Radu LIXĂNDROIU

Dorin LIXĂNDROIU

2008

REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

Bazele informaticii economice

1

GENERALITĂ I DESPRE SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS

Principalele obiective ale capitolului sunt: Sisteme de operare Func iile sistemului WINDOWS Suprafa a de lucru a sistemului Windows Pictogramele de pe suprafa a de lucru Închiderea calculatorului Utilizarea ferestrelor Utilizarea aplica iilor Windows Plasarea unei comenzi rapide pe suprafa a de lucru Lucrul cu ferestre multiple Sisteme de operare Orice sistem de calcul putem să-l considerăm ca fiind format din patru straturi: • hardware • sistemul de operare • alte produse soft • utilizatori Prin SISTEM DE OPERARE se în elege un ansamblu de programe care gestionează activitatea calculatorului. Aceasta înseamnă că, în esen ă gestionează resursele calculatorului şi asigură interfa a cu utilizatorul. Sistemele de operare au evoluat de-a lungul anilor în mai multe genera ii. Primul sistem de operare cunoscut în literatură este cel dezvoltat în primii ani de după '50 de General Motors Research Laboratory, pentru un calculator IBM 701. În anii '60, s-a pus problema dezvoltării sistemelor de operare batch cu multitaskink, în care resursele să fie partajate între mai multe procese. Anii '70 au

2

Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă

dus la dezvoltarea sistemelor hibride de operare. Apar primele variante de operare CP/M şi MS-DOS. Anii '80 au fost anii calculatoarelor personale, ai informaticii distribuite, trecându-se masiv de la calculatoare izolate, la re ele de calculatoare. După '90 se dezvoltă masiv calculul distribuit, în care problemele sunt sparte în subprobleme, rezolvate cu ajutorul unor sisteme multiprocesor cât şi re ele de calculatoare. Microsoft WINDOWS este un sistem de operare ce realizează un mediu prin intermediul căruia se poate lucra cu calculatorul, mediu bazat pe imagini (pictograme) şi meniuri, organizate în casete denumite ferestre. Acest mediu este numit şi interfa ă grafică pentru utilizator. Func iile sistemului WINDOWS: • gestionarea fişierelor - se pot afişa liste cu fişierele şi dosarele care există pe calculator, se poate efectua mutarea, copierea şi ştergerea lor • lansarea aplica iilor cu uşurin ă, folosind pictogramele şi meniurile • detectarea erorilor din sistem Suprafa a de lucru a sistemului Windows Pictogramele - sunt simboluri care reprezintă programele (Word, Excel), fişiere, documente, grafice, informa ii despre calculator (hard-disc, dischetă) Suprafa a de lucru - zona de fundal pe care sunt plasate obiectele Indicatorul mouse-ului Butonul de Start - pentru lansarea meniului Start Pictogramele de pe suprafa a de lucru My Computer - asigură accesul la o fereastră în care se poate vedea ce con ine calculatorul, informa ii despre unită ile de disc, Control Panel, lucrări programate spre executare şi imprimante Internet Explorer - lansează utilitarul Internet Explorer Recycle Bin - coşul de gunoi, în care pot fi păstrate fişierele nedorite/ şterse My Briefcase - pentru actualizarea copiilor (între două calculatoare)

• • •

• • •

Bazele informaticii economice

3

Suprafa a de lucru a sistemului de operare WINDOWS Închiderea calculatorului În func ie de varianta de Windows utilizată, în mijlocul ecranului apar următoarele op iuni (exemplu pentru Windows XP): • Stand By – modul în care se face oprirea aplica iilor, fără însă a se închide calculatorul, nefiind oprită sursa de energie. Această op iune este folosită în cazul neutilizării calculatorului câteva minute şi nu se doreşte închiderea aplica iilor, inclusiv a sistemului de operare. • Turn Off – modul care realizează închiderea calculatorului. În func ie de tipul sursei care se găseşte în calculator, se închide şi sursa, în celălalt caz, oprirea energiei se face din butonul ON/OFF al calculatorului • Restart – modul prin care se face repornirea calculatorului, după închiderea tuturor aplica iilor, la fel ca la Turn Off.

4

Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă

Meniul START-TURN OFF COMPUTER

Fereastra TURN OFF COMPUTER Utilizarea ferestrelor O fereastră este o zonă dreptunghiulară a ecranului în care rulează o aplica ie.

Clic pe Start 2. Clic pe dosarul ce con ine pictograma aplica iei pe care dori i să o folosi i Comanda RUN din meniul Start poate fi folosită pentru lansarea în execu ie a unei aplica ii.Bazele informaticii economice 5 Utilizarea aplica iilor Windows 1. Activa i op iunea Programs 3. Activând comanda Run se deschide o casetă de dialog în care se indică calea de acces pentru lansarea unui program sau utiliza i op iunea Browse. .

6 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Utilizarea meniului START-PROGRAMS Plasarea unei comenzi rapide pe suprafa a de lucru Comanda rapidă. Se selectează fişierul dorit căruia dorim să-i facem Shortcut 2. Shortcut este o legătură cu fişierul ini ial. Realizarea unei comenzi rapide se realizează în Windows Explorer astfel: 1. Buton dreapta de mouse şi se alege op iunea Create Shortcut .

Pe Start. astfel: 1. Programs 3.Bazele informaticii economice 7 Realizarea unei comenzi rapide Toate programele din meniul Start sunt comenzi rapide. clic dreapta. Open 2. (vezi copierea fişierelor din capitolul Windows Explorer) . se copiază/ mută pictograma dorită (vezi copierea fişierelor din capitolul Windows Explorer) Pentru plasarea unui shortcut pe suprafa a de lucru se realizează shortcut-ul apoi se copiază/mută de suprafa a de lucru. dar există şi posibilitatea realizării unei comenzi rapide prin plasarea unei pictograme pe suprafa a de lucru.

verticale Atunci când se lucrează cu mai multe ferestre numai una dintre ele este activă la un moment dat.8 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Personalizarea meniului de START-PROGRAMS Lucrul cu ferestre multiple • ferestre în cascadă (clic dreapta pe bara de stare) • ferestre alăturate orizontale. Studiu individual Crea i o comandă rapidă pentru un program localizat în C:\PROGRAM FILES pe care apoi copia i-o pe suprafa a de lucru şi în meniul START-PROGRAMS. . În cadrul aceleaşi aplica ii comutarea se poate face şi prin meniul Windows.

Meniul START se poate modifica de utilizatori obişnui i sau numai de programatori specializa i? Cum? .Bazele informaticii economice Intrebări: 9 Ce este sistemul de operare? Un calculator poate func iona fără sistem de operare? Dar programul WORD se poate utiliza fără sistem de operare? Da i exemple de două sistem de operare care pot fi instalate pe un PC.

directoarele şi fişierele Deschiderea şi închiderea dosarelor Schimbarea aspectului listei de fişiere Închiderea sesiunii de lucru cu Windows Explorer Selectarea mai multor fişiere sau dosare simultan Mutarea şi copierea fişierelor şi a dosarelor Crearea unui fişier sau dosar Ştergerea unui fişier sau dosar Căutarea unui fişier Deschiderea programului Windows Explorer Pentru a lansa în execu ie Windows Explorer: 1.10 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă WINDOWS EXPLORER Principalele obiective ale capitolului sunt: Deschiderea programului Windows Explorer Unită ile de disc. În meniul START-PROGRAMS 2. Se execută clic pe WINDOWS EXPLORER Tasta Windows+E simultan sau: Tasta Windows pe tastatura .

Windows Explorer este un program de gestionare a fişierelor şi directoarelor.Bazele informaticii economice 11 Unită ile de disc. Partea din stânga a ferestrei Windows Explorer con ine lista cu dosare. o reprezentare grafică a dosarelor şi subdosarelor din sistem. Pictograme pentru directoare şi fişiere În bara de stare sunt afişate numărul de obiecte. Este alcătuit din două panouri pentru lucru. care se mai numeşte şi unitatea de dischetă şi o unitate de CD-ROM sau DVD-ROM (notată de regulă cu D). directoarele şi fişierele În continuare vom folosi şi denumirea de director pentru dosar (folder). Majoritatea calculatoarelor au 3 unită i de disc după cum urmează: unitatea de hard-disc (notată de regulă cu C). spa iul ocupat pe disc şi spa iul rămas disponibil. . unitatea de floppy (notată de regulă cu A). Un calculator are cel pu in o unitate de disc.

Pentru a afişa pe ecran mai multe informa ii despre fişiere folosim meniul View.12 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Interfa a programului Windows Explorer Deschiderea şi închiderea dosarelor(directoarelor) Pentru a deschide sau închide un dosar. Închiderea şi deschiderea directoarelor Schimbarea aspectului listei de fişiere În configura ia prestabilită. Pot fi utilizate şi tastele cu săge i pentru selectarea dosarului. se execută dublu clic pe pictograma lui. Details şi ob inem: • mărimea în octe i . iar apoi (+) pentru deschidere şi (-) pentru închidere. Windows Explorer nu prezintă decât denumirile de fişiere şi pictogramele dosarelor.

read only. Dacă se doreşte un alt mod de ordonare. system. Arrange Icons. Arrange Icons. By Type • View. By Size • View. se pot folosi metodele: • View. Arrange Icons. By Date View – Details . după denumire (By Name).Bazele informaticii economice • tipul fişierului • ziua şi data ultimei modificări • atribute (arhive. hidden) 13 Fişierele din dosar sunt limitate în ordine alfabetică.

în care sunt afişate mai întâi directoarele apoi fişierele în ordine alfabetică.14 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă View – List Prin op iunea List din meniul View se ob ine con inutul directorului sub formă de listă. View – Icons .

sau se executa Close (X). Închiderea programului Selectarea mai multor fişiere sau dosare simultan Dacă se doreşte selectarea unor dosare sau fişiere contingue se execută clic pe primul fişier din lista de selectat. Închiderea sesiunii de lucru cu Windows Explorer Pentru a încheia lucrul cu Windows Explorer se selectează meniul File.Bazele informaticii economice 15 Prin op iunea Icons din meniul View se ob ine con inutul directorului sub formă de pictograme. Dacă se doreşte selectarea unor dosare sau fişiere noncontingue se ine apăsat pe CTRL şi se selectează fişierele dorite. Dezactivarea fişierelor selectate se realizează executând clic oriunde în afara zonei selectate. iar apoi se apasă tasata SHIFT şi se execută clic pe ultimul fişier din lista aflată în fereastra de con inut. . Close. în care sunt afişate mai întâi directoarele apoi fişierele în ordine alfabetică.

PASTE se găsesc în meniu buton dreapta de mouse sau în meniul EDIT din bara de meniu. trebuie să le trage i şi să le plasa i (drag & drop). • copierea . CUT. trase în dosarul intă si pasate acolo. adică trebuie selectate obiectele dorite din dosarul sursă. paste în destina ie Op iunile COPY.fişierele selectate şi cut. Meniu – buton dreapta mouse .16 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Mutarea sau copierea fişierelor şi a dosarelor Pentru a muta sau copia rapid fişierele sau dosarele în Windows Explorer sau My Computer. Aten ie! Op iunea PASTE este activă numai după ce a fost selectat ceva prin COPY SAU CUT. paste în destina ie • mutarea .fişierele selectate şi copy.

Bazele informaticii economice 17 Meniul EDIT din bara de meniu Selectarea şi marcarea pentru copiere a mai multe directoare cu op iunea COPY .

18 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Selectarea directorului destina ie şi alegerea op iunii PASTE pentru copierea directoarelor marcate cu op iunea COPY Selectarea şi marcarea pentru mutare a mai multe directoare cu op iunea CUT .

Meniul EDIT din bara de meniu Crearea unui fişier sau dosar Există fişiere şi dosare care sunt create automat la instalarea unui program.Bazele informaticii economice 19 Selectarea directorului destina ie şi alegerea op iunii PASTE pentru copierea directoarelor marcate cu op iunea CUT O altă modalitate de copiere sau mutare a fişierelor şi directoarelor este posibilă cu op iunile COPY TO FOLDER şi respectiv MOVE TO FOLDER din bara de meniu – EDIT. Se introduce denumirea noului dosar şi se apasă tasta ENTER. dar există şi situa ii în care trebuie să se creeze propriile dosare pentru organizarea eficientă a informa iei pe disc.se selectează meniul FILE. NEW. Crearea din My Computer . Windows va crea pictograma noului dosar. .

ci elementul şters este mutat provizoriu în Recycle Bin. acestea nu dispar imediat.20 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Crearea unui fişier sau director utilizând FILE-NEW Meniul buton dreapta de mouse . Când ştergem un fişier sau dosar.NEW (identic cu meniul FILENEW) Ştergerea unui fişier sau dosar Există situa ii în care trebuie să ştergem un fişier sau dosar. Pentru a se şterge un fişier sau dosar se parcurg paşii: .

Bazele informaticii economice 21 1. Dacă se doreşte recuperarea unui fişier şters se selectează FILE. 2. Ştergerea unui fişier sau director cu meniul buton dreapta de mouse . EMPTY RECYCLE BIN. În fereastra My Computer sau în lista dosarelor din Windows Explorer selecta i fişierul sau dosarul pe care dori i să-l şterge i. Pe ecran apare o casetă de dialog prin care vi se va cere să confirma i sau nu ştergerea. DELETE sau apăsa i tasta DELETE. RESTORE. Fişierele şterse în acest fel sunt stocate temporar în Recycle Bin. Un dosar se şterge cu tot ce con ine în el. Selecta i FILE. În caseta de dialog ce apare pe ecran selecta i YES şi apoi CLOSE. Dacă se doreşte eliminarea fişierelor din Recycle Bin se selectează FILE.

DELETE Prin personalizarea (pentru versiunea WinXP. PASTE. . DELETE. CUT.22 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Ştergerea unui fişier sau director cu meniul FILE . automat celelalte versiuni mai vechi) se pot folosi şi butoanele de comandă rapidă (similar cu cele din meniurile prezentate): COPY. Butoane de comandă rapidă Această personalizare se realizează din meniul VIEWTOOLBARS-CUSTOMIZE.

CUT.. VIEW. FIND.înlocuieşte un caracter din numele fişierului Pentru a căuta un fişier.înlocuieşte mai multe caractere din denumire ? .Pentru Windows 98: Folosind meniu TOOLS. Fereastra de personalizare Căutarea unui fişier .). efectua i următorii paşi: 1.Bazele informaticii economice 23 Meniul VIEW-TOOLBARS-CUSTOMIZE În fereastra de personalizare se pot adăuga sau şterge butoane cu diferite func ii (COPY. FILES or FOLDERS .FIND * . DELETE. Clic pe START.. PASTE.

Rezultatele ob inute sunt afişate în ecranul din partea dreaptă a ferestrei. 5. un disc. 6. 4. Pentru a se putea căuta în interiorul fişierelor după un cuvânt sau grup de cuvinte se completează cuvântul căutat în caseta A WORD OR PHRASE IN THE FILE. 3. Dacă dori i să căuta i numai într-un dosar anume. Dacă dori i să căuta i pe toată unitatea de disc. Locul în care se face căutarea poate fi un director. Dacă dori i să căuta i un anumit tip de fişier. Dacă se doresc elemente suplimentare de cătare cum ar fi data modificării. În caseta de text Named introduce i caracterele pe care dori i să le găsi i. Acest loc este completat la rubrica LOOK IN 5. Se porneşte căutarea prin apăsarea butonului SEARCH OBS. executa i clic pe butonul de FIND NOW pentru a începe căutarea.Pentru Windows XP: În Windows XP pentru căutarea unui fişier se parcurg următoarele etape: 1. . executa i BROWSE şi selecta i dosarul. Se completează în caseta ALL OR PART OF THE FILE NAME cu numele fişierului sau directorului căutat 3. selecta i C: în caseta de text LOOK IN şi ve i avea grijă ca în caseta de validare INCLUDE SUBFOLDERS să existe un marcaj de validare. selecta i eticheta ADVANCED şi apoi un tip de fişier din caseta derulantă OF TYPE. mărimea fişierului. Când termina i de selectat op iunile. dacă numele con ine majuscule sau nu. Căutarea unui fişier . se poate utiliza meniul suplimentar din fereastra de căutare. Se deschide modul de căutare cu ajutorul butonului SEARCH din cadrul comenzilor rapide si în ecranul din partea stângă care de deschide se alege op iunea: ALL FILES AND FOLDERS 2.24 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 2. 4. sau un grup de discuri. Eticheta DATE MODIFIED poate fi folosită dacă se doreşte căutarea unui fişier în func ie de data ultimei modificări.

Bazele informaticii economice 25 Elemente de căutare suplimentară din fereastra SEARCH Paşii de realizare a unei căutări .

de exemplu dacă căutăm an?.txt posibile solu ii a căutării sunt ana.txt • * înlocuieşte un grup de mai multe caractere. Studiu individual Aplica ia 1 – creare. posibile solu ii a căutării sunt anna_maria. ştergere de directoare Aplica ia 2 – creare.txt şi andu.1. căutare de fişiere şi directoare Aplica ia 3 – creare.txt. căutare avansată de fişiere Aplica ia 1 Pe discul C:\ crea i un director cu numele STUDENT.txt. copiere. 1. mutare. de exemplu dacă căutăm an*.26 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Fereastra de rezultate Pentru căutare se pot utiliza şi simbolurile ? şi * după cum urmează: • ? înlocuieşte un caracter. În Directorul STUDENT crea i următoarea structură arborescentă de directoare: .txt şi an1. copiere.

3. 1. Copia i fişierul MEMORIE.Bazele informaticii economice 27 1.TXT 1.6.4.TXT în care scrie i care este spa iul disponibil pe discul C al calculatorului dvs. Muta i directorul LABORATOR 1 în directorul DOCUMENTE. În directorul CV crea i un fişier TXT cu numele CV.8.TXT din directorul ANA în MEM. 1.TXT. În directorul LABORATOR 1 crea i un fişier cu numele MEMORIE.2.TXT şi MEM.5. Salva i modificările făcute în fişier.TXT. Schimba i numele directorului DANA în ANA. Aplica ia 2 În directorul STUDENT arborescentă de directoare: crea i următoarea structură .TXT în directorul DANA. 1.7. 1. 1. Schimba i numele fişierului MEMORIE. Copia i în acest director fişierele CV. În directorul ANA crea i directorul FINAL. Şterge i directorul LABORATOR BIE. în care face i un scurt CV al dvs.

CON INUT5 în directorul ANA. 2.3.4. CON INUT3. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia TXT şi copia i-le în directorul FISIERE TXT. 2. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia BMP şi copia i-le în directorul IMAG BMP. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia DOC şi copia i-le în directorul DOCUMENTE WORD. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia JPG şi copia i-le în directorul IMAG JPG.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate.28 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 2. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia GIF şi copia i-le în directorul IMAG GIF.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate. Copia i fişierele CON INUT1. În acest director crea i fişierul CON INUT1. Aplica ia 3 În directorul STUDENT arborescentă de directoare: crea i următoarea structură . 2.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate. În acest director crea i fişierul CON INUT3. În acest director crea i fişierul CON INUT2.6. 2.5. În acest director crea i fişierul CON INUT5.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate.2.1.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate. CON INUT2. 2. CON INUT4. În acest director crea i fişierul CON INUT4.

5.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate. CON INUT3. CON INUT5 în directorul MARIA. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia DOC. Copia i cele cinci fişiere în directorul DOCUMENTE A. CON INUT4. 3. În acest director crea i fişierul CON INUT1. 3. . Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia DOC.2.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate.1.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate. şi care să con ină în nume litera s. În acest director crea i fişierul CON INUT6. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia EXE. În acest director crea i fişierul CON INUT2.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate. şi care să fie create în ultimul an. şi care au mai mult de 300 KB. Copia i fişierele CON INUT1. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia DOC. În acest director crea i fişierul CON INUT3. 3. literele U şi P.TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate. Copia i cele cinci fişiere în directorul PROGRAME UP. şi care să înceapă cu litera A. şi care au mai pu in de 200 KB.Bazele informaticii economice 29 3.7. Copia i cele cinci fişiere în directorul DOCUMENTE MARI. În acest director crea i fişierul CON INUT5.6. 3. CON INUT2.3..TXT în care scrie i numele tuturor fişierelor copiate. Copia i cele cinci fişiere în directorul DOCUMENTE MICI. În acest director crea i fişierul CON INUT4. şi care să aibă ultimele 2 litere din nume. Copia i cele cinci fişiere în directorul PROGRAME NOI. 3. Copia i cele cinci fişiere în directorul PROGRAME S.4. 3. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia EXE. Căuta i pe calculator cinci fişiere cu extensia EXE.

. aflate pe suprafa a de lucru. WINDOWS COMMANDER este un program utilizat pentru manipularea fişierelor şi directoarelor. în func ie de versiune şi ca Norton Commander (versiune pentru MS-DOS). Pornirea aplica iei se face cu ajutorul pictogramei . De men ionat este faptul că acest program este desine stătător fa ă de WINDOWS şi de aceea necesită instalare. sau din meniul START-PROGRAMS. dar şi unele particularită i.30 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă WINDOWS COMMANDER Principalele obiective ale capitolului sunt: Utilizarea barei de comenzi Copierea fişierelor şi directoarelor Mutarea / Redenumirea unui fişier Crearea unui director Alte comenzi din meniul WINDOWS COMMANDER WINDOWS COMMANDER mai este cunoscut. sau Total Commander. Are principalele func ii ale programului WINDOWS EXPLORER.

Bazele informaticii economice 31 Interfa a programului WINDOWS COMMANDER Interfa a este alcătuită din două păr i simetrice în care se face navigarea pe discuri şi directoare. Alegerea discului .

Selectarea fişierelor şi directoarelor se face utilizând clic stânga de mouse (pentru selectarea unui singur fişier sau director) sau cu ajutorul tastei INSERT. Dacă se şterge calea. Fişierele şi directoarele selectare sunt scrise cu roşu. nu se realizează . Utilizarea barei de comenzi Bara de comenzi aflată în partea de jos a ferestrei con ine următoarele butoane: • F3 View – permite afişarea con inutului fişierelor de tip ascii • F4 EDIT . Cu tasta * se selectează toate fişierele dintr-un director.permite copierea fişierelor şi directoarelor marcate din sec iunea unde sunt acestea în directorul deschis în cealaltă sec iune • F6 REN MOV – permite mutarea fişierelor şi directoarelor selectate identic ca şi copierea. Închiderea directorului curent se face cu ajutorul pictogramei aflată întotdeauna prima în lista de directoare şi fişiere.permite afişarea şi modificarea con inutului fişierelor de tip ascii • F5 COPY .32 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Navigarea în directoare Deschiderea directoarelor se face cu dublu clic sau dacă cursorul este pozi ionat pe directorul ce se doreşte a fi deschis se poate utiliza tasta ENTER.

Bara de comenzi Pentru toate butoanele din bara de comenzi se pot folosi şi tastele F3.. Se deschide directorul care con ine obiectele ce se doresc a fi copiate. Se deschide în cealaltă sec iune directorul unde se doresc a fi copiate aceste obiecte. • F7 MKDIR – permite crearea de directoare • F8 DELETE – şterge toate fişierele şi directoarele marcate • ALT+F4 EXIT – închide aplica ia. 3. tastându-se noul nume al fişierului marcat. (De exemplu pentru copiere tasta F5) Copierea fişierelor şi directoarelor Pentru a copia fişiere şi directoare se parcurg următorii paşi: 1. Cu F5 COPY se face copierea Copierea unui fişier Mutarea / Redenumirea unui fişier . 2.F8.Bazele informaticii economice 33 mutare ci se face redenumire.. Se selectează obiectele utilizând tasta INSERT 4.

Va apare următorul ecran: După introducerea numelui dorit pentru noul director se tastează OK. se va face mutarea fişierului în directorul specificat (directorul deschis în cealaltă sec iune).compară din punctul de vedere al con inutului două fişiere ce sunt marcate în fiecare sec iune • FILES-ASOCIATE WITH. Crearea unui director Pentru a crea un director se intră în directorul care-l va con ine şi se tastează F7 sau se utilizează butonul F7 MKDIR din bara de comenzi.. Alte comenzi din meniul WINDOWS COMMANDER • FILES-COMPARE BY CONTENT .34 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă După selectarea fişierului.. – permite modificarea asocierilor dintre extensiile fişierelor şi programele cu care acestea se deschid • MARK-COMPARE DIRECTORIES – permite compararea con inutului de fişiere a două directoare (deschise în cele două sec iuni) • COMMANDS-SEARCH – permite căutarea de fişiere sau directoare . tastând F6 sau utilizând butonul F6 RENMOV din bara de comenzi apare următorul ecran: Dacă se tastează OK. Dacă se şterge calea şi se introduce alt nume (obligatoriu cu aceeaşi extensie) se va face redenumirea fişierului.

afişare în formă arborescentă. ştergere de directoare şi fişiere . Meniul SHOW Studiu individual Aplica ia 1 – creare.Bazele informaticii economice 35 • COMMANDS-CD TREE – permite vizualizarea sub formă arborescentă a directoarelor • COMMANDS-RUN DOS – deschide o fereastră cu aplica ia MS-DOS • START – permite personalizarea meniului (utilizând calea către diferite programe) Pictogramele din bara de instrumente sunt folosite pentru a schimba modul de afişare: afişare par ială a informa iilor despre fişiere. mutare. afişare a tuturor informa iilor despre fişiere. Aceleaşi op iuni sunt disponibile şi în meniul SHOW.

Şterge i directorul LABORATOR BIE.2.TXT şi MEM. Salva i modificările făcute în fişier. Muta i directorul LABORATOR 1 în directorul DOCUMENTE. 1. Căuta i cinci fişiere cu extensia DOC pe care le copia i în directorul DANA 1.8.4. 1. În directorul DANA crea i directorul FINAL. Compara i din punct de vedere al con inutului de fişiere directoarele DANA şi COPIE.TXT.TXT în care scrie i care este spa iul disponibil pe discul C al calculatorului dvs. în care face i un scurt CV al dvs.1. În acest director copia i toate fişierele din DANA.9.6. În directorul CV crea i un fişier TXT cu numele CV. 1.TXT.TXT în directorul DANA. În directorul LABORATOR 1 crea i un fişier cu numele MEMORIE.5. 1. Copia i fişierul MEMORIE. Schimba i numele fişierului MEMORIE.TXT 1. 1. Copia i în acest director fişierele CV. În Directorul STUDENT crea i următoarea structură arborescentă de directoare: 1. 1.10. 1.3.TXT din directorul ANA în MEM. .36 Aplica ia 1 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Pe discul C:\ crea i un director cu numele STUDENT.7.11. În directorul DANA crea i directorul COPIE. 1.

Compara i fişierele CV.TXT din directorul DANA.Bazele informaticii economice 37 1. adăugând informa ie. .12. Modifica i fişierul CV.TXT din directoarele DANA şi COPIE.

fereastră care cuprinde componentele prezentate în figura 1. Pentru a accesa programul Word se execută clic pe butonul Start apoi se alege dosarul Programs (şi eventual Microsoft Office XP) şi comanda Microsoft Word. Microsoft Word furnizează mai multe şabloane.38 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă GENERALITĂ I DESPRE MICROSOFT WORD XP Principalele obiective ale capitolului sunt: Editarea si formatarea textelor word Formatarea automată şi navigarea Informa ii suplimentare necesare lucrului cu documente Lucrul cu tabele Informa ii suplimentare necesare lucrului cu tabele Grafice şi diagrame Editarea si formatarea textelor word Microsoft Word apar ine pachetului Microsoft Office şi este un program specializat pentru prelucrarea textelor. stiluri şi teme vizuale predefinite care pot fi utilizate pentru a realiza documente sau pagini Web atrăgătoare. pornind de la cele mai simple (de exemplu scrisori sau rezumate) până la cele mai complexe (de exemplu căr i). Se deschide automat o fereastră care va fi folosită pentru introducerea textului. .

Meniul File cuprinde comenzi prezentate în figura 2. Aceste elemente vizuale elimină necesitatea memorării diferitelor comenzi de la tastatură. Componentele ferestrei Word Bara de meniuri este organizată pe submeniuri în func ie de specificul comenzilor. aplica ia Microsoft Word a atribuit în mod automat o denumire care poate fi modificată în momentul salvării documentului – prezentată în cadrul acestei sec iuni. Meniul File – sec iune Figura 3. cu ajutorul tastaturii. Save as. Meniul Edit . text care va fi formatat în func ie de necesită ile utilizatorului. în acest caz.Bazele informaticii economice 39 Figura 1. În zona de editare se introduce textul dorit. • Close : necesară pentru închiderea unui document Word. Page Setup. Print Preview şi Print : detaliate mai jos în cadrul acestei sec iuni. • Open : utilizată pentru deschiderea unui document salvat anterior . iar bara de comenzi este reprezentată de butoane reprezentând comenzile cel mai des utilizate. Figura 2. Formatarea reprezintă modificarea aspectului documentului editat. având în vedere faptul că documentul nu a fost încă salvat. cele mai utilizate fiind : • New : utilizată pentru deschiderea unui nou document Word . Bara de nume indică denumirea documentului în lucru . • Save.

Web Layout. Op iunea Header and Footer permite inserarea unui text sau a unor cifre (de exemplu numărul paginii) în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini a documentului. Find. Print Layout şi Outline – care poate fi modificat prin executarea unui clic pe op iunea dorită. Paste. Op iunile Full Screen şi Zoom permit diverse moduri de vizualizare a paginii – de exemplu extinsă pe toată suprafa a monitorului. Cut. . Replace – fiind prezentate în cadrul acestei sec iuni.40 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Meniul Edit este reprezentat de comenzile prezentate în figura 3.Undo şi Redo : avânt ac iuni antagonice . Meniul View – reprezentat în figura 4 – cuprinde elemente legate de modul de afişare – Normal. ac iunile celor mai importante .

Din meniul Format – prezentat în figura 6 – cele mai utilizate comenzi – Font. Op iunea Paragraph este utilizată pentru stabilirea distan ei dintre rânduri sau a spa iului dinaintea şi de după un paragraf sau un rând.Bazele informaticii economice Figura 4. Meniul View Figura 5. Op iunile Page Numbers. Picture. Meniul Insert 41 Meniul Insert cuprinde comenzile prezentat în figura 5. Reference/Index and Tables. Meniul Tools . Syles and Fomatting vor fi detaliate în cadrul exemplelor din cadrul sec iunilor dedicate aplica iei Microsoft Word. Symbol. Bullets and Numbering. iar op iunea Change Case se utilizează pentru a modifica în/din majuscule un text sau o por iune de text selectată. Meniul Format Figura 7. Figura 6. Diagram şi Object vor fi detaliate în cadrul sec iunilor dedicate aplica iei Microsoft Word. op iunea Columns permite structurarea textului pe mai multe coloane.

Meniul Tools – figura 8 – cuprinde comenzi pentru lucrul cu tabele. Comenzile Merge Cells şi Split Cells sunt utilizate pentru contopirea sau separarea celulelor unei tabele. Comanda Convert transformă fie con inutul unei tabele în text fie un text într-un tabel.42 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Meniul Tools – din figura 7 – reprezintă o grupare a comenzilor legate de corectarea documentului Word: din punct de vedere al redactării în conformitate cu gramatica limbii în care este editat (Spelling and Grammar) sau din punct de vedere al modificărilor realizate pe parcursul redactării documentului şi care se doresc a fi vizualizate distinct pentru a fi adoptate sau nu în final. comenzi care vor fi prezentate în carul sec iunii Lucrul cu tabele. .

prezentându-le de asemenea pe cele în lucru.Bazele informaticii economice 43 Figura 8. Meniul Help Meniul Window – figura 9 – reuneşte comenzi utilizate pentru dispunerea în mai multe ferestre a documentelor Word. Meniul Window Figura 10. se va utiliza drept exemplu modelul Europass curriculum vitae. . Studiu individual Pentru a prezenta modalită ile de formatare. Cu ajutorul meniului Help – prezentat în figura 10 – utilizatorul are posibilitatea de a afla diverse informa ii despre comenzile sau modul de lucru cu documente Word. Meniul Table Figura 9. redat mai jos.

specificându-se apoi loca ia în care se află aceasta – From File. 3. precum şi a mărimii acestuia – în acest caz Arial Narrow 10 sau 11 – se alege din meniul Format op iunea Font şi din fereastra corespunzătoare se selectează op iunea dorită. 2. Pentru alegerea tipului de font utilizat. Pentru inserarea fotografiei.ca de exemplu : Autoevaluare • Bold (sau îngroşat) – ca de exemplu : Informatii personale.în acest caz la dreapta sau la stânga – se utilizează butoanele : Align Left (aliniere la stânga) şi Align . Alegerea tipului de font Tot în cadrul acestei ferestre poate fi stabilit şi aspectul textului. din meniul Insert se alege op iunea Picture. aşa cum este prezentat în figura 3.44 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Modul de completare 1. respectiv : • Italic (sau înclinat) . Pentru alinierea textului . Figura 3.

Numerotarea paginilor .Bazele informaticii economice 45 Right (aliniere la dreapta) din bara de instrumente. . aşa cum este prezentat în figura 4. Inserarea caracterelor speciale 5. prezentată în figura 5. Pentru numerotarea paginilor se utilizează op iunea Page Numbers din meniul Insert. se alege caracterul sau simbolul dorit şi se execută un clic pe butonul Insert. prin executarea . ă. Pentru introducerea caracterelor speciale – ş. Figura 4. Figura 5. î – se alege din meniul Insert op iunea Symbol. unui clic pe butonul vizat 4.

Right) precum şi a distan ei libere din partea de sus şi din partea de jos a fiecărei pagini a documentului (Top. precum şi por iunea căreia îi va fi aplicat acest mod de formatare (This section (acestei sec iuni: de exemplu unei singure pagini). Left (stânga) sau Centre (centrul paginii). This point forward (tuturor celorlalte pagini începând cu aceasta). Tot din această fereastră se poate alege şi orientarea paginii (op iunea Orientation). . 7.se alege din meniul File op iunea Page Setup. Bottom) – cu alte cuvinte modul de formatarea a paginilor documentului .46 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă În cadrul acestei ferestre se stabileşte pozi ia şi alinierea numărului paginii. scrierea textului pe mai multe coloane (op iunea Multiple pages). 6. În cazul în care utilizatorul constată o eroare. anularea ultimei ac iuni de editare sau formatare. respectiv Portrait (cea mai utilizată) sau Landscape (pagina va fi orientată pe lungime). Pentru a stabili mărimea marginilor (Left. deci revenirea la starea ini ială se realizează executând un clic pe butonul Undo din bara de instrumente. Whole document (întregului document)). rezultând fereastra prezentată în figura 6. • Top of page (la începutul fiecărei pagini) • Right (dreapta). respectiv : • Bottom of page (la sfârşitul fiecărei pagini) .

În acest caz salvarea documentului a fost realizată pe dischetă. Salvările pe parcursul editării documentului Word se realizează apoi prin utilizarea op iunii Save din acelaşi meniu. indicând apoi dosarul (folderul) sau loca ia în care va fi salvat acesta.Bazele informaticii economice 47 Figura 6. . se atribuie un nume sugestiv documentului. Documentul se salvează prin utilizarea op iunii Save As din meniul File. aşa cum rezultă din figura 7. Fereastra Page Setup 8.

se parcurg două etape: pentru a vizualiza forma în care documentul va fi tipărit se execută un clic pe butonul Print Preview din bara de instrumente.48 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Figura 7. rezultând fereastra din figura 8. în cazul în care se doreşte să se tipărească documentul. apoi. . După ce editarea şi formatarea documentului s-a încheiat. din meniul File se alege op iunea Print. Salvarea documentului Word 9.

Tipărirea documentului Word Din fereastra rezultată se alege numărul de copii care se doreşte a fi tipărit (op iunea Number of copies).Bazele informaticii economice 49 Figura 8. 5)). Current page (pagina în curs de editare) sau Pages (de exemplu paginile 1. 3. Formatarea automată şi navigarea Formatarea automată – modificarea automată a aspectului documentului Word – permite economisirea timpului afectat acestei opera iuni. . se stabilesc paginile care vor fi tipărite (All (toate).

3.3. Implementarea TEA 2. ca în figura 9. Criptanaliza cifrurilor de criptare Capitolul 2.1. Algoritmul public de criptare cu cheie simetrică TEA 2.3. se selectează denumirile capitolelor 1. Pe parcursul editării textului. Criptanaliza TEA 2.2.1.2. . Cifruri bloc 1. Algoritmi de criptare simetrică 2. 2 şi 3.3. Concluzii Mod de realizare 1.5. Rolul criptării simetrice 1.4. şi din meniul Format se alege op iunea Styles and Formatting/Heading 1.2.3.1.3. Structura şi versiunile TEA 2.1. Criptarea datelor cu TEA Capitolul 3. Tipologia 2. Tipologia 1.50 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Studiu individual Pentru a prezenta modalitatea concretă de utilizare a formatării automate vom prezenta modul de realizare al cuprinsului unei căr i. Compozi ia cifrurilor de criptare simetrică 1. Cheia de criptare 1.4. Concepte ale criptării simetrice 1.2. Caracteristici 2.1.2.3.3. Criptarea cu cheie simetrică Capitolul 1.2. Cifrurile de substitu ie şi transpozitie 1. Cifruri de flux 1.2.

din meniul Insert. Pentru crearea automată a cuprinsului căr ii. se alege op iunea Reference/Index and Tables. şi din fereastra prezentată în figura 10. se execută clic pe tabul Table of Contents – în cazul în care nu este ales deja – şi apoi se utilizează butonul OK pentru confirmarea ac iunii.Bazele informaticii economice 51 Figura 9 Formatarea denumirii capitolelor 2. . alegându-se Heading 2 sau Heading 3. Se procedează similar pentru subcapitole. 3.

52 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Figura 10. Crearea automată a unui cuprins Rezultatul acestei ac iuni este următorul – în cazul exemplului utilizat: .

Tastatura.Hard 80 Gb. Hard 40GB.Carcasa. Boxe. Tastatura PS2. prezentată mai jos. 52xSony.Carcasa. Mouse Sempron 2600+. Mouse Athlon64 2800+. Boxe. OnBoard. Mouse Athlon64 3000+. Via KM400.5”.5”.5”.Placa Video ATI Radeon 9550 128 Mb. FDD 3. Boxe.Placa Video ATI Radeon 9250. Hard 40GB.Hard 80 Gb.Hard 80 Gb. Tastatura. Boxe.256Mb Ram. Via KM266.Placa Video ATI Radeon 9250. Mouse Duron 1. Hard 40GB. FDD 3.256Mb Ram. Tastatura PS2. vom utiliza exemplul unei oferte de calculatoare.Via K8T800. Via KM400. De exemplu.video OnBord.256Mb Ram.Placa Video ATI Radeon 9250. Hard 40GB. Mouse Athlon64 3400+.Carcasa. Hard 40GB.video OnBord.256Mb Ram. Studiu individual Pentru a prezenta în detaliu facilitatea Bookmark. Boxe.6. Boxe. Boxe.Carcasa. Tastatura PS2.Hard 80 Gb. Via KM400. în locul căutării respectivului fragment găsirea sa se realizează foarte simplu şi eficient cu ajutorul facilită ii mai sus men ionate.CD-RW. FDD 3. Tastatura PS2. care se utilizează în special pentru identificarea unei loca ii sau selec ii prestabilite. Via KM266.Carcasa. FDD 3.5”. Via KM400. Mouse Sempron 2400+. Tastatura PS2. CALCULATOARE Duron 1. Mouse Sempron 2200+.Carcasa.5”. 52xSony.Via K8T800.5”. 52xSony. 52xSony. FDD 3. în ipoteza existen ei unui fragment care a rămas necorectat sau necesită adăugiri. Tastatura. Tastatura PS2. Boxe. FDD 3.Bazele informaticii economice 53 Navigarea printr-un document Word foarte vast se poate realiza cu ajutorul facilită ii Bookmark (semn de carte). OnBoard. OnBoard.Combo CD-RW/DVD. Mouse Sempron 2800+.CD-RW. Mouse USD 205 210 220 225 240 260 355 395 440 500 .CD-RW. Tastatura.8. Boxe. Hard 40GB. Mouse Athlon64 3200+.Via K8T800. Boxe. 52xSony.Via K8T800. 52xSony. OnBoard.

Figura 11.54 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Athlon64 3000+ Skt 939. 128Mb.DRW+/.1. PCIE*. 512Mb DDR.615 RW ASUS. ci doar litere şi eventual semnul underscore ( _ ) de despăr ire a mai multor cuvinte.660 RW ASUS. Crearea unui bookmark Aten ie! Denumirea semnului de carte trebuie să nu con ină cifre sau spa ii.Boxe 880W 2.ATI RADEON X600PRO. Mouse Optic Athlon64 3200+ Skt 939. 2. 512Mb DDR.Tastatura.Tastatura. .755 RW ASUS. PCIE*. Mouse Optic Athlon64 3500+ Skt 939.Hdd 120 Gb SATA. VIA K8T890PRO. PCIE*.ATI RADEON X600PRO.Boxe 880W 2.Hdd 120 Gb SATA.DRW+/. 128Mb. 512Mb DDR.Tastatura. VIA K8T890PRO. Din meniul Insert se alege op iuinea Bookmark şi în fereastra prezentată în figura 11 se srie denumirea „semnului de carte” şi se execută clic pe butonul Add. 128Mb. Mouse Optic Pentru a găsi rapid calculatoarele de acelaşi tip (de exemplu Duron) se procedează astfel: 1.1.1. Se selectează toate descrierile calculatoarelor de acelaşi tip.Hdd 120 Gb SATA.ATI RADEON X600PRO.Boxe 880W 2.DRW+/. VIA K8T890PRO.

Figura 12. în fereastra de dialog introducându-se cuvântul căutat – în acest caz cuvântul calculator. . se scrie în fereastra de dialog un nou cuvânt.Bazele informaticii economice 55 Pentru găsirea sec iunii marcate cu semn de carte se procedează astfel: 1. iar pentru a ini ia o nouă căutare. Din meniul Insert. Tot pentru navigarea mai rapidă în cadrul unui document Word.care va fi activ de această dată având în vedere faptul că acesta a fost predefinit anterior. se foloseşte op iunea Find (în cazul în care utilizatorul doreşte să găsească un anumit cuvânt sau combina ie de cuvinte în documentul Word curent). Din meniul Edit se alege comanda Find.) Mod de lucru 1. într-un document de dimensiuni mari se doreşte înlocuirea unui cuvânt cu alt cuvânt sau set de cuvinte. 2. prezentată în figura 12. op iunea Bookmark. din fereastra de dialog prezentată în figura 11 se execută clic pe varianta Location aferentă op iunii Sort by. Fereastra Find and Replace (1) 2. Se alege semnul de carte dorit şi execută clic pe butonul Go to. Se execută clic pe butonul Find next iar cursorul se va deplasa automat pe primul cuvânt calculator pe care îl regăseşte în text. Pentru a căuta în continuarea documentului se execută clic în continuare pe butonul Find next. combinată uneori cu op iunea Replace (utilizată în cazul în care.

va fi utilizată op iunea Cut. se selectează textul. fereastra de dialog rezultată fiind prezentată în figura 13. 2. procedura este similară celei prezentate anterior. Fereastra Find and Replace (2) 4. În cazul în care se doreşte mutarea unei păr i dintr-un text deja editat. Utilizatorul dispune de posibilitatea alegerii între varianta înlocuirii pe rând a cuvântului calculator cu cuvântul computer (prin alegerea butonului Replace) sau varianta înlocuirii dintr-o dată a tuturor apari iilor cuvântului calculator cu noul cuvânt ales. şi apoi se apasă tasta Delete. În cazul în care se doreşte copierea unei păr i din textul deja editat într-o altă loca ie. la intersec ia unei linii . cu deosebirea că în loc de op iunea Copy. În cazul în care se doreşte ştergerea unui fragment dintr-un text deja editat. apoi din acelaşi meniu se alege op iunea Paste. urmată de op iunea Paste. Figura 13. se selectează textul şi din meniul Edit se alege op iunea Copy . 3.56 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 3. Lucrul cu tabele Tabelul reprezintă un instrument deosebit de util de prezentare şi sistematizare a textului pe linii şi coloane. În loca ia dorită se execută un clic. În cazul în care cuvântul calculator – în acest caz – trebuie înlocuit cu cuvântul computer – din ra iuni care depind de autorul documentului – în fereastra Find and Replace se execută clic pe Replace. Informa ii suplimentare necesare lucrului cu documente Word 1.

Figura 14.9 41.75 45.6 Duron 1.4 67.8 42.Bazele informaticii economice 57 cu o coloană aflându-se o celulă. cu un clic.95 39. vom sintetiza oferta de calculatoare prezentată în cadrul sec iunii anterioare într-un tabel în care sunt înregistrate produsele.8 Sempron 2200+ Sempron 2400+ Sempron 2600+ Sempron 2800+ Athlon64 2800+ Pre 205 210 220 225 240 260 355 TVA 38. Fereastra Insert Table Studiu individual Pentru a prezenta modul de lucru cu tabele şi grafice într-un document Word.6 49. CALCULATOARE Duron 1. În fereastra de dialog prezentată în figura 14 se stabilesc numărul coloanelor (Number of colums). Pentru inserarea unui tabel într-un document Word. pre urile de vânzare şi taxa pe valoare adăugată (TVA) aferentă. din meniul Table comanda Insert Table. se alege.45 . al liniilor (Number of rows) şi lă imea coloanelor (Fixed column width/Auto).

05 83.58 Athlon64 3000+ Athlon64 3200+ Athlon64 3400+ Athlon64 3000+ Skt 939 Athlon64 3200+ Skt 939 Athlon64 3500+ Skt 939 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 395 440 500 615 660 755 75. Figura 15.4 143. op iunea Borders/Style. Din fereastra de dialog prezentată în figura 15. În tabelul de mai sus se constată faptul că a doua coloană are un fundal gri. apoi se execută un clic-dreapta şi din meniu (denumit contextual datorită faptului că se modifică în func ie de situa ie) se alege op iunea Borders and Shading. se execută un clic în interiorul unei celule a tabelului. A fost inserat un tabel cu 3 coloane şi 14 linii conform procedurii prezentate anterior.45 Mod de lucru 1. 2. Fereastra Borders and Shading – op iunea Borders 3.6 95 116.85 125. Acesta poate fi colorat prin accesarea op iunii Color. se alege tipul de chenar dorit. Pentru a aplica un chenar similar celui pentru prima linie a tabelului. care poate fi ob inut astfel: .

se selectează coloana a doua şi din bara de instrumente se alege butonul Font Color . . .Bazele informaticii economice 59 . Cu ajutorul unui clic se alege culoarea dorită sau se caută o altă culoare sau nuan ă apelând la op iunea More colors (ca în figura 17). Figura 16. Pentru a ob ine acest efect.accesând op iunea Shading – la fel ca în figura 16 – se alege culoarea dorită. culoarea fontului – tipului de scris – din cea de-a doua coloană este alb. În acelaşi tabel. se execută clic dreapta şi din meniul contextual se alege aceeaşi op iune Borders and Shading. spre deosebire de celelalte coloane în cadrul cărora culoarea fontului este neagră.se selectează coloana a doua. Fereastra Borders and Shading – op iunea Shading 4.

Această opera ie presupune amplasarea cu un clic în locul din tabel în care se doreşte inserarea unei linii sau coloane suplimentare şi alegerea din meniul Table a op iunii Insert. Fereastra Colors Informa ii suplimentare necesare lucrului cu tabele O altă op iune legată de lucrul cu tabele într-un document Word este reprezentată de inserarea unei noi linii sau coloane. după care se pot alege următoarele: • Colums to the left/right (coloana va fi inserată în partea stângă/dreaptă a coloanei alese). • Rows above/below (linia va fi inserată deasupra/dedesubtul liniei alese). . Pentru ştergerea unei linii sau coloane dintr-un tabel se selectează elementul dorit (linie sau coloană) şi din meniul Table se alege op iunea Columns/Rows.60 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Figura 17.

Figura 19. Figura 18.Bazele informaticii economice Grafice şi diagrame 61 Pentru a realiza un grafic în care să fie reprezentate pre urile şi TVA aferentă pentru produsele din oferta prezentată în sec iunea anterioară. se execută următoarea succesiune de paşi: meniul Insert/op iunea Object/Microsoft Graph. Crearea unui grafic . Descrierea detaliată a procedeului precum şi explica iile suplimentare legate de realizarea unui grafic vor fi prezentate în sec iunea dedicată Microsoft Excel. Fereastra Object Rezultatul acestor ac iuni este prezentat în figura 19 – cuprinzând o foaie de lucru (Datasheet) în care sunt introduse datele pe baza cărora va fi realizat graficul din figura 20. rezultând fereastra prezentată în figura 18.

• Piramidă – folosită pentru rela iile bazate unele pe altele. Diagramele pot fi: • Ciclică – utilizată pentru a prezenta un proces care se desfăşoară în ciclu continuu. .62 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Preturi si TVA 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Pret TVA c1 c3 c5 c7 c9 c11 c13 Figura 20. De asemenea. op iunea Diagram se poate accesa prin Tools/Customize/Toolbars/Diagram. • Venn – utilizată pentru a prezenta arii comune între mai multe elemente. Graficul cuprinzând pre urile şi TVA aferentă pentru calculatoarele din ofertă Pentru a realiza o diagramă se execută următoarea succesiune de paşi: meniul Insert/op iunea Diagram. • Radială – utilizată pentru a prezenta rela iile dintre mai multe elemente şi un element central. • intă – folosită pentru a arăta paşii de parcurs pentru atingerea unui scop. rezultând fereastra prezentată în figura 21.

. vom folosi în cele ce urmează exemplul organigramei unei firme. Fereastra Diagram Gallery Studiu individual Pentru a prezenta realizarea unei diagrame.Bazele informaticii economice 63 Figura 21.

care în primă fază dispune de trei elemente – un sef şi doi subordona i (aşa cum este prezentat în figura 22). . Pentru a realiza această organigramă se alege din fereastra Diagram gallery – prezentată în figura 21 – op iunea Organizational chart – organigramă -.64 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Director General Director Aprovizionare Director Marketing Director financiar Sef serviciu aprovizionare Sef serviciu vanzari Sef serviciu financiar Sef serviciu transporturi Sef serviciu marketing Sef serviciu contabilitate Mod de lucru 1.

De rezolvat: 1. 3. care dispune şi de facilitatea Scale organization chart cu ajutorul căreia celulele pot fi modificate – mărite sau micşorate – propor ional. salva i-l şi tipări i-l.Bazele informaticii economice 65 Figura 22. . Completa i-vă propriul CV. 2. Organzational chart 2. Pentru a modifica modalitatea de aranjare a celulelor de acelaşi tip – de exemplu mai mul i subordona i ai aceluiaşi şef – se utilizează op iunea Layout din acelaşi meniu. Pentru a mai adăuga celule se alege din meniul corespunzător al op iunii Organizational Chart – prezentat în figura 23 – op iunea Insert Shape care dispune de posibilitatea inserării unei noi celule pentru: un subordonat. Meniul aferent op iunii Organizational Chart 4. Figura 23. Realiza i un cuprins automat pentru un plan de afaceri şi pentru un referat realizat la una dintre disciplinele studiate. un coleg sau un asistent. Pentru a adăuga text se execută câte un clic în fiecare celulă şi se adaugă textul dorit.

5. 4. Realiza i un tabel cuprinzând categoriile de costuri care contribuie la calculul pre ului unui produs oarecare. . Realiza i un grafic privind evolu ia costului fix pentru acelaşi produs pe o perioadă de 5 ani.66 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 3. Realiza i organigrama unei firme cunoscute.

Începerea lucrului în EXCEL EXCEL este lansat în execu ie ca majoritatea programelor din pachetul office. calcularea şi analiza datelor contabile. folosit pentru organizarea. executa i clic pe butonul de Start de pe bara de opera ii. programul EXCEL afişează un registru de calcul gol în spa iul de lucru al aplica iei. Când este deschis pentru prima dată.Bazele informaticii economice 67 GENERALITĂ I DESPRE MICROSOFT EXCEL XP Principalele obiective ale capitolului sunt: Prezentare succintă a programului EXCEL Editarea foilor de calcul Introducerea informa iilor Utilizarea func iilor de calcul Baze de date in EXCEL Sortarea datelor Filtrarea datelor Realizarea graficelor Microsoft EXCEL este un program pentru calcul tabelar. şi din meniul Program selecta i pictograma EXCEL. Pentru aceasta. Opera iile care se pot efectua cu programul EXCEL se întind de la redactarea unei simple facturi sau planificarea bugetului pentru vacan a familiei până la crearea unor diagrame 3D complexe la crearea unui registru contabil pentru o firmă medie. .

Deschiderea unui fişier existent EXCEL este posibilă din meniul FILE-OPEN sau clic pe pictograma instrumente.68 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Interfa a programului EXCEL Într-o foaie de calcul obişnuită din EXCEL. Deschiderea unui fişier nou EXCEL este posibilă din meniul FILE-NEW sau clic pe pictograma din bara de instrumente. care să aibă atât un aspect vizual plăcut. trebuie să se organizeze celulele cu aten ie. informa iile se găsesc în sute sau chiar mii de celule. Pentru a muta celula activă într-un anumit loc din foaie. Pentru a introduce informa ii în celule care să poată fi folosite pentru calcule. dar care să fie şi inteligibile. din bara de . pute i folosi tastele cu săge i sau să executa i clic pe celula pe care vre i să o activa i.

a dimensiunii acestora precum şi tipului este posibilă prin op iunile din bara de instrumente. O altă modalitate este dacă se selectează coloana ce se doreşte a fi redimensionată iar apoi pe linia care desparte coloana de coloana din dreapta de trage în stânga sau dreapta pentru micşorare / mărirea numărului de caractere. Într-o foaie de calcul putem introduce noi coloane şi linii precum şi putem şterge unele existente. Astfel: Modificarea fonturilor.Bazele informaticii economice 69 Salvarea fişierului de lucru EXCEL este posibilă din meniul FILE-SAVE sau clic pe pictograma din bara de instrumente. Închiderea programului este posibilă din meniul FILE-CLOSE sau X ca în figura următoare: Închiderea aplica iei EXCEL Editarea foilor de calcul Alinierea datelor se poate face utilizând simbolurile (aliniere la stânga. Lă imea implicită a unei celule este de 8. Lă imea coloanelor se poate modifica prin meniul FORMATCOLUMN-WIDTH.43 caractere. la mijloc şi la dreapta) din bara de instrumente. Acest lucru este posibil din meniul INSERT – COLUMS (pentru inserare de coloane) sau .

70 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă INSERT. Meniul INSERT-ROWS/COLUMNS Ştergerea de linii sau coloane se face din meniul EDITDELETE Meniul EDIT-DELETE Introducerea informa iilor În EXCEL pute i introduce următoarele tipuri de informa ii întro celulă dintr-o foaie de calcul: • valori numerice. • valori text. Pozi ia inserării este legată de celula activă.ROWS (pentru inserarea de rânduri). • comentarii ale dumneavoastră. • data şi ora. .

• hiperlegături. De exemplu: 1. Astfel: 1. b5.. Semnul egal indică începutul unei opera ii matematice şi îi arată programului EXCEL că trebuie să înregistreze ecua ia care urmează după formulă. • imagini. Generarea rapidă a intrărilor Generarea rapidă a intrărilor se poate face utilizând marcajul de completare. Toate semnele aritmetice se introduc din tastatură. 71 Formulele se introduc în orice celulă din foaia de calcul.Bazele informaticii economice • formule. .) acestea se pot introduce din tastatură sau pot fi marcate prin clic cu mouseul. de execută clic pe marcajul de completare. Dacă dorim să adunăm datele din celule deja introduse avem: Pentru a se introduce o formulă cu referin e (a1.. O formulă este o ecua ie care calculează o nouă valoare folosind nişte valori existente. Dacă dorim să efectuăm opera ia 10+20+30 avem: 2. Toate formulele din EXCEL încep cu semnul egal (=).

De exemplu dacă dorim să afişăm în coloana C suma coloanelor A şi B vom avea: . Pozi ia marcajului de completare fa ă de celulă A9: De exemplu am copia valoarea '1' din celula A1 până în celula Exemplu de completare a datelor Acelaşi lucru îl putem face şi în cazul formulelor. se trage marcajul de completare în direc ia în care de doresc copia datele.72 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 2.

linie relativă Exemplu B5 $B$5 B$2 $B2 O referire absolută semnifică o pozi ie fixă în foaia de calcul. o formulă poate fi copiată în alte celule. Astfel celula C8 are formula A8+B8. linie relativă coloană absolută. pozi ie care nu este afectată de modificările din foaia de calcul (ştergeri de linii sau coloane). Celulele pot fi accesate în coordonate relative sau absolute: Referire coloană relativă. Observăm că formula s-a copiat în direc ia în care am tras de marcajul de completare (în cazul nostru în jos). linie absolută coloană absolută. Atunci când se folosesc coordonatele relative. linie absolută coloană relativă. .Bazele informaticii economice 73 După realizarea calculului în celula C1 putem utiliza marcajul de completare pentru celelalte celule. ea adaptându-se la noile coordonate. modificări ce se reflectă referin ele relative.

Putem deosebi următoarele categorii de func ii: • financiare • statistice • matematice şi trigonometrice • logice Func iile pot fi scrise în bara de formule sau pot fi generate cu ajutorul modulului Function Wizard. Prin neutilizarea simbolului $. Apelarea acestei func ii se poate face prin scriere propriu zisă în bara de formule. care ar fi dat un rezultat eronat.74 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă De exemplu dacă dorim să înmul im fiecare celulă din coloana A cu celula B1 avem în celula C1 următoarea formulă: =A1*B$1.. Utilizarea unei referin e absolute Utilizarea func iilor de calcul Programul foloseşte func ii predefinite pentru a efectua calcule matematice şi logice. Observăm că celula care are coloană relativă. O func ie des utilizată este SUM (care calculează suma unor celule). Utilizând această formulă am putut să generăm celelalte valori pentru celulele C2.C9. celula C8 (coloană relativă. Astfel pentru celula C8 avem formula =A1*B$1. linie absolută rămâne în formulă. De exemplu dacă dorim în celula C5 să afişăm suma celulelor de la C2 la C4 vom scrie în celula C5 func ia: =SUM(C2:C4) .. prelucrări de texte sau căutări de informa ii. linie relativă) ar fi avut formula: =A8*B8.

Apelarea modulului Function Wizard Modulul Function Wizard . după care se selectează celulele ce con in valorile ce trebuie adunate. Utilizarea modulului Function Wizard este posibilă prin apelarea meniului INSERT-FUNCTION după care se face alegerea tipului de func ie şi alegerea numelui func iei.Bazele informaticii economice 75 sau se poate utiliza pictograma din bara de instrumente.

. pentru perioade egale de timp. număr2. număr2. număr2.76 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Câteva exemple de func ii statistice des întâlnite: • AVERAGE (număr1.... sold) – Returnează numărul de perioade necesare pentru a ob ine un anumit .. rata) – Calculează valoarea actualizată a unei investi ii cu plă i periodice egale.. număr2. la o valoare dată a ratei dobânzii.. Utilizarea func iei FV • NPER (dobânda.) – Calculează media argumentelor • MAX (număr1.) – Calculează valoarea medianei corespunzătoare listei de argumente Câteva exemple de func ii statistice des întâlnite: • FV (dobânda. rata.) – Determină cea mai mică valoare dintre argumente • MEDIAN (număr1.... perioada..) – Determină cea mai mare valoare dintre argumente • MIN (număr1..

. valoare împrumut) – Calculează suma care trebuie achitată periodic pentru un împrumut. numărul perioadelor de plată şi avansul. perioada. dacă indica i dobânda.Bazele informaticii economice 77 sold cu rata şi dobânda specificate. Utilizarea func iei NPER • PMT (dobânda. Valoarea returnată este de tip real.

000. Am ob inut o rată de 264. rata. . • RATE (număr de perioade. pe o perioadă de 120 de luni.78 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Utilizarea func iei PMT Pentru exemplu de mai sus am presupus luarea unui împrumut de 20.30 ce trebuie plătită lunar. cu rata dobânzii de 10% pe an. suma investită) – Calculează care este profitul procentual dintr-o investi ie care generează o serie de plă i periodice.

Produs.000 pe o perioadă de 4 ani.500. Baze de date in EXCEL Una dintre utilizările cel mai des întâlnite ale programului este cea de a administra liste de date. cu o rată anuală 3. Se ob ine un profit procentual de 10%. Pentru realizarea unei baze de date se utilizează coloanele (pe prima linie numindu-se numele câmpurilor) şi liniile pentru înregistrări. etc. Data. editarea. Cantitate. sortarea tipărirea.Bazele informaticii economice 79 Utilizarea func iei RATE Exemplu de mai sus este pentru o investi ie de 11. Pret unitar vom avea: . De exemplu dacă avem lista FACTURI ce are câmpurile: Nr factură. Cod furnizor. O listă este un sistem automat de eviden ă a fişierelor care permite găsirea informa iilor rapid.

sau prin folosirea unui formular de introdcere a datelor.80 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Lista FACTURI Introducerea datelor se poate face direct prin scrierea datelor într-o line următoare. Apelarea unui formular se face urmând paşii: • Se selectează toate câmpurile tabelului Selectarea câmpurilor • În meniu se alege op iunea DATA-FORM Alegerea op iunii DATA-FORM • Se introduc datele în formular după cum urmează: .

alfabetic în ordine de la A la Z sau invers. Sortarea de face din meniu cu op iunile DATA-SORT după cum urmează: Fereastra de sortare a datelor După cum se poate vedea şi din imaginea de mai sus. descrescător. sortarea se poate face utilizând până la trei criterii.Bazele informaticii economice 81 Introducerea datelor în formular Sortarea datelor Datele se pot sorta crescător. . În exemplul de mai sus am folosit o sortare după NR FACTURĂ apoi după DATA şi CANTITATE.

82 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Filtrarea datelor Datele pot fi filtrate după mai multe criterii. Filtrarea se poate face utilizând filtrarea automată din meniu DATA-FILTERAUTOFILTER Alegerea op iunii AutoFilter din meniu Filtrarea după o valoare În exemplul de mai sus putem face filtrare după câmpul pre unitar. de unde se poate una din variantele ALL sau una din valorile deja introduse. Dacă am dorit să afişăm doar liniile pentru care PRET UNITAR este 25 vom avea: Rezultatul filtrării .

Pentru realizarea unui grafic se parcurg următorii paşi: Alegerea tipului de grafic dorit .Bazele informaticii economice Realizarea graficelor 83 Pe baza datelor introduse într-o foaie de lucru putem să realizăm mai multe tipuri de grafice: • diagramă circulară • diagramă în bare • diagramă în coloane • diagramă prin puncte Elementele unui grafic sunt: • seriile de date • axa • legenda • numele graficului • linii de re ea – linii cu ajutorul cărora urmărim un punct de pe axa X sau Y Crearea unui grafic începe cu lansarea ferestrei de grafice din meniul INSERT-CHART sau cu ajutorul pictogramei din bara de instrumente.

84 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Selectarea datelor Introducerea numelui graficului şi a axelor .

fonturi.Bazele informaticii economice 85 Precizarea locului unde va apărea graficul Plasarea graficului în foaia de lucru Prin dublu clic pe grafic se pot accesa proprietă ile acestuia. etc. culori. .

Problema 3 – Realizarea unei baze de date în care se vor selecta înregistrări după criterii date. mediu. Problema 7 – Calculul salariului net şi a re inerilor dintr-o firmă.1.86 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Intrebări: Care sunt cele două posibilită i de introducere a datelor într-o bază de date EXCEL? Ce reprezintă func ia RATE? Ce reprezintă func ia PMT? Care este diferen a între func iile NPER şi FV? Studiu individual Problema 1 – Determinarea profitului marginal. Problema 4 – Calculul amortizării liniare a unor mijloace fixe. Problema 1 1. Să se determine profitul marginal. Problema 2 – Determinarea cantită ii minime ce trebuie produse pentru acoperirea unor costuri date. şi profitul mediu dacă avem următoarele date: . Problema 6 – Calculul ratelor lunare ale unui credit. Problema 5 – Calculul unor investi ii.

pentru care se vor acoperi costurile (profit=0). Utilizând IF. Valoarea trebuie să fie un număr întreg.1. Care este valoarea maximă a profitului marginal? Care este valoarea minimă a profitului marginal? 1. Calcula i de câte ori este mai mare valoarea medie a PROFITULUI TOTAL decât suma totală a coeficientului BETA. Să se stabilească cantitatea minimă ce trebuie produsă.(utiliza i INTEGER) Problema 2 2. calcula i valoarea coeficientului ALFA pentru fiecare unitate.2. valoare pentru adevăr.5.4.Bazele informaticii economice 87 1. pe baza următoarelor date: .3. Sintaxa pentru IF este: IF(test logic. 1. valoare pentru fals) 1. Se acordă un punct coeficientului ALFA pentru situa ia: Profit Mediu> Profit Marginal. Valoarea coeficientului BETA este egală cu unitatea de ieşire pentru situa ia: coeficient ALFA=1 Calcula i suma coeficientului BETA.

88 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 2. În următoarea perioadă datorită modificărilor cursului de schimb. cantitate.2. Pre ul unitar este mai mare de 100 3. Au pre ul unitar între 100 şi 200 3.3.3.2. pentru volumul de produc ie ob inut la punctul 2. Au pre ul unitar mai mic de 50 şi mai mare de 150 .1.2. Pre ul unitar este 100 3. furnizor.5% să se calculeze profitul sau pierderea care se ob ine având acelaşi volum de produc ie de la punctul 2. Să se afle pre ul unitar de vânzare pentru care se ob ine un profit de 150 UM.1 şi pre ul de vânzare unitar de la punctul 2. data expirarii. Problema 3 Să se înregistreze într-o bază de date 15 produse existente într-o magazie şi să se localizeze înregistrările ce îndeplinesc următoarele cerin e (pentru fiecare produs avem câmpurile: nume. toate costurile se măresc cu 3. 2.4. pret unitar. nr raft): 3.1.

Intuind că pentru dolar cursul va creşte.000 lei. Care este profitul sau pierderea după 5 zile. moment în care persoana se hotărăşte să schimbe to i banii în lei? . 5.2005 o persoană are o sumă de 100.1.10.Bazele informaticii economice Problema 4 89 Să se calculeze amortizarea lunară prin metoda liniară pentru următoarele mijloace fixe: Durata de amortizare a acestor mijloace fixe este: Problema 5 În data de 10. persoana se hotărăşte să-şi schimbe întreaga sumă în dolari.

Calcula i sumele plătite lunar de persoană dacă creditul se achită în 3 ani.4.1.1. 6.? 5. şi comisioanele de retragere erau de 0.90 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 5. Dar dacă persoana cumpără dolari în prima zi şi în a treia zi îi schimbă în euro? 5. Dacă persoana ar fi cumpărat euro în loc de dolari cum era rezultatul comparativ cu cel de la punctul 5. Care este ziua când persoana trebuie să cumpere euro să îi poată vinde a doua zi la un profit maxim? Problema 6 O persoană îşi cumpără un calculator în rate. .3.5.6. Dacă la bancă dobânda la depozite peste noapte este 3%.5% din sumă. Dobânda este 28% şi se calculează la valoarea rămasă de plată. Dacă presupunem că persoana investeşte egal în euro şi dolari care va fi rezultatul? 5. Valoarea calculatorului este 2500 lei.2. care era suma pe care ar fi ob inut-o persoana după cele 5 zile? 5.

Dacă persoana ia un credit de la o altă bancă cu dobânda de 30% calculată la valoarea creditului care este situa ia comparativă cu cea de la punctul 6.6.2.4. Cât la sută reprezintă suma plătită pentru dobândă fa ă de credit în cazul punctul 6. Dacă persoana are un salariu de 300 lei şi rata nu are voie să depăşească 30% din salariu care este durata minimă de plată a creditului. care este suma plătită în plus fa ă de valoarea ini ială a calculatorului.3.5.? 6.1? 6.7.1. 6. Dacă ini ial persoana plăteşte un avans de 300 lei care este diferen a între suma plătită astfel şi cea plătită la punctul 6. Problema 7 Presupunem că o firmă are următoarele salarii brute: • Popescu 700 lei • Ionescu 550 lei (gradul 1) • Petrescu 475 lei (gradul 2) • Chiriac 900 lei (gradul 1) • Dobrin 1200 lei (manager) În calculul re inerilor următoarelor re ineri: salariale presupunem existen a .1.1. Realiza i graficul evolu iei sumelor plătite lunar de la punctul 6. 6.Bazele informaticii economice 91 6.1. 6. Pentru condi iile de la punctul 6.

Dacă managerul primeşte un spor de 15% calculat la salariul brut pentru conducere. Calcula i salariul brut. Dacă cota procentuală plătită de salariat pentru şomaj devine 3% şi cea pentru cas 8.4. Care este salariul net pentru care re inerile la CAS să fie egale cu 150 de lei? 7. 7. Identic se va acorda sporul de conducere. 7.92 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă In realizarea calculelor ine i cont de faptul că cotele procentuale pentru re ineri se pot schimba.5. Calcula i noile salarii nete.1. Pentru calculul impozitului.5% calcula i suma pe care o pierde sau câştigă fiecare angajat la salariul net. calcula i care sunt re inerile şi salariul net pentru fiecare salariat.3. pentru cei cu gradul 2 se acordă 80 lei la salariul but.2. (Utiliza i în formule referin e la alte celule . 7. 7.ca în tabelul de mai sus). Pentru angaja ii care au gradul 1 se acordă o sumă de 100 lei. inând cont de re inerile ini iale şi având un impozit fix de 18%. dacă avem următoarele salarii nete: • Popescu 400 lei • Ionescu 450 lei • David 738 lei . cota se va afla utilizând IF.

Bazele informaticii economice 93 7.1. calcula i care sunt sumele totale plătite de firmă (cu obliga ii). Pentru condi iile de la punctul 7. .6.

datorită aceluiaşi fapt. sunet şi anima ii. numite slide-uri. Programul poate fi pornit şi utilizând pictograma POWERPOINT (dacă există). fişierele realizate în Word sau Excel pot fi importate în Powerpoint. . Fiind un program din pachetul Office. de pe desktop . Barele de instrumente STANDARD şi FORMATTING Crearea unei prezentări Pornirea programului se face din meniul START-PROGRAMS.94 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă GENERALITĂ I DESPRE MICROSOFT POWERPOINT XP Principalele obiective ale capitolului sunt: Crearea unei prezentări Introducerea datelor Adăugarea efectelor de anima ie Powerpoint este un program cu ajutorul căruia se pot crea prezentări sub formă de mai multe pagini. unde se alege op iunea Microsoft Powerpoint. Aceste prezentări pot include text grafică. barele de instrumente STANDARD şi FORMATTING sunt asemănătoare cu cele existente în WORD şi EXCEL. Totodată.

avem următoarele posibilită i: .Bazele informaticii economice 95 Interfa a programului POWERPOINT În partea din dreapta a ecranului se observă un meniu. utilizat în realizarea unei noi prezentări: Dacă se doreşte modificarea unei prezentări în prima parte a meniului apar ultimele prezentări realizate. La sec iunea NEW.

Prin alegerea acestei op iuni. . Op iunea NEW FROM TEMPLATE – permite realizarea de prezentări utilizând diferite modele (template-uri) localizate pe Internet sau pe site-ul Microsoft.permite deschiderea unei prezentări noi.96 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă • blank presentation – permite deschiderea unei prezentări noi. utilizând generatorul de slideuri. utilizând un model existent (template) • from autocontent wizard . cu imagini.permite deschiderea unei prezentări noi. Pentru realizarea unei prezentări complexe alegem din meniul de mai sus op iunea BLANK PRESENTATION. Op iunea NEW FROM EXISTING PRESENTATION – permite realizarea unei noi prezentări pe baza unei prezentări existente. sau mixt în diferite propor ii şi design-uri). în locul meniului din dreapta apare meniul SLIDE LAYOUT: Slide Layout Acest meniul permite alegerea unei forme a slide-urilor din prezentarea noastră (cu text. neutilizând nici un model (template) • from design template .com.

De exemplu în cazul modelului ales de noi vom introduce în partea superioară titlul şi în partea de jos informa iile. se trece la introducerea datelor în primul slide. vom folosi meniul INSERT unde avem op iunile: • NEW SLIDE – creează un slide nou.copiază slide-ul selectat (op iune utilă în momentul în care dori i ca fiecare slide să aibă multe elemente asemănătoare. • DUPLICATE SLIDE . şi pentru a nu le reface în fiecare slide se preferă modificarea doar textului) . Meniul Insert – NEW SLIDE Introducerea informa iilor Pentru alegerea unui design pentru slide se foloseşte op iunea SLIDE DESIGN din cadrul meniului FORMAT: .Bazele informaticii economice 97 Introducerea datelor După alegerea unui layout. Pentru inserarea unui nou slide.

Pentru exemplul de mai sus avem: . Meniul SLIDE DESIGN După alegerea unui design. care con ine diferite modele de aranjare a textului. etc. slide-ul realizat se modifică automat. aliniamente. în partea din dreapta apare un nou meniu.98 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Meniul FORMAT-SLIDE DESIGN Prin această comandă. utilizând diferite culori.

Alegerea anima iei dorite se face din meniul din dreapta SLIDE DESIGN – ANIMATION SCHEMES.Bazele informaticii economice 99 Adăugarea efectelor de anima ie Pentru adăugarea a diferite elemente grafice şi de anima ii utilizăm din cadrul meniului SLIDE SHOW op iunile: • ANIMATION SCHEMES • CUSTOM ANIMATION • SLIDE TRANSITION Meniul SLIDE SHOW Op iunea ANIMATION SCHEMES permite adăugarea de anima ie slide-urilor. . Aplicarea efectului de anima ie se poate face numai slide-ului curent sau tuturor slide-urilor din prezentare cu ajutorul op iunii APPLY TO ALL SLIDES.

100 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Meniul ANIMATION SCHEMES Op iunea CUSTOM ANIMATION permite adăugarea de anima ie diferitelor obiecte din slide. MENIUL CUSTOM ANIMATION . Alegerea anima iei dorite se face din meniul din dreapta CUSTOM ANIMATION.

Bazele informaticii economice

101

Op iunea SLIDE TRANSITION permite adăugarea unui efect grafic care apare în momentul încărcării slide-ului. Alegerea efectului dorit se face din meniul din dreapta SLIDE TRANSITION. Aplicarea efectului de anima ie se poate face numai slide-ului curent sau tuturor slide-urilor din prezentare cu ajutorul op iunii APPLY TO ALL SLIDES. În cadrul acestui meniu se poate seta viteza efectului, sunet, sau posibilitatea ca schimbarea slide-ului să se producă la clic de mouse sau după un număr de secunde de la încărcarea slide-ului precedent.

Meniul SLIDE TRANSITION Pentru rularea oricărei prezentări efectuate în POWERPOINT se utilizează tasata F5, meniul SLIDE SHOW-VIEW SHOW sau pictograma slide-ul curent). SLIDE SHOW (care începe prezentarea de la

102

Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă

Meniul SLIDE SHOW-VIEW SHOW Numerotarea slide-urilor se poate face din meniul INSERTSLIDE NUMBER. Într-o prezentare pentru a merge la slide-ul următor sau anterior se vor utiliza săge ile din tastatură. Se poate utiliza şi clic de mouse pentru deplasarea la slide-ul următor. Tot pentru a merge la slide-ul următor se poate folosi şi tasta SPACE (din tastatură), iar pentru a reveni la un slide anterior tasta BACKSPACE.

Bazele informaticii economice

103

Pictograma SLIDE SHOW Intrebări: Ce sunt slide-urile? Care este numărul minim şi maxim de slide-uri pe care trebuie să-l con ină un fişier PowerPoint? Da i exemple de trei efecte de tranzi ie utilizate în PowerPoint.

efect aplicat tuturor slide-urilor.104 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă Studiu individual Aplica ia 1 – Realiza i o prezentare a unei firme care să con ină 10 slide-uri după următorul model: Aplica ia 1 Realiza i o prezentare care să con ină 10 slide-uri. SLIDE 2 SLIDE 3 . PC-urile sunt ultimele din această ierarhie. la nivelul tuturor slide-urilor. Un exemplu este IBM modelul 390. produse în masă. Un exemplu este AS/400. Cunoscută şi sub denumirea de motherboard. Primele 5 slide-uri vor fi prezentate 10 secunde (trecerea făcându-se automat). iar pentru restul de slide-uri trecerea la următorul slide se va face utilizând clic de mouse. ieftine. mici. ea constituie un circuit care conectează componentele electronice ale calculatorului. Informa iile care vor fi introduse în cele 10 slide-uri sunt: Numele prezentării: ARHITECTURA CALCULATORULUI Slide 1 CUPRINS • Clasificarea calculatoarelor • Placa de bază • Microprocesorul • Memoria Supercomputer-ele şi Mainframe-urile (calculatoare principale) sunt calculatoarele cele mai mari . Pentru trecerea de la un slide la altul se va utiliza efectul BOX IN. Workstations (sta iile de lucru) sunt maşini de calcul performante. Placa de bază. Ca efect de anima ie se va utiliza efectul DISSOLVE IN.Pentru design-ul slide-urilor (FORMAT-SLIDE DESIGN) se va utiliza modelul STUDIO. Minicomputer-ele servesc re ele sau terminale simple.

3. Un loc creat în memoria RAM. Se pot diferen ia: • POST (Power On Self Test) • Setup-ul. Reprezintă creierul calculatorului. Memoria imediată (cache). care face legătura cu CMOS-ul • BIOS-ul. unde datele folosite cel mai frecvent sunt stocate pentru un acces rapid. Cele două tipuri de memorie sunt RAM şi ROM. OS/2 sau Windows) Acest tip de memorie con ine informa ii fundamentale pentru orice calculator. printre care: 1. care apelează sistemul de operare (DOS. Viteza de procesare a informa iilor se măsoară în megaher i. Permite afişarea rapidă pe monitor a unor grafici video complexe. Video RAM. . comandă şi control. 2. Un alt program important stocat în ROM este BIOS (BASIC INPUT/OUTPUT SYSTEM . Pe lângă sistemul principal. Memoria-tampon pentru imprimantă (printer buffer). diverse tipuri de RAM pot fi întâlnite şi în alte zone ale calculatorului. RAM=RANDOM ACCESS MEMORY-memorie cu acces aleator Memoria ROM con ine informa ii permanente despre opera iile de bază ale calculatorului. Se compune din circuite integrate. Memoria. Ac ionează similar unei memorii tampon pentru imprimantă.Sistemul de bază pentri intrări/ieşiri). Locul unde se păstrează datele ce urmează a fi tipărite până ce imprimanta la poate prelua. Componentă principală a unită ii de centrale a calculatorului specializat pe opera ii de calcul. cum ar fi programul de pornire care verifică păr ile componente ale calculatorului înainte de activarea sistemului de operare. care face legătura cu diferitele periferice • Boot-ul. În acest fel.Bazele informaticii economice 105 SLIDE 4 SLIDE 5 SLIDE 6 SLIDE 7 SLIDE 8 Microprocesorul. calculatorului i se permite să transmită datele respective şi apoi să continue lucrul în vreme ce imprimanta tipăreşte.

5. RAM . DVD-ROM.fantomă (Shadow RAM). cum ar fi: memoria disponibilă. CMOS RAM (COMPLEMENTARY METALOXIDE SEMICONDUCTOR). opera iune mult mai rapidă decât citirea din ROM. copiind informa iile din ROM şi RAM. Atunci când sunt necesare instruc iuni elementare de intrare/ieşire. cum ar fi adăugarea de memorie suplimentară. • Discul fix. DVD-urile introduse. Sporeşte viteza de lucru a calculatorului. • Plăci de extensie. de CD-ROM. Tot aici sunt păstrate ora şi data curentă. Memoria CMOS con ine informa ii esen iale despre calculator.106 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă 4. SLIDE 9 SLIDE 10 . CD-urile. Spre deosebire de memoria RAM obişnuită (care asigură stocare temporară). El reprezintă unitatea C sau D. informa iile depozitate în CMOS RAM sunt păstrate permanent de către o baterie ce alimentează non-stop circuitul integrat CMOS. Este o memorie RAM semipermanentă. Plăci op ionale de circuite care extind capacită ile calculatorului. unde sunt stocate programele şi fişierele de date. Cunoscut şi ca hard-disc. ele citesc din RAM. • Unitatea de dischetă. Citeşte dischetele. mărimea şi tipul fiecărei unită i de disc. tipul monitorului.

Teora. 1998. . Infomarket. 1998. Colibaba Dana . Editura Economică. 2000. Straub Davis – Secrete Windows 95. – Utilizarea calculatoarelor Livingstone Brian.Bazele informaticii economice 107 Bibliografie Halvorson Michael. Onete Bogdan.Modelarea deciziei manageriale. Young MIchael – Totul despre Microsoft Office 2000. Petcu Nicoleta. Teora. 2000. Maican Cătălin personale.

..............................................................................................................79 Realizarea graficelor...............................................94 Crearea unei prezentări .........................................................67 Începerea lucrului în EXCEL..70 Baze de date in EXCEL ..................................38 Editarea si formatarea textelor word.......................................................108 Ghid pentru Învă ământ Deschis la Distan ă CUPRINS GENERALITĂ I DESPRE SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS ..............4 Utilizarea aplica iilor Windows ..........................................................................83 GENERALITĂ I DESPRE MICROSOFT POWERPOINT XP.......................1 Suprafa a de lucru a sistemului Windows....................................................................................................................................................................................................................................................................................................30 GENERALITĂ I DESPRE MICROSOFT WORD XP..............................................................56 Grafice şi diagrame .......5 WINDOWS EXPLORER.................................................94 Introducerea datelor ......................49 Lucrul cu tabele .........................................97 Adăugarea efectelor de anima ie.................9 WINDOWS COMMANDER ...................2 Utilizarea ferestrelor.............................61 GENERALITĂ I DESPRE MICROSOFT EXCEL XP ............................................................................................67 Introducerea informa iilor ..............................38 Formatarea automată şi navigarea.........1 Sisteme de operare .....................................99 .........................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful