You are on page 1of 24

Tehnologia amenajarii depozitului

Depozitul de marfuri, element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica, care are rolul principal de acumulare, pastrare si livrare a marfurilor. 5.1 Functiile depozitelor - concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari; se datoreaza diferentelor spatio - temporale dintre productie si consum ct si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat; - conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea, mbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum, utilizare pentru o mai lunga perioada de timp; - constituirea asortimentului comercial n conformitate cu cerintele pietei. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza n prezent stocarea ct mai diversificata a marfurilor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial - solicitat de consumatori, se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor; - asigurarea controlului calitativ al marfurilor. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminndu-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare. - realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor n vederea vnzarii: dozare, marcare, etichetare, ambalare.

5.2 Tipologia depozitelor 1. n functie de rolul ndeplinit: - depozite de pastrare (depozite de stocare), corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri n vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume, fructe) sau mai ndelungata de timp (cartofi);

- depozite (centre) de distributie, corespund viziunii moderne asupra depozitelor. n aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara n esenta, centrul de distributie fiind un intermediar n derularea circulatiei bunurilor. 2. Dupa caracterul activitatii principale pe care o ndeplinesc: - depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori n vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe, cereale sau chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare); - depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare, petrol, ngrasaminte chimice, etc.) si le transforma n partizi mici pentru a le livra beneficiarilor; - depozite de tranzit, amplasate de regula n gari si porturi, servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor n vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari; 3. Dupa gradul de specializare: - depozite strict specializate n care se pastreaza un singur fel de marfa (sare, cartofi, combustibili lichizi); - depozite specializate avnd ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii, ncaltaminte, cosmetice etc); depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-ncaltaminte, galanterie-cosmetice); depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare; depozite mixte n care se pastreaza att marfuri alimentare ct si nealimentare. 4. Dupa forma de proprietate - depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate n depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice; - depozite de stat care se gasesc n proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat;

Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a depozitelor etc. Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa, lundu-se n considerare spatiile de depozitare mobile, respectiv stocarea n tranzit. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international.

5.3 Procesul tehnologic din cadrul unui depozit Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic n cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: - este un proces de productie care a fost transferat n sfera comertului; - se caracterizeaza printr-un grad nalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor); - presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare, sortare, instalatii de frig). Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : - descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat n cazurile n care furnizorii livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu snt livrate n sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta n timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport; - transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare n compartimentul de receptie, unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ; - transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie n cel de depozitare; - depozitarea n locurile destinate este determinata n functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii, sensul fluxurilor de circulatie, proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita n final respectarea anumitor conditii de pastrare, frecventa comenzilor, viteza de circulatie etc.); - formarea comenzilor n baza notelor transmise de beneficiarii depozitului, operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor n cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare ;

- transportul comenzilor executate n compartimentul expeditie ; - centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ; - transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie ; - ncarcarea partizilor de marfuri n mijloacele de transport auto. n vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri nct sa se elimine drumurile nerationale, manipularile inutile, formalitatile greoaie etc. Prin urmare tehnologia n depozite se submparte n principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : - primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ; - manipularea interioara a produselor ; - depozitarea si pastrarea lor ; - formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari; - executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul. Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente: - tipul si dimensiunile depozitului (suprafata, naltime, volum); - tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare, ambalare, uscare, coacere, frig etc); - corespondenta dintre fluxurile de marfuri, ambalaje, informatii, mijloace de transport; - ordonarea functionala a depozitului.

5.4 Amplasarea depozitelor

Amplasarea unui depozit urmareste n primul rnd organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite ct mai scurte ale distributiei lor. Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: - repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri, intensitatea si directia acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor. - repartizarea teritoriala a consumului. Spre deosebire de productie, care are un anumit grad de concentrare teritoriala, consumul este dispersat n spatiu si variabil cantitativ si structural - nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor - infrastructura, mijloace de transport (tipul, nivelul tehnic, starea de functionare); existenta si posibilitatea de acces din mai multe directii, cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite; - organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le ntretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor. - asigurarea utilitatilor cu cheltuieli ct mai reduse, daca este posibil n cooperare cu alti beneficiari (canalizare, apa, gaze, electricitate, telefonie etc.); utilizarea judicioasa a terenului n vederea reducerii costului constructiei; distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii ; posibilitati de extindere a depozitului ntr-o etapa viitoare; posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor. Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si, n cadrul acestuia, gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit, tinnd seama de urmatoarele cerinte: - stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor; - respectarea principiului teritorial, prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare; -localizarea depozitului n zona special amenajata n perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta, destinata amplasamentelor de depozite, de obicei n vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata; La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba n vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima.

Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti, sapunuri, cosmetice, hrtie igienica, pungi polietilena etc), care se vnd prin magazine alimentare sau bacanii, se amplaseaza n orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate n functie de necesitati si n alte localitati - mari centre de consum - cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic. Aceste depozite ndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective. Depozitele pentru marfuri textile - ncaltaminte se amplaseaza n orasele n care si au sediul ntreprinderile producatoare de textile-ncaltaminte cu o raza de activitate cuprinznd 2-4 judete. Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza n orasele n care si au sediul firmele producatoare, raza de activitate cuprinznd 2 - 4 judete. n orasele resedinta de judet n care nu exista astfel de ntreprinderi, precum si n mari centre industriale, se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz, frigidere, masini de spalat etc). Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe ntreaga tara (bijuterii - gablonturi-ceasuri, aparate si articole foto-muzica, articole de sport, piese auto-moto etc). n vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea n vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km, iar pentru celelalte grupe de marfuri - 100 km.

5.5 Dimensionarea depozitelor Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si respectiv naltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri. Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au n vedere urmatoarele aspecte: - raza de activitate a depozitului; - volumul previzionat al desfacerilor prin depozit; stocurile de marfuri medii si maxime, prestabilite a fi depozitate n perioada urmatoare de timp;

- viteza de circulatie a marfurilor; - naltimea pna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m); sistemul de pastrare a marfurilor n depozit (stive, stelaje, vrac); nivelul de nzestrare tehnica preconizat; particularitatile constructive ale depozitului. Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentru manipularea lor. Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate.

Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema: I. Suprafata principala de functionare - suprafata de receptie (descarcare, formarea unitatilor de ncarcare, receptie cantitativa si calitativa, transport si depozitare); - suprafata de depozitare (depozitare, pastrare, climatizare, transport si ambalare n scopul ncarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare); - suprafata de livrare (sortare pentru livrare, pregatire pentru vnzare, transport, formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari); II. Suprafata secundara de functionare: - birouri; - spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei; - laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor; - spatii sociale, sanitare; - spatii prestari servicii diverse; - pucte de vnzare cu amanuntul.

Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor. Np = Smax / q Np - numarul de palete; Smax - stocul maxim de marfuri pastrate n depozit; q - ncarcarea orientativa pe o paleta. Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor. Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare, depozitare si livrarea a marfurilor. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate, depozitate sau livrate ntr-o unitate de timp bine determinata (ora, zi, an), cu resursele proprii de munca. Acestea se exprima n diferite unitati de masura: numar, m3, kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa.

Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti: - coeficientul de utilizare a suprafetei; - coeficientul de utilizare a naltimii; - coeficientul de utilizare a volumului; - spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare; suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.

a. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei Us = Sd / Sc Ss - suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate

Sc - suprafata de circulatie ntre stivele de palete, rafturi etc.

Schema pentru calculul utilizarii suprafetei depozitului b. Calculul coeficientului de utilizare a naltimii depozitului Ui = Is / It Is - naltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate) It - naltimea totala (dimensiunea ntre pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis; n cazul constructiilor cu mai multe nivele, pna la naltimea partii inferioare a celei mai coborte grinzi).

c. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a naltimii Uv = Us x Ui

Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare

d.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din mpartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului

e. Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare Smc = 1mc /Uv x It

f. Utilizarea volumului de depozitare

Uvd = Vl / V0 Vl - volumul net al produsului depozitat pe paleta; V0 - volumul necasar n mod concret pentru depozitarea produsului;

Schema pentru calculul utilizarii volumului de baza de depozitare

5.6 Dotarea depozitului cu mobilier si utilaje comerciale Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar formarii comenzilor, usurarea muncii lucratorilor, presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor, iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite.

Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale 1. Dupa natura lor: - mijloace de depozitare: containere, rafturi de orice fel, tancuri si palete; - mijloace tehnice - instalatii de transport, de ambalare, de sortare etc. 2. Dupa functiile pe care le ndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice: - mijloace pentru depozitare: palete; recipienti; tancuri; silozuri;

- mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare, portionare; - mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare; masini de calibrare; - mijloace pentru transport: aparate de ridicat, umplerea rafturilor; palete; mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare, ambalare. 3. Dupa locul lor n fluxul tehnologic al depozitului:

- dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce ndeplinesc o anumita functie a depozitului; - dotari tehnice de completare, acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control, dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere, ghidare etc); mijloace care ajuta la transportul intern. 4. Dupa mobilitate de care dispun: - mijloace stationare (fixe); - mijloace mobile;

5. Dupa modul n care sunt actionate: - mijloace manuale; - mijloace actionate de motoare cu ardere interna; - mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica

5.6.1 Mijloace de depozitare

1. Rafturi tip dulap

b = 450 - 750 mm

2. Rafturi cu sertare

3. Instalatie de depozitare tip magazin

5.6.2Mijloace de transport Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc n altul. 1. Dupa modul de lucru: - cu activitate discontinua; - cu activitate continua; 2. Dupa directia de lucru: - orizontale; - verticale; - mixte;

a. Mijloace de transport cu activitate discontinua Aparate directionate manual: - lise; - carucioare; - trotinete (n 3 colturi si 4 colturi); - masini platforma; - echipamente de ridicare pe naltimi mici (transpalete manuala). Echipamente propulsate cu motor - electrocare pentru carat, cu platforma; - electrotranspalete pentru ridicare pe naltimi mici, n parte mecanizate; - electrostivuitoare (pentru ridicare); - macarale. b. Mijloace de transport cu activitate continua, denumite transportoare; b.1 Din punct de vedere functional - fixe (ncorporate n constructia depozitului); - mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca n altul, desi n timpul functionarii sunt fixe). b.2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive: - transportoare cu banda, formate dintr-o banda ntinsa ntre doi tamburi cilindrici; banda poate fi neteda, zimtata sau prevazuta cu racleti; - transportor cu banda neteda, executat fix ori mobil; banda se confectioneaza din sipci, de lemn sau metal, montate pe lant; - transportorul telescopic cu banda, avnd elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi, cu ori fara traverse sau racleti;

- transportor cu placa turnanta, folosit n situatiile n care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni, ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare; placa turnanta poate fi cu banda plana, cu role, cu discuri sau cu bile; - transportorul cu role ori cu discuri, cu sau fara actionare mecanica; cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta mbunatatita a planului nclinat); - macazul, un sector al transportorului, fixat la un capat ntr-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa, pe care se pot deplasa marfurile ntr-o parte sau alta; cu ajutorul a doua role de sprijin; macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete, lazi, navete), de pe un transportor cu role pe altul; - transportorul cu discuri, destinat n principal transportului bunurilor de uz ndelungat (frigidere, masini de spalat rufe, televizoare etc); din punct de vedere constructiv, n locul rolelor cilindrice se ntrebuinteaza doua discuri, avantajul acestora constnd n greutatea lor proprie mica, n usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu, precum si n alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii, n plan orizontal, a directiei de deplasare a marfurilor), la care se introduc mai multe discuri n partea exterioara, dect n partea interioara; - transportorul cu leagan, folosit pentru transporturile de marfuri ntre etaje, fara a necesita o transbordare a marfurilor n punctele de legatura orizontale cu cele verticale; - transportorul suspendat, numit si monorai, construit dintr-un lant pe care sunt fixate, la distante egale, crlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii, umerase); lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi ngropat n pardoseala, cnd tracteaza carucioare.

5.6.3 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale 1. Criterii tehnico - functionale: - capacitate (tone/h); - puterea motoarelor de actionare (kw/h); - naltimea de ridicare (m); - distanta de transport (m); - viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s);

- tipodimensiunile utilajelor; - posibilitatea folosirii la ct mai multe genuri de operatii 2. Criterii economice: - productivitatea muncii; -pretul de cumparare a utilajelor: - costurile exploatarii acestora. 3.Alte criterii de alegere: - tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii; - mijloacele de transport n care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit; - tipul operatiunilor de vehiculare; - locul unde au loc aceste operatiuni; - posibilitatile de procurare, ntretinere si reparare a utilajelor; - sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare. Calculul necesarului de lize, carucioare manuale, electrostivuitoare, electrocare, etc se face raportnd cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata ntr-o zi, pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului ntr-un schimb de lucru. Pentru calculul randamentului se iau n considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj ntr-un schimb de lucru, timpul de ridicare a unitatii de ncarcatura (ore), timpul de transport al unitatilor de ncarcatura de la locul de ncarcare la locul final de descarcare, timpul de descarcare a unitatii de ncarcatura si, respectiv, de asezare la locul final de depozitare, timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de ncarcare, timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore), capacitatea utilajului, coeficientul de folosire a capacitatii utilajului ntr-un schimb de lucru si n functie de natura marfurilor, etc. 5.7 Amenajarea interioara a depozitului

Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii: - dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor n cadrul depozitului ; - utilizarea intensiva a spatiilor si naltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor ; - amplasarea rationala a marfurilor n depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare; - desfasurarea antregii activitati cu o eficienta maxima. Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia, controlul, stocajul marfurilor, pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar. Aceste activitati se desfasoara n fluxuri continue. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel nct circuitele sa nu se suprapuna. In functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie - exista trei variante de flux al marfurilor ntr-un depozit: - circulatia marfurilor n linie dreapta, cnd zonele de receptie si expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului; - circulatia marfurilor n arc de cerc de 90, cnd zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului; - circulatia marfurilor n arc de cerc de 180, cnd zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului. La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: - sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si naltime; numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului; dotarea cu rampe de descarcare-ncarcare; - conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de ntretinere a produselor n timpul depozitarii; asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat - primul iesit"; - modul de ambalare: natura, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport; - tipul de palete folosite: simple, cu montanti, lada, speciale.

Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective: - mecanizarea si automatizarea operatiilor; - stabilirea modurilor de depozitare; - respectarea unor cerinte referitoare la formarea ncarcaturii pe paleta; - optimizarea transportului intern; - informatizarea n gestionarea activitatii. Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului, determina cresterea considerabila a eficientei muncii n unitate. Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate n cadrul depozitului. De exemplu, paletele de transport vor fi folosite n toate etapele fluxului tehnologic: preluare manipulare - stocare -livrare. Daca vnzatorul expediaza marfurile n sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla n mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare, timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de ncarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane; se reduce productivitatea muncii, cresc costurile. Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport, pentru stationarea acestora peste limitele normate. Modalitatile de depozitare sunt foarte largi, cu particularitati de la un produs la altul. Dintre diversele posibilitati mentionam: - depozitarea pe rafturi (fara palete, dar n mici containere), folosite la unele produse metalo-chimice, alimentare, medicamente, lenjerie etc; - depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de ncarcatura aflate pe paleta, ntlnita la pastrarea unor produse livrate n saci. naltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor ncarcate; de natura si caracteristicile produsului; - depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada, care nlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari; - depozitarea pe palete simple, n rastele metalice, ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent; se practica n cazul depozitarii unei cantitati mari, ntr-o structura foarte diversificata s.a.; - depozitarea pe palete simple n stelaje, specifica marfurilor de sortiment variat, cu numar mare de sortotipodimensiuni. n acest mod se depoziteaza si alte marfuri, precum: marfurile

care necesita acces independent la fiecare paleta; marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip), din diferite considerente (gabarit, grad redus de rezistenta, fragilitate etc). Pe baza experientei acumulate de ntreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari : - marfurile cu un numar mare de sortimente si n cantitati mici se depoziteaza n rafturi (rechizite scolare si de birou, articole de galanterie, de parfumerie, condimente s.a.) ; - marfurile cu un numar mare de sortimente si n cantitati mari se depoziteaza fie n palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase, vopsele, articole electrice, articole de menaj etc.) ; - marfurile n sortiment restrns si cantitati mari se depoziteaza pe palete n stive sau n rastele bloc (faina, zahar, orez, bauturi la sticla, conserve etc.); La formarea ncarcaturii pe paleta se tine seama de: - nscrierea n perimetrul paletei; depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati n manipularea paletei, n fluidizarea operatiilor; - asigurarea stabilitatii coletelor, pachetelor, lazilor, navetelor, sacilor care compun (separat) unitatea la ncarcatura. Ambalajul de transport se asaza, pe ct posibil, cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. De asemenea, se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport, ambalajului colectiv, amplasat pe paleta ntr-o anumita ordine, relatie de sustinere reciproca, Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate n stratul inferior. n cazurile n care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza n mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi, benzi adezive, metalice sau din fibre plastice, folie contractabila). Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii, n conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante, propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor, expeditiei. De asemenea, optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare ntre genul, particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnico-functionale ale mijlocului de transport intern. Folosirea informaticii n gestionarea activitatii depozitului este o premisa a nlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor, a desfasurarii corecte, si a unei bune coordonari a operatiilor.

Implantarea detaliata a grupelor de marfuri n halele de depozitare trebuie sa aiba n vedere urmatoarele criterii: - caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de complementaritate a diferitelor articole; - cerinte tehnice: particularitati de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective; de dotare cu anumite utilaje specifice.

Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare : ZONA I, situata n imediata vecinatate a cailor principale de acces, este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare, n cantitati mari; ZONA a ll-a, localizata de o parte si de alta a primei zone sau n adncime fata de aceasta, este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si n cantitati medii; ZONA a lll-a, amplasata n partile periferice ale depozitului, cele mai ndeparate de caile principale de acces, este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon. Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja n partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie, ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de naltime ce se creeaza ntre cele doua sectii pe de o parte, si hala de pastrare, pe de alta parte. Varianta de sectorizare a naltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor: Zona I, situata pe primul nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata; Zona a ll-a, situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta; Zona a lll-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva. Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra n celulele de stelaj aflate n vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente, cu o frecventa mare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%), reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate.

5.7.1 Metode de aranjare si localizare a stocurilor n depozit

O metoda clasica consta n a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta, dar determina crearea de spatii libere, neocupate rational.

O alta metoda clasica este aceea n care se utilizeaza orice loc liber existent n momentul n care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil n incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperare precisa a produselor. Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi; ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule, respectiv minuscule. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate: o litera majuscula indicnd (preciznd) abscisa stivei; o litera minuscula preciznd (dnd) ordonata aceleiasi stive; o cifra indicnd nivelul la care se gaseste produsul pe paleta.

n cazul produselor depozitate pe stelaje, n palete, lazi sau cutii, localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicnd: numarul aleii; numarul stivei; nivelul la care se gaseste celula. Metoda "primul intrat, primul iesit".

Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit, n ordinea intrarii lor. Se vor dispune paletele n siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate ntr-o anumita ordine, aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamnii n care au intrat n stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta n functie de vechimea lor. Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie. Importanta manipularilor ntr-un depozit este caracterizata de relatia tone X distante parcurse Aceasta implica a determina n prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate: produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri; produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri; produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces n depozit. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor, reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor.

5.7.2Tehnologia altor operatiuni desfasurate n cadrul depozitelor ntr-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu - zise: sortarea, portionarea, conditionarea, ambalare, etichetare, ct si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente n depozitele comerciale: - masini pentru cntarire, taiat, sortat, preambalat; - masini de umpletere automate; - masini pentru ambalare, etichetare; - masini pentru legare, sigilare; - masini pentru montare, demontare;

- masini pentru diverse testari.