You are on page 1of 6

Expresionismul

Denumirea miscarii artistice studiate porneste de la caracterizarea unor tablouri ca fiind "expresionisme" de un pictorul francez Julien Auguste Herve. Termenul i-a mai fost atribuit lui Louis Vauxelles, cronicarul de arta plastica de la celebrul ziar Le Figaro, care a definit picturile lui Matisse drept "expresioniste". Arta plastica expresionista pastreaza temele traditionale pe care le expune intr-o formula noua, prin excesul de culoare, cromatica stridenta, contrastanta, linii frante si curbe. Aceasta estetica se rasfrange si asupra literaturii, care cultiva cu precadere trairii corvarsitoare, deci stridente, aspiratia eului spre absolut. Ca precursor al curentului expresionism modern este considerat Van Gogh, asa cum Cezanne este considerat precursor al cubismului, iar Gauguin al simbolismului – toate aceste curente fiind reacții la impresionism. Spre deosebire de celelalte mișcări de avangarda a căror patrie a fost Franța și Italia, expresionismul bântuie mai ales tarile nordice, în lumea slava și germanica, patria lui, unde s-a produs ecloziunea și explozia, fiind Germania. Cu o mențiune însa, și anume contribuita norvegianului Munch cu renumitul sau Țipat, expresionismul fiind în general considerat un țipăt, un strigat. Pentru ca, asa cum declara Kandinsky, “prin mijlocirea unui colt din natura”, arta dezvăluie de fapt lumea spirituala a artistului, acesta recreând lumea din imagini zămislite în sufletul sau.

Întrucât arta germana încă din vremea supremației goticului și a Renașterii. prin artiști ca Grunewald. arta apărea astfel.Tipatul Edvard Munch. Oslo sursa: wikipedia Ca reprezentare a trăirilor sufletești ale artistului și deci nu a obiectului. artiștii germani sa promoveze înaintea altora expresionismul. nu ca redare”. 1893 Galeria Nationala. Jawlensky si Mariana Veriovkin. în afara de germanii Marc si Macke. au participat ca fondatori și rusii Kandinsky. pentru expresioniști. era firesc ca. cum spunea Herwarth Walden. își demonstrează înclinația spre potențarea expresiei prin distorsionări ale formei. in care. ca “dare. . urmând tradiția. Pași hotărâtori în acest sens au făcut gruparea “Die Brucke” (Podul) în anii 1905-1913 și gruparea “Der Blaue Reiter” (Călărețul albastru) in anii 1911-1914.

în expresionism au fost doua direcții: una mistica. cea mai bogata în personalități. futurism. orfism. O distincție mai trebuie făcuta intre expresionismul din pictura. Grosz. cunoscut și sub numele de “pictura gestuala” sau de “Action Painting”. Heckel. 1919 Muzeul National de Arta Moderna. Marc. Rivera. Dintr-o lista nici pe departe completa fac parte. . Cat privește arta romanească. Aceasta din urma. un Tuculescu și unele realizări mai vizibile in grafica. germanii Kirchner. decepționistă și alta presupunând militantism social în numele unui crez. aici nu s-a putut constata un impact prea puternic al expresionismului: un Mattis Teutsch. a avut un rol important în luptele sociale. acesta din urma fiind caracteristic pentru germanici. Beckmann. francezii Rouault si Gromaire. Paris sursa: wikipedia Din punctul de vedere al stărilor de spirit subiective exprimate de artiști. belgianul Ensor. Nolde. un Lascar Vorel. austriacul Kokoschka. reionism etc. promovat in ultimele decenii în școala din New York. ca o replica la abstracționismul European derivate din cubism. lituanianul Soutine.In cenusiu Vasili Kandinsky. Exista și un expresionism abstract. mexicanii Siqueiros. Pechstein. un Hans Eder. Orozco. și expresionismul bazat în special pe culoare. Dix. ca adepți ai expresionismului. Barlach. Schmidt-Rottluff. in lupta contra războiului și în afirmarea curentului în Europa și pe alte continente. în care rolul principal îl joaca linia. Macke.

Privirile umbrei sursa: wikipedia Ion Tuculescu Privirile umbrei Ion Tuculescu sursa: wikipedia .

Fereastra Hans Eder .

Elemente definitorii ale expresionismului:  permanenta nevoie de absolut. macabrul. a increatului.ro/cursuri-online/expresionismul-aspiratia-eului-spre-absolut. stranii. cucelebrul său tablou Ţipătul . magicul  imagini poetice sunt vii. neantul. Ele au fostredate patrimoniului universal şi iubitorilor de artă.ro http://www. natura halucinanta  categorii estetice cultivate: fantasticul. elveţianul Cuno Amiet. dezagregarea eului. Vasile Florea si Gheorghe Szekely.scribd. olandezii Lambertus Zijlşi Kees van Dongen.finlandezul Akseli Gallen-Kallela precum şi cehul Bohumil Kubista.Expresionismul devine incepand cu 1933. ca o dovadă că violenţa nu poate învingeniciodată frumosul.wikipedeia. În anul1937se organizeazăexpoziţia "Arta degenerată": expresioniştii sunt prezentaţi aici ca duşmani ai regimului şi raseigermane. prin spiritualizarea trairilor. aspiratia spre ideal  anularea vechilor dogme ale realismului care nu fac nimic altceva decat sa surprinda realitatile factice. la universul mitic  tragismul existential surprins si depasit odata ce fiinta reuseste sa atinga absolutul. in favoarea cautarii unei realitati spirituale  cautarea originalului. disperarea. moartea. socant Bibliografie: “Mica encinclopedie de arta universala”.ecursuri. 2005 www. Operele lor sunt confiscate şi excluse din muzee.În afaraGermaniei. grotescul. a ineditului  reintoarcerea la primordial. absenta. s-a reuşit recuperarea multor tablouri. în ciuda distrugerilor şi arăzboiului. Editura “Litera International”. chiar dacă unele au fost deteriorate. contrastante asemenea picturilor expresioniste  limbajul este uneori violent. cei mai cunoscuţi pictori expresionişti sunt norvegianulEdvard Munch. logice ale vietii.com/doc/74505124/41/Expresionismul-in-artele-plastice . acestea devenind cosmice. metafizice  teme si motive predilecte: tristetea si nelinistea metafizica. Din fericire.ţinta atacurilor naziste.html http://www. la origini. miticul.