Intrarea României în primul război mondial.

Student: Tivadar Nicu-Vlăduț. An: II. Secția:Istorie. Profesor: Nicoale Bocșan.

.

cauzele lui sunt mult mai profunde și își au izvorul în complexitatea raporturilor economice.acest acord conține și o convenție militară3. pp. a piețelor de desfacere. se ajunge astfel la alianța dintre cele doua concretizată in aprilie 1914. Romania in primul razboi mondial 1916-1918. 2 Ibidem. aderând și Italia in anul 1882 la acest accord se pun bazele Triplei Alianțe.Intrarea României in primul război mondial. Anglia se confrunta și ea cu mari probleme. editura Ager-economistul. marea problema a fost alegerea partenerului. 33 Jacques Madaule. in ascuțirea acerbă a contradicților dintre ele. In fața acestui iminent pericol german. cedarea Franței in cazul conflictului de la Fashoda. 2005. i-a naștere astfel Tripla Ințelegere in 1907. pp. vol III. Izbucnirea războiului. Viena reacționează prompt beneficiind și de sprijinul Germaniei. în lupta pentru reîmparțirea sferelor de influență. București. Primind un răspuns nesatisfăcător in 15 iulie AustroUngaria declară război Serbiei. știa sigur de unde vine uraganul care amenința insula. cancelarul von Bismarck in urma undei diplomații de un rafinament extraordinar incheie in anul 1879 un tratat cu Austro-Ungaria. atîat Franța cat si Anglia și mai ales Rusia aveau să reacționeze. puțin neutralitate intr-un eventual conflict cu un alt stat. fapt care face posibilă incheierea unui acord intre englezi si ruși prin mijlocirea Franței. in 1898. La sfarsitul secolului al XIX-lea marile puteri duc o politică războinică foarte profundă. acel uragan era Germania. Majoritatea istoricilor sunțin că primul război mondial nu a fost urmarea unui incident de moment ca cel petrecut de pildă la Sarajevo in iunie 1914. a teritorilor coloniale1. Istoria Frantei. . 54. 1973. Franța și Rusia incheie un acord politic in anul 1893. aceasta inmânează un ultimatul guvernului sârb. această politică o găsim in constituirea de tabere beligerante cu mult timp inainte de război. 11 Emil Răcilă. Agravarea rivalității dintre Anglia si Germania a grăbit la declașarea conflagrației mondiale2.2425. Prima tabără formată a fost Tripla Alianță. Tensiunile dintre Anglia si Rusia scad dupa infrangerea țarismului in războiul cu Japonia (1905).25. Bucuresti. pp. Editura Politică. moștenitorul tronului Austriei. a deschis posibilitatea apropierii dintre Marea Britanie si Franța. In ziua de 15 iunie 1914 la Sarajevo este asasinat Francisc Ferdinand. sociale si politice dintre marile puteri ale lumii de la sfarșitul secolului al XIX-lea și inceputul secolului douăzeci.

in primul rând poziția era una de maxim risc . Hitchins. O puternică politcă de rezistență duceau românii din Transilvania a cărei ecou se transmitea pâna in regat la ” frații lor de peste Carpați”. susținută de rege. Odată cu moartea lui Carol in 10 octombire temerile Germaniei și Austro-Ungariei erau și mai mari. pe de o parte. care influnețați de faptul că Italia s-a declarat neutră și Brătianu aducea argumente solide in favoare neutralității.C.Tratatul a rămas secret datorită caracterului sau nepopular fiind cunoscut de rege si un grup restrans de oameni. 6 Răcilă. regele a acceptat hotărârile de a rămâne neutrii8. Pe moment nici Regele Ferdinand nici Brătianu nu aveau nici-o intentie să strice intelegerea pănă când cursul 4 5 Răcilă. O problemă care se dorea cu ardoare să fie rezovată era unirea tuturor teritorilor locuite de români. România era legată formal de Puterile centrale prin tratatul incheiat in anul 1883. exista o breșă politică serioasă intre Rege și un mic grup de germanofilii. Era insă dificil de luat o masură atât de crucială pentru popor. La consiliu de coroană ținut in data de 3 august s-au spus in balanță două opțiuni:prima-intrarea imediată in război de partea Puterilor Centrale. țara era pe departe de a fi unită. op cit. p 31. Op cit. editura Humanitas. 8 Hitchins. primul ministru Ion I I. Brătianu spunându-i regelui că guvernul țării” nu-și poate lua răspunderea pentru hotărîri atat de grave„ și dorește să se convoace un consiliu de coroană7. Bucuresti. Neutralitatea României. opinie publică care se pronunța in favoarea Antantei5. regele nu s-a bucurat de susținere din partea oamenilor politici. op cit. acest tratat prevedea că in cazut atacării României fară nici o provocare din partea sa. Izbucnirea războiului a pus România in fața unor eveniment de a dreptul ingrijorătoare. România aflându-se in mijlocul unui conflict care risca să ia o mare amploare. de rezolvarea căruia depindea soarta intregirii neamului6. România.Czernin știa că dacă Puterile Centrale sunt oprite pe campul de luptă nici-o forță din lume nu o să impiedice România să atace Austro-Ungaria. la fel si România in cazul Austro-ungariei. p. 7 Ibidem. 293. p 31. si majoritatea politicienilor sustinuti de opinia publică pe de cealaltă parte. 2004. Dezideratul unirii aparea ca cel mai insemnat imperativ al momentului. p 28. p 294-295. Keith. AustroUngaria se vede obligată să ii ofere ajutor.Urmează un adevarat sir de declarații de război in urma cărora odată cu declarației Japoniei impotriva Germaniei conflictul atingand conte mondiale4. .

aceste acorduri au reprezentat succese importante ale dimplomației românești12. pp 458-459. la București. va sprijinii activ lupta de unire. Aceștia se bucurau de o puternică sustinere publică iar pentru o mai bună propagandă foloseau presa antantofilă in paginile careia se publicau articole mobilizatoare unioniste9. Răcilă. de aici numeroase discuții. Un alt acord foarte important a fost semnat cu Rusia. aceștia doreau intrarea imediată in război de partea Antantei. București . Ceea ce le ridică probleme este problema intrării in acțiune.Acordul cu Rusia a avut o istorie mai lungă. p 37-38. dar care promova o politică extrem de prundentă s-a format in jurul lui Brătianu. 11 Gh Platon. p 456. 10 . interpelări in Parlament la care de multe ori prim-ministrul refuza să raspundă10. 12 Ibidem. La aceasta s-au adaugat manifestatiile dirijate de Actiunea Natională organizată la 15 martie si adunari organizate de Federația Unionistă. op cit. animată de acceași dorință de unire. In data de 10 septembrie 1914. Rusia recunoaște dreptul legitim al României asupra Transilvaniei și asupra celorlalte teritorii locuite de români din Dubla Monarhie. 1985. a manifestat o mai mare ințelegere față de aceasta orientare11. O grupare cu multă autoritate. Ionescu.războiului nu va devenii clar. In data de 15 februarie 1915 s-a desfășurat o mare intrunire a Ligii pentru unitatea politică a tuturor românilor. Istoria moderna a Romaniei. după o vizită a unei misiuni române in Italia. a fost incheiat un nou acord valabil pe 4 luni in care se convenea ca ambele țări să acționeze solidar in caz de un eventual atac din partea Austro-Ungariei. s-a semnat un acord prin care ambele guverne se angajau să nu părăsească politica de neutralitate decît printr-un preaviz de 8 zile. sub președinția lui V. de asemenea se obliga ca acest angajament să fie ratificat de cabinetele de la Londra și Paris. se angajaseră 9 ”Adevaru„ „Dimineața„ „Epoca„. regere Ferdinand insuși sub influența și a Reginei Maria. Goga. chiar inainte de declarația de neutralitate a României. Ulterior la 24 ianuarie 1915. Diplomația românească. Lucaciu. Liga culturală a jucat si ea un rol destul de important care dupa inlăturarea germanofilului Virgil Arion. in virtutea căreia in schimbul neutralității binevoitoare. Se formează o puternică mișcare unionistă care alinia valoroase pesrsonalități ale vremii atât din regat cât și din Transilvania. comitetul care i-a urmat la conducere format din mari personalități ale vremii precum Iorga. Lucaciu. S-a căzut de acord asupra informării reciproce și a adoptării măsurilor impuse de eventualităti. acuzații.

Publicația „Giornale d Italia” insera constatarea unui ziarist italia in conformitatea cu care ”marea majoritate din Romania care intrase in actiune impotriva Austro-Ungariei pentru mantuirea Transilvaniei si a Bucovinei„ . liderii britanici aveau la rândul lor rezerve in privința pretenților teritoriale ale României față de Austro-Ungaria. mai mul decat atât nu aveau inteția să sacrifice pretențile Serbiei in Banat.op cit. p 275. 1515 Hitchins. P. Marea Britanie. intrunea adeziuni izolate fiind lipsit de influență si sprijin politic. Keith. Politicienii români erau conștienți că dată fiind poziția geografică a țării neutralitatea nu va putea fi menținută prea mult timp. De asemenea la București in data de 11 februarie 1915 populația capitalei făcea o entuziastă primire generalului francez Pau. In ceea ce privește acțiunile militare de care Brătianu a condiționat alierea cu Antanta.negocieri intre cele două părți13. dar doreau insă ca momentul intrării să fie decis in raport cu interesele țării. Relatiile politice cu Puterile Centrale au devenit din ce in ce mai incordate din cauza refuzului lui Brătianu de a renunța la neutralitate. Humanitas. intr-o situație favorabilă. aceasta pozitie iși consolida opinia pe ideea că Rusia dorea o mare extindere. p 277. op cit. Platon. România. Manifestările romanilor cu privire la război au fost consemnate in paginile ziarelor italine „La Gazeeta del Popolo„. dar avea dubii serioase cu privre la capacitatea armatei române de a duce un război susținut impotriva Puterilor Centrale.totusi in ciuda rezervelor lor aceștia au sprijinit inițiativa Franței de a atrage România in război15. Carp. Nu a lipsit din cuprinsul aceste frământate perioade nici luările de poziție in favoarea Puterilor Centrale. P 458. britanicii au arătat putin interes pentru organizarea unei ofensive aliate pe frontul de la Salonic. . acest curent era reprezentat de : ziarul ”Ziua„ Al Marghiloman și președintele partidului conservator P. Au făcut mari presiuni asupra prim-ministrului ungar Istvan Tisza pentru a acorda concesii românilor din Transilvania sau chiar să permită armatei 13 14 Hitchins. 1994. dar aceasta opinie nu s-a bucurat de o susținere in masă. Toate aceste acțiuni putea să pericliteze politica dusă de guvernul Brătianu14.Viena și Berlinul au incercat tot felul de metode pentru al atrage de partea lor. Nu se deciseseră incă cu privire la desfințarea dublei Monarhii deoarece doreau să păstreze un stat puternic care să contrabalanseze puterea Rusiei. Acestă mare putere sa pronunțat pentru intrarea imediată a României in război. Bucuresti. Puterile Centrale.

1373-1390. ca atare liberalii au fost nevoți să comande urgent echipamentul militar din străinătate17.Industria a fost incet-incet orientată spre satisfacerea necesităților militare. Neutralitatea nu putea proteja economia românească impotriva războiului.Czernin in schimb a actionat pentru inlocuirea guvernului liberal cu unul conservator dar nu i-a reușit nimic.Brătianu era de neclintit16.cantitatea de porumb cultivat de țărani a scăzut de la 30500000 la 23000000 kintale. pp. acoperirea nevoilor armatei și furnizarea de materii prime pentru industrie. dar Tisza nici nu vroia să audă susținînd că românii vor dorii și mai mult.Tisza dorea să se adopte o politică mai dură. iar noile investiții incetaseră aproape cu totul. In octombrie 1915. 18 Platon. deoarece băncile străine si-au retras sume mari de capital. 19 Ibidem. Dar nivelu scăzut al industrializării. In disperare de 16 17 Ibidem. precum și lipsa de mână de lucru calificată se făceau acut simțite.române să ocupe o parte din aceasta sub pretextul apărării in caz de un atac al Rusiei.Blocarea strâmtorilor a creat grave probleme comerțului exterior a României . in special in metalurgie și in ramurile conexe. Ibidem. Economia și agricultura. intrucât guvernul se străduia să pregătească armata de luptă. pp 279-280. pp 460. 1978. in Revista de Istorie.Guvernul s-a confruntat de asemenea cu efectele financiare ale războiului. Puterile Centrale au incercat să joace din nou cartea bulgară susținănd că Bulgaria e gata să intre in război de partea lor și astfel avea să recupereze sudul Dobrogei. „Măsuri de reglementare a situației economice interne in anii 1914-1916 și urmările lor”. Agricultura a fost afectată negativ de distrugerea pietelor traditionale din strainatate si de pregatirile pentru razboi pe plan intern. Pentru a rezolva criza economica in ce in ce mai serioasă guvernul si-a intensificat interventia in domeniul economiei. p 459. . majoritatea sumelor.Prețul total al cerealelor vândute s-a ridicat la suma de 566390967 lei. toate ramurile au fost afectate. a fost creată Comisia centrală pentru vînzarea și exportul cerealelor si al derivatelor. la fel si importul18. blocate la banca din Berlin au fost pierdute de statul român19. pp 277-278. precum și comisia pentru exportul vinului si comisia pentru export care reprezentau interesele exportatori. 20 Ema Nastovici. 31/8.20 Principalele sale preocupări au fost asigurarea unei cantităti suficente de alimente pentru consumul intern.op cit. disponibilitatea de credite s-a limitat.

cartușelor și grenadelor21. pp 280-281. 24 Colonel Vasile Rudeanu. Bucuresti. Sporirea efectivelor a dus la crearea de noi unitati și comandamente. crearea servicilor de stat major pe langă directile de intendență și sanitară. București. ed. transformarea batalioanelor de rezervă cadre in regimente. De accea. p 79. In 1915 a infințat Comisia Tehnică Industrială menită să supravegheze producția de echipament militar și direcția Generală a muniților pentru a obține materialele prime necesare pentru realizarea obuzelor. editura Casei școalelor. vol. Memorii. Istoria razboiului pentru intregirea României 1916-1919. si la momentul oportun mobilizeze 1 milion de oameni.Considerații de ordin politic-legatura noastră cu puterile triplei alianțe. . constituirea de unităti si mari unităti care sa inglobeze batalioanele teritoriale. 23 Victor Atanasiu. Constantin Kirițescu. ca și greutățile care s-au ivit in cale. Timp de doi ani . incat socoteam că este mai cuminte să ne ținem banii pentru alte trebuințe care ni se păreau mai urgente. I. acest fapt a determinat pe colonelul Vasile Rudeanu. guvernul Romaniei trebuia să instruiască. p 152. ingreuiată de crize periodice. editia a II-a. 1997. 188-191.o făceau să pară imposibilă. instruire si inzestrare a armatei”22 Cert este că armata României a cunoscut o mare dezvoltare de la războiul de indepență până la primul război mondial23. să raporteze primului ministru Ion I. Armata. Cea din urmă a acordat două imprumuturi de cinci respectiv șapte milioane de lire pentru cumpărarea de echipament militar de la firme britanicecinci respectiv șapte milioane de lire pentru cumpărarea de echipament militar de la firme britanice. aveam atâtea de organizat. Brătianu că ” armata noastră e departe de a fi gata pentru război și pregătirea ei n-ar putea fi realizată decat cu mari greutăti și după un timp relativ lung24”. Kirițescu:„ Nici in urmă nu am putut să ținem armata pregătită pentru război in orice moment. razboiul balcanic…. echipeze. s-a depus o muncă uriasă s-au cheltuit sume mari de bani pentru opera de mărire. op cit. C.Amploarea activităților privind organizarea și inzestrarea armatei in timpul neutralității. ne-a surprins cu o armată care se resimțea de numeroase lipsuri… In cei aproape trei ani care au precedat intrarea noastră in război. Referitor la puterea de pregătire a armatei române o opinie interesantă intalnim la C. apar in chip real dacă ne gandim doar la cateva din conditile angajării României in conflict. vol I. p. organizarea de noi școli și cursuri pentru pregătirea cadrelor active și de 21 22 Hitchins.cat a durat neutralitatea României. academiei de inalte studii militare. Ca țară nouă și săracă.cauză guvernul s-a orientat pentru imprumuturi catre Italia și Marea Britanie. România in anii 1914-1916.

Era conștient cat de expus era in sud odată cu intrarea Bulgariei in război de partea Puterilor Centrale. ele s-au extins si asupra laturii militare a țării. op cit. Pe măsura desfășurării razboiului. astfel ca ea să coincidă cu actiunea generală a Aliaților. Totuși Brătianu nu era convins că aliați ii putea asigura un ajutor potrivit. munitii si alte materiale necesare pentru razboi a devenit de o greutate exceptională. munitie de razboi nu a fost dată. Problema aprovizionării armatei cu armament si muniții a dat nastere la multe discuții. Interesul diplomatic și material al acestora. a creat multe controverse.ca și a comandamentele divizilor de cavalerie și brigăzilor de călărași. o ofensivă generală aliată pe toate fronturile pentru a coincide cu atacul României impotriva Austro-Ungariei. pentru al convinge să renunțe la neutralitate. Ca urmare la inceputul războiului armata română insuma: 246 de batalioane cu 260 de mitraliere. s-au intensificat si presiunile diplomatice asupra lui Brătianu. 27 Ibidem.Unii sefii militari si oameni politici. Datorită schimbării de orientare politică a României. o ofensivă 25 26 Victor Atanasiu. Din primăvara anului 1914 s-au luat măsuri pentru crearea a 5 comandamente teritoriale –corespunzătoare celor 5 corpuri de armată. pp 106-107.tocmai de accea el cere o serie de conditii Antantei: el dorea un angajament comun din partea Rusiei și a Italiei de aprovizionare cu 300 de tone de muniții zilnic pe intreaga durată a războiului. care nu a fost procurat in perioade neutralitătii. Bratianu cere un răgaz dar si-a dat seama că nu va mai putea să mențină politica de neutralitate. Ibidem. Anul 1916. 193 baterii( din care două grele) si 9 batalioane de pioneri și comunicații25. mai ales sub presiunea evenimentelor grave din 1916 au căutat să justifice esecurile prin lipsa de armament . Franța și Rusia au folosit toate mijloacele pentru a câstiga adeziunea României la Antanta in timp util.rezervă. .inca din 1912 se sustine ca nici o noua comanda de armament. 87 escadroane cu 22 mitraliere. In data de 16 iunie ministrul Frantei la București l-a informat sec pe Brătianu că a venit momentul pentru o decizie. ca si permanenta supraveghere ce o exercitau asupra activitătii romanesti au oprit dezvoltarea stabilimentelor de fabricare a armamentului26. pp 114-115. Este cunoscut faptul ca independența politică și economică a României era mult ingradită de clauzele tratatului din anul 1883 si de practica relatiilor cu Puterile Centrale.pp 112-113. problema aprovizionării cu armament . In consecintă doua au fost pe care trebuia mers pentru gasirea solutilor: aprovizionarea de la aliati si concomitent organizarea unei productii in țară27. Sunt și păreri care suntin că problema este mult mai veche.

Consiliul de Coroană a aprobat formal tratatele si a declarat război Austro-Ungariei la 27 august. Franța a oferit o formulă flexibilă potrivit căreia Rusia acorda deocamdată pe hartie tot ceea ce dorea Bratianu. la 30 august. p 283. stipulînd conditiile intrarii României in razboi. op cit. știa ca va avea nevoie de sprijinul Franței și Marii Britanii dacă vrea să obtina Transilvania de la Austro-Ungaria. in ziua următoare Germania a declarat război României. Rusia ezita să satisfacă toate cererile lui Brătianu.Bratianu si reprezentantii diplomatici ai Frantei. imprejurare care a blocat o intelegere pana la inceputul lunii august. si Bulgaria la 1 septembrie29. Rusiei si Italiei la Bucuresti au semnat conventii politice si militare.rusească in Galitia si Bucovina pentru a asigura flancul de nord al Romaniei. pp 281-282. Franta propunea ca principalii aliati să forteze Romania sa accepte mai putin decat i se promisese. intervenția Franței susținută de Italia și Marea Britanie a infrînt in cele din urma retinerea Rusiei. Brătianu se temea că dacă se ajunge la un acord intre combatanți inainte să intre România in război ocazia de a forma România mare v-a fi pierdută. de asemenea a insistat asupra incheierii unui tratat politic care să garanteze unirea Transilvaniei si Bucovinei cu Romania28. In cele din urmă la 17 august 1916. . Ibidem. Marii Britanii. I-au urmat Turcia. 28 29 Hitchins. dar dacă la sfarsitul razboiului se dovedea că toate conditiile Romaniei nu puteau fi indeplinite. trimiterea de trupe rusesti in Dobrobea pentru a proteja sudul Romaniei in fata unui atac bulgar sau daca acest lucru nu era posibil o ofensivă comună impotriva Bulgariei care să pornească de la Salonic.

vol. Memorii vol. România. Ema Nastovici. 1978. academiei de inalte studii militare. 31/8. ed. . Emil Răcilă. editura Casei școalelor.Bibliografie: Victor Atanasiu. I. „Măsuri de reglementare a situației economice interne in anii 1914-1916 și urmările lor”. Romania in primul razboi mondial 1916-1918. in Revista de Istorie. Istoria moderna a Romaniei. Humanitas. România in anii 1914-1916. Editura Politică. Istoria Frantei. București. Istoria razboiului pentru intregirea României 1916-1919. I. Bucuresti. Bucuresti. 1985. Gh Platon. București. editura Ager-economistul. Hitchins. 1973. Bucuresti. 1997 Constantin Kirițescu. editia a II-a. 2005. 1994. Keith. București . Jacques Madaule. vol III. Colonel Vasile Rudeanu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful