BORDEROU PIESE SCRISE: -Tema proiectului; -Memoriu tehnic justificativ; -Calculul higrotermic; -Calculul sarpantei; -Evaluarea incarcarilor; -Calculul

structurii; -Calculul scarii; -Calculul stalpilor,stalpisorilor si al centurilor; -Calculul planseului; -Calculul fundatiei; -Calculul tehnologic; -Calculul economic.

PIESE DESENATE: -Fatada principala; -Fatada laterala; -Plan subsol; -Plan parter; -Plan etaj; -Plan acoperis; -Plan fundatii.Detalii; -Armare stalpi si stalpisori; -Armare centuri in elevatie; -Plan cofrare-armare scara; -Plan cofrare-armare planseu; -Plan sarpanta.Detalii.

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV A. Memoriu de arhitectura 1. DATE GENERALE ALE INVESTITIEI:

1.1 Denumire proiect: Construire locuinta pe teren proprietate privata; 1.2 Beneficiar: Horez Iulian si Viorica; 1.3 Amplasament: Str.Spancioc,Nr.15. 2.TEMA DE PROIECTARE: Prezenta documentatie s-a intocmit la comanda beneficiarului ,in baza temei de proiectare ,in conformitate cu prevederile Certificatului de Urbanism si cu legislatia in vigoare referitoare la autorizarea executarii lucrarilor de constructie. Prin tema,beneficiarul solicita construirea unei locuinte individuale cu regimul de inaltime S+P+M. Proiectul a fost intocmit in baza urmatoarelor documente: ●Certificat de urbanism; ●Act de proprietate; ●Ridicare topografica; ●Studiu geotehnic. 3.AMPLASAMENT: Terenul pe care se amplaseaza constructia,cu o suprafata totala de 418 mp,se afla in intravilanul Municipiului Iasi.Acesta are o forma poligonala neregulata si nu prezinta denivelari semnificative,panta generala fiind descendenta de la nord la sud. Accesul auto si accesul pietonal se vor face din strada Spancioc pe latura nordica a amplasamentului. Zona este studiata din punc de vedere urbanistic (aliniament,regim de inaltime,distanta fata de vecinatati,plastica arhitecturala) prin Planul Urbanistic de Detaliu aprobat de Primaria Municipiului Iasi,iar reglementarile specificate sunt respectate intocmai de documentatia prezenta. Accesul pietonal principal la locuinta, se desfasoara prin intermediul unei alei descoperite, care dirijeaza circulatia dinspre accesul de la strada catre o terasa de acces situata la nivelul parterului(cota ±0,00).Imobilul beneficiaza si de un acces secundar pozitionat pe latura sudica a constructiei. 4. DATE CARACTERISTICE ALE BUNULUI IMOBIL: Suprafata construita a cladirii este de 94 mp avand inaltimea la streasina de 3,92 m. Structura de rezistenta se va realiza din pereti portanti din zidarie de caramida,cu fundatii din beton armat si elemente de rezistenta (plansee,grinzi,stalpi,stapisori,si centuri), de asemenea din beton armat. Sarpanta se va realiza din lemn, cu invelitoarea din tabla cutata tip "Lindab" de culoare verde. Perimetral locuinta va fi prevazuta cu trotuare din beton.

●Pentru incarcari seismice, zona C, Ks=0,20 si Tc=1,0 s , conform normativului P100-92;

●Pentru incarcari produse de actiunea vantului, zona C, conform STAS 10101/20-90, cu o presiune dinamica de baza , la inaltimea de 10 m deasupra terenului si coeficientul de variatie terenului liber este de 0,65;

=0,55 KN/

a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra

●Pentru incarcari date de zapada , zona C, conform STAS 10101/21-92,cu o valoare a greutatii de referinta a stratului de zapada =1,50 KN/ , pentru o perioada de revenire de 10 ani; ●Categoria de importanta conform normativului P100-92 este C(normala); ●Clasa de importanta conform STAS 10100/0-75 este III. 5. SOLUTIA DE ARHITECTURA: Locuinta propusa prin prezenta documentatie se inscrie in plan, in principal, intr-un dreptunghi cu decupaje.Inaltimea totala a constructiei este de 7,35 m de la cota trotuarului pana la cota coamei acoperisului. Avand in vedere configuratia, dimensiunile si topometria terenului, imobilul S+P+M propus se va amplasa in teren in modul urmator: -fata de strada Spancioc,acesta va avea o retragere variabila de la 4,00 m in coltul cel mai apropiat de limita proprietatii; -fata de limita laterala vestica a proprietatii, se va alinia paralel, la o distanta de 3,00 m; -fata de limita sudica a proprietatii, locuinta va fi amplasata, de asemenea la distante variabile fata de aceasta, in coltul cel mai apropiat distanta fiind de 3,15 m. Se propune un volum simplu care sa se integreze in imprejurimi, respectandu-se prevederile din certificatul de urbanism.Volumul va fi amplasat in partea vestica a terenului, astfel incat sa ramana cat mai mult spatiu pentru amenajarea unei gradini in partea de est. Din punct de vedere functional locuinta este rezolvata astfel: La nivelul parterului (S.C=94 mp; S.U=71,15 mp) sunt organizate spatiile de zi ale locuintei: holul de acces (S=15,35 mp), camera de zi (S=19,15 mp), bucatarie (S=11,05 mp),centrala termica (S=2,05 mp), grup sanitar de serviciu (S=4,55 mp), garaj (S=16,25 mp).Acestea sunt dispuse astfel incat locul de luat masa si camera de zi vor beneficia de orientare favorabila spre sud, cu posibilitatea accesului spre terasa exterioara ce se desfasoara in partea din spate a casei. In legatura cu holul de intrare va fi amplasat un grup sanitar de serviciu si garajul, situat la cota ±0,00 a locuintei, cu acces din exterior pe o rampa de la cota -0,45 a terenului. Din holul locuintei se distribuie accesele atat pe orizontala cat si pe verticala. La mansarda (S.C=92,80 mp; S.U=65,65 mp) este organizata zona de noapte care cuprinde trei dormitoare cu urmatoarele suprafete: dormitor matrimonial, S=19,05 mp; dormitor 2, S=11,95 mp; dormitor 3, S=15,30mp si o baie cu suprafata de 7,30 mp. Tencuielile interioare sunt simple, acoperite cu un strat de vopsea lavabila alba.Tamplariile se vor executa din lemn stratificat si geam termopan.Mana curenta a parapetelor teraselor si balcoanelor se va realiza deasemeni din lemn stratificat. Invelitoarea se va executa din material tip "Lindab" de culoare verde-inchis. Acoperisul va fi prevazut cu jgheaburi si burlane,care vor favoriza scurgerea apelor meteorice. Aleea de acces situata intre accesul dinspre strada pe parcela si terasa de intrare amenajata la cota ±0,00 este tratata cu pavele din piatra care directioneaza circulatia pietonala catre accesul in locuinta. Restul terenului va fi amenajat cu spatii verzi plantate, realizate printr-un

este valabila numai pentru obtinerea autorizatiei de construire. indiferent ca ea este solicitata de beneficiar.I. beneficiarul are obligatia obtinerii avizelor si studiilor specificate in Certificatul de Urbanism.8 m. Regimul de inaltime : subsol partial+parter+mansarda. instrainat fara acordul proiectantului.187 mp. ●S. posterioara si partial pe limita de proprietate dinspre strada se vor planta arbori.C. iar categoria de importanta este normala "C". toate acestea fiind necesare obtinerii autorizatiei de construire.A. 8. MEMORIU TEHNIC STRUCTURA 1. spre o executie corecta. acesta va pune proiectantul in legatura cu executantul pentru analizarea si insusirea corecta a proiectului. Dupa contractarea executiei de catre beneficiar. GENERALITATI: Constructia este situata in Municipiul Iasi pe strada Spancioc nr. amplasamentul se afla in zona seismica "C" avand Ks=0. ●S. a verificarii tehnice de la un verificator atestat. B. 15. .DISPOZITII FINALE: Pe toata durata executarii lucrarilor de constructie se vor lua masuri de protectie a muncii specifice fiecarei categorii de lucrari.137 mp.8). Horez Iulian si Viorica. 10. iar inaltimea mansardei variaza de la 1.0 s.80 m la peretii din axa B.beneficiar fiind dl. executant sau oricare alta parte. Proiectul nu poate fi reutilizat. inaltimea parterului este de 2.D.U. Conform normativului P100/92. cat si ca materiale se va face numai de catre proiectant. (aria desfasurata) .60 m la peretii din axele 1-4 pana la 2. (aria utila) . 9. Prezenta documentatie P. multiplicat.studiu atent peisagistic. INDICATORI FIZICI REALIZATI: ●S.S. Nerespectarea acestui aliniat atrage sanctiuni utilizatorului (incalcarea dreptului de autor). Se vor respecta normele si instructiunile privind protectia muncii pe tot parcursul executiei. Dupa primirea documentatiei.4 m. Inaltimea subsolului este de 2. Perimetral.20 si perioada de colt Tc=1. 6. Clasa de importanta este III (α=0.: La executie se vor respecta prevederile normativelor si instructiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. Inceperea lucrarilor se face numai dupa obtinerea autorizatiei de construire. pe limitele de proprietate laterale. Orice modificare a proiectului. In caz contrar proiectantul isi declina orice responsabilitate si este absolvit de eventualele urmari nedorite din timpul executiei sau a exploatarii constructiei. (aria construita) .94 mp.C. atat ca solutie tehnica.RESPECTAREA NORMELOR P. FAZELE DE EXECUTIE LA CARE PROIECTANTUL VA FI PREZENT: Acestea se vor stabili prin intocmirea unui program de urmarire a executiei de catre proiectant de comun acord 454d31e cu beneficiarul in baza unui contract.

S.N. prevazuta cu centuri la partea inferioara si superioara.0.cu sectiunea de 40x60 cm si elevatie din beton Bc15 (C12/15).este urmatoarea: -pentru G.F. realizate dintr-o talpa de fundatie din beton simplu Bc10 (C8/10).T. 2. in grosimi de 4.05 m. cu conditia patrunderii cu 10 cm in stratul de argila grasa contractila.90 m fata de cota terenului natural (C. In infrastructura se vor ancora barele din stalpisorii suprastructurii. 3.90 m.90 m fata de suprafata terenului natural (STAS 6054-77).: *fundarea constructiei se va realize in stratul de praf nisipos argilos.50 pana la 4. ●zona "C" din punct de vedere al actiunii date de zapada .70 pana la 1. Armarea se va realiza cu otel PC52 si OB37. neagra-cenusie. plastic vartoasa. SUPRASTRUCTURA: .N. *adancimea de inghet este de 0.50 m.Amplasamentul se incadreaza in: ●zona climatica II . *portanta terenului de fundare (fundate in stratul de argila grasa contractila).50 m.INFRASTRUCTURA: Infrastructura se va realiza sub forma unor fundatii continui sub zidurile structurale.: -pentru G. *apa subterana este prezenta la adancimea de 1.T. terenul de pe amplasament are urmatoarele caracteristici: *umplutura de pamant in grosimi de 1. Partea superioara a elevatiei este la cota . -NOTA GEOTEHNICA: Conform studiului geotehnic. *argila grasa contractila.60 m de la cota terenului natural (C.STAS 1907/91.).).STAS 10101/21-92.60 m. *argila marnoasa bazalta prezenta la peste 10.Inaltimea elevatiei va fi de 40 cm. ●zona "C" din punct de vedere al actiunii date de vant . *adancimea de fundare este de 1. *praf nisipos cu trecere in nisip in grosimi de 4.40 pana la 4.STAS 10101/20-90. cu o adancime de patrundere de minim 20 cm.

-se verifica natura terenului de fundare la cota de fundare. pana la atingerea unui grad de compactare mediu de 95% si minim de 92%. Inainte de punerea in lucru a pamantului se va determina umiditatea optima de compactare si se vor aduce corectii dupa caz. de 13 cm grosime si va fi armat cu otel PC52 si OB37.15). -umpluturile se vor executa in straturi elementare de 10-15 cm care se vor compacta cu maiul mecanic sau manual. stalpi. iar grinzile de 25x35 cm.praf argilos conform normativului C169/88. Ca structura de rezistenta mansarda va avea un parapet perimetral din zidarie de caramida cu inaltimea de 1.LUCRARI DE TERASAMENTE: 4. Toate elementele din lemn de brad care formeaza structura de rezistenta a mansardei se vor ignifuga si proteja cu substante contra daunatorilor lemnului. .Stalpisorii si centurile vor avea sectiunea de 25x25 cm.1 EXECUTAREA SAPATURILOR: Executarea sapaturilor se vor realiza in conformitate cu prevederile din "Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale" indicative C169-88.5 cm. Materialele utilizate in stalpisori.2. Planseul peste parter se va realize din beton armat monolit marca Bc15 (C12/15 conform NE 012-99). aferente lucrarilor prevazute in poroiect.5 cm pentru a se evita formarea puntilor termice. -se dezafecteaza zona.9. 4.Toate golurile de usi si ferestre vor fi bordate la partea superioara cu centuri buiandrug. 13.Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti structurali din zidarie de caramida solidarizati cu stalpisori si centuri. -la executie se vor respecta ordinea si tehnologia. Ancorarea zidariei de umplutura in dreptul stalpisorilor se face prin prevederea de strepi din beton si de bare Φ6 mm (mustati) lasate din stalpi la intervale de 60 cm pe verticala. stalpii de 25x45 cm. vor fi prelungiti la mansarda pana la cote variabile in functie de panta acoperisului. Stalpisorii si centurile din peretii exteriori. Zidaria se va realize din caramizi cu goluri verticale 290x240x138 mm de marca 75.2 EXECUTAREA UMPLUTURILOR: -umpluturile de pamant in jurul fundatiilor sau sub pardoseli se vor realiza din pamant sortat din cariera-argila prafoasa. Toti peretii portanti de la parter impreuna cu stalpisorii aferenti lor. normativ P2-85 pct.Peretii exteriori portanti au grosimea de 37.iar cei interiori portanti de 25 cm. 4. iar mortarul din rosturi va fi de marca M50z. -se executa sapaturile pentru fundatii sub protectia sprijinirilor. In centura de la partea superioara a peretior mansardei se vor prevedea mustati Φ8/40 cm cu care se vor ancora elementele din lemn ale acoperisului. care intra in rosurile orizontale ale zidariei (cf. centuri si grinzi vor fi: beton clasa Bc15 ( C12/15) conform NE 012-99 si armaturi PC52 si OB37.60 m. Scara de acces la subsol precum si la mansarda se va realize din beton armat. 13. vor fi placati cu polistiren extrudat in grosime de 12.1. -nu se va trece la executia lucrarilor de betoane decat dupa incheierea proceselor verbale de verificare a naturii terenului de fundare. prevazut cu stalpisori si centuri. in care se va ancora cosoroaba cu ajutorul unor mustati Φ8/40 cm.pct.

-in varianta de turnare a structurii nivelului in 2 etape. *existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleaca din fundatii (armaturi longitudinale din stalpi). -toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei fundatiilor se vor consemna in procesele verbale de lucrari ascunse. 5. pozitia si diametrul armaturilor. s-au adus si verificat materialele necesare. -lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce au fost realizate corespunzator masurile pregatitoare. *continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevazute in proiect. Receptionarea lucrarilor de fundatii: -lucrarile de fundatii se vor receptiona conform normativului C56-85.Rosturile de turnare (de lucru) se vor trata conform prevederilor din NE 012-99. iar utilajele si dotarile necesare sunt in stare de functionare.Rezultatele acestor verificari se vor consemna in procesul verbal de lucrari ascunse. centurile si planseele unui nivel se vor executa in aceeasi etapa sau in 2 etape astfel: *se vor executa in prima etapa stalpii pana la cota inferioara a grinzilor si centurilor. grinzile. -lucrarile de fundatii se incep spre executare numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente. vor aparea rosturi de turnare la partea inferioara a grinzilor. 6. *se vor executa in a doua etapa grinzile inclusiv nodurile stalp-grinda si planseele. indicativ NE 012-99.-verificarile se vor efectua conform normativului C169-88 pentru fiecare strat elementar. care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor tehnice precum si ca toate cofrajele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si corect pregatite. 7.Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in STAS este de 1% pentru mediu si 2% pentru minim. *aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiect la turnarea betoanelor. *modul in care se respecta acoperirea armaturilor cu beton. beton armat si beton precomprimat". -betonarea va incepe dupa verificarea existentei proceselor verbale de lucrari ascunse.LUCRARI DE FUNDATII: -lucrarile de fundatii se vor executa in conformitate cu prevederile din "Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii" indicativ P10-86. -la executarea fundatiilor se vor avea in vedere: *materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor tehnologice in vigoare.LUCRARI DE HIDROIZOLATII: . -se vor mai verifica urmatoarele aspecte la receptionarea lucrarilor de fundatii: *clasa betonului. -stalpisorii.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON ARMAT MONOLIT: -lucrarile se vor realiza in conformitate cu prevederile din NE 012-99. *rosturile de turnare vor respecta prevederile din prescriptii tehnice "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton.

se va verifica daca sunt asigurate conditiile realizarii aderentei stratului suport (suprafete umezite in prealabil. *continuitatea stratului izolator pe toata suprafata. "Norme generale de protectie a muncii " editia 1996. precum si daca golurile de instalatii sunt corect pozitionate astfel incat sa nu fie necesare spargeri ulterioare. 90-1996. realizata din carton asfaltat si amorsaj din bitum. 10. -termoizolatia stalpisorilor din beton se va executa intre rebordurile din dreptul planseelor.Hidroizolatia folosita va fi de tip elastic. -normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros: C16-84. fara impuritati. -instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton: C28-83. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII: La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a muncii prevazute in legislatia in vigoare in special din: "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" editia 1993. zone segregate sau fisuri peste limitele admise. -inainte de inceperea lucrarilor se verifica daca suprafata de aplicare a hidroizolatiei nu prezinta discontinuitati.LUCRARI DE TERMOIZOLATII: -lucrarile de termoizolare a elementelor din beton (plansee. in care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. *daca executia s-a efectuat in ordinea si etapele corespunzatoare. -indiferent de tipul de izolatie prevazut. Legea Protectiei Muncii Nr. -nu se vor executa lucrari de hidroizolatii pet imp de ploaie. 8. *daca pe parcursul executiei au fost verificate suprafetele suport. printre care: -normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat: NE 012-99.). -receptia hidroizolatiilor se face pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse din care sa reiasa: *daca structura hidroizolatiei este identica cu cea prevazuta in proiect. centuri si stalpisori) vor fi executate in conformitate cu prevederile tehnice specifice materialului din care este executata termoizolatia. iar a grinzilor se va executa pe inaltimea grinzii sub rebordul din placa. 9. la receptie se vor avea in vedere: *calitatea si dimensiunile materialelor folosite.EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS: Pe timp friguros lucrarile se vor executa in conditii prevazute in actele normative in vigoare.-lucrarile de izolatii se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului si a normativului C112-86. conform proiectului. *modul de prindere si protectie. Dintre masurile speciale ce trebuie avute in vedere se mentioneaza: . -ancorarea placajului din polistiren se face cu plase de rabit prinse de bare Φ6 prevazute la 60 de cm distanta pe verticala pentru stalpi (sau cu bolturi impuscate) si 40 cm distanta pentru grinzi. calitatea amorsajului si realizarea corecta a straturilor. precum si "Norme specifice de protectie a muncii pentru diferite categorii de lucrari". etc. Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg personalul din executie. Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice elaborate de tehnologul executant.

. parapeti. mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele in vigoare. -Protectia termica. Pentru lucrarile de beton si beton armat pe diferite faze de executie care devin lucrari ascunse.). -Eficienta de ansamblu a protectiei termice. dispozitive. constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de munca (masuri prevazute si in "Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrari"). sanatatea oamenilor. -Exigente de igiena.Acestea sunt de mai multe feluri si anume: -Exigente de rezistenta si stabilitate. verificarea calitatii trebuie consemnata in "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse". -Exigente de siguranta in exploatare. Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii prezentate nu au caracter limitativ. etc. *se vor face amenajari speciale (podine de lucru. refacerea si protectia mediului. grinzi si centuri. CALCULUL HIGROTERMIC CALCULUL TERMIC Executia unei constructii presupune respectarea unor exigente de performanta. -Protectia impotriva zgomotului. *toate dispozitivele.Aceste criterii se pot exprima astfel : -Capacitatea de izolare termica. 11. *dupa armarea centurilor elevatiei. -Exigente de siguranta la foc.*zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii. *dupa montarea armaturilor pentru stalpisori. hidrofuga si economia de energie. La urmatoarele faze verificarile se vor face in prezenta proiectantului: *dupa executarea sapaturilor la fundatii. Fiecare exigenta in parte implica indeplinirea unor criterii de performanta. *asigurarea cu forta de munca calificata si care sa cunoasca masurile de protectie a muncii in vigoare din "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" editia 1993 cap. exprimata prin coeficientul global de izolare termica . 1-41. la transmiterea caldurii . CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR: Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face in conformitate cu prevederile din NE 012-99. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o faza ascunsa. exprimata prin rezistenta termica specifica corectata.

Calculul rezistentei termice specifice R NOTA:Acest calcul se efectueaza pe tipuri de elemente intr-o zona curenta. cu verificarea posibilitatii de acumulare a apei de la an la an. exprimat prin temperatura medie rezultanta a suprafetelor elementelor de constructie -Calculul la condens : * pe suprafata elementelor de inchidere.-Capacitatea anvelopei de a anula si intarzia efectul variatiilor de temperatura (inertie termica) exprimata prin defazajul . Cladirea este amplasata in localitatea Iasi. exprimata prin permeabilitatea la aer. . *in interiorul elementelor. a) PERETE EXTERIOR: . -Ventilarea incaperii. -Confortul termic. zona climatica III cu Te = -18°C. 1.

Denumire strat Grosime (m) de material Tencuiala exterioara Izolatie termica polistiren extrudat Zidarie cu goluri verticale Tencuiala interioara M50T Coeficient de conductivitate termica λ ( W/mK ) 0.29 0.Nr.93 0.04 0.87 1 2 3 4 0.70 0.crt.005 x 0.015 Verificare: b) PLANSEU INFERIOR: b1) Planseu inferior peste sol (cu pardoseala rece): .

Nr.crt.

Denumire strat de material

Grosime (m)

1 2 3 4 5 6

Padroseala C8/10 Placa din b.a Izolatie termica:polistiren extrudat Strat filtrant Strat 1 pamant Strat 2 pamant

0.02 0.1 x 3.0 2.0

Coeficient de conductivitate termica λ (W/mk) 1.74 1.74 0.04 2.0 4.0

Verificare:

b2) Planseu inferior peste subsol (cu pardoseala rece)

Nr.crt.

Denumire strat de material

Grosime (m)

1 2 3 4

Tencuiala intrados M50T Izolatie termica:polistiren expandat Placa din b.a Mozaic turnat

0.01 x 0.15 0.02

Coeficient de conductivitate termica λ (W/mk) 0.87 0.04 1.74 0.93

Verificare:

c) ACOPERIS:

Se calculeaza o rezistenta medie :

d) TAMPLARIE: NOTA:Tamplaria se va realiza din lemn stratificat si geam termopan.

2.Calculul rezistentei termice specifice corectate R'

V.:curent-3 bucati .2.:colt iesind-5 bucati b)R.V.:colt intrand-1 bucata c) R.Calculul lungimilor puntilor termice a) R.V.1.

O.O.:curent-1 bucata e) R.:pereti exteriori pe fundatii f) R.V.:pereti interiori pe fundatii .d) R.

O.:centura de rezemare a mansardei .g) R.:planseu current-perete exterior h) R.O.

i) R.:contur tamplarie La parter: .O.

2Calculul efectiv al rezistentei termice specifice corectate R' -Calculul se efectueaza tabelar : Element Denumire punte Ψ L Ψx L A R U' R' .La mansarda: Lungimea tamplariei pe contur : 2.

:colt intrand R.3 4.Suprafata tamplariei exterioare : ferestre si usi 3.25 100.O.:curent R.O.2 15.:curent R.6 433.97 433.:contur tamplarie TOTAL 0.PERETE EXTERIOR R. R.12 0.5 6.9 0.15 433.15 0 3 2.2.1 0.42 433.15 0.08 0.O.5 25.:contur tamplarie R.18 0.42 7.1 0.V.3.Volumul interior incalzit : 3.22 0.15 0.5 2.:colt iesind R. pe fundatii R.:planeseu currentperete ext.:centura de rezemare a mansardei TOTAL R.87 2.1 0.2 41.42 3.O.Suprafata opaca a peretilor exteriori : .485 Unde : 3.25 0.06 0.O.:pereti ext.09 0. pe fundatii 0.42 25.71 54.62 0.2 0.O.69 0.24 3.94 3.15 25.O.22 25 100.Calculul coeficientului global de izolare termica G 3.66 8.5 2.2 0.87 4.85 0.25 4.25 0 0.2 15.O.12 0.:pereti int.V.2 41.:pereti ext.18 41.2 PLANSEU INFERIOR 41.08 0.87 0.55 2.V.:centura de rezemare a mansardei TOTAL R.507 1.0 ACOPERIS TAMPLARIE TOTAL R.87 4.18 3.26 3.V. pe fundatii R.6 0 15 5 41.1.

Determinarea lui : Se calculeaza raportul : 3.3.5.4.6.Suprafata totala a anvelopei : 3.Calculul efectiv al coeficientului global de izolare termica G : Calculul se face folosind formula : Cladirea se afla in oras. deci rata ventilatiei va fi : CALCULUL SARPANTEI CALCULUL SARPANTEI .

1.Calculul sarpantei se face in baza codului NP 005-2003 MLPAT pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn. Capriorii. panele si popii se calculeaza la incarcarile de calcul. Calculul capriorului a) Schema statica si suprafata aferenta : . ca grinzi simplu rezemate. Verificarea se face in domeniul elastic de comportare al materialului.

b) Evaluarea incarcarilor: .incarcari din actiunea zapezii : .greutate proprie : .incarcari din actiunea vantului : .invelitoare si suportul invelitorii : .

de rezistenta la incovoiere plana : - de rezistenta la forfecare : - de rigiditate : ..incarcari utile : c) Ipoteze de calcul : d) Verificari : .

Calculul panei: a) Schema statica si suprafata aferenta : .2.

capriori : .b) Evaluarea incarcarilor : invelitoare si suportul invelitorii : .

de rezistenta la incovoiere plana : .incarcari utile : c) Ipoteze de incarcare : d) Verificari : .incarcari din actiunea zapezii : -incarcari din actiunea vantului: ..greutate proprie : .

-

de rezistenta la forfecare :

-

de rigiditate :

3.Calculul popului Schema statica si suprafata aferenta:

b) Evaluarea incarcarilor : - invelitoare si suportul invelitorii :

- capriori :

- pane :

- greutate proprie :

- incarcari din actiunea zapezii :

-incarcari din actiunea vantului:

- incarcari utile :

c) Ipoteze de incarcare : d). unde: .Verificarea de rezistenta la stabilitate elastica : .

Greutatea proprie a elementelor componente se determina prin multiplicarea volumului elementelor respective cu greutatea specifica fiecarui material ce intra in compozitia elementelor de constructie. . in acelasi timp. Incarcari exceptionale: . a altor incarcari aplicate cu caracter permanent : presiunea pamantului.incarcarea permanenta de calcul. . a planseelor si a sarpantei. . 2. Incarcari permanente: . C.seismul.greutatea peretilor exteriori si interiori. zapada.variabile ( vantul. incarcarile utile ). Greutatea proprie de calcul a elementelor de constructie se determina cu ajutorul relatiei : :  . Clasificarea incarcarilor: A.cvasipermanente (pereti despartitori ). Incarcari temporare: . B.presiunea pamantului.EVALUAREA INCARCARILOR EVALUAREA INCARCARILOR 1. Incarcari permanente si cvasipermanente: Incarcarile permanente sunt rezultatul greutatii proprii a elementelor structurale si nestructurale ale cladirii si.

volumul elementelor. conform STAS 10101/10-92.3 24.logie ): Nr. .greutatea specifica a materialelor. Incarcarile permanente sunt prezentate ca incarcari uniform distribuite pe lungimea elementelor de constructie.crt Denumire material 1 Tencuiala tavan M50T 0.2 210 754.3 1.02 1900 2500 2100 2200 19 325 84 44 472 150 622 1.5 109. casa scarii.intensitatea normata a incarcarii permanente.2 1.pardosela rece ( grup sanitar ): Nr. dupa cum urmeaza : a) Planseu curent .01 1900 19 1. Incarcarile se calculeaza pe fiecare element.8 544.3 1.2 b) Planseu curent . conform cu detaliile din proiect.04 0.13 0.01 0.7 357.7 .2 52.   .crt Denumire material 1 2 3 4 5 Tencuiala tavan M50T Planseu .pardoseala rece ( hol.  .beton armat Sapa de egalizare M100 Mozaic turnat Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 0. .coeficientul incarcarii.Aceste incarcari vor fi luate in calcul in majoritatea combninatiilor nefavorabile de incarcari.1 1.4 - 24.balcon.

022 1900 2500 2100 400 600 19 325 42 7.2 1.9 1.2 1.2 57.1 1.68 d) Planseu peste subsol-pardoseala rece: Nr.2 13.crt Denumire material 1 2 3 4 5 6 Tencuiala tavan M50T Planseu .3 1.02 0.5 109.02 Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL c) Planseu curent .01 0.6 390 938.1 0.04 Gresie + adeziv 0.84 526.beton armat 0.8 390 50.pardoseala calda: 2500 2100 2200 325 84 44 472 300 772 1.2 1.3 1.crt Denumire material 1 2 3 Tencuiala tavan M50T Izolatie termica-polistiren expandat Placa-beton armat 0.15 1900 20 2500 19 2 375 1.2 1.1 24.5 .2 3 4 5 Planseu .3 - 357.4 - 22.7 2.13 0.4 8.64 15.13 Sapa de egalizare M100 0.2 438.4 1.01 0.2 1.9 150 588.018 0.2 548.68 210 736.3 1.beton armat Sapa de egalizare M100 Suport pardoseala PFL Pardoseala parchet Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 0.6 Nr.8 412.

13 0.3 1.crt Denumire material 1 2 3 4 5 Tencuiala tavan M50T Planseu .3 1.02 Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL e) Scara: 2200 44 440 300 740 1.beton armat Sapa de egalizare M100 Mozaic turnat Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 0. incarcarile se evalueaza separat pentru rampa si podest : ) Podestul scarii: Nr.9 57.5 81.2 497.03 0.01 0.3 ) Rampa scarii: -Incarcarile se calculeaza pe 1m inclinat de rampa: .2 420 917.3 1.2 NOTA:Pentru scara.3 390 966.4 - 57.4 5 Mozaic turnat 0.3 1.3 - 24.2 576.1 1.7 412.02 1900 2500 2100 2200 19 325 63 44 501 300 801 1.

2 1.V.25 3.5 28.085 0. Tencuiala interioara M50T TOTAL g) Perete interior portant: 0.47 .48 1.5 454.005 0.975 420.3 - 3.05 548.29 0.015 500 35 1450 1900 2.57 504.6 37.3 1.2 1.5 2.crt Denumire material 1 2 3 4 Tencuiala exterioara(mortar cu polimeri) Izolatie termica-polistiren extrudat Zidarie G.f) Perete exterior portant: Nr.

3 - 37.3 1.2 1.05 480 37.crt Denumire material 1 2 Placi din ipsos armat Izolatie fonica din vata minerala tip 0.5 457 1.1 Nr.5 400 28.25 0.02 0.Nr.015 0.05 554.crt Denumire material 1 2 3 Tencuiala interioara M50T Zidarie-caramida plina Tencuiala interioara M50T TOTAL h) Perete despartitor ( neportant sau purtat): 0.015 1900 1600 1900 28.08 1100 70 22 5.6 .

Intensitatea normata a incarcarii din actiunea zapezii : .coeficient ce tine seama de aglomerarea cu zapada pe suprafata constructiei expusa zapezii si de forma acoperisului ( acoperis usor profilat si ) Intensitatea normata a incarcarii din actiunea zapezii va fi : Intensitatea de calcul a incarcarii data de actiunea zapezii : Pentru calculul la starea limita ultima de rezistenta si stabilitate : . zona climatica C. Cum constructia se afla intr-o zona cu conditii normale de expunere.70 TOTAL 27.coeficient ce tine seama de conditiile de expunere ale constructiei. conform STAS 10101/21-92.6 3 Incarcari variabile: a) Incarcarea din actiunea zapezii: Cladirea este amplasata in localitatea Iasi. unde termenii au urmatoarele semnificatii :  . atunci :  .greutatea de referinta a stratului de zapada ce depinde de zona climatica si de perioada de revenire :  .

Intensitatea normata a incarcarii din actiunea vantului: . deci: Pentru calculul la starea limita a exploatarii normale :  . conform STAS 10101/20-90. in zona climatica C. . functie de categoria constructiei .coeficient de rafala.coeficient partial de siguranta Clasa de importanta a cladirii este III.unde termenii au urmatoarele semnificatii :  .coeficient partial de siguranta Clasa de importanta a cladirii este III. deci: b) Incarcarea din actiunea vantului : Cladirea este amplasata in localitatea Iasi.

presiunea dinamica de baza stabilizata la h=10m deasupra terenului. putin sensibile la actiunea vantului  .Categoria .constructii curente. in raport cu inaltimea Z a constructiei.coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza. ce depinde de tipul de amplasament. deasupra terenului liber. -Tip de amplasament II : amplasament din oras. cu exceptia marilor orase.coeficient aerodinamic pe suprafata :  .  . functie de amplasamentul constructiei : Zona C: .

calculul si executarea structurilor din zidarie: 1. 3. L. - Suprafete aferente montantilor peretilor structurali de la parter: de pe directia transversala a structurii. de pe directia longitudinala a structurii. se face conform normativului P2-85. Suprafete aferente montantilor peretilor structurali de la mansarda: . Identificarea. caracteristicile si pozitionarea montantilor peretilor structurali de la mansarda. privind alcatuirea. Identificarea. 2. caracteristicile si pozitionarea montantilor peretilor structurali de la parter. T. 4.CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA CALCULUL STRUCTURII DIN ZIDARIE LA ACTIUNI ORIZONTALE (SEISM) NOTA: Latimea talpilor (montantilor peretilor structrali) la sectiuni in forma de: I.

2 Incarcari provenite din actiunea zapezii: 5.1 Incarcari din invelitoare si suportul invelitorii: - se calculeaza incarcarea pe de suprafata inclinata: * tabla cutata tip "Lindab": * astereala: .se calculeaza incarcarea pe de suprafata orizontala: 5. Calculul incarcarilor pe montantii peretilor structurali de la mansarda: 5. de pe directia longitudinala a structurii. 5.3 Incarcari pe de suprafata orizontala.- de pe directia transversala a structurii. provenite din capriori si pane: -capriori : 10x15(cm) dispusi la 70cm(±10 cm) unii fata de altii: .

a peretilor exteriori de la mansarda: . situat peste extradosul planseului de la cota +2. invelitoare si suportul invelitorii.75 m: Determinarea suprafetelor tuturor peretilor exteriori: - Determinarea lungimilor tuturor peretilor exteriori: - Determinarea inaltimii medii .-pane : 12x12(cm) . se determina toata incarcarea de pe toata suprafata si apoi se raporteaza greutatea respectiva la proiectia proiectia orizontala a acoperisului: 5. 17x17(cm): ● Aceasta incarcare se imparte la proiectia orizontala a acoperisului: ● Pentru a determina incarcarea din zapada.4 Determinarea greutatii pe - de perete exterior.

situat peste extradosul planseului de la cota +2.- Determinarea incarcarii din perete exterior ( de la mansarda ): ●NOTA: Se considera pentru simplificare: - Determinarea greutatii pe de perete exterior: 5.75 m: Determinarea suprafetelor tuturor peretilor interiori: - Determinarea lungimilor tuturor peretilor interiori: - Determinarea inaltimii medii . a peretilor interiori de la mansarda: .5 Determinarea greutatii pe - de perete interior.

-centuri. -invelitoare + suportul invelitorii. din: -zapada.6 Determinarea fortei axiale N. -greutatea proprie a peretilor (dupa caz : interiori sau exteriori). pe montantii peretilor structurali de la mansarda. -capriori + pane. 1) Pe directie transversala: .- Determinarea incarcarii din perete interior ( de la mansarda ): ●NOTA: Se considera pentru simplificare: - Determinarea greutatii pe de perete interior: 5.

provenita din greutatea proprie a planseului si sarcinile utile aferente: ●NOTA: Suprafetele se masoara din axele planului: . Determinarea fortei axiale N.1 Determinarea fortei axiale N. pe montantii peretilor structurali de la parter .2) Pe directie longitudinala: 6. pe montantii peretilor structurali de la parter: 6.

1) Pe directie transversala: 2) Pe directie longitudinala: 6.2 Determinarea greutatii pe de perete exterior ( de la parter ): .●NOTA: Incarcarile din planseu includ si incarcarile utile (evaluarea incarcarilor).

Suprafata aferenta a podestului se masoara din axele planului. pe montantii peretilor structurali de la parter: . montantilor peretilor structurali de la parter (D7-1 si D72.5 Determinarea fortei axiale N. iar cealalta jumatate devine aferenta ● Din rampa scarii: NOTA: Se distribuie incarcarea din rampa scarii.4 Determinarea fortei axiale N. provenita din podestul intermediar si rampa scarii: ● Din podestul intermediar al scarii: NOTA: Se distribuie incarcarea din podestul intermediar al scarii. pe montantii peretilor structurali de la parter.longitudinali). Jumatate din aceasta suprafata. D7-1.3 Determinarea greutatii pe de perete exterior ( de la parter ): 6. Din etapa referitoare la calculul scarii s-a determinat: 6. devine aferenta montantului peretelui structural montantului peretelui structural D7-2.6.transversali). montantilor peretilor structurali de la parter (D4-1 si D5-2.

Calculul greutatii structurii (G): .1) Pe directie transversala: 2) Pe directie longitudinala: 7.

numita contratreapta. care corespunde cu lungimea treptelor. vanguril scarii. se va face cu ajutorul programului automat de calcul C. alfate la un moment dat in cladire. ce respecta intocmai prevederile normativului P2-85: CALCULUL SCARII CALCULUL SCARII Scarile: sunt elemente de constructie care asigura legatura pe verticala intre diferite etaje ale cladirii. pentru a asigura scurgerea apelor.NOTA:Calculul structurii la actiunea seismica. scarile trebuie sa asigure si evacuarea rapida a persoanelor aflate in cladire in cazul unui incendiu sau cutremur. La scarile exterioare.Z (calculul structurilor din zidarie). precum si balustrada cu mana curenta. de regula echidistant. precum si intre trotuar si interiorul constructiei.Pe langa functia de circulatie curenta. podestul sau odihna.S. amplasarea si alegerea latimii lor. Pentru ca o scara cu rampe drepte sa fie comoda la urcat. asezate denivelat unele in raport cu altele. trebuie ca intre latimea si inaltimea a treptelor sa existe relatia: Latimea scarii L. Elementele din care este alcatuita o scara sunt: rampa cu trepte si contratrepte. Circulatia pe scari se considera ca se face sub forma de fluxuri. fata unei trepte trebuie sa aiba o panta usoara spre exterior. ceea ce determina numarul necesar de scari intr-o cladire. prin planuri orizontale numite trepte. Treapta: este elementul alcatuit dintr-o suprafata orizontala pe care se calca si care formeaza treapta propriu-zisa si o suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive intre ele. se alege in functie de destinatia cladirii si de numarul de persoane evacuate intr-un anumit interval de timp. Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de persoane se determina cu relatia: .

numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare.Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de personae.. doua dintre laturi fiind considerate simplu rezemate. C . Stabilirea schemei statice: Placa 1 . este de tip 3.dupa conditiile de rezemare.capacitatea de evacuare a unui flux. unde: F . 1. iar celelalte doua incastrate. N . .

beton armat Sapa de egalizare M100 Mozaic turnat Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 3.1 1.3 ●NOTA:Incarcarile se calculeaza pe 1m inclinat de rampa: .3 1.9 57.01 0.7 412.3 1. Calculul incarcarilor pe rampa: 0.dupa conditiile de rezemare.armare pe o singura directie.5 81. iar una din laturi incastrata.3 390 966.3 - 24. 2.crt Denumire material 1 2 3 4 5 Tencuiala intrados M50T Planseu .15 0. armare pe o singura directie. este de tip 2.02 1900 2500 2100 2200 19 375 63 44 501 300 801 1.3 1. Calculul incarcarii pe podest: Nr. Placa 2 .03 0.2 576. trei dintre laturi fiind considerate simplu rezemate.

.

5.1 Armarea podestului scarii: Se adopta pentru armatura de rezistenta si pentru repartitie. cu valori caracteristice in diferite sectiuni. Calculul momentelor incovoietoare: -Calculul se efectueaza automat folosind programul de calcul AXIS. corespunzator cazului de fata. trasarea diagramei de moment incovoietor. Armarea scarii: 5.9. rezultatele concretizandu-se prin:    trasarea deformatei. ar trebui inmultite cu 0.2 Armarea rampei scarii: . trasarea diagramei de forta taietoare. cu valori caracteristice in diferite sectiuni.NOTA: Incarcarile . 4. 5. dar in mod acoperitor vor ramane valorile calculate anterior pentru 1 ml latime a podestulu sau rampei scarii.

Din punct de vedere al rolului in structura de rezistenta.Se adopta pentru armatura de rezitenta si pentru repartitie. atunci cand rotirile de reazeme sunt posibile. pardoseala.   Eforturile la care sunt solicitate placile planseelor se determina prin calcul static in domeniul elastic. iar rigiditatea reazemului este suficient de mare. . CALCULUL PLANSEULUI CALCULUL PLANSEULUI Planseele sunt elemente de constructie orizontale care compartimenteaza volumul cladirii pe verticala in etaje si o inchid la partea superioara. diafragme ) la actiunea incarcarilor orizontale ( efectul de saiba ). precum si de a asigura intrarea in lucru a altor elemente verticale (stalpi. temporare ( zapada → doar la planseul de acoperis ). Incastrate. Conditii de rezemare si descarcare: Se refera la rezemarea si conlucrarea planseelor cu elemente de constructie pe care reazema: grinzi. pereti portanti. iar momentele pe care reazemul le poate prelua sunt de valori neglijabile. stalpi ). Incarcari verticale la plansee:    greutatea proprie a planseelor ( placa. Armarea planseelor din beton armat se poate realiza:  Dupa o singura directie. pereti. atunci cand sunt indeplinite conditii intermediare simplei rezemari si incastrarii. cand rotirile de reazem sunt extreme de mici. planseele se dimensioneaza la incarcari verticale si se verifica la incarcari orizontale. momentul de incastrare se poate prelua si transmite integral. sapa. In general. cand : . pereti despartitori ). planseele au rolul de a prelua incarcarile gravitationale si de a le transmite altor elemente structurale ( grinzi. utile ( persoane. utilizand una sau mai multe scheme de incarcare. tencuiala ). mobilier. Incastrate partial. Rezemarea elementelor de planseu se considera astfel:  simplu rezemate.

logie ): Nr.01 0.2 548.beton armat Sapa de egalizare M100 Gresie + adeziv Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 0. casa scarii.2 1.2 57.3 1.01 0.4 - 24.13 0.13 0.6 390 938.7 357.pardosela rece ( grup sanitar ): Nr.04 0. cand : .pardoseala rece ( hol.6 c) Planseu curent .7 357. Dupa doua directii.2 210 754.1 1.beton armat Sapa de egalizare M100 Mozaic turnat Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 0.3 1.2 52. 1.crt Denumire material 1 2 3 4 5 Tencuiala tavan M50T Planseu .3 1.8 544.3 - 24.crt Denumire material 1 2 3 4 5 Tencuiala tavan M50T Planseu .5 109.04 0.02 1900 2500 2100 2200 19 325 84 44 472 150 622 1.1 1.pardoseala calda ( dormitoare ): .02 1900 2500 2100 2200 19 325 84 44 472 300 772 1.2 b) Planseu curent .3 1.5 109.3 1. balcon. Stabilirea incarcarilor: a) Planseu curent .

6 .Nr.2 1.2 1.crt Denumire material 1 2 3 4 5 6 Tencuiala tavan M50T Planseu .9 1.13 0.beton armat Sapa de egalizare M100 Suport pardoseala PFL Pardoseala parchet Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 0.02 0.64 15.68 210 736.pereti despartitori (neportanti sau purtati): Nr.68 d) Incarcari cvasipermanente .2 1.02 0.01 0.6 27.2 1.08 1100 70 22 5.2 438.crt Denumire material 1 2 Placi din ipsos armat Izolatie fonica din vata minerala tip 70 TOTAL 0.4 8.2 13.2 1.4 - 22.9 150 588.8 390 50.84 526.022 1900 2500 2100 400 600 19 325 42 7.018 0.

2.2.1 Determinarea incarcarilor si pentru fiecare placa din sistemul a: . sitemul real se va echivala cu doua sisteme ale caror moduri de deformare sunt cunoscute : sistem A + sistem B. Calculul momentelor in camp si reazem: Pentru un calcul simplificat.

tip 2: .a) Placa 1 .

tip 4: c) Placa 3 .b) Placa 2 .tip 14: .

d) Placa 4 .tip 6: e) Placa 5 .-armarea se va face doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).tip 5: .

2. .f) Placa 6 .tip 4: h) Placa 8 .tip 14: -armarea se va face doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).tip 4: g) Placa 7 .2 Determinarea incarcarilor si pentru fiecare placa din sistemul B: NOTA:In acest caz toate placile sunt simplu rezemate pe contur (tip 1) si incarcate cu .

a) Placa 1: b) Placa 2: c) Placa 3: .

d) Placa 4: e) Placa 5: f) Placa 6: g) Placa 7: h) Placa 8: .-armarea se va face doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).

98 358.74 -303.5 358. Diagrama de moment incovoietor si valori in sectiuni caracteristice.83 71.5 -741.32 -936.58 Directia 2 In reazem -223.58 -428. Diagrama de forta taietoare si valori in sectiuni caracteristice.21 -428.58 - 3 Armarea planseului: *Directia 1:  In camp :  In reazem : .36 111. NOTA: Calculul momentelor in camp si reazem a fost efectuat cu ajutorul programului de calcul automat AXIS. Momentele in camp si reazem au fost cumulate in cele doua sisteme si rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos : Valorile momentelor finale pe placile planseului Placa In camp 1 2 3 4 5 6 7 8 623.Rezultatele s-au concretizat in :    Deformata fiecarei fasii ( grinzi continue ).89 418.64 214.36 -936.53 133.08 133.96 In camp -80.21 -209.5 457.53 -428.36 -936.42 Directia 1 In reazem -741.32 358.08 71.-armarea se va face doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).47 -209.

pe ambele directii : cu ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ALE STRUCTURII ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ALE STRUCTURII. pe ambele directii : cu  In reazem. se prevad pentru : . precum si acoperitor se va adopta:  In camp. CONFORM NORMATIVULUI P2-5 1 Stalpisorii din beton armat: Stalpisorii din beton armat turnati dupa executarea zidariei ce conlucreaza cu acestia. pentru usurinta la montaj.*Directia 2:  In camp :  In reazem : In final.

distanta de la stalpisor la gol este mai mica de .sporirea capacitatii portante a peretilor structurali la actiunea combinata a sarcinilor verticale si orizontale.armarea transversala se realizeaza cu etrieri din bare de otel current etrieri din bare de otel ) la . ele alcatuind o retea inchisa si continua pe toata suprafata nivelelor constructiei.sporirea capacitatii portante si a stabilitatii peretilor la incarcari verticale. prin forma. pe o lungime de minim Ancorarea barelor in centura ultimului nivel se face pe o lungime de 20 de diametre. .a.Stalpisorii se vor solidariza cu zidaria adiacenta prin bare dispuse in rosturile orizontale ale zidariei. precum si la partea superioara stalpisorilor. -transmiterea fortelor de inertie ce apar la nivelul planseului ca raspuns al cladirii la miscarile seismice.armarea longitudinala a stalpisorilor se face constructiv cu (minim bare cu P2-85) din . din (conform normativului P2-85. Centurile din beton armat de la nivelul planseelor. Prin intarirea zidariei cu stalpisori si centuri si prin conlucrarea acestora se realizeaza panouri de zidarie inramata pe contur. Alcatuirea stalpisorilor din beton armat se va face tinand seama de urmatoarele: . 2 Centurile din beton armat: Centurile din beton armat se prevad in mod obligatoriu in peretii structurali din zidarie la nivelul fiecarui planseu al cladirii. din otel -conform normativului .laturile sectiunilor stalpisorilor se coreleaza cu grosimile peretilor in care sunt turnati. . . pentru evitarea formarii puntilor termice. indesiti la . patrunzand in zidarie sau pana la marginea golului. stalpisorii vor fi legati monolit cu centurile din b. sub centura. cand La nivelul planseelor. stalpisorii care se prevad pentru pereti structurali exteriori se izoleaza termic prin placarea lor la exterior. se folosesc in mod in zonele de inadire a barelor longitudinale.. la peretii structurali. dimensiuni si suprafata de contact cu zidaria. vor asigura : -transmiterea directa a sarcinilor gravitationale din planseele cladirii la peretii structurali si de la nivelurile superioare la cele inferioare acesteia. la .

-centurile prevazute in peretii exteriori se protejeaza termic. . NOTA:Solutia adoptata in cazul de fata respecta intocmai prevederile normativului P2-85 si anume : ●Sectiunea centurii este de 25x25(cm) si se armeaza astfel: *armatura longitudinala din bare de otel :- pe sectiune (3 bare sus si 3 jos).0 pentru gradul 7 si mai mare. -Conform normativului P2-85. pentru bare din -Continuitatea barelor din planseu considerate ca armatura de centura trebuie sa fie asigurata prin suprapunere (in cazul planseului monolit). Armarea centurilor se face astfel -armarea longitudinala a centurilor prevazute in peretii structurali interiori se face cu bare din otel calculele de rezistenta . Centurile din beton armat au fost proiectate tinand seama de urmatoarele aspecte : -latimea centurilor este egala cu grosimea peretelui structural pe care il intareste. -Distanta maxima intre doua centuri pe verticala va fi de maxim 4. formata de plansee. de diametre si legare. efectul tasarilor neuniforme sau al variatiilor de temperatura. aria minima corespunzatoare fiind de . admitandu-se in cazul peretilor exteriori centuri cu latime mai mica pentru a se putea realiza izolarea termica a acesora.-preluarea eforturilor de intindere ce apar in peretii structurii sub actiunea sarcinilor orizontale seismice. -barele din centuri se innadesc prin suprapunere pe o lungime de din bare.0 m pentru gradul de protectie antiseismica 3 si 3. dar nu mai putin de 24 cm. solicitata in planul ei de forte de inertie seismice. iar inaltimea este mai mare decat grosimea planseului. in aceeasi sectiune se vor innadi cel mult -barele longitudinale se ancoreaza la intersectii pe o lungime de diametre dincolo de marginea centurii in care se ancoreaza. centurile participa la preluarea eforturilor de intindere sau compresiune ce apar in saiba orizontala. -barele longitudinale ale centurilor se leaga cu etrieri sau agrafe minimum / . distanta dintre zonele de innadire fiind de minim . pentru e se evita formarea puntilor termice. Prin conlucrarea cu planseele cladirii. -In portiunile alaturate stalpisorilor din beton armat se recomanda indesirea la 10 cm a etrierilor pe lungimi de circa 50 de cm stangadreapta. -Centurile intermediare vor avea latimea egala cu grosimea peretelui. sau rezultate din -sectiunea armaturilor longitudinale a centurilor marginale (prevazute pe peretii structurali de pe conturul cladirii) va fi cu mai mare decat a centurilor interioare. -Inaltimea centurilor intermediare va fi egala cu cel putin un rand de de caramida (14 cm). fara insa a depasi suprafetele de zidarie incadrate de centuri si stalpisori. diametrul minim al barelor longitudinale care se vor utiliza in centur este: si si pentru cele din .

. Atunci cand diferenta de nivel dintre cota inferioara a buiandrugului si cea superioara a planseului nu depaseste din beton armat monolit se executa impreuna cu centurile planseelor. formand centuri buiandrugi. iar inaltimea de minim din lumina golului. . Daca distanta dintre capetele a doi buiandrugi este mai mica decat goluri vecine.*armature transversala (etrierii) din bare de otel se la 10 cm. se prevede un singur buiandrug continuu pe ambele . buiandrugii Lungimea minima de rezemare a buiandrugilor este de minim .Distanta dintre partea superioara a buiandrugului si cota inferioara a centurii de la nivelul planseului se completeaza cu zidarie si este egal cu un numar intreg de asize de zidarie (conform normativului P2-85). in portiunile alaturate stalpisorilor din beton armat indesinu- 3 Buiandrugii: Golurile mari prevazute in peretii structurali vor fi marginite la partea superioara de buiandrugi din beton armat turnati monolit. Buiandrugii au latimea sectiunii transversale egala cu grosimea peretelui structural. : .

sub actiunea incarcarilor date de constructie si reactiunii terenului in sectiunea cea mai solicitata. Fundatiile rigide pot fi: ●Izolate. iar daca apar si tensiuni de intindere. neputand prelua eforturi de incovoiere. Fundatiile din beton simplu sau beton ciclopian sunt rigide.DIMENSIONAREA FUNDATIEI DIMENSIONAREA FUNDATIEI FUNDATIILE RIGIDE: Sunt fundatiile la care. ●Continue sub ziduri si diafragme. . ●Sub ziduri cu descarcari pe reazeme izolate. Fundatiile de sectiune dreptunghiulara se recomanda atunci cand talpa fundatiei depaseste peretele sau soclul cu cel mult 15-20 cm de fiecare parte. apar numai tensiuni de compresiune. acestea vor fi preluate de capacitatea de rezistenta la compresiune si intindere a materialului din care sunt realizate. Fundatii continue de beton simplu sub ziduri sau diafragme: Aceste fundatii se executa in mod curent din beton simplu sau din beton armat.

= coeficienti adimensionali.unde: =coeficient al conditiilor de lucru (conform tabelului 4.1.P. functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara (Ф) a terenului de sub talpa fundatiei.c. de sub talpa fundatiei (KPa). =media ponderata a greutatilor volumice de calcul a straturilor de sub fundatie.: 2. Determinarea latimii talpii de fundare (B): → Fundatie dezvoltata simetric . q= supraincarcarea de calcul la nivelul talpii fundatiei (KPa): c= valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant.7 din "Geotehnica si fundatii" I. Iasi 1981). NOTA: Prin studiul geotehic s-au stabilit caracteristicile stratului de fundare ( argila grasa contractila): Ф.γ cu care s-a determinat : -pentru G. B =latura mica a fundatiei (m).F. cuprinsa pe o adancime de B/4 masurata de la talpa fundatiei ( ). Determinarea capacitatii portante a terenului de fundare: -Calculul se face in gruparea fundamentala: .

Determinarea inaltimii fundatiei (H): Pentru ca eforturile de intindere din incovoiere in fundatia de beton simplu sa fie neglijabile ca valoare.→ Se adopta latimea fundatiei: B=60cm=o. → =1. Verificarea capacitatii portante a terenului: . 3. 4. functie de clasa betonului si de presiunea efectiva pe teren. unde: =este dat tabelar.C8/10 si 2 p 3( ) → Se adopta inaltimea fundatiei: H=40cm=0.6m. trebuie satisfacuta relatia: .6.4m. pentru beton clasa Bc10 (B150) .

→ Conditie indeplinita! CALCULUL TEHNOLOGIC CALCULUL TEHNOLOGIC 1 TEHNOLOGII DE EXECUTIE: Lucrari pregatitoare: a) Curatirea si nivelarea amplasamentului (cu pante de scurgere spre exterior. trasarea axelor constructiei si satbilirea cotei b) Devierea sau dezafectarea retelelor din amplasament (ingropate si aeriene). la cotele si dimensiunile din proiect. .nu se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata. acestea facandu-se prin procesul verbal de trasare a lucrarilor. pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor in sapaturile de fundatii). . Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de prevenire a degradarii terenului de fundare si anume : .se va asigura pastrarea caracteristiclor pamatului sub talpile fundatiilor. Fundatiile se executa direct in terenul bun de fundare.sapatura pentru santurile fundatiilor continue se va executa manual dar si mecanic. Lucrarile de sapaturi vor incepe dupa efectuarea operatiilor de predare-primire a amplasamentului. . Sapaturi pentru fundatii: Acestea vor incepe dupa verificarea trasarii si intocmirea procesului verbal: . .receptia terenului si a sapaturilor cu intocmirea procesului verbal pentru lucrari ce devin ascunse. la cotele prevazute si cu o incastrare minima de in acest strat. a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform planurilor din proiect.

va fi verificata pozitia. . agrafe si distantieri.. dupa ce sapatura a ajuns la cota de fundare din proiect. functie de tipul cimentului folosit si de temperatura mediului.in cazul aparitiei apei subterane se vor prevedea epuismente si masuri contra efuierii terenului si a spalarii laptelui de ciment din beton.barele vor fi montate in elementul de beton armat sub forma de carcase sau bare. . . .materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele in vigoare. . sprijinirea si etansarea.se va acorda deosebita atentie pozitiei mustatilor pentru stalpisorii de la parter. se va mentine umiditatea betonului din primele zile dupa turnare.fundatiile se vor executa fara intrerupere. stabilitatea si rezistenta si se va executa incheierea definitiva. Cofrajele se executa pentru elementele din beton ale fundatiilor situate peste cota superioara a sapaturii generale. fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de cu o abatere de maxim . .otelul va avea calitatea si fasonarea va fi facuta conform prescriptiilor din proiect. etansietatea. Executarea fundatiilor: Incepe dupa turnarea betonului simplu in santurile sapate pentru fundatiile continue si receptionarea acestor lucrari. . respectandu-se prevederile din STAS 10107/0-90 privind acoperirea minima cu beton si NE012-99. Montarea armaturii din elevatii se executa la pozitia si dimensiunile prevazute in proiect cu urmatoarele precizari : . Depozitarea cofrajelor se face astfel incat sa se evite deformarea sau degradarea lor pe toata durata executiei. . precum si pozitionarea cofrajelor laterale.turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri. Principalele operatiuni sunt : .trasarea pozitiei cofrajului cu ajutorul sarmelor intinse intre reperele materializate la trasarea sapaturilor. pozitia barelor in cadrul carcasei asigurandu-se prin legare cu sarma.cofrajele si sprijinirile lor se vor confectiona din lemn. . . .pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie. fundul gropii de fundatie trebuind sa fie lasat sa se usuce. Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in proiect. panourile de cofraj vor fi curatate si unse.inaintea turnarii betonului se vor verifica armaturile montate.transmiterea pe verticala a cotelor (cu firul cu plumb).dupa montare.inainte de montare. . protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa ore de la turnare. La executarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte : .se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii.

un strat de folie de polietilena aplicat peste stratul de pietris peste care se toarna betonul in placa suport a pardoselii. . in cazul in care nu se poate indeplini aceasta conditie. . pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea betonarii.se verifica calitatea materialelor ce urmeaza a fi introduse in lucrare. va fi intre 1.trasarea zidariilor. transportul si depozitarea facandu-se in pachete balotate si acoperite.fundatia se va executa pe cat posibil fara intrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare.se executa controlul sapaturilor si a cofrajelor. Materialele folosite sunt blocuri de ceramica si caramida plina. .zidaria se va ancora in stalpisorii structurii cu tije din OB prinse in elementul de beton armat ( la ). acesta va fi realizat vertical la o distanta de 1m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de pereti Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei si va avea latimea prevazuta in proiect.durata maxima admisa la intreruperea de betonare. . .atunci cand rostul de turnare nu poate fi evitat. iar suprapunerea stratului superior se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior. Executarea zidariilor din blocuri si caramida plina: Executarea peretilor din blocuri de zidarie se realizeaza conform proiectului si normativului P2-85. numai daca exista procese verbale de receptie a structurii. manipularea. Izolatia sub placa suport a pardoselii: Se executa din : . .nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii. . rosturile verticale fiind decalate cu din bloc.un strat nivelator de nisip aplicat peste stratul de pietris de rupere a capilaritatii. . se vor introduce rosturi de lucru conform NE012-99.turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm. .placarea stalpisorilor.zidaria se executa din blocuri intregi sau fractiuni taiate. centurilor si a buiandrugilor se face cu placi care se introduc in cofraj inainte de turnarea betonului.Turnarea betonului simplu si armat pentru fundatii se va face respectand prevederile normativelor NE012-99si P10-86 si se vor avea in vedere urmatoarele : .colturile si ramificatiile se vor tese. . Principalele operatiuni : . teserea se face la fiecare rand. . .5 si 2 ore.

La turnarea scarii se admit rosturi de lucru numai in lungul grinzilor de podest cand acestea nu se pot turna integral.turnarea betonului pentru planseu se executa o singura data cu turnarea centurilor peretilor structurali. Inainte de turnarea betonului se monteaza prinderile metalice ale mainii curente conform detaliilor de arhitectura. 2.sustinerile cofrajului vor fi sustinute prin intermediul unor talpi sau elemente ale constructiei si vor fi prevazute cu pene care sa permita decofrarea. .. .inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1. Se executa curatirea cofrajelor. cu admiterea unor rosturi de lucru la placi de . cu prevederea unor fururi de compensare necesare decofrarii. Betonarea incepe la partea de jos a scarii si se compacteaza prin indesarea cu sipci si baterea cofrajului cu ciocanul de lemn.prinderea placilor (de izolatie) de centuri si stalpi se face cu mustati din sarma galvanizata Executarea planseelor si a centurilor de beton armat: la .5m.centurile si planseul se toarna in acelasi timp. TEHNOLOGIA PROIECTARII COFRAJELOR PENTRU PLANSEE Betoanele pentru plansee se toarna in cofraje de lemn. in cofraje puse pe inaltimea contratreptei. udarea cu apa si etansarea. este necesar ca la turnarea placii de beton armat sa se prevada mustati de legatura sau sa se infiga in placa cupoane scurte de otel beton cu diametru mic. . Alcatuirea si tehnologia lucrarilor de cofraje cu panouri din placaj pentru plansee turnate monolit.Turnarea betonului cuprinde in general urmatoarele operatiuni si conditii : . Executarea scarii din beton armat: Betonul folosit va trebui sa aiba lucrabilitatea L. din deschiderea lor. Inceperea turnarii betonului se face numai dupa ce au fost efectuate verificarile asupra cofrajelor si a armaturilor montate.compactarea se face prin vibrare mecanica si suprafata se niveleaza cu dreptarul imediat dupa vibrare.placa se cofreaza cu panouri demontabile din placaj cu rama din lemn. La betonarea unui planseu apar trei categorii de elemente: . Treptele din beton simplu se toarna direct pe placa de beton armat.turnarea placilor se face folosind repere dispuse din 2m in 2 m. de inventar (cofraje modulate). prezinta urmatoarele particularitati : . . pentru a nu curge pe panta cofrajului. . Executarea lucrarilor de betonare Prepararea si transportul betonului se fac conform NE012-99. Pentru a asigura legatura treptelor cu placa de beton.esafodajele de sustinere a cofrajelor pentru planseu se alcatuiesc din grinzi extensibile si popi metalici contravantuiti pe doua directii perpendiculare. .cofrarea fetelor laterale ale centurilor se face cu panouri dispuse cu latura lunga pe orizontala.

Caracteristicile materialelor din alcatuirea panourilor sunt : - pentru placaj: Privit frontal.distantieri. care sunt alcatuite din : . se numesc coaste si sunt din cherestea de rasinoase.elementele de rezistenta. placaj foarte rezistent la umiditate si de grosime 8mm. nu sunt elemente de rezistenta. panoul arata astfel : pentru coaste: Nomenclatorul panourilor de inventar si de dimensiunile acestora : 30 30 30 40 40 40 50 50 50 100 100 100 150 200 250 150 200 250 150 200 250 150 200 250 b) Elemente de sustinere primara (grinzi extensibile): . .plinul panoului. dar au rolul de a pastra distanta intre coaste. provenite din dulapi rindeluiti.a) Cofrajele. .

2 si anexa I. punctul 3.4.4: c) Cantitatea de ciment : Conform tabel 5.Se caracterizeaza prin lungimi variabile care conduc pe tipuri de grinzi extensibile la marirea momentului capabil specific fiecarui tip de grinda.4. Compozitia preliminara . 3.4. Tipurile de grinzi extensibile sunt : c) Elemente de sustinere secundara (popi metalici extensibili): Pot fi cu extensie fina (popi filetati) sau cu extensie grosiera (la care cele doua tronsoane ale popului care se imbina sunt prevazute cu gauri la 50cm distanta. anexa I.3.4. tabel I. anexa I.agregate uscate: a) Cantitatea orientativa de apa : Conform . prin care se petrec buloane de prindere). tabel I.5. pentru clasa de expunere 2a → d) Cantitatea de agrgate uscate : .4. TEHNOLOGIA PREPARARII BETONULUI: Compozitia betonului se stabileste conform si Stabilirea codului betonului : Clasa de expunere: 2a A.4: b) Raportul : Conform .

tabel I.3 → Volumul de aer oclus : d.6: % Treceri in masa prin sita sau ciur 3 7 50 70 41 61 46 66 0. pentru agregate de natura silicioasa de balastiera : → Conform .2.1) Agregate pe sorturi : -Se fragmenteaza agregatul in 4 sorturi : d.2) Zona de granulozitate recomandata : .5. tabel I.2 8 2 5 1 35 25 30 16 100 95 100 .4.● de beton cuprinde: Conform . tabel I. punctul 2. Conform .5.4. anexa I.5: → zona de granulozitate recomandata este II (III*) Conform Zona II D = 16mm Limita max min med .

pentru obtinerea lucrabilitatii impuse.agregate uscate: La probele preliminarii. vom avea o tasare de: . Compozitia de baza (etalon) .e) Densitatea aparenta a betonului proaspat : B. Densitatea betonului va fi : Se recalculeaza cantitatea de ciment : Se recalculeaza cantitatea de agregate uscate : . a fost necesara o cantitate de apa : Pentru .

Cantitatea de apa din agregate : → b) Cantitatea de agragate umede : → c) Cantitatea de apa de amestecare : d) Densitatea betonului : .componenti reali: Se cunosc umiditatile agregatului : si a). Compozitia de lucru .C.

1 0.T.: .f) Compozitia de lucru pentru un amestec in betoniera de capacit.1 . pe sorturi : FISA TEHNOLOGICA PENTRU COMPOZITIA BETONULUI F. unde ●Cantitatea de apa : ●Cantitatea de ciment : ●Cantitati de agregate.

83 275.6 395 518. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI: 4.53 138.96 2321 Apa (litri ) 237 0.64 344.56 580 1717.20 276.47 120.89 96.97 0.6 203 600.Compozitia betonului se stabileste conform si Stabilirea codului betonului : Component De baza 1.33 2384.03 2321 Compozitie normala De lucru 500 73.53 395 316.1 Betonarea planseului si a centurilor: a) Compactarea betonului: .00 208.47 587.37 345.33 4.14 0.Procedee de compactare : .29 Ciment ( Kg ) Agregate(Kg) Total agregate 1727.25 180.

Plan de compactare : Sectiune centura : *Conditii : . Betonul din centuri :  vibrare interioara cu pervibratorul VEI 36  raza de vibrare :  lungimea capului vibrator :   diametrul capului vibrator : Betonul din planseu :  vibrare exterioara cu placa vibratoare VEE 250  forta de vibrare :  adancimea de vibrare :  lungime placa vibranta :  latime placa vibranta : .

Grosime placa : Conditie : b) Turnarea betonului: Conditia de continuitate a turnarii betonului : ●Se considera intreg planseul ca o fasie : .

●Se imparte planseul in fasii.Pentru turnarea betonului se vor folosi 4 bene papuc de 4. turnarea facandu-se cu macaraua -fasia cu volum maxim este : →Conditie indeplinita! Obs. .2 Betonarea stalpilor si a stalpisorilor: .

Deci se va vibra dintr-o singura pozitie a capului vibrator.a) Compactarea betonului . b) Turnarea betonului: Conditia de continuitate a turnarii betonului : .Procedee de compactare :  vibrare interioara cu pervibratorul VEI 36  raza de vibrare :  lungimea capului vibrator :  diametrul capului vibrator : .Plan de compactare :  sectiune stalpisori :  sectiune stalpi :  inaltime stalpi si stalpisori : .

cu 12 muncitori → dar si atunci se vor adopta 2 bene papuc de in loc de 4 bene pauc de .-Turnarea se face cu macara si bena pentru: 6 stalpi+stalpisori . Se recalculeaza durata minima de asteptare a ultimei bene : minute Atunci: minute .

T.2 0.Plan de turnare : .1 1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA PLANSEULUI SI A CENTURILOR F.

crt 1 Operatie Transport pe orizontala Transport pe obiect Compactare beton Placa vibratoare VEE250 1 Mijloc folosit Autoagitator Caracteristici Nr.2 2.buc 2 2 Macara MT100 Bena papuc Pervibrator VEI36 1. Compozitie beton Etalon Ritm de turnare minim 3.FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA PLANSEULUI SI A CENTURILOR F. 0.Mijloace utilizate : Nr.Plan de compactare : 3.2 0.912 2.0 Se va confectiona un plan de turnare.89 efectiv 7.Conditii de turnare : Observatii Temperatura aerului ext.T.0 4.2 3 1 .

Plan de compactare : .1 1.Plan de turnare : 2.T.3 0.FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA STALPILOR SI A STALPISORILOR F.

0 0.2 3.3 0.crt 1 Operatie Transport pe orizontala Transport pe obiect Compactare beton Mijloc folosit Autoagitator Caracteristici Nr.2 3 1 5.0 2. ORGANIZAREA PROCESULUI COMPLEX DE PREPARARE.28 0.T.Conditii de turnare : Observatii Temperatura aerului ext. Compozitie beton Ritm de turnare minim efectiv Betonare cu MT100 Etalon Etalon 1. BETONULUI: 5.18 4.0 4.1 Corelarea capacitatilor mijloacelor utilizate la procesul complex: TURNARE SI PUNERE IN OPERA A .buc 2 2 Macara MT100 Bena papuc Pervibrator VEI36 1.Mijloace utilizate : Nr.0 Betonare cu MT100 4.766 2.2 0.FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA STALPILOR SI A STALPISORILOR F.

5.Durata de transport si descarcare la obiect : .-Procesul complex se va executa cu macara MT si bena papuc. inclusiv descarcarea in autoagitator : c).2 Stabilirea duratelor fazelor caracteristice procesului complex: a) Durata de preparare a unui amestec si descarcare in buncar : b) Durata minima de asteptare in buncar.

d) Durata minima a ciclului de lucru al macaralei pentru turnarea betonului intr-o bena : e) Durata minima de asteptare a ultimei bene de beton : f) Durata de punere in opera a betonului dintr-o bena : Obs. se asigura prin numarul de muncitori necesari si egalitatea : g) Varsta betonului la terminarea punerii in opera : .: Conditia ca procesul de punere in opera sa nu devina loc ingust.

3 Schema logica de organizare a fluxului complex: Prepararea betonului si punere in opera: GRAVITATIONALA Asteptare in buncar si descarcare GRAVITATIONALA Transport la obiect si descarcare Malaxor Buncar Autoagitator .Obs. se asigura prin numarul de mijloace de transport necesare : h) Ritmul de transport : Obs. : Conditia ca procesul complex de transport sa nu devina loc ingust. se asigura prin numarul de mijloace de preparare necesare : i) Verificarea conditiei de betonare : 5.: Conditia ca procesul de preparare sa nu devina loc ingust.

Lista de activitati si antemasuratoarea se intocmesc pe baza planselor de executie. .Asteptare la obiect Ridicare pe obiect si turnare Punere in opera. imprastiere si compactare Bene papuc Macara MT100 Manual CALCULUL ECONOMIC CALCULUL ECONOMIC NOTA :Acest calcul va cuprinde: LISTA DE ACTIVITATI. ANTEMASURATOAREA si TABELUL CONSUMURILOR DE RESURSE.Tabelul consumurilor se efectueaza cu ajutorul programului de calcul automat WINDEV. ce se bazeaza pe colectia de indicatoare de norme de deviz ( etc).

Tipuri de resurese : materiale..consum tehnic . Devizul analitic urmareste costul total de executie utilizand in acest scop notiunea de pret unitar al resursei ( acesta se intelege contravaloarea in lei a cantitatii maxime de resursa ( unei cantitati unitare din procesul de constructie la care se refera norma.99. Unitatea de masura reprezinta unitatea de masura fundamentala corespunzatoare careia i se calculeaza cantitatea de lucrare ( ). utilaj. corespunzator unor conditii tehnico-organizatorice foarte bine definite.pierderi din transport si manipulare. respectiv contravaloarea in lei a cantitatilor de resurse care se vor consuma pe santier pentru realizarea cantitatilor de lucrari precizate prin antemasuratori. consumurile de resurse necesare pentru executia unei cantitati unitare din respectivul proces de constructie.Z. .pierderi tehnologice.S = simbol "Indicator de norme de deviz" : . cu specificarea caracteristicilor tehnice. Se estimeaza contravaloarea in lei a cantitatilor totale de resurse ce se consuma pentru realizarea proiectului. norma de deviz are o structura foarte bine determinata. C. . . Pentru a putea fi usor si corect utilizata. Denumirea normei reprezinta descrierea foarte detaliata a procesului de constructie la care se refera norma. . Simbolul normei este un cod format din litere si cifre cu semnificatiile specifciate anterior. B. . tehnologice si organizatorice de executie.C = capitolul din indicator : A. (materiale inglobate in lucrare) (materiale ce nu raman inglobate in lucrare) . Norma de consum specific reprezinta cantitatea maxima dintr-un material pe care norma o accepta sa fie consumata pentru realizarea unei cantitati unitare dintr-un procesul de constructie la care se refera norma.VM = varianta materiale ... Devizul sintetic este documentatia economica prin intermediul careia se calculeaza costul de executie a lucrarilor de constructie.Z.VE = varianta de executie : A.Norma de consum este un proces de constructie pentru care sunt calculate. cuprinzand urmatoarele elemente : S S S C PNC PNC VE VM VM VM VM VM . . ).2. .3.. C. B. manopera.PNC = pozitia normei in cadrul capitolului : 1.Prin ) acceptata de normele de consum a fi folosita pentru realizarea LISTA DE ACTIVITATI SI ANTEMASURATOAREA . Tabelul consumurilor de resurse cuprind tipuri de resurse si cantitati maxime ce se consuma pentru a executa o unitate din procesul la care se refera.

fara sprijiniri: Cantitate : 3.TSA04E1 .1.Sapatura manuala in spatii limitate sub 1.TSA03B1 .TRI1AA01C1. TSC03A1 .Imprastierea manuala a pamantului.Transportul materialelor cu roaba pe pneuri la 20 de m: Cantitate : 7.TRB01A12 .0m latime.0m latime.Incarcarea materialelor grele si marunte in mijloc auto: Cantitate : .Sapatura mecanica cu excavatorul de si : Cantitate : 2.TSD04A1 .Sapatura manuala in spatii limitate sub 1.30 cm grosime: Cantitate : 5.TSD01B1 . cu sprijiniri si evacuare manuala: Cantitate : 4. in straturi uniforme de 10.Compactare cu maiul de mana a umpluturilor: Cantitate : 6.

CA01D1 .Zidarie din caramida tip G.radiere si pereti sub cota 0: Cantitate : 16.Confectionare armatura.TRA01A50P .CC01C1 . fasonare bare pentru fundatii izolate continue (PC52→ D=10.Turnare beton simplu in straturi de 3 de 3.CB02B1 .CZ0301A1 .CD05C1 .P la constructii cu H<35m: Cantitate : .8.Cofraje pentru beton in elevatie din panouri refolosibile: Cantitate : 15.Confectionare armatura.CA01A1 .16mm): Cantitate : 13. fasonare bare pentru fundatii izolate continue (OB37→ D=6.Montare armature din otel beton: Cantitate : 14.CA02C1 -Turanare beton armat in fundatii continue.CZ0301E1 .20 cm grosime la constructii cu H<35m: Cantitate : 11.Transport rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta la 50 km: Cantitate : 9.V.8mm): Cantitate : 12.Turnare beton simplu in talpi fundatii: Cantitate : 10.

Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari. podeste (PC52→ D=10.semifabricatelor cu autocamionul: Cantitate : .CD04I1 . podeste (PC52→ D=6.CA02J1 .12mm): Cantitate : 22.placi: Cantitate : 24.8mm): Cantitate : 21.stalpi.Transportul rutier al materialelor.TRA06A10 .17.Montare armaturi la constructii in grinzi.Zidarie din caramida presata 240x115x63 mm: Cantitate : 18.Turnare beton armat la constructii cu H<35m in plansee: Cantitate : 25.TRA02A10 .8mm): Cantitate : 23.CZ0302O1 -Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari.CB04A1 . podeste (OB37→ D=6.Sustineri cu popi extensibili Cantitate : 20.CC02I1 .CZ0302P1 .CB44A1 .Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera: Cantitate : 26.Cofraje din panouri refolosibile din scanduri: Cantitate : 19.CZ0302M1 -Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful