1 TITLUL I REGULI GENERALE PRIVIND MOSTENIREA CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INSTITUTIA MOSTENIRII Sectiunea a I-a. Notiuni introductive.

Precizari terminologice. 1.Notiunea de mostenire(succesiune). In limbajul comun prin succesiune se intelege o insiruire de persoane, fapte sau fenomene. In sens juridic, succesiunea sau mostenirea, care sunt sinonime, au un inteles specializat desemnind transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta (persoane fizice, persoane juridice sau statul)1. Notiunii de mostenire sau succesiune i se confera in doctrina si practica judiciara un inteles larg in sensul ca ea desemneaza orice feel de transmisiune de drepturi, atit intre vii cit si pentru cauza de moarte si unul restrins in sensul ca ea desemneaza numai transmisiunea pentru cauza de moarte. In adevar si prin acte juridice intre vii precum contractul de vinzare-cumparare, donatia, cotractul de intretinere etc. se realizeaza o succesiune in privinta titularilor dreptului de proprietate etc. dar sensul restrins al notiunii in domeniul pe care-l cercetam vizeaza numai succesiunea care se realizeaza in aceasta privinta pentru cauza de moarte, adica de la o persoana fizica decedata catre una sau mai multe persoane in viata. In sensul restrins, specializat termenul desemneaza atit transmisiunea patrimoniului de la persoana decedata catre mostenitorii (succesorii sai) cit si intinderea sau cuprinsul acestui patrimoniu. Se vorbeste astfel de bunurile cuprinse in mostenire sau succesiune, de mostenire sau succesiune mobiliara sau imobiliara sau ca un bun face parte din mostenire sau nu. Cu alte cuvinte prin acest termen se desemneaza uneori si obiectul transmisiunii succesorale. Atit legiuitorul cit si jurisprudenta foloseste cu acelasi inteles si notiunea de ereditate. Din cei trei termeni precizati mai sus au rezultat pentru a desemna persoanele care dobindesc drepturile si obligatiile celui decedat notiunile de mostenitori succesori sau erezi. Nu au lipsit nici preocuparile de unificare a terminologiei intr-o viitoare legiferare
1A se vedea:M. Eliescu, Mostenirea si devolutiunea ei in dreptul R. S. R. , Editura Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 19-2o;Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Editura “Actami”Bucuresti, 1999, pag. 5.

2 cu toate ca uniformizarea ar duce la saracirea expresiei in domeniu. Daca termenii de mostenire, succesiune si ereditate sunt sinonimi, nu se pot, totusi, realiza aceleasi constructii lingvistice specifice domeniului cu fiecare dintre ei. Se va spune, evident “reprezentare succesorala” si “rezerva succesorala” desi s-ar putea spune si “ereditara” cu acelasi inteles, dar sintagma nu se poate realiza cu notiunea de “mostenire”. Varietatea termenilor confera, asadar, mai largi posibilitati de exprimare decit uniformizarea lor, care nu e de dorit2. In fine, cu totul aparte este folosirea de catre legiuitor in art.1680 Cod civil a expresiei de “erezire”atunci cind dispune :”confuziunea urmata intre datornicul principal si fidejusorul sau, prin erezirea unuia de catre altul, nu stinge actiunea creditorului contra acelui ce a garantat pentru fidejusor”. Persoanele chemate la mostenire sau succesiune sunt numiti mostenitori, succesori, erezi sau urmasi. Defunctul sau cel despre a carui mostenire este vorba, prescurtat poarta denumirea de “decujus” dedus din dreptul roman din formula “is de cujus succesionis (rebus) agitur”. Bine s-a observat ca este impropriu sa se vorbeasca despre “moartea defunctului” (art.653 Cod Civil) sau de “omorul defunctului” (art.655 Cod civil)3. Cind este vorba de mostenirea testamentara se foloseste denumirea de testator. Sectiunea a II-a. Sediul materiei. Constitutia Romaniei prevede in art.42 ca: ”Dreptul de mostenire este garantat” asigurindu-se la nivel de principiu ca acest drept poate fi realizat efectiv prin interventia institutiilor statului. Codul civil in Cartea a III -a privind diferitele moduri de dobindire a proprietatii cuprinde doua titluri dedicate succesiunilor; Titlul I, Despre succesiuni (art.650-799) si Titlul II Despre donatiuni intre vii si despre testamente (art.800-941). Pe linga aceste prevederi legale care constituie principalul izvor al materiei succesiunilor Codul civil mai cuprinde si alte reglementari referitoare la acest domeniu si cu care dispozitiile de mai sus se intregesc. Este de remarcat ca desi conceptiile politice si sociale isi pun amprenta asupra solutiilor legislative adoptate in timp, sub regimul comunist se poate spune ca materia succesiunilor a ramas relativ intacta. Intinderea emolumentului succesoral era insa redusa intr-o societate in care nu exista o proprietate privata autentica, avind la baza in principal proprietatea colectiva. Reglementarile din materia succesiunilor care se fundamenteaza tocmai pe proprietatea privata isi capata adevaratele lor valente intr-o societate liberala, democratica in care proprietatea privata este cu adevarat garantata.
2. A se vedea, E. Safta -Romano, Dreptul de mostenire, editura” Graphix”, Iasi, 1995, pag. 23-24; I. Albu, Observatii privind terminologia proiectului Codului Civil in materia succesiunilor, in R. R. D. nr. 8/1973, pag. 6o si urm. 3A se vedea:Fr, Deak, op. cit. , pag. 5

3 Dar reglementari legale privitoare la mosteniri se gasesc si alte acte normtive care au diferite obiecte de reglementare. Amintim doar cu titlu de exemplu Legea nr.18/1991, cu modificarile ulterioare, Legea nr.112/1995 si Legea nr.1o/2oo1. CAPITOLUL II CARACTERELE JURIDICE ALE TRANSMISIUNII SUCCESORALE SI FELURILE MOSTENIRII. Sectiunea a I-a. Caracterel e juridice ale transmisiunii succesorale. 1.Transmisiunea succesorala este o transmisiune pentru cauza de moarte. Transmisiunea succesorala fiind determinata de faptul mortii unei persoane fizice, fie ca este fizic constatata fie declarata judecatoreste inseamna ca este o transmisiune pentru cauza de moarte (mortis cauza). Reglementarile din acest domeniu nu se aplica transmisiunilor prin acte juridice intre vii care sunt reglementata de dreptul obligational si nici incetarii persoanelor juridice. Chiar daca in acest din urma caz au loc transmisiuni universale sau cu titlu universal acestea sunt reglementate de acte normative speciale iar nu de normele apartinind de dreptul succesoral. In schimb normele dreptului succesoral se aplica si persoanelor juridice sau statului in ipotaza in care se infatiseaza ca dobinditori ai patrimoniului sau unor bunuri din acesta apartinind unei persoane fizice decedate.1 2.Trasmisiunea succesorala este o transmisiune universala. Prin mostenire se transmite un patrimoniu sau o fractiune din acesta, cu activul si pasivul sau ceea ce o deosebeste de transmisiunile prin acte juridice intre vii care au ca obiect, in principiu doar bunuri singulare. Cu alte cuvinte, o persoana fizica nu-si poate transmite in timpul vietii intregul patrimoniu acesta fiind legat intim de insasi existenta persoanei fizice si reprezentind de altfel latura economica a personalitatii. Numai dupa moartea sa are loc o transmisiune a tuturor drepturilor si obligatiilor pe care acea persoana le-a avut la momentul mortii sale. Prin acte juridice intre vii nu se pot transmite datoriile unei persoane. Exista reglementata, e adevarat, institutia cesiunii de datorie prin care debitorul cedent isi transmite datoria sa cesionarului, acesta urmind sa raspunda in fata creditorului cedat dar aceasta institutie nu infirma caracterul universal al transmisiunii succesorale intrucit in cazul cesiunii de datorie se trasmite o datorie singulara. Numai moartea unei persoane fizice poate declansa transmisiunea universala a drepturilor si datoriilor sale.
1A se vedea, Fr. Deak, op. cit. pag. 13.

4 Ceea ce deosebeste de asemenea transmisiunea pentru cauza de moarte de transmisiunile intre vii este si faptul ca opozabilitatea drepturilor dobindite prin succesiune nu este conditionata de alte formalitati ca de pilda trasncrierea in cartea funciara in cazul bunurilor imobile. Tot astfel dobindirea unei creante prin mostenire este opozabila tertilor fara notificarea ei debitorului sau fara ca acesta sa o fi acceptat prin inscris autentic, astfel cum art.1393 C. civ. o cere in cazul actelor juridice intre vii.2 In cazul vinzarii drepturilor succesorale insa, care au ca obiect drepturi reale pentru opozabilitate fata de terti este necesara indeplinirea formelor de publicitate intrucit obiectul contractului nu-l formeaza universalitatea patrimoniului defunctului ci un drept sau mai multe privite izolat si distinct de acesta. Nici in cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar sau in cazul in care mostenirea devine vacanta, cind raspunderea mostenitorilor esle limitata la activul ei, caracterul universal al transmisiunii nu este infirmat intrucit practic are loc doar o limitare a raspunderii. Asadar, in pricipiu prin mostenire se transmit toate drepturile si obligatiile lui decujus cu exceptia celor strict legate de persoana sa cum sunt cele cu caracter viager sau cele intuitu personae. 3.Transmisiunea succesorala este o transmisiune unitara. Acest caracter al transmisiunii succesorale deriva din caracterul unitar al patrimoniului. Aceasta inseamna ca in principiu intreaga mostenire se va transmite dupa aceleasi norme juridice indiferent de natura, provenienta sau originea bunurilor ce o compun. Asadar, indiferent ca bunurile sunt mobile sau imobile, drepturi reale sau de creanta, ca se mostenesc pe linie materna sau paterna ca au fost dobindite prin mostenire sau achzitionate se vor transmite dupa aceleasi reguli. Evident aceasta nu inseamna unicitatea actului normativ caci, asa cum am vazut izvoare ale dreptului succesoral sunt nu numai Codul civil dar si alte acte normative ca Legea nr.319/1944, Decr. Nr.167/1958 etc. Nici coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara nu poate fi considerata o exceptie de la principiul unitatii transmisiunii succesorale. In doctrina sunt consacrate, totusi, unele exceptii de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale, bazate tocmai pe originea, natura sau destinatia unor bunuri3 aflate in patrimoniul defunctului si care sunt supuse unor reglementari diferite.4 A) In cazul in care sotul supravietuitor nu vine la mostenire in concurs cu descendentii acestuia are potrivit art.5 din Legea nr.319/1944, un drept special asupra
2A se vedea M. Eliescu, op. cit. pag. 5o. 3A se vedea, Fr. Deak, op. cit. pag. 18-19 si L. Stanciulescu, Drept civil, Dreptul de mostenire, Editura” Rosetti”, Bucuresti, 2ooo, pag. 24-25. 4A se vedea, C. Statescu, Drept civil, Contractul de transport, Dreepturile de creatie intelectuala, Succesiunile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967, pag. 1o8.

5 mobilierului casnic si a darurilor de nunta pe care nu le va impartii cu ceilalti mostenitori. Asadar, in acest caz ne abatem de la unitatea transmisiunii succesorale intrucit aceleasi succesiuni in se aplica doua categorii de norme juridice. Unele se vor aplica celorlalte bunuri ce compun masa succesorala si altele mobilierului casnic si darurilor de nunta. B) In cazul decesului unui salariat, drepturile salariale neincasate de acesta se vor plati, potrivit art.7 alin.4 din Legea nr.14/1991 sotului supravietuitor, copiilor sau parintilor lui, iar in lipsa acestora celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun. Tot astfel in doctrina s-au amintit ca fiind derogatorii de la dreptul comun prevederile Legii nr.6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor, ale Legii nr.3/1977 (modificata prin Legea nr.73/1991) privind pensiile de asigurari sociale de stat referitor de asemenea la sumele neincasate de catre salariatul decedat. Legea speciala, asadar stabileste alta ordine in privinta incasarii acestor sume decit cea de drept comun. C) In ipoteza ca de cujus era in momentul mortii sale cetatean strain dar avea bunuri pe teritoriul tarii noastre sau invers era cetatean roman dar avea bunuri pe teritoriul altui stat, avind deci un element de extraneitate, in privinta bunurilor imobile si a fondului de comert se vor aplica reglementarile de locul situarii bunurilor (lex rei sitae) iar in privinta bunurilor mobile se vor aplica reglementarile legii nationale a defunctului (lex patriae), potrivit art.66 din Legea nr.1o5/1992. Prin vointa sa insa defunctul va putea determina o alta lege aplicabila decit cea prevazuta de art.66 din Legea nr.1o5/1992 cu conditia sa nu inlature dispozitii cu caracter imperativ5. D) In fine, se mai aminteste cu titlu de exceptie de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale Legea nr.8/1996, care a abrogat Decretul nr.321/1956, privind dreptul de autor si drepturile conexe. Asa cum s-a precizat insa nu este o veritabila exceptie de la caracterul unitar al transmiterii succesorale intrucit legea prevede numai reguli speciale in privinta caracterului temporar al drepturilor patrimoniale de autor dobindite prin mostenire. Dupa expirarea termenului prevazut de legea speciala retransmiterea prin succesiune a drepturilor este imposibila nu pentru ca ne-am afla in prezenta unei derogari de la dreptul comun ci datorita stingerii dreptului insusi6. 4.Transmisiunea succesorala este o transmisiune indivizibila. Afirmatia a mai toti autorilor 7 in sensul ca acest caracter al transmisiunii
5A se vedea pentru amanunte, O Ungureanu, C. Jugastru, Manual de drept international privat, Editura “All Beck”, Bucuresti, 1999, pag. 14o si urm. 6A se vedea, Fr. Deak, op. cit. pag. 24. 7 A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 53, Fr. Deak, op. cit. pag. 29, C. Statescu, op. cit. pag. 1oo; E. Safta-Romano op. cit. pag. 34; L. Stanciulescu, op. cit. pag. 27; D. Chirica, Drept civil, Succesiuni, Editura “Lumina-Lex”, Bucuresti, 1996, pag. 8-9; D. Macovei, Drept civil, Succesiuni, Editura “Ankarom”, Iasi, 1998, pag. 12.

6 succesorale deriva din caracterul indivizibil al patrimoniului luata fara nuantari este inexacta fata de faptul ca in Codul civil este reglementata sistarea starii de indiviziune, actiune prin care se realizeaza tocmai divizarea patrimoniului mostenit potrivit cotelor de proprietate ce revin fiecarui mostenitor. Caracterul indivizibil al transmisiunii succesorale inseamna de fapt ca acceptarea sau renuntarea la mostenire nu poate privi numai o parte a acesteia ci are caracter indivizibil, fiecare mostenitor trebuind sa accepte mostenirea potrivit vocatiei sale succesorale. Numai in acest fel se poate explica faptul ca in caz de renuntare la mostenire de catre unul sau mai multi mostenitori ori in cazul ineficacitatii legatelor, partea cuvenita acestora va profita de drept succesorilor acceptanti. Nu mai putin insa trebuie precizat ca acest caracter indivizibil al patrimoniului se pastreaza pina la efectuarea impartelii initiata de unul sau mai multi mostenitori, cu exceptia situatiei cind insasi defunctul a realizat prin testament o imparteala de ascendent. Exista si posibilitatea acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar cind mostenitorii vor raspunde de datoriile succesiunii numai in limitele activului acesteia (intra vires hereditatis). O exceptie de la carcaterul indivizibil al transmisiunii succesorale se considera a fi prevederile Legii nr.18/1991 (republicata cu modificarile ulterioare) potrivit carora (art.13) se recunoaste calitatea de mostenitor nu numai acelora care au acceptat in termenul prescris de 6 luni mostenirea lasata de fostul proprietar ci si acelora care nu au acceptat mostenirea dar au facut cerere de reconstitire a dreptului de proprietate potrivit acestei legi, fiind asadar repusi in termen. Celor care insa au acceptat mostenirea la timpul potrivit dar nu au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit Legii nr.18/1991 nu li se recunoaste vreun drept asupra terenurilor apartinatoare antecesorului lor si a caror mostenitori in mod firesc ar fi fost. Nici fostului proprietar in viata nu i se recunoaste vreun drept daca nu a depus cererea prevazuta de lege. Cei care au renuntat la mostenire insa fiind considerati, drept urmare a renuntarii, straini de aceasta nu pot pretinde vreun drept asupra terenului ce a apartinut antecesorului lor 8. Sa conchis astfel ca numai in privinta renuntarii la mostenire se aplica caracterul indivizibil al optiunii succesorale in acest caz9. Sectiunea a II-a. Felurile mostenirii. Pornindu-se de la prevederile art.65o C. civ. potrivit carora “Succesiunea se
8Problema este discutabila. A se vedea pentru amanunte, P. Perju, Discutii in legatura cu unele solutii privind drepturile reale, pronuntate de instantele judecatoresti din judetul Suceava, in lumina Legii nr. 18/1991, in Dreptul nr. 5/1992, pag. 26-28; M. Georgescu, Al Oproiu, Restabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in conditiile diferite ale acceptarii sau renuntarii la succesiune ori neexercitarii drepturilor succesorale, in Dreptul nr. 4/1994, pag. 67-68;A. Sitaru, C. Turianu, Nota la sent. civ. doss. nr. 174o/1993 in Dreptul nr. 12/1994, pag. 53-54. 9. A se vedea, Fr. Deak. op. cit. pag. 3o.

op. asadar mostenitori legali cu vocatie numai la bunuri singulare (ut singuli). cit. privitoare la contractul de casatorie au fost abrogate prin Codul familiei ea nu are importanta practica10. pag. L. cit. op. cit. Cei care dobindesc succesiunea in baza legii sunt mostenitori universali intrucit au vocatie la intregul patrimoniu al defunctului. Mostenirea este legala cind ea se defera in ordinea si cotele determinate prin lege. spre deosebire de dreptul roman unde succesiunea ab intestat era considerata o exceptie o priveste ca pe cea mai fireasca modalitate de transmitere a patrimoniului lui decujus catrea rudele sale de singe care sunt constituite in clase de mostenitori. asa cum vom arata in alta parte a acestei lucrari. institutie menita a proteja interesele unor mostenitori legali impotriva liberalitatilor excesive ale lui decujus. Fr. pag. Codul civil. 9 . op. sau testamentul cuprinde dispozitii de alta natura ca recunoasterea unui copil. Deak. 18. persoanelor stabilite ca facind parte din una din clasele de mostenitori stabilite in Codul civil si Legea nr. respectiv art. Sau daca defunctul a facut legate cu titlu particular patriminiul va reveni mostenitorilor legali care insa vor fi tinuti sa execute legatele fata de legatarii cu titlu particular. fara sa treaca asupra mostenitorilor legali11. cit. dar nu privitoare la transmiterea patrimoniului succesoral. op. A se vedea. chiar si in ipoteza in care exista o pluralitate de mostenitori si fiecare va lua numai o parte din mostenire. Chirica. Ba mai mult si in cazul in care defunctul a lasat testament legiuitorul a instituit rezerva succesorala. pag. cit. in total sau in parte efectele.7 defera sau prin lege. pag. Uneori se vorbeste si de mostenirea conventionala in cazul donatiei de bunuri viitoare dar intrucit in prezent prevederile care o reglementeaza. prin testament” s-a conchis ca funcie de izvorul vocatiei succesorale avem mostenire legala sau testamentara. In ipoteza in care prin legatele instituite de defunct nu se epuizeaza patrimoniul succesoral devolutiunea succesorala va fi legala pentru rest si testamentara pentru ceea ce cuprind legatele. Fr. 36. 10. In cazul in care exista testament dar si mostenitori legali rezervatari coexistenta lor se impune chiar.319/1944. 4-5. sau dupa vointa omului. In cazul mostenirii testamentare transmisiunea bunurilor defunctului are loc in baza testamentului. dispozitii cu privire la funeralii etc. pag. Cele doua categorii de mosteniri. Daca insa s-au instituit mai multi legatari cu titlu universal. E.933 si 934 C. op. nu se exclud ci dimpotriva ele pot coexista. 7. Safta Romano. caci prin dispozitiile din cuprinsul testamentului nu se va putea incalca rezerva mostenitorilor legali punindu-se problema reductiunii legatelor la limita cotitatii disponibile. Ea se va deferi in temeiul legii numai in masura in care nu exista testament sau acesta nu-si produce. Daca insa este vorba de un legat particular. adica avind ca obiect un bun individual determinat dreptul asupra acestuia va fi dobindit de catrea legatar direct de la defunct. cea legala si cea testamentara. D. Deak. Dispozitiile defunctului cu privire la bunurile sale din cuprinsul testamentului poarta denumirea de legate iar beneficiarii acestora de legatari. 11A se vedea. Nu exista. Stanciulescu. civ.

13A se vedea. DESCHIDEREA MOSTENIRII Sectiunea a I-a. 126. op. Codul civil nu a pastrat principiul din dreptul roman al incompatibilitatii mostenirii testamentare cu cea legala (nemo partim testatus partim intestatus decedere potest). civ. cit.31/1954 cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarire judecatoreasca de declarare a mortii. D. fiind de neconceput ca titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri sa fie pus in situatia de a lua mai putin si de a fi exclus de la un beneficiu pe care l-ar putea culege numai pe baza unuia din temeiurile juridice componente “12. Din perspectiva deschiderii succesiunii au importanta locul si data mortii lui de cujus. sect. situatie in care mostenitorul legal poate primi numai rezerva.651 C. Deak. CAPITOLUL III. mostenitorul legal nu poate renunta la legat pentru a mosteni mai mult intrucit un astfel de legat poate avea si scopul unei exheredari partiale. adica nimeni nu poate muri in parte cu testament. pag. Supr. asadar. Daca legatul este mai mic decit cota care i s-ar fi cuvenit acelei persoane ca mostenitor legal. nr. Sectiunea aII-a. Declararea disparitiei unei persoane nu duce la deschiderea succesiunii acesteia caci potrivit art. Cita vreme o persoana este in viata nu poate fi vorba de mostenirea acesteia (nulla est viventis hereditas). Nr.19 din Decr. daca este mai mare decit legatul. In ipoteza in care insa o persoana are calitatea de mostenitor legal dar este chemata la mostenire si in calitate de legatar sa opteze diferit cu privire la legat si la mostenirea legala. pag.8 epuizindu-se astfel mostenirea sau daca s-au instituit mai multi legatari universali devolutiunea mostenirii va fi exclusiv testamentara. Asadar.E. Locul deschiderii mostenirii. Precizari prealabile. “Succesiunile se deschid prin moarte “prevede art. Safta-Romano. . Numai moartea. in C. care priveste evident numai calitatea de mostenitor legal13. Fr. cit. pag. Intelegem prin moarte cea fizic constatata sau cea declarata judecatoreste. civ. In aceasta ordine de idei in practica judiciara s-a pus problema coexistentei calitatii de mostenitor legal si testamentar in aceeasi persoana. 1o. 12A se vedea. Tribunalul Suprem s-a pronuntat in sens afirmativ decizind in felul urmator: ”Calitatea de mostenitor legal subzista si in cazul in care aceasta este unita cu cea de mostenitor testamentar. 2775/1984. op. 38-39. . Trib. in parte fara testament. 1984. declanseaza transmiterea patrimoniului succesoral catre mostenitorii acelei persoane. dec.

68 alin. Boroi.15 Potrivit art.68 alin.G. asa zicind.1 si 2 din Legea nr. astfel ca domiciliul sau nu are nici o semnificatie in privinta locului deschiderii succesiunii. 41-42 . pr. D.14 In cazul mostenirilor succesive locul deschiderii succesiunii va fi acela al ultimului domiciliu al defunctului care a decedat cel din urma. Ciobanu. 49 al Decr. pag. si cele ale art. M.2 din Legea nr. Acesta este domiciliul de drept comun. . In art. I.14 Codul de procedura civila determina competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului in cazul litigiilor privitoare la mostenire iar cele doua texte din Legea nr.9 Locul deschiderii succesiunii este cel al ultimului domiciliu al defunctului. Bucuresti. civ. In cazul persoanelor nomade in legatura cu care nu exista prevederi legale 14IN art. Vol. Codul de procedura civila comentat si adnotat.36/1995. Editura” National “.1o lit. Nr. Nu intereseaza din acest punct de vedere locul unde a decedat decujus si de asemenea nici locul resedintei sale in ipoteza ca a avut si o alta locuinta secundara ci numai locul ultimului domiciliu. in prezent abrogat prin art. iar in cazul minorilor sau al persoanelor puse sub interdictie se vorbeste de domiciliu legal (art. dar el rezulta din prevederile art. In prezent Codul civil nu precizeaza care este locul deschiderii succesiunii. inclusiv testamentul si de asemennea tot acolo se vor gasi mai usor informatile despre mostenitorii defunctului si despre bunurile ce urmeaza a fi cuprinse in masa succesorala. astfel ca defunctul nu ar putea stabili prin testament o alta competenta teritoriala decit cea stabilita de legiuitor in modul precizat caci in aceasta materie competenta este stabilita prin prevederi legale exceptionale si absolute. Prevederea se refera la procedura notariala neconteencioasa dar se aplica si procedurii contencioase.a si b si art.Nr.36/1995. 95 C. 15A se vedea. Radescu. Aceasta regula isi gaseste explicatia in faptul ca se presupune ca acolo se vor gasi cele mai multe inscrisuri trebuitoare.31/1954 care prevede ca “Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde isi are locuinta statornica sau principala”. Editura All -Beck. civ. 422. 1996. Bucuresti. pag. Notiunea de domiciliu este cea precizata de art. 32/1954 se prevedea in mod expres ca: ”Domiciliul unei succesiuni este domiciliul cel din urma al defunctului”. Nr. potrivit art.15 din Decr.14 C. 1994.31/1954. In cazul instituirii curatelei asupra unor bunuri succesorale de asemenea domiciliul legal al mostenitorilor la curator nu are nici o importanta cu privire la locul deschiderii succesiunii in cazul mortii unora dintre mostenitori. Tratat teoretic si practic de procedura civila. in cazzul decesului unei persoane care nu a avut domiciliul in tara.428-429. V.13 din Decr. Acesta este insa indreptatit sa-l reprezinte pe disparut numai cu privire la actele patrimoniale intre vii. Domiciliul ales sau conventional nu are in acest domeniu nici o semnificatie. Domiciliul legal al persoanei disparute este la curator. indiferent ca era cetatean roman sau strain locul deschiderii mostenirii va fi locul din tara unde se afla bunurile cele mai importante din punct de vedere valoric.31/1954).36/1995 determina competenta teritoriala a notarilor publici in domeniul procedurii succesorale notariale functie de competenta teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu.14 din Decr. Nr.

Nota la dec. cit. 71-72. precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. D. pag. nr. D. M. nr. pag. Numele si domiciliul persoanei fizice. Se admite insa ca daca in realitate decujus a avut un alt domiciliu decit cel inscris in actul de identitate acest lucru sa poata fi dovedit prin orice mijloc de proba. R. C. A se vedea si Gh. Intereseaza asadar domiciliul real al defunctului. . 4/1971 pag. pag. op. op. Drepturile reale. Dan Chirica. Bucuresti. Dreptul la mostenire in R. 51-52. Pentru o alta opinie a se vedea. nr.I. in R. in functie de locul deschiderii mostenirii se determina: a) secretarul consiliului local competent din punct de vedere teritorial sa ceara deschiderea procedurii succesorale notariale in ipoteza in care in mostenire se cuprind si imobile (art. pag. Persoana juridica. Andrei. cererile privitoare la mostenire. Editura Didactica si Pedagogica.36/1995 si anume cererile celor vatamati prin masurile de inventariere si conservare a bunurilor succesorale dispuse de notarul public si cererile referitoare la anularea ceritificatului de mostenitor. R. Parausan. R. 128/197o a Trib.74 alin. Aceasi instanta este competenta sa rezolve si cererile la care se refera art. Persoana fizica. 2/1977. Sectiunea aIII-a. Editura” Dacia”. 99-1o2. Eliescu. R. Practic dovada se face prin actul de identitate sau certificatul de deces al lui decujus. iar aceasta imprejurare fiind o chestiune de fapt se admite proba chiar impotriva actului de identitate. rezulta ca succesiunile se deschid prin 16A se vedea. cit. op. M. Data deschiderii mostenirii. b) notarul public competent sa realizeze procedura succesorala notariala (art.10 exprese in doctrina s-a admis ca locul deschiderii succesiunii este acela unde sa afla bunurile cele mai importante din mostenire. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Suceava.1o lit. Domiciliul real al persoanei fizice. pag. civ.3 si art.16 Dovada locului ultimului domiciliu se poate face in principiu prin orice mijloc de proba caci domiciliul este o chestiune de fapt. 29. 57. pag. Consideratii teeoretice si practice in legatura cu notiunea de domiciliu.36/1995).14 din Codul de procedura civila. Bucuresti. 6/1982.a din Legea nr. 17A se vedea. Intrucit din dispozitiile art. 56. 197o. 13.68 din Legea nr. jud. G.36/1995). Eliescu. Este vorba de cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare. 1982. Cluj-Napoca. D. 14. pag. pag. cit. cererile legatarilor sau ale creditorilor celui decedat impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva excutorului testamentar. Lupulescu. Zimveliu.1 din Legea nr. . 153.88 alin. S.651 C. c) instanta judecatoreasca competenta teritorial sa judece actiunile determinate de art. 1975. in R. Drept civil. .17 Stabilirea locului deschiderii succesiunii are importanta pentru determinarea competentei teritoriale a organelor chemate a rezolva atit problemele neconteencioase cit si cele contencioase legate de mostenire. civ. Astfel. In cazul minorilor sub 14 ani dovada se face prin actul de identitate al parintilor sau tutorelui. Giurgiu. in R. nr. P. iar in cazul lipsei bunurilor locul unde s-a inregistrat moartea acelei persoane. Statescu. D.

Art. ca toate au decedat in acelasi moment. Eliescu.18 CAPITOLUL IV 18A se vedea. iar nu prin inscriere in fals intrucit data mortii nu este rezultatul constatarilor facute propriis sensibus de catre cel care intocmeste actul. au decedat la aceeasi data. op. Nr. Dovada contrara cu privire la data mortii se va putea face in ambele cazuri prin orice mijloc de proba. sau cu hotarirea judecatoreasca declarativa de moarte. civ.31/1954. cit. Renuntarea la mostenire produce afecte tot pina la aceasta data. capacitatea lor succesorala si drepturile ce li se cuvin din acea mostenire. potrivit art.21 din Decr.11 moarte data deschiderii succesiunii este aceea a mortii lui decujus. pag. e) compunerea si valoarea masei succesorale.18 din Decr.2o din Decr. civ.1169 C. hotarirea judecatoreasca de declarare a mortii va putea fi anulata potrivit art. ea va putea fi rectificata daca prin probele administrate ca nu este aceea stabilita initial. iar in cazul hotaririi judecatoresti de declarare a mortii. trebuie sa faca dovada datei mortii celui pe care vor sa-l mosteneasca. in baza principiului aplicarii imediate a legii noi. b) momentul transmiterii mostenirii catre succesori. Dovada mortii si a datei acesteia se face de regula prin certificatul de deces eliberat de catre serviciul de stare civila al localitatii in care s-a produs decesul. . cu vocatie succesorala reciproca. Data mortii este importanta din perspectiva problematicii juridice pe care o presupune orice mostenire intrucit in functie de aceasta se stabilesc: a) cercul persoanelor chemate la mostenire. d) validitatea acteelor juridice asupra mostenirii caci in principiu actele cu privire la o succesiune nedeschisa sunt nule absolut (art.7o2 si 965 C. ). g) legea aplicabila fiecarei mosteniri in cazul survenirii in timp a mai multor legi succesorale. facindu-se aplicarea regulii generale consacrata in art. Legea aplicabila este aceea care a fost in vigoare la data deschiderii succesiunii indiferent de data la care se deruleaza procedurile succesorale. inceputul indiviziunii succesorale si data pina la care retroactiveaza efectul declarativ al partajului.31/1954. intrucit acceptarea mostenirii retroactiveaza pina la data deschiderii acesteia. c) data de la care curge termenul de 6 luni de acceptare sau renuntare la mostenire. In cazul extrem cind se dovedeste ca cel declarat mort este in viata. in cazul decesului mai multor persoane intr-un accident sau catastrofa. nr. Cei care pretind vreun drept cu privire la o mostenire.31/1954 instituie prezumtia. Se admite chiar dovada orei si minutului in care a avut loc decesul in ipoteza in care mai multe persoane. 63. f) in cazul pluralitatii de mostenitori. Nr. in cazul certificatului de deces. Actele care se fac insa ulterior deschiderii succesiunii cum sunt cele de acceptare sau renuntare la mostenire vor fi supuse legii in vigoare la data cind sunt savirsite. M.

19 Totusi vocatia generala succesorala si nici cea concreta nu se confunda cu dreptul de mostenire prev. Are asadar. pe cind nedemnitatea priveste numai mostenirea legala. Codul civil prevede (art. .12 CONDITIILE CERUTE DE LEGE PENTRU A PUTEA MOSTENI Sectiunea a I-a. Deak. iar cea de a doua. Dreptul de mostenire. Curs de drept civil. pag. civ. 1o. ca prima conditie si cea de a treia (capacitatea si vocatia succesorala) sunt valabile atit pentru mostenirea legala cit si pentru cea testamentara. A se vedea:D. 385. op. Carpenaru. in Fr. St. Dreptul de autor. cit. pag. Drept civil. 1948. civ.20 Sectiunea a II-a.654-658) doua conditii pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire si anume: a) sa aiba capacitate succesorala si b) sa nu fie nedemna de a mosteni. Tr. Vol. 1983. Rosetti Balanescu. pag. 20. nedemnitatea succesorala. 19Pentru discutiile existenta in doctrina in legatura cu capacitatea succesorala.654 C. Bucuresti. Ionascu. Despre succesiuni”. Dreptul de mostenire. Enumerarea conditiilor. Succesiuni. capacitate succesorala generala. cit. A se vedea. Al Baicoianu. Bucuresti. Reglementare legala. 1928. capacitatea succesorala si cea de a treia.42 din Constitutie. Aceasta pe de o parte. Doctrina a mai adaugat o a treia conditie si anume: c) sa aibe vocatie (chemare) la mostenire. Donatiuni. Deak. Carpenaru. pag. 222. pag. Deak. sunt conditii pozitive. Fr.831 si 93o C. devine potential prin intermediul vocatiei succesorale generale si efectiv prin vocatia concreta la mostenire. cit. de art. Editura “Socec”.42) de a mosteni. Este de observat ca prima conditie prevazuta de art. Iasi. succesiuni si liberali tati. este una negativa. Sugestiv s-a spus ca dreptul de mostenire ca aptitudine abstracta. In Capitolul II din Titlul I”. Regimuri matrimoniale. III. vocatia succesorala. pag. corespondentul ei pentru mostenirea testamentara fiind revocarea judecatoreasca a legatelor pentru ingratitudine prevazuta de art.I. 57-58. 655-658 C. Drept civil roman. op. in cazul mostenirii legale in lege iar in cazul celei testamentare in testament. Pe cind vocatia succesorala intemeiata pe lege sau pe testament se raporteaza la o succesiune concreta si rezulta din raporturile concrete de rudenie sau de casatorie cu defunctul. . 16. 43 si urm. Vocatia succesorala isi are temeiul. Testamente. civ. iar pe de alta. intitulat” Despre conditiile cerute pentru a putea succede”. Fr. Chirica. St. care este o parte a capacitatii de folosinta. Contractele speciale. op. prevazuta de art. Raportul dintre capacitatea succesorala si vocatia succesorala este de la general la particular caci daca o persoana exista sau este conceputa si se naste vie are un drept general si abstract prevazut in Constitutie (art. in cazul mostenirii legale si din cuprinsul testamentului in cazul mostenirii testamentare. Capacitatea succesorala.

de a culege succesiunea. S. numai persoanele moarte se pot reprezenta. civ. civ. cit. mostenitorul legl sau testamentar supravietuieste un interval scurt de timp dupa deschiderea mostenirii si dobindeste cota sa parte de la defunct. 4/1995 pag.668 C. sau succesorilor sai in drepturi in ipoteza in care mostenitorul a fost in viata la momentul mortii lui decujus. pag. nefiind altceva decit o parte a acesteia.7oo C. 138-14o. cind se vorbeste de retransmiterea mostenirii. in timp ce capacitatea succesorala este o aptitudine de a dobindi drepturi si obligatii specifice. Existenta persoanei care pretinde un drept la o anume mostenire se raporteaza la momentul deschiderii succesiunii. Cind este vorba de mai multe mostenirii subsecvente. C. op. Potrivit art. sect. civ. 22D. ”Pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii”. Chirica. si a cotelor ce se cuvin mostenitorilor 23. J. dec. chiar daca nu a acceptat mostenirea dar nici nu a renutat la ea. Asa cum am aratat in literatura juridica a existat controversa in privinta continutului notiunii de capacitate de a mosteni. J.21 Asadar. in Decciziile C. neputind exista neaparat.2 din Decr.1169 C. In acest caz mostenirea sa se retransmite propriilor mostenitori. dar apoi a decedat si cind drepturile sale asupra mostenirii sunt reclamate de proprii sai succesori. In astfel de cazuri cei care pretind vreun drept prin retransmitere succesorala trebuie sa dovedeasca sub aspectulul capacitatii succesorale existenta succesibilului in momentul deschiderii primei succesiuni dar si existenta in momentul deschiderii celei de a doua sau subsecvente mosteeniri. capacitatea de folosinta este aptitudinea generala de a avea drepturi si obligatii (art. civ. orice persoana care exista in momentul deschiderii succesiunii are capacitate de a mosteni. D. MOstenirea prin retransmitere. 28-3o. Dovada incumba acesteia potrivit art. S. 23A se vedea.5 alin. pag. Competenta teritoriala in cazul mostenirilor subsecvente se determina dupa locul deschiderii celei 21Exprimarea legiuitorului este cel putin curioasa cind prevede ca persoana care succede trebuie neaparat sa existe. care se refera la o succesiune”. Nr. civ. a acceptarii in termenul de 6 luni prevazut de art. caci o persoana fie exista fie nu exista. reprezentantul trebuie sa dovedeasca existenta sa la data deschiderii succesiunii precum si faptul ca cel reprezentat era decedat in acel moment intrucit potrivit art. Consideram ca in mod judicios s-a precizat 22 ca:”aceasta capacitate se include in cea de folosinta..13 1. In cazul mostenirii prin reprezentare. civ. nr. 16. In cazzul retransmiterii succesorale fiind vorba de doua sau mai multe mosteniri ele trebuie examinata separat sub aspcetul componentei lor. Cimpoieru. fiind considerata de unii autori ca ceva diferit de capacitatea de folosinta si de capacitatea de exercitiu a persoanei.654 C. oricit de scurt ar fi fost acest timp. 753/199o.Notiunea capacitatii succesorale.31/1954). . Precizam ca reprezentarea succesorala este specifica numai mostenirii legale. in Dreptul nr. 1990-1992.

Situatie se va definitiva fie prin reaparitia lui fie prin constatarea fizica a mortii. ceea ce s-a dovedit apoi a fi inexact. atit cele declarate disparute prin hotarire judecatoreasca cit si cele nedeclarate dar considerata de lege ca fiind disparute.3 din Decr. Nr. Persoanele interesate vor putea dovedi contrariul prin orice mijloc de proba. Daca a decedat imediat dupa deschiderea mostenirii drepturile sale succesorale vor trece la propriii sai succesori ca facind parte din propriul patrimoniu. In astfel de situatii nu are importanta ca mostenitorul care a decedat imediat dupa deschiderea succesiunii nu si-a execritat dreptul de optiune succesorala intrucit acest drept face parte din patrimoniul retransmis propriilor mostenitori care vor putea sa-l exercite pina la implinirea termenului de prescriptie prevazut de lege.654 C.16 alin.19 din Decr. Urmatoarele categorii de persoane au capacitate succesorala: persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii. civ. atit in ce priveste birourile notariale cit si instantele de judecata. persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii si persoanele juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii. persoanele fizice disparute. sau prin declararea prin hotarire judecatoreasca a mortii prin hotarire definitiva si irevocabila prin care s-a stabilit o data a mortii ulterioara datei deschiderii succesiunii. care vin la mostenire prin reprezentarea sa vor pastra cota lui parte din mostenire insa nu ca parte a patrimoniului mostenit de la cel disparut declarat mort ci in calitate de mostenitori cu vocatie proprie care vin la . b)Persoanele disparute. Dovada existentei la momentul deschiderii succesiunii se face prin actele de stare civila sau in cazul mostenitorului care a decedat imediat dupa deschiderea succesiunii cu certificatul de deces sau hotarirea declarativa de moarte. Mostenitorii sai insa. In schimb cel disparut va fi considerat ca nu a avut capacitate succesorala daca se constata fizic sau prin hotarirea judecatoreasca declarativa de moarte ca el a decedat inaintea deschiderii succesiunii la care ar fi avut dreptul. `nr. In astfel de situatii tot ce s-a primit din mostenire in numele disparutului va trebui sa se restituie acelor mostenitori care au fost inlaturati de la succesiune prin considerarea lui in viata la momentul deschiderii succesiunii. Capacitatea succesorala a disparutului este insa provizorie. (art. 2.31/1954 “cel disparut este socotit a fi in viata daca nu a intervenit o hotarire declarativa de moarte ramasa definitiva”. Aceasta categorie de persoane au capacitate succesorala asa cum rezulta din prevederile art.14 din urma mosteniri.Persoanele care au capacitate succesorala. a)Persoanele fizzice in viata. Potrivit art. Nu are importnata cit anume a trait o persoana dupa deschiderea mostenirii. ceea ce inseamna ca persoanele disparute. intervenita dupa deschiderea mostenirii.31/1954) au capacitate succesorala.

au. P.61 C. op. bunuri succesorale. In prezenta s-a acceptat unanim ca aceste dispozitii legale se aplica si in domeniul analizat. ori de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data recunoasterii sau infiintarii lor sau aceea a indeplinirii altei cerinte a legii. Bucuresti. D. Inseama asadar ca peentru a pretinde un drept la mostenire in numele copilului conceput dar nenascut la data deschiderii acelei succesiuni va trebui sa se dovedeasca prin orice mijloc de proba acest fapt material si anume ca aceel copil era conceput in acel moment si ca s-a nascut viu (nu este necesar sa fie si viabil). in masura in care le sunt necesare pentru a lua fiinta in mod valabil. In principiu persoanele juridice au capacitatea de a dobindi drepturi si obligatii de la data dobindirii personalitatii juridice in conditiile legii26. Chirica. op. pag. op. .I. prevede ca “ este capabil a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului”. Gh. la fel ca si persoanele fizice. potrivit legii (art.3 C. Deak. Si in domeniul mostenirii testamentare art.33 din Decr. de regula cu data dobindirii personalitatii juridice. quoties de commodis eius agitur).31/1954 rezulta ca drepturile copilului sunt recunoscute din momentul conceptiei cu conditia ca el sa se nasca viu (infans conceptus pro nato habetur. pag. 376-38o.24 c) Persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii. cit. asadar. atit in cazul in care problema filiatiei se confunda cu problema stabilirii capacitatii succesorale a copilului conceput dar nenascut. pag. Introducere in dreptul civil. 1998. cit. op. civ. Macovei. editia a V-a revazuta si adaugita de M. A se vedea. pag. de la data actului de infiintare.Fr. Nicolae.2 din Decr. Deak. nr.2 C. 26A se vedea pentru amanunte. Atit din prevederile art. Fr. Acest moment poate fi cel al inregistrarii. civ. caci ele nu intra in categoria mostenitorilor legali. 15-16. cit. op. 48. cit. care reglementeaza prezumtia timpului legal al conceptiei si stabileste ca perioada legala de conceptie este cuprinsa intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului. Beleiu. Persoanele juridice. op. cit. cit. Asa bunaoara ar putea dobindi bunuri necesare 24A se vedea. Subiectele dreptului civil. Intrucit Codul civil nu prevede nici o dispozitie prin care s-ar reglementa modul de dovedire al conceptiei copilului la momentul deschiderii succesiunii se apeleaza la prevederile art. Copilul nascut mort este considerat de catre art. bunuri apartinind unei mosteniri. pag. Drept civil roman. in cazul celor supuse inregistrarii.31/1954) o capacitate de folosinta anticipata. Editura “Sansa”. 495o. Zimveliu. 17. Din acelasi moment au capacitatea de a dobindi. care nu corespunde. pag.7alin. M. doar prin testament. 69-7o.8o8 alin. inclusiv de natura succesorala putind dobindi. 18-19.15 mostenire prin reprezentare. d) Persoanele juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii.654 C. nr.654 alin. 25. civ. cit si din cele ale art. cit si in cazul in care stabilirea filiatiei nu se confunda cu stabilirea capacitatii succesorale25. Trusca. ca nu exista. fam. Eliescu. D.

astfel ca in momentul deschiderii succesiunii nici una nu poate fi considerata a fi avut capacitate succesorala. asadar in masa patrimoniala supusa lichidarii. drepturile succesorale dobindite in virtutea testamentului vor trece asupra peroanelor juridice ce vor dobindi patrimoniul acesteia intrind. ajungem la concluzia ca persoanele fizice predecedate precum si persoanele juridice care au incetat sa mai fie in fiinta in acest moment nu au capacitate succesorala. nu se vor mosteni intre ele intrucit nu a supravietuit nici una celeilalte. au decedat in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili daca a supravietuit una alteia. daca ar fost in viata. potrivit carora au capacitate succesorala numai persoanele care exista la momentul deschiderii succesiunii. . dar dupa data deschiderii succesiunii. comorienti sunt persoanele care. Deak. Aceasta prezumtie instituita de legiuitorul nostru este considerata ca fiind cea mai justa caci prezumtia supravietuirii in functie de virsta si de sex a fost considerata arbitrara chiar si in unele legislatii in care ea a fost consacrata asa cum apare ea si in dreptul roman 28. a) Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta. civ. caci ea va fi culeasa de mostenitorii in viata ai lui decujus.Persoanele care nu au capacitate succesorala. Daca persoana juridica inceteaza. ca in prezenta unei astfel de imprejurari acele persoane cu toate ca ar fi avut vocatie succesorala una fata de alta.21 din Decr. 51. Legatul care nu corespunde scopului pentru care persoana juridica a fost infiintata va fi lovit de nulitate sau caduc in functie de faptul daca incapacitatea a existat in momentul intocmirii testamentului sau a intervenit ulterior ca urmare a schimbarii scopului de catre organele competente. Rezulta. partea din mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei fizice predecedate daca ar fi fost in viata la data deschiderii mostenirii va reveni descendentilor sai. avind vocatie succesorala reciproca sau unilaterala. dar inainte de deschiderea mostenirii27. b) comorientii Potrivit art.16 constituirii patrimoniului viitoarei persoane juridice. Fr. op.31/1954. potrivit principiului specialitatii. Trebuie mentionat insa ca bunurile astfel dobindite prin liberalitati trebuie sa corespunde scopului pentru care au fost infiintate. 3. In cazul mostenirii legale prin reprezentare. asadar.. Daca nu sunt insa intrunite conditiile reprezentarii succesorale. pag. astfel ca sunt considerate a fi murit deodata. chiar si de descendentii celui predecedat dar in nume propriu si nu prin reprezentare sau retransmitere. Prin interpretarea per a contrario a prevederilor art. Nr. cit. in cazul dizolvarii persoanei juridice. Au fost insa si autori care au sustinut ca si aceasta prezumtie este la fel de arbitrara caci din faptul ca 27A se vedea. nefiind in viata. succesorii in drepturi ai persoanei predecedate nu vor putea mosteni partea care se cuvenea persoanei predecedate.654 C.

C.17 nu se poate stabili cine a murit mai intai nu ar rezulta ca toti au murit in acelasi timp29. III. 5253. cit pag. cit. 43. M. 29A se vedea. Stanciulescu. pag.D. D. Fr. Deak.31 Din caracterizarea nedemnitatii ca sanctiune sau pedeapsa civila rezulta anumite consecinte. B. cit. pag. Prezumtia mortii concomintente instituita de art. 22. op. op. cit. 22 Rosetti Balanescu. pag. Deak. Fr. Chirica. Alexandresco. op. 1947. cu consecinta ei de a lipsi de capacitate succesorala reciproca sau unilaterala si in cazul persoanelor fizice decedate in acelasi timp. pag. fiind reglementata de norme juridice cu caracter imperativ si de stricta interpretare. 114:Fr. op. op. pag. Principiile dreptului civil roman. pag. Elementele dreptului civil. 66. Macovei. Afirmatia este exacta numai ca nu trebuie sa uitam ca tocmai datorita greutatii sau chiar a imposibilitatii stabilirii momentului decesului fiecareia dintre acele persoane legiuitorul a creiat o prezumtie legala menita a usura adoparea solutiilor juridice ce se impun. 30A se vedea. op. pag. O. nr. cit. . Nedemnitatea (sau nevrednicia) succesorala este decaderea din dreptul de a mosteni a acelor succesibili care se fac vinovati de savirsirea unor fapte grave. Chirica. Sectiunea aIII-a. pag. Bucuresti. strict determinate de legiuitor. Cantacuzino.21 din Decr. cit. pag. partea a II-a. op. 1912. Deak. cit. 22. Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului Civil Roman. L.31/1954 s-a acceptat a se aplica. b) ea opereaza de drept astfel ca decujus nu poate sa-l ierte pe nedemn de efectele ei. Tom. cit. si anume: a) ea se aplica numai in cazul faptelor expres si limitativ prevazute de lege si numai mostenirii legale. 76.Notiune. op. Statescu. 31A se vedea. Eliescu. dar se mai cere si o conditie negativa si anume ca mostenitorul sa nu fie nedemn. 55. N. 66. S-a precizat insa ca ulterior comiterii faptei cel care lasa mostenirea poate sa-l 28A se vedea. op. M. Nedemnitatea succesorala. Asa cum am vazut pentru a putea mosteni se cer doua conditii pozitive si anume capacitatea succesorala si vocatia succesorala. 1. pag. cit. 532. pag. impotriva defunctului sau a memoriei acestuia. Eliescu. pag. cit. op. D. 51. M. Nedemnitatea a fost caracterizata ca fiind o sanctiune civila care se fundamenteaza pe motive de moralitate publica neputindu-se admite ca o persoana vinovata de vreuna din faptele prevazute expres de legiuitor fata de o alta persoana sa o mosteneasca tocmai pe aceasta. 1921. Sachelarie. dar care nu sunt comorienti intrucit ele nu au decedat in aceeasi imprejurare ci in acelasi timp din cauze diferite fara a se putea stabili cu exactitate ordinea deceselor30. Nedelcu. 26-27. D.

92o-923 si 93o C. atit de nedemnitate cit si de revocare a liberalitatilor. 66.264 C. prevede ca este nedemn “Condamnatul pentru ca a omorit sau a incercat sa omoare pe defunct”. e) faptele trebuie sa fie savirsite cu vinovatie.Cazurile de nedemnitate. Nu va fi insa nedemn cel care savirseste infractiunea de favorizare a infractorului prev. neputind fi extinsa si la alte mosteniri. cit. Codul civil prevede in art. care trebuie dovedita in conditiile legii. op. pen. cit. civ. 74. c) nedenuntarea omorului a carui victima a fost decujus. Cu toate acestea. d) sanctiunea intervine numai in cazul in care faptele au fost savirsite fata de cel de a carui mostenire este vorba si nu poate fi extinsa la alte mosteniri. cit. in calitate de autor. C. Art. un caracte relativ. 33M. In primul rind. Atentatul la viata defunctului. asadar. la o mostenire prin omor. si revocarea voluntara sau judecatoreasca a legatelor prevazute de art. op. Aceasta ar fi impotriva bunelor moravuri si a ordinii de drept. cum s-a spus33. asa cum vom vedea in cele ce urmeaza uneori consecintele nedemnitatii se rasfring si asupra mostenitorilor nedemnului si chiar asupra unor terte persoane care au contractat cu nedemnul. ca de pilda tentativa de omor. pag.18 gratifice pe nedemn caci nedemnitatea desfiinteaza numai vocatia succesorala legala si nu are influienta cu privire la liberalitatile prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte32 Liberalitatile sunt guvernate de propriile reguli cum sunt revocarea donatiilor in conditiile art. Din modul in care este formulat textul legal putem trage unele concluzii privind conditiile care trebuie sa fie indeplinite pentru ca o persoana sa fie considerata nedemna pentru acest caz prevazut de legiuitor. pag. de art.829-831 C. civ. Ea are.655 trei cazuri de nedemnitate si anume: a) atentatul la viata defunctului. 115. Eliescu. ea va duce atit la desfiintarea calitatii de mostenitor legal cit si la revocarea judecatoreasca a donatiei sau legatului.655 C. coautor. Statescu. caci acesta nu participa la omorul propriu zis activitatea sa vizind asa cum rezulta din continutul infractiunii ingreunarea 32. 3. Este inadmisibil ca cineva sa-si deschida drum. b) acuzatia capitala calomnioasa la adresa defunctului. c) fiind vorba de o sanctiune ea ar trebui sa produca efecte numai fata de autorul faptelor prevazute de legiuitor. op. instigator sau complice. Deak. Pag. civ. mostenitorul trebuie sa fi fost condamnat pentru infractiunea consumata de omor sau pentru tentativa la aceasta infractiune. . Daca fapta savirsita este o cauza comuna. A se vedea.Fr.

pag. De asemenea nici majorul pus sub interdictie nu poate fi declarat nedemn in acest caz intrucit la fel ca minorul este prezumat a nu avea discernamint37. op. nu a denuntat aceasta justitiei”. pag. 74. Chirica. 86. D.655 pct. c)Nedenuntarea omorului. Art. b) Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea. cit. fapta trebuie sa fie savirsita cu intentie. 34 Autorul acestei fapte poate fi nedemn insa pentru cazul prev.19 sau zadarnicirea urmaririi penale. D. cit. D. Alexandresco. 25. pag. cit. op. civ. In prezent acest text legal este inaplicabil cita vreme inca prin Decretul-Lege nr. . cit. Eliescu. 26. 75. pag. adica pentru nedenuntarea omorului de care a avut cunostinta. cit. M Eliescu.655 pct. cit. cit. potrivit legii pedeapsa cu moartea.3 C. 34IN sens contrar. op. Asa cum rezulta din text numai mostenitorul major poate fi declarat nedemn pentru aceasta fapta nu si cel minor. op. Eliescu. pag. Art. M. 35In acelasi sens. op.. Desigur caracterul calomnios al acuzatiilor trebuia constatat judecatoreste prin hotarirea de condamnare a celui care a facut acele acuzatii. 74. In al treilea rind mostenitorul trebuie sa fi fost condamnat prin hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila pentru omor sau tentativa la aceasta infractiune impotriva lui decujus. op. 37A se vedea.3 prevede ca este nedemn de a succede “mostenitorul major care avind cunostinta de omorul defunctului.655 pct. M. o plingere sau marturie facuta de succesibil contra defunctului in care acesta este acuzat de fapte care daca ar fi fost adevarate ar atrage.35 In al doilea rind. Daca insa a fost conda mnat prin hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila este indiferent daca ulterior intervine amnistierea sau gratierea nedemnitatea se va retine. pag. Fr. 36A. op. pag. Tot astfel nu ne vom afla in caz de nedemnitate daca mostenitorul nu a lucrat cu discernamint sau a intervenit o amnistie antecondamnatorie sau a fost achitat pentru ca s-a aflat in legitima aparare36. de un denunt. op. Deak. Chirica. de art. civ. Aceasta inseamna ca nu ne vom gasi in situatia de nedemnitate prevazuta de acest text legal in cazul in care fapta este savirsita din culpa sau cu praeter intentie ca in cazul loviturilor sau vatamarilor cauzatoare de moarte. Nu ne vom afla in caz de nedmnitate daca autorul nu a mai fost condamnat prin hotarire judecatoreasca pentru aceste fapt pentru ca bunaoara a decedat inainte de aceasta si procesul penal a incetat sau daca raspunderea penala s-a prescris. prevede ca este nedemn de a succede “acela care a facut in contra defunctului o acuzatie capitala. 69.6/199o pedeapsa cu moartea a fost abolita. pag. 25. Chirica.2 C.D. Este vorba asadar. cit. directa sau indirecta. declarata de judecata calomnioasa”. se vedea.

el devenind astfeel totalmente strain de mostenire. in cazul ca ar fi mostenitor rezervatar.656 C. urmind ca aceasta imprejurare sa fie apreciata de catre instanta de judecata in functie de imprejurarile concrete ale cauzei.Efectele nedemnitatii succesorale. civ. cit. iar in cazul in care nedemnul era mosteenitor rezervatar. fratii sau surorile sale unchii sau matusile precum si nepotii sai. De asemenea legiuitorul nu prevede un termen pina la care mostenitorul ar fi trebuit sa denunte omorul. In fine se cere ca nedenuntarea omorului sa nu fie scuzabila potrivit art. ceea ce. Or pentru aceasta trebuie sa precizeze cine este autorul faptei. afinii sai de acelasi grad.655 C. Ca urmare a constatarii nedemnitatii succesorale a unui mostenitor titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat. 117. si legatarilor sau donatarilor ale caror liberalitati ar fi putut fi supuse reductiunii la cererea acestui mostenitor. Partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit nedemnului va reveni comostenitorilor legali subsecveenti. neavind importanta. astfel incit succesibilul ar putea dovedi ca se incadra in categoria celor absolviti de lege de a-l fi denuntat. 3. dar inainte de raminerea ei definitiva si irevocabila se descopera autorul faptei de omor. pentru a inlatura efectele acestei sanctiuni trebuie sa faca dovada ca se incadreaza in aceste grade de rudenie sau afinitate care-l scuteau de aceasta obligatie. . Titlul sau de mostenitor este desfiintat cu efect retroactiv din momentul deschiderii mostenirii. Acest text legal prevede ca sunt scutiti a face denuntul omorului lui decujus ascendentii si descendentii omoritorului. Efecte fata de mostenitorul nedemn. sotul sau sotia sa. Astfel el va putea veni prin reprezentarea tatalui sau predecedat la 38A se vedea. Legea nu cere ca denuntul sa priveasca si pe autorul omorului ssificient fiind sa fie anuntat organelor in drept faprul acestuia. civ. devenind vacanta. Efectele nedemnitatii sunt relative in sensul ca mostenitorul nedemn este inlaturat numai de la mostenirea celui fata de care a fost declarat nedemn si nu de la mostenirea altor persoane. S-a precizat in doctrina38 ca acest text a devenit aproape inaplicabil intrucit de vreme ce o data succesibilul a fost inlaturat de la mostenire ca nedemn pentru omisiunea de denuntare a omorului. Mostenitorul nedemn este inlaturat complet de la mostenirea celui fata de care a savirsit una din faptele prevazute de lege astfel ca el nu va putea culege nici rezerva succesorala. Statescu. pag. de art.20 Mostenitorul major trebuie sa fi cunoscut omorul si sa se fi abtinut a-l denunta. cum am precizat. op. C. momentul savirsirii uneia din faptele prev. Textul s-ar putea aplica in singura ipoteza in care dupa ce s-a constatat prin hotarire judecatoreasca nedemnitatea succesibilului. Daca mosteenitorul nedemn ar fi fost singurul mostenitor al defunctului prin inlaturarea sa de la mostenire aceasta se cuvine statului. asa cum am aratat textul legal nu-i cere.

Nedemnul are insa dreptul sa pretinde de la ceilalti mostenitori datoriile mostenirii pe care le-a achitat din bunurile sale precum este indreptatit si la intoarcerea cheltuielilor necesare si utile facute cu bunurile din mostenire caci nedemnitatea nu poate fi constitui izvor de imbogatire fara temei a celorlalti mostenitori in dauna celui declarat nedemn. nu sunt departati pentru greseala tatalui lor”. civ. Rosetti Balanescu. 228. civ. copilul sau va putea culege mostenirea caci vine la ostenire in nume propriu facind parte din aceeasi clasa de mostenitori cu tatal sau si anume aceea descendentilor. civ. Drept civil roman.657 C. In schimb daca decujus a avut doi copii din care unul nedemn si predecedat. Testamente. De asemenea toate drepturile si obligatiile fata de nedemn care se considerasera stinse prin confuziunea celor doua patrimonii sau prin consolidare revin retroactiv in viata.21 mostenirea unui asecendent mai indepartat 39. Pentru sumele incasate de la debitorii lui decujus va fi obligat sa plateasca dobinzi de la data incasarii prevederile art. de art. Art. III. Venirea la mostenire prin reprezentare potrivit art. copiii 39A se vedea. Regimuri matrimoniale. Asadar copii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului (prin ipoteza a bunicului lor) numai in nume propriu nu si prin reprezentare. Editura “ Socec”. pag. I. fara ajutorul reprezentarii. civ. prevede in privinta copiilor nedemnului ca”viind la succesiune in virtutea dreptului lor propriu. In situatia in care nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de cconstatarea nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti asa cum am precizat mai sus. Restituirea bunurilor se face in natura atunci cind este posibil iar daca bunurile supuse restituirii au pierit sau au fost instrainate sau expropriate pentru cauza de utilitate publica el va trebui sa plateasca despagubiri. Astfel de pilda daca la moartea lui decujus a ramas ca mostenitor unicul sau fiu dar acesta este nedemn. ceea ce insemana ca nedemnitatea. Bucuresti 1948. nefiind aplicabile in acest caz. .655 C. este conditionata printre altele de imprejurarea ca cel reprezentat sa fi putut el insusi sa culeaga mostenirea or in cazul in care reprezentatul era nedemn el nu indeplinea aceasta conditie caci nu avea chemare utila la mostenirea celui fata de care s-a facut vinovat de comiterea uneia din faptele prev. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului. Vol. In acest mod efectele pedepsei nedemnitatii se extind iata si cu privire la alte persoane decit acelea care se vac vinovate de comiterea acelor fapte incriminate de legiuitor. Al.658 C. Potrivit art.1o88 C.664 C. El este chemat la mostenire fara reprezentare si inlatura de la mostenire alte rude mai indepartate in grad care fac parte din alte clase mostenitori subsecvente. mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile mosteenirii de la data deschiderii acesteia. asa cum am mai aratat prodduce efecte si fata de ei care nu au savirsit nici una din faptele determinate de legiuitor ca ducind la nedemnitate. fiind considerat posesor de rea credinta si pus de drept in intirziere de la data intrarii sale in posesia bunurilor din mostenire. civ. Succesiuni. Donatiuni. Baicoianu.

pag. de buna credinta se poate prevala de regula error comunis facit ius. Efectele nedemnitatii fata de terti. I. Modul in care opereaza nedemnitatea. Eliescu. Deak. Baicoianu. Safta-Romano. 31-32. op. in privinta copiilor nedemnului. pag. cit. 76-77. resolvitur ius accipientis. cit. civ. care s-a vazut este inechitabila. 75. Rosetti Balanescu. R. op. civ. Cita vreme nedemnitatea are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor. pag. Daca tertul este de rea credinta in sen sul ca a avut cunostinta de nedemnitatea celui cu care a contractat principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis se aplica din plin42. 41In acelasi sens. 9/1993. S-a pus problema daca aceasta solutie conscrata de legiuitor prin art. D. 229. op. Al. Macovei. pag. 3o-31. Popescu. cit. pag. se aplica nu numai copii lor acestuia ci si celorlalti descendenti in grad mai indepartat de rudenie. op.658 C. Intrucit este posibil ca in perioada de la deschiderea mostenirii si pina la constatarea nedemnitatii mostenitorul nedemn sa fi inheiat acte juridice cu privire la bunurile succesiunii se pune problema soartei acestora.22 acestuia nu vor putea culege mostenirea dupa bunicul lor caci nu-l pot reprezenta. Solutia propusa este fortata caci nu are nici o logica ca descendentii in grad mai indepartat ai nedemnului sa aibe o situtia mai favorabila decit copiii acestuia41. 37-39. Deak. .. op. pag. 40Fr. E. in “Dreptul” nr. pe tatal lor iar mostenirea va fi culeasa de celalalt fiu al defunctului care este ruda de gradul I si-l inlatura pe nepotul care este ruda de gradul II cu defunctul. Actele de dispozitie privind bunurile imobile se mentin in ipoteza in care tertul dobinditor poate invoca uzucapiunea sau daca conditiile acesteia nu sunt indeplinite daca tertul dobinditor. 4. In privinta actelor de dispozitie care privesc bunuri mobile s-a acceptat solutia mentinerii lor in vigoare in masura in care tertul dobinditor a fost de buna credinta si facindu-se aplicarea regulii instituita de art.658 C. 65 42A se vedea. Chirica.19o9 C. Solutiile trebuie totusi nuantate in functe de natura actului juridic si de buna sau reaua credinta a tertilor cocontractanti. avind in vedere dispozitiile art. Astfel in privinta actelor de conservare si admnistrare s-a decis ca vor fi mentinute in vigoare caci prin ele se asigura buna gospodarire a bunurilor succesorale. pag. Fr. Camelia Toader. M. S-a sustinut 40 ca de vreme ce legiuitorul foloseste expresia “copiii nedemnului” si nu aceea de “descendentii nedemnului”trebuia sa credem ca legiuitorul nu a facut-o intimplator asa incit aceasta regula nu are aplicare decit copiilor nedemnului si nu si celorlalti descendenti mai indepartati. civ. op. cit. cit. 79-8o. cit. pag. op. Consideratii in legatura cu aplicarea principiului aparentei in drept in materia mostenirii. D. in principiu se poate sustine ca actele juridice incheiate de nedemn cu tertii vor fi desfiintate ssi ele cu efect retroactiv potrivit principiului resoluto iure dantis. cit.

cit. Deak. 866/1957 a Trib. op. 44C. cit. pag. 118. Momentul la care nedemnitatea poate fi constatata acesta nu poate fi decit dupa deschiderea succesiunii anterior o actiune cu un atare obiect neavind interes. Vocatia sau chemarea la mostenire. Statescu. nr. 79-8o. avind in vedere gravitatea ei. precum si de catre instanta de judecata din oficiu si chiaar de catre nedemnul insusi45. In primul caz de nedemnitate este suficienta hotarirea judecatoreasca de condamnare pentru omor sau tentativa la aceasta infractiune. iar dupa decesul sau impotriva succesorilor sai care nu se vor putea prevala de caracterul perssonal al sanctiunii nedemnitatii de vreme ce antecesorul lor nu a putut avea nici un drept asupra mostenirii autorului sau46. cercul de persoane care o pot face trebuie sa fie ccit mai mare. 46A se vedea. In cazul mostenirii legale vocatia la mostenire isi are izvorul in prevederile legale potrivit carora sunt chemate la mostenire rudele defunctului incadrate in patru clase de mostenitori. op. precum si sotul supravietuitor.974 C. Gherman. I. In cel de al treilea caz prevazut de art. civ. . Sectiunea a IV-a. Pe linga conditia capacitatii succesorale. Pag. Eliescu. iar in cazul al doilea este suficienta hotarirea de condamnare pentru denunt calomnios. pag. rai. civ. In ce priveste invocarea nedemnitatii. ori marturie mincinoasa. pag. 78. op. V. Zimveliu. daca sunt prezente conditiile cerute de lege44. C. op.23 Regula care s-a impus este aceea ca nedemnitatea opereaza de drept astfel ca nu este nevoie de o hotarire judecatoreasca speciala care sa o pronunte43. Intr-o prima acceptie notiunea de vocatie succesorala are un sens general care exprima potentialitatea unor rude din cele determinate ca facind parte din cele patru clase de mostenitori de a culege mostenirea lui decujus. cit. cit. Nedemnitatea este invocata cit timp nedemnul este in viata impotriva acestuia. M. donatarii sau legatarii care au primit liberalitati peste cotitatea disponibila. pag. 118. Astfel pot sa invoce nedemnitatea comostenitorii care au fost inlaturati de la mostenire de catre nedemn. iar in cazul mostenirii testamentare in cuprinssul testamentului lesat de defunct. daca nedemnul este rezervatar precum si creditorii acestor persoane pe calea a actiunii oblice potrivit art. op. cit. civ. pop. 45A se vedea. cit. Eliescu. 76. Vatra Dornei. Dar dintre acestea nu toate vor putea culege mostenirea in mod concret ci numai acelea care au vocatie succesorala 43A se vedea. M. nota la sent. Statescu. pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire. este insa nevoie de o hotarire judecatoreasca privitoare la nedemnitatea mostenitorului dar nici in acest caz instanta nu pronunta nedemnitatea ci o constata doar. op.18.655 C. Orice persoana interesta va putea invoca nedemnitatea. se mai cere o a adoua conditie pozitiva si anume vocatia succesorala. Fr.

efectiv. In adevar. pag. op. Deak. ipoteza in care spunem ca ea nu a avut vocatie succe sorala concreta la acea mostenire. .24 concreta. Vocatia succesorala generala este inoperanta evident in cazul mostenirii testamentare caci orice persoana care are capacitate succesorala poate in principiu primi legate cu limitarile aduse de rezerva succesorala. o persoana poate sa aibe vocatia succesorala generala dar poate fi inlaturata de la mostenirea respectiva de o ruda in grad mai apropiat a defuctului de pilda. 47 47Fr. una pozitiva adica vocatia succesorala generala si una negativa ca acea persoana sa nu fie inlaturata de la mostenire de o ruda mai apropiata in grad sau de un legatar. in cazul unei categorii de mostenitori. adica in lumina principiilor care guverneaza devolutiunea succsorala legala vor culege. 58. S-a spus ca pentru ca o persoana sa aibe vocatie succe sorala trebuie sa existe doua conditii. acea mostenire. cit.

Vocatia succesorala legala este de regula reciproca. In cazul devolutiunii testamentare transmisiunea are loc potrivit vointei lui decujus exprimata in testament. Bunaoara defunctul a dispus prin testament numai de o parte a mostenirii sau chiar daca a dispus de intreg dar existind mostenitori rezervatari acestia isi vor primi partea lor (rezerva) in virtutea legii. Nu se poate vorbi de reciprocitatea vocatiei legale la mostenire a statului sau a persoanelor juridice si nici in cazul mostenirii testamentare intrucit fiecare testament este un act juridic unilateral si independent. Astfel daca copiii vin la mostenirea parintilor lor si acestia din urma sunt chemati la mostenirea acestuia din urma Reciprocitatea vocatiei legale la mostenire cunoaste o singura exceptie in cazul casatoriei putative cind potrivit art. Mostenirea va fi tot legala si atunci cind defunctul a lasat testament dar acesta nu cuprinde legate ci numai alt fel de dispozitii ca recunoasterea unui copil. In cazul devolutiunii legale legiuitorul determina categoriile de persoane care vor culege mostenirea functie de anumite criterii cum este gradul de rudenie sau calitatea de sot supravietuitor. Intre cele doua forme ale devolutiunii mostenirii nu exista neaparat un raport de excludere caci ele pot coexista. Prin devolutiunea mosteenirii se intelege atribuirea catre anumiti mostenitori a patrimoniului succesoral. Devolutiunea legala (ab intestat) a mostenirii are loc atunci cind nu exista testament.25 TITLUL II MOSTENIREA LEGALA CAPITOLUL I REGULI MOSTENIRII GENERALE PRIVIND DEVOLUTIUNEA LEGALA A Sectiunea a I-a. sotul de buna credinta va avea vocatie succesorala la mostenirea celuilalt dar cel de rea credinta nu. Principiul vocatiei reciproce la mostenire are si un sens negativ astfel ca daca o persoana nu are vocatie la mostenirea altei persoane nici aceasta din urma nu va avea vocatie la mostenirea celei dintii. Consideratii generale. fam. dispozitii privind funeraliile sau privitoare la desemnarea unui executor testamentar etc.23 C. caci in acest din urma caz devolutiunea este testamentara. . Tot astfel se poate intimpla ca testamentul sa nu cuprinda legate ci numai exheredari astfel ca el va fi folosit numai pentru inlaturarea de la mostenire a celor exheredati iar mostenirea se va imparti potrivit legii de catre cei care nu au fost inlaturati prin vointa lui decujus.

”Succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului. chemarea concreta la mostenire se determina tot pe baza gradului de rudenie. in sensul ca rudele de grad mai apropiat le inlatura pe cele in grad mai indepartat.clasa I .659 C. sintetizind principiile de mai sus. Legiuitorul a creiat patru clase de mostenitori. iar in cadrul fiecarei clase. Cei din clasa a treia vin la mostenire numai daca nu exista mostenitori din prima si a doua clasa de mostenitori si exclud pe cei din clasa a patra de mostenitori si. cei din clasa a patra pot veni la mostenire numai daca nu exista mostenitori din clasele superioare. In lipsa oricaror rude din categoria celor chemate la mostenire precum si a sotului supravietuitor mostenirea se va atribui statului.26 Sectiunea a II-a. Codul civil in art. indiferent de grad pot fi chemate la mostenire caci chemate fiind nelimitat la mostenire s-ar ajunge.clasa a II-a . ”spune legiuitorul in art.care cuprinde descendentii in linie dreapta ai defunctului. civ. In linie dreapta rudele lui decujus sunt chemate la mostenire la infinit. Nu toate rudele. adica copiii defunctului. . adica parintii . Clasa a doua vine la mostenire numai in lipsa oricaror mostenitori din prima clasa si excclude total pe cei care fac parte din clasa a treia si a patra.care cuprinde ascendentii si colateralii privilegiati. devenind vacanta. . . Principiile devolutiunii succesorale legale.319/1944. ascendentilor si rudelor sale colaterale. in fine.669-675 stabileste patru clase de mostenitori cu ordinea lor de preferinta. Rudenia de singe si cea civila rezultata din adoptie este criteriul fundamental al vocatiei succesorale legale la care. nepotii. La acestea se adauga sotul supravietuitor care vine la mostenire in baza Legii nr. dar in linie colaterala legiuitorul margineste chemarea lor la gradul IV inclusiv. uneori de generatii succesive in sinul aceleasi familii prezumindu-se afectiunea fireasca dintre defunct si aceste persoane determinate de legiuitor. bazat tot pe gradul de rudenie stabilind intre ele o ordine de preferinta. La baza devolutiunii legale a mostenirii sta legatura de rudenie dintre decujus si cei chemati la mostenirea sa. in adevar la o fragmentare excesiva a patrimoniului succesoral care nu e de dorit. Primul principiu al devolutiunii succesorale legale este acela potrivit caruia succesorii sunt chemati la mostenire in ordinea claselor de mostenitori. stranepotii etc. acestuia fara limita de grad. Cele patru clase de mostenitori determinate de legiuitor sunt urmatoarele: . In determinarea categoriilor de rude care au vocatie succesorala la mostenirea lui decujus legiuitorul a adoptat doua criterii esentiale si anume:clasa sau ordinul de mostenitori si gradul de rudenie dintre defunct si succesibili. Prima clasa de mostenitori vine la mostenire excluzind total pe cei care fac parte din cea de a doua sau subsecventa clasa de mostenitori. asa cum am aratat se adauga calitatea de sot supravietuitor a defunctului. Chemarea in acest mod a rudelor si a sotului supravietuitor la mostenirea lui decujus are la baza interesul socialmente acceptat al conservarii bunurilor dobindite.

. adica unchii. . dar asa cum vom vedea el are importanta si in cadrul aceleasi clase de mostenitori. asa cum rezulta din textele legale precizate mai sus este de doua feluri rudenie in linie dreapta. In linie dreapta gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor existente intre persoanele intre care dorim sa stabilim gradul de rudenie. iar in fraza II acelasi text precizeaza ca linia colaterala este” sirul gradelor intre persoanele ce nu se cobor unele din altele. Rudenia. Asadar. pe de o parte.662 si 663 C. ea se mai numeste clasa mixta a ascendentilor si colateralilor privilegiati. . unchiul cu nepotul de frate sunt rude de gradul III. dar apartinind clasei I de mostenitori va inlatura de la mostenire pe 48Pina la legea din 28 iulie 1928 privind impozitul pe succesiuni rudele erau chemate la mostenire pina la gradul 12 inclusiv. fam. Astfel fratii sunt rude de gradul II. dar care se cobor dintr-un autor comun”.clasa a IV-a. iar pe de alta parte pe fratii si surorile defunctului si copiii acestora. civ. pina la gradul IV inclusiv. Astfel nepotul de fiu aal defunctului este ruda de gradul II cu acesta. iar nepotul de fiu si bunicul sunt rrude de gradul II. parintii defunctului. In cazul in care nu exista nici una din rudele cuprinse in cele patru clase de mostenitori si nici sot supravietuitor. asa cum am vazut. gradul de rudenie sta la baza apartenentei la o clasa de mostenitori sau alta.46 C. iar verii primari sunt rude de gradul IV. vine la mostenire sotul supravietuitor al defunctului potrivit Legii nr.661 alin. In concurs cu fiecare din aceste clase sau singur in masura. Pentru ca ea cuprinde. privitoare la drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. ”Se numeste linie dreapta ssirul gradelor intre persoanele ce se cobor una din alta” prevede art. El se stabileste potrivit prevederilor art. ceea ce intereseaza sub aspectul chemarii la mostenire este apartenenta la o clasa de mostenitori iar nu gradul de rudenie cu defunctul. ascendenta sau descendenta si rudenie colaterala.319/1944.1 fraza I.care cuprinde pe ascendentii ordinari. Astfel tatal si fiul sunt rude de gradul I. In linie colaterala. fratii si surorile bunicilor defunctului. potrivit art. adica bunicii si strabunicii defunctului etc. Rudele in linie dreapta ale defunctului ssunt chemate teoretic la mostenire la infinit practic insa limitarea vine de la limitele biologice ale vietii omului neputindu-se depasi gradul trei sau patru de rudenie. mostenirea devine vacanta si se cuvine statului. In linie colaterala gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor care urca de la persoana al carei grad de rudenie trebuie sa-l stabilim pina la ascendentul comun si apoi de la aceasta pina la persoana fata de care urmeaza sa stabili gradul de rudenie. . care sunt rude in linie ascendenta de gradul I cu acesta. In cazul existeentei unor mostenitori apartinind la clase diferite.clasa a III-a . in care nu exista rude de singe. civ.care cuprinde pe colateralii ordinari. fara limita de grad.68o c. si ale art. matusile verii primari.27 defunctului impreuna cu fratii si surorile acestuia precum si descendentii lor. rudele sunt chemate la mostenire numai pina la gradul IV inclusiv48. care sunt rude in linie colaterala pina la gradul IV.

Reprezentarea succesorala nu trebuie confundata nici cu reprezentarea conventionala pe care o genereaza mandatul si nici cu cea legala a minorului sau interzisului judecatoresc caci nu are nici o legatura cu acestea. Reprezentarea succesorala. Potrivit acestui principiu daca exista mai multe rude din aceeasi clasa de mostenitori si ele au acelasi grad de rudenie cu defunctul vor mosteni cote egale din mostenirea acestuia. Prin exceptie in clasa a doua de mostenitori parintii defunctului desi sunt rude de gradul I cu defunctul nu vor inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului. reprezentarea succesorala este o fictiune a legiuitorului care are drept efect de a pune pe reprezentanti in locul. care ssunt rude de gradul II cu vor veni impreuna la mostenire. Cei care sunt frati dupa ambii parinti vor lua mai mult decit cei care sunt frati numai dupa unul din parinti. Prin exceptie sotul supravietuitor nu este inlaturat de nici o clasa de mostenitori si vine in concurs cu toate la mostenire. Inca in doctrina franceza a .664 C. nepotul de fiu este ruda de gradul II. De asemenea constituie o exceptie de la acest principiu reprezeentarea succesorala de care ne vom ocupa in cele ce urmeaza. In acest caz.28 tatal defunctului care este ruda de gradul I. dar face parte din clasa a II-a de mostenitori. gradul de rudenie este decisiv. Si de al acest principiu exista o exceptie si anume aceea a fratilor si surorilor care provin din casatorii diferite si se mostenesc intre ei. civ. In lumina acestui principiu in ipoteza ca la moartea defunctului au ramas mai multe rude ale sale apartinind aceleasi clase. Potrivit art. doar cota sa de mostenire variaza dupa cum vine in concurs cu mostenitori dintr-o clasa sau alta. gradul si drepturile reprezentatului. rudele in gard mai apropiat le vor inlatura de la mostenire pe cele in gard mai indepartat. 1. Al treilea principiu al devolutiunii succesorale legale este acela potrivit caruia in sinul aceleasi clase de mostenitori rudele de grad egal mostenesc in parti egale. Astfel fiul lui decujus va inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al lui decujus.Notiunea reprezentarii succesorale. asa cum vom vedea mostenirea nu se imparte in mod egal sau pe capete ci pe linii. cum vom vedea in cele ce urmeaza. Al doilea principiu al devolutiunii succesorale legale este acela al prioritatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele ddin cadrul aceleasi clase (sau regula proximitatii gradului de rudenie). Sectiunea a II-a. Ei apartin aceleasi clase de mostenitori dar in vreme ce fiul este ruda de gradul I. Abia in interiorul aceleasi clase. dupa cum nici nu inlatura rudele apartinind celor patru clase de mostenitori.

Deak. copiii fratelui sau decedat inainte de aceasta. cit. nu vor mosteni in parti egale ci primii doi vor impartii partea de ½ care s-ar fi cuvenit tatalui lor. 2. pag. apartinind aceleasi clase succesorale. De pilda. s-a spus 49. Din analiza textelor legale amintite mai sus rezulta ca atunci cind reprezentarea 49A se vedea. Alexandresco. D. caci de pilda. III.Cazurile de aplicare a reprezentarii succesorale.29 fost criticata definirea reprezentarii succesorale ca o fictiune caci. pag. copiii celuilalt fiu al sau predecedat. fiul in viata desi rud de gradul I cu defunctul nu-i va inlatura de la mostenire pe cei doi copii ai fratelui sau predecedat ci acestia vor veni la mostenire culegind impreuna partea care i s-ar fi cuvenit tatalui lor daca ar fi fost in viata. Tot astfel reprezentarea succesorala este o abatere si de la principiul potrivit caruia rudele in grad egal. pag. . Iasi. In acest mod reprezentarea constituie o abatere de la regula proximitatii gradului de rudenie potrivit careia fiul in viata al defunctului la data deschiderii succesiunii ar trebuii sa-i inlature de la mostenire pe cei doi nepoti. nici ascendentii ordinari. opcit. M. iar celalalt trei copii. pag. iar cealalta parte de ½ va fi impartita de asta data de cei trei nepoti care vin si-l reprezinta pe tatal lor predecedat. 189o. civ. daca la moartea sa decujus a lasat un fiu si doi nepoti. C. ambii predecedati. toti fiind asadar nepoti de fiu. 666 si 672 C. daca s-ar fi aflat in viata 50. cit. cit. iar unul a avut doi copii.665. pag. Unii autori au definit-o atunci ca fiind un beneficiu al al legii in virtutea caruia o persoana mai indepartata in grad urca in locul si gradul parintelui sau care nu mai este in viata la data deschiderii succesiunii pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia. nici colataralii ordinari si nici sotul supravietuitor 52 . mostenesc in parti legale. rezulta ca reprezentarea succesorala este admisa in cazul descendentilor copiilor lui decujus si ai descendentilor din frati si surori. Tom. pag. Asa cum am vazut reprezentarea succesorala fiind o exceptie de la principiile devolutiunii legale a mostenirii prevederile legale care o reglementeaza sunt de stricta interpretare. Tipografia Nationala. Explicatiune teeoretica si practica a dreptului civil roman. op. 89-9o. 87. op. op. legiuitorul modern nu are nevoie de fictiuni precum pretorul roman ci poate introduce o exceptie de la regula in mod direct. 51Fr. Nu pot beneficia de reprezentare nici ascendentii privilegiati.Fr. op. Statescu.M. daca decujus a avut doi copii. Eliescu. 125. cit. Cel reprezentat este ascendentul predecedat fata de decujus. iar reprezentantul este cel care urca in locul si gradul sau culegind partea care i s-ar fi cuvenit daca ar fi fost in viata la data mortii lui decujus. 89 50A se vedea. iar moartea prematura a parintilor nu trebuie sa dauneze unora dintre copii si nici sa profite altora“51. 86. Eliescu. 261. Deak. “Dreptul la mostenire nu poate depinde de hazard (predecesul sau supravietuirea unor rude). Din prevederile art.

ca ea va opera si in ipoteza ca la mostenire vin descendenti de gradul I. care iau locul ascendentilor lor rude de gradul I.668 C.Fr. care sunt rude de gradul III cu defunctul si fac parte din clasa a doua mixta de mostenitori vor putea veni la mostenire prin reprezentare fie ca exista frati in viata ai lui decujus. 15o6/1968. pag. pag. evident. 1986. Supr. 8o-81. care erau rude de gradul I cu defunctul si vor impartii intre ei partile care ar fi revenit ascendentilor lor daca erau in viata la data deschiderii succesiunii.Trib. se bucura de reprezeentare nu numai cei care sunt rude de gradul II cu defunctul ci si cei de gradul III si asa mai departe la infinit. pag. daca decujus a avut doi fii. dec. asadar al clasei I de mostenitori. op. cit. din care doua privesc persoana celui reprezentat. Trib.E. 92. Grivita Rosie. pag. 95-97. pag. din care unul este predecedat. 76-78 53C. fie ca vin numai nepoti de frate si sora la mostenire. col. sect. in C. Statescu. Supr. Art. 226/1986. rude de gradul II. acestia vor veni la mostenirea prin reprezentarea parintilor lor. civ. pag. SaftaRomano. ca de pilda in cazul comorientilor sau al persoanelor decedate in acelasi timp fara sa fie 52A se vedea. cu descendenti de gradul II (nepoti) care-l reprezinta pe ascendentul lor predecedat precum si in ipoteza ca toti descendentii de gradul I sunt decedati si vin la mostenire prin reprezentare numai nepotii. nr. sent. in linie colaterala legiutorul mergineste si reprezentarea succesorala pina la gradul IV de rudenie inclusiv. dar a avut la rindul sau doi fii. iar a treia persoana celui care reprezinta. op. nr. Aceste conditii sunt urmatoarele: a) Cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii. 88.M.30 este admisa ea opereaza : a) in toate cazurile si b) la infinit. prevede ca nu se reprezinta decit persoanele moarte. in J. op. D.Trib. cit. pop. 433o/1995. b) Prin afirmatia ca reprezentarea opereaza la infinit vom intelege ca in cazul descendentilor in linie dreapta. Reprezentarea opereaza numai daca sunt prezente trei conditii. referindu-ne la clasa descendentilor. dar fiecare a lasat cite doi copii. cit. fiul in viata la data deschiderii mostenirii. Deak. 1968. Intr-o a doua ipoteza. civ.Conditiile reprezentarii succesorale. pag. . a) Prin afirmatia ca reprezentarea opereaza in toate cazurile vom intelege. civ. 127. nr. Tot astfel descendentii din frati si surori. Eliescu. 5/1956. S-a precizat ca reprezentatul nu este necesar sa fie predecedat fata de decujus caci reprezentarea va opera chiar in ipoteza in care cel reprezentat a decedat concomitent cu decujus53. rai. civ. in C. dec. In schimb. 889. acestia din urma luind locul tatalui lor prin reprezentare vor veni la mostenire impreuna cu fiul in viata al lui decujus (unchiul lor) si vor culege cota de ½ care s-ar fi cuvenit tatalui lor daca era in viata. D. De pilda. op. N. al lui decujus. cit. daca ambii fii ai lui decujus au predecedat acestuia. nr. 3. Cealalta cota o va lua.

op. sa-l fi putut mosteni pe defunct. Cel declarat nedemn nu poate fi reprezentat pentru ca daca ar fi fost in viata el nu-l putea mosteni pe defunct. ramas in viata. Persoanele in viata. ceea ce este inechitabil55 . bunaoara un copil al defunctului.31 comorienti. Tot asa cei declarati disparuti nu pot fi reprezentati fiind considerati in viata pina in momentul in care intervine hotarirea judecatoreasca de declarare a mortii. Reprezentarea va avea loc in aceasta ipoteza caci locul este util in ce priveste rezerva succesorala de care decujus nul poate priva pe descendentul sau reprezentat. Chirica. asadar. Daca prin aceasta hotarire ramasa definitiva si irevocabila se stabileste o data a mortii anterioara sau concomitenta cu data deschiderii succesiunii reprezentarea va fi posibila. Nu aceeasi este situatia in cazul in care cel exheredat este un mostenitor rezervatar. D. op. daca fiii celui decedat impreuna cu tatal lor nu ar putea veni la mostenirea bunicului lor prin reprezentare. In legatura insa cu situatia comorientilor s-a exprimat si parerea ca in acest caz reprezentarea nu ar opera pentru ca cel ce ar urma sa fie reprezentat. Reprezentantul trebuia sa urce din grad in grad. in adevar. Solutia. nu vor putea fi reprezentate chiar daca au renuntat la mostenire sau au fost declarate nedemne. pina la gradul cel mai apropiat de defunct. Din interdictia reprezentarii persoanelor in viata la data deschiderii mostenirii razulta consecinta ca reprezentarea nu poate opera prin salturi si nici omisio medio. decit sa se foloseaca notiunea de predecedat la data deschiderii mostenirii. Cei in viata fie ca vor mosteni pe defunct in nume propriu fie vor fi inlaturate de la mostenire de rude in grad mai apropiat cu acesta. fiind considerati comorienti. cit. astfel ca mai corect este sa se spuna ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii. Impartasim prima opinie numai pentru argumentul de echitate caci. 88. Aceasta inseamna ca nu este suficient ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii ci este necesar ca acesta. 55A se vedea Fr. daca ar fi fost in viata. 54A se vedea. pag. . asa cum am aratat este criticabila de vreme ce nedemnitatea este soccotita o sanctiune civila care ar trebui sa aibe efecte numai fata de cel nedemn si nu si fata de urmasii sai. 44-45. Locul nu este considerat util nici in cazul in care reprezentatul este un frate sau sora a defunctului. decedati la data deschiderii succesiunii care insa au fost exheredati de catre defunct. fiind prezumat mort in acelasi moment cu decujus el nu are capacitate succesorala caci nu exista in acel moment si asa fiind locul sau nu este util54. care trebuie sa fie vacante prin deces. daca de pilda decujus impreuna cu unul din cei doi fii ai sai decedeaza in aceeasi catastrofa. Deak. pag. aceasta mostenire ar fi culeasa in totalitate de celalalt fiu al lui decujus. b) Locul persoanei reprezentate sa fie util. cit.

Efectul principal al reprezentarii succesorale este impartirea mostenirii pe tulpini si nu pe capete. daca aceeasi tulpina a prrodus mai multe ramuri. pag. Faptul ca reeprezentantul a fost nedemn fata de cel pe care-l reeprezinta nu este o piedica in calea reprezentarii si nici renuntarea la mostenirea reprezentatului (art. dar unul a avut la rindul sau doi fii. 4. In linie colaterala descendentii din frati si surori pot veni la mostenire prin reprezentare numai pina la gradul IV inclusiv “nefiind de conceput ca o persoana situata in afara sferei rudelor chemate de lege la mostenire (cum este de exemplu fiul stranepotului de frate al defunctului. ). dar daca ea a fost facuta de catre descendentii sai sau de colataralii privilegiati ori nepotii acestora reprezentrea nu mai poate avea loc intrucit cel ce ar urma sa fie reprezentant nu are vocatie proprie la mostenirea defunctului nefiind ruda cu acesta. fiind chemat sa-l mosteneasca pe defunct trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru a-l putea mosteni pe acesta.25/1997 (modificata prin Legea nr. mostenirea lui de cujus se va impartii in doua.2 C.32 c) Reprezentantul sa aibe vocatie succesorala proprie la mostenirea defunctului. Asadar. civ. Daca de pilda. civ. Art. 45. care vin toti la mostenire prin reprezentare. Chirica.667 C. In privinta rudeniei izvorita din adoptie incepind cu data de 12 iunie 1997 cind a intrat in vigoare Ordonanta de urgenta nr. decujus a avut doi fii. In cazul adoptiei (infierii) cu efecte depline. prevede ca :”In toate cazurile in care reprezentarea este admisa. op. membri aceleasi ramuri se impart egal intre dinsii”. iar celalalt trei fii. Adoptatul cu efecte restrinse si descendentii sai vor putea veni insa la mostenire prin reprezentare in familia lor fireasca pentru ca in acest caz legaturile de rudenie cu familia de singe nu s-au intrerupt. ambii predecedati. iar cota de ½ se va impartii intre cei doi reprezentanti ai primului copil al lui decujus predecedat iar 56D. cel adoptat si descendentii sai pot veni la mostenire prin reprezentare la fel ca si copiii rezultati din filiatia fireasca intrucit ei ca urmare a doptiei devin rude cu adoptatorul precum si cu rudele acestuia iar rudenia de singe dintre copil si parintii sai inceteaza. sudivizia se face iarasi pe tulpina in fiecare ramura.Efectele reprezentarii succesorale. cit. 87/1998) exista un singur fel de adoptie si anume adoptia cu efectele filiatiei firesti sau cu efecte depline.668 alin. Reprezentantul. Trebuie sa aibe capacitate succesorala. sa nu fie nedemn fata de defunct si sa aibe vocatie proprie la mostenirea acestuia. Adoptiile incuviintate in trecut pot sa fie si adoptii cu efecte restrinse asa cum au fost ele reglementate de Codul familiei intrucit legea noua nu retroactiveaza. . reprezentantii vor culege intotdeauna numai partea care s-ar fi cuvenit antecesorului lor pe care-l reprezinta. Daca adoptia(infierea) a fost cu efecte restrinse descendentii celui adoptat vor putea veni la mostenire prin reprezentare numai daca adoptia a fost facuta de catre de cujus. ruda de gradul al cicilea cu acesta) sa poata veni la succesiunea lui de cujus prin reprezentarea rudelor de grad succesibil predecedate”56. partajul se face pe tulpina .

De altfel Regulamentul aprobat prin H. 14o.18/1991 si Legea nr. Vor raspunde asadar. Succesiunea se deschide la data mortii fostului proprietar al terenului iar nu la aparitia Legii nr. nr.33 cealalta cota de ½ se va impartii in parti egale intre cei trei reprezentanti ai celui de al doilea fiu al lui de cujus predecedat si el. 1o-11. 58V. Deak. astfel ca toate problemele succesiunii se rezolva raportat la aceasta data. asa cum corect s-a precizat. 1991 pag. In ipoteza ca fostul proprietar al terenului nu este in viata potrivit art.G.169/1997) pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate mostenitorii acestuia in conditiile legiicivile. cit. Daca moartea copilului sau a fratelui sau surorii au avut loc ulterior decesului autorului. 18/1991. dar daca au acceptat-o reprezentarea opereaza de drept efectele ei neputind fi modificate nici prin vointa reprezentantilor si nici a lui de cujus. In consecinta. P. Lungu. Diferentierea intre institutia transmiterii si cea a reprezentarii. Dreptul de reprezentare succesorala in conditiile prevederilor art. in Dreptul nr. Mostenitorii care vin prin reprezentare la mostenire dobindesc nu numai drepturi ci si obligatii functie de vocatia succesorala a fiecaruia. op. in Dreptul nr. Reprezentarea nu este admisa insa in cazul in care reprezentatul a decedat nu anterior ci ulterior fostului proprietar al terenului insa decesul a avut loc inaintea aparitiei Legii nr.18/1991 (republicta in 1998 cu modificarile aduse de Legea nr. civ. 53/1998 a trib. pag. in Dreptul nr.18/1991.18/1991. cum in mod eronat s-a sustinut de catre unii autori 58.18/1991. 6/1992. 5. Fr. 99. 59Apud Fr. 1o3 .Reprezentarea succesorala raportata la Legea nr. 8 din Legea nr. pag. Deak. Vaslui. 18/1991 terenurile agricole nu erau in circuitul civil nu puteau face obiectul succesiunii astfel ca nu are relevanta ca reprezentatul a decedat ulterior lui de cujus din moment ce la moartea acestuia nu s-a deschis si nici nu se putea deschide succesiunea.1o/2oo1. asadar prin reprezentare. Succesibilii sunt evident liberi sa accepte sau nu mostenirea. intrucit acestia au fost in viata la data deschiderii succesiunii ei vor veni la mostenire in nume propriu iar cotele mostenite astfel vor reveni propriilor lor mostenitori prin 57A se vedea. cit.14 prevede in mod expres ca descendentii copiilor fostului proprietar decedat precum si cei din frati si surori pot veni la mostenire in locul parintilor lor decedati anterior autorului succesiunii. 12 alin.57 de vreme ce legea civila permite mostenirea prin reprezentare inseamna ca aceasta institutie isi are aplicare si in domeniul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor potrivit Legii nr. pentru pasivul mostenirii in limita activului (intra vires hereditatis) daca au acceptatat-o sub beneficiu de inventar si peste aceste limite (ultra vires hereditatis)in cazul in care au acceptat-o pur si simplu. pag. pag. Nota la dec. 1oo si urm.Idem. 131/1991. 78. . 7/1999.St. in art. Numai ca legea permite sa se reconstituie dreptul de proprietate si asupra terenurilor care la data decesului nu erau in patrimoniul lui de cujus 59. Autorul sustinea in esenta ca intrucit anterior legii nr. Nu are importanta in ambele cazuri daca au renuntat sau au acceptat mostenirea lasata de cel pe care-l reprezinta. 2 din Legea nr. op.

indiferent ca mostenitorii vin la mostenire in nume propriu.2 prevede ca de prevederile acestei legi beneficiaza si mostenitorii persoanelor indreptatite. In privinta Legii nr.Clasa I -a de mostenitori (descendentii defunctului) Prima clasa de rude chemate la mostenirea defunctului este constituita. intrucit art.4 alin.34 retransmitere. Desigur in toate cazurile. 6/2oo1. ca sunt mostenitori legali sau testamentari nu pot dobindi prin reconstituirea dreptului de proprietate mai mult decit ar fi putut dobindi fostul proprietar. fie prin reprezentare sau retransmitere in conditiile legii civile60. In prezent legea consacra numai adoptia cu efecte depline (OUG nr. Asa cum am aratat intr-o alta parte a acestei lucrari legiuitorul rinduieste rudele lui de cujus in privinta drepturilor lor la mostenirea acestuia in patru clase de mostenitori ale caror reguli specifice le vom analiza in cele ce urmeaza. C A P I T O L U L II DREPTURILE SUCCESORALE ALE RUDELOR DEFUNCTULUI SI ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR. din copiii acestuia si urmasii lor in linie dreapta la infinit indiferent ca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. acestia vor putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate fie in nume propriu. potrivit art. In cazul adoptiei cu efecte depline raporturile de rudenie cu parintii firesti si 60A se vedea. E. 1o/2oo1 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 deceembrie 1989.1o/2oo1 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989. civ. Sectiunea a I-a. Chelaru. Codul familiei a asimilat pe deplin copilul din afara casatoriei cu cel din casatorie cu conditia evidenta ca legatura de filiatie sa fie stabilita prin una din caile admise de lege (art. 1. . in Juridica nr. autorul lor. Consideratii asupra Legii nr. daca ar fi fost in viata. pag. fam.63 C. In clasa descendentilor se includ si copiii rezultati din adoptie. Daca adoptatorul este de cujus in ambele feluri de adoptie cel adoptat si descendentii sai vor fi chemati la mostenirea adoptatorului. Clasele de mostenitori. Potrivit vechii reglementari a Codului civil copilul din afara casatoriei nu avea drepturi succesorale decit fata de mama sa si rudele acesteia si nici un drept la mostenirea lasata de tatal sau dinafara casatoriei.).669 C. prin reprezentare sau retransmitere. 241-245.25/1997) numai ca distictia dintre cele doua forme de adoptie(infiere) se impune.

35 rudele acestora inceteaza astfel ca cel adoptat si descendentii sai nu vor mai putea veni la mostenirea parintilor de singe sau a rudelor acestora. Impartirea mostenirii intre descendentii de gradul I se face in mod egal sau pe capete. Aceeasi este situatia si in cazul descendentilor de grad subsecvent cind vin la mostenire in nume propriu si nu prin reprezentare. in ipoteza ca vin la mostenire mai multi descendenti ai defunctului potrivit art. asa cum am vazut. sau acestea nu vor sau nu pot primi mostenirea legiutorul cheama la mostenire rudele din clasa II-a de mostenitori. care este rezerva. numai in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul si descendentii si vor avea chemare succesorala la mostenirea lasata de defunct intrucit devin rude nu numai cu adoptatorul ci si cu rudele acestuia. In ipoteza ca adoptia nu a fost facuta de catre defunct ci de catre descendentul acestuia. astfel ca potrivit art. Aceata poarta denmirea de clasa mixta intrucit in ea se cuprind ascendentii privilegiati care sunt rude de gradul I cu de cujus si colateralii privilegiati care sunt rude de cel putin gradul II. direct sau indirect.) pastrindu-le prin vointa sa o parte a mostenirii. chiar atunci cind defunctul ar fi efectuat liberalitati peste cota permisa de legiuitor (cotitatea disponibila) avind dreptul.653C. civ. civ. Aceasta inseamna ca trebuie sa aduca la masa succesorala donatiile ce au primit de la defunct. fara a se excclude unii pe altii. In schimb in cazul adoptiei cu efecte restrinse se pastreaza legaturile de rudenie in propria familie astfel ca adoptatul si descendentii sai vin la mostenirea ascendentilor firesti in calitate de descendenti. Au dreptul de a intra in posesia mostenirii fara indeplinirea vreunei formalitati ca eliberarea certificatului de mostenitor. cum vom vedea intr-o alta parte acestei lucrari. legiuitorul (art. asa cum am vazut. In cazul adoptiei cu efecte restrinse insa adoptatul si descendentii sai nu vor avea vocatie la mostenirea ascendentului adoptatorului intrucit nu sunt rude cu rudele adoptatorului si deci nici cu decujus. Descendentii defunctului sunt si mostenitori sezinari. Clasa a II-a de mostenitori (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati). Daca insa descendentii de gradul II si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare. pot veni la mostenire. Ei sunt mostenitori rezervatari. in nume propriu sau prin reprezentare. impartirea nu se face pe capete ci pe tulpini si subtulpini. 2. au unii fata de altii obligatia de raport. 842 C. Descendentii lui de cujus.841.751 C. civ. inafara de ipoteza ca au fost facute cu scutire de raport. sa ceara reductiunea liberalitatilor excesive. Aceasta categorie de rude mai poarta denumirea de privilegiati intrucit mai exista ascendenti mai indepartati in gard decit parintii care se numesc ascendenti ordinari care fac parte din calasa III-a de mostenitori dupa cum exista si colatarali mai indepartati in grad care fac parte din clasa . asadar. In fine. Daca exista descendenti mai indepartati in grad care nu beneficiaza de reprezentare ei vor fi exclusi de la mostenire caci mostenitorii in grad mai apropiat cu defunctul ii inlatura de la mostenire pe cei in grad mai indepartat. Daca nu exista rude din clasa I-a de mostenitori. si cu defunctul.

Statescu. Desi nu exista un text expres in privinta drepturilor succesorale ale tatalui din afara casatoriei si este de principiu ca nimeni nu are chemare succesorala fara o consacrare legala expresa. 1o9-112.2 C. 62Peentru controversa a se vedea:A. cealalata 61Pentru controversa in aceasta privinta a se vedea:A. in Legalitatea Populara nr. din afara casatoriei sau din adoptie.67o alin. patrimoniul defunctului se va impartii in mod egal intre ei. 673. astfel ca nu exista indoiala ca ei sunt chemati la mostenire ca facind parte din clasa a II-a de mostenitori.P Anca. fireste el va culege intreaga mostenire. Ionascu. daca exista un singur parinte acesta va primi 1/4 din mostenire. din casatorie. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului. op. 1-2. Clasele de mostenitori in dreptul R.C. P. seria Stiinte sociale. pag. civ. 134-135. supra:M. pag.61 In cazul adoptiei cu efecte depline intrucit cel adoptat nu mai are legaturi de rudenie cu parintii sai firesti acestia. Adoptatorii au si ei chemare succesorala la mostenirea a doptatului. alaturi de parintii firesti ai copilului62. 11/1956. potrivit art. Cluj. . pe de alta parte. cit. in Buletinul Universitatii Babes -Bolyai. cit.1o6 C. Eliescu op.M. civ. adica in cote de cite ½ pentru fiecare sau 1/3 si respec tiv 1/4 dupa cum vin unul sau ambii parinti firesti si cei din adoptie in cazul adoptiei cu efecte restrinse. Statescu. Au fost insa duscutii in privinta tatalui din afara casatoriei si a parintilor defunctului in cazul adoptiei cu efecte restrinse. In schimb in cazul adoptiei cu efecte restrinse dreptul la mostenirea copilului lor adoptat al parintilor firesti se mentine intrucit sunt mentinute legaturile de rudenie cu acestia. In privinta parintilor din casatorie precum si a mamei dinafara casatoriei exista dispozitii legale exprese in art. astazi nu se mai pune la indoiala dreptul acestuia de a veni la mostenirea copilului sau decedat. nr. din acest motiv. recunoaste tatalui dinafara casatoriei dreptul de a veni la mostenirea copilului sau atunci cind prevede ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului in afara dreptului de mostenire si la intretinere. Eliescu. a) Ascendentii privilegiati.67o.36 a IV de mostenitori si care toti sunt inlaturati de la mostenire in prezenta celor din calasa II-a. loc. R. 678 C. cit. Iar. Ionascu. 135-136 si bibliografia acolo citata. 671. In cazul in care la mostenire vin numai ascendentii privilegiati ai defunctului neexistind colaterali privilegiati.C. chiar daca nu direct. 1o9-112. pag. cit. Vol. idiferent ca sunt din casatorie sau dinafara ei nu au vocatie succesorala la mostenirea copilului lor adoptat. astfel ca se impun. cit. Ceea ce confera fundament acestui drept este legatura obiectiva de filiatie dintre parinte si copil precum si principiul egalitatii sexelor si al reciprocitatii vocatiei succesorale. citeva precizari. Daca la data deschiderii mostenirii trieste numai unul din parinti. pag. . art. fam. Daca insa la mostenire ascendentii privilegiati vin impreuna cu colateralii privilegiati. op. op. I. Consecintele succesorale ale noilor reglementari din cuprinsul Codului familiei.

Daca traiesc ambii parinti ei vor lua cota de ½ impreuna cite 1/4 pentru fiecare. cit. nici in aceasta ipoteza adoptatul cu efecte depline nu-l va mosteni pe celalalt adoptat cu efecte restrinse desi s-a sustinut si teza inversa64. pag. Din aceasta categorie de mostenitori fac parte fratii si surorile defunctului precum si descendentii din frati si surori pina la gradul IV inclusiv. Ei nu se mostenesc. cit. 65D. fam. In cazul adoptiei cu efecte restrinse pot veni la mostenire patru ascendenti privilegiat iinsa numai cota de ½ afectata lor se va impartii intre ei astfel ca vor lua 1/4. civ. intrucit rudenia nu poate fi unilaterala adica numai adoptatul cu efecte depline sa fie considerat frate cu cel adoptat cu efecte restrise iar invers nu. este aceea ca se va impartii in parti egale. M. Asadar. cealalata jumatate revenind colateralilor privilegiati. 77 si 79 C. pag. op. indiferent de numarul lor. 64. numai dintre rudele firesti ale defunctului. 63Fr.75 alin. op. Colateralii privilegiati in cazul adoptiei cu efecte restrinse se recruteaza. cit. op. Regula generala se aplica insa numai atunci cind fratii sunt frati buni sau germani. de pilda cu efecte depline si inca unul dar cu efecte retsrinse avind in vedere prevederile art. In cazul in care la mostenire vine in concurs cu clasa a II-a de mostenitori sotul supravietuitor mai intii se stabileste cota ce se cuvine acestuia. restul impartindu-se dupa regulile aratate mai sus intre mostenitorii din aceasta clasa. 1/6 sau 1/8 fiecare. fam. Cel adoptat cu efecte restrinse pastrindu-si legaturile de rudenie din familia fireasca potrivit art. asadar.37 cota de 3/4 revenind colateralilor privilegiati. op. Aceasta este valabila si pentru descendentii din frati si surori. Cit priveste imparteala mostenirii intre colateralii privilegiati regula generala instituita de altfel de art. unul pe altul intr-o atare ipoteza 65. 124. cum bine s-a spus63. Macovei. Deak. 47:FR. Daca insa parintii sai firesti ar fi adoptat un copil cu efecte restrinse ei nu au vocatie succesorala reciproca caci nu sunt considerati rude intre ei.674 C. Eliescu. cit. 114. 112. pag.3 C. . asa cum aratat nu devin rude intre ei. adica pe capete. La adoptia cu efecte restrinse cel adoptat si dsecendentii sai nu devin rude cu rudele adoptatorului astfel ca la acest tip de adoptie cei adoptati de aceeasi persoana nu au vocatie reciproca unul fata de altul si nici in ipoteza existentei unui copil de pilda al adoptatorului si unul rezultat din adoptie intrucit. toti cu efecte depline ei se vor mosteni intre ei. b) Colateralii privilegiati. el va veni la mostenirea fratilor sai de singe si eventual a celor adoptati de parintii cu efecte depline. daca adoptatorul a adoptat mai multi copii. indiferent de numarul lor. din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline.75. Daca insa a adoptat un copil. Deak. Fratii si surorile pot fi din casatorie. Daca toti au fost adoptati cu efecte restrinde nu vocatie unul la mostenirea celuilalt. pag.

Mostenirea se imparte din capul locului in doua. Lucrurile se schimba insa cind exista frati si surori din categorii diferite si atunci mostenire se imparte pe linii. civ. bunaoara toti sunt frati consangvini sau toti sunt frati uterini se plica regula generala adica mostenirea se va impartii in perti egale.C. 1/1992. asadar. cind toti cei in gradde rudenie mai apropiat cu defunctul sunt decedati. desigur daca conditiile reprezentarii sunt indeplinite. indiferent ca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite sunt fata de defunctul lor frate rude de grad egal. 674 C. Cind la mostenire sunt chemati frati care fac parte din aceeasi categorie. s-ar parea ca duc la concluzia ca impartirea pe linii a mostenirii are loc numi atunci cind colataralii privilegiati vin in concurs cu ascendentii privilegiati. caci este necontastat faptul ca fratii. fie prin reprezentare. op. 673. in Dreptul nr. daca este vorba de desceendentii lor. Pentru exemplificare sa presupunem ca la moartea lui de cujus au ramas un frate bun. pag. . Cota de ½ din linia paterna sa va impartii la rindul ei in doua adica in cote de 1/4 pentru fratele bun si fratele consagvin iar cota de ½ din linia materna se va imaprtii tot astfel in doua cite 1/4 peentru fratele bun si fratele uterin. 66A se vedea. Dan Chirica. in realitate regula se plica si atunci cind la mostenire ei vin singuri. adica sunt frati si dupa mama si dupa tata. Rezulta. un frate consangvin si unul uterin. Fratii buni vor lua insa cite o parte din ambele linii adica atit cea paterna cit si cea materna pe cind ceilalti numai din linia din care fac parte. cota de ½ pentru linia paterna si cota de ½ pentru linia materna. Desi prevederile art. Drepturile succesorale ale colateralilor privilegiati se caracterizeaza prin aceea ca ei nu sunt nici mostenitori rezervatari si nici sezinari. 53-54. Nedemnitatea sau renuntarea unui frate consangvin sau uterin profita celor care fac parte din aceasi linie. Din dispozitiile art. cind este vorba de frati si surori.674 C. dec. ca fratele bun ia cite o parte din ambele linii pe cinnd ceilalti doi numai din liniile de care apartin. 1o31/1991. J. Cota de ½ din linia paterna se va impartii in mod egal intre fratii pe linie paterna iar ccota de ½ intre fratii pe linie materna. cit pag. 1o7. Fratele bun va culege cite o parte din ambele linii pe cind ceilalti numai din linia peterna si respectiv materna. Ei pot veni al mostenire fie in nume propriu. Aceasta imparteala este o exceptie de la regula ca in interiorul aceleasi clase de mostenitori rudele de grad egal mostenesc in parti egale. Pot exista insa frati numai dupa tata si se numesc frati consangvini sau consingeni si frati numai dupa mama care se numsc frati uterini. civ.672. rezulta ca impartirea pe linii a mostenirii intre colataralii privilegiati are loc nu numai atunci cind ei vin la mostenire in nume propriu ci si atunci cind vin descendentii lor prin reprezentare sau in nume propriu. renuntatori 66 sau nedemni. Ei nu sunt obligati la raportul ddonatiilor. Mostanirea se imparte in doua parti egale ½ pentru linia paterna si ½ pentru linia materna. civ. Nu are in prezent importanta daca fratii sunt din casatorie sau dinafara casatoriei.38 cum li se mai spune. S.

Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. nu sunt mostenitori rezervatari. Fiind insa rude in linie directa ascendenta cu de cujus sunt mostenitori sezinari. din afara casatoriei sau din adoptie cu efecte depline. cei mai apropiati in grad ii vor inlatura pe cei mai indepartati. nici sezinari si nu sunt obligati la raportul donatiilor. la infinit. Daca exista sot supravietuitor mai intii se va stabili cota acestuia iar restul se va impartii intre colateralii ordinari. strabunicii acestuia etc. Daca de cujus a fost adoptat cu efecte restrinse ascendentii ordinari pot fi numai din rudele sale de singe. Evident ei vin la mostenire numai in lipsa unor mostenitori din primele trei clase de mostenitori. Mostenitorii din aceasta clasa pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare. cum sunt bunicii. civ. nu sunt mostenitori rezervatari si nici nu sunt obligati la raportul donatiilor. Daca colataralii ordinari sunt de acelasi grad vor impartii mostenirea in parti egale. Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu. Sectiunea a II-a. Daca in concurs cu ascendentii ordinari vine si sotul supravietuitor mai intii se va stabili cota ce se cuvine acestuia restul urmind a se impartii in lumina celor precizate mai sus intre ascendentii ordinari.Clasa a IV-a de mostenitori (Colataralii ordinari) Potrivit art.675 C. Cei in grad egal de rudenie vor mosteni in parti egale. In cadrul interior al acestei clase functioneaza principiul proximitatii gradului de rudenia astfel ca bunicii vor inlatura de la mostenire pe strabunici. adica unchii. Nu are importanta daca ei sunt rude din casatorie sau dinafara casatoriei sau din adoptia ce efecte depline. In cazul adoptiei cu efecte restrinse colataralii ordinari nu pot veni decit din rudenia fireasca a defeunctului adoptat. matusile. . pina la gradul IV inclusiv.Clasa a III-a de mostenitori (ascendentii ordinari) In aceasta clasa se cuprind ascendentii mai indepartati in grad decit parintii defunctului.39 3. altele decit fratii si surorile lui ori a descendentilor acestora. Colataralii ordinari pot fi din casatorie. din aceasta clasa de mostenitori fac parte rudele colaterale ale lui decujus. 4. verii primari si fratii si surorile bunicilor defunctului. Ascendentii ordinari ssunt chemati evident la mostenire numai in ipoetaza in care nu exista mostenitori din clasele de mostenitori superioare. Daca exista colaterali ordinari de grade diferite de rudenie. nu si prin reprezentare.

hotarirea de divort nu a ramas irevocabila. Daca asadar drepturile celorlalti mostenitori legali au la baza legatura de rudenie cu defunctul ale sotului supravietitor izvoresc din calitatea sa de sot. asa cum . In caz de divort. prin dclararea nulitatii sau anularii ei urmeaza sa facem unele consideratii in legatura cu aceste ipoteze. 681-684 C. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor sunt reglementate in prezente prin Legea nr. ) Daca a intervenit decesul in cusul procesului de divort casatoria inceteaza in acest caz prin moarte iar sotul ramas in viata va fi chemat la succesiune avind calitatea de sot in momentul deschiderii succesiunii.679. calitatea de sot se pastreaza pina in momentul raminerii irevocabile a hotaririi prin care s-a pronuntat divortul (art. Intrucit casatoriei i se poate pune capat si implicit calitatii de sot. Art.Reglementare legala. sotul supravietuitor vine in concurs cu toate cele patru clase de mostenitori legali. 2. Existind calitatea de sot la data deschiderii succesiunii nu are importanta nici durata casatoriei.22 C. daca au avut sau nu copii si nici chiar faptul ca era intentata actiunea de divort cita vreme. In prezent. fam. Sotul astfel recasatorit va putea mosteni evident. In situatia in care a intervenit declararea judecatoreasca a mortii unuia din soti daca hotarirea declarativa de moarte este anulata. In aceasta reglementare a Codului civil sotul suprvietutor era chemat la mostenire numai in absenta succesibililor din cele patru clase de mostenitori prezentate mai sus. civ. nici starea materiala a sotului supravietuitor sau sexul acestuia daca erau sau nu despartiti in fapt. avind si dreptul la rezerva succesorala precum si unele drepturi specifice. fam. civ.40 1. potrivit art. care reglementau acest domeniu. prevedea unele drepturi succesorale doar pentru vaduva saraca care avea dreptul la o cota parte in uzufruct daca venea in concurs cu descendentii de functului si numai in lipsa acestora avea o cota de 1/4 din mostenire in plina proprietate. numai pe sotul sau din cea de a doua casatorie iar nu si pe cel din prima casatorie care.39 C.684 C. iar sotul celui declarat mort s-a recasatorit. prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii celei de a doua. asa cum am vazut. asa cum vom vedea in cele ce urmeaza. asa cum vom vedea. Pe linga conditiile generale cerute oricarui mostenitor pentru a putea mosteni sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditia ca data deschiderii succesiunii sai aiba calitatea de sot.Conditiile cerute de lege sotului supravietutor pentru a putea mosteni. prin desfacerea acesteia prin divort. Legatura de concubinaj nu confera concubinului supravietuitor vreun drept la succesiunea celuilalt concubin predecedat.319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor prin care au fost implicit abrogate dispozitiile art.

Problema esentiala care se pune la moartea oricarei persoane este stabilirea componentei masei succesorale. fam. alaturi desigur de bunurile sale proprii vor fi cuprinse si vor forma masa succesorala.36 alin. care reglementeaza casatoria putativa. Supr. Daca moartea unuia dintre soti intrvine dupa raminerea irevocabila a hotaririi prin care s-a desfiintat casatoria nici cel de buna credinta si cu atit mai mult cel de rea credinta nu au vocatie succesorala intrucit au pierdut calitatea de sot. 11-14 . In cazul nulitatii absolute sau relative a casatoriei intrucit aceasta este considerata retroactiv desfiintata problema mostenirii nu se mai pune chiar daca decesul unuia din soti a intervenit inainte de hotarirea judecatoreasca de constatate a nulitatii absolute sau de pronuntare a nulitatii relative. 69A se vedea Trib. Aceasta inseamana ca daca unul din soti decedeaza intre momentul incheierii casatoriei si acela al raminerii irevocabile a hotaririi de anulare sau de declarare a nulitatii casatoriei. in Legalitatea Populara. pag. . fam. intelegerea se poate realiza intre sotul supravietuitor si 67Fr.3o C. fam. In principiu dupa desfacerea casatoriei. in cazul decesului unuia din soti. se pune problema. Deak. potrivit contributiei sale efective la dobindirea bunurilor caci numai cealalta parte care s-ar fi cuvenit sotului decedat. cit. 124. .Corelatia dintre dreptul de mostenire al sotului supravietuitor si comunitatea de bunuri a sotilor. de indrumare nr. op.1 C. Partea care se cuvine sotului in viata din totalitatea bunurilor comune nu se intemeiaza evident pe regulile care guverneaza materia dreptului succesoral ci dispozitiile Codului familiei privitoare la raporturile patrimoniale dintre soti70. 3. nr.23 C. 67Conform dispozitiilor art. Buna credinta are. iar cel ramas in viata a fost de buna credinta el isi pastreaza dreptul de a veni la mostenirea defunctului in calitate de sot supravietuitor 68. avind in vedere comunitatea de bunuri a sotilor consacrata prin art. sotul de buna credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pina in momentul in care hotarirea prin care s-a constatat sau s-a pronuntat nulitatea ramine irevocabila. 3/1974. dec. Calitatea de sot este retroactiv desfiintata prin efectul hotaririi judecatoresti de anulare a casatoriei. efecte numai in intervalul de timp de la incheierea casatoriei si pina la raminerea irevocabila a hotaririi de desfiintare a casatoriei. pag. Este singura exceptie de la principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale. in C. pag. 1974. asadar. Economu. Cind este vorba de o persoana casatorita. or.41 am precizat se considera desfacuta pe data incheierii celei de a doua casatorii. in prealabil a stabilirii cotei care i se cuvine din masa devalmasa a bunurilor comune sotului supravietuitor. 53o-531. V. 68A se vedea. 5/1957. potrivit art. sotii pot sa-si imparta bunurile prin invoiala lor. Instanta care se pronunta in privinta nulitatii casatoriei are obligatia sa stabileasca buna sau reaua credinta a sotilor la incheierea casatoriei69. Dreptul de succesiune al sotului supravietuitor. D.

indiferent de numarul celor care compun aceste clase de mostenitori. 4. Stabilirea cotei care se cuvine sotului supravietuitor are intiietate fata de stabilirea cotelor celorlalti mostenitori.5). . indiferent de numarul acestora. ed.319/1944 vine in concurs cu toate cele patru clase de mostenitori. intreaga mostenire.C. pag. dec. nr.Alexandru Bacaci. fie numai cu ascendentii privilegiati. 79-8o. Cluj-Napoca.77 alin. sect. Codruta Hageanu. Drepturile de mostenitor ale sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. aII-a. Raporturile juridice patrimoniale in dreptul familiei. 2oo1. Aceasta inseamna ca partea cuvenita sotului supravietuitor se imputa asupra partii celorlalti mostenitori legali ai defunctului. 128-13o. a. fara nici o 70A se vedea.42 mostenitorii cu care vine in concurs (art. Editura All-Beck. El nici nu este inlaturat de la mostenire si nici nu inlatura la rindul sau rudele defunctului.1 din Legea nr.2 din Legea nr. . Sotul supravietuitor nu face parte din nici una din clasele de mostenitori dar potrivit art.36/1995).4).1 din lege el are urmatoarele cote din masa succesorala: .319/1944 stabileste ca sotul supravietuitor are urmatoarele categorii de drepturi: a) un drept de mostenitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori (art. c) un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit (art. 1986. pag. pag.Drepturile conferite de lege sotului supravietuitor.in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a III-a ) sau cu colateralii ordinari (clasa a IV-a) are o cota de 3/4 din mostenire. . Editura Dacia. Legea nr.in concurs cu descendentii defunctului (clasa a I-a) are o cota de 1/4. Dreptul familiei. Alexandru Bacaci. 1o9-11o .1). S. iar daca vine in concurs. . 71 In consecinta partea cuvenita celorlalti mostenitori se micsoreaza cu cota sotului supravietuitor. In ipoteza in care nu exista mostenitori din nici una din cele patru clase de mostenitori stabilite de Codul civil sotul supravietuitor va culege. Viorica Dumitrache. b) un drept special de mostenire cu privire la mobilele si obiectele gospodariei casnice precum si la darurile de nunta (art. fie numai cu colateralii privilegiati are o cota de ½ din mostenire. Astfel. 1526/199o1992. civ. J. potrivit art. evident.in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati (clasa a II-a) cind acestia vin impreuna la mostenire are o cota de 1/3.

In prezent aceasta categorisire se considera a fi lipsita de interes practic intrucit dispozitiile art. C. Aceasta insemna ca portiunea cuvenita sotului supravietuitor s-ar imputa numai asupra partii colateralilor privilegiati iar nu si asupra partii cuvenite ascendentilor privilegiati.5. D. in R. .73 b) Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta. Odata cu aparitia Legii nr. 33 si 4o.319/1944. in cazul sau. In ce priveste caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor. C. Lipsa mostenitorilor din cele patru clase de mostenitori influienteaza cota sotului supravietuitor numai daca este totala in cadrul clasei sau subclasei respective.I.681. Deak. cit. cit. 72In literatura juridica s-a exprimat (M. care impuneau sotului supravietuitor unele obligatii ca mosteenitor neregulat. 128-129. Chirica op. op. 682 C. fiind rude cu acesta.43 exceptie.sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar.D. . cit. pag.sotul supravietuitor nu este mostenitor sezinar astfel ca peentru a intra in posesia mostenirii trebuie sa obtina certifcat de mostenitor. fiind inclus in categoria mostenitorilor regulati cu toate ca legea nu face in mod expres astfel de precizari. pag. pe linga partea sa succesorala. op. D. 134-135) parerea potrivit careia in cazul in care sotul supravietuitor vine in concurs cu ascendentii privilegiati impreuna cu colataralii privilegiati cota de 1/4 cuvenita fiecarui parinte precum si cota de 1/3 cuvenita sotului supravietuitor sar calcula asupra intregii mosteniri. op.319/1944. un drept special asupra mobilelor si obiectelor gospodariei casnice precum si asupra darurilor de 71A se vedea. Vurdea I. reprezentarea. cit. 319/1944(Fr. pag. fiind exclusa. Parerea a fost pe buna dreptate neacceptata pina la urma de doctrina. 25-33.sotul supravietuitor este obligat la raportul ddonatiilor primite de la defunct in timpul vietii. asa cum rezulta ele din prevederile Legii nr. 76. cit. 135. 84. op. cit.319/1944 sotul supravietuitor a incetat sa mai fie considerat mostenitor neregulat. op. acestea sunt urmatoarele: . op. pag. impunindu-se regula precizata in sensul ca in toate cazurile mai intii se calculeaza cota sotului supravietuitor.Fr. 72Pentru stabilirea cotei sotului supravietuitor se tine seama de mostenitorii care vin efectiv la mostenire. se calculeaza asupra a ceea ce a ramas. op.sotul supravietuitor poate veni la mostenire numai in nume propriu. dar numai in concurs cu descendentii defunctului. daca nu sunt mostenitori rezervatari. Legea nr. Fr. R. pag. cit. in acest din urma caz. Deak. mostenitori regulati care se considera a continua persoana defunctului. pag. .I. se considera a fi abrogate prin Legea nr. nedemnii si exheredatii. op. Macovei. iar colateralilor privilegiati le-ar ramine restul mostenirii. Chirica. Eliescu. II. Deak. 145. prin art. pag. civ. in cazul in care nu vine in concurs cu descendentii defunctului. ii confera sotului supraietuitor. si mostenitori neregulati care erau considerati a succede numai bunurile defunctului. . Stanciulescu. pag. cit. cit. Zinveliu. 4/1989. pag. 59-6o. Statescu. Nr. pag. iar cotele stabilite de Codul civil pentru ceilalti mostenitori. Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati in concurs cu sotul supravietutor. . 6o. adica nu se vor avea in vedere renuntatorii.L.D. 73Codul civil impartea mostenitorii in doua categorii.

D. Daca astfel de bunuri au avut aceasta destinatie nu intereseaza provenienta lor. cit. D. 16o. pag. pag. D. citata supra. 8/1972. 11-16. sect. . pag. D. cit.Trib. sect. pag. de indrumare nr. In legatura cu dreptul de mostenire special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinind gospodariei casnice. obiectele de menaj si care prin natura lor sunt destinate a fi folosite in gospodaria casnica si folosintei comune a sotilor. completul de 7 judecatori. supra. 3/1988. animalele de munca. In ce priveste continutul notiunii de mobile si obiecte ale gospodariei casnice intrucit legiuitorul nu putea obiectiv sa le determine prin textul legal practica judectoreasca si doctrina au nuantat in diferite spete ce anume trebuie sa se inteleaga prin aceasta sintagma. uneltele de lucrat pamintul si evident cum in mod unanim se admite. Eliescu. in C. . dec.dec. nr. 19o/1983. 1o71/1987 in R. in R. 12/1968. bunurile imobile. D. Trib. Supr. chiar cele 74A se vedea in acest sens. 75A se vedea. fiind unelte de productie si nu vizeaza traiul interior al gospodariei sotilor78. D. fara a fi suspus si frustrarilor determinate de lipsa bunurilor pe care le-a folosit. op. 161-164. nr. 12/1968. trib. bunaoara daca au fost dobindite de ambii soti sau numai de catre unul din ei si nici cind au fost dobindite. de indrumare nr. dec.E. nr. Safta-Romano. 2193/1979. R. pag. ani indelungati impreuna cu sotul sau predecedat 74. In legatura cu dreptul de mostenire special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinind gospodariei casnice. 139-146. pe anii 1975-1980.Trib. Supr. nr. Statescu. A se vedea. nr. Deak. 1968. Plen. op. in R. pag. Supr. D. aceste bunuri peste cota sa succesorala din celelalte bunuri care compun masa succesorala75. In cazul in care exista mostenitori din prima clasa stabilita de legiuitor (descendenti ai defunctului) si aceasta categorie de bunuri urmeaza a fi cuprinsa in masa succesorala si impartita potrivit cotelor legale de mostenire. R. 84. civ. Justificarea unei atari dispozitii legale se afla in intentia legiuitorului de a-i asigura si pentru viitor sotului supravietuitor continuarea fireasca a vietii. Ungur. sect. R. . cit. II. 1978. 11/1988. Trib. uneori. Nu intra. R. Trib. in Repertoriu. dec. 16-22. covoarele. Asadar. in C. televizorul. nr. . pag. pag. 2218/1971. 7o/1978. nr. pag. Supr. 76A se vedea.Fr. 138. 31. R. 8/1972. op. radioul. in ipoteza aratata. Plen. nr. pag.113. sotul supravietutor culege. civ.A se vedea si precizarile facute de M. pag. . . . pag. Deak. 2219/1971. Fr. dec. asadar. 2213/1979. 64. . nr. I. Nu intra in aceasta categorie bunurile care prin natura lor nu pot fi folosite in gospodaria casnica sau nu au fost afectate folosintei comune. Bunurile afectate gospodariei casnice nu trebuie confundate cu cele apartinind gospodariei taranesti care au alta menire si finalitate. pag. desi s-a precizat pot fi incluse aici si acele bunuri care nu satisfaceau o necesitate a sotilor ci numai o comoditate sau o placere a lor comuna76.138. 77. 7o/1978. 1983. Trib.dec. 78A se vedea. Supr. nr. In primul rind s-a precizat ca se includ in categoria acestor bunuri cele care au mobilat locuinta comuna a sotilor. A.A se vedea si H. 1979. D. . dec. nr. inainte sau in timpul casatoriei77. dec. nr. 121. op. nr. in C. dec. cit. D. Trebuie sa se aibe in vdere din aceasta perspectiva nivelul de trai al sotilor caci in functie de aceasta se va putea stabili de la caz la caz in ce masura ele reprezinta o necesitate obiectiva pentru traiul viitor al sotului supravietuitor. 16o. D. Supr. in R. civ. cit. Supr. in aceasta categorie.dec. in completul de 7 judecatori. in C.44 nunta. 1762/1977. C. in R. 11/1988. pag. 131 si dec. in C. 146. 1979pag. nr.

civ. Bacau. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor. 177. pag. 80A se vedea. dec. nr. de 79A se vedea. 138.5 din Legea nr. fie ambilor soti (si aceasta este regula) fie numai unuia dintre ei. de indrumare nr. in Rpertoriu. dec. Trib. 139.319/1944. in Repertoriu. 2139/1979. pag. Trib. Trib. Supr. . Linzmeier. iar rezerva sa ca si a celorlalti mostenitori rezervatari neputind fi incalcata. 12/1968. caci cealalta parte din bunurile comune precum si bunurile proprii ale sotului supravietuitor nu se cuprind in masa succesorala. Pentru ca sotul supravietuitor sa beneficieze de aceasta categorie de bunuri se impune conditia ca defunctul sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin donatii sau prin legate.dec. op. 847/1957. . nr. civ. . Floares si A. Sotul supravietuitor fiind mostenitor rezervatar. precum si bunurile proprii ale defunctului.Trib. in R. de acest fel. 1762/1977. pag. nr. vol. jud. In cazul unei despartiri irevocabile insa vor putea fi mostenite de catre sotul supravietuitor in baza art. Supr. nr. In cazul casatoriei putative determinata de bigamie stabilirea dreptului special al sotilor supravietuitori se realizeaza in functie de afectatiunea concreta a bunurilor la gospodaria casnica. . I. pag. col. dar putativa numai sotul de buna credinta va culege bunurile din gospodaria comuna cu defunctul fara a se lua in considerare valoarea bunurilor respective. . dec. 921-924. bunurile din categoria celor vizate de art. D. R.5 din Legea nr.5 din Legea nr. 5/1957. 132. in C.319/1944 nu are importanta daca sotii au convietuit neintrerupt sau au fost despartiti in fapt si nici locul unde se gasec bunurile la data decesului79. rezerva sa nu se refera la aceasta categorie de bunuri 81. Supr. dec. 81A se vedea. dec. D. 9/1971. cu Nota de C. Prin p revederile art. In practica judiciara s-a mai decis ca din perspectiva aplicarii prevederilor art. civ. sect. pe anii 1975-1980. D. Deak. pe anii 1969-1975. Fr. 142-144 82A se vedea. Nr.Trib. cu Nota critica de C. in Justitia Noua nr. civ. pag. 1834/1956. . pag.1248/1971.154/1972. cit. sect. Sotul supravietuitor va fi lipsit de acest drept special numai in ipoteza ca sotul sau predecedat a dispus prin liberalitati de intreaga sa parte din aceasta categorie de bunuri.319/1944 s-au avut in vedere numai acele bunuri apartinind gospodariei casnice care constituiau partea cuvenita sotului decedat din bunurile comune ale sotilor. astfel de acte fiind valabile caci sotul supravietuitor.45 prin destinatie. Cluj. pag. 335. nr. civ. Reg. 1956. 1979.5 din Legea nr. Trib. desi mostenitor rezervatar. Supr. in C. . dec. citata supra. . cuprinde pe linga cuprinde pe linga mobile si obiectele gospodariei casnice si darurile de nunta. iar din casatoria nula.319/1944 si care au facut obiectul liberalitatilor vor fi incluse in masa de calcul in vederea stabilirii rezervei82. Plen.319/1944 numai acele bunuri care au fost dobindite pina la intreruperea in fapt a convietuirii80.dec.5 din Legea nr. nr. Sotul supravietuitor din casatoria valabila cu defunctul va culege bunurile din gospodaria casnica folosite cu defunctul. Trebuie observat ca darurile de nunta se pot face cu prilejul celebrarii casatoriei. nr. I. instituit prin art. 2o9. 239/197o. pag. Floares.

Consideratii privind calificarea. op. pag. pag. 147. Chirica. Unele din ele. Unii autori84sustin insa ca legea se refera numai la darurile facute ambilor soti caci cele facute numai defunctului de catrea terte persoane se contopesc in patrimoniul succesoral al defunctului si nu se culeg in virtutea vreunui drept special de catre sotul supravietuitor. cit. cit. op.319/1944. in virtutea dreptului sau special. cit. fiind vorba de un legat prezumat. s-a sustinut. Credem ca ideia legiuitorului a fost aceea de a-i permite sotului supravietuitor sa foloseasca. Eliescu. ca fiind comune ori proprii. Dintr-o astel de calificare a acestui drept s-au tras unele consecinte privitoare la regimul lui juridic. 84M. sa inlature dreptul special 83E de precizat ca teoretic e usor de facut distinctia dintre aceste categorii de daruri facute cu prilejul casatoriei. Statescu.1 din lege. 64. dupa cum aceeasi este situatia partii care i se cuvine sotului supravietuitor din bunurile comune. a unor bunuri dobindite de soti. In doctrina si practica judiciara s-au incercat solutii distincte pentru aceste ipoteze din perspectiva care ne intereseaza aici. caci acestea ii apartin lui si nu fac parte in nici un fel din masa succesorala. acele bunuri care au fara indoiala si o utilitate practica dar au si o incarcatura afectiva fiind legate de trecutul comun al sotilor si care. s-a specificat 85. A se vedea in acest sens Alexandru Bacaci. Astfel: . practic proba lor este dificila caci terii care le fac sunt putin preocupati cu acel prilej in a faca precizari in sensul daca fac darul ambilor soti(si aceasta este regula) sau numai unuia dintre ei. De vreme ce este vorba de un legat. pag. Statescu. 14o. unul altuia. In legatura cu natura juridica a dreptului special de mostenire al sotului supravietuitor s-au conturat doua teorii. pag. op. .319/1944 credem ca legiuitorul a avut in vedere darurile de nunta facute ambilor soti sau unuia din ei si de asemenea cele pe care sotii si le-au facut reciproc cu acel prilej. 85Fr. op. cit.5 din Legea nr. 246-247. Nu credem asadar ca cele facute de catre terti sotului defunct nu ar intra in categoria celor vizate de acest text de lege. 148. .319/1944 in virtutea unui legat prezumat legiuitorul prezumind ca vointa defunctului ar fi fost aceea de a lasa sotului supravietuitor aceste bunuri peste cota sa legala din mostenire astfel cum este reglementata de art.83 S-a precizat astfel ca darurile facute de terti numai unuia dintre soti precum si cele facute sotului supravietuitor de catre defunct nu intra in categoria celor vizate de prevederile art.D. asigura o continuitate a vietii materiale si spirituale a sotului supravietuitor Prin prevederile art.C. Deak. in Juridica. chiar daca nu au fost afectate folosintei in gospodaria comuna. Eliescu. op. pag. 139-146. pag. cit. 147-148. pag.defunctul ar putea. 86M. S-a sustinut mai intii 86 ca sotul supravietuitor ar culege bunurile vizate de art. acesta se va supune regimului liberalitatilor testamentare. pot fi culese de catre sotul supravietuitor intrucit ar fi fost afectate gospodariei casnice.acest drept nu este o rezerva speciala a sotului supravietuitor intrucit rezerva acestuia se calculeaza in functie de drepturile ce i se cuvin in calitate de mostenitor legal.5 din Legea nr.C. dar se pot face de catre ei insisi.5 din Legea nr.46 catre terti. cit. op. asadar.

mai ales in ipoteza in care sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului iar rezerva acestora nu poate fi satisfacuta din alte bunuri decit cele la care se refera art.65o C.in masura in care incalca rezerva ar urma sa fie supus reductiunii. 64-66. putind sa accepte. legatul si sa renunte la cota sa legala din mostenire sau invers 87. 91Ibidem. aceasta din urma conceptie da satisfactie in mai mare masura scopului urmarit de legiuitor.daca sotul supravietuitor vine in concurs cu mostenitori rezervatari. de indrumare nr. pag. el va putea culege legatul prezumat daca acesta. sau dupa vointa omului.319/1944 inseamana ca sotul supravietuitor.Dan Chirica.47 al sotului supravietuitor dezmostenindu-l pe acesta. Trib. cit. iar dreptul special al sotului supravietuitor este tot unul legal la fel ca si drepturile conferite de art. de pilda. daca nu exista mostenitori rezervatari. pag. pag. Supr. potrivit carora “Succesiunea se defera sau prin lege. op. 1o9-11o. pag. in limitele legale 87M. . 88Plen. 89E. civ. pag. avind adica o destinatie speciala89 S-au concretizat solutiile convergente intre cele doua teorii precum si cele divergente 90 conchzindu-se in sensul ca solutia adoptata de tribunalul suprem si urmata apoi de practica judecatoreasca in general este mai corespunzatoare nevoilor practice si este de asemenea in armonie cu prevederile art.1 din aceeasi lege. cit. . fie dispunind prin actul sau de vointa ca bunurile vizate de textul legal sa fie cuprinse in masa succesorala cuvenita tuturor mostenitorilor.91 In ce ne priveste achiesam la aceasta din urma conceptie nu numai pentru pragmatismul ei evident dar si pentru faptul ca nu se vede necesitatea prezumarii de catre legiuitor a unul legat neexprimat de defunct atunci cind. Eliescu. 12/1968. 141. prin testament”. va culege in virtutea legatului prezumat intreaga mostenire. op. Deak. insa rezervei sale. 90Fr. op. cit. statescu.C. in cazul in care acesta a r fi avut o astel de intentie nimic nu-l impiedica sa o puna in practica.319/1944. 143-146. In fine. op. Dreptul special al sotului supravietuitor este tot un drept de mostenire legala. se incadreaza in limitele cotitatii disponibile. Safta-Romano.5 din Legea nr. ca oricare alt legat.sotul supravietuitor ar putea opta diferit in ce priveste cota sa legala de mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori si in ce priveste legatul prezumat. op.daca defuntul nu a avut alte bunuri inafara celor prevazute in art. 147-148. Aceasta teorie a fost abandonata insa incepind cu 1968 cind Tribunalul Suprem a judecat 88in sensul ca de vreme ce in sistemul dreptului nostru este conscarata numai succesiunea legala si cea testamentara teeeeoria legatului prezumat nu are fundamentare in textele legale. afectat scopului prevazut de lege. fara a duce atingere. .5 din Legea nr. s-a mai spus. dec. cit. . citata supra. cit.

Satu Mare. Nota la dec. 169. C. in ipoteza ca devine numai comostenitor impreuna cu altii. nr. in exclusivitate (neminem res sua servit). 9/1969.4 al legii prevede ca “sotul supravietuitor care nu are locuinta proprie va avea pina la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz. in total sau in parte. pag. daca aceasta face parte din succesiune”. (inafara de dreptul de mostnire potrivit dispozitiilor de mai sus).nu este necesar ca la data decesului defunctului sotii sa fi locuit impreuna92. cit.319/1944 ii mai confera sotului supravietuitor un drept de abitatie asupra casei de locuit. iar asupra partii care apartine unui tert nu poate avea nici un drept derivat din mostenirea sotului sau94. D.locuinta asupra careia se constituie dreptul de abitatie sa faca parte din masa succesorala.sotul supravietuitor sa nu aiba locuinta proprie93 . la data deschiderii mostenirii in casa asupra careia se constituie dreptul de abitatie. in virtutea dreptului de abitatie va putea folosi locuinta potrivit nevoilor si nu numai raportat la cota parte dobindita prin mostenire. ca proprietar. op. Pe linga celelalte drepturi.defunctul sa nu fi inlaturat prin vointa sa dreptul de abitatie al sotului supravietuitor intrucit acesta nu este rezervatar decit in raport cu bunurile pe care le 92A se vedea. 142. un drept de abitatie asupra casei de locuit. Astfel. in caz de proprietate comuna pe cote parti sau devalmase dreptul de abitatie va avea ca obiect numai partea din proprietate care a apartinut defunctului. . c)Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. .sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietarul exclusiv al locuintei. la care ne-am referit mai sus.intr-un astfel de caz el nu poate fi si titularul unui drept de abitatie caci. aliniatul 1 din art. Barsan. 93A se vedea. art. Eliescu. a se vedea. cit. R. 249/1968 a Trib. M.sotul supravietuitor sa fi locuit statornic. pag. Partea care i se cuvine din proprietatea devalmase ii apartine insa cu alt titlu. op. jud. fiind proprietatea exclusiva a defunctului sau comuna acestuia cu sotul supravietuitor sau cu alta persoana.48 desigur. Dan Chirica. cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau. Deducem din ceea ce spune legiuitorul ca pentru existenta dreptului de abitatie al sotului supravietuitor trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: . . civ. evident. nr. in R. de principiu nu este admis ca cineva sa aiba un desmembramint al dreptului de proprietate cu privire la un bun care ii apartine.4 din Legea nr. . 67. pag. 94In sensul ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor este inutil a se constituii in ipoteza in care casa a fost proprietatea devalmase a acestuia si a deunctului intrucit sotul supravietuitor are oricum un drept de folosinta.

4 alin. Ionascu. Dan Chirica. 95Fr. 121. sau cu un tert. 1/1977.ba dimpotriva potrivit art.565-575 C. op. Nota la dec. Daca ambii soti au avut calitatea de chiriasi. Traian Ionascu. op. iar potrivit art. pag. op. S. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor fiind reglementat in 1944 iar pe parcursul timpuli au fost in vigoare mai multe acte normative cu privire la drepturile locative s-a pus problema in ce masura acestea au adus vreo atingere acestui drept. 1978. op. 96A se vedea. Editura Academiei. 142-144.are un caracter strict personal intrucit titularul sau nu-l poate ceda sau greva in favoarea altei persoane spre deosebire de abitatia de drept comun reglementata in art. cit.Gh. . Bucuresti. Sotul supravietuitor va continua folosinta locuintei in virtutea dreptului de abitatie numai daca aceasta a fost proprietatea exclusiva a sotului decedat sau proprietatea lor comuna.R. op. .1 din Legea nr. 149. sotul supravietuitor va plati chirie si va putea fi evacuat in conditiile dreptului comun. inclusiv partile comune96.566 C. nu a desfiintat dreptul de abitatie nici pe cel din dreptul comun si nici pe cel reglementat prin Legea nr. M.el dureaza pina la realizarea iesirii din indiviziune insa cel putin un an de la deschiderea mostenirii orin pina la recasatorirea sotului supravietuitor.114/1996). . Deak. .in masura necesara folosirii casei titularul sau poate folosi si terenul aferent. nr. Din caracterul sau personal si inalienabil rezulta si caracterul sau insesisabil. civ.R. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor are urmatoarele caractere juridice: . pag. 97A se vedea.are un carcater gratuit. pag. -are un caracter temporar . nr. cit. sotul supravietuitor fiind scutit de a da cautiunea prevazuta de art. Eliescu. 51.D. cit. civ.49 vizeaza art.319/1944. Jud. pag. Dupa incetarea dreptului de abitatie.2-3 din Legea nr.S. 15o. Legislatia locativa speciala. asa cum s-a precizat in literatura de specialitate 97. pag. Salvator Bradeanu.319/194495. Fr.94 98In sensul ca dreptul de abitatie se naste numai daca defunctul era coproprietar cu un tert. pag.Tr. Stanciulescu. Statescu. 375/1975 a Trib. cit. cit. pag. Drepturile reale principale in R. civ. 151. sotul supravietuitor va avea un drept de folosinta asupra locuintei derivind din contractul de inchiriere si tot astfel daca numai sotul decedat a fost titularul contractului de inchiriere (art. Deak. Beleiu. si de asemenea sa plateasca chirie mostenitorului care a obtinut dreptul de proprietate asupra casei.L. Bradeanu.319/1944 ceilalti comostenitori au dreptul sa ceara restringerea acestul drept in cazul in care locuinta nu-i este necesare in intregime sotului supravietuitor. cit.27 din Legea nr.este un drept real care are ca obiect casa de locuit. op. pe cote parti sau in devalmasie98. pag. pag. creditorii sotului supravietuitor neputindu-l urmari. daca casa nu i se atribuie cu prilejul partajului. cit.4-5 din lege ei pot in caz de neintelegere sa procure sotului supravietuitor o locuinta in alta parte. 131. op. a se vedea. 67. Timis in R. C.4 alin.

73/1954) potrivit carora “In lipsa de mostenitori legali sau testamentari. pag.68o C. Fr. bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului”. E.Dan Chirica. 156-161. . e adevarat. op. iar defunctul a instituit prin testament legatrari cu titlu particular sau cu titlu universal dar aceste legate nu epuizeaza mostenirea. mostenirea va reveni statului.68o C. (asa cum au fost modificate prin Decr. vol. statul dobindeste mostenirea vacanta in virtutea unui drept de mostenire legala101 (iure hereditas). Problema care s-a pus a fost aceea de a determina ce trebuie sa se inteleaga prin notiunea de lipsa de mostenitori legalii sau testamentari. 101A se vedea. Safta-Romano. cit. determinata. dar si una partiala”99 sau lipsa nu trebuie inteleasa in sens fizic ci in sens juridic. Fr. pag. Fata de modul in care sunt formulate textele legale se pot gasi argumente (cum sa si intimplat) atit pentru o teza cit si pentru alta. Ceea ce excede acestor legate va reveni statului caci acesti legatari nu au vocatie la universalitatea mostenirii ci numai asupra bunurilor sau cotei determinate din aceasta. Potrivit unui al doilea punct de vedere. R. va reveni statului cu titlu de mostenire vacanta. civ.50 Sectiunea aIII-a. Cu privire la natura juridica a dreptului statului asupra mostenirii vacante s-a purtat o adevarata controversa. In cazul exheredarii mostenitorilor legali rezervatari ai defunctului acestia vor mosteni rezerva iar restul. si atunci cind nu exista mostenitori legali in sens fizic. Macovei. M. Dreptul statului asupra mostenirii vacante.D. civ. 2o8. Curs de drept international privat. chiar in prezenta unor mostenitori testamentari sau a unor mostenitori legali rezervatari exheredati. Popescu. poate fi nu numai o lipsa totala. pag. asa cum a fost ea inteleeasa 99A se vedea. Fara a intra in detaliile disputei mai ales ca in prezent insasi notiunea de suveranitate statala. cit. sau nedemnitatii. Eliescu. sau mai exact spus la o parte din ea. pag. 125-127. Potrivit unui prin punct de vedere statul ar avea vocatie la mostenirea vacanta in virtutea unui drept originar derivat din puterea sa suverana(iure imperii)100. 69. 1954. Universitatea din Bucuresti. respectiv cotitatea disponibila. cit.. I. de imprecizia textelor legale. Vol. Sau situatia este aceeasi in ipoteza in care nu exista mostenitori legali. cit. S-a precizat in acest sens ca “lipsa de mostenitori in sensul art. Deak. op. ipoteza in care naste vocatia statului de a culege mostenirea. ESte in acest caz o lipsa de mostenitori in sens juridic. 146-148. op. I Pag.T. dar si atunci cind ei au renuntat la mostenire sau au fost inlaturati ca urmare a exheredarii. op. Deak. Asadar. pag. cit. Dreptul statului asupra mostenirii vacante se intemeiza pe prevederile art. 64. Nr. 100A se vedea. statul poate avea vocatie concreta la mostenire. Nu intotdeauna prezenta mostenitorilor legali sau testamentari exclude vocatia concreta la mostenire a statului. Asadar. in sensul precizat. 153-155. op. pag. cit. op.

Constatarea vacantei succesorale se poate face si de catre instanta de judecata in cadrul procesului intentat de un tert impotriva succesiunii pentru stabilirea pasivului acesteia. pag. termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala nu-si are aplicare in cazul statului iar organul competent (notarul sau 102A se vedea.E. drept de optiune succesorala. 422/1982. pentru ipoteza aceptarii de catre mostenitori sub beneficiu de inventar a mostenirii intrucit statul nici nu are.36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala prevede in art. 269/1982 a judecatoriei Bistrita. Eliescu. astfel ca va raspunde pentru datoriile si sarcinile succesorale. Nr. pag. Asadar. precizam ca cea de a doua parere potrivit careia statul culege mostenirea vacanta cu titlu de mostenitor s-a impus atit in doctrina cit si in practica judecatoreasca. in R. un certificat de vacanta succesorala.705 C. nr.R. iar in cazul in care statul a fosst gratificat printr-un legat cu titlu universal iar restul mostenirii devine vacanta se vor elibera ceritificat de mostenitor pentru partea vizata de legatul cu titlu universal si certificata de vacanta succesorala pentru restul din mostenire. 5. nu certificat de vacanta succesorala ci certificat de mostenitor. Nota la sent. Nr. Daca statul a fost gratificat prin testament. iar mostenirea nu este vacanta urmeaza ca statului sa-i fie eliberat. va elibera.646 C.85 ca la cererea reprezentatului statului.51 pina in prezent.D. Safta -Romano. evident. si a Decr. 105A se vedea. Restringerea raspunderii statului pentru pasiv in limitele activului nu depinde de intocmirea inventarului prevazut de art.111/1951.102 Legea nr. dar in limita activului mostenirii (intra vires hereditatis). 103A se vedea Emilian Lipcanu. este pusa in discutie. D. statul dobindeste mostenirea in virtutea legii. R. In masura in care unii succesibil se considera lezati prin eliberarea ceritificatului de vacanta succesorala ei il pot ataca in justitie la fel ca pe oricare certificat de mostenitor in vederea stabilirii unor eventuale drepturi ale lor cu privire la mostenire. cit. sect. 104A se vedea. op. civ. dupa expirarea termenului legal de acceptare a mostenirii. bunurilor din mostenire urmeaza a li se aplica regimul juridic aplicabil proprietatii de stat. fiind tot astfel consacrata in tratatele de asistenta juridica incheiate de Romania. 69. Dreptul statului asupra mostenirii vacante. M. op. civ. Supr. in R. pag. in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari. nr.103 Indiferent pe ce cale se va constata vacanta succesorala. Este unanim admis ca statul mosteneste o universalitate. notarul public. civ. asadar. 13o . Chirica. 146. 114. asa cum vom vedea. civ. costatind ca mostenirea este vacanta. dec. cit.D. Trib. pag. 3/1983. cit. Fr. Deak. atit certificatul de vacanta succesorala cit si hotarirea judecatoreasca avind caracter declarativ si nu constitutiv de drepturi. adica atit activul cit si pasivul. ca orice mostenitor de la data deschiderii succesiunii. 51-54. 105 Astfel statul nu poate renunta la mostenirea vacanta de vreme ce astfel bunurile din mostenire ar deveni bunuri fara stapin si i-ar reveni tot lui in baza art. 104De la aceasta data. 11/1983. pag. op. pag.

147. Deak. cit. civ.653 alin. Dan Chirica. Galbura. op.2 C. Dimpotriva statul poate fi actionat direct in justitie in legatura cu drepturile si obligatiile succesorale. in Legalitatea Populara nr. cit. 71. op. Safta-Romano. E. 168. op. In privinta faptului daca statul este sau nu mostenitor sezinar s-au purtat iarasi discutii in literatura juridica. civ. cit. cit. 127 si urm.Fr. op. pag. Eliescu. E. Lipcanu.52 instanta judecatoreasca) poate constata vacanta succesiunii oricind si chiar din oficiu106.D. 107M. pag. 128-129. 108A se vedea. Deak. cit. 5/196o. 152. op. in limitele activului succesorala. cit. op. pag. 11o5/1958 a Trib. pag. pag. op. nr. Pop. Intr-o opinie s-a sustinut transant ca statul nu este mostenitor sezinar si in consecinta va trebui sa ceara punerea in posesie potrivit art.C. pag. 169. I. Caracal. pag. 149. Fr. Statescu. . pag.107 Intr-o alta opinie. Nota la sent. cit. cit. 54.108 106A se vedea. Zimveliu. in cazul in care el nu intelege sa ceara punerea in posesie prin eliberarea certificatului de vacanta succesorala. op. pe care o credem justa statul nu ar putea sa nu raspunda de datoriile si sarcinile succesiunii. pag.

Caracterul individual al testamentului rezida in necesitatea ca el sa exprime vointa unei singure persoane legea interzicind ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin acelasi act (art 857 c. I. .testamentul este un act juridic personal si individual.testamentul este un act juridic. . D. . Mostenirea legala nu este exclusiva in dreptul nostru. civ). el neputind fi realizat prin reprezentare sau cu incuviintarea ocrotitorului legal.53 TITLUL III DEVOLUTIUNEA TESTAMENTARA A MOSTENIRII CAPITOLUL I TESTAMENTUL Sectiunea a i-a. 1A se vedea. fie in temeiul testamentului care exprima vointa defunctului in aceasta privinta.65o C. Din definitia data testamentului se pot desprinde urmatoarele caractere juridice ale acestuia: . prin care acesta dispune de tot sau de o parte din avutul sau pentru timpul cind va inceta din viata. Definitia. Patrimoniul succesoral se poate transmite. Testamentul este definit in doctrina pe baza prevederilor art. pag. Vol. 1844/1956. la moartea sa. civ. La acest drept nu se poate renunta. ca fiind actul juridic unuilateral. caracterele juridice si cuprinsul testamentului. pe de o parte. civ. C. conditiile speciale impuse numai pentru testament. Statescu. fiind necesar sa intruneasca. 155. potrivit art. 1956.367. potrivit regulilor statornicite de aceasta. 2A se vedea Trib. cit. . col. op. in principiu. o conventie prin care o persoana s-ar obliga sa nu dispuna de bunurile sale prin testament trebuie privita ca fiind nula absolut2. fie in temeiul legii. esentialmente revocabil in timpul vietii defunctului. pentru validitatea sa nefiind necesara intilnirea a doua vointe ca in cazul conventiilor. iar pe de alta parte. orice persoana capabila are libertatea deplina de a dispune de bunurile pentru timpul de dupa moartea sa in limitele si dupa regulile prescrise de lege. . asadar. dec. conditile de validitate impuse in general pentru actele juridice.1 In dreptul nostru. nr.acceptarea legatelor sau a altor dispozitii testamentare este de asemenea un act juridic distinct si unilateral care nu trebuie sa se intilneasca cu vointa testatorului ca in cazul actelor juridice bilaterale. la drepturi si obligatii. civ. Manifestarea unica de vointa a testatorului este suficienta pentru a da nastere.8o2 C. in C. personal si solemn.testamentul este un act juridic unilateral. pag. Supr.

Trib.8o2 C. adica indepartarea de la mostenire a unor mostenitori legali cu limitarile ce le aduce rezerva succesorala (art.fam. in Justitia Noua nr.dispozitii cu privire la funeralii si ingropare. asa cum rezulta din dispozitiile art. civ. in C. . acesta pastrindu-si toate drepturile asupra bunurilor sale pina la moarte. . 3/1956. pastrindu-si caracterele juridice proprii. adica a unei persoane care sa supravegheze aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare (art.794 si urm.).revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior sau retractarea unei revocari anterioare (art.).91o si urm. col.C. Daca. ceea ce inseamna ca testatorul poate revoca sau modifica dispozitiile testamentare pina in ultima clipa a vietii sale. Asa fiind s-a pus intrebarea daca testamentul este un act juridic omogen sau este numai o forma sau un tipar pentru acte juridice de sine statatoare sub aspectul regimului lor juridic. pag. recunoasterea unei datorii etc. testamentul este esentialmente revocabil. 199 si urm.3 si art. Poenaru Recunoasterea prin testament a copilului dinafara casatoriei. civ. O renuntare a testaorului la acest drept al sau ar fi un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibit in mod expres de legiuitor (art. C. .).testamentul este un act juridic solemn. D. . fie de alta natura (art. op.965 C.).civ. pag. . C.3 C. in practica s-a observat ca in cuprinsul sau se gasesc si alte dispozitii cum sunt: . fam. efectele sale se vor produce numai la moartea lui de cujus.partajul de ascendent (art. Pentru aceleasi ratiuni este posibil ca unele acte juridice din cuprinsul testamentului sa fie lovite de nulitate iar altele sa-si pastreze pe deplin valabilitatea4. S-a pornit mai ales de la prevederile legale privind recunoasterea filiatiei (art. fie de natura patrimoniala. ceea ce inseamna ca el trebuie sa indeplineasca ad validitatem conditiile de forma impuse de lege ( nu numai forma autentica asa cum vom vedea). 4A se vedea.8o2 si 920 C. 35o-352. Statescu.civ.). care este irevocabila in pofida faptului ca. . 157.) facuta prin testament. op. civ. .testamentul este un act juridic esentialmente revocabil. cit. 1956. . acte juridice de sine statatoare si cu efecte specifice 3. M. asa cum s-a precizat. Eliescu.numirea unui executor testamentar. Revocarea expresa a unor dispozitii testamentare 3A se vedea.48 si 57 C. pag. cit. .57 alin. adica legate.).testamentul este un act juridic pentru cauza de moarte. civ. S-a conchis ca aceste dispozitii legale nu constituie o derogare de la principiul revocabilitatii dispozitiilor testamentare ci o expresie a regulii ca in unitatea materiala a unui testament coexista.civ. 93o raportat la 83o C.).exheredari. dec.in ce priveste coditiile de validitate ale testamentului acestea se apreciaza in fuctie de momentul intocmirii sale.. . I. Supr.recunoasterea unui copil din afara casatoriei(art. 463. vol.sarcini impuse lagatarilor sau mostenitorilor legali. testamentul cuprinde in primul rind dispozitii de ultima vointa cu privire la bunurile defunctului.48 alin. 1196/1956.E.902. nr.54 . civ.8o2-841 C. pag. Dreptul testatorului de a revoca sau modifica testamentul sau trebuie privit ca unul absolut ce nu paote suferi ingradiri.

caci in acest caz debitorii sunt mostenitorii legali intrucit ei datoreaza plata legatelor. iar cine uzeaza de exceptie trebuie sa o faca de o maniera clara si neechivoca. In acelasi timp.). facindu-se aplicarea dispozitiilor art.civ. 5A se vedea. Definitia pe care legiuitorul o da in art. Potrivit conceptiei care s-a impus rezulta ca testamentul este numai o forma juridica care imbraca acte juridice de natura diferita si cu efecte specifice. Conditiile de validitate ale testamentului. Tot astfel dispozitiile din cuprinsul testamentului pot produce efcete la date diferite. privitoare la interpretarea contractelor 6.982 C. . intrucit vointa revocatorie a fost exprimata in mod valabil. S-a mai precizat ca si in ipoteza in care testamentul cuprinde numai legate actele juridice ssunt legatele iar nu testamentul.). Acesta intentie a testatorului urmeaza sa fie decelata pe cit posibil din chiar continutul testamentului si numai in mod subsidiar din imprejurari exterioare acestuia. civ.977-985 C. 174. iar nu a legatarilor. Fr.978 C. Dar interpretarea trebuie facuta de asa maniera incit sa nu se anihileze regula potrivit careia cind o clauza est susceptibila de doua intelesuri ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect. actul juridic este legatul si nu testamentul. pag. 6Idem. produc efecte la data deschiderii mostenirii pe cind recunoasterea de copil produce efcete de indata. cit. ca in dreptul comun potrivit intentiei reale a testatorului si nu dupa sensul literal al termenilor (art. vizeaza in realitate nu testamentul ci legatul ca act juridic principal din cuprinsul testamentului.983. Astfel interpretarea dispozitiilor testamentare va trebui sa se faca. care este numai forma. viciile de forma se vor rasfringe asupra tuturor dispozitiilor a caror validitate este conditionata de validitatea testamantului5.civ.).civ. a renuntarii acestuia etc. Apoi interpretarea clauzelor testamentare trebuie sa se faca coroborat. dar nu sunt specifice altor acte juridice.8o2 C. forma testamentara fiind comuna. In ce priveste interpretarea dispozitiilor din cuprinsul testamentului. Legatele de pilda. 175.977 C. iar nu in acela ce n-ar produce niciunul (art.civ. Deak. Chiar si atunci cind testamentul cuprinde un singur legat. de pilda din cauza incapacitatii legatrului. op. care une ori pot fi obscure s-a precizat ca sunt aplicabile si in aceasta materie dispozitiile art. pag. In schimb. Aceasta pe de o parte. iar pe de alta parte se considera ca succesiunea legala este regula iar cea testamentara exceptia. In caz de indoilala clauza se interpreteaza in favoarea mostenitorilor legali. Sectiunea a II-a. ca bunoara recunoasterii de copil etc. unele prin altele cum spune legiuitorul (art. tiparul care le cuprinde. caracterele juridice desprinse din defintia legiuitorului sunt aplicabile legatului precum si unor dispozitii testamentare ca exheredarilor si numirii de executor testamentar etc.55 facauta intr-un testament ulteiror va fi valabila chiar daca acest din urma testament nu se poate executa.

8o6 C. civ. In aceasta privinta este necesar ca testatorul sa aibe capacitatea de a dispune prin liberalitati. civ. testamentul sa aibe un obiect determinat sau determinabil iar cauza sa fie licita si morala (art. c) incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune prin testament in favoarea tutorelui sau. Bucuresti. 1992. asadar. Beleiu. In cele ce urmeaza vom analiza aceste conditii sub aspectul specificitatii lor in cazul testamentului si in principal in privinta legatelor care privesc patrimniul lui de cujus.856 C.). 1 din Decretul nr. Este exceptat de la aceasta incapacitate minorul intre 16-18 ani care poate dispune in favoarea tutorelui sau cu conditia ca acesta din urma sa fie un ascendent al sau (art. ele trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate ale actului juridic in general dar si unele specifice testamentelor. b) incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune prin testament decit de ½ din ceea ce ar putea dispune ca major (art. . Supr. Incapacitatile de a dispune prin testament sunt urmatoarele: a) incapacitatea totala a minorului care nu a implinit virsta de 16 ani de a dispune prin testament (art. .civ. nr. a)Capacitatea. In aceeasi ordine de idei s-a precizat ca nimeni nu poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de a dispune sau de a primi prin testament (art. d) incapacitatea interzisului judecatoresc si a celui care fara a fi pus sub interdictie este lipsit de discernamint in momentul incheierii testamentului. regula iar incapacitatea exceptia. Interzisul judecatoresc este incapabil de a dispune prin testament de vreme ce situatia sa este.8o6 C.civ. Potrivit art. este incapabil de a dispune prin testament.8o7 C. Potrivit art. 8A se vedea.civ. Introducere in dreptul civil. Astfel testarul trebuie sa aibe capacitatea de a incheia actul.).948 si urm. pag.” este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului”. C. trebuie sa exprime un consimtamint valabil. 367.). in C. 261. Drept civil roman. civ. pag. Gh. civ. Rezulta ca incapacitatile trebuie sa fie expres prevazute de legiuitor iar aceste prevederi legale sunt de stricta interpretare(exceptio este strictissime interpretationis). In literatura 7Trib. I.147 C.56 1.8o9 C.aceasta incapacitate se mentine si dupa virsta majoratului pina la predarea -primirea socotelilor. D. potrivit art. iar cel in favoarea caruia s-a dispus sa aibe capacitatea de a primi prin testament.. dec. asa cum am aratat mai sus. Subiectele dreptului civil.). 31/1954)7 In doctrina s-a precizat ca aceste incapacitati reglementate expres de legiuitor ingradesc capacitatea de folosinta a persoanei8. orice persoana este capabila de a face testament daca nu este oprita de lege. Dispozitiile testamentare fiind acte juridice.2 C. Editura “Sansa”. col. 6 alin. 1956. 1644/1956. civ. vol. Conditiile de fond.8o8 alin. Capacitatea este. identica cu aceea a minorului sub 14 ani care potrivit art. fam.

M. asa cum am aratat cu alt prilej14. pag. nr. 1974. 66. fie din cauza alienatiei sau debilitatii mintale sau datorata unor cauze vremelnice ca boala. 17-2o 11A se vedea. cit. Supr. Alexandru Bacaci.Alexandru Bacaci. Trib. 438/1989. 7/199o. 13A se vedea.32/1954. intrucit daca discernamintul nu exista. cit. supra. op. 10A se vedea. Supr. cit. 657/1974. civ. cum uneori s-a sustinut 13.57 juridica si practica judiciara a fost discutata insa situatia celui lipsit de discernamint fara a fi pus sub interdictie. 1-2/199o. in Dreptul nr. somnambulismul folosirea stupefiantelor etc. inainte ca acest text sa fi fost abrogat prin art. Eliescu. sect. Actiunea judiciara 9A se vedea. Supr. in C. Alexandru Bacaci. Persoana care lasa un legat trebuie sa aiba capacitatea de a dispune prin testament ceea ce inseamna ca va trebui sa se stabileasca daca testatorul a avut discernamint in momentul in care a intocmit actul juridic de ultima vointa11. Trib. 128 12A se vedea. care nu este prevazuta expres de lege ca in cazul debilului mintal pus sub interdictie care creiaza o incapacitate legala si permanenta. dec. D. nu permitea ca testamentul sa fie atacat pentru alienatie sau debilitate mintala decit in ipoteza in care interdictia testatorului era pronuntata sau cel putin ceruta in timpul vietii sale sau daca starea de dementa rezulta chiar din cuprinsul testamentului. care este sanctiunea fireasca in cazul nulitatilor de protectie. D. Codul civil prin art. 14A se vedea. 1998/1989. nu exista ce sa fie alterat prin eroare.49 din Decretul nr.449. loc. sect. pag. dec. R. trebuie sa fie dovedita neechivoc prin probe concludente intrucit ea se constituie intro incapacitate naturala. 164. Lipsa discernamintului. “nu numai ca lipsa discernamintului nu echivaleaza cu un viciu de consimtamint. caz neprevazut in mod expres de lege. nr. Asadar lipsa discernamintului. hipnoza. caci. supra. 12 Oricum lipsa discernamintului nu poate fi considerata viciu de consimtamint. pag. dol sau violenta”. lipsind vointa rationala. loc. In prezent aceste conditii nu se mai cer asfel ca lipsa discernamintului va putea fi invocata si15 dovedita in conditiile de mai sus. in Dreptul. Eliescu. atrage incapacitatea celui aflat intr-o atare ipoteza de a face dispozitii testamentare. supra. civ. lovit de nulitate relativa. pag. nr. intrucit nu are puterea de a apreciere a efectelor manifestarii sale de vointa10. asa cum am aratat instituite in scop de protectie a testatorului si fiind sanctionate cu nulitaea relativa aceasta poate fi invocata doar de cel ocrotit sau de succesorii sai in drepturi. civ. loc. dec. M. 161. pag. nr. 7/1985. Intr-o a doua opinie s-a sustinut ca intr-o atare ipoteza interesul ocrotit este cel al dispunatorului iar sanctiunea nulitatii absolute ar putea leza tocmai acest interes astfel ca testamentul ar fi doar anulabil. Astfel s-a sustinut intr-o prima opinie ca lipsa discernamintului echivaleaza cu lipsa consimtamintului ceea ce duce la nulitatea absoluta a testamentului pentru lipsa acestul element esential al sau9. . Trib. nr. Incapacitatile de a dipune prin testament fiind. Nulitatea testamentului pentru lipsa vointei ori pentru viciile ei. cit. in R. dar ele chiar se exclud reciproc. sect.

34 din Decretul nr. dec.D. determinat prin lege. 826/1978. Reg. . 654 C. 944. Nr. . Nr. cit. in Repertoriu . civ. 136. 5/1968. .Trib. pag. iar nu de la data intocmirii testamentului. sect. este impropriu sa se vorbeasca de incapacitatea persoanelor care nu exista caci ele nu sunt incapabile ci neexistind nu pot mosteni (art. 892. civ. la sent. . A se vedea in acest sens. Trib. civ. 7/1956. in Legalitatea Populara. op. pag. 1624/1966 a Trib.I. Supr. ori ele apartin problemei capacitatii succesorale in general .R. ccol. pag. D. pag. civ. Dec. pag. numai persoanele concepute la data mortii lui de cujus au capacitate de a primi prin testament de unde per a contrario deducem ca persoanele fizice neconcepute la aceasta data nu au capacitatea de a primi prin testament. Nota la dec. .). Nota. nr. Trib. 8/1955. pe de o parte.Alexandru Bacaci.Trib. 17. dec. Oricum. civ. .33 alin. 18A se vedea. 8/1957. incapacitatea 15A se vedea. actul de infiintare sau statut. 16A se vedea. pag.1 si 2 din Decretul nr. pag. Deak. 8o8 alin. Pop. . 167/1958 iar termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii16. Supr. iar pe de alta analizindu-se incapacitatea persoanei neconcepute si a persoanei juridice care nu a luat fiinta tot astfel ar trebui sa se analizeze si incapacitatea persoanei care nu mai exista la data deschiderii mostenirii. nr.incapacitatea persoanelor fizice neconcepute pina la data deschiderii succesiunii si a persoanelor juridice care nu au luat fiinta. Fr. Incapacitatile de a primi prin testament sunt incapacitati de folosinta si incapacitati de exercitiu. dec. In ce-i priveste pe framacisti. 1972. Sighisoara nr. V. se sustine. sect. Incapacitatile de folosinta sunt incapacitati absolute de folosinta si incapacitati relative de folosinta.58 care are un astfel de obiect este prescriptibila in conditiile Decr. cit. civ. op. nr. Reg. nr. Iacomin. ). 2 C. Potrivit art. rai. Economu.33 alin.3 din acelasi act normativ persoanele juridice care nu au indeplinit formalitatile cerute de lege au totusi capacitatea limitata de a dobindi drepturi de la data actului de infiintare dar cu conditia ca ele sa fie necesare in scopul ca persoana juridica sa poata lua fiinta in mod valabil.31/1954.incapacitatea medicilor si farmacistilor care nu pot primi legate de la cel pe care l-au ingrijit in cursul ultimei boli de care acesta a decedat si cind liberalitatea s-a facut (art. C. potrivit principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art. civ. Trib. in Legalitatea Populara nr.incapacitatea persoanelor juridice de a primi prin testament liberalitati care nu corespund scopului lor. nr. Brasov. pag. 17In literatura de specialitate s-a exprimat si parerea ca in ipotezele analizate mai sus ca incapacitati de a primi prin testment este in realitate vorba despre capacitatea succesorala ca o conditie generala a dreptului la mostenire. 1558/1972. 141-142. pa anii 1975-198o.17 Incapacitatile relative de folosinta sunt urmatoarele: . nr. 1oo1.31/1954). s-a precizat 18. Dobrin. in C. ele nu au capacitatea de a dobindi nici un fel de drepturi si deci nici legate decit de la data indeplinirii formalitatilor prevazute de teztele legale amintite. 182.81o alin. Supr. 1792/1956. In ce priveste persoanele juridice potrivit art. Asa cum am vazut potrivit art. . civ. 1228/1955. nr. 1856/1955 in Legalitatea Populara. 162-163. civ.1 C. Incapacitatile absolute de folosinta sunt urmatoarele. Arges in R.

pag. cit.81o alin. nu pot primi legate de la calatorii aflati la bordul navelor in cursul calatoriilor maritime. civ. D. Daca legatarul este ruda cu testatorul pina la gradul IV inclusiv. in C. 184. M. De la interdictia de a primi prin testament sunt exceptate legatele cu titlu particular. care este sotul sau. 1969. cu caracter remuneratoriu daca se apreciaza ca sunt potrivit cu starea materiala a testatorului si cu serviciile prestate de catre legatar.8o9 C. 168.incapacitatea ofiterilor de marina.3 C. In schimb s-a spus. pag. . 875/1969. op. D. 24A se vedea. nr. care potrivit art. civ. 23Fr. (art. 167. Trib. 125 . civ. pentru rudele testatorului nu se limiteaza la rudele de gradul IV si poate fi in linie directa si colaterala23 . pag. Eliescu. in C. civ. sunt permise si legatele universale cu exceptia situatiei cind legetarul este ruda colaterala iar testatorul are succesibili in linie dreapta. Deak. sect. civ. Aceasta incapacitate se bazeaza pe o prezumtie absoluta de abuz de influienta. Eliescu. Trib. dec.) Aceste incapacitati afecteaza capacitatea de folosinta a persoanelor vizate de textele legale ceea ce inseamna ca nerespectarea lor duce la sanctiunea nulitatii absolute care poate fi invocta de orice persoana interesata24. sect. civ. cit. Exceptia instituita de art. Se recunoaste ca valabil chiar legatul facut medicului curant de catre bolnavul. cu conditia incheierii casatoriei inainte de ultima boala22. pag. op.incapacitatea tutorelui de a primi prin testament de la minorul aflat sub ocrotirea sa (art. Dispozitia ii priveste si pe preotii care au asistat pe testator sub aspect religios in cursul ultimei boli. daca nu sunt rude cu testaorul. medicul nu a abuzat de influienta sa asupra bolnavului si ca deci acesta a actionat cu o vointa libera si neviciata20. pag. Ceea ce intereseaza din aceasta perspectiva este nu atit calitatea de medic sau farmacist ci asistenta cu carcater de continuitate sau repetat acordata bolnavului in aceasta calitate 21. Dispozitiile testamentare in favoarea unor persoana incapabile de a primi simulate prin acte oneroase sau interpunere de persoane sunt si ele lovite de nulitate 19M.). Supr. 22A se vedea. bunaoara.833 C. 155-16o 21Ibidem.59 ii loveste numai pe aceia care si-au depasit atributiile de serviciu intrind in cadrul profesiunii medicilor prin efectuarea de tratamente specifice acestei din urma profesiuni in sensul ca prescriu si admnistreaza medicamente sau elibereaza medicamente fara prescriptie medicala. 1979. dec. nr.833 C. op. 20A se vedea. Incapacitatea medicilor si farmacistilor se intemeiaza pe o prezumtie absoluta de captatie si sugestie astfel ca nu se poate admite dovada contrara in sensul ca. 19textul vizeaza si pe cei care practica ilegal medicina. cit. Supr. 1426/1979.

D. Supr. 26A se vedea in acest sens. pe anii 1969-1975. op. op. 2447/1991. 1979. civ. se cere ca la baza lui sa exista o vointa libera si nealterata de vreun viciu. sect. consimtamintul este nevalabil atunci cind este afectat de eroare. S. 126. sau mai exact spus in cazul testamentului. din proprie initiativa.2. op. nr.Dan Chirica. J. Eliscu. cit. 145-148. 1160/1992. 186-187.147 C. pag. pag. pag. Minorii si interzisii lipsiti de capacitate de exercitiu nu pot accepta liberalitatile decit prin reprezentantii lor legali intrucit un astfel de act depaseste sfera actelor de admnistrare (art. 7/1992. op. op.dec. 2o-23.C. 1917/1974. pag. in art. pag. 178-179. dec. cit. Nerespectarea acestor norme legale atrage sanctiunea nulitatii relative. Trib. In aliniatul 2 al textului legiuitorul prevede ca sunt reputate ca persoane interpuse tatal si mama.953 C. copiii si descendentii si sotul persoanei incapabile. S. nr. S. pag. art. 78-79. civ. Codul civil. In privinta viciilor de consimtamint sunt aplicabile regulile din materia dreptului comun26. Absenta consimtamintului. sect. nr. pe care altfel.2 si art. J. pag. . Supr.Alexandru Bacaci. dec. pe anii 1975-198o. a manifestarii unilaterale de vointa atrage sanctiunea nulitatii absolute. M.147 C. sect. cum sunt eroarea. . Alexandru Bacaci. pag.ci si de catre orice ascendent al lor25 . pag. Sugestia consta in folosirea unor mijloace tendentioase si oculte in scopul de a sadi in mintea dispunatorului ideia de a face o liberalitate. 953/1978 in Repertoriu. in C. nr. dolul sau violenta.). In aceasta materie prezinta elemente specifice dolul sub forma captatiei si sugestiei27. si deci si a testamentului. violenta sau dol. in Dreptul nr. in Repertoriu. . fam. in Deciziile C.11 din Decretul nr. 1426/1979. cit.C.Fr. . J. supra. 213. dec.812 C. civ. nr. civ. civ. In toate cazurile este necesara si incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare (art. fiind vorb de o nulitate de protectie a minorilor si interzisilor.Trib. nu ar fi facut-o28. 199o-1992. Incapacitatile de exercitiu. cit. . 169.31/1954 si art. . M. 27A se vedea pentru amanunte. .31/1954).60 potrivit art. pag. dec. sect. Potrivit art. b) Consimtamintul. Minorii cu capacitate de exercitiu restrinsa vor putea accepta liberalitatile cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor legali (art. . 141. Deak. Captatia consta in folosirea unor 25A se vedea. . Eliescu. cit. Pentru validitatea oricarui act juridic.dec. cit.133 alin. 17 28A se vedea. caci lipseste unul din elementele esentiale ale actului juridic. .9 din Decretul nr. 76-78. civ. nr.129 alin. loc. existind unele particularitati la care ne vom referi in cele ce urmeaza. fam. 1426/1979 cit.815 contine in aceasta privinta o dispozitie derogatorie in sensul ca acceptarea liberalitatilor facute minorilor se poate realiza nu numai de catre reprezentantii legali ai acestora -parintii si tutorii .

D. pag. data fiind complexitatea cuprinsului testamentului sunt valabile si in ce priveste obiectul testamentului si cum 29A se vedea. afirmatii mincinoase la adresa unor mostenitori legali etc. Pe linga conditiile privind capacitatea si consimtamintul analizate mai sus. iar prin captatie se directioneaza hotarirea indusa de a gratifica o anumita persoana in mod concret. de persoana celui care solicita liberalitatea. 1972. Precizarile care le-am facut mai sus privind valabilitatea unora dintre dispozitiile testamentare in timp ce altele ar fi nule. interceptarea corespondentei creiarea unei aparente de dependenta totala a dispunatorului aflat in stare de boala. Lipsa discernamintului duce la nulitatea testamentului in integralitatea sa. fie pe sine sau pe o terta persoana. poate cuprinde acte juridice de sinestatatoare este posibil ca viciul de vointa sa afecteze unele dispozitii testamentare iar altele sa fie perfect valabile.61 manopere dolosive si mijloace frauduloase in scopul de a cistiga increderea dispunatorului pentru a-i capta buna credinta si a-l determina sa o gratifice prin testament. 161 . ca specularea unor sentimente. Prin sugestie. 22. cele doua cauze de nulitate excluzindu-se reciproc. Anularea testamentului nu este insa posibila in acelasi timp pentru lipsa discernamintului si pentru captatie si sugestie. Oricum. Supr. Trib. sect. Actiunea in anulare pentru vicii de consimtamint este prescriptibila potrivit dreptului comun. Sanctiunea care intervine in cazul dolului este nulitatea relativa a testamentului. loc. 1558/1972. existenta viciului de consimtamint si influienta acestuia asupra continutului testamentului. pe cind in cazul sugestiei mijloacele sunt mai subtile si mai isidioase. iar termenul de prescriptie incepe sa curga de la moartea testatorului si nu de la data testamentului30. peeentru validitatea testamentului se cere ca acesta sa aiba un obiect dterminat sau determinabil si in acelasi timp licit. a prietenilor apropiati. pag. 30A se vedea. dec. cit. nr.29 Avind in vedere continutul complex al testamentului. asadar. se urmareste nasterea ideii in cugetul dispunatorului de face o liberalitate. care. caci nu este de conceput ca discernamintul sa existe in privinta unor dispozitii testamentare si sa lipseasca in cazul altora. Alexandru Bacaci. c) Obiectul. civ. asadar. Instanta de judecata va trebui sa deceleze. viciul de consimtamint putind insa afecta numai partial testamentul. cele doua forme specifice ale dolului in aceasta materie vor trebui probate ca atare trebuind evident sa nu fie confundate cu adevaratele manifestari de compasiune si manifestari de intrajutorare fireasca intre semeni care nu au la baza intentia frauduloasa de sugestie si captatie. in C. asa cum am aratat. Pe cit de frecvente in practica astfel de mijloace pe atit de greu de dovedit. In cazul captatiei se folosesc mijloace mai dure ca indepartarea rudelor testatorului.

Drept cauza imorala a fost determinata inceperea ori mentinerea concubinajului sau remunerarea intretinerii de relatii sexuale33. Se poate testa si bunul altuia printr-un legat cu titlu particular cu conditia ca testaorul sa fie in cunostinta de cauza. La fel ca la conventii in general. Dan Chirica. 183-184. D. 31A se vedea. pag. 185.). chiar daca tstamentul a fost redactat cit timp aceste acte normative au fost in vigoare. nr. 32Determinat de acest motiv testatorul isi prefigureaza un scop pe care urmareste sa-l realizeze prin dispozitia testamentara. 87. Ele puteau fi transmise numai pe calea mostenirii legale. Numai daca ambele sunt licite si morale putem vorbi de un testament valabil. 966-968 C. dec. cit. b) Cauza. Prin Legile nr. R. D. A se vedea si M.948. Cluj.58/1974 si nr. cum am spus. pag. bunurile ce formeaza obiectul legatelor din cuprinsul testamentului trebuie sa se afle in circuitul civil (art. altfel legatul fiind lovit de nulitate absoluta (art. sect. in R. au devenit valabile daca succesiunea s-a deschis ulterior. chiar daca acea mostenire s-ar deschide inainte de moartea testatorului caci astfel de dispozitii ar constitui pacte asupra unei succesiuni viitoare care sunt lovite de nulitate absoluta.civ.) se aplica de altfel si actelor juridice unilaterale asadar. care nu exista in momentul redactarii testamentului si nici chiar in momentul deschiderii succesiunii. si dispozitiilor testamentare. acel animus testandi ci si cauza concreta si variabila de la caz la caz. 32A se vedea. M. nr. 144/1983. cit.Fr. Dar bunuri dintr-o mostenire nedeschisa nu pot forma obiect al dispozitiilor testamentare. civ. Eliescu.59/1974 terenurile nu puteau forma obiect al actelor juridice inter vivos dar nici pentru cauza de moarte. Trib. op. pag. civ. pag.963 C. 59. in R.). Cauza constituie motivul determinant si impulsiv al testamentului fiind diferit de la caz la caz. op. 33A se vedea. adica sa stie ca bunul nu-i apartine. cit.31 Pot forma obiect al legatelor si bunurile viitoare. Cauza dispozitiilor testamentare trebuie sa fie licita si morala. Sub acest aspect intereseaza nu numai scopul imediat sau cauza proxima care este invariabil la toate liberalitatile testamentare. pag. op. Dispozitiile legale din materia conventiilor (art. 5/1984.9o6-907 C. R. civ. Legatele avind ca obiect terenuri. 1219/1983. 1o4. jud. 2/1984. Deak. Trib. op. nr. Supr. 189. dec. .62 vom vedea si in ce priveste cauza acestuia. Eliescu. cit. O cauza falsa s-a retinut a fi nasterea unui copil postum al testaorului cu conditia ca testatorul sa fi ignorat sarcina femeii si se dovedeste ca daca ar fi fost in cunostinta de cauza nu ar fi facut testamentul. ca urmare a abrogarii lor. pag. caci momentul in functie de care se apreciaza valabili tatea dispozitiilor tstamentare este acela al deschiderii succesiunii. nr. civ.

caci atunci testaorul si-a prefigurat scopul determinat de un anume motiv sau altul care trebuie cercetat. De principiu lipsa formei ceruta de lege este sanctionata cu nulitatea absoluta a testamen tului (art. Daca primele forme sunt cele de care testatorul poate uza liber in conditii normale. Asa cum am precizat. op. civ. iar catre acest sfirsit sunt admise orice mijloace de proba. . Eliescu. in acest mod se inlatura indoiala asupra manifestarii de vointa a defunctului si se asigura certitudinea in privinta continutului acestor dispozitii. testamentul secret sau mistic si forme extraordinare cum sunt testamente privilegiate. ratiunile pentru care ad validitatem testamentul trebuie sa respecte formele prescrise de legiuitor. sau nuncupativ nu este permis. Acestea sunt. In aceeasi ordine de idei trebuie subliniat ca in dreptul nostru devolutiunea testamentara este privita ca exceptia de la regula. chiar in ipoteza in care testatorul nu a putut testa din cauza de forta majora sau a fost impiedecat de o terta persoana. cit. Conditii de forma. M. Asa cum rezulta din insasi definitia testamentului el este un act juridic solemn. testamentul olograf. sa fie neechivoce si sa exprime cu fidelitate manifestarea de vointa a testatorului. avind in vedere efectele sale de mare importanta .prima este aceea in care testamentul a fost distrus in timpul vietii defunctului fie de catre acesta. prin formele prefigurate de legiuitor. in aceste din 34A se vedea. fie de catre un tert sau din cauza de forta majora. cele privilegiate se pot incheia numai in conditii exceptionale si sunt obligatorii. testatorul neputind opta in astfel de conditii pentru o forma testamentara ordinara. cauta sa asigure protejarea vointei testatorului. Lipsa testamentului in forma scrisa determinata de legiuitor duce la imposibilitatea dovedirii lui. Aceeasi este situatia chiar in ipoteza in care se dovedeste ca defunctul si-a exprimat vointa oral sau prin aprobarea unui proiect de testament nesemnat34 In practica judicira si in doctrina s-a pus problema soartei unui testament valabil redactat de defunct dar care a fost distrus sau a disparut dintr-un caz de forta majora sau datoruta faptei unui tert. cu toate ca efectele dispozitiei testamentare sa produc la deschiderea mostenirii. se raporteaza la momentul redactarii testamentului. In dreptul nostru testamentul verbal. Ca in toate cazurile conditiile de forma nu sunt un scop in sine ci legiuitorul. iar pe de alta. 2. Legiuitorul reglementeaza unele forme ordinare de testament. ca testamentul auteeentic. Pentru a fi valid legiuitorul cere respectarea anumitor conditii de forma prin care vointa testatorului trebuie sa se exprime pentru a putea produce efecte juridice. Aceasta pe de o parte.886 C. Se deosebesc doua situatii: . in caz ca se pune problema de organul de justitie. indiferent de felul testamentului forma scrisa este obligatorie ad validitatem. asadar. pag. care este aceea a devolutiunii legale.). Sarcina probei revine evident celui care invoca nevaliditatea cauzei. prin ele.63 Validitatea sau nevaliditatea cauzei. iar atunci dispozitile defunctului trebuia. 244.

cind aceasta imprejurare echivaleaza cu revocarea testamentului. cit. Intr-o atare ipoteza vor trebui dovedite existenta testamentului distrus. op. 195.a doua este aceea in care testamentul valabil incheiat a fost distrus sau dosit dupa moartea testatorului sau in timpul vietii acestuia. pag. 1928. validitatea si cuprinsul testamentului astfel distrus. Baicoianu. Tratat de Drept civil roman. . Cind aactiunea a fost intentata chiar impotriva celui care a distrus sau dosit testamentul respectarea regulilor impuse pentru testament se prezuma pina la dovada contrara care va trebui facuta de catre pirit. va fi nul absolut36. Bucuresti. Supr. Legatarii nu vor mai fi primiti sa dovedeasca existenta.857 C. 127. 498-499. cit. caracterul personal. Se urmareste prin aceasta asigurarea libertatii de vointa a testatorului. cit. Potrivit art.64 urma doua ipoteza cu stiinta testatorului. civ. Al. Hamangiu I. pag. una in favoarea celeilalte.” doua sau mai multe persoane nu pot testa prin acelasi act. op. asadar. Testamentul este conjunctiv numai daca ca act juridic este o opera comuna a doua sau mai multe persoane. cit. Intr-o opinie s-a considerat ca aceasta prohibitie este o conditie de forma38. M. pe aceasta cale. 17o. pag. 8/1956. ori art. oprirea testamentului conjunctiv a fost privita neunitar in doctrina si practica judecatoresca. Al. Suceava. civ. Deak.Trib. 83o-831. testamentul conjunctiv este prohibit de legiuitor. nr. Al. Dan Chirica. unilateral si revocabil al testamentului caci pluralitatea de parti ar conferi testamentului un caracter contractual. Baicoianu. . in C. continutul testamentului si respectarea regulilor de fond si forma pentru validitatea acestuia35. nr.37 In fine. 1517. 1978. III. Brasov. sect. Interzicerea testamentului conjunctiv. 91. faptul distrugerii sale. Impartasim aceasta de a doua opinie caci in adevar. 35A se vedea. cind se admite aplicarea prevederilor art. . pag. op. Baicoianu.Trib. pag. Intr-adevar intr-o atare ipoteza se contravine caracterului unilateral si revocabil al testamentului. in sesnul ca se va putea dovedi prin orice mijloc de proba existenta inscrisului si cuprinsul sau.Trib. pag. 535/1956. Asadar. 1515/1984. cind mai multe persoane testeaza una in favoarea celeilalte. daca dispozitiile testamentare sunt distincte exprimind fiecare vointa unei singure persoane. pag. 494. Contra Rosetti Balanescu. nr. D. op. Eliescu. D. R.C. in R. Jud. sau in favoarea unei a treia persoane”. nr. iar intr-o alta opinie ea este o adevarata conditie de fond39. Vol. Nu credem nici noi insa ca ar fi admis ca doua persoane sa poata face doua testamente cu dispozitii mutuale si corelative si cu clauza ca revocarea unuia va atrage si revocarea celuilalt daca sunt facute prin doua acte distincte material. 8/1985. cit. op. pag. 246. cu toate ca art. 237/1978. Rosetti Balanescu. 37A se vedea. Testamentul nu este considerat conjunctiv atunci cind doua sau mai multe persoane testeaza pe aceeasi coala de hirtie. reg. dec. in Justitia Noua. de catre un tert sau din cauza de forta majora. civ. cit. dar fara stirea lui. dec. pag. pag. nr.civ. 7o.857 C.C. dec. Irevocabilitatea unor astfel de dispozitii testamentare nu se poate asigura. tocmai aceste caractere le ocroteste. 36In practica s-au intilnit situatii cind sotii si-au facut reciproc testament sau ambii au dispus in favoarea copiilor. Un astfel de testament. civ. op. Statescu. RosettiBalanescu. civ.857 C.1198 C.Fr. I.

op. privitoare la donatii si la testamentele nule pentru vicii de forma. pag. cit. supra. op.C. . Elementele dreptului civil. in dreptul international privat. 494. pag. asa cum am vazut. cit. pag. M. . 366-367. In practica judecatoreasca s-au admis anumite atenuari ale acestei sanctiuni. potrivit regulii locus regit actum testamentul conjunctiv redactat de doi romani intr-o tara in care nu exista o astfel de prohibitie este valabil si va produce efecte in tara noastra.65 este situat in Codul Civil in sectiunea intitulata “reguli generale pentru forma testamentelor “. este una de forma.866 C. nu produce efecte daca succesiunea s-a deschis sub imperiul Codului Civil in vigoare. 171.M. op. daca prohibitia instituita de art. loc. 40Dan Chirica. op. 349. cit. pag. . civ. in cuprinsul tstamentului se pot include acte 38A se vedea. Sanctiunea care intervine potrivit art. op. pag. cit. civ. daca mostenitorii. in Justitia Noua. Problema are certe consecite practice. Baicoianu. Eliescu. Eliescu. Macovei. Asa cum am aratat aceasta prohibitie are menirea de a asigura caracterul unilateral si revocabilitatea dispozitiilor testamentare. fie a celor cerute special pentru fiecare fel de testament-este nulitatea absoluta. Alexandresco. 246 si urm. Cantacuzino.I.testamentul nul pentru vicii de forma da nastere la o obligatie morala pentru mostenitori de unde deriva unele consecite:aceasta obligatie morala se constituie intro cauza valabila pentru o noua obligatie juridica pe care mostenitorii si-ar asuma-o printr-un act juridic separat.executarea voluntara si in cunostinta de cauza cu privire la caracterul ei moral nu da dreptul la restituirea prestaiilor executate. Statescu. pag. 1579/1955 a Trib. nr. Astfel: . desi absoluta a testamentului. Gura Humorului. cit. . Rosetti -Balanescu. noi insine abordind problema la conditiile de forma ale testamentului. cit. iar daca o consideram una de fond testamentul incheiat sub imperiul unor legi anterioare care nu prohibeau testamentul conjunctiv. B. Intrucit. ea apare ca o regula de fond si nu una de forma. poate fi inlaturata prin confirmare. S-a judecat in sensul ca nulitatea. cit. pag. supra. 11. 90-91.1167 alin.practica judicira a extins aplicarea prevederilor art. 41A se vedea.857 C. M. Statescu. dupa moartea testatorului. B. pag. Pop. nr. 2/1956. cit. 74 39A se vedea. rai. loc. 432. 1921. Daca consideram interdictia ca o conditie de forma atunci ea este supusa regulii tempus regit actum. Nota la sent. La fel. ori aceste caracteristici tin de esenta testamentului si nu de forma acestuia40.un testament nul ca testament autentic sau secret poate fi valabil ca testament olograf. 42Apud. C.D.3. D. executa voluntar si in cunostinta de cauza testamentul nul pentru vicii de forma42. op. Diamant. cit. pentru nerespectarea conditiilor de forma instituite de legiuitor-fie a celor generale pentru toate testamentele. Al.Dan Chirica. executarea voluntara si in cunostinta de cauza a acestei obligatii este o plata si nu o donatie41. pag. op. civ.

legiuitorul impune anumite forme speciale pentru fiecare fel de testament. Acestea sunt:testamentul olograf. pag. Asa. Acestea sunt:testamentul militarilor. si in alta forma decit cea testamentara. aplicindu-se principiul conversiunii actelor juridice. Consideratii generale. Nu mai putin insa forta lor probanta este diferita. testamentele sunt clasificate. CAPITOLUL II FELURILE TESTAMENTULUI Sectiunea a I-a. Exista din acest punct de vedere trei categorii de testamente: .43 Toate acestea sunt derogari de la pricipiul ca ceea ce este nul nu produce nici un efect (guod nullum este nullum producit efectum). Testamentele ordinare.testamente privilegiate sau extraordinare.66 juridice de naturi diferite. . Functioneaza. nule pentru vicii de forma. M. in functie de care. cit.167/1958. fiind conjunctiv. 247. sanctiunea nulitatii pentru vicii de forma nu vizeaza acele acte juridice care pot fi efectuate. nulitatea putind fi invocata si pe cale de exceptie. principiul echivalentei formelor testamentare. op. de altfel. Sau testamentele autentice sau mistice. ca cele care privesc depozite de bani potrivit unor reglementari speciale sau cele ale cetatenilor romani aflati in strainatate. recunoasterea unui copil printr-un testament autentic.testamente ordinare sau obisnuite. . In privinta acestor forme testamentare sub aspectul eficientei lor juridice nu se poate vorbi de o ierarhie caci au valoare juridica egala. care se incheie in anumite imprejurari exceptionale. testamentul autentic si testamentul secret sau mistic. care se incheie in conditii de normalitate. Actiunea in constatarea nulitatii absolute a testamentului pentru vicii de forma este supusa prescriptiei in conditiile generale ale Decretului nr. . 43A se vedea. Testamentul olograf. bunaoara.forme simplificate de testament. vor fi valabile ca testamente olografe daca sunt scrise in intregime. Eliescu. asa cum am vazut. oricare ar fi forma pe care o imbrac. Inafara acestor conditii generale cercetate de noi mai sus. permise special de legiuitor. Pentru validitatea testamentului in general se cer anumite conditii de forma caci el este. datate si semnata de catrea testator. Dupa ce s-a dovedit insa existenta testamentului in forma prescrisa de legiuitor efectul lor juridic este acelasi. 1. testamentul facut in timp de boala contagioasa si testamentul maritim. care este lovit de nulitate. va fi considerata valabila caci este facuta prin act autentic. un act juridic solemn. asadar.

care inseamna intreg. sticla etc. (cu cerneala. in lumina vointei reale a testatorului. chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral. Asa cum rezulta din textul legal. Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. Din formularea data de legiuitor vom retine. ca nu orice scriere olografa. Apoi. . sect. Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa. stenografie). cumulativ:scrierea lui in intregime de mina testatorului. cu creta. pag.). nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa. total si grapfos care inseamna a scrie. Astfel. el poate fi usor sustras sau distrus. pe pinza. S. pe lemn. Denumirea lui vine de la cuvintele grecesti holos.67 Codul civil prevede in art. J. Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie. asadar. in Deciziile C. data fiind simplitatea formei sale. Estea aceasta o solemnitate ceruta de lege ad validitatem si nu ad probationem. 886 C. dec. cu creion. caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ44. 13o133.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot. nr.poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului45. Prima conditie :testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. 199o-1992. S. semnata si datata de mina testatorului. vopsea. material plastic. C. Prin inpunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mina testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specilalitate. datat si subsemnat de mina testatorului”. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor influiente straine si abuzzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. pentru validitatea testamentului olograf se cer a fi indeplinite trei conditii. cu pasta. . J. 45Nu e mai putin adevarat ca si sablonizarea prin folosirea unor formule standard intruduse mecanic de catre un redactor de specialitate pot duce la fasificarea adevaratei vointe a testatorului. altfel intervenind sanctiunea reglementata de art. civ. carbune etc. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament. greu apoi de decelat de catre cei chemati a interpreta continutul testamentului. prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mina. 14o9/1992. dar fara cunostinta sa. Scrierea se poate realiza prin orice mijloace. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului. civ. datarea lui de catre testator si semnarea lui de catrea acesta. in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe(de pilda pe o singura foaie sau 44A se vedea.) si pe orice material (pe hirtie. dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale.

cit. C. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale.C. I. 1990-1992.daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia. fie cu prilejul intocmirii acestuia. A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului. In al doilea rind.68 mai multe.Fr. Atunci cind testatorul nu a fost decit un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate. adaugiri sau chiar modificari dar facute de mina testatorului. In cazul in care testamentul prezinta stersaturi. Deak.M. cu dispozitii 46A se vedea. Hamangiu. 2o5:I.47 S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului. 132. In legatura cu ipoteza cind in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari. testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator. Baicoianu op. 836-837. 2o4. 2o8. cit. op. 47A se vedea. pag. cit. pag. 48A se vedea. Se accepta scrierea pe etape a testamentului. . s-a apreciat ca testamentul ramine valabil chiar daca adaaugirile. cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar. in Deciziile C. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii: . Eliescu. sau ca in caz de boala si batrinete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mina . Daca insa este vorba de dispozitii noi. cit. sau se inlatura unele dispozitii anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise. op. iar asitenta de catre un tert sa fie pur tehnica48. dec. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. op. M. Fr. in cazul testamentelor succesive. nr. pag. sect. S. 1409/1992. in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului46. op. stersaturile etc. semnate si datate de mina testatorului. In primul rind. pag. S. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare. pag. . op. cit. Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adausurile nu fac ccorp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testaorului. pag. Deak.daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf. cit. civ. fie ulterior. pag. Rosetti-Balanescu. 2o9. indiferent ca acesta cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. Eliescu. 5o4. Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testaorului. J. Rosetti-Balanescu. . J. Al.

49S-a sustinut si parerea ca lipsa datei ar fi sanctionata cu nulitatea relativa intrucit dispozitiile art. sect.Fr. 2o7. Supr. pag. 47. desi de regula este plasata la sfirsitul actului. Statescu. revocind dispozitiile anterioare. Deak. dec. 2o7. Statescu. pag. nr. 2o9-211. cit. civ. cit. R. In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba.49 Avind in vedere insa ca data nu are o importanta in sine ci ca element probatoriu privitor la capacitatea sau libertatea de vointa a testatorului 50 s-au propus solutii de atenuare a rigorilor acestei sanctiuni pentru salvarea eficacitatii testamentului permitindu-se uneori stabilirea. Al.69 contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte. I. Nu are importanta locul unde este inserata. In sensul ca si absenta totala a datei ar putea fi suplinita in ipoteza ca cel interesat in mentinerea ca valabil a tstamentului resuseste sa faca dovada datei. bunaoara. 859 C.M. Afirmatia ca prin art. 99. pag. cit. 51In acelasi sens a se vedea. Mai multe ipoteze pot sa apara. pag. op. pag. ea putind fi scrisa in cifre sau in litere. Trib. Rosetti-Balanescu. 11/1975. in R. C. op. Fr. pag. 161. Data trebuie indicata prin precizarea zilei. 52C. Astfel lipsa completa a datei testamentului atrage dupa sine nulitatea absoluta a acestuia51. op. 365. cit. se apara numai interesele testatorului nu sunt exacte caci se ocrotesc si interesele mostenitorilor care pot in functie de aceasta sa dovedesca. cit.Dan Chirica. cit. Deak.ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau. op. B. 161. nr. D. Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. pag. . op.Fr. M. Hamangiu. D. Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul. op. intregirea sau rectificarea datei testamentului pe baza unor elemente intrinseci sau extrinseci testamentului. 50A se vedea. Deak. pag. op. Eliescu. duce in mod logic la sanctiunea nulitatii absolute. 53Dan Chirica. Gheorghiu. C. 2841/1974 cu Nota critica de Gh. lunii si a anului cind testamentul a fost redactat. Se admite insa ca ceea ce este important e faptul ca data sa fie scrisa de mina testaorului. A se vedea in acest sens. a se vedea. 99. pag. 2o7. 838-84o. ceea ce este necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. pag. cit. cit. iar aceasta scrisa de testator este un element esential de forma a testamentului olograf. civ. Baicoianu. civ. cit. op. 859 C. au fost edictate pentru ocrotirea intereselor testatorului. Daca data este inexacta sau incompleta datorita unor erori involuntare se admite ca testamentul va fi conssiderat valabil daca data se va putea stabili corect cu elemnete din cuprinsul testamentului 52 sau completate cu elemente dinafara acestuia53. pag. op. Dimitrescu si Nota aprobativa de O. In caz contrar testamentul va fi nul. fie cu mijloace intrinseci acestuia sau chiar cu ajutorul elementelor extrinseci care insa isi gasesc principiul si radacina in elementele intrinseci cu care se coroboreaza. op. Nerespactarea acestor reguli in privinta datei. Cantacuzino. Se considera ca este valabil precizata si cind se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2ooo). cit. ca testamentul este fals sau ca la data redactarii lui testatorul nu avea discernamint etc.

70 In cazul in care data este falsa. pag. op. se admite ca ea poate sa fie asezata si la inceputul acestuia sau in cuprinsul sau cu conditia sa rezulte ca testatorul si-a insusit continutul intreg al testamentului si ca acesta reprezinta expresia vointei sale libere. op. pag. I. Se considera ca este nul testamentul care in locul semnaturii are pus degetul testatorului54. iar apoi se va pastra la biroul natarial respectiv. cit.iar pentru o solutie in sensul ca semnatura de pe plic poate fi considerata valabila numai daca intre ea si continutul plicului se poate stabili o legatura indisolubila. Nu se admite ca valabila punerea parafei. testamentul este scris pe mai multe foi de hirtie. 1oo-1o1. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod obisnuit in acest fel. cit. vol. In ce priveste locul semnaturii. M. 54A se vedea. 56A se vedea pentru solutia valabilitatii semnaturii pe plic. pag. Deak. pag. 1955. daca in mod curent aceasta se afla la sfirsitul actului. pag. Trib. cit. Semnatura de pe plicul in care a se afla testamentul sa considerat ca nu este valabila55 caci intr-adevar cei interesati ar putea introduce in el un act care sa nu reprezinte vointa testatorului56. 2o9. Eliescu. 212. Rosetti-Balanescu. in C. Supr. cit. nr. proba falsitatii datei se va putea face nu numai cu elemente intrinseci testamentului ci si cu elemente dinafara acestuia. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il insuseste ca atare si de asemenea faptul ca actul a fost incheiat in forma definitiva. Fr. Textul nu se mai aplica. oricum. civ. de pilda. Macovei op. Semnatura trebuie sa fie de mina. Al. fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi identificat. 78.892 ca testamentul olograf si cel mistic inainte de a fi pus in executare trebuie sa fie prezentat unui notar public de la locul deschiderii mostenirii pentru ca acesta sa constate prin proces verbal deschiderea lui si starea lui materiala. Cei care in mod obisnuit folosesc un pseudonim pot semna cu acesta testamentul. dec. Cele trei elemente obligatorii ale testamentului trebuie sa reprezinte un tot unitar caci numai impreuna dau intreaga masura a acestui act juridic asa cum legiuitorul l-a gindit. indiferent daca falsitatea datei se datoreaza unei fraude sau nu. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinde numele si prenumele testatorului. D. a se vedea. A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia de catre testator. 199. pag. I. 55A se vedea.D. neinsusit de catre testator ca exprimind vointa sa. Daca insa prin indicarea unei date false nu s-a urmarit fraudarea legii se admite numai proba intrinseca. Baicoianu. Chirica op. Cind s-a urmarit fraudarea legii. 5o8. . si acest lucru s-a realizat in mod intentionat de catre testator. testamentul va fi nul. In toate ipotezele cind testamentul are data se prezuma ca ea este reala admitindu-se insa proba contrara. Codul civil prevede in art. Legea nu prevede conditiile in care trebuie executata semnatura. Altfel se poate crede ca este vorba de un proiect lipsit de eficacitate si. 242o/1955. col. adica cu elemente din cuprinsul testamentului. stampilei ori a sigiliului. cit.D. chiar daca. op.

indiferent de forma lui.C. privitoare la verificarea de scripte. gasit cu prilejul inventarierii bunurilor succesorale se semneaza spre neschimbare si se pastreaza in depozit la biroul notarului public. Bucuresti.1182 C. D. 1990-1992. 132. sect.58 In ce priveste data testamentului olograf. Probele in procesul civil.36/1995) este auteentifiat de notarul public. Sarcina dovedirii ca testamentul provine si este semnat de catre testator revine celor care-l invoca dupa principiul de drept comun potrivit caruia cel ce pretinde un drept trebuie sa-l dovedeasca. S. si art. jud.177-184 C. in C.861863 o procedura speciala de autentificare a tstamentelor. 1409/1992. Aici legatarii care pretind un drept impotriva mostenitorilor legali au sarcina probei57iar potrivit art. Testamentul autentic. prin derogare de la dreptul comun.1178 C. Nr. 2. nr. 6/1968. reg. pag.36/1995 prevede in art. nr. derogatorie de la dreptul comun. civ. Nota la dec. in R.65 din Legea nr. 134 si urm. 113115. De altfel Legea nr. dec. civ. pag.2). civ. . (art. Avind in vedere caracterul de solemnitate al datei cuprinse in testament cel care o contesta nu o va putea combate decit prin elemente intrinseci testamentului cu exceptia fraudei sau a lipsei de discernamint a testatorului care pot fi dovedite prin orice mijloc de proba. civ. chiar extrinseci testamentului. J. Forta probanta a testamentului olograf rezulta din caracterul sau de inscris sub semnatura privata chiar daca el este supus formalitatilor pe care le-am vazutIn aceasta privinta se face deosebire intre forta probanta a scriiturii si semnaturii pe de o parte si cea a datei testamentului pe de alta parte. 1/1956.1176 C. Codul civil prevedea in art. Daca cei carora li se opune scriitura si semnatura testamentului le contesta potrivit art. dec. Daca data este contestata totusi cel care o contesta are sarcina probei si nu cel care intelege sa invoce testamentul. Cind testamentul se prezinta notarului public cu prilejul desbaterii succesorale necontencioase se deschide si se intocmeste un proces verbal care constata starea lui materiala (art.5 ca doar testamentul. iar testamentul va putea fi prezentat. pag. vol. civ. pag. R. 1952-1954. instanta la cererea lor va ordona verificarea actului. D.71 caci legea nu prevede nici o sanctiune pentru nerespectarea lui.Trib. 224/1955. Editura Stiintifica.71 alin. civ. Testamentul autentic este acela care. col. daca scriitura si semnatura au fost recunoscute de catre cei carora li se opune sau prin verficarea de scripte s-a dovedit ca apartin testatorului se considera ca cea indicata are valoare de data certa fara a se mai urma procedura reglementata de art. Supr.76 alin. si va avea eficienta. potrivit procedurii reglementate de art. in Deciziile C. Cristian. potrivit legii. . civ. civ. 58A se vedea. dec. pag. S. Trib. L. 292/1952. Prin Legea nr. Pentru forta probanta a inscrisului sub semnatura privata in general a se vedea. civ. nr. J. nr. 116-118. Aurelian Ionascu. 489/1966 a Trib.358/1944 aceste texte legale au fost abrogate astfel ca 57A se vedea. . chiar daca va fi prezentat numai instantei de judecata cu prilejul judecarii actiunii succesorale. asadar. in Legalitatea Populara nr. I. Arad. pr. 151 si urm.86o C. Bacau. 1969.

Testamentul se redacteaza in limba romana. sub sanctiunea nulitatii :data si locul autentificarii. prevazute de Legea nr. Notarul public este obligat sa constate autentificarea printr-o incheiere care trebuie sa cuprinda.47 din Legea nr. El poate fi autentificat la sediul biroului notarial sau in alt loc (de pilda la domiciliul testatorului) daca testatorul este impiedecat de motive temeinice sa se prezinte la notar. din localitatile in care nu functioneaza birouri notariale nu au competenta de a autentifica testamente. Trib.36/1995 notarul poate autentifica si un testament intocmit intr-o alta limba pe care o cunoaste sau dupa ce ia cunostinta de cuprinsul testamentului prin interpret. 1973. Apoi testamentul auteentic este un act de autoritate publica. fiind supus. care poate fi atacata la judecatorie. Supr. Sarcina dovezii contrare revine celui care-l contesta. in completul de 7 judecatori. Secretarii consiliilor locale. pag. Testamentul autentic prezinta unele avantaje dar si unele inconveniente. 61/1973. sau de catre notarul public sau de catre un avocat dupa indicatiile testatorului. genereaza litigii intre succesori. dar potrivit art. Testamentul fiind un act cu caracter strict personal testatorul nu-l poate incheia prin mandatar ci trebuie sa fie prezent personal la autentificare. D.72 testamentele se autentifica in prezent la fel ca si celelalte acte.36/1995 a notarilor publici si a activi tatii notariale si de Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. Ca inconveneinte se mentioneaza faptul ca testamentul autentic necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf.71o/C/1995 al ministrului justitiei. Testamentul autentic mai are avantajul ca un exemplar original se pastreaza la biroul notarului public astfel incit pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic decit la testamentul olograf. Daca testatorul nu a putut sa semneze trebuie sa se faca mentiune despre aceasta si despre cauza acestei situatii. constatarea ca testatorul si-a exprimat consimtamintul si ca acesta l-a semnat in fata notarului. nr. iar forta sa probanta este mai puternica decit a testamentului olograf caci continutul actului este verificat de notar in sensul de nu cuprinde dispozitii contrare legii sau clauze obscure care. Testamentul autentic poate fi redactat de catre testator. asadar. dec.36/1995 aprobat prin Ordinul nr. de regula. Autentificarea lui se poate realiza de catre orice birou notarial din tara. In Cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de autentificare a testamentului notarul da in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autentificare o incheiere de respingere motivata. civ. iar daca s-a realizat infara biroului notarial mentionarea motivelor care au determinat acest lucru.59datele de identificare a testatorului. . 22o-221. in C. In privinta avantajelor se mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf. In cazul in care instanta dispune ca autentificarea se poate face notarul va proceda potrivit hotaririi 59A se vedea. regulilor de drept comun in materie.

exprimarea consimtamintului de catre acesta.866 C. nr. . fac dovada pina la inscrierea in fals. pag. 864 C. Constatarile personale ale notarului. fie. Forta probanta a testamentului autentic. M. declaratiile testatorului sau alte imprejurari de care notarul nu a luat cunostinta prin propriile sale simturi si deci nu a putut verifica veracitatea lor fac dovada numai pina la proba contrara60. Testamentul mistic este. El este aproape inutilizabil in practica caci testatorul fie redacteaza un testament olograf singur. In schimb. Astfel asigura secretul dispozitiilor testamentare poate fi utilizat numai de catre persoanele care stiu scrie si citi (art. cit. Actul nul insa ca testament autentic poate fi valid ca testament olograf daca conditiile cerute pentru aceasta forma testamentara sunt implinite.C. cu un inscris sub semnatura privata (dispozitiile testamentare) si un inscris autentic (suprascrierea realizata de judecator). civ. 3. iar in ce priveste forta sa probanta. 22o. dec. rezulta ca testamentul mistic sau secret este acela care fiind scris de catre testator sau de catre alta persoana. dupa cum se poate observa. este diferita dupa cum este vorba de constatarile personale (ex propriis sensibus) ale agentului instrumentator sau de declaratiile testatorului de care acesta a luat numai act. astfel incit s-ar putea inlocui testamentul acesta va fi declarat nul. Testamentul mistic poate sa fie scris de catre testator sau de catre o alta persoana. faptul ca a fost identificat si declaratia acestuia ca testamentul reprezinta vointa sa si ca a fost semnat de catre el. Judecatorul caruia i se prezinta testamentul intocmeste un proces -verbal prin care se constata prezentarea testatorului. identificarea si prezenta personala a testatorului. daca recurge la autoritati. civ. Asa fiind el imprumuta avantajele si dezavantajele de la cele doua forme de testament precizate.73 judecatoresti. S. o forma intermediara intre testamentul olograf si cel autentic caci avem de a face.864 C. pe de o parte. Daca testamentul nu a fost sigilat in mod corespunzator. 82. in toate cazurile. strins si sigilat este prezentat judecatoriei pentru efectuarea formalitatilor de suprascriere reglementate de lege. sau poate fi dactilografiat dar. 5/1995. trebuie sa fie semnat de catre testator. 222/1994. El trebuie apoi strins si sigilat si prezentat judecatorului delegat pentru efectuarea actului de suprascriere potrivit art. Eliescu. dar semnat de testator. J. Testamentul secret (mistic) Din prevederile art. in indeplinirea atributiilor sale legale ca data si locul autentificarii. civ. in Dreptul nr. Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii prevederilor legale prin autentificarea testamentului este nulitatea absoluta. civ. pag. civ. dispozitiile testamentare au forta probanta a actului sub semnatura privata. Actul de suprascriere va fi semnat 60A se vedea. Cind testatorul nu poate vorbi declaratia ca testamentul este al sau o va face inscris “in capul actului de subscriptie” (art. sect. iar actul de suprascriere are forta probanta pina la inscrierea in fals.).865 C. semnarea actului in fata notarului.). op. face un testament autentic.

semnat si datat in intregime de catre testator.) pot testa. bolnav sau ranit fiind. dar pot testa si in formele special reglementate pentru astfel de imprejurari.87o C. civ.886 C. pot recurge la testamentul olograf respectind regulile specifice acestuia. un testament olograf. civ. sau prizonieri la inamic ori pe teritoriul tarii intr-o localitate asediata sau intr-un loc fara comunicatie cu exteriorul din cauza razboiului (art. daca a fost scris. Sectiunea a II-a.. Potrivit art. procesul. a)Testamentul militarilor. civ. Testamentul poate fi pastrat atit de catre testator.869 C. Codul civil (art. In cazul in care militarul. potrivit art.872 C. Pentru imprejurari exceptionale.. In cazul in care o localitate este izolata din cauza ciumei sau a unei alte boli contagioase. In cazul in care formalitatile reglementate de lege nu au fost respectate testamentul mistic va fi. Cei aflati in imprejurarile exceptionale determinate de legiuitor. persoanele aflate intr-o astfel de localitate pot testa in forma autentica in fata unui membru al consiliului local asistat de doi . testamentul facut pe timp de boala contagioasa si testamentul maritim. intr-o atare situatie.verbal de suprascriere trebuie intocmit fara intrerupere prin aceasta legiuitorul cautind sa inlature pericolul inlocuirii testamentului.868 C. sau de catre o alta persoana dar si de catre judecatoria la care s-au efectuat formalitatile de suprascriere. civ.864 alin. civ. Militarii aflati pe teritoriu strain in misiune.) b) Testamentul facut in timp de boala contagioasa. lovit de nulitate absoluta. Aceste forme testamentare sunt:testamentul militarilor.868-886) reglementeaza modul de autentificare in conditii simplificate sub forma testamentelor privilegiate. Ulterior decesului testatorului formalitatile necesare sunt la fel ca in cazul testamentului olograf.74 de catre testator si de catre judecator. realizind testamente autentice simplificate. Daca testatorul nu poate semna actul de suprascriere din cauze ulterioare datei redactarii si semnarii testamentului se va face mentiune despre aceasta in procesul verbal. cind nu exista posibilitatea de a recurge la autentificarea unui testament in conditiile analizate mai sus. este internat intr-un spital militar va putea testa in fata medicului militar sef.8 C. civ. iar data testamentului va fi aceea din actul de suprascriere. Inscrisul testamentar ar putea reprezenta. potrivit art. Testamentele privilegiate. asa cum vom vedea in cele ce urmeaza. asistat de comandantul militar al spitalului (art. potrivit art. in fata comandantului militar al unitatii sau in fata unui alt ofiter asistat de doi martori.

874 si 875 C. civ.75 martori. Daca vasul ancoreaza intr-un port romanesc ambele exemplare se predau organului portuar pentru a fi trimise biroului notarial de la domiciliul testatorului(art. ). iar daca unul nu poate semna se va face mentiune despre cauza acestei neputinte (art. Cu atit mai mult nu se va putea recurge la forma simplificata de testament cind vasul se apropie de tarmul Romaniei. potrivit art. In cazul persoanelor aflate in calatorie pe mare. civ. Daca la domiciliul testatorului exista mai multe birouri notariale testamentul se va trimite. desi se afla pe mare. c) Testamentul maritim. un exemplar al tstamentului se preda acestuia pentru a fi expediat in tara. Daca testatorul nu stie sau nu poate sa scrie se va face mentiune despre aceasta. Toate testamentele privilegiate produc efecte.43-44 din Regulament. Nerespectarea acestor formalitati se sanctioneaza cu nulitatea. civ. evident de la data decesului testatorului.). acestea pot testa in forma autentica simplificata. iar in cazul martorilor in mod obligatoriu trebuie sa semneze testamentul cel putin unul dntre ei.883 C. 877-878 C. Potrivit art. fie ca sunt calatori. dar numai atita timp cit vasul se afla in calatorie pe mare si nu atunci cind se afla ancorat la tarm. testamentul se fa face in fata persoanei care urmeaza testatorului in ordine ierarhica (art. In acest caz se va testa in formele testamentare ordinare. biroului notarial care tine registrul de evidenta a succesiunilor din circumscriptia domiciliului testatorului. civ. Daca testatorul este chiar comandantul navei sau unul din cei desemnati de lege sa primeasca testamentele intocmite in astfel de conditii. potrivit art. avind evident forma scrisa. Cind vasul ancoreaza intr-n port strain in care se afla un agent consular roman. De asemenea nu se poate recurge la aceasta forma simplificata nici atunci cind vasul.875 C. Recurgerea la aceste forme testamentare nu este admisa daca in localitatea respectiva exista birou notarial. 68 din Legea nr. daca nu sunt rude in grad succesibil sau sot cu testatorul (art. 36/1995 si art. Astfel testametele privilegiate trebuie sa fie semnate de testator.874 si 881 C. fie ca sunt membri ai echipajului.. Testamentul se redacteaza in doua exemplare originale si nu poate cuprinde dispozitii in favoarea ofiterilor instrumentatori. se apropie de un tarm strain unde se afla un agent consular la Romaniei. civ. testamentul maritim se intocmeste in fata comandantului navei sau a unui inlocuitor al sau.884 C.). d) Reguli comune testamentelor privilegiate. dar spre deosebire de testamentele ordinare ele nu au decit efecte limitate in timp. de agentul instrumentator si de catre martori. civ. asistat de ofiterul intendent de bord sau inlocuitorul sau si de doi martori. Pe linga regulile cerute pentru fiecare testament privilegiat in parte trebuie avute in vedere si unele reguli comune pentru toate aceste forme testamentare.). Testamentele militarilor si cele facute pe timp de boala contagioasa isi inceteaza valabilitatea in termen de 6 luni de la data incetarii conditiilor speciale care au .

C. 11o.8 din Legea nr.882 C. denumita clauza testamentara. Clauza testamentara este considerata in doctrina ca fiind un legat cu titlu particular. in caz de deces. 66/l996. cit. pag. pag. pag. 226-229. Sectiunea a II-a. Depunerile asupra carora nu s-au dat dispozitii testamentare se elibereaza de CEC mostenitorilor legali sau testamentari”61. Legiuitorul a reglementat insa si o forma simplificata la care depunatorii pot recurge. chai daca suma a fost depusa pe numele sau de catre alta persoana. 222. Se mai considera ca pe linga forma scrisa si semnaturile precizate si datarea acestor testamente este un element esential pentru a se putea aprecia existenta imprejurarilor care au determinat folosirea acestor forme de testament.22 din Statutul CEC aprobat prin H. abrogat prin art. Potrivit art. Testamentul maritim isi inceteaza valabilitatea in termen de 3 luni de la data cind testatorul a ajuns intr-un loc in care poate testa in forme ordinare (art. 19 din vechiul Statut CEC aprobat prin Decr. op. precizindu-se mai corect insa ca depunerile in legatura cu care nu s-au dat dispozitii testamentare se vor elibera mostenitorilor legali. dar si testamentari. op. In primul rind exista reglementari speciale privitoare la dispozitiile testamantare care au ca obiect sume de bani depuse la CEC sau la alte unitati bancare si apoi cu privire la testamentele cetatenilor romani aflati in strainatate. Deak. in baza art. Alte forme testamentare. 62A se vedea.Dan Chirica.871 si 873 C. 169. Libretul precum si fisa de cont sunt completate de catre functionarul CEC. 37l/1958.).). nr. civ. cit. fata de vechiul text care prevdea ca sumele se vor elibera numai mostenitorilor legali. dar poarta semnatura depunatorului. si deci supusa regulilor de validitate ale testamentului in general62.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni “Titularul depunerii are dreptul sa indice CEC persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse.Fr. pag. op. a) Testamentul privind sumele de bani depuse la CEC sau alte unitati bancare. Eliescu. op. cit. 9 din Legea nr. . O dispozitie pentru cauza de moarte privind sumele depuse la CEC. sub forma clauzei testamentare o poate da numai titularul libretului. sau dispozitie testamentara. civ. cit. nr. Trebuie insa sa fie semnata de catre acesta. Sub aspectul formei clauza testamentara se abate de la regulile testamentului olograf caci nu trebuie sa fie scrisa in intregime si datata de mina testatorului.G. Statescu.76 determinat inticmirea lor (art. Titularii depunerilor de sume de bani la CEC au posibilitatea de a dispune de aceste sume prin una din formele testamentare ordinare sau privilegiate . M.888/1996. Evolutia vietii economico-sociale a impus legiuitorului solutii legislative si cu privire la alte modalitati de a dispune pentru cauza de moarte. Clauza este considerata din 61Textul este aproape identic cu cel din art.

de sumele depuse la CEC. dispune in favoarea unei singure persoane sau a mai multora. in R. In acest mod se poate. In ce priveste reductibilitatea legatului realizat in aceasta forma. cu toate ca in Legea nr. 438/1989.3 din Legea nr. V. Reductibilitatea legatelor al caror obiect este constituit de depunerile pe librete CEC asupra carora defunctul titular a prevazut o clauza testamentara. pag. sa stie sa scrie si sa citeasca. . in tot sau in parte. Brenciu.77 acest punct de vedere un testament olograf simplificat. sect.22 din Statut. prin clauza testamentara. In cazul in care dispunatorul are mai multe depuneri si doreste sa dispuna pentru cauza de moarte in acest mod va trebui sa uzeze de clauza testamentara pentru fiecare depunere in parte. Nu este necesara o simetrie a formelor testamentare in acest sens. Legatarul va dobindi sumele de care s-a dispus astfel in cuantumul existent la data decesului titularului si nu in cuantumul de la data stipularii clauzei. pag. credem 63A se vedea. reglementata de art. 1/1984. ca orice mostenitor sa accepte mostenirea in termenul de acceptare reglementat de art. Supr. Persoana care dispune in acest fel trebuie. precum si art. Fata de CEC insa revocarea produce efcete numai din momentul instiintarii. R. Este vorba in acest din urma caz de o revocare partiala sau totala a legatului. Legatarul in favoarea caruia s-a dispus prin clauza testamentara are si el obligatia. in Dreptul nr. ale carei efecte inceteaza la data decesului titularului depunerii. Panturescu. caci acest depuneri sunt imprescriptibile potrivit art. civ.7oo C. care isi vor dovedi calitatea de mostenitor prin certificatul de mostenitor eliberat de notar sau prin hotarirea instantei de judecata. in acest din urma caz cei in favoarea carora s-a dispus avind drepturi egale asupra sumei din libret. acestea se vor elibera mostenitorilor legali sau testamentari.24 din Statut.58/1998 nu exista dispozitii legale identice cu cele din Legea nr. 21 din Statut.66/1996 si art. D. Clauza testamentara fiind considerata asadar o liberalitate pentru cauza de moarte produce efcete la decesul titularului de libret spre deosebire de clauza de imputernicire. 8o7. nr. Prin art. Pina la moartea sa titularul libretului are posibilitatea sa adauge alte sume sau sa le retraga pe cele existente. Ca la orice forma testamentara lipsa discernamintului duce la anularea actului. 127-128. potrivit art. nr.23 din Decretul nr. In masura in care nu s-a dispus pentru cauza de moarte. putind apoi sa ceara sumele de la CEC oricind.66/1996. evdent. a se vedeaGh. 16-17. (care a implinit 16 ani) se vor aplica dispozitiile art. C.167/1958. 1-2/1990. In ce priveste depunerile la alte unitati bancare. Revocarea legatului se poate realiza atit prin anularea clauzei testamentare cit si printr-un alt testament. Trib.63 Daca dispunatorul este minor. civ. civ. ordinar sau privilegiat. 11 din Statut in cazul minorului care a implinit 16 ani se deroga de la regulile de drept comun in sensul ca el poate dispune prin clauza testamentara de sumele depuse la CEC numai daca se intretine singur. in sensul ca sumele de care dispune impreuna cu celelalte bunuri testate sa nu depaseasca cota de ½ din ceea ce ar fi putut testa daca era major. dec. asadar.

37o-371. Intr-o prima opinie66s-a sustinut ca nu pot fi utilizate si alte forme testamentare decit testamentul autentificat dupa legea locului. E. 68A se vedea. cit. Cantacuzino. 64IN acelasi sens. In Doctrina s-a admis insa ca cetatenii romani aflati in strainatate pot testa in forma autentica potrivit legii romane in fata agentilor nostri consulari sau diplomatici65. pag. I. 225. cetateanul roman aflat in strainatate va putea testa in forma olografa dupa legea romana. Asa fiind. Legea nr. Asadar. pag. sau in forma olografa. Rosetti-Balanescu.1o5/1992 a transat insa chestiunea (art. 66A se vedea. Safta-Romano. pag. Intr-o a doua opinie67s-a sustinut insa ca referirea textului la testamentul autentic are numai un caracter enuntiativ. I. sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul”. 65A se vedea. 198 . op. pag. Drept international privat. Hamangiu.885 C.68 alin. mai ales ca ele se si aplica in practica. cit. Editura Proarcadia. Eliescu. cit.78 ca prin asemenare se pot aplica regulile clauzei testamentare analizate mai sus.64 b) Testamentul facut de cetatenii romani in strainatate. trebuie considerat modificat implicit intrucit contine dispozitii contrare Legii nr. M. folosirea numai a acestei forme testamentare sau se poate recurge si la alte forme admise de legea locului. civ. In privinta testamentului autentic vor trebui respectate regulile legii locului unde se intocmeste testamentul.M. iar in ce priveste validitatea testamentelor intocmite de romani in strainatate se apica regulile din acest din urma act normativ. vol. In sens contrar. in aplicarea regulii locus regit actum. asa incit pot fi utlizate si alte forme testamentare prevazute de legea locului si chiar forme nereglementate de legea romana. op. (lex loci testamenti) in vigoare la data redactarii lui sau la data deschiderii mostenirii. P. M. C. pag. pag. chiar daca legea straina nu prevede aceasta forma testamentara. Fr. 872. Codul civil prevede in art. II. 242. Deak. B. op. 242-243. prin exceptie de la regula locus regit actum. Controversa s-a nascut insa cu privire la faptul daca art. 2o5. civ. op.885 ca :”romanul ce s-ar afla in tara straina va putea face testamentul sau. cit. Eliescu. ele sunt valabile daca se respecta formele cerute de legea nationala (lex patriae) sau legea domiciliului testatorului(lex domicilii). Al Baicoianu.3) in sensul ca in cazul testamentelor cu element de extraneitate. Filipescu. Bucuresti. permite. op.1o5/1992. pag. art. 67A se vedea. cit.885 C. ori de legea locului intocmirii testamentului. dupa cum judicios s-a argumentat in literatura juridica68. cit. op.

79 CAPITOLUL III LEGATELE SI ALTE DISPOZITII TESTAMENTARE Sectiunea a I-a. 8o2 C. de catre alte persoane. Spre deosebire de donatie tastatorul nu-si micsoreaza cu nimic patrimoniul sau in timpul vietii. Testamentul prin care testatorul lasa desemnarea legatarului unei terte persoane fara ca el sa aiba vreo contributie la aceasta. chiar daca beneficiarul acelei dispozitii testamentare este determinat dupa moartea dispunatorului de catre asa zisul legatar sau de catre tert. de naturi diferite. 8o2 C. legatul. consideram noi persoana desmnata de catre testator este mai degraba un executor testamentar iar adevaratul legatar este cel caruia trebuie sa i se predea bunurile. cuprins intr-un testament prin care testatorul dispune pentru cauza de moarte. cit. civ. prin intermendiul legatului. Or acesta. de bunurile sale1. asadar. vointa testatorului nu poate fi exprimata prin reprezentare. ceea ce este inadmisibil caci bine s-a precizat ca desemnarea legatarului trebuie “sa fie expresia personala si directa a vointei testatorului” 2. a unei fractiuni din acesta sau numai a unor bunuri singulare caatre anumite persoane desmnate de catre testator. Caracterele juridice pe care le-am analizat ca fiind ale testamentului privesc de fapt. Legatul poat fi definit. este lovit de nulitate. Cu toate ca testamentul poate cuprinde acte juridice multiple. prin ipoteza nu este desemnat de catre testator ci. principalele sale dispozitii se refera la transmisiunea patrimoniului. Caracterul gratuit se mentine chiar in ipoteza legatului cu sarcini de natura patrimoniala in limita desigur a folosului pur gratuit. . deosebirea fata de aceasta constind in aceea ca el este un act mortis cauza pe cind donatia este un act juridic inter vivos. Aceste dispozitii testamentare poarta denumirea de legate iar cei care beneficiaza de ele se numesc legatari.). dupa moartea acestuia. din definitia pe care am dat-o rezulta ca legatul este un act juridic cu titlu gratuit. cu sarcina predarii bunurilor unei alte persoane aleasa de catre legatar sau de catre un tert. Astfel. In lumina acestor precizari nu credem ca este valabil legatul facut unei persoane desemnate de testator. asa numitul legat cu facultate de alegere. asa cum am aratat si cu acel prilej. Testatorul nu poate avea o vointa liberala decit fata de o persoana determinata sau cel 1C. la fel ca si donatia. pag. asa cum am precizat mai sus. efectele testamentului. ca fiind actul juridic cu titlu gratuit. In acest caz. 172. Asadar. Statescu. Din caracterul personal al testamentului rezulta consecinta ca testatorul trebuie sa desemneze personal pe legatar. S-a spus ca in acest caz legatarul este desemnat de catre testator fiind astfel indeplinite cerintele art. civ. op. se produc numai la moartea sa (art. Legatele si desemnarea legatarilor. Testatorul nu primeste in schimbul bunurilor pe care le transmite legatarului nici un contraechivalent.

cu facultatea ca repartizarea intre ele a bunurilor legate sa fie facuta de catre un tert. care apare ca un mandatar in aceasta privinta.4 Desemnarea legatarilor se poate face in mod direct prin indicarea numelui si prenumelui sau a unor calitati in functie de care sa poata fi identificati. M. I. nr. 883-885. fapt de subliniat. Sectiunea a II-a. op. si criteriul pe care tertul trebuie sa-l aiba in vdere. chiar atunci cind legatul priveste o persoana conceputa doar. 1364/198o. I. Este. precum si. D. Clasificarea legatelor in functie de obiectul lor. nepot etc. De aceasta data. In acest caz legatarul nu este determinat. 2A se vedea. cit. 4Tribunalul Suprem a considerat ca este nul legatul facut chiar indirect in favoarea unui animal. cit. Din caracterul solemn al legatului rezulta ca desemnarea legatarului trebuie sa se faca printr-una din formele testamentare consacrate de legiuitor. in C. C. ca de pilda frate.654 C. De asemenea va fi considerat nul legatul in favoarea unei persoane nedeterminate sau insuficient determinate. Al. civ. op. Capacitatea succesorala a acestuia se raporteaza tot la acest moment in lumina prevederilor art. Deak. cit. sect. adica legatul oral comunicat de catre testator mostenitorilor sai inainte de a muri. 3A se vedea pentru discutiile existente. pag. cit. Hamangiu. De pilda testatorul dispune in favoarea colaboratorului pe care-l va avea la data decesului sau. 251. Baicoianu. Supr. Rosetti-Balanescu. ceea ce nu afecteaza validitatea testamentului din acest punct de vedere. Baicoianu. Pentru opinia contrara a se vedea. op. Este considerat nul asa numitul legat secret. pag. 89-91. 198o. M. cit. Bunaoara testatorul lasa o suma de bani din care sa se acorde o bursa unuia dintre cei mai buni absolventi ai unei facultati. Se vorbeste de o determinre indirecta cind se realizeaza prin exheredarea unor mostenitori legali care duce la marirea cotei cuvenite celorlalti mostenitori. 23o. Al. 535536. op. Eliescu. pag. dec. 251. Fr. care sa fie ales de catre decanul facultatii. Rosetti Balanescu. De asemenea inclinam sa acceptam legatul facut unei persoane care sa fie aleasa dintr-un cerc restrins de persoane stabilit de catre testator(persona incerta ex certis personis). pag. A se vedea. op. dar este determinabil dupa citeriile stabilite de catre testator3. pag. Persoana legatarului trebuie sa fie macar determinabila prin elemente din cuprinsul testamentului. asadar. in schimb de acceptat legatul facut unor persoane determinate de catre testator. . Trib. Eliescu.80 putin determinabila dupa criteriile stabilite de catre el. civ. tertul facind doar operatia de determinare a intinderii drepturilor ce se cuvin legatarilor. dar necuprins in testament. pag. In acest caz se considera ca exheredarea directa partiala a unor mostenitori legali are valoare de legat cum tot astfel instituirea directa de legatari valoreaza cu exheredarea indirecta. totala sau partiala a unor mostenitori legali. desemnarea legararilor este facuta de catre testator personal. Posibilitatea determinarii legatarului trebuie raportata la momentul deschiderii mostenirii. In acest caz testatorul a determinat cel putin cercul persoanelor din care tertul sa determine pe legatar.

Ne vom referi mai intai la clasificarea legatelor din punct de vedere al obiectului lor.887 cu titlu de principiu ca”se poate dispune prin testament de toata sau de o fractiune din starea cuiva. cind de pilda testatorul instituie mai multi legatari uiversali sau cind mai exista si alte legate. Legatul universal.C. caci mostenesc o universalitate.81 Clasificarea legatelor se poate face in functie de obiectul lor si de modalitatile care le afecteaza. Legatul cu titlu particular se deosebeste insa calitativ de celelalte intrrucit in vreme ce legatarii universali si cei cu titlu universal raspund de datoriile si sarcinile succesiunii. Se desprinde astfel concluzia ca obiectul unui legat poate fi format din universalitatea de bunuri apartinind lui de cujus (universitas bonorum) sau din unele bunuri privite in individualitatea lor. Eliescu. sau sarcini prin care emolumentul succesoral se reduce. legatarul cu titlu particular nu raspunde de datorii si sarcini. Daca se ajunge la aceasta din urma concluzie de ineficacitatea vreunui legat vor profita numai mostenitorii legali iar nu asa 5A se vedea. Statescu. Definitia pe care o da art. Definitia este in realitate corecta caci legiuitorul precizeaza expres ca in acest caz testatorul lasa universalitatea bunurilor la unul (dar aceasta este numai o ipoteza) sau la mai multi legatari ceea ce acrediteaza din capul locului ideia vocatiei la universalitate iar nu neaparata primirea efectiva a acesteia. pag. M. . universalitatea bunurilor sale “ a fost criticata 5 a fost criticata in sensul ca ar lasa impresia ca ceea ce caracaterizeaza legatul universal este faptul ca legatarul ar culege in fapt intreg patrimoniul succesoral. cit. 173. la una sau mai multe persoane. . In adevar legatarul universal s-ar putea intimpla sa primeasca numai o parte din lasamintul succesoral. sau de unul sau mai multe obiecte determinate”. . dispozitia prin care tstatatorul lasa dupa moarte-i. Codul civil prevede in art. Atunci cind este vorba de intreaga avere a testatorului legatul este universal. civ. Se poate chiar ca intreg emolumentul succesoral sa fie absorbit de celelelate legate sau sarcini legatul prin vocatia la universalitate instituita de testator. op. cit. Daca obiectul legatului il formeaza unele bunuri determinate avem de a face cu legatul cu titlu particular. de vreme ce in cea de a doua ipoteza se accepta existenta mai multori legatari universali care urmeaza sa imparta intre ei emolumentul succesoral. or in realitate nu foloasele efective.cind este vorba de o parte a acesteia legatul este cu titlu universal. S-a precizat insa ca in acest caz instantele de judecata sunt chemate sa aprecieze daca testatorul nu a avut in realitate intentia de a desemna un executor testamentar iar nu un legatar universal6. 1. 253. intre ele existind doar o deosebire de natura cantitativa. adica emolumentul primit este ceea ce-l caracterizeaza ci vocatia la universalitate. legatului universal in sensul ca aaaceste ar fi “. Ba mai mult se poate intimpla ca intreaga mostenire sa fie absorbita de celelalate legate si datorii sau sarcini cind se vorbeste de asa numitul legat universal fara emolument. pastrindu-si caracterul de legat universal. pag.888 C. op. Legatele universale si cele cu titlu univesal au aceeasi natura juridica. dobindind doar un drept determinat privitor la bunul sau bunurile individualizate in testament.

col. . Legatul cu titlu universal confera legatarului vocatie numai la o cota parte din universalitatea bunurilor testatorului. in Repertoriu. Vocatia la universalitate se pastreaza insa neatinsa. Eliescu. Legatul cu titlu universal. Si in acest caz se impune a se cerceta daca nu cumva testatorul nu a avut intentia sa limiteze vocatia legatarului numai la o parte din mostenire si daca nu exista si mostenitori rezervatari9. in lipsa de mostenitori rezervatari sau in cazul ca cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire. cit. cit. la fel ca in cazul celui universal este vocatia legatarului la o fractiune din mostenire iar nu emolumentul cules. Hamangiu. nr. D.Trib. 1939/1972. civ. in R. in C. C. pag. Am demonstrat astfel ca legatul universal nu se refera la bunuri determinate conferind vocatie la universalitate. legatarul are vocatie la intreaga mostenire. . in L. . Nota la incheierea nr. dec. 212213. cit.Trib. civ. va culege intreaga mostenire. pag. 7A se vedea. Supr. vol. Al. 552/1953. P. Ceea ce este caracteristic legatului cu titlu universal. de Stat al raionului 1 Mai Bucuresti.M. sau facerea unui nou testament prin care se instituie un legat cu titlu particular sau incheierea unui antecontract de vinzare-cumparare. .legatul tuturor bunurilor mobile si imobile. Vol. civ. 417/1973. pag. Rosetti-Balanescu. 9A se vedea. . In practica au fost considerate legate universale. Trib. 115117. op. S-a precizat insa8 ca in acest caz se impune a se cerceta daca testatorul nu a avut totusi intentia de a limita vocatia legatarului numai la cotitatea disponibila calculata in raport de situatia din ziua redactarii testamentului. S-a considerat ca dupa incetarea uzufructului nuda proprietate se intregeste si devine proprietate deplina. sect. nr. 11/1973. III. pe anii 1969-1975. D. 254-255 si bibliografia acolo indicata. 1952-1954. 3o8/1956 a Not. 139o-1393. Nr. nr. a prisosului sau a ceea ce ramine. 254. pag. Supr. cu toate ca nu s-a folosit aceasta expresie: . Capatina. Instrainarea unor bunuri de catre insusi testatorul. ci influienteaza numai emolumentul ce va fi cules de un atare legatar.legatul cotitatii disponibile. dec.82 numitul legatar universal care este de fapt numai un executor testamentar. 2. Pot astfel interveni vinzari-cumparari de bunuri.legatul prisosului sau al ramasitei dupa ce se executa celelalte legate cuprinse in testament. pag. intrucit s-a argumentat. dec. s-a precizat 7 in practica judiciara ca nu au semnificatia unei revocari a legatului universal. 11/1956. Baicoianu. 6A se vedea. Emolumentul cules se va vedea abia la data deschiderii succesiunii intrucit pina in acel moment pot interveni modificari determinate de insasi mobilitatea vietii juridice. nr. . . op. 9o4. pag. intrucit se considera ca daca ceilalti legatari nu pot sau nu vor sa vina la mostenire legatarul instituit prin aceasta formula. . O. 8A se vedea. R. donatii pieirea unora din acestea. op. civ.legatul nudei proprietati a ntregii mosteniri. 168. pag. jud. M. Eliescu. Pentru instituirea unui legatar universal nu se cer formule sacramentale fiind suficient sa rezulte intentia testatorului de a face un astfel de legat. I. Timis.

legatul va fi reductibil la aceste cote. op. sunt legate cu titlu particular. confera legatarului vocatie la unul sau mai multe bunuri determinate. 236. op. trebuie considerata legate cu titlu particular. universale. cit. C. peste aceste cote de catre minorul cu capacitate de exercitiu restrinsa. 175. Acest legat.legatul tuturor bunurilor imobile. motiv pentru care este considerat legat cu titlu universal si nu legat universal. sau singular. 3. Statescu. acest legat nu va fi un legat universal ci un legat cu titlu universal intrucit art. pag. legatul unei jumatati sau a unei treimi din aceasta etc. prevede ca minorul nu poate dispune decitde jumatate din bunurile de care poate dispune persoana majora.. cit.8o7 C. intrucit pentru a fi considerat legat cu titlu universal ar fi trebuit sa se dispuna de toate bunurile imobile sau de toate bunurile mobile in general si numai dintr-o anumita localitate. civ. De altfel si legatul tutror bunurilor imobile sau cel al tuturor bunurilor mobile sunt legate cu titlu universal numai pentru ca subt enumerate in mod expres de art.83 Potrivit art. . . evident. Deak. de pilda.legatul unei fractiuni din bunurile mobile.legatul unei fractiuni din bunurile imobile. civ. inseamna ca toate celelalte legate. fiind o enumerare exhaustiva. civ.2 prevede doar ca toate legatele care nu sunt cu titlu universal si.894 C.894 alin.894 C. daca nu are mostenitori rezervatari si de ½ din cotitatea disponibila daca are mostenitori rezervatari. Codul civil nu da o defintie pozitiva legatului cu titlu particular. op. Tot legat cu titlu particular va fi considerat si cel care are ca obiect toate bunurile mobile cu o anumita destinatie11. . pag. Daca s-a dispus. (si aceasta le confera vocatie la universalitate) caci altfel.legatul tuturor buurilor mobile.legatul unei fractiuni din mostenire.894 C. de pilda. cit. . op. civ. Legatul cu titlu particular. De o astfel de cota vor putea beneficia insa legatarii universali sau mostenitorii legali. Fr. in cazul in care un minor intre 16 si 18 ani face un legat cu privire la intreaga sa mostenire. 175. asadar. Legatarul cu titlu universal va putea profita insa de renuntarea sau inlaturarea de la mostenire a legatarului cu titlu particular sau a mostenitorilor rezervatari daca prezenta acestora ar fi micsorat fractiunea care i se cuvenea lui. Asa.. Statescu. in mod firesc ar fi trebuit considerate legate cu titlu particular caci bunurile mobile sai imobile dintr-o succesiune nu reprezinta in sine o universalitate. C. Pag. Eliescu. legatul tuturor imobilelor dintr-o localitate va trebuie considerat legat cu titlu particular si nu cu titlu universal. 10A se vedea. pag. 11A se vedea. Enumerarea facuta de art. M. cit. ca. Asa cum s-a precizat in literatura juridica10. sunt considerate legate cu titlu universal: . ci art. asadar. . 256. Intrucit obiectul legatului cu titlu universal este o cota parte determinata din mostenire legatarul nu poate profita de cota ce i s-ar fi cuvenit altui legatar cu titlu universal in ipoteza ca nu ar putea sau nu ar voi sa vina la mostenire. Aceasta inseamna ca el va putea dispune numai de cota de ½ din averea sa. care nu sunt legate universale.

civ. In legatura cu un astfel de legat s-au ridicat mai multe probleme in practica judecatoreasca si de asemenea s-au nascut discutii in literatura de specialitate. in adevar.1 C. la achzitiile noi de imobile alaturate celui testat. civ. nu poate fi decit universal in ipoteza cind nuda proprietate priveste intregul patrimoniu al defunctului.teza ca legatul in uzufructul intregii mosteniri dar si acela care priveste o fractiune a acesteia sunt 12A se vedea. Baicoianu. individual determinate sau de gen.9o4 alin. op.cu titlu universal cind priveste o fractiune a acestuia. cum sunt creantele. 258-259. cit. cit si bunuri incorporale. iar potrivit art. pag. decit daca testatorul face o noua dispozitie testamentara care sa le cuprinda si pe acestea.si cu titlu particular daca priveste unul sau mai multe bunuri determinate. . spre deosebire de legatele universale sau cu titlu universal care confera vocatie (chemare) la o universalitate sau la o parte din aceasta . S-a sustinut atit teza ca un astfel de legat are caracterul unui legat universal. in cazul imobilelor. legatarul are dreptul.2-3 C. In ce priveste natura juridica a legatului nudei proprietati nu sunt controverse caci acesta. caci acest legat nu poate fi decit unul cu titlu particular.903 C.9o4 alin. Eliescu. potrivit art. prin lucrul legat trebuie sa intelegem si accesoriile necesare in starea in care se afla la moartea testatorului. si cu titlu universal cind obiectul sau este uzufructul unei parti din aceasta 12. astfel ca se impun unele precizari. abitatia etc. fie exclusiva. C. Potrivit art. art. Legatul cu titlu particular poate avea ca obiect atit bunuri corporale. ceea ce demonstreaza odata in plus ca nu emolumentul in sine conteaza ci vocatia pe care o confera fiecare legat in parte. op. atunci cind are ca obiect intreaga mostenire. Rosetti-Balanescu. Subliniem de asemenea tot ca o deosebire de ordin calitativ a legatului cu titlu particular de cel universal si de cel cu titlu universal care consta in aceea ca legatul cu titlu particular nu atrage raspunderea legatarului pentru pasivul mostenirii (art. civ. 273-277. cit. fie o cota ideala sau numai nuda proprietate dar se pot conferi si alte drepturi reale ca uzufructul. Al. Nu are dreptul insa.908 prevede ca persoana tinuta la executarea legatului este obligata sa dea un lucru de calitate mijlocie. prin care acesta din urma se mareste.84 indiferent de valoarea acestora. pag. In cazul in care legatul are drept obiect un lucru de gen nedeterminat calitativ. De asemenea nu exista controversa nici in privinta legatului in uzufruct atunci cind uzufructul este stabilit cu privire la unul sau mai multe bunuri singulare. Cele mai adesea se confera legatarului dreptul de proprietate asupra bunurilor. Discutii s-au nascut insa in legatura cu calificarea juridica a legatului in uzufruct atunci cind el este stabilit asupra intregii mosteniri sau a unei fractiuni din aceasta. si la imbunatatirile si constructiile nou efectuate de catre testator ulterior intocmirii testamentului. Daca insa testatorul a dispus ca alegerea calitatii sa fie efectuata de catre legatar acestava putea opta pentru calitatea cea mai buna. Hamangiu. iar uzufructul alteia. Este posibil. I. asa cum am aratat mai sus.9oo C.). Valoarea legatului cu titlu particular poate fi mai mare decit cea a legatului universal sau cu titlu universal. civ. ca testatorul sa lase nuda proprietate unei persoane. M.

Malaurie. neputind insa avea niciodata vocatie la dobindirea totalitatii drepturilor care compun masa succesorala. potrivit art.E.85 legate cu titlu universal13. Safta-Romano. asa cum am aratat. Alexandrescu. pag. iar. pag. pag. legatarul universal al nudei proprietati are vocatie la dobindirea intregii mosteniri in plina proprietate . Deak.55o si 552 C. El dobindeste numai folosinta si fructele patrimoniului succesoral pe o durata determinata sau in cel mai bun caz pe durata vietii legatarului. In schimb. in toate cazurile (inclusiv atunci cind priveste intreaga mostenire sau o fractiune a acesteia). pag. Fr. Vol. dar acest bun nu-i apartine nici in momentul intocmirii testamentului si nici in acela al deschiderii succesiunii. printre legatele cu titlu universal. Calificarea uzufructului ca universal sau cu titlu universal vizeaza numai obiectul dreptului de uzufruct pe cind cea a legatelor universale vizeaza vocatia la mostenire. 227.9o6 C. 243-244. Nu se poate pune semnul egalitatii intre uzufructul universal sau cu titlu universal si legatul universal sau cu titlu universal. op. cit. testatorul sau legea putind impune legatarului astfel de obligatii15. asa cum am precizat. 15A se vedea. In alta ordine de idei. 12o-121. Nici faptul ca legatarul in uzufructul intregii mosteniri sau a unei fractiuni din aceasta este obligat alaturi de nudul proprietar. Asa fiind. pag. de ineficacitatea legatului nudei proprietati vor profita mostenitorii legali iar nu legatarul uzufructului. Cel obligat la executarea legatului intr-o astfel de situatie are doua posibilitati. cit.M. 492. aceasta enumerare este exhastiva. cit. Ph. la suportatea datoriilor si sarcinilor nu este de natura a-i schimba caracterul caci nu exista incompatibilitate intre calificarea acestui legat ca fiind unul cu titlu particular si plata datoriilor si sarcinilor. op. acest legat nu este amintit de art.14 In ce ne priveste ne raliem acestei din urma opinii. Lecons de droit civil. 1963. Les succesions. cit. 14A se vedea. op.D. Les liberalites. Cours de droit civil. Fr. . cit si teza potrivit careia legatul uzufuctului este. IV. . 13A se vedea. Chirica. Paris. codul civil distinge intre situatia in care testatorul cunostea ca bunul nu-i apartine si aceea in care el nu avea cunostinta de aceasta imprejurare. cit. . care vizeaza situatia in care testatorul a dispus de un bun cert in favoarea legatarului. D. B. Jean Mazeaud. cit. 82o. In legatura cu legatul lucrului altuia.894 C. Potrivit art. civ. Asadar. civ. pag. pag. 215. In adevar legatul in uzufruct nu poate fi calificat niciodata legat universal chiar si atunci cind uzufructul vizeaza intreaga avere a defunctului intrucit legatarul nu are chemare la intreaga mostenire. daca testatorul cunostea ca bunul de care a dispus nu-i apartine. op. concluzia care se impune este aceea ca legatul uzufructului este un legat cu titlu particular chiar in ipoteza in care are ca obiect o universalitate sau o fractiune din universalitate. un legat cu titlu particular.Henri Mazeaud. 224. 242. 271. op. Lui ii va profita stingerea uzufructului sau ineficacitatea legatului in uzufruct. Paris. legatul va fi valabil prezumindu-se ca el a inteles sa impuna celor indatorati la executarea legatului procurarea bunului si predarea acestuia legatarului. Cantacuzino. op. 1989. 373-374. Deak. pag. Leon Mazeaud. civ.

Desigur. Daca bunul a fost procurat spre a fi predat legatarului transferul proprietatii catre legatar nu are loc in momentul deschiderii succesiunii ci in acela al procurarii acestuia. op. cit. Daca testatorul nu cunostea ca bunul nu-i apartine si totusi a dispus de el legatul va fi cosiderat nul potrivit art. Cantacuzino. un legatar universal sau cu titlu universal sau fata de alt legatar cu titlu particular. In cazul in care testatorul a crezut numai ca bunul ii apartine in totalitate dar de fapt nu avea decit o cota parte din acesta. In ipoteza in care testatorul a lasat cota sa ideala de proprietate dintr-un bun determinat sau cota sa dintr-un bun determinat dintr-o universalitate.Fr.86 Prima este aceea de a procura bunul si a-l preda legatarului si a doua este aceea de a plati legatarului o suma echivalenta cu valoarea bunului in momentul deschiderii succesiunii. Se presupune ca el nu ar fi testat peste cota sa de proprietate daca ar fi fost in cunostiinta de cauza. iar aceasta se poate transmite. caci bunurile de gen nu apartin unui anume titular determinat. fie sa plateasca in bani cota parte care nu i-a apartinut testatorului. B.legatul unei creante fata de un mostenitor legal. aceste reguli se aplica numai in ipoteza ca este vorba de un bun cert.legatul unui bun cert. se vor aplica pri n asemanare regulile pe care le-am vazut in cazul legatului lucrului altuia. 16A se vedea. Daca testatorul a stiut ca are numai o cota parte din bun si totusi a dispus de el in integralitatea lui legatul va fi valabil. acesta avind posibilitatea sa se foloseasca in aceste scop de orice mijloc de proba si putind folosi chiar elemente dinafara testamentului. cit. legatul va fi nul pentru partea care depaseste cota sa de proprietate. .legatul unui bun de gen. 38o. pag. pag. atit prin acte inter vivos cit si prin acte mortis cauza. .9o7 C. Bine s-a argumentat ca de vreme ce legea considera valabil un legat care are ca obiect un bun care nu este al testatorului in totalitatea lui cu atit mai mult se impune a considera valabil un legat care are ca obiect doar o cota care nu este a testatorului16. cel insarcinat cu executarea liberalitatii avind obligatia. legatul este valabil intrucit o cota ideala de proprietate este un drept absolut si exclusiv al fiecarui coindivizar. 247-248. Deak. intrucit numai un astfel de bun poate apartine cuiva. Problema legatului indiviz se pune atunci cind obiectul legatului il constituie un bun individual determinat aflat in indivziune la data deschiderii succesiunii. fie sa procure pentru legatar bunul in integralitatea lui. civ. Dovada faptului ca testatorul a cunoscut ca bunul nu-i apartine revine legatarului interesat. In consecinta legatul unui bun de gen va fi intotdeauna valabil chiar daca in patrimoniul defunctului nu se gasesc atari bunuri. M. op. In ipoteza in care insa obiectul legatului il costituie nu cota ideala apartinatoare testatorului ci bunul in integralitatea lui sau o cota determinata din acesta. asadar inclusiv prin legate. . Conchizind precizam ca enumerarea tuturor legatelor cu titlu particular nefiind posibila amintim cu titlu de exemplu citeva: .

D. . 114. daca se dovedeste ca intentia sa a fost de a limita chemarea legatarului numai la acele bunuri determinate. Rosetti-Balanescu. 1. fie extinctiv aplicindu-se regulile dreptului comun in materie de modalitati. Legatul pur si simplu. civ. din momentul deschiderii succesiunii. indiferent de momentul acceptarii mostenirii sau de punerea sa in posesie.894 alin. . In acest caz drepturile legatarului se dobindesc din momentul deschiderii succesiunii asemanator cu situatia mostenitorilor legali. Rosetti-Balanescu.899 C. Asa fiind legatarul poate instraina. Al.legatul tuturor bunurilor testatorului din momentul intocmirii testamentului. op. cit.legatul de liberare. 249. Clasificarea legatelor dupa modalitatea care le afecteaza.2 C. Testatorul poate sa supuna legatul unui termen. Legatul cu termen. Este legatul neafectat de nici o modalitate. Textul se refera expres numai la legatele cu titlu particular dar se accepta ca are aplicabilitate si in cazul legatelor universale si cu titlu universal18. asa cum rezulta din prevederile art. op. Al. I. dar nelichidata pina la moartea acestuia (art. civ. In cazul legatului afectat de un termen extinctiv legatul isi produce efectele din momentul deschiderii mostenirii. asa cum rezulta din prevederile art. civ. 18. Baicoianu. prin care testatorul il iarta pe legatar de datoria ce avea fata de el. Fr. fie suspensiv. drepturile dobindite. A se vedea. Hamangiu. pag.) caci acea mostenire in raporturile dintre testator si legatarul sau nu reprezinta o universalitate sau o parte din aceasta ci un grup de bunuri determinate17 Sectiunea a III-a . Hamangiu. In cazul termenului suspensiv executarea legatului este aminata pina la implinirea lui (de pilda la sase luni de la deschiderea mostenirii) dar drepturile legatarului se nasc si se pot transmite inter vivos si mortis cauza din momentul deschiderii mostenirii. I. cit. la fel ca in cazul legatului pur si simplu.926 si 1o22 C. cit. op.legatul tuturor bunurilor dintr-o anumita localitate. 949.legatul unei succesiuni cuvenita lui de cujus. C. 888. Cu alte cuvinte desi legatarul devine proprietar sau creditor din momentul deschiderii mostenirii el nu poate cere predarea lucrului legat sau plata creantei la deschiderea mostenirii ci numai la implinirea termenului. Chirica. pag. cit. In cazul mortii legatarului dupa deschiderea succesiunii drepturile lui se vor transmite propriilor mostenitori.87 . C. pag. Deak. dar la implinirea termenului legatul se stinge(de pilda cind se lasa prin legat dobinzile unei sume de bani pe o durata de timp sau dreptul la o renta pe o durata limitata. pag. prin acte intre vii. . Baicoianu. op. 17A se vedea. 2. .

S-a precizat in doctrina 19ca asa fiind practic dreptul legatarului devine dublu conditionat caci nasterea dreptului legat depinde o data de realizarea conditiei instituita de catre testator si a doua oara de indeplinirea conditiei ceruta de lege si anume supravietuirea legatarului indeplinirii conditiei. legatarul devenind proprietar sau creditor din momentul deschiderii mostenirii. potrivit art. fie pentru cauza de moarte. Este acel legat a carui nastere sau stingere depinde de un eveniment viitor si incert cit priveste producerea lui. la fel ca in dreptul comun. Mostenitorii legatarului dobindesc dreptul asupra acestuia. Deak. . Fr. sau este sigur ca nu se poate realiza drepturile legatarului se consolideaza definitiv ca si cum ar fi fost un legat pur si simplu. Intr-o asemenea situatie se desfiinteaza retroactiv si drepturile dobindite de succesorii in drepturi ai legatarului. sa faca sau sa nu faca ceva pentru a dobindi legatul. legatarul poate lua masuri conservatorii. Instituirea sarcinii. Legatul sub conditie. Daca conditia rezolutorie nu se realizeaza. civ. Daca conditia s-a realizat ea produce efecte retroactive. fie prin acte intre vii. Prin acte juridice intre vii transmiterea legatului sub conditie suspensiva este posibila. dreptul tertului dobindditor fiind insa dublu conditionat la fel ca al legatarului transmitator. La fel ca in dreptul comun conditia care afecteaza legatul poate fi suspensiva sau rezolutorie. in cazul predecesului legatarului inainte de realizarea conditiei acesta devine caduc si nu trece la mostenitorii sai chiar daca post mortem conditia se realizeaza. cit. la fel ca in cazul legatelor pure si simple. nu afecteaza dobindirea dreptului asupra legatelor. Legatul cu sarcina. Daca conditia rezolutorie se realzeaza legatul se desfiinteaza retroactiv de la data deschiderii mostenirii. care se nasc din momentul deschiderii 19A se vedea. Sarcina este o obligatie impusa de catre testator care aceptind legatul trebuie sa o execute. op. dar spre deosebire de dreptul comun. In cazul conditiei rezolutorii drepturile legatarului se nasc din momentul deschiderii succesiunii. Sarcina se poate institui in cazul tuturor legatelor. Legatarul in acest caz trebuie sa dea. Pendente conditione legatul este transmisibil prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte. 4. 251. la fel ca in cazul conditiei rezolutorii.925 C. asa cum in mod expres prevede art. indiferent ca este vorba de un legat universal. De pilda testatorul a dispus de biblioteca sa juridica in favoarea legatarului cu conditia ca acesta sa termine facultatea de drept etc. civ. Pina la indeplnirea conditiei. In cazul conditiei suspensive legatarul nu devine proprietar sau creditor la data deschiderii succesiunii ci numai de la data indeplinirii sau neindeplinirii evenimentului (conditiei) in functie de faptul daca conditia este pozitiva sau negativa. dar in caz de retransmitere prin testament legatul care ar avea acest obiect dterminat nu poate fi decit legat cu titlu particular in toate cazurile. pag.1o16 C. cu titlu universal sau cu titlu particular.88 3.

in C. . pag. prin exceptie de la regulile capacitatii succesorale si in favoarea unei persoane viitoare sau nedeterminate. 184-188. 364-367. dec. op. St. pag. 188. Intrucit testamentul produce efecte numai dupa moartea testatorului nu se pot impune legatarului obligatii care sa fie executate in timpul vietii testatorului. Carpenaru. executarea sarcinii de ctre legatar reprezinta doar executarea unei obligatii21 Sarcina poate fi instituita. . Legatarul este liber sa accepte sau nu legatul. independent de posibilitatile sale materiale. I. 253. . pag. subliniindu-se in doctrina ca si testatorul are cel putin un interes de natura morala in executarea sarcinii. 1959/pag. D. in C. 22A se vedea. 393/1961. In cazul in care sarcina este stipulata in favoarea unui tert prin ea se realizeaza o stipulatie pentru altul si reprezinta fie o plata ce are loc pe aceasta cale fie o liberalitate indirecta. cit. op. . Sarcina poate fi stipulata in favoarea unui tert. nr. 1961. vol. Supr. se poate cere de catre orice persoana interesata ca mostenitorii legali.89 succesiunii. s-a spus. coroborat cu art. 193-195. Eliescu. Fr. . In acest caz avem un dublu legat iar regulile privind capacitatea de a testa si de a primi prin testament trebuie sa fie implinite nu numai in raporturile dintre testator si legatar ci si in raporturile dintre testator si tertul beneficiar. ne aflam in prezenta unei liberalitati cu efectatiune speciala.Trib. dec. In caz de nexecutare a sarcinii cei interesati (beneficiarul sarcinii. 979/1959. civ. De pilda cind testatorul dispune ca legatarul sa foloseasca o suma de bani pentru a-si desavirsi studiile. Trib.83o C. ca plata unei datorii. In cazul sarcinii in favoarea testatorului insusi acesta are un interes material sau moral in executarea acesteia. col. suportarea cheltuielilor de inmormintare etc.D. D. pag. 1956. numai ca neexecutarea sarcinii la fel ca si nerealizarea conditiei rezolutorii va prduce efecte retroactive pina la momentul deschiderii succesiunii. col. civ. pag. D. ci numai dupa decesul acestuia20. cind e vorba de un tert. pag. iar pentru parerea contrara in sensul ca tertul beneficiar nu se afla in raport de drept cu testatorul ci numai cu gratificatul a se vedea M. legatarii sau creditorii. Supr. cit. op. nr 1844/1956. nr.93o C. civ. cu conditia ca aceasta sa existe sau sa fie determinabila la data executarii sarcinii. 442. 445. 1299/1959. dar in masura in care l-a acceptat este obligat sa execute sarcina. civ. nr. la fel ca in cazul legatelor pure si simple. dec. Deak. 116. inC. dec. in favoarea testatorului sau in favoarea legatarului insusi. mai mari sau mai mici22. Potrivit art. in Repertoriu. cit. pe anii 1952-1969. revocarea judiciara 20A se vedea. cit. 21A se vedea. Chirica op. creditorii beneficiarului) pot cere in justitie execcutarea silita si daune interese. pag. Nu se pune problema capacitatii de face si de a primi liberalitati insa in raporturile dintre legatari si tertul beneficiar pentru ca. In ipoteza in care sarcina este stipulata chiar in interesul legatarului. executorul testamentar.

op. pag. testatorul nu avea capacitatea de a dispune. 1. cu toate ca efectul reductiunii liberalitatilor excesive este tot caducitatea acelor legate. cit. Prin ineficacitatea legatelor vom intelege acele ipoteze in care ele nu-si produc efectele pe care in principiu ar trebui sa le produca. Nulitatea legatelor. pag. nr.2 din Decr. s-a precizat in doctrina. in cazul celei judecatoresti. Fr. pag. 254. Macovei. pag.L. Chirica. si a legatelor.9 alin. dar uneori s-a mai adaugat si reductiunea legatelor24. C. Incalcarea conditiilor de fond sau de forma instituite de legiuitor duce la nulitatea actelor juridice in general. nu s-au respectat conditiile de forma instituite pentru validitatea diferitelor forme testamentare. ci de la data deschiderii 23A se vedea. De asemenea. cit. Sectiunea a IV-a. Statescu. unei culpe a legatarului sau. op. precum si cauze specifice actelor juridice pentru cauza de moarte pentru care sunt prevazute conditii de validitate aparte. Regimul juridic al nulitatilor este cel de drept comun. In privinta cauzelor care duc la ineficacitatea legatelor se amintesc in doctrina23nulitatea. 24A se vedea. cit. cu unele deosebiri specifice acestei materii. revocarea nu trebuie confundata cu caducitatea caci revocarea se datoreaza. Vom avea in consecinta cauze de nulitate care se regasesc la orice act juridic. cum sunt viciile de consimtamint. op. Astfel in ce priveste termenul de prescriptie a actiunii in anulare prevazut de art. nu si revocarea legatului caci nu are un astfel de interes. iar caducitatea este determinate intotdeauna de cauze straine atit de culpa legatarului cit si de vointa unilaterale a testatorului25 Ea consta asa cum vom vedea in cele ce urmeaza intr-o imposibilitate obiectiva de executare a legatului. insa pe cind cauzele de nulitate(relativa sau absoluta) existau anterior sau concomitent cu momentul intocmirii testamentului. C. cit. pag. asadar. Toate cauzele de ineficacaitate au acelasi efect si anume desfiintarea retroactiva a legatelor.D. Stanciulescu. 177. Astfel. Statescu. cauzele de revocare sau cele de caducitate sunt intotdeauna posterioare acestui moment.167/1958 acesta va incepe sa curga nu de la data incheierii actului in cazul nostru al intocmirii testamentului. 14o. Ineficacitatea legatelor. pag. op. vointei unilaterale a testatorului. 181. . op. s-au incalcat dispozitiile privind interzicerea testamentului conjunctiv etc. in cazul celei voluntare. Deak. op.D. Tertul in favoarea caruia s-a instituit sarcina poate cere numai executarea acesteia. cit. s-a stipulat o substitutie fideicomisara. cit. 123. cauza sau obiect ilicite ori imorale. 148. revocarea si caducitatea.90 a legatului. 25A se vedea. de pilda.

D.. revocarea voluntara 26A se vedea. definitiv sau temporar. cit. de art. de pilda. a)Revocarea voluntara expresa. Acesta nici nu poate renunta la acest drept al sau caci orice clauza care ar limita in vreun fel. pag. Fr. M. ratificare sau executare voluntara a acestuia de catre persoanele interesate. in cazul in care testamentul ar cuprinde si legate cu titlu particular 27 .).3 C. I.1167 alin. deosebit de regimul juridic al nulitatilor din dreptul comun se admite ca in unele ipoteze este admisa acoperirea nulitatii legatului (chiar a celei absolute). nr. Deak. nr. 27A se vedea. Rosetti-Balanescu. pag. op. 28Prin exceptie recunoasterea de copil. Legatarul nu poate invoca vreun drept cistigat intrucit testamentul nu produce efecte decit de la data deschiderii mostenirii. pag. partial sau total. 176.92o C. aplicindu-se prin analogie dispozitiile prev. este irevocabila. chiar daca este facuta prin testament. cit. cit. civ. mostenitorii legali vor putea executa legatul cuprins intr-un testament nul pentru vicii de forma. potrivit art. pag. A)Revocarea voluntara a legatelor.92o-931. 2. op. care desi nu o precizeaza direct impun aceasta concluzie. 256. 57 alin. 123. Ratificarea va produce afecte numai fata de mostenitorii care au consimtit. pag. Hamangiu. cit. privitoare la donatii. op. revocindu-l partial sau total pina in ultima clipa a vietii sale prin propria manifestare unilaterala de vointa. Manifestarea de vointa revocatorie a testatorului poate fi expresa sau tacita fiind conditionata de capacitatea de a testa a acestuia si de lipsa viciilor de consimtamint. 256. fam. Asa cum am vazut testamentul este prin esenta lui revocabil in tot cursul vietii testatorului (art. op.Fr. mostenitorii legali sau legatarul universal. civ. A se vedea in acest sens. Asa dupa cum am vazut. ”Despre revocarea testamentelor si despre caducitatea lor”Codul civil se ocupa in art. intrucit orice efecte ale testamentului se produc numai de la aceasta data26. Al. Chirica. Supr. care ar beneficia de ineficacitatea acelui legat ca.Trib. civ. Acest drept poate fi exercitat discretionar. Deak. pag. In schimb recunoasterea unei datorii facuta prin testament este supusa regulii revocabilitatii. in R. D. 1oo6. cind se datoreaza vointei unilaterale a testatorului si judecatoreasca cind este determinata de unele fapte culpabile ale legatarului si se pronunta prin hotarire judecatoreasca. R.91 succesiunii. civ. prin confirmare. 1558/1972. Revocarea legatelor.8o2 C. dreptul testatorului de a-si revoca propriile dispozitii testamentare ar fi lovita de nulitate absoluta28. sect. 3 C. 4/1973. C. fara vreo limita si fara nevoia invocarii unor motive. Revocarea este de doua feluri:voluntara. Revocarea legatelor este considerata expresa atunci cind vointa revocatorie a testatorului este exprimata direct printr-un inscris si este tacita atunci cind este dedusa din anumite fapte sau acte juridice ale testatorului. in ipoteza ca exista mai multi mostenitori. . Potrivit art. In consecinta testatorul poate sa revina asupra unui testament al sau. dec. Eliescu. 257. cit. op. In alta ordine de idei. Baicoianu.

impusa o simetrie a formelor in aceasta privinta. caci s-a considerat ca enumerarea din Codul civil nu este limitativa. Fr.31 Inscrisul autentic. cu conditia 29A se vedea. pag. R. ) si -instrainarea voluntara a bunului care face obiectul legatului (art. Cind revocarea se face prin act autentic. Hamangiu. I. 30A se vedea. in dreptul nostru. nr. scrisa de mina testatorului. Deak. . Un testament autentic. va putea fi revocat in totalitate sau in parte printr-un testament olograf intocmit insa cu respectarea tuturor cerintelor impuse de lege pentru validitatea acestuia (scris in intregime. . dar revocarea se poate face si in cadrul unui act autentic care are nu numai aceasta menire ca de pilda in cadrul unui contract de donatie. semnata si datata de catre acesta este valabila. de pilda. fie printr-un act autentic. D.29 Pentru valabilitatea revocarii nu se cer formule sacramentale. cit. asadar. 259. ). Codul civil prevede in art. pag. 31Apud.M. Baicoianu. civ. 126. G.). 1 Bucuresti. b. civ. Statescu. Daca revocarea se face printr-un nou testament nu se cere ca cel ulterior sa aiba aceeasi forma cu primul. datat si semnat de mina testatorului potrivit art. op. pag. 178. cu exceptia ipotezei in care insusi testatorul a conditionat revocarea de validitatea integrala sau partiala a celui de al doilea testament. civ. S-a spus ca revocarea este valabila chiar daca declaratia revocatorie s-a facut oral in fata instantei de judecata si aceasta a fost cosemnata ca atare in cuprinsul unei incheieri sau hotariri judecatoresti. pag. iar nerespectarea acestor forme duce la nulitatea absoluta a actului revocator. Redactarea unui nou testament. op. Nota la sent. in R. civ. Al. 1oo8. 3/1971.C. Rosetti-Balanescu. spre deosebire de cel roman si de vechiul drept romanesc. Revocarea este considerata tacita atunci cind testatorul nu o declara in mod expres dar vointa sa revocatorie rezulta fara echivoc din acte sau fapte juridice savirsite de el sau cunoscute numai de acesta. din cele reglementate de lege. cit. este vorba de un act juridic solemn. op. GHeorghiu. cit. cit. Asadar. Codul civil prevede doua cazuri de revocare tacita si anume: -incompatibilitatea sau contrarietatea dintre dispozitiile testamentului ulterior cu cele ale testamentului anterior (art. Eliescu. in sine.92 expresa se poate realiza fie printr-un nou testament. nu reprezinta. acesta poate fi special redactat in acest scop. avind efect revocatoriu caci sunt indeplinite cerintele de forma pentru un testament olograf. nefiind. dar care nu este testament. 921 C. 859 C. 19o9/1968 a judecatoriei Sector nr. O. 272. dimpotriva simpla mentiune “anulat”. nefiind testament nu se impune indeplinirea unor conditii de valabilitate pentru astfel de acte juridice. sunt nule sau nu s-ar putea executa. si anume distrugerea testamentului de catre testator sau de catre alcineva dar cu stirea acestuia. pag. C. iar doctrina si practica judiciara au mai adaugat un al treilea caz. 923 C. Revocarea voluntara tacita sau indirecta. un act revocatoriu intrucit este posibil ca dispozitii din testamente succesive sa se execute concomintent. s-a spus30. op. altele decit cele revocatorii.922 ca revocarea este valabila chiar daca celelalte clauze din testamentul ulterior. Nr.

cit.C. pag. Eliescu. potrivit art. Acest lucru se poate realiza numai in cazul revocarii exprese.Fr. cit. 178. pag.93 sa nu fie ireconciliabile sau vointa testataorului insusi sa nu fost in acest sens. -testamentul nou trebuie sa cuprinda dispozitii care sunt incompatibile sau contrarii cu cele din primul testament. altfel. civ. 33A se vedea. op. In cazul revocarii exprese nu se mai pune problema compatibilitatii dintre dispozitiile celor doua testamente succesive. 273-275. pag. op. 369-37o. -noul testament sa nu cuprinda o clauza de revocare expresa a celui anterior. Chirica. op. legatele anterioare. M. Statescu. 45o. ci trebuie dedusa din acte si fapte colaterale. In doctrina33s-a apreciat ca incompatibilitatea nu se confunda cu contrarietatea intrucit in vreme ce incompatibilitatea presupune o imposibilitate obiectiva. iar nu in a celei tacite.D. pag. Nu intereseaza. pentru acest motiv. la rindul sau. op. Carpenaru. Tot astfel s-a exemplificat cu ipoteza in care autoturismul testatorului este lasat in proprietatea unei persoane printr-un prim testament. (de natura materiala sau juridica) in cazul contrarietatii imposibilitatea concomitenta de executare a legatelor din testamentele succesive nu este de natura obiectiva. caci material sau juridic acest lucru ar fi posibil. Chirica. Un testament nul nu va avea nici efect revocatoriu. Iertarea de datorie din pri mul testament este un legat care se revoca prin cel de al doilea intrucit acea creanta a fost testata unei alte persoane34. cit. 34Idem . absoluta in executarea concomitenta a dispozitiilor din testamentele succesive. soarta ulterioara a legatelor din cuprinsul noului testament. Pentru ca un testament nou sa echivaleze cu o revocare tacita se impun anumite conditii: -noul testament trebuie sa indeplineasca conditiile de forma cerute de lege pentru validitatea testamentelor. intrucit al doilea il revoca pe primul neconditionat. 26o-262. Prin ultimul legat se opereaza revocarea tacita a primului de vreme ce este vorba de acelasi 32A se vedea. adica capacitate si consimtamint valabil. in schimb. ar putea fi executate impreuna. iar testatorul sa indeplineasca. evident. din punctul de vedere al revocarii tacite. faptul ca o dispozitie dintr-un testament posterior o revoca pe o alta dintr-un tstament anterior este vointa testatorului 32. cerintele legale pentru a putea testa.D.St. S-au dat exemple de incompatibilitate intre legatul prin care testatatorul il iarta de datorie pe un debitor al sau si cel prin care dreptul de creanta impotriva acestui debitor este lasat unui alt legatar. pag.922 C. chiar daca dispozitiile pe care le cuprind. care de aceasta data nu se manifesta expres. asadar. cit. cit. D. In cazul revocarii tacite printr-un nou testament ale carui legate sunt ineficace nu vom putea deduce nici intentia testatorului de a mentine. op. caducitatea acestora. intr-o atare ipoteza ne vom gasi in prezenta revocarii exprese. ca. Criteriul dupa care vom determina. ci se datoreaza intentiei testatorului. Deak. caci. pag. de pilda. cit. 126-127. 125. pag. op. Alexandrescu. cit. op. iar prin cel de al doilea proprietatea exclusiva a acelueasi autoturism este lasata altei persoane.

. caci altfel din punct de vedere material sau juridic cele doua legate succesive se pot executa concomitent. Trebuie precizat ca in toate cazurile. materiala sau juridica de executare concomitenta a doua legate chiar in ipotexa in care cele doua legate sunt cuprinse in acelasi testament36. S-a precizat ca in cazul incompatibilitatii exista o imposibilitate obiectiva. S-a apreciat ca aceasta distinctie se impune din nevoi practice cum sunt exempelele la care ne-am referit mai sus. 178. civ. Cele doua legate nu s-ar putea executa concomitent nici daca ar fi fost cuprinse in acelasi testament. D. nu este citusi de putin perfecta. in R. 72/1973. op. In acest caz deplina proprietate este incompatibila din punct de vedere juridic cu nuda proprietate sau cu uzufructul. D. op. desi s-ar putea intimpla ca in cazul unui testament cu un continut mai complex testatorul sa precizeze ca vointa sa este ca ambele legate succesive sa se execute concomintent. caci legatul se poate imparti intre cei doi legatari indicati. caci de vreme ce contrarietatea s-ar deosebi de incompatibilitate prin aceea ca in cazul contrarietatii imposibilitatea de executare concomitenta a 35 A se vedea. Intentia revocatorie a testatorului se poate prezuma chiar din faptul redactarii celui de al doilea testament. jud. 261-262. 36A se vedea. iar prin al doilea legatar universal a se vedea. In cazul in care cele doua dispozitii sunt cuprinse in acealasi testament ele se executa concomitent. R. S-au dat exemple de incompatibilitate de natura juridica. Chirica.888 C. pag. dec. pot coexista mai multi titulari care vor deveni astfel coproprietari. iar prin al doilea se lasa unei alte persoane nuda proprietate sau uzufructul acelueasi imobil. ale incompatibilitatii si contrarietatii cu toate ca cei doi termeni din punct de vedere semantic sunt sinonimi. Statescu op. Ultimul legat il va revoca pe primul numai daca vointa testatorului a fost aceasta. Brasov. In ambele exemple imposibilitatea executarii concomitente a celor doua legate este de natura materiala. Prin cel de al doilea legat s-a revocat tacit primul legat in partea referitoare la nuda proprietate sau la uzufruct. fie ca este vorba de incompatibilitate sau de contrarietate.Trib. cit. nr. restul dispozitiilor testamentare raminind in vigoare. pag. cit. Deak. pag. nr. revocarea tacita se circumscrie strict numai legatelor aflate in astfel de situatii. In ce priveste contrarietatea s-a exemplificat cu situatia in care acelasi bun a fost testat prin doua testamente succesive in folosul a doua persoane diferite. prin acest din urma legat s-ar fi revocat tacit legatul nudei proprietati sau a uzufructului intrucit sunt incompatibile din punct de vedere juridic cu deplina proprietate asupra acelueasi imobil35. Situatia este aceeasi si in cazul legatelor universale intrucit potrivit art. civ. doctrina a facut distinctie intre cele doua ipoteze. Daca primul legat ar fi avut ca obiect nuda proprietate sau uzufructul imobilului. pag. ca de pilda atunci cind prin primul legat se lasa unei persoane un imobil in plina proprietate. iar al doilea deplina proprietate. 127. 168. 11/1973. Distinctia. Asadar. cit. laudabila in sine.94 autoturism. In privinta faptului daca exista incompatibilitate intre primul legat prin care o persoana a fost instituita legatar cu titlu universal. Fr. C.

247. cit. Baicoianu. cu titlu universal sau cu titlu partcular. I. ci se micsoreaza doar emolumentul primului legat39 Instrainarea sau distrugerea voluntara a bunului care face obiectul legatului. Hamangiu. cit. op. caci el nu se considera revocat.”orice instrainare a obiectului legatului. cit intentia testatorului care se exprima implicit in sens revocatoriu prin acel act juridic. a testatorului in sensul revocarii legatului. Din textul citatat rezulta fara echivoc ca legiuitorul leaga revocarea tacita a legatului anterior de intentia testatorului care rezulta indirect din actul ulterior de instrainare care priveste obiectul legatului. Instrainarea trebuie sa fie reala si nu fictiva sau un simplu proiect. daca bunul a fost retrocedat. Malaurie. Nu poate fi vorba de un asemenea efect in cazul vinzarii silite la cererea creditorului testatorului sau in cazul in care bunul a fost expropriat. C. cu beneficiari diferiti. 39A se vedea. cu titlu universal sau cu titlu particular. si cu atit mai putin incompatibilitate. De aici rezulta o serie de consecinte atit in ce priveste actul de instrainare cit si in ce priveste legatul ce astfel se revoca.cu privire la aceeasi mostenire. facuta cu orice mod sau conditie. Rosetti-Balanescu. M. care se vrea a sta la baza distinctiei este prezent in ambele ipoteze. dar in cazul vinzarii silite. dec. 1939/1972. chiar daca in acest din urma caz s-ar incheia o conventie cu privire la despagubiri pentru bunul expropriat. pag. . . 38A se vedea. ca cei doi termeni sunt sinonimi si desemneaza. pag. In fine. pag.95 legatelor succesive s-ar datora nu obstacolelor de natura materiala sau juridica. facute prin testamentul anterior si legatul universal instituit prin legatul posterior 38. el fiind considerat revocat. asa cum am aratat. pag. ci vointei testatorului nu se poate nega ca si in cazul legatelor declarate incompatibile ele sunt tot rezultatul vointei testatorului astfel ca acest element subiectiv. nu atit instrainarea in sine este avuta in vedere ca avind efect revocatoriu. op. . 923 ca. s-a precizat ca testamentele succesive sunt incompatibile sau contrarii numai daca cuprind legate din aceesi categorie-universale. chiar indirecta. Astfel instrainarea trebuie sa fie voluntara pentru a avea efect revocatoriu. pe anii 1969-1975. Al. nr.Ph. in Repertoriu. De aceea unii autori repudiaza aceasta clasificare socotind. . 274. Codul civil prevede in art. sau cind obiectul legat va fi reintrat in starea testatorului”. Supr. 1o13. chiar cind instrainarea va fi nula. Nu exista astfel contrarietate. Eliescu. 212. cit. fractiune de mostenire sau bun succesoral. De asemenea nu se considera revocat legatul universal anterior printr-un legat posterior. Cu alte cuvinte. revoca legatul pentru tot ceea ce s-a instrainat. legatul va trebui executat. op. aceeasi realitate juridica37. de vreme ce instrainarea a fost voluntara legatul nu se va executa. Trib. caci astfel de acte juridice nu exprima vointa. intre legatul cu titlu particular sau cu titlu universal. civ. Astfel de instrainari ar avea drept efect caducitatea legatului si nu revocarea lui tacita. in fapt. sect. fiind 37 A se vedea. De aici rezulta o alta consecinta si anume aceea ca in cazul reintrarii bunului in patrimoniul testatorului.

12/1979. 1o17-1o18. termen suspensiv sau extinctiv. pag. pag. Chirica. Eliescu. cit. In schimb. Eliescu. nr. Timis. 3281987. op. R. caci exprima intentia revocatorie a testatorului40. 28/1979. Fr. civ. in R. 2/1988. caci in caz contrar si vointa revocatorie este afectata de aceleasi vicii . D. civ. Asa cum textul art. Radu la aceeasi decizie. cit. pag. legatarul este obligat la respectarea lor. nr. 43A se vedea pentru opinia contrara. 129. Jud. ca de pilda o ipoteca etc. Intrucit legiuitorul vorbeste in art. 179. cit. 42A se vedea. Desigur instrainarea trebuie sa emane de la o persoana capabila iar vointa sa sa fie liber exprimata. I.923 C. Revocarea opereaza chiar daca actul de instrainare este afectat de modalitati. bunaoara prin rezolutia instrainarii si se afla in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii. op. caci in adevar vointa revocatorie a testa torului a fost definitiv exprimata. de revocare “pentru tot ce s-a instrainat”se impune concluzia ca revocarea poate fi totala sau partiala dupa cum instrainarea priveste bunul in totalitatea lui sau numai o parte din el ca de pilda cota de ½ din dreptul de proprietate . M. o prevede in mod expres. cit. pag. in completul de 7 judecatori. 128. op. Deak. Baicoianu. cit. op. Evident daca instrainarea nula produce efecte revocatorii cu atit mai mult nerespectarea normelor de publicitate nu va afecta efectul revocatoriu al instrainarii. 41A se vedea. cit. op. indiferent de faptul ca nasterea dreptului dobinditorului este conditionata suspensiv43. ori conditie suspensiva sau rezolutorie. 59.D. C. 269.D. s-a precizat in doctrina. civ. civ.923 C. 276. op.96 indiferent daca este oneroasa sau gratuita. Al. pag. Statescu. In cazul in care instrainarea a avut ca obiect dezmembraminte ale dreptului de proprietate ca uzfructul. sau in care sau constituit garantii reale. dec. dec. pag. in R. Hamangiu.in acest caz este vorba de o exceptie de la regula expres prevazuta in textul legal ca si un act de instrainare nul are efect revocatoriu asupra legatului anterior daca priveste acelasi bun41. In aceasta ordine de idei s-a precizat 42ca revocarea are loc din momentul incheierii actului cu toate ca instrainarea s-a realizat sub conditie suspensiva. 276. cit. Pentru realizarea efectului revocator nu are importanta persoana catre care are loc instrainarea bunului aceasta putind fi chiar persoana legatarului.C.923 C. Rosetti-Balanescu. antecontractul de vinzare-cumparare si chiar promisiunea unilaterala de vinzare atrag revocarea legatului cu toate ca nu au efect translativ de proprietate. D. Supr. pag. rezulta ca revocarea are loc si in cazul in care bunul se reintoarce in orice mod in patrimoniul testatorului. pag. abitatia etc. Unii autori au 40A se vedea in acest sens Trib. op. nr. . revocarea tacita are loc chiar in ipoteza ca instrainarea voluntara este lovita de nulitate intrucit si aceasta exprima intentia revocatorie a testatorului indiferent de soarta juridica a actului de instrainare in sine. Nr. pag. Chirica.Trib. De asemenea din textul art. 43-5o si Nota contrara a lui D. cu Nota aprobativa de Cristiana Irinel Stoica. R.M.

Supr.97 sustinut ca prin exceptie trebuie considerat ca donarea bunului legatarului insusi nu ar avea efect revocatoriu asupra legatului cu acelasi obiect. D. care ar urma sa produca efecte.Idem. 1963. pag. legatul trebuie sa aibe ca obiect bunuri individual determinate. In atari ipoteze doar emolumentul legatului de care va beneficia legatarul se modifica. in R. sect. ca in cazul legatului creantei sau a legatului iertarii de datorie . Rosetti-Balanescu. civ. cit. 277. pag. Aceasta intrucit art. chiar in ipoteza cind legatul cu titlu universal a fost determinat prin indicarea unei mase de bunuri. 73. op. dec. In fine. iar testattotul le-ar instrainat ulterior pe acestea. dec. chiar in ipoteza ca la data mortii lui de cujus in mostenire nu se vor gasi bunuri de acel gen. 266. civ. op. Impartasim totusi parerea contrara in sensul ca testatorul facind o donatie legararului pe care-l instituise prin testamentul precedent si-a schimbat vointa liberala urmind ca aceasta din urma manifestare de vointa sa produce efecte cu consecinta revocarii tacite a legatului chiar in ipoetaza ca donatia nu ar produce efecte din cauza nulitatii. pag. ci si unul incorporal. 47A se vedea. nr. Legatul cu titlu particular poate avea ca obiect si dreptul succesoral 44A se vedea. 113115. I. Chirica. nr. in Repertoriu. nr. op. fie bunuri de gen(dupa natura lor). R. pag. 45A se vedea in acelasi sens. C.Idem. in R. fie bunuri certe. Se face. nr. Hamangiu. asadar. Supr. 48A se vedea. op. Eliescu. revocat prin instrainarea ulterioara nu numai un bun corporal.46 Asa cum am precizat mai sus. 13o7/1982. nr. pag. 13o. R. 277. cit. 4/1983. dec. op. 552/1952. 137. 46A se vedea. . 266. 1952-1954. 1939/1972. Eliescu. Daca instrainarea ulterioara priveste bunuri de gen neindividualizate. pag. pag. nr. cit. cit. dec. Fr. 212-213. Deak. D. pag. in C.Fr. Deak. ca de pilda totalitatea bunurilor imobile. In cazul legatelor universale sau cu titlu universal.Trib. Fr. 1o17:M. Instrainarea unor bunuri.45 Fiind vorba de acte de instrainare ulterioare testamentului trebuie sa facem precizarea ca ipoteza instrainarii obiectului legatului nu poate viza decit legatele cu titlu particular avind ca obiect bunuri individual determinate. civ. Trib. nu are ca efect revocarea legatului caci vocatia legatarului la universalitate sau la o parte din aceasta se pastreaza. cit. nr. s-a precizat ca poate forma obiect al legatului cu titlu particular. 923 vorbeste de “obiectul legatului” iar in aceasta sintagma se includ si bunurile incorporale48. pag. pentru ca instrainarea ulterioara sa aiba efect revocarea legatului cuprins intr-un testament anterior. 27o. daca donatia ar fi nula44. care au format obiectul legatului anterior(de pilda o cantitate de cereale)aceasta nu are efect revocator caci se considera ca legatarul este un simplu creditor al mostenirii iar mostenitorii legali sau testamentari vor fi obligati la plata legatului. revocarii sau neindeplinirii conditiilor etc. avind ca obiect un patrimoniu sau o parte a acestuia instrainarea prin acte intre vii a obiectului lor nu poate avea loc. civ. D. I. Al. cit. D. .D. op. Deak. . jud. 69. Baicoianu. dec. pag. Vol. . 794/1988. Cluj. in C. 2/1989. 594/1963.Trib. pe anii 1969-1975. pag. aplicarea principiului genera non pereunt47. cit. col. civ. M. op. pag.

de catre testator sau de catre o alta persoana. Deak.49 Distrugerea voluntara a bunului. Chirica op. un legat cu titlu particular. in conditiile art. cit. Hamangiu. constituind. Distrugerea trebuie sa fie efectiva. S-a precizat ca daca ordinul de distrugere dat de catre testator unui tert care avea testamentul in pastrare nu a fost executat testamentul nu se considera revocat. Conluzia este valabila numai cu precizarea ca testatorul trebuie sa fi stiut ca ordinul sau de distrugere nu s-a realizat. 921 si 923 C. Distrugerea involuntara a bunului de catre testator sau de catre alte persoane nu poate avea efect revocatoriu constituind insa un caz de caducitate a legatului 50. Modalitatea in care se realizeaza distrugerea (ruperea inscrisului.D. cit. individual determinat. Se considera ca de vreme ce testatorul a cunoscut ca testamentul a fost distrus fortuit si nu a facut un alt testament aceasta implica vointa sa revocatorie. . cit. intrucit in raporturile dintre testator si legatarul sau aceasta reprezinta un grup particular de bunuri. Instrainarea acestor drepturi succesorale de catre testator(cita vreme mostenirea nu este lichidata) are drept efect si revocarea legatului. arderea acestuia. Rosetti-Balanescu. C. cit. Fr. Baicoianu. op. )nu are importanta Totusi in aceasta privinta s-au conturat citeva reguli in practica judiciara. chiar daca a fost realizata nu de catre testator ci de un tert. Astfel s-a precizat ca distrugerea testamentului trebuie sa fie voluntara. dar cu acceptarea acestuia. caci aceasta exprima vointa implicita a testatorului in acest sens. civ. cit. pag. intrucit altfel el si-a manifestat vointa revocatorie si nu mai este necesara elaborarea 49Ibidem. Evident daca distrugerea are loc fara stirea testatorului ea nu are efect revocatoriu punindu-se doar problema dovezii ca testamentul a existat. 51A se vedea. 131. 271. 451. I. M. Al. Eliescu. testatorului sau chiar daca s-a realizat fortuit insa testatorul a stiut despre aceasta. op. ESte vorba tot de o revocare voluntara indirecta sau tacita. pag. 27o. are de asemenea efect revocator in privinta legatului avind acelasi obiect. Deak. stergerea scriiturii sau numai a unui element esential al testamentului ca semnatura etc. op. care prin acest act exercita dreptul sau de dispozitie asupra acelui bun.98 mostenit de catre testator ca universalitate sau ca o parte din universalitate. a continutului sau precum si a imprejurarii ca acesta a fost distrus.1198 C. pag. dar cu stirea. civ. Pentru revocare ar fi nevoie de un nou testament care sa contina o precizare expresa in acest sens51. pag. 50A se vedea. )in literatura si practica judiciara se considera ca legatele dintr-un testament anterior sunt neindoilenic revocate prin distrugerea materiala a testamentului de catre testator sau de catre un tert la ordinul sau cu stirea testatorului. Distrugerea voluntara a testamentului de catre testator Pe linga cele doua cazuri prevazute in mod expres de catre legiuitor (art. pag. asadar. 1o18.Fr. op.

in opinia noastra cu o revocare tacita. dar fara stiinta acestuia. Eliescu. In legatura cu stersaturile intervenite in cuprinsul testamentului s-a precizat ca atunci cind acestea s-au facut de catre testator concomitent cu redactarea testamentului ele produc efecte fara a mai fi nevoie de datarea si semnarea lor de catre testator. nu distrugerea in sine are relevanta ci constientizarea ei de catre testator si acceptarea ca atare de unde se trage concluzia revocarii tacite. iata. . Revocarea tacita prin distrugerea ulterioara a testamentului poate sa fie totala daca testamentul a fost distrus in totalitate sau partiala daca numai unele din dispozitiile sale au fost distruse tragindu-se concluzia ca numai acelea a voit testatorul se le revoce. dar peste vointa testatorului. In cazul in care este vorba de un testament olograf sau mistic. caci fa parte din insusi testamentul semnat si datat. Concluzia se impune cu atit mai mult cu cit se accepta ca si in cazul distrugerii fortuite. adica sa fi avut capacitate de exercitiu iar vointa sa fie libera si neviciata. si aceasta imprejurare a ordinului de distrugere a testamentului echivaleaza. pag. pag. 1o57/1987. In cazul testamentului autentic distrugerea numai a exemplarului aflat in posesia testatorului nu atrage revocarea lui cita vreme nu s-a distrus si exemplarul aflat la notar 53. in C. 122-125. 278. determinata tot de vointa testatorului. 52A se vedea in acelasi sens. s-ar putea sustine ca testamentul nedistrus la ordinul testatorului. D. 53A se vedea. de catre tert ar putea ramine eficace52 . Supr. Numai in conceptia. pe care noi nu o impartasim. intr-un singur exemplar distrugerea acestuia duce fara echivoc la revocarea legatelor ce a cuprins. nr. M. Desigur ca intr-o atare ipoteza se pune problema dovezii ordinului dat de catre testator in sensul distrugerii acestuia. op. Trib. dar se admite si proba contrara. trebuie sa primeze unor imprejurari aleatorii care nu au legatura cu ea. Consideram ca trebuie sa dam prioritate vointei testatorului care s-a exprimat in sensul distrugerii testamentului. Daca insa stersaturile sunt ulterioare intocmirii testamentului ele vor revoca dispozitiile radiate numai daca au fost datate si semnate din nou de catre testator. Se prezuma in general ca stersaturile au fost facute de catre testator si concomitent cu redactarea lui. dec. Testatorul trebuie sa fi avut capacitatea necesara de a revoca dispozitiile testamentare anterioare. Altfel spus. potrivit careia distrugerea testamentului nu echivaleaza cu revocarea lui ci este numai un obstacol material in executarea legatelor. iar nu unui incident care a dus la pastrarea lui.99 unui nou testament care sa-l revoce pe primul . cit. 1987. Daca ulterior se redacteaza un nou testament prin care se revoca in mod expres primul(ceea ce dovedeste ca testatorul a avut cunostinta ca primul testament nu a fost distrus) avem de a face cu o revocare expresa iar nu cu una tacita. care. De altfel majoritatea autorilor romani imbratiseaza opinia potrivit careia distrugerea ulterioara constientizata de testator a testamentului echivaleaza cu o revocare tacita.

in acest caz de o revocare expresa realizata printr-un testament olograf.D. civ. op.920 C. in Dreptul nr. cit. acesta va putea sa-si produca efecte”56. intrucit legea prevede expres ca reintrarea bunului in patrimoniul testatorului(de pilda prin rezolutiunea contractului de vinzare-cumparare) nu are drept efect retractarea revocarii voluntare indirecte. 5/198o. fie ca a fost tacita. in fiecare caz in parte. . S. fie printr-una din formele testamentare consacrate. Efectele nulitatii sau anularii unui testament asupra dispozitiei de revocare a testamentelor anterioare. R. 278. pag. cit. dec. dar care cuprinde dispozitii ireconciliabile cu aceasta.54 Retractarea revocarii voluntare Testatorul este liber pina in ultimul moment al vietii sa-si schimbe dispozitiile testamentare astfel incit el poate reveni asupra revocarii anterioare. fie ca a fost expresa. sau prin distrugerea voluntara a inscrisului care cuprindea dispozitiile revocatorii ale testamentului anterior. Cu alte cuvinte revocarea legatelor anterioare este ea insasi revocabila. civ. cu conditia sa nu se dovedeasca ca testatorul a voit altfel55 . . pag. C. op. cit. nr. op. fie prin act autentic. op. in acest caz. Statescu. In cazul in care revocarea tacita s-a realizat prin distrugerea testamentului anterior retractarea nu se poate realiza decit prin redactarea unui nou testament. 1912/1992. cit. op. Este cazul sa subliniem si cu acest prilej ca intotdeauna trebuie cautata intentia reala a testatorului. In principiu retractarea revocarii voluntare are drept efect reinvierea dispozitiilor testamentare revocate. 273-274 si exemplele date de acest autor. ce s-a realizat prin acea instrainare. I. Hamangiu. 54A se vedea. M. pag. op. 8/1993. cu atit mai mult cu cit. nu este de conceput ca un inscris care a devenit ineficient sa-si produca efecte numai datorita desfiintarii actului prin care a fost declarata ineficient. Al . In acelasi sens:C. Deak. 18o. Retractarea revocarii poate fi si ea expresa si. 561-562. mai recent s-a exprimat si opinia potrivit careia “. indiferent sub ce forma ar fi. 55A se vedea. Eliescu. Baicoianu. nu se poate face decit in conditiile art. Nu mai in prezenta unei manifestari de vointa. din care sa rezulte intentia mentinerii dispozitiilor luate prin testamentul revocat. Eliescu. Rosetti-Balanescu. cit. A se vedea si Fr. 82-83. Fr. prin redactarea unui testament nou prin care nu se retracteaza expres revocarea anterioara.C. pag. in R. Alexandrescu. 1o21-1o22. nr. Oprisan. 272. sect. pag. 56A se vedea. M. B. in dreptul civil roman si in dreptul civil al altor tari. pag. pag. Deak. cit. J.Revocarea judecatoreasca a legatelor. 18-2o.la fel si in cazul in care retractarea a avut loc prin instrainarea bunului ce a format obiectul legatului. op. pag. pag. .100 Practic este vorba. Dar ea poate fi si tacita. D. cit.C. . 279.

acest caz nu poate fi considerat nici motiv de caducitate a legatului caci nu este prevazut de lege si cu atit mai putin. iar daca nu o face se presupune ca isi mentine testamentul indiferent de aceasta noua imprejurare. in Dreptul nr. A. cit. in timpul vietii testatorului a se vedea:Trib. 1959.83o si 831 alin. 59A se vedea. op. testatorul moare fara a avea cunostinta de faptul graviditatii sotiei sale si i se naste un copil. 452. pag. iar legatarul nu poate avea obligatii de aceasta natura anterior acestei date. 364-367. Jud. 112-113. In consecinta s-a sustinut ca instantele de judecata vor putea analiza in acest sens vointa testatorului si vor putea desfiinta legatul cu efect retroactiv de la data deschiderii mostenirii59. M. 27o. tacita insa.C. op. pag. cit. Georgescu. . cit. si anume aceea de a nu avea copii. 1956. Olt. in Repertoriu. 1229/1959.Idem. civ. pag. . s-a spus ca in atare ipoteza testamentul trebuie considerat caduc pentru disparitia cauzei impulsive si determinante58. 58A se vedea. nr. 842. 276. 4/1997. cit. col.1 si 2 C. pe anii1952-1969. civ. in C. Oproiu. testatorul fiind liber sa revoce voluntar legatul. Inafara cazurilor de ingratitudine determinate de refuzul de alimente si survenienta de copil cauzele de revocare judecatoreasca a legatelor sunt identice cu cele de revocare a donatiilor.Fr. coroborat cu art. A se vedea si M.dec. potrivit legii. La fel se prezinta situatia si pentru survenienta de copii. 1553/1993 a Trib. Or. . . care. pag. . cit. conduc la revocarea pronuntata de catre o instanta judecatoreasca la cererea persoanelor interesate. Daca. pag. cita vreme nu se poate retine nici o culpa din parte 57In sensul ca testamentul fiind destinat sa produca efecte numai dupa decesul testatorului el nu poate duce la nasterea unor obligatii de intretinere. civ. pag. Deak.St. op. revocarea judecatoreasca a legatelor poate avea loc pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine. . pag. nr. op.101 Revocarea judecatoreasca a legatelor nu se datoreste manifestarii de vointa a testatorului ci unor fapte culpabile ale legatarului. D. Statescu. D. Eliescu. in materia mostenirii testamentare. Refuzul de alimente nu a fost retinut de legiuitor ca o cauza de revocare judecatoreasca a legatelor intrucit testamentul produce efecte numai de la data mortii testatorului. Revocarea judecatoreasca a legatelor este institutia simetrica. op. Mazeaud.57 Testatorul este insa liber sa revoce voluntar legatul in formele analizate mai sus. Supr. 193-195. civ. pag. civ. totusi. motiv de revocare judecatoreasca a legatului. dec. Nota la dec. 979/1959. S-a emis insa si o alta teorie pentru a se justifica intr-un fel anume posibilitatea revocarii legatului si anume teoria cauzalista potrivit careia se prezuma ca testatorul a instituit legatul sub o conditie rezolutorie negativa.93o C. Carpenaru. Potrivit art. 18o. pag. De asemenea s-a sustinut ca un astfel de legat s-ar putea anula pe motiv de eroare asupra cauzei actului juridic in sensul ca testatorul a avut reprezentarea gresita ca nu va avea copii. Faptele culpabile pot fi savirsite inainte sau dupa deschiderea mostenirii. 442. 1844/1956. de plata a datoriilor etc. dec. asa cum au precizat alti autori. dupa moartea testatorului. in C. nr. fara ca vointa sa sa poata fi cenzurata de vreun motiv temeinic in acest sens. cu nedemnitatea succesorala din materia mostenirii legale. nr.

op. Nota la dec. cit. civ. daca legatul este mai valoros decit sarcina. cit. dec. pag. creditorii acestuia sau executorul testamentar. Revocarea pentru neindeplinirea sarcinii se poate cere direct prin actiune sau pe cale de exceptie de catre persoanele care justifica un interes legitim in acest sens. in R. Cantacuzino. Chirica. 34o. situatia legatului cu titlu particular conjunctiv sau aceea in care un legatar cu titlu particular este insarcinat cu executarea legatului 64. nr. Baicoianu. op. civ. Supr. cit. I. pag. Alexandrescu. op. 1959. 277. 83o C. de vreme ce a acceptat legatul. pag. jud. sau de la momentul in care cei indreptatiti sa o exercite au cunoscut sau trebuiau sa cunoasca aceasta imprejurare. 61A se vedea.M. pag. op. Rosetti-Balanescu. facindu-se astfel aplicarea 60A se vedea. 274 C. civ. D. Tertul in favoarea caruia sarcina a fost instituita nu poate exercita aceasta actiune decit in masura in care este si mostenitor legal al defunctului si astfel revocarea i-ar profita. 93o C. iar dreptul la actiune se naste din momentul neindeplinirii sarcinilor. I. civ. Eliescu. civ. cum vom vedea in cele ce urmeaza. D. 193 62A se vedea. 34o. pag. op. Testatorul poate institui in cuprinsul testamentului unele sarcini pe care legatarul. asa cum am precizat mai sus. 635. 1129/1959. op. op. cum ar fi. Floares.I. Revocarea legatului pentru neideplinirea sarcinii se poate cere numai daca aceasta se datoreste unei culpe a legatarului. 64A se vedea. Nu se poate cere revocarea legatelor pe motiv ca legatarul nu l-a intretinut pe testator in timpul vietii acestuia61. pag. la fel ca donatia. Trib. 3/1971. Pentru opinia ca si in cazul fortei majore se poate cere revocarea legatului a se vedea:D. 445-446. cit.D. raportat la art. pag. Cantacuzino.Fr. Baicoianu. 239/197o a Trib. iar nu si atunci cind se datoreste unui caz fortuit sau de forta majora63. Deak. dupa data deschiderii succesiunii. au posibilitatea de a cere prin justitie executarea silita a sarcinii.M. A.102 legatarului60. 269. Astfel pot cere revocarea mostenitorii legali(rezervatari sau nu) legatarii universali sau cu titlu universal si uneori si legatarii cu titlu particular. Al. Rostti-Balanescu. de pilda. nr. Alexandrescu. M. pag. D. legatul este un act sinalagmatic sub conditie rezolutorie62. nr. Revocarea judecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor. cit. D. dar potrivit art. Actiunea in revocare peentru neideplinirea sarcinii este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani. de catre anumite persoane interesate asa. 634. pag. 63A se vedea. pag. putind cere doar executarea silita a sarcinii65. 444-445.D. cit.C. Chirica op. S-a precizat ca in limita sarcinilor instituite. 139. . cit. op. 135. cit. pag. este obligat sa le aduca la indeplinire. R. Bacau. in C. cit. altfel el. Chirica. Al. Creditorii acestor persoana indreptatite la a cere revocarea legatului cu sarcini o pot cere si ei pe calea actiunii oblice potrivit art. op. B. Floares. pag. cit. cit. Cei interesati cum sunt tertul beneficiar al sarcinii. 135. op. 133-134. B. se poate cere si revocarea legatului pentru neideplinirea sarcinii. col.

112-113. Trib. 2/1957. instanta de judecata fiind chemata doar sa o constate. pe linga acestea doua. In judecata unor atari actiuni instantele judecatoresti sunt chemate sa decida in ce masura neexecutarea sarcinii este destul de grava pentru a conduce la solutia revocarii legatului. pag.D. civ. 269 si Trib. putindu-se acorda si un termen de gratie in caz de intirziere a executarii. Pentru solutia ca succesibilul beneficiar nu poate cere revocarea ci numai executarea sarcinii a se vedea:M. civ. Astfel. Suceava. cit.931 C. in Dreptul. Diamant. pag. adica de la data decshiderii succesiunii. Eliescu. 66A se vedea. Nr. cit. pag.103 prin analogie a prevederilor art. cit. delicte. Olt. in J. Supr. Nota la dec. duc la revocarea donatiilor determina si revocarea judecatoreasca pentru ingratititudine a legatelor. Neexecutarea partiala a sarcinii putind duce la o revocare partiala a legatului. 329. ce se produce dupa moartea testatorului si 3. cruzimi sau injurii grave la adresa acestuia. 277. Daca nu s-a stabilit un termen pentru executarea sarcinii prescriptia incepe sa curga de la nasterea raportului de drept. op. Aceste cauze sunt: 1.833 C. cu Nota de B. pag. op.831 C. D. Este evident ca aceste doua cauze de revocare judecatoreasca se produc in timpul vietii testatorului iar. nr. 393/1961. In doctrina se admite ca testatorul poate inlatura in mod valabil exercitarea actiunii in revocare pentru neideplinirea sarcinii. Revocarea legatelor pentru ingratitudine. nr. pag. Legiuitorul precizeaza prin art.167/1958.931 si 833 C. 4/1997. nr. civ.7 din Decr. Fr. dec. 1961. Chirica. 67A se vedea.93o C.M. persoanele interesate avind insa posibilitatea de a exercita actiunea in executare a acesteia66 Revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine. civ. injuria grava adusa memoriei testatorului. 135. civ. art. Deak. 136. civ. Termenul de un an prevazut de art. civ. Sanctiunea revocarii legatului pentru astfel de cauze intervine chiar in ipoteza in care legatarul nu a avut cunostinta de legat. op. Georgescu. 184188. cit. nr. in C.83o si potrivit primelor doua cauze prevazute de art. -in vreme ce nedemnitatea succesorala opereaza de drept. revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine se pronunta de catrea instanta de judecata la cererea celor interesati. ceea ce face ca aceasta sa se apropie mult de sanctiunea nedemnitatii succesorale care opereaza in cazul succesiunii legale67. op. pag. . Oproiu. ca acealeasi cauze care potrivit art. atentat la viata testatorului si 2. reg. Pentru revocarea liberalitatilor nu are aplicare in cazul actiunii in revocare pentru neideplinirea sarcinilor. mai adauga un caz de revocare. Chirica. nr. colciv. pag. jud. N. D. la fel ca si revocarea pentru 65A se vedea. Intre cele doua institutii exista insa deosebiri. potrivit art. 1533/1993 a trib. dec. A. 1569/1956.

De aici s-au tras tot felul de concluzii in ce priveste modul de calcul a acelueasi termen de un an in cazul primelor cauze de revocare. 833 C. pe cind legatarul poate fi iertat de catre testator. 834 C.Fr. art. la cererea persoanelor interesate. civ. pe cind revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine produce efecte numai fata de legatar. S-a spus ca daca faptele de ingratitudine au fost savirsite in timpul vietii testatorului. op. pe cind in cazul revocarii judecatoresti pentru ingratitudine nu este nevoie de o astfel de hotarire. cit. ci unul de decadere. sustine acelasi autor. cererea de revocare pentru injurie grava adusa memoriei testatorului poate fi intentata in termen de un an din ziua delictului. numai el poate revoca legatul si aceasta o poate face oricind in cursul vietii sale indiferent de timpul care a trecut de la comiterea faptei si. are loc. nu a revocat legatul sau si-a manifestat intr-un fel oarecare dorinta de a-l ierta pe legatar. efectele acesteia nu pot fi inlaturate prin iertarea succesorului nedemn. legatarul declarat de justitie ingrat. A se vedea. numai prin consacrarea unei cauze deosebite de ingratitudine si nu prin considerente care sa justifice aplicarea. dupa moartea testatorului. desigur. Deak. civ. trimite implicit si la a rt. 28o. op.104 neideplinirea sarcinilor. legatarii universali sau cu titlu universal sau legatarii cu titlu particular care pot justifica un interes in revocarea legatului. 69Fr. pentru aceasta nici nu este nevoie de actiune in justitie. aceleasi ca la donatii. legatul nu va mai putea fi revocat. Dispozitia speciala din art. civ. se sustine in continuare. -nedemnitatea poate produce efecte nu numai fata de succesorul nedemn ci si fata de alte persoane. civ. sau mai exact spus din ziua in care cei indreptatiti la execrcitarea actiunii au putut cunoaste injuria68. care organizeaza actiunea revocatorie si nu numai la art. a termenului general de prescriptie de trei ani. care reglementeaza termenul de un se justifica. Dar. pag. care. cit. subliniem se produc in timpul vietii testatorului. pag. pag. cit. persoanele interesate pot actiona numai daca testatorul nu l-a iertat pe legatar si nu s-a implinit termenul de un an de la savirsirea faptei sau de cind cei in drept au cunoscut sau trebuiau sa cunoasca savirsirea acesteia. de o hotarire judecatoreasca penala de condamnare.931 C. in principiu.931 C. numai de la data actiunii in revocare. -in cazul nedemnitatii succesorale. . s-a spus 69.93o C. 68M. Potrivit art. dupa regulile de revocare a donatiilor. 279. op. -pentru a se aplica sanctiunea nedemnitatii succesorale este nevoie. daca a trecut un an de la savirsirea faptei iar testatorul. 832 si art. Acest termen de un an nici nu este. Deak. potrivit acestei opinii. In concluzia -in vreme ce nedemnul are obligatia de restituire a fructelor de la data intrarii in folosinta bunurilor. Asadar. un termen de prescriptie. civ. Eliescu. in opinia acestui autor. Unii autori sustin ca termenul de un an se aplica si in cazul acestora caci. In privinta celorlalte doua cazuri de revocare problema este controversata. in celelalte doua cazuri. in cazul atentatului la viata lui de cujus. 271. Dreptul de a porni actiunea in revocare(sau de a invoca exceptia) apartine persoanelor care in caz de admitere a acesteia ar beneficia de obiectul legatului cum sunt mostenitorii legali. in cunostinta de cauza.

Nu este vorba aici de testatorul insusi. chiar in ipotezele in care faptele determinate de legiuitor. cei interesati ar putea actiona numai daca testatorul nu l-a iertat pe legatar si a decedat inainte de expirarea termenului de un an si numai in limita timpului ramas. aceasta ar duce la consecinta ca cei interesati vor putea intenta actiunea numai in limita timpului ramas din termenul de un an.E. Nu impartasim aceasta opinie. op. iar nu si celorlalte cazuri de revocare pentru ingratitudine70. credem. 261. aceasta vointa nu este suspus nici unui termen. cit. precizeaza ca aceleasi cauze de la pct. Nu se poate sustine. dupa moartea testatorului. regulile ei nu se pot aplica intocmai in cazul mostenirilor. Legiuitorul prin art. in adevar exercita actiunea. cit. Daca el il iarta pe legatar. op. si nici opinia contrara potrivit careia acest termen de un an constituie o derogare de la dreptul comun. Eliescu.931 C. . pur si simplu. care. op. fiind vorba de act juridic inter vivos. iar apoi dupa ce in materia revocarii legatelor pentru ingratitudine mai adauga un caz. Rosetti-Balanescu. or in cazul donatiilor. adica in cazul injuriei grave adusa memoriei testatorului. iar cum. civ. 1o32-1o33. putind sa-l revoce oricind. principalul titular al actiunii revocatorii este donatorul. In cazul acestora din urma actiunea nu poate fi promovata decit dupa deschiderea mostenirii. ca daca el nu si-a revocat. Al. M. Asadar.831. dar el nu poate curge decit de la deschiderea succesiunii si nu-l priveste pe testator. cit. ca fiind cauze de revocare. art. in adevar in timpul vietii sale are posibilitatea de a -si revoca legatul oricind. astfel ca el urmeaza a se aplica numai in cazul anume prevazut de legiuitor. caci aceasta a fost vointa testatorului ce trebuie respectata. Testatorul este liber in timpul vietii sale sa-si revoce orice legat.105 acestei opinii se precizeaza ca in cazul faptelor de ingratitudine savirsite in timpul vietii testatorului. Hamangiu. nu exista motive de a distinge intre cele trei cauze instituite pentru a se putea cere revocarea legatelor.833 prevede ca. Numai succesorilor sai interesati trebuie sa li se aplice termenul de prescriptie. cei interesati nu vor putea. pentru exercitiul actiunii revocatorii.93o C. 271. I. sunt si cauze de revocare a legatelor pentru ingratitudine. Numai ca desosebirea vine din aceea ca donatia fiind un act juridic intre vii. Dificultatea unei solutii nesusceptibile de controversa este determinata de insasi textele legale. pag. care sunt cauze de revocare a donatiilor. pag. in care si specifica expres ca actiunea se poate intenta tot intr-un an. socotit de la savisirea faptei. C. 70A se vedea in acest sens. caci acesta nu are nevoie de o revocare judecatoreasca a legatului sau. fara sa fie necesara vreo motivare. Safta-Romano. prin prevederile art. in cazul donatiilor. pentru aceste motive actiunea trebuie introdusa in termen de un an.1 si 2 din art. pag. desi a stiut de faptele legatarului sau. Baicoianu. se produc in timpul vietii testatorului. ce se impune. civ. in termenul de un an legatul. termenul de un an trebuie aplicat in toate cele trei cazuri de revocare pentru ingratitudine stabilite de legiuitor. Nu lui trebuie sa i se aplice termenul de un an in care sa -si manifeste vointa intr-un sens sau altul. astfel ca a i se aplica si lui termenul de un an nu are nici o justificare.

73Fr. straine de vointa testatorului. altfel nefiind opozabila tertelor persoane. Consecinta ar fi ca. Caducitatea este o cauza de ineficacitate a legatelor datorita unor imprejurari posterioare intocmirii testamentului. fara vreo culpa din partea legatarului. nefacindu-se. ulterioare actiunii in revocare. . Statescu. In consecinta legatarii. op. concomintente cu intocmirea testamentului. Eliescu. Deak. Consideram ca bine s-a precizat 73ca de principiu. consimtite asupra bunurilor daruite sau testate. cit. S-a mai sustinut insa si opinia potrivit careia orice instrainari sau constituiri de drepturi reale. 181. independente de vreo culpa a legatarului si care fac imposibila executarea acelor legate74. civ. op. cit. op. civ. ca cererea de revocare pentru ingratitudine in cazul donatiilor este supusa publicitatii imobiliare. Dar o astfel de regula nu se aplica revocarii legatelor pentru ca mutatiile imobiliare pentru cauza de moarte se pot realiza. vreo distinctie intre revocarea donatiei si a legatului72. 282. prin exceptie. intrucit revocarea nu produce efecte retroactive fata de terti. dupa intentatea actiunii revocatorii. intr-o opinie71. asadar.106 In ipoteza in care legatul a carui revocare se cere are ca obiect un imobil s-a pus problema publicitatii imobiliare. incheiate de legatarul vinovat cu tertii de buna credinta. Cind este vorba de revocarea legatului pentru ingratitudine se pune problema opozabilitatii actelor juridice. pag. cit. or caducitatea este determinata de cauze ulterioare. 359. si fara inscriere in cartea funciara. ramin neatinse. pag. B. Deosebirea de revocare rezida in aceea ca nu este legata de manifestarea de vointa a testatorului. decit daca au fost incheiate dupa inscrierea cererii de revocare in cartea funciara. 72A se vedea. op. M. 271. desi cererea de revocare nu a fost supusa publicitatii actele incheiate de terti cu legatarul. M. sa suporte consecintele instraainarilor imobiliare efectuate de catre legatarul ingrat cu tertii. pag. pag. de catre donatar sau legatar. si in prezent dobindirea de drepturi imobiliare prin succesiune este opozabila fata de terti fara inscriere in cartea funciara. S-a sustinut. ca 71A se vedea. cel mai tirziu. Cantacuzino. Asadar. dar cu toate acestea sa nu poata fi executat din cauze care survin ulterior. in adevar. uneori legatul poate fi instituit in mod valabil si sa nu fie revocat intruna din modalitatile consacrate. 3. titularul actiunii trebuie sa o inscrie in carte funciara altfel el risca. Asadar. la care face trimitere implicit art. 834 C. pina la intentarea actiunii sau pina la transcrierea cererii. C. Caducitatea se deosebeste de nulitate intrucit aceasta din urma poate fi determinata da cauze anterioare sau.. cit. asa cum prevede art.93o C. Caducitatea legatelor. la fel cu mostenitorii legali sunt scutiti de a face formele de publicitate imobiliara. 74. nu sunt opozabile titularului actiunii.

924 C. legatul devine caduc. iar legatarul moare pina la implinirea conditiei. pag. ci urmeaza regimul juridic al legatelor sub conditie suspensiva75. 76Fr. care este asimilata conditiei rezolutorii).925). In acest caz legatul nu este caduc.). cit. este suficient ca legatarul sa fie in viata la data deschiderii succesiunii. este caducitatea legatului intrucit nu se poate dovedi capacitatea succesorala a legatarului in momentul deschiderii 75Fr. sa recurga la o substitutie vulgara.8o4 C. dupa regulile instituite in cazul actelor juridice afectate de modalitati si nu de cele din materia caducitatii legatelor. In acest caz nu avem de a face cu caducitatea intrucit legatul revine celui care a fost desemnat ca substituit al legatarului predecedat.107 in cazul revocarii voluntare. civ. civ. Daca legatul este afectat de o conditie rezolutorie (sau de o conditie suspensiva potestativa si negativa. Predecesul legatarului fata de testator (art. op. 284 . la rindul lor. chiar cei mai apropiati nu au nici un drept asupra legatului intrucit legatarul insusi nedobidind dreptul legat nu l-a putut transmite mai departe la propriii mostenitori. moartea unuia din ei nu afecteaza celelalte legate facute in favoarea celor in viata la data deschiderii succesiunii. Solutia care se impune. si nu se poate dovedi ordinea deceselor. ca o masura de prevedere. a. iar mostenitorii sai il dobindesc. Legatele sunt acte mortis cauz si intuitu personae. de bunul legat sa beneficieze o alta persoana determinata de catre testator. op. si sa dispuna ca in cazul in care legatarul instituit nu ar putea primi legatul. testatorul poate. Potrivit art. Aceeasi este situatia in cazul in care legatarul este in viata la deschiderea succesiunii. Cazurile de caducitate. In cazul in care au fost instituiti mai multi legatari. care insa nu se realizeaza. chiar daca in momentul mortii testatorului legatarul era in viata (art. s-a precizat 76. 285. cind testatorul decedeaza odata cu legatarul. In cazul in care legatul este sub conditie suspensiva. astfel incit daca la data deschiderii succesiunii legatarul desemnat nu mai este in viata legatul nu se mai poate executa devenind astfel caduc. S-a pus problema soartei legatului in cazul comorientilor sau codecedatilor. cum este cazul revocarii judecatoresti. dar legatul este afectat de o conditie suspensiva. dar si de vreo culpa din partea legatarului. fie extinctiv sau de o sarcina. Deak. cit. chiar din cauza predecesului sau. bunul legat nu a pierit. Aceste modalitati nu afecteaza dobindirea legatului (inclusiv transmiterea lui pe cale de mostenire daca legatarul moare dupa deschiderea succesiunii) ci numai exigibilitatea sau stingerea lui. Deak. prin mostenire. fie suspensiv. sau de termen. Daca insa legatarul moare dupa momentul deschiderii mostenirii el a dobindit dreptul legat (daca nu a fost conditionat suspensiv). Mostenitorii legatarului. pag.

Deak. o reformulare a textului art. asadar. la data deschiderii succesiunii legatarul nu are cetatenia romana. la rindul lui. pag. astfel ca (cel putin de lege lata)legatul devine caduc. . daca acesta il accepta. Tot din art. iar obiectul legatului il constituie un teren. 138 79A se vedea in acest sens. c. b. de asemnea nu duce la caducitate caci bunurile de gen nu pier(genera non pereunt). individual determinate. civ. civ. De vreme ce nu se poate dovedi nici capacitatea succesorala a legatarului si deci acesta nu poate primi legatul. pag. Incapacitatea legatarului de a primi legatul survenita ulterior datei mortii testatorului. refuzul legatarului de a primi legatul nu duce la caducitatea acestuia caci el va fi primit de catre substitutul desemnat de catre testator.31/1954. In cazul substitutiei vulgare. potrivit art. de lege ferenda. Supr. 77S-a propus astfel. intrucit daca aceasta ar fi existat la data intocmirii testamentului legatul ar fi lovit de nulitate absoluta si nu de caducitate.). De pilda. Potrivit art. Nr. civ. Evident. prevede ca:”Orice dispozitie testamentara cade cind eredele numit sau legatarul nu va primi-o sau va fi necapabil a o primi”. pieirea acestora. dar are ca obiect bunuri de gen. dec. legatarul fiind o persoana juridica isi schimba obiectul de activitate si astfel legatul nu mai corespunde specializarii sale astfel ca este impiedecata sa primeasca legatul potrivit art. civ. D. In cazul acestor din urma legate pieirea unuia sau mai multor bunuri din succesiune are ca efect numai reducerea valorii legatului78.927 C. Deak. d. In cazul in care obiectul legatului este constituit din bunuri incorporale. renuntarea la legat se poate face. Incapacitatea legatarului trebuia sa survina. Trib. col. op. in sensul ca legatul devine caduc daca legatarul nu are capacitate succesorala in momentul deschiderii succesiunii.8o4 C.4 din decr. Fr. in C. civ. 924 C.928 C.108 mostenirii. ipoteza in care acesta devine caduc. desigur. In aceasta ipoteza este vorba de o revocare voluntara a legatului79. dar inainte de predarea legatului. sau cu titlu universal. civ. nr. 287. ca. nu-l poate transmite mai departe mostenitorilor sai77. ulterior deschiderii mostenirii. 284. cit. 78A se vedea. legatul nu poate deveni caduc prin pieirea bunului. civ. incapacitatea legatarului trebuie sa survina dupa deschiderea mostenirii. Refuzul legatarului de a primi legatul. 1963. ”Legatul va fi caduc daca lucrul legat a pierit de tot in viata testatorului”. Dupa cum rezulta din text pentru ca legatul sa devina caduc. Daca legatul este cu titlu particular.7o2 C. iar nu si atunci cind este vorba de legate universale. sub sanctiunea nulitatii absolute numai dupa deschiderea mostenirii (art.928 C. Fr. Legatul va deveni caduc numai daca este vorba de un legata cu titlu particular si care are ca obiect bunuri corporale certe. pag. op. Sau. Art. de pilda. cit. cind testatorul incaseaza creanta testata in timpul vietii vietii sale. rezulta ca in virtutea dreptului de optiune succesorala legatarul poate repudia legatul. Pieirea totala a lucrului ce formeaza obiectul legatului. 594/1963.

civ. In doctrina s-a sustinut ca. pag. In cazul pieirii partiale a acestuia legatul ramine valabil pentru partea de bun care s-a pastrat. 289. chair dupa moartea testatorului.925 C. in cazul pieeeeirii partiale a bunului. decit in momentul realizarii conditiei. Mazeaud. pentru ca legatul sa devina caduc. instrainarea bunului independent de vointa testatorului ca. Rosetti-Balanescu. cit. daca se datoreaza despagubiri sau indemnizatie de asigurare. C. cu exceptia situatiei in care s-ar putea deduce ca intentia testatorului a fost de a aacorda legatarului acest drept de creanta si pentru ipoteza pieirii totale a bunului80. 82A se vedea. I. iar legatul devine caduc. In ce ne priveste consideram ca este de acceptat solutia din dreptul francez potrivit careia indiferent ca pieirea bunului este totala sau partiala. Baicoianu. Asa cum s-a precizat in doctrina82. cind legatul devine caduc. ”in viata testatorului”. in conditiile art.109 Asa a cum rezulta din textul art. .D. asadar dupa dreptul comun.927 C. intrucit legatarul nu devine proprietar (art. pag. or in acel moment legatul nu mai are obiect. H. In aceasta situatie legatarul nu ar fi in drept nici la despagubiri nici la indemnizatia de asigurare. asa cum prevede art. O alta conditie pentru ca legatul sa devina caduc este aceea ca bunul sa fi pierit. op. civ. vinzarea silita la cererea creditorilor sau exproprierea pentru cauza de ultilitate publica. 81A se vedea. civ. 288. 14o. Cel care a fost obligat la predarea bunului nu suporta riscul pieirii fortuite a acestuia decit daca a fost pus in intirziere si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si daca ar fi fost predat legatarului. In ipoteza in care legatul este afectat de o conditie suspensiva. are drept efect tot caducitatea legatului. Hamangiu. L. op. 80Fr. asadar intre momentul redactarii testamentului si acela al mortii testatorului. cit. pag. Daca bunul a pierit inaintea redactarii testamentului legatul este lovit de nulitate caci este lipsit de obiect. este asimilata cu pieirea bunului. iar acesta are drept la actiune in despagubiri impotriva celui ce a distrus bunul. bunul trebuie sa fi pierit de tot. civ.1156 C. iar daca pieirea bunului se produce dupa momentul mortii testatorului. Al. cit. op.927 C. cit. acest sume se cuvin legatarului. Nu aceeasi ar fi situatia in cazul pieirii totale a bunului. Deak. J. dar inainte de implinirea cconditiei. Chirica. de pilda. 844. Pieirea bunului trbuie sa fi fost independenta de vointa testatorului caci in caz contrar legatul nu devine caduc. ci este considerat ineficace prin revocarea lui de catre testator. op. . pieirea bunului ce formeaza obiectul legatului.). pag. legatul a fost eficace intrucit dreptul de propriete s-a transmis la a legatar o data cu deschiderea succesiunii. se prezuma intentia testatorului de a acorda despagubirile sau indemnizaatia de asigurare legatarului81.

Legatul mai poate deveni caduc in cazul in care intervin dispozitii legale imperative sau prohibitive care sa impiedice predarea legatului. iar disparitia cauzei impulsive si determinante. la care se adauga si pieirea lucrului inainte de realizarea conditiei. la care ne-am referit. op. op.925 C. sarcina instituita in favoarea acelei persoane va trebui indeplinita de succesorul care beneficiaza de legatul devenit caduc. Astfel de legate. Statescu. In cazul legatului sub conditie supensiva. cum este survenienta de copil. saracilor dintr-o comuna sau stabilimentelor de utilitate publica nu produc efecte daca nu sunt autorizate de seful statului. cit. Deak.). cu exceptia situatiei. la rindul lor. cind legatul este intr-adevar caduc (art. cind decesul legatarului are loc inainte de realizarea conditiei. civ.927 C. caduce. op. testatorul instituie o sarcina pe seama legatarului universal sau cu titlu universal in favoarea unei alte persoane.85 Sectiunea a V-a. potrivit art. grefate pe un legat principal. se poate analiza ca o revocare tacita a legatului sau ca o desfiintare a legatului ca urmare a realizarii unei conditii rezolutorii negative tacite. iar nu caducitatea. 181-182. In doctrina s-au mai amintit si alte cazuri de caducitate ca:neideplinirea conditiei suspensive care afecteaza legatul. devenind. asadar.811 C. e. Astfel.927 C. 29o. al dobindirii dreptului sub cconditie si desfiintarea lui retroactiva daca este sigur ca evenimentul nu se va produce. bunaoara prin predecesul legatarului sau prin refuzul acestuia de a primi legatul. aaceasta are ca sanctiune reductiunea liberalitatilor excesive. cum i se mai spune) vizeaza problema cui anume ii vor reveni bunurile (drepturile) ce au format obiectul legatelor 83A se vedea. cit. Alti autori considera insa ca desi in aceste ipoteze legatele devin in adevar ineficace nu ne aflam in prezenta unor cauze propriu-zise de caducitate. M. ca.110 cu conditia ca instrainarea sa se produca in timpul vietii testatorului (art. In cazul legatelor(secundare)cuprinse intr-un alt legat (principal)prin caducitatea legatului prinipal nu se realizeaza si caducitatea legatului secundar intrrucit acesta din urma va trece la succesorul care beneficiaza de caducitatea legatului principal.). Eliescu. 84Fr. pag. de pilda survenienta de copil83.depasirea cotitatii disponibile si disparitia cauzei impulsive si determinante a actului de liberalitate. De pilda. care nu se realizeaza. . civ. civ. Dreptul de acrescamint (sau de adaugire) Dreptul de acrescamint (sau de adaugire. cit. pag. 85Ibidem. se aplica regimul juridic de drept comun. civ. dispozitiile testamentare in favoarea ospiciilor. pag. iar nu ca o caducitate84. devin. la cererea celor indreptatiti. In ce priveste depasirea cotitatii disponibile. daca legatul principal devine caduc.C. caaduce numai daca legatul principal este cu titlu particular iar obiectul sau piere in totalitate in conditiile art. 267-268.

legatarii cu titlu universal sau chair legatarii particulari. legatarilor universali sau cu titlu universal care aveau obligatia sa execute acele legate. Chirica. 141. 292. De pilda. Regula in aceasta privinta este aceea potrivit careia de legatele ineficace. de el vor profita mostenitorii legali rezervatari. Fr. prin aceasta proprietatea acestuia din urma devenind deplina. obiectul legatelor ineficace va reveni persoanelor cu vocatie succesorala din a caror parte urmau sa se execute acele legate86. Se poate insa intimpla ca vointa testatorului sa fi fost alta. daca testatorul le-a impus ca sarcina executarea legatului ineficace. Legatarii cu titlu particular profita de ineficacitatea unor legate cu titlu particular numai in ipoteza in care aveau ca sarcina executarea legatelor ineficace sau daca beneficiul lor succesoral a fost redus prin astfel de legate.111 ineficace. civ. fie datorita nulitatii. cum vom vedea in cele ce urmeaza. el insusi a desemnat beneficiarul legatului cu titlu particular ineficace. au fost instituiti doi legatari universali. vocatia legatarului cu titlu universal este limitata la o fractiune din mostenire. ca atunci cind printr-o substitutie vulgara. sau mostenitorii nerezervatari care au fost inlaturati de la mostenire prin instituirea legatarului universal. care vor culege. Altfel spus. Aceste persoane sunt :mostenitorii legali. fie revocarii sau caducitatii. Asadar. cit. daca unul din legatarii cu titlu universal nu accepta legatul. are vocatie universala87. op. Se poate. op. ele profita mostenitorilor legali.894 C. care potrivit art. In cazul in care testatorul a instituit mai multe legate cu titlu universal. dar numai unul din legate este ineficace acesta va profita celuilalt legatar universal. De ineficacitatea legatului cu titlu universal vor profita mostenitorii legali sau legatarul universal.8o4 C. totusi. ipoteza in care ineficacitatea legatului in privinta unuia din legatari va profita celuilalt. 87A se vedea. ca testatorul sa fi instituit doi sau mai multi legatari cu titlu universal pentru aceeasi fractiune din mostenire. In cazul substitutiei vulgare (reglementata de art. sau in cazul legatului conjunctiv. . prin ipoteza. civ. nu numai rezerva ci intreaga mostenire. legatarii universali. de el poate profita legatarul cu titlu particular care avea nuda proprietate a acelueasi bun. pag. sau in ce-l priveste legatul a fost revocat judecatoreste pentru ingratitudine etc.) testatorul 86D. daca legatul ineficace a fost universal. De pilda. pag. Deak. daca legatul cu titlu particular a avut ca obiect uzufructul unui bun si a devenit ineficace. daca a existat. de ineficacitatea unuia nu poate profita un alt legatar cu titlu universal intrucit potrivit art. acesta va profita celuilalt legatar cu titlu universal. de asta data. legiuitorul a instituit doua exceptii si anume:substitutia vulgara si legatul conjunctiv. Daca. De pilda. profita mostenitorii legali sau testamentari ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau inlaturate prin existenta acelor legate. civ. de la regula potrivit careia ineficacitatea legatului profita mostenitorilor ale caror parti din mostenire ar fi fost micsorate prin acel legat sau care aveau obligatia executarii acelui legat.888 C. cit. In ce priveste legatele cu titlu particular ineficace.

intrucit. care. celorlalti colegatari. Prin substitutia vulgara. daca din dispozitiile testamentare rezulta ca acesta a fost”cugetul testatorului”. va beneficia de legat. prin substitutie. civ. Daca insa unul dintre legatari nu poate sau nu vrea sa primeasca legatul. nu se scade pentru a profita celorlalti mostenitori potrivit dispozitiilor legale. civ. cu Nota de N. ca urmare a vointei testatorului. iar printr-o alta dispozitie din cuprinsul acelueasi testament. Eliescu. 929 C. in caz de renuntare a acestuia la legat sau in caz de predeces al legatarului fata de testator. . Daca toti legatarii vor si pot sa primeasca obiectul legat. asadar. partea care s-ar fi cuvenit legatarului care refuza sa primeasca legatul sau nu-l poate primi. 281. fara a se preciza partea care s-ar cuveni fiecaruia. jud. civ. 90 Portio portioni acrescit. reglementat de art. intrucit aceste legate confera ele insele vocatie la 88Ne aflam in prezenta unui legat conjunctiv in ipoteza in care testatorul lasa intreaga sa gospodarie sotiei supravietuitoare. asa cum este el reglementat de art. rezulta numai trei cazuri in care ar opera dreptul de acrescamint si anume:in caz de incapacitate a legatarului. cu conditia ca primul legatar sa nu accepte legatul sau sa nu poate beneficia de el. in situatia in care acelasi bun. partea lui va reveni. R. op. dec. este lasat la mai multi legatari. Asadar. pag. Desigur hotaritoare si in aceasta privinta este vointa testatorului asa cum se desprinde ea din continutul testamentului.M. D. acesta se va impartii intre ei in mod egal. in virtutea dreptului de acrescamint. In cazul legatelor universale sau cu titlu universal nu este vorba propriu zis de un drept de acrescamint. pag. nr. se inlatura.929 C. in cazul legatului conjunctiv la fel ca in cazul subsitutiei vulgare. numai ca in doctrina se accepta ca dreptul de acrescamint opereaza oricare ar fi cauza ineficacitatii legatului. Ne aflam in prezenta legatului conjunctiv. dreptul de acrescamint nu opereaza. de la persoana la persoana ci de la portiune la portiune90. determinat individual sau generic. nr. in R. Din cele de mai sus rezulta ca pentru a opera dreptul de acrescamint trebuie sa fie indeplinite mai mute cocnditii si anume: -sa existe mai multi legatari cu titlu particular. Mostenitorii legali sau alti legatari ar putea profita de ineficacitatea legatului numai in ipoteza ca legatul ar fi ineficace si fata de cel de al doliea legatar(substituitul)iar testatorul nu a dispus altfel. Alexandrescu.112 desemneaza pe linga primul legatar un al doilea. Trib. cit. pag. D. posibilitatea ca mostenitorii legali sau ceilalti legatari sa profite de ineficacitatea legatului care va reveni celui de al doilea legatar desemnat de catre testator. 6/1974. 837/1972. sau cum se exprima legiuitorul. 89A se vedea. op. . ale caror parti vor spori in mod corespunzator. aceeasi gospodarie este lasata fiului din prima casatorie a testatorului. 5o53. civ. A se vedea in acest sens. 758. Din continutul art. Suceava. chiar si in cazul in care este vorba de revocarea voluntara a acestuia. asa cum s-a precizat in doctrina89. 929 C. cit. astfel ca fiecare va avea chemare eventuala la intregul obiect88. Donosa. Dreptul de acrescamint profita nu numai colegatarilor care au primit legatul ci si mostenitorilor colegatarului predecedat fata de testator.

dupa regulile generale in materie.D. Datorita insa specificului legatului conjunctiv. individual determinate. cit. S-a precizat astfel in doctrina ca in ipoteza in care unul din legatari este decedat la data deschiderii succesiunii. 143. dec. 296. Daca legatul devine ineficace fata de toti legatarii. pag. in atare ipoteza. desi practic. caci legatul nu mai este ineficace. Cu toate acestea s-a exprimat si parerea ca tocmai datorita specificului constituirii legatului conjunctiv la moartea unuia dintre colegatari. I. nr. iar stinegerea lui va interveni numai la moartea ultimului titular 92. fie in parte. 281-282. in virtutea dreptului de acrescamint. nr. sa fie acelasi fata de toti legatarii. bunuri de gen determinate sau determinabile ori bunuri incorporale. pag. Rosetti-Balanescu. Chirica. op. cit. colegatarul in viata va exercita dreptul de uzufruct al intregului bun. ci el si-a produs efectele. in cazul sau lucrurile nu stau in acest fel. Daca insa moartea unui colegatar survine dupa momentul deschiderii succesiunii nu se mai pune problema dreptului de acrescamint. 1o39. fie in totalitate. Jud. In legatura cu legatul conjunctiv ala dreptului de uzufruct s-au nascut discutii in doctrina pentru ipoteza ca unul din legatarii instituiti de catre testator decedeaza. Hamangiu. 91 -sa existe identitate de obiect fata de toti legatarii. D. in R. celalalt colegatar va dobindi. totalitatea uzufructului. C. 585. In acest caz se aplica normele dreptului comun privind stingerea dreptului de uzufruct. cit. duce si in aceste cazuri la sporirea cotei celorlalti legatari care pot si vreau sa acepte un astfel de legat. civ. asadar. op. . 67. Exista. trebuie. -partea fiecaruia din colegatari sa nu fi fost determinata de catrea testator. op. Obiectul legatului poate fi constituit din dreptul de proprietate in integralitatea lui. 8/1989. in temeiul art. 1197/1988. solutia indivizibilitatii dreptului de uzufruct. op. Se stie ca potrivit dreptului comun stingerea uzufructului. 93D. pag. pag. Alexandresco. pag. sau numai din nuda proprietate orin un desmembramint al dreptului de proprietate ca dreptul de uzufruct sau de abitatie.Fr. civ. in cazul ineficacitatii legatelor fata de unul din legatari. cit. “o solidaritate de vocatiune intre colegatarii acelueasi lucru”93. In legatura cu dreptul de acrescamint s-a pus problema daca el opereaza facultativ sau obligatoriu si apoi daca se dobindeste cu sau fara sarcini.113 intreg patrimoniul succesoral sau la o parte din acesta. Hunedoara. op. 91A se vedea. Obiectul legatului. Eliescu.M. asadar. Deak. pag. ca vointa testatorului a fost de a acorda chemare eventuala la totalitatea obiectului legatului fiecaruia dintre legatari. obiectul sau va reveni celorlalti mostenitori. Se cconsidera.929 C. Baicoianu. cit. -fata de unul sau mai multi legatari legatul sa devina ineficace. profita nudului proprietar consolidind dreptul acestuia care din acel moment apare ca un drept de proprietate deplin. Al. putind fi constituit din bunuri corporale. Trib. 92A se vedea. R. acceptindu-se. s-a spus. sau din legatul dreptului succesoral dobindit prin mostenire de catre testator.

Legatarul care beneficiaza de acrescamint va suporta si sarcinile care reveneau colegatarului fata de care legatul aa devenit ineficace. cit. op.C. sau altii din colegatari. parerea ca dreptul de acrescamint opereaza de drept. pe buna dreptate credem si noi. 183. pag. 143. implicit. De vreme ce legatarul a acceptat legatul il dobindeste chiar cu sporul rezultat din ineficacitatea acelui legat fata de altul. acest drept se bazeaza pe chemarea fiecarui colegatar la intregul obiect al legatului. 388. Safta-Romano. Face exceptie de la aceasta regula ipoteza in care sarcina a fost instituita intuitu personae legatari. Baicoianu. 95A se vedea. Statescu. 298. In acest caz ineficacitatea legatului atrage dupa sine si ineficacitatea sarcinii96. pe cind mostenitorii nerezervatari pot fi exheredati fara nici o limita. 282. Rosetti-Balanescu. op. pag. asadar. Desi legislatia noastra nu reglementeaza exheredarea ea este unanim recunoascuta caci posibilitatea testatorului de a dispune in acest sens rezulta. asadar. cit. Al.Fr. M. Fr. Deak. op. obligatoriu. De vreme ce se accepta ce se accepta ca mostenitorilor rezervatari trebuie sa li se asigure o parte din mostenire. Eliescu. permisa in limita cotitatii disponibile cind exxista mostenitori rezervatari si in 94M. pag. op. Din caracterul obligator.114 In doctrina mai noua aproape toti autorii94 impartasec. Sectiunea a VI-a. I. cit. ind el dispune ca intreaga lui avere sa fie deferita altor persoane. In ce priveste mostenitorii rezervatari ei pot fi exheredati numai in in limitele cotitatii disponibile. op. astfel ca nu se poate sustine ca dreptul de acrescamint ar fi obligator numai in cazul legatelor universale sau cu titlu universal conjunctive. cit.C. cu titlu de rezerva. cum s-a sustinut in literatura juridica mai veche95. op. din alte dispozitii legale cum sunt cele privitoare la rezerva succesorala. cit. Exheredarea este. 1. 96A se vedea. cit.D. pag. adica in considerarea persoanei legatarului care nu a primit sau nu a putut primi legatul. 266. cchiar impotriva vointei testatorului. 1o38. ci si dispozitii negative prin care unii mostenitori legali sunt inlaturati de la mostenire. . Prin exheredare se intelegea acea dispozitie testamentara prin care tstatorul inlatura de la mostenire pe unul sau pe mai multi mostenitori legali. Deak. caci in adevar acceptarea succesiunii nu se poate realiza pro parte. cit. Alte clauze testamentare. pag. pag.Exheredarea (sau desmostenirea). op. B. Cantacuzino. fiind. 297. trebuie sa acceptam ca cei care nu ssunt rezervatari pot fi exheredati in totalitate. cit. ci si in cazul legatelor cu titlu particular conjunctive. in toate cazurile al dreptului de acrescamint rezulta sis consecinta ca el opereaza cu sarcini.E. Chrica. Cu alte cuvinte testamentul poate cuprinde nu numai dispozitii pozitive prin care se confera drepturi unor legatari. pag. op. Hamangiu. Pe de alta parte. pag. fiind un act juridic indivizibil.

din Legea nr. In cazul exheredarii indirecte. oricum acest copil va culege ½ din mostenire. daca de cujus a avut un singur copil. Cealalta cota de ½ va fi culeasa de mostenitorii subsecventi in grad sau clasa. daca de cujus nu a dispus altfel. care reprezinta. dupa cum sunt inlaturati toti mostenitorii legali(inclusiv cind exista un singur mostenitor legal) sau numai unii dintre ei. caci priveste numai cotitatea disponibila. intreaga mostenire sau numai cotitatea disponibila va fi culeasa de comostenitorii celor exheredati sau de mostenitorii rezervatari. iar cei rezervatari numai in limita cotitatii disponibile. 36/1995. potrivit art. De asemenea mostenitorii legali exheredati pot cere inventarierea si conservarea bunurilor succesorale. total sau partial mostenirea pe care o lasa. 7o si urm. care reprezinta rezerva sa. De pilda. cind sunt inlaturati de la mostenire numai o parte din mostenitorii legali si testatorul nu desemneaza legatari. cu conditia. rezerva sa succesorala. Notarul public sa citeze mostenitorii legali chiar in ipoteza in care prin legate s-a consumat intreaga avere a defunctului. chiar in totalitate isi pastreaza calitatea de mosteenitori legali avind posibilitatea de actiona in justitie anularea sau revocarea judecatoreasca a legatelor sau constatatea caducitatii acestora sau pentru reductiunea liberalitatilor excesive pentru a-si realiza vocatia concreta la acea mostenire. cind exheredarea se realizeaza prin institirea de legatari. acesta din urma va cculege oricum 1/3 din mostenire. prin aceasta mostenitorii legali nerezervatari pot fi inlaturati total de la mostenire. Daca cei exheredati nu au calitatea de mostenitori rezervatari intreaga mostenire va reveni comostenitorilor sau in lipsa acestora mostenitorilor subsecventi. In cea de a doua ipoteza. a exheredarii partiale. iar prin testatment dispune exheredarea lui. dupa regulile devolutiei legale a mostenirii. va culege 2/3 din mostenire si nu ½ cit ar fi cules daca nu exista dispozitia de desmostenire a fratelui sau. Daca de cujus a avut doi copii si-l desmosteneste pe unul din ei. desigur. Exheredarea este directa atunci cind testatorul inlatura de la mostenire in mod expres pe unul sau pe mai multi mostenitori legali. Felurile exheredarii. In prima ipoteza efectul care se produce este acela ca mostenirea devine vacanta si va fi culeasa de stat. iar celalalt care nu a fost desmostenit. Exheredarea este indirecta atunci cind testatorul nu mentioneaza expres inlaturarea de la mostenire a unuia sau altuia dintre mostenitorii legali ci instituie legatari care consuma. In acest caz se . Mostenitorii care au fost astfel lipsiti de emolumentul succesoral. Evident ca in cazul in care exista mostenitori rezervatari exheredarea nu poate fi decit partiala. dupa grad sau clasa.841 C. potrivit art. civ. iar mostenitorii legali nu sunt rezervatari.115 totalitate cind nu exista astfel de mostenitori. Exheredarea directa poate sa fie totala sau partiala. Dupa modul in care se manifesta vointa testatorului exheredarea poate fi directa sau indirecta. iar nu si rezerva. ca testatorul sa nu fi insituit legatari care sa culeaga mostenirea.

286. Hamangiu.Trib. pag. R. in R. In cazul exheredarii indirecte. nr.97 Precizarea are importanta in privinta dobindirii posesiei mostenirii intrucit mostenitorii legali ce cculeg si partea celor exheredati. R. In sens contrar. Trib. civ. D. 8/1985. Trib. iar acesta isi retracteaza revocarea voluntara. loc. pag. D. nr. 891. Eliescu. in R. In practica a existat o tendinta prea accentuata. trebuie decelata vointa reala a testatorului. civ. 81-84. caci daca se poate deduce ca acesta a voit sa-i exheredeze pe acei mostenitori legali. cind excluderea de la mostenire este determinata de instituirea de legatari se poate intimpla ca legatul sa fie ineficace. op. 12/1991. in R. 3o2.dec. ineficacitatea acestora nu va face sa reinvie dreptul mostenitorilor legali ci mostenirea va deveni vacanta si va fi culeasa de stat. civ. Fr. 72-73. 3o1. 59/1974. astfel ca mostenitorii legali erau inlaturati chiar in caz de nulitate a legatului prin care s-a voit sa se realizeze exheredarea. Eliscu. cit. 736/1984. sub regimul comunist. R. 7o. 3/1981. 1198/1982. cit. jud. jud. In astfel de cazuri. pag. civ. civ. nr. Deak.dec. caduc sau revocat judecatoreste. I. Al. op. pag. civ. Suceava. in Dreptul nr. mostenirea devenind vacanta si preluata de stat. 98A se vedea. dec. op. cit. cit. cit. independent de soarta legatului sau legatelor. pag. Bihor. jud.116 poate spune ca instituind legatari inseaman a-i exhereda pe mostenitorii legali (instituer c’est exclure). pag. dec. Fr. nr. Faptul ca exista un testatment prin care unii mostenitori legali au fost exheredati nu schimba datele problemei. Maramures. . Acest lucru nu este valabil insa in cazul exheredarii directe partiale cind mostenitorii legali chemati sa culeaga mostenirea in locul celor inlaturati fac acest lucru nu in calitate de legatari ci tot in calitate de mostenitori legali. nr. 9/1983. 61. Dupa cum s-a spus99 in aceasta privinta hotaritoare este vointa testatorului. De asemenea in cursul procedurii succesorale notariale ei vor participa tot in calitate de mostenitori legali si nu in aceea de legatari98. Beleiu. dupa ccum sunt mostenitori sezinari sau nesezinari (art. legatul intial renaste cu efectul sau de desmostenire indirecta a mostenitorilor legali. 99C.) si nu prin predarea legatelor (art. op. fiind nul. in aceasta calitate si nu in aceea de legatari. astfel ca mostenirea va fi culeasa de catre mostenitorii legali pe care testatorul voia sa-i inlature prin acele legate. 879. civ. Caci acest fapt constituie numai premisa care permite celorlalti mostenitori legali sa culeaga si partea celor desmosteniti. 62-63. Dar si in acest caz va trebui 97IN acelasi sens. dar al caror drept se intemeiaza pe lege si nu pe testament. Deak. D. pag. In acest caz.Fr. mai ales dupa aparitia Legilor nr. 128o/1981.889. pag. D. M. A se vedea in acest sens. iar mostenitorii legali inlaturati numai in cazul in care se poate retine fara echivoc vointa acestuia in acest sens. supra. de a considera ca exheredarea se produce indiferent de soarta legatului(legatelor). op. R. 5/1982. in prezent abrogate. D. cu Nota de Gh. legatul sau legatele neproducind nici un efect. 839/198o. nr. dec. 286-287. 254/1985. 66-67. nr. nr. in R. In cazul in care legatul cu efect de exheredare a devenit ineficace prin revocare a sa de catre testator. in R.dec. nr. pag. nici desmostenirea nu are cum sa se produca. 895 C. nr. civ.653 C. R.). Baicoianu. vor dobindi si posesia mostenirii potrivit regulilor aplicabile. Deak.M. nr. 12/1984mpag. cit. 32/1991. pag. Rosetti-Balanescu. 58/1974 si nr.

op. De asemenea exheredarea -sanctiune nu aduce atingere rezervei mostenitorilor rezervatari care au atacat testamentul in justitie. Aceste dispozitii pot fi puse in executare de catre mostenitorii legali ai defunctului sau de catre legatarii universali102.117 stabilita cu precizie vointa testatorului100. pag. Chirica. cit. pag. cit. op. Executiunea testamentara priveste modalitatile in care vor fi aduse la indeplinire dispozitiile de ultima vointa ale lui de cujus. in Dreptul nr. 2. C. (art. dupa regulile de desemnare a legatarului. O. mostenitorii nu vor fi impiedecati sa exercite acele actiuni impotriva testamentului care ar avea ca obiect constatarea nulitatii dispozitiilor testamentare care incalca. mostenitorii pot sa fie minori sau pusi sub interdictie. care poarta denumirea de executori testamentari. ordinea publica sau bunele moravuri. Statescu. 102A se vedea. sau testatorul nu are incredere ca mosteenitorii vor fi in masura sa-i aduca la indeplinire dispozitiile. pag. Chiar testamentul ab irato este considerat valabil. 34-35. Este acea dispozitie testamentara prin care se dispune inlaturarea de la mostenire a acelor mostenitori care vor ataca testamentul cu actiune in nulitate. 1998. 145. Altfel spus. ). inclusiv de a adopta masuri de aparare a dispozitiilor sale testamentare.E. pentru ipoteza in care desemnarea executorului testamentar poate rezulta din imputernicirea data de testator prin testament unul legatar cu titlu particular de a vinde imobilul ce a fost testat si a imparti pretul cu ceilalti legatari cu titlu particular. 184. 271-272. daca testamentul a fost atacat pentru legate care nu aduceau atingere rezervei legale. pag. Aceasta imprejurare nu este considerata ca un viciu de consimtamint. . iar revocarea unei asemenea dispozitii la fel. dar testatorul poate desemna prin testament una sau mai multe persoane care sa aibe aceasta misiune si anume de a aduce la indeplinire intocmai dispozitiile testamentare. 4. Asa 100A se vedea. Ratiunile pentru care testatorul procedeaza la desemnarea de executori testamentari pot fi multiple. Radulescu. 101A se vedea. Consitiile in care este posibila vinzarea imobilului defunctului de catre executorul testamentar. Vrea sa scuteasca pur si simplu pe mostenitori de asemenea obligatii. op. Desemnarea executorului testamentar se poate face numai prin testament. Exheredarea sanctiune. 91o C. In doctrina s-a precizat insa ca o exheredare sanctiune nu poate produce efecte daca tinde la mentinerea in vigoare a unui testament lovit de nulitate absoluta101. O asemenea dispozitie este considerata valabila intrucit trebuie recunoscuta testatorului deplina libertate in legatura cu mostenirea pe care o lasa. ele insele. Dar exheredarea sanctiune va produce efecte in privinta cotitatii disponibile. civ. Cu atit mai mult dispozitiile privind exheredarisanctiune. D. determinate de sentimente de suparare sau de minie din partea testatorului sunt considerate valabile. cit. Safta-Romano. Executiunea testamentara.

de a da socoteala si de a raspunde pentru faptele persoanei substituite in executarea mandatului. Baicoianu. divizate. pag. cit. Baicoianu. pag. Se poate intimpla insa ca atributiile executorilor testamentari sa fie conjunctive (art. acceptarea executiunii testamentare poate fi expresa sau tacita. Deak. pag.M. 3o6-3o7. A se vedea in acest sens. cit. I. op. pag.E. op. civ. persoana desemnata ca executor testamentar trebuie sa aibe capacitate deplina de exercitiu. la fel ca la contractul de mandat. 146-147.Fr. potrivit art. executiunea testamentara este gratuita. C. 536. Chirica. 915 C. in principiu.118 cum rezulta din dispozitiile art.I. facultative. Daca remuneratia executorului testamentar a fost stabilita sub forma unui 103Majoritatea autorilor considera ca executorul testamentar apare ca un mandatar al testatorului. . b)Executorul testamentar are aceleasi obligatii ca si mandatarul. cit. M. Alexandrescu. civ. altul pentru cele comerciale etc.918 C. Hamangiu. Testatorul poate insa dispune ca executorii testamentari sa lucreze impreuna. op. B. 545. daca s-a stipulat in testament vreo remuneratie. Al. asadar. Rosetti balanescu. in masura in care legea nu dispune altfel103. D. Cantacuzino. pag.) caz in care oricare dintre executorii testamentari poate lucra singur pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare. In privinta drepturilor sale situatia este iarasi ca la contractul de mandat. cit. Doctrina a scos in evidenta urmatoarele asemanari cu mandatul de drept comun: a)Acceptarea ca si refuzul executiunii testamentare sunt. Natura juridica a institutiei executorului testamentar. 83 din Legea nr. A se vedea. executiunea testamentara are caracteristici care o aseamana cu mandatul dar si unele care o deosebesc. caz in care atributiile sunt asadar. cit. 85 din regulamentul de punere in aplicare a aceste legi va determina si intinderea drepturilor si obligatiilor acestuia. care potrivit art. Are la fel ca mandatarul dreptul de a fi desdaunat pentru cheltuielile facute cu executarea mandatului si cu toate ca. La fel ca acceptarea mostenirii.D. fi desemnata ca executor testamentar. Eliescu. cit. cu anumite deosebiri. 286. desigur. op. pag. pag. cit. op. Al. Notarul public competent a desbate succesiunea. de pilda. la data deschiderii succesiunii. op. ca un mandat de natura speciala. op. pag. oricare din atitudinile sale nefiind susceptibile de abuz. Rosetti Balanescu. S-au preconizat insa si alte calificari juridice. Cel desemnat are deplina libertate de a accepta sau nu sa devina executor testamentar. op. Calificata. evident.36/1995 va elibera persoanei desemnate de catre testator un certificat care constata aceasta calitate. Executorul testamentar este un mandatar special al testatorului astfel ca i se aplica regulile de la contractul de mandat. un legat remunerator. executorul are dreptul a o pretinde. cit. dar aceasta imprejurare nu-i confera capacitate succesorala in sensul de a primi. 976-986. unul pentru afacerile civile. O persoana incapabila de a primi legate de la testator poate. Testatorul poate desemna una sau mai multe persoane ca executori testamentari de pilda. . Safta-Romano. 273-274.are obligatia de a indeplini mandatul. 913. 382-383.

Este posibil. ca testatorul. d) In cazul mandatului obisnuit. executorul testamentar insa odata ce a acceptat misiunea nu poate renunta la ea decit daca dovedeste ca indeplinirea ei 104A se vedea. cit. In cazul in care executorul moare pe parcursul executiunii. la cererea persoanelor interesate. astfel ca moartea celui desemnat ca executor testamentar atrage incetarea mandatului. care are carcater consensual. pag. Daca aceasta desemnare si in calitate de legatar universal este numai aparenta. el poate renunta la legat ca orice legatar dar sa accepte sarcina executiunii testamentare. 3o7.119 legat. de executor testamentar si de legatar. s-a spus. mandatarul poate oricind renunta la mandat. sa constate caracterul simulat al instituirii de legatar universal. executiunea testamentara nu va mai avea loc devenind caduca. numirea mandatarului se poate realiza chiar in mod tacit. independent de acceptarea executiunii testamentare. c) In timp ce la contractul de mandat limitele imputernicirii mandatarului sunt lasate la libera apreciere a partilor. . se prezuma ca a acceptat si executiunea testamentara. la data deschiderii succesiunii cel desemnat ca executor testamentar este mort si nu s-a desemnat un executor testamentar subsidiar. testatorul desemnind si legatari cu titlu universal sau cu titlu particular care absorb mostenirea in cuasitotalitatea ei. mandatul. a) Atributiunile executorului testamentar incep la moartea testatorului pe cind cele ale mandatarului inceteaza la moartea mandantului. dar numai unilateral104. limitele si atributiile executorului testamantar sunt determinate imperativ de catre legiuitor.). Fr. intr-o forma solemna. op. cum a artat incetind pe aceasta data. uneori. mostenitorii devenind proprietarii bunurilor odata cu deschiderea mostenirii astfel ca dispun in mod liber de ele. Daca. urmind in consecinta ca acea persoana sa fie considerata simplu executor testamentar ale carui puteri si atributii sunt strict limitate de legiuitor. sarcinile acestuia nu trec la mostenitorii sai. Deak. executiunea testamentara fiind un mandat cu carcater special s-au relevat in doctrina si unele deosebiri fata de mandatul propriuzis. asadar. legatul poate fi validat chiar daca legatarul nu accepta sa devina si executor testamentar. Asa cum am precizat mai sus. Astfel. Totusi in cazul in care intentia testatorului a fost ca legatul sa ramina valabil. instantele de judecata vor putea. puterile executorului testamentar au carcater intuitu personae. pe cind la contractul de mandat. obiectul legatului universal fiind astfel redus la cel mult valoarea remuneratiei. numind un executor testamentar sa-i confere si calitatea de legatar universal. calitati care sunt interdependente. b) Executorul testamentar poate fi numit numai prin testament.917 C. Invers insa. acesta are dubla calitate. caci in cazul succesorilor universali chemati sa execute dispozitiile testamentare limitarile imperative impuse simplului executor testamentar nu exista. daca renuntarea nu produce pagube mandantului. Aceasta pentru a-i conferi puteri peste limitele legale ale executorului testamentar obisnuit. asadar. c)La fel ca la contractul de mandat. (art. daca a acceptat legatul cu carcater remunerator. civ.

asa cum rezulta din prevederile art.911 C. Executorul testamentar fara sezina are. Al. Eliescu. Potrivit art. cit. cum s-a spus. D. 291. op. pag. cit.120 i-ar produce lui insusi pagube. Rosetti-Balanescu. Excutorul caruia i s-a conferit sezina intra de drept in posesia bunurilor 105A se vedea. pag. Executorul testamentar este. 313. 361. civ. . B.911 C. Al. 149. pag. I. op. El nu are nici o abilitare in sensul de a le executa el insusi.M. cit. pag. pag. 368. Eliescu. Executorul testamentar fara sezina are. Hamangiu. 107A se vedea.Fr. un simplu sechestru(custode) al mostenitorilor107. pag. vorbeste de posesia bunurilor mobile)conferita de catre testator executorului testamentar nu este decit o simpla detentie precara a bunurilor caci acesta nu detine bunurile pentru sine ci pentru mostenitorii defunctului. 611.M. . durata sezinei si sarcinile concrete pe care trebuie sa le indeplineasca.sa staruie ca notarul public sa faca inventarul succesiunii in prezenta mostenitorilor prezumtivi. daca detine toate bunurile mobile din succesiune sau numai o parte din acestea.). op. Rosetti-Balanescu. dimpotriva ele pot coexista intrucit au continut diferit. Rosetti-Balanescu. civ. Chirica op. Executorul testamentar cu sezina are nu numai atributii de supraveghere si control ci si atributii de a aduce. op.653 C. Baicoianu. . chiar daca testatorul se refera in testament si la bunurile imobile 106.916 C.sa intervina in judecata pentru apararea validitatii testamentului. Alexandresco. C. 61o. pag. interzisi sau absenti. cit. op. Dar sezina mostenitorilor. op. Cantacuzino. Baicoianu. cit. Deak. civ.sa ceara notarului public competent punerea pecetilor daca exista mostenitori minori. . Baicoianu. Ea trebuie deosebita de sezina care se confera mostenitorilor legali prevazuti de art. Acesti mostenitori legali au nu numai posesia dar si proprietatea tuturor bunurilor succesorale. cit. iar in caz afirmativ. cit. cit.. inclusiv daca este sezinar sau nu. op. el insusi. civ. I. pag. 106A se vedea. pe cind sezina executorului testamentar are ca obiect numai bunurile mobile. I.D. la indeplinire dispozitiile din cuprinsul testamentului. .85 din regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. M. 991-993. urmatoarele atributii: .916 C. cit. adica posesia bunurilor mobile din mostenire (art. Atributiile si puterile executorului testamentar. 291. Atributiile executorului testamentar difera dupa cum testatorul i-a conferit sau nu sezina. doar un rol de supraveghere si control in scopul aducerii la indeplinire a dispozitiilor testamentare. la fel ca si rezerva lor succesorala nu exclude sezina ce se confera executorului testamentar.36/1995 notarul public eliberind certificatul de executor testamentar are indatorirea sa precizeze intinderea drepturilor si obligatiilor conferite de testator acestuia precizind. Al. sezina (textul art. pag. op. Asa cum s-a precizat in doctrina105. potrivit art. civ. mobile si imobile.sa se ingrijeasca de luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale.

potrivit art. dar se accepta ca atunci cind exista motive obiective termenul se calculeaza si de la o data ulterioara. Executorul testamentar cu sezina are pe linga atributiile generale recunsocute oricarui executor testamentar (art.121 succesorale. cit. Asa cum rezulta 108 A se vedea. pag. nu poate trece peste un an de la moartea sa si nu poate fi prelungita de catre instantele judecatoresti. civ. fara sa fie nevoie de vreo formalitate prealabila. 993-994 . Mostenitorii ii pot insa conferi. De vreme ce textul legal (art. certificatul de executor testamentar avind doar efect declarativ si nu constitutiv. imputernicire sa detina si pe mai departe bunurile ce le avea in posesie si sa execute atributiile unui executor sezinar. I. 916 C. acele bunuri formeaza obiectul unor legate cu titlu particular. In ce priveste momentul in care incepe sa curga durata sezinei. 912 C. fructele si productele acestora de dupa deschiderea mostenirii nu pot forma obiectul sezinei executorului testamentar. precum poate incasa pretul obtinut din astfel de vizari. ) se refera la “averea mobila” a testatorului inseamna ca imobilele. in cazul in care testamentul a fost descoperit mai tirziu sau a fost contestat de catre mostenitorii legali sau cind data mortii testatorului a fost stabilita judecatoreste se accepta ca independent de vointa sa executorul testamentar nu a putut incepe executarea dispozitiilor testamentare si deci termenul se va calccula de la o data ulterioara deschiderii succesiunii. dar daca executorul testamentar nu a reusit sa-si duca la indeplinire indatoririle el poate continua sa ramina in functie dar ca executor fara sezina. Rosetti-Balanescu. cit. civ. bunaoara. in conditiile mandatului de drept comun. Al. ca in cazul unor hirtii intime scrisori etc. civ. ) unele atributii speciale: -el poate cere vinzarea miscatoarelor in lipsa sumelor necesare pentru plata legatelor cu titlu particular sau pentru procurarea unor bunuri care trebuie predate legatarilor. Astfel. cind executarea dispozitiilor testamentare a devenit posibila. potrivit vointei testatorului ele urmeaza a fi distruse. op. sau. civ. 911 C. civ. 314. Sezina inceteaza inainte de termen si in cazul in care dispozitiile testamentare avind ca obiect bunuri mobile au fost executate. 911 C. dar potrivit art. pag.Fr. Cind temenul sezinei s-a implinit executorul testamentar are datoria de preda bunurile mobile detinute mostenitorilor in drept. Testatorul poate conferi insa prin testament o durata mai scurta sezinei executorului testamentar. Deak. In virtutea ei execcutorul testamentar are puterea de a detine bunurile ce constituie obiectul sezinei si de a refuza predarea lor succesorilor universali daca. Hamangiu. textul art. . C. La expirarea termenului sezina inceteaza. Obiectul sezinei se determina potrivit continutului testamentului si dispozitiilor testamentare pe care executorul le are de adus la indeplinire. vorbeste de cel al deschiderii succesiunii. Baicoianu. precum. si mostenitorii lui pot scurta termenul sezinei oferindu-i acestuia sumele necesare pentru plata legatelor de lucruri mobile sau platind ei insisi aceste legate.108. op. 911 C. Durata sezinei este determinata tot de catre testator.

asadar. Rosetti-Balanescu. fiecare putind sa lucreze in 109Fr. abuzuri in indeplinirea atributiunilor. Daca insa atributiunilor lor nu au fost delimitate incetarea executiunii testamentare ar avea loc numai daca toti s-ar afla intr-una din situatiile precizate. iar acestea nu sunt contestate de catre mostenitori. civ. I. 110Pentru parerea ca plata nu se poate face decit cu consimtamintul mostenitorilor a se vedea. ). 918 alin. -in cazul in care executorul testamentar renunta la executiunea testamentara daca dovedeste ca aceasta i-ar pricinui pagube insemnate sau ca i mod obiectiv nu ar putea aduce la indeplinire dispozitiile testamentare. 917 C. Atributiile executorului testamentar inceteaza in urmatoarele cazuri: -in cazul in care au fost executate toate dispozitiile cuprinse in testament. Evident daca nu are imputernicire in acest sens conferita de catre testator el nu va putea plati datoriile succesiunii si nu va putea fi nici urmarit de creditori. 2 C. civ. 3 C. 998-999. potrivit art. 315-316. .M. -in cazul in care executorul testamentar a fost revocat de catre instanta de judecata la cererea mostenitorilor defunctului pentru motive temeinice cum ar fi reaua credinta. cit. incompetenta etc. -el are dreptul de a urmari pe debitorii mostenirii si de a incasa creantele succesorale. de pilda din cauza de boala. 291. . Deak. cind. In adevar nu se vede care ar fi deosebirea intre plata legatului unei creante catre legatarul respectiv si plata datoriei catre titularul unei creante ce greveaza succesiunea. -executorul sezinar are dreptul de a preda catre legatari bunurile mobile determinate sau de gen care formeaza obiectul legatelor cu titlu particular necontestate de succesorii universali. pag. Al. C. ). cit. -cit priveste plata creditorilor succesiunii de catre executorul testamentar problema este controversata. -in cazul in care executorul testamentar a fost pus sub interdictie. caci acestea sunt bunuri mobile. civ. ca daca testatorul la imputernicit pe executorul cu sezina sa plateasca datoriile. op. Incetarea executiunii testamentare. op. Eliescu. Consideram. cit. 916 alin. plata lor se poate face la fel ca plata legatelor particulare.122 din art. iar daca acestia refuza se poate adresa instantei de judecata. 1 C. Hamangiu. Daca au existat mai multi executori testamentari incetarea atributiunilor acestora are loc diferit dupa cum au avut atributii distincte sau dimpotriva desemnarea lor a fost conjunctiva. pag. Baicoianu. In primul caz. pag. civ. 918 alin. incetarea executiunii testamentare va avea loc pentru fiecare separat dupa cum se gaseste intr-una din situatiile precizate mai sus(art. In ambele situatii avem de a face cu creditori care pot fi platiti de catre executorul testamentar cu sezina din mobilele succesiunii110.. alaturi de alti autori109. op. atributiile lor au fost determinate de catre testator individual. -in cazul in care executorul testamentar a decedat(art. El nu poate proceda direct la vinzarea unor atari bunuri ci trebuie sa ceara acest lucru mostenitorilor care au dobindit proprietatea acestor bunuri. altfel.

alaturi de alti autori. mostenitorii rezervatari vor putea cere socoteala executorului testamentar daca.Fr. cit. cit. 919 C. cu prilejul indeplinirii mandatului sau a fost incalcata rezerva lor succesorala. cit. Al. Al. pag.). cit. Hamangiu.Fr. ca scutirea poate fi acceptata numai in masura in care nu aduce atingere unor reguli de ordine publica. ). civ.. op. civ. 5 coroborat cu art. 916 alin. Contra:C. 317)poate fi obligat a da socoteala de doua ori. pag. O data la incetarea sezinei (art. in privinta raspunderii. Asa cum am aratat. op. sa-l gratifice pe executorul sau testamentar. scutindul de obligata de a da socoteala sau dindu-i posibilitatea sa pastreze ceea ce ramas la terminarea executiunii testamentare din patrimoniul succesoral112. Deak. cit. Rosetti-Balanescu.123 lipsa celorlalti. fiecare raspunzind numai pentru actele si faptele proprii. 916 alin. Asa cum rezulta din prevederile art. In ce priveste problema.154o alin.918 C. civ. (Fr.1549 C.1 C. 293. op. Rosetti-Balanescu. Safta-Romano. 318. civ. la fel ca la contractul de mandat (art. cit. in indeplinirea atributiunilor sale (art. Insa daca dispozitiile legale imperative au fost respectate scutirea de a da socoteala este admisibila intrucit testatorul este liber sa dispuna dupa propria vointa de patrimoniul sau. potrivit dreptului comun. In acelasi timp el are dreptul de a fi despagubit pentru cheltuielile facute pentru indeplinirea despozitiilor testamentare(art. ) si a doua oara la incetarea executiunii testamentare. Baicoianu. Executorul testamentar raspunde. op. cit. civ. ) precum si pentru eventualele daune produse cu prilejul executiunii testamentare. potrivit careia intre mandatari nu exista solidaritate legala (art. ale executorilor fara sezina sau ale celor ca au avut atributii delimitate si care au fost respectate se aplica regula raspunderii divizibile. op. 282. Asa.D. de pilda. sub aceasta forma. executorul testamentar. nu numai pentru dol ci si pentru orice culpa. El nu raspunde insa pentru pieirea fortuita unor bunuri pe care l-a detinut. credem si noi. ca orice mandatar. Eliescu. 5 C. nu se aplica regula de drept comun. civ. pag. s-a precizat. cit. daca a continuat sa lucreze si dupa aceasta data . I. Baicoianu. In celelalte cazuri. Daca executorul testamentar a fost remunerat pentru activitatea sa raspunderea sa va fi apreciata la sever decit daca lucrat fara plata. 151. 294. 1oo3-1oo4. Deak.). daca execitorul testamentar poate fi scutit de catre testator de a da socoteala si de a raspunde de gestiunea sa. Eliescu. pag. pag. pag. cit. cu sau fara sezina 111 are obligatia ca orice mandatar de a da socoteala mostenitorilor(art. .E. 112A se vedea. . dimpotriva executorii testamentari cu sezina vor raspunde solidar de a da socoteala de bunurile mobile ce le-au avut incredintate. pag. 1541 C. in cazul existentei mai multor executori testamentari. C A P I T O L U L IV 111Majoritatea autorilor considera ca obligatia de a da socoteala o are atit executorul cu sezina cit si cel fara sezina. pag. In sens contrar a se vedea:C. Chirica. putind. civ. op. op.1543 C. Executorul cu sezina. 317. op. ). 1oo1-1oo2. in acest sens:M. pag. A se vedea in acest sens:M. Deak. controversata in doctrina. Hamangiu. op. I.

limitare ce este cunoscuta sub denumirea pactelor asupra succesiunilor viitoare. pe rind in cele ce urmeaza. Sectiunea a viitoare(nedeschise) I-a. civ. art. Fundamentul de natura principiala al unor astfel de interdictii este constituit din ideia ca astfel de acte juridice ar putea trezi ddorinta mortii persoanei care urmeasa sa lase mostenirea. este interzisa. In mod corelativ mostenitorii au libertatea deplina de a accepta sau nu o mostenire. prevede ca :”nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata. care.124 LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE PRIN ACTE JURIDICE DE BUNURILE SUCCESORALE Precizari prealabile. 965 alin. Exista insa ratiuni care impun unele limitari ale ambelor drepturi. chiar de s-ar da consimtamintul celui a carui succesiunea este in chestiune”. tocmai principiul libertatii de dispozitie pentru cauza de moarte. In domeniul actelor juridice pentru cauza de moarte este consacrat principiul libertatii oricarei persoane de a dispune potrivit propriei vointe de patrimoniul sau. nici nu se pot instraina drepturi eventuale ce s-ar putea dobindi asupra succesiunii”. cind el dispune de averea sa in favoarea altor persoane. Astfel dreptul de a dispune pentru cauza de moarte este limitat de interese de ordin familial de a asigura unor membri apropiati ai familiei defunctului o cota parte din mostenire. 7o2 C. Astfel. de altfel. la rindul ei. civ. Exista apoi considerente de natura morala care se opun efectuarii unor acte juridice privitoare la bunurile unei succesiuni inainte de deschiderea acesteia. prvede ca :” nu se poate face renuntare la o succesiune ce nu este deschisa. iar in cazul in care chiar el este parte intr-un astfel de act . chiar impotriva vointei acestuia. Interdictia pactelor asupra succesiunilor Cita vreme o succesiune este nedeschisa este interzis ca bunuri din acea succesiune sau patrimoniul ca atare sa formeze obiectul unor acte juridice prin care s-ar constitui drepturi eventuale asupra lor sau s-ar renunta la ele. asa cum vom vedea sunt interzise sub sanctiunea nulitatii absolute. alaaturi de cel al liberei circulatii a bunurilor duc la interzicerea unor acte juridice care le-ar obtura ca in cazul substitutiei fideicomisare care. chiar daca de cujus ar consimti la aceasta. Iar art. Din prevederile acestor texte legale rezulta ca prin pacte asupra unei succesiuni viitoare(interzise de lege) vom intelege orice conventii sau acte unilaterale prin care se renunta la o mostenire viitoare sau se constituie drepturi eventuale asupra unei astfel de mosteniri. Este cea mai importanta limitare care se aduce dreptului de a dispune pentru cauza de moarte . nu se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni. Le vom analiza. Este ceea ce se cunoaste sub denimirea de rezerva succesorala. 2 C. In fine.

civ. chiar daca realizarea obligatiei este efectata de o conditie sau de un termen incert. 116In acelasi sens. nr. nr. pag. Exista argumente si de natura sigurantei circuitului civil. Dupa data deschiderii succesiunii mostenitorii pot dispune liber de drepturile lor asupra acelei mosteniri precum si de dreptul de optiune succesorala ca drept care se naste in persoana lor oadata cu decesul lui de cujus. in R. pag. 115A se vedea. Pentru a ne afla in fata unui pact asupra unei succesiuni viitoare trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii: a). mostenirea sa nu fie deschisa. Astfel art. potrivit caruia este valabila conventia prin care asociatii stipuleaza ca societatea civila infiintata va continua la moartea unuia dintre 113Acceptarea mostenirii nedeschise. civ. in J. nr. Fr. nr. M. nr. pactul privind succesiunea lui nu poate fi considerat valabil chiar daca partile au considerat ca succesiunea este deschisa. op. R. P. op. 7o2 si 965 C. N. 323. Contra. pag. 114A se vedea. civ. prevede posibilitatea stipularii in contractul de donatie a intoarcerii bunurilor donate la ddonator in cazul predecesului donatarului sau de predeces al donatarului si al descendentilor sai. cit. 1/1958. ca parte a unei universalitati ori bunuri singulare. cit. caci drepturile de aceasta natura. Persoana disparuta fiind considerata a fi in viata. nr. Fr. c). civ. Chirica. Ionascu. asadar incerte. reg. Cluj. 322. d). 114. 12o. Un astfel de pact este cel la care se refera art. Asadar. . 1661/1995 a Trib. 3oo. cit.Trib. pag. pag. o astfel de conventie nu are ca obiect mostenirea( ca universalitate.dar si actul unilateral de renuntare la o mostenire sau de acceptare a acesteia sunt considerate pacte interzise de lege113. 3o6/1972. Deak. nr. 12/1958. b). 1526 C. care se constituie din data mortii unei persoane. civ. 152-153. pactul sa aibe ca obiect drepturi succesorale dintr-o succesiunea nedeschisa114. sa existe o conventie(intelegere). In ce priveste stabilirea datei deschiderii succesiunii se are in vedere criteriul obiectiv al date cuprinse in certificatul de deces sau al celei stabilite prin hotarirea declarativa de moarte. . pag. Nota la dec. dec. D. pactul sa nu fie admis in mod exceptional de lege. 3887/1957. D. Constantinescu. ea va fi valabila. 825 C. 1o2. chiar daca aceasta data este ulterior rectificata sau hotarirea judecatoreasca este anulata116. in L. Daca conventia nu are un astfel de obiect. M. Supr. Nota la dec. cit. cel putin din punct de vedere valoric. reg. spre deosebire de renuntare. este in mod unanim acceptata ca pact asupra unei succesiuni viitoare. pag.125 juridic s-ar aduce atingere principiului revocabilitatii dispozitiilor testamentare. 273/1958 a Trib. P. 1/1973. civ. 9/1966. Daca insa pactul a fost incheiat dupa data mortii stabilita judecatoreste el ramine valabil. determinate) pe care donatorul o va lasa115. op. dec. op. . jud. nr. A se vedea si A. A se vedea. Bunurile reintra intr-o atare ipoteza in patrimoniul donatorului in virtutea contractului de donatie iar nu cu titlu succesoral. in L. Trib. care formeaza obiectul unor acte juridice sunt eventuale. 16o-161. care este amintita expres de art. Salaj. Eliescu. Deak . Cluj. pag.

In dreptul nostru vechi (Codul Calimach si 117A se vedea. cu participarea persoanei despre a carei mostenire este vorba ) incheierea lor. acesta trebuie refacut dupa deschiderea mostenirii . 121Substitutiile fideicomisare erau cunoscute inca din dreptul roman si au luat o mare amploare in dreptul feudal avind ca scop pastrarea averilor in aceeasi familie din generatie in generatie. daca. 120Ibidem. sanctiune ce poate fi invocata de orice persoana interesata. Oprirea substitutiilor fideicomisare. tot astfel se considera ca fiind valabila imparteala de ascendent efectuata prin donatie. cit. inainte de deschiderea succesiunii. 8o3 C. Un astfel de act juridic nu ar putea fi confirmat nici dupa deschiderea mostenirii . dec. ea nu va putea fi convertita in partaj voluntar tocmai pentru motivul ca ar reprezenta un pact asupra unei succesiuni viitoare de vreme ce succesiunea nu a fost deschisa la momentul impartelii117. in R.126 ei cu mostenitorii acestuia. pag. Constantinescu. 1/1973. op. 794-799 C. Chiar si executarea obligatiei ce a fost asumata prin pactul asupra unei succesiuni nedeschise nu va fi valabila decit daca se poate constata ca prin ea insasi exprima un nou consimtamint valabil119. civ. iar la moarte sa le transmita copiilor sai se realizeaza o substitutie fideicomisara. 3o6/1972. cu respectarea conditiilor de fond si de forma cerute de prevederile art. nr. civ. Pactele asupra succesiunilor viitoare sunt lovite de nulitate absoluta. de altfel. Substitutia fideicomisara este liberalitatea (legat sau donatie) prin care dispunatorul impune beneficiarului liberalitatii (instituitului) sa conserve bunurile primite. nr. civ. Salaj. Sectiunea a II-a . Sau. Deak. Un astfel de act este un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibrt de lege118. S-a propus de lege ferenda o liberalizare in materia pactelor asupra unei succesini viitoare in sensul de a se permite. 325. Astfel daca testatorul instituie pe un fiu al sau ca legatar si -i impune obligatia de a pastra bunurile testate tot timpul vietii sale. M. De asemenea se considera valabil consimtamintul unui succesibil rezervatar sau care ar beneficia de raportul donatiei exprimat la instrainarea realizata de de cujus unul alt succesibil in linie drepata cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului. D. in tot sau in parte. supra. prohibita expres de art. pag. 119Idem. desi el este o renuntare anticipata la actiunea in reductiune sau la cea de raport. permise in alte legislatii europene pactele familiale120. pag. unei alte persoane desemnata tot de catre dispunator (substituitului). Sanctiunea aplicabila pactelor asupra succesiunilor viitoare. cit.Trib. Daca partile doresc mentinerea actului. jud. in anumite conditii ( ca de pilda. Dar daca impateala de ascendent nu este valabila. S-a considerat insa a nu fi valabila declaratia unui succesibil scrisa in josul testamentului. loc. iar la moartea sa sa le transmita. in realitate instrainarea este o donatie potrivit art. prin care recunoaste ca fiind valabil acel testament. 845 C. 16o-161. R. asa cum sunt. 324. civ. 118Fr. .

adica sa-si impuna vointa lor si chiar sa inlaure de mai inainte vointa propriilor mostenitori. dupa modelul francez.127 Codul Caragea) substitutiile fideicomisare erau admise. in Repertoriu. 1418/1972. pag. M. sect. le-a interzis in mod expres. ceea ce este strain de firea lucrurilor122. Prima se executa la moartea dispunatorului. Trib. 123Pentru controversa a se vedea. 122Marin Popa. Pentru a ne afla in prezenta unei substitutii fideicomisare trebuie sa fie indeplinte anumite conditii: a)dispunatorul sa fi facut doua sau mai multe liberalitati cu acelasi obiect catre doua sau mai multe persoane. 2/1958/pag. dupa felul substitutiei. Este ipoteza in care testatorul lasa un bun fiului sau obligindu-l pe acesta sa pastreze bunul. . iar a doua la moartea instituitului si apoi la moartea substituitului. printr-un astfel de act juridic se aduce atingere principiului libereri circulatii a bunurilor intrucit se impune instituitului pastrarea bunului pina la moartea sa si transmiterea acestuia la substituit. Codul civil insa. sau sa fie numai conceputa. Serban. ci un act “in numele altora”. civ. 959/524/1957. ”Oscar Print”. asadar. 215-216. care nu este desemnat de catre el. 124 b)sa existe o dispozitie prin care instituitul este obligat sa pastreze bunul ce formeaza obiectul liberalitatii si sa-l transmita substituitului. op. . Drept civil. in L. Se poate intimpla ca una din persoanele desemnate de catre dispunator. 312. nr. daca este vorba de un legat. sa nu existe la data testamentului. . cit. pe anii 1969-1975. . testamentul autentificat subnr. dar care se vor executa succesiv. Apoi se aduce atingere principiului libertatii de dispozitie pentru cauza de moarte intrucit instituitul nu are alegere. 124A se vedea. pag. care la data testamentului nu exista sau nici nu este conceput. Nimeni nu poate dispune mortis cauza in numele altei persoane si nimeni nu are dreptul de a scoate anumite bunuri din circuitul civil. care la moartea sa ar trebui sa-l 121A se vedea. iar substituitul de la la instituit desi se poate afirma si ideia ca atit instituitul cit si substituitul primesc bunul de la dispunator. 117. cu Nota de V. Bine s-a spus ca daca s-ar admite ca testatorul sau donatorul sa poata prin simpla lor vointa sa rrinduiasca devolutiunea unor bunuri din generatie in generatie. In primul rind. Transferurile de proprietate sunt despartite una de cealalta de o periada de timp aleatorie. Notariatul de Stat al raionului Moinesti. extragindu-l astfel din circuitul civil. C. dec. Supr. ceea ce nu este ingaduit. Rezultatul unei asemenea dispozitii ar fi indisponibilizarea bunului incit acesta nu ar putea fi nici instrainat si nici grevat in timpul vietii instituitului. ci trebuie sa transmita bunul substituitului. sau la incheierea contractului de donatie. nr. vointa sa in stabilirea unei ordini succesorale graduale sau vesnice. P. iar la moartea sa sa-l transmita la rindul lui fiului sau. de pilda substituitul. pag. Succesiuni. Instituitul dobindeste obiectul liberalitatii de la dispunator. care transfera o data proprietatea asupra instituitului si apoi asupra substituitului123. . atunci testamentul nu ar mai fi un act unilateral si personal. ci de catre primul testator care-si impune. 123. 1995. Eliescu.

in C. . civ. 367. col. 1/1956. 118. in C. nr. civ. . sau. are dreptul de a dispune mortis cauza de bunul sau. Solutia s-a motivat cu aceea ca testamentul fiind un act care-si produce efectele la moartea testatorului. trebuie apreciate raportat la acest moment. dec. legatul revenind direct substituitului fara a se mai realiza dubla liberalitate succesiva. Dar daca transmiterea bunului de catre cel gratificat catre o alta persoana se realizeaza independent de devolutiunea sa succesorala. civ. or in cazul vizat la data deschiderii succesiunii nu mai exista decit un singur beneficiar caci instituitul este predecedat. De asemenea s-a precizat ca nici atunci cind testatorul lasa bunul sau in favoarea unui instituit. ca de pilda la implinirea unui termen sau la realizarea unei conditii nu ne vom gasi in prezenta unei substitutii fideicomisare. 1838/1956. Supr. ci numai prin vointa legiuitorului. iar operatiunea nu mai imbraca forma substitutiei fideicomisare127. asa cum am precizat. 4oo/1978. 672/197o. insasi dreptul de proprietate . V. pop. civ. Se stabileaste astfel o adevarata ordine succesorala. (art. nr. pag. Supr. cum am aratat. dar ca masura de prevedere dispune ca in cazul in care acesta va predeceda. 22 126A se vedea. or instituirea obligatiei pentru legatar sau donatar de a preda bunul la moartea sa catre o alta persoana desemnata tot de catre dispunator nu poate fi considerat un interes legitim ci dimpotriva. iar nu o alta persoana caci astfel s-ar realiza un pact asupra unei mosteniri nedeschise. o atare dispozitie va fi valabila. Trib. civ. D. Supr. Tot astfel s-a precizat in practica judiciara ca daca o substitutie fideicomisara devine caduca prin aceea ca instituitul decedeaza intre momentul testamentului si decesul testatorului. 1978. la moartea substituitului. Trib. nr. in cazul substitutiei fideicomisare graduale sau vesnice. 128A se vedea. caci se incalca carcaterul personal al testamentului si. 131o C. Targu Mures in L. sect. dec. sect. civ. nu ne aflam in prezenta unei substitutii fideicomisare. 127A se vedea.128 predea substituitului desemnat tot de catre testator sau donator. bunul sa revina unei alte persoane desemnate tot de catre testator. 1956. I. pag. 239/1956 a trib. nr. in limitele legii. pag. Nota la sent. Vol. iar dispozitia este valabila intrucit testamentul contine numai o dispozitie alternativa si nu una fideicomisara128. sub aspectul validitatii lor. dispozitiile sale. nr. dec. O atare clauza de indisponibilizare (pactum de non aliendo) contravine unui principiu al circulatiei bunurilor consacrat si legislativ in art. ) Scoaterea unor bunuri din circuitul civil nu se poate realiza prin vointa omului. Numai proprietarul. O clauza de inalienabilitate poate fi considerata ca valabila doar temporar si motivata de un interes legitim125. or nimeni nu poate dispune pentru cazul mortii unei alte persoane. rai. cu alte cuvinte. 125A se vedea. P.48o C. D. un interes potrvnic legii126 c)dispuntaorul sa stabileasca ca dreptul substituitului se naste la moartea instituitului. Loghin. dar si atributelor dreptului de proprietate in lumina carora proprietarul poate dispune liber de bunul sau. Trib.

care nu urmaresc realizarea unei duble liberalitati succesive cu acelasi obiect. cit. 130A se vedea. op. vor ramine valabile. iar cea in favoarea instituitului sa ramina valabila intrucit in acest mod efectul dublei liberalitati este inlaturat. liberalitatea facuta in favoarea sa trebuie considerata ca fiind valabila. op. in masura in care bunurile cu care a fost gratificat vor mai exista in patrimoniul sau. Supr. cind stabileste doi sau mai multi substituiti si vesnica daca opereaza in folosul descendentilor la infinit. dar cuprinde o dispozitie fideicomisara in sensul ca legatarul este obligat sa pastreze un bun determinat pe care la moartea sa sa-l remita unui substituit desemnat de catre testator. . ci i se adreseaza numai o rugaminte in acest sens. 1688/1955. 318-319. dec. Fr. op. D. pag. M. pag. 193. Deak. atit prin acte juridice intre vii cit si pentru cauza de moarte. ratificare sau executare voluntara de catre mostenitori a legatului. cauzele acestei nulitati sunt originare. 328. cu nulitatea absoluta. concomitente cu intocmirea actului juridic astfel ca dispozitia este nula absolut din momentul deschiderii succesiunii iar renuntarea este astfel fara obiect130. pag. Asa numita obligatie morala de a indeplini rugamintea dispunatorului neputind afecta validitatea 129A se vedea. Nulitatea este de ordine publica si nu poate fi acoperita prin confirmare. s-a considerat. iar nu legatul in totalitatea lui. celelalte dispozitii. I. dar care. daca legatul este universal. Eliescu. De pilda. Credem si noi alaturi de alti autori ca atita vreme cit primul gratificat nu are o obligatie juridica de a pastra bunurile primite pina la moartea sa. civ. cind dispunatorul stabileste un singur substituit. In doctrina si practica judiciara s-a discutat mult despre soarta unor asa zise procedee. civ. Cu alte cuvinte intotdeauna trebuie sa se deceleze din cuprinsul unui testament care este substitutia fideicomisara si numai acea dispozitie va fi lipsita de efecte prin aplicarea nulitatii absolute. Substitutia fideicomisara este sanctionata potrivit art. Statescu. De asemenea nulitatea nu va putea fi acoperita nici prin renuntarea `la legat de catre unul din legatari intrucit. Se subliniaza ca nulitatea este integrala in sensul ca priveste atit liberalitatea in favoarea substituitului cit si cea in favorea instituitului 129. De lege ferenda credem si noi ca ar fi cazul ca sanctiunea sa priveasca numai liberalitatea in favoarea substituitului. col. graduala. ba dimpotriva poate sa dispuna liber de ele. recte efectele specifice substitutiei fideicomisare. Nulitatea substitutiilor fideicomisare. cit. care va reveni mostenitorilor legali. urmaresc acelasi scop. care formal nu indeplinesc toate conditiile substitutiei fideicomisare. 192. Vol. 8o3 C. legatul va fi nul numai in privinta acelui bun.C. desemnat tot de catre testator. In schimb vocatia universala a legatarului ramine valabila cu privire la restul bunurilor din mostenire. Trib. pag. s-a spus. 1955. fideicomisul fara obligatie vizeaza liberalitatea prin care primul gratificat nu are obligatia de a pastra bunurile pina la moartea sa pentru ca apoi sa le transmita celui de al doilea gratificat. In acelasi sens. In cazul legatelor cu un obiect mai complex numai dispozitia care cuprinde substitutia fideicomisara va fi lovita de nulitate absoluta. Astfel.129 Substitutia fideicomisara poate fi unica sau simpla. nr. cit. in C.

civ. Nici in acest caz primul legatar nu are obligatia de a pastra bunul primit. 329-33o. aceasta liberalitate se consolideaza. neimplinindu-se. cit. pag. op. Eliescu.130 unei astfel de liberalitati131. astfel ca in toate cazurile numai una dintre liberalitati va avea fiinta. fiind astfel valabila132. implinindu-se conditia rezolutorie care afecteaza primul legat. 33o. a se vedea. I. In sens contrar.St. 193. Statescu. Asa fiind.l transmite celui de al doilea gratificat. 153-154. op. 154. cit. cit. C. pag. In cazul in care. cel de al doilea legatar nemaiavind nici un drept asupra bunului. nefiind astfel prohibita. de pilda. Carpenaru. cit. 299-3oo. op. 193. Rosetti-Balanescu. Hamangiu. op. M. pag. fiecare dintre cei doi legatari avind libertatea de a instraina sau a greva bunul ce constituie obiectul legatului. cit.St. Carpenaru. civ. 125. astfel ca noi consideram ca operatia. cit. 132In acelasi sens. . 8o3 C. cit. de a transmite substituitului numai ce-i ramine la moartea sa. Al. nu este o substitutie fiedeicomisara. cit. op. 299-3oo. rezolutorie pentru instituit si suspensiva pentru substituit. C. Eliescu. neindeplinind conditiile cerute de art. 803 C. dar sub aceeasi conditie. Macovei. conditia rezolutorie ce afecteaza primul legat. 462. C. Nici in acest caz bunurile ce formeaza obiectul legatului nu sunt indisponibilizate instituitul avind obligatia.E. . cit. cit. Baicoianu. pag. op. aceasta liberalitate se desfiinteaza retroactiv. 313-314. pag. pe care in timpul vietii sale este liber sa le instraineze cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. cel de al doilea legatar dobindind bunul de la deschiderea succesiunii dispunatorului. 1o891o91. pag. op. Iar daca primul legatar moare dar lasa urmasi. Soarta acestor acte juridice depinde de realizarea sau nerealizarea conditiei care afecteaza legatul. pag. De pilda testatorul lasa lui A un bun. Fr. Safta Romano. op. pag. astfel 131In acelasi sens. In sensul ca cel putin in cazul in care obligatia de a lasa legat ramasita constituie cauza (causa remota) liberalitatii avem totusi o substitutie fideicomisara. consideram ca nici aceasta operatiune nu indeplineste cerintele unei substitutii fideicomisare asa cum prevede art. civ. 462-463 D. cit. A se vedea si M. Safta-Romano. op. asadar.E. astfel ca nici liberalitatea facuta instituitului nu poate fi recunoscuta ca valabila. op.D. pag. pag. pag. op. sub conditia rezolutorie ca acesta sa moara fara a avea copii. Legatul ramasitei (de eo quod residuo sau de eo quod supererit) este acea liberalitate prin care dispunatorul impune gratificatului ca la moartea sa sa transmita persoanei desemnate de catre dispunator numai ce a ramas din bunurile cu care a fost gratificat. Consideram ca s-a realizat o interpretare prea rigida si constringatoare a celor trei operatiuni juridice prezentate cind s-a conchis in sensul ca sunt niste inventii ale doctrinei si jurisprudentei burgheze care trebuie prohibite. pag. pag. cit. Deak. primul gratificat moare fara posteritate.8o3 C. op. op. Dublul legat conditional este acea operatie juridica prin care testatorul dispune de acelasi bun in favoarea a doua persoane.M. cit. pentru a. Deak. Macovei. Popa.Fr. In realitate si acei autori 133 care conchid in acest sens recunosc ca nici una dintre ele nu indeplineste cerintele substitutiei fideicomisare asa cum aceasta este reglementata de art.In sens contrar. Statescu. dar acelsi bun este lasat lui C sub conditia suspensiva ca B sa moara fara a avea copii. cit. juridica de aceasta data. 313 . Apoi conditia opereaza retroactiv. pag. op.

ambele. In cazul ei nu sunt prezente nici una din elementele substitutiei fideicomisare astfel ca nu exista nici un temei pentru a fi prohibita. si art. ineficace. Potrivit art. op. 314-315. 193. Totusi dreptul de dispozitie. Precizari prealabile. aduse de legiuitor. permisa in mod expres de lege. de pilda. civ. sub forma rezervei.319/1944 este institutia rezervei succesorale. prin art.131 ca ni se pare un exces a le interzice. Oprirea actelor juridice care incalca rezerva succesorala. sau in cazul donatiei. Limitata este de rezerva cuvenita mostenitorilor rezervatari si clauza de exheredare cuprinsa intr-un testament chiar fara desemnare de legatari caci 133A se vedea. nici intre vii si nici pentru cauza de moarte. op. 134 Fr. Substitutia vulgara.841-885 C. pag. . devenind. 1. op.475 si 48o C. 8o5 C. civ. (art.Fr. in momentul incheierii donatiei. 331. reglementata de art. 334. In prezenta unor categorii de mostenitori –descendentii ascendentii privilegiati precum si a sotului supravietuitor. care au drept efect miscorarea patrimoniului fara vreun contraechivalent valoric. Statescu. in momentul deschiderii succesiunii. Evident este vorba de limitarea actelor juridice cu titlu gratuit. atit nudul proprietar cit si uzufructuarul putind dispune liber de ele potrivit dreptului comun. pag. Substitutia vulgara. 8o4 C.8o5 C. civ. civ. ) Nimeni nu poate fi obligat nici sa lasa o mostenire.41 din Constitutie. caci legea asigura o parte din acesta. acestor categorii de mostenitori. este numai o masura de prevedere luata de dispunator pentru ipoteza ineficacitatii primului legat. cit. Rezerva si cotitatea disponibila. Cu toate ca art. este de asemenea ingaduita dubla liberalitate in uzufruct si nuda proprietate. legatul dreptului de proprietate asupra casei grevat de dreptul de abitatie viagera al altei persoane134. cit. M. Sectiunea a III-a. civ. Deak. caci cele cu titlu oneros nu ar avea nici o logica sa fie limitate. de intreg patrimoniul sau. In principiu oricine poate dispune dupa propria vointa de bunurile ce le are in proprietate.1 si 2 din Legea nr. Una din cele mai importante limitari ale dreptului de dispozitie. consta in dispozitia prin care dispunatorul instituie pe linga primul gratificat un al doilea care urmeaza sa beneficieze de obiectul liberalitatii in cazul in cazul in care primul nu voieste sau nu poate primi liberalitatea. Deak. pag. asa cum rezulta din art.C. care are un carcater absolut si exclusiv poate fi limitat prin exceptie de catre legiuitor.de cujus nu poate dispune prin liberalitati. in ce-l priveste.. se refera in mod expres numai la nuda proprietate si la uzufruct in doctrina se considera ca tot astfel sunt permise liberalitati privind alte dezmembraminte ale dreptului de proprietate. cit. iar obiectul lor nu este identic. chiar daca deriva din acelasi bun. pag. Eliescu. Cele doua liberalitati nu sunt succesive ci se realizeaza. op. De asemenea obiectul liberalitatii nu este scos din circuitul civil. Aceasta consta in dispozitia prin care uzufructul unui bun este lasat unei persoane iar nuda proprietate alteia. cit.

I. in Repertoriu.132 rezerva succesorala trebuie asigurata. Eliescu. are mai multi copii. iar nu din fiecare bun individual determinat din averea defunctului(pars bonorum) 135A se vedea in acest sens. de pilda. O parte este constituita din rezerva care se cuvine de drept mostenitorilor rezervatari chiar impotriva vointei defunctului si cealalta care constituie cotitatea disponibila cu privire la care vointa sa nu are nici o limitare. Fr. op. In primul rind. Cotitatea disponibila este partea din mostenire care excede rezervei si de care defunctul poate dipune liber prin acte juridice cu titlu gratuit ( fie acte juridice intre vii fie pentru cauza de moarte) chiar in prezenta mostenitorilor rezervatari. 652. in doua parti. 194-195. In acest mod defunctul poate restabili o inegalitate patrimoniala existenta. 323-324. intre copiii sai. in cazul in care a facut donatii sau a instituit legatari si are mostenitori rezervatari. Cind defunctul. acea parte din mostenire de care defunctul. pag. Supr. dar nici nu o poate face discretionar in sensul de a-i avantaja fara justificare pe unii in dauna altora caci rezerva succesorala il opreste. poate sa-i gratifice pe unii dintre ei favorizindu-i in dauna celorlalti. 137A se vedea. Prin rezerva succesorala se apara nu numai interesele mostenitorilor rezervatari de actele cu titlu gratuit facute in favoarea unor persoane straine de familie ci si in cazul in care au fost facute in favoarea altor mostenitori legali. rezerva este o parte din mostenire(pars hereditas) in sensul ca reprezinta o fractiune din succesiune. Hamangiu. cit. ea constituie un zagaz impotriva slabiciunilor si pornirilor omenesti spre risipirea nefireasca a averii in dauna unor membri apropiati ai familiei cum sunt copii si parintii si apoi sotul supravietuitor136. pag. C. cum s-a propus la un moment dat. Caracterele juridice ale rezervei succesorale. 336. pag. Limitarea rezervei la un cerc mai restrins de persoane sau a-i conferi numai un caracter alimentar. chiar rezervatari. cit. preocupare specifica societatii comuniste137. iar pe de alta parte. din varii motive. . caci este firesc ca o parte a mostenirii sa fie asigurata celor mai apropiate rude ale defunctului. sect. pe anii 1969-1975. asadar. op.C. de o functie ordonatoare si de protectie in familie a institutiei rezervei succesorale. . prin efectul legii si in acest caz135. in prezenta unor anumite categorii de mostenitori nu poate dispune prin acte juridice cu titlu gratuit (nici intre vii si nici pentru cauza de moarte) si care se defera de drept mostenitorilor rezervatari. asadar. Patrimoniul defunctului se imparte. 138A se vedea. 1471/1973. 136A se vedea. M. op. pag. . cit. Statescu. Al. nr. cit. Ratiunile instituirii inca de dreptul roman a rezervei succesorale rezida in protectia intereselor de familie. Rosetti-Balanescu. civ. 138Se poate vorbi. in intimpinarea tendintei de limitare pe toate caile a proprietatii private. Deak. dar numai in limitele rezervei successorale. nu poate fi luata azi in considerare. Baicoianu. . astfel de propuneri venind. pag. op. dec. Trib. 2o2. asadar. Rezerva succesorala este. la timpul potrivit.

D. -rezerva se atribuie mostenitorilor in mod global. 699. 159. D. nu sunt nedemni si nu au renuntat la mostenire. ci este important sa se asigure mostenitorilor rezervatari fractiunea reglementata de lege din succesiune. fara a putea fi obligati sa primeasca numai contraechivalentul ei in bani. de pilda. vor culege rezerva succesorala numai aceia dintre ei care avind. 76o/1969/. chemare la acea mostenire.133 cum era in dreptul roman (pars bonorum ). cit. asa cu am aratat. in R. ei trebuind sa se bucure de plenitudinea atributelor dreptului de proprietate asupra lor140. importanta din ce bunuri este formata ea in concret. Intinderea ei se stabileste dupa numarul mostenitorilor rezervatari. Trib. parintii nu vor avea dreptul la mostenire. pag. daca exista descendenti ai defunctului. Cu alte cuvinte. . care fac parte din clasa a II-a de mostenitori. care. 139A se vedea. op. cum nici cotitatea disponibila. Macovei. facind parte din clasa I-a de mostenitori ii inlatura pe parinti. prin clasa si gradul de mostenitori din care fac parte. op. nr. Din caracterul ei global nu se poate trage concluzia ca daca unii din mostenitorii rezervatari renunta la mostenire sau sunt nedemni. Al. Supr. pag. sau colectiv. Nu are. ca de pilda atunci cind bunul donat a fost instrainat de catre donatar mai inainte de deschiderea succesiunii. I. R. Cum tot astfel nepotii in linie dreapta ai defunctului nu vor culege mostenirea si nici rezerva in prezenta copiilor acestuia. Tot asa vor fi inlaturati si aceea dintre mostenitorii rezervatari virtuali care sunt nedemni sau au renuntat la mostenire. ea se calculeaza in functie de numarul mostenitorilor care vin efectiv la mostenire. Baicoianu. 140A se vedea. In acest sens se va avea in vedere nu numai patrimoniul defunctului la data mortii sale ci si donatiile facute in timpul vietii care se vor adauga la activul net al succesiunii. au capacitate succesorala. si deci nici la rezerva. cu conditia. sect. nr. -mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva in natura si in plina proprietate. dupa un procedeu de calcul la care ne vom referi mai tirziu 139. Mostenitorii rezervatari sunt indreptatiti a primi bunurile care alcatuiesc rezerva fara ca acestea sa fie afectate de sarcini ca uzufructul. dar acestia din urma sunt rude de gradul I cu defunctul si-i inlatura pe nepotii de fiu care sunt rude gradul II cu defunctul. de a se asigura mostenitorilor rezervatari fractiunea valorica stabilita de lege din intregul mostenirii. pag. desi sunt determinati de legiuitor ca mostenitori rezervatari. precizata mai sus. desi fac parte din aceeasi clasa de mostenitori si toti sunt mostenitori rezervatari. De pilda. civ. dec. de partea lor de rezerva ar profita ceilalti mostenitori rezervatari caci. cit. Din caracterizarea rezervei succesorale ca parte a mostenirii rezulta urmatoarele consecinte: -rezerva nu poate fi pretinsa decit de acei mostenitori stabiliti de legiuitor ca fiind rezervatari dar care vin efectiv la mostenire. ce anume bunuri revin mostenitorilor rezervatari si ce bunuri vor reveni legatarilor. dar se atribuie dupa regulile mostenirii legale in indiviziune. 118. Rosetti Balanescu. Acest lucru se poate intimpla cu titlu de exceptie numai. Defunctul are libertatea de a stabili. cu alte cuvinte. 8/197o.

11/1973. in “Culegeri tematice de practica judiciara. iar practica judiciara declarind rezerva chiar ca fiind inalienabila si insesizabila145. conditii. s-a spus. cit. pag. In al doilea rind. sect. cit. Mostenitorii rezervatari nu pot nici sa o accepte si nici sa renunta la ea inainte de deschiderea mostenirii caci ar savirsi si ei astfel pacte asupra unei succesiuni viitoare lovite de nulitate absoluta 143. 147M. Ph. Muresan. 142A se vedea. cciv. C. R. 34o. J. 1314/1994. op. . Nici defunctul si nici prezumtivii mostenitori rezervatari nu pot modifica.C. op. Cita vreme o persoana este in viata bunurile sale (sau o parte din ele) nu se poate spune ca sunt inalienabile si insesizabile caci orice proprietar este indreptatit sa le instraineze. dec. pag. intinderea rezervei cuvenita unuia sau altuia dintre mostenitorii rezervatari. 87. in R. nr. Aceste caracterizari ale rezervei. Muresan. pag. 145C. pe de o parte. sarcini. Kocsis Iozsef. Numai sotului supravietuitor rezerva i se atribuie individual. Cluj-Napoca. sect. civ. este relativ lovita de indisponibilitate. Deak. Abia dupa deschiderea succesiunii.Fr. cine nu mosteneste nu poate fi rezervatar 141. Rezerva. 7/1995. 341. cit. pag. nr. civ. 141Fr. Sunt. in Dreptul nr. sect. 87. daca exista mostenitori rezervatari. daca prin ele se aduce atingere rezervei. pag. Actele cu titlu oneros nu sunt limitate in nici un fel146. in Dreptul nr. Malaurie. 2336/1972. pag. Altfel spus numai in prezenta mostenitorilor rezervatari aceasta parte din mostenire este indisponibila. asadar. Trib. 7/1995. -rezerva ca parte a mostenirii este stabilita in mod imperativ de lege. dec. pentru ca vizeaza numai o anumita categorie de acte juridice si anume cele cu titlu gratuit. S. 196. pag. cum bine s-a precizat 147. dec. pag. iar pe de alta parte. Supr. Statescu. sunt de natura a creia confuzii. Creditorii pot de asemenea urmarii bunurile celor datornici chiar si dupa moartea lor. 168 144A se vedea. Deak. chiar si cu titlu gratuit. op. D. indisponibilitatea se refera numai la o parte din mostenire. op. pag. de pilda. 29o. cit. ceea ce numai atunci se poate stabili. cit. 146C. 64. 1314/1994. actele liberale ale defunctului. caci fiind o parte a mostenirii ea se cuvine de drept mostenitorilor rezervatari. Apoi de asemenea s-a precizat ca ea este partial lovita de indisponibilitate pentru ca. op. nr. 196-197. in literatura de specialitate se vorbeste de carcaterul indisponibil al rezervei afirmindu-se ca ea este relativ si partial lovita de indisponibilitate144. 143A se vedea. care au acceptat mostenirea si nu sunt nedemni. Succesiuni” de M. sub sanctiunea nulitatii absolute142. S. interzise orice dispozitii. J. Editura “Cordial Lex. nr. 1996. Statescu. sunt supuse reductiunii pina la limita cotitatii disponibile. clauze care ar aduce atingere rezervei succesorale.134 Altfel spus.

Legiuitorul stabileste direct numai cota de mostenire de care defunctul poate dispune prin liberalitati.841 C. infiatul si descendentii sai aveau vocatie la succesiune. Descendentii de care se tine seama la stabilirea rezervei. civ. pe care o consideram cea corecta. civ. civ. 319/1944 sunt mostenitori rezervatari: -descendentii defunctului la infinit.842 C. ci si pe urmasii lor in linie dreapta la infinit. Rezulta asadar ca rezerva este de ½ pentru un copil. care reprezinta partea ce ramine desi daca se incalca rezerva prin liberalitati ea se va asigura cu prioritate prin reductiunea liberalitatilor. 1 si 2 din Legea nr. Intrucit legiuitorul vorbeste in art. 2/3 pentru doi copii si 3/4 pentru trei sau mai multi copii. stabileste intinderea cotitatii disponibile si ipso facto intinderea rezervei in functie de numarul descendentilor. Parerea dominanta. modificata prin Legea nr. pastrindu-se legaturile de rudenie dintre cel infiat si familia de singe. atit fata de ascendentii rezultati din infiere cit si fata de cei firesti. In ce priveste copiii din adoptie potrivit OUG nr. astfel ca cel adoptatat va beneficia de rezerva numai dupa parintii sai adoptivi iar nu dupa parintii sai naturali sau ceilalalti asecendenti din familia fireasca.25/1997. nici dreptul la rezerva fata de ascendentii infietorului. civ. A.135 2. pe cale de consecinta. infiatul si descendentii sai nu aveau calitatea de mostenitori si. in notiunea de descendenti trebuie sa cuprindem nu numai pe cei de gradul I.87/1998 in prezent exista un singur fel de adoptie si anume cu efectele unei filiatiuni firesti. 841-843 C. Potrivit prevederilor art. Potrivit art.25/1997 exista si infierea cu efecte restrinse cind. Articolul 841 C. dinafara ei sau din adoptie si indiferent daca vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare (in cazul descendentilor de gradil II si urmatoarele. Rezerva cuvenita descendentilor. Este de observat ca fratii si surorile defunctului si descendentii lor cu toate ca fac parte din aceeasi clasa de mostenitori cu ascendentii privilegiati (clasa a II-a mixta de mostenitori)nu sunt considerati mostenitori rezervatari. de “copii lasati” s-au nascut discutii contradictorii in doctrina cu privire la faptul daca la calculul rezervei se vor avea in vedere numai descendentii care vin efectiv la mostenire sau si de cei care sunt renuntatori sau nedemeni. Cotitatea disponibila este de ½ din bunurile defunctului daca acesta lasa un copil. precum si ale art. -sotul supravietuitor. iar nu . adica copiii defunctului. Mostenitorii rezervatari . este aceea ca urmeaza a se avea in vedere numai descendentii care vin efectiv la mostenire. In cazul infierilor realizate inainte de OUG nr. indiferent daca sunt din casatorie. de 1/3 din mostenire daca lasa doi copii si de 1/4 daca lasa trei sau mai multi copii. adica cotitatea disponibila si numai indirect rezerva. dar cum efectele acestei infieri se limitau la cel infiat si infietori. -ascendentii privilegiati. inclusiv la rezerva.

M. 344-345. Balcescu Bucuresti. op. Eliescu. 332. 3o1. 150A se vedea in acest sens:M/B. cit. Hamangiu.E. asadar trei mostenitori rezervatari. Parerea dominanta in doctrina este aceea potrivit careia si de aceasta data rezerva se va stabili tot in functie de numarul desendentilor de gradul I si nu in functie de numarul desendentilor care vin efectiv la mostenire. iar rezerva se va impartii intre ei in cote egale.E. Macovei.841 C. 12/1958. cit.M. Nota la incheierea nr. cit. pag. Statescu. cit. pag. P. pag. 689. op. I. pag. D. op. pag.Marin Popa. 117-118. In concret in exemplul dat rezerva va fi de 2/3 din mostenire din care 1/3 va lua fiul in viata al defunctului iar cealalta treime va reveni celor doi nepoti impreuna (art. Cantacuzino. Rosetti-Balanescu. op. pentru ca cei de gradul I au renuntat sau sunt nedemni. Chirica. pag. 157-158. rezerva trebuie calculata in functie de numarul lor efectiv si nu pe tulpini. cit.149 S-a exprimat insa si opinia contrara potrivit careia atunci cind descendentii de grad II sau mai indepartati vin la mostenire in nume propriu. Calculul rezervei cind vin la mostenire descendenti de gradul II sau urmatoarele.D. 156. pag. pag. pag. Al. adica in functie de numarul descendentilor de prim grad si nu in functie de numarul efectiv al descendentilor. nepot sau stranepoti. cit. 13o. 198. op. Safta-Romano. pag.Fr. op.C. Al. De pilda.Trib. adica de mostenitorii de gradul I si de numarul efectiv al mostenitorilor rezervatari care vin la mostenire. pag. 468. nr. 66-67. op. 613/1988. cit. Acestia pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare. Baicoianu.136 si cei care sunt straini de aceasta. D. op.). cit. Safta-Romano. Rosetti-Balanescu. op. 118. 1o9. cit. cum sunt renuntatorii si nedemnii148. cit. Supr. Atunci cind la mostenire vin descendenti de gradul I este limpede ca la calculul rezervei se va tine seama de numarul lor potrivit art. Hamangiu. cit. iar acesta a avut la rindul sau doi copii.M. pag. pag. R. op. in L. sect. din care unul este predecedat. pag. 33o-332. op. cit. dec. op. pag.St. Se poate insa intimpla ca la mostenire sa vina si sau numai descendenti de grad mai indepartat. pag. Popa. civ. acestia din urma vor veni la mostenirea bunicului lor prin reprezentarea tatalui lor predecedat. pag. 3oo-3oo1. cit.841 C. op. dar exista puternice argumente care ne indreptatesc sa impartasim prima opinie. dar rezerva se va cacula numai functie de cele doua tulpini. Macovei. Chirica. 692. In sens contrar:M.D. 149A se vedea in acest sens:C. op. op. Deak. 150 In adevar aceasta de a doua opinie este riguros determinata de regulile care guverneaza rezerva si reprezentarea succesorala. stranepotii etc. Carpenaru. Statescu. cit. 379. In cazul in care nepotii. 243/1958 a Notariatului de Stat raionului N. majoritara in doctrina si practica 148A se vedea in acest sens:D. cit. 7o2-7o4. pag. cit. civ. op. In total vom avea. I. Capatina. vin la mostenire prin reprezentare se accepta in mod unanim ca rezerva se calculeaza in functie de numarul tulpinilor. Argumentul este acela ca nepotii il reprezinta numai pe tatal lor predecedat si nu pot lua mai mult decit ar fi luat tatal lor daca era in viata. Eliescu. op.O. in R. pag. op.C. Alexandresco. B. op. daca defunctul a avu doi copii. pag. Cantacuzino. . pag. Baicoianu. cit. Nr.Mazeaud. 3o9-31o. 13o. 3o9. nr. pag.. cit. 198. Problema este controversata in ipoteza in care nepotii sau stranepotii vin la mostenire in nume propriu iar nu prin reprezentare. civ. cit. op.D. 3/1989. cit.C.

843 C.Fr. si nu au la rindul lor decendenti care sa vian prin reprezentare la mostenire. pag. Acestia din urma (colateralii privilegiati) nu sunt insa mostenitori rezervatari putind fi exeredati in totalitate de catre defunct. 841 C. asa cum a fost modificat prin Legea nr. cit.152 B. Ei fac parte din clasa a II-a mixta de mostenitori impreuna cu fratii si surorile defunctului si descendentii acestora. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului. si se atribuie colectiv impartindu-se intre ei in mod egal. din casatorie sau din afara ei precum si din adoptie. au calitatea de mostenitori rezervatari atit parintii rezultati din adoptie cit si cei firesti. A se vedea in acest sens. civ. cum am aratat. vizeaza numai cuantumul rezervei nu si modul ei de impartire. stranepotii etc. imperativ stabilita de legiuitor. Rezerva cuvenita ascendentilor priviliegiati. inclusiv cele succesorale153.25/1997. Potrivit art. iar rezerva lor este in acest caz de ½ din mostenire. cit..137 judecatoreasca. adica maximul rezervei stabilite de legiuitor pentru ascendentii privilegiati.25/1997 reglementeaza numai a doptia cu efecte depline astfel ca parintii naturali ai defunctului nu mai au calitatea de mostenitori ai acestuia. rezerva se va stabili avind in vedere numai parintele care vine efectiv la mostenire intrucit prin nedemnitate sau renuntare celalalt este strain 151S-a mai exprimat si opinia potrivit careia in cazul cind vin la mostenire nepotii. fiind predecedati. 152Fr. rezerva parintilor (determinata tot indirect prin stabilirea cotitatii disponibile) este de ½ din bunurile defunctului cind vin la mostenire ambii parinti si de 1/4 cind vine numai unul din ei. 347. caci urmasii lor vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu. Cit priveste rezerva parintilor din a doptie. si nu poate fi modificata prin vointa mostenitorilor151. Daca adoptia se desface sau este desfiintata parintii firesti redobindesc drepturile parintesti. civ. 153In cazul infierilor cu efecte restrinse incheiate inainte de OUG nr. Parintii defunctului vin la mostenire numai daca nu exista descendenti (clasa a I-a de mostenitori)sau acestia nu pot sau nu vor sa vina la mostenire. In cazul in care la moartea defunctului ramin in viata ambii parinti dar unul este nedemn sau renuntator. Daca insa ar vea urmasi care pot si vin la mostenire ei(dar numai ei) vor fi avuti in vedere la calculul rezervei. Deak. daca vine numai unul din parinti rezerva sa va fi de 1/4 din mostenire. S-a argumentat ca daca s-ar lua in considerare la calcul rezervei numarul efectiv al mostenitorilor de gradul II si urmatoarele s-ar putea ajunge ca cei de gradul I sa renunta la mostenire pentru motivul ca venind copiii lor sa culeaga mostenirea rezerva ar fi mult mai mare. intrucit se pastrau legaturile de rudenie cu parintii firesti. op. ei nu pot fi luati in considerare la stabilirea rezervei intrucit nu au capacitate succesorala si astfel nu sunt mostenitori legali si nici rezervatari. pag. adica in mod egal caci art. 344. in prezent OUG nr. In cazul in care defeunctul a avut unul sau mai multi copii care insa nu mai exista la data deschiderii succesiunii.134/1947. op. Or rezerva este. Deak. in nume propriu. comorienti sai codecedati. . numai stabilirea rezervei se face in functie de numarul descendentilor de gradul I(al copiilor)insa imparteala rezervei se va face pe capete.

asa cum rezulta din art. dec. Serbanescu Nota.313. Sotul supravietuitor este potivit Legii nr. 155A se vedea. nedemni sau exheredati. pag. pag. nr. Dreptul de acrescamint in mostenirea legala si stabilirea intinderii rezervei. care reglementeaza drepturile succesorale ale acestuia. astfel ca pentru a determina rezerva sa succesorala. indiferent de numarul lor (½ din 1/3).D. indiferent de numarul lor sau de gradul de rudenie cu defunctul (½ din 1/4). indiferent de numarul lor (½ din 3/4). a Trib. nr.4/1989.D. difera dupa clasa de mosteenitori cu care vine in concurs. Deak. cit. ca renuntarea sau nedemnitatea unuia din parinti ar avea drept efect ca celalalt parinte sa culeaga intreaga rezerva de ½ din mostenire. 3743/1957. cit. nr. Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendentilor si colateralilor privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor. -1/6 din mostenire cind vine in concurs cu ascendentii privilegiati si cu colateralii privilegiati. Chirica op. op. nr.Sc. nr.2ooo/1956. 337-338. op. in L.D. Trib. pag. 81-82. va trebui sa se determine pe baza de probe calitatea mostenitorilor legali si a legatarilor care nu fac parte din cele patru clase de mostenitori.Birladeanu.2 din acest act normativ rezerva sa este de ½ din cota sa succesorala ca mostenitor legal156. civ.I. op. civ. Rezerva cuvenita sotului supravietuitor. -1/2 din mostenire cind vine in concurs cu orice alti mostenitori ai defunctului inafara de cei legali (½ din 1/1). D. la dec. 1956. Cota succesorala a sotului supravietuitor. afara numai daca nu concureaza cu colateralii privilegiati. in cazul celei de a doua clase mixte de mostenitori este diferita dupa cum sunt sau nu prezente ambele cataegorii de mostenitori care o compun. in R.319/1944. P. pag. cit.1 din Legea nr. 518/1986. Asadar.138 de mostenire154.I. pag. 349. civ.6/1977. Craiova. in R. S-a sustinut insa si parerea pe care nu o impartasim. pag. in C. C. op. mostenitor rezervatar. pag. 35o. rezerva sotului supravietuitor este de: -1/8 din mostenire cind vine in concurs cu descendentii. D. 157A se vedea. M. vol. sect. M. civ. Eliescu. Trib. 1986. ). 2/1958. Eliescu. 157 In toate cazurile se vor avea in vedere numai mostenitorii care vin efectiv la mostenire si nu de cei renuntatori.Fr.D. 334. cit. col.319/1944 sotul supravietuitor are un drept la mostenire special asupra mobilelor.158 Asa fiind. 158A se vedea. darurilor de nunta si obiectelor apartinind 154A se vedea. 116-117. pag.R. situatie in care ar urma ca renuntarea sau nedemnitatea unuia din parinti sa profite colateralilor privilegiati155. in C. Avind in vedere ca potrivit Legii nr. . 28. 156A se vedea. C. pag. nr. iar potrivit art. dec. -3/8 din mostenire cind vine in concurs cu asecendentii ordinari (clasa a II-a de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a IV-a de mostenitori). -1/4 din mostenire cind vine in concurs numai cu ascenedentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati. Supr.R. cit. Fr. 159. 24. Deak. pag. Supr.319/1944. indiferent de numarul lor (½ din 1/. Vurdea. in toate cazurile. sect.

civ. cea a sotului supravietuitor are unele particularitati: a) rezerva sotului supravietuitor nu are caracter colectiv.D. iar a doua ca rezerva acestuia trebuie sa se impute asupra cotitatii disponibile producind o micsorare corespunzatoare a acesteia. dec. 28. Statescu. Plen trib. pag. in C. op. Daca insa defunctul a dispus prin acte liberale de aceste bunuri sau printr-o dispozitie expresa de exheredare a sotului supravietuitor. alaturindu-se celorlalti mostenitori rezervatari determinati prin Codul civil. ci se atribuie individual. Rezrva de ½ din mostenire o are sotul supravietuitor numai cind nu concureaza cu nici unul din mostenitorii legali si exista liberalitati peste cotitatea disponibila iar sotul supravietuitor este in situatia de cere reductiunea liberalitailor excesive. Trib. nr. asadar. 1979. care se va calcula avind in vedere valoarea integrala a mostenirii. ele se cuvin in intregime sotului supravietuitor. este o fractiune din portiunea care i se cuvine ca mostenitor legal (portio legitima est portio portionis ab intestato). Daca defunctul nu a dispus in nici un fel de mobilierul casnic si darurile de nunta.319/1944. Supr. Caracterele speciale ale rezervei sotului supravietuitor. s-a facut precizarea ca sotul supravietuitor are calitatea de mostenitor rezervatar numai in ce priveste partea sa de mostenire legala iar nu si cu privire la aceste drepturi speciale.139 gospodariei casnice (art. 162-163. b) rezerva sotului supravietuitor este o cota fixa dintr-o cota variabila in functie de categoria de mostenitori cu care vine in concurs.C. op. Supr. 338. cit. Fata de rezerva celorlalti mostenitori rezervatari. spre deosebire de rezerva descendentilor si a ascendentilor privilegiati care sunt fractiuni din mostenire. cit. dec. in C. pag. pag. cit. daca nu vine in concurs cu descendentii. pag. 161-162. inclusiv valoarea darurilor de nunta si a mobilierului casnic159. D. Rezerva sotului supravietuitor se imputa asupra cotitatii disponibile? Asa cum am vazut sotul supravietutor a fost instituit mostenitor rezervatar relativ recent prin Legea nr. 132. pag. Chirica. . M. cit. S-a admis pina 159A se vedea. op. Deak. cit. op. aceste bunuri vor fi avute in vedere atit la calculul rezervei ascendentilor privilegiati cit a sotului supravietuitor 160. sect. Acestea pot fi inlaturate prin vointa defunctului prin acte cu titlu gratuit. 351 160A se vedea.5) precum si dreptul de abitatie (art.Fr. op. Eliescu. In ce priveste ascendentii privilegiati intr-o atare situatie. 2oo. pag. cu conditia ca prin ele sa nu se aduca atingere rezervei sale. pag. Chirica.D. de indrumare nr. c) rezerva sotului supravietuitor. Coroborarea prevederilor acestui act normativ cu cele ale Codului civil.4). asa cum vom vedea. D. nu este uneori usor de facut. 12/1968. 1968. Prima ar fi aceea de a considera ca rezerva sotului supravietuitor conduce la micsorarea corespunzatoare a rezervei celorlalti mostenitori rezervatari. rezerva lor se calculeaza numai in functie de valoarea celorlalte bunuri lasate de defunct intrucit ei nu au vocatie succesorala legala si nici testamentara la bunurile mobile apartinind gospodariei casnice si la darurile de nunta. In privinta rezervei se prefigurau doua posibilitati. cum este situatia in cazul celorlalti mostenitori rezervatari. 2139/1979.

2o7. 1 lit. deci nici exclusiv asupra cotitatii disponibile. 2 coroborat cu art. nr. potrivit art. M. Serbanescu. D. se vor calcula din masa succesorala ramasa dupa defalcarea cotei sotului supravietuitor. in R. nu exista alti mostenitori rezervatari. inclusiv rezervatari. Fr. 667/1955 a Trib. nr. Fr. nr. .2 coroborat cu art. reg. op. De pilda. 163S-a dat ca exemplu situatia in care defunctul lasa ca mostenitori trei copiii si sotul supravietuitor. Mai intii se calculeaza rezerva sotului supravietuitor. cit. rezerva sa se calculeaza raportat la intreaga mostenire.319/1944 influienteaza nu numai cotele legale ale tuturor mostenitorilor cu care sotul 161A se vedea. nici descendenti si nici ascendenti privilegiati). rezerva sotului supravietutor va fi de 1/4 din intreaga mostenire.D. Deak. 5/1955. cit. civ. Pentru ipoteza in care sotul supravietutor vine in concurs cu alti mostenitori rezervatari solutia imputarii rezervei acestuia in mod exclusiv asupra cotitatii disponibile nu poate fi acceptata. Deak. 554. civ. 2oo-2o1.Idem. Statescu. 662/1972.140 nu de mult ca de vreme ce legea nu a prevazut ca prin instituirea rezervei sotului supravietuitor ar urma sa se micsoreze rezerva celorlalti mostenitori rezervatari aceasta s-ar imputa exclusiv asupra cotitatii disponibile de care de cujus poate sa dispuna liber prin actele sale liberale. in ipoteza in care sotul supravietutor vine singur la mostenire sau in concurs cu alti mostenitori nerezervatari. op. In adevar. iar sora defunctului (legatara universala ) va beneficia de restul de 3/4 din mostenire. nr. pag. cit. caci se imputa asupra masei succesorale. 472/1964. tot astfel trebuie sa stea lucrurile si in cadrul mostenirii testamentare. 841 C. pag. op. pag. R. 164-165. . Eliescu. in Repertoriu. pag. . daca defunctul a lasat ca mostenitori pe sotia sa supravietuitoare si a instituit ca legatara universala pe sora sa (asadar. civ.319/1944) iar restul de ½ va reveni legatarului162. nr.e din L. iar partile celorlalti mostenitori legali. in C. op. D. de 3/4. Asa fiind. Se argumenteaza cu aceea ca de vreme ce in cadrul mostenirii legale se admite ca partea sotului supravietuitor micsoreaza partile ce se cuvin celorlalti mostenitori. dec.E. Daca legatarul universal ar fi un tert rezerva sotului supravietutor va fi de ½ din mostenire (art. pe anii 1969-1975.Trib. A se vedea. Safta-Romano. . 1964. pag. 352-353. pag. cit.1 lit. 4/1989. nr. Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor. rezerva celorlalti mostenitori rezervatari raminind neatinsa161. adoptarea Legii nr. din mostenirea lasata de defunct. 312-314. dar nici asupra rezervei celorlalti mostenitori rezervatari.C. pag. Intr-o atare ipoteza potrivit conceptiei ca rezerva sotului supravietutor se imputa asupra cotitatii disponibile lasind neatinsa rezerva celorlalti. 163 Concluzia care la lumina textelor in vigoare este de acceptat este acea potrivit careia rezerva sotului supravietutor se imputa asupra masei succesorale. 127-129. Nota la dec. P. 319/1944)iar cealalta cota de 1/8 din mostenire ar reveni legatarului. dec. pag. iar prin testament a instituit un legatar universal. 338. sect. cit. ar insemna ca rezerva celor trei copii ar fi. 33-35. . iar din cota de 1/4 ramasa s-ar socoti rezerva sotului supravietuitor de 1/8 (potrivit art. 162 Apud. Bucuresti. a din Legea nr. Supr. Macovei op. pag. in L. in sensul ca rezerva sotului supravietuitor micsoreaza rezerva celorlalti mostenitori rezervatari cum micsoreaza si cotitatea disponibila.Sc.

pag. toate liberalitatile facute de defunct in favoarea sotului sau din a doua sau subsecventa casatorie. rezerva sa (potrivit art. iar restul de 2/3 urmeaza a se impartii egal intre parintii si sora defunctului. 33-35. Textul legal se refera numai la donatii dar in mod unanim. S-a instituit astfel o cotitate disponibila speciala prin care legiuitorul a urmarit sa apere copiii dintr-o casatorie anterioara a sotului defunct fata de influientele si presiuile la care ar putea fi suspus din partea sotului din cea de a doua sau subsecventa casatorie in sensul de a-i face liberalitati in defavoarea copiilor sai. Asa fiind in doctrina s-au facut unele precizari pentru anumite situatii speciale. Boroi. D. dar calculata din cota de 5/6. mai mult decit cota lor legala de mostenire de 1/3. Deak. op. in cote de cite 1/3. A se vedea si E. cit. in concurs cu sotul supravietuitor. desi cotitatea disponibila ordinara este de ½ din mostenire. pag. pag.C. adica 5/12. op. In schimb. impotriva vointei testatorului ceea ce nu este de admis. civ. si aceptam teza imputarii exclusive a rezervei sotului supravietuitor asupra cotitatii disponibile. cit. 136. 166A se vedea. 3o.D. 9-12/1989. .2 din Legea nr. A se vedea.Fr. potrivit acestei conceptii. asadar. rezerva lor (potrivit art. dar si a descendentilor cind vin. 342. chiar daca data testamentului prin care defunctul a istituit ca legatar pe 164S-a exemplificat cu situatia in care sotul supravietuitor concureaza cu doi parinti si o sora a defunctului. ). 2o1. parintii au rezerva de ½. 165Ibidem. op. ci si rezerva prevazuta in favoarea unora din ei. sotul supravietuitor primeste 1/6. pag. Se modifica astfel rezerva ascendentilor privilegiati 164. asadar. op. Corelatia dintre prevederile art. daca se admite solutia imputarii rezervei sotului supravietutor asupra masei succesorale rezultatul este ca acesta primeste cota de 1/6. asadar. op.M. Astfel.319/1944. Popa. Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietutor cind vine in concurs cu copii ai defunctului dintr-o casatorie anterioara. Statescu. cit. 358.141 supravietuitor concureaza. asadar. 939 din Codul civil si Decretul-Lege nr. civ. M. In atare ipoteza.319/1944) parintii primesc cota de 1/2. cit. instituita legatara universala primeste restul de 1/3 la care avea dreptul si fara testament. Eliescu. pag. Potrivit devolutiunii legale a mostenirii sotul supravietuitor primeste 1/3. prevede ca atunci cind sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu copii ai defunctului dintr-o casatorie anterioara el nu poate beneficia de liberalitati din partea defunctului decit cel mult de o parte egala cu a copilului care a primit cel mai putin si in nici un caz mai mult de 1/4 din mostenire. Chirica. atit in doctrina166 cit si in practica judiciara167 se accepta ca in notiunea de “daruire”folosita de legiuitor trebuie sa includem si legatele. loc. pag. iar sora defunctului. Boroi. fara micsorarea rezervei parintilor. Nr. G. Daca insa defunctul instituie pe sora sa legatara universala. Astfel. pag. mai mult decit cota sa legala de 1/3 dar nu mai putin decit cei doi parinti. testamentul facut in favoarea sorei profita parintilor. ale caror rezerva se va calcula nu asupra intregii mosteniri ci asupra masei succesorale ramase dupa defalcarea rezervei sotului supravietuitor165. 162-164. cit. cit. R. in R. iar sora defunctului urmind sa primeasca ca legatar universal 5/12.843 C. daca la moartea lui de cujus a ramas un copil dintr-o casatorie anterioara sotul supravietuitor va putea primi prin donatie sau legat maximum cota de 1/4 din mostenire. Articolul 939 C. Fr. Deak.

civ. Col. este anterioara incheierii casatoriei limitarea cotitatii disponibile la maximum 1 /4 din mostenire. op. inainte de adoptarea Legii nr.142 sotul sau din cea de a doua sau subsecventa casatorie. potrivit art. nu se refera numai la descendentii de gradul I ai defunctului ci si la cei de gradul II si III etc. 25/1958. in J. ci in functie de numarul tulpinilor. D. 5/1977. 89-91. Prevederile art. 472/1964. dec. adica al descendentilor de gradul I. nr. De asemenea textul se aplica si copiilor adoptati. sect.319/1944. Determinarea cuantumului cotitatii disponibile si corelatia dintre dispozitiile art.939 C. dec. pag. dec. D. nr. pag. 15/1972. nr. dec. se va aplica si in acest caz. 176-176. civ. R. 68-69. Supr.939 C.Trib. in R. nr. civ. 939 urmeaza de asemenea a se aplica si in ipoteza in care defunctul a dispus exheredarea directa partiala a descendentilor din casatoria anterioara iar de aceasta exheredare beneficaza sotul supravietutor din ultima casatorie. civ. cu cele ale Legii nr. In cazul lor insa rezerva urmeaza a se stabili nu pe capete. pag. civ. Eliescu. dec. Jud. Trebuie insa sa fie vorba de donatii care nu sunt supuse raportului intrucit daca donatiile sunt supuse raportului vor fi readuse la masa succesorala. Supr. pag. 127-129.R.939 C. asadar. 127-129. 175-177. 4/1958. 1615/1972. cauza impulsiva si determinanta. D. civ. In sistemul Codului civil. In cazul in care defunctul a facut donatii in favoarea sotului sau supravietuitor din cea de a doua sau subsecventa casatorie si are copii dintr-o casatorie anterioara. . civ. 2143/1984. in C. nr.4/1973. pag. pentru evitarea aplicarii acestei dispozitii legale s-ar putea face un testament olograf antedatat.939 C. nr. Pentru a li se putea aplica dispozitiile art.Trib. D.939 C. 6667. in C. cel putin. Idem. nr. civ. pag. 1964. D. Dispozitiile art. cu efecte depline sau cu efecte restrinse cu conditia ca adoptia sa fie anterioara incheierii celei de a doua sau subsecvente casatorii. cind sotul 167A se vedea. Nr. 1577/1976 in R. Trib. cum s-a spus168 doar un avans asupra mostenirii. pag. Se vor avea in vedere numai copii care vin efectiv la mostenire si nu cei renuntatori sau nedemni. pag. D. daca se dovedeste ca donatiile au avut in vedere aceasta din urma casatorie care a constituit. conceputi. in C. Textul art. pag. 939 C. dec. nr. in C. se refera expres la “copiii dintr-un alt maritagiu” dar in prezent se admite ca el se va aplica si copiilor dinafara casatoriei. civ. copiii trebuie sa existe sau sa fie. fie prin echivalent si reprezinta.D. fie in natura. 342. 1977. civ. se vor aplica de asemenea dispozitiile art. nr. la data deschiderii succesiunii. 158-162. nr. nr. 613/1988 in R.939 C. Timis. 168M. Altfel.319/1944. D. 1414/1977. 84. civ. adica dupa numarul lor. Copiii la care se refera art. dec. N. pag. nr.dec. dec. in C. civ. 1984. 1966. civ. civ. 3/1988. care sunt asimilati prin dispozitiile Codului familiei celor din casatorie. civ.Idem. iar donatiile sunt anterioare acestei din urma casatorii. R. 1486/1966. civ. 1972. cit.

aceasta se impartea intre copii. se mai aduaga o unitate (sotul supravietuitor) numar la care se impartea mostenirea. op. 342-343. pag. Consideram insa ca in mod corect s-a nuantat in doctrina ca in Codul nostru civil. defunctul. cit. civ. I. astfel ca ei pot beneficia de 169A se vedea. Pentru calculul ei la numarul copiilor care veneau efectiv la mostenire. 1/4 din mostenire. In consecinta cotitatea disponibila speciala fiind mai mare decit cea speciala. spre deosebire de cel francez. D. civ. Se pot da numeroase exemple. pag. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. cit. cit. de art. care este o limita variabila. Al. Deak. In privinta raportului dintre cotitatea disponibila speciala si cea ordinara s-a precizat ca cele doua cotitati nu se cumuleaza. Rezultatul astfel obtinut reprezenta cotitatea disponibila speciala de care putea beneficia sotul supravietuitor prin donatii sau legate. in limita cotitatii disponibile speciale. op.939 C. 699-7o1. 170A se vedea. mai poate face liberaliti si in favoarea unor terti numai pentru diferenta dintre cotitatea disponibila speciala si cea ordinara. indiferent de casatoria din care proveneau. in aceasta ipoteza. cu conditia ca defunctul sa nu fi dispus de ea. daca la mostenire vin :un copil dintr-o casatorie anterioara si unul din ultima casatorie. Daca se obtinea o diferenta peste limita cotitatii disponibile speciale. Astfel.E. 359-36o. op. in favoarea unui tert 169. op. iar raspunsul a fost afirmativ intrucit ratiunile pentru care a fost instituita cotitatea disponibila speciala subzista si in prezent. Baicoianu. ) restul de 3/4 revenind copiilor. Eliescu. pentru a nu incalca rezerva copiilor. in limitele cotitatii disponibile speciale. prin impartirea mostenirii la trei rezulta cota de 1/3. pag. cit. in favoarea unui tert de 1/12 din mostenire care reprezinta diferenta dintre cotitatea disponibila ordinara si cotitatea disponibila speciala situatie in care copiii ar fi luat numai 2/3 din mostenire care reprezinta rezerva lor succesorala potrivit art. 319. putind fi gratificat ca orice tert in limitele cotitatii disponibile. Aceasta pe de o parte. pag. Defunctul ar fi putut dispune. textul legal nu a fost abrogat in mod expres prin noua lege adoptata.Fr. care este o limita fixa si maxima.841 C. oricum. iar sotii anteriori sunt considerati terti. cit. pag. dar sotul supravietutor nu poate lua decit maximul de 1/4 (cotitatea disponibila speciala prev.319/1944 in practica judecatoreasca s-a pus problema daca art. si nu putea dapasi. M. civ.939 C. determinarea cotitatii disponibile speciale nu ridica probleme deosebite. iar pe de alta. Aceasta cotitate disponibila speciala nu putea fi mai mare decit partea copilului care a luat mai putin. a mai ramas in vigoare. dupa ce a facut liberalitati in favoarea sotului din ultima casatorie. Chirica. sunt vizate numai liberalitatile facute sotului supravietuitor.143 supravietutor nu era mostenitor legal. cotitatea disponibila speciala imputindu-se asupra cotitatii disponibile ordinare. Hamangiu. 166-167. C. Safta-Romano. Rosetti-Balanescu. iar in concurs cu descendentii defunctului dintr-o casatorie anterioara. op. in limita cotitatii disponibile ordinare. impreuna cu sotul supravietutor. . Pentru ipoteza in care defunctul a fost casatorit de mai mult de doua ori s-a exprimat parerea ca toti sotii anteriori impreuna cu sotul supravietuitor pot beneficia de liberalitati din partea defunctului numai in limitele cotitatii disponibile speciale 170.

civ. Boroi.D. civ. civ. a cotitatii disponibile speciale. iar 3/4 copiilor. 341. Sanctiunea depasirii cotitatii disponibile speciale.939 C.172 Consideram ca modul corect de calcul este urmatorul:in primul rind se stabileste rezerva sotului supravietuitor. op. drepturile sotului supravietuitor nu sunt numai cele determinate de prevederile art.319/1944174.319/1944. pag. prevazuta de art.1-2 din Legea nr. Daca cotitatea disponibila speciala este mai mica decit cotitatea disponibila ordinara. Deak. in acest fel realizindu-se coroborarea dintre prevederile art.847 C. Sotul supravietuitor poate beneficia. asadar. cu exceptia sotului din ultima casatorie. Asadar. 173In acelasi sens. 26-29. cit. civ. este limitata la maximum 1/4. op. cit. 361. reglementata de art. asupra intregii mosteniri. sau desi a dispus o atare dispozitie potrivit art.319/1944. Potrivit noilor reglementari sotul supravietuitor este mostenitor legal rezervatar spre deosebire de situatia sa anterioara cind era un mostenitor neregulat si nerezervatar. privitoare la reductiunea liberalitatilor excesive care urmeaza a fi reduse la limita. iar rezerva copiilor. in cazul concursului dintre sotul supravietuitor si copiii defunctului dintr-o casatorie anterioara. In sens contrar. civ.939 C.939 C.144 liberalitati in limita cotitatii disponibile ordinare171. potrivit art. op. defunctul va putea dispune de aceasta diferenta in favoarea oricui. pag.841 C. op. se calculeaza asupra restului mostenirii. Eliescu. apartine numai copiilor in favoarea carora s-a 171A se vedea.939 C. isi gasesc aplicare dispozitiile art. 172A se vedea pentru detalii. cit. reglemetata de art. civ. cum am vazut. G. Deak. Boroi. care este 1/8 (½ din 1/4). cit. civ.939 C. acea diferenta se va imparti potrivit regulilor mostenirii legale. Spre deosebire de art. Dreptul de a cere reductiunea liberalitatilor ce depasesc cotitatea disponibila speciala. civ.939 C. E. aceasta se imputa. 363.841 C. civ. pag. adica 1/4 sotului supravietuitor.939 C. prin prevederile art. . Fr. pag. M. caci prin instituirea cotitatii disponibile speciale nu s-a creiat o rezerva succesorala speciala corelativa in favoarea copiilor173. In cazul incalcarii dispozitiilor art. fara sa se aduca atingere rezervei copiilor. cu cele ale Legii nr. Fr. op. Chirica. Determinarea cuantumului cotitatii disponibile speciale si a celei ordinare precum si problema atribuirii diferentei dintre acestea doua a dat nastere la solutii divergente in doctrina si practica judecatoreasca. 167-172. de cotitatea disponibila speciala. cum am aratat. daca defunctul nu a dispus de diferenta dintre cele doua cotitati. asadar asupra cotei ramase de 7/8 . cit. pag. legiuitorul a limitat dreptul de dispozitie numai in favoarea sotului supravietuitor din ultima casatorie (daca sunt copii dinafara acestei ultime casatorii) ceea ce nu inseamna si instituirea unei rezerve speciale in favoarea unei alte persoane. de maximum 1/4. de aceasta data. pe linga rezerva sa de 1/8 din mostenire. De asemenea in mod unanim doctrina a imbratisat opinia ca dupa aparitia Legii nr. civ.

89-91. civ. A se vedea si pentru alte ipoteze. pag. astfel ca in total el va primi 27/64 din mostenire(1/8 rezerva. op. Boroi. M. el trebuind sa dovedeasca faptul deghizarii sau 174A se vedea. 1/4 cotitate disponibila speciala si 2/64 ca mostenitor legal). civ. din cele 3/16 ce constituie diferenta. cit. evident nu poate fi admisa. pag. Sotul supravietuitor va mai primi astfel o cota legala de 1/4.2 C. 4/16)diferenta dintre cele doua cotitati fiind de 3/16. 344345. D.94o alin. vor avea calitatea de a invoca dispozitiile art. dec. pag. cit. S-a precizat chiar ca sanctiunea nulitatii absolute opereaza si in ipoteza in care valoric. numai copiii dinntr-o casatorie anterioara ultimei casatorii a defunctului. nr. cit. pag.Fr. op. civ. IV. 173. 3132. 4/1973. cum. Prin prevederile art. 175A se vedea. civ. Copilul din casatoria anterioara a defunctului va mai primi o cota de 3/4 din diferenta(de 3/16). Actiunea in constatarea nulitatii absolute poate fi intentata de orice descendent al defunctului care vine la mostenire. vol. 175176. op. 762. ( dupa ce am extras rezerva sotului supravietutor de 1/8 din mostenire)care este mai mare decit cotitatea disponibila speciala de maximul 1/4(rezultind asadar. op. D. Hamangiu. Astfel. In ipoteza in care defunctul a facut liberalitati nu numai in favoarea sotului din ultima casatorie ci si a altor persoane cu prilejul reductiunii se va avea in vedere ca liberalitatile facute in favorea sotului din ultima casatorie sa nu depaseasca cotitatea disponibila speciala. IV. cit. cit. pag. nr.M. cit. intrucit ele ar fi determinate de intentia de fraudare a drepturilor descendentilor din casatoria anterioara a defunctului176. sect. dec. se instituie insa. op. aceste acte juridice se incadreaza in limita cotitatii disponibile speciale prevazuta de art. pag. 1984. Asadar. Al . Deak. cit. D. op. intrucit se prezuma ca au fost facute pentru fraudarea drepturilor succesorale ale copiilor defunctului din casatoria anterioara. cit. E. Eliescu. op. Boroi. 176A se vedea. G. I. Reductiunea profita indirect si copiilor din ultima casatorie a defunctului precum si colegatarilor conjunctivi cu sotul supravietuitor.Chirica.Idem. pag. dar ei nu vor putea invoca dispozitiile privind cotitatea disponibila speciala. 767-77o. de pilda. cit. 7o2. Baicoianu. .M. pag. Sanctiunea nulitatii absolute priveste insa numai donatiile deghizate sau facute prin interpunere de persoane iar nu si pe cele indirecte. op. prin exceptie. caci aceasta nu a fost instituita in favoarea lor175. care adaugata la rezerva sa succesorala de 7/16 rezulta cota de 37/64 din mostenire. 1615/1972. 366. Vol. op.145 instituit aceasta cotitate disponibila.C. Se obsrva insa in unele sisteme de calcul ca descendentul din casatoria anterioara ajunge sa primeasca mai mult decit daca ar fi rezultat din ultima casatorie a defunctului. civ. Alexandresco. 2143/1984. pag. 344. Eliescu. in C. Alexandresco. pag. si impreuna cu cele facute in favoarea altor pesoane sa nu depaseasca cotitatea disponibila ordinara. pag. Trib. in R. este renuntarea unui sot colegatar la un legat in favoarea celuilalt sot colegatar. intrucit astfel de acte juridice nu contin nici un element secret177.939 C. nr. D. 344. adica 9/64. R.939 C. Supr. care vin efectiv la mostenire. discriminare care. 177A se vedea. Eliescu. si sanctiunea nulitatii absolute atunci cind incalcarea cotitatii disponibile speciale s-a realizat prin donatii deghizate sau prin persoane interpuse (adica prin acte juridice simulate). D. Rosetti Balanescu. daca sotul supravietuitor din ultima casatorie a defunctului vine in concurs cu un copil dintr-o casatorie anterioara cotitatea disponibila ordinara este de 7/16.

si cele de creatie intelectuala. creantele de intretinere. . Intrucit o atare dovada este destul de anevoioasa art. Potrivit art. De asemenea nu intra in calcul drepturile care se sting la moartea celui care lasa mostenirea. cit. prezuma ca sunt persoane interpuse copiii sotului supravietuitor dintr-o alta casatorie. in caz de predeces al donatarului in patrimoniul 178M. care se poate face prin orice mijloc de proba. cind aceasta opereaza ca o conditie rezolutorie. Prezumtia este una absoluta (juris et de jure) astfel ca nu poate fi combatuta prin nici un mijloc de proba. (din afara casatoriei sau rezultati din adoptie) sau a unor rude ale sotului supravietuitor din ultima casatorie la a caror mostenire acesta avea vocatie in momentul in care s-a realizat acel act de dispozitie. la activul net al mostenirii a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. civ. potrivit art. Pentru stabilirea activului brut al mostenirii se impune identificarea tuturor valorilor patrimoniale pe care defunctul le avea la data deschiderii succesiunii. adica avind in vedere si liberalitatile facute de el in timpul vietii si pentru cauza de moarte . Numai raportat la aceasta masa succesorala (mostenire inchipuita cum a fost denumita178) se va putea determina daca s-a adus atingere rezervei succesorale si se impune reductiunea liberalitatilor facute peste cotitatea disponibila. iar bunurile donate se reintorc. a)Stabilirea activului brut al mostenirii. 3. Se includ aici drepturile reale. care. dreptul la pensie. potrivit art. civ. c)reunirea fictiva. Operatiile necesare pentru stabilirea masei de calcul a rezervei. Se impune astfel reconstituirea patrimoniului sau prin calcul pe hirtie pentru a vedea care ar fi fost acesta daca defunctul nu facea liberalitati.849 C.825 C. pentru stabilirea masei succesorale se impun a fi efectuate trei operatiuni succesive: a)stabilirea activului brut al mostenirii prin determinarea valorii bunurilor efectiv lasate de defunct la data deschiderii succesiunii: b)stabilirea activului net al mostenirii prin scaderea pasivului din activul brut al acesteia. prin acte intre vii (donatii) si pentru cauza de moarte (legate). Nu intra in acest calcul drepturile care se sting la moartea titularului lor cum sunt renta viagera. 352. civ. In calcul vor fi cuprinse si bunurile de care defunctul a dispus prin legate sau donatii de bunuri viitoare. pag. op.146 interpunerii de persoana. caci ele se afla in patrimoniul sau la data decesului. civ.849 C. abitatia. Eliescu. Calculul rezervei si al cotitatii disponibile.941 C. pentru calcul. Fractiunile care reprezinta rezerva si respectiv cotitatea disponibila nu se calculeaza asupra activului efectiv lasat de defunct ci asupra activului net. . se vor evalua la valoarea lor din acest moment. uzufructul. . chiar impotriva mostenitorilor. drepturile de creanta.

Eliescu. Spre exemplu daca defunctul a lasat un activ brut de 1oo. in cazul mostenirilor insolvabile altfel s-ar reduce sau chiar desfiinta rezerva si cotitatea disponibila. 849 C. ooo lei si in timpul vietii a facut donatii in valoare de 1oo. op. in principiu. cit. P. 180Pentru unele cazuri particulare cum ar fi dreptul de creiatie intelectuala a carui valoare nu se poate determina in momentul deschiderii succesiunii a se vedea. Daca in schimb se inverseaza operatiile. civ. P. 841 C. pag. restul de ½ reprezentind cotitatea disponibila. potrivit art. op. ar insemna ca activul brut impreuna cu donatiile reprezinta exact atit cit sa se satisfaca creantele creditorilor neraminind nimic pentru asigurarea rezervei descendentului defunctului si nici pentru cotitatea disponibila. Aceasta pe de o parte. In L. 17o. ramine un activ net de 1oo. Capatina. se justifica si pentru ca donatiile facute de defunct in timpul vietii au incetat sa mai formeze gajul general al creditorilor chirografari de vreme ce bunurile au fost astfel legal instrainate inainte de deschiderea succesiunii181. ooo.32 din Legea nr.849 C. Nu pot. civ. inversarea operatiilor fata de ordinea stabilita de art. ooo lei. portretele. dar dupa data decesului.D. a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. iar pe de alta. R. daca am face operatiile in ordinea stabilita de art. Pasivul este format. pag. I. inainte de reunirea pentru calcul a valorii donatiilor intrucit. In legatura cu aplicarea noii legiferari a dreptului de autor in R. Doar in ipoteza in care nu a fost desemnat tertul beneficiar al asigurarii si indemnizatia se plateste mostenitorilor. nr. potrivit art. pag. civ. Macovei. a carui rezerva este. ooo. Atit in doctrina cit si in practica judecatoreasca se admite insa ca a doua operatie care trebuie facuta este scaderea pasivului din activul brut. 355. privind gajul general al creditorilor asupra bunurilor aflate efectiv in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia.136/1995. 176. ooo. . 368. din toate obligatiile defunctului existente in 179Fr. dar rationamentul este valabil si dupa aparitia Legii nr. Rosetti-Balanescu. 321/1956.147 donatorului sau cind moartea reprezinta un termen incert extinctiv179. astfel cum am aratat. Indemnizatia de asigurare de persoane platita de asigurator tertului beneficiar al asigurarii nu poate face parte din patrimoniul defunctului intrucit este formata din patrimoniul asiguratorului iar nu din cel al defunctului asigurat. Chirica. ooo. de ½ din mostenire. Consideratiile autorului aveau in vedere reglementarea veche prin Decr. diplomele etc. ea va fi inclusa in patrimoniul succesoral180. Activul net al mostenirii se obtine prin scaderea din activul brut a pasivului succesoral. op. D. 7o8-7o9. Nu pot fi avute in vedere nici creantele insolvabile sau nesigure si bunurile lipsite de valoare patrimoniala. pag. b)Stabilirea activului net al mostenirii. ooo. . cit. 8/1996. Deak. cit. de asemenea fi avute in vedere fructele naturale si civile percepute sau ajunse la scadenta dupa data deschiderii mostenirii sau adaugirile si imbunatatirile aduse unor bunuri din mostenire. Din modul in care este redactat art. ooo lei. civ. ooo lei. asadar.M. op.849 C. ooo lei din care se va asigura rezerva descendentului de ½. pag. adica a obligatiilor ce greveaza patrimoniul defunctului la momentul deschiderii mostenirii. O. pag. rezulta ca scaderea pasivului din activul brut al mostenirii ar urma sa se realizeze dupa reunirea fictiva. 46. op. iar pasivul este de 2oo. Daca defunctul a avut un copil. nr. civ. pentru calcul. cum sunt hartiile de familie. dar se realizeaza principiul instituit de art. 6/1958. Desigur in acest caz creditorii chirografari suporta in mod proprortional cu creantele lor pierderea de 1oo. 1718 C. cit. cit. 181A se vedea.

Legiuitorul prevede ca reunirea se face avindu-se in vedere starea bunurilor din momentul donatiei si valoarea acestora din momentul decesului lui de cujus. 183A se vedea.) si indiferent daca donatia a fost facuta in favoarea unuia din mostenitori sau a unui tert. 178. Nu se includ insa datoriile personale ale mostenitorilor ca taxele succesorale. Fr. . donatii deghizate sau indirecte.849 C. In aceasta categorie intra: -cheltuielile de hrana. civ. cit. numai acestia fiind obligati la raport184. inclusiv datoriile fata de mostenitori. care sunt de altfel facute in interesul comun al mostenitorilor. pag. op. In cazul donatiilor cu sarcini se va tine seama de valoarea sarcinii care va fi scazuta din valoarea bunului donat 182.. Deak. intrucit numai acea parte constituie o liberalitate propriu-zisa183. intrucit nu se sting la moartea celui ce lasa mostenirea. Daca bunul donat a pierit in mod fortuit in intervalul de timp de la data donatiei si pina la decesul celui ce lasa mostenirea. Aceasta reunire pentru calcul priveste toate donatiile facute de defunct. In schimb obligatia de intretinere contractuala sau renta viagera asumata prin contract urmeaza a fi incluse in pasivul succesoral. botezuri etc. c)Reunirea fictiva(pentru calcul) a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. pag. indiferent de forma acestora (autentica. si care se fac indeobste in indeplinirea unor indatoriri sociale nu sunt supuse reunirii fictive pentru calculul rezervei si al cotitatii disponibile. pentru calcul (asadar fictiv si nu efectiv) la activul net al mostenirii valoarea donatiilor facute de defunct in timpul vietii. precum obligatia legala de intretinere fundamentata pe dispozitiile Codului familiei. caci numai in ce priveste raportul legiuitorul limiteaza astfel de cheltuieli la cele facute in favoarea descendentilor si a sotului. D. -darurile obisnuite facute la aniversari. intretinere. obligatiile care se sting la moartea celui ce lasa mostenirea. cele efectuate cu administarea si conservarea patrimoniului succesoral. Chirica. Dispozitiile legale privind asigurarea rezervei avind in carcater imperativ donatorul nu le poate excepta de la reunirea fictiva pentru calcul chiar daca donatia respectiva este scutita de raport. civ. Gratuitatile la care se refera art.759 C. chiar daca defunctul nu avea obligatia legala de intretinere fata de acea persoana. 182A se vedea. cit.148 patrimoniul sau la data decsshiderii succesiunii. op. Potrivit art. La donatiile remuneratorii se va lua in calcul numai ceea ce depaseste valoarea serviciilor prestate.inclusiv darurile de nunta de valoare obisnuita. Se includ aici si cheltuielile de inmomintare. valoarea donatiei nu se mai reuneste la activul net intrucit se apreciaza ca si in cazul in care bunul nu ar fi fost donat tot nu s-ar fi putut regasi in patrimoniul succesoral la data decshiderii mostenirii. educatie si invatatura. 371. cotitatea disponibila si implicit rezerva succesorala se calculeaza adaugindu-se. daruri manuale etc. onorariile etc.

IV.M. in Repertoriu. dec. in Repertoriu. pe anii 1969-1975.. col. 124. 1984. iar exceptio est strictissime interpretationis consideram si noi ca extinderea aplicarii ei si la alte categorii de acte jurididice cum ar fi instrainarea cu sarcina intretinerii este inadmisibila190. . calitatea de terti fata de actul simulat185. Calitatea de a cere reunirea fictiva la activul net al mostenirii a donatiilor facute de defunct o au mostenitorii defunctului dar si legatarii si donatarii gratificati de acesta186. dec. 7o4. pag. asadar. D. cit. Nu sunt supuse reunirii fictive pentru calculul masei succesorale nici actele juridice cu titlu oneros decit daca ele degizeaza o donatie. civ. dec. Prezumtia este de stricta interpretare si nu functioneaza daca dobinditorul nu este descendent in linie dreapta. civ. pag. pe anii 1980-1985. 81-82. . de pilda un nepot188. . dar care deghizeaza o donatie. In sensul ca in aceasta categorie se includ numai cheltuielile facute in favoarea descendentilor si a sotului. nr. 14o7/1983. cit. Chirica op. supra. 2o3. M. col. op. Fr. Deak. civ. civ. pag. Nr. pag. civ. nr. civ.Idem. pag. . la fel ca in cazul raportului a se vedea C. 593.845 C. chiar daca se poate invoca identitatea de 184Ibidem. Chirica. ci ruda colaterala. 123. 179. 88. . Rosetti-Balanescu. este destul de greu de facut. . cit.D. dec. op. Supr. dec. 14o7/1983. cit. pag.845 C. ca prezumtia trebuie aplicata pentru identitate de ratiune si in cazul contractului de intretinere a se vedea. Supr. B.149 -cheltuielile de nunta. pag. si nici atunci cind instrainarea este pura si simpla. cit. Eliescu. op. Vol. Dovada deghizarii se poate face de catre mostenitorii rezervatari prin orice mijloc de proba. . in Repertoriu. . nr. 181-182. Trib. civ. pag. dec. . pag. 242244. A se vedea si Trib. nr. Cantacuzino. 190In acelasi sens. In sensul ca prezumtia are un carcater absolut(juris et de jure)a se vedea. 1958. Supr. Idem. supra. 373.Idem. in C. dec. 2223/198o. Trib. Cantacuzino.D. in C. pe anii 198o-1985. dec. Supr. De vreme ce aceasta prezumtie de gratuitate este circumscrisa de lege lata numai acestei categorii de acte juridice la care se refera art. 1794/1973. caracterul gratuit al instrainarii. in C. pag. 2o5. nr. Statescu. pag. dupa dreptul comun. sect. D. op. Alexandresco. D.Trib. op. op. cit. 185A se vedea. dec. 187In sensul ca prezumtia are un caracter relativ astfel ca este ingaduita dovada caracterului oneros al actului juridic a se vedea.Trib. M. o prezumtie relativa187 de gratuitate a actelor juridice de instrainare cu titlu oneros facute unui succesibil in linie dreapta in schimbul unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului. 286. cit. civ.I. caci in materie de simulatie ei isi apara un drept propriu si nu unul mostenit de la d efunct. Intrucit proba simulatiei actelor oneroase. sect. cit. B. 115o/1984. Al. civ. pag. 115o/1984. civ. Trib. 349. 179. pag. pag. 1243/1958. 355. Baicoianu. op. 1960. op. cit. cit. D. Supr. . pag. avind. D. cit. adica fara sarcina rentei viagere sau rezerva uzufructului189. 1833/196o. civ. pag. Supr. cel interesat va putea dovedi. 188A se vedea. cit. In sens contrar. Desigur. nr. 189A se vedea. 1833/196o. supra. op. nr. 186A se vedea. Chirica. cit. nr. legiuitorul a instituit prin prevederile art. col.

op. 18o. 192A se vedea. R. . op. cit. Prevederile art. sect. Deak. simulatia nefiind prezumata193. op. cit. Prevederile art. 181. sect. . In ipoteza in care nu se poate dovedi fictivitatea sarcinilor se va tine seama de valoarea rezultata din diferenta dintre valoarea bunului donat si valoarea sarcinii cu conditia ca sarcina sa nu reprezinte. 2217/1971. prin Legea nr.845 C. mostenitor rezervatar 196. Trib. cit. 1/1974. cit. vol. nr. D. in R. Trib. au aplicabilitate numai daca partile declara actul de instrainare ca fiind cu titlu oneros. Supr. 14o8/1973. cum bine s-a spus 191am putea extinde aplicarea acestor prevederi si pentru cazul instrainarii cu rezerva dreptului de abitatie sau de uz. iar daca ele declara actul cu titlu gratuit fictivitatea sarcinilor trebuie dovedita. 194Fr. prevede ca prezumtia de gratuitate functioneaza doar in favoarea mostenitorilor rezervatari. 195A se vedea. civ. se refera la instrainarile facute unui succesibil in linie dreapta. 193A se vedea. prezumtia de gratuitate nu functioneaza. pe anii 1969-1975. civ. pag. Rosetti-Balanescu. 359. pag. pag. civ. ea insasi. civ. pag. Alexandresco. 159. atunci cind sotul supravietuitor a fost instituit. In legatura cu calitatea acestuia s-a precizat ca beneficiarul instrainarii trebuie sa aiba aceasta calitate in momentul instrainarii bunului. Chirica. IV. 196A se vedea. cit. or cu titlu de pricipiu s-a statuat ca nu se admite extinderea aplicarii acestor prevederi si la alte contracte chiar daca prin natura lor ar prezenta elemente de asemanare cu renta viagera sau uzufructul192. Cita vreme art. I. 589. nr. cit. op. ea nu se va aplica nici in favoarea sotului supravietuitor 195desi s-a sustinut si opinia potrivit careia numai dintro inadvertenta nu s-a modificat in mod corespunzator art. Chirica. dec. Supr.150 ratiune. . ca de pilda in cazul predecesului unui mostenitor in grad de rudenie mai apropiat cu defunctul. pag. rude in linie dreapta cu defunctul. caci in limita sarcinilor ele sunt oneroase a se vedea. Eliescu. pag.845 C. . grefata pe o donatie directa194.D. 2o3. in Repertoriu. civ.845 C. 373. cit. o donatie indirecta. D. fara sa se admita aplicarea ei si in favoarea altor mostenitori. 7o5. Interpunerea de persoane trebuie dovedita caci prezumtia de interpunere de persoana prevazuta de art.319/1944. . nr. op. pag.845 C. din materia incapacitatii de a primi liberalitati nu are aplicare.812 C.. Deak. ca varietati ale dreptului de uzufruct etc. iar daca o dobindeste ulterior actului de instrainare. op. pag. 845 C. op. civ. M. 373. dec. Pentru opinia ca in cazul donatiilor cu sarcini se aplica prevederile art. civ. D. pag. Cita vreme prezumtia nu opereaza in raport cu mostenitorii nerezervatari si nici cu sotul supravietuitor inseamna ca fata de acestia din urma actul de instrainare isi pastreaza caracterul oneros ceea ce inseamna ca masa succesorala va fi diferita dupa cum este vorba de raporturile dintre mostenitorii rezervatari rude in linie dreapta cu defunctul 191Fr. caci atunci. civ.

prezumtia instuituita nu poate fi invocata nici de mostenitorii rezervatari rude in linie dreapta cu defunctul care au consimtit la instrainare. sau sunt mostenitori.752 C. . ca fiind donatie. vol. 596.845 C. pag. scutite de raport. Prevederile art. reductiunii. . Daca cotitatea disponibila si rezerva nu sunt suficiente pentru acoperirea donatiilor prezumate. fiind. civ. asupra cotitatii disponibile sau asupra rezervei? Regula instituita este aceea ca donatiile si legatele. dar care renunta la mostenire. ele vor fi supuse proportional. . acestia sunt considerati straini de acea succesiune ca orice tert. . straini de mostenire. 1269/1972. cum am vazut. asupra caruia nu se poate reveni daca a fost expresia unei vointe libere si neviciate198. pag. la masa de calcul a rezervei si cotitatii disponibile. in Repertoriu. Aceasta regula nu comporta discutii atunci cind cei gratificati prin liberalitati sunt terti. civ. Supr. civ. dar nerezervatari. cu un cuvint. civ. cit. iar in cazul in care i s-a adus atingere prin depasirea cotitatii disponibile se procedeaza la reductiunea liberalitatilor excesive. liberalitatile. Ea va fi supusa reductiunii numai daca si in masura in care s-a depasit cotitatea disponibila si s-a adus. In masura in care prezumtia de gratuitate nu a fost rasturnata de catre dobinditorul bunului valoarea acestuia se va adauga. Asa cum rezulta expres din textul art. IV. dec. nu au efecte numai asupra intinderii masei succesorale ci si cu privire la imputatia si reductiunea liberalitatilor excesive. facute de defunct se imputa asupra cotitatii disponibile si nu a rezervei care se cuvine mostenitorilor rezervatari. recunoscind astfel carcaterul onoros al acesteia. neavind importanta momentul in care a fost dat consimtamintul. op. Daca cotitatea disponibila nu a fost depasita instrainarea ramine valabila si nu va fi supusa nici raportului donatiilor intrucit deghizarea donatiei sub aparenta unui act oneros echivaleaza cu scutirea de raport. 2o3. 198A se vedea. Daca insa cei gratificati sunt mostenitori rezervatari solutiile sunt in anumite situatii diferite. Astfel cum rezulta din text imputarea valorii donatiilor prezumate are loc mai intii asupra cotitatii disponibile. Alexandresco. sect. A se vedea si D. asadar. Cu alte 197Ibidem. pe anii 1969-1975. Trib. atingere rezervei.845 C. iar ceea ce excede se imputa asupra rezervei mostenitorului beneficiar al donatiei prezumate. prevede in mod expres ca eredele care renunta la mostenire poate pastra darul sau poate cere legatul ce i s-a facut in limita cotitatii disponibile.151 sau de raporturile dintre restul mostenitorilor197. nr. In adevar art. Astfel atunci cind este vorba de mostenitori rezervatari. Imputarea liberalitatilor si cumulul rezervei cu cotitatea disponibila Pentru determinarea concreta a drepturilor succesorale ale celor chemati la mostenire se pune si problema asupra carei parti din mostenire se calculeaza liberalitatile facute de defunct.

cum am vazut. intrucit ele apar ca niste daruri definitive se imputa asupra cotitatii disponibile. iar daca aceasta nu acopera valoarea donatiilor diferenta se va imputa asupra cotitatii disponibile. 37-38 . 4/1984. 201A se vedea. R. iar daca aceasta nu acopera valoarea donatiei diferenta se imputa asupra rezervei donatarului 199. acea liberalitate este supusa reductiunii pina la asigurarea rezervei. Eliescu. in R. in R. in contul mostenirii. Prin reductiune aceste liberalitati devin ineficace. op. pag. op. Eliescu. Neegru.D. Nota la dec. civ. nr. vor fi reduse la aceasta parte”. legatele se imputa intotdeauna asupra cotitatii disponibile. Baicoianu. In cazul donatiilor scutite de raport. Examen teoretic al practicii judiciare privind actiunea in reductiune. sau mostenitori nerezervatari ci si cind 199A se vedea. In schimb donatiile nescutite de raport. pag. In ipoteza in care cei gratificati sunt. Prevede ca “liberalitatile prin acte intre vii sau prin testament. Rosetti-Balanescu. pag. precum si legatelor al caror obiect il constituie depunerile la CEC cu clauza testamentara202. cit. M. prin reductiune. pag. Chirica. 200A se vedea. Reductiunea apare ca o sanctiune civila cu privire la donatiile si legatele facute de defunct daca prin ele se aduce atingere rezervei mostenitorilor rezervatari. 363-364. partea din donatie care se imputa asupra cotitatii disponibile nu profita in totalitate mostenitorului gratificat. I. mostenitori rezervatari si accepta mostenirea. a donatiei. 187/197o. Notiune.M. cum s-a precizat 200. Donatiile se imputa mai intii asupra rezervei celor gratificati. Al. pag. Pentru realizarea egalitatii intre mostenitorii rezervatari care beneficiaza de raport. 7/1971. dar numai in masura necesara intregirii rezervei succesorale. R. D. 184. facute de defunct unora dintre mostenitorii rezervatari. op. pag. pag. 4. cit.V. atunci se va proceda la reductiunea. cit. Ocrotirea rezervei succesorale. 185. cit. 1o9112. 364-365. Chirica. nr. Daca donatia trece peste limitele cotitatii disponibile. Dar aceste donatii. op. de regula nu sunt facute pentru a avantaja definitiv pe unii din mostenitori . nu numai donatiilor declarate ca atare ci si celor deghizate. in aceasta limita. cind vor trece peste cotitatea disponibila. V. 201sau prezumate de legiuitor a fi deghizate. Acestia sunt descendentii defunctului si sotul supravietuitor. la rindul lor. luind in calcul si pe mostenitorul gratificat. 713. civ. cit. D. insumata cu rezerva. Patulea. nefiind daruri definitive (preciputare) sunt aduse la masa succesorala pentru a se putea realiza astfel egalitatea dintre mostenitorii rezervatari care beneficiaza de raport. In vreme ce donatiile se socotesc diferit dupa cum sunt sau nu scutite de raport. iar in ipoteza ca o depaseste atacind rezerva. ci doar partial. care sunt considerate numai niste avansuri. nr. situatia este diferite dupa cum liberalitatile sunt donatii (adica acte intre vii) sau legate (adica acte pentru cauza de moarte).152 cuvinte donatia se socoteste asupra cotitatii disponibile. Art. op. Reductiunea liberalitatilor excesive.D.847 C. fiind supusa impartirii in parti egale intre mostenitorii rezervatari. Ea se aplica. se realizeaza nu numai cind liberalitatile sunt facute in favoarea unor terti.

366-367. Savu.848 C. 283-284. prin art. Persoanele care pot invoca reductiunea. care vin efectiv la mostenire. B. Chirica. M. mostenitorii rezervatari nu au nici un drept asupra acesteia. Deak. Enumerarea celor care pot invoca reductiunea.au exercitat acest drept. Problema reductiunii nu se poate. pag. 188. nr. intrucit alte texte cum ar fi art. Brenciu. Panturescu.. Craiova.153 beneficiarii liberalitatilor sunt mostenitori rezervatari. Note la dec. 203A se vedea. 202A se vedea. Ea nu are legatura cu conditiile de validitate a actelor juridice. cit. asa cum s-a precizat. pag. daca sunt mai multi mostenitori rezervatari ei vor putea cere reductiunea impreuna. Ei vor putea insa opune mostenitorului rezervatar acele exceptii care deriva din faptele personale ale acestuia. D. cit. 16-17. nr. pag. P. pune decit dupa deschiderea succesiunii caci depasirea cotitatii disponibile se apreciaza nu in raport de data actului de liberalitate ci in raport cu aceasta data. pag. ci sanctioneaza numai depasirea cotitatii disponibile. D.Fr. pag. in terminis numai la “liberalitatile intre vii”dar. includ neindoilenic si legatele ca fiind supuse reductiunii. P. . Sc. op. Eliescu. a caror nerespectare duce la nulitate. civ. Serbanescu. 1/1984. Art. op. civ. Reductiunea fiind conceputa de legiuitor ca un mijloc de aparare a rezervei succesorale este firesc ca ea sa poata fi invocata de mostenitorii rezervatari. 11o.206. Asa fiind s-a precizat ca donatarii si legatarii impotriva carora se exercita actiunea nu vor putea opune rezervatarilor exceptiile pe cere le puteau opune defunctului. op. R. op. alte categorii de persoane neputind face acest lucru205. Cantacuzino. 187. In cazul in care unul sau mai multi renunta la acest drept. A se vedea.D. prevede ca: ”reductiunea liberalitatilor intre vii nu va putea fi ceruta decit numai de erezii rezervatari. Puscariu. Chirica. pag. fie rezolutiunea donatiilor considerate excesive. 2/1958. reductiunea va avea loc numai in masura necesara intregirii rezervei celor care si. Dreptul de a cere reductiunea nu se transmite de la defunct la mostenitorii sai rezervatari ci este un drept care se naste direct in persoana acestora. Aceasta sanctiune nu trebuie confundata cu nulitatea caci efectele ei sunt fie caducitatea legatelor. E. cit. cit. in L. 3743/1957 a Trib. M. op. 852-853 C. 206A se vedea. in R. 379 205A fost criticata pe buna dreptate solutia prin care s-a admis reductiunea la cererea unor colaterali privilegiati. Pina in momentul deschiderii mostenirii. 85o. fara a renunta la mostenire. civ. evident. este limitativa.848 C. Reductibilitatea legatelor al caror obiect este constituit de depuneri de pe librete CEC asupra carora defunctul titular a prevazut clauza testamentara. nr. civ. Dreptul de a cere reductiunea are un caracter individual. 204Textul se refera. asteptarea lor indreptatita nu le confera nici macar dreptul de a lua masuri asiguratoare impotriva actelor care ar compromite patrimoniul celui la carui mostenire ar urma sa vina. el este aplicabil si liberalitatilor mortis cauza. reg. A se vedea. V. pag. de erezii acestora sau de cei care infatiseaza drepturilor”204. renuntarea la dreptul a cere reductiunea etc. caci si acestea ar fi pacte asupra unei succesiuni viitoare sanctionate de legiuitor203. Gh. cit. ca presciptia.

creditorii defunctului nu pot cere reductiunea. iar legatele 207A se vedea. Acestia sunt cesionarii drepturilor succesorale si creditorii acestora. in aceasta materie calitatea de terti si nu “infatiseaza”asadar dreptul mostenitorilor rezervatari la reductiune. 428o/1955. Bacau. 366.D. In ce priveste legatele. cit. in aceasta forma. civ. Dar pot cere achitarea catre ei a datorilor cu prioritate fata de legate intrucit dreptul lor de gaj general se exercita supra activului brut al mostenirii. reg. a mostenirii si pot cere reductiunea pe calea actiunii oblice. op. pag. mostenitorul rezervatar accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. precum si legatarii particulari nu pot cere reductiunea. pag.154 In cazul in care mostenitorul rezervatar moare inainte de exercitarea dreptului la reductiune el se transmite la propriii mostenitori. I. op. 7/1956. In alta ordine de idei. caci are un caracter patrimonial. cit. in schimb. In cazul in care insa ei opteaza diferit. nu are loc confuziunea patrimoniului sau cu acela al defunctului astfel incit creditorii defunctului nu sunt avinzii cauza ai mostenitorului rezervatar si nu-i “infatiseaza” drepturile. nefiind avinzi sai cauza. 714.Trib. supus reductiunii caci aduce atingere rezervei. reductiunea mai poate fi ceruta si de cei care infatiseaza drepturile mostenitorilor rezervatari. Ei au. Asa fiind ei” infatiseaza” drepturile mostenitorului rezervatar ai carui creditori devin ca urmare a acceptarii. op. . Asa cum rezulta din art. 188. are loc contopirea patrimoniului sau cu acela al defeunctului astfel incit creditorii defunctului devin si creditorii personali ai mostenitorului rezervatar. nr. care pot cere reductiunea pe calea actiunii oblice. are un carcater individual. care. Baicoianu. Chirica. universali sau cu titlu universal. numai mostenitorul rezervatar va putea cere reductiunea. reductiunea se raporteaza intotdeauna la un patrimoniu si nu la bunuri individual determinate. cu Nota de M. cit. In ce priveste creditorii defunctului trebuie facuta distinctia intre situatia in care mostenitorii rezervatari au acceptat mostenirea pur si simplu sau sub beneficiu de inventar. potrivit art. pag. nr. in L. pag. Daca. Desigur daca exista un singur mostenitor al mostenitorului rezervatar care nu a exercitat dreptul la reductiune si acesta poate renunta la acest drept.974 C. Daca mostenirea fost acceptata de catre mostenitorul rezervatar pur si simplu. renuntarea unora nu poate impieta asupra dreptului altuia de a exercita acest drept. P. pot opta unitar sa renunta la el. Ionescu.848 C. Chiar in ipoteza in care bunul transmis a format obiectul unui legat. In cazul donatiilor creditorii defunctului nu pot cere reductiunea intrucit pentru ei bunurile donate au iesit definitiv din patrimoniul defunctului si nu formeaza obiect al dreptului de gaj general al creditorilor chirografari. adica avinzii lor cauza. civ. Rosetti-Balanescu.207 Dobinditorii cu titlu particular. ca cesionarii si donatarii de bunuri privite individual. iar daca exista mai multi. Eliescu. 884. dec. succesorii sau cu titlu particular nu au aceasta calitate. daca acceptarea mostenirii s-a facut sub beneficiu de inventar. asa cum am aratat. Al.M.

sunt. Se permite. nu are carcater imperativ. cum rezulta din art. civ. Ordinea reductiunii liberalitatilor excesive. 368. I. evident. Vointa defunctului in acest sens se poate deduce 208A se vedea. 199. intentia revocatorie neputinduse deduce din simpla instituire de lagatari. Supr. ele fiind cele care aduc atingere rezervei.155 urmeaza a fi platite din activul net al acesteia si numai in limitele cotitatii disponibile daca exista mostenitori rezervatari care cer reductiunea. dec. a) Legatele se reduc inaintea donatiilor (art. cu alte cuvinte.85o alin. 242o/1955. In adevar. Aceasta regula are la baza ideia ca toate legatele produc efecte deodata.donatii si legate -prin care s-a depasit cotitatea disponibila. au fost facute din cotitatea disponibila. civ. sunt supuse deodata reductiunii si proportional cu valoarea lor208. Aceasta regula. cel putin in parte.1 C. op. Trib. care sunt revocabile. M. practic s-ar ajunge la revocarea donatiilor anterioare lasindu-se ca legatele sa epuizeze cotitatea disponibila. b) Legatele se reduc toate deodata si in mod proportional (art. pag. numai daca rezerva succesorala nu va fi asigurata prin reducerea celorlalte. evident. numai in ipoteza in care defunctul a facut o plurlitate de liberalitati . Problema ordinii in care va opera reductiunea liberalitatilor excesive se pune. ultimele liberalitati. Codul civil stabileste prin art. care se intemeiaza.). astfel. vol. 1955. Legatele. D. cit. daca sar reduce donatiile inaintea legatelor. adica la data deschiderii mostenirii. Regula reductiunii legatelor inaintea donatiilor are caracter imperativ astfel ca defunctul nu o poate schimba prin stipularea in testament a unei alte ordini. astfel ca vor fi mentinute.).. atit cele universale. cit si cele cu titlu universal sau cu titlu particular. dar pentru aceasta fiind necesara o clauza testamentara speciala in acest sens. Nu are importanta daca de aceste liberalitati a beneficiat o singura persoana sau persoane diferite.852 C.85o. in C. Regula instituita de legiuitor are la baza ideia ca legatele produc efecte doar la data deschiderii succesiunii. testatorului sa dispuna plata unor legate cu prioritate fata de altele asa incit cele preferate de defunct se vor reduce. cum s-a spus209 pe vointa prezumata a testatorului. civ. In acest mod nu se revoca nici donatiile dintre soti. Eliescu. . pag. 209A se vedea. 852 si 853 ordinea in care se face reductiunea avind la baza ideia ca liberalitatile cu data anterioara sunt facute din cotitatea disponibila. ceruta nici de catre donatari sau legatari caci reductiunea este un drept al mostenitorilor rezervatari impotriva lor si nu in favoarea lor. In cazul in care insa un donatar sau legatar este actionat prin reductiune el are dreptul sa ceara respectarea ordinii legale de reductiune a liberalitatilor excesive.853 C. Reductiunea nu poate fi. nr. si numai daca au aceeasi data se vor reduce proportional cu valoarea lor. Asadar. Apoi daca s-ar inversa regula ar insemna sa se aduca atingere principiului irevocabilitatii donatiilor. trebuie reduse mai intii si nu donatiile care sunt anterioare si.

Donatorul poate stabili. cit. dec. 214Potrivit art. pe de o parte. Caile procedurale de exercitare a dreptului la reductiune. pag. Daca donatiile supuse reductiunii sunt neautentice. civ. M. op.. 679. Ea va putea fi atacata insa. cit.1182 C. Cantacuzino. Rosetti-Balanescu.. cit. ca orice conventie. 71. 385. 312. Aceasta regula are la baza ideia ca donatiile mai noi aduc atingere rezervei succesorale. civ. De asemenea s-a admis in doctrina ca in cazul insolvabilitatii unui donatar posterior se poate reduce o donatie anterioara pentru asigurarea rezervei succesorale212. op. pag. Tot astfel reductiunea se poate realiza prin imparteala bunurilor prin acordul mostenitorilor potrivit art. cit. pot deroga de la regula reductiunii concomitente si proportionale a legatelor210.M.D. Chirica. Reductiunea se realizeaza la cerere si nu din oficiu213. pag. care oricum este revocabila. op. prin intelegerea lor. pag.Fr. 82 alin. Supr. Rosetti-Balanescu. in raporturile dintre donatari. . potrivit art. o ordine de preferinta privitoare la reductiunea lor. cit si pe cale judecatoreasca. astfel ca nu va putea fi revocata decit tot prin acordul partilor. Trib.85o alin. prin efectuarea unora noi care sa epuizeze cotitatea disponibila. op. op. nici cu prilejul incheierii contractelor de donatie si nici prin testamentul lasat. printr-o astfel de stipulatie neaducindu-se atingere principiului irevocabilitatii donatiilor caci reductiunea necesara pentru intregirea rezervei are caracter imperativ.85o alin. 3 din Legea nr. 4/1990. Eliescu. nr. cit. pag. cit.156 dintr-o stipulatie expresa sau implicita dar neechivoca a acestuia. in acest caz. Al. Baicoianu. iar daca s-ar admite reductiunea in ordinea vechimii lor ar insemna sa se admita revocarea indirecta a donatiilor anterioare. care sunt terti unii fata de altii. 193. Doar daca este vorba de o donatie facuta sotului sau.). pag. evident cel mai tirziu la data mortii donatorului. Chirica.2 C. 213A se vedea. Tocmai caracterul de ordine publica al principiului irevocabilitatii donatiilor ii confera caracter imperativ si regulii instituita de art. incepind cu cea mai noua (art. civ. Ea se poate realiza atit prin intelegerea intervenita intre mostenitorii rezervatari214. O astfel de intelegere are efectele unui contract. in Dreptul nr. cit. 1253/1989. 37o. sect. se admite ca donatorul ar putea stipula ca aceasta sa se reduca inanitea altor donatii posterioare 211. 81 alin. In cazul donatiilor cu aceeasi data ele se reduc simultat si proportional cu valoarea lor. 193. I.2 C. op. C. 3 din Legea nr. I. 36/1995 notarul public avind acordul tuturor mostenitorilor poate proceda la reductiunea liberalitatilor pina la limita prevazuta de lege. c)Donatiile se reduc in mod succesiv. data donatiei se determina in functie de data cind actul a capatat. op. S-a admis ca si legatarii. 211A se vedea.D. Hamangiu. ceea ce este inadmisibil. pag. donatorul neputind stabili o alta ordine de reductiunii. op. 36/1995. pag. data certa. Baicoianu. B. 717. Deak. 384. Al. cit. in ordinea inversa a datei lor.Fr. si donatarii si legatarii beneficiari ai liberalitatilor pe de alta parte. pag. Deak. 210A se vedea. civ. 212A se vedea.

1985. civ. Maramures. Supr. nr. in R. nr. pag. 134. 8/1978. pag. 64. in R. . nr. dec. pag. 59-6o. nr. iar termenul incepe sa curga. 1119/1977. nr. Jud. in C. prin orice mijloc de proba. 743/1985. in R. R.3 din Decr. 2o2. 2o6. de regula. in C. Supr. pag. nr. 5/1968. Totusi se accepta ca cererea in reductiune va profita si celorllti mostenitori indreptatiti daca se exercita cu prilejul actiunii de partaj. 218A se vedea. cit. nr. supra. . dar numai in masura in care si ei se afla in termenul legal in care poate fi introdusa218. nr. D. 220A se vedea. dec. Reductiunea are loc pe cale judecatoreasca in cazul in care mostenitorii nu ajung la un acord. Supr. nr. nr. civ. 732/1986. in R. pag. civ. Supr. in Repertoriu. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cind a luat cunostinta sau trebuia sa ia cunostrinta de liberalitatea care cere a fi redusa220. 33o/1978. civ. ca prin liberalitatile facute s-a depasit cotitatea disponibila. D. mostenitorii rezervatari se vor adresa instantei de judecata pe cale de actiune in reductiune. D. 86-88. civ. astfel ca cei care sunt indreptatiti a cere reductiunea nu pot urmari bunurile ce au format obiectul liberalitatii excesive aflate in miinile tertilor subdobinditori216. dec. D. nr. pag. 216A se vedea. Nr.167/1958). sect. 1967. Trib. sect. . D. 1665/1976. . 1457/1973. cum de cele mai multe ori se intimpla in cazul donatiilor si mai rar in cazul legatelor. nr. 78o/1973. pe anii 1969-1975. dec. R. Daca mostenitorul rezervatar se afla in posesia obiectului supus reductiunii nu i se 215A se vedea. 93-96. pag. . in R. iar nu reale. dec. 743/1985. 7/1974. dec. 33/1967. 828/1971.Trib. nr. 92-95. cererea lor fiind si in acest caz supusa prescriptiei extinctive. Trib. In cazul in care bunurile de care defunctul a dispus prin liberalitatile supuse reductiunii se afla in posesia celor gratificati. pag. D. in C. D. dec.157 pentru motiv de nulitate absoluta sau relativa215. R. Se accepta. . Nr. pag. Trib. Hunedoara. 217A se vedea. dec. in R. sect civ. dec. D. ca in cazul in care titularul dreptului la actiune nu a avut cunostinta de existenta liberalitatii care i-a incalcat rezerva. pag. Aceasta intrucit actiunea este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani (art. jud. 33/1967. 1986. pag 129. Actiunea in reductiune nu poate fi exercitata decit de cel a carui rezerva a fost incalcata prin liberalitatea ce se cere a fi redusa si profita numai acestuia 217. pag. de. 1884/1974. de la data deschiderii mostenirii219. 161. in C. in C. 1977. 1985. Trib. pag. D. 1985. Daca mostenitorii rezervatari se afla in posesia bunurilor ce formeaza obiectul liberalitatii (ceea ce se intimpla de regula in cazul legatelor) legatarii ii vor actiona in judecata pentru predarea acestora. in repertoriu. Suceava. in C. Trib. totusi. dec. civ. dec. 1973. nr. 1o41/1978. nr. nr. 421/1981. Ei vor putea cere reductiunea in acest caz pe cale reconventionala221. Trib. D. 2338/1985. 6/1972. O astfel de actiune are caracterul unei actiuni patrimoniale personale. 2/1979. 93-96. dec. sect. D. dec. D. pe anii 1969-1975. 2o91/1967. D. dec. pag. 91-93. nr. nr. 166. trib. nr. in C. 219A se vedea. 65. iar cel care cere reductiunea va trebui sa dovedeasca. R. sect. nr. Supr. . 12/1981. Jud. dec. R. pag. civ. R. 1o6. ceea ce se intimpla de obicei cind se dovedeste ca nu a cunoscut testamentul defunctului. nr.

care poate fi totala sau partiala tot in functie de faptul daca s-a depasit cotitatea disponibila total sau numai in parte. Efectele reductiunii. 222A se vedea. Formularea in sensul ca rezervatarii este suficient. nr. uneori. 7oo/1972.855 C. 336. Chirica.D. 191. cit. Asa cum am aratat. Aceasta intregire se realizeaza in natura intrucit bunurile ce formeaza obiectul legatelor se afla in patrimoniul succesoral. civ. 389. pag. supra. Actul de donatie nu se desfiinteaza retroactiv de la data incheierii sale. In cazul donatiilor efectul reductiunii este rezolutia acestora. civ. 7-21. M.C. civ. Statescu. Pentru disticnctia dintre exceptiile de fond si exceptiile de procedura a se vedea. dar.dec. 2o8. nr. op. . pe anii 1969-1975. Efectul reductiunii in cazul legatelor este caducitatea acestora. op. Supr. op. pag. sa invoce exceptia reductiunii este in adevar de natura a creia confuzii caci si atunci cind am accepta ca mostenitorii rezervatari in aceasta ipoteza invoca o exceptie de drept civil(de fond) calea procedurala de a o invoca in postura lor de piriti este tot cererea reconventionala. 371. cit.D. cit.854 C. in principiu rezerva trebuie asigurata mostenitorilor in 221In acelasi sens. 732/1986. Trib. pag. Fr. cit. iar reductiunea se face in principiu.158 poate opune prescriptia. donatarul trebuie sa restituie fructele portiunii care trece peste cotitatea disponibila numai din momentul mortii donatorului intrucit pina in acest moment el este socotit a fi proprietarul bunului ce a format obiectul donatiei223. in Repertoriu. Daca prin acele legate s-a epuizat intreaga cotitate disponibila ineficacitatea legatelor sub forma caducitatii va fi totala. Cluj-Napoca. pag. 223Bine s-a observat in doctrina ca in acest caz donatarul ar trebui sa fie obligat la restituirea fructelor numai din momentul cererii de reductiune caci numai de atunci devine posesor de rea credinta al bunurilor donate. se dispune in sensul ca actele de instrainare a bunului donat facute de catre donatar unor terte persoane se mentin in vigoare. D. cit. intrucit a exercitat in fapt toate prerogativele izvorind din calitatea sa de mostenitor rezervatar 222 . aplicindu-se principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis. pag. 387. . cit. . sect. op. iar daca s-a dispus numai de o parte a cotitatii disponibile reductiunea va opera si ea partial. Prin rezolutiunea donatiilor acestea se desfiinteaza retroactiv insa numai in anumite limite. 191. op. pag. Actele de instrainare insa incheiate de donatar cu tertii ulterior deschiderii succesiunii vor fi desfiintare si ele pe cale de consecinta.Fr. in natura. pag. Editura “Dacia”. Safta-Romano. 2o6-2o7. op. Astfel prin art. dec. in cazul in care sunt actionati in judecata de catre legatari. cit. op. Alexandru Bacaci. Deak. E. pag. cit. 1983. in raport cu valoarea bunului donat din momentul deschiderii mostenirii. Chirica. proportional cu valoarea necesara intregirii rezervei. A se vedea in acest sens. a se vedea.In sensul ca mostenitorii rezervatari ar putea cere reductiunea pe cale de exceptie. pag. si prin echivalent. Deak. care poate sa fie totala sau partiala in functie de necesitatea intregirii rezervei pe care reductiunea o apara. 126. potrivit art. op. Apoi. Macovei. pag. civ. Exceptiile de procedura in procesul civil. in atari cazuri donatarii suportind reductiunea numai prin echivalent si nu in natura. ci numai de la data deschiderii succesiunii. Eliescu. cit. . le fel ca in cazul legatelor. In privinta efectelor reductiunii trebuie sa deosebim intre donatii si legate.

2 C. sect.225 Totusi se admite. b) daca donatia a fost facuta unui succesibil fara scutire de raport si are ca obiect un imobil. conditii sau clauze restrictive. daca bunurile succesorale sunt de aceeasi natura cu cele primite prin donatie. civ. 1314/1994. De asemenea nu este ingaduit ca mostenitorii rezervatari sa primeasca cota lor de rezerva sub forma echivalentului banesc al bunului donat.Fr. S. donatarul va putea scadea partea cu care ar trebui sa se reduca donatia din partea ce i se cuvine ca mostenitor. Chirica. op. In acest caz donatarul rezervatar poate pastra in intregime imobilul compensindu-i pe ceilalti mostenitori rezervatari prin luare mai putin din celelalte bunuri din succesiune sau prin plata in bani a valorii partii din imobil supusa reductiunii (art. in Repertoriu. riscul insolvabilitatii lui afecteaza rezerva lor. civ. se va intregii prin plata echivalentului portiunii care depaseste cotitatea disponibila (art. iar rezerva sa fie asigurata din pretul astfel obtinut sau sa fie suplinita prin acordarea dreptului de uzufruct .159 natura224 astfel ca defunctul nu poate dispune prin testament. Supr. Trib. Asa cum am aratat mai sus. cit. pe anii 1969-1975. si deci nu ar fi putut face parte din masa succesorala. c) daca donatarul a instrainat sau a grevat bunurile ce formeaza obiectul donatiei inainte de deschiderea succesiunii . 389. sect. d) daca bunul donat a pierit din culpa donatarului acesta este obligat sa suporte reductiunea prin ecivalent banesc. ca reductiunea donatiilor se face prin echivalent in urmatoarele situatii: a) daca donatia excesiva a fost facuta unui descendent sau sotului supravietuitor cu scutire de raport. nr. prin exceptie. pag. supra. in Dreptul nr. dec. civ.770 alin.7/1995. . J. 195. 225A se vedea.87. cit. ca bunul sa fie vindut la licitatie publica. . e) daca bunul donat a fost un bun fungibil si consumtibil donatarul va fi obligat la fel ca in cazul uzufructului prevazut de art. nr. fara sarcini.526 C. 2o6. Rezerva. civ.1314/1994. . In cazul in care donatia a fost facuta in favoarea unui alt mostenitor rezervatar echivalentul a ceea ce dapaseste cotitatea disponibila se poate asigura prin luare mai putin din bunurile succesorale sau prin plata in bani. . pag. dec. cit.76o/1969. civ.855 C. Daca bunul ar fi pierit fara vreo culpa a donatarulu. potrivit art.). civ. In acest caz. sect. nr.851 C.C. Daca donatarul este un mostenitor nerezervatar sau un tert contraechivalentul rezervei se asigura prin plata in bani. in acest caz. Doctrina si practica judiciara au decis de asemenea ca rezerva trebuie asigurata mostenitorilor rezervatari in plina proprietate. actele juridice incheiate de catre donatar inainte de deschiderea succesiunii fiind valabile si opozabile mostenitorilor rezervatari. i acesta nu poate fi obligat la plata ecivalentului banesc al acestuia intrucit bunul ar fi pierit oricum. la restituirea unor bunuri de 224A se vedea. chiar la donator. Deak. civ. . S. J. iar partea supusa reductiunii este mai mica de jumatate din valoarea imobilului.C.). dec. op. bunaoara. pag. D. pag.

pastrind si dreptul de uzufruct asupra cotitatii disponibile. Chirica. potrivit acestui text de lege. In cazul in care obiectul liberalitatii facute de defunct il constituie dreptul de uzufruct sau renta viagera. cit. sect. civ. Astfel s-a spus227ca prevederile art. M. civ. M. depinzind de durata vietii beneficiarului. cit. pentru astfel de situatii unele solutii exceptionale . civ. nr. Daca beneficiarul liberalitatii are si calitatea de mostenitor rezervatar. I. Rosetti-Balanescu.844 C. 68-72 . au aplicabilitate numai daca liberalitatea are ca obiect dreptul de uzufruct sau renta viagera. iar in cazul in care cotitatea disponibila este abandonata primeste in intregime acea parte din mostenire de care defunctul putea dispune226. Dispozitiile art. iar legatarul va primi dreptul de nuda proprietate asupra cotitatii disponibile228. cit. Reductiunea liberalitatilor in uzufruct sau in renta viagera. 1984. pag. cantitate si valoare.160 aceeasi calitate. nu-si gasec aplicare nici atunci cind liberalitatea are ca obiect dreptul de uz sau de abitatie cu toate ca si in aceste cazuri 226A se vedea. pag. in completul de 7 judecatori. pag. op. in practica judiciara s-a decis ca rezervatarul uzufructuar va dobindi rezerva in plina proprietate. la propria cota de rezerva in plina proprietate se va adauga si cotitatea disponibila astfel obtinuta. Al. pag. potrivit art. Optiunea ii apartine numai mostenitorului rezervatar. Asadar. 4/1984. 7/1990. 381. in Dreptul nr.844 C. Trib. op. fiind derogatorii de la dreptul comun privind reductiunea liberalitatilor excesive. dar ea este multumitoare si pentru beneficiarul liberalitatii intrucit in cazul in care se executa liberalitatea primeste ceea ce i-a daruit defunctul. in doctrina si practica judiciara s-au facut unele precizari in legatura cu aplicarea lor. in C. Trib. Supr. 227A se vedea. Hamangiu. 38o. op. Eliescu. In toate cazurile de reductiune prin echivalent. pag. civ. erezii rezervatari au facultatea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cantitatii disponibile”. adica atunci cind liberalitatea are ca obiect nuda proprietate sau proprietatea cu sarcina unei rente viagere in favoarea mostenitorului rezervatar aceste dispozitii nu se aplica. 2o65/1989. dec.844 C. legiuitorul a prevazut.849 C. element aleatoriu. pag. constituie un uzufruct sau o renta viagera a carei valoare trece peste cantitatea disponibila. si intrucit evaluarea acestor drepturi este dificil de facut. 1o12. Astfel art. D. 228A se vedea. prevede ca:”Daca dispozitia prin acte intre vii sau prin testament. cit. In ipoteza inversa. prin aceasta transformind uzufructul sau renta viagera in plina proprietate asupra cotitatii disponibile.844 C. Prevederile art. Eliescu. C. civ. 67. civ. 198. se va avea in vedere starea bunurilor din momentul efectuarii donatiei si valoarea lor din momentul deschiderii succesiunii. mostenitorii rezervatari pot opta intre executarea liberalitatilor asa cum au fost facute si predarea cotitatii disponibile beneficiarului liberalitatii.D. op. dec. Intr-o atare ipoteza. Supr. nr. Baicoianu.

starea sanatatii beneficiarului liberalitatii etc. Cantacuzino. Asa cum am aratat mai sus. iar uzul si abitatie sunt de fapt varietati ale dreptului de uzufruct. . 845 C. civ. civ. Vol. Intr-o astfel de situatie se va aplica dreptul comun in materie. op. caracterul ei nu se schimba.844 C. S-a mai precizat ca in cazul aplicarii art. op. Dreptul de optiune la care se refera art. Daca acestia nu ajung la un consens prevederile art. M. 229A se vedea. ca extinderea lor si la alte ipoteze decit cele prevazute de textul legal nu este recomandabila. cit. cu exceptia situatiei cind obiectul liberalitatii este indivizibil.M. 394. In acest din urma caz este necesar consensul mostenitorilor rezervatari. pag.. intrucit nu este inclus in dreptul lor de gaj general232. . nu este nevoie de nici o evaluare.844. este posibila (ubi eadem est ratio. B. 624. cit. D. cit.161 se intilnesc aceleasi dificultati de evaluare. Deak. civ.844 C. pag. donatarul sau legatarul raminind cu titlu particular. 230A se vedea. op.844 C. civ. desi textul legal se refera expres la o liberalitate a carei valoare trece peste cantitatea disponbila. In ce ne priveste tocmai datorita carcterului de exceptie al acestor prevederi legale credem. in sensul de a opta pentru executarea liberalitatii asa cum a fost dispusa de defunct sau de a abandona proprietatea cotitatii disponibile. El nu poate fi exercitat de creditori pe calea actiunii oblice. intrucit si in acest caz este prezenta aceeasi ratiune ca in cazul rentei viagere. actiunea in reductiune este divizibila. 392-393. aplicarea prevederilor art. In cazul intretinerii in natura s-a apreciat ca desi legea nu se refera expres la o astfel de ipoteza de vreme ce contractul de intretinere nici nu este reglemantat in Codul civil. din care una este in uzufruct sau renta viagera. 231Fr. in situatia in care mostenitorii rezervatari opteaza pentru abandonarea proprietatii cotitatii disponibile. pag. pag. op. Cind exista o singura liberalitate in uzufruct sau renta viagera. Fr. El ar fi obligat sa suporte pasivul succesoral numai in limita cotei de proprietate dobindita ca mostenitor rezervatar. sunt aplicabile numai daca este vorba de o singura liberalitate facuta de defunct. op. Deak. Alexandresco. IV. are un caracter personal patrimonial si se transmite pe cale succesorala in cazul decesului titularului sau. atunci cind este cazul.845 C. peste cotitatea disponibila231. cit. civ. 38o. civ. 315. Prevederile art. astfel ca in cazul in care exista mai multi mostenitori rezervatari fiecare opteaza dupa cum crede de cuviinta. 232A se vedea. Eliescu. intrucit daca sunt mai multe liberalitati. cit.844 C. prin aceasta transformare a obiectului liberalitatii. Mostenitorul rezervatar este liber sa aprecieze in functie de situatia privind virsta. pentru a se putea aplica regulile din materia ordinei reductiunii se impune efectuarea evaluarii230. ibi eadem solutio esse debet)229. la fel ca si cele ale art. la fel ca in cazul art. nu se vor putea aplica intrucit instanta de judecata nu este chemata sa exercite dreptul de optiune. pag.

D. Fr. Baicoianu. 686. pag. 394. Defunctul poate de asemenea dispune ca in cazul depasirii cotitatii disponibile reductiunea uzufructului sau a rentei viagere sa se faca in limitele acesteia. op. op. 234A se vedea. 233A se vedea. Deak. D. s-a mai precizat ca dreptul de optiune reglementat de art. IV. Vol. cit. pag. I. astfel ca partile se pot intelege cu privire la un alt mod de realizare a reductiunii liberalitatilor excesive233. . Hamangiu.162 In fine. cit. pag. op. iar rezervatarii sa nu poate opta in sensul abandonarii in plina proprietate a cotitatii disponibile234. Chirica op. Rosetti-Balanescu. C. 197. Alexandresco. cit. cit. 625.844 nu are carcater imperativ. Al.pag.

Notiunea de optiune succesorala. dar nu este vorba de o transmisiune definitiva si obligatorie. Potrivit art. Statescu. C. 21o. care marcheaza deschiderea acesteia. nici un moment fara titular.686 C. pag. cit. op. civ. Asa se explica ca in cazul mortii unui succesibil inainte de lichidarea mostenirii.163 T I T L U L IV TRANSMISIUNEA MOSTENIRII CAPITOLUL I DREPTUL DE OPTIUNE SUCCESORALA Sectiunea A I-a.D. Asadar. mostenitorul care a renuntat la mostenire este considerat ca n-a avut niciodata aceasta calitate .696 C. Cu alte cuvinte. precum si bunurile determinate. prin aceasta desfiintindu-si retroactiv titlul sau. Potrivit legii succesibilul are trei posibilitati dupa descshiderea mostenirii si 235A se vedea. efectele acceptarii se suie pina in ziua deschiderii mostenirii. asadar. in cazul transmisiunii universale sau cu titlu universal. trasmisiunea patrimoniului succesoral se produce de drept.688 C. Abia dupa exercitarea dreptului de optiune succesorala se va putea sti care dintre mostenitorii cu vocatie succesorala vor culege efectiv acea mostenire. pag. prevede ca “nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”. dimpotriva orice succesibil are deschisa calea optiunii intre acceptarea acesteia. 1. cit. intotdeauna ulterior momentului decesului celui care lasa acea succesiune. efectele optiunii succesorale se produc retroactiv de la data deschiderii mostenirii. 2oo. civ. iar potrivit art. Consideratii generale cu privire la dreptul de optiune succesorala. patrimoniul sau. in cazul transmisiunii cu titlu particular. trec asupra mostenitorilor fara nici o manifestare de vointa din partea acestora sau chiar fara stirea lor. O data cu decesul celui care lasa mostenirea. prin care isi consolideaza titlul de mostenitor si renuntarea la mostenirea la care avea vocatie. iar nu de la data la care optiunea se manifesta. civ. . Chirica. aceasta se retransmite mostenitorilor sai tot cu titlu de mostenire. o data cu decesul celui care lasa mostenirea. Cu toate acestea art. op. Patrimoniul succesoral nu ramine. Putem spune atunci ca dreptul de optiune succesorala este acel drept subiectiv nascut in persoana succesorilor odata cu decesul celui care lasa mostenirea de a alege intre acceptarea mostenirii sau renuntarea la aceasta 235.

pag. cind succesibilul isi desfiinteaza cu efect retroactiv potrivit art. pag. op.D. op.Trib. 201-202. ci numai cei care au chemare efectiva. op.C. civ. . indiferent ca este vorba de mostenirea legala sau de cea testamentara. El nu raspunde pentru pasivul succesiunii si. pag. . cu titlu universal sau cu titlu particular. op. Transmisiunea. Deak. pag. cit. la care ne raliem si noi. Supr. Trasmisiunea si imparteala mostenirii in dreptul R. dec. vocatia la acea mostenire. cit. Vol. .692. Statescu. Statescu. Chirica. al defunctului si al mostenitorului. 1o/1963. 3o7. . Op. Safta-Romano. R. Desigur la mostenire nu vor veni toti cei care au acceptat-o. 116. sect. 424.164 anume: . nr. in L. Eliescu. D. . 238A se vedea. 1966. cit. Chirica. in Repertoriu. pag. M. civ. cit. nr.E. Daca exista mostenitori legali din mai multe clase de mostenitori. 198-199. Eliescu. Editura Academiei. 693 C. civ. se considera ca mostenirea fost acceptata sub beneficiu de inventar (art. op. pag. C. . 239A se vedea. . 2o2. pe anii 1969-1975.renuntarea la mostenire. 237A se vedea. pag. dec. 825/1871. pag. Alexandresco. functie de regulile statornicite pentru mostenirea legala sau pentru cea testamentara. Bucuresti. 143. pe anii 1975-1980. cit. pag. asadar peste activul mostenit (ultra vires hereditatis).M. civ. op. 89 si 118. Dreptul de optiune succesorala apartine. 72-73. A se vedea in acest sens. In acest caz mostenirea va fi culeasa de comostenitori sau de mostenitorii subsecventi.696 C. op. col. El trebuie exercitat in termenul de prescriptie prevazut de lege de catre toti cei cu vocatie virtuala la mostenirea lui de cujus. Macovei. cit. cit. indiferent de clasa de mostenitori din care fac parte. Trib. pag. )238.D. civ. cei din clasa I-a ii vor inlatura pe cei din clasa a II-a si asa mai departe. 2o1.acceptarea pura si simpla a mostenirii. 877/1978. pag. evident. tuturor succesibililor defunctului. in Repertoriu.acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii. sect. 768/1963. . potrivit careia dreptul de optiune succesorala se poate exercita si de catre creditorii personali ai 236Acceptarea mostenirii pur si simplu sau sub beneficiu de inventar are loc la fel. P. 211. din momentul deschiderii succesiunii. nr. nr. pag. . . iar mostenitorul va raspunde pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai in limitele activului mostenit(intra vires hereditatis)236 . situatie in care are loc confuziunea patrimoniului lui de cujus cu acela al mostenitorului acceptant. In doctrina239 s-a impus parerea. pag. In sens contrar. 89.237 In cazul decesului mostenitorului chemat asi exprima dreptul de optiune succesorala inainte de aceasta. nu beneficiaza nici de activul ei. cit. . nu are loc. Chirica. indiferent de faptul ca vocatia lor succesorala se intemeiaza pe lege sau pe testament si indiferent ca vocatia la succesiune este universala. dec. cit. S. situatie in care confuziunea celor doua patrimonii. dreptul sau se transmite mostenitorilor sai daca nu s-a implinit termenul de prescriptie. op. D.Fr. Supr. 2). III. . Daca exista neintelegere intre mostenitori in legatura cu modalitatea de optiune. Supr. . care va fi obligat sa raspunda pentru datoriile si sarcinile succesiunii chiar cu propriile bunuri.D. Subiectele dreptului de optiune succesorala. 211. op. .Trib. cit. potrivit regulii prioritatii claselor de mostenitori.

. in sensul prevederilor art. In ipoteza in care succesibilul a renuntat la mostenire. se poate spune ca optiunea ar vea un caracter exclusiv personal240. in adevar. Exercitarea optiunii succesorale pe calea actiunii oblice de catre creditorii mostenitorului virtual ar putea fi refuzata numai daca s-ar dovedi ca i se opun considerente de ordin moral. exclusiv. si in aceasta modalitate. asa cum am aratat mai sus. pag. 242A se vedea. R. Trib. creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor. Revocarea reglementata de acest text legal este un caz particular al revocarii pauliene astfel cum este reglementata de art. ipoteza in care. pag. civ. reg. D. dovada complicitatii la frauda a acestora nu este necesara. creditorii vor putea retracta renuntarea.974 C. Nr.691 C. el are si un pronuntat caracter patrimonial . nr. Deak. 2o6-2o7.974 C. de pilda se renunta la o mostenire solvabila sau se accepta o mostenire insolvabila. Daca renuntarea se face cu titlu oneros sau in favoarea unor comostenitori sau mostenitori subsecventi. op. Renuntarea la mostenire fiind un act unilateral. Apoi pe calea actiunii oblice urmeaza sa accepte mostenirea. civ.. D. In adevar.165 succesibilului pe calea actiunii oblice potrivit art. civ. Creditorii succesiunii nu sunt afectati de actul de renuntare la mostenire intrucit oricum succesiunea ca atare constituie garantia creantelor lor. Actiunea nu poate fi promovata decit de creditorii personali ai mostenitorului renuntator ale caror creante sunt anterioare renuntarii. civ. potrivit art. Silvian. pag. cit. in aceleasi conditii ca succesibilul insusi. civ. cu exceptia celor care ii sunt exclusiv personale. in R. potrivit art. or nu se poate spune despre dreptul de optiune succesorala ca are. 241A se vedea. dec. pe calea actiunii pauliene. cazuri in care renuntarea devine irevocabila. civ. civ.. ).974 C. in realitate se consolideaza dobindirea ei prin insasi faptul mortii lui de cujus si a vocatiei la mostenire a mostenitorului in cauza. op. 1/1968. avem de a face cu o acceptare a mostenirii care poate fi si ea atacata prin actiunea pauliana daca se dovedeste participarea la frauda a dobinditorului cu titlu oneros.699 C. 121-123. Banat. chiar daca de ea profita comostenitorii renuntatorului sau mostenitorii subsecventi ai acestuia. Dimpotriva. In cazul simulatiei actului de renuntare. Szasz si A. Chirica.7o1 C. reglementeaza posibilitatea revocarii pauliene a optiunii succesorale pentru ipoteza cind aceasta s-a realizat in frauda creditorilor personali.242 In concluzie pentru promovarea acestei actiuni este necesar sa se dovedeasca micsorarea gajului general al creditorior personali ai mostenitorului renuntator precum si frauda acestuia care duce la creiarea dolosiva a starii de insolvabilitate. 240Fr. 639/1968.975 C. astfel ca ei nu vor putea exercita actiunea prevazuta de art.699 C. civ. cu Note de A. cit. fiind. 424. care aparent este pur abdicatv. necesara indeplinirea conditiilor generale ale actiunii pauliene241. adica sa nu se fi implinit termenul de prescritie de 6 luni sau ceilalti succesibili sa nu fi acceptat intre timp mostenirea(art. La aceasta se adauga si argumentul ca acceptindu-se mostenirea. asadar. un atare carcater. Deosebit de aceasta art. civ.

166 dar in realitate ascunde o renuntare in schimbul unui contraechivalent.699 C. Renuntarea devine inopozabila numai fata de creditorul care a exercitat actiunea si numai in limita creantei sale. pag. pag. Carpenaru. op. .Fr. 496). Desi art.E. ulterior el putind accepta mostenirea. renuntatorul ar profita indirect de rezultatul revocarii pauliene. in adevar. fara sa mai fie necesara acceptarea ulterioara cu autorizarea justitiei(M. De aceea s-a preconizat si o alta solutie in sensul ca urmare a primirii actiunii intemeiata pe art. civ. in mod unanim se accepta ca revocarea pauliana se poate realiza si in cazul acceptarii mostenirii 245 . civ. In ce ne priveste de vreme ca art. caci altfel. M. cit. Creditorul care a exercitat actiunea pauliana nu devine prin aceasta proprietarul bunurilor succesorale a caror transmisiune este revocata. 244M. mai ales ca in aliniatul 1 al aceluasi text se prevede expres ca acei creditori care se considera pagubiti de cel ce renunta la succesiune “. in pofida formularii din textul legal. pag. actiunea reglementata de art. 245A se vedea. Eliescu. astfel ca avem de a face doar cu o revocare pauliana nu si cu o acceptare pe cale oblica a succesiunii. 2 C. Potrivit art. acceptarea mostenirii se poate realiza numai in termen de sase luni de la data deschiderii acesteia or. 699 C. . civ. cit.699 alin.St. cit. se refera in mod expres numai la posibilitatea atacarii prin actiune pauliana a renuntarii la mostenire. La fel ca in cazul renuntarii si revocarea pauliana a acceptarii are efecte numai fata de creditorul care a intentat actiunea. 92-93. civ. in locul si rindul sau”. op. 426. 699 C.2082o9 ). de o acceptare. pag. op. 119-12o. Ca urmare a promovarii actiunii pauliene intemeiata pe prevederile art. este prescrptibila in 3 ani de la data actului de renuntare ceea ce inseamna ca acceptarea mostenirii s-ar putea face si dupa implinirea termenului de prescriptie de 6 luni.1175 C. revocarea pauliana nu poate avea loc intrucit o atare acceptare nu are efecte pagubitoare pentru creditorii mostenitorului acceptant. .699 C. . dar are dreptul de a proceda la vinzarea silita a acestora pina la concurenta creantei sale( D. cit. totusi. 243S-a exprimat si parerea potrivit careia admiterea actiunii pauliene realizeaza ipso facto si acceptarea tacita a mostenirii. civ. Chirica. op. are loc revocarea renuntarii la mostenire iar nu anularea acesteia cum prevede textul legal. se desfiinteaza actul de renuntare si in consecinta si transmisiunea succesorala in favoarea comostenitorilor renuntatorului sau a mostenitorilor subsecventi. mostenitorul raminind acceptant fata de orice alte persoane. op. 2 fraza a II-a C. . iar apoi ca acceptarea nu se face in folosul eredelui care a renuntat. ei putindu-se intoarce impotriva renuntatorului pentru a-i cere inapoierea valorii bunurilor urmarite de creditorul sau. prevede ca in cazul admiterii actiunii pauliene renuntarea este anulata(revocata) . 7oo alin. Daca in schimb. 118. 1 C. Civ. cit. . op. civ. op. pag. Textul are unele neajunsuri caci. Fata de comostenitorii acceptanti revocarea renuntarii nu are efecte. cit. )243. pag. pag. op. 699 C. cit. 2o9. Deak. civ. Eliescu. este nevoie. acceptarea mostenirii s-a realizat sub beneficiu de inventar. Chirica. Eliescu. cit.699 alin.D. pot sa ceara autorizarea justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor. pag. civ. potrivit art. . . cum s-a spus244. ”acceptarea nu se face in folosul eredelui care a renuntat” de unde se trage concluzia ca acceptarea ulterioara a mostenirii pe cale oblica este exclusa intrucit in cazul acceptarii dreptul astfel valorificat este adus in patrimoniul debitorului pasiv. Safta-Romano. va trebui sa se faca dovada simulatiei potrivit art. 119. dar numai in favoarea sa si pina la acoperirea creantei sale(art.

246A se vedea.167/1958246 3. op. Astfel. el este un act juridic unilateral. pag. pentru protectia lor. civ. col. cum am vazut. Nu este obligat sa justifice in nici un fel optiunea sa si nici sa raspunda pentru consecintele alegerii sale249. 5/1985. ca act juridic are urmatoarele caractere: a) este un act juridic unilateral. Actul juridic de optiune succesorala. 212. Caracterele juridice ale actului de optiune succesorala.686 C. pag. succesibilul avind deplina libertate sa accepte sau nu mostenirea(art. In cazul existentei mai multor mostenitori fiecare poate opta in mod diferit. 248A se vedea. civ. 21/1985. 73. cit. nr. cum s-a spus247 fondul comun de carcatere juridice al celor trei modalitati de realizare precizate.32/1954). dec. toate fiind insa subsumate notiunii de optiune succesorala care sintetizeaza. Libertatea de optiune succesorala este atenuata. ceea ce inseamna ca in cazul existentei mai multor succesibili el nu se poate realiza in mod colectiv. ). op. iar uneori cu incuviintarea autoritatii tutelare. Statescu. in C. cit. Dreptul subiectiv de optiune succesorala cuprinde in sine trei posibilitati:acceptarea pura si simpla a mostenirii. D. 247C. dar cunoaste si unele exceptii la care ne vom referi in cele ce urmeaza. . 162-165. Trib. D. Optiunea succesorala. iar in caz de acceptare sa aleaga modalitatea pe care o doreste. in R. asa cum am vazut. pag. fiecare mostenitor urmind sa se pronunte individual. acceptarea sub beneficiu de inventar si renuntarea la mostenire. civ. jud. se poate realiza dreptul de optiune succesorala. nu este un act pur personal putindu-se realiza si prin reprezentare 248 -legala sau conventionala-. In cazul minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie acceptarea mostenirii se considera a fi facuta intotdeauna.167 In practica judiciara s-a decis ca actiunea pauliana de care discutam este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani prevazut de Decr. prin dreptul acordat creditorilor succesibilului de a cenzura acceptarea sau renuntarea la mostenire a acestuia prin actiunea oblica si actiunea pauliana. . sub beneficiu de inventar(art. desi unilateral. reprezentind vointa unei singure persoane. Suceava. nr. nr. mostenitorul care a dat la o parte sau a ascuns bunuri din mostenire. In toate cele trei ipoteze in care. 778/1962. Trib. 1962. b) este un act juridic voluntar. R. potrivit art. Asadar.7o3 si 712 C. M. 91. civ. nr. 249A se vedea. nr. 19 din Decr. Supr. pag. dec. dreptul subiectiv de optiune succesorala se realizeaza printr-unul din actele juridice precizate. Eliescu. chiar impotriva vointei sale este considerat ca a acceptat mostenirea pur si simplu.

iar acesta nu s-a stins prin prescriptie. 1o8. 1966. P. in Dreptul nr. op. cit. renuntarea la mostenirea succesibilului decedat il pune pe mostenitor in imposibilitate de a mai exercita vreun drept de optiune cu privire la prima mostenire. poate sa accepte sau nu mostenirea cuvenita defunctului. fara a fi posibila scindarea lui functie de optiunile diferite ale unora dintre mostenitori. cele doua texte legale nu au aplicare in cazul in care exista un singur mostenitor al succesibilului decedat. M. Evident. 253A se vedea si Fr. drept unic retransmis la propriii mostenitori si care trebuie exercitat in mod unitar. Eliescu.692-693 C.693 C. 692 C. Nici in ipoteza in care succesibilul decedat inainte de asi fi exercitat dreptul de optiune succesorala are mai multi mostenitori. Safta-Romano. In cazul in care acestia nu se invoiesc in legatura cu acceptarea sau renuntarea la mostenire. iar partea care i s-ar fi cuvenit acestuia nu va fi inclusa in mostenirea pe care o lasa253. propriul drept de optiune. Sinteza teoretica a jurisprudentei instantelor judecatoresti din circumscriptia Curtii de Apel Suceava in domeniul dreptului civil si dreptului procesual civil(semestrul I. In acest caz ei pot opta in mod diferit intrucit nu este vorba de un drept dobindit prin retransmitere ci de dreptul propriu de optiune pe care-l pot exercita liber dupa propria dorinta. A se vedea in acest sens. civ. Daca acestia accepta mostenirea vor beneficia de partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit antecesorului lor care le-a transmis dreptul de optiune. Deak. odata. cit. Solutia nu este valabila in cazul reprezentarii succesorale. pag. iar in caz de renuntare vocatia succesorala a acestuia se desfiinteaza retroactiv. op. in baza prevederilor art. succesiunea se considera a fi acceptata sub beneficiu de inventar (art. op. cind acesta poate sa exercite. Deak.E. pag. 72. Perju. dreptul sau de optiune se transmite la proprii sai mosteenitori. pag. pag. 89. in schim. Desi solutia legiuitorului a fost criticata 251. in acelasi mod. 2/1997. 252F. potrivit carora in cazul in care un succesibil a decedat inainte de asi exercita dreptul de optiune succesorala250. civ. cind mai multi mostenitori vin la mostenire in locul ascendentului lor care este decedat la data decshiderii acesteia.168 O alta exceptie o constituie cea reglementata prin prevederile art. 250Daca a acceptat tacit mostenirea prin luarea unor bunuri din acea succesiune inseamna ca dreptul de optiune succesorala s-a exercitat in aceasta forma si nu mai exista ce anume sa se transmita la mostenitorii sai. 432. civ).692-693 C. . consideram si noi alaturi de alti autori 252 ca ea este corecta intrucit in acest caz nu este vorba de dreptul de optiune succesorala al mostenitorilor la succesiunea celui decedat inainte de asi fi exercitat propriul sau drept in acest sens. cit. iar daca a acceptat mostenirea succesibilului decedat (pur si simplu sau sub beneficiu de inventar) a doua oara. op. pag. Acceptarea mostenirii acestuia din urma nu inseamna si acceptarea mostenirii retransmise. ci tocmai de dreptul acestuia din urma de optiune succesorala. cit. dar acestia inteleg sa exercite dreptul de optiune retransmis in mod unitar nu se pune problema aplicarii prevederilor art. 433. 251A se vedea. civ.

11/1971. Trib. 435/1969 a Trib.169 c) este un act juridic irevocabil. Supr. . cere legatul ce i s-a facut”. in R. nr. nr. 878/1976. dec. 12/1976. D. sa opteze unitar. Vurdea. nr. el va putea opta diferit cu privire la mostenirea legala si cu privire la legat. sect. Nota la dec. 2o2. sau o parte sa fie acceptata pur si simplu si alta sub beneficiu de inventar 255 . civ. . pag.752 C. 118. in Deciziile C. dec. nr. iar cealalta parte sa fie repudiata.Trib. civ.Gh. pe anii 1969-1975. J. Acceptarea pura si simpla a mostenirii are un caracter irevocabil absolut. . 1968/1972. pag. dec. civ. a Jud. dec. D. in repertoriu.I. 335/1952. Bucuresti. . pag. civ. . in C. 257A se vedea. Galati. legiutorul a instituit sanctiunea decaderii lui din acest beneficiu(art. 931/197o. 2oo. R. Legatarii universali trebuie ori sa accepte ori sa repudieze mostenirea. S. . R. 1778/196o. pag. renuntarea ulterioara neavind nici o eficienta254. D.258 Legatarul beneficiar al mai multor legate poate opta diferit cu privire la acestea daca nu sunt indivizibile. I. fiecare in parte. Solutia isi afla temeiul juridic in prevederile art. civ. in Culegere . 126-128. 1325/1992. civ. colciv. dec. In cazul acceptarii mostenirii sub beneficu de inventar. 1952-1954. 323/1976. 196o. 136. 1992. d) este un act juridic indivizibil.Trib. Nota la sent. in C. nefiind posibila acceptarea numai a unor bunuri determinate din aceasta 256. nr. Renuntarea la mostenire poate fi retractata in conditiile art. pag. sectia a IV-a civila. nr. renuntarea la mostenirea legala nu inseamna ca mostenitorul a renuntat si la legatul cu titlu particular257. . sect.C. . sect. Beleiu. in R. 61. De la principiul indivizibilitatii optiunii succesorale exista insa unele exceptii. De pilda legatarul va putea renunta la legatul cu titlu universal si sa accepte pe cel cu titlu particular. devenind astfel acceptant pur si simplu. D. ). dec. civ. adica nu se poate accepta o parte a mostenirii si renunta la alta. civ. nr. nr. Derogari de la principiul indivizibilitatii actului de optiune succesorala 254A se vedea in acest sens. civ. Supr. 165-166. Astfel in cazul in care mostenitorul legal are si calitatea de legatar. dec. civ. C. mun. nr. ”eredele care renunta la succesiune poate . iar mostenitorul in cauza nu mai poate reveni asupra ei. . D. pag. pag. . in R. R. Satu Mare. pe anii 1969-1975. nr. 255A se vedea. civ. 256A se vedea in acest sens. nr. . jud.. 1984/1972.712 C. adica sa nu se fi implinit termenul de 6 luni si succesiunea sa nu fi fost acceptata pina la acel moment de ceilalti succesori. 1984/1991. trib. Regula este valabila nu numai in cazul legatelor universale si cu titlu universal ci si in cazul legatului cu titlu particular in sensul ca nu este admis sa se accepte numai o parte din bunul ce formeaza obiectul legatului. Timis. jud. J. 12/1976. 241-242. . col. nr. D. in Repertoriu. 199o-1992 pag. nr. Vol. Ineu. daca acceptantul sub beneficiu de inventar savirseste anumite fapte culpabile. Supr. in R. Trib. Aceasta inseamna ca succesibilii trebuie. mostenitorul in cauza nu poate reveni asupra acceptarii dar poate renunta la beneficiul de inventar. nr. 7o1 C. jud. dec. S. . Caracterul indivizibil al optiunii succesorale se pastreaza si in cazul mostenirii testamentare. pag. 6o. potrivit carora. Supr. Trib. 9/1971. R.Trib..

Bucuresti. in Dreptul nr. Regimul juridic al revendicarii imobilelor preluate de stat fara titlu de la subdobinditorii care se prevaleaza de buna lor credinta la data cumpararii. Legea nr. . 1o/2oo1. 67. civ. Georgescu. desi controversata.Fr.18/1991. J. 1994. Deak. C. nr. 494/1994. In schimb mostenitorii care nu au acceptat mostenirea. dupa acceptarea mostenirii. dec. 5 din aceeasi lege. pag. Belu Magdo Monna-Lisa. cit. 1o/2oo1. 2oo2.1o/2oo1 intrucit conditioneaza restituirea in natura sau prin echivalent a proprietatilor uzurpate de regimul comunist de cererea fostilor proprietari sau a mostenitorilor acestora. 32-43. pag. 1o/2oo1 comentata si adnotata.C. problema renuntatorilor la mostenirea fostilor proprietari decedati. S. 437-44o. 436. a se vedea. Legea nr. in Dreptul nr. 533-535. sect.M. editia a II-a. I. 1/2oo2. adm. Daca mostenitorii fostului proprietar nu formuleaza cererea nu beneficiaza de dispozitiile prevederilor legale amintite. 73o/1993. Vol. in Dreptul nr. in conditiile si termenle reglementate de actele normative precizate. 260A se vedea si Fr. pag. J. 438-44o. prin depunerea cererii de restituire a imobilelor. Deak. 1995. Bogdan Dumitrache.M. 18/1991 a se vedea.170 consacra Legea nr.169/1997. 6/1998. 831/1994. . op. prin nedepunerea cererilor. 436. 6769. 1 din Legea nr. 33-34. pag. Al. Pentru amanunte in privinta Legii nr. Asadar. 497-5oo. in Dreptul nr. pag. nr. Eliescu. in Dreptul nr. dec. in Buletinul C. 7/1995. pag. op. S. dar numai pentru bunurile ce formeaza obiectul de reglementare a acestora acte normative. cu motivarea ca acest din urma drept ar fi un legat prezumat. in Dreptul nr. chiar daca anterior au acceptat mostenirea dupa fostul proprietar. Apoi. pag. S.D. a fost transata in sensul ca succesibilii renuntatori nu pot beneficia de prevederile legale privind restituirea proprietatilor260. Unele probleme in legatura cu interpretarea si aplicarea prevederilor art. S. 319/1944 si a dreptului asupra mobilelor so obiectelor gospodariei casnice prevazut de art. 18/1991 si art. 1994. nr. Oproiu. A se vedea in acealsi sens. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar. Si acest din urma drept are carcaterul unui drept legal la mostenire si nu poate fi carcaterizat ca un legat prezumat. 2oo1. cont. 12/1994. nr. Deak. Editura “Rosetti”Bucuresti. 13 din regulamentul aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. pag.Fl. Masurile reparatorii prevazute de Legea nr. Legea nr. sect. pag. Chelaru. 4/1997. pag. in Dreptul nr. 259Pentru amanunte in privinta Legii nr. E. IV din Legea nr.Idem. Perju. Chirica. 4/1994. In Buletinul C. Baias. S. . cit. Mostenitorii indreptatiti sa beneficieze de repunerea in termen in temeiul art. dec. C. cum s-a sustinut(M. prin abstentiunea lor unii mostenitori pot renunta la drepturile asupra imobilelor respective. 18/1991. dec.112/1995 si Legea nr. op. 934/1994 in Buletinul C. J. Restabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in conditiile diferite ale acceptarii sau renuntarii la succesiune ori neexercitarii drepturilor succesorale. 5/1992. J. pag. 1o2. pag. pronuntate de instantele judecatoresti din judetul Suceava. 3o1/1995. 142-144 si 20621o si bibliografia acolo indicata. 3-18.C. Nicolae. Regimul juridic al imobilelor preluate abuziv. cit. op. in Dreptul nr. cit. Fr. 55-75. Marian Nicolae. 1o/2oo1 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 194522 decembrie 1989. 26-28. 258Consideram ca sotul supravietuitor nu poate opta diferit in privinta dreptului la succesiune prevazut de art. Legea nr. sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii. pag. Discutii in legatura cu unele solutii privind drepturile reale. nr. pag. 13 din Legea nr. J. 1o/2oo1. in conditiile specifice reglementate de fiecare act normativ in parte. ceea ce este o derogare de la carcaterul indivizibil de optiune succesorala259. pag. comentata si adnotata. inlumina Legii nr.P. pag. 127/1996. dec. 91). Ediura “All-Beck.

129 alin. in C. 261A se vedea. Plen. pag. iar in cazul in care exista contrarietate de interese intre cel ocrotit si ocrotitor. Actul de optiune succesorala este considerat ca fiind un act de dispozitie (art. este unanim admis ca acesta se aplica si renuntarii la mostenire. Deak. op. 27-29. iar actul sa aiba o cauza licita si morala. nr. coroborat cu art. cit. D.129 alin. civ. 1969.sa exprime un consimtamint valabil. atit in ce priveste acceptarea mostenirii cit si a renuntarii. M.). 687 C. de vreme ce actul de optiune este considerat un act de dispozitie (art.171 Divizibilitatea optiunii succesorale mai poate rezulta din hotaririle judecatoresti prin care se constata acceptarea sau renuntarea la succesiune a unora dintre mostenitori care vor avea efecte relative. Minorii care nu au implinit 14 ani precum si interzisii pot exercita dreptul de optiune succesorala prin reprezentantul lor legal. dec. La aceste elemente se adauga si respectarea formei specifice cerute de lege. 153-155. se impune numirea unui curator 263. pag. dar cu incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorelui. ca in ipoteza in care ambii sunt chemati la aceeasi succesiune. D. acceptindu-se o masa de bunuri si renuntindu-se la alta.688 so 696 C. fam. cind acest lucru este posibil (art. Trib. Efectele optiunii succesorale se produc retroactiv de la data decshiderii succesiunii. prin exceptie de la caracterul indivizibil al optiunii succesorale. 262Desi art. Capacitatea. In cazul mostenirilor cu element de extraneitate. 4. intrucit optiunea succesorala este supusa.687 C. cu toate ca de princiu optiunea este indivizibila nu numai in privinta bunurilor succesorale ci si in privinta celor care o pot invoca sau fata de care poate fi invocata261. . sect. 66-68 din Legea nr. Fiind un act juridc optiunea succesorala trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate impuse de lege pentru orice act juridic si anume: persoana care opteaza sa fie capabila. 90-91. 263A se vedea. cit. 2 si art. Conditiile de validitate ale actului de optiune succesorala. Trib. un act juridic pur si simplu. Pentru exercitarea lui este nevoie de capacitate deplina de exercitiu 262. civ. 158o/1969. civ. op. Eliescu. Atit in cazul acceptarii mostenirii cit si al renuntarii la aceasta este nevoie de autorizarea prealabila de catre autoritatea tutelara. numai fata de partile din proces. f) este un act juridic declarativ de drepturi. pag. 1959. 1o5/1992 se va putea opta diferit. dec. fiind. 856.obiectul actului sau sa fie licit si posibil. Actul de optiune succesorala nu poate fi afectat de termen sau conditie.1o5 C. 2 si 1o5 alin. in privinta imobilelor si fondului de comert lex rei sitae. e) este un act juridic nesusceptibil de modalitati. Supr. 6/1959. se refera la acceptarea mostenirii. potrivit art.Fr. de indrumare nr. 3 C. civ. Minorii care au implinit 14 ani isi exercita acest drept singuri. ) si nu unul de administrare. in C. . asadar. iar in privinta mobilelor lex patriae. pag. Supr. precum si a retractarii renuntarii.

in R. 428. cit. Bucresti. 427. pag. sect. nr.M. Eliescu. intrucit. 25-26. )264.172 fam. nr. 1986. fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrinsa. 1983. Nota la dec. Deselnicu. Renuntarea la succesiune nu 264A se vedea. fraza a II-a. mun.M.E. Safta -Romano. pag. sect. D. care au acceptat mostenirea intrucit beneficiul de inventar. op. 158o/1969. pag. fara sarcini sau conditii. care include. nr. dec. op. precum si a celor pusi sub interdictie. Chirica. cit. Cu privire la cazurile de ineficacitate a renuntarii la succesiune. civ. in R. op.75 alin. 82-85. 115-118. Eliescu. Potrivit art. cit. D. Consimtamintul neviciat. reglementat de lege pentru ocrotirea acestora. Este necesara incuviintarea autoritatii tutelare pentru acceptarea succesiunii de catre un minor?(I). op. dec. civ. pag. Deak pag. cit. nr. S-a admis. op.Fr. pag. B. op.D. 233-234. Eliescu. pag. cit. in privinta viciilor de consimtamint se aplica dreptul comun. pag. Potrivit art. D. cit. Se considera ca leziunea izvorita dintr-o atare imprejurare poate fi invocata si de mostenitorul incapabil sau cu capacitate de exercitiu restrinsa. D.M. Deak. pag. op. Textul se refera numai la dol ca viciu de consimtamint in aceasta materie si numai la acceptarea succesiunii. pag.Fr. 265A se vedea. 833/1983. 1956. pag. . pag. 1969. pag.M. 153-155. Cantacuzino. daca exista mostenitori incapabili sau cu capacitate de exercitiu restrinsa se citeaza reprezentantul acestora si autoritatea tutelara. in C.694 C. M. civ.D.A. dar se admite ca si violenta si eroarea. civ. ca legatul cu titlu particular.C. op. O Gidei. I. In cazul minorilor. Consimtamintul succesibilului care isi exercita dreptul de optiune succesorala trebuie sa fie neviciat. . 266A se vedea in acest sens. . 76-77. Barsan. 4 din Legea nr. in acest caz. Vol. 93. R. D.694 C. totusi. acceptarea mostenirii este socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar.694 C. 266-267. op. 84-87. 2555/1986 a Trib. cit. Visan. de fapt sau de drept sunt de natura a duce la anularea actului de optiune. a IV-a civila. cit.32/1954. 4/1987. poate fi acceptat de minorul care are capacitate de exercitiu restrinsa fara incuviintare prealabila. . 2o4. Deak. D. tinind-se insa seama de regulile speciale prevazute in art. R. evident. in C. pag. nr. pag.36/1995 in cadrul procedurii succesorale notariale.Fr. . cit. op. Chirica. nu-si asuma nici o obligatie265. . nr. cit. 93. op. Moroianu-Zlatescu. potrivit art.19 din Decr. nr. 429. D. Exercitiul drepturilor civile si ocrotirea incapacitatii. dec. 24-29.Trib. si numai pentru ipoteza acceptarii mostenirii267. Ionascu. 590/1986. nu se opune unei astfel de solutii268. civ. nr. op. pag. 5/1982. 2o5. Deak. 94-96. Alexandresco. in R. Eliescu. Supr. (II). D. op. si renuntarea la mostenire. mostenitorul major acceptant poate cere anularea actului de acceptare a mostenirii pentru leziune daca ulterior descopera un legat de care nu a avut cunostinta la data acceptarii si care absoarbe mai mult de jumatate din aceasta. Eroarea asupra emolumentului succesoral poate fi retinuta ca viciu de consimtamint numai in cazul prevazut de art. Safta-Romano. 59-61. 428. J. Tr. Eroarea numai in masura in care a constituit cauza determinanta a actului de optiune succesorala si in masura in care este scuzabila266. III. 77. R. C. pag. pag. cit.E. in C. 267A se vedea in acest sens. Este necesara incuviintarea. cit. pag. 2/1985. pag. cit. 74. Si in acest domeniu. pag. 268Fr. in S.

un obiect licit si posibil. pe anii 1969-1975. Supr. in complet de 7 judecatori. Fiind anulat actul de optiune succesorala este desfiintat cu efect retroactiv. pag. sub sanctiunea nulitatii. cit. 2/1973. Actul de optiune succesorala. iar succesibilul in cauza va putea opta din nou cu respectarea cerintelor legale.Prescriptia dreptului de optiune succesorala. Cauza actului de optiune succesorala trebuie sa fie licita si morala .7oo C. civ. . 2o6. precum nici acceptarea succesiunii pentru ca s-ar fi descoperit pasive. legatarilor universali sau cu titlu universal. 197-198. cu argumentul ca art. . civ. In schim nerespectarea formei solemne precum si a cerintelor privind obiectul si cauza actului duc la nulitatea absoluta. Dreptul de optiune succesorala trebuie exercitat. Unii autori271 au sustinut ca termenul de 6 luni nu se aplica legatelor cu titlu particular. care devine in acest mod singurul succesor al defunctului. ad validitatem vreo formalitate.173 poate fi anulata pentru motivul ca ulterior s. nr. . pag. are o cauza falsa si deci se poate cere anularea ei269. care trebuie incheiat cu respectarea cerintelor de forma prevazute in mod expres de lege. in considerarea gresita ca acesta din urma s-a obligat la un contraechivalent banesc in schimbul renuntarii. In cazul legatelor cu titlu particular ar urma sa se aplice termenul general de presciptie din dreptul comun. asa cum s-a statornicit in practica judecatoreasca in acelasi termen se va face si renuntarea la mostenire270. Trib. Termenul de prescriptie de 6 luni se aplica nu numai mostenitorilor legali. trebuie sa aibe. foloseste termenul de” succesiune”. In schimb acceptarea sub beneficiu de inventar. fiind. modificat prin Decr. 270 A se vedea. Desi textul legal vorbeste numai de dreptul “de a accepta” mostenirea. in Repertoriu. nr. Acceptarea pura si simpla a mostenirii nu necesita.. Chirica. . Nerespectarea conditiilor privind capacitatea precum si viciile de consimtamint duc la nulitatea relativa a actului de optiune succesorala. Nu impartasim nici noi aceasta opinie 269A se vedea. Forma actului de optiune succesorala. Obiectul actului de optiune succesorala. In doctrina si practica judecatoreasca exista controversa in privinta acestora din urma. In cazul nerespectarii conditiilor de validitate a actului de optiune succesorala intervine sanctiunea nulitatii acestuia. care desemneaza numai transmisiunea universala sau cu titlu universal si nu transmisiunea cu titlu particular. ca orice act juridic. op.700 alin. D. 965 C. 4. asadar. in favoarea unui alt mostenitor rezervatar. precum si renuntarea la mostenire sunt acte juridice solemne. . asa cum rezulta din art. )pentru ca obiectul unui atare act optional este considerat ilicit. un act juridic consensual.73/1954 in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii. dec. dar si legatarilor cu titlu particular. 1 C. De pilda s-a aratat ca renuntarea unui mostenitor rezervatar la o succesiune ce cuprinde un imobil. civ.au descoperit active ale patrimoniului succesoral. Nu se poate face nici renuntarea si nici acceptarea unei succesiuni nedeschise(art.

in L. 2o1. cit. pag. 274Fr. Deak. cit. pag. 21o-211. Surdu. 275D. 215. pag. civ. 1243/1974. Popescu. civ. 1984/1972. 198o. M. 21o-211. 94/198o.82 alin. pag.Camelia Toader. . in Repertoriu. pag. op. cit. 353/1972. In termenul general de prescriptie se stinge nu dreptul de a accepta legatele cu titlu particular ci dreptul de a cere executarea lor275. de la succesori ori de la tertii care le detin. Art. Chirica.C. op. ceea ce inseamna ca si legatarul cu titlu particular trebuie sa-si exercite dreptul de optiune in termenul de 6 luni prevazut de art. D.36/1995. dec. pe anii 1969-1975. 1o7. civ. Editura Academiei. 124. ar putea fi exercitata oricind. pag. civ. pag. iar apoi in 271A se vedea. nr. Supr.686 C. op. pag. 2 din aceasta lege in sensul ca notarul public trebuie sa stabileasca “drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament”. 1973. . La aceasta se adauga argumentul ca in acest fel s-ar mentine timp indelungat o stare de incertitudine in privinta bunurilor succesorale. ceea ce nu este de dorit273. caci numai astfel se pot interpreta prevederile art. Stanculescu. R.7oo C. nr. de A. daca s-ar accepta teza ca legatul cu titlu particular nu trebuie acceptat in termenul de prescriptie de 6 luni. . prevazut de art. pag. . . Transmisiunea si imparteala mostenirii. civ. Chirica. op. Eliescu. Aplicarea temenului de prescriptie de 6 luni si legatarului cu titlu particular rezulta si din Legea nr. . 2o2. iar acest text legal vizeaza neindoilenic si transmisiunile cu titlu particular. Statescu. in Repertoriu. Editura “Proarcadia”. 273A se vedea. pag. D. P. 155-16o. atit de catre legatari cit si de catre mostenitorii sai si chiar fara ca legatarul sa-si fi manifestat in vreun fel intentia de a primi legatul. 211. termenul de “succesiune”folosit de textul legal mai sus amintit cuprinde in sine nu numai transmisiunea universala sau cu titlu universal ci si pe aceea cu titlu particular. cit. caci dreptul de proprietate este imprescriptibil extinctiv. 86-87. 158-16o.174 pentru argumetele expuse in doctrina de alti autori272. Or. 1974. . 1982o3. a se vedea. care fac obiectul legatului. Veronica Stoica. E. Acceptarea legatelor cu titlu particular nu trebuie confundata cu executarea lor. iar pentru altii termenul general de presciptie din dreptul comun. In adevar. dec. Chirica. in C. Apoi. 428o/1955. C. cit. Bucuresti. D. Costin. M. Principiul prescriptibilitatii dreptului de optiune succesorala. L. pag.M.7oo C. nr. ar insemna ca actiunea in revendicarea bunurilor individual determinate. cit. 443-444. D. nr. in C. care sustin pe buna dreptate ca este inacceptabil ca pentru unii mostenitori sa se aplice termenul de 6 luni prevazut de art. civ. pag. Bucuresti. pag. nr. cit. pe anii 1969-1975. in Contributia practicii judecatoresti la desvoltarea principiilor dreptului civil roman. prevede ca nimeni nu este obligat sa accepte o mostenire. 272A se vedea. Ionescu. Costin. 88-89. Ionascu.Fr. op. dec.St.dec. in C. pag. 492. pag. 7oo C. op. op. 445. Sect. M. Apoi trebuie avut in vedere si faptul ca uneori legatul cu titlu particular poate fi cu sarcina si nu poate fi consolidat in patrimoniul legatarului fara ca acesta sa-l fi acceptat 274. la dec. Carpenaru. op. . Muresan. Trib. dec. nr.. D. cit. 7/1956. 884. Nota. Deak. cit. SaftaRomano. Pentru practica judecatoreasca care consacra aceeasi opinie. M. este inadmisibil ca o persoana sa primeasca ceva fara sa-si fi manifestat vointa in acest sens. Mostenirea testamentara. op. pag. 875/1969.

”iar art. op. sect. Supr. pag. Alexandru Bacaci. pag. 16. ”.Fr. Pentru detalii in legatura cu natura juridica a prescriptiei extinctive si cu efectele ei asupra dreptului dedus judecatii a se vedea.D. Deak. . in Exceptiile de procedura in procesul civil. M. cit. supra. pag. ClujNapoca. op. Natura juridica a prescriptiei extinctive. civ.C. vorbeste tot de “prescrierea dreptului de accepta. ”. Costin. 79-8o. in Buletinul C. pag. nr. suspendare si repunere in termen. pag. 7oo C. 276Fr. cit. . . op. civ. . In legatura cu natura juridica a termenului de 6 luni in care se poate exercita dreptul de optiune succesorala. cit. Chirica. C. R. op. (Plen trib. . 129/1993. Vurdea. in C. dec. 97.73/1954. prevede ca “ dreptul de a accepta mostenirea se prescrie . trebuie vazut intr-o conceptie mai larga de integrare a lui in sintemul unitar reglementat de Codul civil referitor la stingerea drepturilor civile-tot un caz de prescriptie a dreptului la actiune. A se vedea si C.36/1995)276. pag. op. Tribunalul Suprem a decis in sensul ca termenul de 6 luni prevazut de art. astfel cum a fost modificat prin Decr. 211. pag.175 certificatul de mostenitor trebuie sa mentioneze cota sau bunurile care se cuvin fiecarui mostenitor in parte. cit.85 si 88 din Legea nr. 1963. S. pag. cit. D. in R. Statescu. Eliescu.7o1 C. iar nu de prescriptie a dreptului material. 277A se vedea in acest sens. loc. 445. cit. 3235 . D. S. civ. Editura “Dacia”.M. Safta-Romano. 82. . Propuneri “de lege ferenda” privind natura juridica a termenului de acceptare a succesiunii. sa elibereze certificat de vacanta succesorala (art. 113-128. J. op. pag. /1993. nr. nr.7oo C. pag. dec. Asa fiind el este susceptibil de intrerupere. I. . civ. 1983. 215. precizam ca de vreme ce art. In sensul ca este o inadvertenta a califica termenul de optiune succesorala ca un termen de prescriptie a se vedea. . 442-443. dupa regulile generale aplicabile in materie. . Deak. 198o. 11. de indrumare nr.E. cit. J. fara sa intram in toate detaliile controversei existente in literatura juridica. el nu poate fi calificat decit ca fiind un termen de prescriptie si nu de decadere277. 7/1963. sau in caz ca nu exista mostenitori legali si nici testamentari.

Imprejurarea ca succesibilul afla mai tirziu de moartea celui care lasa mostenirea nu are influienta asupra momentului de la care incepe sa curga termenul de 6 luni de optiune succesorala si nici faptul ca succesibilul locuieste in alta localitate. D. . Prescriptia opereaza de drept si poate fi invocata de orice parte interesata si. 12/1973. in C. Dupa deschiderea succesiunii. Supr. dec. pag. 169. Supr. sect. 282A se vedea. nr.176 Dreptul de a accepta succesiunea se stinge prin implinirea termenului de 6 luni si echivaleaza cu o renuntare implicita la mostenire278. dec. pe anii 1969-1975. 74-75. in R. . op. pag. inainte de deschiderea succesiunii. 2/1973. astfel incit sa se poata pronunta in cunostinta de cauza283. Trib. D. 280A se vedea. Trib. Nu sunt de natura sa modifice data de la care curge termenul de prescriptie nici imprejurarea ca unele bunuri sunt aduse ulterior la masa succesorala sau aceea ca drepturile defunctului nu sunt precizate sau individualizate la data decesului282 . 156-157. . in tara sau in strainatate 281. Desigur acceptarea mostenirii de catre succesibilii 278A se vedea. R. 1387/1957. 445. 1957. 281A se vedea. Trib. civ. Termenul de 6 luni prevazut de lege pentru optiunea succesorala a fost apreciat ca fiind suficient pentru ca acestia sa cunoasca cu exactitate atit numarul si calitatea celor chemati la mostenire. care trebuie sa-si exerccite dreptul lor de optiune fara sa astepte sa se pronunte ceilalti succesibili care ii preced. in compunerea prev. pag. 39 alin. 211. D. Termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala incepe sa curga din momentul deschiderii succesiunii280. in orice stare a pricinii279. Trib. nr. nr. pe anii 1952-1969. ci si pentru cei subsecventi. 213/1987. . 58/1968. nr. dec. adica data mortii celui care lasa mostenirea. in astfel de caz. nr. pag. . . Nu are nici o valabilitate nici obligatia asumata. succesibilul poate opta din nou in conditii legale. cit. R. Exercitarea dreptului de optiune succesorala inainte de deschiderea succesiunii este lovita de nulitate absoluta. in Repertoriu. Chirica. civ. dec. indiferent de data la care s-a facut inscrierea decesului in registrul de stare civila. 1o/1987. Termenul de prescriptie de 6 luni incepe sa curga de la momentul deschiderii succesiunii nu numai pentru succesibilii de rang preferat. in R. nr. col. Ulterior succesibilul are posibilitatea de a opta liber dupa propria vointa. 2 si 3 din Legea nr. 279A se vedea. loc. Imprejurarea ca succesibilul a luat cunostinta mai tirziu de faptul deschiderii mostenirii si din aceasta cauza a pierdut termenul de prescriptie poate constitui un motiv temeinic pentru care sa ceara repunerea sa in termen de catre instanta de judecata. fiind un pact asupra unei succesiuni viitoare. pag. 197-198. in repertoriu. Supr. 858/1962. Supr. 283A se vedea. nr. D. Alexandru Bacaci. precum si pasivul succesoral. supra. pag. cit si intinderea masei succesorale. 1413/1973. de catre instanta de judecata. . de a opta intr-un fel sau altul. . cit. dec. de art. din oficiu.

cit. tot astfel. ceea ce inseamna ca mostenitorii vor avea la indemina pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala numai restul din termenul de prescriptie ramas de la antecesorul lor. nr. 288M. col. Costin. civ. indiferent de faptul ca succesibilii vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare. Potrivit art. pag. nr. termenul de prescriptie va curge numaia de la data nasterii sale cind se va sti ca s-a nascut viu. in R. Eliescu. Sunt. 35-36. 1o2-1o3. civ. 1566/1986. pag. 118. D. De asemenea cind un minor vine la succesiune in concurs cu parintii sai. 287A se vedea in acest sens. op. Astfel. nr. Demetrescu. in Dreptul nr. termenul de optiune incepe sa curga tot din momentul deschiderii succesiunii la care se opteaza. filiatia dinafara casatoriei. sect. Toader. nr. 2o3-2o4. )287. 113-116. Supr. D. nr. civ.M.. 153. In cazul copilului conceput numai la data deschiderii mostenirii. sect. pag. Trib. cu defunctul s-a stabilit prin hotarire judecatoreasca termenul de prescriptie va incepe sa curga. acesta se transmite propriilor sai mostenitori in starea in care se gasea in patrimoniul sau. in R. 3/1987. D. in ipoteza in care succesibilul a decedat inainte de a-si fi exercitat dreptul de optiune succesorala. cit. Acceptind insa apoi ultima mostenire prin exercitarea propriului lor drept de optiune. dec. in C. daca ei nu au exercitat dreptul de optiune in termenul ramas de la antecesorul lor acesta se stinge o data cu titlul de mostenitor.692 C. trib. op. in R. s-a admis ca termenul va curge din momentul in care succesibilul a avut cunostinta de imprejurarea determinanta care ii confera vocatie la acea mostenire 286. pag. dec. 158o/1969. 68-69. R. ci de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti 289. si in acest caz. pag. cit. P. in L. Supr. R. D. din aceasta nu va mai face parte dreptul de mostenire al succesibilului decedat asupra primei mosteniri285 . Consideratii in legatura cu aplicarea principiului apareentei in drept in materia mostenirii. asa cum cere legea (art. . 1939/1986. 9/1958. 1o/1987. dec. ci de la un alt moment. Supr. dec. unele situatii de exceptie cind se accepta ca termenul de precsriptie despre care vorbim va incepe sa curga. R. 447. 285Fr. Termenul de prescriptie pentru optiunea succesorala incepe sa curga de la momentul deschideii succesiunii. civ. nu de la data deschiderii succesiunii. pag. Se poate astfel spune ca. R. pag. nr. pag. 6/1987. nr. tot prin 284A se vedea. despre legatura sa de rudenie cu defunctul. 16o6/1957. ca de pilda. 1969. Popescu.177 de rang preferat are drept efect ineficacitatea optiunii succesibililor subsecventi284. nr. dec. Trib. nu de la data deschiderii succesiunii. civ. 213/1987. 69.288 In cazul in care legatura de rudenie. 289A se vedea. Cind. cu Nota de D. termenul de 6 luni va incepe sa curga de la data cind a fost numit curatorul de catre autoritatea tutelara. op. in cazul in care mostenitorul afla despre testamentul facut in favoarea sa dupa curgerea celor 6 luni de la deschiderea succesiunii sau afla.654 C. 9/1993. Desigur. Deak. C. nr. 286A se vedea. totusi. pag.

290A se vedea. . 129/1993. instanta de judecata.b din Decr.167/1958 cursul termenului de optiune succesorala se va suspenda de drept in urmatoarele cazuri: . 291A se vedea Dec. . Forta majora. pag. D. Costin. un termen de prescriptie el este susceptibil de suspendare. 197o. J. poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data la care a incetat impiedicarea. asadar. inafara de cele care stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decit termenul corespunzator prevazut prin decretul de fata”. civ. nr. in Buletinul C. 84-87. 833/1983. sect.cind succesibilul face parte din fortele armate ale Romaniei. nr. pag. la cererea acelui mostenitor. 188-19o. Termenul de 6 luni de optiune succesorala. iar succesiunea sa nedeschisa.M. 25. este o cauza de suspendare a prescriptiei. se abroga orice dispozitii legale contrare prezentului decret. M. Mayo. de indrumare nr. 7/1983. S. potrivit art. pag. sect. in R. 47o/197o. potrivit prevederilor Decr.7oo alin. nr. 1993. S.13) ca forta majora este o cauza de suspendare de drept a prescriptiei si de asemenea ca repunerea in termen se poate dispune de catre instanta de judecata pentru alte motive temeinice (art. pag.a). 1o8-111 . Intrind in vigoare Decr. 2 C.19 din Decr. Art. . cit. dec. pag. (asa cum a fost modificat prin Decr. D. nr. Plenul Tribunalului Suprem a hotarit 291ca prevederile art. nr. 1983.13 lit. Pina in acest moment cel disparut se considera a fi in viata. R. privitor la prescriptia extinctiva. 292A se vedea. care opereaza de drept si nu un motiv de repunere in termen292 . D. 15-17. dec. In cazul statului care culege mostenirea vacanta in lipsa mostenitorilor legali nu se pune problema prescriptiei dreptului de optiune. in C.167/1958.cind succesibilul este impiedicat de un caz de forta majora sa-si exercite dreptul de optiune succesorala(art.167/1958. intrerupere si repunere in termen. . op. fiind.73/1954) prevede ca mostenitorul care a fost impiedecat sa-si manifeste vointa in sensul de a opta pentru o succesiune. asa cum am precizat mai sus. el este obligat ca orice mostenitor sa opteze in termenul de prescriptie prevazut de lege290. J. caci statul este considerat de lege ca fiind mostenitor sub beneficiu de inventar (art. 1963.C. Supr. iar acestea sunt pe picior de razboi (art.7oo alin. in C. 167-17o. civ. nr. Asadar. trebuie considerate abrogate tacit de vreme ce prin art. nr.13 lit. civ. Eliescu. 81-83. 26 din decret se dispune ca :”pe data intrarii in vigoare a decretului. M. dec. termenul de prescrptie va curge de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti declarative de moarte si nu de la data stabilita de instnta ca fiind aceea a mortii. 7/1963. cit. op. din motive de forta majora. 2 C.31/1954.68o C. Cu privire la termenul de acceptare a succesiunii. D. civ. pag. nr. civ. pag. nr.178 hotarire judecatoreasca s-a declarat moartea celui care lasa mostenirea. ).19). A se vedea si Trib. prin forta majora intelegindu-se un eveniment exterior invincibil si imprevizibil si care-l impiedica in mod absolut de a actiona293. in C. . care prevede (art. Daca insa statul este chemat la mostenire pe baza unui testament si nu in virtutea legii.

Deak. J. civ. Editura” All-Beck”. pe 1993. 129/1993. Bucuresti. in Teoria generala a obligatiilor.167/1958 in ipoteza in care se constata ca succesibilul s-a aflat intr-o situatie. supra.cind succesibilul este lipsit de capacitate de exercitiu si nu are reprezentant legal sau are capacitate restrinsa de exercitiu si nu are cine sa-i incuviinteze actele(art. Bucuresti. Repunerea in termen opereaza in aceste cazuri de drept.13 din Decr. Editura Stiintifica. . nr. 197o. . 1972. Aceasta inseamna ca succesibilul are. In cazul suspendarii prescriptiei. care nu-i este imputabila si care a dus la pierderea termenului de prescriptie. sect. Bucuresti. 1968. pag. dec. in C. S. Beleiu. 81-83. 2 din decr.179 . luindu-se in calcul si timpul curs inaintea suspendarii. Subiectele dreptului civil. 128. nr. Anghel. Popa. nr. 1/1979.Fr. Barsan. pag. 1977.O.167/1958). Bucuresti. Teoria generala a obligatiilor. M. in Buletinul C. Popescu. nr. prin cererea facuta in conditiile acestor acte normative. in C. a Legii nr. 12/1995 precum si a Legii nr. dec. potrivit art. R. J. iar incuviintarea autoritatii tutelare vine numai sa valideze aceasta acceptare. dec. pag. Editura Academiei. 295Competenta de a dispune repunerea in termen revine instantei de judecata. nr. notarii sau organele administratiei de stat neavind nici o competenta in acest sens. 1965. D. dar nu se va implini inainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la incetarea cauzei de suspendare. in C. cit. 833/1983.M. sect. civ. Succesibilul trebuie sa ceara insa repunerea in termen in decurs de o luna de la 293A se vedea.167/1958 in practica judecatoreasca s-a admis ca precriptia se suspenda si pe durata necesara obtinerii autorizatiei. pag. Raspunderea civila delictuala. pag.C. loc. R. Editura “AllBeck”. Repunerea in termen poate fi dispusa de instanta de judecata295. 1992. potrivit decr. civ. C. pag. 18/1991. Supr. 55. M. in R. asa cum am vazut mai sus. 167/1958. cit. Trib. nr. pag. Raspunderea civila delictuala. pag. 234. la indemina un nou termen de 6 luni pentru a a-si exercita dreptul de optiune succesorala. de T. in cazul Legii nr. cu privire la cota ce li se cuvine. Editura Stiintifica.19 din Decr. nr. Mayo. D. nr. 17o-171. Fr. 128. Introducere in dreptul civil .14 alin. Bucuresti. Anca. 139/1961. dec. 424/1977. dec. 358/1965. D. 2o8-211. 22. pag. Eliescu. pag. 1986. D. supra. D. fara a mai fi nevoie de interventia instantelor judecatoresti. 84. 2o9-21o.Acest din urma autor sustine opinia exprimata si de altii anterior in sensul ca in cazul minorului care are ocotitor legal acceptarea mostenirii trebuie facuta in termen. pag. Gh. dec. Statescu. nr. in cazul persoanelor incapabile sau cu capacitate de exercitiu restrinsa. S. 1961.pe linga cazurile de suspendare a presciptiei prevazute de art. Manual de drept civil. dupa incetarea cauzei de suspendare. M. pag. sect. 273-275. A se vedea si Trib. in C. C. 1993. Editura “Sansa”. 77. de I. mostenitorii fostului proprietar sunt considerati a fi repusi in termenul de optiune succesorala si ca au acceptat mostenirea. Supr. 590/1986. 1999. Partea generala. pag. practic. Drept civil. 294A se vedea in acest sens. S-a considerat pe buna dreptate ca prescriptia nu poate curge impotriva celui care nu a ramas pasiv ci s-a conformat legii carind autorizatia prevazuta de lege294. 1o/2oo1. R. Editia a III-a. Insa. Drept civil roman. Deak. dec. Bucuresti. daca demersurile necesare in acest sens au fost efectuate inaintea implinirii termenului de prescriptie. in Raspunderea civila. Pentru practica judecatoreasca a se vedea. A se vedea. Ungureanu. nr. Popescu si P. T. 1096/1978. nr. 424-425. nr. prescriptia isi reia cursul.

S-a sustinut de catre unii autori305 ca admiterea cererii de repunere in termen constituie o acceptare implicita a mostenirii de catre mostenitorul care a formulat cererea. Fr. Eliescu. iar uneori. pag.180 incetarea cauzei care a determinat depasirea termenului de prescriptie296. in C. . pag. 299Trib. civ.aflarea ulterioara a legaturii de rudenie cu defunctul etc302. in C. in conditiile art. Costin. Alti autori306 insa. Deak. D. in R. cit. fara sa mai fie nevoie de acordarea vreunui temen in vederea exercitarii dreptului de optiune succesorala. M. pag. loc. Gh. D. Beleiu(II). iar legaturile dintre acesta si mostenitorii sai nu erau normale. a se vedea. 1411/1973. Starea de boala indelungata si grava a fost de asemenea considerata ca un motiv de repunere in teremen de catre instantele judecatoresti303. op. 181-185.indrumarea gresita de catre notar. nr.M. care sunt deosebite de forta majora. 19 din Decr. 2728. pag. In ce priveste efectele cererii de repunere in termenul de prescriptie. pag. dec. In sensul ca aflarea despre legatura de rudenie sau de existenta testamentului nu sunt cauza de repunere in termen ci amina curgerea termenului de prescriptie pina la data cins succesibilula cunoscut temeiul chemarii sale la mostenire. fiind considerate cazuri fortuite. 47o/197o. civ. Deak. D. 303Fr. 452. R. care trebuie verificate de instantele judecatoresti 297. Repunerea in termen. cit. Supr. 1o3. pag. 211. Deak.Fr. 82-85. M. pag. civ. nr. 305A se vedea. Supr. op. pag. Supr. cit. op. sect. Supr. 11-112. pag. nr. pag. a drepturilor si indatoririlor parintesti299. in practica judecatoreasca. cit. 167/1958. 453. 302In acest sens. 90. I. 300Trib. Eliescu. 1973. 912/1989. 59o/1986. pag. nr. la a caror parere ne raliem sustin ca in urma admiterii cererii de repunere in termenul de prescriptie instanta de judecata va putea acorda un termen 296A se vedea cu privire la natura juridica a termenului de o luna. 306M. Carpenaru. dec.D.necunoasterea testamenului de catre legatar301. op. cit. ascunderea cu rea credinta a mortii lui de cujus de catre ceilalti mostenitori. sect. urmata de tergiversare din partea organului administratiei locale300. Trib. pag. sect. prin parasirea copilului. cit. nr. cit. sect. 298A se vedea. cit. op. pag. 217-218. J.St. ca un caz de forta majora304. sect. 304A se vedea. C. 32-44. dec. S. Mayo. supra.neexercitarea de catre mama.decesul in tara straina a lui de cujus. nu exista unitate de vederi in literatura juridica. Sunt considerate motive temeinice. 1399/1986. cit. pag. op. cit. pag. op. cit. supra. 215. civ. Chirica. 495. dec. in C. Safta-Romano. 9o-93. nr. D. 1986. op. 1986. Deleanu (I). civ. Trib.decesul intrun penitenciar298. E. 167-17o. Statescu. op. 301C. 129/1993. D. in C. nr. 197o. cit. op. dec. 297A se vedea.

Prin acceptarea mostenirii se intelege actul sau faptul juridic unilateral prin care succesibilul isi consolideaza definitiv calitatea de mostenitor al defunctului308.Fr. dreptul de aptiune s-a consumat si nu exista ce sa se intrerupa. acest lucru poate fi realizat. pag. Chirica. In cazul renuntarii la mostenire. fara ca succesibilul sa fi exercitat dreptul de optiune. 308D. 112/1995 si ale Legii nr. Deak.dreptul sau de a accepta succesiunea s-a stins. nr. Chirica. Efectele implinirii termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala. Desi unii autori echivaleaza neacceptarea mostenirii cu renuntarea tacita la aceasta307. Sectiunea a II-a. 1o/2oo1. Rosetti-Balanescu. intrucit uneori judecarea cererii de repunere in termen poate sa dureze mai mult. odata acceptata mostenirea in termen. pag. op. Daca insa. la fel ca si renuntarea la succesiune. cit. dar numai inauntrul termenului de prescriptie de 6 luni. din chiar cererea de repunere in termen. in sensul ca produce efecte erga omnes. retroactiv. desi de principiu se accepta aplicarea Decr. moment care 307A se vedea. face ca acesta sa fie considerat strain de mostenire. intr-adevar nu se vede de ce ar mai fi nevoie de acordarea unui nou termen. cum sunt ceilalti mostenitori. I. cei care nu au acceptat mostenirea in termen sunt repusi de drept in termen in conditiile Legii nr.181 rezonabil. op. putind fi invocata. 218. renuntatorul nu are aceasta posibilitate. Acceptarea mostenirii.7oo C. mostenitorii subsecventi. Al. nevoie de un termen in care sa se faca inventarul fidel si exact al patrimoniului succesoral. cit. asa cum am aratat mai sus. 217. Astfel in vreme ce succesorul care nu a acceptat mostenirea in termen poate beneficia de repunere in termen. pe cind in cazul renuntatorilor acest lucru nu este valabil. Transmisiunea succesorala opereaza la data deschiderii mostenirii. 18/1991. Implinirea termenului de 6 luni prevazut de art. op. si titlul sau de mostenitor. cele doua situatii nu trebuie confundate.D. civ. 283. rezulta ca succesibilul intelege sa accepte mostenirea pur si simplu. Baicoianu. cind acceptarea rezulta din insasi cererea depusa la instanta de judecata.. creditorii si debitorii succesiunii. cum am vazut. practic nu are nici o eficienta. asadar. de orice persoana interesata. care a fost admisa. Stingerea titlului de succesor ca urmare a implinii termenului de prescriptie are un carcater absolut. pag. . In adevar. 456. legatarii. Apoi. Aceasta necesitate se impune atunci cind succesibilul isi manifesta vointa in sensul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar. care poate chiar depasi termenul de 6 luni de la data cind a luat sfirsit imprejurarea care l-a impiedicat pe succesibil sa-si exercite dreptul de optiune. pag. in conditiile art. op. In problema intreruperii termenului de optiune succesorala. 167/1958. cit.. odata cu el stingindu-se. 7o1 C. civ. ale Legii nr. daca succesibilul doreste sa revina asupra renuntarii. cit. cind este.

expresa sau tacita. cit. acceptarea pura si simpla voluntara poate fi.DChirica. Potrivit art. isi consolideaza numai dreptul transmis prin faptul mortii celui care lasa mostenirea. 219. Asadar. Deak. M. declaratia data la consiliul local prin care se indica compunerea masei succesorale si se precizeaza calitatea de mostenitor a 309A se vedea. care poate fi echivoca 309. fiind astfel o sanctiune prevazuta de lege pentru acestea. Acceptarea pura si simpla este de doua feluri. dar nu solemn. Acceptarea pura si simpla voluntara. asadar. data la notar in sensul acceptarii mostenirii. se pune problema interpretarii acestora. 122. 685 C. Prin acceptarea pura si simpla a mostenirii succesibilul isi insuseste neconditionat calitatea de mostenitor. pag. nu are valoarea unei acceptari. Statescu. 310A se vedea. Eliescu. 1. Astfel s-a considerat ca sunt acte de acceptare a mosteeenirii petitia de ereditate.689 C. Potrivit art. O declaratie verbala in acest sens. cind este rezultatul manifestarii libere de vointa a succesibilului si fortata. voluntara.182 marcheaza. cu conditia ca aceasta sa nu aibe un caracter strict confidential310. fraza a doua. acceptarea este expresa cind rezulta dintr-un inscris autentic sau privat. pag. cit. pag. 219. op. S-a argumentat in acest sens ca legiuitorul. 689 C. Le vom analiza pe rind. Sa spus ca acceptarea poate rezulta si dintr-o scrisoare simpla din care sa rezulte insa vointa neechivoca a succesibilului de a accepta mostenirea. Constituie acte de acceptare a mostenirii si diferitele cereri adresate instantelor judecatoresti. notarului public sau organelor admnistratiei de stat pentru solutionarea unor chestiuni care privesc mostenirea. prin interzicerea acceptarii exprese orale a voit sa-l fereasca pe succesibil de consecintele unui cuvint rostit la intimplare si de asemenea pentru a evita dovada cu martori. cind este rezultatul savirsirii unor fapte culpabile de catre succesor. cit. op. 457. chiar daca da expresie vointei succesibilului de a accepta mostenirea. . acceptarea mostenirii poate fi pura si simpla sau sub beneficiu de inventar. C. civ. se poate spune ca acceptarea expresa este un act formal. cererea de deschidere a procedurii succesorale notariale in care se exprima vointa succesibilului de a accepta mostenirea.Fr. pag. Nu exista probleme cind este vorba de o declaratie clara. Prin acceptarea mostenirii succesibilul. la rindul ei. asadar. avind loc confuziunea patrimoniului sau personal cu acela al defunctului. A. cum am vazut. op. cit. civ. numai ca insusire calitatii de mostenitor se poate face si prin inscrisuri din care aceasta vointa a succesibilului nu rezulta direct sau care nu au fost facute neaparat in acest scop. cind. curgerea termenului de prescriptie in vederea acceptarii sau nu a mostenirii. a) Acceptarea voluntara expresa. op. Potrivit art. Acceptarea pura si simpla a mostenirii. civ. In aceste conditii succesibilul raspunde pentru datoriile si sarcinile succesiunii peste limitele patrimoniului succesoral (ultra vires hereditatis) insa numai proportional cu cota ce i se cuvine din succesiune.

civ. J. Trib. si actele de dispozitie si administrare definitiva. civ. apelul introdus de un mostenitor impotriva unei hotariri judecatoresti. Potrivit art. 3 C. dec. nr. la faptul ca daca unele bunuri din succesiune sunt supuse stricaciunii sau a caror conservare ar fi 311A se vedea. pag. pe de o parte. Nu orice act insa adresat instantei de judecata constituie o acceptare a mostenirii. op. Sect. 778/1962. In schimb. civ. R. Supr. neindoielnic. aceasta fiind un act de dispozitie. nu de o exprimare directa din partea succesibilului. daca autorul sau a fost parte in proces si apoi a decedat. S. 2193/199o. b) Acceptarea voluntara tacita. 199o-1992. civ. legiuitorul se mai refera expres prin art. sect.C. In acest din urma caz este nevoie de o imputenicire scrisa. 1o/1964. ) motivat de faptul ca intirzierea ar provoca pagube mostenitorilor acestuia313. data special in sensul acceptarii pure si simple a mostenirii312. 3/1990.1539 alin.7o7 C. pag. ingrijire si admnistrare provizorie nu sunt acte de acceptare a mostenirii.69o C. 65-66 312A se vedea. N. asa cum am aratat mai sus. actele de dispozitie cu privire la bunurile succesorale. 313Fr. . Acceptarea voluntara expresa poate fi facuta. 458. pag. asadar. fraza a treia. intentia sa de acceptare. 1962. in C. cit. Supr. civ. . asa cum vom vedea. civ. Evident mandatarul trebuie sa accepte in scris mostenirea in termenul de prescriptie. de acceptare a mostenirii. nr. daca cel care le face nu a luat titlul sau calitatea de erede. nu constituie prin el insasi un act de acceptare a mostenirii. Este vorba. Simpla precizare intr-un inscris ca este chemat la mostenire nu echivaleaza cu o acceptare a acelei mosteniri. Concluzia trebuie insa sa fie neechivoca. pag. nr. nr. ci de una subinteleasa din actele si faptele pe care le savirseste. Potrivit art. 116. la vinzarea silita a unui imobil succesoral constituie de asemenea un act de acceptare a succesiunii. acceptarea este tacita cind mostenitorul face un act pe care nu l-ar savirsi decit in calitatea sa de erede si care lasa sa se inteleaga. in R. pr. fie prin mandatar. dec. In cazul decesului mandantului. col. in anumite conditii. Opozitia. nr. prevede ca actele de conservare. care acrediteaza o atare concluzie. Esential este ca din actul respectiv sa rezulte vointa neechivoca a succesibilului de a accepta mostenirea. 114-116 . Art. Trib. formulata de un succesibil. civ. nefiind suficient ca procura sa aibe numai o data care se incadreaza in termenul de prescriptie. pag. Procura in sine nu valoreaza acceptarea mostenirii. 768/1963. Trib. sect. J. constituie acte de acceptare a mostenirii. mandatarul poate accepta mostenirea (art. in Deciziile C. nr. Deak. in J. In fine. pentru ca inscrisul sa fie depus la notarul care desbate succesiunea311. S. civ. In privinta actelor care echivaleaza cu o acceptare tacita.183 succesibilului. pe de alta parte. dec. Supr. civ. civ. caci actele echivoce nu pot constitui o acceptare valabila a mostenirii314. caci poate fi revocata (art. D.689 C.1553 C. 162.. potrivit art 691 C. dec. chiar renuntarea. trebuie sa distingem intre actele de conservare. 285 alin. ingrijire si administrare provizorie. fie personal. civ. 7o7/1989. 314A se vedea. D. ) pe cind acceptarea mostenirii este irevocabila. 2 C.

R. nr. nr. 118. Tulcea. in diferite contexte si nuantari. civ. intrucit acceptarea donatiei s-a facut inainte de deschiderea mostenirii. in sistemul legii nr. civ. 1o92.5/1973.315 Actele materiale de ingrijire. ca mutarea vremelnica a succesibilului intr-un imobil succesoral pentru a -i asigura pastrarea in bune conditii nu constituie o acceptare a mostenirii316. D. Astfel de acte sunt:punerea si ridicarea pecetilor. in R. 1o92/1983. Timis. jud. R. cit. 72. jud. op.Trib. practica judecatoreasca si doctrina au cautat sa determine. 62. Suceava. nici luarea din patrimoniul succesoral a unor obiecte care constituie amintiri de familie. C. pag. in Probleme de drept din practica Tribunalului Suprem. 2/1975. jud. 59. s-a considerat ca sunt acte de acceptare tacita a mostenirii preluarea in posesia si folosinta a unor bunuri succesorale.emiterea unui comandament sau a unei somatii pentru o creanta datorata succesiunii. asadar. 3/1984. in R. nr. 12/1973. dec. din intimplare s-a inchiriat succesibilului tocmai acea casa). civ. 49. nr. D.efectuarea unor reparatii urgente. 317A se vedea. Nota critica la dec. ele. D. 12/1977. care toate acrediteaza ideia ca succesibilul se 315A se vedea. Jud. nr. Pornind de la aceste prevederi legale. Trib. Lazar. 61/1972. Trib. nr. Suceava. Supr.incasarea unor sume datorate succesiunii. a hirtiilor de valoare pentru a le conserva sau reparatiile urgente efectuate la unele bunuri succesorale317. op. 11/1976. pag. in R. De asemenea nu constituie acte de acceptare tacita a mostenirii nici preluarea de catre succesibil a cheilor casei sau dulapurilor.D. pag. sectia civila. Mihuta. D. R. Suceava.184 prea oneroasa. realizarea pe terenul ce face parte din masa succesorala a unor constructii. cit. . intocmirea inventarului. succesibilul poate lua autorizarea justitiei pentru a le vinde prin licitatie publica. 22o. dec. citata supra. R. civ. 83o/1983. pag. 219-22o. nu constituie o acceptare a mostenirii. nu au valoarea unei acceptari tacite. In privinta actelor de conservare s-a precizat ca acestea fiind acelea care au ca scop pastrarea sau impiedicarea deteriorarii unui bun sau a unui patrimoniu. nr.Trib.intreruperea unei prescriptii. 1/1984.luarea unei inscriptii ipotecare. civ. insa acest fapt. 51-52. nr. D. R. bibelouri sau a unui bun de valoare cu totul redusa. in R. citata de I. dec. nr. R. nr. exercitarea unor actiuni posesorii cu privire la un bun succesoral etc. reinoirea sau inscrierea unei ipoteci neiscrise de defunct. in R. dec. care prin natura si valoarea lor nu pot constitui doar amintiri de familie319. civ. In schimb. Chirica. nr. 316A se vedea. pag. nr. inainte de nasterea dreptului de optiune succesorala. sect. dec. fotografii. mutarea definitiva a succesibilului in casa mostenita (dar nu si atunci cind. a Trib. Trib. dec. in R. pag. Trib. 11o/1975. pag. Rosu. 849/1977. D. pag. chiar daca donatia s-a facut fara scutire de raport 318. nr. care anume fapte materiale si acte juridice savirsite de un succesibil au echivalenta unei acceptari tacite a mostenirii. Vrancea. 318A se vedea. chiar facute de succesibil. jud. precizeaza textul legal. N. Statescu. jud. Primirea ca zestre in timpul vietii de la parinte si stapinirea bunurilor dupa moartea acestuia nu constituie o acceptare tacita a mostenirii. 644/1973. S.

jud. precum si constituirea unor drepturi reale ca servituti. 5o7/1979. nr. nr. cum este cazul platii cheltuielilor pentru inmormintare sau vinzarea bunurilor supuse stricaciunii potrivit art. 49. R. . pentru a putea conchide daca folosirea bunului de catre succesibil poate fi considerata o acceptare tacita a succesiunii. 12/1977. . nr. 8o8/1959. dec. dec. . op. de bunuri singulare. nu echivaleaza cu acceptarea tacita a mostenirii. . 321A se vedea in acest sens. in Dreptul nr. pag. 123-124. nr. nu sunt de natura a acredita ideia unei acceptari tacite a mostenirii. in sensul daca foloseste bunul in calitatea sa de coidivizar sau in calitate de succesor.185 comporta ca un proprietar si deci a acceptat mostenirea320. uzufruct. dec. pag. 197o. Jud. 67. 67. Supr. Trib. A se vedea in acest sens. . 88-9o. pag. in R. a bunurilor singulare din mostenire. el poate fi considerat ca act de acceptare a mostenirii. 199. in R. . se va considera ca el a acceptat tacit mostenirea. 11o8/1971. 7/199o. D.7o7 C. pag. 1792/1989. 320A se vedea. 277/1986. R. Atit in doctrina cit si in practica judecatoreasca au fost considerate ca exprimind vointa de acceptare tacita a mostenirii. dec. 1792/1989. Timis. pag. pag. Supr. in Repertoriu. incheierea unui antecontract de vinzare. Daca insa bunul nu era al celui care lasa mostenirea. )iar succesibilul dispune de el cu convingerea ca bunul face parte din mostenire. dec. fie onerosae. in C. M. in Repertoriu. Ungur. 7/199o. supra. 322Instrainarea unui bun din masa succesorala. Supr. chiar daca un astfel de act nu este valid. 79-8o. pag. 727/1975. Satu Mare. A. trebuie limpezita intentia sa. nr. civ. cit. D. sect. neproducind efectele sale specifice. cit.7o6 C. in C. ci acesta il detinea numai cu titlu precar (depozit. D. Eliescu. in C. daca nu este completata si de alte acte din care sa rezulte intentia neindoilenica de acceptare a succesiunii nu poate constituii o acceptare tacita. de regula in intervalul de timp prevazut de art. 3/1989. nr. pentru deliberare si facerea inventarului. actele de instrainare. in cazul succesibilului coindivizar cu defunctul. cu Nota de H. . nr. 66. D. nr. sau renuntarea la un drept. 1154/1986. civ. civ. nr. D. pag. nr.Trib. pag. considerate ca acte de acceptare tacita a mostenirii. civ. civ. dec. 49o/197o. nr. Intrucit si in cazul lor conteaza intentia succesibilului care trebuie desprinsa din ele. valorificarea unor drepturi de natura intelectuala privind o opera a defunctului323.cumparare a unui imobil din masa succesorala. civ. nr. pag. 849/1977. civ. in principiu. 11o/1975.Trib. Actele de adminsitrare provizorie. de catre succcesibilul care credea gresit ca bunul este proprietatea sa. R. Astfel de acte se fac de cele mai multe ori ca datorii de cuviosenie sau pentru conservarea averii succesorale. cum sunt cele de natura urgenta care nu pot fi aminate pina la exercitiul dreptului de optiune succesorala si care sunt indeplinite. 1o8.321 Actele de dispozitie cu privire la bunurile succesorale efectuate de catre succesibil sunt. 1971. 1o/1981. dec. 164-166. sect. dec. in aceste cazuri. dec. Chiar daca este vorba. Eliescu. pag. 445. locatiune etc. nr. cit.Trib. op. jud. . 126. A se vedea in acest sens. pag. nr. 586o. in Dreptul nr. nr. fie gratuite. Trib. Tulcea. 1986. pe anii 1952-1969. M. 15o3/1988. col. acceptarea tacita a 319 Folosirea de catre sotul supravietuitor a bunurilor dobindite in timpul casatoriei. gaj etc. civ. in R. dec. si nu actul in sine322 . A se vedea in acest sens. chiar daca ulterior actul de instrainare propriu-zisa nu sa mai incheiat. ipoteca. .dec. dec. D. Trib. pag. asupra unor bunuri succesorale. Tot astfel. pe anii 1969-1975. .

Numai in acest mod. ). potrivit art. ca instrainarea nu poate avea ca obiect titlul de mostenitor care sa includa in sine si dreptul de optiune succesorala intrucit acestea sunt intransmisibile prin acte intre vii. trebuie sa incheie actul de dispozitie inainte de implinirea termenului de prescriptie. civ. acceptind. . . 1o3. R. pag. asa cum am precizat mai sus. 464. Aceasta consecinta deriva. op. ca in prealabil sa fi acceptat acea mostenire. 117. Eliescu. fiind incadrat de catre legiuitor in categoria actelor de administrare provizorie in sensul art. prin insasi incheierea actului de dispozitie. dobindesc partea renuntatorului nu de la defunct. prevede. civ.renuntarea in folosul tutror coerezilor ssi cind renuntatorul primeste pretul renuntarii. in cazul vinzarii drepturilor succesorale. alaturi de alti autori 325 . fie ca este gratuita (art. continind in sine si acceptarea prelabila a mostenirii. potrivit art. T. o poate transmite celui cu care a incheiat actul vinzarii. 7/1958. in R. pag. 126. mostenirea. pag. asa cum am precizat mai sus. dec. 126-127.691 C. Fiind vorba de instrainarea unei universalitati sau a unei parti din aceasta nu poate fi vorba decit de mostenitorii legali.690 C. D. . Consideram si noi. pag. Eliescu.186 mostenirii pe care actele precizate mai sus o exprima. Daca renuntarea este pur abdicativa. Renuntarea in aceste conditii este un act bivalent.renuntarea chiar gratuita in folosul unuia sau a mai multor coerezi. 326A se vedea. Salaj. in sensul prevederilor art. Jud. priveste intreaga mostenire. civ. nr. instrainatorul. cit. facuta de catre succesibil. a obiectelor supuse stricaciunii sau a caror conservare ar fi prea oneroasa. 691 C. intrucit obiectul legatului acestuia din urma priveste numai un bun singular din mostenire. pag. cit. 324/1958. 82/1986. din principiul indivizibilitatii optiunii succesorale324. pentru a putea garanta. nr. fie ca instrainarea este oneroasa. ci de la renuntator care dispune cu titlu oneros sau gratuit de partea sa din mostenire. . cu titlu gratuit si impersonal ea este o renuntare propriu-zisa si nu acrediteaza ideia de acceptare prealabila tacita a mostenirii326. M. in L. Deak. cit. nr. 1399 C. incheierea succesorala nr. Contra. op. pag. 7o7 C. calitatea sa de mostenitor. ca actele de 323 A se vedea. op.Notariatul de stat al rai. 324Vinzarea. In ce priveste actul renuntarii la mostenire. tacit. in puterea legii. legatarii universali sau cu titlu universal si nu de legatarul cu titlu particular. Asa fiind. Mostenitorii in favoarea corora se face renuntarea. Vladimirescu. 325M. Intrucit art.Fr. Actele de dispozitie facute de un succesibil care au ca obiect universalitatea unei succesiuni sau o parte a acesteia. P. cu autorizarea justitiei. Trib. Safta-Romano. 8/1986. civ. constituie acte de acceptare tacita urmatoarele acte: . constituie de asemenea acte de acceptare a mostenirii. 690 C. op.E. nu constituie act de acceptare tacita a succesiunii. evident. Legiuitorul a considerat ca pentru a putea favoriza pe cineva cu o succesiune sau o parte din aceasta trebuie. civ. cit. 74. civ. civ.

333D. predarea cotelor obligatorii in vremea regimului comunist333. nr. civ. op. in Repertoriu. dec. dar care nu sunt venituri curente ale acesteia. pag. 1154/1986. pag. S. D. Eliescu. Suceava. In sensul ca plata acestor taxe nu reprezinta un act de acceptare a mostenirii intrucit este un act urgent si necesar savirsit pentru a evita urmarirea silita. E. nr. nr.efectuarea unor cheltuieli. J. locatiunea pe perioade indelungate a bunurilor din succesiune 330. declaratia sa ca nu accepta mostenirea nu poate efect. Cantacuzino. nr. pag. 1o9. 469. nr. D. Astfel de acte sunt:incheierea intre succesibili a unor conventii privitor la admistrarea bunurilor succesorale328. M. Efectul de acceptare tacita a succesiunii cu care astfel de acte sunt potentate nu poate fi anihilat prin declaratia expresa facuta in insusi actul care semnifica acceptarea sau ulterior in sensul ca succesibilul nu intelege sa accepte mostenirea. J. in Dreptul nr. cit. Deak. 1o92/1983. B. 164-166. pag. pag. 871. 328A se vedea. per a contrario se considera ca actele de adminstrare definitiva au aceasta virtute. utile sau voluptuarii. dec. Safta-Romano. dec. 25/1962. 12/1991. nr. fara a fi considerat acceptant al acestei mosteniri. pag. sect. nr. E. nr. 67. op. Aceste acte exclud ideia provizoratului si angajeaza viitorul bunurilor succesorale. in Dreptul. pag. Supr. 197o. Chirica. 889o. Trib. sect. nr. 15o. Pentru o enumerare mai ampla a actelor care echivaleaza cu acceptarea tacita a mostenirii a se vedea. 249. cum prin acest act acrediteaza ideia acceptarii tacite. . pag. pag. C. 334Fr. in Deciziile C.E. pag. cit. in R. Trib. pe anii 1969-1975. . civ. 49o/197o. 1792/1989. dec. cit. de ingrijire si admnistrare provizorie nu constituie acte de primire a mostenirii. 1245. Plata impozitelor pe cladiri. cit. op.Trib. reg. 3/1984. daca succesibilul vinde sau arendeaza un teren din mostenire. dec. a se vedea. astfel ca ele au echivalenta unei acceptari tacite pure si simple a mostenirii327. pag. 115. nr. 72. trebuie sa ceara autorizarea justitiei in condtiile acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar. 2193/199o. Safta-Romano. in C. civ. pag. 222. plata unor datorii mai insemnata ale defunctului. op. nu 327A se vedea. col. . Aceasta inseamna ca daca succesibilul vrea sa incheie un act numai in interesul succesiunii. 329A se vedea.Trib. in J. pag. . . 445. 330A se vedea. Supr. 199o-1992. terenuri si autovehicule 332. pag. nr. De pilda. Safta-Romano. . op. D. S. 29-32. Probleme teoretice si practice privind acceptarea tacita a succesiunii. cit. cit. dec. Dobrogea. fideiusor sau proprietar al imobilul grevat cu ipoteca pentru garantarea datoriei. op. 331A se vedea. . M. pag. plata taxelor asupra succesiunilor334etc. incasarea unor creante ale mostenirii.187 conservare. pag. op. Mazeaud. 1o9. 2/1963. R. N. civ. 61/1972. in Repertoriu. 332A se vedea. 8o8/1959. in C. 7/199o. care maresc valoarea bunului sau au scop de lux si placere329. cit. 2oo. Jud. dec. civ. 1986. 1952-1969. cu conditia ca succesibilul sa nu fi fost codebitor. cind se poate crede ca a platit nu in calitatea sa de mostenitori ci in nume personal ori propter rem331. dec.

. cit. E. 1956. nu constituie act de acceptare a mostenirii. In ce priveste efectul in sensul de a constitui acte de acceptare tacita sau nu a mostenirii a unor actiuni in justitie sau a altor acte procedurale. sent. civ. cu Nota de A. Simpla mentiune a organului instrumentator cu prilejul incheierii unui inventar. cit. opozitia la vinzarea silita a bunurilor din succesiune. . potrivit art. Campulung Moldovenesc. civ. Campulung. vol. o contestatie la executare intemeiat pe faptul ca se urmaresc propriile bunuri ale succesibilului in contul datoriior succesiunii nu poate fi considerata o acceptare a mostenirii. op. civ. A se vedea. Safta_Romano. sau orice participare in proces valoreaza o acceptare tacita a succesiunii. 336. avind un obiect din cele precizate mai sus. op. cererea de anulare a unui testament. E. cererea de predare a socotelilor sau de inventariere ori evaluare a bunurilor succesorale336. poate fi facuta. nr. cererea in reductiunea liberalitatilor excesive sau cea de raport a donatiilor. in J. fie personal fie prin reprezentant. apelul declarat de un mostenitor impotriva unei hotariri judecatoresti in care a fost parte de cujus nu constituie prin el insasi o acceptare mostenirii. dec. cu conditia ca din continutul sau sa nu rezulte insusirea calitatii de mostenitor. potrivit art. Mandatarul 335A se vedea. unele fapte sau acte materiale savirsite de succesibili. pag. 2o7o/1956. pag. Nici simpla infatisare la notar a unui succesibil care a fosst citat in urma cererii de eliberare a certificatului de mostenitor introdusa de alte succesibil nu poate fi considerata acceptare tacita a mostenirii. volI. rai.. 2oo7/1988. Zaharia. Apararea succesibilului impotriva actiunii ce are ca obiect repararea prejudiciului cauzat de defunct de asemenea nu valoreaza acceptarea mostenirii337. Trib. P. Trib. ci si in cazul actelor de administrare definitiva. op. in R. pag. 814/1956. actiunea in revendicarea bunurilor succesorale etc. cit. pr. Supr. pot avea semnificatii diferite. la fel ca si cea expresa. A se vedea. nr. in C. pag. Cum am aratat mai sus. Trib. De pilda. nefiind facut de catre succesibil. pag. M. 743/1955. 8/1955.Romano. in L. Asa cum s-a putut vedea din exemplele date mai sus. 98. in doctrina si practica judecatoreasca s-a precizat ca reprezinta acte de acceptare tacita:cererea de imparteala a bunurilor din mostenire. pag. 7o.dec. cererea legatarului de predare a bunului legat. D. Chirica. 1956. De aceea revine instantelor judecatoresti misiunea de a decela din imprejurarile concrete ale fiecarui caz in parte aspectul volitiv in sensul ca acel act in concret contine in sine si vointa de acceptare a mostenirii sau nu din partea succesibilului. 8oo/1955. D. N.Fr. in contexte diferite. pop. nr. sent. 345. nr. Safta. este respinsa. cit. R.dec. in C. pag. I. nr. Nu orice actiuni adresate instantelor de judecata. col. 337A se vedea. 5/1955. Acceptarea ar fi fost valabila daca succesibilul ar fi semnat procesul verbal de inventar in calitate de mostenitor. 1o6. rai. 467. A se vedea. Deak. fara ca succesibilul sa fi semnat acel inventar. Eliescu. cit. pag. civ.7o7 C. pag. 125. pag. pop. inclusiv prin mandatar imputenicit special in acest sens. 336A se vedea. op. nr. 941.295 C. care privesc fondul patrimoniului succesoral335. 7/1989. civ. D. D. anulata ca netimbrata sau imprejurarea ca este urmata de desistare. Actele facute de un succesibil in calitate de executor testamentar si nu de mostenitor al defunctului nu pot constitui acte de acceptare tacita a mostenirii. nr. Acceptarea tacita. op. 941.188 numai in cazul actelor de instrainare. 219. Nu are importanta daca actiunea intentata.

46o. Supr. 123 si urm. op. Safta-Romano. S. pag. cu Nota de G. nr. care apare ca o exceptie de la carcaterul voluntar al optiunii succesorale. din partea unui succesibil. nr. intrucit actele de accptare sunt. Conditiile cerute de lege pentru acceptarea fortata a mostenirii. prevede ca mostenitorul care cu stiinta si rea credinta a ascuns si n-a trecut in inventar unele obiecte din mostenire. potrivit art. 1973. Sustragerea sau ascuderea de bunuri dintr-o succesiune pentru a beneficia singur de ele. astfel incit vocatia la mostenire a legatarului sa nu ramina oculta339. dec. cit. civ. ca de pilda. prefacind-o astfel intr-un mandat338. 339A se vedea. Safta Romano. Mateescu si E. 97-98. 225. 1o1-1o2. pag. nr. cu toata renuntarea lor. pag. cit. cit. in C.7o3 C. civ. 183. op. nu pot face acte de acceptare tacita a mostenirii. D. Acceptarea tacita a succesiunii de catre legatarul universal. nu sunt considerate ca acte care ar avea drept efect acceptarea tacita pura si simpla a mostenirii. de o acceptare pura si simpla fortata. M. ci ramin mostenitori si nici nu pot lua parte din acele lucruri pe care le-au ascuns sau leau dat la o parte. Gh. nu se mai pot lepada de aceasta. Acceptarea tacita se poate realiza nu numai de catre legatarul universal su de cel cu titlu unoversal ci de catre legatarul cu titlu particular. op. ci numai expres prin curator numit in acest scop. D. Ilfov.7o3 si 712 C. cit. cu conditia ca testamentul sa fi fost adus la cunostinta celor interesati. civ. Trib. Deak. pag. Chele. cit. de pilda cind unul din mostenitori a fost imputernicit de catre ceilalti sa vinda unele bunuri care fac parte din masa succesorala. op. trebuie incuviintate in prealabil de catre autoritatea tutelara. D. Deak. dec. pag. 59o/197o. Minorul si interzisul judecatoresc. in R. op. 4/1972. R.Trib. Eliescu. in anumite conditii precizate de art. 1411/1973. precum si a formei de acceptare. pur si smplu sau sub beneficu de inventar. cit. mostenitorii sunt liberi sa opteze in privinta unei mosteniri in sensul de a o accepta sau dimpotriva. . civ. cu cconditia ca succesibilul sa ratifice gestiunea in termenul de prescriptie a optiunii succesorale. Fr.189 poate fi si un comostenitor care este imputenicit sa faca acte de acceptare tacita pentru toti mostenitorii. Chirica.Fr. S-a precizat ca acceptarea tacita se poate realiza si printr-un gestor de afaceri. D. pag. mostenitorii in cauza fiind considerati ca acceptati pur si simplu ai acelei mosteniri. de a renunta la ea. 1o/1971.E. Dimitrescu. s-a mai precizat340. prevede ca mostenitorii care au dat la o parte. in aceste ipoteze. 78-79. 459. civ. nr. sect. nu poate accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. 123. legiuitorul reglementeaza doua cazuri in care aceasta libertate nu exista. Acceptarea pura si simpla fortata. sau au ascuns lucruri dintr-o succesiune. fam. in principiu. Cu toate ca. Este vorba. Iar art. pag.E. La fel ca orice acceptare a mostenirii si actele sau faptele de acceptare tacita trebuie sa fie facute in termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala. in R. pag. 340A se vedea.712 C. R. 129 C. Pentru 338A se vedea. Acceptarea tacita a mostenirii se poate realiza nu numai in cazul mostenirii legale ci si acelei testamentare. acte de dispozitie care. . pag. D. op. ci numai ca delicte civile care atrag dupa ele pedeapsa civila a acceptarii pure si simple a acelei mosteniri precum si celelalte consecinte prevazute de lege341. cin acesta preia bunul individual determinat sau il instraineaza. Art. jud.

pag. deghizata sub aparenta unei vinzari. ori de nedeclarare la inventar a unor bunuri din succesiune de catre un succesibil. prezentarea unui testament falsificat care il avantajeaza pe succesibil si ii defavorizeaza pe ceilalti. 622/199o. S. Al. pentru a fi sustrasa reductiunii liberalitatilor excesive346. pag. cit. 472. ca. pag. Baicoianu. S-a admis ca fapta ilicita se poate savirsi nu numai dupa deschiderea succesiunii. pag.7o3 si 712 C.D. dec. 1979/1992. care au existat in patrimoniul succesoral. op. 291-292.cumparari. A se vedea in acest sens. J. pag. prezentarea unui inscris fals cu care se tinde sa se dovedeasca o creanta nereala catre sucesiune. De asemenea s-a precizat in doctrina ca fapta poate fi comisa inainte sau dupa acceptarea sub beneficiu de inventar a succesiunii347. 252o/1989. nedeclararea unor bunuri cu prilejul intocmirii inventarului succesoral. cit.344 Ascunderea sau dosirea de bunuri poate fi exercitata si cu privire la bunurile imobile. nedeclararea unor datorii ale succesibilului catre succesiune. 1979/1992. dec.190 aplicarea sanctiunii acceptarii fortate a mosteenirii se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii: a) existenta elementului obiectiv de ascundere sau dare la o parte. cit. Rosetti-Balanescu. loc. sect. . 345A se vedea. Eliescu. cit. nr. evident. Trib. civ. Deak. Chirica. Hamangiu. de pilda. in cazul donatiei unuia dintre mostenitori. inclusiv a fructelor acestora. Darea la o parte sau ascuderea bunurilor din succesiune la care se refera art. 9-12. cit. de pilda. civ. supra. nr. pag. 119-125. pag. savirsite in folosul mostenitorului de rea credinta342. nedeclararea unei donatii raportabile sau chiar neraportabile dar supusa reductiunii in favoarea mostenitorilor rezervatari343. 342A se vedea. 227. sect. . 13o. ci chiar inainte de aceasta. S. dovedita. J. pag. supra. Sanctiunea prevazuta in textele legale amintite nu se aplica daca comostenitorii au avut cunostinta de existenta 341A se vedea. Supr. sect. M. C. nr. 252o/1989. sect. cit. cit. Supr.M. efectuarea unei donatii deghizate cu privire la un imobil345. pag. dec. 456 346A se vedea. si chiar cu complicitatea defunctului. 129. nr. op. S. M. civ. in Dreptul nr. cit.C. Atit practica judiciara cit si doctrina considera ca integrindu-se in notiunile de ascundere sau dare la o parte orice acte sau fapte de natura a diminua activul succesoral in dauna celorlalti mostenitori sau a creditorilor succesiunii. . in Deciziile C. 347Fr. Sunt astfel de fapte:ascuderea materiala unor bunuri. civ. Nu are importanta daca faptele de sustragere sau ascundere de bunuri imbraca caracter penal. op. 13o-131. 236-237. pag. in Dreptul nr. 344A se vedea.Fr. J. dec. dec. Baicoianu. 199o-1992. op. civ. ca. J. 343A se vedea. 8/199o. op. C. trebuie se aiba loc clandestin. Deak. op. civ. 199o. op.C. 79. nr. Existenta acestor bunuri sau valori in patrimoniul succesoral trebuie. Al. Rosetti-Balanescu. S. Trib. citata supra. Eliesu. cit. Eliescu. sect.

356A se vedea. 354A se vedea. cit. . . pag. 1979/1992. dar nu i se poate aplica sanctiunea de a nu primi partea sa din bunurile dosite sau sustrase352 . Trib. 7o3 C. A se vedea in acest sens. asadar. D. Aceasta acrediteaza ideia unei pluralitati de mostenitori.1899 alin. op. civ. civ. 353A se vedea. I.C. Chirica. pag. Drept rezultat al acestor actiuni se realizeaza o imposedare clandestina a unuia dintre mostenitori in defavoarea celorlalti349. care vor suporta sanctiunea acceptarii tacite. op. M. 350A se vedea. dec. Mazeaud. pag. Nu este suficienta. cit. 2 si art. Vol. op. 1o7 355A se vedea.96o alin. 349A se vedea. J. pag. nr. J. 1979/1992. nr. Eliescu. supra. pag. Dar daca succesibilul inceteaza din viata inainte de a inapoia bunurile. in Dreptul. nr. cit. citata supra. pag. 129. Mazeaud. dec. faptele succesibilului trebuie sa fie savirsite cu intentie frauduloasa de a-i pagubi pe ceilalti mostenitori sau pe creditorii succesiunii. care sustrage bunuri ale succesiunii pentru a nu pute fi urmarite de acestia350. sect. C. civ. civ. cit. op. pag. . op. E. cit. civ. S. dec. pag. 2 C. cit. in C. sect. supra. 348A se vedea. 874. J. simpla omisiune din greseala a unor bunuri din succesiune sau din credinta gresita a succesibilului ca acele bunuri ii apartin354. civ. unicului mostenitori i se poate aplica numai pedeapsa decaderii din dreptul de a renunta la mostenire sau de a accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. civ. ca atunci cind acestea au fost anterior cuprinse intr-un inventar sau au format obiectul unor discutii in vederea partajului amiabil 348. Potrivit art. Supr. cit. 199-2oo. 622/1991. S. b) existenta intentiei de a frauda pe ceilalti mostenitori(elementul subiectiv). C. Cind este vorba de creditorii succesiunii faptele pot proveni si de la un mostenitor unic. civ. op. dec. S. din proprie initiativa. civ. 1o31/1991. in Repertoriu. C. J. civ. nr. S. sect. nu poate fi inlaturata prin restitirea bunurilor de catre mostenitori356. sau reaua credinta a succesibilului va trebui sa fie dovedita353. 1238/1955. 7o3 si 712 C. In acest caz. M. cit. 1/1992. Safta-Romano. pag. are loc numai cind exista cel putin doi mostenitori. s-a precizat in doctrina351.7o3 si 712 C. 351A se vedea. dec. 185. cit. 876. nr.7o3 si 712 C. 352A se vedea. nr. . 114. col. 131. Trib. supra. 227. sect. civ. nr. dec. nr. aplicarea sanctiunilor prevazute de art. Eliescu. pentru aplicarea prevederilor art. sect. Pentru a produce consecintele prevazute de art. inainte de de descoperirea lor sanctiunile preconizate de lege nu se mai aplica. 1955. De asemenea s-a precizat in doctrina355 ca in cazul in care succesibilul care a comis faptele inapoiaza bunurile. dec. D. astfel ca intentia frauduloasa. Supr. 622/199o. S-a sustinut si opinia ca aplicarea sanctiunii prevazuta de art. pe anii 19691975. . dolul nu se prezuma.191 bunurilor ascunse sau dosite. 29o3/1974.

131. op. M. fata de creditori. d) Autorul faptelor ilicite trebuie sa aiba calitatea de mostenitor legal. desi succesor universal nu raspunde cu bunurile la care se refera art. 1983. M. civ.7o3 si 712 C. inclusiv partea care i se cuvine sotului supravietuitor din acea succesiune. cit. Faptele ilicite trebuie sa fie savirsite de un mostenitor cu caoacitate delictuala. pag. 319/1944 nici fata de creditorii succesiunii decit daca creantele acestora nu pot fi satisfacute din celelalte bunuri ale succesiunii. III. dec. dec. i se cuveneau numai lui. nr. legatar universal sau cu titlu universal si sa lucreze cu discernamint. Asa fiind. Rizeanu. astfel ca acceptarea mostenirii nu va fi sub beneficiu de inventar ci pura si simpla361. nefiind supuse reductiunii liberalitatilor excesive359. In cazul persoanelor care au implinit 14 ani si nu au fost puse sub interdictie discernamintul se prezuma iar in cazul celor sub 14 ani sau a celor care fost pusi sub interdictie el trebuie dovedit. 361A se vedea.D. cit. D. op.319/1944). cit. atingere drepturilor succesorale ale celorlalti mostenitori sau intereselor legale ale creditorilor succesiunii. 775 C. op. 358A se vedea. 360A se vedea. 129. s-a retinut ca sanctiunile prevazute de lege nu sunt aplicabile sotului supravietuitor care a sustras sau a ascuns bunuri ale gospodariei casnice. 329. op. D. Deak. Sotul supravietuitor. 474. dar bunurile sustrase sunt cele care i se cuvin in mod exclusiv. 475. II civ. op. 7o3 si 712 C. supra. 607. cit. . in C. loc. civ. Fr. Tot astfel sanctiunile de care vorbim nu sunt aplicabile nici legatarului cu titlu particular care a savirsit fapte din cele prevazute de art. Deak. intrucit venea in concurs numai cu asecendentii si colataralii defunctului. 5/1957. cum am arata. op. 229. Daca a insusit bunuri care nu au format obiectul legatului sau.Trib. astfel ca nu puteau fi pagubiti 358. pag. 357A se vedea. cit. pag. Supr.5 din Legea nr. Aplicarea sanctiunilor prevazute de art. pag. 359Nici legatarul ccu titlu particular nu raspunde. M. cit. col. daca bunurile insusite formau obiectul legatului sau si deci ii reveneau in mod exclusiv. Eliescu. Capitalei. ). 5 din Legea nr. civ. P.192 c) faptele frauduloase sa fie de natura a pagubi alte persoane. pag. Alexandresco. pag.7o3 si 712 C. Fr. oricum. La rindul sau nici el nu are interesul sa ceara aplicarea sanctiunii acceptarii fortate fata de mostenitorii universali sau cu titlu universal. op. civ. Eliescu. op. in principiu. pag. Deak. 129. in L.Fr. el are situatia oricarui tert. Astfel. Deak. Fr. care. In consecinta sanctiunea acceptarii fortate se aplica si minorului sau persoanei puse sub interdictie daca se dovedeste ca au avut discernamint in momentul comiterii faptei. 9o-92. isi are justificare numai in masura in care actele eredelui sunt de natura a duce. cit. loc. bunurile ce formeaza obiectul legatului neputind fi urmarite decit daca creantele nu pot fi saitsfacute din valoarea patrimoniului succesoral de catre succesorii universali si cu titlu universal(art. cit. supra. cele doua texte legale nu au aplicare in cazul in care faptele sunt savirsite de catre succesibilul care are drepturi exclusive asupra acelei succesiuni357. nr. Chirica. adica sa fi avut discernamint. cit. 1349/1983.Trib. cit. sau peste obiectul acestuia.Fr. Deak. pag. vol. 474. iar acestia nu aveau nici un drept asupra acestora (art. pag. A se vedea. pag. daca acestia au comis faptele prevazute de lege360. nr. civ. Asa cum am aratat mai sus legatarului cu titlu particular nu i se aplica sanctiunile prevazute de art. Eliescu. sect. A se vedea. 31o9/1956 cu Nota de D.

Scopul mostenitorului este tocmai acela de a evita plata unor datorii si sarcini ale succesiunii care ar excede activului succesoral cu propriile bunuri. asadar. pag. pag. neputind sa o accepte sub beneficu de inventar si nici sa renunte la ea. Sanctiunea se aplica si atunci cind mostenitorul a renuntat anterior la mostenire. reglementata de art. pag. op. Asadar. op. incalcarea prevedrilor legale mentionte atrage doua sanctiuni: . 363A se vedea. Succesibilul vinovat neputind primi nmic din bunurile dosite sau sustrase acestea urmeaza a se imparti intre ceilalti mostenitori. Contra. si . Chirica op. Asa cum rezulta din cele expuse mai sus. M. potrivit cotelor ce li se cuvin din acea mostenire. iar raspnderea lor delictuala va fi solidara potrivit art. 362A se vedea. cit. Tocmai de aceea se recurge la aceasta modalitate de acceptare a mostenirii atunci cind exista indoieli cu privire la solvabilitatea actuala sau viitoare a patrimoniului succesoral. de optiune. op. cu alte cuvinte atita timp cit renuntarea nu este irevocabila362. Sanctiunea intervine nu numai cind succesorul nu si-a manifestat in nici un mod optiunea. pag. cit. 23o. D.D. cit. cit. Acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii. cit.mostenitorul vinovat nu poate primi nimic din bunurile sustrase sau dosite. nu au carcater imperativ. cit. in proprotie cu cota sa de mostenire.7o3 si 712 C. considerata intermendiara. Alexandresco. M.193 In cazul in care la comiterea faptei de sustragere de bunuri din succesiune au participat. astfel ca cei interesati a invoca aceste prevederi pot renunta la aplicarea sanctiunilor pe care le prevad iertindu-i. acesta este limitat numai la activul mostenit. 221. 131. Statescu. este o varianta. pag. intre acceptarea pura si simpla si renuntarea la mostenire. cum am precizat mai sus. 329.1oo3 C. pe faptuitori363. beneficiu care se pierde ca urmare a sanctiunii aplicate. fiind considerat ca acceptant pur si simplu a mostenirii va raspunde pentru datoriile si sarcinile succesiunii si cu propriile bunuri(ultra vires hereditatis). mostenitorul vinovat. civ. Raspunderea sa fata de creditori. 2. 13o.).. civ. Baicoianu. pag. Rosetti-Balanescu. vol. Al. III. Eliescu. civ. Chirica. dar mostenirea nu a fost acceptata de ceilalti msotenitori. In fine.C. dar si atunci cind a acceptata-o sub beneficu de inventar. Acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii. op.7o3 si 712 C. . Eliescu. Succesibilul isi insuseste calitatea de mostenitor. definitiv si neconditionat activul mostenirii. I. op. 293. dar intelege sa raspunda de pasivul succesoral numai cu bunurile mostenite. mai multi mostenitori pentru a-i frauda pe ceilalti sau pe creditori sanctiunea li se aplica tuturor.D. Efectele incalcarii art. se mentine proprotional cu cota din succesiune ce i s-ar fi cuvenit daca nu ar fi comis faptele ilicite care au atras sanctiunea. civ. In acest caz nu are loc acea confuziune intre patrimoniul defunctului si cel al mostenitorului ca in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii. dar in ce priveste pasivul. op. cit. in doctrina s-a precizat ca dispozitiile art. 23o. In cazul ei mostenitorul accepta total.7o4-723 C. pag.mostenitorul vinovat este considerat ca a acceptat pur si simplu mostenirea.

La fel ca acceptarea pura si simpla a mostenirii. intrucit este un act expres si solemn. cind. . . el nu raspunde pentru datorii decit in limita activului succesoral. Renuntarea la mostenire anterioara il pune pe mostenitor de asemenea in imposibilitate de a accepta mostenirea pur si simplu intrucit chiar daca ar putea retracta renuntarea. intrucit. acceptarea sub beneficiu de inventar are carcater indivizibil neputindu-se realiza numai cu privire la o parte a mostenirii. cind ea devine obligatorie si anume: . civ. obligatoriu. nu si obligatia de a accepta intr-o forma sau alta mostenirea. efectuarea inventarului si evaluarea provizorie a bunurilor care atrage plata taxelor de timbru asupra succesiunii (art.32/1954) ca acceptarea mostenirii se face. potrivit art. legatarii universali si cei cu titlu universal. Acceptarea sub beneficiu de inventar o pot face mostenitorii legali. ca. acceptarea pura si simpla rezulta dintr-o hotarire judecatoreasca. precizam ca statul nu este obligat sa faca o acceptare sub beneficiu de inventar a mostenirii. cei care au acceptat-o pur si simplu 364M.71 din Legea nr. pag. civ. Evident si acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar este facultativa. 693 C. retransmis astfel prin mostenire succesorilor sai. de pasivul succesiunii. .in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrinsa. succesiunea se va accepta. oricum. . civ. op. cit. de pilda. potrivit art.7o1 C.in cazul succesibilului decedat inainte de a exercita dreptul de optiune succesorala.711 C. mostenitorii avind dreptul. iar unii accepta mostenirea pur si simplu. care impune unele formalitati si cheltuieli in plus. Legatarul cu titlu particular are de acceptat legatul in conditiile dispuse de catre testator. fata de alte persoane succesibilul poate opta sub beneficiu de inventar si de asemenea poate renunta la acest beneficiu in termenul legal de prescriptie364. Exista insa reglementate doua exceptii de la caracterul facultativ al acceptarii mostenirii sub beneficu de inventar.el neraspunzind.194 Cu toate ca prezinta avantaje incontestabile. aceasta echivaleaza cu o acceptare pura si simpla a mostenirii. care nu se inteleg asupra modalitatii de optiune. In cazul in care exista o pluralitate de succesori. 156. oricum. 365In cazul mostenirii vacante. sub beneficiu de inventar365. acceptarea sub beneficiu de inventar este mai rar intilnita in practica. cind ca o masura de ocrotire a acestora legiuitorul dispune (art.36/1995). iar altii sub beneficiu de inventar. . intotdeauna sub beficiu de inventar. Succesibilii pot recurge la aceasta forma de optiune numai daca nu au acceptat mostenirea anterior pur si simplu voluntar (expres sau tacit) ori fortat intrucit acceptarea succesiunii este irevocabila. avind in vedere ca hotaririle judecatoresti produc efecte numai intre partile litigante si succesorii lor. in conditiile art.19 din Decretul nr. Eliescu. nu se pune problema limitarii raspundeii sale in limitele activului si deci a recurgerii la aceasta forma de optiune succesorala. In cazul in care. in cazul lor.

art. op. op. M. fiind suficient inventarul succesiunii. A se vedea in acest sens. cit. in mod voit intocmeste un inventar inexact. si anume: . Deak.45. cit. data in fata notarului public. .36/1995). 1290/1991. 368A se vedea in acest sens. Eliescu. in sensul ca omite unele bunuri din patrimoniul succesoral. acceptarea sub beneficiu de inventar este un act juridic expres si solemn. Lipsa acestei inregistrari face ca acceptarea sub beneficiu de inventar sa nu fie opozabila tertilor(creditorilor succesiunii si creditorilor personali ai succesibilului (art. el va fi decazut din beneficiul de inventar si va fi considerat (fortat) ca acceptant pur si simplu al acelei mosteniri. civ. supra.195 vor raspunde nelimitat (ultra vires hereditatis) de datoriile succesiunii.7o4 C. 3-4 din Legea nr. civ.7o5 C. efectele specifice acestei forme de optiune succesorala nu se produc368. . cit. cit. 3oo-3o1. 366A se vedea. op. C. 367S-a exprimat si opinia potrivit careia legatarii universali si cei cu titlu universal nu au obligatia de a face declaratia expresa in fata notarului.8o alin. cu consecintele specifice acestei modalitati de acceptare a mostenirii. facut. Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si cele cu capacitate de exercitiu restrinsa nu trebuie sa faca.declaratie expresa a succesibilului.declaratia de acceptare sub beneficu de inventar trebuie inregistrata in registrul pentru renuntatori de la biroul notarial competent. Daca insa omisiunile nu sunt intentionate. fie inainte. 155. 1 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. . pentru validitatea si opozabilitatea ei sunt necesare unele formalitati. dar care nu a fost data in fata notarului public. 157. in sensul ca accepta mostenirea sub beneficiu de inventar 367. M. dec. Asa cum am precizat mai sus. B. pag. 8o-81 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. S.76 alin. in functie de cota care le revine din pasiv. ci se datoreaza unor erori. 369A se vedea. fie dupa declaratia data in fata notarului public (art. pag. altfel pierd beneficiul acestei forme de acceptare a mostenirii. sect. cit. inventarul poate fi completat ulterior printr-un supliment. pag. La momentul dobindirii sau redobindirii capacitatii de exercitiu aceste persoane trebuie sa dea declaratia de acceptare sub beneficiu de inventar. In cazul in care succesibilul. aceasta declaratie. Conditiile cerute de lege pentru acceptarea sub beneficiu de inventar. civ. daca accepta mostenirea si exista inventarul corespunzator. op. M. 494. Daca declaratia de acceptare a mostenirii sub beneficiu de inventar nu este insotita si de inventarul cerut de lege.inventarul fidel si exact al bunurilor succesorale. . O astfel de declaratie poate constitui insa o acceptare pura si simla a mostenirii. Eliescu.36/1995. ). obligatoriu. Nu este valabila in acest sens o declaratie sub semnatura privata. vor raspunde numai in limita activului mostenit(intra vires hereditatis)366. nr. iar succesibilul nu va fi decazut din beneficiul de inventar 369. astfel ca potrivit art. Cantacuzino. J.36/1995 si art. iar cei care au acceptat -o sub beneficiu de inventar.. pag.Fr. intrucit ele se bucura de beneficiul de inventar in virtutea legii.

mostenitorul devine in mod definitiv si irevocabil titular al patrimoniului succesoral si proprietar al bunurilor ce acesta cuprinde . in aceasta din urma ipoteza. in R. potrivit art. op.7oo C. caci punctul originar al acesteia sa afla in momentul deschiderii succesiunii. op. 113-115. astfel ca nu vor putea fi obligati prin hotarire judecatoreasca . cit si cel de deliberare. Deak. R. potrivit art.D. 119-12o. fara declaratia data in fata notarului nu vor produce efectele aceste forme de acceptare a mostenirii. 1141/1974 a Trib. mun. pag. poate cere sistarea indiviziunii. Rosetti-Balanescu.. civ. ci. el poate incheia acte juridice cu privire la acesta. Hamangiu. Asa cum am vazut insa. evident.O. poate. 438-442. iar daca nu opteaza. civ. potrivit art. 7o6 C. Desigur. Gheorghiu. potrivit vointei lor. daca acesta a fost facut mai inainte. pag. Efectele acceptarii sub beneficiu de inventar. I. Termenul de deliberare curge de la expirarea celor trei luni acordat pentru efectuarea inventarului sau de la data efectuarii inventarului. cit. legiuitorul ii acorda un termen de 4o de zile pentru deliberare. fiind considerat coproprietar care beneficiaza 370A se vedea. civ. Al.M. Dupa expirarea acestui termen. in toate cazurile prevazute de lege. prevazute de lege sau acordate de instanta de judecata. dat fiind principiul relativitatii hotaririlor judecatoresti. 4/1976. Chirica. . pag. pag. nici declaratia data in fata notarului in sensul acceptarii mostenirii sub beneficu de inventar. cit. succesibilii dobindesc patrimoniul succesoral in puterea legii sau testamentului de la data deschiderii mostenirii. potrivit art. Safta-Romano. Formalitatile descrise mai sus trebuie sa fie complete.7o din Legea nr. se poate decide in cunostinta de cauza. In atari ipoteze succesibilii pot cere suspendarea procedurii de urmarire din partea creditorilor. In aceasta perioada succesibilii au numai dreptul de a opta potrivit vointei lor dar nu si obligatia. op. asupra formei de acceptare sau de repudiere a mostenirii. cit. Nota critica la dec. cit. op. In acest mod el si-a consolidat titlul de mostenitor si transmisiunea succesorala. dar nu peste termenul de prescriptie de 6 luni prevazut de art. retroactiv.196 Asadar. nr.E. in calitate de acceptanti pur si simplu ai mostenirii. nr. astfel ca ei pot fi imediat urmariti de creditorii succesiunii sau de legatarii care cer predarea legatelor. instanta de judecata ii poate condamna. pag. pina la expirarea termenelor de inventar si de deliberare. civ. 455. 232-233. G. socotit de la data deschiderii succesiunii. Bucuresti. succesibilii in cauza vor fi considerati acceptanti numai in raport cu partile din proces. daca nu a expirat termenul de prescriptie de 6 luni370. 711 C. cit.Fr. D. dar nici inventarul inocmit. Dupa expirarea acestor termene succesibilii sunt obligati sa opteze. singura. In vederea intocmirii inventarului succesibilul are la indemina. un termen de 3 luni. prelungi atit termenul de intocmire a inventarului. La cererea succesibilului interesat instanta de judecata. civ. Acceptind mostenirea sub beneficu de inventar. precum si la cererea celor interesati. Inventarul poate fi intocmit nu numai in cazul acceptarii sub bebeficiu de inventar. op. .7o9 C. in sensul ca avind inventarul facut. Baicoianu. Fiind titular al activului net din patrimoniul succesoral. Eliescu. pag. iar fata de alte persoane isi pastreaza dreptul de optiune succesorala. 38-41.36/1995.

intrucit aceasta din urma profita numai creditorilor succesiunii. precum poate fi obligat el insusi la raport. mostenitorul beneficiar poate reveni oricind. Potrivit art. reglementata de art. cit. 495.781 C. mostenitorul beneficiar poate. pentru a se elibera de sarcina lichidarii pasivului succesoral si de admnistrare a patrimoniului dobindit prin mostenire. si in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii. in concurs cu descendentii.714-723 C. de asemenea raportul donatiilor. In caz de deces patrimoniul astfel dobindit se transmite propriilor mostenitori. pag. Deak. civ. asa cum vazut. op. propriile bunuri neputind fi urmarite de catre creditori. daca este sot supravaietuitor. civ. . In al doilea rind.713 alin. In cazul in care aceptantul beneficiar nu preda bunurile succesorale creditorilor si legatarilor cu titlu particular. Aceasta se deosebeste de separatia de patrimonii.713 C. si anumite efecte specifice. fiecare patrimoniu pastrindu-si individualitatea. astfel ca ce ramine dupa indestularea creditorilor si predarea legatelor cu titlu particular i se cuvine de drept. drepturile si obligatiile sale fiind prevazute in art. pe cind cea rezultata din acceptarea beneficiara produce efecte fata de toti creditorii mostenirii si legatari. reluind astfel posesia bunurilor si sarcina administrarii lor. specifica acceptarii pure si simple.713 alin. Nerespectarea dispozitiilor de mai sus (inclusiv a celor procedurale privind vinzarea la licitatie a mobilelor si imobilelor) poate fi atacata de creditori prin actiune pauliana si poate duce la decaderea din beneficiul de inventar a succesibilului.197 de efectul declarativ al partajului371. Fr. mostenitorul beneficiar poate vinde bunurile succesorale in conditiile prevazute de art. care au cerut-o. In vederea platii datoriilor si sarcinilor succesiunii. 1 C. civ.poate cere reductiunea liberalitatilor excesive. Din imprejurarea ca cele doua patrimonii ramin distincte rezulta unele consecinte: 371A se vedea.. civ. sa predea toate bunurile provenite din succesiune creditorilor sau legatarilor. In primul rind mostenitorul beneficiar raspunde pentru pasivul succesoral numai in limita activului (intra vires hereditatis) si numai cu bunurile ce provin din succesiune (cum viribus). potrivit art. fiind obligat sa dea socoteala creditorilor si legatarilor. Toate aceste efecte se produc. . potrivit art.716-723 C. astfel ca are loc o asa numita saparatie de patrimonii. Asupra abandonarii bunurilor succesorale. El isi pastreaza si in aceasta ipoteza calitatea de mostenitor si proprietar al bunurilor succesorale. El are indatorirea de a adminstra bunurile succesorale cu diligenta adminstrarii propriului patrimoniu. precum si fata de insusi succesibilul acceptant si creditorii sai personali. insa acceptarea sub beneficiu de inventar produce. civ. sau descendent al defunctului. care devine astfel acceptant pur si simplu al mostenirii cu toate consecintele ce decurg de aici. 1 C. iar in caz contrar raspunde fata de acestia cu propriile bunuri. civ. devine administrator al bunurilor succesiunii si lichidatorul pasivului. la fel ca un mandatar sau depozitar gratuit. prin acceptarea beneficiara a mostenirii se impiedica confuziunea patrimoniului succesoral cu cel al succesibilului.

cu exceptia minorilor si a celor pusi sub interdictie. Deak.). succesibilul beneficiar este considerat un tert. Potrivit art.6957o3 C. intrucit el actioneaza in numele propriului patrimoniu. din pretul incasat. 496-497 . el putind adjudeca aceste bunuri ca titular al propriului patrimoniu. . nici datoriile mostenitorului beneficiar fata de de cujus nu se sting prin confuziune. Creantele reciproce insa pot fi compensate. Renuntarea la succesiune. solemna si expresa de vointa a succesibilului in sensul ca nu intelege (renunta) sa-si consolideze drepturile sale la mostenire pe care vocatia sa succesorala i le confera. Decaderea din beneficiul de inventar are loc daca: a)succesorul a ascuns obiecte ale succesiunii sau a omis cu rea credinta unele bunuri apartinind succesiunii din inventarul acesteia (art. potrivit art. vor fi platiti cu preferinta creditorii succesiunii si legatarii . Nu se consolideaza prin confuziune nici drepturile reale in cazul dezmembramintelor dreptului de proprietate sau al drepturilor reale accesorii372. . civ.neavind loc confuziunea dintre cele doua patrimonii. raspunde si cu propriul patrimoniu in fata creditorilor succesiunii. drepturi si obligatii noi fata de patrimoniul mostenit.in raport cu patrimoniul succesoral mostenit. civ.1108 pct. civ.3 si 4 din Legea 372A se vedea pentru amanunte Fr. rezervatari sau nerezervatari. 712 C. in drepturile creditorului platit. a) Conditii de forma. b)succesorul a vindut mobile sau imobile ale succesiunii cu incalcarea prevederilor legale (art.in cazul vinzarii bunurilor succesorale. Asa cum am precizat mai sus. legali sau testamentari. daca ramine administrator al patrimoniului succesoral si isi asuma raspunderea potrivit art.714715 C. Dreptul de a renunta la mostenire apartine tuturor mostenitorilor. . . . in cazul vinzarii bunurilor la licitatie. Creditorii persoanli ai mostenitorului benefciar vor avea dreptul sa urmareasca numai valorile ramase dupa lichidarea pasivului succesoral. 3. 717 C. pag. Ea este reglementata de art. ea este un act juridic solemn. aceasta din urma putind fi dedusa din unele acte juridice sau materiale care indirect exprima intentia de renuntare la beneficul de inventar.mostenitorul beneficiar are dreptul sa dobindeasca. civ.198 . Daca el suporta “din starea sa” unele datorii ale succesiunii se subroga. Incetarea beneficiului de inventar are loc prin renuntarea mostenitorului la beneficul de inventar si prin decaderea lui din acest beneficiu. Conditii de valabilitate pentru renuntarea la mostenire. civ). Renuntarea la mostenire este manifestarea unilaterala. dar si tacita. . Poate dobindi prin cesiune creante impotriva patrimoniului succesoral de la terti. 4 C.716. op. Renuntarea poate fi nu numai expresa.creditorii succesiunii nu vor putea invoca fata de mostenitorul beneficiar exceptiile personale pe care le-ar fi putut ridica fata de de cujus.76 alin. cit. Asa cum rezulta din chiar definitia data renuntarii la mostenire.703. ca titular al propriului patrimoniu. Renuntarea la beneficiul de inventar este permisa oricind.

Rizeanu. in Dreptul nr. 2498/1992. D. in R. Trib. I.8o alin. 2/1985. sect. adica daca nu a expirat termenul de prescriptie de sale luni. nr. D. dec. op. avind forta probanta pina la inscrierea in fals373. 476. Visan. R. pag. in R. Hamangiu. 21. pag.1 din Regulament378. 2 din Regulament). Nerespectarea acestor conditii de forma cerute de lege se sanctioneaza cu nulitatea absoluta 376. 377 .8o alin. 117. nr. 483. Visan. sect. asa cum rezulta din art. dec. C. op. Inscrierea declaratiei de renuntare la mostenire in registrul special de renuntari nu este o conditie de validitate a declaratiei ci una de opozabilitate. renuntarea se face prin declaratie scrisa data in fata notarului public care se inscrie in registrul special pentru renuntari la succesiune tinut la notarul public desemnat din circumscriptia judecatoriei unde defunctul a avut ultimul domiciliu. 375A se vedea. Costi. 378A se vedea. 1993. S. Editura Stiintifica. Chirica. in acest sens.. J. nr. cit.45 si 8o din Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. cit.36/1995. Astfel nu sunt valabile renuntarea verbala la mostenire sau cea facuta printr-un act sub semnatura privata. R.36/1995. C. C. Al. pag. fara ca renuntatorul sa poata invoca neinscrierea ei in registrul special. in acest caz. civ. Supr. in termenul de prescriptie. pag. pag. Notarul consemneaza declaratia de renuntare in incheierea pe care o intocmeste la fiecare termen sau renuntarea poate fi consemnata si in certificatul de mostenitor. in R. Zirra. J.199 nr. Conditiile renuntarii la succesiune. nr. nr. C. 236. loc. Renuntarea la mostenire se poate face personal sau prin mandatar cu procura speciala. iar ceilalti mostenitori nu au acceptat mostenirea intre timp. J. Bucuresti. Nulitatea renuntarii nu echivaleaza insa cu acceptarea mostenirii. in Buletinul C. Rosetti-Balanescu. In schimb renuntarea neinscrisa in registrul special de 373A se vedea. pag. D. pag. 4o/1953 problema a fost controversata in sensul ca s-a sustinut si opinia potrivit careia inscrierea in registrul special pentru renuntari era considerata o conditie de validitate a actului. Hilsenrad. civ. A. dec. bazata de Decr. /1993. dupa propria vointa a acestuia . 376A se vedea. nr. D. 374A se vedea. 219. cit. 377A se vedea. cit. Mostenitorul renuntator poate insa retracta renuntarea in conditiile art. art. 9/1976. op. A se vedea G.374 S-a admis ca renuntarea este valabila daca s-a facut in fata instantei judecatoresti consemnata in incheiere si trimisa apoi notarului competent pentru inscriere in registrul special pentru renuntari375. 3o9/1976. Declaratia autentica de renuntare se poate face si in strainatate. Deak. R. nr. . Notariatul de stat. civ. 1964.Fr. Cu privire la cazurile de ineficacitate a renuntarii la succesiune. 368/1993. S. Baicoianu. Asadar. S. pag.7o1 C. D. 86. declaratia va fi trimisa notarului competent teritorial (art. Odata constatata nulitatea renuntarii succesibilul redobindeste dreptul de optiune succesorala care poate fi exercitat. 44-46 si A. dar. 21. 1o-11. civ. sect. Declarata de renuntare se poata da si in fata altui notar decit cel la care se afla registrul special pentru renuntari.C. odata data declaratia de renuntare poate fi opusa renuntatorului de catre comostenitori sau de catre mostenitorii subsecventi. pag. pag. 6/1973. 64. In vechea doctrina.

intrucit oricare dintre mostenitori se poate obliga fata de ceilalti sa renunte. pag. 86. s-au obligat sa renunte.dar o astfel de conventie nu valoreaza insa renuntare la mostenire nici chiar in raporturile dintre parti. aceasta va fi valabila si irevocabila. ca acceptarea tacita380. Renutarea la mostenire este un act juridic expres si nu poate fi exercitata tacit. C. Asa fiind. astfel ca prin ea s-ar realiza chiar renuntarea la mostenire. cit. sect. a se vedea.200 renuntatori nu va putea fi invocata fata de tertul de buna credinta care a contractat cu succesibilul renuntator. 484. asa cum am aratat mai sus. uneori. pag. doar ca succesibilul. Trib. S. doctrina a caautat sa respunda la intrebarea daca astfel de conventii au vreo eficienta sau nu. care ar fi valabila si obligatorie intre partile contractante. Deak. ea apare ca un pact asupra unei succesiuni viitoare. daca o astfel de conventie se incheie inainte de deschiderea succesiunii. cel care a renuntat este considerat ca n-a fost niciodata mostenitor382. 965 C. 48o. nr. la mostenire. civ. Deak. fiind. Neacceptarea mostenirii in termenul de prescriptie nu echivaleaza cu renuntarea la mostenire intrucit. op. Daca succesibilul isi respecta obligatia si renunta la mostenire (cu respectarea condittilor precizate). cit. op. pag. de pilda. Lasarea bunurilor succesorale.Fr. el va putea sa le ceara 379Fr. in Buletinul C. 48o. nr. op. cum am precizat mai sus. Acestor concluzii li s-au adus pe buna dreptate nuantari. Supr. 235. cu titlu oneros. Eliescu. Cantacuzino. sect. civ. pag. Deak. va raspunde contractual pentru neexecutarea obligatiei asumate. 1993. 383A se vedea. dar inopozabila fata de terti383. accepta mostenirea. cit. astfel de conventii trebuie privite ca valabile caci nu aduc atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. J. in sensul ca. cita vreme renuntarea nu a fost facuta cu respectarea cerintelor legale. pag. in sensul ca unii dintre ei au renuntat la mostenire in favoarea altora sau. 571/1978. pag. Eliescu. 368/1993. cit. intrucit nu poate fi dedusa din fapte materiale sau acte juridice conexe. parte in conventie. 380A se vedea. cit. B. dec. Intrucit in practica judecatoreasca s-au constatat conventii incheiate intre mostenitori. op. daca succesibilul care s-a obligat sa renunte. 381A se vedea. cit. pe cind in cazul renuntarii. lovita de nulitate absoluta (art. in folosinta altor mostenitori nu semnifica renuntarea la mostenire381. dec.M. D. dar ceilalti nu-si respecta obligatiile asumate.7o2. 118-119. 258. b)Conditii speciale de fond.). op. civ. 132-133. D. s-a spus ca aceasta este valabila.Fr. asadar. cit. op. Pentru opinia ca renuntarea poate fi si tacita rezultind din neacceptarea mostenirii in termenul legal. prin neacceptarea mostenirii succesibilii ramin straini de mostenire prin stingerea titlului de mostenitor. M. Evident. adica in fata notarului sau in fata instantei de judcata. Daca conventia s-a incheiat insa dupa deschiderea mostenirii. 382 A se vedea in acest sens. pag. Dimpotriva incheierea actului de dispozitie cu privire la bunul succesoral poate fi invocata ca act de acceptare tacita a mostenirii de catre succesibil379. M. Chirica. pag. 1978. 134. S. J. pag. in principiu. . op. in C.

. 481. op. la fel ca si acceptarea este un act juridic indivizibil. in Repertoriu. 126-128. Moroinau-Zlatescu.C. daca a fost inscrisa in registrul de renuntatori. 57-62. activ si pasiv. In 384A se vedea. Trib. 1968/1972. Al. pag. in R. nr. eredele este considerat ca nu a fost niciodata erede. Alexandru Bacaci. sau mostenitorilor subsecventi. Nota la dec. pag. asa cum am aratat mai sus. pag. mun. D. 2oo. nr. 386Pentru raportul dintre dreptul substantial si interesul legitim. fie tacit. 4/1987. nr. R. 6/1987. adica pur abdicativa. Prin renuntare. Georgescu. Deselnicu. Asa cum am precizat mai sus. pag. dec. S. Ea trebuie sa fie impersonala si cu titlu gratuit. civ. sau fortat sau sub beneficiu de inventar. 61. jud. J. cit. civ. in sensul ca nu se poate renunta la o parte din mostenire si accepta o alta parte a acesteia. succesorii sai nu pot nici in aceasta ipoteza ataca renuntarea intrucit ei nu pot mosteni decit acele drepturi care se afla in patrimoniul lui de cujus la data decesului si nu pe acelea care nu se regasesc in acest patrimoniu. nr. legali sau testamentari. nr. pag. D. Supr. pag. nr. in R.696 C. R. 63-67 385A se vedea. nr. pag. irevocabila. pag. civ384. chiar si din cauza renuntarii. cit. neavind nici un drept actual asupra mostenirii nu pot justifica nici un interes legitim in acest sens 386. De aici decurg unele consecinte: a) Partea care i se cuvenea renuntatorului. jud. Nota la dec. Exceptiile. R. va reveni prin acrescamint celorlalti mostenitori. 2555/1986 a Trib. potrivit art. Fr. op. 8/1976. D.M. daca anterior s-a realizat acceptarea acesteia. civ. 6o-61. A se vedea si D. sect. D. civ. in R. 1984/1991. nr. lipsita de orice efect juridic385. Nr. O renuntare la mostenire. nr. Actiunea poate fi promovata de orice persoana care justifica un interes legitim. R. .7o1 C. Deak. Renuntarea este opozabila. Succesibilul neputind dobindi astfel drepturi succesorale. caci renuntarea oneroasa in favoarea altui mostenitor este in realitate o acceptare a mostenirii urmata de actul de instrainare intre vii a drepturilor succesorale. care detaliaza opiniile exprimate in doctrina in acest sens. in Deciziile C. sect. civ.201 executarea conventiei sau despagubiri. Vocatia successibilului se desfiinteaza cu efect retroactiv. 878/1976. este. a trib. ca o conditie pentru promovarea unei actiuni in justitie a se vedea. Bucuresti. 12/1976. Olt. . D. renuntarea si conventia sunt acte jurdice de sinestatatoare urmind fiecare regimul sau juridic specific. . ulterioara acceptarii. 236-237. neindeplinirea conditiilor de forma si de fond ale renuntarii atrage dupa sine sanctiunea nulitatii acesteia. op. . 323/1976. A se vedea si I. dec. dec. . erga omnes. Galati. Succesibilii renuntatorului nu se numara printre acestea intrucit la momentul renuntarii. 199o-1992. Efectele renuntarii la succesiune. 9/1987. ulterior renuntarii. 7888. dec. civ.Trib. cit.. pag. intrucit acceptarea mostenirii este. . pe anii 1969-1975. S. jud. Asadar. Chirica. Renuntarea la mostenire nu se poate face. Daca renuntatorul a decedat. J. . Renuntarea la mostenire. el fiind considerat strain de acea mostenire. fie expres. asa cum am aratat. insa nu poate retracta renuntarea decit in conditiile art. nu este tinut nici la indeplinirea vreunei obligatii succesorale. evident. in R.Trib. s-a precizat. civ. Timis. Oproiu. potrivit regulilor devolutiunii legale sau testamentare a mostenirii.

c) Drepturile. si renuntatorul era mostenitor rezervatar. civ. 599/1985 a trib. pag. Sibiu. stinse prin consolidare sau confuziune. S. 1o/1986. . reale sau de creanta. nr. impartirea pe tulpini sau pe linii a mostenirii de cele care privesc impartirea mostenirii in cadrul celei de a doua clase mixte de mostenitori (intre ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati) sau de concursul dintre sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori si de regulile devolutiei testamentare388. Deak. Daca acestia cer reductiunea liberalitatilor excesive rezervatarul va fi tratat ca orice tert beneficiar al donatiei. ale defunctului fata de succesibilul renuntator sau ale acestuia fata de defunct. cit. daca este singur. de renuntare va profita numai celalalt copil. 484. 389A se vedea. facute de catre succesibil inaintea renuntarii sunt insa mentinute. de renuntarea copilului va profita si sotul supravietuitor care are o cota mai mare decit in concurs cu un mostenitor din clasa I-a. Daca insa. in limita cotitatii disponibile daca exista mostenitori rezervatari acceptanti. putind pastra donatia. sect. 55-56.daca unul renunta la mostenire. R. cit. A se vedea si Fr. e) In cazul in care renuntatorul era ruda in linie directa. nu si sotul supravietuitor. 1o/1986. R. acceptarea fiind irevocabila. 368/1993. prin renuntare pierde beneficiul sezinei. pag. 388Autorul da exemplul situatiei cind sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii. chiar daca renuntatorul nu avea calitatea de mostenitor sezinar389. 68.Trib. chiar daca. dec. D. b) renuntatorul nu poate fi reprezentat . in R.202 doctrina387 s-a precizat ca desi art. nr. op. putind cumula cotitatea disponibila cu rezerva. Actele de conservare sau de admnistrare provizorie. civ. renuntarea nu mai poate produce efecte. care accepta mostenirea. indiferent de faptul daca donatia a fost facuta cu scutire de raport sau nu. ascendenta sau descedenta cu defunctul. 458/1986.).698 C. civ. prin deschiderea mostenirii. nr.in cazul in care a decedat partea din mostenire la care ar fi avut dreptul netransmitindu-se la propriii mostenitori. renasc prin efectul retroactiv al renuntarii. C. vaslui. nr. g) Succesibilul renuntator nu are obligatia de a plati taxele succesorale. succesibilul a facut acte din care se poate deduce intentia acceptarii tacite a mostenirii. civ. Daca insa sotul supravietuitor vine in concurs numai cu un copil al defunctului. civ. prevede expres ca partea renuntatorului. in caz de acceptare a mostenirii. trece la gradul urmator in realitate ea nu va profita tuturor mostenitorilor acceptanti ci cu respectarea regulilor privind ordinea claselor de mostenitori. f) Creditorii personali ai succesibilului renuntator nu au dreptul sa urmareasca bunurile apartinind patrimoniului succesoral si nici creditorii succesiunii nu pot urmari bunurile succesibilului renuntator.697 C. d) Renuntatorul beneficiar al unei donatii din partea defunctului nu are obligatia de a raporta donatia primita. si cu mostenitori din clasa a II-a de mostenitori. care renunta la mostenire.descendentii sai pot veni la mostenire numai in nume propriu in conditiile legii (art. 387Fr. J. in R. supra. Jud. D. jud. Deak. Nota la dec. pag. nr. in puterea legii. dec. inainte de renuntare.

5o. pag. 392A se vedea. inainte sau dupa actul de renuntare la mostenire si indiferent daca acceptarea a fost expresa. civ. op. pag. Eliescu. cit. civ. intrucit ratiunea care sta la baza retractarii renuntarii este evitarea vacantei succesorale.391 b). cu respectarea regulilor privind intreruperea. op. cit. Chirica. care critica pe buna dreptate solutia tribunalului care decisese ca numai rudele defunctului ar putea invoca acceptarea mostenirii si pe cale de consecinta blocind astfel retractarea renuntarii.75 alin. 1o/1986. este un act juridic irevocabil. la fel ca si acceptarea pura si simpla. prevazut de art. pag.3 si art. cit.36/1995 si art. 599/1985 a Trib. Nici chiar acceptarea legatului cu titlu universal. in principiu. Safta. Vaslui.7o1 C. Retractarea opereaza numai daca ceilalti mostenitori nu au acceptat succesiunea. la dec. cit. civ. in R. sau daca emana de la un coerede sau de la un mostenitor subsecvent. sect. supra. Retractarea renuntarii se poate face cu indeplinirea urmatoarelor conditii: a). Retractarea renuntarii nu este posibila. 393M. M.Fr. curatorul desemnat sau autoritatea administratiei publice.7oo C. daca retractantul are vocatie la acea cota succesorala394. op.73 alin.Romano. R. . nu impiedica retractarea renuntarii. cit. acceptarea legatului de catre legatarul cu titlu particular nu face imposibila retractarea renuntarii de catre mostenitorul universal sau cu titlu universal393. daca 390A se vedea. supra. ba mai mult s-a precizat ca se admite chiar retractarea fortata. civ. pag.3 din Legea nr. 136-137 394D. cit. supra. civ. indiferent cind s-a produs acceptarea. jud. Nota II.203 Retractarea renuntarii. jud. 368/1993. A se vedea si Fr. pag. Termenul de prescriptie peentru optiunea succesorala sa nu se fi implinit. 391A se vedea. Desi. Retractarea renuntarii. supra. la fel ca si acceptarea. nr. civ. la dec. S. sau de catre instanta de judecata din oficiu si opereaza de drept. daca vacanta succesorala se mentine pentru cealalta cota parte din mostenire. J. Vaslui. In raport cu drepturile statului la mostenirea vacanta retractarea este posibila pina la expirarea termenului de prescriptie. Chirica. c). loc. de la un mostenitor legal sau testamentar. Enache. jud. nr. renutarea la mostenire. 238. 392 Cu toate acestea. Deak. 133.Fr.7o1 ca. nu prevede anumite conditii de forma. nr. tacita. cit. se poate realiza atit in forma expresa cit si tacita de vreme ce art. in mod exceptional legiuitorul prevede. op. 599/1985 a Trib. D. Deak.77-78 din Regulament. E. Prescrierea dreptului de optiunea succesorala se poate invoca de orice persoana interesata. ea poate fi retractata 390. prin art. suspendarea prescrptiei etc. Implinirea termenului de prescriptie se analizeaza concret in raport de succesibilul care isi retracteaza renuntarea. D. nr. dec. 599/1985 a Trib. au intreprins unele masuri potrivit art. nr. C. Nota I. Vaslui. indiferent daca notarul. in anumite conditii. Deak. intrucit constatarea vacantei succesorale are loc numai la expirarea termenului de prescriptie de 6 luni. Nota II la dec. 486. cit.

loc.56 din Decretul nr. legali sau testamentari. Safta-Romano. jud. fie prin acte valabile incheiate de curatorul succesiunii. pag.7o1 C. in alcatuirea activului succesoral intra drepturile cu continut patrimonial existente la data deschiderii 395Fr. civ. B. 396In acelasi sens. cit. in principiu. Transmisiunea elementelor active si a celor pasive. potrivit art. 599/1985 a Trib. dar exista controversa in privinta faptului daca acceptarea este pura si simpla sau succesibilul are posibilitatea sa accepte mostenirea. fie pur si simplu. la fel ca si acceptarea. M. Eliescu. la decesul ecesteia. Enache. care a fost numit intrucit prin renuntare mostenirea aparea ca fiind vacanta397. cit. pag. chiar si pentru minori si pentru cei pusi sub interdictie.). 138. Nota I. 488-489. cit. cit. potrivit art. M. nu se transmit pe cale succesorala. pag. ci se pot ocroti. daca a retractat renuntarea in conditiile legii. prin art. care alcatuiesc patrimoniul defunctului are loc. Drepturile personal nepatrimonile. Cantacuzino. Retractarea renuntarii desi produce. adica data mortii lui de cujus. Fr. cit. Chirica. pag. 398Pentru drepturile de autor si modul lor de transmisiune si ocrotire a se vedea. Vaslui. op. In ce priveste efectele retractarii renuntarii la mostenire se admite unanim ca succesibilul retractant devine mostenitor acceptant. atit in cazul mostenirii legale cit si a celei testamentare. pe data deschiderii mostenirii. mostenitorilor sai. se dispune ca retractarea nu poate aduce nici o vatamare drepturilor dobindite de catre terti asupra bunurilor succesiunii. op. 133134. Impartasim parerea ca succesibilul. 239.7o1 C. cit. op. civ.19 din Decrtul nr. civ. fie prin prescriptie. la dec. cu exceptia situatiei in care retractarea s-a realizat prin acceptare fortata (art. caz in care. pag. civ. op. fie sub beneficiu de inventar.M. se transmite. 397M. 8/1996 . pag. a caror acceptare este de principiu sub beneficiu de inventar (art. D. In principiu. Compunerea activului succesoral. efecte retroactive.)395. Patrimoniul unei persoane. potrivit regulilor succesiunii legale si testamentare. supra. Legea nr. mai inainte de as e fi implinit termenul de prescriptie sau ca alt succesibil sa fi acceptat mostenirea (art. nr. Deak.7o3 si 712 C. adica ca retractarea renuntarii constituie prin ea insasi o acceptare pura si simpla a mostenirii a se vedea. are posibilitatea sa accepte mostenirea pur si simplu si de asemenea sub beneficiu de inventar. civ. op. 488. op.688 si 699 C. 259.32/1954)396. cu activul si pasivul sau. Eliescu. in adevar acceptarea este socotita pura si simpla. civ. op.7o3 si 712 C. E. In sens contrar. cit. 137.31/1954398. C A P I T O L U L II TRANSMISIUNEA ACTIVULUI SI PASIVULUI MOSTENIRII Sectiunea I-a. pag. Obiectul transmisiunii.204 succesibilul renuntator savirseste acte ilicite din cele prevazute de art. dupa moartea titularului lor. cit. Deak.

civ. cum am precizat. pag. sunt incluse in activul succesoral. pag.actiunile patrimoniale al caror titular a fost defunctul. in anulare. . ca de pilda atunci cind moartea celui care lasa mostenirea figureaza ca o conditie rezolutorie sau ca un termen incert extinctiv399. Bucuresti. . D.Idem. unele drepturi. . Deak.Fl. ca dreptul de a incasa pretul lucrului vindut de catre defunct. Compunerea pasivului succesoral. pag.cumparare. Astfel sunt. Editura “All-Beck”. care desi la data deschideriii succesiunii nu fac parte din patrimoniul succesoral. iar donatiile nu au fost scutite de raport de catre defunct. Editura “Actami”. dreptul la intretinere contractuala sau legala(potrivit Codului familiei). ipoteca si gajul. intra in aceasta categorie donatiile facute de defunct cu depasirea cotitatii disponibile si care sunt supuse reductiunii.774 C. Tratat de drept civil. uzufruct. sau drepturi de creanta. rezolutiune sau reziliere. . 114/1996 contractul de inchiriere inceteaza in termen de 3o de zile de la decesul titularului contractului. 2/1987. dreptul de a pretinde chiria datorata defunctului pentru imobilul sau etc. Contractul de inchiriere a locuintei. In activul succesoral vor mai intra fructele naturale si civile. In legatura cu obiectul partajului succesoral. precum si fructele industriale. fie ca sunt drepturi reale. pe de alta parte.drepturile patrimoniale rezultate din creatia intelectuala. uz sau abitatie. cele cu caracter viager sau intuitu personae. Tuca.205 succesiunii in patrimoniul lui de cujus. Bucuresti1997. nu pot fi cuprinse in activul succesoral. cind vin la mostenire mostenitori intre care exista. cum sunt:dreptul de proprietate.. dar se sting la moartea titularului lor. potrivit Legii nr. Mihai. obligatia de raport. pasivul succesiunii este compus din datoriile si sarcinile succesiunii. Datoriile succesiunii sunt acele obligatii patrimoniale ale defuctului care se aflau la data deschiderii succesiunii in patrimoniul sau. 400A se vedea in acest sens. ca actiunea in revendicare. actiunea pentru despagubiri rezultate dintr-un delict civil si acele actiuni care.drepturile reale principale sau accesorii. 23-25. revocare. Legea locuintei nr. Colocatarii pot continua folosinta locuintei independent de calitatea lor de mostenitori. A se vedea. avind un caracter viager sau intuitu personae. R. nr. . 1o si 47. dreptul real de folosinta sau accesiune. Ele pot fi de natura contractuala ca obligatia de a plati pretul dintr-un contract de vinzare.. Acele drepturi care desi au un continut patrimonial. 27o si urm. produse de bunurile succesorale dupa data deschiderii mostenirii400. Editura “Actami”. R. potrivit legii. L. abitatie. Fr. precum si donatiile raportabile. 97-1oo. potrivit reglementarilor speciale pot fi pornite sau continuate de catre mostenitori. 1999. 114/1996 temei al legislatiei locative. Bucuresti. sau care se sting din alte motive. 1997.drepturile de creanta. Astfel. servitute. uz. 399In privinta dreptului de locatiune asupra locuintei. cu exceptia celor care se sting la data mortii sale. ca dreptul de uzufruct viager. Activul succesoral cuprinde: . dreptul la renta viagera. superficie. Asa cum rezulta din prevederile art. Contractele speciale. pag. Exista.

8/1986. raspunderea pentru pieirea bunului predat mandatarului pentru vinzare. nr. civ. S. cind legatarul cu titlu particular are un drept de creanta impotriva succesorului obligat sa execute legatul. Nan. in R. care in principiu se stinge prin incetarea din viata. I. D. in R. 2o-22. Sarcinile succesiunii sunt acele obligatii care nu au existat in patrimoniul celui care lasa mostenirea. cit. sect. de pilda. pag. 5/1987.96 C. nr. nr. nr. in Dreptul nr. nr. S-a precizat insa in doctrina 403 ca efectele produse in trecut. 338/1989. ca obligatia de intretinere intemeiata pe dispozitiile Codului familiei. op.206 obligatia de restituire a unui imprumut etc. Astfel de sarcini sunt: . . cind obligatia de intretinere se transmite pasiv la mostenitorii debitorului ei402. 128. el poate actiona ca atare( el poate revendica bunul de la persoana care-l stapineste) si nu in calitate de creditor al mostenirii. . 403Fr. in cazul acestor contracte sunt opozabile mostenitorilor ca. care includ si pe cele cu parastasele care se fac potrivit obiceiului locului. Editura ALL-Beck. pag. dec. 3/1989. 2oo2. in R. in acest 401A se vedea. 402A se vedea. In legatura cu pasivul succesoral. nr. in Dreptul nr. R. in cazul cind obiectul legatului este constituit dintr-o suma de bani. 1o13. uneori din vointa lui de cujus. Viorica Dumitrache. op. R. ca obligatia de despagubire a unei persoane pentru prejudiciul cauzat prin fapta defunctului.401 Nu intra in pasivul succesiunii obligatiile care se sting la moartea celui care lasa mostenirea cum sunt cele legate strict de persoana sa. civ. Alexandru Bacaci. 478/1989. dec. Deak. fie a creditorului intretinerii. D. civ.Trib. Ivanov. R. nr. 67. In legatura cu prescriptibilitatea cererii -formulata in cadrul procedurii de partajprivind lichidarea pretentiilor dintre comostenitori referitoare la cheltuielile de inmomintare. 877/1988.C. de natura delictuala. obiectul legatului il constituie un drept real asupra unui bun individual determinat. 12/1994. Bucuresti. sect. Supr. de natura quasicontractuala ca obligatia de despagubire a tertului care a gerat afacerile defunctului pentru plata cheltuielilor utile si necesare. Dreptul familiei. 288. cit. 63. Supr. 79/1994. dar care se nasc in persoana mostenitorului la data deschiderii mostenirii sau ulterior. fie a debitorului sau.cheltueilile de inmormintare.Trib. 5o5. cu exceptia situatiei reglementate de art. dar care nu trebuie sa fie excesive404. D. legatarul fiind titularul acelui drept din momentul deschiderii mostenirii. 1-2 /199o. D. Nu intra de asemenea in pasivul succesiunii obligatiile intuitu personae cum sunt cele contractate de defunct ca antreprenor sau mandatar etc.plata legatelor cu titlu particular. pag. In cazul in care insa. astfel ca. Chirica. pag. 404A se vedea. A. dec. editia a III-a. pag. 242. din bunuri generice ori obligatii de a face sau a nu face.A. pag. pag. . sect.. alteori independent de aceasta sau de vointa sa. J. dec. pag. sau raspunderea antreprenorului pentru vicii etc. si cele cu monumetul funerar. fam. Codruta Hageanu.

1. Stanculescu. nr. civ. taxele si impozitele pentru bunurile succesorale406 si cheltuielile efectuate cu procedura succesorala (art. cu Nota de I.Trib. Odata cu deschiderea mostenirii creantele apartinatoare defunctului se divid de drept intre comostenitori si terti proportional cu partea de mostenire ce se cuvine fiecaruia (art. Asa fiind. 1983. nr. legatul nu intra in pasivul mostenirii405.723 C. legatarul devinte titularul acelui drept din la deschiderea succesiunii. privite ut singuli. D. civ. Din mai multe prevederi ale Codului 405A se vedea. nr. asadar. nr.cheltuielile pentru administrarea si lichidarea mostenirii. in C. Supr.). a III-a civila. D. 882. 1978. dar exista deosebiri cu privire la natura dreptului dobindit de catre legatar in functie de obiectul legatului. . Daca obiectul legatului este constituit din dreptul de proprietate sau alt drept real asupra unor bunuri individual determinate sau un drept succesoral dobindit de catre testator si lasat prin legat inainte de lichidarea acelei mostenirir. dec. cu titlu universal sau cu titlu particular.1o64 C. pag. 123-127. 1/1958. pag. Asa cum am vazut. Transmisiunea pasivului succesoral. pag. iar daca este vorba de o creianta indivizibila. iar cea cu titlu universal confera vocatie numai la o cota parte din acest patrimoniu. Transmisiunea activului succesoral. 406A se vedea. 4571/1957. 7/1956.). 116-117. D. Ionescu. reg. oricare mostenitor poate cere executarea in totalitate a obligatiei (art. primindu-l direct de la defunct. are loc de drept. nr. sect. In schimba in cazul in care obiectul legatului este constituit din din bunuri de gen. Bucuresti. Si aceasta transmisiune are loc tot la momentul deschiderii succesiunii. Transmisiunea cu titlu particular decurge intotdeauna dintr-un legat cu titlu particular si are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate sau determinabile. dec. iar acesteia i se poate pune capat. in L. Transmisiunea succesorala. 2. 111/1978. P. Transmisiunea universala priveste intregul patrimoniu succesoral. dec. 428o/1955. Trib. nr. sau in cazul legatului lucrului altuia. 8o-82. P.207 caz. legatarul nu dobindeste decit un drept de creanta legatarul particular fiind creditor. in stare de indiviziune. fie universala. de la data deschiderii succesiunii. fiecare mostenitor poate urmari pe debitori numai pentru partea sa de creanta. acestea se transmit mostenitorilor in cotele ideale care li se cuvin. civ. civ. ). civ. Transmisiunea activului si pasivului mostenirii. In cazul drepturilor reale. Sectiunea a II-a . reg.1o59. sect. cu Nota de N. asa cum vom vdea prin partaj. . obligatii de face sau de a nu face. dec. in L. 106o C. temeiul unor atari transmisiuni il constitue legea sau legatele universale sau cu titlu universal. Craiova. in C. pag. iar mostenitorii universali sau cu titlu universal debitori. 129/1983. Trib.

Acesta insa se poate intoarce cu actiune in regres impotriva succesorilor universali sau cu titlu universal intrucit se subroga in drepturile creditorului platit (art. pag. 596-597. potrivit dreptului comun. asadar.408 Principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. op. Aceasta intrucit primii mostenesc o universalitate care cuprinde nu numai drepturi dar si datorii si sarcini. cit. Codul civil consacra in mai multe texte legale (art.774-789. I.). alaturi de nudul proprietar la plata unor datorii si sarcini. Rosetti-Balanescu. pag. 51o. op. I.1108 pct. in anumite situatii si limite ei pot fi obligati la plata pasivului407. din acea mostenire. pag. acestia din urma au preferinta (nemo liberalis nisi liberatus). asadar.896-897 si 902 ) rezulta ca pasivul succesoral este suportat numai de succesorii universali si cu titlu universal. In masura in care legatarului i se pare ca sarcina este prea oneroasa el poate renunta la legat.774. e) impartasind si noi teza potrivit careia legatul uzufructului intregii mosteniri sau a unei parti din aceasta. cit. 2 C. 408Chiar daca se accepta teza potrivit careia legatarul uzufructului intregii mosteniri sau a unei parti din aceasta este un legatar cu titlu universal. legatarii universali si cu titlu universal. 775. II. proportional cu partea ce revine fiecarui mostenitor. Cantacuzino.). universal sau cu titlu universal. cum am aratat mai inainte devine el insusi un creditor avind dreptul de pretinde plata legatului al carui titular este. urmari imobilul la legatar. Baicoianu. M. 896. pe cind legatarul cu titlu particular. 185186. intrucit in aceasta ipoteza el a mosteenit o universalitate sau o parte dintr-o universalitate.Fr. 777. B. Al. Al. Hamangiu. . 385-39o. Cu toate acestea in mod exceptional. legatarul poate. d) atunci cand activul succesiunii nu este indestulator pentru acoperirea pasivului legatarul cu titlu particular va fi tinut indirect la suportarea datoriilor. cit. cit. pag. civ. op. iar nu si de legatarii cu titlu particular. Baicoianu. 9o2 si 1o6o) principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. tot in aceste limite. 893. civ. op. In mod unanim se admite ca desi unele texte legale vorbesc de divizarea 407A se vedea. el va suporta. iar legatul va fi redus in masura necesara platii pasivului succesoral. de la data deschiderii succesiunii. este un legat cu titlu particular. civ. Vol. Venind in concurs cu creditorii succesiunii. de mostenitorii legali. Astfel: a) in ipoteza in care testatorul insusi a impus legatarului cu titlu particular plata unei datorii sau a uneei sarcini. Rosetti-Balanescu. in conditiile si limitele prevazute de art. datoriile si sarcinile succesiunii.C. A se vedea in acest sens. dar daca a acceptat legatul trebuie sa execute obligatia instituita prin testament. Deak. b) daca legatul are ca obiect un imobil ipotecat de defunct. regula potrivit careia legatarii cu titlu particular nu sunt tinuti de plata pasivului succesoral (art. art.208 civil (art. Codul civil consacra. c) cand obiectul legatului este constituit dintr-o succesiune nelichidata ori cota parte dintr-o societate.55o si 552 C. titularul unui astfel de legat va trebui sa contribuie.775 si 909 C.

6o. in C. dec. Chiar in ipoteza acceptarii pure si simple a mostenirii. 2oo1. pag. M. 8/1982. Trib. exista doi fii ai defunctului. fiecare va fi tinut la acoperirea pasivului in cota de ½ chiar daca unul dintre ei este beneficiarul unui legat cu sarcina in favoarea unui tert si deci efectiv va primii mai putin decit celalalt legatar. Daca. B.M. D. chiar daca efectiv el culege mai putin sau mai mult. in cazul mostenirilor vacante. Calitatea de mostenitori sezinar sau nesezinar nu are importanta in privinta suportarii pasivului succesoral. sau. Tot creditorii suporta riscul insolvabilitatii mostenirii si in cazul acceptarii acesteia sub beneficiu de inventar. cind neavind loc confuzuiunea patrimoniului defunctului cu cel al mostenitorilor acceptatnti in aceasta forma. sect. sect. municip. succesorul nu va raspunde pentru pasiv solidar cu ceilalti mostenitori. nu are caracter imperativ de vreme ce se recunoaste defunctului dreptul de a insarcina numai pe unul dintre mostenitori cu executarea obligatiei. pentru pasivul 409A se vedea. D. pag. cit. 410A se vedea. Supr. spre deosebire de acceptarea pura si simpla cind raspunderea pentru pasiv este ultra vires hereditatis. s-a subliniat in practica judiciara410 si in doctrina411.Trib. raspunderea pentru pasiv este limitata intra vires hereditatis. 936/1984. sau “in proportie de ce ia” fiecare mostenitor (art. Cantacuzino. Deak. pag. Supr. Editura Fundatiei “Romania de Maine”. civ. Bucuresti. Riscul isolvabilitatii unuia dintre mostenitori este suportat de catre creditori.774. 613/1961. nr. civ. ci numai proportional cu partea ce i se cuvine din mostenire potrivit vocatiei sale412. civ. 1985. sect. dupa C. 411A se vedea. pag. 198-199. R. nr. In consecinta creditorii pot actiona pentru realizarea creantelor lor nu numai impotriva mostenitorilor sezinari ci si impotriva celor nesezinari413. 267. Diviziunea de drept a pasivului in functie de cota ereditara a fiecarui mostenitor are loc atit in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii cit si in cazul acceptarii sub beneficiu de inventar. in functie de partea calculata dupa vocatia fiecarui mostenitor. unul din ei nu va culege acele bunuri pe care le-a dosit sau le-a dat la o parte pentru a-l frauda pe celalalt(art. pag. civ. cit. Fr. Trib. 412A se vedea. civ. intrucit obligatia de plata a pasivului nu este o consecinta a sezinei. in realitate diviziunea are loc in functie de partea ereditara a fiecaruia. dec. op. Turianu. 7o3 C. cit. 23o/1977. Sau daca avem doi legatari cu titlu universal. ). si vor suporta pasivul in aceste cote. mai exact spus. 775. cit. ca regula impartirii de drept a pasivului. Bucuresti. 512. ci a transmisiunii universale sau cu titlu universal. op. Fr. chiar daca sa presupunem. Supr. 409 De altfel. dec. Statul raspunde intotdeauna. nr. pag. Mostenirea si impartirea ei.209 pasivului in functie de emolumentul “cules”. Eliescu. 23o. 512. de pilda.). 232. pag. in R. fiecare are vocatie de ½ din mostenire. Practica juridica adnotata. 1658/1981. nr. nr. civ. . dec. 413A se vedea. 9o2 C. op. Deak. de pilda cu plata cheltuielilor de inmormintare. Trib. proportional cu partea ereditara a fiecaruia. 88-9o. op. cit. pag.

in mod exclusiv. urmeaza sa se faca desocotirea intre mostenitori418. iar dupa aceea. ce izvoresc din lege. op. 415A se vedea. Trib. 414A se vedea. in Dreptul nr. pe care o impartasim si noi. op. Chirica op.1 din Legea nr. Bucuresti. pag. in cazul sotului supravietuitor. in cazul legatului cu titlu universal al tutror bunurilor mobile. pentru a se putea sti ce cota proportionala reprezinta acesta din acea mostenire. inclusiv partea sotului supravietutor din aceste bunuri”417. Astfel. proviziriu in parti virile. Titlurile executorii obtinute de creditori impotriva defunctului sunt executorii si impotriva mostenitorilor sai. pag. civ. pag. civ. nu poate fi atins prin valorificarea creantelor creditorilor. Dreptul special al sotului supravietuitor. Practica judiciara415. op. 248. in Culegere . numai partile ereditare pe care. . Pina la efectuarea acestul calcul. M. 416A se vedea. din vointa lui de cujus. in sensul ca la divizarea pasivului intre mostenitori se au in vedere. 77. pag. cit. 156. O alta situatie este aceea in care partea care se cuvine fiecarui mostenitor nu este stabilita sub forma unei cote parti din mostenire. op. stabilita de art. dec. . adica raportat la numarul mostenitorilor. cand acesta primeste pe linga cota sa. cit. R. potrivit legii.210 succesoral numai in limita activului mostenirii preluate414 In doctrina si practica judecatoreasca s-au ridicat unele intrebari in legatura cu modul de realizare practica a principiului diviziunii de drept a pasivului succesoral in unele situatii speciale.78o C. dec. cit. 248. insa executarea in acest caz nu se poate face decit dupa 8 zile de la notificarea lor in acest sens (art. Cantacuzino. Toader. . sect. jud. A se vedea si C. s-a pus problema daca la divizarea pasivului se va tine seama si de valoarea acestor bunuri sau nu. nr. Trib. pag.Fr. se admite ca pasivul mostenirii se va divide. 418A se vedea. Regula diviziunii de drept a pasivului. Chirica. 3/1986. Deak. nu se stie din capul locului ce fractiune reprezinta acestea din intreaga mostenire. nr. de pilda. 736/1985. dar si o parte a doctrinei416a raspuns ca se va tine seama si de valoarea bunurilor pe care sotul supravietuitor le primeste in baza art. . reglementat de art. Astfel. D. municip. si bunurile casnice prevazute de art. civ. 113o/1992. 5 din Legea nr. cit. in R. nr. Deak. pag. nr. 513. pag. . civ. op. 5 din Legea nr. Supr. 128. 319/1944. 513. 417Fr. 338/1989. pag. D. Hunedoara. pe 1992. proportional cu partile ereditare suporta unele exceptii.D. Creantele acestora” urmeaza a fi satisfacute din restul bunurilor. In astfel de situatii se impune efectuarea unui calcul prin care valoarea legatului sa fie raportata la aceea a intregii mosteniri. cit. cit. Eliescu.5 din aceeasi lege. pag. 1-2/1990. Trib. 231. sotul supravietuitor le are in concurs cu cele patru clase de mostenitor.). op. B. ori din conventia comostenitorilor. Exceptii de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. pag. cit.319/1944. 319/1944 atunci cind se va stabili proprotia in care se va suporta pasivul. S-a exprimat insa si o alta parere. 167. 298. dec. in masura in care calculele valorice se vor definitiva. .M.

asa cum este consacrat in art. . op.1o61 alin. pag. incheiata dupa deschiderea mostenirii. D. In cazul in care insarcinarea unuia singur dintre mostenitori ar rezulta din titlul creantei incheiat de de cujus cu creditorul.3 C. iar prin aceasta s-ar aduce atingere rezervei mostenitorului insarcinat cu executarea obligatiei. in practica se mai recunoaste o exceptie. atit in cazul testamentului cit si in acela al conventiei dintre mostenitori.9o2 alin. Titlul la care face referire art. nr. pag. R. Chirica. fiind vorba de o liberalitate.)419.). M.3 C. pag. Deak. ca principiul diviziunii pasivului succesoral intre mostenitori.1060 C. civ. civ.2 C. asa cum prevede art. cit. 1658/1981. civ. art. fie prin vointa partilor contractante. Eliescu. Supr. 896 si 9o2 alin. op. cu executarea obligatiei. civ. cit. 421Solutia este aceeasi in cazul oricarei alte garantii reale. M. 232-233. mostenitorul posesor este tinut singur sa o execute. op. Cantacuzino. dar are drept de regres impotriva celorlalti mostenitori. iar acesta are recurs impotriva celorlalti mostenitori (art.1 pct.2 C. Creditorii sau legatarii il pot urmari in acest caz pe mostenitorul insarcinat pentru intreg. c) cand obligatia este indivizibila. civ. e) desi neacceptata de toti autorii422. cit. neprevazuta de lege. in sensul ca pasivul sa fie suportat numai de catre unul din ei. 8/1982. D. Trib. creditorii sau legatarii particulari il vor putea urmari pe acest mostenitor pentru intreg. b) cand unul dintre mostenitori este insarcinat singur.1o63 si art. si anume nedivizarea pasivului pe durata cit se mentine starea de indiviziune intre comostenitori. civ. civ. nr. 420A se vedea. iar pentru ceea ce a platit singur mostenitorul detinator al imobilului are recurs impotriva celorlalti mostenitori. intrucit ipoteca este indivizibila. pot urmari pe toti mostenitorii potrivit regulei diviziunii legale a pasivului420. pag. 514. intrucit ei nu au consimtit. A se vedea. prin titlu. civ.1o61 alin. In cazul in care ceilalti mostenitori au fost scutiti de executarea obligatiei de catre de cujus prin testament. Daca ei nu au interes la aceasta. 299. potrivit art.3 teza a II-a.1o65 C. Pentru ceea ce depaseste aceasta valoare obligatia se divide potrivit regulei generale. pag.Fr. 1o61 alin. 6o. civ. dar numai pina la concurenta valorii imobilului (art. acesta poate fi urmarit pentru plata intregului debit (art.1o61 C. Exceptia se fundamenteaza pe aceea ca gajul 419A se vedea.3.2 C.). ea poate fi supusa reductiunii pina la limita cotitatii disponibile.2 C. d) cand unul dintre mosteenitori primeste un imobil ipotecat. sect. oricare dintre mostenitori poate fi urmarit pentru intreg. 422A se vedea. fie prin natura ei. 249.1o61 pct. cit.211 Codul civil prevede in art. nu se aplica in urmatoarele situatii: a) cand obligatia are ca obiect un lucru cert. civ. op. poate fi constituit si din conventia comostenitorilor.1o61 alin. mostenitorul insarcinat are recurs impotriva celorlalti mostenitori pentru ceea ce a platit peste partea sa (art.1o61 alin. dec. in R. B.)421.893.

si art. Hunedoara. de pilda. se face de catre terti care nu au calitatea de mostenitori si deci nu sunt tinuti la aceasta. Trib. pag. civ. jud. in toate cazurile actiunea este divizibila. peste partea ce i se cuvine. 424A se vedea. civ. Mostenitorul care.993 C.). 425A se vedea. partea mostenitorilor insolvabili se divide intre ceilalti mostenitori. 533-534.779 C. op.212 general al creditorilor asupra bunurilor succesorale este indivizibil cit timp dureaza starea de indiviziune succesorala.4 C. el are dreptul la a pretinde despagubiri in temeiul gestiunii de afaceri. cu toate ca creanta creditorului platit poate sa fie indivizibila. in R. creditorii mostenirii pot urmari bunurile succesorale pentru intreaga datorie. In caz de insolvabilitate. desi tinut la plata pasivului potrivit partii sale ereditare. 57. sa se indrepte impotriva mostenitorilor tinuti la plata.11o8 pct. solvens-ul are doua posibilitati. pag. potrivit art. Daca comostenitorul a platit in mod voluntar peste partea lui din pasiv. pag. iar daca a platit dupa sistarea starii de indiviziune poate uza de actiunea in garantia impartelii. Poate sa ceara. civ. Asadar. nr.. civ.1o53 C. asadar. 231.787 C. fiind..Fr. D.. 128/1988. potrivit art. S-a dovedit in practica ca exista situatii in care plata pasivului.St. pag.3 C. se poate indrepta impotriva celorlalti comostenitori. prescriptibila in termenul general de precsiptie de 3 ani. sau unii dintre mostenitori platesc peste partea care li se cuvine. prin actio de in rem verso.)425. R. pag. Chirica. civ. op. sau poate. prin diviziunea de drept a pasivului 423. nr. restituirea platii nedatorate de la creditorul pe care l-a platit. fie al subrogatiei legale reglementata de art. a platit. la fel ca si tertul strain de mostenire. proportional cu partile lor ereditare (art. Asa fiind. op. In ambele situatii actiunea este considerata personala si deci supusa prescriptiei de 3 ani424. op. civ. in temeiul imbogatirii fara just temei. Regularizarea platii pasivului intre mostenitori. M. Actiunea este considerata ca avind carcater personal. fie in temeiul gestiunii de afaceri. situatii de exceptie cind acest lucru se impune.778 C. potrivit art. dec. dar posesia bunurilor din partea mostenitorului care a 423A se vedea. cit.11o8 pct. civ. cit. fara sa suporte riscul insolvabilitatii unora dintre mostenitori. dar fara intentia de a gratifica pe mostenitorii tinuti la plata. In cazul in care comostenitorul a platit peste partea sa ca urmare a faptului ca obligatia era. cit.987 C. in totalitate sau in parte. Deak. cit. dar nu poate pretinde de la fiecare peste partea sa contributiva (art. 515-516. Eliescu. Carpenaru. are dreptul la restituirea a ceea ce a platit peste partea sa. inclusiv mostenitorul solvens. civ. idivizibila sau garantata cu ipoteca etc. din eroare.). el are la dispozitie o actiune recursorie impotriva celorlalti mostenitori. 7/1988. 25o. . la care ne-am referit mai sus. D. In ipoteza in care tertul a platit in mod voluntar pasivul succesiunii. fundamentata pe subrogatia legala prevazut de art. civ. In cazul in care plata pasivului s-a facut de catre un tert din eroare.

op. 1978. 519. Confuziunea patrimobiului succesoral cu cele ale mostenitorilor este impiedicata. civ. 12/1987. in sensul ca poate fi ceruta de oricare creditor succesoral sau legatar particular. A. pag. cind se poate rezolva totul printr-una singura. modalitate prin care succesorii isi pun la adapost propriul patrimoniu atunci cind exista indicii ca patrimoniul succesoral este insolvabil. creditorii succesiunii. in buna masura. Desi argumentele de natura strict juridica justifica. sta si azi in picioare si are darul de a nu pune pe mostenitori in situatia de a exercita prea multe actiuni. sect. dec.213 platit intrerupe curgerea termenului de prescriptie426. Ivanov. civ. nr. Trib. M. ci unul individual. Hunedoara. Oricare mostenitor al succesiunii poate cere si obtine. a fost argumentata cu aceea ca regulile de fond ale prescriptiei trebuie aplicate in functie de natura dreptului si de carcaterul actiunii si nu de cadrul procesual in care dreptul este valorificat. atunci cind patrimoniul succesoral este solvabil. R. 253. cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorilor427. Cu privire la impozitele si taxele platite de catre un comostenitor pentru bunurile succesorale a se vedea. intrucit argumentul adus atunci in sensul ca lichidarea activului si pasivului succesoral are loc concomitent cu actiunea in imparteala. cit. supra. este imprescriptibila de vreme ce si actiunea de imparteala este imprescriptibila. civ. aceste din urma solutii ale practicii judiciare. D. Potrivit art. pentru a nu veni in concurs cu creditorii persoanli ai mostenitorilor. 1983. jud. iar aceasta actiune este imprescriptibila. Supr. A. acceptarea mostenirii s-a facut sub 426A se vedea in acest sens. 1699/1972. 17o. chiar daca ar avea interes. pag. supra. spre deosebire de dreptul roman (separatio bonorum). cu termene si caractere diferite. In schimb.781 C. Deak. sect. A se vedea. in primul rind. nu pot cere separatia de patrimonii in contra creditorilor succesiunii (art. civ. ea se cere contra creditorilor mostenitorilor.781 C. fie a unuia dintre creditorii unuia dintre mostenitori. potrivit art. Practica judiciara anterioara. R. 57. 123-127 ssi dec. . fie ca au fost exercitate deodata cu actiunea in imparteala fie separat. creditorii mostenitorilor. dec. Desigur. nr. fie a creditorilor unuia dintre mostenitori. 128/1988. in R. pag. 4/1973.. 5o3/1987. civ. Solutia prescriptibilitatii actiunilor in regres. 129/1983. cit.I. asadar. nr. nr. in privilegiu. prin acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar. Chirica. sau un beneficiu individual al oricarui creditor sau legatar cu titlu particular. Supr. ci se poate obtine si in privinta unui anumit bun din succesiune 428. in virtutea caruia are dreptul de a-si realiza creanta din valoarea bunurilor succesorale. op. op. D. dec. fie a tuturor acestora. Trib. cit. Trib. in R. nr. in R. credem ca practica anterioara este de preferat. Eliescu. cit. cit. nr.D. sect.784 C. indiferent din ce categorie fac parte. daca. pastrind astfel patrimoniul succesoral ca gaj general al creditorilor succesiunii. Separatia de patrimonii este. pag. 428A se vedea.Trib. Man. Supr. nr. loc. asa cum am aratat mai sus. in C. 7/1988. dec. civ. R. 72. chiar a instantei supreme.). 176. D. si nu este necesar sa se realizeze pentru intregul patrimoniu succesoral. pag. Simetric invers. In dreptul nostru. nr. pag. a fost insa in sensul ca lichidarea cheltuielilor de inmomintare intre mostenitori. 8o-82. D. loc. pag. 427Fr. Separatia de patrimonii. in C. separatia de patrimonii nu are caracter colectiv. pot obtine separatia de patrimoniul succesorilor pentru a-l pune la adapost de patrimoniul insovabil al acestora. separatia de patrimonii. 111/1978. pag. facindu-se in cadrul actiunii de parjaj. civ. D.

214 beneficiu de inventar, separatia de patrimonii nu mai are nici o ratiune, astfel ca nu poate fi ceruta. Conditiile de exercitiu ale separatiei de patrimonii. Privilegiul separatiei de patrimonii poate fi cerut de oricare creditor al succesiunii, indiferent ca este vorba de o datorie a defunctului sau de o sarcina succesorala, ca este vorba de un creditor privilegiat sau chirografar si indiferent ca acea creanta este exigibila sau nu. Legatarii universali sau cu titlu universal nu pot cere separatia de patrimonii intrucit, fata de pasivul succesiunii, ei apar ca debitori iar nu creditori. Legatarii cu titlu particular, al caror obiect este constituit dintr-un drept real asupra unui bun individual determinat, nu pot invoca beneficiul separatiei de patrimonii, ei fiind titularii dreptului respectiv din chiar momentul deschiderii succesiunii, fara a fi pusi in situatia de a suporta concursul creditorilor personali ai mostenitorilor. In schimb, daca obiectul legatului particular il constituie bunuri de gen sau obligatii de a face sau a nu face, separatia de patrimonii va putea fi ceruta si de legatarii particulari. In doctrina, prin interpretarea art.782 C. civ. (ai carui termeni expresi sunt inexacti intrucit in dreptul nostru, spre deosebire de dreptul roman in care printr-o fictiune defunctul era considerat debitor, mostenitorii sunt intotdeauna debitori ai creditorilor succesiunii, astfel incit nu este vorba de o novatiune prin schimbare de debitor, cum se prevede in textul legal) s-a precizat ca privilegiul separatiei de patrimonii nu poate fi invocat in cazul in care creditorii succesorali renunta in mod expres sau tacit la el.429 In privinta mobilelor, prevede art.783 C. civ. separatia de patrimonii nu poate fi invocata daca au trecut mai mult de 3 ani de la data deschiderii succesiunii, dreptul fiind in aceste conditii prescris, prezumindu-se ca a operat confuziunea mobilelor succesorale cu acelea ale mostenitorilor. Chiar daca termenul de precriptie de 3 ani nu s-a implinit, s-a precizat in doctrina430, separatia nu poate fi invocata nici atunci cind, in fapt, confuziunea mobilelor succesorale cu cele ale mostenitorilor s-a realizat. Tot art.783 C. civ. prevede ca, in privinta imobilelor, privilegiul se poate exercita atita timp cit se gasesc in mina mostenitorilor, regula aplicindu-se, a fortiori si in cazul mobilelor431. Legiuitorul nu cere forme speciale in ce priveste exercitarea privilegiului, el putind fi invocat nu numai prin actiune intentata impotriva mostenitorilor, asa cum rezulta, se pare din art.783 C. civ., ci si pe cale incidenta. Astfel, spre exemplu, solicitarea inventarierii bunurilor succesorale, luarea de masuri de consevare, inscrierea in tabloul de ordine al creditorilor in vederea distribuirii pretului, daca
429A se vedea, D. Alexandresco, op. cit. Vol. III, pag. 739-74o;M. B. Cantacuzino, op. cit. pag. 3o8;M. Eliescu, op. cit. pag. 175. Renuntarea tacita s-ar putea realiza prin:preschimbarea titlului creantei pe numele mostenitorilor;prelungirea termenului de plata;schimbarea conditiilor obligatiei initiale;primirea unor garantii de la mostenitori; luarea unei iscriptii ipotecare asupra imobilelor mostenitorilor;urmarirea averii personale a mostenitorilor;stipularea solidaritatii contra mostenitorilor etc. A se vedea si D. Chirica, op. cit. pag. 254. 430A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 175-176;D. Chirica, op. cit. pag. 254. 431A se vedea, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit. pag. 439.

215 bunul succesoral a fost vindut etc. sunt acte care atesta vointa creditorului de a invoca privilegiul, astfel ca efectele sale se vor produce, conferindu-i preferinta creditorului care le-a exercitat, fata de creditorii personali ai mostenitorului. In cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar, asa cum am aratat, invocarea privilegiului separatiei nu are sens, dar dorim sa precizam ca, in acest caz, separatia profita creditorilor succesiunii chiar daca beneficiul de inventar a incetat prin renuntare sau decadere432. In privinta imobilelor succesorale, pentru a fi opozabil, privilegiul trebuie sa fie conservat, prin inscrierea sa potrivit regulilor de publicitate imobiliara, avind rangul dupa data inregistrarii cererii (art.1743 C. civ., art.21, 27, 61 din Legea nr.7/1996). In sistemul registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare, potrivit art.1743 C. civ. cei care cer separatia de patrimonii isi conserva privilegiul lor asupra imobilelor succesiunii in fata creditorilor mostenitorilor (chiar si impotriva acelora cu garantii reale constituite si inscrise anterior) prin inscriptia acestuia in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii. Efectele separatiei de patrimonii. Principalul efect al separatiei de patrimonii este acela ca in virtutea acestui privilegiu433 creditorii succesorali (inclusiv legatarii creditori) au dreptul de a fi platiti cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorilor din pretul bunurilor succesorale cu privire la care separatia s-a invocat. In raporturile dintre creditorii succesorali care au cerut separatia si cei care nu au cerut-o, privilegiul nu aduce nici o modificare. Preferinta pe care acesta o creiaza opereaza numai fata de creditorii personali ai mostenitorilor si nu fata de ceilalti creditori succesorali astfel ca, in raporturile dintre creditorii succesiunii va opera dreptul comun, dupa cum sunt creditiori chirografari sau cu garantii reale434. Legatarul particular -creditor, care a cerut separatia va fi platit dupa satisfacerea creditorilor succesiunii potrivit adagiului nemo liberalis nisi liberatus435. Daca pretul bunurilor succesorale cu privire la care s-a cerut separatia nu vor
432Fr. Deak, op. cit. pag. 521. 433Unii autori considera separatia de patrimonii doar un drept de preferinta si nu un veritabil privilegiu intrucit creditorii separatisti nu au dreptul de urmarire a bunurilor imobile succesorale la tertii subdobinditori, ci numai dreptul ca in virtutea subrogatiei reale sa fie preferati fata de mostenitori la acoperirea creantei lor din pretul vinzarii. A se vedea in acest sens, D. Alexandresco, op. cit. Vol. III, pag. 751-752;M. B. Cantacuzino, op. cit. pag. 3o7-3o8;I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit. pag. 436-437. Alti autori insa, la a caror parere ne raliem, considera ca separatia de patrimonii este un veritabil privilegiu intrucit creditorii separatisti au dreptul de a declansa urmarirea in vederea realizarii creantelor lor, nefiind obligati sa astepte ca alti creditori sa o faca pentru a participa apoi la impartirea pretului. A se vedea in acest sens, M. Eliescu, op. cit. pag. 175;D. Chirica, op. cit. pag. 256;Fr. Deak, op. cit. pag. 522. 434A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 174;D. Chirica, op. cit. pag. 256; Fr. Deak, op. cit. pag. 522. 435Fr. Deak, loc. cit. supra.

216 acoperi creantele creditorilor succesiunii acestia pot urmari bunurile succesorilor dupa regulile consacrate privind impartirea pasivului intre mostenitori. C A P I T O L U L III TRANSMISIUNEA POSESIUNII MOSTENIRII Precizari prealabile. Cand se vorbeste de transmisiunea posesiunii mostenirii se confera notiunii de posesiune o acceptie speciala, caci aici nu este vorba de stapinirea in fapt a bunurilor succesorale ci de exercitiul drepturilor succesorale care le privesc. Codul civil reglementeaza deosebit de transmisiunea activului si pasivului mostenirii transmisiunea posesiunii acesteia. Din acest punct de vedere se face distinctie intre mostenitorii sezinari adica aceia care au de drept posesiunea mostenirii, si acestia sunt potrivit art.653 alin.1 C. civ. descendentii si ascendentii, si mostenitorii nesezinari, care trebuie sa ceara trimiterea in posesiune potrivit art.653 alin.2 C. civ., si acestia sunt mostenitorii legali nesezinari si legatarii care, pentru a obtine trimiterea in posesiune, trebuie sa ceara predarea legatelor. Le vom analiza pe rind in cele ce urmeaza. Sectiunea a I-a. Dobindirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii legali sezinari. Notiunea de sezina si efectele ei. Sezina sau posesiunea de drept a mostenirii este un beneficiu conferit de legiuitor unor categorii de mostenitori legali ai defunctului de a exercita actiunile care sanctioneaza drepturile aflate in patrimoniul succesoral fara a avea nevoie de verificarea si atestarea notariala sau judecatoreasca a titlului de mostenitor436. Sezina inseamna posesiunea de drept a mostenirii (art.653 C. civ.). Ea nu se confunda insa cu posesiunea ceruta de lege pentru a putea uzucapa (art.1846 C. civ.). Aceasta din urma implica doua elemente indispensabile: Corpus (stapinirea de fapt a bunului) si animus sibi habendi (intentia de a stapini bunul pentru sine) care nu este nevoie sa fie prezente in cazul sezinei. Exercitiul actiunilor care privesc bunurile succesorale se poate realiza fara nici unul din aceste elemente, iar sezinarul poate actiona si in numele mostenirii nu numai in numele sau de mostenitor 437. Mostenitorul sezinar are de drept posesiunea mostenirii chiar daca in fapt nu are stapinirea bunurilor succesorale, acestea fiind posedate de o alta persoana care nu este mostenitor sezinar sau poate sa nu fie nici macar mostenitor438. Sezina nu este acelasi lucru nici cu transmisiunea drepturilor succesorale, care
436D. Chirica op. cit. pag. 258. 437A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 6o;D. Chirica, op. cit. pag. 259;Fr. Deak, op. cit. pag. 524. 438A se vedea, Trib. jud. Cliuj, dec. civ. nr. 49/1978, in R. R. D. nr. 8/1978, pag. 66.

217 se realizeaza o data cu deschiderea mostenirii indiferent daca mostenitorii sunt sau nu sezinari. In aceasta ordine de idei, s-a precizat 439 ca posedarea bunurilor succesorale, chiar inaite de trimiterea in posesia, de catre un mostenitor nesezinar este legitima. In practica judiciara s-a decis chiar ca mostenitorul nesezinar care stapineste in fapt bunurile succesorale se va putea apara prin actiunea posesorie (art.674 C. pr. civ. ) impotriva celui sezinar, care prevalindu-se de sezina, ii tulbura posesia440. Tot astfel mosteenitorul sezinar nu va putea reclamana, in temeiul sezinei, posesia bunurilor succesorale stapinite in fapt de ceilalti coindivizari441. Cit priveste efectele sezinei, precizam ca posesia de drept a mostenirii confera mostenitorului sezinar urmatoarele drepturi: -mostenitorul sezinar are dreptul sa stapineasca si sa administreze bunurile succesorale, fara nici o alta formalitate, adica obtinerea certificatului de mostenitor eliberat in cadrul procedurii notariale sau a hotariii judecatoresti in cazul procedurii contencioase. Daca exista mai multi mostenitori sezinari, fiecare poate exercita posesiunea de drept a mostenirii, sezina avind, in acest sens, un caracter indivizibil442. Mostenitorii sezinari pot percepe fructele naturale si civile la care au dreptul de la data deschiderii succesiunii pe cind mostenitorii nesezinari numai de la data trimiterii in posesie. - mostenitorul sezinar poate exercita toate drepturile si actiunile de natura patrimoniala dobindite prin mostenire ca actiunea in revendicare, actiunea posesorie, chiar daca nu exercita in fapt posesiunea imobilului443, actiunea pentru plata pretului lucrului vindut de catre defunct, actiunea pentru plata chiriei, actiunea in despagubiri ca urmare unui delict impotriva defunctului etc.444 El poate fi si urmarit de catre succesiunii fara sa fie nevoie de atestarea prelabila a calitatii de mostenitor. In aceasta privinta s-a sustinut o prima opinie in doctrina in sensul ca pentru datoriile succesiunii, creditorii ar putea actiona numai impotriva mostenitorilor sezinari, iar
439A se vedea, M. B. Cantacuzino, D. Chirica, op. cit. pag. 259. 440A se vedea, Trib. jud. Hunedoara, dec. civ. nr. 138/1971, in R. R. D. nr.7/1971, pag. 153. 441A se vedea, Trib. jud. Cluj, dec. civ. nr. 138/1971, cit. supra. 442Sunt anumite situatii speciale cind nici mostenitorul sezinar nu poate exercita stapinirea bunurilor succesorale, de pilda, daca s-au luat masuri speciale de conservare a bunurilor succesorale, potrivit art. 72-74 din Legea nr. 36/1995. Sau daca este vorba de sume de bani depuse la CEC sau la o banca, fara clauza testamentara, chiar si mostenitorul sezinar are nevoie, fie de certificat de mostenitor, fie de hotarire judecatoreasca pentru a-si dovedi calitatea de mostenitor. 443M. Eliescu, op. cit. pag. 61. 444A se vedea, D. Chirica, op. cit. pag. 26o.

218 impotriva celor nesezinari numai dupa trimiterea lor in posesie.445 Intr-o a doua opnie, pe care o impartasim si noi, s-a precizat insa judicios ca plata datoriilor succesorale nu este o consecinta a sezinei ci a transmisiunii pasivului succesoral, care se divide de drept, asa cum am aratat mai sus, intre comostenitori, o data cu deschiderea succesiunii proportional cu partea lor ereditara.446 S-a precizat447 ca sezina nu inlatura diviziunea de drept a pasivului succesoral, ea, se poate spune, ca are caracter divizibil, fiecare mostenitor sezinar poate actiona si poate fi actionat numai pentru partea care ii revine din creanta sau din datorie. Mostenitorii sezinari. Potrivit art.653 alin.1 C. civ., sunt mostenitori sezinari numai descendentii si ascendentii defunctului, adara numai rudele in linie dreapta, indiferent daca rudenia este de singe sau civila. Nu are importanta nici gradul de rudenie si nici clasa de mostenitori din care fac parte si nici faptul ca sunt mostenitori rezervatari sau nu. Ascendentii ordinari, care sunt bunicii si strabunicii defunctului, sunt mostenitori sezinari desi fac parte din clasa a III-a de mostenitori, dar nu sunt rezervatari, pe cind fratii si surorile defunctului si descendentii lor, nu sunt mostenitori sezinari, desi fac parte din clasa a II-a de mostenitori. Apoi sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar si vine la mostenire in concurs cu toate clasele de mostenitori, dar nu este mostenitor sezinar. Desigur calitatea de sezzinar deriva din aceea de mostenitor cu vocatie concreta la acea mostenire. Cine este inlaturat de la mostenire de alti mostenitori dintr-o clasa mai apropiata sau din cadrul aceleasi clase, dar mai apropiat in grad de rudenie, nu poate fi mostenitor sezinar. Sezina, se poate spune, ca are in acest sens, un caracter individual, adica nu apartine colectiv tuturor ascendentilor si descendentilor defunctului. Are si un caracter succesiv, in sensul ca daca un mostenitor, din rudele in linie dreapta a defunctului, renunta la mostenire sau este nedemn, calitatea de mostenitor sezinar va reveni mostenitorului subsecvent. Daca un mostenitor este rezervatar, dar a fost exheredat de catre defunct, el isi pastreaza calitatea de mostenitor sezinar, caci rezerva i se cuvine oricum. Enumerarea facuta de legiuitor prin art.653 C. civ. este limitativa si are de asemenea un carcater imperativ. Testatorul nu poate prin manifestarea sa de vointa sa inlature de la sezina pe unii mostenitori sau confere sezina altora, impotriva determinarilor facute de lege si nici nu poate modifica efectele pe care legea le confera sezinei. Testatorul poate totusi conferi sezina temporara executorului testamentar, asupra bunurilor mobile din mostenire, potrivit art.911 C. civ., iar in cazul mostenitorilor nerezervatari, exheredindu-i, in mod indirect le inlatura si calitatea de mostenitori sezinar. Este cazul, de pilda, al ascendentilor ordinari, care nu au calitatea de mostenitori rezervatari, dar, cum am aratat, sunt mostenitori
445D. Alexandresco, op. cit. vol. III, pag. 58. 446A se vedea, M. B. Cantacuzino, op. cit. pag. 249;I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit. pag. 272, D. Chirica, loc. cit. supra. 447M. Eliescu, op. cit. pag. 93-94.

219 sezinari. Cu tot caracterul imperativ al regulilor ce privesc sezina, se admite ca mostenitorii sezinari pot renunta la beneficiul ei, fara a renunta la mostenire.448 Sectiunea a II-a . Dobindirea posesiunii mostenirii de catre mostenitorii legali nesezinari. Asa cum rezulta din prevederile art.652 alin.2 C. civ., sunt mostenitori legali nesezinari, rudele colaterale ale defunctului, adica colateralii privilegiati, colateralii ordinari, sotul supravietuitor si statul, iar acestia pot intra in posesiunea succesiunii numai “cu permisiunea justitiei”. In prezent trimiterea in posesia a mostenitorilor legali nesezinari se realizeaza de catre notarii publici, potrivit procedurii reglementate de Legea nr.36/1995, care mai este numita si procedura gratioasa sau necontencioasa, prin eliberarea certificatului de mostenitor sau de vacanta succesorala. Aceasta procedura se poate realiza numai cind intre comostenitori nu exista neintelegeri, iar atunci cind acestia isi contesta drepturile, trimiterea in posesia o realizeaza instanta de judecata.449 In cazul in care anterior, notarul public competent a fost sesizat in vederea eliberarii certificatului de mostenitor, iar neintelegerile dintre parti s-au ivit in fata sa, el va suspenda procedura succesorala notariala si va indruma partile sa se adreseze instantei de judecata. Apoi va elibera certificatul de mostenitor pe baza hotaririi judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila (art.68, 78 si 83 din Legea nr.36/1995). Evident, cu prilejul acestsor proceduri se verifica vocatia succesorala concreta a celor care pretind a fi mostenitori ai defunctului si intinderea drepturilor lor succesorale. In vederea dovedirii calitatii de mostenitor pot cere eliberarea certificatului de mostenitor si mostenitorii sezinari. Dar, s-a precizat in practica judiciara, procedura succesorala notariala nu este obligatorie intrucit trimiterea in posesia a mostenitorilor nesezinari poate fi ceruta direct instantei de judecata.450 Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari se realizeaza prin procedurile precizate mai sus chiar si in ipoteza in care exista un singur mostenitor. Prin trimterea in posesie se realizeaza efectele pe care le produce sezina in cazul mostenitorilor legali sezinari, efectele ei producindu-se retroactiv pina la data deschiderii succesiunii. Pina la trimiterea in posesie, mostenitorii legali nesezinari nu pot exercita actiunile cu carcater patrimonial ale defunctului si nu pot fi nici urmariti in calitate de mostenitori, precum nu pot nici administra bunurile succesorale. In schimb, dobindirea drepturilor care opereaza ope legis nu este conditionata de trimiterea in posesiunea mostenirii, nici chiar in cazul succesiunii testamentare. S-a
448A se vedea, Mazzeaud, op. cit. pag. 916. 449A se vedea, Trib. Supr. col. civ. dec. nr. 672/1965, in Repertoriu. . . , pe anii 1952-1969, pag. 451;Jud. Caracal, sent . civ. nr. 1374/1978, cu Nota de I. P. Cernat, in R. R. D. nr7/198o, pag. 43-45. 450 Ibidem.

in acelasi timp. fie pe calea justitiei.889.889 C. Chirica..D. pag. Sectiunea a III-a. in principiu. Cind legatarul se afla in posesia bunurilor care formeaza obiectul legatului universal.2 C. pag.. fara nici o alta formalitate. op. cit. trimiterea in posesie a legatarilor are loc sub forma predarii legatelor reglementata de art. Mostenitorii rezervatari tinuti la predarea legatelor o pot face fie de buna voie la cererea legatarilor. ascendentii privilegiati si sotul supravietuitor dintre care insa numai descendentii si ascendentii privilegiati sunt si mostenitori sezinari. In doctrina s-a precizat ca acesta din urma nu poate fi tinut la predarea legatelor de la data deschiderii succesiunii ci numai de la punerea lui in posesie intrucit nu poate transmite ceea ce el insusi nu are453. Cernat. civ. 451Fr. pag. cit.895 si art. scopul ei este tocmai acela de a i se recunoaste reclamantului calitatea de mostenitor452 . 1374/1978. cit. op. fie prin intermendiul procedurii succesorale notariale(gratioase). el poate uza de actiunea in constatare. op. 261-262.899 alin. Legatarii universali. iar sotul supravietuitor. Vom analiza pe rand dobindirea posesiei mostenirii de catre legatarii universali. 77. 529. cit. ei dobindesc drepturile ce formeaza obiectul legatelor de la data deschiderii succesiunii. potrivit art. 452A se vedea. bazata pe prevederile art. 263. care nu este si mostenitor sezinar. civ. nr. Mostenitori rezervatari sunt descendentii.891. de la data deschiderii succesunii. problema modalitatii de punere a lor in posesie. Eliescu. pr. cit. Asa fiind. Fata de prevederile art. cu Nota de P. este evident ca legatarii nu sunt mostenitori sezinari. Eliescu. Caracal. fie pe cale judecataoreasca daca au aparut neintelegeri intre ei si legatari. 453A se vedea. pot cere predarea legatului de la acestia.653 C. cit. civ.D. pag. art. M. Predarea legatelor. 82. au dreptul sa culeaga fructele naturale si civile de la aceasta data. M. op. supra. legatarii cu titlu universal si legatarii cu titlu particular. 249-250. Punerea in posesie a sotului supravietuitor si a legatarului universal se poate realiza. astfel. Se pune.cind testatorul are mostenitori rezervatari. Jud. mostenitorii legali insezinati astfel. Predarea legatelor universale. Deak. op. sent. rezervatarii care sunt si sezinari pot fi solicitati sa predea legatele din momentul deschiderii succesiunii. iar daca nu se afla in posesia bunurilor va uza de actiunea in realizare454. cu toate ca. art. cit. Intrucit trimiterea in posesie are efecte retroactive. B. Aceasta din urma actiune poate fi exercitata intrucit ea apartine mostenitorilor si nu defunctului. . numai dupa insezinare. 454A se vedea. op. civ. cantacuzino.111 C. iar pe de alta parte.Chirica.M. pag.220 precizat astfel ca mostenitorii nesezinari pot instraina bunurile din succesiune intrucit exercita un drept propriu si de asemenea pot cere notarului public luarea masurilor de conservare a patrimoniului succesoral451 si pot exercita actiunea in petitie de ereditate. pag. civ.

89o C. pag. . cit. . 457A se vedea. iar in cazul in care nu exista astfel de mostenitori va cita numai legatarul. civ. Chirica.M.36/1995. 79. Deak. 264. prin ipoteza. Chirica. pag. au fost exheredati 458. s-a spus455 . la fel ca in cazul legatului universal. reglementeaza mai multe ipoteze privind predarea legatelor cu titlu universal. pag. in cazul in care nu exista mostenitori rezervatari. Ea are loc expres prin eliberarea certificatului de mostenitor cu acordul mostenitorilor rezervatari. legatarul cu titlu particular va cere punerea in posesie de la acestia. 82. Cantacuzino.75 alin. 53o. Punerea in posesie a legatarului universal. necitati. potrivit Legii nr. Eliescu. prin lasarea legatarului in stapinirea bunurilor. 199-2oo. op. IV. daca nu exista mostenitori rezervatari intrucit fructele nu pot fi atribuite mostenitorilor legali nerezervatari. potrivit art. 458M. pag. Eliescu. civ. 361.Daca exista numai mostenitori rezervatari. . cit. op. M. op. op. Mostenitorii legali nerezervatari..2 din Legea nr. op. la fructele bunurilor succesorale numai din ziua in care au cerut punerea lor in posesie. Vol. iar tacit. cit. sau din ziua in care au exercitat posesiunea mostenirii cu acordul mostenitorilor legali. pag.Daca nu exista mostenitori rezervatari. pag. Fr.36/1995).531. Potrivit art. pag. Eliescu. B. op. Ei au insa dreptul la fructe de la deschiderea mostenirii.891 C. prin actiune in justitie. 456Fr. poate fi acceptata expres sau tacit. potrivit regulilor consacrate in materie trebuie facuta si in ipoteza in care acesta este mostenitor sezinar. de buna voie sau. 83. iar ca mostenitor testamentar nu are sezina457. cit. cit. dar dupa punerea lor in posesie. civ. cit. Deak. op. op. Predarea se face. Alexandresco. cererea se va adresa celorlalti mostenitori legali. caci ei. Daca este vorba de un testament olograf sau mistic urmeaza a fi citati si mostenitorii legali nerezervatari (art. M. Legatarii universali au dreptul. 8o-81.D. Situatia este aceeasi si atunci cind nu exista mostenitori legali si chiar daca legatarii universali nu au exercitat posesiunea mostenirii de la data deschiderii mostenirii. pag.Daca exista mostenitori legali din ambele categorii (rezervatari si 455D. cit. cind acestea se afla la el. cererea de punere in posesie a legatarului universal se va faca catre notarul public competent. op.. ataca prin actiune in justitie testamentul456. Daca legatarul universal a fost instituit printr-un testament autentic. desigur. intrucit el pretinde legatul in baza testamentului si nu a legii.221 Predarea legatelor. Articolul 895 C. in caz de neintelegere. in cazul testamentului autentic pot. Predarea legatelor cu titlu universal. pag. notarul competent a instrumenta eliberarea certificatului de mostenitor va cita numai mostenitorii rezervatari. cit. In caz de neintelegere intre legatarul universal si mostenitorii nerezervatari ai defunctului exheredati prin testament cererea se va adresa instantei de judecata. cit. . D.

Legatarul cu titlu particular nefiind nici succesor universal.1 C. Predarea legatului se va cere de la mosteenitorii legali.899 alin. reglemenatata de art. 1 C.902 alin. functie de natura dreptului care formeaza obiectul legatului si uneori de faptul daca bunul se afla in posesia sa sau nu. civ. potrivit art.222 nerezervatari) punerea in posesie se va cere de la cei rezervatari. dupa caz.Daca exista atit mostenitori rezervatari cit si un legatar universal.). el are la indemina actiunea in constatare.). Pentru a intra in stapinirea obiectului legatului are la indemina mai mute actiuni. op. de pilda. predarea se va cere acestuia.1 C. predarea se va cere acestuia din urma. iar legatarul a fost desemnat prin clauza testamentara.. dar exista un legatar universal.111 C. in acest caz datoria se stinge de drept de la data deschiderii succesiunii. Predarea legatelor cu titlu particular. dar i se contesta dreptul. In cazul sumelor de bani depuse la CEC. care este prescriptibila in termenul general de prescriptie. legatarul cu titlu universal are dreptul la fructe de la data la care a cerut punerea in posesie sau de la data la care legatul i-a fost predat de buna voie de catre cei tinuti la executarea acestuia. cit. acesta va putea pretinde sumele aflate in cont din momentul deschiderii succesiunii459.). iar daca au fost pusi in posesie se va cere de la acestia din urma. Dreptul legatarului cu titlu particular asupra lucrului legat se naste din ziua mortii testatorului (art. Actiunea este 459Fr. civ. . . daca este vorba de un alt drept real. sau de la legatarul universal sau cu titlu universal. in cazul in care este vorba de un drept de proprietate si prin actiunea confesorie. pr.Daca nu exista mostenitori rezervatari. legatarul poate obtine legatul printr-o actiune personala intemeiata pe testament (art. civ. nici cu titlu universal. prin actiunea reala in revendicare. 532. civ.899 alin.899 alin.898 C. Punerea in posesia nu mai este necesara in ipoteza in care este vorba de un legatum liberationis (adica de un legat prin care s-a dispus iertarea legatarului de o datorie catre defunct) intrucit. El nu va putea insa intra in posesia lucrului legat decit din ziua in care a cerut in justitie predarea legatului de la cei tinuti la executare sau i s-a predat legatul de buna voie (art. legatarul se afla in posesia bunului ce formeaza obiectul legatului. b) Daca obiectul legatului este un drept real asupra unui lucru individual determinat legatarul se poate indrepta impotriva detinatorului bunului. c) Daca obiectul legatului este format dintr-un drept de creanta.2 C. potrivit legii revine legatarului. iar cind testatorul a insarcinat pe un alt legatar cu titlu particular cu plata legatului. predarea se va cere de la acesta. civ. cita vreme ceilalti nu au fost pusi in posesie. Potrivit art. dupa punerea sa in posesie intrucit plata legatelor se poate face numai din cotitatea disponibila care. dupa punerea lui in posesie. civ. pag. Deak. a) Daca. el nu poate uza de petitia de ereditate si nici de actiunea in imparteala. .

el nu poate cere predarea legatului pina la achitarea integrala a datoriilor succesorale.9o2 alin. 2 C. op.9o3 C. . 464A se vedea. Desi legatarul cu titlu particular nu este tinut de plata pasivului mostenirii. civ. iar debitorul solvens se va putea indrepta. supra. pag. In cazul indivizibilitatii obiectului legatului. D. 85-86. cit. sect. dar criticata pe buna dreptate in doctrina. pag. Daca este vorba de mostenitori rezervatari si acestia apreciaza ca li s-a incalcat rezerva succesorala ei pot cere reductiunea legatului in limitele cotitatii disponibile465. civ. Deak. op. Creditorii succcesiunii au preferinta fata de legatarul singular464. cere stipularea expresa a solidaritatii in materia conventiilor. 463M. d) Daca obiectul legatului cu titlu particular este o suma de bani. 1192/1957. Riscul insolvabilitatii unuia sau altuia dintre mostenitori va fi suportat in atare ipoteza de catre legatar. civ. ci una impotriva mostenitorilor. Testatorul mai poate dispune solidaritatea obligatiei succesorilor in executarea obligatiei (art. Legatarii cu titlu particular au dreptul la predarea bunurilor ce formeaza obiectul legatelor in natura impreuna cu accesoriile acestora (art. col. . Supr. pag. in Repertoriu. cit. cit. 129-131. pe anii 1952-1969. 532.). civ. 1o41 C. Eliescu. 461Fr. pentru garantarea executarii legatului. op.)460 sau poate insarcina cu plata obligatiei numai pe unul dintre ei. prin actiunea recursorie. legatarul poate sa ceara plata intregii sale creante de la succesorul in lotul caruia a fost cuprins imobilul privitor la care s-a luat inscriptia ipotecara. legatarul poate uza de actiunea ipotecara intemeiata pe art. pag. civ. impotriva celorlalti debitori. In adevar ipoteca legatarilor nu vine sa garanteze o creanta unitara impotriva defunctului. dar doctrina a admis ca aceste prevederi au aplicabilitate si in cazul actelor unilaterale. 266. loc. dec. 443. astfel ca intinderea garanatiei depaseste dreptul garantat 463. dec. cit. A se vedea in acest sens.2 C. Chirica.1o41 C. Eliescu. Aceasta ipoteca este supusa principiilor publicitatii si specialitatii si confera legatarului dreptul de urmarire si de preferinta asupra imobilelor ereditare cu privire la care legatarul a luat inscriptie 462. D. solutie consacrata expres de art. 1393/1978. in C. 462M. . In 460Art. 1978. facindu-se aplicarea principiului nemo liberalis nisi liberatus. proportional cu partile ereditare ale mostenitorilor universali sau cu titlu iniversal impotriva carora legatarul s-a indreptat. chiar chirografare. actiunea se poate indrepta pentru intreg impotriva oricaruia dintre debitori. pag. civ. . nr. 86.223 divizibila. 9o2 alin. 465A se vedea. Eliescu. Trib. Trib. cit. pag. nr. M. . civ. Ba mai mult. care se naste divizata. Actiunea se va indrepta impotriva tertului debitor in cazul in care obiectul legatului este format din creanta testataorului impotriva acestuia (legatum nominis )461. Supr. Impartirea creantei intre debitori nu are loc atunci cind creanta este indivizibila prin natura sa sau prin dispozitia testatorului. op.

civ. cit. Supr.). loc. universal sau cu titlu universal. Exista. a intra in posesia bunurilor succesorale este actiunea in petitie de ereditate (petitio hereditatis). petitia de ereditate presupune intotdeauna contestarea titlului de mostenitor. actiunea prin care un succesor cere in justitie sa i se recunoasca titlul de mostenitor universal sau cu titlu universal. sau chiar un bun singular. pe cale de consecinta. sunt stapinite de persoane a caror calitate de mostenitori este contestata de altele. cind testatorul a dispus in mod expres aceasta sau cind legatul are ca obiect o renta viagera sau o pensie alimetara (art. in adevar. Deosebirea de alte actiuni. pag. Desi nereglementata de legiuitor. civ. in temeiul caruia pretinde sa i se predea bunurile succesorale detinute de alta persoana in virtutea unui titlu aparent de mostenitor. M. 1969. pag. 188.224 aceasta ordine de idei s-a precizat in doctrina ca starea bunului trebuie sa fie aceea din momentul mortii testatorului. Trib.).1 C. Ea a fost. in C. In mod exceptional el este indreptatit la fructe de la data deschiderii mostenirii. . in intregime sau in parte. este indiferent faptul ca este vorba de cel de mostenitor legal. Asadar. dar pot pretinde sa li se intoarca cheltuielile necesare si utile facute cu acel bun. Eliescu. dusputindu-se titlul de mostenitor.468 Petitia de ereditate este. supra. care pretind. D. situatii cind bunurile succesorale. 468A se vedea.).9oo C. Legatarul are dreptul la imbunatatirile si adausurile facute inainte de moartea testatorului. Eliescu. sect.466 Legatarul cu titlu particular este indeptatit la fructele bunului legat din ziua cererii de punere in posesie sau din ziua in care. i s-a predat acel bun (art. 16o. op. Cu prilejul petitiei de ereditate. nr. 467M. 466Pentru amanunte a se vedea. de buna voie. Debitorii predarii vor raspunde de degradarile suferite de lucru din culpa lor. asadar.9o3-9o4 C. civ. fiecare din partile din proces pretinzind ca este adevaratul mostenitor. dec. legatar sau donatar de bunuri viitoare. avind menirea de a limpezi situatii cind mai multe persoane isi dispunta calitatea de mostenitor cu privire la aceleasi bunuri. ele insele.899 alin. C A P I T O L U L IV PETITIADEEREDITATE Sectiunea a I-a. temei care -i confera dreptul la bunurile litigioase pe care una din parti le are in stapinire. Notiune. a avea calitatea de adevarati mostenitori. ori de donatar de bunuri viitoare. universal sau cu titlu universal sau ca piritul detine toate bunurile succesiunii sau numai o parte a acestora. universali sau cu titlu universal. ”pe de-a-ntregul modelata prin hotaririle tribunalelor”467. cum s-a spus. cit. 1o5/1969. precum va trebui sa suporte si stricaciunile suferite de bun inainte de aceasta data (art. petitia de ereditate este unanim recunoscuta atit de practica judecatoreasca cit si de doctrina. civ. Mijlocul juridic prin care persoanele care pretind a avea titlul de mostenitor si.

469 Daca nu se contesta calitatea de mostenitor a reclamantului. civ. 471A se vedea. Daca acest titlu nu este contestat. 470A se vedea. actiunea personala prin care se cere plata unei datorii a piritului catre succesiune. a) In primul rind. 5/1987. nr. in R. Petitia de ereditate se aseamana cu actiunea in revendicare prin finalitatea pe care o urmaresc ambele.471 Sectiunea a II-a . se impune decelarea elementelor specifice fiecareia pentru a le putea deosebi. neavind pretentii asupra universalitatii succesorale isi pot valorifica drepturile. Eliescu. civ. Trib. Dar se deosebeste de aceasta prin aceea ca la petitia de eredinate se contesta titlul de mostenitor care da indreptatire la detentia bunurilor. nr. pag. 189. R. fie pritr-o actiune personala. pr. actiunea in petitie de ereditate se deosebeste si de actiunea in imparteala intrucit in cadrul acesteia din urma nu se contesta nici titlul de mostenitor si nici cota care se cuvine fiecaruia. Hunedoara. M. nu se cere predarea bunurilor succesiunii catre reclamantul care se pretinde a fi mostenitor. in conditiile art. mostenitorul nu va uza de petitia de ereditate. pag. 1969. Caracterele juridice ale actiunii. Intrucit ea nu se confunda cu acestea. dec. In doctrina nu exista unitate de vederi cel putin in privinta citorva din caracterele juridice ale acestei atiuni. Ei. nr. ci se contesta numai faptul ca bunurile pe care piritul le detine ar apartine succesiunii. care de asemenea nu trebuie confundata cu actiunea in petitie de ereditate.. in sens larg. D. Supr. pag. cum ar fi actiunea in revendicare. In fine. in C. 786/1986. este tocmai contestarea titlului de mostenitor.470 Mai precizam ca uneori se intenteaza si o actiune in constatarea calitatii de mostenitor. ci de actiunea personala a defunctului in executarea creantei mostenite de la acesta. D. ci numai constatarea ca acesta are titlu de mostenitor al defunctului. adica recunoasterea dreptului de proprietate asupra unor bunuri litigioase. dar se contesta titlul de creditor al defunctului. al carei specific. . dec. 7o. jud. daca legatul priveste un drept de creanta. 16o. daca dreptul dobindit este un drept real.111 C. cit. sau cu atiunea in imparteala. actiunea nu mai este o petitie de ereditate ci una in revendicare. Prin aceasta actiune. actiunea in petitie de ereditate se aseamana cu alte actiuni. sect. ci se urmareste numai determinarea concreta a acestei cote din bunurile succesorale. ca la petitia de ereditate.225 Legatarii cu titlu particular al caror titlu de msotenitor este contestat nu pot folosi actiunea in petitie de ereditate. Trib. 1o51/1969. se sustine de catre majoritatea autorilor 472 ca actiunea este una reala intrucit mostenitorul apare. ca un adevarat proprietar al 469A se vedea. cum am spus. op. civ. Dupa cum se poate vedea din cele de mai sus. fie prin actiunea in revendicare sau confesorie. daca se justifica un interes legitim.

(A se vedea. B. pe care nu dorim sa le reluam479. . cit. 19o. urmareste dobindirea bunurilor succesorale de la un aparent mostenitor de catre mostenitorul adevarat. instantei de la locul deschiderii mostenirii. 477S-a afirmat.226 succesiunii deschise473 si de asemenea prin scopul ei care este deposedarea mostenitorului aparent de bunurile succesorale . pag. op. Cantacuzino.C. a transa chestiunea intr-un sens sau altul este greu. loc. op. M. Eliescu. op. in fine. Popescu. pe de o parte. sustinind insa ca de vreme ce obiectul ei este format din constatarea calitatii de mostenitor si predarea drept consecinta a bunurilor succesorale. in cadrul ei se discuta care dintre partile din proces are calitatea de mostenitor si nu aceea de proprietar al bunurilor detinute de catre pirit. Creantele din masa succesorala sunt vizate ca o valoare patrimoniala si nu ca un raport juridic ce se valorifica impotriva debitorului474. actiunea se va porni impotriva fiecaruia in parte. M. in 472A se vedea. cit. Eliescu. cit. loc. Eliescu. Statescu. pag. op. op. 227. de altfel. dind prevalenta finalitatii acestei actiuni. cit. Veronica Stoica. Acesta ar fi conferit atit de natura complexa a lasamintului succesoral cit si de faptul ca obiectul litigiului este calitatea de succesor universal sau cu titlu universal. . Deak.476 In adevar. cit. op. 474Fr. L. Stanciulescu. civ. M.Fr. 479S-a sustinut ca actiunea este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani . pag.477 b) Petitia de ereditate este o actiune divizibila astfel ca. 476M. op. dar credem ca. Nu mai putin trebuie observat ca determinarea caracterului acestei actiuni are importanta. daca sunt mai multi mostenitori.D. care poate cuprinde drepturi reale. M. Deak. ). Carpenaru. care pe baza recunoasterii de catre instanta a calitatii de mostenitor a uneia sau alteia dintre parti. cit. 14 C. 163. op. Dar s-a mai sustinut si ca actiunea ar avea un caracter personal intrucit. pag. Eliescu. 475A se vedea pentru amanuntele discutiei. in primul rind.D. Statescu.475 Alti autori au conchis ca natura juridica a actiunii ar fi variabila in functie de natura lasamntului succesoral. Deak. 513. s-a mai sustinut si caracterul mixt al actiunii. cit. cit. cit. pr. cit. loc. si din perspectiva prescriptibilitatii actiunii. iar hotarirea este opozabila numai partilor din proces. pe care ambele parti o revendica. 268. pag. pag. se poate sustine ca actiunea in petitie de ereditate este o actiune reala. asa cum vom vedea. pag. cit. ca indiferent de calificarea juridica a acestei actiuni competenta ei de solutionare apartine potrivit art. iar pe de alta parte. c) Actiunea este imprescriptibila. dar si drepturi de creanta sau drepturi izvorite din creiatia intelectuala si.Camelia Toader. loc. Macovei. 16o. pag. 473C. 27o. Si in legatura cu prescriptibilitatea actiunii in petitie de ereditate s-au nascut discutii in doctrina478. pag. pag. cit. 536. R. op. cit. 478A se vedea. iar ambele actiuni. daca exista mai multi detinatori de bunuri de la care acestea se pretind.Fr. supra. Chirica. 537. cit. 191. op. fiecare lucreaza pentru sine neputindu-i reprezenta pe ceilalti.St.

civ.36/1995.83 alin. potrivit art. numarul si calitatea mostenitorilor.227 constatare si in revendicare. in totalitate sau in parte. se impune sa -i acordam acelasi carcater si petitiei de ereditate 480. De regula se emite un singur certificat de mostenitor (art. in acelasi sens. Potrivit art.86 alin. Sectiunea a III-a. loc. Acceptarea in termenul de 6 luni.7oo C. civ. . dar nu exclusiv.36/1995. chestiunea disputata este aceea a titlului de mostenitor se pune problema dovedirii calitatii de mostenitor legal. dupa intinderea vocatiei la mostenire a uneia sau alteia dintre partile litigante. dar legea permite. daca sunt intrunite conditiile legale in acest sens481. care se elibereaza pe baza incheierii finale. Dovada calitatii de mostenitor. Certificatul de mostenitor. Chirica.83 din Legea nr. In cazul in care nu exista consens intre mostenitori notarul nu poate elibera certificatul de mostenitor. care odata facuta duce la consecinta imprescriptibilitatii pe cale extinctiva a calitatii de mostenitor si a aceleia de proprietar al bunurilor succesorale. sunt impresciptibile pe cale extinctiva. in anumite situatii de exceptie. cit. fiecaruia dintre mostenitori i se elibereaza cite in exemplar al certificatului de mostenitor. iar in cazul legatarilor particulari. prevazut de art. op. sau asupra celor mobiliare prin posesia de buna credinta. Intrucit. in cadrul procedurii necontecioase (gratioase).. prin certificatul de mostenitor sau certificatul de calitate de mostenitor. mostenitorul aparent poate invoca dobindirea dreptului de proprietate asupra bunurilor succesorale imobiliare prin uzucapiune.36/1995. Evident. Pe baza probelor administrate instanta de judecata va trebui sa determine care titlu este preferabil si in functie de aceasta cine este adevaratul mostenitor caruia i se cuvin bunurile succesorale. compunerea masei succesorale. de catre notarul public competent. intocmirea unui nou certificat de mostenitor sau a unui certificat suplimentar (art.2 din Legea nr.19o9 C. legatar universal sau cu titlu universal. D. cotele ce se cuvin mostenitorilor universali sau cu titlu universal. In cazul creantelor succesorale mostenitorul aparent si tertii debitori pot invoca prescriptia extinctiva a dreptului de a cere obligarea lor la plata prin hotarire judecatoreasca. in primul rind. in cadrul actiunii in petitie de ereditate.2 din Legea 480A se vedea. potrivit prevederilor Legii nr. Chirica. cuprinde datele celui ce lasa mostenirea. se va pune probelema dovedirii calitatii de mostenitor a celor care pretind unele drepturi cu privire la patrimoniul defunctului. Aceasta dovada se face. a mostenirii este o chestiune prealabila. 269.36/1995). 481D. printre altele.1 din Legea nr. in termen de 2o de zile de la data emiterii ei. Certificatul de mostenitor se elibereaza ca urmare a consensului dintre mostenitori. potrivit art. iar drepturile asupra mostenirii se vor determina de catre instanta de judecata intr-o procedura contencioasa in care. asa cum am aratat. cit. pag. dupa achitarea taxelor succesorale si a onorariului cuvenit notarului public.86 alin. bunurile ce li se cuvin acestora.

cu Note de I. D.o astfel de actiune nu se tinde la anularea certificatului de mostenitor care a avut la baza conventia partilor ci doar a se constata omisiunea lor de la data acelei conventii. in R. . pe anii 1969-1975. . pag. altii decit statul. completul de 7 judecatori. sect. in Dreptul nr. 482A se vedea. nr. direct instantei de judecata cerind sa se constate omisiunea. J. D. dec. . pag. civ. S. civ. dec. . . in R. sect. Uneori in practica judiciara s-a sustinut si opinia gresita ca”. nr. . nr. . cu acordul tuturor mostenitorilor. iar notarul public va completa incheierea finala cu bunurile omise si va elibera un certificat suplimentar de mostenitor484. in R. 61. dec. pag. R. S. 4/199o. nu declara toate bunurile succesiunii. S. anularea certificatului si stabilirea drepturilor lor. dec. . dec. 1239/1972. in astfel de situatii. nr. Consideratii critice in legatura cu anularea partiala a unui certificat de mostenitor. 69. D. H. sect. pot cere in justitie. 485 A se vedea. 21o. nr. . 1993. . . R. in Dreptul nr. Trib. civ. . pag. nr. 36-42. iar prin hotarirea ce se va pronunta sa se includa in masa succesorala si bunurile omise485. nr. pe anii 1969-1975. pag. J. civ. Patrascu. Laurentiu Dan si II B.228 nr. dec. pag. 9/1975. dupa eliberarea certificatului de mostenitor nu se poate elibera alt certificat. A se vedea in acest sens. in acest sens. in Repertoriu. sect. nr. dec. civ. S. 79o/1990. A se vedea in acest sens:Trib. dec. 21o. dec. Aspecte din practica judiciara in legatura cu anularea certificatului de mostenitor. 788/1972. R. pag. pentru a se incasa de la mostenitori taxa succesorala corespunzatoare. . sect. Ialomita. A se vedea. jud. nr. 21o. Petrescu. Printr. 11/1968. . 522/1989.C. . Supr. 1758/1983. 1/1991. 11. Trib. 483A se vedea in acest sens:R. in Buletinul C. Supr. pe anii 1969-1975. Pop. caci simpla omisiune a unor bunri care fac parte din masa succesorala nu atrage nulitatea certificatului de mostenitor emis483. 484A se vedea. S-a decis ca si organul financiar are calitatea de a solicita notarului eliberarea unui supliment de certficat de mostenitor in ipoteza in care mostenitorii. 1255/1982. Supr. dupa care notarul va elibera alt certificat de mostenitor pe baza hotaririi judecatoresti”. pag. in Rpertoriu. 7/1993.G. R. in Repertoriu.36/1995)482. . 622/1973. Dimpotriva omisiunea poate fi remediata. 8/1983. J. sect. pag. cei care au pretentia la mostenire ori au fost prejudiciati in alt fel prin eliberarea ori cuprinsul certificatului. Trib. 71-75. nr. Pag. 79o/199o. D. supra. Supr. nr. C.C. Vitzman. 54-59. civ. Desigur oricare dintre mostenitori se poate adresa. in R. . 59. J. cit. 7/1984. nr. nr. Trib. .

cei care se considera vatamati in drepturile lor. . R. mentiunile din cuprinsul sau vor putea fi combatute prin orice mijloace de proba. J. nr.Fr. 2o82/1973. cit. Notarul nu are chemarea sa ateste calitatea de proprietar a defunctului. el neconstituind un titlu de proprietate. sect. nr. D. in patrimoniul succesorului490.Trib. S. pag. frauda la lege. potrivit art. se va elibera un certificat care sa cconstate aceasta calitate. 514/1972.C. sect. R. nr. 1985. dec. Nr. 7/1974. Spirescu. pag. 199o-1992. 194-195. D. pag. pag. 59. In aceasta privinta se face distinctia intre ipoteza in care partea care cere anularea certificatului de mostenitor a participat la procedura succesorala notariala.88 alin. 1993. 1827/1955. . nr. D. colciv. J.36/1995.229 Daca prin testament s-a instituit si un executor testamentar. pag. Anularea certificatului de mostenitor la cererea partilor prezente la dezbaterea succesorala in fata notarului notarului de stat. in Probleme de drept din deciziile C. prin efectul mostenirii. D. I. civ. Vol. pe anii 1969-1975. pag. cit. caci el nu poate fi considerat ca o dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului au fost prioprietatea acestuia care s-au transmis apoi. 1/1991. Petrescu. prin emiterea lui. vor putea cere instantei de judecata anularea acestuia si stabilirea calitatii de mostenitor si a drepturilor cuvenite celui care intenteaza actiunea. in C. Supr. 11/1978. civ. Trib. nr. I. sau pot invoca motive de nulitate absoluta potrivit dreptului comun488. op.1. nr. Intre cei care au consimtit in fata notarului la eliberarea certificatului de mostenitor acesta are valoarea probanta a unei conventii. dec. D.Trib. cauza ilicita sau imorala etc. S. pag. pag. dec. fraza a II-a din Legea nr. dec. ..36/1995. cu privire la cota sau bunurile ce se cuvin fiecaruia dintre mostenitori in parte (art. dec. 968/1985. J. Potrivit insa prevederilor art. pana la anularea sa prin hotarire judecatoreasca. 6/1981. Supr.969 C. op. certificatul de mostenitor. in R. Fata de terti insa. nr. Certificatul de mostenitor. pag. Nr. 28. pag. loc. pag. in C. in R. nr. J. Supr. 285. 59. in R. nr. S. 9o-91. R. 1972. astfel ca ei pot cere anularea acestuia numai pentru vicii de consimtamint487 sau incapacitate. pag. 624/1978. 2588/1973. in R.C. Mihalache. 459/1993. nr. in Dreptul nr. potrivit art. dec. dec. in C. in Repertoriu. pag.I. iar mostenitorii solicita eliberarea unu astfel de ceritificat care atesta numai calitatea lor de mostenitori (art. S. face dovada deplina cu privire la calitatea de mostenitor. 1o62/1072. cit.1. 79o/199o. fiind un res inter alios acta.36/1995. pag. 2o9-21o. civ.88 alin.84 din Legea nr. fraza a I-a din Legea nr. 232/1992. 2588/1973. 36-37. dec. 487A se vedea R.)486. 59. civ. 164-167. 7/1974. in R.3 din Legea nr. Chirica. in Buletinul C.83 alin. D. dec.36/1995). R. Certificatul de calitate de mostenitor se emite in ipotexa in care nu s-a facut dovada existentei unor bunuri in patrimoniul defunctului sau cind stabilirea acestora ar necesita operatiuni de durata. civ. ci numai 486A se vedea. dec. . . 538. supra. 59. nr. . Puterea doveditoare a certificatului de mostenitor si posibilitatea anularii lui. sect. 137-138 488A se vedea. sect. Deak. ca de pilda. nr. D. D. 69. R. nr. 7/1974.489 Certificatul de mostenitor nu poate fi opus tertilor ca instrument de dovada absoluta. 1955. D. consimtind la eliberarea lui. sau este vorba de un tert care nu si-a exprimat acordul in nici un fel in aceasta privinta.

in R. 182-183. pag. in Dreptul nr. In schimb declaratiile partilor consemnate numai de catre notar. Nota la dec. 28 491A se vedea. in Buletinul C. pag. 5o-51. Deak. Popescu.36/1995. 495A se vedea. pag. 39 si urm. 177. 32-34. nr. nr. 11/1998. pag. 523. Caracterul procedurii succesorale notariale si problemele legate de natura juridica a certificatului de mostenitor. S. 16-26. 11/1971. 145. 492Fr.V. 122. Les. Gh. Trib. 5o87/1956 a Trib. pot fi pretinse sumele depuse de defunct la unitati bancare sau se poate valorifica creanta mostenita impotriva debitorului defunctului etc. Nr. chiar fata de terti493. in J. 312/1971. Linczmayer. tertii care revendica drepturi proprii pot 489Prin terti trebuie sa intelegem persoanele care nu invoca nici un drept cu privire la mostenirea defunctului. R. civ. 494A se vedea C. pag. 11/1958. ca agent instrumentator. pag. reg. jud. R. dec. nr. pag. nr. J. II. Cu toate acestea.I. prezenta partilor. C. Pentru amanunte a se vedea si:T. potrivit art. 459/1993. cit. D. succesibilul este citat de la domiciliul sau cu toate ca el se afla in executarea unei pedepse privative de libertate. s-a subliniat in doctrina. Probleme de drept privitoare la caracterul procedurii succesorale notariale si la natura juridica a certificatului de mostenitor. si este un mijloc de dovada a dobindirii drepturilor pe cale de mostenire de catre persoanele determinate ca fiind mostenitorii defunctului. A. precum si mostenitorii care nu au fost convocati in fata notarului cu prilejul eliberarii certificatului de mostenitor.1 din Legea nr. Galati. Constatarile proprii ale notarului public. op. civ.230 calitatea de mostenitor si intinderea drepturilor succesorale ale fiecarui mostenitor491. N. 539. dar au fost prejudiciati in orice mod prin eliberarea certificatului de mostenitor. in R. 284. P. . Dobrican.I. Cluj. In legatura cu natura juridica si puterea doveditoare a certificatului de mostenitor. echivaleaza cu omiterea de la imparteala. 1993. A se vedea in acest sens. 2/1959. pag. Cluj. puterea doveditoare a certificatului de mostenitor nu trebuie minimalizata nici in raport cu terii492. M. 41-43. astfel ca actiunea in anularea certificatului de mostenitor este admisibila. civ. S. op. pag. Vlachide. Eliescu. pag. cit. sect. nr. Popa. nr. dec. pag.77 alin. Pe baza certificatului de mostenitor se fac inscrierile in cartea funciara a drepturilor reale dobindite prin mostenire495 . cit. Nota critica la dec. in L. consemnarea corecta a declaratiilor facute sau constatarea unui fapt care s-a petrecut in prezenta notarului. P. sect. ca de pilda. fac dovada pina la inscrierea in fals. D. dec. 5/2ooo. 490A se vedea. El cuprinde totusi mentiuni rezultate din verificarile intreprinse de notarul public. Citarea la notar prin incalcarea regulilor procedurale. pag. nr. Chirica. fara a fi controlate de acesta. precum si cu actiunea in anularea acestuia. fac dovada pina la proba contrara 494. precum si cu actiunea in anulare a acestuia. civ. nr. in Buletinul notarilor publici nr. J. in Dreptul nr. nr. in Dreptul nr. Hilsenrad. reg. In legatura cu natura juridica si puterea doveditoare a certificatului de mostenitor. A se vedea in acest sens. 11/1997. precum si data si locul intocmirii inscrisului. op.C. 1o-11/1993. Intabularea dreptului de proprietate dobindit printr-un act notarial intocmit in baza unui certificat de mostenitor. in L. 493D. 3/1957. S. 12/197o. P. Cristodulo. Asa cum am aratat mai sus insa. 4927/1957 a trib. 2468/1992. J. pag.

231 intenta actiune in justitie contestind calitatea de mostenitor a celor inscrisi in certificatul emis de notar, sau faptul ca acestia ar fi singurii mostenitori ai defunctului. O astfel de actiune se integreaza actiunii in petitie de ereditate, daca bunurile succesorale se afla in posesia celor inscrisi ca mostenitori in certificatul emis de notar, sau unei actiuni in constatarea calitatii de mostenitor, atunci cind acestea sa afla in posesia reclamantului, avind asadar un carcater mai complex496. De asemenea terii pot contesta ca unele bunuri fac parte din masa succesorala lasata de defunct, situatie in care actiunea are iarasi un caracter mixt, fiind o actiune in anularea certificatului de mostenitor si in revendicarea bunurilor ce se sustine a nu face parte din masa succesorala.497 Intrucit, asa cum am precizat mai sus, actiunea in anularea certificatului de mostenitor nu are un carcater de sine statator, fiind dublata cele mai adesea de actiunile care se fundamenteaza pe drepturile pe care tertii le revendica, in ce priveste presciptibilitatea ei se vor aplica regulile specifice acestora din urma, intrucit actiunea in anularea certificatului de mostenitor este numai mijlocul prin care se apara drepturile invocate de terti, care constituie scopul principal al actiunii. Atunci cind se invoca viciile de consimtamint pentru anularea certificatului de mostenitor, actiunea este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani, prevazut de Decr. nr.167/1958, care incepe sa curga dupa distinctiile prevazute de art.9 din decret. In schimb, atunci cind se invoca cauze de nulitate absoluta, constatarea calitatii de mostenitor, petitia de ereditate sau se revendica bunurile succesorale, actiunile sunt imprescriptibile498. In cazul succesorilor testamentari calitatea de mostenitor poate fi dovedita si cu testamentul. Exercitarea actiunii in petitie de ereditate nu este conditionata de eliberarea prealabila a certificatului de mostenitor, care de altfel, in caz de neintelegere intre parti nici nu poate fi eliberat. Drepturile lor succesorale si intinderea acestora vor putea fi stabilite direct de catre instanta de judecata499. Dar pentru stabilirea calitatii de mostenitor se pot folosi si actele de stare civila, care au caracter autentic astfel ca au forta probanta a acestora. Calitatea de mostenitor legal se bazeaza tocmai pe legatura de rudenie cu defunctul sau pe calitatea de sot supravietuitor, astfel ca aceste imprejurari se dovedesc cu actele de stare civila. Potrivit art.77 alin.1 din Legea nr.36/1995 calitatea de mostenitor poate fi dovedita si prin orice alte mijloace de proba admise de lege, inclusiv cu martori sau recunoasterea piritilor chemati la interogatoriu. Aceasta procedura este admisibila atit in fata notarului public cit si in fata instantei de judecata500.
496A se vedea, Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 1o51/1969, in C. D. 1969, pag. 16o;D. Chirica, op. cit. pag. 285-286. 497A se vedea, R. Petrescu, op. cit. supra, pag. 41;Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 968/1985, in R. R. D. nr. 4/1986, pag. 64;Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 2588/1973, in Repertoriu . . . , pe anii 1969-1975, pag. 211.

232 Sectiunea a IV-a. Efectele petitiei de ereditate. Daca actiunea in petitie de ereditate este admisa ca urmare a faptului ca titlul de mostenitor al reclamantului este preferabil, se impune analiza diferita a efectelor acestei actiuni, dupa cum este vorba de raporturile dintre adevaratul mostenitor si mostenitorul aparent sau de cele dintre adevaratul mostenitor si terti. a) Efectele intre adevaratul mostenitor si mostenitorul aparent. Principalul efect al admiterii actiunii in petitie de ereditate este acela ca piritul (mostenitorul aparent) este obligat sa restituie reclamantului toate bunurile succesorale pe care, s-a dovedit, a le detine fara drept, afara de cele cu privire la care a dobindit un drept de proprietate prin uzucapiune.501 Obligatia de restituire este diferita in functie de faptul daca mostenitorul aparent a fost de buna sau de rea credinta, adica a avut sau nu reprezentarea ca nu este adevaratul mostenitor, a crezut sau nu in realitatea vocatiei sale succesorale. Astfel, daca mostenitorul aparent a fost de buna credinta, el va trebui sa restituie in natura bunurile succesorale, iar in ipoteza ca le-a instrainat trebuie sa restituie pretul primit (art.996 alin.2 C. civ.). El pastreaza fructele bunurlor succesorale pe care le-a perceput si nu raspunde de stricaciuniile pricinuite chiar prin
498Desigur au calitate procesuala numai cei care au acceptat mostenirea in termenul legiuit. A se vedea: Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 2588/ 1973 cit. supra, Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 2o82/1973, in R. R. D. Nr. 7/1984, pag. 59, Idem, dec. civ. nr. 514/1972, cit. supra;C. Ap. Brasov, dec. civ. nr. 4o1/1997, in Culegere de practica judiciara 1994-1998, Editura All Beck, Bucuresti, 1999, pag. 54. Termenul de 3 ani de presciptie extinctiva incepe sa curga pentru mostenitorul care a participat la dezbaterea succesorala de la data la care mostenitorul a semnat incheierea data de notar si cind a luat cunostinta de pretinsa neregularitate invocata. A se vedea in acest sens, Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 1543/1972, in Repertoriu. . . , pe anii 1969-1975, pag. 211; C. Ap. Galati, dec. nr. 6/1995, in Sinteza practicii judiciare a Curtii de Apel Galati, 1995, pag. 1o8;Trib. mun. Bucuresti, dec. nr. 389/199o, in Culegere de practica judiciara civila pe anul 199o, Casa de Editura si Presa “Sansa”, Bucuresti, 1992, pag. 94;Trib. jud. Caras-severin, dec. nr. 4o/1988, in R. R. D. nr. 5/1989, pag. 66. Daca reclamantii nu au particpat la dezbaterea succesorala, ba mai mult, se dovedeste ca mostenitorii prezenti la notar au ascuns cu viclenie existenta celorlalti succesori, care s-a dovedit a fi acceptat mostenirea in termenul legal, actiunea in constatarea nulitatii certificatului de mostenitor este imprescriptibila. A se vedea in acest sens, Trib. mun. Buccuresti, dec. nr. 732/1986, citata dupa C. Turianu, Mostenirea si impartirea ei, Practica judiciara adnotata, Editura Fundatiei ‘Romania de Maine”, Bucuresti, 2oo1, pag. 214-215. 499A se vedea in acest sens, M. Eliescu, op. cit. pag. 185-186;Fr. Deak. op. cit. pag. 54o; S. Sobieschi, In legatura cu prescrptia dreptului la actiunea in anulare a certificatului de mostenitor, in R. R. D. nr. 2/1974, pag. 52-55. Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 672/1965, in J. N. Nr. 1o/1965, pag. 161, dec. nr. 884/1958, in C. D. 1958, pag. 216, dec. nr. 18o2/1956, cu Nota de Y. Eminescu, in L. P. nr. 6/1957, pag. 734. 500A se vedea, Trib. Supr. col . civ. dec. nr. 2o13/1956, in C. D. 1956, Vol. I, pag. 32;Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 1911/1979, in C. D. 1979, pag. 161-163; Trib. jud. Timisoara, dec. civ. nr. 323/1987, cu Nota de D. Radu (I) si C. I. Stoica(II), in R. R. D. nr. 2/1988, pag. 49. 501In doctrina s-a subliniatca mostenitorul aparent nu poate invoca uzucapiunea de 1o-2o de ani, ci numai cea de 3o de ani, chiar in ipotexa in care ar fi fost de buna credinta, intrucit ii lipseste justul titlu. A se vedea in acest sens, M. Eliescu, op. cit. pag. 196.

233 faptul sau (art.995 alin.2 C. civ.). Spre deosebire de acesta, cel de rea credinta trebuie sa restituie fructele, chiar daca nu le-a perceput si raspunde de stricaciuni, chiar daca se datoreaza fortei majore, inafara de cazul in care se dovedeste ca acestea s-ar fi produs si la reclamant (art.995 alin.1 si art.1156 alin.2 C. civ). In cazul instrainarii bunurilor succesorale el trebuie sa restituie echivalentul valoric al acestora de la momentul cererii de restituire, chiar daca pretul primit este mai mic (art.996 alin.1 C. civ.). In cazul in care mostenitorul aparent a incasat creante succesorale el va restitui adevaratului mostenitor atit capitatlul cit si dobinzile de la data incasarii creantelor (art.994 C. civ.). Mostenitorul aparent evins, indiferent ca este de buna sau de rea credinta are dreptul de a primi de la adevaratul mostenitor plata datoriilor succesiunii si cheltuielile facute cu bunurile succesiunii. Cele necesare se restituie integral, cele utile pina la concurenta sporului de valoare adus, iar cele voluptuarii nu se restituie, dar lucrarile efectuate vor putea fi ridicate, cu conditia sa nu produca stricaciuni bunului. Mostenitorul aparent este indreptatit sa obtina un drept de retentie asupra bunurilor succesorale pina la momentul platii creantelor sale intrucit acestea privesc bunurile pe care le detine (debitum cum re junctum). b) Efectele intre adevaratul mostenitor si terti. Mostenitorul aparent putea, atita timp cit bunurile succesorale s-au aflat in posesia sa, sa incheie diferite acte juridice cu tertii cu privire la acestea. Se pune atunci problema soartei unor atari acte juridce ca urmare a admiterii actiunii in petitie de ereditate. Solutia este diferita in functie de natura actului juridic. Astfel se admite ca actele de conservare si administrare a patrimoniului succesoral se mentin, devenind opozabile si adevaratului proprietar intrucit ii profita si acestuia. Se mentin, in temeiul art.19o9 C. civ. actele de instrainare a mobilelor, daca tertul dobinditor a fost de buna credinta. In privinta actelor de dispozitie privitoare la imobilele succesorale in practica judiciara502, urmata de doctrina503 s-a adus un remediu principiilor consacrate in materie:nemo plus juris alium transfere potest si resoluto dantis resolvitur jus accipientis prin aceea ca a construit asa numita teorie a mostenitorului aparent, bazata pe regula error comunis facit jus. In lumina acestei teorii actele de dispozitie privitoare la imobilele unei succesiuni sunt considerate valabile daca sunt indeplinite urmatoarele conditiuni: - actul juridic de instrainare sa fie un act cu titlu particular si nu o cesiune de drepturi succesorale, intrucit acestea din urma au un caracter universal sau cu titlu universal, cesionarul aflindu-se exact in situatia mostenitorului aparent, supus
502A se vedea, Trib. Supr. col. civ. dec. nr. 1433/1957, in C. D. 1957, pag. 7o si urm. ;Trib. Supr. col. civ. dec. nr. 292/1952, in C. D. 1952-1955, pag. 113-115. 503A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 197-2oo;C . Statescu, op. cit. pag. 229;D. Chirica, op. cit. pag. 274.

234 pericolului de a fi evins; - actul juridic sa aiba caracter oneros. Daca actul de instrainare este cu titlu gratuit este preferat adevaratul mostenitor care incearca sa previna o paguba (certat de damno vitando) in fata tertului dobinditor care ar cauta sa mentina un cistig( certat de lucro captando)504; - tertul dobinditor sa fie de buna credinta in momentul cumpararii, adica pe baza unei erori comune si invincibile sa fi crezut ca a contractat cu adevaratul mostenitor505. Daca, asadar, actul de instrainare, care indeplineste aceste conditii va fi mentinut, mostenitorul aparent va fi obligat la restituire prin echivalent, in functie de faptul daca a fost de buna sau de rea credinta, iar daca actul s-ar desfiinta prin aplicarea principiului resoluto dantis, resolvitur jus accipientis, tertul va fi obligat la restituire fata de adevaratul mostenitor, avind insa actiune pentru evictiune impotriva mostenitorului aparent.

504A se vedea, M. B. Cantacuzino, op. cit. pag. 225. 505A se vedea, Camelia Toader, R. Popescu, Consideratii in legatura cu aplicarea principiului aparentei in drept in materia mostenirii, in Dreptul nr. 9/1993, pag. 37-38;B. Diamant si V. Luncean, Nota la sent. civ. a judecatoriei Medias, in Dreptul nr. 3/1993, pag. 677o

235 TITLUL V INDIVIZIUNEA SUCCESORALĂ ŞI ÎMPĂRŢEALA MOŞTENIRII CAPITOLUL I INDIVIZIUNEA SUCCESORALĂ Sectiunea a I-a. Notiunea de indiviziune succesorala si subiectii ei. 1. Noţiune Decesul unei persoane antrenează transmiterea patrimoniului său către unul sau mai mulţi moştenitori. Dacă de cujus a lăsat mai mulţi succesori fiecare dintre ei are dreptul la o fracţiune din moştenire, coexistenţa drepturilor lor reprezentând situaţia juridică cunoscută sub denumirea de indiviziune, o formă a proprietăţii comune. Indiviziunea este acea formă de proprietate care se caracterizează prin faptul că o masă de bunuri aparţine, în diferite cote, mai multor persoane care îşi pot exercita împreună, simultan şi concurent, drepturile recunoscute de lege proprietarilor, fără ca bunul să fie fracţionat în materialitatea lui. Când proprietatea comună pe cote-părţi nu are ca obiect o universalitate ci doar unul sau mai multe bunuri individual determinate, suntem în prezenţa coproprietăţii şi nu a indiviziunii. Deosebirea dintre cele două noţiuni este doar cantitativă şi nu calitativă. Deşi diferite sub aspectul arătat, cele două noţiuni sunt folosite uneori în practica judiciară şi chiar şi în doctrină ca şi când ar fi sinonime. Sa arătat chiar că distincţia nu trebuie absolutizată deoarece “proprietatea comună pe cote-părţi este o proprietate indiviză, tot aşa cum indiviziunea este o proprietatea comună pe cote-părţi”506. 2. Succesorii între care ia naştere indiviziunea Indiviziunea poate lua naştere nu numai între moştenitorii legali ci şi între aceştia şi legatarii cu vocaţie la o cotă din moştenire, precum şi între legatarii cu titlu universal. Legatarul cu titlu particular nu se află în indiviziune cu ceilalţi moştenitori deoarece el dobândeşte un drept exclusiv asupra bunului sau bunurilor determinate care i-au fost testate. Totuşi, dacă valoarea bunului respectiv depăşeşte cotitatea disponibilă şi intervine reducţiunea se poate concepe existenţa proprietăţii comune pe cote părţi şi în raport de legatarul cu titlu particular. Vocaţia universală la bunurile succesorale nu este, deci, absolut necesară pentru a lua naştere starea de indiviziune , iar vocaţia cu titlu universal nu duce totdeauna la naşterea indiviziunii. De exemplu legatarul tuturor bunurilor mobile dintr-o succesiune poate dobândi proprietatea exclusivă a acestor bunuri, cu excluderea stării de indiviziune. Nu există indiviziune între uzufructuari şi succesorii care dobândesc nudaproprietate, dar poate exista indiviziune între couzufructuari sau între titularii
506

Fr. Deak, op.cit. pag. 544.

236 dreptului de nudă proprietate. Sectiunea a II-a. Regimul juridic al indiviziunii succesorale. Drepturile conidivizarilor. Legislaţia românească nu cuprinde norme juridice speciale referitoare la regimul juridic al indiviziunii. Ca urmare acest regim juridic este determinat pe baza normelor juridice aplicabile proprietăţii, dar şi a altor dispoziţii legale ce pot avea incidenţă în această materie. 1.Dreptul de dispoziţie. Întinderea dreptului de dispoziţie al fiecărui coindivizar depinde de situaţia dacă coindivizarul este sau nu titular exclusiv al dreptului cu privire la care urmează a încheia acte de dispoziţie. Sub acest aspect este de meţionat, pe de o parte, că fiecare coindivizar are un drept individual, exclusiv şi absolut asupra cotei-părţi ideale din bunurile indivize, şi, pe de altă parte, că nici unul dintre aceştia nu este titular exclusiv asupra bunurilor din indiviziune privite în materialitatea lor. 2.Dreptul de dispoziţie asupra cotei-părţi ideale. Fiecare coindivizar are dreptul, dacă doreşte, să cesioneze în tot sau în parte, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, cota sa indiviză din bunurile succesorale. Dreptul de dispoziţie se exercită fără consimţământul celorlalţi coindivizari. Dobânditorul cotei înstrăinate dobândeşte calitatea de coindivizar, preluând drepturile şi obligaţiile înstrăinătorului. El poate, la rândul său, să înstrăineze cota respectivă, să ceară partajul bunurilor indivize sau să rămână o perioadă în indiviziune. 3.Dreptul de dispoziţie asupra bunului sau bunurilor indivize. Regula unanimităţii. Cînd este vorba de unul sau mai multe bunuri indivize, coindivizarul nu mai are un drept exclusiv asupra acestora, astfel încât dreptul de dispoziţie se exercită în mod valabil numai cu acordul unanim al tuturor coindivizarilor . Este vorba de aşa-numita regulă a unanimităţii în baza căreia actele de dispoziţie şi de administrare cu privire la bunurile indivize privite în materialitatea lor se încheie doar cu acordul unanim al coindivizarilor. Dacă unul dintre coindivizari încheie un act de dispoziţie cu privire la unul sau mai multe bunuri indivize, actul respectiv este inopozabil celorlalţi coindivizari. El nu este anulabil, ci este considerat valabil dar soarta sa depinde de rezultatul partajului. Dacă cu ocazia partajului bunul înstrăinat cade în lotul coindivizarului înstrăinător, datorită efectului declarativ al partajului, înstrăinarea se consolidează cu efect retroactiv. Dacă, dimpotrivă, bunul revine altui coindivizar decît cel care a încheieat actul de înstrăinare, vânzarea se desfiinţează cu efect retroactiv.507 Până în momentul partajului ceilaţi coindivizari care nu au participat la încheierea actului de înstrăinare nu pot fi deposedaţi de bunul indiviz. Dacă bunul a fost predat
507

A se vedea şi Fr. Deak, op.cit. p.548; D. Chirică, op.cit. pag.290.

237 dobânditorului şi coindivizarii nu pot formula o acţiune în revendicare întrucât şi aceasta este supusă regulii unanimităţii, situaţia litigioasă intervenită se poate rezolva doar prin sistarea indiviziunii. Este inopozabilă celorlalţi coindivizari nu numai cesionarea cu titlu oneros sau gratuit a unui bun de către un coindivizar cu încălcarea regulii unanimităţii ci şi constituirea unei garanţii asupra întregului bun, cum este cazul unei ipoteci. Soarta acesteia depinde şi ea de rezultatul partajului, cum s-a arătat mai sus. 4.Dreptul de administrare şi conservare. Ţinând cont de drepturile coindivizarilor referitoare la indiviziune, în mod logic ar trebui admis ca şi actele de administrare şi cele de conservare a bunurilor să fie supuse fără excepţie principiului unanimităţii. Totuşi, deşi regula unanimităţii este aplicabilă în principiu şi acestor acte, pentru a se facilita gestionarea indiviziunii şi a se atenua inconvenientele rezultate din regula menţionată, se admite valabilitatea unor asemenea acte, în special a celor de conservare, făcute de un singur coindivizar, pe temeiul unui mandat tacit sau al gestiunii de afaceri, după caz, dacă actul este util indiviziunii şi dacă niciunul dintre coindivizari nu s-au opus efectuării acestuia.508 5.Dreptul de a se folosi de bunurile indivize şi dreptul la fructele acestora. Fiecare coindivizar se poate folosi de bunurile indivize, fără acordul celorlalţi coindivizari, cu respectarea următoarelor condiţii: - să nu se aducă atingere drepturilor egale şi concurente ale acestora; - să nu se schimbe destinaţia bunurilor sau modul de folosinţă al acestora fără acordul celorlalţi coiindivizari; - să fie respectate actele valabil încheiate cu privire la bunuri de către coindivizari sau de către de cujus; - să nu existe un drept de uzufruct asupra bunurilor pentru că în caz contrar folosinţa bunurilor aparţine doar uzufructuarului. În situaţia în care un coindivizar este împiedicat de către ceilalţi să exercite folosinţa asupra bunurilor indivize, acesta se poate adresa instanţei de judecată pentru realizarea dreptului său.509 Exercitarea concurentă a folosinţei asupra bunurilor succesorale se realizează doar atunci când natura bunului permite acest lucru. Când natura bunului nu permite decât exercitarea folosinţei de către un singur coindivizar, acesta trebuie să-i despăgubească pe cei care nu-şi pot exercita dreptul respectiv. În ceea ce priveşte fructele bunurilor indivize, acestea se cuvin coindivizarilor proporţional cu cota-parte ce le revine din bunurile succesorale. Fructele se adaugă masei indivize (fructus augent hereditatem) şi se vor împărţi odată cu acestea. 6.Dreptul de a cere partajul Deşi indiviziunea poate lua sfârşit şi prin alte moduri care ar putea duce la concentrarea tuturor drepturilor indivize în mâinile unei singure persoane, partajul constituie maniera cea mai frecventă prin care se pune capăt proprietăţii comune. Dreptul de a provoca partajul constituie o prerogativă fundamentală a oricărui
508 Fr. Deak, op. cit. pag. 549; D. Chirică, op. cit., pag. 290, 509 Trib.Supr, sect. civ. dec. nr. 2313/1980 în C.D., 1980, pag.179-180.

Două obstacole în calea partajului: prescripţia achizitivă şi existenţa unui act de împărţeală. se poate cere încetarea acesteia. că “nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune”. legiuitorul de la 1865 a avut în vedere că această stare nu poate fi decât inconvenabilă pentru titularii respectivelor drepturi de proprietate şi ca urmare. op.D.R. caracteristică pentru coindivizari.511 Uzucapiunea este posibilă numai în urma unei posesii de 30 de ani pentru că cea de 10 la 20 de ani presupune pe lângă posesia de bună credinţă şi un just titlu (art.213. indiferent de intervalul scurs de la data naşterii stării de indiviziune. se poate desprinde logica instituirii principiului imprescriptibilităţii dreptului de a cere partajul. principiu necesar ce s-a impus prin formularea “Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii. Aşadar. nr. pag.1401/1985. chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrare”. dintre care cele mai importante sunt caracterul imprescriptibil şi cel absolut. Se poate spune. cererea fiind imprescriptibilă sub aspect extinctiv. De aceea.. cit. Dispunând. care poate rezulta din împrejurări de natură a duce la concluzia că coindivizarul posedă numai pentru sine.Supr. civ. El este un drept care prezintă mai multe caractere.238 coindivizar. a se vedea M. 5/1969. în R. Fie şi numai din aceste motive. pag. indiviziunea pune pe titularii ei în faţa imperativului de a nu încheia acte juridice de dispoziţie.R. în mod logic.177. nr. prin art. intervertind posesia echivocă. nr. într-una neechivocă.82.728 C. Apreciem că partajul este exclus în această situaţie nu pentru că dreptul de a-l solicita s-a stins cât pentru faptul că. cu privire la bunurile ce o compun.dec.Caracterul imprescriptibil al actiunii.Eliescu. sub nume de proprietar. 511 Pentru amănunte în legătură cu intervertirea posesiei şi în sensul că nu este necesara decât o intervertire de fapt a posesiei şi nu o intervertire de drept în condiţiile art. după o formulă atât de larg răspândită încât paternitatea ei nu este sigură. 8. În măsura în care o parte din moştenire este dobândită prin uzucapiune de către un moştenitor. fără acordul unanim şi le creează dificultăţi în exercitarea folosinţei acestor bunuri. 216.108/1969. Eliescu. el este socotit că posedă nu numai pentru sine. Cât timp unul din coindivizari posedă bunuri indivize în calitatea sa de comoştenitor. pag. acţiunea de partaj cu privire la aceasta se stinge nu prin prescripţie ci ca rămasă fără obiect 512.cit. ci şi pentru ceilalţi coindivizari şi o astfel de posesie nu poate fi considerată utilă . pag. 1858 C. Născută ca urmare a caracterului universal al transmisiunii succesorale. or coindivizarul nu poate invoca un act translativ de proprietate care să emane de la un neproprietar. o posesie utilă de 30 de ani asupra unor bunuri ce fac obiectul acesteia. civ. Viciul echivocului poate fi opus şi moştenitorului coindivizarului posesor care în calitate de având cauză universal continuă posesia autorului său.215. că dreptul la partaj durează tot atât cât starea de indiviziune. temporară. Dreptul de a solicita sistarea indiviziunii poate fi paralizat prin uzucapiune în situaţia în care unul dintre coindivizari a exercitat.chiar dacă bunurile respective le posedă ca urmare a unei împărţeli a folosinţei 510.civ. civil. civil). 7. dec.D” nr 5/1986. op. este necesară o intervertire de fapt a posesiei. 510 .1895 Cod. A se vedea şi Trib. pentru sine. în “R.. urmare a prescripţiei achizitive.sect. 512 M.

214. sesizând frecvenţa şi utilitatea acesteia.12. dacă părţile pot prezenta un înscris doveditor al operaţiunii de partaj. Paris 1928. aşa încât dispoziţia dintr-un legat prin care succesorii ar fi obligaţi să rămână în indiviziune este lovită de nulitate 513. care a modificat Codul civil francez sub aspectul analizat. pentru o cauză legitimă şi serioasă. L. este în contradicţie cu dispoziţiile articolului 730 Cod civil. total sau parţial. Acest drept rezultă din art.1976. potrivit căruia împărţeala convenţională de către coindivizari se poate face “oricum ar voi. Actul la care se referă textul menţionat nu are înţeles de instrumentum ci de negotium. Aceştia pot conveni însă să suspende dreptul respectiv pentru o perioadă de maximum 5 ani. mai puţin atunci când. însă.239 starea de indiviziune nu mai există.Planiol . trebuie dovedită în condiţiile de probaţiune specifice actelor juridice. au caracter imperativ. La expirarea acestui termen convenţia poate fi reînnoită. din acest motiv. Eliescu. civ.. Regimul juridic al indiviziunii este reglementat prin norme supletive în Codul civil elveţian şi în Codul civil al provinciei Québec. convenţia de partaj dacă nu este recunoscută de coindivizari. pag. 604 din Codul civil elveţian prevede că moştenitorii pot oricând cere partajul. prevede. op. Existenţa unui partaj anterior trebuie să fie neîndoielnică şi nu poate fi dedusă din stări de fapt echivoce. G. de exemplu. Bineînţeles. Art. inclusiv prin crearea mai multor obstacole în calea dreptului de a cere partajul. M. pag. Sub aspectul discutat în legătură cu clauza testamentară de impunere a stării de indiviziune. cu privire la indiviziune. că testatorul poate. 9. existenţa unui act de împărţeală. 837. 514 Reglementările mai noi ale unor ţări. Librairie Générale de droit& de jurisprudence. Concluzia rezultă din faptul că textul menţionat permite sistarea indiviziunii chiar şi atunci când există “prohibiţii contrarii”514. nr.Caracterul de ordine publică al normelor privind dreptul la partaj.. Este indiferent. Dispoziţiile art. Ripert. că dacă nu toate bunurile din indiviziune au format obiect de partaj. au adoptat soluţii mai elastice şi mai practice cu privire la regimul ei juridic. care are în vedere posibila existenţă a unor situaţii în care menţinerea indiviziunii ar fi în interesul părţilor. O altă piedică în calea partajului o reprezintă în termenii articolului 729 Cod civil. . Partajul anterior nu afectează în nici un fel caracterele specifice dreptului la partaj. nici dreptul sau necesitatea de a se provoca un partaj. fără îndeplinirea vreunei formalităţi”. pentru că dacă s-a efectuat această operaţiune înseamnă că nu mai există indiviziune şi.728 C. deoarece partajul convenţional are caracter consensual. amânat. existenţa unui act de împărţeală cu privire la celelalte bunuri neputând constitui un obstacol pentru un partaj suplimentar. În acest sens este. legal sau convenţional. în consecinţă.587.728 alin 2 C. Successions. deci este vorba de existenţa unei operaţiuni anterioare de partaj. care consacră dreptul la sistarea stării de indiviziune. Aceeaşi este sancţiunea şi pentru o eventuală convenţie a coindivizarilor prin care ar renunţa la dreptul de a ieşi din indiviziune. să impună ca partajul să fie. prin art. civ. cit. Trebuie menţionat. Paris. acestea pot fi oricând împărţite.Tome IV. 513 M.. Interpretarea în sensul că prin noţiunea de act de partaj trebuie să se înţeleagă chiar înscrisul probator al convenţiei respective.. sunt ţinuţi să rămână în indiviziune. 76-1286 din 31. Codul civil al provinciei Québec.Traité pratique Droit civil français.

515 Punctul de vedere exprimat este valabil numai în măsura în care se acceptă ideea că creditorii ce solicită partajul bunurilor asupra cărora debitorul lor are o cotă indiviză. ei neputând avea asupra dreptului indiviz mai multe drepturi decât debitorul lor516. permite încetarea acestei stări. adoptată într-o perioadă când indiviziunea era privită ca sursă de conflicte între cei aflaţi în această situaţie şi piedică în libera circulaţie a bunurilor. ceea ce nu a fost în intenţia legiuitorului din moment ce acesta a recunoscut dreptul la partaj chiar “dacă ar exista convenţii sau prohibiţii contrare”. nesusceptibil de abuz. Ripert.585. reglementarea. op. care nu pot cere împărţeala bunurilor din indiviziune în vederea realizării creanţelor lor515.138/2000 şi art.G. acţionează pe cale oblică şi nu exercitând un drept propriu. ci produce efect doar pe durata maximă permisă de lege517. codul nostru civil menţine caracterul discreţionar.G. Judecătorul solicitat să dispună asupra cererii de sistare a indiviziunii nu trebuie şi nu poate verifica motivele cererii. Rămas tributar reglementării iniţiale din care s-a inspirat. A admite o altă interpretare ar însemna ca excepţia admisă de legiuitor să paralizeze regula.acţiunea în reducţiune a liberalităţilor excesive se prescrie în termen de 3 ani. deci.Planiol . Având în vedere că acestora nu le este permisă provocarea partajului în situaţia analizată. cu condiţia ca dreptul să nu fie exercitat cu rea-credinţă. 517 M. cit. Articolul 1873-3 din Codul civil francez reglementează şi convenţia de partaj pe durată nedeterminată. Dreptul la partaj.493 Cod procedură civilă. termenele de prescripţie a dreptului la acţiune sunt următoarele: . Convenţia de menţinere a indiviziunii pe o perioadă mai mare de 5 ani nu este nulă. adică aparţinând fiecărui coindivizar.1825 Cod civil ). proprietatea ci doar posesia şi folosinţa bunurilor. 516 Convenţia trebuie să fie anterioară cererii de partaj.518 Referitor la acţiunile care se pot exercita în legătură cu partajul. deoarece încheierea unor convenţii repetate ar duce la perpetuarea stării de indiviziune. Convenţia de mai sus este opozabilă creditorilor personali ai coindivizarilor. A se vedea mai jos punctul referitor la creditorii personali.240 Apreciem că reînnoirea convenţiei de partaj nu poate fi făcută decât o singură dată. Astăzi indiviziunea nu mai poate fi privită ca o stare provizorie şi periculoasă şi dreptul de a cere partajul trebuie regândit ca şi alte aspecte ale indiviziunii . Această împărţeală nu vizează. Urmare a acestei convenţii fiecare coindivizar devine proprietarul fructelor culese de la bunurile ce i-au fost atribuite pentru folosinţă. de a cere oricând partajul. nr. Indiferent de conjunctura favorabilă sau nefavorabilă. Caracterul reciproc. astfel că aceste fructe nu vor mai intra în masa celor care vor fi supuse partajului de proprietate. pe lângă faptul că este de ordine publică. legea le dă dreptul să urmărească cota indiviză a creditorilor lor când aceasta este determinată (art. . Caracterul discreţionar. Convenţia de suspendare a dreptului de a cere partajul este însoţită de obicei de o convenţie referitoare la folosinţa bunurilor indivize. pag.40-41. p. poate fi caracterizat ca reciproc. în cazul acesteia partajul putând fi provocat oricând. după modificarea Codului de procedură prin O.

întrucât nu poate fi introdusă decât împotriva moştenitorilor donatari nu şi împotriva terţilor care au dobândit bunul de la beneficiarii donaţiilor. 1982. în C. civ.241 termen care în principiu curge de la data deschiderii succesiunii. iar dacă fructele nu mai există. Ţinând cont de faptul că prescripţia are drept scop sancţionarea titularului dreptului care rămâne pasiv în intervalul de timp prevăzut de lege . care prevede pentru autoritatea judecătorească posibilitatea suspendării operaţiunii de partaj a masei succesorale sau oricărui alt bun. în principiu..167/1958). 518 .218.D. pag. care a durat aproximativ până în jurul anului 1980.. în C. 2 că la cererea unui coindivizar preşedintele tribunalului poate amâna partajul pentru 2 ani sau mai mult. are caracter personal şi nu real. prevede în alin. Dacă cererea de partaj priveşte fructe civile sau care nu mai există din diferite motive.D. 2791/1984. s-a apreciat că acţiunea pentru predarea fructelor are caracterul unei acţiuni în revendicare atâta timp cât fructele naturale există. 520 Tribunalul Suprem în compunerea prevăzută de art 39 alin 2 şi 3 din legea de organizare judecătorească .7 din Decr. conform art.cererea de partajare a fructelor bunurilor aflate în stare de indiviziune.49. pag. . pag. . reprezentând contravaloarea lor. nr. dec. nr. dec. ea este prescriptibilă în termen de 3 ani.3 din Decr. termen care începe să curgă de la data deschiderii moştenirii. pe anii 1969-1975.519 Ulterior. Art. sect. francez.80. nr. 815 C. pentru o perioadă de timp ce nu poate depăşi cinci ani.Trib Supr. . Practica judiciară a fost oscilantă sub aspectul prescriptibilităţii dreptului de a pretinde fructele bunurilor indivize. 167/1958.. dec. Astfel. dreptul real se transformă într-un drept de creanţă. A se vedea de asemenea articolul 717 din Codul civil italian. ar fi de neconceput ca acest termen să curgă de la data deschiderii succesiunii şi în situaţia în care moştenitorul rezervatar îndreptăţit nu a cunoscut existenţa liberalităţii care-i lezează rezerva. nr. s-a considerat că întrucât cererea de partaj este imprescriptibilă. în Repertoriu. civ. într-o primă perioadă. sec. Pentru această situaţie este firesc ca termenul în discuţie să curgă de la data la care moştenitorul a luat cunoştinţă de existenţa liberalităţii. Şi în această situaţie.acţiunea privind raportul donaţiilor este o acţiune în realizare. atunci când partajul ar putea crea o pagubă pentru coindivizari. pag. ea trebuie privită ca prescriptibilă în termen de 3 ani. este imprescriptibilă. civ. .74/1982. nici cererea accesorie pentru fructele produse de bunul indiviz nu este supusă prescripţiei pe cale extinctivă. conform principiului contra non valentem agere non currit praescriptio. iar acţiunea care îl sancţionează se prescrie în termen de 3 ani520.. dacă realizarea sa imediată riscă să aducă atingere valorii bunurilor indivize.1983. trebuie acceptată ideea că prescripţia nu poate curge împotriva titularului acţiunii de raport care nu a avut cunoştinţă de existenţa donaţiei. 604 alin 2 din Codul civil elveţian prevede că la cererea unui moştenitor judecătorul poate amâna partajul succesiunii sau al unor bunuri determinate.cererea privind plata cheltuielilor de înmormântare sau a celor efectuate în Art. civ..Supr.D. dec. Faţă de caracterul personal. deci este imprescriptibilă. nr. 519 Trib.civ. dată care marchează naşterea dreptului la raport (art.129/1983 în C.50. 1984. civ. nr. dacă valoarea bunurilor ar putea fi semnificativ diminuată printr-o lichidare imediată.civ.108/1969.

sub rezerva de a nu se încălca norme juridice imperative. Hunedoara. Practica judiciară mai veche521 a considerat că aceste acţiuni au caracter imprescriptibil. urmare a partajului.D. care cuprind bunuri ce se repartizează coindivizarilor şi care nu mai formează obiectul unor drepturi concurente. Convenţia poate privi menţinerea indiviziunii pe o anumită perioadă. civ. în C. coindivizarul devine. abstracte. sau valorilor determinate. proprietar exclusiv asupra unuia sau mai multor bunuri determinate. pag.D. civ. 7/1988.. nr. înlocuindu-se drepturile indivize şi concurente ale coindivizarilor cu dreptul de proprietate exclusiv asupra bunurilor sau părţilor din bunuri. ci devin proprietatea exclusivă a copartajanţilor. 1.Realizarea partajului. nematerializată într-un bun sau asupra unei părţi dintr-un bun. pag. În realitate dreptul la plata unor astfel de cheltuieli este un drept de creanţă. Supr. dar şi alte aspecte referitoare la drepturile coindivizarilor. sect.128/1988. Partajul reprezintă operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune.1987. în baza căruia unul dintre coindivizari dobândeşte şi cotele-părţi ale celorlalţi sau un terţ dobândeşte în întregime bunurile ce s-au aflat în proprietate comună. încercând să cuprindă cât mai explicit consecinţele partajului. surprind esenţa şi scopul acestei operaţiuni. 522 Trib. Regimul juridic al indiviziunii poate fi determinat şi pe cale convenţională. … pe ani 1969-1975.. este prescriptibilă în termen de 3 ani de la data efectuării acestora conform articolului 3 din Decretul 167/1958.242 legătură cu ultima boală a defunctului. 116. Trib. Coindivizarii au liberate deplină în fixarea acestui regim. 57. Definiţiile date în doctrină noţiunii de partaj. dar cel mai adesea se recurge la operaţiunea de partaj. dec. Scopul operaţiunii de partaj constă în transformarea drepturilor indivize ale coindivizarilor în drepturi exclusive. la gestiunea indiviziunii. nr. iar acţiunea prin care el este valorificat este o acţiune personală şi ca atare prescriptibilă în termenul arătat 522 .Notiunea de partaj. sect.. 503/1987. altele mai concise. CAPITOLUL II ÎMPĂRŢEALA MOŞTENIRII Sectiunea a I-a. derivat din însăşi acţiunea de partaj. dec. 226. nr. civ. Din titular al unei cote ideale. etc. Proprietatea comună poate înceta printr-un act translativ de proprietate. Acest scop se realizează prin fragmentarea masei de bunuri ce constituie obiectul indiviziunii în mai multe loturi.R. pag.. civ. dec. unele mai largi. 521 Trib. Supr. în R. ce le-au fost atribuite. . nr. în Repertoriu. prin succesiune când unul dintre coindivizari moşteneşte şi cealaltă cotăparte din bunuri. Jud. 1699/1972.

un drept exclusiv asupra bunului sau bunurilor ce au format obiectul legatului. că articolul 1825 din Codul civil şi articolul 493 din Codul de procedură civilă nu reprezintă decât un caz concret de reglementare 523 S. respectiv dreptul de a cere executarea silită şi nu ca o acţiune oblică 523.Ciucă. de multe ori. deşi moştenitor. se poate urmări.Titularii dreptului de a cere împărţeala Dreptul de a cere împărţeala aparţine în primul rând coindivizarilor. T. Au. Legatarul cu titlu particular. a se vedea M. pag. 1825 Cod civ. ceea ce ar dovedi că este o manifestare a dreptului de a cere executarea silită şi că dacă s-ar accepta ideea că aceşti creditori pot cere partajul numai pe cale oblică. indiferent de izvorul ei. În sens contrar. Aceştia nu sunt singurii care pot cere partajul.. Curs de drept civil. V.. . Credem. şi art. Deleanu. civ. Procedura partajului succesoral. S-a susţinut că în această situaţie cererea apare ca manifestare a unui drept propriu. la sistarea coproprietăţii. calitate procesuală activă în acest sens putând să mai aibă şi creditorii lor personali.728 C. nu are această calitate deoarece el dobândeşte. I. civil care le consacră dreptul de a cere oricând sistarea indiviziunii. op.Brădeanu.Editura Europa Nova.pag. pentru ipoteza când creditorii au un titlu executor. op. În ceea ce ne priveşte.cit. la ora actuală. acest drept moştenitorii legali. însă cum.Eliescu. cota-parte ideală din acest bun. Dacă bunul debitorului urmărit formează obiectul unei coproprietăţi. că din conţinutul art. valorificarea acesteia în cadrul executării silite este dificil de făcut. bunurile respective înainte de a cere ieşirea din indiviziune. Creditorii personali. Editura Polirom. dimpotrivă. conferit de art. ci într-un capitol din care să rezulte.243 Partajul pune capăt oricărei indiviziuni. 493 în actuala redactare a codului) şi 1825 Cod civil rezultă că acest drept a fost creat în favoarea creditorilor.211. 1948. Chirică. 2. În raport de această situaţie era firesc ca el să nu fie reglementat în partea referitoare la succesiuni. deci. 490 Cod procedură civilă(art. constituie dreptul comun aplicabil oricărei forme de împărţeală. împreună cu noile dispoziţii de procedură referitoare la partaj (capitolul VII indice 1). aşa cum rezultă din art. creditorul procedează.cit.493 alin. pag. D.cit. fiind îndreptăţit în acest sens. op. creditorii succesorali şi procurorul. mai frecvent. Cluj. V Stoica.83. Succesiunile şi donaţiunile.Turianu. pag. 1 Cod proc. 340.25-26 S-a argumentat. debitorii s-ar putea sustrage executării silite încheind noi convenţii de menţinere a stării de indiviziune sau coproprietate. Tratat de procedurã civilã. de la data deschiderii succesiunii. aplicabilitatea sa pentru sistarea oricărei forme de proprietate comună. astfel încât le poate revendica oricând de la cei obligaţi să i le predea. op. C.123.297. Iaşi 1997.Carabaşiu.cit. pag. p112.. reglementarea referitoare la partaj din capitolul referitor la succesiuni. Bucuresti 1997 pag. apreciem că argumentele invocate nu justifică punctul de vedere de mai sus. că el este reglementat în ambele coduri în capitolele care se referă la executarea silită. Creditorii unui debitor ale cărui bunuri se află în indiviziune. Oricum. legatarii universali şi cu titlu universal . cesionarii de drepturi succesorale. în mod clar. nu pot urmări. conform aliniatului 2 al aceluiaşi articol. precum şi regulile necesare în acest scop.

Chirică.534. drepturile cedate în condiţiile specifice de la art.cit . D. astfel încât comoştenitorii cedentului nu ar putea plăti cesionarului preţul cesiunii. nu poate duce. însă. comoştenitorii cedentului vor putea recupera. Cesionarii de drepturi succesorale. op. Dobânditorul cu titlu particular al unor bunuri nu poate cere partajul.533. nr. astfel încât dobândeşte şi dreptul de a cere partajul. pag. pag. Vânzarea unui bun din indiviziune de către unul din coindivizari nu conferă cumpărătorului calitatea de coindivizar. C. iar faptul că opozabilitatea convenţiilor de menţinere a indiviziunii ar putea avea ca efect fraudarea creditorilor prin posibilitatea paralizării executării silite. Al Oproiu.op. adică să-şi dividă urmărirea când pot urmări în întregime masa succesorală.civ. cesionarul drepturilor dobândite. nu există interes din partea acestora în realizarea partajului datorită faptului că creditorii succesiunii au un drept de urmărire asupra tuturor bunurilor succesorale. astfel că nu au motive să ceară partajul.105. pag. de regulă. ideea că creditorii ar exercita un alt drept decât cel al coindivizarilor.jud.cit. cit.vol. or numai cesiunea universală sau cu titlu universal conferă calitatea menţionată. R.297. Socotim greşită opinia potrivit căreia dobânditorul unui bun din indiviziune ar putea cere sistarea indiviziunii pe considerentul că el ar dobândi calitatea de coindivizar524. aflându-se într-o situaţie similară celei a creditorilor personali ai succesorilor525. p. Stănciulescu. Olt. el fiind un dobânditor cu titlu particular. Creditorii succesorali.. L. de asemenea. În cazul în care un succesor cedează drepturile sale succesorale unui terţ.157.244 a acţiunii oblice.. în aceste situaţii. op. . Chirică. 526M.civ. care este indivizibil pe toată durata indiviziunii. retractul litigios. sunt menţionaţi în doctrină printre cei îndreptăţiţi a cere partajul pe calea acţiunii oblice. pag340-341. V. când cesionarul drepturilor succesorale litigioase este o altă persoană decât unul din comoştenitori şi deci. 249.1279//1992 a Trib. la concluzia susţinută.op. Toader. Notă la dec. a se vedea D. în Dreptul nr 1011/1993. pe toată durata indiviziunii.Popescu. 525 I.cit. Situarea textelor menţionate în capitolele care se referă la executarea silită nu justifică. pag. se substituie în drepturile cedentului care a avut calitatea de coindivizar. prin ea însăşi.Capacitatea necesară pentru participarea la împărţeală 524 M. fără a li se putea opune principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. 14o2-1404 C. creditorul nefăcând altceva decât să exercite un drept aparţinând debitorului său. Apreciem însă că.Deleanu. Autorii arată că menţionata excepţie de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral se întemeiază pe dreptul de gaj general al creditorilor succesiunii. cu consecinţa dobândirii retroactive a drepturilor succesorale.Georgescu.Stoica. op. 3. II. ca o excepţie de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral526. În legătură cu cesionarii de drepturi succesorale se impune a aminti că legislaţia noastră nu admite retractul succesoral. cit. universal sau cu titlu universal.Cărpenaru. În sens contrar.231. St. Este admisibil. mai ales că astfel de convenţii nu sunt opozabile creditorilor când au fost încheiate în scopul fraudării drepturilor lor. op.Eliescu. p.cit.

fiind presupus că coindivizarii au în cadrul operaţiunii de partaj interese contrare. În cazul în care ocrotitorul legal are şi el interese legate de operaţiunea de partaj. datoriile şi sarcinile moştenirii. Această egalitate presupune să se ia în calcul nu numai bunurile lăsate de defunct la momentul decesului ci şi o serie de alte bunuri după cum urmează a se arăta. cu un act de dispoziţie.245 Deşi nu are caracter translativ de drepturi. 527 .747 alin. În raporturile dintre moştenitori. împărţelala judecătorească este asimilată datorită consecinţelor deosebite pe care le produce cu privire la patrimoniul coindivizarilor. Dacă reprezentantul legal al unor coindivizari fără capacitate de exerciţiu. 786 C. Numirea unui curator special este necesară pentru fiecare persoană aflată în situaţia menţionată527. iar cei cu capacitate de exerciţiu restrânsă trebuie să fie asistaţi. se impune numirea unui curator special pentru apărarea intereselor celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. 774. Deşi potrivit art. de către ocrotitorul legal pe întregul parcurs al operaţiunii de partaj. se va da fiecărui dintr-înşii un tutore special”. aceste donaţii trebuie readuse la masa de împărţit. dar de data aceasta numai între succesorii ab intestat. Ea este supusă partajului ca Art. În cazul unor anumite categorii de moştenitori şi dacă nu au fost făcute cu scutire de raport. ceea ce se întâmplă în general în situaţia în care calitatea de coindivizar o are atât cel ocrotit cât şi reprezentantul legal. 777. în condiţiile legii. sau ceilalţi coindivizari incapabili. în sensul că creanţa face parte din masa indiviză. el poate să-l reprezinte sau să-l asiste doar pe unul dintre aceştia. 4. Efectuarea partajului cu încălcarea regulilor de mai sus face ca acesta să fie anulabil. fiind necesară numirea curatorului special în condiţiile articolelor 105 şi 132 Codul familiei. pentru celălalt. nu are interese proprii în proces. şi 1060 Cod civil creanţele moştenirii se divid de drept între moştenitori de la data deschiderii succesiunii această dispoziţie se aplică numai în raporturile dintre moştenitori şi debitori. se aplică dispoziţiile art. Cei fără o astfel de capacitate participă la împărţeala prin reprezentanţii lor. sau dintre aceştia şi avânzii lor cauză. sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Ca urmare participarea la partaj impune ca proprietarii comuni să aibă capacitate deplină de exerciţiu.Operaţiuni prealabile partajului Operaţiunea propriu-zisă de partaj presupune ca înainte de a fi efectuată să se stabilească bunurile ce compun masa indiviză. Readucerea donaţiilor la masa partajabilă este realizabilă prin intermediul instituţiei raportului donaţiilor. Dintre aceste bunuri o categorie specială o constituie cea care a format obiectul unor liberalităţi consimţite de defunct.2 prevede că “dacă sunt mai muţi minori cu interese contrarii la împărţeală. Tot prealabil operaţiunii propriu-zise de partaj se impune a stabili şi creanţele. civ. Ca şi partajul acest moment este marcat de regula egalităţii moştenitorilor. tot pentru a nu se rupe egalitatea între moştenitori.

dec. uzufructul urmând a fi menţinut în continuare în favoarea terţului. Regula potrivit căreia în masa indiviză supusă partajului intră bunurile existente în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii comportă două categorii de excepţii şi anume : a. în Dreptul nr. care încetează odată cu deschiderea moştenirii şi nu se transmit. etc.bunurile individual determinate sau creanţele ce fac obiectul unor legate cu titlu particular. . cum sunt diplome. etc. cum ar fi dreptul de proprietate. obligaţia de plată a preţului pentru un bun vândut de defunct. acesta urmând a fi exercitat în indiviziune.246 orice element activ al patrimoniului şi urmează a fi atribuită singură. locurile de trecere. bunurile existente în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia.Stabilirea componenţei masei partajabile în absenţa liberalităţilor raportabile În cazul indiviziunii succesorale obiect al partajului îl constituie. casa scărilor.dreptul real de folosinţă asupra locurilor de veci. drepturile patrimoniale de autor. Acesta este motivul pentru care stabilirea lor se face prealabil operaţiunii de partaj. drepturile de creanţă.civ. în principiu. . decoraţii. deci. 529 D.300. de exemplu.127. nr.528 În categoria drepturilor de creanţă se pot afla.mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice. În cazul în care în masa succesorală se află doar nuda proprietate a unui bun. sau împreună cu alte bunuri. fotografii. . pag. 1-2/1990. sect.. alte drepturi reale ca dreptul de gaj sau ipotecă. . iar uzufructul viager aparţine altei persoane. 5.. pag. Supr. acoperişurile. .Chiricã op. unuia dintre coindivizari.bunurile care prin natura sau destinaţia lor nu sunt susceptibile de a fi împărţite. acţiunile patrimoniale ce au aparţinut celui care lasă moştenirea.cit. deoarece ele nu fac obiectul indiviziunii devenind de la data deschiderii succesiunii proprietatea legatarilor. dar si curţile. 549/1989. creanţa în despăgubire pentru ridicarea de către defunct a unei construcţii pe terenul altuia. succesorii vor împărţi între ei doar nuda proprietate a acelui bun. . cele privind restituirea unui împrumut acordat de defunct.drepturile viagere. atunci când ele se 528 Trib.adăugirile si îmbunătăţirile aduse unui bun succesoral. bunuri care deşi au existat în patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii nu fac parte din masa succesorală: . portrete. obligaţia de a transfera proprietatea în temeiul unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare imobiliară încheiat de defunct în calitate de promitent cumpărător529. precum si servituţile. către succesori. etc.

bunuri care fac parte din patrimoniul succesoral deşi nu au existat în masa succesorală la data deschiderii succesiunii. 531 Trib. 6. În legãturã cu dreptul de moştenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor şi obiectelor apartinând gospodãriei casnice. de a pretinde partea sa din recolta . pag. Împrejurarea că ceilalţi coindivizari au tolerat ca unul dintre ei să folosească bunul indiviz.Pivniceru. pag. nr.16-22. dec.. O importantă categorie a unor astfel 530 În legãturã cu bunurile care fac parte din aceastã categorie si conditiile pentru ca ele sã revinã în exclusivitate sotului supravietuitor. în Revista românã de drept nr. dec. în mod riguros. b. pag. fiecare coindivizar să aibă dreptul la fructele produse de bunurile din lotul său. în C. nr. astfel încât acestea se cuvin tuturor coindivizarilor. pag.Componenţa masei partajabile în prezenţa liberalităţilor raportabile.D. nr. . Apreciem că nu mai poate fi considerată actuală practica fostei instanţe supreme în sensul că în cazul fructelor industriale rezultate din cultivarea terenurilor. . sect. M. potrivit cotei fiecăruia531.49. respectiv 203. Împărţeala având caracter retroactiv ar trebui ca.. 533 A se vedea de exemplu Tribunalul Suprem în compunerea prevãzutã de art. Drept civil Drepturile reale. 303.. D. Trib.. Institutul european 1997. Raportul donaţiilor Consideraţii generale.bunurile care au intrat în patrimoniul succesoral prin intermediul subrogaţiei reale cu titlu universal.fructele produse de bunurile succesorale ulterior deschiderii succesiunii.. 532 A se vedea în acelaşi sens. Fructele se cuvin tuturor coindivizarilor chiar şi în situaţia în care este vorba de fructele rezultate din cultivarea terenurilor. dacă moştenitorii nu au convenit anterior o împărţeală a folosinţei. 1984. . dec. Supr.M.50. cit . . p. 74/1982. acceptând ca ceilalţi să lucreze terenul.247 cuvin în exclusivitate soţului supravieţuitor530.D. Masa supusă partajului nu se limitează întotdeauna la bunurile existente în patrimoniul lui de cujus la momentul decesului. acestea se cuveneau în exclusivitate coindivizarului care a cultivat terenul532 . În această categorie intră : .Deak.civ. Menţionam însă că si în prezent o parte a doctrinei consideră că cererea coproprietarului care a stat în pasivitate. Chiricã. a se vedea Fr.202. M. 1982. 2264/1972 în Repertoriu. pag. Această practică s-a bazat pe faptul că în perioada respectivă terenurile nu puteau fi arendate sau închiriate533. nu îl scuteşte de obligaţia ca în exercitarea folosinţei să respecte drepturile acestora. Se admite însă că fructele sporesc întreaga masă a moştenirii.pe anii 19691975. ea putând fi completată în anumite situaţii şi cu alte bunuri. 1565/1972 si dec. Supr. sec. nr. 11/1988.Gaitã. civ.bunurile readuse la această masă prin efectul reducţiunii liberalităţilor excesive. 39 alin 2 si 3 din legea de organizare judecãtoreascã.imobilele asupra cărora s-a restabilit dreptul de proprietate în condiţiile legilor cu caracter reparatoriu de după 1989. 2791/1984 în C.civ.100. evident cu dreptul coindivizarului care a cultivat terenul la contravaloarea muncii şi a celorlalte cheltuieli făcute în acest scop. op. ar putea fi asimilatã abuzului de drept(A se vedea C Bârsan.civ.

535 Din textele de mai sus rezultă că raportul donaţiilor reprezintă instituţia în baza căreia moştenitorii din clasa descendenţilor. în natură sau prin echivalent. chiar sub beneficiu de inventar. 534 Legiuitorul a luat drept model pentru articolul 751 Cod civil. potrivit căruia “Soţul supravieţuitor este obligat să raporteze liberalităţile ce a primit prin acte între vii de la soţul său când vine în concurs cu copiii sau descendenţii lor. 536 Evident nu este vorba de o egalitate aritmetică între moştenitori atâta vreme cât obligaţia de raport revine unor moştenitori cu vocaţie la cote diferite din moştenire . Ca urmare donatorul îl poate scuti pe donatar de obligaţia de raport a donaţiei. Evident. Raportul asigură. care făcea referire şi la raportul legatelor. 756 şi 846 la raportul legatelor este doar rezultatul necorelării textelor legale şi nu al intenţiei legiuitorului român de extindere a obligatiei de raport şi pentru legate. desigur cu condiţia de a nu fi încălcată rezerva succesorală. afară de cazul când donatorele a dispus altfel”. . 534Textul se completează cu art. Obligaţia de raport este reglementată prin art. atât direct cât şi indirect. Aceeaşi obligaţie o au şi copiii sau descendenţii lor faţă de soţul supravieţuitor". ci de faptul că fiecare comoştenitor poate profita de bunurile sau valorile ce întregesc masa succesorală în raport de vocaţia sa succesorală concretă. împreună cu fraţii sau surorile sale sau cu descendenţii acestora. în natură sau prin echivalent. cu următorul conţinut: “Fiul sau descendentele care vine la succesiune. Totuşi legiuitorul român a preluat unele texte din codul civil francez în forma lor iniţială. textul art. donaţiile primite de la de cujus fără scutire de raport. ele nu funcţionează în cazul moştenitorului unic. definitiv. situaţie în care el o va păstra pe lângă cota sa din moştenire. raportul nu este reglementat prin norme de ordine publică. Scopul instituţiei este uşor sesizabil şi anume restabilirea egalităţii536 între moştenitori. trebuie a raporta coerezilor săi tot ce a primit de la defunct prin dar. sau soţul supravieţuitor. astfel că referirile din art. deci. au obligaţia de a readuce la masa partajabilă. respectarea vocaţiei succesorale legale a moştenitorilor din categoria menţionată. egalitate ce a fost ruptă prin donaţiile pe care de cujus le-a făcut unuia dintre succesori şi pe care legea le-a prezumat doar ca pe nişte avansuri făcute moştenitorului în cauză.754.1014 al Codului civil italian (actualul articol 1001) şi nu art. masa succesorală se va împărţi între moştenitorii respectivi. 535 Vorbind doar de “liberalităţile ce a primit prin acte între vii” se confirmă ideea obligaţiei de raport stabilită doar în privinţa donaţiilor nu şi a legatelor.843 din Codul civil francez referitor la obligaţia de raport. 3 din Legea nr. Bazându-se pe voinţa prezumată a defunctului. conform vocaţiei succesorale a fiecăruia. O asemenea donaţie dobândeşte caracter preciputar. 319/1944.248 de bunuri o constituie cea a celor ce au constituit obiectul unor liberalităţi. Cu privire la acestea există două instituţii juridice care asigură revenirea lor. când vin împreună la moştenire. Când o astfel de liberalitate aduce atingere rezervei ea este supusă reducţiunii în limita cotităţii disponibile. la masa partajabilă şi anume reducţiunea liberalităţilor excesive şi raportul donaţiilor. ceea ce nu o face însă raportabilă. 751 Cod civil. 752. Reconstituită în acest mod. având sens doar când la moştenire vin mai mulţi succesori.

potrivit art 843 (modificat prin Legea din 24 martie 1898) obligaţia de raport revine oricărui moştenitor. Acesta este străin de moştenire şi deci poate păstra donaţia ca orice persoană ce nu are calitatea de moştenitor. respectiv că fiul care vine în nume propriu la moştenire nu este obligat să raporteze donaţia primită de părintele său. . Este ţinut de obligaţia de raport numai acela care întruneşte în persoana sa două calităţi şi anume accea de moştenitor legal din categoria descendenţilor. cu titlu universal sau cu titlu particular. Cerinţa calităţii de moştenitor ab intestat din categoria descendenţilor. . neîmbrăţişând ideea obligaţiei de raport şi pentru alte categorii de moştenitori.Domeniul de aplicare al raportului. Debitorii obligaţiei de raport. Este o condiţie ce rezultă din dispoziţiile art. este firească câtă vreme raportul are drept scop asigurarea egalităţii dintre moştenitorii respectivi. Codul civil român urmăreşte însă restabilirea egalităţii numai cu privire la descendenţi si soţul supravieţuitor. b.este irelevant dacă succesiunea a fost acceptată pur şi simplu sau sub beneficiu de inventar.raportul nu este datorat de succesibilul renunţător sau neacceptant.537 Din cerinţa calităţii de succesor legal rezultă următoarele consecinţe: . sunt prezumate ca făcute cu scutire de raport.249 8. 537 . instituie o In sistemul Codului civil francez. a. .moştenitorul testamentar nu datorează raportul. indiferent dacă este legatar universal. Subiecţii raportului. 754 şi 756 Cod civil nu creează o prezumţie de interpunere de persoane pentru donaţiile făcute fiului sau soţului celui chemat la moştenire ci. cum este cazul când succesorul donatar vine la succesiune prin reprezentarea ascendentului său predecedat. pentru situaţia când se dovedeşte că în realitate donaţia a fost făcută moştenitorului în cauză. Calitatea de beneficiar personal al donaţiei. sau de soţ supravieţuitor şi cea de donatar gratificat de de cujus. sau de soţ supravieţuitor. Descendenţii datorează raportul fie că sunt din căsătorie.datorează raportul succesorul care face parte din categoria enunţată. . sau dacă vin la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare. Textul art. fie că sunt din afara ei şi indiferent de gradul lor. Acestea prevăd că donaţiile făcute fiului unei persoane ce are calitatea de succesor sau soţului unui descendent succesibil. O donaţie făcută unei persoane străine de succesiune nu este de natură a afecta această egalitate întrucât toţi moştenitorii sunt afectaţi .descendenţii îşi datorează raportul chiar dacă sunt de grade diferite.754-756 Cod civil. chiar dacă la data donaţiei el nu avea calitatea de moştenitor prezumtiv(art.753 Cod civil).

situaţia când succesorul vine la moştenire în nume propriu. Având un caracter patrimonial.542 dar manifestarea sa de voinţă în acest sens poate produce efecte juridice dacă este făcută după deschiderea succesiunii. De asemenea. în situaţia arătată. nu şi la cele ce au format obiectul unor donaţii. În privinţa donaţiilor făcute părintelui celui chemat la moştenire.Creditorii obligaţiei de raport Destinată păstrării egalităţii între moştenitori. dreptul se transmite asupra propriilor succesori ai celui îndreptăţit. Renunţătorii sau nedemnii nu sunt ţinuţi de ea. cit. astfel încât donatia primită de reprezentat va fi raportată doar parţial. Ei nu au dreptul decât la bunurile existente în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia. în această situaţie. În sens contrar C. pag. op. op. aşa cum s-a arătat.250 scutire de raport 538. cit pag. reprezentantul datorează nu numai donaţiile făcute de de cujus reprezentatului ci şi pe cele făcute reprezentantului deoarece şi acesta întruneşte. obligaţia de raport deşi este indivizibilă . 244.240. nu sar putea pretinde moştenitorului acceptant să raporteze. op. şi singura excepţie de la regula că sunt raportabile numai donaţiile primite personal de cel chemat la moştenire. 9. 541 M. Pentru situaţia când se moşteneşte prin reprezentare.situaţia când vine la moştenire prin reprezentare şi ca urmare este ţinut de obligaţiile celui pe care îl reprezintă.Stătescu.540 Această situaţie reprezintă. pag. neputând fi impusă moştenitorului care a renunţat la moştenire. cit. Este regula potrivit căruia cel ce reprezintă nu poate avea mai multe drepturi decât cel reprezentat.cit. 540 Fr. op. datorată decât de moştenitorii acceptanţi din categoria descendenţilor sau de soţul supravieţuitor în concurs cu aceştia. 538 M. obligaţia de raport nu este. creditori ai acestei obligaţii nu pot fi decât comoştenitorii din clasa descendenţilor sau soţul supravieţuitor care vine la moştenire în concurs cu aceştia. întreaga donaţie. Legatarii universali şi cu titlu universal. Deak. Raportul este datorat numai la cererea comoştenitorului îndreptăţit.401. op. Excluderea drepturilor legatarilor de a pretinde raportul este legată de inexistenţa unei obligaţii de raport din partea acestora. de fapt. dubla calitate de moştenitor şi respectiv donatar541. multi reprezentanţi. 542 O asemenea convenţie ar reprezenta un pact asupra unei succesiunii viitoare şi ar fi afectată de nulitatea absolută. Acesta nu poate renunţa la acest drept înaintea deschiderii succesiunii. pag. revine numai moştenitorului acceptant. situaţie pentru care nu datorează raportul donaţiilor. nu sunt îndreptăţiţi să ceară raportul. cit. Deak. 539 În cazul în care există mai . Fr. Simetric invers. inclusiv cea de raportare a donaţiei la care era ţinut acesta din moment ce întrunea şi calitatea de descendent şi pe cea de donatar 539.239. Obligaţia de raportare a donaţiei revine reprezentantului chiar dacă a renunţat la succesiunea celui reprezentat. Eliescu . şi . 401. în caz de deces al titularului. chiar dacă el l-a moştenit pe părintele ce avea calitatea de donatar.Eliescu. trebuie făcută distincţie între: . pag.

rămasă izolată. rezultă că obligaţia de raport priveşte tot ce moştenitorul “a primit de la defunct prin dar atât direct cât şi indirect. . dec. . Obligaţia de raport a soţului supravieţuitor. nr. 805/1953. aşa cum deja s-a menţionat. În sens contrar.544 În cazul donaţiilor cu sarcini. dacă intenţia donatorului a fost de a acorda scutire de obligaţia de raport.1274/1959. însă.D.804/1956.251 Creditorii personali ai succesorului îndreptăţit la raport pot cere raportul pe calea acţiunii oblice atunci când moştenitorul respectiv nu exercită el acest drept. obligaţia de raport priveşte numai beneficiul efectiv ce revine donatarului. ei nu suferă nici o pierdere. dec. Supr.. 1956. afară de cazul când donatorele a dispus altfel”.343. în J. Creditorii succesorali nu pot cere. intervine confuziunea de patrimonii. În termenii articolului 751 Cod civil sunt supuse raportului atât donaţiile directe cât şi cele indirecte. pag.D.donatorul poate dispune scutirea moştenitorului de obligaţia de raport.Diamant. raportul543. Donaţiile supuse raportului.sunt raportabile doar donaţiile primite de la de cujus. 751 Cod civ. Rezultă că obligaţia de raport priveşte.D.donaţiile sunt prezumate raportabile. pag. in C.N. deci se impune scăderea contravalorii sarcinii 543 Pentru o opinie contrară.civ. acte care le sunt opozabile dacă nu au fost încheiate cu intenţia de a-i frauda. 5/1954. Revine instanţei de judecată sarcina de a stabili. vol. Ei trebuie să se supună actelor translative de proprietate încheiate în timpul vieţii lui de cujus. pe anul 1954. 1o.190. Simplul fapt al deghizării donaţiei nu poate avea prin el însuşi semnificaţia unei scutiri de raport. în C. pag. 1959. . În această calitate ei pot urmări toate bunurile din patrimoniul acestora şi pot exercita acţiunea oblică în numele debitorului lor neglijent. Supr. toate donaţiile indiferent că au fost făcute prin act autentic sau sub forma darului manual. creditorii succesiunii devin creditori personali ai succesorilor. aşa încât creditorul moştenitorului poate acţiona pe calea prevăzută de art.. Dreptul la raport este un drept de natură patrimonială ce nu face parte din categorie celor exclusiv personale. 917 . în funcţie de situaţia concretă.119 şi dec civ. 544 În acest sens Trib. Înseamnă că afirmaţia în sensul că creditorii succesiunii nu pot cere raportul este valabilă numai pentru situaţia când moştenirea a fost acceptată sub beneficiu de inventar . Pentru ei bunurile ce au făcut obiectul donaţiilor au ieşit definitiv din patrimoniul defunctului aşa încât neformând obiectul dreptului lor de gaj general. . nr. Trib. nr. O precizare se impune însă :dacă moştenirea a fost acceptată pur şi simplu. C. Textul menţionat induce următoarele concluzii: . a donaţiilor simulate sau indirecte.Obiectul obligaţiei de raport Din dispoziţiile art. în principiu. I. pag. a se vedea B. Donaţiile simulate sunt supuse raportului indiferent dacă simulaţia priveşte natura operaţiunii juridice sau persoana beneficiară.sunt supuse raportului doar donaţiile nu şi legatele. 974 Cod civil. simulaţia putând urmări şi alte scopuri decât înlăturarea obligaţiei respective. civ.

civ. 546 In acest sens. nr. Există donaţii care nu sunt raportabile. op. educaţie reprezintă de fapt îndeplinirea unei obligaţii legale de întreţinere aşa încât ele nu pot fi considerate donaţii pentru a fi supuse raportului.. Băicoianu. V. I. op. Suma asigurată revine beneficiarului asigurării direct în virtutea contractului.. pag. În situaţia în care de cujus a încheiat o asigurare de viaţă în beneficiul unuia dintre descendenţii săi ori a soţului supravieţuitor. 405.. pag.252 din valoarea totală a donaţiei.Rossetti Bălănescu. Scutirea poate fi acordată: a. cit pag. ceea ce se raportează nu este suma asigurată ci primele de asigurare plătite de defunct în timpul vieţii.546 Condiţia neexceptării donaţiei de la raport.cheltuielile făcute de defunct pentru hrana. iar actul respectiv şi-ar pierde caracterul de 545 Fr. Note critice la dec. pag.cit. cele făcute pentru procurarea carierei (de exemplu cumpărarea unui fond de comerţ. pag. dec. Al. adică ceea ce a ieşit din patrimoniul defunctului. Aceasta deoarece prin aceste donaţii. 24 şi urm. Dacă datoria plătită reprezenta o obligaţie civilă imperfectă. potrivit căreia sunt supuse obligaţiei de raport toate donaţiile. în L. 547 Trib. nr. deci fără sancţiune. . Art. 2122/1956 a Trib.274. donatorul urmăreşte tocmai folosirea anticipată de către donatar a bunurilor ce ulterior urmează a fi aduse la masa de împărţit. Trib. Vor fi deci raportabile numai fructele şi veniturile ulterioare deschiderii succesiunii. Supr.M. Economu. sect. Ceea ce trebuie raportat este obiectul donaţiei. fără a ieşi din patrimoniul defunctului. Supr. deci este neraportabilă. a unui cabinet medical.cit. civ. Dacă donatarul ar trebui să raporteze şi fructele.civ.427/1971 în C. În categoria cheltuielilor făcute pentru învăţarea unui meşteşug intră şi cheltuielile efectuate pentru absolvirea unei forme de învăţământ superior547. 3/1961. obligaţia de raport nu există. ca de exemplu plata unei sume de bani pentru care acţiunea era prescrisă. beneficiul donaţiei ar dispare aproape în totalitate 548.P. prin voinţa legii. Deak op. 119.p. precum şi darurile obişnuite făcute cu ocazia unor evenimente. 152/1978 în C.759 şi 762 Cod civil stabileşte mai multe excepţii.fructele culese sau veniturile scadente până la deschiderea moştenirii. sect. 1971. 386. sunt scutite de raport: .) sau cele făcute pentru plata datoriilor personale ale moştenitorului obligat la raport. pentru nunta acestuia. donatarii succesori putând fi scutiţi de această obligaţie. nr. întreţinerea educarea şi învăţarea unui meşteşug de către succesibil.D. De la regula prevăzută de art. 1978.121.D. Al. provenind de la bunurile supuse raportului şi echivalentul folosinţei bunului donat pe perioada respectivă.reg. art.Oproiu. dec. etc. Astfel. întreţinere. Cheltuielile pentru hrană. 758 Cod civil prevede expres că sunt supuse raportului cheltuielile făcute de defunct pentru înzestrare cu ocazia căsătoriei. de exemplu suma de bani cu care defunctul a cumpărat direct pe numele fiului un imobil545.Eliescu. nr.751 Cod civil. . Argeş .

deşi unanimă în doctrina recentă. Chirică. D. s-a acceptat In doctrină şi jurisprudenţă este considerată nulă clauza prin care donatorul ar impune raportarea fructelor şi veniturilor bunului donat pe perioada până la deschiderea succesiunii. Al. op. op. în Repertoriu … pe anii 1969-1975. 549 Francois Terre. s-a raţionat că nu ar fi supuse raportului nici donaţiile având ca obiect doar fructe. Astfel. Deak. 552 Scutirea de raport provenind din contract este irevocabilă.549 Este considerată valabilă clauza prin care moştenitorul donatar este scutit de raportul fructelor pe perioada de la deschiderea succesiunii şi până la partaj.378. că dispoziţiile art 762 Cod civil sunt valabile nu numai în legătură cu fructele ce constituie un accesoriu al bunului donat.391-392.cit.Chirică. Alberto Trabucchi. M. Această justificare nu este valabilă şi pentru situaţia când obiectul donaţiei îl constituie chiar fructele unui bun privite ca bun principal şi nu accesoriu. pag. 2746/1974. cit. de asemenea. sub condiţia ca voinţa donatorului în sensul scutirii de raport să fie neîndoielnică. cit.1988. Commentario breve al codice civile. Fr. op. Practica judiciară şi doctrina553 a atenuat această regulă. Textul articolului 762 Cod civil nu poate duce la concluzia reţinută.308. 762 Cod. pag. 548 . 712. pag. trebuie privită. Al. Cedam.cit. civil potrivit căruia fructe bunurilor supuse raportului nu sunt raportabile. sec. fie printr-un act ulterior încheiat în formă autentică.cit. cit. sub condiţia de a nu se aduce atingere rezervei succesorale.550 S-a apreciat. Concluzia inexistenţei obligaţiei de raport în cazul în care donaţia a avut ca obiect fructele unor bunuri s-a tras din dispoziţia art. Tribunalul Suprem. D. ci şi atunci când ele constituie obiectul principal al donaţiei551. M. A se vedea în acest sens . Donatorul poate dispune ca donaţia să nu fie supusă obligaţiei de raport. pag. În acest caz ea are caracter preciputar şi succesorul beneficiar poate să o păstreze chiar şi când acceptă moştenirea. pag.392. Giorgio Cian.Eliescu. Al.cit. rezultă că scutirea de raport se face fie prin actul de donaţie.406.Eliescu. 553 A se vedea I. op. b.241. cit.Rosetti Bălănescu. pag. în schimb cea acordată printr-un act unilateral este revocabilă.253 liberalitate. cit.RoseBălănescu. civ. Casa editrice Dott. op. civ. op.Băicoianu..cit. 550 I. A se vedea I. după părerea noastră cu unele rezerve. pe considerentul că o astfel de clauză ar reprezenta un pact asupra unei succesiuni viitoare. Donaţiile având ca obiect doar fructele unor bunuri sunt donaţii ca oricare altele şi din nici o dispoziţie legală nu rezultă că astfel de donaţii nu sunt raportabile . 206. sau printruna din formele de testament prevăzute de lege şi că trebuie să fie expresă 552 . 205. op. op.Băicoianu. Această orientare.965 al.2 Cod civil. pag. nr.Eliescu. pentru situaţia donaţiilor deghizate şi a celor făcute sub forma darului manual. Padova.pag. Yves Lequette. Din conţinutul art.pag312. op.249. Raţionamentul nu este după părerea noastră convingător.dec.Rosetti Bălănescu. 249. pag. pag. prin voinţa donatorului. op. nul în baza art. 846 Cod. Băicoianu. 551 M. Dacă fructele unui bun donat nu sunt raportabile. admiţând pentru unele situaţii posibilitatea funcţionării scutirii de raport chiar şi fără o clauză expresă.Antonio Milani. Fructele bunului donat nu sunt supuse raportului deoarece dacă donatarul ar fi obligat să le capitalizeze şi să le aducă la masa succesorală el nu ar mai păstra nici un avantaj şi donaţia şi-ar pierde caracterul de liberalitate. pag737.

Sintetizând condiţiile obligaţiei de raport prezentate mai sus. reţinem următoarele: . nu se poate obţine un astfel de efect. nu ca în cazul darurilor manuale.Eliescu. Efectele scutirii de raport. direct. Câtă vreme una din formele menţionate pentru realizarea donaţiei nu se completează cu alte indicii din care să rezulte voinţa neîndoielnică de scutire de raport. . nu poate constitui.donaţia se impută asupra cotităţii disponibile. Reamintim că nu se poate deduce existenţa unei dispense de raport din faptul realizării donaţiei sub forma unui dar manual. El nu se realizează de drept.Căile procedurale de realizare a raportului Realizarea efectivă a raportului depinde de poziţia juridică a moştenilor.exceptarea donatarului de la obligaţia de raport. Deak.240. dar ea trebuie să fie expresă554 .succesibilul donatar să fi acceptat moştenirea. cit. Făcând referire la manifestarea expresă de voinţă legea nu pretinde ca scutirea să rezulte din termeni sacramentali. Recurgerea la aceste forme de donaţii poate avea şi alte semnificaţii decât cea a acordării scutirii de raport aşa încât chiar şi donaţia deghizată sub forma unui alt act juridic sau încheiată prin interpunere de persoane. În cazul donaţiilor indirecte scutirea nu trebuie să fie făcută în formă autentică. op. în opinia noastră. sau a unei donaţii deghizate. sau al donaţiilor deghizate. instituţia raportului fiind dominată de norme dispozitive. Deşi această scutire este de natură să rupă egalitatea dintre moştenitori. donatorul poate prin voinţa sa să permită unui succesor să vină la moştenire dar totodată să şi păstreze donaţia făcută. unde se urmăreşte ascunderea donaţiei şi deci o clauză în sensul scutirii de raport ar contraveni intenţiei părţilor de ascundere a donaţiei.254 această posibilitate. Desigur că atunci când există moştenitori rezervatari donaţia poate fi păstrată numai în măsura în care nu se încalcă rezerva succesorală. decât un indiciu în sensul unei eventuale scutiri de obligaţia discutată şi nu o prezumţie de scutire de raport. . . menţionate deja în mod indirect mai sus şi anume: .donaţia să fi fost făcută fără scutire de raport. op. 11. fie din combinarea a diferite clauze din actul de donaţie. pag.cit. ca şi pentru cele indirecte. . ori unul sau mai mulţi descendenţi în concurs cu soţul supravieţuitor. nu însă şi pentru donaţiile făcute prin act autentic. judecătorii fondului putând ţine cont şi de împrejurări exterioare actului pentru a se lămuri asupra intenţiei dispunătorului. Clauza scutirii de raport produce două efecte. Pentru donaţiile făcute în formă autentică există posibilitatea ca donatorul să-şi manifeste expres intenţia de scutire de raport odată cu încheierea actului. Este posibil ca intenţia de scutire de raport să rezulte fie dintr-o dispoziţie precisă şi specială. pag. ci doar la cerere. unde de regulă nu se încheie un înscris. .să existe doi sau mai mulţi descendenţi care vin la moştenire.succesorii respectivi să aibă calitatea de donatari. Fr.402. Dacă cei îndreptăţiţi la raport şi cei obligaţi să 554 M.

Acţiunea civilă de raport. Problema mai delicată o constituie stabilirea faptului dacă acţiunea are caracter real sau caracter personal sau chiar mixt.civ. Termenul curge de la data deschiderii succesiunii.cit. fie separat .. Neavând un drept de urmărire . Per a contrario. bunurile donate . prin raportarea în natură sau echivalent.pag.1649/1972. raportul nu poate fi realizat decât pe calea unei acţiuni civile. dreptul la acţiune se prescrie în termenul general de prescripţie de 3 ani..184. raportul lor se face prin echivalent numai dacă operaţiunea juridică respectivă a avut loc înainte de deschiderea succesiunii.pe anii 19691975. 136. Acţiunea nu poate fi intentată decât împotriva succesorilor ţinuţi de obligaţia de raport nu şi împotriva celor ce li s-au transmis. în Repertoriu . conform art.Alexandresco. însă o atare caracteristică este specifică unui drept personal şi nu unui drept real556 care ar conferi drept de urmărire cu privire la bun indiferent în mâna cui s-ar afla. pag. 555 556 . nr. Donatarul devine debitorul succesiunii. readucerea la masa succesorală a bunurilor primite prin donaţie de la de cujus. acţiunea nu poate avea caracter real. nr. care este de esenţa dreptului real. 1085/1972 şi dec. cu orice titlu.411.Macovei. O astfel de operaţiune este posibilă atât în cadrul procedurii succesorale notariale cât şi în afara acesteia.255 efectueze raportul se înţeleg. dec. cit. sect. realizarea lui se face prin bună învoială.204. acţiunea de raport nu poate avea decât caracter personal 555 . cit pag. dar aceasta numai ca efect al admiterii cererii de raport. 557 În acest sens a se vedea D. sau a echivalentului acestora şi ea are următoarele caractere: .557 Caracterul prescriptibil. op. Este adevărat că moştenitorii descendenţi devin coproprietarii bunului donat de la data deschiderii succesiunii. ceea ce ar presupune dreptul creditorilor obligaţiei de raport de a urmări bunul în mâna terţului dobânditor şi ar imprima acţiunii îndreptată împotriva acestora caracter real. în situaţia în care înstrăinarea a avut loc după data deschiderii succesiunii. trebuie să remarcăm în acest punct că din coroborarea dispoziţiilor art. raportul trebuie făcut în natură. acţiune ce poate fi promovată fie în cadrul procesului de partaj. concomitent cu împărţirea moştenirii pe cale convenţională. în caz de înstrăinare a imobilelor. Având scopul de a readuce la masa succesorală anumite bunuri cu valoare economică. op. 158. 3 din Decretul nr.. Ştiut fiind că natura acţiunii rezultă din caracterul dreptului care se valorifică prin aceasta şi având în vedere că prin această acţiune se valorifică dreptul unui succesor de a pretinde altui succesor donatar să readucă la masa succesorală un bun. 765. op. D.. Dacă nu există acordul persoanelor interesate.caracter personal patrimonial. Acţiunea de raport fiind o acţiune cu caracter personal patrimonial. care reprezintă momentul naşterii dreptului la acţiune. pag. V. Ciucă. Prescrierea dreptului la acţiune este supusă termenului menţionat indiferent Fr.. 167/1958. Totuşi. op. cit. 767 şi 768 Cod civil rezultă că. deci un drept personal. Sup. reprezintă acţiunea civilă prin care creditorii obligaţiei de raport solicită de la succesorii ţinuţi de această obligaţie. caracterul patrimonial al acţiunii de raport este evident.Deak. pag. Trib.

dec. pe considerentul că nu s-ar putea susţine că raportul ar putea fi pretins doar prin acţiunea de sistare a indiviziunii. 215.. respectiv în acelaşi litigiu. 1973/1973 în C.1649/1972. să recurgă în prealabil la efectuarea operaţiunii de raport presaţi de ideea prescripţiei acţiunii lor.104-106.. reglementarea actuală neputând duce la o interpretare în sensul caracterului imprescriptibil al acestor acţiuni. 1985. dar pentru aceasta ar fi necesar ca legiuitorul să imprime acestor acţiuni.D. care. ca de altfel şi cea în reducţiune.civ. Apoi. sect. Avem rezerve faţă de această susţinere întrucât bunurile supuse raportului reintră în masa succesorală. Editura Muntenia.256 dacă cererea de raport a fost formulată în cadrul acţiunii de partaj. conform principiului contra non valentem agere non currrit praescriptio.. Oricât timp ar fi intervenit de la data încheierii contractului de donaţie şi până la data deschiderii succesiunii.civ. în C.civ.. să fie exercitate odată cu acţiunea de partaj. Trib. dobândit de la adevăratul proprietar. pag. dec. Dacă ea nu este exercitată în termen de 3 ani.. deoarece până la data decesului el are calitatea de proprietar asupra bunului respectiv.civ. 558 T. 560 Trib. cu caracter retroactiv. ar fi în logica normală a lucrurilor ca rezolvarea tuturor problemelor ce tind la împărţirea moştenirilor să fie făcută în acelaşi timp. civ. trebuie acceptată ideea că prescripţia nu poate curge împotriva titularului acţiunii de raport care nu a avut cunoştinţă de existenţa donaţiei. Supr. nr. înainte de această acţiune sau ulterior împărţelii. Soluţia se impune pornind de la realităţile practice care relevă situaţii extrem de rare când raportul s-a solicitat separat de acţiunea de partaj. În doctrină s-a susţinut că pe timpul indiviziunii prescripţia dreptului la acţiune ar fi suspendată. de la data încheierii contractului. formând obiectul indiviziunii şi ca urmare se aplică regulile specifice acesteia. sub aspectul prescripţiei. Acţiunea de raport are caracter 1969-1975. Carabaşiu. 3387/1985. întrucât bunurile raportabile nu au intrat în masa succesorală pentru a li se aplica regimul indiviziunii. 205. dar tocmai ca efect al cererii de raport şi nu de drept. Constanţa 1997. Supr.559 Este adevărat însă că ar fi mult mai firesc ca acţiunea de raport . fără a fi nevoie ca atunci când părţile nu doresc să urgenteze aceste operaţiuni. pe considerentul că bunurile raportabile reintră în patrimoniul succesoral odată cu deschiderea moştenirii. Şi în această situaţie .1973. pe anii . i-ar imprima acest caracter şi cererii de raport. Soluţia nu a fost împărtăşită nici de practica judiciară. dec. Partajul. acelaşi regim juridic ca acţiunii de partaj. sect. 559 Trib.Supr. nu se mai poate pune problema suspendării cursului prescripţiei. nr. pag. Moştenitorul obligat la raport nu poate paraliza acţiunea prin invocarea prescripţiei achizitive. inclusiv sub aspectul prescripţiei558 .sect. pag..267.. întrucât nimic nu se opune ca ea să fie cerută şi pe cale separată. nr. Caracterul indivizibil al cererii de raport. problema uzucapiunii este exclusă cu privire la bunul respectiv560 . în timpul sau după încetarea indiviziunii. în schimb s-au constatat destule cazuri când la efectuarea împărţelii acţiunile de raport erau prescrise . în Repertoriu . succesorul donatar nu poate dobândi prin uzucapiune bunul ce a format obiectul donaţiei. fiind imprescriptibilă.D. este adevărat. Fiind proprietar asupra bunului donat. pag. civ.

în Repertoriu … pe anii 1969-1975. cit. 561 A se vedea şi Fr. Deak. D .…pe anii 1969-1975. 563 Suntem în acest caz în prezenţa unui pact asupra unei succesiuni nedeschise. nu mai pot reveni asupra consimţământului. Din moment ce consimţământul la înstrăinări a fost dat. poate fi combătută prin proba contrară. pag. Caracterul indivizibil nu are semnificaţia că acţiunea produce efecte şi împotriva celor care ar putea avea calitatea de debitori ai obligaţiei de raport dar nu sa cerut raportul de la ei. pag. 845 C.257 indivizibil în sensul că ea poate fi formulată chiar şi numai de către unul din moştenitorii îndreptăţiţi la raport şi odată admisă ea profită tuturor acestora şi nu numai celui care a formulat acţiunea 561. Orientarea legiuitorului pentru una din cele două modalităţi semnifică opţiunea acestuia pentru restabilirea egalităţii în natură sau pentru o egalitate în valoare. dec. Succesorii ar trebui doar să ceară să se constate că bunul face parte de drept din masa succesorală.. care arată că acţiunea are caracter colectiv. Dacă raportul s-ar produce în mod automat ca urmare a deschiderii moştenirii. Legiuitorul român s-a orientat pentru restabilirea egalităţii în natură în cazul imobilelor şi restabilirea acesteia în echivalent în cazul bunurilor mobile. nr.. Supr.. pag.Modul de executare a raportului. 845 Cod civil. Pornind de la punctul de vedere pe care-l susţinem. ceea ce. aşa cum am arătat. Caracterul indivizibil al acţiunii de raport derivă din natura obligaţiei pe care o sancţionează. Caracterul de acţiune în realizare. op. prevăzută de art .. dar. dec. persoanele care şi-au manifestat acordul la efectuarea liberalităţilor şi deci la favorizarea celui gratificat. să-l ceară de la toţi cei îndatoraţi în acest sens.civ.. 1794/1973 în Repertoriu . raportul bunurilor înstrăinate unui succesibil în linie dreaptă cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva de uzufruct nu poate fi cerut de succesibilul în linie dreaptă care a consimţit la acele înstrăinări563 ce sunt prezumate liberalităţi564. 764 Cod civ. rezultă 2 moduri de efectuare a raportului: raportul în natură şi raportul prin echivalent.cit. 564 Prezumţia legală de gratuitate a înstrăinării unui bun în favoarea unui succesibil în linie dreaptă. 12. 562 În sensul că obligaţia de raport profită numai moştenitorului care a solicitat-o . el profită tuturor creditorilor obligaţiei respective. nr. obligaţia de raport fiind şi ea indivizibilă.266. 318. Supr. cu efectul supunerii lui operaţiei de partaj. denumit de text raport prin luare mai puţin. 565 Trib.pag. civ. recunoscut în mod excepţional de lege ca valabil. ci numai ca urmare a unei cereri formulate în acest sens. în sensul că raportul nu se produce de drept. sau numai de la unii dintre aceştia. ar fi suficientă o simplă acţiune în constatare şi nu una în realizare.203. op.T.sect...Carabaşiu. . Din dispoziţiile art.562 Se impune a menţiona că în aplicarea art. . neviciată a persoanei care s-a obligat565.. odată admis. a se vedea .civ. Moştenitorii îndreptăţiţi la raport sunt liberi să ceară sau nu raportul. op. nu este posibil.civ. dacă acesta exprimă voinţa liberă. A se vedea în acest sens Trib. 203. 1269/1972..Chirică .. cit. cu sarcina unei rente viagere sau rezervă de uzufruct . acţiunea în raport nu poate fi decât o acţiune în realizare . sect.

258 Raportul în natură constă în readucerea efectivă a bunului donat la masa succesorală. . 767 Cod. civil). cu consecinţa păstrării proprietăţii avute asupra bunului de către moştenitorul donatar. ţinând cont de cotele succesorale cuvenite. ceea ce constituie regula. El se poate realiza pe trei căi: . . El se află în situaţia coindivizarului care are în detenţia sa bunul şi are şansa să redevină proprietar exclusiv al acestuia dacă prin operaţiunea de partaj bunul i se atribuie. Donaţia se desfiinţează cu caracter retroactiv ca urmare a decesului donatorului. Aceasta se face prin depunerea la masa succesorală a unei sume de bani ce reprezintă echivalentul valorii donaţiei. evidenţiază grija legiuitorului pentru o restabilire perfectă a patrimoniului defunctului în cazul acestor bunuri. Raportul prin echivalent constă în aducerea la masa de împărţit a valorii bunului donat. Textul prevede că raportul se poate pretinde în natură pentru imobile. dreptul de proprietate al donatarului se desfiinţează în acelaşi mod şi bunul devine proprietatea indiviză a comoştenitorilor urmând a fi supus partajului. până la concurenţa valorii donaţiei raportabile. care se realizează prin luarea din masa succesorală . a unor bunuri.prin imputaţie. însă. . el trebuie să fie despăgubit de ceilalţi comoştenitori pentru cheltuielile necesare şi utile Suntem în prezenţa unei excepţii de la regula potrivit căreia riscul pieirii bunului îl suportă cel care avea calitatea de proprietar în momentul care s-a produs evenimentul distructiv. cu consecinţa unei egalităţi perfecte între moştenitori din moment ce se procedează la o refacere a patrimoniului aşa cum ar fi fost el dacă nu s-ar fi făcut donaţii. care operează ca o condiţie rezolutorie. după care succesorii iau din masa succesorală bunuri sau valori până la cota succesorală cuvenită. Desfiinţarea cu efect retroactiv a donaţiei produce următoarele consecinţe: . Raportul imobilelor.în bani. care constă în reunirea pentru calcul a valorii donaţiei raportabile. Din proprietar exclusiv asupra bunului. Norma privind raportul în natură se aplică tuturor imobilelor. Pe de altă parte.donatarul este răspunzător de degradările şi deteriorările care au micşorat valoarea bunului . 760 Cod civil) nici prin echivalent. de către comoştenitorii îndreptăţiţi. raportul în natură nu este obligatoriu. urmând ca el să fie obiect de partaj. însă acest deziderat se realizează prin sacrificarea interesului terţilor în existenţa unui circuit civil sigur. ca urmare a faptului că riscul pieirii fortuite îl suportă moştenirea566.imobilul care a pierit fortuit nu este supus raportului(art. Regula raportului în natură în cazul imobilelor.765 Cod civil rezultă atât regula în legătură cu raportul imobilelor.prin preluare. în cazul în care cel ce a primit imobilul l-a înstrăinat sau ipotecat înaintea deschiderii succesiunii. urmată de împărţirea bunurilor conform cotelor cuvenite. dar şi că. rezultate din culpa sa(art. succesorul donatar devine coindivizar. Din dispoziţiile art. cât şi principala excepţie de la acest principiu. 566 . iar succesorul donatar primeşte diferenţa dintre valoarea donaţiei şi cota sa succesorală.

un drept de retenţie prevăzut expres de art. Prin excepţie. 409. Normele dispozitive care reglementează raportul permit donatorului nu numai să impună data în raport cu care să se stabilească contravaloarea imobilului ci şi alte dispoziţii.Deak.când donatorul a impus567 sau a autorizat efectuarea acestuia prin echivalent. Nu sunt decât aplicaţii ale principiului că cine poate mai mult poate şi mai puţin. în astfel de situaţii. El poate chiar să-i impună îndeplinirea prin echivalent a obligaţiei.în situaţia. din punct de vedere obiectiv. Raportul nu se poate face prin echivalent când bunul a fost înstrăinat sau grevat după data deschiderii succesiunii. este normal ca el să se facă prin echivalent. 765 Cod civil prevede că. raportul nu se realizează în natură ci prin echivalent. donatarul poate opta pentru raportul în natură sau cel prin echivalent. . se desfiinţează retroactiv ca urmare a raportului în natură(art. civil. din moment ce textul art. 769 coroborat cu art.sarcinile reale.259 făcute cu imobilul. 765 alin. 4 din Legea nr. În această situaţie raportul nemaiputând fi. donaţia se desfiinţează cu caracter retroactiv şi că bunul se reîntoarce la masa succesorală liber de orice sarcini. cu excepţia ipotecii. Aceasta deoarece în perioadele de inflaţie. inaptă să realizeze egalitatea între moştenitori ce stă la baza instituţiei raportului. op. Donatorul având posibilitatea să-l scutească de raport pe donatar. cu atât mai mult îi este permis să-l autorizeze să facă raportul prin echivalent. având. potrivit căruia raportul în natură al bunurilor imobiliare ce fac parte din succesiune nu aduce atingere sarcinilor şi înstrăinărilor consimţite de către proprietarul tabular. cit. pag. constituite de donatar. în următoarele situaţii: . Suntem în prezenţa unei excepţii de la regula desfiinţării donaţiei cu caracter retroactiv. 771 Cod. 567 568 . 241/1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare din 27 aprilie 1938. raportarea unei sume forfetare în locul valorii imobilului. caz în care nu mai există posibilitatea de opţiune menţionată. Donatorul putând să-l scutească pe donatar în totalitate de raport. de exemplu. 1). dacă donatorul nu a stabilit chiar el momentul în raport de care să se facă această evaluare 568. până la plata acestora. sau a datei efectuării donaţiei.când imobilul a pierit din culpa donatarului. când imobilul a fost înstrăinat sau ipotecat înainte de deschiderea succesiunii. Art. Reglementarea menţionată o considerăm anacronică. regulă care trebuie să-şi găsească aplicarea şi în celelalte ipoteze de admisibilitate a raportului prin echivalent. luarea în calcul a datei înstrăinării imobilului pentru stabilirea contravalorii acestuia. . . etc. amintită deja. În sistemul de publicitate prin cărţi funciare este aplicabil încă art. 18 alin. pentru ultima din situaţiile menţionate mai sus. ca. făcut în natură. stabilirea echivalentului imobilului se face în raport de valoarea lui din momentul deschiderii succesiunii. Fr. Înseamnă că. În acest caz. 765 Cod civil face referire doar la înstrăinările sau constituirile de ipoteci ce au avut loc înainte de această dată. De fapt se menţine nu numai donaţia ci şi actul de dispoziţie încheiat de donatar cu terţii. este evident că are posibilitatea unor astfel de dispoziţii.

în cazul bunurilor mobile legiuitorul a stabilit regula raportului prin echivalent. ea produce efecte în continuare şi. Numai stabilirea echivalentului în raport de valoarea bunului în momentul partajului este de natură să realizeze dezideratul restabilirii egalităţii comoştenitorilor. cea pe care bunurile o aveau în momentul realizării donaţiei şi care se stabileşte în funcţie de actul estimativ cuprins în donaţie sau anexat acesteia. se pune întrebarea care este momentul cel mai firesc. de o depreciere monetară continuă. aşa încât. Din dispoziţiile art. Propuneri de lege ferenda. prevede că raportul este datorat în funcţie de valoarea bunului donat la momentul partajului şi în funcţie de starea sa în momentul efectuării donaţiei. ar trebui să fie cea din momentul partajului. nu numai în caz de inflaţie galopantă. 772 Cod civil. în calitate de proprietar. caracterizată de inflaţie. 1. 570 Codul civil francez conţine o astfel de dispoziţie cu privire la bunurile mobile. Observăm că nu se ia în considerare nici cel puţin valoarea din momentul deschiderii succesiunii. chiar şi atunci când este mai greu sesizabilă.569 Raportul mobilelor. iar în lipsa lui.sub valoarea reală a bunului ca urmare a intervalului care se scurge de la deschiderea succesiunii şi până la efectuarea partajului.71-523 din 3 iulie 1971. Spre deosebire de imobile. prin expertiză. apreciem şi aici că valoarea pe care legiuitorul ar trebui să o ia în considerare în perioada actuală. Păstrarea calităţii de proprietar asupra bunului donat şi în cazul existenţei obligaţiei de raport implică următoarele consecinţe: . ca în cazul imobilelor.riscul pieirii fortuite a bunului donat este suportat de succesor. Valoarea ce se raportează este. just şi util. . introdus prin legea 71-523 din 3 iulie 1971. încheiate de donatar cu terţii. sub aspectul care ne interesează.În legătură cu momentul în raport de care se face evaluarea bunului ce urmează a fi raportat prin echivalent. în art. deci.raportul se realizează prin luare mai puţin. . Dacă se îmbrăţişează prima soluţie. care trebuie luat în considerare. Chestiunea este de o importanţă considerabilă în perioadele de depreciere monetară. potrivit art. cea a evaluării bunului la momentul 569 Articolul 860 Cod civil francez . potrivit regulii res perit domino. . se menţin.actele de înstrăinare sau grevare cu privire la bunul mobil donat. stabilită în funcţie de starea bunurilor în momentul donaţiei570. în funcţie de momentul când se realizează raportul.260 valoarea respectivă este -mai mult sau mai puţin. dar şi în alte perioade ale acestei epoci care este marcată. 772-773 Cod civil rezultă că -indiferent dacă suntem în prezenţa unor bunuri corporale sau a unora incorporale.donatarul va raporta la masa succesorală contravaloarea bunurilor primite. Posibilitatea raportul prin echivalent are drept consecinţă faptul că donaţia nu se mai desfiinţează. donatarul succesor rămâne proprietar al bunului donat. ziua când donatarul a primit bunul în proprietate prin donaţie sau ziua în care se face raportul.668 în forma pe care o are după modificarea efectuată prin Legea nr.

se considera că fiecare moştenitor trebuia să primească în lotul său nu numai valori egale. obligaţia de raport devine o obligaţie referitoare la o sumă de bani. care trebuie să se reflecte şi în plan legislativ. Pentru motivele arătate propunem ca şi în Codul civil român evaluarea bunului să se facă în funcţie de valoarea lui la momentul partajului şi nu raportat la momentul deschiderii succesiunii. citata de M. op. deoarece cele două modalităţi de efectuare a acestei obligaţii. al inegalităţii în planul consecinţelor economice. 642 572 M. cum este în cazul bunurilor imobile. donatarul cunoaşte de la început întinderea obligaţiei sale . a condus la o reorientare în ceea ce priveşte prioritatea acordată anumitor bunuri. 860 din Codul civil francez şi art. op. 1954. dispare inconvenientul arătat mai sus. Egalitatea în natură trebuie să cedeze parţial locul egalităţii în valoare. thèse Montpellier. iar această valoare să fie în funcţie de starea bunului în momentul efectuării donaţiei. Executarea în natură a raportului nu reprezintă soluţia cea mai convenabilă pentru această perioadă .pag. supusă principiului nominalismului monetar. Ea are ca avantaj că asigură o deplină securitate gratificatului prin aceea că momentul evaluării fiind fixat pentru ziua donaţiei. în special în a face investiţii.. Propunem generalizarea regulii realizării raportului prin echivalent şi în cazul imobilelor. în plus.”571 Ea este. or dacă donatarul raportează numai valoarea de la epoca donaţiei.873 din Codul civil al provinciei Quebec. Catala. 573 Art. 572 nu la o sumă de bani sau la un bun. conţin reglementări de natura celor propuse . aceasta este inferioară şi nu se atinge tocmai scopul egalizator urmărit prin raport. Refuzul de a lua în calcul deprecierea monetară face ca “orice donaţie raportabilă să conţină în ea un germene de preciput. . atingând total scopul urmărit prin raportul donaţiilor. Les règlements successoraux depuis les réformes de 1938 et l’instabilité economique. dar care 571 P.. în natură sau prin echivalent. ci şi o cantitate egală de construcţii. cea a evaluării bunului la epoca partajului. cit.573 2. Ea este de natură să asigure restabilirea egalităţii între moştenitori. pe de altă parte. când datorită importanţei pe care o aveau imobilele în patrimoniul unei persoane. etc. pag. cum se prevede pentru bunurile mobile.Grimaldi. terenuri urbane sau agricole. Ea a fost specifică perioadei adoptării Codului Napoleon. 642. sau valori.261 donaţiei. face din obligaţia de raport o obligaţie referitoare la o valoare. deoarece dacă bunul nu ar fi fost donat el ar fi rămas în patrimoniul defunctului şi s-ar fi împărţit în funcţie de valoarea lui la această dată. sau la data efectuării donaţiei. neutralizând efectul inflaţiei şi. a celor două modalităţi de efectuare a raportului la care ne-am referit . ilogică. Ea prezintă însă şi unele inconveniente. Raportul în natură prezintă dezavantajul că face din donatar o persoană puţin interesată într-o bună gestiune a bunurilor. În primul rând reprezintă sursă de inegalitate între copărtaşi. nefiind posibil ca una şi aceeaşi obligaţie să aibă o valoare diferită numai prin faptul că se execută prin una sau alta din variantele permise de lege.Grimaldi. Extraordinarul progres economic al perioadei recente. trebuie să ducă la consecinţe economice echivalente. A doua soluţie. cit .

574 13. În sensul că această instituţie se aplică doar la partajul succesoral a se vedea C. 368. op. Ea semnifică faptul că moştenitorul . Norma arătată reglementează un mod special de stingere a datoriilor succesorilor faţă de masa succesorală575 . op. a se vedea M.Eliescu. Adoptarea ideii raportului prin echivalent ar înlătura aceste două inconveniente. Donatarii ar fi interesaţi într-o gestiune corespunzătoare a bunurilor. art. Posibilitatea pierderii dreptului de proprietate îi va face pe cei prudenţi să renunţe la încheierea contractului având ca scop dobândirea bunului. op. aliniatul 2 al aceluiaşi articol lasă fără efect dispoziţiile prin care s-ar impune donatarului raportul în natură. 858 din Codul civil belgian şi art. a se vedea Fr. p. Pentru amănunte cu privire la acest aspect şi cu privire la motivele pentru care raportul datoriilor este considerat un mod de lichidare a datoriilor specific operaţiunii de partaj. Pentru astfel de situaţii. că nu ar fi creat decât în favoarea aceloraşi moştenitori ca cei care datorează acel raport şi cu privire la datorii ce înfăţişează caracterul unui act cu titlu gratuit. cu consecinţa că el nu-şi găseşte aplicarea decât în cazul în care indiviziune provine din moştenire şi nu din alte cauze.Eliescu. I. însă acest lucru se explică prin faptul că în sistemul codului nostru civil a fost tratată numai împărţeala succesorală. 318. 71-523 din 3 iulie 1971.746 şi 747 Cod civil italian. că normele 574 Raportul prin echivalent a fost adoptat în Franţa prin Legea nr. op. Nu se contestă.pag. Este adevărat că textul art. cit.” Mai mult decât atât. 87o din Codul civil al provinciei Quebec.262 va fi înclinată spre o folosinţă intensă a bunului . Al. cit. 575 În doctrină . pag. care a modificat art. cit.258. În acelaşi sens.. prevede : ”Le rapport se fait en moins prenant.Băicoianu.Raportul datoriilor Este posibil ca unul sau mai mulţi succesori să fie debitori faţă de succesiune. pag. De asemenea art. D.Hamangiu.Rosetti Bălănescu. ce se aplică şi partajelor rezultate din comunitatea de bunuri576. raportul datoriilor reprezintă o normă cu caracter general. Apoi. pag. Deak. este uşor de sesizat că circuitul civil al bunurilor este afectat prin aceea că terţii vor fi reticenţi în dobândirea de drepturi care pot fi rezoluţionate. . 738 Cod civil prevede că fiecare succesor este dator a raporta la masa succesorală “sumele ce este dator către succesiune”. însă. debitor al creanţei care există asupra lui. iar terţii ar putea încheia acte juridice cu donatarul fără a risca pierderea dreptului de proprietate ca urmare a obligaţiei de raport. 576 M. Spre deosebire de raportul donaţiilor. cum ar fi un împrumut fără dobândă. fie datorită faptului că aceştia erau debitori faţă de defunct. 738 Cod civil se referă la obligaţia fiecărui “erede” de a raporta ”ce este dator către succesiune”. cu privire la natura juridică a raportului datoriilor. Chirică. 860 Cod civil astfel:”Le rapport est du de la valeur du bien donne a l’époque du partage. 414. d’apres son état a l’epoque de la donation”. În schimb art. cit. 258. op. dar cu precizarea că lichidarea prin raport a datoriilor poate avea loc şi în afara operaţiunii de partaj . s-a susţinut şi teza că suntem în prezenţa unei variante a raportului donaţiilor. permit raportul atât în natură cât şi prin echivalent. cit. specific doar partajelor succesorale. fie pentru obligaţii care s-au născut în perioada indiviziunii. va primi în lotul său creanţa respectivă.

are loc o confuziune. datoriile vor produce de drept dobânzi din ziua naşterii stării de indiviziune. op. indiferent că acestea aveau un izvor delictual sau convenţional. Sunt luate în considerare toate datoriile pe care succesorul le avea faţă de defunct.260. Deci succesorul ar primi partea sa din masa succesorală. Prin aplicarea art. în schimb ar putea să nu plătească datoria faţă de succesiune. 738 Cod civil: -în primul rând. Două avantaje principale sunt evidente pentru reglementarea prevăzută de art. se înlătură concursul creditorilor personali ai moştenitorului obligat la raport. Avantajele instituţiei raportului datoriilor. În plus. Coindivizarii luând bunuri din masa succesorală până la nivelul datoriei. se admite că raportul operează chiar dacă obiectul datoriei nu-l constituie sume de bani ci alte bunuri577.263 respective constituie dreptul comun. Intră.578 577 Fr. cum ar fi cele rezultate din încasarea de către coindivizar a unei creanţe în contul masei indivize. sau îmbogăţirea fără justă cauză. pag. Deşi articolul 738 Cod civil se referă la “sumele” pe care succesorul le datorează masei succesorale . cu echivalentul datoriei avute.Eliescu. ceea ce ar avea drept consecinţă ruperea egalităţii avute în vedere de legiuitor pentru partaj. chiar din fapte juridice licite. instituţie creată în special în interesul egalităţii dintre copartajanţi. pag.. datoriile care nu au legătură cu indivizunea. născute din contracte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. respectiv faţă de succesorul sau succesorii cărora li s-a atribuit dreptul de creanţă. op. . dacă datoria nu era producătoare de dobânzi de la o dată anterioară. aşa încât nu mai este necesară nici o operaţiune pentru realizarea acesteia. Creanţa moştenirii nu se va divide între succesori potrivit cotelor lor de moştenire. plata nedatorată. 762 Cod civ..în al doilea rând. prin faptul că atribuindu-se creanţa succesiunii coindivizarului dator. cit. referitor la raportul donaţiilor. ci va rămâne nedivizată şi se va atribui succesorului debitor. de asemenea. o simplificare a operaţiunilor de lichidare a masei succesorale. 578 M. .Deak. aşa încât acest lucru este valabil şi pentru raportul datoriilor. Nu intră în această categorie însă. etc. cum ar fi gestiunea de afaceri. insolvabilitatea copartajantului debitor nu-i afectează. cum ar fi cele pe care un succesor le are faţă de alt succesor şi nici creanţele pe care un succesor le are împotriva succesiunii. în această categorie datoriile succesorului născute faţă de masa indiviză pe perioada de existenţă a acesteia. acesta să se afle în situaţia de a nu-şi putea realiza creanţa ca urmare a insolvabilităţii debitorului. care va realiza practic plata ei preluând mai puţin din bunurile cuvenite conform cotei sale. din deteriorarea culpabilă a unor bunuri. se asigură realizarea principiului egalităţii între coindivizari prin faptul că nu există riscul ca atribuindu-se creanţa altui coindivizar. aplicabil şi altor împărţeli. 412. cit.

poate să facă şi plata efectivă . Dacă pe timpul indiviziunii coindivizarul care are de achitat o datorie nu poate fi obligat efectiv la plata acesteia. În caz contrar. c. este vorba. cit. copărtaşul rămâne obligat să aducă la masa de împărţit echivalentul valoric al acesteia. pentru ce acesta rămâne dator faţă de masa partajabilă. dacă doreşte. poate să efectueze plata. datorie care să nu se fi stins prin compensaţie. Apreciem că în cazul în care dreptul la acţiune privitor la creanţa succesiunii este prescris. Dacă în urma compensaţiei datoria coindivizarului s-a stins. Dacă. lotul ce se cuvine spre atribuire copărtaşului debitor trebuie să fie suficient de mare pentru ca creanţa să se poată imputa în întregime asupra acestuia. de existenţa unei datorii faţă de masa indiviză. pentru că. Nu este necesar ca creanţa să fie ajunsă la scadenţă. debitorul să aibă calitatea de coindivizar. 579 François Terré . întrucât poate ridica această excepţie a dreptului de stingere a acesteia pe calea raportului. Pentru diferenţă. Legatarul cu titlu particular dobândind unul sau mai multe bunuri determinate. Yves Lequette. În cazul partajului succesoral aceasta presupune ca el să fi acceptat succesiunea. 701. pag. în caz contrar. de succesor legal sau legatar universal ori cu titlu universal. b. oricând până la partaj. Câtă vreme debitorul nu putea fi constrâns să efectueze plata către de cujus pentru că dreptul la acţiune era prescris. ci poate să beneficieze de procedura aceasta de stingere a ei prin luare mai puţin. Este irelevant dacă el are calitatea de copărtaş din comunitatea de bunuri. Raportul este un drept pentru debitor şi nu o obligaţie. adică şi el să fie creditor al masei respective. până la limita celei mai mici. pe intervalul menţionat. Prescripţia nu ar putea curge împotriva creditorilor cărora nu li se poate imputa că nu au acţionat. aşa încât. De regulă. Pentru a opera raportul datoriilor este necesară îndeplinirea unor condiţii. Condiţiile raportului datoriilor. dar şi reversul. în astfel de situaţii operează compensaţia între aceste creanţe. . nu au dreptul să acţioneze.264 Dreptul de opţiune al debitorului. trebuie admis că prescripţia dreptului de a cere realizarea creanţei este suspendată.579 Desigur că debitorul. Este posibil nu numai ca succesorul să fie debitor faţă de succesiune. op. însă nu poate fi obligat la o asemenea prestaţie. însă. nici obligaţia de raport nu-i mai poate fi impusă. nu este îndeplinită condiţia pe care o analizăm. câtă vreme . operează raportul datoriilor. creanţa masei indivize este mai mare decât creanţa copartajantului. a. raportul devine o obligaţie şi el nu mai poate refuza atribuirea creanţei. pierde calitatea de coindivizar. raportul se produce numai pentru partea din datorie care este echivalentă drepturilor debitorului în masa partajabilă. în primul rând. Soluţia aleasă de legiuitor are un avantaj şi pentru debitor care nu poate fi constrâns să plătească efectiv datoria. nu poate avea calitatea de coindivizar şi nu poate fi nici subiect privind raportul datoriilor. nu se mai pune problema unui raport al datoriei. Aflat însă la momentul partajului cu datoria neachitată. ca modalitate practică de efectuare a raportului datoriei.

pag. 305. pentru bunurile ce nu au făcut obiectul partajului iniţial sau pentru coindivizarii care au rămas în indiviziune după primul partaj. copartajanţii urmând să devină proprietari exclusivi asupra bunurilor ce le-au revenit în urma împărţelii. sau poate avea loc doar un partaj parţial. 188.581 Un astfel de partaj. Macovei. putând să fie împărţite oricând. sau de o hotărâre judecătorească. Deak şi S. Este posibilă însă şi varianta inversă .cit. Trebuie menţionat că o parte a doctrinei şi practicii judiciare nu admite partajul parţial în ceea ce priveşte coindivizarii. 189. De regulă. Dreptul la moştenire. . apreciind că pentru a constitui o împărţeală declarativă .. Indiviziunea poate forma obiectul unui partaj total. Drept civil Succesiuni.. Noi apreciem că un partaj parţial este posibil nu numai în ceea ce priveşte bunurile indiviziunii ci şi în ceea ce-i priveşte pe coindivizari. Ed. D. Universitatea Babeş-Bolyai. cit. Eliescu. T. D. fie în ceea ce priveşte obiectul. în Drept civil. Drept civil. Deak. Succesiuni. Facultatea de drept. Desigur că un astfel de partaj este posibil fără restricţii în cazul când el se face pe cale 580 M. 217. actul prin care aceasta este realizată trebuie să pună capăt indiviziunii faţă de toţi coindivizarii580. iar cu privire la celelalte bunuri ei rămân în continuare în indiviziune. pag. nu este posibil în lipsa acordului coindivizarilor. p. 304. Contractele speciale Dreptul de autor Dreptul de moştenire de Fr. Sunt însă şi situaţii când partajul poate fi parţial. “Muntenia” Constanţa.Cărpenaru. este posibil ca doar o parte din masa indiviză să fie supusă operaţiunii de partaj. 552. Carabaşiu. Universitatea Bucureşti.265 Sectiunea a II-a Formele împărţelii 1. înseamnă că o indiviziune poate forma obiectul mai multor partaje. 1983. Astfel. 581 Pentru mai multe amănunte a se vedea infra. prin operaţiunea de partaj se pune capăt indiviziunii cu privire la toate bunurile indivize şi la toţi coindivizarii. Ed. desigur. Efectul declarativ şi toate celelalte consecinţe rezultând din partaj se produc numai în raport cu bunurile asupra cărora a încetat starea de indiviziune. Dacă. 322. În acelaşi sens a se vedea Fr. pag. pag. 1976. 289. În cazul partajului parţial fiind nevoie de o nouă convenţie de partaj. Fundaţiei “Chemarea”Iaşi. câtă vreme nimeni nu poate fi silit a rămâne în indiviziune şi coindivizarii solicită partajul. Cărpenaru. Chirică. ulterior. pentru ca indiviziunea să mai poată exista după ce unii dintre ei au realizat partajul. S. acest lucru este posibil atât în cazul partajului convenţional cât şi al celui judiciar. negând caracterul declarativ al unei astfel de împărţeli. 218. În ceea ce priveşte coindivizarii. 288. fie în ceea ce priveşte coindivizarii. op. 551. însă. Zinveliu. op. pag. unii dintre ei îşi manifestă intenţia de a rămâne în indiviziune pentru bunurile ce le-au revenit după ce au fost satisfăcuţi ceilalţi coindivizari.. pag..Partajul total şi partajul parţial. pag. Partajul. sau o succesiune şi o comunitate de bunuri să fie sistate prin aceeaşi operaţiune. Facultatea de drept. adică două sau mai multe succesiuni să formeze obiectul unui singur partaj. I. o sistare parţială a indiviziunii presupune existenţa a cel puţin trei coindivizari. 168.

Eugeniu Safta Romano. în Dreptul nr. Fr. Supr. 784/1977. nr. 585 A se vedea D. printr-o împărţeală a proprietăţii. chiar în lipsa acordului tuturor coindivizarilor585 . R. Editura Oscar Print. Dreptul de proprietate privată şi publică în România. Drept succesoral. în C. 168 . Aşa cum rezultă din chiar denumirea sa. sau. sec. atunci când coindivizarii nu sunt de acord cu un partaj de folosinţă şi totuşi acesta este obţinut pe cale judiciară. Supr. nr. este firesc să se împartă întâi bunurile rezultate din comunitatea de bunuri a soţului decedat şi apoi bunurile succesorale rămase după acesta.. pag.S. pag.1941/1986 în R.. nr. care se caracterizează prin faptul că se întind simultan şi concurent asupra fiecărei porţiuni din bun584.266 convenţională. efectele acestuia pot fi paralizate prin realizarea partajului de proprietate. 2-3 /1991. De altfel. Încheierea acestui partaj pe cale convenţională nu ridică nici un fel de probleme. 38-39.. 168. dec. civ. Examen Teoretic al practicii Tribunalului Suprem în materia partajului (I).. dacă prin aceeaşi hotărâre se împart mai multe succesiuni.D. nr. sect. 552. .. pag. cit. Ed.Popescu.. De aceea el este un partaj cu efecte temporare. civ. Iniţial practica judecătorească şi doctrina nu au fost de acord cu realizarea acestui partaj prin justiţie583. Supr. 584 A se vedea Trib. dacă se împart bunurile provenind dintr-o comunitate de bunuri şi o succesiune. dec. orientarea amintită are în vedere mai mult necesităţi de ordin practic decât argumente juridice împotriva vechii orientări a practicii judiciare şi doctrinei. 819/1968. provizorii.M.. 3.193. 8/1987. acordul coindivizarilor fiind suficient pentru realizarea lui. R. 192. Stoica . Totuşi când partajul se face pe cale judecătorească . Pentru situaţia în care coindivizarii nu sunt de acord cu realizarea unui partaj de folosinţă. Principala clasificare cunoscută cu privire la partaj porneşte de la rolul voinţei părţilor în realizarea acestuia. refuzul de a consimţi la încheierea uni astfel de convenţii nu poate fi considerat abuziv. În ultimul timp se constată însă o tendinţă de recunoaştere a posibilităţii instanţei de judecată de a efectua un partaj de folosinţă. 583 A se vedea Trib. acestea putând înceta oricând. 2. Graphix. decizia nr.t nr. civ. 753/1990... op. pag. Atunci se vedea Trib. C. In condiţiile în care în Codul nostru civil nu există o dispoziţie referitoare la împărţeala provizorie a folosinţei.Partajul de folosinţă. începând cu succesiunea ce mai veche582 . De fapt ideea centrală pe care se poate baza respingerea unui cereri de partaj judiciar constă în incompatibilitatea care există între un partaj al folosinţei cu drepturile coindivizarilor. idem .D.cit. 819/1968. 582 A . sect. 11/1968. Petrescu. civ. nr.D.Partajul convenţional şi partajul judiciar. S-a considerat că efectuarea unui partaj voluntar fiind o facultate pentru coindivizari şi nu o obligaţie. V. L.R. ci doar împărţirea folosinţei bunului sau bunurilor proprietate comună. civ. 121.R. s-a pus problema dacă el poate fi realizat pe cale judecătorească. pag.71. Iaşi 1993.Toader. nr. sect.D. acest partaj nu vizează împărţirea proprietăţii.5/1988.R. 73. pag.D. 1999.op. în R. pag. Fruth-Oprişan. 11/1968. dec nr. pag. pag.148. în R. Ca urmare coindivizarii nu pot fi obligaţi la un partaj de folosinţă. Stănciulescu. singura cale de rezolvare a neînţelegerilor dintre ei fiind partajul proprietăţii. civ. Deak.R. pag. fiecare trebuie tratată individual şi într-o anumită ordine cronologică. C. dec.J. în R.

728 alin. fără a fi nevoie de vreo altă formalitate. evident.267 când el se realizează prin acordul de voinţă al părţilor suntem în prezenţa unui partaj convenţional sau voluntar. Sub aspectul formei. celelalte putând fi împărţite pe cale judecătorească sau ulterior printr-o altă convenţie. De aceea chstiunea valabilităţii unui partaj verbal este mai mult teoretică pentru că în practică partajul este încheiat în formă scrisă. părţile pot încheia partajul prin tranzacţie. astfel încât nu este aplicabil art. Sub aspectul condiţiilor de fond este necesar. când el trebuie realizat pe cale judiciară. sau chiar după ce a fost sesizată instanţa de judecată pentru sistarea indiviziunii pe cale judiciară. cu condiţia inexistenţei unei convenţii de menţinere a acesteia. urmând a se lua act de el prin certificatul de moştenitor. 2 Cod civil. încheiată în condiţiile art. ca toţi coindivizarii să fie prezenţi. partajul este de natură judiciară. Deşi partajul este valabil chiar dacă operaţiunea juridică nu este consemnată într-un înscris. Când realizarea partajului nu este rezultatul acordului de voinţă al coindivizarilor.El este deci valabil prin simplul acord de voinţă al părţilor. aceştia să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi. Este posibil să se efectueze dacă există acordul valabil şi unanim al coindivizarilor. partajul convenţional este un contract consensual. urmând a se lua act de ea prin hotărârea de expedient în condiţiile art. În acest ultim caz. poate fi realizat în afara acestei proceduri. sau pot renunţa la acţiunea judecătorească pentru a încheia convenţia de partaj în afara cadrului judiciar. 2 alin 1 din Legea nr. să existe acordul coindivizarilor cu privire la toate aspectele partajului.271273 Cod procedură civilă. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. În afara acesteor condiţii principiul este că părţile au deplină libertate în modul de efectuare a partajului. Cele arătate sunt valabile chiar şi când obiect al partajului îl constituie un teren deoarece partajul are efect declarativ şi nu translativ. cu excepţia cazurilor expres reglementate de lege. partajul convenţional este posibil oricând pe durata existenţei indiviziunii. 730 Cod civil.Partajul convenţional.Spre exemplu ei pot evalua bunurile în raport de altă dată decît a partajului. pot efectua raportul prin echivalent acolo unde el ar putea fi . partajul convenţional poate fi realizat în cursul procedurii succesorale. Această formă de împărţeală poate privi toate bunurile din indiviziune sau numai o parte din ele. în raport de dispoziţiile art. datorită importanţei şi complexităţii operaţiunilor de partaj şi din necesitatea efectuării formalităţilor de publicitate imobiliară în cazul imobilelor. 4. Din punctul de vedere al momentului realizării lui. Sub această rezervă. pentru dovedirea lui este nevoie de regulă de un act scris. text legal ce prevede necesitatea formei autentice pentru actele de înstrăinare a terenurilor de orice fel. de regulă autentică. ci al intervenţiei justiţiei în realizarea acestei operaţiuni. Dovada partajului convenţional se poate face în condiţiile de probaţiune specifice actelor juridice.

adică să-l efectueze pe cale convenţională sau judiciară. în virtutea prerogativelor ce-i revin în baza art. 5. în care partajul nu poate fi obţinut decât pe cale judiciară. Şi în acest caz.când unul dintre coindivizari este absent şi nu are nici reprezentant la împărţeala convenţională. ca organ cu atribuţii pe linia asigurării protecţiei drepturilor persoanelor incapabile. Autorizarea nu mai este necesară în cazul partajului judiciar. nu se poate realiza astfel încât nu rămâne decât posibilitatea partajului judiciar.când printre coindivizari se află minori sau persoane puse sub interdicţie. protecţia persoanelor incapabile fiind asigurată în acest caz prin intermediul instanţei judecătoreşti. Partajul judiciar reprezintă o procedură suficient de complicată pentru a necesita un timp îndelungat pentru înfăptuirea sa. etc. pot conveni componenţa loturilor şi repartizarea lor după criteriile voite. în principiu. De la regula de principiu a posibilităţii alegerii căii de a ieşi din indiviziune. . . Partajul convenţional este avantajos pentru coindivizari deoarece implică cheltuieli nesemnificative şi o realizare promptă a drepturilor în raport cu partajul judiciar. Coindivizarii au. . Trebuie însă subliniat că în dreptul nostru existenţa unui acord total cu privire la operaţiunile de împărţeală nu poate stopa părţile de la formularea unei acţiuni în justiţie şi sistarea indiviziunii pe cale judiciară. realizarea acordului de voinţe nu este posibil. precum şi cheltuieli apreciabile. poate refuza autorizarea unei convenţii încheiată într-o manieră care nu asigură realizarea drepturilor coindivizarilor minori sau interzişi. Autoritatea tutelară . chiar dacă nu înţeleg ca acordul lor să-l concretizeze într-o tranzacţie.când părţile nu cad de acord asupra chestiunilor legate de împărţeală. De aceea părţile nu recurg la această procedură când aceleaşi efecte le pot obţine pe cale convenţională. 2 din Codul familiei nu şi-a dat acordul pentru realizarea împărţelii pe cale convenţională. iar autoritatea tutelară .Partajul judiciar Obligativitatea partajului judiciar. Este firesc că în astfel de situaţii convenţia de partaj. care ca orice contract presupune un acord de voinţe. latitudinea să aleagă calea pe care vor să realizeze partajul. sau îi prejudiciază în orice mod. Cazurile în care partajul judiciar este obligatoriu sunt următoarele: . 129 alin. Acestea reprezintă situaţii deosebite .268 pretins în natură. ca şi în cel precedent. astfel încât se impune partajul judiciar. legea a instituit o serie de excepţii.

nr. Prima chestiune care se cere lămurită într-o astfel de situaţie este cea referitoare la momentul evaluării. sec.. În al doilea rând. evaluarea lor. Se recurge la o astfel de evaluare chiar şi atunci când un singur coindivizar nu este de acord cu evaluarea convenţională. Comăniţă. uneori. 2 C.se impută asupra drepturilor tuturor copartajanţilor. se pot scurge uneori intervale foarte mari de timp. procesul de partaj având caracterul unui judicium duplex. titlul pe baza căruia se cere împărţeala. bunurile supuse împărţelii. 600/1992..2 Evaluarea bunurilor la momentul efectuării partajului constituie un principiu în raport de care considerăm că se impune efectuarea unor precizări. dec... civ. conform art 673 indice 2 Cod proc. 1 Trib. 673 indice1-673 indice 12 Cod proc. pag. principiul comportă şi o serie de excepţii. sect. şi de art. dec. deci când se pronunţă hotărârea de partaj.. ca în cazul vânzării 1 Pentru amănunte în legătură cu partajul judiciar a se vedea Gh.728-750 Cod civil şi este amplu studiată în doctrină. persoanele între care are loc împărţeala. Practica judiciară este astăzi unanimă în acceptarea faptului că evaluarea se face la momentul partajului1. 40. 10/1992. sec. sau. pag. 1984. 90. Ed. locul unde acestea se află. fie chiar şi pe calea unei simple întâmpinări. pag.C. sau valoarea din momentul partajului? Problema se pune întrucât de la momentul deschiderii succesiunii şi până la partaj. astfel încât în acest loc ne limităm la câteva chestiuni referitoare la evaluarea bunurilor şi la modalităţile de partaj. civ. C.. sect.. Important este să se ia în considerare o dată cât mai apropiată de finalul procesului de partaj. Evaluarea bunurilor se face prin acordul părţilor. 1543/1984. civ. cel al efectuării expertizei tehnice de evaluare.civ. în Repertoriu .. de regulă.. Lumina lex. intervale în care valorile bunurilor pot suferi deprecieri sau. profită tuturor iar nu numai unuia dintre ei. . aplicarea practică a acestui principiu dovedeşte că evaluarea nu se face exact în momentul partajului efectiv.J.Evaluarea bunurilor.i.în lipsa unei convenţii contrare şi în măsura în care nu este rezultatul activităţii vreunuia dintre coproprietari. civ nr. Coindivizarii pârâţi pot formula şi ei pretenţii în legătură cu partajul. pe baza probelor administrate de instanţa de judecată. 1930/1993.. Supr.pag. precum şi persoana care le deţine sau administrează. Se va avea în vedere valoarea bunurilor din momentul naşterii stării de indiviziune.. 93.D. creşteri. Procedura împărţelii judecătoreşti este reglementată de dispoziţiile art. nr. dec. în Dreptul nr. care este. 768/1970. Trib Supr. civ.civ.S. Bucureşti.S. 202. nr. În acest fel diminuarea valorii prin uzură fizică sau morală ca şi sporul de valoare . civ. 219. dimpotrivă. pag. 1. în Dreptul nr.269 Sectiunea a III-a Procedura împărţelii judecătoreşti1. dec. în .J. În primul rând.pe anii 1969-1975. ci la un moment anterior. Procesul de partaj se declanşează printr-o cerere care pe lîngă elementele comune oricărei cereri de chemare în judecată trebuie să indice. Partajul judiciar. fie pe calea unei cereri reconvenţionale. 7/1994. iar dacă acestea nu se înţeleg.

. sect. exprimat în decizia citată. sec. acesta se află în situaţia de creditor respectiv de debitor la masa indiviză. În cazul în care numai unul dintre coindivizari a folosit bunul până la partaj.270 imobilului prin licitaţie. Dacă creşterile sau scăderile de valoare sunt rezultatul activităţii unuia dintre copărtaşi sau respectiv sunt imputabile acestuia. dec. la fel ca şi creşterea de valoare. 324. cit p. op. 90. iar alteori s-a arătat că valoarea de circulaţie trebuie raportată la starea bunurilor din momentul naşterii stării de indiviziune. care. unanimă în direcţia necesităţii stabilirii valorii de circulaţie pentru toate bunurile supuse partajului. nr. în situaţia în care un bun indiviz a fost folosit până la partaj de alţi coindivizari decît cel căruia i se atribuie bunul.J. sect. deci la momentul partajului.S.. 1930/1993. Dacă am accepta punctul de vedere al instanţei supreme. De aceea regula de principiu trebuie să fie evaluarea în funcţie de starea bunurilor la momentul când se face această evaluare. sec. Chirică. 10/1992. uneori s-a stabilit că evaluarea se face în raport de starea bunului la momentul partajului3. 2547/1974 în Repertoriu …pe anii 1969-1975. Important este. nr. civ. cit.. civ... civ. 5 A se vedea Fr. pag. dec. În acest sens este şi doctrina de dată recentă5.4 . 768/1970. civ. Astfel. nr. pag. dacă valoarea de circulaţie a bunului se stabileşte în funcţie de starea bunului de la momentul naşterii stării de indiviziune. respectiv să profite tuturor şi nu numai unora dintre ei.. ca uzura fizică a bunului să fie suportat în întregime de copartajantul căruia i se atribuie bunul. op. Noi considerăm că evaluarea bunurilor urmează a se face în funcţie de starea bunurilor la momentul partajului. în măsura în care nu sunt rezultatul acţiunii copartajanţilor..S. iar partajul are loc după o perioadă îndelungată de timp. în Dreptul nr. O împărţire justă şi echitabilă presupune ca valoarea ce se ia în calcul la partaj să fie cea de circulaţie. D. s-ar ajunge. de fapt. C. 356/1973 şi dec. Numai în cazul în care bunul se atribuie coindivizarului care l-a şi folosit este posibil să se ţină cont de starea bunurilor din momentul naşterii stării de indiviziune. de altfel. 219. 6 Tribunalul Suprem. Odată acceptat acest lucru se pune întrebarea dacă această valoare se stabileşte în raport de starea bunurilor din momentul partajului sau în raport de cea de la data naşterii stării de indiviziune. când se ia în calcul valoarea obţinută la licitaţie şi nu valoarea bunului din momentul partajului. 600/1992. Practica judecătorească a fost şi este oscilantă sub acest aspect. este foarte bogată în ceea ce priveşte criteriile pe baza cărora se stabileşte valoarea de circulaţie a terenurilor şi construcţiilor.. practica judiciară. pag. Astfel. în Dreptul nr. pag. ca diminuarea valorii bunurilor prin uzură. civ.25.. civ. reprezintă bunurile cu 3 A se vedea Trib. Supr. dec.nr. în Repertoriu. 93. se ajunge la soluţia. injuste. În legătură cu evaluarea propriu-zisă. pag. să fie suportate. contravaloarea uzurii trebuie suportată de acesta6. 565. la situaţii inechitabile. acest lucru nemaifiind posibil în mod obiectiv.J. Deak.pe anii 1969-1975.. 7/1994. dec. inacceptabilă. 4 C..uneori. nr.

. Astfel în privinţa terenurilor.. Un important element. civ. Realizarea efectivă a partajului. 2. 1980. 28-29. 8/1989. categoria de folosinţă. rezistenţa la fenomenele seismice. Din dispoziţiile legale susmenţionate rezultă trei modalităţi posibile de efectuare a partajului şi anume: .. Supr. starea ei actuală.J. pag. în Dreptul nr. Supr. fără de care nu se poate stabili valoarea reală a imobilului. 71. civ. 28. pag.. unui singur copărtaş. dec nr..D. nr.. nr. 740-742 şi 744 Cod civil. -împărţeala prin vânzarea bunului la licitaţie. 36. 655/1980. 134 şi dec.. civ. gradul de fertilitate. 10/1992. 2/1993. nivelul pânzei de apă freatică. nr. nr. eventuale procese de degradare. p.partajul în natură. 1984.D. civ. pag. pag. în funcţie de drepturile 7 Cu privire la diverse criterii de evaluare a terenurilor a se vedea Trib. pe anii 1975-1980. îl constituie raportul dintre cerere şi ofertă. Aceste operaţiuni sunt reglementate în articolele 6735 – 67312 Cod procedură civilă şi 736 alin 1.. civ. pag. C. sect. 1057/1980 în Repertoriu . 2598/1988.J.. inclusiv sistemul de încălzire.271 valoarea cea mai mare în cadrul masei partajabile. Pentru stabilirea acesteia se iau în calcul elemente ca: suprafaţa construită. relief şi expoziţie. sect. nr. în C. preţul care se practică în zonă. în special între cei care au primit terenurile în natură şi cei cărora li s-a plătit contravaloarea cotei lor. civ. 94. 1984. gradul de finisaj şi de dotare.. condiţii climatice. 498/1992. 1288/1992. pag.R. . clasa de calitate. nr.pe anii 1980-1985.. dec. în Dreptul nr. mijloacele de transport în comun şi orice alt elemente de natură a contribui la stabilirea valorii reale a imobilului9. civ. 7 Evaluarea reţinută pe temeiul unor baremuri stabilite de organele administraţiei locale nu poate reflecta valoarea economică reală a terenurilor şi are drept consecinţă crearea unor grave inechităţi între coindivizari.partajul prin atribuirea bunului aflat în proprietate comună... distanţa faţă de localităţile urbane. idem dec. partajul se face atât în situaţia celor construite în regie proprie cât şi a celor dobândite de la stat. posibilităţi de acces şi..D. conform cotelor cuvenite. diferenţiat după cum sunt construibile sau arabile.Modalităţi de partaj. 75 şi dec. mai ales. evaluarea trebuie să respecte valoarea lor reală.sect. dec.8 In cazul construcţiilor.D. în care scop se pot folosi criterii cum ar fi: importanţa lor social economică. localitatea unde este situată. 1411/1984. 7/1993. nr. în Dreptul nr. sau vânzarea bunurilor la licitaţie şi împărţirea preţului obţinut între coindivizari.S. tot la valoarea de circulaţie. pag. în C. nr. civ. 417/1982 în Repertoriu . numărul de nivele. 24. presupune formarea loturilor şi atribuirea lor. dotările din zonă..S. 600/1992. dec. 9 A se vedea Trib. în R. vechimea construcţiei.. în C..civ. posibilităţile de acces. .. pag. locul unde sunt situate.. dec. dec. materialele folosite. 476/1984. 8 C. civ. sect. nr. 90. Este o modalitate de realizare a împărţelii ce constă în împărţirea masei de bunuri indivize prin formarea de loturi. amplasamentul în cadrul localităţii. Partajul în natură.

de o egalitate proporţională cu drepturile cuvenite. fiecare lot trebuie să fie compus.” se va evita însă. de aceeaşi natură şi valoare. fie că se pronunţă direct această hotărâre. sect. pe cât se poate. nr. cât şi din necesitatea respectării efectului declarativ al partajului. 563. 741 Cod civil arată că “La formarea şi compunerea părţilor.D. Exigenţa unei egalităţi în natură nu este decât subsidiară în raport cu cea privind menţinerea integrităţii imobilelor şi exploataţiunilor. 832 Cod civil francez). este normal ca partajul să le consacre. de imobile. 24. consacră regula egalităţii în natură. indiferent de cota deţinută.instanţa procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. Prioritatea partajului în natură rezultă atât din dispoziţiile articolelor 736. pe cât este posibil. Egalitatea în valoare are doar un caracter subsidiar şi rezultă din faptul că doar în aliniatul 2 al articolului 741 se arată că. celelalte modalităţi urmând a fi folosite doar în situaţiile în care partajul în această manieră nu poate fi realizat. prin reforma din 1938. Dacă un bun sau o masă de bunuri aparţin mai multor persoane. în C. pe baza unor criterii avute în vedere de instanţa de judecată. atât cât este posibil. unele de aceeaşi natură sau valoare. Nu este şi nu poate fi vorba de o egalitate în sensul ca fiecare coindivizar să primească loturi de o valoare egală. calitatea de coproprietar.272 cuvenite coindivizarilor şi atribuirea lor acestora. Trib.M. Este vorba deci.. tot un drept de proprietate deoarece nu există nici o raţiune a se modifica acest drept. regulile au fost inversate în sensul că. volumul II. pe cât posibil. 475/1978. 741 Cod civil. dec.. Ciobanu. fie că în prealabil se pronunţă încheierea prevăzută de articolul 6735 Cod de procedură civilă. 11 In Franţa. imobile. Realizarea partajului în natură trebuie să constituie regula. Compunerea loturilor constituie operaţiunea de bază a partajului şi de aceea ea trebuie dominată de principiul egalităţii părţilor. în primul rând. art 673 indice 5 Cod proc. civ. Naţional. pag. ca efect declarativ al partajului. ci de faptul că fiecare trebuie să primească un lot egal cu drepturile sale.10 Alcătuirea loturilor. pag. Bucureşti 1997. Includerea în fiecare lot a unor bunuri de aceeaşi natură reprezintă un deziderat 10 V. din drepturi şi creanţe de valori echivalente. Supr. de imobile. iar la creanţe şi drepturi se pretinde ca în fiecare lot să fie repartizate. inspirat şi în această materie după Codul Napoleon(vechiul art. aceeaşi cantitate de mobile. civ. introdusă prin decretul –lege din 17 iunie 1938. trebuie evitat a se îmbucătăţi imobilele şi diviza exploatările şi apoi că în măsura în care îmbucătăţirea imobilelor şi divizarea exploataţiunilor poate fi evitată. dându-i alt conţinut.1978. Ed.. Codul civil român. Art. fie în tot.. de drepturi sau de creanţe. După ce se stabilesc bunurile supuse împărţelii. . trebuie să se dea în fiecare parte. din mobile. fie în parte. îmbucătăţirea peste măsură a eritajelor şi diviziunea exploataţiunilor11. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. în formarea şi compunerea loturilor.” Exigenţa egalităţii în natură nu poate fi pusă în discuţie din moment ce pretinde a se compune loturile din aceeaşi cantitate de mobile. Stabilirea loturilor se face prin hotărârea finală de partaj. cât va sta în putinţă.

decizia de îndrumare nr. 742 Cod civil prevede că “inegalitatea părţilor date în natură se compensează prin bani”. drepturi sau creanţe. Acestea se vor împărţi în loturi numai atunci când nu se ajunge la îmbucătăţirea peste măsură a bunurilor . Dacă egalitatea în natură în ceea ce priveşte formarea loturilor cu bunuri mobile este uşor realizabilă. Loturile pot cuprinde uşor aceeaşi cantitate de bunuri imobile atunci când există mai multe de acelaşi fel. Fiecare lot trebuie să cuprindă atât bunuri mobile cât şi imobile. din punct de vedere obiectiv. Este un lucru firesc din moment ce partajul în natură presupune ca fiecare coindivizar să-şi primească drepturile cuvenite prin atribuirea unui lot de bunuri asupra căruia devine proprietar exclusiv. pag. alcătuirea unor loturi de o valoare absolut egală fiind greu de realizat. Regula egalităţii în natură a loturilor nu trebuie să meargă până la a uita de dispoziţia subsidiară privind egalitatea în valoare. egal cu numărul coindivizarilor. prin articolul 6735 din Codul de procedură civilă. O astfel de compunere este. . sect. op. ele vor fi incluse în unele dintre loturi fără a fi divizate. Stabilirea loturilor după numărul coindivizarilor repreezintă un alt principiu în legătură cu formarea loturilor. A se vedea şi Plenul Tribunalului Suprem. iar celelalte loturi vor primi bunuri de altă natură . 4/1967. Inegalitatea în natură a loturilor este o situaţie frecventă şi normală. nr. În acest caz lotul cuvenit unei tulpini se va subîmpărţi între coindivizarii ce formează tulpina respectivă. Prin excepţie de la această regulă. dar bunurile mobile sau imobile nu trebuie să fie toate de acelaşi fel.. pag. când se pot realiza două unităţi locative distincte sau în cazul terenurilor de construcţii. în Repertoriu …pe anii 1969-1975. 399/1970. 13 M. pag. Eliescu. şi să rămână terenul aferent necesar. imposibilă. realizându-se în acest fel egalitatea în valoare12. 267. în principiu. în cazul reprezentării succesorale. civ. Plata sultei 12 Trib.Această sumă de bani poartă denumirea de sultă. Supr. Numărul loturilor va fi mai mic decât al coindivizarilor şi în situaţia în care unul dintre coindivizari a decedat. în C. ea este mai greu de obţinut în cazul imobilelor. cit. 23.1967. eventual şi sulte. ca în cazul unei construcţii. dec. 220. Dispoziţia este reluată aproape în aceeaşi termeni. Regula repartizării de bunuri imobile în fiecare lot se poate realiza nu numai în cazul arătat ci şi atunci când se ajunge la o diviziune materială a bunului. pentru că în majoritatea covârşitoare a cazurilor în masa indiviză nu se află bunuri mobile şi imobile de acelaşi fel în asemenea număr încât compoziţia loturilor să fie identică. numărul loturilor depinde de numărul tulpinilor13. fără a i se afecta însă valoarea şi utilitatea. Sulta. de exemplu mai multe terenuri agricole sau mai multe apartamente. În situaţia în care coindivizarii au drepturi egale în masa indiviză. succesorii lui urmând a primi un singur lot. De aceea art. numărul loturilor este. iar imobilele existente nu sunt comod partajabile în natură. cum ar fi fost situaţia dacă autorul lor era în viaţă. Dacă nu sunt bunuri imobile pentru a fi incluse în fiecare lot..273 care nu trebuie absolutizat.D. atunci când există toate acestea. când noile corpuri funciare create sunt suficiente pentru a se edifica pe ele mai multe construcţii.

dec. 16 A se vedea în acelaşi sens D.. A se vedea Trib. Trib.34. 1978.D. de ocupaţia copartajanţilor. 1203/1971. . 3/1968. ceilalţi urmând să-şi primească contravaloarea cotei-părţi cuvenite. nr. 61. Jud.129. 23/1979 în C. op. 1088 Cod civil.. 1979. Coindivizarul obligat la plata sultei datorează dobânzi pentru suma respectivă. iar în caz de insolvabilitate este antrenată obligaţia de garanţie a celorlalţi coindivizari. civ. 326. nr. idem. în C. Chirică. pag. se aplică dispoziţiile din art. pag. în sensul că acestea se datorează numai din ziua cererii de chemare în judecată18. dec. legea neprevăzând o astfel de solidaritate . copartajantul îndreptăţit având calea execuţiei silite a acesteia în cazul în care debitorul refuză plata. cit. Bacău. 19 A se vedea Trib. civ.1287/1978. .D. pe anii 1969-1975. în prezenţa unei obligaţii conjuncte. se poate ţine seama de folosinţa bunurilor. dec. dec. Modalitatea atribuirii întregului bun unui copărtaş. se au în vedere o serie de criterii cum ar fi cota-parte din masa indiviză.. pag. pag. 154/1986.. dec. p. în funcţie de împrejurările concrete ale speţei . Trib. sect. Şi aici ca şi la partajul în natură. pag. nr. Caracteristic acestui gen de împărţeală este faptul că întregul bun va fi repartizat unuia dintre coindivizari. modalitatea la care trebuie să se recurgă este cea a atribuirii întregului bun unui coindivizar. Sup. datorită efectului declarativ al partajului. în Repertoriu. civ. dec. în Dreptul nr. Trib.R.1968. civ. nr. In scopul alegerii copartajantului căruia i se atribuie un anumit lot. Supr. pag. Neachitarea sultei nu poate duce la desfiinţarea partajului.civ. 622/1982. cit. 1/1987. nr. componenţa loturilor. Trib. sect. civ. către coindivizarii care au primit loturi sub valoarea cuvenită14. nu poate fi considerată drept o dobândire prin acte între vii a bunului. 13-14. de la stabilirea ei şi până la plată17 deoarece în afara unei dispoziţii legale care să prevadă această curgere de drept a dobânzii.135. Supr. nr. Nu împărtăşim opinia că suma acordată cu titlu de sultă produce dobânzi de drept. civ.. pag.. 467/1982 în Repertoriu …pe anii 1980-1985. de îndrumare nr. în R. satisfacerea nevoilor materiale ale părţilor... 17 A se vedea în acest sens T. natura bunurilor. Carabaşiu. odată cu partajul. pag. Dacă partajul nu poate fi executat în natură.iar soţia acestuia contribuie la achitarea sultei. civ. 2/1983. precum şi de orice alte criterii care. în special a celor de locuit. 1590/1989 în Dreptul nr. sect. exclusiv în bani . dec. deci. dec. de investiţiile efectuate la acestea. un imobil este atribuit în întregime unuia dintre coindivizari – cu obligaţia plăţii sultei. op. astfel încât în raport de dispoziţiile art.. posibilitatea de procurare a altor bunuri de natura celor supuse partajului.220.D. ea nu se prezumă. când împărţirea loturilor se face prin atribuire. pot contribui la o atribuire justă şi echitabilă a loturilor19. 208. 69. nr. Supr. 15 A se vedea Trib. Supr. în C. pag.. 1971.274 reprezintă o obligaţie ce revine copartajantului care a primit în lotul său bunuri de o valoare mai mare decât cea cuvenită în baza cotei deţinute în masa supusă partajului. dec.D. Hunedoara. 67. în C. astfel că întreg imobilul rămâne bun propriu al fostului coindivizar şi nu devine bun comun. Jud.. 14 Împrejurarea că. Suntem. între aceştia nu există solidaritate pasivă15. 1041 Cod civil. În cazul în care mai mulţi copartajanţi sunt obligaţi la plata sultei..116.D. posibilitatea unei valorificări cât mai eficiente a acestora. 5/1990. Supr. Trib... pag. sect. nr. 399/1970. nr. sect. 18 A se vedea Plen. de la data cererii de chemare în judecată şi până la plata efectivă 16.

Atunci când mai mulţi copărtaşi solicită atribuirea bunului incomod partajabil în natură. sunt ca bunul sau bunurile să nu fie comod partajabile în natură şi copărtaşul să nu refuze în mod justificat atribuirea bunului. instanţa va dispune partajul prin vânzarea acestuia. dar bunul nu-l primeşte decât unul dintre copartajanţi. unuia dintre coproprietari care va fi obligat la plata drepturilor cuvenite celorlalţi coproprietari. în cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului. Articolul 67310 Cod procedură civilă prevede că în cazul în care împărţeala în natură a unui bun nu este posibilă. 603/1943 s-a exprimat şi punctul de vedere. a îndeplinit obligaţia de plată stabilită de către instanţă. pentru că măsura atribuirii provizorii nu are semnificaţia încetării În literatura juridică din perioada de aplicare a Legii nr. În cazul în care.. 20 . Alături de criteriile arătate deja. sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia. ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică. în primul rând. Atribuirea definitivă a bunului prin hotărârea de partaj este singura care-i îi conferă beneficiarului calitatea de proprietar asupra acestuia. la cerere. în intervalul de timp acordat în acest scop. dacă există o cerere în acest sens. A se vedea T. că această modalitate de partaj era subordonată îndeplinirii a două condiţii . Din cele arătate deja rezultă că realizarea acestei modalităţi de partaj intervine. Carabaşiu. prelungind zadarnic procesul. Atribuirea definitivă a bunului unui coproprietar. Atribuirea provizorie a bunului. instanţa va proceda la atribuirea provizorie a bunului. atunci când coproprietarul care se bucură de măsura atribuirii provizorii a bunului.275 bunul se repartizează pe baza unor criterii de preferinţă ce vor fi analizate de către instanţa de judecată. cit. op. către alt coproprietar. care prevede că instanţa va face împărţeala în natură. o semnificaţie aparte în această situaţie poate avea posibilitatea de plată a copărtaşului solicitant deoarece atribuirea bunului coproprietarului fără posibilităţi de plată duce la inutilitatea măsurii. 211. respectiv ca bunul supus împărţelii să fie un imobil şi ca el să nu poată fi comod partajabil în natură. iar a doua. Coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul are obligaţia să consemneze la dispoziţia instanţei sumele stabilite.20 Condiţiile generale necesare pentru a se adopta această modalitate de partaj. atribuirea se va face către cel mai îndreptăţit. Legea prevede în mod expres că se va ţine seama de aceleaşi criterii ce sunt utilizate pentru atribuirea loturilor. inacceptabil după părerea noastră. în mod provizoriu. instanţa îl poate atribui. Această posibilitate de partaj este valabilă atât în cazul bunurilor imobile cât şi a celor mobile. coproprietarul nu depune suma de bani stabilită. din dispoziţiile articolului 673 11 din acelaşi cod. Prima condiţie rezultă din prevederile articolului 6735 Cod procedură civilă. atunci când este posibil acest lucru. înainte de pronunţarea hotărârii finale. care prevede că. respectarea acestei obligaţii asigurându-i atribuirea definitivă a acestuia prin hotărârea de partaj. Elementul de absolută noutate ce rezultă din actuala reglementare a partajului îl constituie atribuirea provizorie a bunului unuia dintre coproprietari. pag.

pag. În caz contrar. ţinând seama de împrejurările cauzei. Aliniatul final al articolului 67310 prevede că la cererea unuia dintre coproprietari. dec. sau unul dintre ei. în C. măsura vânzării la licitaţie este nelegală22. Trib. va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului.144. 1981. pag..Normele care stabilesc ordinea de prioritate în alegerea modalităţilor de partaj prevăzute de art. instanţa. civ. pentru motive temeinice. Vânzarea prin bună învoială se va dispune atunci când părţile se înţeleg sub acest aspect.. când se impune ca partajul să se efectueze prin modalitatea vânzării bunurilor. . voinţa lor în alegerea modalităţii de partaj impunându-se instanţei în detrimentul ordinii determinată de textele menţionate. sect.. 22 23 . 1967. După obţinerea preţului.D. se opun acestor modalităţi în mod justificat23. Ca urmare a acestui fapt. în Repertoriu. nr. La fel este situaţia când toţi coindivizarii se înţeleg să aleagă modalitatea partajului prin vânzare. cum ar fi de exemplu situaţia în care nici unul dintre coindivizari nu poate să achite celuilalt contravaloarea cotei părţi cuvenite. ci dă naştere unui drept la atribuirea definitivă a acestuia. 741 Cod civil şi articolele 6735. Supr. Trib.1980-1985. 475/1981. sect. dacă sunt şi bunuri care urmează a fi împărţite în natură. a impus o anumită modalitate de împărţire a bunurilor instanţa trebuie să se subordoneze 21 A se vedea Plenul Tribunalului Suprem. Modalitatea vânzării bunurilor. 67310 şi 67311 din Codul de procedură civilă nu au caracter imperativ. civ. civ. stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească..276 coproprietăţii asupra bunului. printr-un testament valabil.56. pag. urmează ca din acestea şi sumele de bani obţinute din licitaţie să se formeze loturi. Scoaterea în vânzare a bunurilor supuse partajului reprezintă o soluţie extremă la care se poate recurge numai dacă nu este posibilă nici împărţirea în natură nici atribuirea bunului către un copărtaş 21. În astfel de situaţii este în interesul coindivizarilor ca bunul să se vândă la licitaţie publică pentru că altfel s-ar crea dificultăţi în realizarea drepturilor lor.. se va dispune vânzarea bunului prin executorul judecătoresc.. Supr. În situaţii de natura celor de mai. în C. care vor fi atribuite potrivit criteriilor indicate mai sus.. în acest nod. 1003/1979. În cazul în care au rămas de împărţit numai sumele de bani obţinute din licitaţie. dec nr. 123. Dacă acesta. de la început. de îndrumare nr. dec. instanţa trebuie să ţină seama la alegerea modalităţii de partaj nu numai de voinţa copărtaşilor dar şi de voinţa celui despre a cărui moştenire este vorba. Tot prin executorul judecătoresc se va dispune vînzarea şi atunci când există acordul coindivizarilorlor ca vânzarea să se dispună. Vânzarea la licitaţie se dispune şi atunci când bunurile pot fi împărţite în natură sau prin atribuire.D. Când este posibil partajul în natură sau prin atribuirea bunului. 4/1967. dar copărtaşii. prin hotărârea finală de partaj se vor împărţi numai acestea. această vânzare se face prin bună învoială sau prin executorul judecătoresc..

în faţa voinţei defunctului ca bunurile să se împartă prin atribuirea lor unui anume copărtaş. sunt. de asemenea . pag. I. cit. etc. recunoaşterea unor donaţii fictive pe care coindivizarul debitor ar trebui să le raporteze. care nu înseamnă opoziţie la realizarea partajului ci opoziţie la efectuarea acestuia în afara prezenţei lor1. sau chiar punerea lui într-o situaţie de incertitudine pe durata soluţionării acţiunii revocatorii. În acest caz.2 Conceput pentru creditorii personali ai coindivizarilor. Este consacrat aşa numitul drept de opoziţie la împărţeală. pot dar să intervină cu spezele lor.. 781 Cod civil.Grimaldi. 785 Cod civil prevede că : “Creditorii unuia din coîmpărţitori. atribuirea unor bunuri supraevaluate. 3. care permite înlăturarea actelor frauduloase ale debitorilor. prin lipsa unei apărări eficace. Intervenţia terţilor la partaj Terţii care au interese ce depind de modul de soluţionare a partajului pot fi foarte uşor prejudiciaţi. op. respectiv dacă bunul cade sau nu în lotul coindivizarului cocontractant. Dreptul de opoziţie a fost creat în favoare creditorilor personali ai coindivizarilor şi nu în favoarea creditorilor succesorali. În scopul de a evita ca drepturile creditorilor să fie prejudiciate şi în aceeaşi măsură pentru a asigura stabilitatea partajului. pot pretinde să fie prezenţi la împărţeală. Consecinţe în planul imposibilităţii de realizare a creanţei creditorilor s-ar putea produce şi prin recunoaşterea unor datorii inexistente. Creditorii personali ai coindivizarilor pot fi prejudiciaţi prin faptul atribuirii către coindivizarul debitor a unor bunuri uşor de ascuns sau nevandabile şi prin primirea cotei sale părţi în bani. dar şi în cazul partajului judiciar. ca nu cumva împărţeala să se facă cu viclenie în vătămarea drepturilor lor. prevăzută de art.Rosetti Bălănescu.Protecţia creditorilor Dreptul de opoziţie. Partajul este însă un act prea complex şi important prin consecinţele sale pentru ca legiuitorul să accepte cu uşurinţă desfiinţarea lui.. în situaţia de a putea fi prejudiciaţi prin reaua-credinţă a coindivizarilor.. Al. Băicoianu. nu pot însă să atace o împărţeală săvârşită. cu consecinţa că o eventuală execuţie silită ar fi lipsită de succes. astfel de situaţii prejudiciabile pot fi înlăturate apelându-se la acţiunea pauliană. prioritatea împărţirii în natură a bunurilor poate ceda. 343 . 779 2 C. afară numai de s-a făcut în lipsă-le şi fără să se ţină seama de opoziţia lor”. op. ceea ce înseamnă implicit şi pentru creditorii succesorali în cazul acceptării pure şi simple a moştenirii. art. de exemplu. deoarece ei devin în acest caz creditori personali ai succesorilor. Terţii dobânditori de drepturi reale care au contractat cu un singur coindivizar şi ale căror drepturi depind de soarta partajului. deci. Hamangiu. În dreptul comun. sau prin recunoaşterea ori acceptarea unor situaţii în scopul fraudării creditorilor. care pot uza de separaţia de patrimonii. dreptul de opoziţie 1 M. în special prin partajul convenţional.277 acesteia. cit. pag.

prin efectul opoziţiei. Cel mai frecvent se face printr-o notificare expresă a intenţiei de a participa la partaj. sau nu pot împiedica efectuarea unui raport al donaţiilor atunci când este dovedit că sunt îndeplinite condiţiile. compoziţia loturilor şi atribuirea acestora . I. 774. înainte de efectuarea împărţelii. în principiu. cit. fie că este vorba de un partaj convenţional. Consecinţa revocării partajului pentru efectuarea lui cu ignorarea dreptului de opoziţie al creditorilor este valabilă şi în cazul partajului judiciar. dreptul lor constă în supravegherea operaţiunii în scopul de a fi efectuată corect. nu pot pretinde ca partajul să se facă prin justiţie atunci când coindivizarii sunt de acord să-l facă prin bună înţelegere. de un partaj total sau parţial. se admite că partajul poate fi atacat prin acţiune pauliană pentru fraudă4.3 Este vorba de o cunoaştere efectivă şi nu prezumată. În primul rând. Totuşi în situaţia în care partajul a fost făcut în grabă şi pe ascuns. Opoziţia trebuie făcută. în special în ceea ce priveşte evaluarea bunurilor. Ea trebuie însă cunoscută nu numai de copărtaşul debitor ci şi de ceilalţi coindivizari.278 poate fi de fapt exercitat de orice persoană care are un interes legitim în legătură cu operaţiunea de partaj. cit. Faptul că în cauză s-a pronunţat o încheiere de admitere în principiu nu împiedică introducerea creditorului în proces. Hamangiu. Opoziţia la partaj este posibilă în toate formele de împârţeală. bineînţeles. coindivizarii sunt obligaţi să-l convoace pe creditor la efectuarea împărţelii. Efectele opoziţiei. pag. fie judiciar. În esenţă. dar şi sub alte aspecte. Al. Ea poate rezulta din orice act din care se deduce intenţia creditorului de a participa la împărţeală. ulterior acesteia ea nemaiavând nici un efect. Rosetti Bălănescu. în privinţa debitorului lor. În cazul în care nu au fost chemaţi la partaj ei pot obţine anularea lui fără a fi ţinuţi să dovedească caracterul fraudulos al acestuia. op. în faţa primei instanţe. dar nu pot pretinde ca partajul să se finalizeze în funcţie de interesele lor. op. Băicoianu. interes mai mare să fie prezent în faza desăvârşirii partajului. pentru a paraliza dreptul de intervenţie al creditorilor. 346 . de realizare a acestuia. pentru că se bucură de o prezumţie în acest sens. până la soluţionarea acţiunii de partaj. pag. Nu s-ar putea susţine că partajul efectuat prin hotărârea judecătorească nu ar putea fi desfiinţat decât prin exercitarea căilor de atac împotriva acestei hotărâri. acesta având. Chemaţi sau citaţi fiind la partaj. Ei pot veghea ca partajul să nu se facă în frauda drepturilor lor. Opoziţia nu este supusă nici unui formalism. creditorii pot supraveghea operaţiunea respectivă. deoarece textul articolului 785 Cod civil nu face distincţie după cum este vorba de partaj 3 François Terré. deci. În cazul partajului judiciar ea se poate face nu numai înainte de declanşarea procesului. 4 A se vedea C. dar poate rezulta şi din alte acte ale creditorilor din care se deduce în mod clar pentru debitor intenţia acestora de a participa la împărţeală. ci şi pe parcursul acestuia.

Efectul declarativ şi efectul translativ...D. pag. 785 Cod civil. Nu s-ar putea susţine nici faptul că prin acţiunea pauliană se pot ataca numai actele întocmite de debitori în frauda creditorilor şi că hotărârile judecătoreşti nu intră în categoria de “acte” prevăzută de art. Jud.560-577. civ. prin exercitarea unei acţiuni pauliene. tot pe acelaşi considerent că acţiunea pauliană se exercită. Terţii pot obţine desfiinţarea partajului nu numai în condiţiile art. 975 Cod civil5. 6 A se vedea în acest sens D. aşa încât. Sectiunea a IV-a.1/1987. chiar dacă o eventuală fraudă ar putea fi dovedită. I Rosetti Bălănescu. ca şi mai recent 7.. Al Băicoianu. eventual. op. nr. După realizarea definitivă a partajului. atacat pe calea acţiunii pauliene.R. 785 Cod civil. text care nu face distincţia între convenţia de partaj şi hotărârea judecătorească de partaj. Jud. 976 Cod civil. nr. p. Beligrădeanu. .46-49. a se vedea Trib. dec. S-a avut în vedere altă situaţie decât partajul. ei nu vor putea ataca partajul pe calea acţiunii pauliene. 7 A se vedea S. Iaşi 1900.cit. în cazul unui partaj simulat. Sibiu.279 convenţional sau partaj judiciar atunci când se referă la posibilitatea atacării lui cu acţiune pauliană. situaţia creditorului care a făcut opoziţie nu diferă de situaţia altor creditori personali ai coindivizarului debitor. în sensul că el nu are nici un drept de preferinţă cu privire la bunurile atribuite în lotul debitorului său. în principiu. a actului real încheiat între coindivizari. ei pot folosi acţiunea în simulaţie pentru a se constata conţinutul actului ascuns.în R. T V. Dacă terţii au fost chemaţi să participe la partaj şi au ignorat posibilitatea pe care o aveau. C. Conceput ca o operaţiune de concretizare a drepturilor coindivizarilor.711/1986 a Trib. Un alt efect recunoscut opoziţiei este că bunurile ce cad în lotul coindivizarului debitor sunt indisponibilizate.1/1987.civ. cu atât mai mult acest lucru este posibil atunci când un text legal lasă să se înţeleagă această posibilitate.Efectele impartelii.nr.R. Debitorul nu poate să le înstrăineze deoarece posibilitatea de înstrăinare a bunurilor atribuite ar lipsi opoziţia de finalitatea pentru care a fost concepută. pag. Astfel. Notă la dec.45-46. actul aparent ce conţine partajul nu ar mai putea produce efecte faţă de ei.247.pag. s-a admis că o hotărâre judecătorească care prejudiciază un creditor al unei părţi din proces poate fi desfiinţată. iar actul secret ar putea fi. În măsura în care reuşesc să dovedească că voinţa reală a coindivizarilor a fost alta decât cea de efectuare a partajului. partajul are drept efect înlocuirea dreptului 5 In sensul că nu este posibilă revocarea unei hotărâri judecătoreşti pe calea acţiunii pauliene. Alexandresco. în condiţiile speciale prevăzute de art. aşa cum prevede art. Explicaţiune teoretică şi practică a dreptului civil român în comparaţie cu legile vechi şi cu principalele legislaţiuni străine. în R. 1. Sibiu.D. nr. 711/1986. Hamangiu. În doctrina mai veche 6.

şi în dreptul elveţian. în acest fel este privit şi în prezent în dreptul german şi elveţian9.786 Cod civil arată că “fiecare coerede este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile care compun partea sa. de la care se consideră că a dobândit bunurile.836/1977. Deci drepturile comoştenitorului ar exista în formă exclusivă de la deces. ridică însă o problemă necesar de rezolvat. Consecinţele efectului declarativ sau translativ. 1997.. 883 din Codul civil belgian. art. 11 F. civ. sec. În acest fel era privit partajul în dreptul roman. din recunoaşterea de către ceilalţi că bunurile respective reprezintă dreptul său ereditar. cu un drept exclusiv asupra bunurilor atribuite8. cât şi al celorlalţi copărtaşi pentru cota achiziţionată de la aceştia.Terre. nr. de la de cujus sau de la ceilalţi copărtaşi? Dacă se consideră că fiecare coindivizar dobândeşte proprietatea exclusivă a bunurilor din lotul său ca urmare a achiziţionării cotei celorlalţi copărtaşi din bunurile ce i-au fost atribuite. dar se declară prin partaj. precum si de art. 884 din Codul civil al provinciei Quebec. copartajantul respectiv 8 Pentru o definire a operaţiunii de partaj în practica judiciara. respectiv asigurarea egalităţii dintre moştenitori şi asigurarea securităţii circuitului civil în raport cu terţii. 10 A se vedea art. fiecare dintre aceştia fiind în situaţia de având-cauză atât al lui de cujus. 883 din Codul civil francez. dec.787. care-i stabileşte obiectul. căruia partajul nu face decât să-i stabilească limitele11. civ. B. prin luarea în calcul a perioadei de indiviziune când s-au încheiat diferite acte juridice cu aceştia. pag. Art. Ed.Dalloz. existentă atât în dreptul nostru cât şi în cel francez 10. Cealaltă concepţie. Les Liberalites. Din coindivizar. care aratã expres cã partajul este declarativ de proprietate. consideră că fiecare comoştenitor şi-a dobândit drepturile exclusive asupra bunurilor atribuite. . în Repertoriu …pe anii 1975-1980. sau care i-au căzut prin licitaţie şi că nu a fost niciodată proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii”. Droit civil.B. a se vedea Trib. Alegerea uneia dintre consecinţe trebuie să satisfacă două cerinţe. Les succesions.280 indiviz al acestora asupra întregii mase de bunuri. Această concepţie are în vedere realitatea existenţei stării de indiviziune pe perioada de la naşterea acestei situaţii şi până la încetarea ei prin partaj.143. Fiind având-cauză al celorlalţi coindivizari. Supr.pag. partajul este considerat ca un act translativ de proprietate. fiecare copartajant devine proprietar asupra lotului său. Dacă partajul este translativ fiecare coindivizar se află în situaţia inconvenabilă de a fi ţinut de actele juridice pe care ceilalţi coindivizari le-au încheiat cu privire la bunurile indivize ce i-au fost atribuite în proprietate. 648 şi 653 Cod civil elveţian. Acelaşi efect este consacrat si de art. ceva mai complexă şi anume de la cine dobândeşte copărtaşul proprietatea sa exclusivă. în aparenţă simplu. În acest fel se consideră că fiecare copărtaş este având cauză al defunctului şi nu al celorlalţi copartajanţi. Acest efect. de unde şi denumirea de efect declarativ. Yves Lequette.G. 9 A se vedea în dreptul german § 2032 şi urm. Această concepţie s-a impus şi în dreptul civil român. pentru cota parte proprie.

ale cărui efecte nemaifiind retroactive. inclusiv în cazul împărţirii bunurilor comune ale soţilor în timpul căsătoriei sau după desfacerea acesteia12. deoarece existenţa stării de indiviziune nu poate fi ignorată total. . R. Egalitatea care este încălcată în cazul efectului translativ este asigurată în cazul celui declarativ prin această inopozabilitate a actelor juridice încheiate cu încălcarea regimului juridic al indiviziunii succesorale.110.R. nr. pag. Aceste din urmă acte.D.II. Aşa cum s-a arătat deja. indiferent dacă este 12 V. dar nu satisface principiul egalităţii între coindivizari în acele situaţii în care coindivizarul ce a încheiat actul cu privire la bun este insolvabil . Actele respective poartă amprenta acestei situaţii şi nu intră în contradicţie cu efectul declarativ.124.pag. astfel încât vom analiza aceste aspecte. cu consecinţa inopozabilităţii lor. ca şi cele de administrare încheiate în baza unui mandat tacit sau al gestiunii de afaceri sunt valabile. Orice partaj produce efect declarativ. în R. A stabili domeniul de aplicare cu privire la efectul abordat impune lămurirea sferei actelor cărora se aplică. deoarece valabilitatea actelor juridice încheiate în condiţiile menţionate este supusă rezultatului partajului. nr.de îndrumare nr.Costin.R. deoarece în mod retroactiv ei sunt consideraţi proprietari cu drepturi exclusive asupra bunurilor ce le revin la partaj. Actele juridice încheiate de ceilalţi coindivizari sunt considerate încheiate de un non domino. M.. Proprietatea exclusivă nu se mai dobândeşte de la data naşterii stării de indiviziune.281 trebuie să respecte drepturile rezultând din actele juridice consimţite de aceştia. coindivizarii sunt la adăpost de actele juridice de administraţie şi dispoziţie încheiate de ceilalţi coindivizari cu ignorarea regulii unanimităţii. Principiul efectului declarativ al partajului în lumina practicii judiciare.vol. Domeniul de aplicare al efectului declarativ.Trib. 3/1968. ei nu sunt ţinuţi de actele juridice menţionate. Sacrificarea interesului terţilor nu poate însă împiedica acceptarea efectului declarativ deoarece terţii sunt determinaţi prin aceste consecinţe să încheie acte juridice cu respectarea regimului juridic al indiviziunii. Securitatea terţilor. op.cit. a bunurilor şi persoanelor faţă de care se produce. Caracterul declarativ se aplică însă chiar dacă indiviziunea provine din alte cauze decât succesiunea.. este sacrificată parţial în scopul satisfacerii regulii egalităţii părţilor la partaj.Supr. ci de la data partajului. Dacă dimpotrivă partajul este declarativ. M. 7/1968. de astă dată.. Actele care au caracter declarativ. Partajul propriu-zis. Ciobanu.D.dec. Această concepţie asigură drepturile terţilor care în cursul indiviziunii au încheiat acte juridice la care nu au participat toţi coindivizarii. 5/1972. Fiind avânzi-cauză(habentes causam) ai lui de cujus. nu pot fi opuse pentru înlăturarea efectelor acelor acte ce au fost încheiate în cursul indiviziunii. p571. Codul civil român a adoptat concepţia caracterului declarativ al partajului.

p.Carabaşiu.actul să ducă la încetarea indiviziunii faţă de toţi coproprietarii. .I. chestiune mult mai delicată şi care se pune în aceeaşi manieră atât în cazul partajului convenţional cât şi al celui judiciar.282 total sau parţial. Eliescu.188. . în principal.304. Dacă de pildă există 4 coproprietari asupra unui imobil şi unul cere partajul. deoarece fără această finalitate nu am avea o hotărâre de partaj. s-ar putea reţine drept condiţii pentru ca o hotărâre definitivă să aibă efect declarativ. contrar doctrinei menţionate şi practicii judiciare.hotărârea să privească partajul proprietăţii şi nu al folosinţei. Transpunând cerinţele menţionate în planul hotărârii judecătoreşti. pag. op. următoarele : . iar ceilalţi doresc să rămână în indiviziune în cote egale. În legătură cu prima condiţie. Nu există nici un impediment pentru a recunoaşte efect declarativ partajului care se finalizează cu încetarea indiviziunii numai faţă de unii dintre copărtaşi.convenţia să fie cu titlu oneros. dacă s-au format numai loturi egale sau egalitatea în valoare a impus plata unei sulte. conform doctrinei13.să aibă ca efect atribuirea în proprietate exclusivă de bunuri care anterior erau indivize. T. Transmisiunea . ceea ce înseamnă să privească un partaj al proprietăţii şi nu al folosinţei. S.Zinveliu... se cere.actul să aibă ca efect încetarea definitivă a indiviziunii. că nu este necesară. Cerinţa efectului atribuirii în proprietate exclusivă de bunuri ce anterior erau indivize. op. .305. atunci când partajul se realizează în raport de toţi ceilalţi copărtaşi.168. dar nu prin partaj. Macovei. pag. care ar lăsa părţile în continuare în stare de indiviziune. astfel încât efectul declarativ se produce nu numai când există un partaj al proprietăţii. D. M. Fiecare din aceste condiţii necesită însă câte o precizare suplimentară ..cit. este întrunită prin ipoteză când se discută de efectele hotărârii de partaj. partajul efectuat pe cale convenţională şi nu cel stabilit prin hotărâre judecătorească. Cărpenaru.actul juridic respectiv să atribuie în proprietate exclusivă bunuri care anterior erau indivize. deoarece dacă este un act juridic unilateral sau un fapt juridic.pag..cit. Pentru ca un act să se bucure de efectul declarativ prevăzut de art.. indiviziunea nu încetează prin împărţeală. amiabil sau realizat pe cale judecătorească. ci chiar şi atunci când există un partaj între uzufructuari.189. chiar dacă nu priveşte toate bunurile. . . 13 . În această din urmă situaţie condiţiile respective nu se mai impun în totalitate. indivizunea poate înceta.op.522 .cit. 786 Cod civil. .. Desigur că aceste condiţii au fost acceptate în unanimitate în doctrină avânduse în vedere.289.cit.288.hotărârea să pună capăt indiviziunii în raport cu toţi coindivizarii. apreciem. dacă unul din copărtaşi cedează drepturile sale cu titlu gratuit. În sfârşit..să fie vorba de o convenţie. chestiunea legată de cerinţa sistării indiviziunii faţă de toţi coindivizarii. îndeplinirea următoarelor condiţii: .op. menţionăm că poate exista partaj şi între uzufructuari. pag.

pe baza convenţiei avută în vedere în hotărârea de partaj. astfel încât el nu este ţinut să respecte sarcinile constituite de ceilalţi coindivizari cu privire la bunuri. i-au căzut prin licitaţie”. coproprietatea a încetat faţă de copărtaşul reclamant. atât ca operaţiune în sine. Este vorba de anumite cesiuni de drepturi între moştenitori. dar legea îl pune în această ipoteză pe moştenitorul respectiv în aceeaşi situaţie cu cel care ar fi dobândit bunul respectiv prin atribuire. cumpărarea de către el a cotelor celorlalţi copărtaşi duce la încetarea indiviziunii. Soluţia derivă din textul art. În acest caz însă. Intră în această categorie : a. din punct de vedere al rezultatului sunt producătoare de consecinţe echivalente partajului. ca modalitate de partaj.deci. în această situaţie indiviziunea iniţială a încetat fiind înlocuită. adjudecatarul bunului nu este având-cauză al celor pe seama cărora se face vânzarea. introdus prin Legea din 31 iulie 1976 a extins efectul declarativ la partaj fãrã a distinge dupã cum actul face sã înceteze indiviziunea în tot sau în parte. Acte echivalente partajului Anumite acte produc efecte ca un partaj deşi ele nu reprezintă acte de împărţeală. licitaţia în profitul unui coindivizar. că licitaţia ca mijloc de lichidare a indiviziunii produce efect declarativ deoarece ea se asimilează partajului propriu-zis. .283 instanţa atribuind la cerere imobilul celor trei coindivizari în cote de câte 1/3. egalitate ce se realizează chiar dacă efectul declarativ se recunoaşte şi partajului ce pune capăt indiviziunii numai cu privire la unii dintre coindivizari. Prin urmare ipotecile constituite asupra acestui imobil de către coproprietarul faţă de care a încetat proprietatea comună se desfiinţează şi în această situaţie cu caracter retroactiv. Nu există nici un motiv ca şi în această situaţie să nu se considere că imobilul respectiv a aparţinut în cotele menţionate celor 3 coindivizari. licitaţia nu poate avea decât efect translativ şi nu declarativ. încă de la naşterea stării de indiviziune 14. 833 alin. Deci. încetarea stării respective are loc printr-un act care privit în individualitatea sa este translativ de proprietate. care deşi stricto senso sunt acte translative de proprietate. Dacă dimpotrivă adjudecatar nu este un moştenitor ci un terţ.2 din Codul civil francez. Când imobilul aflat în indiviziune este scos la licitaţie. prin inopozabilitatea actelor consimţite de ceilalţi asupra bunurilor ce i-au fost atribuite. ţinând cont de faptul că scopul reglementării îl constituie asigurarea egalităţii între copărtaşi. cu o nouă indiviziune unde titularii au alte cote. care prevede că “ fiecare coerede este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile care…. ci direct al lui de cujus. Nu vedem de ce nu se recunoaşte efect declarativ şi partajului care pune capăt indiviziunii doar cu privire la unii dintre coindivizari. cât şi din punct de vedere al consecinţelor. 786 C. Ea este privită în acest caz ca vânzare. Se admite . cu privire la anumite bunuri sau numai la anumiti moştenitori. De altfel. Diferenţa de regim dintre cele 2 varietăţi de vânzare nu se limitează la efectul declarativ sau translativ ci se produce pe mai multe planuri: 14 Art. civ. dacă unul dintre moştenitori este adjudecatar.

care reglementează garanţia de evicţiune între coindivizari. deci. căci în acest caz drepturile rămân indivize între aceştia. . secundul este având cauză al defunctului pentru întreaga cotă ce-i aparţine. ceea ce înseamnă că adjudecatar este unul dintre coindivizari. civ.17. considerăm. sau cu privire la toţi coindivizarii ori numai cu privire la unii dintre aceştia. 833 alin.licitaţia-vânzare este supusă înscrierii în registrele de publicitate pe când licitaţia având ca efect dobândirea bunului de către un coindivizar. după o expresie folosită mai ales în dreptul francez. ca cesionarul să devină titularul exclusiv al drepturilor cedate ceea ce nu este cazul când un coindivizar cedează drepturile sale mai multor coindivizari. de lege ferenda. iar coindivizarii vor beneficia pentru plata creanţelor de privilegiul vânzătorului instituit prin art. în schimb dacă licitaţia valorează partaj. astfel. Dacă unul dintre moştenitori cedează altuia drepturile sale în indiviziune.. deci adjudecarea este făcută de un terţ. . pe când comoştenitorul adjudecatar se poate prevala de dispoziţiile art.284 . deci. Apreciem că. vorba de un act cu titlu oneros care însă trebuie să pună capăt stării de indiviziune pentru a avea efect declarativ15.1365-1366 Cod civil. indiferent că se produce cu privire la toate bunurile sau numai la o parte din ele. prevăzut de aliniatul 3 al aceluiaşi articol. pag. cesiunea drepturilor succesorale. . c.sancţiunea neplăţii preţului. dimpotrivă.2 din Codul civil francez prevede cã au efect declarativ “toate actele având ca efect încetarea indiviziunii”. fiind declarativă nu este supusă acestei cerinţe. civ. neplata preţului către moştenitori îl expune pe acesta la acţiunea în rezoluţiune prevăzută la art. adică atât pentru cea dobândită de la celălalt coindivizar cât şi pentru cea dobândită direct de la de cujus. b. adjudecatar este copartajantul.1 Cod civil. Este. efectul declarativ al partajului ar trebui reglementat de asemenea manieră încât să rezulte fără dubii că el se produce în legătură cu toate actele încheiate între coindivizari. plata sumei respective este garantată cu privilegiul copărtaşului. dacă adjudecatar este un terţ el va putea invoca în caz de evicţiune obligaţia de garanţie existentă în sarcina vânzătorului în baza art. Se impune. Eliescu. 294. că efectul declarativ se produce chiar dacă indiviziunea nu încetează total. vânzarea amiabilă a unui bun indiviz unuia dintre coindivizari. Chiar dacă în dreptul nostru nu există o dispoziţie ca cea din Codul civil francez16. fiind suficient să înceteze faţă de cedent. 1336 C. .dacă licitaţia este considerată vânzare suma datorată de adjudecatar reprezintă preţ. care au ca efect încetarea indiviziunii. adică faţă de toţi coindivizarii.. cit. op. după cum am mai arătat. în cazul în care licitaţia valorează vânzare. acţiunea în rezoluţiune pentru neplata preţului nu este admisibilă. 16 Art. 1737 alin. când.problema garanţiei este şi ea diferită în funcţie de situaţiile menţionate. Practica judecătorească a recunoscut efect declarativ unor astfel de cesiuni sub condiţia încetării totale a indiviziunii relativ la drepturile cedate. 15 M. 787 C.

art. Efectul declarativ se produce la toate bunurile. care prevede cã orice act care are ca scop încetarea indiviziunii valoreazã partaj. Acceptarea unei astfel de idei. dar totuşi se includ în loturile copartajanţilor. dar la raporturi juridice diferite. atunci efectul declarativ al împărţelii prevăzut de art. tranzactie.1060 Cod civ. chiar si atunci când este calificat vânzare.1060 Cod. Până la îndeplinirea acestor formalităţi. după cum s-a arătat. şi 774 C. Dacă ele figurează totuşi în loturi pentru a permite alcătuirea egală a acestora. actele săvârşite de ceilalţi coindivizari cu privire la cota lor de creanţă ar fi opozabile debitorului. creanţele defunctului se împart de drept între moştenitori din ziua deschiderii succesiunii.285 2. Potrivit celuilalt însă. 786 C. referitor la alcătuirea loturilor. nu şi cu privire la creanţe care se divid de drept la moartea lui de cujus. Eliescu. 18M. Discuţii au existat pentru creanţele succesorale şi preţul adjudecării unui imobil licitat în profitul unui terţ. ori s-ar fi putut face o poprire de către creditorii personali.293. în mod logic. cit. fie succesiv sau concomitent. problema generatoare de discuţii în materie de creanţe succesorale este cea privitoare la contradicţia dintre dispoziţiile art. 19 rupe unitatea organică ce 17Pentru o astfel de reglementare a se vedea art. Tradiţional. Expunerea conţinutului celor 2 texte relevă imediat problema de soluţionat. împrejurare necontestată în practică sau doctrină. 885 din Codul civil al provinciei Quebec. sau ar fi putut opera compensaţia. . efectul declarativ se produce cu privire la acestea? Profesorul Eliescu arăta că această contradicţie dintre cele 2 texte ne determină să aplicăm. operaţiuni juridice opozabile coindivizarului căruia i s-ar fi repartizat în lot creanţa respectivă. fie pe unul fie pe celălalt.civ. s-ar produce numai privitor la bunurile indivize care fac obiectul partajului. pag. în legătură cu atribuirea loturilor să se pună problema împărţirii proporţionale a creanţelor? Mai poate forma obiect de partaj ceva ce este deja împărţit dinainte? Iar dacă creanţele nu mai pot forma obiect de partaj. Creanţele succesorale Enunţarea problemei. 833 alin 2din Codul civ.Bunurile supuse efectului declarativ. schimb.18 Dacă s-ar da prioritate art. atribuirea creanţei unuia dintre copărtaşi nu ar produce efecte faţă de debitori decât prin notificare făcută acestora sau prin acceptare făcută de aceştia. corporale sau incorporale. 19 Idem. din moment ce ele aparţineau deja comoştenitorilor. de imobile. de drepturi şi de creanţe. de asemenea . civ. cum mai este posibil ca la partaj. Ca urmare. trebuie să se urmărească includerea în lotul fiecărui copartajant a aceleiaşi cantităţi de mobile. francez si. op.civ. Potrivit primului articol. mobile sau imobile. Aceasta înseamnă că coindivizarul respectiv ar fi putut cesiona partea lui din creanţă. am avea de a face cu o cesiune de creanţă. Din moment ce creanţele se divid de drept între moştenitori.

că compensaţia ce a operat cu privire la creanţa în litigiu. 20 . poprirea sau cesiunea să depindă exclusiv de rezultatul partajului. adică dacă creanţa a căzut în lotul coindivizarului ce a consimţit la aceste acte sau a fost nevoit să le suporte. nefiind posibilă urmărirea cotei celorlalţi moştenitori fără un mandat care să-i dea puteri în acest sens. Aplicarea efectului declarativ creanţelor în aceleaşi condiţii ca şi drepturilor reale ar însemna. civ. ar aduce. fiecărui moştenitor. pag326. deoarece indiferent că este vorba de drepturi reale sau de creanţă. Bucureşti 1998. potrivit cotei cuvenite este valabilă şi liberatorie pentru debitor. Al. potrivit cotei-părţi corespunzătoare. o priveşte drept partaj. Un astfel de sistem. 786 C. dar nu mai mult decât are dreptul potrivit cotei. daca ceilalţi moştenitori nu se manifesta în sensul de a urmari ei partea ce li se cuvine.plata parţială. iar pe de altă parte a considera drept cesiune de creanţă o operaţiune pe care art. Tratat de drept civil român. vol. care prevede efectul declarativ al partajului fără a face distincţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă. Ca urmare: . Dacă debitorul a constituit un gaj pentru garantarea creanţei. din acest punct de vedere ele sunt privite ca elemente active ale patrimoniului.286 caracterizează lichidarea moştenirii prin împărţeală. 741 C. acela de a înlesni ca fiecare coindivizar să-şi realizeze partea sa din creanţă. după mai multe oscilaţii. dacă acesta nu justifică un drept conferit A se vedea practica judiciarã francezã la care se face referire în C. A doua posibilitate ar fi aceea de a se ignora dispoziţiile art. Editura ALL. ci. credem ca un astfel de moştenitor poate urmări întreaga creanţa. În felul menţionat se asigură scopul reglementării de la art. III.)21 . civ. 1060 C. El nu poate însă pretinde o parte din creanţă mai mare decât cota sa parte (în afara aplicării regulilor de la sezină. civ.. Conflictul celor 2 dispoziţii a fost observat şi rezolvat. de data aceasta. Soluţia adoptată de practica judiciară şi de doctrină. în raport cu art.RosettiBãlãnescu. căci gajul este indivizibil. moştenitorul care a primit partea sa din creanţă nu poate restitui gajul în prejudiciul celorlalţi creditori.fiecare moştenitor poate cere plata părţii sale din creanţă. civ. mai întâi de practica judiciară franceză20. o atingere serioasă drepturilor creditorilor şi siguranţei circuitului civil. operaţiunile respective vor fi valabile retroactiv. iar în caz contrar s-ar desfiinţa cu acelaşi efect . Bãicoianu. 1060 Cod civ. pe lângă păcatul de a ignora dispoziţiile art. Nici debitorul nu se poate libera plătind unui singur coindivizar.Hamangiu.1060 C. fără justificare. 786. Creanţa nu va mai fi considerată aparţinând masei indivize. ideea fiind preluată şi de doctrina şi practica noastră judiciară. ar însemna ignorarea totală a acestui text. I. Rezolvarea a pornit de la distincţia dintre 2 categorii de raporturi: În raporturile dintre moştenitori şi debitori se aplică regula diviziunii de drept a creanţelor succesorale. ca şi a art. 21 În cazul sezinei. faţa de posibilitatea conferita de aceasta moştenitorului sezinar de a exercita drepturile si acţiunile dobândite de la defunct si de caracterul ei indivizibil.

sau în orice caz peste cota sa parte.civ.326. Trebuie făcută distincţia în problema concilierii celor 2 texte între actele de administrare efectuate în temeiul gestiunii de afaceri sau al unui mandat tacit şi actele de dispoziţie. Creanţa face parte din masa indiviză. Ca urmare. Toate actele privitoare la creanţe încheiate cu concursul terţilor trebuie considerate valabile şi. cit. . face ineficiente drepturile asupra creanţei consimţite de un moştenitor care nu este atributar. Efectul declarativ trebuie mărginit numai la dreptul de proprietate al creanţei 22 căci. sau dintre aceştia şi avânzii lor cauză. Dacă se admite aplicarea efectului declarativ se consideră că creanţa respectivă a aparţinut de la naşterea stării de indiviziune copartajantului atributar cu consecinţa că un având-cauză al altui coindivizar nu poate emite nici o pretenţie la acesta. consimţită numai de unul dintre coindivizari. care după ce a 22C. acela dintre moştenitori care a obţinut plata cotei sale din creanţă în cursul indiviziunii se va găsi în situaţia de debitor faţă de masa indiviză. dacă rezultatele lui ar fi generalizate. În acest caz se pune problema dacă creanţa preţului este sau nu supusă efectului declarativ. ca urmare a aplicării efectului declarativ. sunt valabile fără ca ele să depindă de soarta partajului. sau orice cauză de stingere a creanţei. plăţile.. sau împreună cu alte bunuri. Actele de dispoziţie. Ca urmare.a. În raporturile dintre moştenitori. Hamangiu ş. Cesiunea de creanţă consimţită de acesta. Preţul adjudecării unui imobil licitat în profitul unui terţ Poziţia problemei. un creditor care beneficia de o ipotecă asupra imobilului. se aplică dispoziţiile art. Problema a fost pusă iniţial în practica judiciară franceză. Art. vor fi menţinute şi validate. civ. unuia dintre coindivizari. făcută în condiţiile menţionate. Ea este supusă partajului ca orice element activ al patrimoniului şi urmează a fi atribuită singură. cu menţiunea că actele de administrare valabile în timpul indiviziunii nu pot fi repuse în discuţie prin efectul declarartiv al partajului. în consecinţă. Nu este în fond decât o aplicare în materie de creanţe succesorale a regulilor ţinând de regimul juridic al indiviziunii. sau poprirea.287 de ceilalţi coindivizari pentru încasarea creanţei în totalitate. nu s-ar mai putea concilia raporturile comoştenitorilor între ei cu raporturile lor faţă de terţi. Observaţie necesară. op. Actele de administrare cum ar fi încasarea unei creanţe. Respectivul comoştenitor. Raporturile dintre moştenitori şi avânzii-cauză ai unuia dintre ei sunt marcate şi ele de efectul declarativ al partajului. Ipoteza este cea a unui imobil succesoral aflat în indiviziune care la partaj este adjudecat de un terţ.786 C. 3. nu poate să-şi exercite dreptul său de preferinţă asupra preţului. va fi considerat că a moştenit creanţa în integralitatea ei. cum ar fi cesiunea creanţei. depind de soarta creanţei respective în operaţiunea de partaj. direct de la de cujus. Dacă nu se admite efectul declarativ soluţia este inversă. vor fi anulate.pag.. valabilitatea cesiunii fiind condiţionată de atribuirea creanţei copartajantului dispunător.786 C.

288 oscilat, Curtea de Casaţie a optat în 190723 pentru efectul declarativ cu privire la preţul licitaţiei. Într-adevăr, din moment ce creanţa preţului face parte din masa supusă partajului, este normal să i se aplice efectul declarativ. Dar aplicarea efectului declarativ ar însemna să se considere că preţul a aparţinut totdeauna coindivizarului atributar, fiind dobândit direct de la de cujus. Apare însă aici o chestiune delicată. Cum se poate considera că preţul a fost dobândit direct de la de cujus câtă vreme el nu a aparţinut niciodată acestuia ? Pentru a surmonta această dificultate se impune admiterea acţiunii şi a efectului subrogaţiei reale. Aceasta înseamnă să se considere că creanţa s-a substituit imobilului în masa succesorală, rezolvare la care a apelat decizia Chollet c/a Domoulin susmenţionată. Concluzionând, creanţa preţului asupra căruia creditorul ipotecar încearcă să-şi valorifice ipoteca constituită de un coindivizar, altul decât cel atributar, este considerată că nu a aparţinut niciodată debitorului ce a constituit ipoteca, ci atributarului. Acesta din urmă este prezumat că a dobândit singur imobilul vândut la licitaţie, şi că este singurul vânzător, astfel încât ipoteca constituită de alt coindivizar este consimţită de un non domino şi se desfiinţează cu efect retroactiv. În ipoteza în care ipoteca ar fi fost consimţită de toţi coindivizarii, ea este valabilă, astfel încât, pentru ipoteza analizată, creditorul ipotecar se poate îndestula din preţ înaintea copărtaşului atributar. 4.Persoanele faţă de care se produce efectul declarativ. Scopul consacrării efectului declarativ al partajului aşa cum a fost el prezentat anterior, ar putea implica, la prima vedere, concluzia caracterului relativ al efectului analizat, adică recunoaşterea lui numai în raport cu coindivizarii şi cu succesorii în drepturi ai acestora. Problema determinării domeniului efectului declarativ nu se pune cu privire la coidivizari, unde manifestarea lui este evidentă şi unde, de altfel, îşi dovedeşte din plin utilitatea. Fiecare dintre coindivizari este protejat de actele încheiate de ceilalţi cu privire la bunurile din lotul său. O ipotecă constituită de exemplu de unul dintre proprietarii comuni îi este inopozabilă titularului lotului ce are în cuprinsul acestuia imobilul ce a format obiectul ipotecii. Problema arătată se pune deci în raport cu alte persoane şi anume în raporturile dintre moştenitori şi avânzii săi cauză sau între avânzii-cauză ai aceluiaşi moştenitor. Doctrina mai veche, îmbrăţişând punctul de vedere al practicii judiciare, a considerat că efectul declarativ se produce şi în raporturile dintre persoanele menţionate. Aceasta înseamnă că dacă un coindivizar a constituit ipoteca asupra bunului ce ulterior a fost atribuit altui copărtaş, creditorul ipotecar nu poate opune ipoteca sa altor creditori ai debitorului său. El nu poate invoca în acest caz un drept de preferinţă asupra fracţiunii de preţ ce revine debitorului său. Este un exemplu de
23

Este vorba de decizia Chollet c/a Dumoulin, din 5 decembrie 1907, D.P. 1908, 1, 113.

289 manifestare a efectului declarativ între avânzii-cauză ai aceluiaşi moştenitor24. Dacă un copartajant face un legat în favoarea unui succesor al său cu privire la un bun indiviz, valabilitatea legatului depinde de atribuirea bunului respectiv către coindivizarul care a testat. În acest caz consecinţele efectului declarativ se manifestă între copartajant şi succesorul său în drepturi. Mai mult decât atât, practica judiciară şi doctrina recunoaşte manifestarea efectului declarativ al partajului şi în raporturile dintre copartajanţi şi terţi25 . 5.Problema renunţării la efectul declarativ Analizând efectul declarativ al partajului o întrebare firească trebuie să-şi găsească răspuns: pot coindivizarii renunţa la efectul declarativ al partajului? Rezolvarea problemei o dă caracterizarea normelor care reglementează efectul declarativ. Dacă aceste norme ar fi de ordine publică, coindivizarii nu ar putea renunţa la efectul analizat, iar în caz contrar părţile pot concepe convenţii pe perioada indiviziunii care să aibă drept consecinţă înlăturarea efectului declarativ în favoarea celui translativ. Analiza scopului efectului declarativ a relevat faptul că interesul normei care-l reglementează stă în ideea protejării coindivizarului împotriva actelor de dispoziţie făcute de ceilalţi proprietari comuni. Aşa fiind, interesul ocrotit este unul privat şi nu unul interesând regimul comun al proprietăţii, astfel că nu putem conchide decât că normele în discuţie sunt de natură dispozitivă, cu consecinţa că părţile pot renunţa anticipat la efectul declarativ. Ca urmare coindivizarii pot conveni ca o ipotecă consimţită numai de unul din ei să fie valabilă chiar dacă la partaj bunul cade în lotul altui participant. La fel este în cazul vânzării unui imobil la licitaţie, când se poate conveni ca dacă coindivizarul adjudecatar nu achită preţul să se desfiinţeze partajul. Aceste convenţii au ca rezultat, după cum s-a arătat, “nimicirea ficţiunii efectului declarativ şi reîntoarcerea la efectul translativ al diferitelor acte făcând obiectul învoielii”1. 6.Consecinţele efectului declarativ al partajului Consecinţa negativă a efectului declarativ al partajului o constituie absenţa efectului translativ iar consecinţa pozitivă, retroactivitatea partajului. Absenţa efectului translativ. Din caracterul declarativ al partajului rezultă, mai întâi, că acesta nu se supune anumitor reguli proprii actelor translative. Neoperând un transfer de drepturi între copartajanţi, partajul nu este supus regimului contractelor sinalagmatice. Neexecutarea obligaţiilor născute din această operaţiune juridică, ca de exemplu neplata sultei, nu dă dreptul la acţiunea în rezoluţiune, cum
24 Pentru opinia că un astfel de creditor poate avea un drept de preferinţă asupra preţului respectiv, deşi se recunoaşte că efectul declarativ se manifestă şi între avânzii cauză ai aceluiaşi coindivizar , a se vedea M. Eliescu, op. cit. pag..297. 25 A se vedea St. Cãrpenaru, op. cit. pag. 552; C. Toader si al., op. cit. pag..171. 1 C. Hamangiu ş.a, op. cit. pag.. 328.

290 este cazul la vânzare-cumpărare când nu se plăteşte preţul. Efectul declarativ nefiind însă de ordine publică, părţile pot renunţa la beneficiul lui, stipulând că partajul poate fi desfiinţat în cazul neplăţii sultei. Această înţelegere nu ar putea produce efecte în cazul unui partaj judiciar, hotărârea judecătorească neputând fi desfiinţată decât pe căile legale de atac dacă ea nu a luat act de o tranzacţie a părţilor. În cazul în care partajul s-a efectuat printr-o tranzacţie încheiată în cursul procesului, înţelegerea menţionată produce efectul menţionat. Apoi, dacă sulta rămâne neplătită, creditorul, pe lângă faptul că nu dispune de acţiunea în rezoluţiune, nu beneficiază nici de privilegiul vânzătorului ci de privilegiul copărtaşului. Dacă un copartajant este evins de un bun ce i-a fost atribuit, el se bucură de garanţia loturilor, care este distinctă de garanţia datorată de vânzător. Publicitatea partajului este reglementată diferit faţă de actele translative de proprietate. Fiind declarativ, partajul nu este supus, în privinţa imobilelor, formalităţii întabulării. Prin împărţeală copărtaşii dobândesc direct de la defunct drepturile ce leau fost atribuite. Transmisiunea din cauză de moarte este opozabilă însă în localităţile fără carte funciară, fără transcriere, iar în regimul de carte funciară proprietatea se dobândeşte prin moştenire chiar fără întabulare, aceasta fiind necesară doar pentru înstrăinarea ulterioară a bunului2. Actul de partaj nu constituie just titlu. Un act pentru a putea constitui just titlu trebuie să fie dintre cele care ar fi transmis proprietatea dacă înstrăinătorul ar fi fost proprietar3. Împărţeala fiind declarativă nu poate constitui just titlu pentru ca beneficiarul ei să invoce uzucapiunea de 10-20 de ani, pentru a dobândi un imobil ce a fost inclus în lotul său şi care, în realitate, nu a aparţinut lui de cujus. Absenţa efectului declarativ se verifică în aceeaşi măsură pentru creanţe. Atribuirea către un coindivizar a unei creanţe inclusă în activul succesoral nu echivalează cu un transfer, cu o cesiune de creanţă, aşa încât nu este supusă formalităţii notificării în condiţiile de la cesiunea de creanţă. Inexistenţa dreptului de preemţiune. Conform art. 5 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor, al vecinilor şi al arendaşilor. Dreptul de preemţiune este prevăzut, aşadar, de lege numai pentru situaţiile în care înstrăinarea se face prin vânzare. Ca urmare, în materie de partaj, atât judiciar cât şi convenţional, dreptul menţionat nu funcţionează din moment ce partajul este
2 Art.26 din L.115/1938. Menţionăm ca prin Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara se prevede ca dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fatã de terti fãrã înscriere în carte funciarã când provin din succesiune. În conceptia acestei legi înscrierea dreptului de proprietate nu mai are efect constitutiv. 3 Pentru amănunte în legătură cu noţiunea de just titlu a se vedea C. Bârsan, M. Gaiţă, M.M. Pivniceru, Drept civil, Drepturile reale, Ed. Institutul European, Iaşi 1997, pag..199.

291 declarativ de proprietate şi nu poate fi considerat vânzare. Acest lucru este însă valabil numai pentru ipoteza în care partajul se face prin modalitatea împărţirii bunurilor în natură sau a atribuirii lor către un coindivizar. În situaţia în care partajul urmează a se face prin vânzarea bunului la licitaţie, întrucât nu poate fi împărţit în natură, sau nici unul dintre coindivizari nu acceptă să-i fie atribuit sau pur şi simplu pentru că părţile convin ca partajul să se facă în acest mod, situaţia diferă după cum adjudecatar este unul din copărtaşi sau unul din terţii participanţii la licitaţie. Am arătat pe larg mai sus că vânzarea la licitaţie a bunurilor valorează partaj când adjudecarea este făcută de un coindivizar, cu consecinţele aplicării efectului declarativ şi că, atunci când adjudecatar este un terţ, suntem în prezenţa unui partaj ce valorează vânzare, cu consecinţa aplicării efectului translativ . Ca urmare, în acest din urmă caz suntem în prezenţa unei vânzări ce necesită respectarea dreptului de preemţiune al vecinilor sau al arendaşilor4. 7. Declarativitate şi retroactivitate. Efectul declarativ constând în esenţă în acceptarea ideii că fiecare coindivizar este prezumat că a dobândit bunurile sale direct de la defunct, el se dublează în mod natural şi necesar de un caracter retroactiv. Consecinţă a retroactivităţii partajului, toate actele încheiate cu încălcarea regulilor indiviziunii devin ineficace dacă bunurile cu privire la care s-au încheiat nu cad în lotul coindivizarului care a consimţit la actul respectiv. Este vorba de acte de dispoziţie şi de administrare care nu respectă regula unanimităţii, cum ar fi constituirea unei ipoteci, vânzarea cumpărarea, donaţia, închirierea, etc. a bunurilor indivize. Aceste acte nu sunt nule5, ci doar inopozabile coindivizarilor care nu au consimţit la încheierea lor. Eficacitatea lor depinde de soarta partajului. Actul se consolidează dacă bunul la care se referă revine coindivizarului care l-a înstrăinat, iar în caz contrar se desfiinţează cu efect retroactiv, fiind încheiat sub condiţie rezolutorie. De aici rezultă două consecinţe: - soarta acestor acte rămâne incertă pe toată durata indiviziunii; - terţii care au dobândit bunuri în condiţiile menţionate, pot şi au interesul să intervină la partaj pentru a nu fi fraudaţi şi pentru a încerca atribuirea bunului, cu privire la care au încheiat actul cu unul dintre coindivizari, în lotul acestuia.6 Retroactivitatea nu este însă de esenţa declarativităţii,7 aşa încât a recunoaşte efect declarativ partajului nu presupune neapărat acceptarea retroactivităţii acestuia. Este posibil ca un drept să fie considerat preexistent, dobândit direct de la defunct şi
4 Problema respectãrii dreptului de preemtiune al coindivizarilor este exclusã prin ipotezã atunci când adjudecarea se face de un tert deoarece partajul presupune vânzarea întregului imobil si nu doar a unei cote ideale din bun. Pentru amănunte în legătură cu modul de exercitare al dreptului de preemţiune în situaţia partajului a se vedea Gh. Comăniţă., op. cit., p. 273, 274. 5Trib. Supr. sect. civ. dec. civ. nr. 1274/1971 în Repertoriu ...,pe anii 1969-1975, pag.125; C.S.J., sect. civ., dec.civ.nr.2603/1993, în Buletinul jurisprudenţei, 1993, pag..39. 6 Trib.Supr. sect. civ., dec. nr.1659/1981, în Repertoriu …pe anii 1980-1985. pag..126,127. 7 M.Grimaldi, Droit civil. Succesisons, Ed.Litec,1998, pag..869.

292 totuşi să se ţină cont de consecinţele declarării lui ca dobândit în acest fel doar de la o anumită dată, luând în calcul consecinţele decurgând din existenţa stării de indiviziune un anumit timp. 8.Excepţii de la regula retroactivităţii a. În raporturile dintre coindivizari. Bunurile supuse partajului sunt evaluate în funcţie de data partajului deşi dacă s-ar ţine cont de retroactivitate, ele ar trebui evaluate în raport de data decesului, motivaţia constând în aceea că sporul de valoare sau diminuarea acestuia ar trebui să se facă pe seama proprietarului8. Fructele produse de bunul indiviz sunt considerate ca aparţinând masei indivize 9 şi sunt supuse partajului între coindivizari, deşi dacă s-ar ţine cont de regula retroactivităţii ele ar trebui considerate aparţinând coindivizarului căruia i s-a atribuit bunul producător de fructe şi care se prezumă că a fost proprietar exclusiv de la data naşterii stării de indiviziune. Este firesc însă, cu tot efectul declarativ, ca până în momentul când intervine partajul să se ţină cont de faptul că fructele sunt produse de bunuri care se află în stare de indiviziune şi se cuvin ca atare coindivizarilor potrivit cotei lor. b. în raporturile dintre coindivizari şi terţi. S-a arătat cu prilejul analizării regimului juridic al indiviziunii că acesta este dominat de regula unanimităţii, dar că se admite că actele de conservare făcute numai de unul dintre coindivizari sunt valabile întrucât profită tuturor coindivizarilor. În anumite cazuri şi unele acte de administrare, care de regulă necesită consimţământul unanim al coindivizarilor, sunt valabile pe baza unui mandat tacit din partea celorlalţi coindivizari sau, după caz, al gestiunii de afaceri.10 Aceste acte încheiate în conformitate cu regulile regimului juridic al indiviziunii rămân valabile şi după efectuarea partajului indiferent cui i s-a atribuit bunul în legătură cu care ele s-au efectuat. Este un fapt firesc ţinând cont mai ales de împrejurarea că actele de conservare, care i-au permis să conserve bunul sau actele de administrare încheiate valabil, nu pot contraveni scopului asigurării egalităţii partajului. 9.Obligaţia de garanţie între copărtaşi Reglementare şi fundament. Potrivit art.787 Cod civil “coerezii sunt datori garanţi unul către altul despre tulburările şi evicţiunile ce preced dintr-o cauză anterioară împărţelii.”
8 C.S.J. sect.civ., dec. civ. nr. 600/1992, Dreptul nr. 10/1992, pag..90, dec civ. nr.1930/1993, Dreptul nr.7/1994, pag.93; dec civ. nr.1715/1992, în “Dreptul” nr.10-11/1993, pag..121. 9 Trib. Supr. sect. civ. dec. civ. nr. 2813/1998, R.R.D. nr.9-12/1989, pag..135, dec. civ .nr. 1078/1980, R.R.D. nr.1/1981, pag..67; dec. civ nr.2264/1972, R.R.D nr.7/1973, pag..171. 10 Trib. Supr. sect. civ., dec. nr.884/1968, în R.R.D. nr.1/1969, pag..152, dec. nr.361/1968, C.D., 1968, pag.65, dec. nr. 106/1969, R.R.D. nr.5/1969, pag.175.

293 Garanţia instituită prin textul menţionat vizează loturile atribuite copărtaşilor şi ea subliniază, odată în plus, orientarea legiuitorului spre respectarea egalităţii între coindivizari, ca regulă a partajului. Regula egalităţii ar rămâne în stare de deziderat în cazul inexistenţei unei reglementări cu privire la obligaţia de garanţie între copărtaşi, deoarece în cazul apariţiei, după partaj, a unor dezechilibre între loturi, nu s-ar putea recurge la reglementările privind obligaţia de garanţie specifică actelor translative, pentru simplul motiv că partajul nu are efect translativ ci declarativ. Spre deosebire, deci, de obligaţia de garanţie a vânzătorului, bazată pe ideea garantării existenţei dreptului transmis, obligaţia copărtaşului se fundamentează pe ideea asigurării egalităţii loturilor şi după partaj, atunci când unul dintre copartajanţi suferă un prejudiciu, cum ar fi, de exemplu, pierderea unui bun ca urmare a valorificării de către un terţ a unui drept asupra acestuia. Există şi alte situaţii care duc la micşorarea lotului unui copărtaş şi antrenează obligaţia de garanţie, cum ar fi descoperirea unei servituţi ce grevează fondul copărtaşului respectiv şi-i micşorează în acest fel valoarea, insolvabilitatea debitorului unei creanţe succesorale ce intră în compunerea lotului, valorificarea unei ipoteci existente asupra unui imobil din lotul acestuia, exproprierea bunului, etc. Revocarea unei donaţii de care a beneficiat de cujus, pentru neîndeplinirea sarcinilor, donaţie care a avut ca obiect un bun atribuit la partaj în lotul unui coindivizar, antrenează obligaţia de garanţie, în măsura în care revocarea pentru neîndeplinirea sarcinilor nu este imputabilă exclusiv copărtaşului respectiv. În mod secundar, reglementarea rezultă şi din imperativul asigurării stabilităţii operaţiunii de partaj, care ar fi incompatibil cu ideea desfiinţării acestuia. De aceea sa recurs la soluţia reechilibrării loturilor prin instituirea obligaţiei de garanţie. Condiţiile existenţei obligaţiei de garanţie. Analiza dispoziţiilor art.787 Cod civil evidenţiază existenţa a patru condiţii pentru antrenarea obligaţiei de garanţie, două pozitive şi două negative, şi anume: existenţa unei tulburări sau evicţiuni; tulburarea sau evicţiunea să aibă o cauză anterioară partajului; tulburarea sau evicţiunea să nu fie imputabile copărtaşului evins şi, în sfârşit, să nu se fi stipulat o clauză de înlăturare a răspunderii. Existenţa unei tulburări sau evicţiuni. Obligaţia de garanţie este antrenată, la fel ca şi în cazul contractelor translative de proprietate, atunci când un copărtaş a suferit o evicţiune sau o tulburare. Prin evicţiune în această materie trebuie să înţelegem pierderea totală sau parţială a dreptului de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri atribuite unui copărtaş, ca urmare a valorificării de către o altă persoană a unui drept care exclude, total sau parţial, dreptul copărtaşului respectiv. Prin tulburare se înţelege orice fapt contrar ordinii juridice care implică

2 stipulează că garanţia încetează când evicţiunea a fost exceptată anume printr-o clauză expresă a actului de împărţeală..528. în materie de împărţeală cunoaşterea cauzei ce poate antrena pericolul evicţiunii nu poate fi interpretată ca renunţare la garanţia pentru evicţiune. cit. omite să cheme în garanţie pe copărtaşi12. iar aceştia dovedesc că ar fi avut mijloace suficiente să paralizeze acţiunea terţului. Evicţiunea sau tulburarea să aibă o cauză anterioară partajului. Ştiinţifică şi Enciclopedică. de exemplu. 12 M. Inexistenţa unei clauze de înlăturare a răspunderii. sau cel care. garanţia nu funcţionează decât în cazul tulburărilor de drept nu şi al celor de fapt. Bucureşti 1980. pag. ipoteza finală. în cazul unei creanţe. Efectele obligaţiei de garanţie.pag. copărtaşul căruia i-a fost atribuit un imobil asupra căruia un terţ devine proprietar prin invocarea unei uzucapiuni al cărui termen s-a împlinit ulterior partajului. Aşa cum se prevede şi la garanţia pentru evicţiune datorată de către vânzător. Spre deosebire de obligaţia de garanţie de la contractele translative de proprietate.294 rezistenţă. pag. Ursa. Mureşan. în calitate de proprietar. Clauzele de garanţie se întâlnesc de regulă în partajul convenţional. cit.Eliescu. 300. V. Obligaţia de garanţie nu este reglementată prin norme de ordine publică. Ed. Clauzele de negaranţie în această materie trebuie să fie exprese şi speciale 13. Costin. să nu fie antrenată obligaţia de garanţie. este suportată exclusiv de coindivizarul care are bunul în lotul său. afară. M. bineînţeles. Analiza efectelor obligaţiei de garanţie presupune o subliniere prealabilă şi anume că obligaţia de garanţie nu dă dreptul la rezoluţiunea partajului. pentru anumite cazuri de evicţiune. op. pârât fiind într-o acţiune în revendicare. cu unele M. exclude răspunderea atunci când evicţiunea are drept cauză greşeala eredelui. La fel. op. Articolul 787 alin. Eliescu. aşa încât părţile pot stipula clauze prin care. 11 . Articolul 787 alin. şi în materie de partaj nu există răspundere pentru tulburările sau evicţiunile ce au cauze posterioare partajului.2 Cod civil. eventual al celui judiciar finalizat pe bază de tranzacţie şi nu în cazul partajului judiciar. opunere din partea adversarului şi care tinde la deposedarea posesorului11. garanţia funcţionează pentru solvabilitatea debitorului în momentul partajului şi nu pentru solvabilitatea lui ulterioară acestui moment. pentru motive ce nu au legătură cu situaţia anterioară partajului. Pierderea proprietăţii sau posesiei unui bun. Într-o astfel de situaţie se află. 301. Efectele garanţiei sunt cârmuite de regulile de la vânzare. copărtaşul evins putând cere doar o despăgubire pentru pierderea suferită de lotul său. Dicţionar de drept civil. de situaţia când o înţelegere între copărtaşi ar extinde garanţia şi la solvabilitatea viitoare a debitorului copărtaşului. Tulburarea sau evicţiunea să nu fie imputabile copărtaşului tulburat sau evins. împotriva cărora copartajantul se poate apăra singur. Ca şi în materie de vânzare-cumpărare. 13 M. o astfel de înţelegere nefiind interzisă.

cit. pentru a fi apărat. M. Raţiunea dispoziţiei constă tot în dezideratul menţinerii egalităţii între copărtaşi. În ceea ce ne priveşte împărtăşim această din urmă opinie. se apreciază că valoarea ce trebuie luată în considerare este valoarea bunului din momentul evicţiunii16. se prevede expres că garanţia funcţionează după regulile garanţiei de la contractul de vânzare cumpărare. Într-o altă opinie. A se vedea în acest sens François Terré. În caz contrar ei pot să-i opună excepţia unui proces rău purtat(exceptio mali procesus) dacă dovedesc că ar fi avut mijloace suficiente să combată acţiunea terţului. iar copărtaşii garanţi nu au să sufere sau să se bucure de modificările de valoare suferite de bun după împărţeală. 783. sau la momentul producerii evicţiunii.paguba ce urmează a fi reparată este cea suferită de copartajant “din cauza evicţiunii” (art. pag. cit. fiecare dintre copărtaşi este obligat. Controversată este problema dacă valoarea bunurilor de care este lipsit copărtaşul se calculează în funcţie de momentul partajului. 892 din codul civil al provinciei Quebec. În cazul în care unul dintre copărtaşi este insolvabil. op. Potrivit art. din moment ce despăgubirea se face proporţional cu partea ereditară a fiecărui moştenitor. Introducerea în proces se face pe calea unei cereri de chemare în garanţie. 331 17 În sensul evaluării bunului la momentul când s-a produs evicţiunea este şi doctrina franceză recentă. spre deosebire de Codul civil român. de fapt. 637 din Codul civil elveţian.788 Cod civil). 15 M.. pag. op.op..la baza reglementării garanţiei stă ideea necesităţii asigurării egalităţii între copărtaşi. astfel că trebuie să se ţină seama numai de valoarea bunurilor de la data împărţelii15. ceea ce înseamnă că trebuie avută în vedere paguba suferită în acest moment. proporţional cu partea sa ereditară. Chirică. pag. inclusiv cel garantat. fără a se insista pe argumente. iar în condiţiile în care moneda se devalorizează treptat. partea pe care acesta ar fi trebuit să o suporte va fi preluată de ceilalţi copărtaşi. În cazul pericolului de evicţiune copărtaşul în cauză trebuie să introducă în proces pe ceilalţi copărtaşi. .Grimaldi. copărtaşul evins va suporta şi el o parte din prejudiciul produs prin evicţiune. 784. aceasta este valoarea de la data reparării pagubei.17 14 In unele legislaţii. echilibrul nu poate fi restabilit decât prin luarea în calcul a valorii bunului din momentul evicţiunii. 331 16 D. cu menţiunea însă că. Într-o opinie s-a susţinut că garanţia are drept scop să repare inegalitatea dintre copărtaşi izvorâtă din evicţiune. Spre deosebire de evicţiunea din cadrul actelor translative de proprietate. .788 Cod civil . conform art. A se vedea în acest sens art. cit. Eliescu. pierderea se evaluează însă. Yves Lequette. să-l despăgubească pe cel prejudiciat prin evicţiune. cit. op. la ziua partajului. pag. singura care asigură o reparare integrală a prejudiciului şi aducem în sprijinul ei următoarele argumente: .295 particularităţi ce urmează a fi evidenţiate mai jos14. Dacă evicţiunea se produce totuşi.

op. În cazul viciilor ascunse termenul curge de la data descoperirii lor. are în vedere tulburările şi evicţiunile 18 A se vedea Trib. Dacă ea se prescrie ulterior.. vol. cu excepţia construcţiilor unde începe să curgă cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predarea lor. iar singurul contract de rentă reglementat de Codul civil este contractul de rentă viageră. partajul antrenează obligaţia de garanţie a copărtaşului nu numai pentru existenţa creanţei. Ed.18 Pentru a beneficia de acest privilegiu el trebuie conservat în condiţiile prevăzute de art.. însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea bunului. opinie pe care o considerăm întemeiată deoarece numai în acest fel se poate asigura deplina egalitate între copărtaşi21. 1o. Dacă viciile au fost ascunse cu viclenie . o dispoziţie privind existenţa răspunderii şi pentru vicii ascunse. cit.. Iaşi. Supr.115/1938. S.. dec.. Dispoziţiile art. în condiţiile art. op. Termenul de prescripţie. Este. iată. a se vedea M. pag. culpa aparţine copărtaşului şi garanţia nu funcţionează. ci şi pentru solvabilitatea debitorului din momentul efectuării partajului. neexistând. 1912. în Repertoriu ..3 Cod civil. 20 În acest sens D. .812. Garanţia în cazul în care tulburările sau evicţiunile provin de la copărtaşi. vol. Alexandresco. Drept civil. pag. 787 Cod civil prevede că obligaţia de garanţie între coerezi funcţionează numai în ipoteza unor tulburări şi evicţiuni.II. pag. ca la vânzare cumpărare. Este o concluzie ce s-a tras din interpretarea art. Alexandresco. 789 Cod civil deşi acesta se referă numai la rente. se admite. sau. care nu beneficiază de nici un privilegiu. respectiv de art. III. All. cit. partea a II-a. Pentru opinia în sensul că art. 344.1996. că garanţia funcţionează şi în această situaţie. 789 Cod civil nu are aplicabilitate. Acţiunea în justiţie fondată pe obligaţia de garanţie a copărtaşilor se prescrie în termenul general de prescripţie de 3 ani.175.69 din Decretul-lege nr. civ. 824. pe anii 1980-1985.Bucureşti. intervine obligaţia de garanţie. 135. Totuşi . nr. după punerea în aplicare a Legii nr. Cosmovici. o altă deosebire faţă de garanţia de care bucură cumpărătorul. Drepturi reale.1737 pct. deoarece se referă numai la garanţia pentru solvabilitatea debitorului unei rente perpetue. în general. 19 A se vedea D.. termenul este şi în acest caz de 3 ani.. s-ar putea susţine că garanţia copărtaşilor nu funcţionează în ipoteza în care folosinţa bunurilor ce au format obiectul partajului este afectată de existenţa unor vicii ascunse20.21 litera c şi 28 din acest act normativ. 1511/1982. Întrucât art. Explicaţiunea teoretică şi practică a Codului civil român. ediţia a doua. Când prejudiciul suferit de copărtaş este rezultatul unor vicii ascunse. În cazul creanţelor. Tipografia naţională.7/1996.Ipoteze speciale.296 Creanţa rezultată din obligaţia de garanţie a copărtaşilor este garantată cu privilegiul copărtaşului prevăzut de art.. care curge de la data producerii evicţiunii.1741 Cod civil.Brădeanu. ca şi în cazul insolvabilităţii. pag.19 Dacă creanţa atribuită copărtaşului era prescrisă sau inexistentă la momentul partajului. termenul este de 6 luni. pag. Obligaţii. ca în cazul cesiunii de creanţă. Legislaţie.787 Cod civil privind garanţia pentru tulburările şi evicţiunile ce preced dintr-o cauză anterioară partajului. Garanţia în cazul viciilor ascunse.

Carabaşiu. indiferent de natura convenţională sau judiciară a partajului. calea acţiunii în resciziune . cit. 23 Textul art. Băicoianu. lungi şi complexe. 552.338.efectele ei se răsfrâng numai asupra copărtaşului care a produs tulburarea22 . . . Hamangiu . 570.. op. op. Admiţând existenţa obligaţiei de garanţie în cazul tulburării provenite de la copărtaşi.garanţia este datorată şi pentru tulburarea de fapt nu numai pentru cea de drept. cit. pentru realizarea unui nou partaj. op. ci şi a nulităţii bazate pe alte cauze.321.În sistemul Codului civil francez nu se poate admite acţiunea în garanţie pentru vicii ascunse deoarece art... pag. cit. trebuie admis. eundem agendem repellit exceptio). 22 Frqnçois Terré . Partajul judiciar prin specificul său rezultat din realizarea lui printr-o hotărâre judecătorească.Cauzele de ineficacitate a partajului Generalităţi. iar drepturile terţilor care au contractat cu ei sunt. deci are o cauză ulterioară partajului. 331. cu consecinţa necesităţii unor noi operaţiuni. că este antrenată obligaţia de garanţie a acestuia(quem de evictione tenet actio. pag. urmând ca pe parcurs să se sublinieze ceea ce este specific pentru partajul judiciar. afectate. 21 În acest sens. une lésion de plus du quart. I. nota de subsol nr.790 Cod civil. a fortiori. Prezentarea cauzelor de ineficacitate urmează a se face în general. pag. op. D. În plus. şi anume: . Sectiunea a V-a.297 provenite de la un terţ. C. Eliescu. op.. de asemenea. pag. Potrivit acestuia “împărţelile pot fi desfiinţate pentru violenţă sau dol. ci pentru faptul că desfiinţarea lui face să renască starea de indiviziune. În aceste condiţii era normal ca legiuitorul să privească defavorabil regimul juridic al sancţiunilor ce prin aplicarea lor fac să renască starea de indiviziune. op. cit.. M. 783. cit. Dacă însă acestea sunt rezultatul unui fapt al copărtaşului. 790 Cod civil. Chirică. pentru leziune.cit . cit.à son préjudice..887 alin 2 din respectivul cod deschide copărtaşului. 300. . pag.Yves Lequette. 2. Al. op.. 887 Cod civil francez mai adaugă: Il peut aussi y avoir lieu à rescision lorsq’un des cohéritiers établie .”23 Desfiinţarea împărţelii poate fi însă nu numai rezultatul viciilor de consimţământ menţionate.răspunderea există şi pentru situaţia când tulburarea se produce după partaj. rezultate din art. Rosetti Bălănescu. Deak. prejudiciat prin existenţa unor vicii ascunse la bunurile din lotul său. este supus doar în parte normelor privind desfiinţarea. se impune a evidenţia unele condiţii specifice faţă de situaţia când ea provine de la un terţ. Fr. Nulitatea partajului este supusă unor reguli mai restrictive decât în dreptul comun şi aceasta nu întâmplător. pag. condiţii neevidenţiate de doctrina noastră. Dispoziţii legale referitoare la desfiinţarea împărţelii găsim doar în art. T. Cărpenaru.pag. copartajanţii care au primit şi folosit bunurile partajate pierd dreptul de proprietate exclusiv dobândit asupra bunurilor ce le-au fost atribuite. dispoziţie care nu se regăseşte în codul civil român. St.

există alte remedii. fiind identic cu prima parte a articolului 887 din Codul civil francez.Rosetti Bălănescu. 24 C. iar copărtaşul evins are acţiune în garanţie împotriva celorlalţi copărtaşi. în plus. un bun a fost cuprins în masa partajabilă fără să fie al coindivizarilor. în principiu. aceasta nu figurează în enumerarea prevăzută de art. în baza articolului 790 alin. neputându-se pune problema confirmării unui act pentru un viciu care la momentul respectiv nu este cunoscut. respectiv că actul sau împrejurarea din care rezultă prezumţia de confirmare.793 Cod civil stabileşte o prezumţie irefragabilă. Pentru a nu mai reveni asupra chestiunii confirmării mai precizăm că. juris et de jure. Aceste vicii sunt apreciate şi sancţionate. deci este posibilă dovada contrară. Al Băicoianu. I . care nu poate fi combătută prin proba contrară. Legiuitorul se referă. Astfel. . spre deosebire de situaţia reglementată de art. prezumţia nu se aplică..al cărui consimţământ a fost viciat. Omisiunea nu a fost întâmplătoare .dacă. Înstrăinarea pentru a valora ratificare a partajului şi implicit renunţare la acţiunea în anulare. dimpotrivă. În scopul asigurării stabilităţii partajului autorii codului au omis deliberat acest viciu de consimţământ a cărui menţiune în text a fost considerată superfluă şi periculoasă. . admis din greşeală la partaj. Aici. deci pentru vicii de consimţământ. op. art.790 Cod civil. se aplică dreptul comun. reglementat expres de lege.Hamangiu. Bineînţeles că dacă înstrăinarea bunurilor a intervenit înainte de descoperirea dolului. 793 Cod civil.dacă unele bunuri nu au fost cuprinse în masa supusă partajului. Textul art. nu avea această semnificaţie. care.Nulitatea relativă a partajului. confirmarea poate fi expresă sau tacită şi că în afară de cazul amintit mai sus.pentru situaţia în care ar exista eroare cu privire la persoana unui copartajant. deci. 341. prezentat mai sus. ca în dreptul comun. dar ceea ce este specific cazului prezentat este existenţa unei prezumţii legale de confirmare. Totuşi sancţionarea lor este supusă şi unor reguli speciale. 2 Cod civil se poate face un partaj suplimentar.79o Cod civil.înstrăinează o parte sau toate bunurile din lotul ce i-a fost atribuite şi aceasta se întâmplă după descoperirea dolului sau încetarea violenţei. proprietarul poate să-l revendice. trebuie să fie benevolă24. pag. În ceea ce priveşte eroarea ca viciu de consimţământ. cuprinde şi referirea la desfiinţarea partajului pentru leziune. întocmai ca în dreptul comun. .298 1. la desfiinţarea împărţelilor pentru violenţă sau dol. S-a avut în vedere că dacă există eroare asupra componenţei masei succesorale. confirmarea tacită poate rezulta şi din alte împrejurări din care rezultă voinţa neîndoielnică de confirmare a partajului efectuat ca urmare a unei voinţe viciate. împotriva acestuia s-ar putea formula acţiune în petiţie de ereditate. este de inspiraţie franceză. Şi în dreptul comun confirmarea tacită este admisă în cazul viciilor de consimţământ menţionate. cit. Astfel: . de confirmare a partajului atunci când un copărtaş .

Există şi alte situaţii care impun anularea partajului pentru eroare. civ. Anularea partajului pentru vicierea consimţământului este specifică convenţiilor de partaj încheiate de coindivizari precum şi celui realizat prin tranzacţie. op.cit.332. Această posibilitate există chiar dacă hotărârea judecătorească prin care s-a luat act de tranzacţie a devenit irevocabilă. op.. Rosetti Bălănescu. deşi intitulează secţiunea V din capitolul IV “Despre desfiinţarea sau resciziunea împărţelii”. Astfel sunt situaţiile când în lotul unui coindivizar se includ bunuri ce nu aparţin masei indivize. Hamangiu. 27 A se vedea D.. op. Justificarea acestei posibilităţi rezultă din faptul că în acest caz nu are practic loc o judecată propriuzisă. O altă cauză de anulare a partajului o constituie efectuarea acestuia cu În sensul că acţiunea în resciziune pentru leziune nu este admisă în dreptul nostru şi că noţiunea de acţiune în resciziune la care face referire articolele 791 şi 792 Cod civil trebuie luată în sensul de acţiune în anulare a se vedea C. ulterior partajului. cit.J. 1173/1991.Grimaldi.în Dreptul nr..eundem agentem repellit exceptio). La fel este situaţia când. 28 C. se descoperă un legat care modifică drepturile copartajanţilor. pag. pentru situaţia în care ar exista eroare asupra bunurilor. nu împiedică anularea tranzacţiei pentru existenţa unor vicii de consimţământ. Al Băicoianu.1/1992 pag. 26 A se vedea M. iar cine datorează garanţie nu poate evinge (quem de evictione tenet actio. prevederea privind anularea partajului pentru eroare avea altă justificare şi utilitate în dreptul civil român decât în cel francez şi trebuia menţinută. deşi textul art. Chirică op. ci litigiul este soluţionat pe baza înţelegerii intervenite între părţi. chiar dacă aceasta este cuprinsă într-o hotărâre judecătorească. Coindivizarul respectiv nu poate recurge la acţiunea în revendicare.878.342. nr. cit.790 Cod civil este posibilă atât în cazul partajului convenţional cât şi a partajului judiciar28. Doctrina şi practica judiciară franceze consideră că suntem în prezenţa unei erori asupra cauzei26. care ar putea fi folosită de un terţ şi aceasta pentru că el este ţinut de obligaţia de garanţie pentru evicţiune faţă de coindivizarul căruia i-a fost atribuit bunul. I. ci sunt proprietatea altui coindivizar.François Terré. Pentru acest gen de situaţii trebuie admisă anularea partajului pentru existenţa erorii în condiţiile dreptului comun. Totuşi.25 Ca urmare.. Faptul pronunţării unei hotărâri de expedient care ia act de tranzacţia părţilor privind sistarea indiviziunii. cit . pag. 25 .776. neexistând posibilitatea de a le rezolva pe baza altor texte. Sancţiunea anulării bazată pe vicii de consimţământ fiind specifică convenţiilor. opinie pe care o împărtăşim şi noi. dec. 790 Cod civil nu prevede desfiinţarea împărţelii pentru motiv de viciere a consimţământului prin eroare. p. nu a preluat din Codul civil francez şi dispoziţia ce permitea resciziunea împărţelii pentru leziune.299 În sfârşit. instanţa supremă s-a pronunţat în sensul că anularea partajului în baza dispoziţiilor art.S. pag.110. Argumentul nu este însă valabil şi pentru Codul civil român care. legiuitorul francez a avut în vedere că copărtaşul respectiv are la dispoziţie resciziunea pentru leziune.. nu este aplicabilă partajului judiciar 27. Yves Lequette.

datorită importanţei consecinţelor pe care le produce.2508/1999.. Numirea unui curator special este necesară pentru fiecare persoană aflată în situaţia menţionată 29.2 prevede că “dacă sunt mai muţi minori cu interese contrarii la împărţeală. O asemenea încuviinţare este necesară doar pentru partajul convenţional.71..Nulitatea absolută. dec. pag. În cazul în care nu au fost exercitate aceste căi de atac partajul rămâne valabil chiar dacă a fost efectuat cu încălcarea regulilor analizate. se impune numirea unui curator special pentru apărarea intereselor celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. în R. doar prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârile judecătoreşti. el poate să-l reprezinte sau să-l asiste doar pe unul dintre aceştia. Dacă reprezentantul legal al unor coindivizari fără capacitate de exerciţiu. sau ceilalţi coindivizari incapabili. pentru celălalt. astfel că numai aici s-ar putea obţine anularea partajului pentru lipsa încuviinţării. Nelegalitatea operaţiunii de partaj efectuată cu încălcarea regulilor de protecţie a incapabililor..8/1989. 30 A se vedea Trib. însă. iar lipsa încuviinţării menţionate nu ar putea duce la respingerea cererii de partaj în raport de faptul că. fiind necesară numirea curatorului special în condiţiile articolelor 105 şi 132 Codul familiei. Este anulabil şi partajul efectuat în lipsa unui curator dacă un coindivizar este dispărut. 29 . nu are interese proprii în proces. ceea ce se întâmplă în general în situaţia în care calitatea de coindivizar o are atât cel ocrotit cât şi reprezentantul legal. 728 cod civil. nr.D. În cazul partajului judiciar interesele incapabilului sunt ocrotite de instanţa de judecată.30 Lipsa încuviinţării prealabile a autorităţii tutelare pentru efectuarea partajului când există coindivizari incapabili. se va da fiecărui dintr-înşii un tutore special”. 2. Nulitatea este relativă deoarece se încalcă o normă de protecţie a unei anumite categorii de persoane. nr. În cazul în care ocrotitorul legal are şi el interese legate de operaţiunea de partaj. fiind presupus că coindivizarii au în cadrul operaţiunii de partaj interese contrare. Efectuarea partajului cu încălcarea regulilor de mai sus face ca acesta să fie anulabil. Partajul efectuat pe cale convenţională cât şi cel efectuat Art.747 alin. duce la desfiinţarea partajului. Aceste cauze de anulare sunt valabile atât pentru partajul convenţional cât şi pentru cel judiciar.224. cit. nimeni nu poate fi silit a rămâne în indiviziune31. sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. op. coindivizarul în cauză trebuie reprezentat sau asistat în condiţiile legii. pag. Supr. În cazul lipsei capacităţii depline de exerciţiu sau a existenţei unei capacităţi restrânse. este asimilat actelor de dispoziţie şi nu de administrare a patrimoniului. Eliescu .R. Aceasta înseamnă că participanţii la operaţiunea de partaj trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. 31 M. inclusiv în cazul celui realizat prin tranzacţie judiciară. civ. dacă suntem în prezenta unui partaj judiciar poate fi invocată.300 încălcarea regulilor privind ocrotirea persoanelor incapabile. potrivit art. Partajul deşi are efect declarativ.

Referitor la partajul efectuat cu participarea unei persoane care nu are calitatea de moştenitor. pag.J. nr. Supr. ci valabil. astfel încât el are dreptul să ceară o nouă împărţeală36. partajul suplimentar la care am făcut referire mai sus se va face numai după ce bunurile atribuite străinului vor fi redobândite.nr. 1982. cu privire la soarta partajului la care a participat şi o persoană ce nu avea calitatea de coindivizar. nr. 673/1982. pag. op. în Dreptul nr. considerăm că acesta nu este nici nul. drept cauză a partajului transformarea drepturilor coindivizarilor asupra masei indivize în drepturi de proprietate exclusive asupra unor bunuri echivalente cotei avute in respectiva masă. Chirică. Într-o altă opinie s-a susţinut că acest partaj este afectat de nulitate absolută34. 33 M.36. În ceea ce ne priveşte apreciem că atât în cazul partajului convenţional cât şi al celui judiciar.Trib. cit. Băicoianu. A se vedea D. dec.. deci. neexistând posibilitatea anulării acestuia. I. pag. 8/1989.. dec. sect.în R. cit. 71. civ. op. civ. poate fi afectat de nulitate absolută în aceleaşi condiţii ca şi orice altă convenţie.R. Pentru acest scop trebuie să ne raportăm la finalitatea pe care o au in vedere coindivizarii atunci când recurg la această operaţiune juridică. Astfel. 335. op. pag.. nr. Dacă în ceea ce priveşte partajul efectuat în lipsa unui coindivizar s-a susţinut .301 prin tranzacţie judiciară. într-o opinie se susţine că acest partaj este valabil. 35 D. aparţinând în coproprietate erezilor. cauza falsă. cit. 32 .1173/1991. 333.. Situaţia este asemănătoare celei în care au fost omise unele bunuri de la partaj şi se poate face un partaj suplimentar. 2508/1988. sect. cum ar fi spre exemplu lipsa cauzei. civ. Cauza este deci afectată ori de câte ori această finalitate nu se realizează. În doctrină s-a discutat sancţiunea aplicabilă partajului efectuat în lipsa unuia dintre coindivizari. Vom reţine. op. neparticiparea unui coindivizar la împărţeală face ca actul de partaj efectuat în lipsa lui să-i fie inopozabil. Chirică. precum şi soarta partajului efectuat cu participarea unei persoane care nu are calitatea de coindivizar. nici anulabil. pag.. Această finalitate constă în transformarea dreptului de proprietate indiviz într-un drept exclusiv. dec.303. obiect ilicit etc. cit. Faţă de această situaţie nu insistăm asupra acestor aspecte şi facem trimitere la lucrările de specialitate în domeniu. pag. Se impune totuşi a ne opri asupra semnificaţiei noţiunii de cauză în partaj pentru că aplicarea normelor generale nu se poate face fără a defini sensul acestei noţiuni. Supr. aceştia şi-o vor împărţi după ce au redobândit-o prin petiţia de ereditate33.civ.. Al. opiniile au fost divergente.S. C.În sfârşit. Rosetti Bălănescu. 36 A se vedea şi Trib. civ. civ.în C. 1/1992. 34 C. coindivizarii aflaţi în eroare având dreptul la un partaj suplimentar cu privire la bunurile atribuite acestuia. Hamangiu. că acesta este inopozabil copărtaşului care nu a participat la împărţeală32.D. în general. Evident.D. iar partea atribuită străinului.. sect. Eliescu. într-o altă opinie se arată că acest partaj este valabil când străinul a participat la partaj cu acordul coindivizarilor şi fără eroare asupra lipsei calităţii de coindivizar şi că este anulabil atunci când terţul a fost admis la partaj motivat de eroarea copartajanţilor asupra calităţii lui de coindivizar35. 341. ilicită sau imorală.

există şi pentru ipoteza când ei nu au participat în proces şi nici nu au făcut opoziţie. Rosetti – Bălănescu. deci nu al instanţei. O. Credem că nu se poate obţine anularea partajului pentru eroare în situaţiile în care există căi de rezolvare a situaţiei prin menţinerea acestuia. În afara cazurilor sus amintite în legătură cu desfiinţarea partajului. atât revocarea tranzacţiei ce a format dispozitivul hotărârii de expedient38. nr. la cererea terţilor. 711/1986 a Trib. I. un act al părţilor. dacă partajul s-a făcut în grabă. În condiţiile în care terţul prejudiciat ar Această posibilitate nu mai există dacă terţii au intervenit în procesul de partaj şi hotărârea sa dat în contradictoriu cu aceştia. Nedelcu. nr. .Sibiu. Sitaru. Sachelarie. 39 A se vedea Ş. atunci când cel interesat ar putea să facă dovada contraînscrisului. cât şi a unei hotărâri judecătoreşti de partaj.44. Să mai adăugăm că. nr. pag. 11/1986. deşi aceasta din urmă nu reprezintă un act al părţilor ci al instanţei.R. pag.D. Sibiu.Jud.D. Notă la dec. dacă sunt îndeplinite condiţiile acţiunii pauliene. pag.. adică a convenţiei secrete dintre copartajanţi. R. care a generat hotărârea nelegală care lezează drepturile creditorilor. potrivit înţelegerii secrete. în R. pag. calea petiţiei de ereditate. dar in realitate. nr.302 existând.46-50. Jud.A. Baias. 287. acesta şi-a intitulat secţiunea a 5-a din capitolul referitor la partaj. textul art. D. În sens contrar. 37 . în R.jud.R. Stoica. intenţia legiuitorului fiind aceea de menţinere a partajului ori de câte ori acest lucru este posibil.R. pag. Sitaru. 30. în caz de opunere. 711/1986 a Trib. civ. O desfiinţare a partajului la cererea terţilor ar putea fi însă si rezultatul unei acţiuni în simulaţie.. 1/1987. supra.în dreptul civil român nu este posibilă resciziunea împărţelii pentru leziune. Beligrădeanu. Este admisibilă. cit. în situaţia când se dovedeşte înţelegerea frauduloasă.39 Problema revocării unui partaj fraudulos . 887 cod civil francez nefiind preluat de legiuitorul român în întregime deşi. chiar şi atunci când el s-a efectuat prin hotărâre judecătorească. 48. a se vedea Trib. civ. nr. aceasta produce efecte numai faţă de creditorul reclamant. În această situaţie s-ar afla coindivizarii care în aparenţă încheie un act de partaj in formă autentică. Posibilitatea desfiinţării hotărârii de partaj . ei realizează o donaţie. pag. 1/1987. 38 A se vedea în acest sens V. prin acţiune pauliană. Sibiu. Notă la decizia civilă nr. Beligrădeanu. Principiile dreptului civil român. aşa cum am arătat. tocmai pentru fraudarea intereselor lor.D. A se vedea în acest sens A. 1/1987. se impune a mai face următoarele precizări: .12-17. 40 S. bunurile au fost atribuite unuia din coindivizari.R. faţă de celelalte părţi şi de terţi hotărârea continuând să producă efecte ca şi când partajul este în vigoare. este anularea acesteia şi numai ca o consecinţă se tinde şi la revocarea hotărârii judecătoreşti care a materializat-o40. N.posibilitatea desfiinţării împărţelii o au şi terţii în situaţia când ea a fost făcută cu ignorarea opoziţiei făcute de aceştia37. în caz de revocare .D. Controlul efectuat de instanţele judecătoreşti cu ocazia partajării bunurilor.. Ceea ce se tinde. dec. ”Despre desfiinţarea sau resciziunea împărţelii”. nr.. F. trebuie soluţionată în sensul admisibilităţii acesteia deoarece în acest caz există o înţelegere frauduloasă. Posibilitatea revocării unei tranzacţii judiciare pe calea acţiunii pauliene. 711/1986. în R. Bucureşti 1947. iar contravaloarea cotelor părţi stabilite pentru celălalt coindivizar s-au înţeles că nu trebuie plătită. precum şi doctrina citată de acesti autori.

dacă nu a intervenit între ei o înţelegere în sensul folosirii bunurilor conform atribuirii rezultate din partajul desfiinţat1. ar urma ca partajul să rămână fără efect faţă de el şi .jud. este revocat urmare a unei acţiuni pauliene. efectele se produc numai în raport cu reclamantul creditor. Sibiu. acestea vor fi restituite şi ele de la data împărţelii. Dreptul de proprietate al copărtaşului rămâne întabulat în cartea funciară. deci fiecare coindivizar îşi poate exercita drepturile recunoscute de lege asupra acestora . admiterea acţiunii în revocare a partajului. respectiv de la data cererii în anulare în cazul nulităţii relative. mai mult chiar. În ceea ce priveşte fructele produse de bunurile indivize. Bunurile ce trebuiesc readuse de copărtaşi la masa indiviză vor fi supuse regimului juridic al indiviziunii. la cererea creditorului. dar şi cel căruia anulat păstrează totuşi valoarea unui partaj al folosinţei bunurilor indivize. partajul. nu duce la restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară . ce se poate realiza fie pe cale convenţională. care au luat în stăpânire bunurile atribuite.Efectele desfiinţării partajului Renaşterea stării de indiviziune. 2 S. Pentru a se pune capăt indiviziunii este nevoie de o nouă împărţeală. Totuşi în situaţiile prezentate mai sus legiuitorul nu a găsit un remediu mai acceptabil decât desfiinţarea partajului Consecinţa firească a anulării sau declarării nulităţii actului de împărţeală o reprezintă renaşterea stării de indiviziune. p. partajul . De aceea . 49. infra. 41 Fiind terţ poate folosi orice mijloc de probă 1 Potrivit art. Creditorul beneficiar al hotărârii de revocare a partajului poate urmări bunurile ce au constituit proprietate comună. 3. Notă la decizia civilă nr.303 reuşi să dovedească înţelegerea secretă 41. Desfiinţarea partajului reprezintă o consecinţă puţin dorită de legiuitor datorită implicaţiilor negative pe care le are asupra copartajanţilor. 840 din Codul civil francez. Reamintim că atunci când. fie pe cale judecătorească. cit.48. Foştii coindivizari pierd dreptul de proprietate exclusiv dobândit asupra bunurilor ce le-au fost atribuite ca urmare a partajului şi redevin proprietari pe cote părţi asupra ansamblului bunurilor ce formează indiviziunea. astfel încât între coindivizari nu renaşte starea de indiviziune. actul de donaţie odată dovedit ar putea fi atacat pe calea şi în condiţiile acţiunii pauliene. cât şi asupra terţilor care au contractat cu aceştia. 711/1986 a Trib. partajul nemaifiindu-i opozabil. dreptul de a cere partajul fiind şi de această dată imprescriptibil. dacă nulitatea este absolută. iar în favoarea creditorului se poate nota hotărârea judecătorească de admitere a acţiunii revocatorii2. la cererea creditorului lezat. chiar efectuat prin hotărâre judecătorească. dacă dreptul de proprietate dobândit prin partaj a fost întabulat în cartea funciară. Beligrădeanu. Copărtaşul care restituie fructele are însă dreptul să fie despăgubit pentru cheltuielile făcute în vederea obţinerii lor.

copartajantul căruia i-au fost atribuite bunurile poate încheia diferite acte juridice cu privire la acestea. op. cu consecinţa că creditorul nu mai poate invoca vreun drept asupra bunului ce făcea obiectul actului încheiat cu viclenie. D. De altfel.33-40. Ca urmare. interval mai scurt sau mai lung. acestea se menţin. D.304 i-a fost atribuit bunul are posibilitatea achitării creanţei. Se vor desfiinţa ele în virtutea principiului resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis şi a regulii nemo dat quod non habet. care au consecinţe mult mai profunde .573. Mai frecvent aceste acte sunt de conservare şi administrare. în baza art. În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca terţul să dobândească imobilul prin uzucapiune practica judiciară şi doctrina s-au orientat. Efectele desfiinţării partajului faţă de terţi.. Dreptul nr. actul să fie cu titlu particular.334. 9/1993. 3 A se vedea Fr. actele de dispoziţie se menţin. pag. Deak. pag. op cit. pag. asemenea acte sunt recunoscute ca valabile . după împrejurări.Chirică. În ceea ce priveşte actele de dispoziţie. spre menţinerea în totalitate a actului de înstrăinare. în baza gestiunii de afaceri sau a mandatului tacit. sau terţii ce cu bună credinţă au intrat în relaţii contractuale cu persoanele în cauză nu vor fi nevoiţi a suporta rigoarea acestor principii? Problema are o rezolvare relativ unitară în doctrina şi practica judiciară3. deoarece ele folosesc tuturor coindivizarilor. Aceste condiţii sunt următoarele: a. C. 191. În privinţa bunurilor mobile corporale. în special a celor de dispoziţie.Toader. În privinţa actelor de înstrăinare a imobilelor sau de constituire de drepturi reale asupra acestora. Se pune întrebarea care este soarta acestor acte juridice. În intervalul scurs de la data efectuării operaţiunii de partaj şi până la desfiinţarea ei. dacă dobânditorul a fost de bună credinţă. în măsura în care sunt utile indiviziunii.. dar pot fi şi acte de dispoziţie. adică dacă a avut convingerea că dobândeşte bunurile de la un proprietar bazat pe un act de partaj valabil. 1909 Cod civil. R. în privinţa actelor de conservare sau de administrare . Consideraţii în legătură cu aplicarea principiului aparenţei de drept în materia moştenirii. în baza principiului error communis facit jus. deoarece presupune scurgerea unui interval mare de timp. . trebuie făcută distincţia între bunurile mobile şi imobile. însă o astfel de apărare se poate rar folosi. care presupune însă îndeplinirea unor condiţii ce formează teoria moştenitorului aparent. chiar dacă nu ar fi intervenit operaţiunea de partaj care a creat aparenţa de proprietar exclusiv pentru copărtaşul care încheie actele juridice. sau constituire de drept real. cit. cit.335. Macovei. Astfel. cu atât mai puţin se pune problema ca ele să fie desfiinţate atunci când au fost încheiate într-o perioadă în care atât copărtaşul cât şi terţii au crezut în calitatea de proprietar exclusiv a acestuia. pag. terţii de bună credinţă s-ar putea apăra prin invocarea uzucapiunii. op. după mai multe decenii de controverse.Popescu.

A se vedea în acest sens I.21 şi urm. cel interesat putând face dovada faptului că terţul cunoştea viciile titlului înstrăinătorului. actul juridic de dispoziţie încheiat cu terţul dobânditor se menţine şi desfiinţarea partajului nu are ca efect renaşterea stării de indiviziune şi cu privire la acel bun. dec. 4/1997. la componenţa masei indivize şi la toate operaţiunile legate de partaj. Amintim că potrivit art. În cazul în care terţul dobânditor a cunoscut. d. aşa încât poziţia subiectivă a moştenitorului aparent interesează mai puţin. Caracterul comun al erorii nu trebuie însă înţeles în sensul că şi dispunătorul ar fi necesar să încheie actul sub imperiul acestei erori. după cum coindivizarul înstrăinător a fost de bună sau de reacredinţă . 4 Trib. acest preţ urmând a fi împărţit conform cotelor părţi cuvenite din bunurile indivize. 5 În doctrina recentă s-a susţinut că pe lângă cele 4 condiţii ar mai fi necesar . prin orice mijloc de probă. poate crea o eroare comună şi invincibilă asupra calităţii de proprietar a copartajantului care înstrăinează bunuri din cele atribuite în exclusivitate. pag. În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile menţionate 5. dar şi pentru alte persoane care s-ar fi aflat în situaţia acestuia. În cadrul noii operaţiuni de partaj se va lua însă în calcul preţul pe care coindivizarul l-a încasat. Caracterul invincibil al erorii semnifică faptul că aceasta este atât de puternică în crearea aparenţei înşelătoare încât demersurile. actul să fie cu titlu oneros.. c. civ. Prezumţia este însă una simplă.305 b. 2 Cod civil. să existe o eroare obştească. Aceasta deoarece partajul judiciar presupune un control al instanţei cu privire la calitatea de coindivizari. o eroare care ar fi creat o aparenţă în ceea ce priveşte calitatea de proprietar a dispunătorului nu numai pentru terţul contractant. Principiul error communis facit jus a fost creat în ideea apărării terţilor de bună-credinţă şi nu a dispunătorului. ceea ce înseamnă că acesta trebuie să fi contractat având convingerea fermă că contractează cu adevăratul proprietar al bunului.Lulă.33. buna credinţă se prezumă(bona fides praesumitur). pag. sau valoarea imobilului înstrăinat. În cazul în care una sau mai multe condiţii dintre cele menţionate nu sunt ca interesul terţului dobânditor în menţinerea actului să fie precumpănitor faţă de interesul adevăratului proprietar. Discuţii cu privire la buna-credinţă şi aparenţa în drept.D. Cu titlu de exemplu arătăm că existenţa unei hotărâri judecătoreşti prin care se stabileşte masa succesorală. în C. sect. sau cu diligenţe minime putea să cunoască nevalabilitatea titlului de proprietate al vânzătorului. ceea ce trebuie dovedit. în Dreptul nr. operează regula de drept potrivit căruia nevalabilitatea titlului de proprietate al înstrăinătorului antrenează desfiinţarea titlului subachizitorului4. civ. Supr.. pentru că ar fi inechitabil să fie protejat dobânditorul cu titlu gratuit al unui imobil în defavoarea celui ce urmăreşte să evite o pierdere. nu ar putea înlătura aparenţa creată. 568/1983. cercetările efectuate cu toată diligenţa specifică omului prudent. nr. 1899 alin. 1983.. succesorii şi se efectuează partajul. credinţa că se contractează cu adevăratul proprietar. terţul să fi fost de bună-credinţă.

actul de înstrăinare putând constitui. iar dacă. 40. vânzarea va rămâne fără efect6. cit. bunul revine coindivizarului care a şi dispus de el şi care în virtutea efectului declarativ al partajului este considerat retroactiv proprietar. Popescu. pag. în funcţie de împrejurările concrete ale cauzei. uneori. actul nu este anulabil sau nul. se poate îndrepta cu acţiune în garanţie pentru evicţiune contra vânzătorului. op. un criteriu pentru ca bunul să fie atribuit coindivizarului care a contractat cu terţul. el este supus unei condiţii rezolutorii în sensul că dacă bunul cade.. total sau parţial. R. În situaţia de mai sus deci.306 îndeplinite. Toader. În sensul că această vânzare va fi nulă pentru lipsa calităţii de proprietar a vânzătorului a se vedea C.. actul de dispoziţie rămâne valabil. 6 . Vrem însă să subliniem că totuşi împrejurarea arătată constituie un criteriu de preferinţă cu valoare redusă. ci ţinând cont de regimul juridic al bunurilor aflate în stare de indiviziune. Terţul dobânditor cu titlu oneros. bunul reintră în masa indiviză şi este supus în natură operaţiunii de partaj. dimpotrivă.. în urma partajului. rămas fără imobil ca urmare a desfiinţării retroactive a contractului prin efectul atribuirii imobilului altui coindivizar decât cel contractant. în lotul altui coindivizar decât înstrăinătorul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful