You are on page 1of 9

MECANISME PENTRU TRANSFORMAREA MISCARII 1.

Mecanismul biela manivela


Captarea atentiei

- se prezinta functionarea functionarea motorului monocilindric (fig 1) n a carui


componenta intra un mecanism biela manivela.

Fig 1

1.1 Notiuni generale


n functie de scopul urmarit, cu acest mecanism se pot obtine urmatoarele transformari : -miscarea de translatie alternativa n miscare de rotatie continua (motoarele cu ardere interna fig 1) ; -miscarea de rotatie continua n miscare de translatie alternativa (compresoare, pompe, prese). Se realizeaza n doua variante constructive : -dezaxat, avnd axa de rotatie a manivelei deplasata cu excentricitatea "e" fata de directia ghidajului B (fig2a);

Fig 2 -axat, atunci cnd e xcentricitatea este nula (fig 2 b). Elementele din fig 2 : 1 manivela ; 2 biela ; 3 piston.

1.2 Elemente constructive


Pentru mecanismul din figura 3 : 1 - piston ; 2 tija pistonului ; 3 cap de cruce ; 4 glisiere ; 5 cilindru ; 6 biela ; 7 manivela arborelui cotit ; 8 lagare ;

Fig 3

9 volant ; 10 segmenti. Elementele pot fi grupate n elemente fixe si elemente mobile . Elementele mobile sunt : -pistonul ; -biela ; -manivela. Elementele fixe : -cilindrul ; -lagarul de pe batiul masinii. n figura 4 este prezentat mecanismul biela manivela de la o masina cu abur: 1 cilindru; 2 tija pistonului; 3 cap de cruce; Fig 4 4 volant; 5 glisiera; 6 biela; 7 biela;

1.3 Biela (fig 5)


Are rolul functional de a transmite fortele de la piston la manivela sau invers. Bielele se confectioneaza din materiale rezistente la oboseala si cu rezistenta mare la rupere : OL 50 B, OL 60 B, OLC 35, OLC 45, oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo. Solicitarile la care sunt supuse bielele : -flambaj ; -compresiune ; -ncovoiere ; -oboseala.

Fig 5

1.4 Pistonul (fig 6)


Are rolul de a etansa spatiul de lucru, de a ghida si de a transmite n timpul miscarii componenta normala pe directia miscarii catre peretii cilindrului . Materialele folosite la confectionarea pistoanelor vor avea urmatoarele proprietati : -rezistenta la oboseala ; -rezistenta la temperaturi ridicate ; -rezistenta la uzura etc. Cele mai folosite sunt aliajele de Al .

Fig 6

Feed back
1. Precizati elementele componente ale mecanismului din imagine: 1 manivela 2 biela 3 - piston

2. Alegeti de numirea corecta a fiecarui mecanism si explicati semnificatia notatiei "e".

Fig a

Fig b

Fig a mecanism biela manivela axat Fig b mecanism biela manivela dezaxat. e- excentricitate = distanta dintre axa de rotatie a manivelei si directia ghidajului B . 3. Alegeti din lista de materiale pe acelea care pot fi folosite la confectionarea bielelor : fonta cenusie cu grafit nodular, otel laminat de calitate, aliaje de aluminiu, bronz, otel aliat, materiale plastice, lemn, cauciuc natural. 4. Alegeti din lista de materiale pe acelea care pot fi folosite la confectionarea pistoanelor : otel aliat, alama, aliaje de aluminiu, aliaje Cr-Ni.

2. Mecanismul cu culisa oscilanta


Rolul acestui mecanism este de a transforma miscarea circulara a elementului conducator, n miscare de translatie alternativa a elementului condus. Principiul de functionare este aratat n fig 7 : piatra de culisa 2 primeste miscarea de la o coroana dintata si executa o miscare circulara uniforma n jurul articulatiei A0, prin intermediul manivelei 1. Culisa 3 este antrenata de piatra de culisa 2 si oscileaza la un capat n jurul articulatiei B0, iar cu celalalt pune n miscare elementul condus C. Acesta va realiza miscarea principala (C este o piulita a carei miscare de rotatie este transformata n miscare de translatie de un surub cu care este conjugata). Mecanismul este realizat n doua variante constructive principale :

Fig 7 a) mecanismul manivela culisa oscilanta (ex. mecanismele seping) - fig 8; b) mecanismul manivela culisa rotativa (ex. motoarele cu cilindri rotativi) fig 9.

Fig 9 Fig 8

1 manivela ; 2 piatra de culisa ; 3 - culisa A0, B0 - articulatii n prima varianta cele doua pozitii extreme ale culisei sunt simetrice, culisa avnd o miscare oscilanta. n a doua varianta, culisa se roteste permanent n acelasi sens.

3. Mecanismul cu clichet
Are rolul functional de a obtine miscari de rotatie intermitenta (miscarea de avans de la unele masini unelte).

Clichetul este o prghie (1) articulata la un capat si care are celalalt capat profilat, astfel nct, patrunznd ntre dintii unei roti dintate (2) sa mpiedice rotirea acesteia ntr-un anumit sens (fig 10).

Fig 10 Principiul de functionare : Roata cu dinti (5) are o miscare de rotatie, imprimata de manivela (1) prin intermediul bielei (2) si a balansierului (3). Miscarea va fi fragmentata de clichetul (6) care se roteste liber n jurul unei articulatii solidare cu balansierul (3). Clichetul de blocare (7) este un element de siguranta mpotriva schimbarii sensului de rotatie n mod accidental. ntregul mecanism se sprijina pe elementul fix (4) batiu. Se foloseste la unele mecanisme speciale de deplasare cu cursa foarte scurta. El este actionat pentru a mpinge un dinte si apoi, retragndu-se un pas, antreneaza urmatorul dinte, repetnd miscarea. n acest fel, roata dintata sau cremaliera se deplaseaza pas cu pas.

Fig 11

4. Mecanismul cu cruce de Malta


Rolul functional : obtinerea unei miscari de rotatie intermitenta (pentru antrenarea aparatelor tip "dozator" n industria chimica).

Modul de functionare (fig 12) : roata conducatoare (1) se roteste cu o viteza unghiulara cons tanta. Elementul condus (2) are forma crucii de Malta. Roata conducatoare si crucea de Malta sunt montate pe arbori paraleli. Elementul condus are 4 santuri radiale, dispuse la 90 n care intra pe rnd stiftul (C). Pentru fiecare deplasare a stiftului se obtine un sfert de rotatie a elementului condus (2).

Fig 12

5. Mecanismul cu came
Sunt utilizate pentru a transforma miscarea de rotatie, de translatie sau de oscilatie a camei, ntro miscare rectilinie sau oscilatorie a tachetului. Cama este elementul conducator profilat, care transmite elementului condus numit tachet o miscare determinata, ce se desfasoara dupa o lege data de profilul camei.

Fig 13

Fig 14

Fig 15

n fig 13 este prezentat mecanismul care transforma miscarea de rotatie a camei n miscare rectilinie alternativa verticala a tachetului. Tachetul este prevazut cu rola R, care transforma frecarea de alunecare n frecare de rostogolire. n fig 14 este prezentat mecanismul cu miscare de oscilatie a tachetului, iar n fig 15 mecanismul cu cama de translatie si tachet oscilant. Utilizare : comanda supapelor la motoarele cu ardere interna, a elementilor pompelor de injectie cu elementi n linie etc.

6. Mecanismul surub piulita


6.1 Notiuni generale
Se compune dintr-un surub (surub de forta) si o piulita. Acest mecanism se impune n categoria precizata datorita avantajelor sale : -obtinerea unei miscari lente ; -capacitate portanta mare n cazul unor dimensiuni de gabarit mici ; -simplitate constructiva. Dezavantajele sunt : -pierderi prin frecare ; -randament scazut la viteze mari. Domenii de utilizare : -cricuri (ridicarea sarcinilor) ; -prese cu surub (fig 16) -masini unelte ; -deplasari de reglaj (fig 17) ; -micrometre (deplasari precise de divizare fig 18).

Fig16
1 sistem de prindere 2 tija filetata 3 material supus prelucrarii

Fig 18

Fig 17

Pentru deplasarile de precizie mare se impun : -filete cu pas fin ; -filete cu profil dreptunghiular; -filete cu pas mare, n cazul conditiilor grele de lucru (mediu cu impuritati, solicitari importante).

6.2 Variante constructive


Surub rotativ deplasabil prin translatie si piulita fixa (cricuri simple fig 19) ;

Fig 19

Constructie telescopica cu doua cupluri surub piulita pentru marirea cursei ; Suruburi cu filet diferential (cu doua filete cu acelasi sens, nsa cu pasi diferiti). La o singura rotatie a surubului, ansamblul mobil se deplaseaza cu o distanta egala cu diferenta dintre pasii filetelor, diferenta care poate fi foarte mica ; Transmisii la care miscarea prin frecare de alunecare este nlocuita cu frecarea prin rostogolire (fig 20) ;

Fig 20

Transmisii cu doua tije cu filete diferite (fig 21);

Fig 21

Transmisii deschise cu o singura tija si filet dreapta stnga (fig 22). Fig 22

7. Mecanismul pinion cremaliera


Acest angrenaj este compus dintr-o roata dintata cilindrica si o bara sau rigla danturata, numita cremaliera. De obicei cremaliera este fixa si roata dintata se rostogoleste rectiliniu. Sistemul este un caz particular al angrenajelor cilindrice, la care una dintre roti are o raza infinit de mare. Cnd roata dintata va avea o miscare de rotatie, cremaliera va capata o miscare de translatie n lungul ei. Uneori, roata dintata se nlocuieste cu un melc (surub), rezultnd mecanismul melc cremaliera. n fig 23 este prezentat un mecanism pinion cremaliera folosit la masina de rabotat.

Fig 23

Conditii de montaj (fig 24) -dreapta primitiva AA a cremalierei sa fie tangenta la cercul primitiv de raza R al rotii dintate cu acre angreneaza ; -sa se respecte distanta dintre axa rotii dintate si cremaliera n timpul deplasarii; -sa se asigure paralelismul dintre axa rotii dintate si axa dintilor cremalierei.

Fig 24

Angrenajul cu cremaliera se utilizeaza n cazul masinilor unelte cu miscare rectilinie, n constructia sistemelor de directie, a aparatelor de laborator (microscoape).