corpului (de la centură în sus) trebuie să fie relaxată. De aceea specialiştii japonezi au o postură surprinzător de joasă. nu înseamnă că nu te poŃi mişcă deloc: lasă-Ńi antebraŃul pe loc dacă adversarul insistă.până reuşeşte dezechilibrarea lui Uke. fără întrerupere. Mişcările rotunde pot fi realizate numai prin relaxare. Tehnica Aikido se bazează pe ideea de circularitate (Mawari). AcŃiunile de luptă se compun din mişcări rotunde. deşi apucarea de mână poate fi un atac. O singură acŃiune nu este de ajuns. păstrând iniŃiativa.Dacă această primă acŃiune nu reuşeşte. profesorul le recomanda să-şi imagineze o groapă în faŃa picioarelor. e nevoie să fii (cu mintea) înaintea lui Uke cu cel puŃin o acŃiune. Katate Dori nu este o simplă apucare de mână.. deoarece poate fi uşor contrată. Nage este silit să continue acŃiunea . Dacă nici a doua acŃiune nu are succes – o face pe a treia. prin zvâcnirea şoldurilor (vezi mişcarea cântăreŃei Shakira). Când Maitre Brun învăŃa Judo. Toate procedeele clasice de aruncare sau fixare sunt cârpeli – care se fac pentru că prima mişcare n-a reuşit să concretizeze un Kokyu Nage. Partea superioară a corpului se poate mişca numai bazându-se pe mobilitatea părŃii inferioare a corpului. aşa că tehnica are o importanŃă mai mică. cât mai legate. sau un Aiki Nage. De exemplu. Nage. Având în vedere că adversarii se mişcă mereu. solidă. Deşi într-o luptă adevărată mişcările nu mai pot fi largi şi frumoase ca la antrenament. stabilă. e un început! . ci comprimate şi rapide. ea fiind doar un “mijloc”. să nu-şi poată recăpăta echilibrul şi să nu apuce să-şi stabilizeze Centrul (Hara). dar totodată împingând şi efectuând mişcările de braŃe şi mâini care constituie procedeul.adică să-şi rotească şoldurile şi corpul . dar îndoaie cotul şi mişcă-Ńi fundul. traiectoriile rămân mereu circulare. Orice procedeu rezultă dintr-o succesiune de Taisabaki înlănŃuite. în timp ce partea inferioară să fie coborâtă. dar fiecare din ele se va comporta relativ independent una de cealaltă. rezultate din mişcarea lui Uke – pe care Nage o urmăreşte. din spirale în diverse planuri: orizontal. PărŃile de sus şi de jos ale corpului se întâlnesc în Hara. poŃi împinge mâna lui Uke spre pieptul său. Pentru a-l surprinde pe Uke. în care-l aruncă pe Uke – aşadar să Ńintească nu pe saltea. Pentru a doborî un adversar nu pot fi necesare mai mult de 3 acŃiuni consecutive de luptă (dezechilibrări). Ea este un punct de contact.

simetrice faŃă de planul median. Trebuie să ajungi URGENT în spatele lui.13. Şoldurile se rotesc cât mai mult în direcŃia Taisabaki. îşi bazează acŃiunile de luptă pe forŃa picioarelor. BraŃele nu sunt elemente motoare. nu cu ochii. Dar umerii vor sta mereu exact deasupra şoldurilor – figura 7. traiectoriile mâinilor par curbe. Totdeauna înaintează şi împinge – niciodată NU trage! Când aştepŃi atacul. cu coatele depărtate cam la o palmă de şolduri. nici cu ombilicul spre el. BraŃele fac mişcări relativ mici. drepte şi verticale. nu a braŃelor. Nage priveşte încotro îl conduce pe Uke (Atitudinea crează viitorul). fiind puse în mişcare de către acestea şi mişcându-se împreună cu ele – figura 7. însă din cauza rotirii corpului. . la fel ca ramurile unui copac. neschimbându-şi poziŃia faŃă de trunchi. capul conduce tot corpul. de ce nu vă feriŃi testiculele de lovitura lui Uke?”. nicicând înapoi. ci numai de legătură. Chiar şi retragerea se realizează împingând. după care continua hâtru: “Aaa. n-aveŃi copii! Păi atunci. Orice procedeu de Aikido e până la urmă o mişcare ca şi când ai tăia cu Katana – respectiv: cu coatele întinse. la sfârşit. BraŃele şi mâinile nu se apropie sau depărtează de corp – ele rămân în faŃa Harei sau corpului. când îl arunci cu Shiho Nage . Toate acŃiunile de luptă vor fi împingeri (niciodată trageri) asemănătoare mişcărilor de flotări. Privirea. (Amintesc că NU există salvare de la tăietura arterei femurale – în pliul inghinal). “Atât de tineri şi aveŃi copii” se prefăcea mirat Fujita Sensei. BraŃele “stau degeaba”! Cel mult. nu trebuie să te mai uiŃi la el. Mâinile/ braŃele vor fi Ńinute în faŃa corpului ca şi când ar Ńine o sabie. adică într-o poziŃie relativă din care tu să-l controlezi iar el să nu te poate lovi (de exemplu. doar transmit mişcarea corpului sau şoldurilor lui Nage către Uke. Trebuie să te fereşti în continuu – deplasându-te lateral. NU sta în faŃa lui.12. Impresia că braŃele unui specialist ar “face ceva” e doar o iluzie optică – cercurile spaŃiale descrise de mâinile sale rezultă din rotirea corpului. greutatea corpului să fie pe piciorul din faŃă. se mişcă de parcă mereu ar lovi cu o sabie. astfel ca să nu ajungi şi să NU stai cu spatele la adversar. iar corpul le urmează. Aikido. în schimb. executate numai în planul vertical median al corpului (Seichusen). Îl vei simŃi cu mâna – cu ochiul minŃii. vrei sau poŃi să-l arunci. ca şi toate celelalte arte marŃiale interne. Palmele – prin rotirea lor – determina încotro va curge Ki-ul . aruncarea sau doborârea adversarului (partea a doua a procedeului) se face cu palma în jos. genunchii îndoiŃi – plus: la început. mereu în planul median frontal (în faŃa pieptului).ca şi când ar urma să taie cu sabia (asta îl dezechilibrează pe Uke). adică încotro priveşti. Nage îşi deplasează Hara mereu înainte. ambele mâini se ridică cât mai sus .să-i vezi ceafa).119 BraŃele se vor mişca numai împreună cu trunchiul. sau mişcări de tăiere (cu sabia). După ce ai stabilit contactul cu adversarul. Preluarea atacului (prima parte a oricărui procedeu de luptă. Ele nu produc forŃă.aşadar încotro va fi aruncat Uke. de apărare) se face cu palma în sus. mâinile în faŃa corpului.

vârful unui triunghi echilateral (Shikaku) având ca bază distanŃa dintre tălpile lui Uke.2.pentru eliberarea dintr-o fixare la sol: se utilizează mişcări din şolduri sau Hara. fără nici o reŃinere sau regulă sportivă). dar luptând de fiecare dată cu un singur om! Printr-o deplasare dibace. La fel. prin Atemi (dur. care necesită mult spaŃiu. Este important să se înveŃe execuŃia procedeelor şi în varianta “pe loc”. 7. sau un singur Uke mai voluminos. în forŃă. astfel ca ei să pară a fi doar un singur adversar.14.5. ► Pentru lupta la sol se folosesc aceleaşi principii ca şi la lupta în picioare.În faza finală (Kake). Nage îşi poate închipui (vizualiza) că cei doi adversari sunt un singur şarpe. ele apar doar ca interacŃiuni ale celor doi particpanŃi. de exemplu: . trei sau mai mulŃi adversari simultani vor fi rezolvaŃi pe rând. adversarii vor fi poziŃionaŃi sau manipulaŃi astfel ca să nu poată ataca mai mulŃi deodată şi să pară că ar fi un miriapod. iar călcâiele vor fi bine sprijinite pe sol. care vor fi preluate şi manipulate succesiv. . definită prin aliniamentul Centrului lui Nage. Finalizarea oricărui procedeu va fi o împingere sau apăsare cu degetul arătător în jos. nu în diagonală) cu greutatea corpului (îndoind genunchiul dinainte). pentru rotirea trunchiului. spre punctul X numit Sumi Otoshi din figura 7. trunchiul nu se cocoşează (ceea ce arată o execuŃie greşită. ceva mai mare şi mai complicat. cu mişcări produse din umeri). Ca de obicei. sau un balaur cu 4 mâini şi 4 picioare. agresorii preferând să atace în locurile înghesuite – cunoscute de ei. în contrast cu varianta obişnuită. cu mişcări largi. Nage trebuie să-şi închipuie că toată salteaua este plină de foarte multe puncte Sumi Otoshi/ Shikaku în continuă mişcare – conform poziŃiei mereu schimbătoare a tălpilor lui Uke. Sunt două puncte Sumi Otoshi. De exemplu. Nage doboară adversarul rotindu-şi şoldurile (şi corpul). picioarele nu rămân încordate. problema este mai mult în închipuire . Tsukuri şi Kake. ► Doi Uke atacă succesiv sau simultan (Ninindori): în acest caz se manevrează spre a-i apropia pe cei doi.în picioare sau la sol: evitarea apucării sau prinderii de către Uke (care urmăreşte o fixare la sol). Aceste trei faze nu au o existenŃă de sine stătătoare. şi apăsând vertical în jos (nu orizontal. Nage are nevoie de o legătură cu Uke. nu cu muşchii umerilor sau braŃelor. Adeseori nu avem la dispoziŃie o suprafaŃă mare în care putem lupta. rapid. Uke şi Nage. ExecuŃia făcută stând pe vârfuri este greşită. Pentru a-l putea doborî. Punctul de „legătură” este chiar locul în care . Fazele procedeului de luptă Procedeul de luptă rezultă din înşiruirea principalelor faze sau acŃiuni de apărare şi contraatac: Kuzushi. unul în spatele şi altul în faŃa lui Uke. Centrului lui Uke şi Punctului de contact. Legarea de Uke necesită şi contactul vizual. adică un fel de Ude osae.decât în realitate.

spre o mulŃime de unghiuri de la 0° la 360°. ► Kuzushi (dezechilibrarea partenerului) este orice acŃiune a lui Nage care deranjează intenŃiile. Dacă dezechilibrarea e făcută cu pricepere şi atenŃie la sesizarea reacŃiilor lui Uke. inclusiv deficienŃele sale! Rolurile partenerilor sunt bine definite şi accentuate în Kumite (Nage execută procedeul de apărare. braŃele nu acŃionează. dar sunt mult mai fluide şi interschimbabile în Randori. sau: mişcarea necesară şi poziŃia adecvată pentru a te pregăti şi a-l pregăti pe partener pentru aruncare.120 atacul lui Uke îl atinge pe Nage. Prin redirecŃionarea atacului. Dezechilibrarea se face mişcând picioarele (corpul). echilibrul şi intenŃia lui Uke. ca primă reacŃie la atac. eventual în aceiaşi direcŃie cu forŃa atacului.14). se îndreaptă spre un anumit loc din spaŃiu în care crede că va avea stabilitate şi va putea să atace. după care va putea face mai uşor Kuzushi. direcŃia atacului sau distribuŃia greutăŃii corpului lui Uke. în care Uke e nevoit să se bazeze pe Nage pentru a-şi asigura stabilitatea şi echilibrul. DirecŃia poate fi oricare. În sens mai restrâns. stabilitatea. Kuzushi este faza iniŃială a procedeului de apărare. Uke e nevoit să-şi refacă starea iniŃială de stabilitate. iar greutatea să i se deplaseze înainte sau înapoi. După ce stabileşte legătura cu Uke. Aplicându-i lui Uke dezechilibrări succesive. inerŃia. Nage perturbă timingul. Kuzushi nu se termină până n-ajungi în Shikaku (figura 7. o parte a pieptului lui Uke trebuie să ajungă dincolo de Centrul său. Nage face tot ce poate cu resursele pe care le aduce în acest parteneriat.6. împotriva forŃelor de gravitaŃie sau celor produse de mişcare. în care Nage strică echilibrul lui Uke. Stabilitatea sau echilibrul este capacitatea de a Ńine corpul drept şi vertical. Pentru reuşita ei. b) dezechilibrarea lui Uke într-o anumită direcŃie (Happo no Kuzushi) şi continuarea acŃiunii cu o aruncare sau fixare în aceiaşi direcŃie. indiferent că deviaŃia e de câteva degete sau de câŃiva paşi. se pot executa cu succes fel de fel de procedee (Waza). Kuzushi înseamnă: stricarea echilibrului adversarului. c) unii adversari reuşesc să-şi refacă echilibrul după prima încercare de dezechilibrare – şi atunci apare necesitatea încă uneia. adică deranjându-i în continuu acŃiunea de atac şi recăpătare a stabilităŃii. Spre a putea ataca din nou. Uke atacă şi suportă procedeul). În mod ideal. de fapt a unei succesiuni de acŃiuni (Hando-no Kuzushi): conducerea şi dezechilibrarea adversarului într-o . eforturile acestuia vor degenera atât de rău încât nu-şi va mai putea păstra stabilitatea. sau: o acŃiune pregătitoare potrivită pentru începerea unui atac. adică un fel de dezechilibru dependent. postura. ele sunt doar „legături”. pe călcâi sau pe degetele de la labă. Kuzushi îi provoacă lui Uke o stare de in-stabilitate. numai nu contra lui. Dezechilibrarea adversarului se poate obŃine în mai multe feluri: a) o lovitură (Atemi) . Uke se mişcă pentru că are o intenŃie. pentru a-i lua locul şi a-l împiedeca să-şi stabilizeze picioarele. Nage trebuie să ajungă acolo înaintea lui Uke.vezi # 7.

în care Nage aplică o forŃă asupra unei slăbiciuni din postura. ca o scuturare (o serie de acŃiuni . inerŃia atacurilor şi restabilirilor sale succesive însumându-se pe măsură ce el atacă. uneori însă preventiv) + reacŃia (instinctivă) a lui Uke” + (din nou) acŃiunea lui Nage – ş. până cade.d. Toată acŃiunea e o succesiune rapidă de cicluri alcătuite din “iniŃiativa sau acŃiunea lui Nage (ca răspuns la atac.m.11. Nage reuşeşte să rămână în armonie cu Uke şi se mişcă împreună cu el. dotaŃi cu viteză de reacŃie deosebit de mare. Nage face economie de mişcări.el nu reacŃionează. Kake este acŃiunea finală a unei aruncări sau unei fixări. Nage se poate armoniza perfect cu acŃiunile lui Uke. lui Nage i se pare că Uke stă nemişcat. Prin Kake. AcŃiunea Tsukuri face ca Uke să nu-l mai simtă pe Nage. prin eschive şi mişcări sincrone cu cele efectuate de Uke. Tsukuri e o fază din procedeu care îi dă lui Nage o senzaŃie de uşurinŃă şi lipsa oricărui efort. nu se mai poate sprijini pe el. Adversarii dibaci. echilibrul sau poziŃia lui Uke. în care Nage răspunde încercărilor lui Uke de a-şi restabili echilibrul. În felul acesta acŃiunile lui Uke devin ineficiente. Nage are mereu iniŃiativa . ce-l duc până la urmă la dezechilibrul final. însă care-i provoacă lui Uke mici întârzieri ale reechilibrărilor. Se spune că măiestria la nivel superior ar fi simŃită de Uke ca un curent electric. inerŃia sau direcŃia atacului lui Uke. fără a mai fi nevoie de un adaus de energie pentru ca ansamblul format din cei doi parteneri să-şi continue mişcarea. Manipulând cu mare sensibilitate timingul şi mărimea reacŃiei. Nage realizează Tsukuri printr-o acŃiune continuă de răspuns la atacurile şi restabilirile succesive ale lui Uke. În mod ideal. care îi trece prin corp şi talpa depărtată de Uke – vezi figura 7. ci îl sileşte pe Uke să se mişte mereu în jurul lui. Pe durata acestei deplasări comune. Tsukuri este a doua fază principală a unui procedeu de luptă. Dacă partenerul îşi poate recăpăta echilibrul – înseamnă că aŃi schimbat rolurile! ► Tsukuri (armonizarea cu partenerul) este orice mişcare de adaptare la intenŃia. ceea ce îi oferă condiŃii să-l manevreze şi să-l doboare.a. ceea ce îl face să reacŃioneze şi să se mişte în direcŃia Y diametral opusă lui X – iar Nage foloseşte reacŃia lui Uke pentru a-l conduce sau forŃa în direcŃia Y – ceea ce îl dezechilibrează din nou pe Uke şi îl doboară. Nage NU se învârteşte în jurul lui Uke. postura. se învârte pe loc în jurul propriei sale axe verticale. . Nu e nevoie ca Nage să fie la fel de rapid ca atacul lui Uke – ci să facă aşa fel încât să pară că Uke şi-ar fi încetinit atacul. astfel că nu mai poate rămâne într-o situaŃie convenabilă unui nou atac. poate intra în zonele lui slabe pentru a menŃine un timp scurt o relaŃie în care e imposibil de sesizat sau atins.reacŃii succesive şi rapide). Uke nu-şi mai poate recăpăta stabilitatea şi nu mai poate porni un atac. ► Kake (sfârşitul acŃiunii sau procedeului) este orice acŃiune care distruge definitiv intenŃia şi agresiunea lui Uke. silindu-l în felul acesta să-şi preia singur energia propriilor sale atacuri.direcŃie X. necesită două sau chiar trei dezechilibrări succesive.

Putem considera că cele trei faze sunt doar nişte aplicaŃii diferite ale timingului – adică sincronizării şi ritmului. expiră când extinzi Ki-ul pentru a-l doborî. .Fereşte-te din calea atacului. . Tsukuri şi Kake produce Kime (acŃiunea unificată decisivă. nu ar trebui să producă vreo senzaŃie de oboseală sau efort mare. sau al primei rotiri a corpului apucă-l cu iubire şi lipeşte-te de el cu şoldul) .Mişcă-te mereu înainte – împinge.vezi # 9. NU trage! Împunge neîncetat cu ombilicul (prof. fiind oarecum interschimbabile. analiza celor trei faze poate duce şi la considerarea lor ca o problemă de iniŃiativă (Sen .12).Mişcă-te mereu.Sincronizează mişcările cu respiraŃia: inspiră la primirea atacului (intrare.Când te atinge.Aikido înseamnă iubire. Viteza de reacŃie a lui Nage este esenŃiala pentru succesul apărării.Pentru a-l trânti înaintează (împunge cu ombilicul) spre Hara lui. când Nage răspunde cu o mică întârziere atacului lui Uke.6. Toate trei produc efecte perturbatoare asemănătoare asupra lui Uke. în poziŃia şi la momentul potrivit.Dacă termini intrarea lângă Uke şi nu în spatele lui. rezultă Kuzushi. . Taisabaki etc). . care foloseşte vulnerabilitatea lui Uke într-o anumită direcŃie. Reguli generale Toate cele indicate la # 7. explozivă). Când timingurile lui Uke şi Nage sunt sincrone. respectiv dacă răspunsul este premergător (Sen no sen).3.121 De obicei Kake defineşte o aruncare sau o fixare activă. probabil că nu te-ai mişcat suficient (de repede. dacă e executat corect. . simultan (Sen) sau reactiv (Ata no Sen). atacul lui Uke să te găsească în mişcare! . în continuu. când Nage este puŃin înaintea lui Uke. .Începe dezechilibrarea (Kuzushi) imediat ce Uke te atinge. Aplicarea celor trei acŃiuni se face de obicei sub forma unei combinaŃii. Ordinea în care ele sunt aplicate într-o confruntare se raportează la Sen. plus: . Pe de altă parte. accentuată sau repetată. rezultă Tsukuri.Mişcă-te mereu împreună cu Uke. . La o execuŃie perfectă a procedeului cele trei faze se petrec poate simultan.Stai cu trunchiul pieziş şi cu faŃa la el – dar NU în faŃa lui. de corespunzător). . fără smucituri sau poticneli. apare Kake. . eschivă. Deşi Kake implică utilizarea unei forŃe. pentru că ele se completează una pe alta. în cadrul unui procedeu de luptă. O suprapunere în timp a Kuzushi. Kake înseamnă aplicarea forŃei (lui Nage) asupra slăbiciunii (lui Uke). nu a unei forŃe împotriva altei forŃe.Mişcă-te mereu stând aproape de Uke (la sfârşitul inspiraŃiei. nu succesiv. nu sta în faŃa lui. Sassi repeta: ombelico di avanti!). hotărîtă. de mult. Fiecare din cele trei acŃiuni se poate manifesta şi ca o componentă distinctă. . NU tangent la ea.

în fiecare mână. . NU privi spre Uke (Atitudinea crează viitorul).NU un scop. .. doboară-l sau aruncă-l cu palma în jos. sau sticle de plastic etc. ci treci la altul. . . priveşte spre viitor. E vorba de împingerea cu Ki spre locul unde priveşti. dar: fii mereu pregătit. fără forŃă. procedeele de luptă. ExerciŃii recomandate: . privirea – NU mâinile. nu pierde vremea încercând să-l dregi. spre locul în care îl vei duce. picioarele. În felul acesta dezechilibrarea partenerului momentan e mult mai eficientă.Pentru a-l doborî.AcŃionează (aruncă sau fixează) fără violenŃă.NU braŃele. pentru ca Uke să nu poată lovi cu mâna liberă.Primeşte atacul cu palma în sus. ca şi când lupta ar fi reală. În felul acesta Nage învăŃă să intre corect.Cât mai mult antrenament în genunchi (Suwari Waza. aşa că dibăcia e să le folosim cu precădere pe ele. Nu te obosi să-i manevrezi corpul. . ca o explozie.Mişcă-te cu corpul şi fundul cât mai jos! . . . să păstreze distanŃa corectă în timpul exerciŃiilor. . plus că poŃi vedea şi ce fac ceilalŃi adversari. chiar următorii adversari). . . intră şi înaintează spre adversar pe o direcŃie la 95° (sau 45° faŃă de linia atacului. de a fi curgător. în gardă.Tehnica.Aruncările vor fi cu forŃă şi viteză. sunt un mijloc .Dacă un procedeu n-are succes. prin intermediul braŃelor întinse.Important e ce fac şoldurile. NU partea de sus a corpului. uită-te în jur (după următorul. ca plesnitura de bici.Apărarea contra atacului cu Tanto. . .În fiecare clipă a desfăşurării exerciŃiului trebuie să fii mereu atent 100 %. .14). .Picioarele sunt mult mai puternice decât braŃele. mai ales la Kake. cea care uneşte cei doi parteneri) – astfel ca mereu să-l dezechilibrezi.Extinde Ki-ul prin ambele braŃe şi mâini (cea de jos are rolul principal. .Uke are cuŃite. corpul.). .Orice exerciŃiu se face cu Kime.Termină treaba începută. sau Hanmi Handachi Waza). de a nu fi rigid. sau acŃiunii lui Uke.Când intri şi manevrezi un adversar. ci extinde-Ńi Ki-ul tău şi condu-l pe cel al adversarului.CompetenŃa cea mai importantă este capacitatea de a trece rapid de la un procedeu la altul corespunzător schimbării situaŃiei. . dar caută Cerul cu capul. împingând cu Hara dar sincron cu expiraŃia.Stai mereu cu faŃa spre el. de legătura între Hara ta şi a adversarului. cu care îl împunge pe Nage – dacă poate. cea de sus serveşte doar la dezechilibrare). spre Hara lui. . adică să-l împingi şi apeşi în direcŃia medianei pe linia tălpilor (Sumi Otoshi – figura 7.Roteşte corpul .Stai înfipt în pământ (călcâiele jos etc.

O pereche exersează iar ceilalŃi elevi îi înconjoară şi Ńipă la ei orice fel de vorbe.a.122 . pantă.Antrenarea în haine de oraş. Mi se pare că traducerea mai corectă a sfatului (Doka) ar fi o imagine spaŃială. . . într-un bazin cu apă. înainte de a cădea pe sol. cu o mână.respectiv dinamice. .Cercul O Sensei ne-a dat o imagine sugestivă pentru înŃelegerea comportării corecte în luptă prin metafora: stai şi aşteaptă stabil ca un pătrat – intră viguros şi ascuŃit ca un triunghi (Irimi Issoku) – mişcă-te fără consum de energie. cu două Tanto. într-o cabină telefonică.Aikido la sol. şamd. în pădure sau tufiş. Celălalt trebuie să prindă bastonul înainte de a ajunge pe sol.Atacurile sincere. . .Fiecare fază a procedeului poate fi învăŃată şi pefecŃionată separat. nu plană. 7. . . . cu două mâini.5. realiste. iarbă. corecte.Antrenament împreună cu elevii altui club de Aikido. legaŃi la un ochi sau la ambii ochi. stresante: . statice . sau toate în ansamblu. . cu lumini orbitoare sau pe întunerec. . apărarea statică. dificile. ca un cerc (Enten no Ri) – fixează (adversarul) stabil ca un pătrat. la o distanŃă astfel ca să-şi atingă palmele cu coatele întinse. apărarea statică.Doi elevi stau faŃă în faŃă. sau cu ambele mâini legate. Amândoi sprijină cu mâna câte un baston vertical. statice . defavorabile.. sau de la alta Artă marŃială. cu un cuŃit (Tanto).Atacuri din ce în ce mai tari: un Uke atacă cu o mână. auzind o muzică puternică. respectiv dinamică. la o distanŃă de 3-4 m.respectiv dinamice..m. nisip. respectiv dinamică. fără rezistenŃă. lângă un perete. pe ploaie.Apărarea pe un spaŃiu mic. corecte.IntervenŃia pentru: ajutorarea unei persoane atacate de unul sau mai mulŃi agresori. cu rezistenŃă (ca într-o competiŃie de Karate.cubul.Studierea şi exersarea în situaŃii diferite de cele normale în Dojo. zăpadă. având un capăt pe sol. scară.d. Judo etc.3. a trei Uke.Atacurile sincere.Apărarea contra loviturilor de picior etc. Unul Ńine un baston orizontal şi când vrea îi dă drumul să cadă. . . într-un colŃ de încăpere. Simultan dar fără să se pună de acord. etc. respectiv: cubul – piramida (tetraedrul) – sfera . amândoi îşi lasă bastonul şi se reped să prindă bastonul partenerului. atacuri succesive sau simultan a doi Uke. potolirea şi neutralizarea unui agitat sau dezechilibrat mintal.Doi elevi stau faŃă în faŃă. gheaŃă.). Pătratul – Triunghiul .Diverse variante sau regimuri de exersarea procedeelor: . în mare – ş. pe teren accidentat. .

De altfel. Din comoditate.3. Principii tactice 1. dispari din faŃa lui .12). Măreşte-Ńi randamentul energetic al mişcărilor.Axa labelor să formeze un T (figura 7.20). înşelat de bunăvoinŃa inevitabilă a partenerului de antrenament. Pentru a căli (mintal) începătorii şi a-i învăŃa să . Nage face primul pas cu piciorul din spate. înaintează (Irimi).5. Toate mişcările să fie circulare sau spirale. Nage face primul pas cu piciorul dinainte. Nage se retrage rotindu-se iar Uke înaintează fără să se rotească. mai blândă. Agresiunea o “primeşti”. 5. formele geometrice sunt şi simboluri importante pentru înŃelegera acŃiunilor omeneşti: pătratul – reprezintă Pământul. Nage înaintează fără să se rotească însă Uke este rotit. mai uşor de executat. înaintare. sau: efecte maxime cu efort minim (asta nu e o invitaŃie la lene. 3. Tenkan înseamnă retragere şi reprezintă mişcarea sau acŃiunea de răspuns la o împingere sau mişcare de înaintare a adversarului. ci la mai multă muncă asupra propriului corp). . Eschivele (mişcările Tenkan) ar trebui studiate numai de elevii avansaŃi (peste 1 Kyu). Irimi înseamnă intrare. aşadar.Pentru doborârea adversarului.6. când împinge – cedează. 2. 8.4. . Ieşi din faŃa adversarului. mulŃi elevi preferă să execute procedeele în varianta prin cedare (Tenkan). triunghiul (cu vârful în sus) . şi reprezintă mişcarea sau acŃiunea de răspuns la o tracŃiune (Katate Tori) sau mişcare de retragere a adversarului. îşi închipuie că deja se pricepe şi că ar putea avea succes chiar în faŃa unui adversar rău intenŃionat.dar rămâi lângă el (preferabil să ajungi în spatele său). Priveşte deodată atât adversarul apropiat. 4. . Armonizează-te cu acŃiunea adversarului: dacă trage – intră. e nevoie să-Ńi roteşti trunchiul (şoldurile) cu cel puŃin 95º (dixit şcoala Yoshinkan [28]).principiul Yang.Mâinile să stea în planul median al trunchiului (figura 7.În filozofia orientală. Buturuga mică răstoarnă carul mare – sau: coboară şi intră sub Hara adversarului. aparent mai eficientă.Axa trunchiului să fie mereu verticală (figura 8. aruncarea o “dai”. cât şi împrejurimile (ceilalŃi adversari) – vezi # 9. îndoaie genunchii – aşadar NU forŃa cu braŃele şi umerii. 6. ordonarea poziŃiilor membrelor şi corpului conform unor forme geometrice regulate joacă un rol mare în stabilirea celor mai corecte sau eficiente posturi şi mişcări din Aikido: . 7. de care te ocupi. roteşte-te (Tenkan). ai grijă cum primeşti şi ce dai.2). cercul – Cerul (vezi [3]). 7. În felul acesta începătorul. AcŃionează cu greutatea corpului.

Armonia este sinergetică. 13. sau într-o direcŃie deviată. ori evoluŃia unui cuplu de patinatori sau dansatori care se mişcă de parcă ar forma un singur corp. Armonia nu este o acŃiune. Conflictul este o stare la graniŃa bunei înŃelegeri cu noi înşine şi cu lumea înconjurătoare.şi totuşi în mod diferit. chemând-o din trecut sau din viitor. 9. Nage se mişcă puŃin altfel decât acesta: mai repede. 3. Armonia este o stare naturală şi deci ancorată în realitate. ritm şi direcŃie foarte asemănătoare de ale partenerului (Uke) . dar eliberează. nu recunoaşte vreo superioritate şi nu judecă acŃiunile. ridicându-se deasupra componentelor individuale ale unei relaŃii. Ea nu discriminează. 14. Armonia este valabilă în ea şi prin ea însăşi. 8. Dacă încercăm s-o observăm cu mintea raŃională. Armonia se extinde şi înglobează. instructorul va preda mai ales tehnici Irimi – prin înaintare. DiferenŃa e produsă de faptul că pentru a-l conduce (dezechilibra) pe Uke. adeseori chiar . de exemplu spectacolul de Anul Nou dat de orchestra din Viena. 11. adică fără efort pentru Nage. Lasă evenimentele să curgă de la sine. 5. Ea stârneşte bucuria participanŃilor. Armonia este totdeauna profitabilă. să înainteze (brusc . Armonia implică un echilibru şi un centru. Armonia specifică Aikido înseamnă să te mişti cu o viteză. În momentele de armonie ale unei relaŃii nu există conflicte. sau duetul unor cântăreŃi ce par a avea o singură gură etc. Datorită naturii ei. Care sunt calităŃile şi caracteristicile armoniei? Iată câteva: 1.cu o săritură Irimi) când e tras. Armonia este plăcută la privit şi deschide inima privitorului. 7. Ea nu poate fi readusă şi retrăită. o realitate a existenŃei. ci o stare de existenŃă. Armonia este o stare în care nu se manifestă Ego-ul. să cedeze (cadă) când e apăsat în jos (efectuând o tehnică Sutemi – cu sacrificiu) şamd. Asemănarea este necesară pentru ca să nu apară ciocniri şi mişcările să se facă împreună (ca şi când cei doi ar fi lipiŃi). Ea amplifică prin rezonanŃă şi eliberează energia celui afectat de ea. 10.5 Armonia (Wa) Armonia este interacŃiunea eficientă şi frumoasă a părŃilor ce compun un întreg bine închegat. 4. 7. 6. 2. nu reuşim să simŃim starea aceea specială care durează doar o clipă. 12. Armonia este simŃită totdeauna în prezent. De ce în Aikido studiem armonia confruntându-ne cu conflictul? N-ar fi mai logic să studiem armonia într-un mediu armonios? Conflictul este o stare naturală. Nu învinge. Armonia lui Nage înseamnă completarea mişcării sau acŃiunii lui Uke: să cedeze (Tenkan) când este împins.123 “primească” atacul oricât ar fi de violent.5. nu are nevoie de justificare.

pot fi exersate şi însuşite prin antrenamente până se ajunge la aprecierea Armoniei ca un mod de trai şi de gândire. Tragerile sunt acŃiuni specifice metodelor de luptă bazate pe forŃă. sau poate fi controlat. pentru ca: .să-l împingă continuu pe Uke. dar şi cu ajutorul unor sporturi complementare. Relaxarea. să-l conducă mereu. Mişcările specifice de Aikido împiedecă orice atac să deranjeze această stare unificată. în special ale braŃelor (lupte greco-romane. spiritual. bazate pe forŃa picioarelor. În Dojo putem studia fără nici un pericol şi conflictul şi armonia. dorinŃa de posesiune. ca: lăcomia. cu care elevul învaŃă să se armonizeze. Acestea sunt direcŃiile în care elevul trebuie să facă progrese. Aceste reguli îl obligă pe Nage să-şi mişte vioi corpul. Mişcările din Aikido oglindesc mişcările surselor de energie ale Universului.să ajungă lateral şi în spatele lui Uke. Ele sunt asemănătoare fluxului şi refluxului mării.6. În consecinŃă. 7. mişcarea corpului este de rotaŃie şi înaintare continuă. iar întregul poate reacŃiona imediat la orice forŃă aplicată uneia din părŃile componente. adică împingeri. folosirea forŃei picioarelor. Sumo etc). pe fente şi eschive. toate forŃele produse de diversele părŃi ale corpului pornesc din Centrul stabil (Hara). în primul rând prin antrenamentele specifice din Dojo. ne oferindu-i posibilitatea să-şi recapete stabilitatea. la fel cum roata morii începe să se învârtească imediat ce apa atinge una din cupele sale. . corporal. Mişcarea Mişcarea specifică Aikido se bazează pe: postura corectă. curbelor şi spiralelor din Natură. zgârcenia etc. calmul şi potrivirea energiilor . valurilor. De ce? Din motive mecanice: silindu-l pe Uke să se mişte pe (o bucată de) cerc în jurul lui Nage. Toate acŃiunile lui Nage trebuie să fie la fel ca flotările.specifice atitudinii unui Aikidoka. iar tehnica rezultată foloseşte forŃele centrifuge şi centripete spre a controla agresorul. echilibru şi stabilitate dinamică. Ele contravin principiilor de acŃiune Aikido. relaxare. El ne ajută la dezvoltarea vigilenŃei şi obligă să ne revizuim părerile despre ce zace în noi şi despre ce e în jurul nostru. În Univers nu există linii drepte! Dacă mişcările sferice sunt executate corect. emoŃional. AmeninŃarea exterioară trezeşte reacŃii interne la toate nivelurile: psihic.dincolo de graniŃe. Continuitatea mişcării e impusă şi de necesitatea de a-l menŃine pe Uke mereu dezechilibrat. fiecare parte individuală este mereu susŃinuŃă de întreg. care arată din punctul de vedere moral păcate contrare spiritului Artei. partea lui de sus e silită să parcurgă în acelaş timp o cursă mult mai mare decât picioarele – de aceea se dezechilibrează şi cade. . care stă aproape pe loc (axa corpului său constituind centrul cercurilor pe care se mişcă amândoi partenerii/ adversarii). Mişcarea Aikido = continuă + circulară + împingătoare + armonioasă Chiar şi în cazul unei deplasări înainte sau înapoi. Se interzice ori ce fel de tragere.

Nage are o forŃă mai mică decât a lui Uke. neexistând încă perpetuum mobile. . un Aikidoka priceput nu ia o anumită postură de gardă. Scopul ne fiind lovirea adversarului – ci faza următoare a acŃiunii. Eficacitatea unui Atemi depinde de trei factori: . aşa că. respectiv continuarea mişcărilor. adică vulnerabil faŃă de apărarea lui Uke (pentru că şi Uke poate şti ceva Aikido!).să-şi coboare corpul/ Hara.4 şi 8. . ci împreună cu acesta. Dacă te mişti corect (respecŃi principiile de mişcare). 7. ci 1) dezechilibrarea minŃii lui Uke (ceea ce îl duce la destabilizarea corporală) şi 2) o reacŃie instinctivă de apărare. ca la Karate. pentru eventualitatea că Uke nu se fereşte bine şi apare ciocnirea. Însuşirea mişcării corecte e mai importantă decât învăŃarea procedeelor. ci rămâne parcă indiferent (Mu Kamae) faŃă de agitaŃia pregătitoare a adversarului. zdrobeşte-i mutra (O Sensei) Atemi constituie categoria procedeelor de luptă în care Nage tinde să-l lovească pe Uke. Atemi dezechilibrează adversarul. pentru blocarea respiraŃiei (doar pe durata executării Atemi) – fără a expira complect. În cazul unui conflict.5). sau scrânti încheietura mâinii etc. Loviturile (Atemi) Mai întâi. ci costă: învăŃătură (însuşirea din timp a psihologiei şi tehnicii de luptă) plus efort (momentan) pentru a-şi mişca repede şi precis corpul (mai repede decât Uke).ForŃa de lovire (Kime) – care exprimă valoarea maximă a Ki-ului extins în cursul mişcării. mai ales când este îndreptat asupra feŃei: i se tulbură minŃile (zic japonezii). O lovitură de pumn poate fi periculoasă pentru cel care o dă fără a se pricepe: se poate rupe vreun os carpian. Cum se pot dobândi continuitatea mişcării şi capacitatea de reacŃie rapidă? Prin exersarea înlănŃuirilor de procedee: combinaŃii şi contraprocedee (vezi câteva idei în [2] la # 8. Atemi nu se face contra partenerului. convenabilă lui Nage pentru începerea unui procedeu. succesul său în luptă nu poate veni chiar gratis. Ai chiar impresia că îşi oferă corpul – până când trăzneşte adversarului un Atemi surprinzător. În momentul lansării călcâiele trebuie să fie bine înfipte în sol iar buzele strânse.care provoacă surpriza. faci (aproape fără să-Ńi dai seama) ce trebuie! Re-inventezi pe loc procedee. .7. Atemi nu trebuie să devină un fel de atac – ceea ce l-ar transforma pe Nage în agresor. ce nu mai poate fi eschivat sau contrat.Viteza de execuŃie . De aceea pumnii elevului n-ar avea nevoie să fie întăriŃi.124 . În principiu. Dar Atemi din Aikido urmăreşte nu contactul cu corpul adversarului.să-şi rotească şoldurile (corpul) pentru a fi mereu cu faŃa îndreptată spre direcŃia în care îl împinge (conduce) pe Uke. dar trebuie totuşi antrenaŃi.

dar mai ales mintal. pentru cultura generală lovitura cu piciorul merită exersată – căci poate fi folosită “pe stradă” la scoaterea din luptă a unui adversar căzut. pentru că într-o competiŃie ar produce accidente)..Elevul stă (de exemplu cu spatele lipit de un perete – pentru a nu se putea retrage) şi primeşte lovituri de pumn sau palmă. E important ca elevii să înveŃe că un om bine pregătit corporal. sau eschiva (adică să nu fii acolo unde loveşte adversarul). dar treptat din ce în ce mai tari. mai ales cele de la cap şi faŃă. în cazul că mai are camarazi de rele. sau Ukemi.Aikido este o Artă marŃială demnă. Dezvoltarea creierului este strâns legată de folosirea mâinilor. sau etc.Pentru a lovi e necesară desprinderea unui picior de sol. iar partenerul îi dă palme peste obraz (îl plezneşte ca şi când ar omorî o muscă) – lovituri de la uşoare spre tari. elevul expiră şi încordează zona de impact (îşi aduce Ki-ul acolo). (Astfel de procedee sunt interzise în Judo.. deoarece: .. poate încasa o lovitură fără probleme. . . Aikido foloseşte tehnici de aruncare şi fixare – nu lovituri.Elevul stă întins pe spate. Pentru siguranŃa elevilor. . ► De ce în Aikido nu se folosesc loviturile cu piciorul? În Aikido nu sunt tehnici de picior. pentru că un adversar dezorientat devine uşor de manevrat. Şi totuşi. sau Tsuki etc. ExerciŃii recomandate: . În toate aceste afirmaŃii e mult adevăr (chiar dacă nu tocmai 90%…). Se va lovi corpul (nu faŃa!). deci scade stabilitatea corpului şi măreşte vulnerabilitatea. . Totuşi.Precizia mişcării. Pentru terminarea luptei. vieŃuitoarele patrupede sunt primitive. Se constată că partenerul nu moare când e lovit corect şi tare cu Shomenuchi. e bine să fie studiată de elevii avansaŃi. la început uşoare. ceea ce micşorează suprafaŃa de sprijin pe sol.). dar nepotolit. cât şi ca lovitor. S-a făcut afirmaŃia aparent paradoxală că Aikido e cam 90% Atemi. În acest scop se fac exerciŃii de familiarizare cu loviturile atât ca primitor. . Dar tot aşa de bine s-ar putea spune şi că 90% din Aikido sunt genuflexiunile (adică să poŃi fi stabil şi să stai cu Hara coborâtă).Picioarele nu pot fi folosite decât la lovituri. tehnica lovirii punctelor vitale (Tsubo) este neglijată la antrenamente. în diverse zone nepericuloase ale corpului (abdomen.). sau Taisabaki. sau Yokomenuchi. fiind bazată pe solicitarea articulaŃiilor şi pe apărarea contra loviturilor. bazată pe cunoaşterea temeinică a punctelor sensibile sau vitale. umeri etc. Bipedele sunt evoluate.Tehnica Aikido se aplică înainte ca adversarul să apuce (de haine etc. care pot răni adversarul. DistanŃa mare între adversari şi modul curgător specific în care se desfăşoară lupta nu convin loviturilor de picior. care acŃionează cu mintea şi mâinile.

Tot ce am arătat mai înainte despre: principiile tehnicii de luptă. procedee. vezi # 4. iar mâna trebuie manevrată la fel ca arma! Restul cunoştinŃelor (foarte numeroase!) privind utilizarea armelor: exerciŃii. ► Întinderea (Stretching) este un exerciŃiu static care îmbunătăŃeşte capacitatea de alungire a muşchilor.8. sunt doar probleme de pedagogie şi artă didactică a instructorului. muşchiul respectiv trebuie să fie relaxat. Câteva principii Încălzirea şi Încheierea sunt părŃi obligatorii ale oricărui antrenament.1.1). Instructorii care procedează altfel se expun pericolului unor urmări legale foarte contondente pentru daune provocate sănătăŃii elevilor. pentru motivarea (încântarea) elevilor. Superficialitatea sau excluderea lor din programul lecŃiei atrag riscuri foarte mari de accidentare. se recomandă accesul la ele numai a elevilor cu un oarecare nivel de condiŃie fizică. ► Încălzirea se desfăşoară în următoarea ordine: dezmorŃire. ExerciŃiile cu arme albe 7. poziŃia sau postura în care muşchiul ales (şi relaxat!) este întins la maxim. Nu se poate înŃelege bine tehnica de luptă cu mâinile goale fără a studia lupta cu şi contra celor trei arme tradiŃionale din lemn: bastonul (Jo).cu mâna goală.125 ExerciŃiile cu arme albe constituie o parte esenŃială a curriculei Aikido. tactică etc.). nu prin contractarea muşchilor antagonici! Mişcările se fac lent.9. Kata etc. de exemplu de la centura albastră (Kyu 2) în sus (vezi şi # 9. pentru a evita apariŃia unor accidente (rupturi de Ńesuturi etc. În spiritul Aikido sunt preferabile exerciŃiile cu partener (cooperative). mişcare.8. obligatoriu numai după ce corpul este bine încălzit (puls 120 bătăi pe minut. dar până la apariŃia durerii. În timpul alungirii. ExerciŃii ajutătoare pentru Aikido (Junbi Taiso) 7. O armă trebuie folosită la fel ca mâna.3). se menŃine aşa 15-20 secunde. fără grabă. un efort intens de câteva minute pentru ridicarea pulsului la 120-150 bătăi pe minut. Din cauza periculozităŃii acestor exerciŃii. 7. respiraŃie.9. .1. de competenŃă în tehnica cu mâna goală şi de responsabilitate pe Tatami. întins de greutatea corpului. Întinderea prelungită: după ce a fost realizată încet. e valabil (adică necesar şi suficient) şi pentru acŃiunile cu arme. relaxare şi stretching. Stretching-ul se poate face în diverse feluri: 1. . sabia (Bokken) şi cuŃitul (Tanto). Pentru corp o încălzire bine făcută valorează cât jumătate din tot antrenamentul.

deplasarea etc.După fiecare cădere se revine în picioare! . relaxarea. relaxare progresivă etc. apoi se măreşte încă puŃin alungirea (development stretch) şi se menŃine ş. . respirând în continuu fără nici un blocaj. să nu-şi suprasolicite articulaŃiile. Încheierea are în general aceleaşi părŃi ca şi încălzirea. cu extensia Ki-ului. capul sus. La valoarea maximă a alungirii. Încordează – łine – Relaxează – Întinde.ExerciŃiile se execută fără grabă. Reguli generale . iar la a 3-a sau a 4-a pendulare se creşte forŃat amplitudinea. fesele strânse etc. 5. Izolare cu întinderea activă: întinde un anumit muşchi.d. fără a provoca dureri mari. Întinderea ajutată: cu ajutorul unui partener activ (PA). întindere (stretching).Variantă: alungirea în trepte – se întinde muşchiul la maxim fără a provoca durere (easy stretch).). apoi îl relaxează şi-l lasă să se întindă încet. cu amplitudine din ce în ce mai mare. . În acest scop se folosesc exercitii de dezmorŃire.a. Întinderea balistică (de evitat!): se fac mişcări oscilante de alungire dinamică. adică: să nu exagereze intensitatea efortului. care impune partenerului pasiv (PP) mişcări repetate dar lente. .: mereu trunchiul drept şi vertical.Fiecare elev este singur răspunzător să nu se accidenteze. Elevii avansaŃi (sau mai vârstnici) pot face o încheiere alcătuită din numai două părŃi: relaxarea şi respiraŃia. sau Relaxare postizometrică: PA aduce un membru al PP în poziŃia când muşchiul ales are alungire maximă şi îl menŃine aşa. la limita apariŃiei durerii. 3. ► Încheierea lecŃiei (Seiri Taiso). încordându-l pe cel opus (de exemplu: bicepsul contra triceps).Succesiunea încălzirii diverselor părŃi ale corpului va fi: mâini – gât – umeri – braŃe – piept – spinare – şolduri – picioare – abdomen. automasaj. Ńinând tensiunea de fiecare dată aprox.Să nu se confunde (amestece) mişcările care se fac cu Ki şi cele care se fac relaxat. . relaxat. 2. PP se relaxează cât de mult poate. Muşchiul întins e relaxat. este o activitate care sprijină capacitatea de refacere a corpului după o activitate fizică (sportivă etc. respiraŃia. Întinde de câteva ori.m. genunchii uşor îndoiŃi. .Rămân valabile regulile generale privind postura.). concentrarea în Seika-no Itten. să nu accepte să fie accidentat de partener etc. în poziŃia maximă se opreşte şi se menŃine aşa câteva secunde. se stă aşa şi se aşteaptă dispariŃia senzaŃiei de întindere. poziŃia este menŃinută câteva secunde. În această situaŃie PP contractă (izometric) muşchiul respectiv câteva secunde. 4. relaxare (de exemplu antrenament autogen. sau CHRS (Contract – Hold – Relax – Stretch). efectuate însă în altă ordine: efortul. sau odihna activă. .. două secunde.Fiecare exerciŃiu se începe cu partea stângă (preluare din Shinto) şi se repetă de 10 ori (dacă nu se indică altfel).

în plan orizontal. umerilor. cu genunchii îndoiŃi. 8 ori) pe o singură expiraŃie. spre piept. cu mâinile la ceafă. b) Kote-gaeshi. Mişcările a). până ce palmele se lipesc deasupra capului. apoi invers de 5 ori – figura 7. de la 1 la 15. fiecare pe o expiraŃie.. cu umerii şi coatele relaxate. e) Kote-mawashi . d) se apucă 4 degete şi se dă palma peste cap simultan cu îndreptarea cotului. de la stânga spre dreapta de 5 ori. cu un pas lateral.18.20: a) cu piciorul stâng înainte. în acelaşi plan vertical.dreapta. * Extinderea Ki-ului: braŃele se duc lateral. AtenŃie: la toate exerciŃiile mâna activă apucă bine şi degetul mare al mâinii pasive! . la stânga .Din Seiza: * Rotirea şi întinderea gâtului.mişcări ca la trezirea din somn. Programul de încălzire (propus de Juo Ywamoto Sensei – vezi # 9.câteva respiraŃii: se inspiră odată cu ridicarea prin lateral a braŃelor întinse. * Încălzirea mâinilor. se apleacă trunchiul (Ńinut cât mai drept) spre piciorul stâng .16. fără să se mişte capul (privirea înainte!): la orizontală de 5 ori.de 5 ori – figura 7. se Ńipă: Es .. la fel – în sens invers – de 5 ori. cu palmele lipite prin faŃa corpului. cât mai multe repetiŃii (de ex. Mişcările se fac la înălŃimea pieptului – feŃei (nu mai jos).spre piept.de 5 ori. * Rotirea în plan vertical a palmelor orientate înainte .dinăuntru (din faŃa pieptului) spre afară (Ştergerea oglinzii). b) cu piciorul drept înainte. 15 ori. c) cu piciorul stâng înainte. .14) . înainte . la ultima expiraŃie mâinile se apucă una de alta în dreptul Hara.5 ori. * Se apleacă trunchiul cu braŃele întinse în lungul capului.126 7. După fiecare din exerciŃiile a/ b/ c . cu palmele orientate înainte . apoi: * Se scutură corpul (Furitama): este un exerciŃiu de relaxare stând în picioare (vezi # 8.17. * Răsucirea trunchiului cu braŃele lateral.Din şezând: * Cu picioarele întinse şi depărtate. la stânga-dreapta. la unison.de 5 ori – figura 7. coloanei vertebrale . se expiră coborând braŃele. cu palmele în sus şi degetele celor două mâini în opoziŃie .e) se fac relativ repede.2. răsucind tot braŃul.9. apoi spre piciorul drept .11). . fiecare mişcare se repetă de 15 ori la fiecare mână: a) Ikkyo.5 ori. elevii Ńipă: Hei – Ho. c) Kote-hineri.Din stând în picioare: * ExerciŃiul de vâslire (Funakogi Undo) pentru adunarea Ki-ului în Hara – figura 8.15. f) Kote-gaeshi spre înainte. cu rotirea gâtului – figura 7. toŃi elevii numără cu voce tare. f) se face rar. de 5 ori. se Ńipă: Hei (la împingere) – Ho (la tragere).Sa. 15 ori.

Din stând în picioare: * Se depărtează picioarele.Din şezând: * Masajul labelor: cu spinarea cât mai dreaptă şi piciorul drept întins înainte. pe umeri. apoi se revine în poziŃia ghemuit.Din stând în picioare: * BraŃele verticale deasupra capului cu palmele paralele. se pune laba piciorului stâng pe coapsa dreaptă. ca să întinzi zona abdominală. ansamblul de 3 ori. Cine nu se poate lăsă pe spate până la capăt. pe antebraŃe. apoi se maseză talpa.se scot labele de sub corp. genunchii cât mai depărtaŃi (la samurai – era o poziŃie de repaus. . se va apleca treptat. (săritura cu călcâiele la fund folosea pe vremuri la apărarea contra loviturilor joase cu sabia. se trage laba spre cap (ceafă). Persoanele cu afecŃiuni abdominale pot să-şi redobândească sănătatea repetând exerciŃiul în fiecare zi. dar avansaŃii încrucişează mâinile şi le duc deasupra capului. * Din poziŃia finală de mai sus .21. iar picioarele se ridică şi se dau peste cap cu genunchii întinşi.19. Se aterizează în ghemuit – culcat – plug şi se repetă de 5-8 ori mişcarea de plug . Acelaşi – cu picioarele lipite – de 5-6 ori în fiecare sens. se îndoaie genunchii şi cu mâinile se rotesc genunchii de 5-7 ori într-un sens. cu un partener care să-i susŃină umerii. se coboară genunchii spre saltea – de 10 ori – figura 7. la coborâre călcâiele se ridică şi fundul se aşează pe ele. . .plug etc. rotire cu ajutorul mâinilor. cu călcâiele lipite de fund dar cu genunchii cât mai jos. apoi se susŃine laba stângă cu degetul gros şi arătătorul mâinii drepte şi se scutură.Din Seiza: * Lovituri uşoare cu pumnii moi: pe interiorul şi pe exteriorul coapselor. . se scutură relaxate (Furitama) numai înainte-înapoi de 6-8 ori. se apleacă încet trunchiul pe spate până ce capul şi omoplaŃii ating salteaua (începătorii se sprijină pe coate. .20. după care braŃele se lasă brusc în jos.. de 3-4 ori – figura 7. iar bazinul va atinge salteaua) exerciŃiu asemănător cu asana “peştelui” din Hatha-Yoga.* Cu tălpile lipite şi călcâiele apropiate de fund. cu mâna dreaptă se roteşte degetul mare de 10 ori în ambele sensuri. bastonul sau lancea). apoi restul degetelor. Urmează aceleaşi manevre la laba dreaptă – figura 7.săritură . Urmează o săritură în sus. cu mâinile pe genunchi sau pe vârfurile picioarelor. Se revine încet în Seiza. pe abdomen. * Cu genunchii şi tălpile uşor depărtate. apoi se bate talpa cu pumnul strâns uşor. pe fese. Răsuceşte trunchiul la dreapta şi la stânga. Acest exerciŃiu întinde muşchii coapselor superioare şi stimulează intestinele. pe piept etc. apoi se sprijină călcâiul pe pelvis şi se apasă genunchiul cu mâna în jos spre saltea. dar cu spinarea verticală). până ce degetele ating salteaua (asemănător cu asana “plugul” din Hatha-Yoga). cu vârful labei tras spre frunte. Întoarce palmele în afară şi întinde braŃele. apoi de 5-6 ori invers. * Genuflexiuni. sus: genunchii îndreptaŃi se apasă cu mâinile în sens contrar îndoirii naturale..

2): . fără a ridica fundul prea mult. de 3ori. se strâng pumnii şi se trage o funie imaginară. fără a lua avânt prin săritură. alternativ pe stânga şi pe dreapta .Din stând în picioare.d. . de 3-4 ori. Varianta pentru avansaŃi este: rostogolirea cu o mână în dreptul bazinului şi cealaltă mână în dreptul noadei. . * Ushiro Ukemi – se roteşte corpul şi se cade înapoi (peste o groapă) prin Mae Ukemi. nu arogantă. ambele cu Ki (aşa se cădea pe scări sau pante. cu sprijin pe o singură mână. * Ushiro Ukemi – coborârea prin îndoirea piciorului de sprijin. privirea în lungul nasului la 1-1. * Din culcat: rostogolire laterală pe faŃă – spate – faŃă ş.. cu piciorul drept înainte. spre Hara. 15 ori. după căderi: * Rotirea trunchiului drept şi relaxat. şoldurile şi ochii rămân mereu la aceeaşi înălŃime. * Cu piciorul stâng înainte şi genunchiul din spate întins (în mod excepŃional). . se scutură de 5-6 ori şi brusc se aruncă Ki prin degete. restul ca mai sus (4 variante). sau în Obi.Rar. 2-5 ori în fiecare sens. 3-4 ori. * ExerciŃiul de blocarea unei lovituri la cap (Men-uchi Ikkyo Undo vezi # 8. Din aceiaşi poziŃie: lovituri uşoare cu pumnii pe coloană. * Cu trunchiul aplecat înainte la orizontală. * Tobi Ukemi . cu trunchiul vertical şi mâinile pe şolduri. apoi cu retragerea piciorului din spate. * Yoko Ukemi . cu piciorul stîng înainte. cu amplitudine mare. 4 ori. în zona lombară.7. care stă în Seiza. orizontală.Mae Ukemi fără sprijin pe Tatami: cu mâinile la piept. fără ca şoldurile să atingă salteaua (ca roata bicicletei). de 8 ori. * Mersul samuraiului (Shikko) . * Căderi cu săritură (Tobi Ukemi) cu bătaie pe saltea: . rostogolire pe spate în diagonală pe umărul opus şoldului de aşezare. braŃele atârnă relaxate cu coatele drepte şi blocate. * Ushiro Ukemi – în 4 variante: cu retragerea piciorului din faŃă şi aşezarea genunchiului pe saltea. trunchiul foarte vertical (atitudine senină. cu braŃele întinse pe lângă cap. fără ca genunchii să atingă solul. cu antebraŃele protejând faŃa.Căderi (Ukemi): Din picioare. 15 ori. 4 ori. . cu piciorul stîng înainte. capul vertical. . apoi pe acelaşi umăr. fără a mai pune genunchiul jos.Yoko-tobi-Ukemi – cu sprijin pe braŃele întinse ale unui elev solid. pentru evitarea unei lovituri de sabie sau suliŃă).m. apoi la fel de 5 ori cu piciorul drept înainte.Mae-tobi-Ukemi – peste un elev ghemuit – apoi ridicare în picioare cu faŃa înapoi. relaxarea coloanei vertebrale. ridicarea direct pe piciorul întins.Repede.de 4-8 ori: * Mae-Ukemi – cu sprijin pe o singură mână.cădere laterală de pe un umăr pe celălalt.127 * Cu genunchii mult îndoiŃi.înainte şi înapoi – cu mâinile pe genunchi sau la şolduri.a. doar echilibrată).5 m înainte. se apasă bazinul înainte de 5 ori. cu piciorul drept îninte.

altfel apar frustări.7. diverse mersuri (vezi # 7. cu scopul de a-l scoate pe partener afară de pe saltea. târăş pe faŃă.* Întinderea braŃelor înainte şi în sus. parcurg distanŃa până la linia sau peretele opusă.10. cu împărŃirea cercului în 4x 7 = 28 felii (14 ori cu piciorul stâng înainte. Primul din şir porneşte şi face slalom printre elevi. celălalt apucă Ryote-Tori. În continuare sunt indicate câteva jocuri. Ştafete: se formează câteva echipe de forŃe aproximativ egale (ca număr de membri. deplasarea se face cu unul din exerciŃiile descrise în continuare: A. Primii concurenŃi (indivizi sau perechi) pleacă la semnal. care pot fi practicate după încălzire şi înaintea părŃii de însuşirea tehnicii Aikido. îndemânare etc). aliniate la o margine a saltelii sau sălii. * AtenŃie: schimbaŃi des partenerii.m. unde predau ştafeta următorului concurent (îl ating). Slalom – Tai Sabaki: Elevii stând în picioare se înşiră în jurul saltelei la distanŃă de două braŃe întinse unul de celalalt. Jocuri ajutătoare pentru Aikido Jocurile sunt mijloace pedagogice foarte puternice. Jocurile trebuie să aibă un caracter cooperativ (nu competitiv) şi alese astfel ca toŃi elevii să poată participa la ele. Sau: .1. idem cu faŃa înapoi. cu o uşoară răsucire a trunchiului în jurul axei verticale.A d) cu faŃa înainte. fiecare concurent are trei cartoane pe care este obligat să calce (pe două stă iar pe al treilea îl ia din urmă şi îl aşază înainte pe saltea). aflat pe raftul cel mai de sus din cămară (asemănător cu # 8.cu Shikko (mersul samuraiului) * Scopul: învăŃarea deplasării specifice Tai Sabaki.a. ► 2. 7. acolo ating reperul. şi se împing cu una sau două Tekatana (sabia mâinii). roata etc.2). supărari. Instructorii sunt sfătuiŃi să inventeze (afle) altele – cât mai atractive şi mai potrivite scopului şi situaŃiei din sălile în care predau ei. a lene.se reaşează în rând. • Variantă: unul întinde ambele braŃe la orizontală. Jocuri de uz general ► 1. faŃă în faŃă. ► 3. un Jo). eventual schimbă rolurile şi revin la echipă.11.cu capul înainte sau înapoi. idem cu faŃa înapoi.10. 14 ori cu piciorul drept) – ca şi cum aş vrea să apuc un borcan. deoarece le plac elevilor de toate vârstele. Alunecarea pe saltea: Perechile (pe cât posibil cu parteneri de aceeaşi greutate) stau în picioare. diverse feluri de Ukemi cu sau fără un obiect în braŃe (o sticlă de plastic goală. Urmează al doilea elev ş.1. 7. * Scopul jocului: intărirea Tekatanei. • Variantă: în Seiza . sărituri întrun picior.d. când ajunge la coadă . cu Taisabaki. pe spate . Individual: mersul samuraiului (Shikko) cu faŃa înainte.

Se poate face . întrecerile pot fi individuale. la semnalul instructorului pleacă primul elev. cu capul înainte sau înapoi. 7. sau se târăşte în zig-zag printre membrii şirului. care stau în coloană. la distanŃă de un braŃ întins. pe sub picioarele depărtate ale membrilor echipei. Perechi: roaba obişnuită. partenerul luat în spate ca un rucsac . Câştigă ultimele două “oi” rămase legate. culcat cu picioarele date peste cap etc. Fiecare trebuie să se simtă răspunzător pentru ce păŃeşte partenerul (şi mintal. Sau: Echipa poartă pe sus câte un membru până la reper şi îl aduce înapoi.echipele aliniate stau faŃa în faŃă. cu braŃele şi picioarele încârligate de vecini. El poate fi “salvat” de cineva care îl apucă de un membru şi îl roteşte cu 360º. Partenerul închide ochii (sau e legat la ochi) şi tu îl conduci prin Dojo. ► 6. Partenerul Ńine o palmă în sus şi tu Ńi-o pui deasupra. înaintare cu spatele. Pentru a naşte astfel de relaŃii între parteneri sunt utile anumite “jocuri”. Doi sau trei elevi sunt numiŃi lupi şi încearcă să smulgă câte o “oaie” din lanŃ. deplasarea pentru ocolire se face în diverse variante – cele de mai înainte. unul din parteneri Ńine piciorul celuilalt. Cel atins se culcă pe spate dând din mâini şi din picioare ca un gândac muribund. nu doar corporal!) dar în acelaş timp să fie convins că şi partenerul gândeşte la fel despre el.înaintare cu faŃa. CeilalŃi elevi încercă să evite să fie atinşi de vreun prinzător.128 Membrii unei echipe stau în coloană la distanŃă de un braŃ întins orizontal. idem. dă ocol întregii echipe. În cursul acestor jocuri nu se vorbeşte deloc! ParticiapnŃii sunt grupaŃi în perechi. sau: ocoleşte echipa adversă. Dacă e spaŃiu suficient. ► 4. cu efecte multiple: ele dezvoltă şi senzaŃia de Kuzushi. apoi se aşează la coadă. B. până la ultimul. pe rând fiecare partener trece printre picioarele celuilalt şi se ridică (înaintarea cu spatele!). vezi şi [53]. când revine la locul lui pleacă vecinul ş. cu capul înainte sau înapoi.2. batiste. Fiecare oaie smulsă devine lup şi participă la smulgerea următoarelor. sau merge în genunchi. Sau: Satelitul . toŃi elevii concurează de o dată: startul din poziŃia culcat cu faŃa în sus sau în jos. sau Ńin cu mâna piciorul vecinului din spate: pe rând fiecare membru cade (Mae Ukemi compact). se repetă până ce fiecare membru a fost dus de colo-colo. eventual făcând slalom printre obstacole puse în prealabil pe jos: sticle din plastic. plus: târâş cu faŃa în sus sau în jos. bănci etc. Ukemi Ńinându-se de mâini etc. Lupii la oi: toată lumea stă aşezată pe jos în cerc. Leapşa: în funcŃie de numărul elevilor se numesc unul sau mai mulŃi prinzători. care Ńopăie.d.m.a. roaba cu faŃa în sus. Dezvoltarea încrederii în partener În Aikido relaŃia Uke-Nage se bazează pe încredere reciprocă. Parcurgerea distanŃei se face într-unul din modurile indicate mai înainte. ► 5. de Centru (Hara) etc. Fotbal: elevii joacă în genunchi (Suwari). ► 1.10.

iar celălalt stă în spatele lui şi îl conduce prin toată sala. Dacă partenerul e mai temător: pune-i de la început palmele pe spinare şi lasă-l să cadă simŃindu-le acolo toată vremea. care îl prinde. iar celălalt încearcă să-i imite mişcările . mâinile. goale. cu mâinile lipite de corp şi picioarele lipite. fără mâini. Uke apucă cu ambele mâini (Ryote Tori) degetele arătătoare ale partenerului. sau . Îşi rigidizeză corpul. ► 2. Fiecare întinde mâinile şi apucă bine mâinile celui din faŃă. sau între palme. Oglinda: staŃi faŃă în faŃă. Mâinile şi palmele celor doi sunt foarte apropiate. Un partener închide ochii (sau e legat la ochi) şi merge. totul fără forŃă. Se poate face şi când amândoi apucă două sticle din plastic. tocmai folosind aceste degete. Nu numai el exersează. Partenerii stau faŃă în faŃă. la nivelul abdomenului sau al pieptului. numai prin dibăcie! ► 7. ► 6.verticale etc.ca într-o oglindă. ► 8. în acest caz palmele au voie să atingă palmele sau corpul partenerului. Elevii împerechiaŃi stau faŃă în faŃă. ► 4.împingerea mâinilor.cu ochii închişi.şi cu două mâini deodată.combinat cu mişcarea picioarelor. e prins de cel din faŃa lui şi pendulează de câteva ori înainte-înapoi. un partener închide ochii iar celălalt îl conduce prin Dojo. ambii cu tălpile depărtate şi genunchii cât mai îndoiŃi (postura Kiba-dachi din Karate). (Seamănă cu exerciŃiul Tuishou . mai grea este varianta când amândoi apucă de capetele a două bastoane. braŃul. care încearcă să-l doboare cu procedee Aikido. sau spate în spate. cu faŃa în jos sau în sus. Partenerul stă cu spatele la tine. În continuare scopul fiecăruia este să atingi obrazul sau pieptul partenerului . sau . Dar. cu sau fără obstacole pe jos. stând drept şi rigid) cade înapoi şi e prins de partenerul din spate. Unul din parteneri face orice fel de mişcări cu mâna. ridică şi împinge înainte – deci cade din nou înainte.ceea ce garantează harababura şi distracŃia. doar prin apăsarea corpurilor. dar nu se ating. cu scopul de a-l dezechilibra şi doborî. ► 5. în jurul momâii. fiecare cu un braŃ întins orizontal. Acelaşi joc poate fi făcut sub formă de concurs. ori palmele . Se poate face şi cu ambele braŃe. apoi se lasă să cadă pe spate ca un buştean (fără să-şi îndoaie corpul sau genunchii). Grupa se împarte în două şiruri care stau faŃă în faŃă. Un elev se avântă şi sare pe braŃele încleştate.fără să întrerupă contactul mâinilor sau să folosească forŃă. ToŃi se lasă puŃin pe spate. sau cu palma pusă pe antebraŃ. ori între dosul mâinilor.6. ExerciŃiul se poate face cu 5-10 prinzători aranjaŃi în cerc. Tu îl prinzi cu ambele braŃe întinse (“braŃe de oŃel” – vezi # 8. din Taijiquan). şi Ńin între ei o minge sau o sticlă din plastic. ► 3.5). care merge cu spatele etc. bătându-l pe umăr: orice bătaie înseamnă să cotească la 90° în spre partea umărului respectiv. atingându-şi încheieturile mâinilor. sau cu palma. sau unul stă în faŃa celuilalt. cu dibăcie şi fără forŃă. ci şi braŃele tale profită (fiind foarte solicitate). Cele două şiruri acŃionează împreună ca să transporte momâia . ExerciŃiul se poate face şi cu trei persoane: momâia (cel din mijloc. Se poate face şi cu doi parteneri “orbi” . braŃele.

la un moment dat se schimbă şi cei doi prinzători. ToŃi ridică braŃele cu palmele în sus iar un elev se întinde pe ele la un capăt al „transportorului”. astfel ca participanŃii să fie întreŃesuŃi. Şmecheria cu ajutorul căreia se uşurează învăŃarea este distragerea atenŃiei de la căderea propriu-zisă . e nevoie să ştii totuşi un minim . cu spatele în jos.6. fiecare elev e transportat. corpul rezolvă singur problema căderii. Nu căderea în sine e grea. adeseori inexistente. iar acesta va folosi fie mâna stângă. Dar ca să poŃi participa la joc fără pericol. după care se alătură la coada unui şir ca să participe la transportul celorlalŃi. unde o aşteaptă alŃi doi elevi. dar până înveŃi să cazi te trec toate năduşelile.129 până la capătul celălalt.. InvăŃarea căderilor E distractiv când ştii să cazi. Se începe cu viteză mică. Pe rând. nu corporală. fie cea dreaptă. Desfacerea nodului: toată lumea se adună faŃă în faŃă (în grupe de max 1012 persoane) şi fiecare îşi întinde braŃele. care trebuie descâlcit. fără vorbe (în tăcere).3). ► 10. numiŃi dinainte pentru a ajuta la debarcarea pe saltea. Ca de obicei. Dezvoltarea capacităŃii de a privi adversarul “în ansamblu” Pentru a obişnui elevul să nu mai privească doar mâna care îl loveşte sau apucă (căci e vulnerabil la un al doilea atac). dificultatea e una mintală. Când toată lumea are câte o mână apucată.de exemplu cu jocuri. ca să-i atingă uşor obrazul. Imediat ce vede venind mâna. Pe rând. care încep deznodatul la un semnal.3. după care se aşează pe jos. La un semnal fiecare apucă o mână opusă. toŃi cu ochii legaŃi. nu numai mâna lui – vezi # 9. fiecare şir având picioarele îndreptate în sens opus celuilalt. Apoi se măreşte viteza şi tăria gesturilor. 7.4. Nage se uită numai la faŃa lui Uke.10. se numesc doi elevi care îşi desfac numai două mâini. Cele două şiruri acŃionează împreună ca să transporte „coletul” până la capătul celălalt al şirului. Transportorul: Grupa se împarte în două şiruri care se culcă pe saltea cu faŃa în sus. astfel încât corpul să acŃioneze singur. ci mintea imaginează tot felul de greutăŃi. liniştit. După ce toată lumea are două mâini prinse. Când mintea se concentrează asupra jocului. Variante: întrecere între două echipe. alăturându-se unui şir ca să participe la transportul celorlalŃi camarazi. neblocat de minte. fără ca elevii să desprindă mâinile. schimbând pe neaşteptate mâinile. ► 9. fiecare elev e transportat. Ńinând mâinile lipite de corp şi picioarele lipite.10. ci să privească “întregul” (ca să controleze ansamblul adversarului. până se formează o linie dreaptă. 7. la al doilea semnal toŃi apucă cu mâna liberă mâna altui partener decât cel cu care era deja legat. Ei devin capetele unui şir „înodat”. se poate folosi următorul “joc”: stând faŃă în faŃă. umăr lângă umăr. unde este depus pe saltea. Nage începe să se apere cu un blocaj.

Doi . Cei care desfac mâna – sunt puşi să facă o tură de saltea căzând (ocolind cercul) până revin la locul lor din cerc. sau înainte. Fereşte-te de minge: elevii formează un cerc. cei din mijloc se schimbă cu alŃi elevi din cerc. ► 8. sau peste un câine. peste doi elevi ghemuiŃi. desfăşurarea jocului trebuie supravegheată de instructor. sau: o cădere scurtă.nu s-a auzit nimic. Cercul care cade: elevii stau în cerc. ► 6. pe saltea. ca să nu se lovească umerii. Căderea fără zgomot: elevii încearcă să cadă cât mai silenŃios şi rotund. După un timp.trei din ei sunt nominalizaŃi să stea în mijloc. ori sticla. fiecare partener aruncând celuilalt mingea. * AtenŃie: la început se face încet. iar la comanda instructorului cad pe spate. peste cele două obiecte. înapoi. peste nevastă etc. sticle din plastic. bastoane) pe saltea la oarecare distanŃă ünul de altul. peste un elev aplecat (capra). Cu partenerul. cu braŃele îndoite.în timpul – sau după cădere.) apoi le culege sărind peste ele. Ńinându-se de mâini. făcut cu elevii în cerc (nu în linie). pe loc. 2 . sau cu aruncarea mingiei înainte . fără să-şi desprindă mâinile. Leapşa: poŃi s-o dai doar după ce cazi.a. ► 4. sau lipite) x (amândoi din Seiza. sau din picioare) x . E un exerciŃiu bun pentru dezvoltarea atenŃiei. 1 – a făcut mult zgomot. dar mai ales prin Ukemi. între cele două obiecte. care se fereşte prin diverse mişcări. Cei din cerc caută să lovească cu mingea pe câte unul din mijloc. Adunarea obiectelor: elevul aruncă 4 – 5 obiecte (Tanto. ŃineŃi-vă amândoi de mâini şi faceŃi împreună căderi înainte. Căderi peste un elev ghemuit. cu faŃa spre interior. sau o sticlă goală din plastic. sau cu o pisică. fiecare cade . în dreptul pieptului.iar ceilalŃi elevi dau note: nota 4 . 3 – a căzut încet. Se poate încercă şi acasă cu un măr. Sau: la cădere se pune mingea. Sau: pui mingea ori sticla pe saltea şi în cădere o atingi uşor. Pune două obiecte (mingi. încercând să faci un salt lung. ► 11. apoi ritmul se accelerează. Îşi dau reciproc note . BraŃele se Ńin băŃoase (cu Ki). Primul din şir cade înainte cu mingea (sticla din plastic) şi când se ridică aruncă următorului mingea. În a doua repriză . protejându-l. Cu toŃii se apropie sau depărtează de centru.m. cu 2 sau 3 mingii. ► 3.d. chiar un copil. Pe rând. sticle de plastic goale etc. ► 9. sau din Shikko (mersul samuraiului). ► 2. ascuŃirea capacităŃii de reacŃie etc. În plus. ExerciŃiul precedent. fără s-o mişti etc. Ńinând o minge mică. ► 5. Apoi cazi înainte.de mişcări sau rostogoliri pe saltea. ► 1. la a doua cădere (înapoi) se ia de pe saltea. ► 10. În felul acesta se învaŃă cum să cazi cu un obiect valoros în braŃe.şi sfaturi. acesta cade şi el.s-a auzit ceva. Elevii cad înainte. Merge făcut şi cu căderi înapoi. Sau variante: (cu mâinile încleştate. Elevii se înşiră la marginea saltelei în linie. apoi aruncă mingea următorului ş. rostogoliri laterale peste abdomen şi spate (cu corpul întins) etc.se cade în ordinea crescătoare a notelor. ► 7. sau pe perechi. sau întinse.

n-a fost vorba de nici un fel de persecuŃie sau crimă. 7. pentru a ajuta tinerii angajaŃi să se integreze în colectivul de lucru.130 (cu palmele lipite. tema fiind ca toŃi să ajungă într-un timp rezonabil la o cabană. se referă la team-work. căştigă echipa (şirul) care termină jucătorii. Astfel. Dar în zilele noastre. tinerii de azi sunt mai înalŃi şi mai slăbănogi decât cei de pe vremuri. Ea constă dintr-o probă de alergare de o zi. ar considera că sunt victimele unui “marş al morŃii”. unele întreprinderi japoneze folosesc o metodă psihosomatică. Întrunit la Tokyo după al doilea război mondial. Au apărut însă şi iniŃiative pentru remedierea dezastrului. la tinerii de azi forŃa picioarelor şi şoldurilor a scăzut simŃitor. Poate că marşurile fuseseră mortale pentru soldaŃii americani. De exemplu.11. când se încearcă repetarea acestui cros mulŃi tineri leşină. dar ele constituiau activităŃi normale pentru soldaŃii japonezi care n-aveau nici benzină. iar uneori apar chiar accidente cardiace fatale. nici autovehicule. pretutindeni în şcoli şi licee se făcea sport serios. Genunchii le cedează după câteva genuflexiuni. ateliere etc.10. Etapa 2-a este proba pe echipe. ► 13. alternativ. ci de activităŃi obişnuite pentru armata japoneză. o dată pe an în Japonia liceenii participau la un cros pe distanŃă mare. la solidaritate: se alcătuiesc echipe. pădure etc.) peste care se sare. timp de 3-5 minute. Teorie şi discuŃii Grupa se împarte în două şiruri egale care stau faŃă în faŃă. iar după un timp devin obezi. care se întrec. Pentru îmbunătăŃirea condiŃiei fizice: căderi repetate fără întrerupere. În realitate.5. Ei se adună într-un loc adecvat (munte. Grupa se poate împărŃi în 2-3 cete. parcursă în 3 etape egale. în care prizonierii americani fuseseră forŃaŃi de japonezi să meargă mult timp sub un soare canicular. Un corp mai zdravăn Datorită schimbării stilului de viaŃă şi regimului alimentar. sau fără sticlă din plastic) (în total 2 x 2 x 2 x 2 = 16 variante). Cursa cu obstacole: se aranjează diverse obstacole (elevi ghemuiŃi etc. ei îşi pierd echilibrul la cea mai uşoară împingere. dacă ar fi siliŃi să umble o distanŃă mare pe jos în bătaia soarelui. 7. ParticipanŃii sunt colective întregi: birouri. moleşiŃi de călătoriile în jeep-uri sau camioane. Sigur că şi tinerii de astăzi. fără urmări neplăcute pentru sănătate.) şi prima etapă de 13 km. ► 12. Comparativ cu trecutul. Până pe la mijlocul secolului trecut. verticale sau orizontale) x (cu. pe distanŃa de 39 km. are un caracter de socializare şi încălzire. ai căror membri trebuie să . cel care întreabă şi cel care răspunde ies din joc (fac un pas înapoi). un membru al unui şir pune o întrebare şirului opus. sau la comandă. tribunalul militar al aliaŃilor a analizat şi condamnat aşa-zisele marşuri ale “morŃii”.

sau dansul de viaŃă lungă). Totuşi. În schimb. Pentru Aikido (ca şi pentru viaŃa de om normal) nu sunt necesari muşchi voluminoşi – ci o inimă şi plămâni zdraveni. Wado-ryu Karate. . căŃărare. cele care nu o îndeplinesc sunt penalizate. Mai ales partea posterioară a picioarelor este predispusă la oboseală. ExerciŃii pentru întărirea corpului Orice om are impresia că mâinile îi obosesc mai repede şi mai des. Spre deosebire de mâini. dar nu are nici un sens să pui mâncare bună într-o farfurie spartă. care acŃionează intermitent şi pot fi odihnite oricând vrea posesorul. a doua zi după o excursie la munte apare febra musculară: muşchii din spatele picioarelor sunt dureroşi.parcurgă împreună următorii 13 km. picioarele sunt mai solicitate. Preocuparea pentru şcoală şi învăŃătură este lăudabilă. vârstnicii cu picioare puternice sunt de obicei sănătoşi. Bagua Quan etc.1. înot. chiar când omul stă pe loc. Aikido n-are nevoie de sporturi complementare: exerciŃiile şi antrenamentele specifice sunt suficiente pentru obŃinerea unui corp zdravăn şi sănătos. într-un timp dat (destul de scurt) şi să treacă toŃi deodată linia de sosire! Echipele care îndeplinesc sarcina primesc premii. În principiu. De aceea. drumeŃie cu cortul. Dar. Halterele sunt pentru muncitori manuali. Un antrenament corect Ńine seama de capacitatea de efort a fiecărui individ. La cei care nu muncesc fizic şi nu exersează regulat. Oricât i-ar fi mintea de sănătoasă. Etapa 3-a este o probă individuală contra cronometru. până să poată învăŃa procedeele de Aikido. rezultatul contând pentru promovarea în serviciu. folosirea minŃii fiind de importanŃă primordială în condiŃiile competiŃiei internaŃionale. picioarele devin rigide încă la o vârstă mijlocie. . . Se cunosc situaŃii când tinerii au fost antrenaŃi prea agresiv.necesare pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de serviciu. chiar pentru scurt timp. li se va părea un adevărat chin. Totuşi. hamali. De exemplu. Acestea au fost încercări incompetente de a remedia prea repede subdezvoltarea fizică a tinerilor recruŃi. 7. iar şederea în picioare. este folositoare şi practicarea cu măsură a altor sporturi. Iaido. În această etapă se verifică voinŃa şi spiritul competitiv individual .11.Taijiquan (boxul chinezesc al perfecŃiunii. angajaŃi etc.Artele marŃiale înrudite cu Aikido: Judo. Aikido e pentru oameni pirpirii (majoritari în societate).Toate sporturile legate de supravieŃuire: alergare. nu va putea suporta concurenŃa din societatea actuală. începătorii mai slabi (din cauza sedentarismului) au nevoie de exerciŃii pentru întărirea condiŃiei fizice. un individ cu corpul slab nu va face mari progrese. se umflă. cum ar fi : . călărie. nu pentru cei care poartă haine cu măsura XXL. producându-se accidente mortale din cauza oboselii. nu trebuie exagerată nici pregătirea fizică. sportivi profesionişti etc. puternică şi capabilă să suporte greutăŃile vieŃii. sărituri. picioarele suportă greutatea corpului în continuu. Jujutsu.

coborâŃi). fără a se sprijini pe saltea. Sau: apasă lent genunchii în jos până ating podeaua. ŃinuŃi necontractaŃi. cine vrea să trăiască o viaŃă lungă şi sănătoasă – să aibă grijă mai ales de starea părŃii din spate a picioarelor! Cum poate fi crescută vigoarea şi îmbunătăŃită condiŃia fizică? Prin exerciŃii fizice efectuate regulat. prin faŃa ochilor. pieptului.cele mai distructive pentru sănătate.A. * Încălzirea gâtului: aplecarea capului la stânga şi la dreapta (cu bărbia înainte). aplecarea capului spre înainte şi pe spate. ducerea bărbiei înainte şi înapoi. fără exagerare!).a.19. rotirea bărbiei la dreapta şi la stânga (cu capul Ńinut vertical). rotirea capului spre stânga. cu coatele blocate – se rotesc pumnii şi se strâng ca şi cum ar trage (aduna) o funie. cu mâinile se apasă ritmic genunchii în jos spre saltea (Fluturaşul) – figura 7. . degetele arătătoare nu se îndoaie. alternativ la dreapta şi la stînga. lovirea (masaj pentru înviorare) braŃelor. trunchiul se roteşte cu braŃele întinse pentru a ajuta mişcarea şi echilibrul. cu capul vertical (ca broasca Ńestoasă). Dacă reuşeşti. alternativ la stânga şi dreapta.în general toŃi muşchii accesibili. Stai aşa 15-30 secunde respirând liniştit. aplecarea capului înainte şi înapoi cu o îngreunare obŃinută prin apăsarea cu mâinile împreunate pe creştet (apăsarea uşoară. . cu o uşoară mişcare înainte şi înapoi a genunchiului opus.cu spinarea dreaptă şi verticală * Cu tălpile lipite şi apropiate de şezut. * Aşezarea şezutului lateral pe saltea. mâna cealaltă la spate. apoi în sensul invers (cu gâtul moale). Din şezând pe sol . braŃul din partea opusă aplecării însoŃeşte mişcarea trunchiului. abdomenului. * BraŃele întinse orizontal înainte. umerilor. Iată câteva idei: . * Răsucirea trunchiului menŃinut cât mai drept şi vertical. braŃele însoŃesc şi ajută mişcarea – figurile 7. Pe urmă apleacă trunchiul înainte până ce fruntea atinge podeaua. sensul de parcurgere: coborâtor pe exteriorul memebrelor etc. apoi cu braŃele lateral etc. Postura Seiza este foarte folositoare . coapselor ..A. cu coatele întinse .spre înainte şi spre înapoi.131 Aşa că. extinzând Ki-ul prin degete.b. acelaşi exerciŃiu cu braŃele întinse în sus (umerii relaxaŃi.căci şederea pe scaun este una din „cuceririle” civilizaŃiei actuale. pentru a permite aşezarea. ci conduc rotirea.16 şi 7. (partea Yang) şi urcător (spre inimă) pe interior (Yin). Din stând în genunchi (Seiza) * Aplecarea şi rotirea trunchiului alternativ la dreapta şi la stânga. * Cu pumnii uşor strânşi. încearcă să atingi podeaua cu bărbia.17. * Rotirea braŃelor relaxate.

sau în faŃă.cu sprijin pe mâini. apoi revenire în ghemuit pe spate şi basculare până se ajunge în echilibru pe un umăr. spre cap. .picioarele întinse se ridică peste cap. apoi glezna celuilalt picior. Dacă poŃi.apleacă trunchiul (cu coloana cât mai dreaptă) succesiv spre dreapta. Apucă degetele labei stângi cu mâna stângă şi atinge genunchiul stâng cu pieptul. împingând de la spate umerii spre saltea. se ridică corpul împingând palmele sau pumnii pe saltea între picioare. * Cu picioarele ghemuite şi labele Ńinute cu mâinile opuse. încearcă să te apleci până atingi solul cu bărbia.răsuceşte trunchiul (cu coloana cât mai dreaptă) şi apleacă pieptul spre înapoi stânga. până ce vârfurile ating palmele ori salteaua – figura 7. Din stând în picioare . eventual un partener ajută. lângă pelvis (fără a deplasa tălpile). apoi spre înapoi dreapta. trăgând uşor cu braŃele. iar cu cealaltă mână se apasă pe genunchi. apoi se continuă mişcarea înainte cu sprijin pe braŃe (ca la roabă) până ce pieptul atinge salteaua. se ridică şi roteşte piciorul întins.22.c.A. * Apucând laba unui picior cu mâna din aceiaşi parte. * Din exerciŃiul precedent.A. şi tot aşa mai departe. astfel ca fruntea (mai târziu bărbia) să atingă pumnul aşezat pe saltea lângă genunchi. * Ducerea unei glezne la frunte (mai târziu la ceafă) cu ajutorul mâinilor. eventual un partener ajută din spate. apleacă trunchiul înainte până ce degetele de la mâini trec peste vârfurile picioarelor şi ating podeaua. celălalt picior stă întins. întinzând cât mai bine genunchii.trage vârful labelor înapoi. Repetă aceiaşi mişcare pe dreapta.* Cu picioarele întinse înainte şi vârful labelor trase cât de mult posibil înapoi.trage vârful labelor înapoi spre cap şi apleacă trunchiul spre stânga – figura 7. * Cu braŃele întinse lateral – se ridică picioarele întinse şi se rotesc în plan vertical la stânga–dreapta. * Cu picioarele bine întinse şi cât mai depărtate: . * Cu tălpile lipite şi depărtate de şezut. . cu sau fără sprijin pe cap. cu sprijin pe mâini (ca la flotări). Din culcat pe spate * BraŃele întinse pe lângă cap . se repetă apoi cu celălalt picior. se apucă vârfurile labelor cu mâinile şi se apleacă trunchiul înainte. la legănarea înainte se continuă mişcarea cu ridicarea în picioare (ca la Mae Ukemi). se ridică la 45° (lipite sau depărtate) şi se rotesc (descriu un con). stânga.d. * Podul . înainte. în mod asemănător se revine în postura iniŃială. apoi să atingă salteaua (fără pumn). legănare prin rostogolire rotundă pe spate. * Cu picioarele întinse şi depărtate. . . alternativ pe dreapta şi stânga. înainte şi înapoi. . împingând uşor umerii. pentru masarea coloanei. apoi apleacă trunchiul înainte până atingi podeaua cu fruntea.18.

* Sărituri uşoare înainte-înapoi. * Mersul elefantului: în 4 labe. pe călcâie.. sau ale unui pătrat. cu trunchiul drept. * Aplecări laterale. înapoi. alternativ stânga – dreapta – stânga etc. * Mersul crocodilului (în 4 labe. cu călcâiele la fund. sau pe vârfurile unui triunghi. aterizare pe ambele mâini. * Rotirea trunchiului. mers lateral. cu mâinile la ceafă. sau cu faŃa spre exterior.23. sărituri cât mai înalte. cu genunchii întinşi. trunchiul vertical. pe partea interioară a tălpii. variante: se atinge salteaua cu cotul. * Din fandare înainte şi sprijin cu mâinile pe sol. * Rotirea trunchiului (cu coloana mereu dreaptă şi verticală) alternativ la dreapta şi la stânga. preferabil zilnic: .2. * Mersul broaştei: din ghemuit. cât mai des. sau laterale. * Aplecarea înainte şi răsucirea trunchiului la stânga şi la dreapta. acelaşi . alternativ pe fiecare picior. aterizare în acelaşi punct. dar cu genunchii întinşi şi pieptul cât mai aproape de sol) . cu genunchii la piept.cu faŃa spre interior. ExerciŃii pentru viteză Se fac puŃine repetiŃii. călcâiele stau pe saltea. cu balansarea orizontală a braŃelor. schimbarea picioarelor cu săritură. sărituri cu ambele picioare. * Mersul ştrengarului: din alergare uşoară. * Genuflexiuni cu tălpile depărtate şi genunchii deasupra tălpilor. * Rotirea şoldurilor. apoi. cu viteză mare. pe partea laterală a tălpii. lateral.cu aplecare spre spate. Deplasări: * Mers sau alergare uşoară: normal.revenire – aplecarea pe spate – figura 7. variantă: din fandare laterală. cu palmele apropiate de tălpi. sărituri cu ambele picioare. pentru înaintare se păşeşte simultan fie cu palma şi talpa din aceiaşi parte.înainte. rotirea trunchiului astfel ca mâna să atingă în faŃă glezna piciorului opus (cel întins). lateral. * Mersul crabului: în 4 labe. aterizare pe picioare. 7. mutări de pe un picior pe celălalt (Ńinând fundul jos). în cerc . * Toate variantele de mers şi alergare se pot face: înainte. pe vârfuri. mers fără ridicarea corpului. fie cu palma şi talpa opuse. * Mersul piticului: din ghemuit. înapoi. * Mersul iepurelui: din ghemuit. împingând mâna spre laba piciorului opus. variante: în timpul săriturii braŃele se ridică şi coboară simultan cu apropierea şi depărtarea picioarelor.11.132 * Aplecarea trunchiului înainte . * Stând cu un picior îndoit şi celălalt întins (fandare laterală) – figura 7. cu greutatea corpului dusă mult înainte şi lăsată pe palme. capul stând fixat deasupra tălpilor (dansul Hoola-hoop).24: rotirea tălpii.

pe un picior. lent. . ulterior cu îngreunare: * Stând pe un picior – ridicarea şi rotirea celuilalt picior.4. sărituri pe un picior.* Starturi clasice la semnal. plecând din diverse posturi: culcat pe faŃă. * Alergare normală lentă. se repetă de cât mai multe ori. * Cumpăna. înainte şi înapoi.cu spatele la aruncător. cu genunchiul bine întins. aşteptată mâinile: la spate. . cealaltă mână stă întinsă şi se roteşte invers piciorului apucat. * Culcat pe spate. * Stând într-un picior: . cu: săritură de pe un picior pe celălalt.cu mâinile pe şolduri.cu întoarcere la semnal. celălalt picior cu talpa sprijinită pe genunchiul opus . sau cu picioarele înainte.Fără partener: * Culcat pe spate.11. A. sau – vezi figura 7. * Lovirea unei foi de hârtie.3. 7. se ridică celălalt picior la orizontală. * Sărituri cu rotire la 90°. * Prinderea unei mingi aruncată de partener prin surprindere.balansarea puternică a celuilalt picior. sau . cu capul. 180°. * Pentu stretching: aceleaşi exerciŃii de mai înainte.26.22.11. cu schimbarea piciorului în aer. sau lateral.25. cu un picior. în sens normal a sau invers b (200 ori). bine întins. cu sprinturi la comandă. ghemuit. . Pentru abdomen (casa Ki-ului) . sau . dar cu ajutorul unui partener care stă în faŃă şi ridică sau trage încet glezna în sus.rotirea şi aplecarea trunchiului. Seiza. sau a unei frunze. apoi se roteşte încet în plan orizontal înainte şi înapoi. rotirea şoldurilor etc. ambele mâini. sau spate. pe cu un cu 7. pe cap. * Stând pe un picior.. mai târziu cu ochii închişi. rotirea trunchiului. cu picioarele se pedalează ca la bicicletă – figura 7. 360°. ExerciŃii pentru echilibru Se execută: la început simplu. se duc mâinile la picioare – figura 7. aterizarea: pe ambele picioare. pentru echilibru braŃele se rotesc în sens invers. care cade liberă: cu o mână. pentru menŃinerea echilibrului. ExerciŃii pentru forŃă Nu sunt necesare exerciŃii cu haltere! Greutatea corpului propriu sau cea a partenerului este suficientă şi în spiritul artelor marŃiale.se apucă glezna piciorului liber cu mâna din aceeaşi parte şi se duce cât de mult piciorul înainte sau înapoi.

28. spre stânga. cu sprijin pe mâini şi picioare (dar nu stând în pod). PA se apleacă pe spate cu mâinile la ceafă (la şold) şi se ridică. PP se apără cu palmele şi respinge picioarele lui PA spre înainte. deodată ambii îşi ridică trunchiul. spre dreapta. cu faŃa spre capul lui PP. care. partenerul pasiv (notat în continuare PP) stă în Seiza peste gleznele lui PA. * PP stă în patru labe (pe coate şi genunchi). PA îşi ridică trunchiul cu mâinile la ceafă (de 30-70 ori). culcat pe spate. PP Ńine şi apasă cu mâinile labele lui PA.30. sau PP îl ajută ridicându-l de centură.Cu partener [30]: * Partenerul activ (notat în continuare PA) stă culcat pe spate. sau culcat pe abdomen. ExerciŃii pentru braŃe Fără partener: . ca să lovească în pieptul PP – figura 7. şi se Ńine de talia lui PP încolăcindu-şi picioarele.31. PA încalecă pe şoldurile lui. se apucă cu braŃele întinse de gleznele lui PP şi ridică vioi picioarele lipite şi întinse. * PA se caŃără pe PP care stă în picioare. apoi se schimbă piciorul. variantă: PA încalecă cu spatele spre capul lui PP – figura 7. PA se lasă pe spate iar la ridicare se poate agăŃa cu mâinile de PP. apoi revin în culcat – de 10-20 ori. variante – PA culcat pe o parte. * PP stă în picioare şi apucă picioarele întinse ale lui PA. * Ambii parteneri stau culcaŃi. B. la revenire. culcat pe spate. PA nu atinge salteaua cu picioarele – de 10-30 ori. se ridică şi coboară de câteva ori un picior întins. sau ridică şi roteşte trunchiul – figura 7. atenŃie: abdomenul cât mai sus! . îşi ridică trunchiul – figura 7. de 10-20 ori – figura 7.133 * Culcat pe spate. * PP stă în picioare iar PA.29. cu mâinile la ceafă şi picioarele împletite.27.

la semnal. sau cu mâinile suprapuse. pe dosul mâinilor . * Flotări cu ridicarea unei mâini. pe pumni. sau în pumni. pe o mână.35. la două lăŃimi de umeri. sprijinite pe Tekatana (abdomenul nu atinge salteaua!). îndoind alternativ câte un braŃ – figura 7. sau rezemate pe un perete.3. sau cu sprijin pe mâinile aşezate pe dos (cu palmele în sus). îndoind cât mai puŃin coatele. cu palmele apropriate. pe degete.4. se înaintează cu paşi mici făcuŃi de mâini.1 degete de la mâini – la fiecare mişcare se mai scoate unul. cu corpul vertical şi picioarele întinse în sus. * Flotări cu sprijin pe 5. sau mâinile cu degetele spre picioare. * Flotări din stând în mâini. răsucirea corpului.cu degetele spre interior. culcaŃi cu faŃa în jos şi labele pe umerii vecinului. sau unui picior. sau – cu braŃele întinse în lungul capului. cu sprijin: pe palme. * Din stând în picioare. . cu palmele sprijinite una peste alta. fac flotări împreună. sau spre exterior. apoi păstrând labele fixe pe sol.32.34. sau în val – figura 7.2. revenirea la fel. sau deodată unei mâini şi unui picior.* Flotări normale – figura 7. abdomenul să nu atingă salteaua. pe mâinile cu degetele în opoziŃie. până ce pieptul ajunge pe saltea. dar sprijinite de un partener.33 (se inspiră la a. oscilarea corpului înainte şi înapoi – figura 7. sau mâinile depărtate la lăŃimea umerilor. * Flotări din aşezat pe sol cu braŃele întinse lateral. sărituri cu una sau două bătăi din palme (eventual şi din labe) apoi aterizare: pe palme. * ToŃi elevii în cerc. se expiră la c). aplecare în faŃă sprijinind palmele (sau Tekatana) pe sol. să dureze cât mai mult! * Stând cu sprijin pe mâini şi vârful picioarelor. stând în mâini cu picioarele susŃinute de partener. * Flotări cu un braŃ întins înainte şi celălalt sprijinit lângă şold. cel din urmă fiind degetul gros.

* Mers târâş cu faŃa în jos – figura 7.36. sau înainte şi înapoi. cu genunchii la piept. Yokomen Uchi.37. sau un braŃ lateral şi altul înainte etc. cu sau fără ajutorul picioarelor.Cu partener: * Roaba – PA cu braŃele întinse – figura 7.134 * Stând cu sprijin pe mâini şi pe picioarele depărtate (cu şoldurile răsucite faŃă de umeri) se schimbă orientarea picioarelor prin sărituri – figura 7. .42. de la un antrenament la altul borcanul se umple progresiv cu apă sau nisip.41.43.39.40. * Apucarea gurii unui borcan de 5 kg gol şi ridicarea lui cu braŃul întins. apoi îndoite – figura 7. pe spate cu braŃele întinse – figura 7. cu călcâiele la şezut. sau îndoite – figura 7. variantă: cu rotirea pumnului. oprind bastonul înainte la orizontală: Shomen uchi. sărituri din ghemuit. * Din culcat – răsucirea corpului de mai multe ori. în ambele sensuri – figura 7.. * Sărituri mişcând simultan braŃele şi picioarele: depărtate lateral. ambele braŃele alternativ lateral şi înainte.38.cu faŃa în sus – figura 7. * Lovituri cu un baston greu. sau . . * CăŃărare pe o frânghie.

* Partenerul X culcat pe spate cu mâinile ridicate. ambii fac deodată flotări – figura 7. * PA culcat pe spate cu mâinile ridicate. PA face flotări – figura 7.44. PP cu faŃa în sus se sprijină cu omoplaŃii pe mâinile lui PA. partenerul Y cu faŃa în jos se sprijină cu mâinile pe mâinile lui X.45. .

deoarece toate procedeele din Aikido se bazează pe ea.d. la ridicare (timpii c-a-b) se inspiră.Cu partener: * PP culcat pe spate. sau pe două picioare.47. C. PA îl aruncă în sus pe PP. trăgând cu braŃele de gâtul PA.48. variantă: cu mâinile la spate. ExerciŃii pentru picioare ForŃa picioarelor va fi dezvoltată cât se poate de mult.135 * Partenerul X culcat pe spate. mâinile se sprijină pe genunchi. care face genuflexiuni şi îl ridică. fac o nouă flotare ş.46. * Tunul: PA stă culcat pe spate cu picioarele în sus. . * Sărituri cu genunchii mult îndoiŃi – figura 7. îndoite. * Urcarea şi coborârea unei scări prin sărituri pe unul. PP se sprijină cu şezutul pe tălpile lui PA. * Şederea în nemişcare timp de 1-5 minute. cu faŃa în jos şi orientat invers cu capul. cu genunchii îndoiŃi la 90º şi spinarea inclusiv capul lipite de un perete. variantă: genuflexiuni pe un singur picior. .a. AtenŃie: genunchii se pot îndoi NUMAI în acelaşi plan cu laba (îndoirea în alte direcŃii = accident!).m. ambii apucă gleznele partenerului. variantă: lucrează şi PP. partenerul Y culcat deasupra lui X. PA se ridică Ńinând trunchiul vertical – figura 7. apucându-i gleznele. apoi se rostogolesc lateral pentru a schimba poziŃia (X sus şi Y jos). îşi Ńine corpul drept şi se agaŃă cu mâinile de ceafa lui PA.Fără partener: * Genuflexiuni cu ambele picioare – figura 7. la coborâre (b-c) se expiră. ambii fac o flotare. împingând . * Sărituri cu coarda.

apoi repetă schimbând mâinile şi picioarele. . PA înaintează Ńopăind – figura 7. se schimbă picioarele. * PP apucă un picior al lui PA. ambii parcurg o distanŃă înainte sau înapoi. sau o distanŃă.49.brusc cu labele – figura 7. apoi rolurile celor doi. sărind într-un picior.51. după un timp. * Cei doi parteneri îşi apucă mâinile opuse şi îşi ridică deasupra lor piciorul de aceiaşi parte cu mâna – figura 7.50.

sar în cerc. * Cei doi parteneri se apucă reciproc de mâini şi stau pe un picior. sau numai unul din ei. X îşi .figura 7. celălalt fiind întins înainte sau lateral . partenerul îl încalecă pe şolduri. ambii. * Cei doi parteneri se apucă reciproc de mâna şi de piciorul celuilalt .55. ambii sar simultan şi schimbă picioarele de sprijin. * Cowboyul: X stă în patru labe (pe coate şi genunchi).54.136 * Cei doi parteneri se sprijină spate în spate şi fac simultan genuflexiuni – figura 7.53. cu genunchii pe saltea. cu faŃă spre capul lui X – figura 7.52.figura 7.

cu labele lipite.58. şi se apucă reciproc de mâini. sau pe unul singur. ambii ridică şi coboară picioarele încercând să nu desprindă contactul tălpilor. încercând să-l arunce pe partener “din şea”. . PA face genuflexiuni pe ambele picioare. * Cei doi parteneri se apucă reciproc de mâini şi stau aşezaŃi pe saltea. ambii ridică şi coboară picioarele încercând să nu desprindă contactul tălpilor. * Cei doi parteneri stau faŃă în faŃă în picioare. ajutându-se cu braŃele şi fiind ajutat de PP – figura 7.59.56. * PA stă aşezat pe saltea cu spatele la PP. cu ambele picioare ridicate şi cu tălpile sprijinite pe tălpile partenerului . * Cei doi parteneri se apucă reciproc de mâini şi stau pe un picior. celălalt fiind ridicat astfel ca să se sprijine cu talpa pe talpa partenerului . apucă mâinile lui PA şi îl ajută să facă genuflexiuni – figura 7. PP în picioare.57.figura 7.îndreaptă cu viteză genunchii.figura 7.

se rotesc spate în spate.figura 7. la un semnal ambii ridică piciorul dinspre partener. culcaŃi cu faŃa în sus şi orientaŃi cu capetele în sensuri opuse.62. agaŃă piciorul . stau faŃă în faŃă şi lipesc labele picioarelor opuse. fără să desfacă mâinile. încercând să revină la poziŃia iniŃială – figura 7. PA face genuflexiuni ajutându-se cu braŃul şi fiind ajutat de PP – figura 7. * Cei doi parteneri stau lipiŃi. variantă: ambii parteneri stau jos . apoi fiecare introduce piciorul dinspre partener pe deasupra braŃului corespunzător. apoi se apucă reciproc de mâna corespunzătoare piciorului înaintat.61. În continuare.60. * Cei doi parteneri stau în picioare faŃă în faŃă şi se apucă de mâini. după care scot picioarele celelalte din cercul braŃelor.137 * Cei doi parteneri în picioare.

PA se ridică împreună cu PP şi îl roteşte prin .Cu partener: * Cei doi parteneri aşezaŃi pe saltea stau spate în spate şi se apucă de mâini/ coate. * Grupa se împarte în două şiruri care stau faŃă în faŃă. ajutându-l să se aplece înainte – figura 7. * PP stă în patru labe (pe coate şi genunchi) iar PA îngenunchiat lângă el. D. cu un picior ridicat.64. * Cei doi parteneri stau aşezaŃi pe saltea faŃă în faŃă. fiecare se apleacă înapoi şi îl trage pe celălalt. . Membrii fiecărui şir stau umăr la umăr şi îşi încrucişează mâinile şi picioarele cu ale vecinilor din şir. îl apucă cu mâinile (centurează) peste trunchi.celuilalt şi încearcă să-l răstoarne – figura 7.65. cu picioarele întinse sprijinite cu tălpile pe tălpile partenerului. fiecare se apleacă înainte şi îl ia pe spinare pe celălalt – figura 7. pe rând. Variante: fără încrucişarea picioarelor. se apucă de mâini şi pe rând.63. Diverse * Aruncarea unor obiecte sau pietre grele. La un semnal ambele şiruri fac o genuflexiune împreună. iar la ridicare toată lumea se opreşte la ½ din înălŃime şi încearcă să stea aşa mai mult decât şirul opus.

în diverse feluri.138 faŃa sa până ce îl depune cu picioarele pe saltea în cealaltă parte – figura 7. PA sare peste el (Mae Ukemi). apoi se întoarce şi se strecoară târâş pe sub PP pentru a ajunge în locul de pornire. ridică şi transportă PP pe o distanŃă de 20100 m. .66.. se repetă de 10-15 ori. sau cu încă un partener.67. * PP stă în patru labe (pe coate şi genunchi) ca o capră. sau – în diagonală peste spate în ambele sensuri – figura 7. * PA singur. * ToŃi se Ńin de centura celui din faŃa şi aleargă împreună. * PA îl manevrează pe PP în jurul său – la nivelul taliei.

repetat de multe ori (100-200 ori). * Cros (alergare) cu durata de cel puŃin ½ oră.6. sau între exerciŃiile pentru abdomen: * Cobra (asana din Hatha-yoga). răsucirea trunchiului vertical la stânga – dreapta. Generale . 7. 7. Variantă: roata cu răsucirea trunchiului când picioarele sunt sus. apoi legănare înainte – înapoi pe corpul arcuit în spate. B. Între flotări.d. sau cu pantofi speciali (având toc elastic amortizor).5. ExerciŃii pentru relaxare A.11.6. * Partenerii X şi Y stau spate în spate şi se apucă de mâini. trunchiul uşor aplecat. sau alergarea pe teren variat (cross-country). X se apleacă înainte şi aşează mâinile lui Y pe saltea. Y ridică picioarele. * Peştele (asana din Hatha-yoga). * Culcat pe abdomen. ExerciŃii pentru rezistenŃă * Orice exerciŃiu descris mai sus.a. se scutură braŃele şi umerii. se scutură celălalt.7. Cel mai bun exerciŃiu pentru îmbunătăŃirea condiŃiei fizice este jogging-ul. elastic (NU pe asfalt. ExerciŃii pentru agilitate * Sărituri peste un partener ghemuit la podea.3).m. caldarâm etc). * Masaj sau automasaj.7. * Stând în picioare.11. de 30-40 ori. * Roata: se repetă cât permite lungimea saltelei. ridică picioarele şi capul. de-a lungul spinării lui. * Relaxarea simplă (vezi # 8.11. * Stând în picioare. se rostogoleşte pe spinarea lui X şi aterizează în picioare (amortizând) ş. . Alergarea trebuie însă făcută numai pe sol moale.se execută cu toate membrele relaxate. * Stând într-un picior. * Rostogolire cu cădere peste un partener ghemuit.

139 .

MeditaŃia Ki (Ki no Seiza ho).1. Regula de coordonare nr.1. Ki şi sănătatea 8.2.5. Ki şi viaŃa 8.3.6.4. Regula de coordonare nr.5.2.3.1.1.4. Vâslirea (Fune-Kogi Undo) .3.6.2.1.5. Ki-ul în Aikido 8. Legătura dintre cele 4 Reguli de coordonare 8.2. Aikido pentru minte: Ki 8.8. Liniştirea minŃii (Mokuso) 8. Morala bazată pe Ki 8.4. 4: Extinde Ki-ul (braŃul de oŃel) 8.3. 1: Linişteşte-te şi concentrează atenŃia asupra Punctului Central (Seika-no Itten) 8. Regula de coordonare nr.3. 8.4.2.3.7.5.6. Etapa a doua: înŃelegerea celor 4 Reguli de coordonare 8.2.6.5. Ce este Ki? 8. 2: Relaxează-te 8. Unificarea cu ajutorul celor 4 Reguli de coordonare 8.7. Legătura între ViaŃă şi Regulile de coordonare 8. Regula de coordonare nr.6.2. Înrădăcinarea 8.6. Liniştirea minŃii 8.1. Etapa 3a: dezvoltarea Ki-ului 8.3. ExerciŃii de respiraŃie (Kokyu Undo) 8. Ki în cultura occidentală 8. ÎmbrăŃişarea copacului 8.2.8.3.6. NoŃiunea de Ki în cultura japoneză 8.1.4. Coordonarea corpului cu mintea 8.2.6.5 Prima etapă: înŃelegerea Ki-ului 8.2. în partea de jos 8.7.5.1. Originea Ki-ului 8. Verificarea stării de coordonare 8. Unificarea corpului cu mintea 8. Cele 5 principii ale şcolii Shin Shin Toitsu Aikido 8.5. Puterea minŃii 8.3. Transferul cunoştinŃelor despre Ki 8. 3: Lasă greutatea fiecărei părŃi a corpului să stea natural.6.6.1.

7.9.140 8.11. Taisabaki pe un pas (Kokyo-ho Undo) 8.4. Dezvoltarea inteligenŃei 8.5.8. .10. cât şi din Taijiquan [3].9. Rotirea laterală a braŃelor (Sayu Undo) 8.7.7. Conducerea şi aruncarea Ki-ului înapoi (Ushiro Tekubi Tori Kotai Undo) 8.7.8. Conducerea şi aruncarea Ki-ului înainte (Ushiro Tekubi Tori Zenshin Undo) 8. Dacă vrei . Ideile ce urmează sunt preluate atât din învăŃătura maestrului Koichi Tohei (vezi [34].7.7. CirculaŃia energiei în corp 8.poŃi 8.10. Această caracteristică se obŃine atât prin antrenamentele corporale pe Tatami. Etapa 4a: perfecŃionarea 8. Apropierea mâinilor în faŃă jos (Tekubi-Kosa Undo) 8.7. Kokyu-ho din Seiza (Suwari-waza Kokyu-ho) 8. [36]). cât şi prin meditare individuală asupra relaŃiilor cu oamenii şi mediul înconjurător. Blocarea loviturii la cap (Men-uchi Ikkyo-Undo) 8. Rotirea corpului – Taisabaki pe doi paşi (Ude Furi Undo) 8.7. Apropierea mâinilor în faŃă sus (Tekubi Joho Kosa Undo) 8.3. Concentrează-Ńi atenŃia 8.1. Rotirea pe loc (Tenkai) şi blocarea loviturii la cap înainte şi înapoi (Zengo Undo) 8. pentru soluŃionarea conflictelor sau în scopul asigurării sănătăŃii personale şi al vindecării altora. de exprimare şi comunicare: armonios.2. se studiază şi teoria bioenergiei (Ki) conform concepŃiei specifice Aikido. Întăreşte-Ńi mintea – cu ajutorul Kiului 8. CurăŃirea fiinŃei (Misogi) Aikido pentru minte înseamnă însuşirea unui anumit fel de gândire.9.3. eficient. Am văzut că Aikido total = Efort fizic + Gândire optimistă + EducaŃie civică + + InstrucŃie militară + EducaŃie morală + Control Ki + Iubirea de oameni Aikido pentru minte se ocupă de ansamblul componentelor: “Efort fizic + Gândire optimistă + Control Ki + Iubirea de oameni”.7.9. sau indirectă – prin intermediul sănătăŃii).7.11.6.9. precum şi aplicarea ei în practică. Gândirea Aikido = controlul Ki-ului Mintea şi corpul sunt strâns legate: mintea conduce corpul şi bioenergia (Ki) – dar şi corpul are o influenŃă covârşitoare asupra minŃii (directă. [35].7. În plus. responsabil.12. Aplecarea trunchiului (Ushiro-tori Undo) 8.2.7. sau prin studierea principiilor de supravieŃuire.

practice. în care cuvântul Ki are multe înŃelesuri: energie. Pneuma în greceşte. când spunem despre o persoană că are “inimă bună”.2. Ideea de Ki a fost “importată” de occidentali odată cu Aikido.aşa cum le pare occidentalilor. Ce este Ki? Din totdeauna oamenii au simŃit că există o energie vitală cu importanŃă majoră pentru viaŃă. cum ar fi: . senzaŃii şi acŃiuni cât se poate de concrete. vietnameză etc. La ei cuvântul Ki nu are un înŃeles exotic sau paranormal . Azi ştiinŃa şi civilizaŃia modernă au îndepărtat oamenii de Natură şi au făcut pe cei mai mulŃi occidentali să nu mai poată percepe bioenergia.1. Artele marŃiale se împart în: “externe”. opiniile despre Ki variază mult de la un Aikidoka la altul. adjectivul “bună” nu are nici o legătură cu starea de sănătate a muşchiului inimii sau cu alte caracteristici biologice ale organului. ConcepŃia bioenergetică s-a dezvoltat atât de mult în Orient. precum şi civilizaŃiile derivate: japoneză. 8. De exemplu. se petrec lucrurile şi cu vorba Ki. masaj etc). De exemplu. ceea ce duce la apariŃia a diverse ideologii. încât întreaga civilizaŃie chineză clasică. ci o metaforă curentă cu care explică sau definesc o mare varietate de situaŃii. suflet. unele chiar extremiste. au fost axate pe ea.8. Suflet în româneşte etc. să practice tot felul de activităŃi fizice sanogene (arte marŃiale. Ki în cultura occidentală Fiecare practicant are părerile sale despre Aikido. Qi (citeşte ci) in chineză. fiind des folosit în conversaŃia obişnuită. vigoare. numeroşi oameni “raŃionali” susŃin că nici n-ar exista o energie vitală specială – de realitatea căreia sunt convinşi mulŃi alŃii. Pentru japonezi Ki nu este o noŃiune filozofică. şi “interne” (între care şi Aikido) – bazate pe energia “internă” a corpului omenesc. Ca urmare. pentru ca omul modern. la fel cum orice om se “pricepe” la fotbal sau politică. leneş. deşi nu este familiară culturii apusene.1. Teoria Kiului a constituit pe vremuri o explicaŃie foarte bună şi coerentă a lumii. adică pe bioenergia Ki.bazate pe forŃa musculară. La fel . Ca urmare.1. NoŃiunea de Ki a rămas însă un excelent mijloc de autosugestie şi automotivare. NoŃiunea de Ki în cultura japoneză Terminologia Aikido provine din cultura japoneză. Orice aspect al activităŃilor omeneşti era explicat cu ajutorul bioenergiei. Este vorba de o idee filozofică. Prana în sanscrită. Aşa se face că multe din explicaŃiile folosite de instructorii europeni pentru tehnicile şi exerciŃiile din Aikido sunt departe de sensul gândit de O Sensei. 8.dar invers. Ea a căpătat diverse nume: Ki în japoneză.1.

controlate şi amplificate.RaŃionalii şi scepticii – care acceptă că “o fi ceva” şi merită să cerceteze fenomenul.Incredulii . Prin repetarea unor exerciŃii specifice. Singurul lucru pe care-l ştim precis e că nu ştim nimic: nu ştim ce e Ki.141 . nici viaŃă. ca o forŃă sau o energie reală.care pretind că Ki este o forŃă metafizică esenŃială ce constituie baza existenŃei întregului univers.ceea ce spectatorii sceptici sesizează uşor. cât şi stările mintale sau corporale care le produc. fără a-şi da seama – sau a accepta . . dar nu suficientă competenŃă. chiar Ńicneli: mulŃi caută cu înverşunare soluŃii miraculoase. cât şi în păstrarea sau refacerea sănătăŃii. definite în mod sistematic cu ajutorul acestui model. astfel că nu va mai există nici un mister. .Cei ce declară: “nu ştiu ce este Ki şi nici nu mă interesează”. . util pentru învăŃarea acestor efecte.SusŃinătorii fanatici. controlată şi folosită prin antrenamente specifice. S-ar putea ca în viitor ştiinŃa occidentală să accepte şi noŃiunea de Ki – aşa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei cu ideile privind circulaŃia sângelui. Ki nu există ca atare. . sunt folositoare practicantului de Aikido şi îi întăresc sănătatea. să facă “din rahat bici”. b) ExplicaŃia raŃională: Ki este doar un cuvânt. Ea este condusă de minte şi are aplicaŃii practice atât în tehnica Aikido. Cu timpul poate vom reuşi să înŃelegem fenomenele care produc stările mintale şi corporale respective. Această bioenergie poate fi dezvoltată.pe care n-o putem simŃi. iar eficienŃa vizibilă dar inexplicabilă a unor tehnici de Aikido (şi din alte Arte marŃiale interne) se bazează numai pe principii ştiinŃifice de biomecanică şi fiziologie necunoscute sau neînŃelese de adepŃii teoriei bioenergetice. Ei visează să devină invincibili peste noapte.ce poate fi prezentată raŃional în două feluri: a) Varianta idealistă: Ki este un fel de energie subtilă produsă de biosistemul uman. consimŃind să investească oarecare efort pentru a descoperi dacă pot obŃine vreun folos de pe urma ideii de Ki. mulŃi din cei care încearcă să demonstreze Ki au bunăvoinŃă. care să le dea puteri marŃiale spectaculoase . Şi în tabăra lor apar exagerări. În plus. ci e doar un concept metaforic cu ajutorul căruia se poate întocmi un model pedagogic. Pentru succesul demonstraŃiei ei încearcă să “ajute” desfăşurarea evenimentelor cu şmecherii sau forŃă muşchiulară . mistici .fără mult efort şi fără transpiraŃie. efectele respective pot fi însuşite. Atât efectele specifice. Eu aparŃin acestui grup şi apreciez că noŃiunea de Ki este o concepŃie realistă . uitând însă că există şi o lume reală .că pentru a obŃine astfel de rezultate e nevoie de mult timp şi multă muncă la antrenamente. care descrie sinergia unor efecte psihologice şi fizice din corpul omenesc. majoritatea demonstraŃiilor ce se fac pentru a evidenŃia existenŃa sau utilizarea Ki seamănă foarte mult cu trucurile de la circ şi foarte puŃin cu acŃiunile de luptă din alte arte marŃiale. iar fără Ki n-ar exista nici stele. Din păcate.care susŃin că Ki este o fantasmagorie inventată de. electricitatea sau fizica cuantică – ce păreau iniŃial nişte fandacsii. Oamenii au tendinŃa să creadă că lumea relativă din jur este singura existentă. având caracteristici încă neînŃelese de ştiinŃă. şi pentru inculŃii creduli.

mai ales când e goală. 8.2.2. sângelui. Bob Hope spunea: „Eu nu am prejudecăŃi: dau de pomană oricărei biserici. Riscul ateismului e descurajant de tragic. Deodată. el s-a transformat (nu se ştie de ce.pe care o vedem. pipăim etc. discutaŃi cu preoŃii – dar nu vă lăsaŃi manipulaŃi: „iubesc preoŃii. care e considerată etapa finală a vieŃii şi mişcării. însă modelul pedagogic bazat pe ideea de Ki şi repetarea exerciŃiilor aferente îi sunt foarte utile. Putem trage concluzia că unui Aikidoka nu-i sunt necesare înŃelegerea sau aflarea „adevărului” despre Ki.9. a căror interacŃiune a produs materia şi mişcarea. bune oricum “la casa omului”. şi invers. Ki şi sănătatea Ki este o energie vitală. având caracteristici oarecum analoage celor ale apei.Dar ce te faci dacă el există? La fel şi cu „Dumnezeu”: nu ştim dacă există sau nu.2. Nu vreau ca din cauza unui detaliu tehnic. auzim. La origine Universul absolut (Taiji) a fost unic şi nemişcat. Ki şi viaŃa 8. ForŃa vieŃii o primim mereu şi . Ki-ul fiecăruia este inseparabil legat de Ki-ul Universului şi interacŃionează cu acesta. preventiv. 8.2. în strategia stingerii conflictului prin armonizarea cu adversarul: dacă el e Yang (agresiv) – să fii Yin (să cedezi). adică lumea relativă . să am probleme când ajung „dincolo”. Originea Ki-ului Conform concepŃiei filozofice chinezeşti antice. Aşa că rugaŃi-vă în biserică. cele două forŃe se vor reuni. plin cu o substanŃă indivizibilă care alcătuia Universul – denumit Taiji de chinezi. o circulaŃie continuă a energiei. liniştindu-se în sfârşit – ceea ce va însemna dispariŃia lumii relative şi revenirea la Taiji. Dumnezeu de creştini etc. necesare şi utile. . ViaŃa este în realitate un permanent schimb reciproc între Ki-ul fiinŃei şi cel al Universului. dar urăsc popii” (generalul Mircea Chelaru). e bine să ne purtăm ca şi când ar exista. la început exista un neant. În felul acesta s-au născut toate obiectele şi fiinŃele. Cantitatea de Ki în Univers este constantă. o fi fost Big Bangul astronomilor?) în două forŃe opuse (Yin şi Yang).1. La un moment dat în viitor. electricităŃii. Plus că “cinstirea lui Dumnezeu” nu înseamnă altceva decât respectarea unor reguli raŃionale de igienă corporală şi mentală.vezi [3]. însă. mai ales când aplică metoda vizualizării – vezi # 9. de orice confesiune. Oricare fiinŃă înglobează în corpul său o mică bucată din energia Ki a întregului Univers. Această concepŃie filozofică este transpusă şi pe plan marŃial. În felul acesta vei contribui la stabilirea liniştii (Taiji).

dar şi în afara corpului. sau pentru a scoate o mărturisire de la cel mai înrăit criminal.moare. în vreme ce 9 sau chiar 10 ore de somn agitat sau cu întreruperi nu sunt de nici un folos. O metodă sigură pentru distrugerea rezistenŃei unui deŃinut este să nu fie lăsat să doarmă. . din Natură. dar moare după 5 zile nedormite. cuvântul Ki shi înseamnă moarte prin lipsă de Ki. Putem face o analogie cu acumulatorul unei maşini. Trei zile fără somn sunt suficiente pentru a zdrobi cel mai tare om. dar ineficace din cauza corpului slab.rece. Partea stângă a corpului e minusul. La fel ca energia electrică. Ki este în continuă curgere. Ki curge de la sine prin meridianele de acupunctură. In japoneză. iar când scurgerea se opreşte complet şi ireversibil . Atunci. Când scurgerea se opreşte temporar. Partea stângă e fundaŃia. Somnul este o necesitate de bază a vieŃii.toate extremele trebuiesc echilibrate. Universului. un sens de curgere. omul leşină. Cu cât rezistenŃa conductorului e mai mică. Într-o situaŃie grea. cald . şi alte caracteristici. respectiv Yin şi Yang. negru şi alb . pentru a avea o sănătate bună şi a putea înainta pe Cale. Fără să-l simŃim. Prin concentrarea minŃii Ki-ul poate fi silit să curgă în corp. Mintea este echivalentă puterii care generează diferenŃa de potenŃial sau tensiunea electrică (măsurate în volŃi). O clădire frumoasă care stă pe o fundaŃie slabă e inutilă. acumulatorul trebuie reîncărcat de la o sursă exterioară. singura perioadă în care majoritatea oamenilor sunt capabili să se relaxeze cu adevărat. Rezerva de Ki se reînoeşte în timpul somnului adânc. Corpul poate prelua Ki numai când este total relaxat.142 spontan. Yin şi Yang. individul este sănătos. care curge de la Cer. Ki-ul consumat în timpul activităŃilor zilnice se reface prin preluare din Ki-ul înconjurător. şi mediului înconjurător. sau între corpuri omeneşti. tot aşa ca tehnica de Aikido impresionantă ca gesturi. acumulatorul electric se încarcă.mic. constituind un conductor pentru Ki-ul exterior. La fel se întâmplă şi cu Kiul omului. De aceea 5-6 ore de somn liniştit şi neîntrerupt pot fi suficiente pentru refacere. devenind astfel un conductor mai bun pentru Ki-ul propriu. o intensitate. Corpul omului poate fi asemuit unui conductor electric care are o rezistenŃă (măsurată în ohmi). Dacă maşina stă şi nu funcŃionează o perioadă mai lungă de timp. un om cu partea stângă slabă se va destrăma. sau să iasă din corp. Dacă fundaŃia e slabă. Când maşina (motorul) merge. curentul electric circulă mai bine şi fără pierderi. Un om cu Ki puternic poate supravieŃui 10 sau 20 de zile fără mâncare. Ki este la fel cu un curent electric (măsurat în amperi) care curge de la potenŃialul mai mare spre cel mai mic (de la Yang spre Yin) prin orice corp. iar cea dreaptă e clădirea. Ki are: plus şi minus. respectiv negativul sau pământul. la orice calamitate clădirea se va prăbuşi. Corpul uman aparŃine în acelaşi timp şi individului. Ki-ul Universului intră în corp prin dreapta (sau pe sus) şi iese prin stânga (sau pe jos). iar cea dreaptă e plusul. mare . prin corp spre Pământ (de la Yang spre Yin). atunci când undele electrice emise permanent de creier devin regulate. La fel face şi Ki-ul. bateria se descarcă şi “moare”. RezistenŃa corpului uman scade prin relaxare. înalt şi scurt. Când această scurgere este puternică şi nestingherită.

Persoana cu Ki pozitiv e veselă şi plină de viaŃă. aşa cum urmăreşte Aikido. face bine şi rău. Ele acŃionează conform instinctelor. Plantele şi copacii reprezintă o formă mai complexă decât pietrele: ele nu se mişcă.pozitivă (frumoasă) sau negativă (rea).cu care pot gândi. deoarece la ea chiar şi lucrurile rele devin până la urmă bune. minus Ki-ul vine de la o minte negativă. Adică. ca o zdreanŃă. una pozitivă şi alta negativă – cărora le corespund. Aşadar. la fel cu electricitatea. Ki-ul personal este alcătuit.negativă şi pozitivă. Ki propriu-zis e invizibil. vom ajunge să iubim şi să protejăm nu doar formele de viaŃă. 8. din două componente. orice vedem sau pipăim pe Pământ este o manifestare a Ki-ului universal sub diverse înfăŃişări. este necesară înŃelegerea Universului. sau . respectiv: bucuria şi tristeŃea. Fiecare îşi alege (inconştient sau conştient) cum să-i fie viaŃa . ci şi lucrurile fără viaŃă. judeca. foame etc. sănătate şubredă. care se pot deplasa. nu au „minte” şi nu-şi fac planuri complicate. animale. chiar dacă nu se pot deplasa. iubirea şi ura etc.a drogurilor. aer. soluŃia e să devii conştient de ce se . pentru că vede totul în negru. depresie. plănui. din interacŃiunea celor două forŃe opuse Yin şi Yang. stânci. plante.cum ar fi pietrele. Plus Ki-ul este bioenergia produsă şi condusă de o o minte pozitivă. aşa că lumea “civilizată” a ajuns în ultimii ani la generalizarea folosirii somniferelor. pesimist. dorm şi se înmulŃesc. însumarea infinită a tuturor particulelor sau energiilor elementare existente. mânca şi bea. dar plantele cresc şi se înmulŃesc. Ki-ul este implicat atât în problemele corpului cât şi în cele mintale.Stresul vieŃii moderne provoacă insomnie. fericirea şi nefericirea. culoare. Dar. La un nivel superior sunt animalele. Ca urmare apar tot felul de boli nespecifice: lipsă de vitalitate. iar forma cea mai rudimentară sunt obiectele neînsufleŃite . Toată Lumea aparentă în care trăim s-a născut din Ki-ul Universului. Din contră. El intră în componenŃa oricărui obiect sau fiinŃă – oameni. uneori şi mai rău . Fie că vrem sau nu. greutate. Morala bazată pe Ki Pentru însuşirea spiritului păcii şi al comuniunii cu Natura. chiar tendinŃa de sinucidere. În Aikido există Ki pozitiv şi Ki negativ. n-are volum. Pentru a fi fericit.).2. Oamenii au minte .într-o terminologie mai familiară nouă . Corpul unui drogat este lipsit de viaŃă. răspunsul la întrebarea: cum funcŃionează Lumea? Baza Universului este Ki. ci unor probleme mintale. Slăbiciunile respective nu se datorează unor cauze fizice (oboseală. Aceste medicamente anesteziază creierul şi în felul acesta Ki-ul din Natură nu mai poate realimenta Ki-ul personal. în cursul vieŃii avem de-a face atât cu bucurii cât şi cu necazuri. Dacă mergem cu raŃionamentul până la capăt vom înŃelege ideea generoasă care conduce toată CreaŃia. stele etc. a spiritului universal. Forma cea mai rafinată de manifestare a Ki-ului pe planeta noastră este chiar fiinŃa omenească. Mintea negativă atrage Ki-ul negativ din Univers.3. cel cu Ki negativ va suferi toată viaŃa.

ia să-Ńi fac eu o frecŃie . Bătrâna încercă s-o îmbuneze. uite otrava. Dar vei face o crimă şi dacă te prinde pe tine. îi povesti tărăşenia şi ceru să-i dea o otravă ca să scape de babă. Pune-i în ascuns doar trei picături pe zi în mâncare. o babă doftoroaie din acelea care văzuse multe şi ajuta oamenii la greu. după câteva săptămâni de armonie şi viaŃă bună.143 întâmplă cu tine şi cu lumea din jur – apoi să te ocupi de sporirea şi înfrumuseŃarea vieŃii. ce bine îŃi stă basmaua asta. fără componente. Pentru a trăi o viaŃă fericită. începu s-o îndrăgească pe soacră şi îşi zise că n-are rost s-o omoare dacă e atât de cumsecade. vrăjitoarea aduse o sticluŃă şi zise: “Fata mea. Certuri. poartă-te frumos cu ea. văicăreşte-te mereu. foloseşteŃi spiritul în mod negativ. să-i schimbe voia – dar degeaba. plânsete. Să faci astfel ca nimeni să nu te bănuiască de ceva. cum să dreg dincolo. În al doilea rând. Dacă te atrag tristeŃea sau mizeria. draga mea colo. Nu uita că bine faci – bine găseşti. Nora plăti bucuroasă otrava şi începu să acŃioneze. Ba chiar. dar este adevărat şi faptul că Universul este nemilos. Se povesteşte că o noră nu se înŃelegea deloc cu soacră-sa. Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. n-ai decât să crezi că eşti persecutat. ce să fac aici. După un timp însă. Soacra nu mai ştia ce se petrece. În schimb. Nu facem noi un bine.de tine depinde. Fiecare din ele dorea să fie şefă în gospodărie. Ne spânzură pe amândouă. Nora începuse să-şi schimbe gândurile ascunse. ce-i veni nurorii în minte: să scape de hoaşcă. priveşte partea luminoasă a situaŃiei. Într-o vreme. Nora nu şi nu. nu înŃelegea de ce nora se schimbase peste noapte. că lumea este nemiloasă şi necruŃătoare. să pară că e boală. viaŃa le devenise de nesuferit. Atmosfera în casă se schimbase total. viguroasă şi sănătoasă. neutru şi imparŃial. În primul rând. Se duse pe ascuns la vrăjitoarea satului. aşa încât nimeni să nu te bănuiască. bătrâna copleşită de purtarea nurorii începu şi ea să răspundă la fel: draga mea ici. ocări şi altele. O să moară în câteva luni. Zilnic turna pe ascuns picăturile în mâncarea soacrei. Ki-ul Universului este întreg. “cu o asemenea scorpie nu se mai poate trăi!”. De aceea este corectă afirmaŃia că Dumnezeu este Iubire. PoŃi să-Ńi consumi zilele plângând sau zâmbind . otrăveşte-o cu încetul. Văzând acestea. mamă în jos. De aceea avem nevoie de măsuri de precauŃie.şi tot aşa. toată lumea era fericită. acuma i se părea că soacrăsa nu era chiar atât de rea. dar să ne rugăm Celui de Sus să ne ierte”. Dar cum putea opri acŃiunea otrăvii pe care în timpul acesta o tot turnase în mâncarea bătrânei? . lasă tu să fac eu treaba asta – şi tot aşa. o s-o păŃesc şi eu. priveşte partea întunecoasă a vieŃii. Pentru asta e nevoie de gândire conştientă – şi de muncă. iar când o da ortul popii rupe-Ńi părul de durere. fă cum vrei tu. dar totodată începu să se poarte frumos cu ea: mamă în sus.

nou.Creşterea energiei de execuŃie a procedeelor de luptă (aruncări energice.Creşterea sensibilităŃii (sesizarea Ki-ului adversarului înaintea declanşării atacului). analizând critic funcŃionarea Ki-ului propriu. e mai fericit. lasă să-Ńi pătrundă în corp un adaus proaspăt de Ki.Vindecarea altora (prin masajul Kiatsu). cu un consum minim de efort şi contracŃii musculare.Se duse pe furiş la vrăjitoare.2. deci să-i dea un antidot la otravă. fii convins că iubirea este forma de manifestare a Universului. cu ajutorul lui se obŃine o stare de relaxare şi deschidere mintală. Cu cât dai mai mult.Întărirea sănătăŃii (rezistenŃa la boli). şi altele. apoi extinde şi emite Ki-ul.2. Aceste rezultate pot fi explicate astfel: a) Ki-ul îmbunătăŃeşte comportarea corpului. nu soacră-ta s-a schimbat.5. Creşterea stabilităŃii şi a forŃei se bazează pe această regulă corporală. Fii binevoitor (cu o atitudine mintală pozitivă). fără efort aparent). 8. .Mărirea stabilităŃii corpului (vezi # 8. Doftoroaia o privi zâmbind şi zise: “măi fată. Când dai (emiŃi) Ki. Soacră-ta e sănătoasă. cum să devii una cu Ki-ul Universului.4. cu atât poŃi primi mai mult – vezi # 6. . Relaxarea permite utilizarea forŃei “întregului corp” şi păstrarea legături dintre mâini şi Centrul corpului (Hara). Ki-ul în Aikido Ki-ul se manifestă în tehnica Aikido prin câteva efecte specifice: . BraŃul de oŃel – vezi # 8. să trăieşti fericit şi viguros. Dacă nu dai Ki – n-are unde să-Ńi intre altul.4). Du-te acasă şi poartă-te tu în continuare la fel – ca să vă fie bine la amândouă!”. deşi are impresia că adună. în schimb zgârcitul mai mult pierde.6. să reuşeşti în viaŃă – învaŃă cum să extinzi Ki-ul. care permite realizarea unor legături între: mâini – picioare. şolduri – mâini. .2. îi povesti că să vezi minune. dând posibilitate forŃei fizice şi mintale să se refacă noaptea chiar şi cu mai puŃin somn. această reînoire instantanee devine mai intensă şi eficientă. Dacă vrei să vezi partea bună a lucrurilor. . .Sporirea forŃei unor părŃi ale corpului (de ex. constructivă. cum să iei şi să dai Ki pozitiv. Dă şi vei avea! Ce filozofie splendidă în perspectiva interpretării ei practice: cel generos capătă mai multe de la viaŃă. ci apă chioară. soacra se schimbase şi devenise o comoară de femeie aşa că ea nu mai voia s-o omoare.5). . Exersează Aikido cu o atitudine pozitivă. dă şi tu altora. Dacă doreşti să-Ńi întăreşti corpul şi vitalitatea. în corp se face loc şi poate intra alt Ki. mulŃumeşte lui Dumnezeu că Ńi-a schimbat Ńie gândurile! Eu Ńi-am dat nu otravă. nu poŃi primi Ki (nu te poŃi primeni). Prin exersare.

dezechilibrarea partenerului: prin tragere. dar i-o Ńineai astfel că era mereu gata s-o apuce? Ai Ńinut de mână un copilaş care voia să scape. nimerind însă pe obraz.3. ciocnire – sau.până le intră oamenilor în reflex.eliberarea din apucare: prin forŃare. Numeroase idei şi acŃiuni din Aikido pentru corp pot fi realizate practic fie greşit. Astăzi. îi domină. adică să ne concentrăm atenŃia asupra ceea ce facem. copiii învaŃă să gândească înainte de a acŃiona. Oamenii au tendinŃa să creadă că lumea relativă din jur este singura existentă. Dar gândurile sunt uneori greşite – la fel şi faptele născute din ele. prin extensia Ki-ului. omenirea se poticneşte din cauza înclinaŃiei preponderente către lumea aparentă. să fugă? Folosirea Ki-ului nu înseamnă o forŃă mai mare.a fost mai întâi un gând. elevul e obligat să se concentreze. sclavii propriilor gânduri. 8. care apar uneori. oferindu-i o momeală la care nu-l lăsai să ajungă. Singura lor salvare ar fi căutarea drumului spre lumea absolută care există dincolo de cea relativă. Deoarece tehnica de însuşit e complicată. prin extensia Ki-ului. relaxat – folosind Ki-ul aşa cum se arată în continuare. Unificarea corpului cu mintea Oamenii se preocupă să aibă – în loc de a fi. avantajos. să nu ne zboare mintea în toate părŃile. fie corect. Utilizarea Ki-ului în relaŃiile interpersonale se bazează pe senzaŃii subtile. ci mai degrabă ascuŃirea unei senzaŃii.pe care n-o putem simŃi. ducând la creşterea randamentului de utilizare a energiei. pentru că ea şi-a rotit capul în ultima clipă? Ai jucat "fripta"? Ai condus un căŃel în jurul tău. Aşa se face că orice acŃiune . mărirea forŃei de reacŃie şi scăderea efortului. uitând că există şi lumea absolută . Pe măsură ce te antrenezi mai mult. prin blocaj.primirea loviturii: greşit. . prin înŃelegerea teoriei Ki-ului. involuntar: ai încercat vreodată să apuci mâna cuiva şi să-l dezechilibrezi fără să forŃezi? Ai tras scaunul de sub cineva care tocmai se aşeza? Ai încercat să săruŃi gura unei fete. înveŃi să NU gândeşti – ci să faci. . să-şi extindă Ki-ul. folosind muşchii. O concentrare puternică a voinŃei şi intenŃiei va întări legăturile dintre părŃile corpului care participă la o anumită acŃiune sau procedeu de luptă. De mici. la şcoală şi la lucru regula este întărită . prin preluarea Ki-ului adversarului. fără forŃă. smucituri – sau.144 b) Ki-ul ajută la concentrarea atenŃiei: această regulă de acŃiune mintală se aplică atât practicantului. smulgere – sau. Câteva exemple sugestive: . Dar concentrarea voinŃei are efecte şi asupra celor din jur: un om mânat de o voinŃă puternică deranjează atenŃia celorlalŃi (le scade concentraŃia) şi îi dezechilibrează (mintal). . aşa că nu mai are timp să gândească la altceva. relativă. Problema oamenilor este că au devenit sclavii minŃii. Aikido ne învaŃă să gândim corect. cât şi adversarilor săi.

3. undele cu frecvenŃă mică – unei gândiri lente. Dacă vă gândiŃi cu convingere – degetele se vor depărta “singure”. de frică.1. 8.1. SuferinŃa corpului atrage o boală sufletească: de exemplu. ce demonstrează supunerea corpului faŃă de minte: împreunaŃi mâinile ca în figura 8. forŃa spirituală apropie degetele! PuteŃi să încercaŃi şi cu acŃiunea inversă: lipiŃi degetele. Se ştie că mintea poate conduce corpul. Aşadar spiritul are uneori rolul conducător în duetul corp-minte. prin intermediul voinŃei – însă şi corpul poate schimba gândurile. apoi gândiŃi-vă că ele se depărtează. Liniştirea minŃii Gândurile pot fi agitate sau liniştite. FuncŃionarea corpului poate fi dirijată cu ajutorul respiraŃiei sau cu ajutorul minŃii.2. De exemplu. PriviŃi-le cu atenŃie şi gândiŃi-vă că vârfurile degetelor se aproprie. preocupate. avem nevoie de o minte limpede. liniştite. Iată un exerciŃiu folosit pentru verificarea capacităŃii de concentrare mentală. creează o nouă undă.b. fără însă a contracta în mod conştient vreun muşchi în acest scop: veŃi constata că aşa se întâmplă – figura 8.3.a. Cum putem calma mintea? Cât timp omul trăieşte.gândul acesta generează unde. mintea o ia razna şi gândeşte haotic. agitate. De asemenea: “iubirea trece prin burtă”. oricât de tare ai încerca. Cele cu frecvenŃă mare corespund unei gândiri intense. Adică. Degetele arătătoare vor sta depărtate. relaxate. că eşti calm . Chiar când gândeşti că nu gândeşti.8. Nu poŃi coordona spiritul şi corpul dacă deranjezi continuu undele creierului cu noi ordine. sportivii se trezesc după un meci cu vânătăi provocate de lovituri pe care nu le-au simŃit în vâltoarea luptei. Ordinul dat creierului să se calmeze înseamnă un gând nou. . sau impulsuri nervoase. Puterea minŃii Multe aspecte din domeniul psihosomaticii nu sunt cunoscute suficient de ştiinŃă. Pentru a stăpâni o situaŃie neprevăzută sau critică. devii nefericit. calmă cu care să gândim corect şi bine. o durere de dinŃi te necăjeşte. undele cerebrale nu pot deveni regulate. Dar tocmai în situaŃiile grele. Când te gândeşti că spiritul e agitat şi vrei să-l calmezi.1. creierul emite continuu unde electromagnetice. clară. Se ştie că omul uită suferinŃele corporale când mintea îi este preocupată cu alte gânduri.

Pentru a intra în starea de calm vital e nevoie să Ńii totuşi spiritul în mişcare.dar are Ki. erau unificate. În schimb. relaxare) sunt complet diferite – vezi # 8. Ea nu implică nici o forŃă . cel puŃin e logic că ar fi bine să existe. dar nu a mai reuşit nici măcar s-o urnească din loc.3. Din cauza evoluŃiei speciei (vezi # 2) şi folosirii excesive a raŃiunii. După trecerea pericolului. Această concepŃie a avut consecinŃe dramatice asupra funcŃionării omului şi vieŃii sale. Dacă anulezi complect unda – orice gând dispare: acesta este calmul sau relaxarea totală (simplă). desprinde-te momentan de problemă. ceea ce l-a făcut pe om mai slab din punct de vedere corporal.3.6. Cele două feluri de linişte (calm. Sau. baba disperată a luat pe sus o ladă mare. întâmplări de pe front: soldaŃii excitaŃi de pericol. alergătorii de maraton: când se apropie de sosire parcă zboară. bătrâna a încercat să readucă lada înapoi în casă. reducându-i amplitudinea şi frecvenŃa la jumătate.145 Pentru a linişti mintea. la fel ca la animale. În această stare mintea este unificată cu corpul. sau imuni la diferite boli: acasă la ei s-ar îmbolnăvi grav dacă ar bea apă tot atât de murdară ca pe front. Sau. iar „slăbiciunea” i s-a reîntors. a cărei casă a luat foc. Dar slăbiciunea trupească l-a silit pe om să dezvolte şi mai mult mintea – pentru a supravieŃui. de luptă. Când incendiul s-a înteŃit. şi a scos-o afară din casă. în primul rând trebuie să te calmezi.3. calmul sau relaxarea vitală mai are încă un gând: voinŃa de a conduce Ki-ul. Apoi gândeşte-te că gândurile tale sunt o undă haotică şi linişteşte-o. Repetă acest proces de un număr mare de ori şi unda va deveni infinit de calmă. Aproape toată lumea a auzit sau a trecut prin asemena situaŃii limită: un copil din Bucureşti a căzut de la etajul 10 dar a fost prins în braŃe şi salvat de o trecătoare (!). AtenŃie – să nu reduci niciodată până la zero amplitudinea şi frecvenŃa gândurilor. aşează-te şi respiră comod. sunt nesimŃitori la răni. plină cu cele mai valoroase lucruri ale ei. Numără până la 10. Dezvoltarea exagerată a minŃii a dus la sporirea dezbinării celor două capacităŃi. pentru orice activitate din oricare domeniu. deoarece fără să vrea extind Ki-ul spre linia de . lipsa stimulentului a dus la pierderea coordonării. Stai. oamenii au ajuns să considere că mintea şi corpul sunt două entităŃi distincte şi separate. ajung aproape de unificarea spiritului cu corpul. Coordonarea corpului cu mintea Mintea şi corpul omului primitiv funcŃionau împreună. După ce focul a fost stins. coordonate. De groaza focului bătrâna a reuşit fără să vrea să-şi coordoneze mintea cu corpul şi să-şi folosească adevărata ei putere. 8. Un cerc vicios! Chiar dacă practic nu ne dăm uşor seama ce importanŃă uriaşă are coordonarea minŃii cu corpul pentru viaŃă. relaxează-te. Este cunoscută povestea unei femei bătrâne şi plăpânde.

. repetarea la nesfârşit a mătăniilor sau prosternării (întinderea completă pe sol. Mintea nu are culoare. atât mintea cât şi corpul se trag din Ki-ul Universului şi până la urmă sunt două feŃe ale aceleiaşi monezi. Corpul este pipăibil. marşuri în condiŃii grele. adică puterea Ki-ului. apoi ridicarea în picioare). Aceasta e o condiŃie vitală.7/6). vinovăŃie etc.3. foarte puŃini oameni reuşesc să le coordoneze. nu are formă. în viaŃa de zi cu zi. MotivaŃia le dispare imediat ce termină cursa. Există o mare diferenŃă între minte şi corp. cine vrea să trăiască o viaŃă plină de satisfacŃii. nu-Ńi va fi greu să realizezi coordonarea respectivă în Dojo şi. după trăirea senzaŃiei de iluminare (Satori – vezi # 9. adică repetabil. Cum să le îmbinăm? Deşi oamenii le consideră separate. deşi unificarea corpului cu mintea este greu de realizat în repaus. dar din păcate nu ofereau soluŃii bune: unii erau preocupaŃi mai mult de minte şi nu se pricepeau la corp. post. Noi putem să folosim adevărata noastră forŃă. nici măcar nu încearcă. să devină una cu Ki-ul Universului. va căuta să-şi unifice mintea şi corpul. la fel ca fundaŃia pentru o clădire sau ca rădăcinile pentru copac. păstrarea coordonării în mişcare sau în viaŃa normală este şi mai grea. AlŃii nu le pot îmbina pentru că n-au încredere în propriile forŃe. alŃii se pricepeau la corp dar nu la minte. Şi totuşi. ci doar întâmplător şi după multă muncă “fără cap”. În calea coordonării mai stau şi alte piedeci mentale: teamă. S-au imaginat tot felul de metode.cea care a produs schisma: cui pe cui se scoate. În plus s-a constatat că. alŃii s-au retras în mănăstiri. are dimensiuni. Unificarea cu ajutorul celor 4 Reguli de coordonare MulŃi iluminaŃi au propovăduit pe bună dreptate necesitatea îmbinării minŃii cu corpul.4. 8. De aceea. Aşa că. alŃii au folosit practici ascetice de auto-chinuire a corpului: biciuire. Dacă însă te convingi singur că se poate. Un turn înalt poate fi construit doar pe o fundaŃie solidă. coordonarea celor două entităŃi nu se putea realiza în mod ştiinŃific. Puterea adevărată a omului este dată de îmbinarea forŃei sale corporale cu cea spirituală. Unii au încercat izolarea în munŃi şi au practicat Zazen (meditaŃia Zen în Seiza) ani în şir. spiritul şi corpul se separă .unificăm mintea cu corpul. fiecare cu un grad mai mare sau mai mic de eficienŃă. doar atunci când – conştient sau inconştient . iar un stejar înalt şi stufos se bazează pe rădăcini zdravene. nu are contur. Nu este uşor să îmbini corpul cu mintea pentru a le face să funcŃioneze armonios împreună. Pe fiecare le coordonăm separat. se foloseşte tot mintea . De aceea călugării Zen insistă asupra necesităŃii şi importanŃei antrenamentului suplimentar după realizarea trezirii spirituale în repaus. ulterior. scăldarea sub o cascadă de apă aproape îngheŃată etc. atunci ei opresc extensia Kiului. Pentru a le reunifica.iar atleŃii se prăbuşesc.sosire.

întrucât ar fi mult mai greu de învăŃat deodată o singură Regulă globală. cum ar fi şederea timp de mulŃi ani în Seiza. Linişteşte-te şi concentrează-Ńi atenŃia asupra Punctului Central (Hara).2. ele exprimă aceiaşi idee. Fiind foarte accesibilă (user-friendly). ► 3.146 ViaŃa modernă nu mai permite însă utilizarea unor metode empirice. Regulile nr. De aceea. a avut un mare succes. ca roŃile unui automobil. a propus o metodă de coordonare logică. ► 2. Fiind vorba despre precizarea unor senzaŃii. 4 privesc mai mult activitatea mentală. Aşa că de fapt nu e nevoie să respecŃi decât una din Reguli. Fii conştient de Hara. dar înglobează şi aspecte preluate din alte metode empirice (Qigong etc. Lasă greutatea fiecărei părŃi a corpului să stea natural. ► 4. regulile nu sunt uşor de formulat. Dacă respecŃi Regulile şi le aplici simultan. Coboară greutatea. Ia o postură care să asigure legăturile corecte între componentele corpului. se încordează fără să vrea. Concentrează-Ńi atenŃia asupra ce faci. devenind instabil şi vulnerabil.2) a lui Tohei sunt cele 4 Principii de unificare (sau Reguli de coordonare) a corpului cu mintea: ► 1. ci şi în viaŃa de toate zilele. dispare brusc orice coordonare. mintea şi corpul funcŃionează ca un TOT. calamitate etc. Lumea se grăbeşte. în partea de jos. Ea se bazează în primul rând pe Aikido. Deşi par diferite. . Concentrează-te asupra Centrului. le însuşeşte automat şi pe celelalte trei. Relaxează-te complet. celelalte două se referă mai mult la comportarea corpului. Destinde muşchii încordaŃi fără motiv. ci faptele contează: singurul folos real de pe urma acestor idei se obŃine numai prin aplicarea lor consecventă în cadrul antrenamentelor. la fel de bune. Dacă nu le respecŃi pe toate 4 deodată. Purtat de valul progresului. unul din cei mai buni elevi ai lui O Sensei. lente. În felul acesta el încalcă toate Regulile de coordonare. fiecare o va alege pe cea care i se pare mai sugestivă şi eficientă pentru memorizare. Ştirea bună e că cine înŃelege şi însuşeşte una din ele. Extinde Ki-ul (mintea). Regulile pot ajuta orice om să-şi unifice spiritul şi corpul nu numai în Dojo. eficientă şi relativ rapidă. Am dat mai multe exprimări echivalente. clară. Baza metodei Shin Shin Toitsu Aikido (vezi # 10. Până la urmă nu cuvintele.). 1 şi nr. în munŃi. oricare – şi atunci celelalte se îndeplinesc de la sine. DiferenŃierea regulilor are un scop pedagogic . Oamenii obişnuiŃi nu cunosc şi nu exersează aceste Reguli de unificare.. nesigure. un om nepregătit se sperie. la apariŃia unei surprize: conflict. aproximativ în 1955 maestrul Koichi Tohei.

folosind metoda vizualizării (# 9. nici simŃi.5). până când acesta se întăreşte şi poate să-şi poarte singur de grijă. De aceea predarea cunoştinŃelor despre Ki este dificilă. dar şi a unităŃii dintre calm. . .4.Să combinăm într-un mod potrivit cele două aspecte de mai sus. să întărim şi concentrăm atenŃia şi voinŃa.Să dezvoltăm. Studiul constă în repetarea aceloraşi procedee şi . a transpira.6. 5. ExerciŃiile cu Ki: pentru păstrarea calmului în timpul acŃiunii (luptei) şi însuşirea coordonării corpului cu mintea în cursul vieŃii normale. Se poate însă preda metoda de dezvoltarea Ki-ului. să-l deschidem spre lumea înconjurătoare şi să realizăm legăturile optime între diversele părŃi ale corpului pentru situaŃia respectivă. dedicate. întrucât simplul schimb de informaŃii nu este suficient. deja însuşite de elev pentru situaŃia statică. În şcoala de Ki Aikido se Ńin antrenamente alternative. ÎnvăŃarea respectivă se bazează pe o transmisie (bioenergetică?) directă de la profesor la elev.8.9).).Să relaxăm corpul. Pentru a studia Ki-ul e nevoie: . Kata etc. pentru că nu-l putem explica. stres (atacuri etc. succesiv unul axat pe Ki şi celălalt pe procedee de luptă. Studiul se poate face fie sub forma unor exerciŃii specifice pentru Ki. mai grele: cu mişcare. Unificarea corpului cu mintea: cele 4 Reguli şi exerciŃiile respective. ea ajută elevul să ducă o viaŃă sănătoasă. Poate fi asemuit cu un şuvoi de apă (vezi # 8. Aşa că degeaba se vorbeşte despre Ki. la alte condiŃii. 4. Transferul cunoştinŃelor despre Ki La fel ca electricitatea. În antrenamentul specializat de tehnică Aikido se încearcă transferul calmului şi unificării. acŃiune şi Ki. prin contactul cu altă fiinŃă. fie prin înglobarea în cadrul antrenamentului normal de Aikido a ideilor şi senzaŃiilor căpătate prin exerciŃiile specifice dezvoltării Ki-ului. Studerea Ki-ului fără a face în paralel şi efort fizic. Ki-ul este invizibil şi poate fi sesizat doar când curge. căci se referă la subconştient şi nu poate fi observat cu mintea raŃională. de la om la om. 3. Masajul cu Ki: o metodă de vindecarea bolilor prin transferul bioenergiei de la un om sănătos la cel suferind. Folosirea Ki-ului se învaŃă cu mintea. fie ca o parte specială în cadrul antrenamentelor obişnuite. este o greşeală la fel de mare ca şi aceea de a nu face deloc Aikido.). conform principiului „forma determină fondul”. Nu se poate preda Ki-ul ca atare. ExerciŃiile pentru Ki se practică fie în cadrul unor antrenamente speciale. În lecŃiile sau antrenamentele specializate pe dezvoltarea Ki-ului se studiază următoarele: 1. 2. mai abitir decât învăŃătura pentru corp (procedee. MeditaŃia Ki: pentru o mai bună stăpânire a Centrului corpului (Hara). RespiraŃia cu Ki: conform Regulilor de unificarea corpului cu mintea.

oricând şi oriunde.5 Prima etapă: înŃelegerea Ki-ului Ki-ul în mişcare poate fi sesizat după o perioadă de antrenamente specifice. pe care îl consider cel mai bun sport complementar sau ajutător pentru Aikido. iar pe de altă parte să ne liniştim. Exersarea – şi valorificarea Ki-ului depinde însă mai puŃin de talent. La fel. reculegerea de la sfârşitul lecŃiei va fi un bun prilej de dezmeticire din beatitudinea antrenamentului şi de reamintire a celor trăite şi învăŃate. imperturbabil. Practica urmăreşte în primul rând învăŃarea îndemânării de a influenŃa mintea adversarului şi numai în al doilea rând capacitatea de efort sau de luptă. nu orice om poate sesiza Ki-ul.9. ele nu se concretizează şi nu se reŃin de la sine. Ideea de bază este că e nevoie să te controlezi pe tine mai înainte de a-l putea doborî pe adversar.1.nu ce vor ele. Pentru studiul Ki-ului e nevoie de o muncă intelectuală intensă. eu fac Aikido ca Taijiquan şi Taijiquan la fel ca Aikido. voinŃă şi mai ales „kilometraj” pe Tatami. în Dojo şi în afara lui. 8. Pelerinul a insistat. 40 % sunt “normali”. Relaxarea şi concentrarea centrează individul spre Centru (Hara). Este foarte important ca elevul să fie convins de necesitatea repetării cât mai frecvente a celor 4 reguli . Acest exerciŃiu serveşte pe de o parte să ne regăsim pe noi înşine. adică simt puŃin Ki-ul iar 10 % nu-l simt deloc. În Pateric se povesteşte că un pelerin a cerut “cuvânt de folos” unui pustnic. fără o preocupare dirijată şi multă răbdare. Deşi Regulile de coordonare par simple. Totuşi. Tăcerea şi nemişcarea curăŃă mintea şi o întăresc. adică să reuşeşti să impui minŃii tale şi corpului tău "să joace cum le cânŃi tu". dar acesta a tăcut mai departe. Se stă în Seiza şi se alungă orice gând. cam 40 % au talent şi simt bine Ki-ul. dar executate în conformitate cu cele 4 Reguli de coordonare.5. folosind imaginaŃia pentru a vedea cu “ochiul minŃii” diverse imagini – vezi # 9. Statisticile arată (vezi “clopotul” lui Gauss) că 10 % dintre oameni au capacităŃi extrasenzoriale şi simt foarte bine Ki-ul. De altfel. Studiul Ki se structurează în etape: 8. cum sunt cele descrise în continuare.147 exerciŃii de luptă care se folosesc şi la alte şcoli de Aikido. ceremonial. să facă ce vrei tu . Liniştirea minŃii (Mokuso) MeditaŃia Mokuso se face în cadrul salutului colectiv. Aceleaşi reguli se regăsesc şi în Taijiquan-ul (Boxul perfecŃiunii) chinezesc. pentru a nu lăsa să intre în Dojo stresul şi agitaŃia lumii de afară. la începutul şi sfârşitul fiecărei lecŃii. dar foarte mult de încredere în foloasele lui. fără succes: .

spinare.7/6).m. dar specialiştii ajung la performanŃe spectaculoase. braŃe. să stăpâneşti deodată toată vălmăşeala de gânduri care trec fără voie prin cap oricărui om.a. Astfel. Când voia să mediteze. cuvântul “meditaŃie” sugerează în cultura occidentală o şedere inactivă.5. de aceea se începe cu meditaŃia. Acelaşi rol îl au şi Koan-urile. sau topesc ghiaŃa din jur. pustnicul a răspuns: “Dacă n-ai învăŃat nimic din liniştea mea. involuntare. Mokuso înseamnă să nu te gândeşti la nimic. MeditaŃia asupra infinitului mic (Ki no Toitsu ho) 1. tot corpul relaxat (atenŃie la umeri. şi Mantrele. după care se reia de la 1 la 10 ş. sau numărarea respiraŃiilor până la 10. abdomen. sau usucă un cearceaf ud. MeditaŃia cu Ki preconizată de maestrul Koichi Tohei şi descrisă în continuare. flacăra unei lumânări etc. un fel de zacere foarte atractivă pentru leneşi. privind undeva în gol. Aspectul corporal: aşează-te corect în Seiza (vezi figura 8. Unii speră că astfel ar putea ajunge la Adevăr sau la puteri speciale doar şezând liniştit şi aşteptând “să le pice para mălăiaŃă”. practicându-se numai aspectul formal. Dar poŃi sta mult şi bine în Seiza fără să obŃii ceva: numai dacă stai cu corpul şi mintea coordonate poŃi obŃine Puterea interioară. călugării tibetani meditează până îşi pot încălzi corpul dezbrăcat în aer liber. ce par spectatorilor adevărate minuni. cu palmele pe coapse. însă e şi mai grea menŃinerea acestei stări un timp mai lung. În fine. AlŃii pot alerga câteva zile fără să mănânce nici să bea. Cum se practică? ► A. haotice) şi focalizarea gândirii (de dorit imediat dupa apariŃia intenŃiei) asupra unui singur subiect. cu . Efectul fiziologic general al exerciŃiului este foarte util oricui. sau Iluminarea (vezi # 9.d. cu călcâiele depărtate. ce-ai putea învăŃa din vorbe?”. pe un ger puternic. Pelerinul a aşteptat vreun ceas.2). dar cu respectarea celor 4 Reguli de unificare se numeşte Ki no Seiza ho . Şederea în nemişcare.MeditaŃia cu Ki.2. La noi „meditaŃia” este prost înŃeleasă.ascetul continua să tacă. este o variantă dintre cele mai eficiente. Coordonarea corpului cu mintea este dificil de realizat chiar pentru o clipă. Adică: în genunchi. 8. de exemplu concentrarea asupra unui obiect – un măr. coapse). un călugăr Zen se aşeza în faŃa unei stânci şi spunea: “acum voi aştepta ca această stâncă să crească un pic”. Coordonarea corpului cu mintea poate fi obŃinută prin diverse metode.. cu genunchii depărtaŃi cât lăŃimea a doi pumni. MeditaŃia este un exerciŃiu de restrângerea gândurilor (de obicei multe. după care exasperat a întrebat:”de ce nu vrei să-mi dai cuvânt de învăŃătură?”. cu degetul gros al labei stângi peste degetul gros al labei drepte. cu spinarea dreaptă şi verticală (spinarea Ńine de la noadă până la creştetul capului). Dar nu e uşor să faci aşa ceva. MeditaŃia Ki (Ki no Seiza ho). Din păcate.

Este relativ uşor să-Ńi concentrezi atenŃia asupra unui loc clar şi evident cum ar fi ombilicul. La următoarea inspiraŃie ajunge cât o nucă. Cifrele indicate sunt orientative. În continuare. poŃi trece la partea 2-a a exerciŃiului: 2. la fiecare inspiraŃie vei concentra sfera de energie din Hara. ExerciŃiul mintal: la inspiraŃie (îŃi închipui că) aspiri energia Universului prin creştetul capului şi o conduci prin corp în Hara sau Tanden (abdomenul tău) unde se adună sub forma unei sfere mari. Şi aşa mai departe – o tot comprimi în continuare cu atenŃia încordată. devine chiar Punctul Central.5-2 m. fără a ajunge vreodată la zero. sau aproximativ 10-15 minute) vei avea impresia ca sfera Universului a ajuns cât o gămălie. . O variantă ar fi ca la fiecare inspiraŃie să reduci la jumătate diametrul sferei. pe saltea. fără a te mai gândi la altceva. La fiecare inspiraŃie comprimă sfera . fiecare om trebuie să-şi descopere punctul său Central prin studiu individual conştiincios. Acest punct n-are un diametru stabilit şi poate fi comprimat la infinit. Centrul sferei e în punctul Seika-no-Itten sau Seika no Tanden (Centrul Harei.de exemplu cât un măr. Aspectul corporal: identic cu cel pentru partea întâia. Apoi.fără însă a pierde controlul asupra sferei respective. reducând mereu dimensiunea sferei plină cu energia (Ki-ul) înconjurătoare. privind cu ochii întredeschişi un punct în faŃă. aflat cam la 3-5 cm sub ombilic şi 2-5 cm în interiorul abdomenului (figura 7. Când sfera ajunge să fie prea mică şi nu mai poate fi închipuită. micşorându-i diametrul. expiraŃia mai lungă. cât o piersică. sau cât un vârf de ac. La limită (după 20-100 inspiraŃii. fără întreruperi). componenta mintală a şederii: gândeşte-te şi aplică oricare din cele 4 Reguli de coordonare. După ce realizezi în bune condiŃii cele două componente ale şederii şi eşti în stare să păstrezi această stare măcar 5-10 minute (pentru a ajunge la acest nivel e necesar să repeŃi zilnic cel puŃin 2-3 săptămâni).148 vârful limbii uşor lipit de cerul gurii. la vreo 1. aproape că nu o mai simŃi şi nu o mai poŃi controla.1). Sarcina e să mergi cât de departe poŃi cu micşorarea . în care nu se află nici un semn vizibil sau pipăibil. sau Centrul tău). însă mult mai greu să urmăreşti punctul Seika no Itten (Tanden). cât jumătate de măr. respirând uşor pe nas (inspiraŃia mai scurtă. aspirată prin cap. ba chiar mai mică.

La aceasta se referă vechiul Koan Zen: ”Gândeşte ceva ce nu poate fi gândit”. Este infinită la stânga ta. spiritul tău devine infinit de calm. cât oraşul. la fiecare inspiraŃie. cu masa infinită. Sarcina ta e să măreşti sfera cât poŃi de mult în timpul exerciŃiului . Dacă faci un pas la dreapta. sau 1 m etc. devii imobil ca o stâncă. continuă să comprimi. Deci. redevii slab şi poŃi cădea pe spate la cea mai slabă atingere. îi dispare orice putere. prin creştetul capului şi-l conduci prin corp în Hara. Sfera. Dacă oscilaŃia se opreşte. revino doar la mărimea la care ai întrerupt şi continuă să te concentrezi. În acest moment ai devenit una cu Universul.) în orice direcŃie. Dacă însă laşi spiritul să alunece. Comprimă în minte această sferă (Universul) la jumătate. cât Ńara. dar încă funcŃionează bine: o oscilaŃie cu amplitudine redusă continuă să existe. eşti totdeauna în centrul acelei sfere infinite. Chiar când Punctul central devine atât de mic încât de-abia îl mai poŃi urmări. cât globul pământesc etc.Gândeşte-te că eşti centrul Universului. fără inerŃie dar cu putere infinită. la fiecare inspiraŃie dublezi diametrul sferei plină cu energie (Ki). care rămâne mereu cu centrul ei în Centrul tău.fără a pierde controlul asupra ei: oricât de mare ar fi. nu va deveni zero vreodată. MeditaŃia asupra infinitului mare (Ki no Kakudai ho): Partea întâia a exerciŃiului: identică cu Ki no Toitsu ho.dar tu îl concentrezi în Hara până când devine o sferă mică cât un vârf sau gămălie de ac.de exemplu îi dublezi diametrul. Ceva care există poate fi înjumătăŃit. Cele două feluri de relaxare sunt complet diferite. undele electromagnetice ale creierului devin infinit de calme. Dacă reuşeşti să comprimi Punctul central la o dimensiune atât de mică încât să nu mai poată fi imaginat. Mintea se calmează. Când atenŃia se concentrează asupra Punctului central. sau energia Universului.munca mintală: la inspiraŃie (îŃi închipui că) aspiri aerul din jur. ► B. Şi tot aşa. Dacă îl pierzi . cu atenŃia încordată. nu se scurtează cu un pas. După ce realizezi şederea corectă (Seiza). nu te apropii cu un pas de marginea lui. sau aproximativ 10-15 minute) ai impresia că sfera a crescut cât întregul Univers. La următoarea inspiraŃie măreşti sfera . chiar opuse. sau Centrul tău). Universul e uriaş.nu o lua de la început. La limită (după 20-100 inspiraŃii. Centrul sferei e în Seika-no-Itten (Centrul Harei. infinit . Acesta este calmul mort. cât camera. Când eşti una cu Universul. comprimă cât poŃi de mult să urmăreşti cu mintea Punctul central din abdomen. adică al unei sfere uriaşe cu raza fără sfârşit. . creşte treptat până devine cât corpul tău. În această stare mintea reflectă totul cu claritate şi exactitate. la dreapta. Continuă să Ńii Punctul în gând şi lasă-l aşa cum este. în sus şi în jos. Universul rămâne tot infinit. sau pierzi concentrarea şi apar gânduri fugitive. Închipuie-Ńi deci că oriunde ai sta. poŃi trece la partea a doua a exerciŃiului . să simŃi că o poŃi deplasa când îŃi mişti Centrul (cu 1 cm. Chiar dacă este micşorat la nesfârşit prin înjumătăŃire. Acesta este calmul vital.

de extensia Ki-ului etc. dar în mişcare. respectiv de calm.păstrează Centrul. adică atât în centrul mişcării ansamblului format de corpurile celor doi parteneri. Când sfera ajunge la dimensiunea minimă pe care o mai poate controla. 1 .se mişcă toată mingea (!). Pentru a nu-şi pierde stabilitatea din cauza forŃelor centrifuge sau centripete. când te saturi de mărit .1). Când un partener îl verifică printr-o împingere orizontală . Toată lumea începe să facă exerciŃiul respectiv.6. Orice tehnică din Aikido este de fapt o formă de meditaŃie. Dacă eşti singur.treci la micşorarea diametrului mingiei.ori căutarea propriului echilibru interior. se poate constata concret că cel ce meditează devine extrem de stabil. iar dacă îŃi mişti Centrul . Ki no Toitsu ho corespunde regulii nr. După un timp elevii vor simŃi că diferenŃa între cele două exerciŃii se micşorează – chiar dispare. oricât de mare ar ajunge sfera. ci şi în picioare sau în mişcare. Orice tehnică de luptă este eficientă numai dacă Nage reuşeşte să-şi păstreze Centrul şi rămâne în centrul acŃiunilor sale. Pe dinafară. ► C. fiecare elev reîncepe de la capăt cu o sferă mare pe care o comprimă. fiecare în ritmul convenabil respiraŃiei sale.nu reuşeşte săl dărâme sau răstoarne din poziŃia respectivă (vezi # 8. centrul ei rămâne în Seika-no-Itten-ul tău. . până o readuci la dimensiunea iniŃială. Nage e silit să se concentreze asupra Hara – or. cât şi în centrul activităŃilor mintale a celor doi. adică toată zona înglobată de sferă. vreme de 20-30 de minute. respectiv cu Ki-ul înconjurător). sau a stăpâni Centrul. centrată. MeditaŃia . mişcare corectă. Şi tot aşa în continuare. A rămâne în Centru. 4 – extinde şi emite Ki-ul.10). Cum se exersează meditaŃia cu Ki? Instructorul stă în faŃa elevilor aşezaŃi în Seiza şi comandă “Toitsu ho”. înseamnă să-l manipulezi pe adversar (Uke).6. După 2-5 minute instructorul comandă “Kakudai ho” şi fiecare execută exerciŃiul respectiv. înseamnă să controlezi şi să determini acŃiunea. Important e să îŃi închipui mereu că. iar Ki no Kakudai ho – regulii nr. pe care fiecare o poate interpreta după mintea sa (de exemplu că devine una cu Universul.a împrejurimilor. Cele două exerciŃii de meditaŃie pot fi considerate drept feŃele aceleiaşi monede. alternând cele două exerciŃii. apoi nu-şi vor mai simŃi corpul etc. Se ajunge într-o stare fiziologică specială. a celor din jur.149 Rezultatul mediŃaŃiei este atingerea stării de Fudoshin (mintea nemişcată – vezi # 9. Acesta e un exerciŃiu foarte bun pentru a ajunge la stăpânirea unei situaŃii . După 2-5 minute instructorul comandă din nou “Toitsu ho”. ne fiind total diferite. în Seika-no-Itten. aceasta este tocmai meditaŃia. se poate face nu numai şezând.

Tot corpul – atenŃie: tot! – să fie ca un ansamblu. Nimic nu se forŃează. şi noada trasă spre Pământ. cu braŃele întinse înainte şi formând un cerc aproximativ orizontal. spatelui. Dacă braŃele sunt într-adevăr relaxate ele vor atârna de umeri şi de nişte tendoane de deasupra omoplaŃilor fără nici un muşchi încordat în zona umerilor (figura 8. RespiraŃia este continuă. . uniformă.3. pieptului.3. cu genunchii îndoiŃi şi duşi deasupra tălpilor. abdomenului. Partea corporală – stai în picioare. cu excepŃia muşchilor absolut necesari pentru păstrarea acestei poziŃii. Coloana vertebrală este întinsă – între capul. evident. de care lipeşte braŃele. Relaxarea trunchiului se poate verifica prin pipăirea umerilor. cu tălpile paralele şi depărtate aproximativ la lăŃimea umerilor. feselor . pieptul. coatele relaxate sunt coborâte şi vor sta deasupra genunchilor.care trebuie să fie moi. În plus.8. interiorul coapselor.3.b). cu ochii întredeschişi şi privirea orizontală dar nefocalizată asupra vreunui punct. naturală. 1. ca un bloc cât mai relaxat. palmele. Ansamblul posturii face impresia că elevul ar îmbrăŃişa un trunchi de copac (cilindru) gros. preluat din Taijiquanul chinezesc (boxul suprem. ÎmbrăŃişarea copacului Este un exerciŃiu static foarte important. abdomenul. gleznele – vezi figura 8. genunchii.5. care pare tras spre Cer. al perfecŃiunii). cu trunchiul cât mai drept şi vertical.

mai rar la avansaŃi. Important – se exersează zilnic timp de cel puŃin 6 luni. B. gamba atârnând relaxată de genunchiul ridicat (vezi figura 8. Durata – se începe cu un minut zilnic. B. inclusiv membrele. C. descărcat. Eventual. verticalitatea trunchiului.5. 5. Constatarea senzaŃiilor care apar în corp şi învingerea tendinŃei de renunŃare sau întrerupere a exerciŃiului. ExperŃii pot sta aşa până la o oră. . coatelor. Variante: A. tot corpul. 4.2).4). iar celălalt. Ciclurile se repetă mereu – la începători des. după ce exerciŃiul poate fi susŃinut fără pauze mai mult de 3 minute. meditaŃie Ki (vezi # 8. Un ciclu de verificare începe de la tălpi şi parcurge continuu. ÎmbrăŃişarea copacului stând cu toată greutatea corpului pe un singur picior. se lungeşte treptat până la 3 minute de două ori pe zi. poziŃia (braŃelor.celelalte reguli descrise mai înainte la exerciŃiul de bază se păstrează identice (varianta lui Inaba Sensei/ Whelan Sensei). genunchilor). fără salturi. 3. Verificarea ciclică şi permanentă cu "ochiul minŃii" (nu cu privirea) a corectitudinii posturii: relaxarea. până la creştetul capului. Partea mentală A. Şederea pe vârful picioarelor .150 2. atinge uşor solul cu vârful labei.

5. când omul se simte bine şi împăcat.4. 3.2). stufoase. Cele două rădăcini sunt mari. printro reacŃie de blocaj.5. Omul poate trăi până la 30 de zile fără hrană.8. 3-5 zile fără apă.5. Înrădăcinarea Este un exerciŃiu static preluat din Qigong-ul chinezesc. Important – se exersează zilnic timp de cel puŃin 6 luni. Seiza etc.5. ExerciŃii de respiraŃie (Kokyu Undo) RespiraŃia este una din interfeŃele importante între corp şi suflet. Inchipuie şi vizualizează nişte rădăcini care "Ńi-au crescut" din tălpi. Spaima îŃi taie respiraŃia şi încremeneşti. Variante – înrădăcinarea în alte posturi: ca la # 8. 2. planşeu. Toate mişcările temperamentale. adică reacŃiile sufleteşti.3. 8. B. Restul poziŃiilor şi condiŃiilor sunt identice cu cele descrise la # 8. respiraŃia este liniştită şi uniformă.5.5. bine şi adânc înfipte în sol (indiferent că stai pe sol. BraŃele atârnă relaxate. La începători – verificarea ciclică a corectitudinii posturii (vezi # 8. se reflectă în desfăşurarea respiraŃiei (ritm. 1.).3. ca urmare a voinŃei. (exerciŃiul de bază şi varianta stând într-un picior). şi fixează corpul de sol. Partea corporală – stai în picioare cu trunchiul drept şi vertical. Urmăreşte cu "ochiul minŃii" cât sunt de solide. Durata înrădăcinării va creşte treptat până la 3 minute (reducând numărul de reprize). dar numai 5 minute fără să respire. gheaŃă etc. Din cauza rădăcinilor. Partea mentală A. genunchii sunt uşor îndoiŃi – vezi figura 8. imposibil de smuls. Durata – zilnic 10-15 cicluri de câte 30 de secunde înrădăcinare + 10 secunde pauză.5. Dacă mai e şi enervat. 5. în Kamae. mari. Pe de altă parte. corpul tău nu poate fi clintit sau ridicat de la sol. ritmul respiraŃiei creşte. activitatea . volum). 4.

ca urmare. eliminarea bilei (digestia grăsimilor). 5. FrecvenŃa obişnuită a respiraŃiei este de 16 ori pe minut. pentru a putea ataca sau a acŃiona din . elasticitatea plămânilor scade. lipsă de tonus. sedentarism) până la 125-175 litri/minut (în starea de efort mare). În orice exerciŃiu sau Kata apare şi problema respiraŃiei corecte. Corespunzător scade şi capacitatea de efort a corpului. alcool. într-un jet concentrat şi bine Ńintit spre adversar. RespiraŃia dirijează curgerea Ki-ului: la inspiraŃie preluăm Ki-ul din mediul înconjurător şi de la partener. nu numai alimentarea cu oxigen a Ńesuturilor din tot corpul. tonusul. Să analizăm: adversarul mă loveşte şi. chiar dacă unii instructori nu explică aspectul acesta. la expiraŃie Ki-ul este emis spre exterior. modul în care poŃi controla propria respiraŃie trebuie învăŃat de la începutul uceniciei Aikido. vei descoperi că respiraŃia le uneşte pe toate. eu îi preiau lovitura. relaxarea. lâncezeală. O persoană de 70 de ani care nu face mişcare poate dezvolta mai puŃin de jumătate din energia pe care o degajă un tânăr de 20 de ani. ExperŃii în Arte marŃiale sunt în stare să "fure" respiraŃia adversarului. corpul este atacat şi de tutun. Aceasta dovedeşte că într-o oarecare măsură putem să controlăm corpul cu ajutorul respiraŃiei. fiecare ciclu (respiraŃie) implicând un debit de aer ce variază de la aproximativ 6 litri/minut (în starea de repaus. Sedentarismul provoacă superficializarea respiraŃiei. în ambele sensuri. gradul de oboseală. sau săl facă să şi-o întrerupă. cu ajutorul respiraŃiei. Sistemul nervos este un mare consumator de oxigen. cu aport de oxigen) dezvoltă capacitatea vitală. creativitatea intelectuală. atenŃia şi simŃul distanŃei şi. aducându-şi corpul în starea de tensiune cerută de rol. precum şi dispoziŃia psihică. pentru a câştiga lupta. Există deci o oscilaŃie alternantă a influenŃelor psihice cu cele somatice (corporale). dirijând-o pe un cerc pentru a o slăbi şi pentru a-l dezechilibra pe agresor.5 l) . şi întrucât respiraŃia conduce şi Ki-ul. Se ştie că orice fel de activitate aerobă (însoŃită de respiraŃie. Simultan. Dacă în plus. pentru a da forŃă loviturii. De aceea. se dezechilibrează mental şi corporal. ceea ce duce la o înrăutăŃire a alimentării corpului cu oxigen.151 corporală influenŃează şi ea respiraŃia. RespiraŃia influenŃează puternic. RespiraŃia insuficientă şi superficială a omului sedentar provoacă apatie. înseamnă că-l putem dirija şi pe el. În felul acesta adversarul îşi pierde concentrarea. După vârsta de 40 de ani capacitate vitală – adică volumul de aer pe care-l poate inspira o persoană (max. funcŃionarea splinei şi unor glande cu secreŃie internă. dar totodată inspir. obezitate şi stres – chiar capacitatea de 50% rămâne o dorinŃă iluzorie. neuronii având nevoie de o cantitate de oxigen de 20 de ori mai mare decât celulele musculare. ci şi eliminarea deşeurilor metabolice (în special bioxidul de carbon). Actorii se pricep să valorifice aceste interacŃiuni reciproce. În toate Artele marŃiale apare ideea avantajului tactic de a menŃine o respiraŃie proprie corectă şi de a manipula (deregla) respiraŃia adversarului. Pe măsură ce avansezi şi începi să sesizezi mai bine ritmul şi viteza acŃiunilor. expiră.descreşte. După ce pumnul sau laba sa ajung la capătul cursei.

nou el are nevoie să inspire. La sfârşitul expiraŃiei apleacă trunchiul (figura 8. chiar legată obligatoriu la patrupede. Ele au în comun următoarele caracteristici: conştientizarea respiraŃiei. este doar o chestie de timp.6. duratei fazelor (inspiraŃe. silit să-şi coordoneze respiraŃia cu mişcările corpului. ► RespiraŃia cu Ki (vezi figura 8.6. pe stradă. La bipezi respiraŃia este aproape independentă de ritmul alergării – în schimb foarte dependentă. zebră etc.omul devine şi el un fel de patruped. RespiraŃia nu e un exerciŃiu pe care să-l faci 5 sau 10 sau 20 de minute. Când foloseşte o armă albă . ci o funcŃie vitală pe care. Ritmul poate fi însă eficient sau ineficient. respiraŃia corectă: inspiraŃia numai pe nas. ritmului. controlul muşchilor care produc respiraŃia .în special ai diafragmei. De exemplu. În schimb. spre sfârşitul căreia ridici trunchiul spre verticală. După golirea plămânilor stai nemişcat 1-2 sec. iar exersarea ei specifică mai puŃin de una-două ore zilnic ar demonstra nepriceperea sau neseriozitatea elevului. După ce tot corpul se umple cu aer . un cal se poate mişca eficient numai în anumite ritmuri de mers. eu sunt încărcat cu energie şi pot acŃiona. expiraŃie. In această situaŃie el foloseşte simultan şi partea de sus şi cea de jos a corpului. la serviciu. Unii specialişti consideră că respiraŃia ar fi cea mai importantă parte a Aikido.a-e): din Seiza. Omul este singurul mamifer care poate întrece majoritatea patrupedelor (de exemplu cai) pe distanŃe scurte (sprinturi pe 30 m) şi alerga fără pauze peste 85 km. acasă. controlul vitezei. exerciŃiile de respiraŃie sunt probabil cele mai puŃin repetate la antrenamentele obişnuite. respiraŃia (mai) adâncă şi completă. e clar că acest exerciŃiu nu se va desfăşura pe saltea. emiŃând sunetul Haahh… sonor. Pe de altă parte.) până acesta cădea mort de oboseală . apoi începe o inspiraŃie lentă pe nas.c) menŃinut cât mai drept (înclinarea se face numai din şolduri). vrei – nu vrei. Este evidentă şi absolut necesară repetarea exerciŃiilor de respiraŃie (mult mai folositoare decât respiraŃia normală) oricând: în Dojo. când îŃi aduci aminte. schimbându-se pe rând pentru a goni câteva ore un animal mai mare (antilopă. aşa că respiraŃia şi capacitatea sa aerobică devin dependente de ritmul mişcărilor. expiră liniştit şi uniform vreo 10 secunde un jet de aer orientat spre un punct mai depărtat. Indiferent de durata pe care tu o consideri necesară sau corectă. iar oboseala apare inevitabil. eliminând în felul acesta şi aerul rezidual din plămâni.când se puteau apropia de el spre a-l termina. vizualizarea circulaŃiei curentului de aer în corp. exact acum când el a slăbit. Vânătorii preistorici acŃionau în grup. cu ochii întredeschişi. ExerciŃiile de respiraŃie pot fi individuale sau cu partener. cu gura întredeschisă. (apnee). apnee) şi altele. Se ştie că un călăreŃ nepriceput îşi oboseşte calul mult mai repede decât altul priceput. oamenii pot accelera rapid şi pot alerga vreme îndelungată la orice viteză fără a suferi schimbări mari în randamentul aerobic. volumului. Tactica influenŃării respiraŃiei adversarului este veche de când lumea: era folosită de exemplu şi de vânătorii din epoca de piatră. o faci 24 de ore pe zi. Dintre toate aspectele interne ale Artelor marŃiale. poate fi influenŃat.

stimulează aportul de oxigen spre Ńesuturi. înainte şi înapoi. diabet. până ce inspiraŃia ajunge la 20-25 secunde. Elevul se întinde pe spate.5-2 ori mai lungă decât a inspiraŃiei. elevul întins pe spate îşi umple partea de sus a pieptului. El este foarte folositor oricui îl repetă aproximativ 15 minute zilnic. Apoi elevul îşi umflă şi dezumflă încet Hara. Treptat se va lungi ciclul respirator. Prin efectele sale. lângă el partenerul stă în Seiza. circulaŃie sangvină. respectiv ciclul respirator – ca mai înainte. apoi abdomenul inferior. se reŃine aerul în piept 1-2 sec. ciclul se repetă de 10 ori. Înainte de a expira. În continuare se repetă expiraŃia. întăreşte energia vitală şi vindecă multe boli (de ficat. se schimbă rolurile. partenerul îşi foloseşte ambele mâini ca să-i scuture partenerului corpul.5.2). pentru a-l decontracta. Iată câteva exerciŃii de respiraŃie cu partener: 1. InspiraŃia adâncă. după 3 respiraŃii urmează scuturatul. . cele unde porneşte apariŃia TBC-ului.152 (terminarea inspiraŃiei). Partenerul pune mâinile pe cel lungit: una pe Hara şi cealaltă pe partea de sus a pieptului. cu faŃa spre elev. urmărind „cu ochii minŃii” umplerea completă a plămânilor. Durata expiraŃiei va fi de 1. (apnee) şi se calmează Hara prin concentrare în Seika-no Itten. rinichi. În timpul respiraŃiei se poate face şi meditaŃia Ki (# 8. 2. După a 3-a respiraŃie. din cauza insuficientei oxigenări. respiraŃia cu Ki este un adevărat elixir al vieŃii: dilată vasele capilare. Ciclul de 3 respiraŃii + o decontractare se repetă de aproximativ 10 ori. previne şi stagnarea alveolelor superioare. apoi rolurile se schimbă. ExerciŃiul este mult mai uşor de făcut decât pare din descriere. hipertensiune arterială şi altele). adică: înjumătăŃirea sferei de Ki din Hara.

. ca să marcheze locul asupra căruia elevul îşi va concentra atenŃia. etc. Elevul întins pe spate îşi umflă abdomenul inferior ca o primă respiraŃie. 4. Partenerul pune degetul gros pe Tanden. apoi reŃine aerul pe durata a două respiraŃii strângând în acelaşi timp fesele şi împingând bazinul în sus.3. Elevul întins pe spate îşi umflă abdomenul inferior la prima respiraŃie. apoi reŃine aerul pe durata a două respiraŃii. apoi scuturare.

Nici nu se poate vedea dacă aceiaşi persoană stă corect (coordonat) sau incorect în Seiza. constatăm o diferenŃă considerabilă a stabilităŃii corpului în cele două situaŃii.6. 8.mai întâi asupra unei reguli de unificare. Verificarea stării de coordonare . se obŃine o mare stabilitate a corpului. Când exerciŃiul individual este corect executat. adică de concentrarea atenŃiei cât mai mult timp (30 de secunde până la 5 minute) asupra unei teme date (asupra unei reguli de unificare). Vizual nu se poate deosebi o persoană care stă în Seiza şi meditează corect (cu Ki).vezi [24].7. Alte exerciŃii recomandate: Salutul soarelui (din Yoga) – figura 8. Dacă pe rând concentrăm atenŃia . Suburi cu Bokkenul .153 Scopul exerciŃiilor Kokyu Undo este să “respiri cu abdomenul” şi să simŃi Seikano Tandenul. şi apoi asupra inversului regulii respective. 8. vâslitul (Funakogi Undo .vezi [3].1). Etapa a doua: înŃelegerea celor 4 Reguli de coordonare ExerciŃiile din această grupă sunt statice. de două feluri: ► Cele individuale sunt exerciŃii de meditaŃie.1.7. de alta . Este vorba de o autosugestionare. Însă diferenŃa dintre cele două stări poate fi constatată cu ajutorul unor verificări corporale: comparând stabilitatea aceleiaşi persoane în cele două situaŃii.vezi # 8.6. ► Majoritatea exerciŃiilor cu partener sunt de fapt probe pentru verificarea rezultatelor exerciŃiilor individuale.care stă şi meditează incorect. Baduanjin (cele 8 exerciŃii ca mătasea) .

vezi # 8. care intră în corpul PP prin locul unde apasă PA) oricât de puternic sau oricât de rapid.6. Scopul pedagogic al verificării este ca PP să reuşească la probă.care te ascultă (verifică) înainte de a te învăŃa. nici la examinarea.3. 8. închipuindu-şi că forŃa (sau Ki-ul) PA este un curent electric care se scurge prin corpul său spre sol. Verificarea nu înseamnă o întrecere de forŃe (musculare) cu PP . sau şuvoi de energie. Metoda pedagogică a lui Tohei este raŃională şi pune carul la locul său. 6. Ea oferă un bio feed-back obiectiv al nivelului de unificare la care a ajuns elevul. care încearcă să-l împingă şi destabilizeze (răstoarne) pe PP.10). cu ajutorul căreia durata procesului de învăŃare scade simŃitor. sau ca un tomberon mare. ci după un timp suficient. 4. 2. Verificarea serveşte la învăŃare – şi nu la descurajarea sau ruşinarea celui testat. Nu confunda metoda . PP va primi şi prelua împingerea partenerului.). înapoia boilor.6. Verificarea coordonării lui PP o face alt partener. ExperienŃa este considerată cel mai bun profesor.ci mai degrabă de Fudoshin (mintea nemişcată – vezi # 9. avansarea sau picarea sa. Este vorba de un feed-back care permite elevului să simtă concret la ce nivel de unificarea minŃii cu corpul a ajuns. Verificarea se face cu o tărie corespunzătoare nivelului elevului testat.cu scopul verificării. fiecare elev îşi va reanaliza cele însuşite în Dojo pentru a le putea aplica în viaŃa obişnuită. 3. Când îi verifici pe alŃii – caută să te înŃelegi mai bine pe tine însuŃi. unde va fi absorbită şi dispare (tot aşa se va proceda şi în cazul altor feluri de atacuri: verbale etc. Verificările au diverse niveluri de dificultate: . 5. Ideea este ca PP să compare în mod cât mai simplu (şi . aşa că elevul nu va fi verificat prea repede. În acest caz Hara poate fi închipuită ca o gaură neagră. în starea de relaxare simplă şi în cea de relaxare vitală (cu Ki) . cum face trăsnetul printr-un paratrăsnet. Un partener numit în continuare pasiv (PP) stă şi exersează mintal coordonarea.Verificarea stării de coordonare este o metodă pedagogică excelentă inventată de maestrul Tohei. în stare să ”înghită” şi să anihileze forŃa unui atac (vizualizat ca un vector. încercând să respecte oricare din regulile de bază pentru unificare. Nu se verifică corpul. O altă variantă de vizualizare este ca PP să dirijeze mintal forŃa exterioară de împingere spre Hara sa.Shokyu este varianta pentru testarea elevilor începători şi constă dintr-o atingere sau împingere blândă. dar câteodată ea este un profesor prost . Verificarea se face cu mişcări lente şi continui. numit în continuare activ (PA). învaŃă şi tu din ceea ce faci. Orice verificare se face pe rând cu PP în toate cele 3 stări: cu corpul încordat. când încă nu e competent. 7. ► Regulile de respectat pentru cel ce verifică (PA) sunt: 1. ci mintea şi Ki-ul PP. în care el a reuşit să înveŃe să-şi coordoneze corpul cu mintea şi s-a antrenat. După ce reuşeşte la proba de verificarea unificării. fără şocuri sau smucituri.

. fie din cauza calităŃii necorespunzătoare a PA (incompetenŃă. Kaiden şi Okuden sunt similare cu Shoden. fără a-i provoca surprize. De exemplu. să devină un joc de păreri subiective. Capacitatea de a rezista Ki-ului străin e posibilă numai când cele 4 reguli au fost însuşite de subconştient şi unificarea se manifestă automat. PA va împinge cu o forŃă potrivită (aproximativ egală cu cea de la Shokyu). fie din cauza PP care se închipuie mai priceput decât este în realitate.154 grăitor) starea pe care o simte el şi rezultatul când execută corect exerciŃiul (cu Ki) şi când execută incorect (fără Ki). care să-i permită PP să nu piardă mereu. Sau – deşi reuşeşte în Dojo. Stresul candidatului este agravat de împrejurarea că verificarea se face cu public şi specialişti. PA mimează un Atemi pentru a-l speria pe PP. Nivelurile mai ridicate de verificare: Chuden.Shoden echivalează cu centura neagră în materie de învăŃarea Ki-ului. plus extensia Ki-ului. ferm. în alte Dojo-uri. ci faptului că PA şi PP n-au înŃeles (încă) bine ideile. Astfel de insuccese nu se datorează deficienŃelor metodei. PA va creşte treptat forŃa de apăsare într-o direcŃie cunoscută de PP. . În felul acesta se verifică soliditatea însuşirii depline a coordonării corpului cu mintea şi capacitatea PP de a rămâne impasibil la orice perturbaŃie exterioară.). Un începător îşi pierde cumpătul la apariŃia pericolului unei lovituri şi contrează instinctiv. dar fără Ki. PA poate fi numai un instructor calificat. scopul este demonstrarea funcŃionării regulilor de unificare asociate unei anumite posturi sau exerciŃiu. Pentru verificare. La acest nivel.La nivelul Jokyu se verifică posibilitatea elevului de a rămâne unificat când e expus la un atac cu Ki.Chukyu este o variantă ceva mai severă. nerespectarea regulilor de verificare. nemişcat. va constata că reuşeşte să-şi unifice mintea şi corpul când îl verifică un coleg sau instructor din Dojo. n-are “kilometrajul” necesar. deci să înveŃe. sau e sensibilă la perturbaŃii. neglijenŃă. Corect este ca elevul să stea calm. fudulie. DirecŃia şi momentul împingerii sunt neaşteptate pentru PP. să nu reacŃioneze. sau de alŃi instructori. la fel ca situaŃia unui orator ce încearcă să domine o audienŃă ostilă. la nivelul Chukyu el învaŃă să aibă încredere în puterea unificării pe care a dobândit-o. dacă elevul verificat nu e suficient de “copt”. neseriozitate etc. nu reuşeşte să stea calm acasă. să nu facă nimic. LecŃia de acum este: câştigul rapid dar neconsolidat se pierde la fel de uşor cum a venit. după care îl ridică sau împinge cu blândeŃe. Proba aceasta te învaŃă să iei iniŃiativa şi să nu te laşi stăpânit de împrejurări. dacă mintea şi coordonarea lui este stabilă. pornind cu corpul spre PA. În timp ce la Shokyu elevul a învăŃat să sesizeze unificarea şi s-o controleze. Verificarea Ki-ului nu trebuie să nască confuzii. Verificarea seamănă cu un Jokyu mai puternic şi acŃiunea PA constă dintr-o combinaŃie de Atemi cu contact. prin care se verifică durata sau continuitatea coordonării: capacitatea elevului de a rămâne calm după ce a reuşit să se unifice. Joden. Chiar înainte atingerii. Se atrage atenŃia că verificarea Ki-ului poate avea şi aspecte negative. O verificare proastă seamănă cu încercarea de a . dar nu şi la verificări făcute de necunoscuŃi. . dar PA va fi un instructor cu grad din ce în ce mai înalt.

ci o autoamăgire. .ci de o concentrare mentală cât mai intensă. Dacă te-ai concentrat bine şi continui s-o faci calm. îi va fi foarte greu. fesele (vezi # 7.să înŃeleagă diferenŃa între ”nu vreau să mă mişc” şi “nu pot să mă mişc”. absoarbe totul şi concentră-l intens în Punctul Central.2). relaxat.nu are rost. nu forŃa maximă. Repetă mereu: “Seika-no Itten-ul meu este Centrul întregii lumi!”. fără întrerupere şi fără a te lăsa impresionat de partener. în care fiecare participant primeşte ceea ce dă. să nu simŃi că pe picioare ar apăsa greutatea corpului. Pentru a fi un bun verificator.6. autodepăşirea. Dacă testul e prea uşor . binevoitor. 1: Linişteşte-te şi concentrează atenŃia asupra Punctului Central (Seika-no Itten) A. abdomenul. plus a rectitudinii coloanei etc.să distingă clar între o împingere sau lovitură de verificare .nu rezistenŃa. Verificarea Ki-ului este o interacŃiune cu două sensuri.şi o lovitură sau atac propriu-zis. conflictul se va rezolva de la sine. chiar imposibil să te mişte . . Cine respectă cele 4 principii va şti când e cazul să se ferească (de o lovitură) şi când să stea nemişcat (la o verificare). PA are de îndeplinit următoarele condiŃii: . Numai cinstea şi sinceritatea pot duce la acest rezultat optim.să fie echilibrat. la care răspunsul corect al PP este o eschivă .1). După un timp de practică însă.9). Verificarea: la sfârşitul exerciŃiului individual (după 30 secunde – 5 minute de meditaŃie). Scopul verificării este ajutorarea elevului de a-şi unifica real corpul şi mintea. să nu simŃi respiraŃia.2. În meditaŃia începătorilor poate apare un conflict. să nu simŃi abdomenul. Ai încredere şi exersează mai departe! B. Nu studiem pentru a afla şmecherii cu care să trecem examenul. relaxează complet mai ales umerii. abdomenul. PA se apropie încet şi te împinge din faŃă cu o palma pusă pe pectoral (figura 8. PP poate recurge la şiretlicuri ca să-l treacă. sau şi mai rău. fesele) şi gândeşte-te numai la punctul Central.5. produs de necesitatea celor două activităŃi mintale simultane: concentrarea continuă asupra Centrului şi controlul permanent al relaxării tuturor muşchilor. nu e o reuşită adevărată . Regula de coordonare nr.8). fără respectul celor 4 reguli.învăŃa să cânŃi la un pian dezacordat. ReŃine condiŃiile: coloana dreaptă şi verticală (vezi # 8. Relaxează complet tot corpul (în special umerii.provoacă supărare. dacă e prea greu . MeditaŃia individuală: stai în picioare şi lasă braŃele să atârne relaxate. fără pauze şi fără alte gânduri (parazite). . verticale (figura 8.să simtă care e forŃa minimă necesară pentru a-l mişca pe PP. Nu este vorba de încordarea Punctului Central . 8. Trebuie înŃeles că reuşita formală a verificării. calm.

Pe când O Sensei avea vreo 60 de ani. cu uşurinŃă. Urechile sale erau ca toartele unui vas imens. fără săşi încline corpul.prin păstrarea atenŃiei asupra propriului Centru (Seika-no Itten) – este de mare necesitate celor care au mereu nevoie de un sprijin (de ex.ca şi când partenerul PA nici n-ar exista. Apucă-mă de urechi şi încearcă să mă ridici. în Dojo intră un tânăr luptător de Sumo care îl provocă în mod obraznic. superiori. dând înconjur sălii. 1 înseamnă să-Ńi găseşti Centrul şi să te mişti apoi mereu pornind din el. care nu se poate compara cu forŃa unui adevărat luptător. de care se agăŃă vizitatorul. pe .bătrânul avea doar vreo 1.). Ca o sfârlează. declarând că Aikido e o glumă faŃă de artele marŃiale clasice. tras încoace şi încolo ca o cârpă.155 sau răstoarne. C. fără să încetinească. Cu mâinile lui mari ca nişte cazmale apucă urechile profesorului care aştepta calm. Vizitatorul susŃinea că teoria armonizării energiilor e o fandacsie. Dezechilibrat şi asudat tot. Concluzii: mărirea stabilităŃii corporale şi mintale . E nevoie să stai relaxat . Regula de coordonare nr. Uyeshiba le-a ordonat elevilor revoltaŃi să se aşeze în Seiza pe marginea sălii. străini. ori mişcat. cu „corpul ca o stâncă”. Uyeshiba se fâŃâia de colo colo într-o translaŃie perfectă.60 m.”. iar pe uriaş l-a invitat să se apropie. hai să facem o probă. D. „Dacă eşti atât de tare. sau încearcă să rezişti apăsării partenerului PA: vei fi răsturnat.. Fără să fie deranjat de lipsa de politeŃe a zdrahonului ce avea vreo 140 de kilograme. respectiv încordează corpul.. şi 55 de kg. unele femei etc. Imediat începu un dans ciudat: mogâldeaŃa pirpirie se mişca de pe un Tatami pe celălalt ca un bloc. roşu la faŃă. care se tot ploconesc ba la Apus ba către Răsărit – nehotărîndu-se să se bazeze pe forŃele proprii. celor care cerşesc ajutor sau sunt dependenŃi de rude. Tânărul luptător de Sumo se apropie dispreŃuitor de mogâldeaŃa aşezată în Seiza . ComparaŃia: procedează invers decât făceai mai înainte conform #A. O Sensei avea nişte urechi gigantice (o trăsătura specifică marilor iluminaŃi – şi Budha este reprezentat tot aşa în statui sau picturi). Trecu un minut de agitaŃie şi herculele nu-şi putea reveni. dădu până la urmă drumul urechilor lui O Sensei.

scutură corpul (Furitama. Odihna periodică. cerând iertare pentru fapta sa. sau a tuturor muşchilor) – de exemplu în timpul somnului. solicită sistemul nervos (contracŃia se face numai în baza unei comenzi nervoase). coarda sa e lăsată destinsă. Orice om ştie – teoretic – ce înseamnă muşchi încordat (contractat) sau relaxat (destins) precum şi avantajele relaxării muşchilor când nu au de făcut ceva util.care consumă inutil energie. împiedecă irigarea necesară cu sânge (şi oxigen). involuntar. dar membrele şi corpul "au viaŃă" în ele. . stânjeneşte circulaŃia Ki-ului.care nici n-apucase să le Ńină bine. de concentrarea energiei în Hara. nimeni nu verifică dacă are sau nu muşchi încordaŃi involuntar . alternanŃa încordării şi relaxării . nervi şi sănătate. 8. sau toŃi). Încordarea muşchiului consumă energie (hrană etc. corpul trebuie să fie relaxat. 3. Pentru relaxare.fără nici un efort (mintal).ci unul sănătos. în general când nu lucrează ei trebuie să stea relaxaŃi. sau luptă. Pentru elevii prezenŃi. plimbă-te cât mai mult. 2: Relaxează-te Când un arc nu e folosit. Apoi plecă şi nu s-a mai auzit de el. Corpul omenesc poate fi într-una din următoarele stări: 1. Câteodată sportivii eşuează din cauza supra-antrenamentului. împiedecă efectuarea anumitor mişcări. Chiar dacă antrenamentele urmăresc întărirea muşchilor. Înainte şi după orice antrenament. Regula de coordonare nr. iar pe de alta să menŃii relaxaŃi toŃi muşchii care n-au de făcut ceva util în momentul respectiv . suplu şi mobil. Un arc în permanenŃă încordat oboseşte şi nu mai poate face nici o treabă. Încearcă să repeŃi zilnic acest exerciŃiu. întinde-te în fiecare dimineaŃă cum face pisica. Pentru a face Aikido e nevoie pe de o parte să poŃi controla foarte precis şi iute starea şi senzaŃiile legate de relaxarea tuturor şi oricărui muşchi din corp. Cu muşchii încordaŃi (unii. alungă înŃepeneala minŃii şi corpului. Tot aşa. 2. şi îngenunchie salutând cu fruntea lipită de sol.3. Relaxarea simplă (a unora. Corpul relaxat este foarte puternic şi stabil. Încetul cu încetul te vei înzdrăveni.6. rezultatul fiind nu un corp muşchiulos .în care muşchii sunt moi. Relaxarea vitală (cu Ki) . muşchii permanent încordaŃi obosesc şi nu mai pot produce energie. vioi. vezi # 8.). sau treabă.sunt absolut necesare.11). dăunează sănătăŃii. Evident că dobândirea capacităŃii de relaxare automată se face cu un antrenament specific – chiar dacă şi antrenamentele obişnuite de Aikido ajută foarte mult în această direcŃie. întâmplarea a fost o extraordinară demonstraŃie de păstrarea atenŃiei asupra Punctului Central. Practic însă. Numai în felul acesta lemnul arcului rămâne mereu tare şi la nevoie îşi poate arăta forŃa. în viaŃa obişnuită.

5. sau de greutate cu care partea de corp relaxată apasă pe sol.relaxarea în diverse posturi statice: Seiza. se contractează intens toŃi muşchii (inclusiv cei antagonişti) dintr-o anumită parte a corpului timp de 5 secunde.11. Durata – conform succesiunii de acŃiuni. pentru mobilizarea şi coordonarea tuturor forŃelor disponibile spre a da o lovitură zdrobitoare “inamicului”. Partea mentală A.7. MeditaŃia individuală: eşti PP şi stai în picioare cu braŃele atârnate. 2. şi în cursul deplasărilor: Taisabaki etc. tacticos.156 Înaintea oricărei acŃiuni mai grele. ReŃine şi . B. Verificarea ciclică şi permanentă a încordării. 2 exerciŃiul constă din: ► Varianta 1-a: A. ► Relaxarea simplă se poate "învăŃa" cu ajutorul următorului exerciŃiu din Hatha Yoga: 1. braŃe şi picioare – gâtul – faŃa.se termină cu ochii. respectiv destinderii muşchilor din diverse zone. combinată cu extensia Kiului (vezi # 8. Confirmarea senzaŃiei de inerŃie. După ce întregul corp este relaxat. este foarte utilă o scurtă relaxare corporală şi mintală. ridicarea în şezut. sau prin sfeştania înaintea unei lupte. şi senzaŃia de relaxarea zonelor deja parcurse. Toate exerciŃiile pentru Ki vor fi executate într-o astfel de stare (sau cel puŃin urmărind-o). membrelor.8). păstrează atenŃia asupra Punctului Central şi relaxează-Ńi tot corpul (figura 8.. 3. MulŃi oameni îşi dau seama de asta intuitiv şi o realizează în mod empiric.este o relaxare simplă. sau zona de corp respectivă. 4. precum şi între senzaŃia de încordarea. printr-o rugăciune înaintea mesei.6. Kamae etc. sau prin Mokuso înaintea antrenamentului etc. Pentru înŃelegerea Regulii de coordonare nr. ridicarea în picioare. Ciclurile succesive de încordare şi destindere se efectuează în ordinea următoare: se începe cu piciorul stâng – se trece la piciorul drept – ambele picioare – trunchi – trunchi şi picioare – braŃul stâng – braŃul drept – ambele braŃe – trunchi. Tot exerciŃiul se face cu viteză mică. vezi şi # 7. ► Relaxarea vitală (cu Ki) . cu pauze consistente. Partea corporală – culcat pe spate (pe Tatami. Urmează revenirea la normal prin mobilizarea şi mişcarea treptată (fără grabă) a degetelor. fără grabă. Pe parcurs trebuie făcută clar în minte distincŃia între senzaŃia de încordarea muşchilor unei zone sau unui membru. obrajii . se stă în această stare aproximativ 1-3 minute. duşumea etc. după care se relaxează şi se trece la altă zonă.) prin membrul.) cu braŃele şi picioarele întinse şi depărtate. respectiv relaxarea muşchilor aceluiaşi membru sau zonă a corpului. Variante .

fără Ki. În general. C. Problema este că înfăŃişarea persoanei în cele două stări este aceiaşi. aceasta fiind şi cauza pentru care noŃiunea relaxării este înŃeleasă greşit.respectă condiŃiile: adu greutatea fiecărei părŃi a corpului în poziŃia ei naturală (jos). relaxează-te fără a pierde ceva din putere. în caz de pericol oamenii de valoare rămân calmi şi relaxaŃi. expiri şi eşti atent la Punctul Central. dacă te apucă de subŃiori. dar acum gândeşte-te la punctul din creştetul capului. .1: relaxează braŃele şi corpul. Ei au dobândit capacitatea de relaxare prin antrenamente. nu fii agresiv.11). PA poate să-Ńi ridice uşor încheietura mâinii (figura 8. nu are Ki. prin încercări şi greşeli repetate. împingând spre umăr (figura 8. Verificarea: după ce termini meditaŃia (concentrarea). complet relaxat. nu te va putea ridica sau desprinde de sol (figura 8.12). cu Ki. Aceasta nu este o relaxare vitală. rezultă starea cea mai slabă.10). prin experienŃă. ci una simplă. Relaxarea cu Ki este o stare foarte puternică. încearcă să „umfli” corpul (să realizezi postura cea mai voluminoasă) şi să-l „întăreşti” (să realizezi postura cea mai puternică a corpului). Dacă stai calm. B. Corpul pare la fel ca mai înainte . ComparaŃia nr. partenerul nu va putea să-Ńi ridice încheietura mâinii. Sau. PA se apropie încet.însă relaxarea nu este cea necesară. te apucă de încheietura mâinii drepte cu ambele mâini şi încearcă să-Ńi ridice braŃul în sus.

. Incetează scuturarea mâinilor şi stai liniştit în această poziŃie. PA te apucă de încheietura mâinii şi o poate ridica uşor (figura 8. C. cu călcâiele puŃin ridicate de la sol.8). Frecvent doctorii recomandă pacienŃilor să se relaxeze. iar ca să te relaxezi nu e nevoie decât să scuturi degetele rapid.1: la fel ca la Varianta 1-a.157 D. sau susŃinându-te la subŃiori poate să te ridice cu totul (să te desprindă de la sol) (figura 8. dacă în această stare PP întinde braŃul. B. sau încercând să-i ridice mâna în sus. ComparaŃia nr. 2 asigură o relaxare excelentă . nu-i va putea fi îndoit (figura 8. Sau. MeditaŃia individuală: stai în picioare cu ambele braŃe atârnând moale pe lângă corp (figura 8.inclusiv degetele de la picioare să vibreze (Furitama). 2: Încordează braŃele şi corpul. De aceea medicii prescriu medicamente calmante care. ComparaŃia nr. Verificarea nr. astfel încât tot corpul . ► Varianta 2-a: A.1: mâinile nu pot fi scuturate rapid dacă vârfurile degetelor sunt încordate. Important este să păstrezi atenŃia asupra punctului Seika no Itten în timp ce scuturi mâinile. Regula de coordonare nr. E.14). să fie calmi etc. pe lângă efectele bune. au din nefericire şi altele foarte rele. nervozitate sau dereglări mentale. spre umăr (nu reuşeşte).2: PA poate verifica stabilitatea posturii PP împingându-i umărul (PP este de neclintit – figura 8.fără nici un efect secundar dăunător.13). . MenŃine atenŃia asupra Punctului Central şi scutură-Ńi mâinile cât de repede poŃi. Verificarea nr. Chimicalele dreg într-o parte dar strică în multe altele. Comentarii: medicii au stabilit că 70-80% din toate bolile sunt cauzate de stres.9). D. Ca să le scuturi e nevoie să te relaxezi.însă nu ştiu să le explice ce să facă practic pentru a se relaxa.12).

vezi exerciŃiul nr. Variante: diverse alte scuturări (Furitama): vezi # 8. se lungesc în jos spre pământ ca un fel de ancore din oŃel. cu braŃele atârnând libere. Cu ceva practică PP va căpăta experienŃă şi celor doi PA le va fi chiar imposibil să-l ridice. dar le va fi mult mai greu.2: poŃi să scuturi mâinile rapid. 8 din Baduanjin [3].Varianta a) – cu folosirea forŃei musculare. sau: PP îşi închipuie că braŃele îi cresc.15). Un PA se aşează la dreapta. . cu ambele mâini (figura 8. inclusiv degetele de la picioare.4. nu te nelinişti dacă nu reuşeşti să devii greu de ridicat chiar de la început. AtenŃie . cei doi PA încearcă din nou să-l ridice.să nu apuce de cot.11. Cei doi PA vor simŃi oricum o mare diferenŃă de greutate între cele două cazuri. PP încordează muşchii braŃelor şi numără cu voce tare până la trei. ► Varianta 3-a: Corpul greu de ridicat Participă doi PA.3 cu voce tare.Varianta b) – în stare relaxată: se repetă cele de mai sus. altul – închipuindu-şi că are legat de şolduri un sac . ComparaŃia nr. PP opreşte scuturarea mâinilor şi stă liniştit în această poziŃie.2.4). PP stă în picioare. După ce numără 1. concentrându-te asupra vârfului capului.. Imaginea vizualizată poate varia de la om la om: unul devine de neridicat când se concentrează în Hara. Cei doi PA îl vor ridica cu uşurinŃă.se scutură şi degetele de la picioare! F. al doilea la stânga lui PP şi fiecare îi apucă un braŃ. AgaŃă-te bine de sol (vezi # 8. dar de data aceasta PP se relaxează. El menŃine atenŃia asupra Punctului Central şi scutură mâinile cât de repede poate. Partea mentală: vezi # 8.E. astfel încât să vibreze tot corpul. Când eşti atent la Punctul Central . cu călcâiele puŃin ridicate de la sol.5. se extind. înfige degetele picioarelor în Tatami ca nişte gheare. dar aceasta nu este relaxarea vitală: degetele de la picioare nu se mişcă. .5. care se agaŃă de sol. Câteva sfaturi: Ca PP.

Regula de coordonare nr. E clar că schimbarea gândurilor nu produce nici o schimbare de greutate a corpului. Dacă mă relaxez. MeditaŃia individuală: PP stă cu braŃul întins orizontal înainte. Concluzie: singura explicaŃie a reuşitei este atitudinea încrezătoare. . de nisip. B. Priveşte înainte şi zâmbeşte. 3: Lasă greutatea fiecărei părŃi a corpului să stea natural. Relaxează-te. Verificarea: după terminarea meditaŃiei (concentrării mentale) partenerul va încerca să ridice braŃul . în felul acesta vei fi mai stabil şi mai greu de dezechilibrat. Nici corpul meu nu se comportă diferit. relaxează braŃul şi restul corpului. Regula de coordonare nr. Oamenii uită acest fapt simplu şi nu sunt în stare să-şi impună liniştea.17). Fii încrezător. îndreptând genunchii pentru a ridica braŃele direct în sus. spre umerii PP.16). gândeşte-te “sus”.158 cu 100 kg. Starea naturală a omului este una calmă. fii convins că vei reuşi. în partea de jos A.4. Cei doi PA îşi vor folosi forŃa picioarelor. 8. mă voi linişti de la sine şi voi fi calm. Când vrei să nu te ridice. Când vrei să te poată ridica. greutatea oricărui obiect este în partea de jos. în care greutatea oricărei părŃi a corpului stă la partea de jos. altul – când se autosugestionează că din picioare i-au crescut rădăcini uriaşe. gândirea pozitivă. 2 înseamnă să nu te încordezi când dobori adversarul. adânc înfipte în pământ şi zdravăn ancorate acolo. Normal. gândeşte “jos”. Treptat te vei relaxa şi până la urmă te vei calma.dar nu va reuşi (figura 8. calmează-te! Nu te baza pe ajutorul altora când vrei să te linişteşti. După ce reuşeşti să înveŃi cum să foloseşti mintea pentru a stăpâni legile fizicii pe Tatami – ar trebui să-Ńi fie uşor să faci la fel şi în afara Dojo-ului.6. se gândeşte că toată greutatea braŃului este concentrată în partea sa de jos (figura 8. Când ajungi într-o situaŃie dificilă şi devii agitat. ci repetă-Ńi: Greutatea tuturor obiectelor stă în partea lor de jos. Corpul se comportă altfel doar în cazul că se încordează.

fesele etc. Când braŃul este relaxat – PA nu reuşeşte să-l îndoaie. – pe care o vezi în depărtare. fii liber în mişcări şi gânduri. mărindu-i mult stabilitatea. astfel ca expiraŃia (şi concentrarea mentală) să fie cât mai lungă. cu cotul întins (cu o mică îndoitură totuşi. fii prietenos. D. de aici prin braŃul întins spre degete. 2) greutatea coboară natural în partea de jos a corpului. 4: Extinde Ki-ul (braŃul de oŃel) A.6.18). 8. care curge prin corp spre umăr. MeditaŃia individuală (partea mentală): închipuie-Ńi că braŃul se întinde până foarte departe – la 100 de metri. că vrei să apuci un copac. sau. ca un jet compact de mare presiune ce curge orizontal prin aer. RespiraŃia să fie liniştită şi lentă. Priveşte în direcŃia indicată de degetul arătător. Când te gândeşti că greutatea se află în partea de sus . Alte condiŃii pentru extensie: nu te gândi la corp. iar PA încearcă să-i îndoaie cotul (figura 8. PA îl va putea ridica uşor (figura 8.C. dar mai ales umărul şi braŃul) şi în timpul fiecărei expiraŃii închipuie-Ńi cu tărie că din Seikano Itten izvorăşte un şuvoi puternic de apă. 2 sunt totodată şi exerciŃii pentru experimentarea Regulii nr. în continuare şuvoiul iese afară prin degetul arătător. ComparaŃia: dacă stai relaxat dar te gândeşti la partea superioară a braŃului.16). Ce se vede: PP Ńine braŃul ridicat şi întins orizontal (figura 8. la vreo 50-100 m. . Toate exerciŃiile descrise la Regula de coordonare nr.19). sesizează forŃele centrifuge. Ńine mintea clară.corpul se conformează. Jetul închipuit va fi foarte puternic şi va dura cât Ńine expiraŃia. lovind solul într-un loc depărtat. Comentarii: prin relaxare vitală (Regula nr. Ce ai de făcut: eşti PP şi stai în Kamae cu braŃul întins înainte orizontal. Regula de coordonare nr. cu degetul arătător întins şi degetul gros în sus. o casă etc. Relaxează complet tot corpul (abdomenul. B. ia postura cea mai liniştită. Când PP Ńine braŃul întins cu muşchii încordaŃi – PA reuşeşte să-l îndoaie relativ uşor. 3.5. nu dat peste cap).

D. ca să-l îndoaie.6. Efortul mintal necesar (la începutul studiului) pentru concentrare este mai uşor de realizat într-un singur braŃ – dar cu timpul senzaŃia va fi extinsă la ambele braŃe. Treptat însă – PA va deveni din ce în ce mai neîndurător.14).aruncarea Cer-Pământ). nu numai cu braŃele şi umerii. Dacă tu continui să imaginezi curgerea şuvoiului compact şi puternic de apă (Ki). E greu ca un braŃ al tău să poată rezista celor două braŃe ale sale. iar forŃa celor două mâini ale sale este în mod normal mai mare decât poate rezista un singur braŃ. În cursul efectuării căderilor şi procedeelor de Aikido. Legătura dintre cele 4 Reguli de coordonare Deşi sunt 4 Principii (reguli) pentru coordonarea minŃii cu corpul.19). el poate folosi ambele mâini (figura 8. sau degetele arătător şi mijlociu lipite. expiră şi roagă-l pe partener să-Ńi îndoaie braŃul. senzaŃia “braŃului de oŃel” trebuie menŃinută permanent în ambele braŃe. pentru a-l ajuta să înveŃe senzaŃia corectă şi păstrarea concentrării mintale. apoi formând un cerc (utilizarea practică cea mai frecventă) – iar până la urmă cu braŃele îndreptate spre direcŃii opuse (vezi Tenchi Nage . sau sprijină încheietura mâinii tale pe umărul lui – şi apasă cu amândouă mâinile pe cotul tău. încercând să rezişti încercărilor partenerului: în acest caz Ńi-l va îndoi cu uşurinŃă (figura 8. Câteva sfaturi pentru cel care verifică: la început.159 Degetul arătător. constituie un fel de vârf al „săbiei mâinii”. să nu te opreşti brusc când Uke începe să cadă. C.deşi el se străduieşte cu toate puterile iar tu eşti complet relaxat. nu este nevoie să ne concentrăm simultan asupra tuturora. menŃine cu tărie imaginea şuvoiului din minte. concentrează-Ńi mereu atenŃia asupra vizualizării alese. 8. ExerciŃiul durează între 30 de secunde şi 5 minute. PA nu va încerca cu toată forŃa să îndoaie braŃul PP. În acest scop. Verificarea: la sfârşitul meditaŃiei (concentrării). Sau: concentrează-te asupra Harei. a extensiei Ki-ului. Nu te gândi şi nu te uita deloc la PA şi la ce face. ComparaŃia: procedează invers decât făceai mai sus conform # B.6. La început se învaŃă realizarea braŃelor de oŃel cu braŃele paralele. 4 mai spune să arunci adversarul cu tot corpul. cu rol foarte important în dirijarea Ki-ului extins. De asemenea Regula nr. AtenŃie – PA va încerca să îndoaie cotul în direcŃie naturală. Concluzii: acest exerciŃiu simplu demonstrează clar forŃa relaxării şi atitudinii încrezătoare (pozitive). adică strânge pumnul şi încordează toŃi muşchii braŃului. Regulile sunt strâns legate între ele şi . Alte forme de vizualizare: închipuie-Ńi că Ńi-e sete şi că vrei să iei un pahar cu apă de pe masa din partea cealaltă a camerei. corectă – nu altfel! F. E. Ńinute întinse (celelalte fiind îndoite şi apăsate cu degetul gros). Regula nr. 4 mai înseamnă să continui să-l urmăreşti pe Uke şi după ce l-ai aruncat. sunt mari şanse că partenerul nu-Ńi va putea îndoi braŃul . Trebuie înŃeles că Ki-ul este condus de minte prin intermediul voinŃei. braŃul relaxat.

Dacă însă te concentrezi asupra creştetului capului. treci la un principiu al minŃii. 2. (vezi # 11). Legătura dintre ViaŃă şi Regulile de coordonare Aikido nu este doar un sistem de luptă pentru autoapărare. dar este foarte simplă: armonia cu Universul înseamnă să duci o viaŃă raŃională şi cumpătată.respectarea oricăreia din ele duce automat la respectarea celorlalte. sau apărarea contra unui derbedeu. 1. calamităŃi naturale etc. e imposibil să nu poŃi folosi una din Regulile de coordonare. Poate că această soluŃie o fi valabilă pentru potolirea vreunui beŃiv.de la sine. În loc să te zbaŃi de unul singur pentru apărarea ta sau a celor dragi. Verificarea nr. PA nu te va putea ridica (figura 8. să nu te împotriveşti Naturii. după cum încălcarea uneia duce automat la nerespectarea tuturor celorlalte. Însă pentru a reuşi să le foloseşti e nevoie să îndeplineşti o condiŃie: să trăieşti în aşa fel ca viaŃa să-Ńi fie în armonie cu legile Universului. ai respectat-o automat şi pe nr. 8. Aikido este Calea de unire a omului cu Ki-ul Universului. 1 duce la încălcarea celorlalte. Verificarea nr. 2. fără dorinŃe sau sentimente excesive. Această relaŃie poate fi demonstrată astfel: A. Dacă te gândeşti la partea de sus.14): respectând Regula nr. Însă în viaŃa normală avem de-a face cu multe feluri de situaŃii conflictuale când forŃa musculară nu poate face nimic: atacuri verbale. Oricare ar fi situaŃia. vei trăi ca peştele în apă: peştii nu se tem de uraganele cele mai distrugătoare! După ce înŃelegi cum să imaginezi şi vizualizezi ce este Ki-ul şi cum acŃionează el în toate tehnicile de Aikido. ExplicaŃia poate părea utopică. sigur că ar fi mult mai avantajos să fii ajutat de forŃele Naturii. 3. 1: întinde braŃul orizontal înainte şi imaginează-Ńi că are greutatea la partea de jos (figura 8.7. Dacă foloseşti o Regulă şi nu poŃi unifica mintea cu corpul. Atunci Universul însuşi îŃi va apăra viaŃa . pentru pace cu orice vieŃuitoare şi pentru evitarea păcatelor. Partenerul PA nu-l va putea îndoi (figura 8.8). 2: stai relaxat. ai respectat-o şi pe nr. Dacă nu merge cu o Regulă a minŃii. foloseşte un principiu al corpului. să nu faci "păcate" şi să cauŃi binele. Şi invers: când varianta corpului nu funcŃionează. O Sensei l-a creat cu intenŃia de a fi o Cale pentru înŃelegerea lumii şi armonizarea cu Natura. De altfel. Apărarea cu forŃa muşchilor este o concepŃie greşită şi neeficientă în societatea modernă. expiră şi concentrează-Ńi atenŃia asupra Punctului Central (figura 8. sau cum se leagă Ki-ul omului de Ki-ul lumii. braŃul poate fi îndoit (figura 8. 1 duce şi la încălcarea celorlalte. accidente de circulaŃie. vei . în desfăşurarea şi mersul său normal.19): nerespectarea Regulii nr. Aristotel zicea că nu există decât două păcate capitale: excesul şi lipsa. încearcă alta. PA te ridică uşor: nerespectarea Regulii nr. B.11): respectând Regula nr.6.16). În felul acesta vei fi în armonie cu Universul. atacuri cu arme.

spre unificarea spiritului şi corpului în viaŃa de toate zilele. Cele 5 principii ale şcolii Shin Shin Toitsu Aikido Toată tehnica de luptă a şcolii se bazează pe următoarele 5 principii. Pentru armonizarea cu Universul este nevoie ca mintea să fie coordonată cu corpul. sângele rece.Păstrează atenŃia asupra Punctului Central: unitatea minŃii. 8. se poate înŃelege ce e Lumea – studiind un timp suficient de mare doar tehnica Aikido! Din punctul de vedere filozofic. corespunzător evoluŃiei felului său de a vedea lucrurile. Aikido este o Cale cu multe porŃi.6. vei constata că ea nu mai arată exact ca la început. De aceea e necesară studierea celor 4 Reguli de bază şi repetarea exerciŃiilor respective până ce armonizarea devine instinctivă. 2. . 5. Surprinzător. Pune-te în locul adversarului. Astfel de oameni sunt adevăraŃii stâlpi ai societăŃii. ei susŃin civilizaŃia şi apără omenia – iar nu falsele valori. mintea neclintită (vezi # 8. Adică. trunchiul va fi păstrat mereu vertical. 4. După însuşirea reală a celor 4 Reguli de coordonare se poate merge mai departe cu studiul. Fiecare principiu poate fi explicat în numeroase feluri. De exemplu. .160 descoperi că toate procedeele şi mişcările din Aikido corespund până în cele mai mici detalii regulilor mai generale de funcŃionarea Naturii şi Lumii.2). care însă pot fi folosite la fel de bine în viaŃa curentă.. judecata dreaptă. VIPurile fabricate de mass-media. Extinde Ki-ul. Chiar modul în care elevul înŃelege un anumit principiu se poate schimba cu timpul. Respectă Ki-ul adversarului. Omul perfecŃionat prin practica Aikido ajunge să se "conecteze" la ÎnŃelepciunea Lumii şi în continuare. . .MenŃine greutatea în partea de jos: atitudinea calmă. dintre care va trebui să alegi una. Citeşte gândurile adversarului. în interiorul sau în afara Dojo. după ce deschizi una. împingând Hara înainte. pornind de aici să distingă răul de bine. unele din aceste uşi conduc înapoi la prima! Dar.Extinde Ki-ul: gândirea pozitivă. Unele principii au mai multe înŃelesuri şi diverse aplicaŃii.8.Relaxează-te: atitudinea tolerantă. AcŃionează cu încredere. 3. constaŃi că urmează altele. Cele 4 Reguli trebuie respectate în continuu.6. în orice interacŃiune cu alte persoane: 1. când te aşezi sau te ridici. adevărul de minciună etc. precum şi să-şi stăpânească instinctele – totul în concordanŃă cu legile Naturii. puterea voinŃei. cele 4 Reguli de coordonare sau unificare pot fi interpretate astfel: . cele ce urmează sunt doar câteva explicaŃii posibile pentru lămurire şi comentarii care nu epuizează tema.

Orice atac are caracteristici distincte de direcŃie. Nu te poŃi armoniza cu energia adversarului dacă nu-i cunoşti intenŃiile.fără a i se opune.4). Un alt fel de a zice “extinde Ki-ul” este: ”extinde mintea”. Dacă atitudinea se concretizează într-un atac. Nage e nevoit să se mişte în armonie cu ea şi s-o conducă pe o traiectorie circulară de neutralizare . În prima parte a atacului. Pentru a putea pune în practică sfatul “condu mintea adversarului. Această concepŃie e greşită. IntenŃia unui individ poate avea două componente: intenŃia minŃii şi intenŃia corpului. căci Ki-ul trebuia să fie extins tot timpul. Întrucât adversarul e doborât de Ki. Un . Citeşte gândurile adversarului În Arta războiului. Dacă e atent şi reuşeşte să perceapă starea mintală şi corporală a adversarului. iar în afara corpului. forŃă – care trebuie determinate. De altfel. Sun Tzî scria: “dacă-l cunoşti pe inamic şi te cunoşti pe tine. Înainte de a ataca. un principiu de gândire care influenŃează corpul. un Aikidoka e silit să înŃeleagă componentele mintală şi corporală ale atacului.► 1. viteză. însă nu “extind Ki-ul”. e nevoie să înŃelegi mai întâi mintea agresorului. Extinde Ki-ul MulŃi începători încep să gândească: “acum trebuie să extind Ki-ul”. Pentru a descărca şi anihila energia agresivă a lui Uke. Koichi Tohei ne dă o regulă echivalentă: “citeşte gândurile adversarului”. Când omul este în continuu relaxat. Mintea conduce corpul prin intermediul voinŃei. Dacă te cunoşti pe tine dar nu şi pe adversar. Respectă Ki-ul adversarului Putem zice că această regulă este o extensie a principiului precedent. vei putea lupta o sută de bătălii fără să te îngrijoreze rezultatul. iar extensia Ki-ului constituie veriga de legătură dintre gândul din minte şi acŃiunea corpului. iar ca urmare. extensia Ki-ului constituie Regula nr. Ei “extind membrele”. ► 3. Nage se va mişca în armonie cu ele pentru a reuşi procedeul de luptă. mişcările celor doi parteneri sunt convergente. După ce identifică aceste elemente. elevul va sesiza adevăratele lui intenŃii (vezi # 11. ► 2. răspunsul cu o tehnică de luptă adecvată va veni de la sine. extensia acestuia se va face îndreptând degetul arătător spre punctul unde se intenŃionează să ajungă Uke. agresorul va avea o anumită atitudine mintală. Ki-ul se extinde de la sine. numărul victoriilor va fi egal cu al înfrângerilor. La efectuare unui procedeu de Aikido. 4 de unificarea minŃii cu corpul. el va avea anumite caracteristici de direcŃie şi intensitate. unii elevi efectuează mişcarea fără coerenŃa sau unitatea mintală necesară. Dacă nu te cunoşti nici pe tine şi nici pe inamic. Ki-ul se extinde prin braŃul întins şi prin vârful săbiei mâinii (degetele arătator şi mijlociu lipite şi întinse). Pentru a se apăra cu succes. începând cu mintea agresorului. o să mănânci bătaie de fiecare dată”. Când întind braŃele. căci corpul lui va veni singur după ea”. pe o linie dreaptă în prelungirea degetului arătător.

În general este vorba de exerciŃii simple. procedeul de luptă se execută fără nici o ezitare. Pune-te în locul lui”. ExecuŃia unui procedeu de Aikido înseamnă transferarea Centrului lui Uke în Centrul (Hara) lui Nage.care trebuie continuate "până la moarte" . mişcarea se întrerupe .161 astfel de răspuns nu e posibil dacă Nage nu cunoaşte şi nu respectă Ki-ul adversarului. Nu te încorda. În cursul acŃiunii dinamice se urmăreşte păstrarea calmului şi concentrarea atenŃiei. . AcŃionează cu încredere Dacă Nage respectă primele 4 principii. 8. Uke începe atacul. sau a senzaŃiilor şi îndemânărilor de bază.iar procedeul nu reuşeşte. În caz de dubii. plus o parte de verificări cu ajutorul unui partener.se vor face şi exerciŃiile descrise în continuare. cunoscute. ► 4. Pune-te în locul adversarului Kuretoshi Maruyama. în care se injectează creator senzaŃiile căpătate în cursul exerciŃiilor statice pentru Ki. Aşadar. preluând cu această ocazie energia lui Uke pentru a o manevra cum îi convine. armonia dintre energia agresoare şi energia lui Nage se tulbură. care conŃin şi puŃină mişcare. apoi treci şi execut-o cu corpul complect relaxat. instructor şef la Şcoala internaŃională de Ki Aikido. Dacă n-are încredere şi ezită. Etapa a treia: dezvoltarea Ki-ului După ce elevul atinge un nivel satisfăcător de înŃelegere şi însuşire practică a Regulilor de unificarea minŃii şi corpului. În felul acesta poŃi pricepe punctul său de vedere şi motivaŃia acŃiunilor sale.7. fără a renunŃa la exerciŃiile statice . repetă mai întâi rapid mişcarea în minte. se poate trece la o nouă etapă de studiu: consolidarea şi dezvoltarea Ki-ului. căci treaba se (va) face (de la sine). dar apoi Nage devine centrul mişcării. ► 5. scria: “Când Ńi se pare că cineva a greşit. Această înŃelegere îŃi permite să potoleşti o situaŃie conflictuală şi să eviŃi o ciocnire corporală. încearcă să-l înŃelegi înainte de a-l condamna.

Dacă păstrezi atenŃie asupra Punctului Central. aplicând o forŃă în lungul braŃelor (spre umeri). 1: te opreşti la timpul "1" (înainte). aplicând o forŃă orizontală la nivelul şoldurilor.1. te împinge (figura 8.8.11. iar PA care stă în faŃa ta încearcă să te împingă înapoi. PA te va dezechilibra (figura 8. nu te va putea împinge (figura 8.a).b). Verificarea nr. .a). Dacă însă pierzi concentrarea sau Ńi se termină expiraŃia. Dacă pierzi concentrarea sau Ńi se termină expiraŃia.21. expiri şi extinzi Ki-ul prin braŃe. Vâslirea (Funakogi Undo) ExerciŃiul: vezi figura 8.21. PA stă la spate şi încearcă să te împingă înainte. PA nu te va putea dezechilibra (figura 8. 2: te opreşti la timpul "1" (înainte). Verificarea nr. Dacă respecŃi Regulile de bază.b).20.22.22. vezi şi descrierea de la # 8.7.

ceea ce va arunca în sus braŃele.a). cu degetele spre cer. Mişcarea porneşte din Hara. Ki-ul Ńâşneşte spre înainte. La timpul "1" greutatea trunchiului (vertical) este deasupra labei din faŃă. la timpul "2" ajunge deasupra labei din spate. ExerciŃiul se . iar Ki-ul Ńâşneşte prin ambele Tekatana spre înapoi. pe expiraŃie împinge Hara înainte. Ochii se deplasează mereu la acelaşi nivel orizontal. altfel. se extinde prin ambele Tekatana. depărtate între ele cam la distanŃă de o palmă. la timpul "1".162 Verificarea nr.7. Blocarea loviturii la cap (Men-uchi Ikkyo-Undo) Din poziŃia iniŃiala Hidari Kamae.a).b).24. Palmele ajung paralele şi verticale. nu te va putea mişca (figura 8. 3: te opreşti la timpul "2" (înapoi).23.23. la aproximativ 70°. cu braŃele relaxate în jos (figura 8. Dacă respecŃi cele 4 Reguli.b). la nivelul ochilor (figura 8. 8. La timpul "2".2. PA stă în faŃă şi încearcă să te împingă înapoi. apăsând orizontal (nu în sus!) pe umeri. îi va fi uşor (figura 8.24. revino pe inspiraŃie în poziŃia iniŃială. faŃă în faŃă.

8. 2: te opreşti la timpul "1" (înainte).26. apăsând orizontal pe spate.25.26. PA stă în spate şi încearcă să te împingă înainte. te dezechilibrează (figura 8.25. Dacă respecŃi Regulile şi expiri. Rotirea pe loc (Tenkai) şi blocarea loviturii la cap înainte şi înapoi (Zengo Undo) .b). 1: te opreşti la timpul "1" (înainte). PA te dezechilibrează (figura 8. Verificarea nr. nu te poate mişca (figura 8. Dacă respecŃi Regulile şi expiri.execută pe rând de 10-15 ori în Hidari Kamae şi de 10-15 ori în Migi Kamae. PA stă în faŃă şi încearcă să te împingă înapoi apăsând orizontal pe Tekatana. Verificarea nr. sub omoplaŃi.a). nu te poate mişca (figura 8. Dacă pierzi concentrarea sau se termină expiraŃia.b). Dacă pierzi concentrarea sau se termină expiraŃia.3.a).7.

b. încheietura mâinii bine îndoită şi dosul palmei spre înainte.2 (figura 8.27.27.c şi d) . Ńine braŃul întins orizontal. degetele adunate şi îndreptate înapoi spre corpul tău. PA stă în faŃă şi încearcă să-Ńi îndoaie braŃul sau să te împingă înapoi. aplicând o forŃă orizontală asupra încheieturii mâinii. AtenŃie la păstrarea Punctului Central mai ales în timpul rotirilor pe loc (Tenkai).29). în cicluri de câte 4 timpi: în Hidari Kamae la timpul "2" rotirea corpului la 180o pe loc (Tenkai) spre dreapta.4. Dacă pierzi concentrarea sau se termină expiraŃia. fie după efectuarea Taisabaki în Kamae. nu te poate mişca (figura 8. Dacă respecŃi Regulile şi expiri.7. 8.163 Este exerciŃiul precedent.a. Taisabaki pe un pas (Kokyo-ho Undo) Vezi descrierea exerciŃiului la # 7.28. dar executat alternativ spre înainte (figura 8. Verificarea nr. execuŃia spre înapoi. d) .apoi se repetă ciclul. te dezechilibrează. Totdeauna Ki-ul va fi extins spre direcŃia în care priveşti. în Migi Kamae (timpii "3" şi "4"). la timpul "4" rotirea corpului la 180o spre stânga . 1: fie înainte. c.a şi b) şi înapoi (figura 8. .

La timpul "1" se duc braŃele înainte (împinse şi de o svâcnire a Hara) până ce mâinile ajung să se suprapună în dreptul Punctului Central. Verificare: te opreşti la timpul "1" iar PA te apucă de încheieturi şi le împinge în sus. Dacă respecŃi Regulile şi expiri. nu te va putea dezechilibra (figura 8. În plus. cu palmele în sus. La timpul "2" se relaxează mâinile şi braŃele. . 2: aceeaşi postură ca la verificarea nr. cu atenŃia concentrată şi expiri. Greutatea braŃelor va fi simŃită în dosul încheieturilor mâinilor. dar acum PA. cu mâna stângă alternativ deasupra şi sub cea dreaptă.5. Dacă eşti relaxat. nu va reuşi să-Ńi îndoaie cotul sau să te dezechilibreze. Dacă pierzi concentrarea sau se termină expiraŃia.30.7. 1.Verificarea nr. 8. lângă corp (figura 8. care revin la verticală. spre încheieturi. se împing mâinile astfel ca braŃele să se "lungească" şi umerii să iasă de la locul lor. Se execută în serii de câte 10 repetiŃii.31) . va reuşi. Apropierea mâinilor în faŃă jos (Tekubi-Kosa Undo) Din poziŃia de bază cu picioarele alături (Shizentai) relaxează-te şi lasă braŃele să atârne. Ki-ul curge ca un şuvoi puternic de apă din Seika no Itten prin braŃe. apucă încheietura mâinii şi trage de ea înapoi cu o forŃă orizontală. care stă în spate.a şi b) .

c) . În continuare mişcă-Ńi corpul pornind din Centru (Hara). să fie stabil.6.7. Împinge încet mâinile înainte. În momentul acesta s-a stabilit legătura între Hara ta şi Hara lui.7. până te opreşte rezistenŃa lui. faŃă în faŃă. expiraŃie. Nage cu Ki-ul). adică la timpul "1" braŃele se ridică până ce mâinile se suprapun în dreptul ochilor. Când Uke cedează şi cade. Ridică braŃele aproximativ la orizontală. Ce se vede: două persoane stau în Seiza. Deşi Uke îşi foloseşte toată forŃa şi încordează toŃi muşchii ca săl blocheze. Uke nu-l poate doborî pe Nage. La timpul "1" se vor respecta aceleaşi condiŃii ca mai înainte: relaxare. concentrarea asupra Punctului Central.164 8.8. b. Lucrând în acelaşi fel (Uke cu muşchii. înaintând un pas cu genunchiul exterior. Conducerea şi aruncarea Ki-ului înapoi (Ushiro Tekubi Tori Kotai Undo) 8. Conducerea şi aruncarea Ki-ului înainte (Ushiro Tekubi Tori Zenshin Undo) 8.7. În mod asemănător se procedează şi cu următoarele exerciŃii (vezi # 12. realizând în ambele senzaŃia “braŃului de oŃel”.a şi b) .32. Verificare: te opreşti la timpul "1" iar PA îŃi împinge orizontal mâinile.a.11. Kokyu-ho din Seiza (Suwari-waza Kokyu-ho) ExerciŃiul acesta se face la sfârşitul oricărui antrenament şi serveşte atât la consolidarea însuşirii mişcării pornită din şolduri (Hara). Nage întinde braŃele iar Uke apucă Ryote-Tori.7. împingerea umerilor şi braŃelor. Cu alte cuvinte. Rotirea laterală a braŃelor (Sayu Undo) 8. Uke încearcă să stea nemişcat.11. Uke apucă Ryote-tori dinspre exterior.11.7.folosind Ki-ul. . împinge din şold cu spinarea dreaptă. fără să împingă.7. Cum se face: aşează-te în Seiza cu genunchii la distanŃă de o palmă până la genunchii lui Uke. nu va reuşi să te dezechilibreze.2 în [2]): 8.12. Dacă eşti relaxat.7. cât şi la întărirea şuvoiului de Ki produs în Seika-no Itten. concentrezi atenŃia şi expiri. Nu îndoi nici o clipă coatele. Nage îl răstoarnă destul de uşor .33. Aplecarea trunchiului (Ushiro-tori Undo) 8. Rotirea corpului – Taisabaki pe doi paşi (Ude Furi Undo) 8. prin intermediul braŃelor voastre. îndoirea puternică a încheieturilor. La timpul "2" braŃele revin atârnate la verticală (figura 8. condu-l prietenos spre Tatami – înaintând cu alŃi paşi (figura 8. Apropierea mâinilor în faŃă sus (Tekubi Joho Kosa Undo) ExerciŃiul derivă din cel precedent. păstrând mereu braŃele întinse în faŃa pieptului. El verifică gradul în care poŃi controla Kiul şi demonstrează că pentru manipularea unui partener nu e nevoie să ai un gabarit sau o forŃă musculară mare.7.

a).5).34. extinderea Ki-ului (braŃul de oŃel . ca şi când nu Ńi-ar sta nimic în cale. împingând orizontal din spate. Dacă PP se concentrează şi e relaxat. uriaş.34. şi nimic nu e mai binevoitor decât adevărata forŃă” (dacă o ai…). apoi înainte.b). Alte idei de vizualizări utile pentru a reuşi exerciŃiul – vezi la # 9. ExerciŃiul asigură o execelentă deprindere şi consolidare a senzaŃiilor şi îndemânărilor specifice pe care se bazează Aikido: relaxarea (# 8. Iar exerciŃiul Kokyu-ho este o metodă dibace pentru a demonstra această idee.6.Partea mintală: închipuie-Ńi că partenerul Uke ar fi un copil . Dacă PP se concentrează şi e relaxat – nu poate fi răsturnat. concentrarea în Seika no Itten (# 8. Fii atent doar să te mişti încrezător înainte. Un înŃelept zicea “nimic nu e mai tare decât bunăvoinŃa.6. mai întâi pe spate. împingând orizontal din faŃă cu o singură mână. De altfel.35.9. asta e şi concepŃia cea mai bună pentru tratarea obstacolelor din viaŃa obişnuită. Verificarea nr.nu un adversar solid. PA îl răstoarnă (de exemplu figura 8.a). 2: PP stă în Seiza cu braŃele relaxate şi mâinile sprijinite pe genunchi.6.# 8. PA încercă să-l răstoarne. mâna îi . PP nu reuşeşte.2). Nu te concentra asupra ideii de a-l doborî pe Uke.3). 1: PP stă în Seiza cu braŃele relaxate şi mâinile sprijinite pe genunchi. PA încercă să-i ridice o mână de pe genunchi (figura 8. pe piept (figura 8. De aceea se recomandă repetarea lui cât mai frecventă. Dacă nu reuşeşte. Dacă nu se concentrează corect. Împinge moale şi prietenos. Verificarea nr.

Câteva sfaturi: relaxează-te. Varianta nr.. dar nu ca o gelatină. nu va putea fi răsturnat. răsuceşte-te etc.37. dar nu chiar ca o menghină. Mişcă-Ńi tot corpul ca un ansamblu unitar. Dacă reuşeşte. Dacă nu reuşeşte. înseamnă că PP nu face ce trebuie.36. păstrând atenŃia în Hara. În continuare. Verificarea nr. cu coatele coborâte. Nu te rupe în bucăŃi.a) Dacă PP se concentrează şi e relaxat – nu poate fi răsturnat.165 poate fi ridicată (figura 8. Concluzie: atitudinea destinsă şi încrezătoare dă rezultate neaşteptate. complet relaxat. sau trunchiul faŃă de picioare.37. spre Uke. Sau: PA încearcă să ridice coatele lui PP.b). cu greutatea jos. degetele întinse etc. Nici prea tare . PA încercă să-l răstoarne pe spate. PoŃi învăŃa foarte multe şi când eşti Uke: apucă bine mâinile lui Nage. Poartă-te ca şi când ai fi puŃin adormit sau puŃin beat – nu complet treaz.b). 4: PP stă în Seiza cu braŃele relaxate şi mâinile sprijinite pe genunchi. lui Nage i se pare incredibil de uşor să-l doboare pe Uke. relaxează-te! Dacă exerciŃiul e bine făcut. Dacă PP se concentrează şi păstrează braŃele relaxate. Dacă PP se teme să ridice braŃele şi se încordează în zona umerilor. fără a folosi multă forŃa sau violenŃă: dezechilibrează-l pe Nage trăgând sau împingând. În continuare. . Când apuci Ryote-tori.b). relaxează-te. concentrează-te asupra Hara. Uke trece pe lângă Nage. cu ambele mâini pe piept (figura 8.orizontal. Nage încearcă să intre cu mâna în priza lui Uke.ca să nu-l doară. Verificarea nr. PA îl răstoarnă (figura 8.36. Dacă te răstoarnă. PP ridică braŃele şi le face „de oŃel” (vezi # 8.5). ca la Kokyu-ho din Seiza.a). 1 în Tachi Waza: mai întâi repetăm exerciŃiul clasic în care Uke apucă Katate Tori în Gyaku Hanmi iar Nage face Taisabaki pe un pas. 3: PP stă în Seiza cu braŃele relaxate şi mâinile sprijinite pe genunchi. greutatea i se ridică şi PA îl răstoarnă (figura 8. Încearcă să scapi. împingând din faŃă. łine-i-le ca şi când ai Ńine de mână un copil cu care te plimbi pe trotuar.35. Nu te gândi ce să faci ca să rezişti pentru a nu fi doborât. nici prea slab – ca să nu poată scăpa şi s-o ia la fugă printre maşini. PA încercă să-i ridice un genunchi (figura 8. fără a lăsa braŃele să se mişte faŃă de trunchi. cazi. se execută acelaşi exerciŃiu cu o mică schimbare: după ce este apucat.6. apoi extinde degetele ca şi când ar curge energie prin ele.

Adversarul poate fi doborât fără să încordezi muşchii dar folosind Centrul. sau în paralel. este curentat. NU din umeri sau braŃe. ba o scurtă pauză. După numeroase repetiŃii (sute. că este biciuit. După şi mai multă exersare. Mişcarea sau acŃiunea porneşte din Hara. mii) Nage începe să simtă poziŃia oaselor. Deşi Nage e moale. astfel ca nici un muşchi să nu fie simŃit. a scheletului din corpul lui Uke. că suferă de şocuri. 8. înseamnă că nu eşti pregătit să faci faŃă unui adversar periculos sau unei situaŃii critice din viaŃă. se extinde şi se lasă Ki-ul să curgă cât mai mult. a unor cicluri alcătuite din: ba forŃă din Hara. Uke va avea senzaŃia că tremură. dându-i acestuia senzaŃia că este curentat de un curent electric.Nage încearcă să gâdile antebraŃul lui Uke cu unghiile şi dosul degetelor extinzându-le în sus şi înainte. Pe măsură ce Hara îi devine mai tare. când loveşte în braŃul sau palma moale a lui Nage. în contrast cu relaxarea corpului. nu se face cu forŃă. În timpul exerciŃiilor: se menŃine Seika–no Itten în Punctul Central. oricât cât de tare. fiind zgâlŃâit şi dezechilibrat. Varianta nr. Uke simte durerea. 1 se adaugă aplicarea repetată. Nage va reuşi să transmită exploziv forŃa din Centrul său de-a lungul braŃelor lui Uke.9. cu o forŃă explozivă – şi totuşi foarte moale. După multe repetiŃii.8. aşa cum s-a descris. Tot aşa. Când adversarul atacă. cu frecvenŃă mare. blocajul oricărei lovituri. Uke va simŃi că energia atacului se întoarce înapoi. Dacă nu reuşeşti să reacŃionezi instinctiv şi fără a pierde coordonarea. 2: la exerciŃiul de la Varianta nr. se menŃine un ritm de mişcare cât mai bun şi o postură cât mai naturală. cele 4 Principii de bază vor fi introduse (adică respectate şi conştientizate) şi aplicate practic în orice mişcare sau procedeu exersat la antrenamente. Mai ai nevoie de “kilometraj” în Dojo. 8. Întăreşte-Ńi mintea – cu ajutorul Ki-ului . Ulterior. Etapa 4a: perfecŃionarea După ce înŃelegem şi ne însuşim Regulile de coordonare în regim static – putem trece la exerciŃiile în mişcare. pentru a-l sili să cadă trebuie să-i conduci Ki-ul fără a-Ńi deranja coordonarea sau unificarea minŃii cu corpul. Nage va începe să simtă cum Uke începe să se rotească în jurul mâinii. ci împingând moale din Hara.

Unii emigrează. În schimb. La cele mai mici dificultăŃi se retrag din faŃa unor obstacole minore. La fel se întâmplă şi cu spiritul: munca şi concentrarea îl întăresc. dar mai lung al dorului! . omul prost crede că limba gustă şi picioarele umblă de la sine. Aikido îngrijeşte şi dezvoltă toate cele trei părŃi ale omului. Dacă nu eşti sigur şi hotărît de ce vrei să faci. dar când te întorci acasă. chiar slabă fiind dar concentrată de o lentilă. Dar.9. un singur kilometru este un iad. În consecinŃă. hotărăşte-te că asta vrei să faci. El consideră că limba va gusta mâncarea chiar dacă ochii sunt ocupaŃi cu citirea ziarului. cu gândurile pierdute la ce-ai lăsat în urmă. Când mănânci. Pe urmă . Concentrarea atenŃiei Oricât ar fi de puternică.porneşte. învaŃă în timp ce ascultă muzică. raza luminoasă devine slabă când se risipeşte. o mie de leghe par doar una. în schimb. dau bir cu fugiŃii. uitând atât de suflet cât şi de corp. Şcolile au săli de clasă. carieră. cei mai mulŃi oameni îşi slăbesc spiritul încercând să rezolve mai multe lucruri deodată şi împrăştiindu-şi atenŃia: mănâncă în timp ce citesc ziarul. dar nici o şcoală nu are un loc pentru antrenarea sufletului. multe au chiar o sală de sport. înainte de a pleca la drum. În orele de psihologie se studiază activitatea creierului din punct de vedere ştiinŃific. afaceri etc. În loc să ia aminte şi să acŃioneze conform acestei simple observaŃii evidente. Chiar dacă “atenŃia distributivă” este lăudată în concepŃia modernă pentru că ar ajuta la succesul în viaŃa profesională.166 Unii tineri nu au tărie spirituală. concentrarea atenŃiei este în acelaşi timp şi un exerciŃiu pentru întărirea minŃii. singurul mod de a simŃi gustul este să te gândeşti la mâncare.ai putea provoca un accident de circulaŃie. poate aprinde un foc. În schimb. Un cântec japonez de demult zice: Când pleci să-Ńi vezi iubita. vorbesc la telefon conducând automobilul etc. 8. alŃii se sinucid. aşa că oricine practică în Dojo îşi poate antrena şi dezvolta mintea. Când gândurile merg cu tine spre Ńintă. mintea lor nu are Kime. Nu se predau metode practice pentru antrenarea şi controlul spiritului. le e frică să dea piept cu realitatea. impersonal. Problema este lipsa de vigoare a spiritului – şi a corpului tinerilor. Mintea. – din punctul de vedere al sănătăŃii mintale şi eficienŃei fiziologice (nu de afaceri) este o prostie. Cauza principală este sistemul educaŃional greşit: învăŃământul modern pune accentul pe minte. Dar când eşti nefericit. mai bine lasă-te păgubaş . Rapsodul nostru se vaită şi el: lung e drumul Gorjului. nici nu este conştient ce mănâncă. ea se plimbă prin manipularea picioarelor. o leghe parc-ar fi două mii. De exemplu. Mintea comandă corpul: ea simte gustul mâncării prin intermediul limbii. sufletul şi corpul sunt un acelaşi tot şi orice separare a lor este contra naturii.1. o mie de leghe par puŃine.

2. Chiar dacă Y foloseşte un minimum de forŃă. X este blocat cu uşurinŃă şi cade pe spate (figura 8. Pentru binele lor (şi al părinŃilor) învăŃaŃi-i să anunŃe când ies pe uşă. rostind cu voce tare PLEC. să se lege de viitor). Dacă vrei (cu adevărat) . Şi copiii sunt în general neatenŃi. PărinŃii ar trebui să fie mai conştienŃi de pericolele la care se expun copiii când gândurile le zboară aiurea în circulaŃia aglomerată. În timp ce X trece. ci chiar este smucit din loc. concentreaz-o şi direcŃioneaz-o asupra obiectului muncii tale.varianta 1: elevul X trece pe lângă partenerul Y (figura 8. O uşoară împingere. De aceea parcă n-avem viitor. în loc de a-şi consuma energia ca să devină altceva (să se schimbe. Y întinde braŃul înaintea lui X pentru a-l opri. omul îngândurat sau tânărul îndrăgostit se ciocnesc de un stâlp. În felul acesta ei devin conştienŃi de plecare. De exemplu . sau ca. spre şcoală sau în altă parte. mai întâi limpezeşte-Ńi mintea. deoarece mintea le era altundeva. PoŃi stăpâni uşor o activitate plăcută.şi când ar vrea să facă ceva. X se gândeşte la ceva din spatele său. degetele sunt în siguranŃă numai cât timp gândurile îŃi stau la morcov. fără să vrei laşi mintea în urma ta. 8.când tai un morcov în felii. sau în faŃă. Indiferent că te joci sau munceşti. Y ridică un braŃ şi îl întinde orizontal pentru a-l opri pe X. Când te plimbi fără scop.9. concentrarea atenŃiei asupra ceea ce faci îŃi întăreşte mintea şi optimizează rezultatele. Dacă vrei să stăpâneşti situaŃia. un mic obstacol . Accidentele de circulaŃie se produc din acelaşi motiv – lipsa de atenŃie. se gândesc la ea. De data asta nu numai că Y nu reuşeşte să doboare partenerul.sunt de ajuns să te doboare.40). îşi pun gândurile înainte şi vor fi mai capabili să facă faŃă pericolelor posibile pe drum.39). nu anunŃă când pleacă de acasă. deoarece te concentrezi asupra ei. ca şi cum nu şi-a terminat o treabă sau l-ar urmări cineva. ExerciŃiu – varianta 2: X se plimbă gândindu-se la ceva aflat înainte. Printre altele. Adeseori. iar X merge mai departe (figura 8.ExerciŃiu .37). Noi suferim de lipsa de viziune: Cioran era de părere că românii se străduiesc să rămână ce sunt (legaŃi de trecut).poŃi .

Apoi s-a adresat asistenŃei: „În mâna stângă voi Ńine cartonaşul acesta şi cu dreapta voi scrie pe el.eşti obligat să te Ńii de cuvânt. iar alta întunecată. ea sporeşte dacă nu te îndoieşti de ea şi o foloseşti în mod constructiv (pozitiv). spune-o cu toată forŃa. Promisiunea şi înşelătoria sunt două atitudini complet diferite: prima înseamnă că promiŃi că vei face tot ce poŃi. zdrahonul l-a apucat şi a început să-l sucească. păcătoase. Să facem un exerciŃiu care dovedeşte forŃa minŃii: . adică “extinzi Ki-ul”. urâtă. Maestrul Suzuki Seibei al şcolii Kito de Jujutsu a fost invitat de prinŃul Sakai să-şi arate priceperea în lupta cu mâinile goale. sau că nu eşti în stare să-l Ńii drept. Nu te mai gândi sau repeta: “nu pot”. ajută-i pe oameni: când auzi pe cineva că spune descurajat: “nu pot s-o fac”. Lucruri mărunte. iar în partea cealaltă o faŃă întunecoasă. căci întunecă atât inima celui care bombăne. Dacă ai ceva de spus.167 Orice obiect expus la soare are o faŃă luminată. Un exemplu de extinderea Ki-ului este braŃul de oŃel – vezi # 8. Dacă promiŃi ceva cu convingere. atunci sigur nu vei reuşi.6. căci un concurs nu e acelaşi lucru cu lupta pe viaŃa şi pe moarte. Cât timp bombăne. explicând că nu poate lupta ca la teatru. În continuare. PrinŃul a cercetat cartonaşul – ideogramele erau perfecte. Convinşi. Nu poŃi să te afirmi decât extinzând Ki-ul. aproape pipăibile. cât şi viaŃa celor din jur. Dacă ai încredere în tine şi eşti ferm încredinŃat că extinzi Ki-ul. bărbăteşte. devii mai tare. braŃul capătă o forŃă atât de mare încât nimeni nu-l poate îndoi. Aceasta este tot secretul coordonării minŃii şi corpului pentru a realiza ceea ce Ńi-ai propus. sau “absorbŃia (vampirizarea) Ki-ului”. Şi mintea omului are două laturi: una luminoasă. Ambele aspecte sunt reale. Dar a cerut o pensulă şi tuş pentru a caligrafia o poezie. VoinŃa conduce corpul. În felul acesta foloseşti mintea în mod pozitiv. PrinŃul a ales cel mai puternic samurai din armată şi i-a cerut lui Suzuki să se lupte cu el. aşa că a putut scrie liniştit un Haiku întreg. Suzuki a invitat pe oricine doreşte din asistenŃă să-i mişte braŃul în timp ce scria – dar din câŃi au încercat. Dacă însă te temi şi gândeşti că braŃul poate fi îndoit. Acesta a refuzat. ca acesta. Ńie sau altcuiva . prinŃul Sakai şi suita sa au devenit cu toŃii elevii lui Suzuki. optimistă şi binevoitoare. nimeni n-a reuşit. Dimpotrivă. În timp ce scriu.şi pe urmă apucă-te de treabă. Mintea are o adevărată forŃă. la care se pricepe el. Atitudinea contrară este folosirea minŃii în mod negativ. nimeni nu reuşeşte să facă ceva. când porneşti să faci ceva spune “pot” . Văicăreala e negativă. Suzuki a întins braŃul stâng în care Ńinea cartonaşul. încearcă să-l faci să spună „pot”. să tragă şi să împingă de el – fără a reuşi! BraŃul lui Suzuki părea neclintit.5. iar cealaltă este o intenŃie falsă de început. intră în subconştientul lor. înclinată spre gânduri necurate. Dacă vrei să ai un spirit puternic priveşte partea frumoasă a lucrurilor. Când mintea ta se străduieşte. adversarul va putea să-mi apuce mâna stângă şi să facă orice tehnică doreşte”. Iar dacă te pricepi.

cu picioarele apropiate şi braŃele de-a lungul corpului. iar picioarele pe altul. Chiar şi un copil poate rezista. In felul acesta corpul i se încarcă cu Ki. Partenerul Y Ńine capul iar Z picioarele lui PP. În schimb. astfel încât corpul lui PP formează un pod între scaune. Ambii încearcă să-l ridice pe PP. aşa că partenerii pot scutura corpul PP fără ca aceasta să-l deranjeze.43).ExerciŃiu – varianta 1: PP stă pe saltea întins pe spate. Chiar dacă pe PP se aşează două sau trei persoane.42). însă acuma îşi pune mâinile pe coapse şi îşi imaginează că există („a înghiŃit”) o bară de fier care-i traversează corpul. dar corpul acestuia se îndoaie la mijloc (figura 8. ExerciŃiu – varianta 3: Y şi Z îl ridică pe PP şi-i aşează capul pe un scaun. ExerciŃiu – varianta 2: PP stă întins pe spate la fel ca în varianta precedentă. exerciŃiul de mai înainte cu extensia Ki-ului e cinstit. ce e spartă de altcineva cu un ciocan. astfel că omul culcat are de rezistat doar la greutatea statică a pietrei. Adeseori în circurile şi iarmaroacele din China sau Japonia se prezintă spectacole de Kung Fu (Gong Fu). el poate susŃine fără probleme greutatea lor (figura 8. pe corpul căruia se aşează o piatră mare. Y şi Z îl ridică pe PP cu corpul drept ca o lumânare (figura 8.41). dacă-şi imaginează că prin corpul său trece o bară de fier. Concentrarea cu Ki nu este fragilă ca o stare de hipnoză. printre care şi acela cu un om întins pe jos. Şmecheria este că forŃa loviturii ciocanului este oprită de inerŃia pietrei şi nu ajunge la corp. Mintea dă adevărata putere! . Pentru a rezista în felul acesta nu e nevoie să fi hipnotizat.

Citirea unei cărŃi nu e chiar atât de diferită de ascultarea unor explicaŃii în Dojo.5. în locul mesei vechi ar fi putut salva altceva. închipuie-Ńi că-l vezi şi auzi pe instructor. corpul devine şi el mai viguros şi mai sănătos. cărŃi de specialitate. După ce izbuteşte să repete în Dojo exerciŃiile indicate mai înainte. Nu citi zilnic cărŃi de acelaşi fel. Când a izbucnit incendiul. permite să judeci totul corect de prima oară. Odată. însă ele nu dezvoltă inteligenŃa. elevul îşi va zice “Ia te uită ce putere grozavă am. o carte poate să repete cele “spuse” de câte ori doreşti.3. cu ochii închişi şi meditează asupra infinitului mic – vezi # 8.2. biografii. când lucrez cu Ki! Ia să încerc treaba asta şi în alte ocazii!”. Citirea este temelia minŃii. ► Judecata: capacitatea intelectuală nu este de mare folos fără o judecată corectă. că pricepi intenŃiile unui om după ce spune câteva cuvinte . În felul acesta mintea se linişteşte . pentru a putea judeca raŃional? Prin meditaŃie Ki: în fiecare seară stai în Seiza 10-15 minute înainte de culcare. mai valoros. Instinctiv. locatarul scria ceva la o masă. Aşa că citeşte cât mai multe cărŃi serioase.9. că după ce ai citit o carte poŃi să le înŃelegi pe altele. Cum putem calma mintea. Dacă se gândea câtuşi de puŃin. adaptată vieŃii de toate zilele. Când a vrut să reintre în casă pentru a salva şi alte lucruri. relaxante. n-a mai putut din cauza flăcărilor. Prima dată citeşte cartea repede. Indiferent de părerile contrare. a luat-o pe sus şi scos-o afară. apare o imagine deformată. Aici e vorba de inteligenŃa normală. din cărŃi se poate totuşi învăŃa Aikido: singura condiŃie e să nu te fixezi asupra cuvintelor scrise. din toate domeniile.iată dovezi de minte ascuŃită. Surprins de foc. ci să-Ńi închipui că le spune profesorul tău. nu de intelectualii sau academicienii cu mintea superantrenată. Citeşte romane. Există şi reviste sau cărŃi “uşoare”. spiritul netulburat reflectă calm orice situaŃie. de a judeca logic. La fel cu apa. pentru înŃelegerea generală a subiectului. iar tu le asculŃi. care însă nu pot înŃelege nimic din afara specialităŃii lor. orice om îşi dă seama de forŃa lui. o casă a luat foc. luna nu se reflectă corect. Toate lucrurile de valoare au ars. Când priveşti o poză sau un videofilm. 8.168 Pe măsură ce mintea se întăreşte. Pe suprafaŃa unei ape neliniştite. ba chiar. reciteşte-o. mintea i s-a tulburat şi n-a mai putut judeca limpede. Această metodă stimulează capacitatea de adaptare a creierului la condiŃii variate şi uşurează acumularea cunoştinŃelor. Dezvoltarea inteligenŃei Să analizăm câteva aspecte ale inteligenŃei: ► InŃelegerea: faptul că poŃi înŃelege ce citeşti. Nici o cunoştinŃă nu poate înlocui capacitatea de a deosebi binele de rău. dacă merită. Mintea se va dezvolta. Când reuşeşte să extindă Ki-ul.

astfel încât să vibreze şi cele de la picioare (Furitama). Candidatul la un examen are interesul să-şi calmeze mintea. scrie pe o hârtie. Zecile de studenŃi care nu citiseră foaia pâna la sfârşit şi scriau de zor răspunsul la primele întrebări. Naturii. În viaŃa fiecăruia pot apare situaŃii de criză şi stres. dar cu mintea şi corpul unificate. Ki-ul nu se extinde ci se risipeşte. e bine ca elevul să facă 10 minute de meditaŃie Ki – după care va constata că poate judeca corect. În continuare – după ce ai hotărît o soluŃie.relaxează-te. Cu spiritul dezorientat nu poŃi ajunge la o decizie satisfăcătoare. În schimb. când citeşti o carte fără să te concentrezi. el va reuşi la examen. Te vei calma şi vei putea face faŃă cu bine situaŃiei. Dacă oboseşti în timp ce studiezi. dacă ai trac înainte de a lua cuvântul în faŃa unei adunări. CirculaŃia energiei în corp . dacă vrei să reŃii ceva. Înainte de a se apuca să dezvolte subiectele de examen. În felul acesta cunoştinŃele rămân mult mai bine ancorate în memorie. La fel şi creierul: când mintea e liniştită şi concentrată. care din cauza emoŃiei tinde să o ia razna.10. folosind cunoştinŃele dobândite anterior prin învăŃătură. La sfârşitul foii scria: „cine a citit până aici poate să depună foaia fără să răspundă la întrebări. au privit cu milă pe cei 2-3 colegi care au depus aproape imediat foile goale. încearcă să te concentrezi asupra Punctului central şi scutură degetele de la mâini. examenul constă în verificarea respectului candidatului pentru înŃelegerea problemei în ansamblu”. până când capul se limpezeşte şi vei putea să rezolvi dilema. dacă mintea şi corpul Ńi se blochează de emoŃie înaintea unei negocieri decisive sau când ai de dat un examen greu . În plus. iar cunoştinŃele nu se memorizează. Ki-ul se extinde de la sine. Pentru a reveni la o judecată clară.iar judecata se limpezeşte. bănuindu-i că nu învăŃaseră deloc pentru examen. iar conŃinutul ei este transmis corect în creier. La un examen scris. O judecată corectă se conformează armonios realităŃii. obişnuieşte-te să înveŃi perioade mai scurte. Ki-ul din ochi se concentrează asupra cărŃii pe care o citeşti. În loc să studiezi mult timp şi fără tragere de inimă. când mintea nu mai funcŃionează corect: nu ştii încotro s-o apuci şi ce să faci. Păstrându-şi cumpătul. 8. Izolează-te imediat undeva. momente decisive. cu braŃele întinse. face o poză bună. Ochii lucrează la fel ca obiectivul aparatului de fotografiat: dacă acesta e reglat corect. studenŃii au primit câte o foaie cu 20 de întrebări detaliate. Ńine-te de ea şi du-o la bun sfârşit fără să mai eziŃi! ► Memoria: dacă practici meditaŃia cu Ki şi păstrezi spiritul calm. reculege-te şi practică imediat meditaŃia cu Ki – numai 10 minute. imaginile reflectate sunt corecte. plus că răspunde imediat schimbărilor din jur. ► Tracul.

pentru a ne însuşi capacitatea de iubire şi de armonizare cu lumea înconjurătoare. care se mişcă permanent şi în acelaşi fel – atât în cosmos cât şi în corpurile noastre.Din tălpi. . Dacă această manevră este corect executată. căci tendinŃa Centrului este de a se ridica spre cap.Energia Yin necesară pentru deplasare şi stabilizarea posturii este extrasă din Pământ prin picioare – de aici necesitatea să lipeşti bine tălpile de sol. perturbaŃiilor psihice şi agresiunilor emoŃionale. ci prin respect. Când pumnul e închis. Concentrarea de energie se obŃine printr-o expiraŃie adâncă dar nu totală şi împingerea centurii abdominale în jos. ca şi când ai dori să “priveşti” cu anusul înainte. Fiecare mişcare din Aikido înseamnă rezolvarea succesivă şi continuă . Corpul său nu e însă încordat. energia se întoarce în corp prin acelaşi meridian şi produce un blocaj al articulaŃiilor. E total contraindicat să stai încordat pe toată durata unui procedeu – cum fac din păcate mulŃi elevi. Oricărui începător îi vine greu să-şi păstreze centrul de greutate la un nivel coborât. ca şi când ai vrea să conduci aerul din plămâni spre vezica urinară. În cursul unui procedeu. . Cu cât Hara şi centrul de greutate al corpului sunt mai jos. curgerea energiei prin corpul lui Nage se desfăşoară în trei etape: .a mereu altui conflict. datorită contracŃiilor inconştiente la majoritatea muşchilor. chiar avansaŃi. . nici împins. înŃelegere. cu ajutorul inspiraŃiei. Fiecare procedeu de luptă ar trebui să exprime vizibil curgerea invizibilă a energiei. Palmele vor sta desfăcute. practicantul devine extrem de stabil: nu mai poate fi nici tras. ceea ce permite aruncarea adversarului fără a mai fi nevoie să-l apuci de mâini sau de haine. mai ales dacă se adaugă şi efectul paralizant al fricii. muşchii abdominali şi ai bazinului alcătuiesc un ansamblu esenŃial pentru a te putea mişca eficient. De aceea pumnul se închide rar. nici ridicat.169 Morihei Ueshiba a căutat să pună la punct tehnici de Aikido cu mişcări în care să se regăsească cât mai clar principiile generale de funcŃionare ale lumii.Curentul de Ki rezultat izbucneşte prin braŃe şi mâinile deschise. în felul acesta dispare încordarea în braŃe şi antebraŃe iar Ki-ul poate circula normal. ci cuprins de o relaxare elastică. Studiem conflictul pentru a înŃelege Armonia – căci ea este adevărata putere. unde se întâlneşte cu energia Yang aspirată prin braŃe de la Cer. energia Yin urcă spre Hara. chiar în cursul deplasărilor. Repetăm exerciŃiile şi procedeele de luptă pentru a ne transforma frica şi violenŃa instinctivă în calmul bazat pe încrederea în forŃele proprii. Apare clar rolul stabilizator şi regulator al respiraŃiei: diafragma. armonie. iubire . Oamenii nepricepuŃi se epuizează înainte de începerea luptei. Apoi se blochează rinichii (şalele) în zona celei de-a treia vertebre lombare şi se contractă anusul prin încordarea feselor. fără a ridica călcâiul şi cu degetele bine înfipte – ca nişte gheare – în sol. doar atunci când e nevoie să loveşti.nu prin violenŃă. cu atât stabilitatea e mai mare. din cauza mişcării. vitală (pentru a nu obosi inutil inima şi muşchii). şi mai departe.

ExerciŃiul Kotodama este o formă de autosugestionare în vederea unificării corpului cu mintea.12). Când mişcarea lui Uke începe să slăbească şi să se oprească. prin oprirea mişcării lui pentru un scurt moment. bucata de corp care a oprit atacul (de exemplu mâna apucată de Uke) se va relaxa şi va efectua o mişcare într-o direcŃie perpendiculară faŃă de cea a atacului. având ca scop principal să aducă practicantul într-o stare mintală prin care se unifică cu zeii şi acŃionează permanent în deplină armonie cu VoinŃa Universului. în ritm susŃinut. corporal sau mintal. În continuare. Capacitatea neaşteptată de a face faŃă acestui antrenament monoton şi îndelungat se datorează şi stării de transă în care ajung elevii. 8. îşi dă seama de realitate. dar şi pentru a-Ńi pune inima în legătură cu Dumnezeu. El considera Aikido o învăŃătură sfântă. şi tot aşa mai departe . Înaintea antrenamentului obişnuit de Aikido se face o pregătirea fizică şi mentală (Jumbi Dosa). Aceste exerciŃii trebuie tratate cu mare seriozitate.Legătura cu partenerul (Musubi) se stabileşte preferabil într-o singură direcŃie. însă toate bazate pe un efort cât mai mare. conform principiului Seishin Tanren (forjarea unui suflet tare şi curat). ExerciŃiul poate avea diverse forme. încât O Sensei l-a lăsat opŃional şi de atunci e studiat din ce în ce mai puŃin. adică “din homo sapiens să devină homo excellens”. O Sensei a preluat exerciŃiile Misogi din practica religiei Shinto sub forma unui complex de exerciŃii denumite Kotodama. se simte mai curat şi mai cinstit. primită în dar de la zei (Kami). adică “metoda sunetelor sacre”. cu Kime. căci influenŃează hotărîtor procesul de însuşirea tehnicii de luptă. Caracterul abstract al exerciŃiului şi intonaŃiile neobişnuite i-au dezorientat aşa de mult pe elevi. fiecare îşi descoperă propriile slăbiciuni şi neputinŃe.ci dacă se poate cu voinŃa (Ki). se caută o nouă direcŃie (perpendiculară). puşi să repete aceeaşi mişcare simplă. Un expert schimbă repede direcŃiile succesive spre care îl conduce pe Uke. sau o nouă axă de rotaŃie.până când partenerul constată că nu se mai poate Ńine după mişcare şi cade. în aer liber (dacă vremea permite). CurăŃirea fiinŃei (Misogi) Misogi (respiraŃie sau curăŃire) este o metodă pentru liniştirea şi centrarea minŃii. După un astfel de antrenament epuizant (Shugyo – vezi # 11. O variantă prescurtată şi mai accesibilă de Misogi este complexul de exerciŃii pentru dezvoltarea puterii de concentrare Kokoro no Jumbi Dosa. nu atât cu forŃa . Jumbi Dosa nu este doar un alt fel . predat de profesorul Nobuyoshi Tamura din FranŃa [25]. folosind repere sonore (Mantra). Scopul antrenamentului Misogi este să-l înalŃe pe om. dar constant. Misogi se exersează dimineaŃa la răsăritul soarelui.11. după rugăciunea de dimineaŃă şi după o repriză de exerciŃii de respiraŃie Misogi este un exerciŃiu indispensabil în educaŃia elevului. Câştigă în modestie. ca şi cum i-ar tremura mâinile.

Ho (la retragere) etc. Ochii vor fi întredeschişi. dar şi pentru creşterea stabilităŃii minŃii. ci o metodă pentru întărirea şi unificarea corpului şi minŃii. în ritm mai rapid. astfel: Ei (la înaintare) . Vei avea senzaŃia că faci parte din Cer şi din Pământ. ExerciŃiul are trei reprize: .2 – corect. retrage corpul pe inspiraŃie şi adu pumnii (ca şi când ai vâsli) până lângă şolduri. .170 de încălzire. Kake Goe sunt: Ei (înainte) .Sa etc. Când el apare. aici şi acum.4 greşit). palma stângă desupra celei drepte). 3.7. forŃei respiraŃiei (Kokyu Ryoku). barcagiul manevrează coada vâslei după o traiectorie în forma unui 8 culcat (∞).Sa (înapoi). respiraŃia normală.Prima repriză începe cu piciorul stâng înainte – figura 8. Ei . fără a le DEPĂŞI înapoi! Ochii se mişcă pe o linie orizontală. că eşti una cu ele. MeditaŃia în picioare (Chin Kon Mitama Shizume) Stai drept. Umple Seika Tanden cu Ki. Stai aşa un timp. Aceasta se obŃine prin concentrarea cerută elevului asupra: forŃei mentale. expirând. extensiei Ki-ului (Ki-no-nagare). atitudinii (Shisei).44 (1.A doua repriză este cu piciorul drept înainte.1): În mitologia japoneză se vorbeşte despre o “navă cerească . în pozitia Zen (ambele palme în sus. Pentru înaintarea bărcii. Mişcările sunt însoŃite de sunete (Kake Goe). Vei simŃi cum Seika Tanden coboară încet în corp .iute ca pasărea în zbor”. ►Complexul de exerciŃii Kokoro no Jumbi Dosa constă din: 1. łine trunchiul mereu vertical iar genunchii să fie bine îndoiŃi. deschide complect ochii şi trăieşte! 2. apăsând uşor pe abdomen cu muşchiul diafragmei.ca o piatră spre fundul apei. Inspiră când duci piciorul înainte. Repetă de 20 de ori. . apoi. gata să creeze noul. Împinge corpul spre înainte şi întinde braŃele cu pumnii strânşi uşor. Repetă de 20 ori în ritm lent. amintind de bărcile japoneze propulsate cu o singură vâslă amplasată la pupă. cu tălpile paralele depărtate la lăŃimea umerilor şi genunchii uşor îndoiŃi. cât mai joasă. Eternitatea trecută Ńi-e în spate iar eternitatea viitoare vine din faŃă şi intră în tine. Acest exerciŃiu naşte de la sine gândul: eu sunt. Vâslirea (Ame no Tori Fune) (vezi # 8. braŃele atârnă relaxate cu mâinile în faŃa abdomenului.

cu tălpile paralele depărtate la lăŃimea umerilor şi genunchii uşor îndoiŃi. Ei-Ei etc. între ele cu un spaŃiu gol. 3 .Furi Tama. Mobilizarea Ki-ului (Otakebi ): Stai la fel ca mai sus.gândeşte-te că împingi tot Pământul. Otakebi este o formă de autosugestie care provoacă adunarea instantanee a tuturor energiilor disponibile ale elevului. strigând un Kiai cu sunetul EI. sau o pietricică. respiraŃia normală. Durata este cam de un sfert de oră. 3. Scutură mâinile cât de repede poŃi. Alah. adună toată forŃa corpului în Seika Tanden şi umple tot corpul cu Ki. maică-ta etc. Fiecare din exerciŃiile complexului se repetă de câteva ori până ce simŃi terminarea lui firească şi trecerea de la sine spre exerciŃiul următor. la nr. oricine ar fi – Dumnezeu. palma stângă deasupra celei drepte. iar când le duci înainte . cu degetele întrepătrunse pe din afară şi îndreptate spre jos. umerii relaxaŃi. Kake Goe sunt: Ei-Ei. lipeşte limba de cerul gurii. mare cât o caisă. sau altfel spus. Toată repriza a 3-a se desfăşoară pe o singură expiraŃie cât mai lungă – în timpul căreia se fac iute cât mai multe mişcări. O să-Ńi folosească”. În timpul exerciŃiului. Dacă restul corpului e relaxat. .închipuie-Ńi că apuci şi tragi întregul Pământ sau Univers spre Centrul (Hara) ta. ca şi când ar fi o singură mişcare (cam ca o împunsătură cu bastonul). În timpul exerciŃiului concentrează-Ńi gândurile asupra unui punct situat între sprâncene. Scuturarea sau vibraŃia corpului (Furi Tama): Stai drept. mişcarea se transmite de la mâini întregului corp. braŃele atârnă întinse şi relaxate cu mâinile încleştate în faŃa abdomenului . 4. Du mâinile până la înălŃimea frunŃii. Când retragi mâinile .palmele una spre cealaltă. O Sensei mai recomanda: “în timpul Furi Tamei gândeşte-te şi cheamă-l în ajutor pe Cel în care crezi. 3. După fiecare repriză se face exerciŃiul nr. Adună forŃa în Tanden. apoi împinge brusc şi cu forŃă mâinile în jos. strânge anusul. Ambele mişcări (înainte şi înapoi) ar trebui făcute rapid împreună. Ochii întredeschişi.A treia repriză se face din nou cu stângul înainte.. Scopul Furi Tamei este să imprime o mare concentrare mintală şi să relaxeze tot corpul. mişcă-le ca şi când ai încearcă să plimbi pe suprafaŃa interioară a golului existent între palme o mică bilă din metal.

171 .

2.2.2.6. Sunt mai buni profesorii japonezi? 9.2. Ce se predă? 9. Privirea atentă (Metsuke) 9.2.6.6. Reguli de purtare în Dojo 9.3. Hotărîrea (Kime) 9.6.6.1. Transferul de know-how 9. RelaŃia profesor – elev 9. Logistica 9.1.1. Ce îndatoriri are instructorul? 9. Pregătirea psihologică 9. CurăŃenia personală şi a Dojoului 9.1. De ce e necesar profesorul (Sensei)? 9.3.7.3.6.2.6. Izbucnirea energiei concentrate (Kiai) 9.2.1.1. Ce îndatoriri are elevul? 9. Etapele transferului 9.5.9. calm (Fudoshin) 9.7. AcŃiunea şi inacŃiunea (Sei şi Do) 9.5.2.4.6.5.5.5. Salutul 9.12.4.11.1. Fără Ego (Muga) sau Fără gânduri (Mushin) 9.1.9.6. Spiritul neclintit.3.3. De la Meserie la Cale (Jutsu şi Do) 9. VigilenŃa (Zanshin) 9. Antrenamentul (Keiko) 9. Transmisia cunoştinŃelor 9.4.6.5. Cum se predă 9. Preluarea iniŃiativei (Mittsu-no-sen) 9.1.2.8.8. Fără violenŃă! 9.6. ÎnvăŃătura Aikido 9.6. Calea (Do) 9. Spiritul adaptabil (Junanshin sau Nyunanshin) 9. Inceputul lecŃiei 9.4.4.5. Accidentele în Aikido .1.10. Locul transferului 9.8.5. CoerenŃa (Ri-ai) 9.6.6. Răgazul (Yo – Yu) 9. DistanŃa între adversari (Ma-ai) 9.

scopul şi metodele.10.10. studiu. Instructorii pentru copii 9. holistic.8.6.9.5. Transferul de Know-how (predarea şi însuşirea cunoştinŃelor) constituie un proces de comunicare şi influenŃare complex. Examenele pentru centuri 9.13. cum.2.14. alte sporturi. de ce se transferă.1.1. cât. Pentru succesul acŃiunii.7.8.10.2.11. exemplul comportării profesorului şi tovarăşilor din Dojo. unde.4. ViolenŃa pe Tatami 9. trebuie bine stabilite participanŃii. când se transferă. Planul lecŃiei 9. ÎnvăŃătorii şi învăŃăturile mele Am văzut că Aikido total = Efort fizic + Gândire optimistă + EducaŃie civică + InstrucŃie militară + EducaŃie morală + Iubirea de oameni.3.10. cine . Este deosebit de important să se înŃeleagă clar: ce cunoştinŃe şi deprinderi. Activitatea din afara Dojo 9.10.10.10. Metoda vizualizării 9. Pentru influenŃarea elevilor se folosesc mijloace variate: antrenamente şi lecŃii predate de instructor.2.10. Aikido cu adulŃii 9. Vârsta minimă pentru Aikido 9. CondiŃiile de desfăşurare: 9. stagii cu alŃi profesori şi noi tovarăşi. Scopul lecŃiei 9.cui transferă şamd.11. cât şi unele idei din pedagogia modernă. Sănătatea copiilor 9. etc). auto-educaŃie (prin antrenament.10. Antrenamentul – între distracŃie şi agonie 9. lecturi individuale). Aikido cu copiii 9. studiu complementar (alte Arte marŃiale.12. Evitarea accidentelor 9.10.172 9. Răspândirea Aikidoului cu ajutorul copiilor 9. LecŃia pentru copii 9.9. Pedagogia pentru copii 9.11. SilinŃa de unul singur 9. . În continuare se prezintă pe scurt atât modul tradiŃional de studiere a Artelor marŃiale.3.11.

postura şi atenŃia. îi dă puteri aproape supranaturale. Daoismul. cu care poate pricepe totalitatea lumii. daoismul susŃinea că individul e dator să se armonizeze şi să respecte numai regulile de bază ale Universului sau Naturii. ca o cărare ce urcă spre vârful muntelui. nici concepută în minte – un fel de energie primordială. Confucianismul şi Budhismul sunt de părere că omul poate ajunge la un nivel superior şi neobişnuit de înŃelegere. Daoiştii şi confucianiştii numesc această stare “înŃelepciune”. chiar şi distincŃia dintre viaŃă şi moarte. adică înaintarea pe o Cale ce duce spre łel. Daoismul. a Cosmosului. individul realizează unitatea şi armonia cu Dao şi se racordează la puterea sa naturală. adică . Acest nivel de înŃelegere poate fi atins în principiu de orice om care se străduieşte suficient de insistent în acest sens. cu scopul de a disciplina spiritul şi a îmbunătăŃi respiraŃia. un sistem religios-filosofic-sapienŃial pus la punct cam în secolul 4 î. universală.1. Pentru a fi în armonie cu Dao. gândit. Prin punerea spontană de acord cu impulsurile fiinŃei sale esenŃiale şi prin golirea minŃii de orice cunoaştere. înseamnă "Cale" . Iar pe cel care ştie că ştie – urmează-l! Însuşirea unei ÎnvăŃături era asemănată de japonezi cu străbaterea unui Drum.1. ÎnvaŃă-l pe cel care ştie că nu ştie. laice. Trezeşte-l pe cel care nu ştie că ştie. şi anume una globală. “holistică”. nenatural. ignorând constrângerile societăŃii. Prin urmare.7/6). un cuvânt care. iar budhiştii “iluminare” (vezi # 9. În limba japoneză cuvântul chinezesc "Dao" se pronunŃă "Do". totală.dar şi o noŃiune ezoterică ce nu poate fi nici descrisă prin cuvinte. Aşadar Do este formalizarea Dao într-un domeniu de activitate anume. Această forŃă permite minŃii individului să depăşească toate conceptele obişnuite. Confucianismul şi Budhismul sunt trei curente de gândire care au dominat întreaga istorie a Chinei. însă toate trei şcolile au aceeaşi concepŃie despre perfecŃiunea umană. Calea (Do) Fereşte-te de cel care nu ştie că nu ştie. ÎnvăŃătura Aikido 9. doctrină. În timp ce confucianismul împingea individul să se conformeze regulilor unui sistem social considerat ideal. Aceste reguli de bază sunt chiar Dao. Premizele teoretice de la care pleacă înŃelepciunea daoistă sau confucianistă diferă total de cele pe care se bazează iluminarea budhistă. judecăŃi. şi mai apoi a Japoniei.e.9. tradus.1. individul nu are de făcut ceva anume (Wu-wei).ceva artificial. NoŃiunea de "Cale" vine de la conceptul Dao (se citeşte Tao) al Daoismului. .n. orice ocupaŃie a cărei denumire japoneză încorporează silaba Do arată că avem de-a face cu o "Cale" sau metodă care urmăreşte dezvoltarea şi îmbunătăŃirea caracterului uman.

să fie respectat. poezie. Acest limbaj figurat susŃine că de fapt sunt numai două feluri de a îndeplini orice fel de activitate: una care urmăreşte satisfacerea instinctelor şi alta care urmăreşte stăpânirea lor. caligrafia. către perceperea Adevărului universal. constă în distrugerea acestor blocaje artificiale. orice om este într-o măsură mai mare sau mai mică prizonierul celor 5 dorinŃe. care vede lumea deformată printr-o perdea de iluzii. pictura etc. construcŃia caselor etc. este un infirm desprins de fiinŃa sa adevărată – ale cărei capacităŃi nici măcar nu le cunoaşte. exerciŃiile religioase budhiste. este o Cale la fel de bună ca oricare alta. meditaŃia daoistă sau de alt fel. lupte. Omul obişnuit. teatru. religie etc. ci preocupat numai de ce faci şi uitând de sine. Obstacolele care împiedecă progresul elevului sunt ridicate de propria sa personalitate. Rezultă că oricare din activităŃile din prima categorie conduc spre aceeaşi unică destinaŃie. în principiu echivalente. general valabilă. fizice şi psihologice. câştigării premiului Nobel la fizică.şi cele care nu o fac. (MenŃionez că noŃiunea de Cale există şi în Islam – în arăbeşte Do înseamnă Tarika. Lupta cu sine însuşi. de exemplu. încorsetat de obiceiuri corporale şi stereotipuri mintale. Ei credeau că măiestria într-o activitate oricât de măruntă. pentru a permite manifestarea liberă a forŃelor interne amorŃite. arte grafice. duce la acelaşi rezultat spiritual ca şi munca necesară. ori preocuparea din tot sufletul pentru o activitate cum ar fi Arta ceaiului. aranjamentul florilor. Conform concepŃiei japoneze tradiŃionale. Orice specializare ridicată la nivel de perfecŃiune şi orice activitate îndeplinită fără a te mai gândi la ale tale. să-şi satisfacă plăcerile. pregătirea ceaiului. să se ridice în ierarhia socială. muzica. că măiestria în fotbal este ceva fundamental diferit de măiestria în chimie. munca de reformare a personalităŃii elevului.iluminarea. – sunt toate nişte Căi. Toate Căile (Do) urmăresc să elibereze omul de aceste dorinŃe. Toate căile (Do) au acelaş obiectiv: atingerea Muga (perfecŃiunea spirituală) adică stadiul de dincolo de existenŃa conştientă. care-l domină: să-şi satisfacă poftele sexuale. să adune avere. sau Sharia). Dezvoltarea personală pe care o realizează efortul de înaintare pe Cale constă în lupta fără milă cu propriile defecte . în cadrul căreia s-a format gândirea şi cultura Budo. să zicem. . de evoluŃie spre acelaşi Ńel. Spre deosebire de apusenii care consideră. Există multe Căi (Do. propuse sub o formă sau alta de cele trei filosofii. De aceea. comun tuturora . Conceptul Căii susŃine că măiestria în orice fel de activitate – fie că era vorba de sporturi. care provine de la scopul final unic. sau Michi) care se ocupă cu ridicarea omului la înŃelegerea lumii.are şi o componentă universală. studiul şi antrenamentul serios într-o Artă războinică avea aceiaşi importanŃă şi era la fel de respectat ca şi preocuparea temeinică pentru caligrafie. Conform gândirii orientale. la orientali nu există ideea specializării sau diferenŃierii măiestriilor.173 Ele împart toate activităŃile omeneşti în numai două categorii: cele care duc spre cunoşterea supremă . munci gospodăreşti. Prin eliberare se dobândeşte o libertate spirituală deplină şi se atinge fericirea supremă. treburi obşteşti. eventual chiar cel mai rizibil hobby.

Şcolarizarea obişnuită. ar trebui să-l facă pe om fericit. nu permit unui om actual să se poată elibera singur. În teorie. conflicte interetnice. ci la o creştere a dorinŃei de îmbogăŃire. Dar se constată că bogăŃia materială nu duce la un echilibru sufletesc. pentru câştig bănesc. Pentru a ieşi din această fundătură existenŃială e nevoie să scăpăm de cele 5 dorinŃe. de cele 5 dorinŃe. în sinea ta – cele materiale le laşi în urmă. nu sunt religii. altora. mai ales a fricii de eşec. prin care să-i iasă mâinile goale – ca să vadă lumea că n-a putut lua cu el în mormânt nimic din toate bogăŃiile şi cuceririle lui… CivilizaŃia occidentală este în impas. Budo. care la rândul său este doar una din numeroasele Căi existente pentru trezire şi iluminare. civilizaŃia materialistă actuală. bazată pe cunoştinŃe limitate şi oarecare îndemânare în afaceri. îndoielii. anxietăŃii. o Cale (Do).şi slăbiciuni. poluare ucigătoare. sau Aikido. fără ajutor exterior. Pentru a urma cu adevărat Calea. laşităŃii. aşadar imposibilă. bazată pe abundenŃă de produse şi consum neîngrădit. mai neadaptat. pentru că cel preocupat de câştigarea pâinii zilnice nu se poate concentra total asupra Căii. ceea ce provoacă sporirea frustrării. Samuraii nu se . compatibilă atât cu diverse credinŃe religioase – cât şi cu o totală lipsă de credinŃă. pe o cultură şi o educaŃie insuficiente. nu exprimă anumite credinŃe religioase. Insă în viziunea japonezilor medievali. ca mijloc de dezvoltare sau evoluŃie personală spre un nivel mult mai înalt. Până când oamenii nu se eliberează de ele. defectele trebuie urmărite cu răbdare nesfârşită şi înfruntate cu perseverenŃă şi curaj. Pe vremuri se spunea că numai cei cu dare de mână pot studia o Artă. nici Budo. Nici Aikido. Drumul e greu: mulŃi au căzut victime în capcanele fuduliei. cei care au creat Budo. fiind confruntată cu o mulŃime de aspecte contradictorii. de anxietate şi frustrare. Aikido este o activitate profund seculară. Când mori. nerăbdării. Din vechime se ştia că banii n-aduc fericirea. pleci “dincolo” numai cu averea adunată în interior. Omul condus de această filosofie se simte din ce în ce mai încurcat. şi să preluăm în mod creator vechile idei orientale ale „eliberării spirituale” depline. se ocupă cu valorificarea eforturilor făcute de elev pentru perfecŃionarea îndemânării sale practice într-o activitate aparent simplă. Practicarea oricărei Căi în scopuri comerciale. prin care se poate atinge fericirea supremă. DificultăŃile epocii în care trăim ne obligă să părăsim idealurile tradiŃionale ale civilizaŃiei materialiste occidentale. şi va suferi de pe urma lor. Ar fi bine ca oamenii de azi să afle ce este cu aceste Căi spirituale şi să capete tăria sufletească de a merge pe ele. Se zice că marele împărat Alexandru Macedon a cerut să fie înmormântat într-un sicriu cu găuri. este incompatibilă cu scopul ei fundamental. Aikido este o ramură a Budoului. crize economice etc. hrănite de închipuiri. orice Artă marŃială era considerată o Cale care duce spre acelaş fel de înŃelegere transcedentă a lumii ca şi cel căutat de diversele religii. omenirea va naşte în continuare războaie. nu mai are o schemă satisfăcătoare de gândire şi nici o scară de valori clară.

Drumul se face mergînd.ci şi generaŃiilor viitoare. pas după pas. pentru că fiecare om în parte şi omenirea în ansamblu au aceeaşi esenŃă – spiritul care îi leagă de Divinitate. De aceea perfecŃiunea maeştrilor de odinioară nu mai poate fi atinsă azi. ei primeau cele necesare vieŃii de la stăpânul lor.cu care poŃi influenŃa în rău pe cei din jur. binele putându-se transmite generaŃiilor viitoare. să facă fapte bune. cât şi virtutea. creatorul psihologiei analitice. Potrivit lui Jung. PerfecŃionarea individuală nu înseamnă numai salvarea proprie ci şi salvarea omenirii.este mult limitat de ocupaŃia de bază. Şi dacă te uiŃi în urmă Tot ce vei vedea sînt urmele paşilor tăi.174 preocupau de asigurarea existenŃei zilnice. prin mijlocirea acestuia. feudalii etc. La fel şi călugării războinici. În zilele noastre aşa ceva nu mai este însă posibil. purificarea voluntară a propriului conştient se transmite inconştientului propriu şi. Fiecare din noi suntem responsabili pentru ceea ce transmitem atât celor din jur cât şi celor ce vin după noi. iar Arta marŃială o practică în paralel.1. Răsuflare după răsuflare. căutătorule. Nu eşti singur pe lume! Această concepŃie se regăseşte şi în teoria filosofului elveŃian Carl Jung. optimist.care devine inconştient ancestral. să aibă gânduri bune. aşa că nu aveau altă treabă decât să se antreneze de dimineaŃă până seara şi să-şi perfecŃioneze măiestria.ci una pentru salvarea întregii omeniri. Budhismul susŃine că o fiinŃă umană “eliberată” poate exercita o influenŃă puternică directă şi indirectă asupra celor din jur. . lecŃii. Din păcate şi viciile se pot transmite la fel. de a merge pe o Cale spirituală. Fiecare e nevoit să-şi câştige o pâine. fiecare om adevărat. Adică. De la Meserie la Cale (Jutsu şi Do) Nu există drum. 9. adică nu numai celor din jur . inconştientului colectiv . are un fel de obligaŃie morală de a căuta adevărul. Aşa că fiecare om trebuie să fie bun. Totuşi. Auto-curăŃirea duce şi la purificarea altor persoane. Timpul disponibil pentru antrenamente. perfecŃionarea personală nu este doar o acŃiune individuală de folos restrâns. Aşa că antrenamentul tău din Dojo nu este doar o încercare să-Ńi salvezi sufletul . pentru subzistenŃă.2. Mergînd se creează drumul. constructiv. ci se extinde asupra întregii comunităŃi şi mai departe (călugării creştini susŃin că un om “sporit” influenŃează în bine cam 100 oameni pe an). Rezultă că fiecare om are o răspundere foarte mare. căci purtarea sa poate dezvolta şi transmite atât viciul. Străduieşte-te să scapi de aceste gânduri rele şi să gândeşti “pozitiv”. perfecŃionare proprie . familiei) tale. Simplu fapt că eşti încruntat înseamnă că ai o stare sufletească proastă . din orice epocă istorică. pentru a contribui la îmbunătăŃirea comunităŃii (grupului.

Aiki-Jutsu – tehnica de luptă prin folosirea armonizării energiilor. fără vreo preocupare etică şi fără a urmări perfecŃionarea caracterului practicantului. . Budo este noŃiunea care înglobează toate Artele marŃiale japoneze.fără idei sau păreri preconcepute. Aşa au fost Ju-Jutsu – adică meseria (sau tehnica) luptei folosind elasticitatea corpului şi minŃii. Ea îşi are rădăcinile în spiritul războinic al Japoniei vechi şi constituie un aspect al culturii tradiŃionale care a evoluat de la "Jutsu" la "Do" în secole de schimbări istorice. care permite să vezi totul cu claritate netulburată de gânduri. Căutătorule. precum şi însuşirea şi practicarea unei meserii. cum ar fi: .Peste care. Ea se realizează involuntar.Shoshin înseamnă "mintea începătorului" sau "minte neîntinată". necesară pentru a efectua o acŃiune. Unificarea minŃii cu tehnica de luptă (concretizarea acŃiunii) este evidenŃiată de cuvântul omonim japonez "Shin" care înseamnă şi minte şi inimă. (Antonio Machado) "Jutsu" înseamnă “meserie”. reprezentând noŃiuni din Artele marŃiale. ci se păstrează. repetat". Individul nu-şi poate impune raŃional o astfel de stare sau atitudine. nu separate. cum ar fi cea războinică. Ar fi ca un fel de "atac continuu. Una din realizările deosebite ale civilizaŃiei japoneze a fost transformarea meseriilor războinice în "Căi" ale vieŃii. cum un copil vede prima oară ceva .6. Budo a dezvoltat şi şlefuit o disciplină bazată pe antrenamente sobre. Picioarele tale vor călca din nou. tăria corporală şi unitatea dintre corp şi minte.de exemplu primul lui fulg de zăpadă. îmbogăŃirea capacităŃii de a face judecăŃi de valoare. .Mushin înseamnă "mintea goală" . într-o bună zi.Zanshin este atitudinea echilibrată şi vigilentă necesară după terminarea unei acŃiuni de luptă (vezi # 9. Cuvântul "Shin" poate fi regăsit în diverse cuvinte compuse. în contextul respectării permanente a regulilor de bază. distincte. producerea unui individ disciplinat şi capabil . practicantul (Budoka) fiind mereu atent să reziste tentaŃiei de a-şi perfecŃiona îndemânarea tehnică fără a se preocupa şi de unitatea minŃii cu corpul. dar nu numai. sau primul fluture. Antrenamentele Budo se fac zilnic. tehnica subtilă. în scopuri practice. . ca rezultat însă al practicii unor exerciŃii adecvate de respiraŃie.2). Ken-Jutsu – meseria de luptă cu sabia şi altele. o Cale (Do) marŃială urmăreşte şlefuirea caracterului.cu ajutorul antrenamentelor corporale şi mentale. Mobilizarea corporală şi mentală. Respectând principiul unităŃii dintre minte şi tehnică. care promovează politeŃea. în care se folosesc tehnici de luptă. Spre deosebire de Jutsu. Acest dublu înŃeles arată că pentru japonezi inima sau mintea şi corpul sunt acelaşi lucru. postură şi concentrare mentală. Această evoluŃie a fost puternic marcată de influenŃa doctrinei budhismului Zen asupra gândirii şi purtării samurailor. nu este lăsată să dispară la sfârşitul acŃiunii. transferă sau reutilizează pentru acŃiunea următoare. nu există drum! Drumul se face mergînd.

sau mai puŃină experienŃă decât ai tu. Eu-l .175 Întrucât mintea şi corpul nu sunt separate. . De altfel. atenŃie. De aceea ne antrenăm. pentru că numai experienŃa îŃi dă adevărata cunoaştere. Ce-i mult nu-i sănătos! Repetarea zilnică a mişcărilor fără o oarecare motivaŃie şi concentrare nu va duce la rezultatul optim. Aşa că în Dojo mintea nu poate fi lăsată să umble cu sorcova. atunci el "pute a Budo". Tocmai în această căutare se ascunde capcana. şi cuvântul Aikido chiar aşa ceva înseamnă: Calea armonizării energiilor. nici alergarea cu orice preŃ după rezultatul visat. iar dacă există – nu e Aikido. Deci: ori înveŃi ceva de la el. Prin antrenamente şi studiu individul elevul învaŃă să suporte durerea şi lipsurile. să gustăm şi să digerăm mişcările tehnicilor sale. Un prieten belgian îmi povestea că în federaŃia lor aproape toŃi practicanŃii de nivel ridicat (2-6 dan) au divorŃat. E obligatoriu să exersăm continuu. să accepte amânarea recompenselor. nevestele ne mai suportând fixaŃia soŃilor pentru antrenamente şi neglijarea familiei.încercând totodată să-şi "piardă fudulia". pe Tatami dar şi în afara Dojo-ului. Însă procedeele tehnice predate de profesor sunt doar nişte reprezentări aproximative ale principiilor de bază. Parcurgerea "Căii" necesită însă un antrenament dur al minŃii şi al corpului. ci doar "stai". să-şi şlefuiască mereu înfăŃişarea şi să renunŃe la Ego. Doar e vorba de o Cale. fiecare elev îşi va găsi singur mişcările adecvate care să corespundă principiilor. pentru că. având totodată şi o atitudine mentală. Deasemenea. scopul antrenamentului este chiar antrenamentul. În fond. elevul urmăreşte să-şi dezvolte personalitatea. rezultă logic că cel care se străduieşte cu conştiinciozitate să repete zilnic tehnicile în forma arătată de profesor. Nu gândi. ori tu îl ajuŃi să progreseze. paradoxal. Pentru a înŃelege secretele Aikido-ului e necesar să vedem. să pipăim. adică închipuirea că există un Ńel ce poate fi atins. Priceperea se obŃine numai prin antrenament regulat. Parafrazând o vorbă din Zen. nu de un loc sau o destinaŃie. "arta pentru artă". Nu există altă variantă. într-un mod civilizat. ExperienŃa îŃi schimbă părerile şi dezvoltă spiritul. doar "antrenează-te" şi transpiră. Practica şi efortul corporal este "vasul" care conŃine "vinul" dezvoltării psiho-sociale. să se concentreze cu totul asupra fiecărei clipe de viaŃă sau acŃiune. Dar fă-o zilnic. Este o tehnică pentru a trăi frumos. "Calea" este chiar evoluŃia elevului în procesul de învăŃare şi şlefuire a tehnicilor eficiente de luptă pentru autoapărare. doar "respiră". postură şi respiraŃie corecte. Uneori individul ajunge atât de zelos în antrenamente încât se izolează de lume şi devine o persoană greu de suportat. Până la urmă. cu concentrare şi perseverenŃă. Fiecare partener cu care lucrezi pe Tatami are sau mai multă. Şi nu uita că "nu trebuie confundată luna cu degetul care arată luna". îşi măreşte şansele de a se armoniza cu energia Universului.

foarte specifică. Fără el.9. durata jocului. Pe de altă parte. fără profesor. Poate există câteva cărări bune ce duc spre vârf. valoarea tehnicii cu care poŃi realiza scopul depinde numai de eficacitatea ei. Există şi condiŃii limitative. De aceea cărŃile sau videocasetele nu pot transmite decât tehnica. dacă scopul practicării unei Arte marŃiale este să te distrezi. Tentativa de a călători de unul singur pe o astfel de potecă este la fel cu o încercare de a găsi pe întuneric drumul spre vârful unui munte prăpăstios.3. nu Ńelul. această variantă de şcolarizare ar fi un efort nejustificat. talent şi timp poŃi deveni un mare specialist în duelul cu sabia. De aici concluzia: când înveŃi o Artă marŃială. ci drumul contează. ÎnvăŃarea unei “anumite” Arte marŃiale urmăreşte cu totul altceva. nici o Artă marŃială – de unul singur. studierea unei Arte marŃiale înseamnă să înveŃi nu doar să te baŃi. Un proces asemănător este şi învăŃarea oricărei metode de luptă. dar precis că sunt şi mai multe care te duc spre hău. exprimate de anumite reguli. Sei – viaŃă. sau în box. interdicŃia de atinge mingea cu mâna etc. sau să te aperi – ba chiar. la fotbal mingea trebuie băgată în poarta echipei adverse şi împiedecată să intre în poarta echipei tale. nu şi spiritul metodei. Sensei – cel care a trăit înainte. De exemplu. Iar un drum bun nu se poate găsi fără ghid. Un antrenor poate îmbunătăŃi îndemânarea jucătorilor cu sfaturi rezultate din experienŃa şi cunoştinŃele sale. DiferenŃa mare între fotbal şi sporturile de luptă constă în faptul că până şi cel mai talentat amator de luptă cu sabia va avea extrem de puŃine şanse să supravieŃuiască numeroaselor dueluri ce i-ar fi necesare pentru a putea să tragă concluzii utile – în timp ce pierderea unui meci de fotbal nu reprezintă chiar un pericol mortal. În schimb. De aceea nu poŃi învăŃa Aikido – în realitate. Studierea tehnicii Aikido nu produce în mod sigur şi de la sine un anumit rezultat. valabil pentru orice om. sau se opresc la baza unor pereŃi inaccesibili. De ce e necesar profesorul (Sensei)? Sen – înainte. iar necesitatea lui nici nu mai e atât de vitală. uşor de înŃeles şi de explicat. ba chiar devine asemănător sarcinii oricărui antrenor sportiv. poate deveni un bun fotbalist chiar fără ajutorul unui antrenor. Cu voinŃă. performanŃa în fotbal înseamnă doar o îndemânare superioară la datul paselor. InvăŃarea doar a tehnicii Artei marŃiale respective este ca şi cum ai crede că dacă înveŃi alfabetul vei deveni scriitor. Căci nu contează “ce faci”. la împiedecarea adversarilor să marcheze. cum ar fi cele privind dimensiunile terenului de sport. sau . Ceea ce face Aikido (sau ce-ar dori să facă) este să îndrume elevul pe o anumită cărare. Scopul este simplu şi clar: să-l baŃi pe adversar şi să nu fii tu bătut sau omorît. sau să te aperi – atunci rolul profesorului respectiv nu mai este chiar atât de esenŃial. ci “de ce şi cum faci”. spre un scop generos şi universal.1. În orice sport clasic există un Ńel clar. oarecare talent şi destul timp la dispoziŃie. În afară de acestea. la trasul la poartă. n-ai de unde să ştii că poteca îmbietoare duce unde vrei. sau să-Ńi păstrezi sănătatea. Însă orice amator cu voinŃă.

Unii capotează din cauză că s-au supraîncărcat cu bagaje. Este adevărat. Dar . El este în stare să arate altora cum se poate parcurge drumul. De aceea este în stare să ne arate fiecare amănunt al drumului şi să-l poziŃioneze în cadrul ansamblului. toate pericolele – dar nu-l poate străbate în locul lor. Miliarde de făpturi omeneşti nu pleacă niciodată din “văgăuna” lor. De aceea este nevoie de un îndrumător valoros. “Adevăratul” Maestru este o pasăre rară. La o săritură peste o prăpastie. Chiar şi aşa Îndrumătorul ştie că mulŃi din cei aleşi vor renunŃa pe drum. Dar. şi pe el l-a ajutat un Îndrumător să parcurgă drumul pe care pornim noi acum. “capcane”. pentru că s-au pregătit bine. Dar fii sincer şi întreabă-te: merit eu oare un asemenea profesor? Adică.176 dacă înveŃi cifrele vei deveni matematician. Când a fost tânăr. sau că el este ceea ce ai tu nevoie. capabili să facă treabă. el va fi nevoit să-i lase în urmă pe cei mai fricoşi. sau pot să urmez un astfel de om? MulŃi se aşteaptă ca Maestrul să le “dea” învăŃătura. Simplul fapt că cineva este un bătăuş grozav nu înseamnă că va fi şi un profesor bun. A închis cercul. după ce a biruit una după alta nenumărate greutăŃi. Propria lui călătorie. încât nu le poŃi străbate decât părăsind în urmă Ego-ul. “prăpăstii” şi alte pericole corporale sau mintale ale evoluŃiei lor. el va împărŃi sfaturi şi încurajări. care nu pot sări. De aceea el are grijă să aleagă de la început numai drumeŃi serioşi. ascultându-l cu încântare. Adeseori marii antrenori nu au fost sportivi excepŃionali în cariera lor. ci îl poate duce chiar la dereglări mintale sau corupŃie morală. Problema este foarte încurcată.dar nu va putea să sară în locul elevului. ca să înŃelegem mai bine. preferând să nu-şi părăsească avuŃia materială. nici antrenorul nu este totdeauna un „profesor” aşa cum presupune ideea de „Sensei”. va întinde la nevoie chiar şi o mână de sprijin . Ca un ghid care ştie lungimea şi greutăŃile drumului. Adeseori în Budo se vorbeşte de Maestru. a ajuns la destinaŃia finală: iluminarea Do. sunt eu dispus. căci îi cunoaşte toate cotiturile. În plus. cum poŃi să-l nimereşti? Este greu de dat un răspuns precis acestor întrebări. l-a ajutat să descopere Lumea în întregul ei. Un astfel de om are un avans de o viaŃă înaintea noastră. cu asta se începe dar nu e decât prima treaptă. Asta înseamnă Pricepere. când apare acest personaj legendar? Unde îl poŃi găsi. Majoritatea vor da înapoi la prima trecătoare mai grea. şi continuă drumul cu cei care au trecut. După ce a parcurs drumul până la capăt. O direcŃie greşită în acest domeniu poate nu numai termina înaintarea elevului spre perfecŃiunea marŃială. Este adevărat că unele trecători sunt atât de înguste. Maestrul impune celor conduşi un ritm de mers potrivit. milioane pornesc la drum dar renunŃă pe parcurs. Un adevărat profesor de Aikido se pricepe să-şi ferească elevii de “fundături”. făcută altă dată. Revenim la analogia cu urcuşul pe munte: ghidul bun nu aşteaptă până se întâmplă un accident şi de-abia după aceea îi conduce pe cei rămaşi teferi spre o potecă sigură. doar câteva mii ajung la destinaŃie. De aceea. Acest om special a ajuns din nou în punctul de plecare. în timp ce ei stau în fund şi cască gura.

încercând amândoi să pătrundă necunoscutul cu aceleaşi priviri îngrijorate. instructorul şi elevul avansat ajung să stea alături. Hotărîrea lor e lăudabilă. care sunt strâns legaŃi de vreo avuŃie. poate că el însuşi caută aşa ceva? Dar ce fac cei rămaşi pe drum. le-a deschis mintea. fără ghid şi fără vreo şansă de a ajunge vreodată la Ńintă. e bine să nu uităm un aspect esenŃial: toŃi cei care s-au apucat de studiul unei Arte marŃiale. o dată găsită (ca urmare a unui noroc chior) nu se ştie dacă-i va primi ca elevi. dacă îl ştie.aceea pasăre rară care. chiar fără Profesor. efectuarea automată a . deoarece nici el nu ştie drumul. Pentru acest fapt el merită tot respectul. Etapele transferului de know-how Omul învaŃă trecând prin următoarele faze: aflarea cunoştinŃelor noi. Acest îndrumător poate conduce elevii . sau. dar sufletul lor va fi mereu receptiv la întâmplările nu totdeauna plăcute cu care se vor întâlni. Ei vor putea progresa în continuare. Totuşi. au înaintat întrucâtva de Do. mai priceput. smulgându-se din mlaştina zacerii în sucul propriu. Însă majoritatea nu au chef să înainteze. Adică.). 9. găseşte un instructor la fel ca mine şi ca tine. Trăind uneori clipe sublime.1. se aşează acolo.călători – începători pe bucata de drum pe care deja a parcurs-o şi o stăpâneşte. memorizarea lor. Bucata parcursă i-a influenŃat în bine. Vor mai face excursii mici cu ghizi diferiŃi (stagii etc. în vecinătatea locului unde au adăstat. Unele dintre ele îi vor marca până la sfârşitul zilelor. un om obişnuit. AlŃii se apucă să caute Maestrul ideal . Fiecare capătă şi are ce merită. cărora poate meseria din care trăiesc le dă o mare satisfacŃie – nu sunt motivaŃi să caute un maestru. chiar dacă nu şi un exemplu bun. efectuarea cu uşurinŃă a îndemânărilor însuşite. gradaŃie. se simt bine. cu toŃii vor suferi influenŃa binefăcătoare a Aikidoului. i-a făcut să caute mântuirea sau satisfacŃia în studierea unei ÎnvăŃături ezoterice. Poate că le va recomanda elevilor dornici să meargă mai departe un alt ghid.4. măcar au încercat. După câŃiva ani de contact cu el.care simt o oarecare fericire. ei ajung repede să schimbe suferinŃele inutile pe durerile unei educaŃii care să-i apropie pas cu pas de Adevăr. De aceea marea majoritate a elevilor nu au un Îndrumător adevărat. Poate vor înainta încet. dar cu o vârstă. contra uitării. Peisajul le place. au meritul că au început. experienŃă.câŃi sunt dispuşi să sufere şi să se străduiască pe urmele unui Maestru. Chiar dacă n-au ajuns la capăt. într-o călătorie mai grea decât putem să ne închipuim? Există rari indivizi pe care suferinŃa. fără ajutorul cuiva care să-i îndrume mai departe? CâŃiva dintre ei se vor aventura singuri mai departe. atâta timp cât viaŃa îi va (re)aduce în Dojo. capacitate fizică şi bagaj tehnic superioare alor noastre. întâmplarea. Ei au parcurs o bucată de Drum. elevul depăşeşte diferenŃa de nivel tehnic care-i separa la început. Aşa se face că în continuare. Dar ceilalŃi. Cei câŃiva ani de experienŃă în plus ai îndrumătorului nu pot conduce mai departe elevul. cei mai mulŃi . exersarea cunoştinŃelor pentru consolidarea memorizării. Dacă reuşesc să găsească un Maestru. talentul.

Prin asta se subînŃelegea că ştafeta sarcinii educaŃionale trecea de la părinte la profesor. amatorul accepta de bună voie să se supună regulilor meseriei şi. vine un vânător care trage şi doboară 4. acest prim stadiu poate dura 3-5 ani. Mai întâi supunerea faŃa de profesor şi ÎnvăŃătura pe care o predă. Dar viaŃa nu e aidoma cu ce se învaŃă la şcoală. înŃelegerea celor învăŃate.177 acŃiunilor conform celor învăŃate. inventarea unor cunoştinŃe sau manevre noi). El ştie tehnica la fel ca un copil care la întrebarea: pe un gard sunt 10 ciori. a apăra”. a practica. uneori şi astăzi. În domeniul Budo-ului. După aceea. Pe vremuri. sau în Dojo.Ri). Treptat. Dacă acuma formarea şi calificarea tineretului se rezolvă prin învăŃământ de masă. e nevoie să “apere” cunoştinŃele tehnice primite. agresorii se feresc sau atacă altfel decât partenerii din Dojo. speriate de zgomot. ExperienŃa lui nu va diferi mult de cea a unui ucenic din orice altă meserie.1). câte ciori mai rămân pe gard? răspunde: „6”. Prima etapă se numeşte Shu – adică „a se supune. întrucât era complet neştiutor. în fine. după care elevul cunoaşte bine tehnica meseriei respective. ci al dezvoltării ÎnvăŃăturii vechi şi chiar prin creiarea uneia noi. gândirea celor învăŃate (evaluarea. Apar tot felul de diferenŃe: ciorile fug toate. critica. După ce-l găsea. . dar nu are încă nici o experienŃă practică. Pe de altă parte. fără interpretări personale. în sensul de a le reproduce întocmai. partea educativă a învăŃăturii va fi mai dezvoltată decât cea tehnică. şcoli publice etc. chiul etc. uneori şi azi se mai procedează ca pe vremuri – de comun acord între părŃi.Ha . pentru câŃiva elevi mai dotaŃi urmează îndepărtarea de ÎnvăŃătură şi de profesor. Succesiunea naturală a oricărei ucenicii constă din etapele: supunere despărŃire . În cazul studiului Budo-ului. pe vremuri transferul de cunoştinŃe era individual şi se desfăşura cam aşa: Etapa Shu: cel care voia să înveŃe o meserie căuta un profesor bun. Elevul constata foarte curând că maestrul (dacă e veritabil…) nu-l învaŃă doar tehnica meseriei. apoi despărŃirea de profesor şi verificarea în practică a acelor învăŃate de la el. pentru consolidarea cunoştinŃelor.6. profesorul era ales de tatăl copilului ucenic.îndepărtare (Shu . nu în sensul stricării relaŃiilor cu acesta. dar adeseori profesorul îl alege sau acceptă. Totuşi.. elevul se va supune fără nici o reŃinere regulilor impuse de profesor. tovarăşii de muncă nu te ajută să avansezi etc. De la început era ascultător şi executa tot felul de sarcini care nu aveau nici o legătură directă cu meseria aleasă. Sarcinile gospodăreşti pe care le primeşte îi vor părea fără nici o legătură cu Arta marŃială. recreerea. modificarea. ci dorea ca lucrurile să fie făcute într-un fel anume şi cu o atitudine mentală bine precizată. mândru că a învăŃat adunarea şi scăderea. Tânărul amator îşi alege un profesor. avea toată încrederea în profesor. simplificare. dar profesorul va fi mai interesat de starea de spirit cu care elevul le îndeplineşte şi va insista pe varianta corecta a atitudinii. el îşi dezvoltă calităŃile Junanshin (vezi # 9.

În continuare. fiind totodată încântat că a fost la originea unei astfel de cariere strălucite. elevul dorea să zboare în continuare singur.ajuns la rândul său profesor. Tot punând în practică cele învăŃate. ÎnvăŃăcelul avea de-a face cu numeroase provocări la duel. speriat de pericolul schimbării. noul maestru va da socoteală numai de faptele sale. După ce se satură de meşteşug – elevul devine artist. Elevul era încă fidel spiritului profesorului. păstrându-i însă acestuia respect şi recunoştinŃă. denumit altfel. era presărată cu tot felul de dificultăŃi. perioada Ha se termina. În acest moment. să lucreze aplicând cele învăŃate.pentru a-l ajuta. nu mai era cine să-l supravegheze şi să-i dea sfaturi. O astfel de experienŃă. un stil propriu de execuŃie a tehnicii. Această experienŃă nouă. Profesorul îi cerea să plece şi să se “angajeze” în diverse alte locuri. un copil care învaŃă cum să taie lemne. nu mai avea un tutore care să-l îndrume. Etapa Ri: reprezintă concluzia naturală a primelor două. EvoluŃia naturală a învăŃăturii exprimată de noŃiunea Shu-Ha-Ri se regăseşte în cele mai diverse domenii. Lucrătorul experimentat. nu va mai fi reprezentantul altcuiva. acesta era totuşi mai apropiat de cel învăŃat de la profesorul iniŃial. sau pentru a-i urma la conducerea întreprinderii ori şcolii. conform părerilor sale. Deseori profesorul învăŃa şi el ceva nou de la vechiul său elev. la fel ca noul expert în arta marŃială. tatăl îl supraveghează atent. vechiul elev . era silit să dea permanent “examene”. Chiar dacă începea să aibă un stil propriu de lucru. avea convingerea că pe undeva îl reprezintă şi nu voia să-l facă de ruşine. pentru a se duce să-şi verifice posibilităŃile în alte locuri. cu reconsiderări dureroase privitoare la ştiinŃa şi forŃele sale. El corespundea cu plecarea elevului din Dojo-ul în care a făcut primii paşi. să se confrunte cu probleme şi situaŃii necunoscute. În domeniul Budo-ului acest stadiu se numeşte Ha (ruptură. numită Musha shugyo (călirea războinicului). o concepŃie proprie despre Arta marŃială pe care a ales-o. copilul trebuie să respecte întocmai gesturile (Shu). cunoştinŃele îi deveneau mai adânci şi mai ample. De exemplu. Întâlnind mereu alŃi oameni care nu-l cunosc. După . întâlnea oameni şi păreri diferite despre meserie. el se familiariza cu noi procedee tehnice. La început. Pe măsură ce experienŃa i se imbogăŃea. de la deprinderea cea mai simplă până la ştiinŃa cea mai globală. se descărca de datoria pe care o avea faŃă de profesorul său. Oamenii îi judecau atitudinea – în care se vedea “mâna” profesorului. Uneori vechiul ucenic îsi depăşea profesorul. Câte un elev prea „mămos”. cel puŃin în ceea ce priveşte tehnica. Proaspătul lucrător (calfa) simŃea acum un fel de ruptură. refuza să plece şi profesorul era nevoit să-l gonească (cu prefăcută răutate). După vreo 1020 de ani de noi şi noi învăŃături. elevul urma să experimenteze singur cunoştinŃele dobândite. spargere). Însă cel mai adesea. adică să creeze un stil nou. se poate întoarce la profesor . îi dădea treptat încredere în capacităŃile sale. foarte dureroasă la început.Etapa Ha: după ce devenea lucrător calificat. Elevul avea acum o mare încredere în forŃele sale. întărit de câte şi mai câte păŃise. Ri înseamnă despărŃire (de profesor).

În felul acesta a schimbat total religia ebraică – transformând-o în ceeace a căpătat denumirea de religie creştină. tatăl apreciază că fiul este suficient de priceput şi-l lasă singur să taie lemnele. iar ca o încununare a studiului. Poate că lemnele sparte vor fi prea groase şi nu vor intra în sobă. El e nevoit să asculte orice îi spun părinŃii. ia cunoştinŃă de lumea exterioară. căci cunoaşte forma. nu o poate uita sau greşi.Ri. modificând un mic detaliu al formei clasice. dar nu o înŃelege. inerente fiecărui stadiu. şi-o însuşeşte la perfecŃie. O să le taie în felul său (Ri). înseamnă depărtarea de formă: elevul revine în formă. ci cu „Tată”. deja multe. să sară peste rând fără a respecta evoluŃia naturală.). . Alt model: pentru a deveni expert în şcoala Urasenke de Ceado (Calea ceremoniei ceaiului). apoi maghiara sau rusa (limbi complicate. Trecerea de la o treaptă la alta se face cu muncă grea.dar diferenŃa între viaŃă şi moarte se măsoară în frânturi de secundă. adică Ńi-ai însuşit (şi poŃi preda). Apoi devine şi el cap de familie. amator să avanseze mai repede. e ca peştele în apă . elevul trece prin 3 etape de formare: . copilul ajunge destul de îndemânatic.care ştie să înoate excelent. Sau altă pricepere. după care s-a depărtat de tradiŃia ebraică. nu face altceva decât să-şi adauge singur numeroase greutăŃi celor. o Artă bogată şi completă. căutând o variantă mai lesnicioasă de a termina mai repede corvoada. clară). de 10 000 zile ca să şlefuieşti învăŃătura . . Elevul nerăbdător.Ha. . cu durata cam 10 ani. limba chineză (extrem de greu de învăŃat). la dimensiuni acceptabile pentru nevoile gospodăriei. căci n-a mai văzut altceva. adeseori în contradicŃie cu cele învăŃate acasă. sau şcoală. La 30 de ani a revenit şi a schimbat un mic detaliu: s-a adresat lui Dumnezeu nu cu „Doamne”. şi uneori schimbă totul. Însă după câteva luni. cu durata cam 10 ani. Iisus a fost evreu 100% până la 20 de ani. înseamnă spargerea formei: elevul devine tradiŃie. prin asta crează o nouă formă. Priceperea de autoapărare Aikido se însuşeşte în etapele: supravieŃuire – înŃelegere – iubire de oameni. devine calificat să taie lemnele. O zicală japoneză legată de noŃiunea Seishin tanren (călirea unui spirit tare şi curat – vezi # 9. În adolescenŃă intră în etapa Ha: iese din cadrul familiei. evident în concordanŃă cu tradiŃia. nefamiliare). cu durata cam 10 ani. dar o vede şi din afară. competenŃa poliglotă: mai întâi se învaŃă limba engleză (simplă.Shu. înseamnă păstrarea formei Artei: elevul devine forma ceremoniei (gesticulaŃia. poate se va răni (Ha). dar nu ştie ce e apa. nu are ce compara. tehnica etc. De abia după cei 33 de ani (11 000 de zile) poŃi ajunge la stadiul Ri. e nevoie de 1 000 de zile ca să înveŃi (tehnica). la casa lui.178 câteva zile. un fel de suferinŃă.6) ne lămureşte cele de mai înainte: în Budo. Cât priveşte „meseria” de om. un copil este în stadiul Shu până la adolescenŃă. De exemplu. duce o viaŃă oarecum diferită de cea a părinŃilor săi (Ri) şi poate supraveghea etapa Shu a propriilor săi copii. În continuare copilul va încerca diverse metode. sau „Stăpâne”. Află tot felul de noutăŃi.

Este un fel de biserică. profesorul şi mediul înconjurător.un perete de onoare (Shomen). lipsa de lumină şi altele. duce la neobŃinerea rezultatelor aşteptate. cu ajutorul cărora ei pot să înveŃe.. deoarece ea reprezintă rezultatul unor secole de experimentări şi concluzii.2. . . Dojoul nu e nici sală de conferinŃe.1. După ce ne obişnuim cu stresul şi frica – le învingem.2. Neparticiparea oricăruia din factori. Peretele de onoare va fi pe cât posibil opus uşii de intrare în cameră. mirosul. Locul transferului La procesul educativ participă trei factori: elevii. până la identificarea cu ea.locul (încăperea) unde se caută Calea. fiecare factor are rolul.Latura sau peretele din stânga este rezervat elevilor începători. lipsit de uşi. pregătindu-se cu toŃii pentru ce va fi. efortul fizic fiind doar unul din stresurile educative – pe lângă altele ca: temperatura (iarna. Fiecare elev trebuie să fie atent la cei din jur şi să se aşeze la locul său. 9. Antrenamentul din Dojo ne sileşte să privim în faŃă teama ce ne blochează raŃiunea şi schimbă gândirea în panică. Pentru succesul transferului de cunoştinŃe. se va căuta apropierea maximă de funcŃionalitatea tradiŃională a unui Dojo. Dojoul adună oamenii. Pe peretele de onoare atârnă portretul lui O Sensei şi tricolorul românesc. nici sală de sport. ferestre sau decoraŃiuni inutile. Dojo propune elevilor nenumărate dileme. cei mai vechi spre dreapta. învăŃând că trebuie s-o înfruntăm pentru că nu există scăpare.Latura sau peretele din dreapta (privind spre Shomen) şi zona învecinată este rezervat instructorilor. ► Organizarea spaŃiului din Dojo: tradiŃia a repartizat fiecărui perete şi colŃ al Dojo-ului o funcŃie bine stabilită. EducaŃia se realizează prin expunerea la solicitări mari. Pornind de la acest perete. Logistica Mediul înconjurător al procesului educativ din Aikido este Dojo . adecvării. Împreună cu elevii de faŃă sunt acolo şi cei ce au studiat Aikido în trecut. ToŃi sunt obligaŃi să respecte aceste subtilităŃi topografice atât la salutul (Rei) colectiv. prin lipsa interesului. ci un loc în care se studiază cu asiduitate Calea. întrebându-se mereu: Oare e corect să stau . cât şi în timpul antrenamentului (Keiko).9. dincolo de timp şi vreme. ceilalŃi trei pereŃi au funcŃii bine stabilite: . Chiar dacă în sala (de sport) nu totdeauna sunt condiŃii favorabile. într-un mediu plin de încredere şi motivare. pregătirii etc.Latura sau peretele opus şi zona învecinată este rezervată elevilor. Orice Dojo are – iar dacă nu are. sau în altă parte. în Dojourile de stil vechi din Japonia este mai frig ca afară). se stabileşte ad-hoc . înghesuiala. caracteristicile şi importanŃa sa.

3. 5. dar n-are sfârşit. fiind unul din cele trei însemne sfinte lăsate moştenire de primul lor împărat . ciorapi etc. în gând (Kei).179 aici? Nu cumva deranjez pe cineva? Nu m-am băgat prea în faŃă? ş. Se vorbeşte încet. În afara costumului propriu-zis nu se mai îmbracă alte haine (tricouri. O Sensei va fi la stânga (privind dinspre sală).Jimmu. disciplinat. ► În Dojo se atârnă (de pereferinŃă pe Shomen) o oglindă rotundă. un neica-nimeni. Oglinda are numeroase semnificaŃii morale în tradiŃia japoneză. care aminteşte mereu practicanŃilor o serie de noŃiuni şi scopuri ale învăŃăturii Aikido. sfera). ea sugerează “golul mental” (căci arată o iluzie) şi armonia (cercul. ► Portretul lui O Sensei va atârna pe peretele de onoare. la fel. portretul lui O Sensei va fi în centru.d. 4. cu unghiile tăiate. . dacă o faci zilnic.). cu câteva degete mai sus decât celelalte. La antrenament se vine spălat. Când saluŃi la începutul şi sfârşitul lecŃiei. cât mai aproape de situaŃia primordială (Ko) ideală (în care a luat naştere Arta marŃială) şi a progresa astfel pe Calea (Do) în acest mediu re-creat (prin gesturi. necesitatea de înŃelegere a armoniei şi străduinŃa pentru armonizarea cu tot ce ne înconjoară . În Dojo se intră cu capul descoperit şi imediat se salută Shomen-ul.2. Cercul are început. Dacă sunt expuse mai mult de două portrete. stare de spirit). 9.1). pe adversarul cel mai important – pe tine! Oglinda poate reflecta orice. Reguli de purtare în Dojo Despre politeŃe – vezi # 6. practicând mişcările din toată inima. Dar când oglinda este murdară.2. 2. cu costumul curat. orice se reflectă în ea pare sau devine murdar. Dacă sunt două portrete. Deasupra uşii nu se pun portrete. Acceptarea şi respectarea ierarhiei corecte ajută mult la buna desfăşurare a vieŃii sociale. Keiko înseamnă: a te apropia. Ştim ce enervare produce un nou venit. Alte reguli: 1.4. care se aşează fără să se sinchisească în locul cel mai bun la masă. haine. Pe toată durata antrenamentului elevul va fi atent. PoliteŃea este un element indispensabil al antrenamentului (Keiko).nu se termină vreodată. că n-are “păreri” proprii. fără „a-şi cunoaşte lungul nasului”. atitudini.a. mintea trebuie curăŃată şi îngrijită zilnic. vei vedea cum “curăŃatul” devine o corvoadă! Tot aşa. 6. cât mai mare. Cu timpul elevul îşi va găsi automat locul corect. modul de execuŃie al procedeelor tehnice.m. nu se fac zgomote – în semn de respect faŃă de munca altora. E uşor să cureŃi praful depe oglindă. Pe cât posibil nu se va sta cu spatele la portretul lui O Sensei. Dar ia lasă-l să se adune. fie în Dojo – fie în afara lui.1. activ. Astfel. preconcepute (vezi # 9.2. numai din cauză că e goală. pe cine vezi în oglindă? Pe cel cu care ai de luptat de fapt.

La începutul şi sfârşitul unei reprize de lucru împreună. 14. Când primeşti o observaŃie sau corectură – accept-o fără cârteli şi discuŃii. se va retrage cât mai discret să se îngrijească. Nu se trece peste o armă pusă jos – ci o vom ocoli. instructorul îi va primi la lecŃii pe toŃi ce se înscriu. Regulile de politeŃe clar definite şi bine structurate. . liniştea şi atenŃia respectuasă faŃă de colegi şi încăpere pregătesc mintal elevul. Oricând este posibil un mic accident – mai ales dacă nu eşti atent.6. nu se va văita. La fel. dar . obligându-l să execute gesturi precise şi bine stabilite. Nu fă tu corecturi şi observaŃii (decât în cazul relaŃiei Sempai-Kohai). Preotul bisericii a alungat de la slujbă un om care păcătuise. 13. 11. cuŃit) vor fi transportate într-o husă. fără nici o discriminare. mai intense (iar la sfârşitul lecŃiei – invers). păstrând trunchiul vertical (îndoind genunchii). 9. Orice armă se aşează pe saltea sau pardoseală cu vârful şi “tăişul” orientate spre peretele opus Shomen. 15. Marea acceptă apele aşa cum sunt şi le curăŃă fără să se plângă – deşi gunoaiele aduse de fluviu se depun în continuu. Armele (baston. fără să se vaete că sunt slabi. PoliteŃea este în realitate legată de noŃiunea Zanshin (vezi #. destul de complicate. 12. ► Atmosfera din Dojo trebuie să fie ca o apă liniştită. 10. nu vor fi manevrate ca nişte cârje sau vreascuri. Arma nu se trânteşte sau aruncă pe jos.7. armele vor fi tratate ca arme. În interiorul Dojo–ului. oricât ar fi de murdare. favorizând trecerea de la purtarea şi mentalitatea vieŃii zilnice spre cele din Dojo. AtenŃia necesară pentru îndeplinirea gesturilor rituale pentru salut. Saluturile. lasă-le în grija instructorului. permit transmisia mai fidelă şi mai precisă a tehnicii de luptă. El îi va îndruma şi corecta pe toŃi elevii. sabie de lemn. este suficient de mare pentru a elimina aproape complet riscul distracŃiei (al plecării minŃii cu sorcova…). 8. Această metaforă are mai multe înŃelesuri: Marea Neagră primeşte apele Dunării ce se varsă în ea.dacă nu se poate altfel – vor fi îndepărtate pe durata salutului colectiv. Armele nu se aşază cu vârful sau tăişul spre Shomen. PoliteŃea respectivă introduce elevul în atmosfera lecŃiei.9. la fel ca exerciŃiile Kata. proşti. UmilinŃa şi discreŃia cerute la execuŃia salutului ritual ajută elevul să-şi potolească eventualele porniri de mândrie sau vanitate. cei doi parteneri se salută în genunchi (Zarei) şi rostesc clar: la început Onegaeshimas (vă rog să mă ajutaŃi să învăŃ) iar la sfârşit Arigato gozaimashita (vă mulŃumesc mult pentru ajutor). PăstraŃi-vă demnitatea şi nu uitaŃi că învăŃaŃi o metodă de luptă – nu dansuri de societate. Dacă e nevoie. ci se aşează cu mâna. Nu se trece printre doi parteneri aflaŃi în plin exerciŃiu. Fii tolerant cu ceilalŃi şi intransigent cu tine însuŃi. Cel ce este lovit sau rănit nu va Ńipa şi protesta. n-au talent etc. delta creşte mereu.2). 16.

În continuare. . un om stăpân pe el e calm. ci dimpotrivă. Potolirea minŃii cere timp. zicând: şi eu sunt păcătos! (Pateric. neîndemânatec. Apele mării sunt liniştite şi nu arată deloc ce este pe fund. De Biserică. însă până la urmă vor deveni şi ei potoliŃi şi senini. zgândăre orice pietricică de pe fund şi o scoate la suprafaŃă. la fel ca principalele trei persoane.5. avem cu toŃii datoria să ferim Dojo-ul de nelegiuiri şi mitocănie. În altă ordine de idei. oamenii au datoria să ferească Natura de poluare. centurile negre vor sta în primul rând. Apele râurilor agitate sunt tulburi. Nu orice apă liniştită e şi curată. MulŃi începători sunt neciopliŃi şi violenŃi. De abia atunci poŃi vedea adevărul (vezi # 8.aşa că politeŃea cerea ca ajutorul sau asistentul să stea la stânga superiorului. ci doar reflectă cerul sau păsările care zboară deasupra ei. mintea lui păstrează mereu Centrul corpului în Seika no Itten fără a-l muta de colo-colo în corp. Important e ce fac primele trei personaje. sau instructorul vizitator. va sta la stânga celui cu rang mai mare. de exemplu elevul cu grad mai mic. SuprafaŃa apei liniştite nu dezvăluie nici o acŃiune din adâncuri. ci cu păcătosul. instructorul. căci sabia Ńinută cu mâna dreaptă nu putea apăra şi partea opusă . Dacă mintea e calmă. va sta în centrul rândului din faŃă. corpul reacŃionează simplu şi corect la orice perturbaŃie. Profesorul nu alungă din Dojo nici un amator. De atunci a rămas regula ca inferiorul să stea la stânga superiorului. Tot aşa. dar un lac sau o mare liniştită sunt calme. ele arată numai ce e la suprafaŃă. din cauza fricii sau surprizei. să-i apere acestuia latura slabă. Al treilea în ordinea gradelor va sta la dreapta persoanei principale. Următorul în grad va sta la stânga lui. ► Samuraii considerau că partea stângă le era mai slabă. Nu poŃi vedea printr-o apă tulbure. Visarion 7). doar apa liniştită e transparentă. de Aikido are mai multă nevoie omul netalentat. La fel ca marea. În cazul unui atac. Călugărul nu s-a solidarizat cu păcatul. oricât de puŃine speranŃe are să ajungă un mare Aikidoka. Apa vijelioasă a râului de munte sare în sus la fiecare bolovan sau piedecă. de iertarea lui Dumnezeu. (Acestea au fost poziŃiile importante). sau mai nou în Dojo (Kohai). iar începătorii în ultimul rând. Tot aşa fac şi începătorii: se sperie de orice atac. să nu lase deşeurile toxice să otrăvească apele. dar până la urmă se va limpezi.1). împărŃindu-se la dreapta şi la stânga.180 Atunci Avva Visarion s-a sculat şi a ieşit afară. agitată. în spatele lor stau elevii avansaŃi. corpul acestui om nu se agită bezmetic . eventual face valuri când cade ceva pe ea. sau mai vechi în Dojo (Sempai). degenerat de sedentarism – nu atletul înăscut. din cauza adâncimii. arătându-şi părerile şi gândurile care le trec prin minte. mai mare nevoie are un păcătos – decât omul sfânt.ci se mişcă cum şi cât e nevoie. dacă studiază Aikido. va încerca să-l ajute să se autodepăşească. ► Când se fac fotografii de grup. Tot aşa.

înaintea lecŃiei sala e aproape goală. miroasă. devenind la rândul său dornic să predea. pârâul rezultat nu poate fi curat. începe tu treaba. chiar pe cele ascunse (limbajul trupului). Inceputul lecŃiei Cu două minute înainte de începerea lecŃiei elevii vor fi aliniaŃi în formaŃie pe saltea. Şederea câtva timp în formaŃie exprimă dorinŃa elevilor de a învăŃa. ai grijă de ale tale. Corpul omului exprimă foarte fidel simŃămintele. Dacă în fotografie apar două persoane. Fiecare profesor are părerea lui despre politeŃe. O “spălare” bună este meditaŃia (Mokuso) vezi # 8. Contează fondul.4. Sub Kimono nu se poarta flanele sau tricouri (cu excepŃia fetelor). Mintea curată stă într-un corp curat. Corpul este oglinda sufletului. pipăie . Când izvorul e murdar. Însă nu e nevoie să fii preocupat de aspectele exterioare. În diverse şcoli sau stiluri de Aikido apar variante ale regulilor sau gesturilor „corecte”. Nu aştepta ca altcineva să ia iniŃiativa. E uşor de spălat corpul. poŃi “citi” imediat fotografia. Dacă din contră. Doar cine n-are nici o rană poate să se atingă de otravă (fără să păŃească ceva) – sau să arunce primul piatra. Respectând aceste reguli. iar instructorul stă şi îi aşteaptă să se adune.poziŃiile celorlalŃi nu mai sunt impuse la fel de strict. instructorul va fi în stânga pozei (privind dinspre aparat). Înainte de a critica pe altul că are picioarele murdare. vadă. Costumul (Dogi) să fie curat (rezonabil). pentru a încuraja efortul. invitaŃii de onoare vor sta la mijlocul unei mese amplasate cât mai departe de uşa de intrare în încăpere. guste.3.1. Fără să vrea instructorul se va molipsi şi el de această atitudine. Când instructorul predă lecŃia cu entuziasm. ► La reuniuni.2. în Seiza. atunci şi elevii vor învăŃa cu chef. nu-l sili să audă. Vezi-Ńi bârna din ochiul tău. cu faŃa spre intrare (pentru a-i feri de un atac sau năvălire prin surprindere…). Nu cu cinci minute înainte – această aşteptare ar fi prea lungă. Să ne spălam zilnic cu apă şi săpun. 9. ori elevii prezenŃi stau brambura. 9. e mai greu de spălat mintea. dar atrage-i şi pe ceilalŃi.5. să evităm gândurile murdare. Respectă cele 5 simŃuri ale partenerului.2. lasă aşchia din ochiul celuilalt. Înaintea fiecărui antrenament salteaua se va curăŃi cu o cârpă umedă. arătând în felul acesta respectul pentru activitatea ce urmează. Pentru a n-o murdări. vizuale – ci să fii atent şi să respecŃi principiile pe care le reprezintă această gesticulaŃie. sau umblă de colo-colo în Dojo. CurăŃenia personală şi a Dojoului În Dojo totul trebuie să fie sobru şi curat. în mintea lui nu-i de mirare să apară gândul: “de ce m-aş strădui eu să predau frumos .murdării. nu forma politeŃii.

când începătorul are nevoie de un ajutor. respectuos. Salutul va fi demn. politeŃea este şi ea o formă de autoapărare. între ele va apare un triunghi (având unghiurile. obraznic. pe care nu-i interesează să înveŃe?”. distanŃa la care saluŃi va fi de cel puŃin două lungimi de braŃ până la cealaltă persoană (Ma-ai – adică distanŃa convenabilă pentru apărare. RelaŃia între instructor şi elevi se desfăşoară în ambele sensuri. Respectă pe alŃii pentru a fi şi tu respectat. Elevii cu grade mai mari vor sta în rândul din faŃă. .181 acestor neisprăviŃi. De asemenea. îl primeşte imediat . dar se şi obŃine. dar max. contra unui atac surpriză).3. nu aşteaptă până când îndrumătorul ajunge la el. vor sta în formaŃie la urmă. necugetat. picioarele sunt lipite şi genunchii întinşi.). Elevii avansaŃi (Sempai). privind spre Kamiza. dar vigilent.1. Salutul Pentru a începe şi termina cu bine orice treabă (antrenament etc. La salutul din picioare (Ritsurei) braŃele atârnă întinse în părŃi. 45º. mâinile rămân mereu lângă şolduri. cu gradele în ordine descrescătoare de la dreapta spre stânga. astfel ca ultimul rând să fie aproape de marginea saltelei opusă Shomenului. ordinea de mişcare a mâinilor e inversă. după ultimul începător: în felul acesta. să nu fi repezit. zice-se. 9. Degetele groase şi arătătoare dela cele doua palme sunt lipite. apoi cea dreaptă. La urma urmelor. Această atitudine se arată. ca o secŃiune prin piramida lui Keops). Spicul de grâu se apleacă (salută) pe măsura ce se coace (maturizează). Preferabil ca numărul elevilor dintr-un rând să fie par.de la vecin. Cele două părŃi se influenŃează reciproc. prin salut. provocator. care au sarcina să-i ajute pe începători (Kohai). La ridicare. cu faŃa spre Shomen. Aşa că atitudinea elevilor la începutul lecŃiei e importantă pentru succesul acŃiunii ce urmează. Salutul în Aikido se face prin aplecarea din şolduri a trunchiului menŃinut drept (nu îndoit) cam la 30°. e necesar să te stăpâneşti. La salutul din genunchi (Zarei) – figura 9. prima se pune jos pe saltea palma stângă. astfel ca să poŃi vedea mâinile celui pe care-l saluŃi (pentru a nu fi surprins de un atac mişelesc). Elevii se aşează în Seiza. în formaŃie pe mai multe rânduri.

către Shomen. ca o rudă apropiată care ajută pe toŃi. sau mulŃumindu-i astfel lui Dumnezeu să te ferească pe tine şi pe ceilalŃi de accidente în timpul antrenamentului). Salută peretele de onoare (Shomen) la începutul şi sfârşitul fiecărui antrenament (arătând în felul acesta recunoştinŃă faŃă de înaintaşi – pentru că Patria Ńi-e liberă. instructorul poate uşor să şi-o ia în cap. mai merituase. să facă mai bine Aikido. privitori sau elevi. acest prim salut ajută instructorului să devină mai modest. şi lui O Sensei – pentru că a inventat Aikidoul). fie prin două bătăi din palme. precum şi după fiecare demonstraŃie a ceea ce trebuie să facă elevii. mai pricepute. De asemenea va termina salutul (se va ridica) ultimul. Apleacă-te suficient de mult ca să vezi dacă mâinile şi picioarele îŃi sunt curate. după ce Sempai sau Sensei termina salutul. sau să se apuce de Aikido. semnalul fiind dat de instructorul aflat în faŃa formaŃiei. După primul salut. Elevul începător (Kohai) va saluta primul pe orice elev mai vechi (Sempai) şi pe orice instructor. instructorul se întoarce cu faŃa spre formaŃie. mai valoroase decât el. din cauza poziŃiei de autoritate absolută pe care o are în Dojo. Salută când intri şi ieşi de pe saltea (rugându-te. Profesorul nu se apaludă! El este ca un tată. marcată. ► Semnalul pentru salut: la începutul şi la sfârşitul lecŃiei elevii adunaŃi în formaŃie pe Tatami salută de trei ori: .prima oară. Fără această reamintire formală. şi pentru cele învăŃate cu ajutorul lui). Silindu-l să recunoască faptul că există persoane (sau spirite) superioare. Salută partenerul la începutul şi sfârşitul fiecărei serii de exerciŃii (mulŃumindu-i astfel pentru că-Ńi pune la dispoziŃie corpul său. Salută instructorul la începutul şi sfârşitul fiecărui antrenament (mulŃumindu-i astfel pentru învăŃătura pe care Ńi-o dăruieşte). fie prin simplul fapt că el se apleacă (salută). Va fi salutat şi i se mulŃumeşte.Salută când intri şi când ieşi din Dojo. .

fără nici o gândire. 9. Totodată antrenamentele urmăresc liniştirea minŃii. Când gândirea raŃională se opreşte. Ei nu au voie să pună întrebări decât la invitaŃia instructorului. ci numai să învăŃăm – adică să practicăm. . semnalul va fi dat de elevul din extremitatea dreaptă a primului rând. Aikido dezvoltă o coordonare splendidă a minŃii şi a corpului. Acestea ne dau capacitatea de a sesiza. sau printr-o bătaie din palme. Antrenamentul înseamnă gândire.2. sau printr-o bătaie din palme. Este greşit când instructorul salută primul. dar în timpul lecŃiei nu e voie să gândim sau judecăm. semnalul va fi dat de acelaş elev. Când planificam. Capacitatea de percepŃie te face conştient. prin comanda (tare şi clară): Rei.elevii între ei: jumătate din formaŃie se întoarce la stânga. Părerile personale deranjază procesul de însuşire a materiei.astfel ca persoanele din cele două jumătăŃi sunt faŃă în faŃă. La antrenament gândim la experienŃa trecutului. ne concentrăm.4. fie că e mare sau mică. jumătate la dreapta . fie să învăŃăm din el pentru a face în continuare ceva mai bun. Când gândirea se opreşte. Cu toŃii avem păreri. tot acesta termină salutul primul şi după aceea se ridică elevii. Antrenamentul (Keiko) Nu contează ce (fel de exerciŃii) practici Dacă la antrenamente „dai” tot ce poŃi (Doka de O Sensei) Antrenamentul va fi condus de instructorul cu grad mai mare. Când oprim gândurile conştiente. cele 5 simŃuri se trezesc.2. fie să-l repetăm. care poate însărcina un instructor cu grad mai mic să Ńină lecŃia. Care este scopul antrenamentelor? Ele urmăresc “dresarea” elevului până când tehnicile de luptă devin instinctive (reflex condiŃionat) şi sunt executate automat ca răspuns la un atac. În timpul lecŃiei elevii au voie să vorbească numai despre materia predată atunci. sau Sensei-ni-rei.182 . apoi instructorul. se şi zice: vino la mine cu ceaşca goală (fără gândurile tale) şi vei putea să-mi guşti ceaiul (cunoştintele) – vezi # 6. Elevii salută sau se apleacă primii la semnal. sau stă aplecat o durată mai mare decât elevii. prin comanda Rei. Antrenamentul necontenit al corpului şi minŃii constituie mijlocul prin care oamenii caută Adevărul. .al doilea salut .către instructor. Pentru a scăpa de gândirea haotică e nevoie să ne concentram asupra trebii pe care o facem. În antrenamentul de Aikido ne concentrăm asupra mişcărilor. se fac planuri. de a percepe mediul înconjurător. În orice activitate. Cuvântul japonez Keiko înseamnă “a gândi despre trecut”.al treilea salut . O Sensei spunea: “şlefuieşte tehnica şi întăreşŃe-Ńi sufletul. acesta este Ńinta noastră”. pe care putem fie să-l ignorăm. subconştientul învaŃă. intră în funcŃie subconştientul.

elevul musafir este scutit de taxă cel mult două săptămâni (chestiune ce se va clarifica cu instructorul gazdă).Hikitate Keiko: la fel cu Kakari Keiko.Kan Keiko: antrenament intens. elevul cu gradul cel mai mare preia conducerea şi începe antrenamentul. vor cere mai înt