Cuprins

Cuprins............................................................................................................................................1 Introducere......................................................................................................................................2 Clasificarea fibrelor optice...................................................................................................................2 Fibre optice speciale.............................................................................................................................3 Senzori cu fibre optice....................................................................................................................5 2.1. Mărimi măsurabile prin metode optice..........................................................................................5 2.2. Clasificarea senzorilor cu fibre optice...........................................................................................5 2.3. Fenomene fizice întâlnite la senzorii cu fibre optice.....................................................................7 2.3.1. Reflexia....................................................................................................................................7 2.3.2. Absorbţia.................................................................................................................................7 2.3.3. Luminiscenţa...........................................................................................................................8 2.3.4. Împrăştierea.............................................................................................................................8 2.3.5. Birefringenţa............................................................................................................................8 2.3.6. Câmpul evanescent................................................................................................................10 2.3.7. Efectul electro-optic..............................................................................................................10 2.3.8. Efectul fotoelastic..................................................................................................................11 2.3.9. Efectul magneto-optic...........................................................................................................11 Senzori de marcaj colorat şi RGB................................................................................................11 Principiul de funcţionare.....................................................................................................................11 Modul de lucru.....................................................................................................................................14 Măsurarea. Senzori de deplasare.........................................................................................................14 Aplicaţii...........................................................................................................................................15 Instalare...........................................................................................................................................15 Rezoluţie şi linearitate.....................................................................................................................16 Senzori de culoare E3X-DAC-S...................................................................................................16 Principiul de funcţionare.....................................................................................................................16 1

Folosirea senzorilor cu fibră optică.....................................................................................................17 Amplificatoare cu fibră optică “E3X-DAC-S”...................................................................................19 Schema montajului experimental....................................................................................................19 Bibliografie...................................................................................................................................21

Introducere
Utilizarea fibrei optice în circuitele de măsură permite o creştere importantă a vitezei de lucru şi a imunităţii la perturbaţii electromagnetice, precum şi o izolare electrică totală între obiectul de măsură şi aparatul de măsură ceea ce simplifică mult problemele de ecranare, de conectare la masă şi de protecţie a operatorului.

Clasificarea fibrelor optice Fibra optică este un ghid de undă dielectric cilindric, care constă dintr-o regiune centrală numită miez care are indicele de refracţie mai mare decât al materialului dielectric care înconjoară miezul şi care formează cămaşa fibrei. Miezul, respectiv cămaşa sunt înconjurate de un înveliş cu rol de protecţie împotriva forţelor exterioare şi care oferă o bună rezistenţă mecanică. Capacitatea ghidării luminii în fibră este dependentă de proprietăţile miezului şi ale cămăşii. Sunt cele mai folosite ghiduri de undă din zilele noastre. Principiul de funcţionare al acestor ghiduri de undă este bazat pe reflexia totală a razelor de lumină la o suprafaţă de separaţie.

Figura 1.1. Structura de bază a unei fibrei optice Sursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fibr%C4%83_optic%C4%83

Există mai multe criterii de clasificare ale fibrelor optice. Ele se clasifică după materialele dielectrice folosite la realizarea lor, după indicele de refracţie şi după modul de transmitere a radiaţiei luminoase. 2

cu miezul din sticlă şi cămaşa din plastic (polimer). Fibre optice speciale Fibrele optice au fost dezvoltate mai întâi pentru aplicaţii privind transmisiile pe distanţe mari. tip V. 1. etc întâlnite la fibrele monomodale. Fig.Funcţie de modul de trasmitere a radiaţiei luminoase fibrele pot fi multimodale şi monomodale.org/wiki/Fibr%C4%83_optic%C4%83 După materialele dielectrice folosite fibrele optice pot fi: cu miezul şi cămaşa din sticlă (amestec în care predomină SiO2). a) fibră optică monomodală. Ritmul dezvoltării este în creştere şi apar un 3 . această politică a dus la un compromis în design şi în multe cazuri la performanţe marginale. Mai există şi alte configuraţii ale indicilor de refracţii: tip W. în mare măsură datorită faptului că erau disponibile. sau chiar de neconceput datorită sensibilităţii excesive a mediului de transmisie.2. atenţia a fost îndreptată spre realizarea unor senzori cu fibre optice de construcţie specială de sensibilitate mare specifică măsuranzilor.2 Tipuri de fibre optice Figura 1. Câteva fibre speciale sunt în prezent disponibile. După modul de variaţie al indicelui de refracţie al miezului fibrele optice pot fi cu variaţie treaptă a indicelui de refracţie (step index) sau cu variaţie graduală a indicelui de refracţie (graded index). cele mai uzuale fiind fosfor. germaniu. Oricum. Principalul parametru prin care se controlează numărul de moduri de ghidare a luminii este indicele de refracţie. Poate cele mai cunoscute sunt fibrele cu birefringenţă ridicată. b) fibră optică multimodală Sursă: http://ro. deşi la marea majoritate a senzorilor se foloseau în mod curent acest tip de fibre. În cazul fibrelor cu miez din sticlă. cu miezul şi cămaşa din plastic. pentru realizarea unor profile speciale ale indicelui de refracţie se folosesc diverse substanţe dopante. Pentru fibrele cu miez din plastic cel mai utilizat polimer este polimetilmetacrilatul (PMMA). deşi sticla pură are atenuarea minimă. şi sunt în cercetare pentru utilizarea în sistemele coerente de comunicaţii.wikipedia. fluor. Asemenea fibre sunt folosite pentru realizarea giroscoapelor. În consecinţă.

coeficienţii acustooptici. întrucât este posibil o îmbunătăţire cu câteva ordine de mărime în sensibilitate a echipamentului. 4 . Fibrele optice cu birefringenţă scăzută (LoBi) sunt fibrele în care radiaţia optică se propagă şi îşi menţine starea de polarizare pe distanţe mari. modulatorilor şi a altor echipamente pot fi obţinute prin renunţarea întrutotul la materialele de bază şi folosirea de sticle compozite. Unghiul cu care planul de polarizare este rotit este proporţional cu integrala câmpului magnetic în direcţia axială de-a lungul fibrei. unde câteva fibre optice sunt înfăşurate în jurul unui conductor prin care circulă curent electric. electrooptici şi neliniari care sunt mici în cazul fibrelor din siliciu pot fi crescuţi prin adăugarea de metale de tranziţie şi ioni de pământuri rare. Ideal ar trebui ca fibrele să aibă o geometrie perfectă şi să fie complet simetrică de-a lungul axelor. Detecţia câmpului magnetic şi a curenţilor electrici prin efectul Faraday necesită fibre cu birefringenţă liniară foarte scăzută pentru a permite observarea rotaţiilor mici ale planului de polarizare induse de câmp. Cu toate acestea ar trebui notat. că în general. cele mai mari îmbunătăţiri în domeniul senzorilor. Se fac eforturi considerabile de a modifica proprietăţile fibrelor bazate pe sticlă prin încorporarea potrivită cu dopanţi pentru îmbunătăţirea efectelor date. excentricitate. În fibrele LoBi ideale aceste moduri se vor propaga cu viteză identică. care se traduc printr-o diferenţă de viteză între cele două moduri de polarizare şi o diferenţă de fază între ele. Sunt disponibile pentru diametre între 80 ÷ 125 µm. Creşterea pierderilor care poate rezulta din folosirea sticlelor alternative nu este o problemă în mod normal. Astfel. 1300nm. Acest lucru este în mod particular important la senzorii de curent. indoire. 850 nm.. De exemplu. Se folosesc în cele mai populare configuraţii de senzori. 1550 nm. De asemenea. polimeri. etc. În cele reale există un număr de imperfecţiuni ca elipticitate. Fiecare stare de polarizare liniară poate fi reprezentată de două moduri liniare ortogonale.număr din ce în ce mai mare de aplicaţii specifice cu fibre optice. proprietăţile de propagare neobişnuite ale fibrelor cu birefringenţă circulară sunt potrivite pentru detectarea câmpului magnetic. ar trebui să fie omogenă de-a lungul axelor. magnetooptici. la lungimi de undă 633 nm.

2. vibraţii.Senzori cu fibre optice 2. specii chimice. pentru aplicaţii la fel de diverse. Descoperirile s-au făcut necoordonat. mărimile biologice nu sunt pentru diferitele categorii menţionate mai sus. Din punct de vedere energetic. determină categoriile de mărimi măsurabile prin metode optice. se poate adăuga o nouă categorie de mărimi măsurabile. presiune. deoarece acest domeniu a căpătat o extindere mare. acceleraţie.  mărimi electrice (curent.  senzori cu fibre optice cu modulare în fază (senzori interferometrici). Clasificarea senzorilor cu fibre optice se face:  în funcţie de locul unde are loc procesul de interacţiune dintre mărimea de măsurat şi radiaţia optică:  senzori intrinseci. după cum urmează:  mărimi mecanice (deplasare. debit. Clasificarea senzorilor cu fibre optice În domeniul senzorilor cu fibre optice există. câmp electric). viteză. la care interacţiunea are loc în afara fibrei. Definirea unor criterii de clasificare semnificative pentru toate categoriile de specialişti ce au legătură cu domeniul senzorilor cu fibre optice poate ajuta la dezvoltarea mai rapidă a acestuia. dar caracteristicile senzorilor utilizaţi pentru măsurarea acestora diferă considerabil de cele ale senzorilor pentru mărimile de tip industrial. iar rezultatul acestui proces este un mozaic de soluţii de senzori cu fibre optice din cele mai diverse.1.  mărimi de tip radiant (radiaţie optică). în momentul de faţă. Mărimi măsurabile prin metode optice Cele şase forme de energie exploatabile în domeniul senzorilor. umiditate). efort.  senzori extrinseci. la care interacţiunea are loc în fibră.  mărimi termice (temperatură). tensiune. câmp acustic). Datorită apariţiei unei varietăţi de senzori optoelectronici de uz medical.  mărimi chimice (pH. o cantitate mare de informaţii.  senzori evanescenţi. 2. forţă.  în funcţie de parametrii radiaţiei optice modulate:  senzori cu fibre optice cu modulare în amplitudine (intensitate). 5 . rotaţie. la care interacţiunea are loc în proximitatea miezului fibrei.  mărimi magnetice (câmp magnetic). şi anume:  mărimi biologice.

tuiasi. 6 .ro/site/Senzori_si_Traductoare/Cursuri/senzori_2. Se definesc două categorii de astfel de senzori:  senzori intrinseci direcţi – mărimea de măsurat interacţionează direct cu lumina.  senzori cu fibre optice cu modularea stării de polarizare. etc). care funcţionează pe baza radiaţiei corpului negru. senzori cu fibre optice cu modulare în frecvenţă (culoare). Diagramă schematică a senzorilor cu fibre optice Sursă: http://ep. În funcţie de felul în care are loc modularea luminii senzorii intrinseci pot fi:  cu modularea fazei (senzorii interferometrici). Există o categorie de senzori cu fibre optice intrinseci la care mărimea de măsurat nu interacţionează direct cu radiaţia optică. cu mici completări.etc. În acest caz are loc o transformare intermediară a mărimii de intrare într-o mărime mecanică (presiune. Figura 2. În marea majoritate a cazurilor senzorii intrinseci sunt realizaţi cu fibre optice monomodale.pdf Deşi majoritatea covârşitoare a senzorilor sunt de tip parametric la nivelul secţiunii optice. Avantajul utilizării fibrelor monomodale este acela că sunt potrivite pentru realizarea de configuraţii cu sensibilităţi şi precizii ridicate. Localizarea interacţiunii dintre mărimea de măsurat şi radiaţia optică este un criteriu de clasificare a senzorilor cu fibre optice cu caracter tehnologic devenit clasic şi va fi menţinut în continuare.1.  cu modularea polarizării (senzorii polarimetrici). deplasare. există şi soluţii de senzori cu fibre optice de tip generator.  senzori intrinseci indirecţi – mărimea de măsurat suferă o transformare intermediară. O definire riguroasă a acestor categorii se poate face pe baza soluţiilor ecuaţiilor de propagare a luminii în zona activă a senzorului.

Reflexia Aproape toţi senzorii cu fibre optice funcţionează pe baza reflexiei unui fascicul de lumină la interfaţa dintre fibra optică şi zona activă a acesteia.Mărimile care se pot măsura cu ajutorul acestor senzori sunt:  mărimi electrice (curent. Mulţi dintre senzorii intrinseci sunt încă în faza de cercetare. de câmp magnetic). ca imunitatea electromagnetică. extinderea lărgimii de bandă. Fenomene fizice întâlnite la senzorii cu fibre optice Senzorii cu fibre optice utilizează pentru modularea semnalelor optice diferite fenomene fizice.  mărimi magnetice (câmp magnetic).2. Dacă asupra unui fascicul luminos emis de o sursă optică acţionează o mărime de măsurat (direct sau indirect) acesta îşi modifică proprietăţile.1. Efectele care stau la baza senzorilor intrinseci cu fibre optice sunt:  efectul Faraday (senzori de curent.  mărimi chimice. deplasare).  mărimi mecanice (rotaţie.  efectul Sagnac (giroscoape).3. 2. care poate creşte odată cu aplicarea unei forţe directe. effort. Absorbţia Modificarea intensităţii luminoase prin absorbţie este determinată de numărul şi concentraţia speciilor absorbante din drumul optic (legea Lambert-Beer). 7 .3.  birefringenţa reciprocă datorată deformărilor elastice ale fibrei.  mărimi termice (temperatură). distribuţia energiei electrice). Piaţa senzorilor intrinseci se va dezvolta şi va creşte odată cu exploatarea proprietăţilor specifice fibrelor optice. Şi senzorii pentru măsurarea presiunii.3. Aceasta presupune studierea tehnicilor de multiplexare corespunzătoare şi a arhitecturii reţelelor pentru realizarea unui set complet de echipamente pentru măsurarea unor mărimi fizice în aplicaţii tipice (construcţia de maşini. Ea poate fi normală (care apare la suprafaţa de separaţie dintre fibra optică şi zona activă a senzorului) şi difuză (atunci când lumina penetrează parţial mediul activ al senzorului şi este parţial reflectată în urma fenomenului de împrăştiere). eforturilor sunt competitivi cu senzorii tradiţionali. a unei creşteri de temperatură (efectul magnetostrictiv). Echipamentele disponibile comercial. Senzorii de curent cu fibre optice sunt o alternativă viabilă la transformatoarele de curent tradiţionale pe liniile de înaltă tensiune. În continuare se vor prezenta câteva dintre aceste fenomene. 2. Reflexia difuză trebuie să fie cea mai puternică pentru a se obţine sensibilităţi cât mai bune. realizarea de reţele cu senzori integraţi. câmp electric). tensiune. 2. cele mai răspândite sunt giroscoapele cu fibre optice. temperaturii. în laborator sau prototipuri.

relaxare prin ciocniri. Împrăştierea Împrăştierea luminii nu implică o tranziţie de energie între nivele energetice ale atomilor şi ale moleculelor. dacă aceasta poate fi caracterizată de un singur vector de câmp electric perpendicular pe direcţia de propagare a undei. teoretic. I – intensitatea fluxului luminos incident şi respectiv modulat. relaxare prin luminiscenţă. eliberând energii pe diverse căi. perpendiculară pe planul amintit. Luminiscenţa Acest fenomen se bazează pe faptul că atomii sau moleculele care absorb energia unor fotoni trec într-o stare excitată. x – lungimea drumului optic si α . 2. 8 . când sursa de excitare dispare). Orice vector de câmp care reprezintă o undă plan polarizată poate fi descompusă în două componente perpendiculare care definesc un plan x-y ale unui vector de câmp electric al cărei unde se deplasează după direcţia z.3. Se cunosc două tipuri de luminiscenţă: fluorescenţa (are un timp de viaţă de 1 ÷ 100 ns) şi fosforescenţa (persistă după un timp de 1 ÷ 1000 ns.3. indicele de refracţie este o mărime tensorială. prin conversie încrucişată. Se spune că unda electromagnetică este liniar polarizată. Aceste specii prezintă un timp de viaţă scurt. În realitate. În general se consideră că indicele de refracţie are o valoare constantă pentru un material dat (materialul izotrop). ca în cazul absorbţiei şi luminiscenţei. Birefringenţa Indicele de refracţie n este unul dintre cei mai importanţi parametrii care caracterizează fibrele optice. T .5. 2.I = I 0 ⋅ 10 − αx A = lg( I 0 / I) = lg(T ) = α ⋅ x unde: I0.3. 2. este dependentă de direcţia de propagare.3.4. şi anume: relaxare prin conversie internă.coeficientul de absorbţie al substanţei absorbante.transmitanţa. Aceasta înseamnă că propagarea luminii într-o fibră optică. Ea implică o redistribuţie şi chiar o modificare aleatoare a direcţiei fluxului luminos. ceea ce înseamnă că. toate mediile optice pot fi birefringente.

va rezulta o undă circular polarizată spre stânga (sens trigonometric). Starea de polarizare . elipticitate şi prin orientarea semiaxelor elipsei raportate la axele de referinţă.ro/referate/electronica/senzori-cu-fibre-optice-3507.circulară – se caracterizează printr-un sens de rotaţie al vectorului de câmp electric (sens orar). 9 .Figura 2. Starea de polarizare liniară a undelor luminoase Dacă există însă două componente perpendiculare (două unde) de aceeaşi amplitudine defazate cu 90°. Starea de polarizare circulară a undelor luminoase Sursă: http://facultate. x-y. la ieşire lumina va avea starea de polarizare modificată. Unda polarizată eliptic se caracterizează prin amplitudine.regielive. unda rezultată este o undă luminoasă circular polarizată. provoacă modificarea polarizării. Când lumina polarizată traversează un mediu birefringent. direct sau indirect.2. Figura 2. Detecţia gradului de modificare a polarizării constituie o metodă de realizare a unor senzori cu fibre optice intrinseci. măsuranzii fiind aceia care. Dacă defazajul dintre componentele Ex şi Ey se modifică cu 180°. una liniar polarizată şi una circular polarizată.3.html Dacă cele două componente ale câmpului Ex şi Ey nu sunt egale ca amplitudine rezultă o polarizare eliptică a luminii. În concluzie polarizarea circulară a luminii se caracterizează prin amplitudinea undei şi prin sensul de polarizare (stânga sau dreapta). Uneori este convenabil să se considere că lumina polarizată eliptic reprezintă suma vectorială a două componente.

ro/referate/electronica/senzori-cu-fibre-optice-3507. apare o undă de interferenţă la suprafaţa de separaţie . în această situaţie.4. Efectul Pockel se poate utiliza pentru măsurarea tensiunii electrice. Prin interacţiunea dintre fluxul luminos incident cu cel reflectat. Indicii de refracţie. Efectul electro-optic Dacă este aplicat un câmp electric pe un cristal optic. 2.3. este evitat. toată lumina este reflectată. în general. poate fi observat efectul electro-optic longitudinal. acest efect poate fi utilizat cu rezultate foarte bune.html 2. Aplicarea unui câmp electric de-a lungul direcţiei de propagare a undei luminoase produce o birefringenţă liniară.6. Prin efect Kerr poate fi indusă birefringenţă în toate materialele optice. ai intensităţii câmpului electric. Întrucât un senzor cu fibre optice presupune o modulare similară (modificarea birefringenţei unui cristal). αij⋅ E. se poate obţine o variaţie a indicelui de refracţie după legea: ∆n = n − n 0 ≡ K ⋅ λ ⋅ E 2 unde K este constanta Kerr. rezultă o modificare a valorii indicelui de refracţie a acestuia. În funcţie de structura şi orientarea cristalului. care se manifestă în funcţie de direcţia de aplicare a câmpului electric. Un model matematic care descrie acest fenomen este următorul:  1  ∆ 2  = α ij ⋅ E + β ij ⋅ E 2 n  unde αij şi βij reprezintă coeficienţii de ordinul unu.regielive. βij⋅ E2. când o rază de lumină cade pe suprafaţa de separaţie dintre două medii cu indicii de refracţie diferiţi. respectiv doi. iar termenul de ordinul al II-lea. are însă avantajul că este foarte rapid. Câmpul evanescent Existenţa câmpului evanescent este strâns legată de fenomenul de reflexie internă totală.7. Astfel. Starea de polarizare eliptică a undelor luminoase Sursă: http://facultate. Indicii i şi j sunt indicii tensorului.Figura 2. pentru un unghi de incidenţă mai mare decât unghiul critic. Printro alegere corectă a orientării cristalului în raport cu direcţia de propagare a luminii. 10 . Acest efect a fost iniţial utilizat pentru realizarea unor modulatoare externe în sistemele cu fibre optice.3. Efectul Kerr presupune o dependenţă neliniară (pătratică) şi deci. pune în evidenţă efectul Pockel. se consideră că au două componente: una “paralelă” (n|| ) şi una “perpendiculară” (n⊥). Ambele pot fi utilizate pentru modularea semnalului optic. respectiv transversal. Termenul de ordinul I. pune în evidenţă efectul Kerr. valorile acestuia modificându-se odată cu orientarea cristalului.

Efectul fotoelastic Dacă aplicăm o tensiune mecanică asupra unui cristal pe o direcţie perpendiculară pe direcţia de propagarea a unei unde luminoase care trece prin el aceasta va provoca o creştere a permitivităţii electrice relative a cristalului. Un exemplu simplu este efectul Faraday care poate fi utilizat pentru realizarea unui modulator extern într-un sistem cu fibre optice. Modificarea indicelui de refracţie.viteza sunetului prin material. planul de polarizare se va roti cu un unghi proporţional cu intensitatea câmpului magnetic aplicat paralel cu direcţia de propagare a undei luminoase. n . Efectul magneto-optic Prezenţa câmpului magnetic în unele materiale poate afecta proprietăţile optice ale acestora.intensitea presiunii acustice.constanta foto-elastică. vs . acest efect devine direcţional. ρ . care sunt proiectaţi pentru detecţia marcajelor pe baza contrastului dintre marcaj şi fundal. provocând birefringenţă în cristal.2.8. εr. astfel încât unghiul de rotaţie poate fi dublat prin reflexia fasciculului incident în dispozitivul Faraday. 11 . În materialele anizotropice. în acest caz.3. Sensul de rotaţie al planului de polarizare este independent de direcţia de propagare a luminii.densitatea. În această situaţie.3. este dat de relaţia: n 3 ⋅ p 2 ⋅ Ia ∆n = ⋅ 2 ρ ⋅ v3 s unde: p . Ia . Factorul de proporţionalitate se numeşte constantă Verdet.9. Senzori de marcaj colorat şi RGB Principiul de funcţionare Senzorii de marcaj sunt un tip special de senzori cu difuzie. (de-a lungul direcţiei pe care este aplicată solicitarea mecanică).valoarea iniţială a indicelui de refracţie 2.

Pentru a putea detecta schimbările de culoare. Când culoarea fundalului este similară cu cea a marcajului (tonuri apropiate). însă creşte sensibilitatea în domeniul color. Sensibilitatea acestor tipuri de senzori este şi ea influenţată de sursa de lumină folosită.1. Sursă: Senzori OMRON .ing. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Dispunerea lentilei este puţin diferită de cea de la senzorii cu difuzie standard.Figura 3. având o sensibilitate mai mare. Atunci se foloseşte senzorul RGB. fiind mai potrivită pentru sesizarea culorilor apropiate (de ex. datorită modului de focalizare.1. unitatea de amplificare diferă de cea obişnuită.ing. deoarece diferenţa nivelului de gri al culorilor este foarte mică.2. arată ce culoare a sursei de lumină este cea mai potrivită pentru sesizarea culorii marcajului respectiv.dr. Mitică MANEA. 12 . când contrastul dintre marcaj şi fundal este mic). Cu o sursă de lumină verde distanţa de sesizare devine mai mică. dar nu poate fi folosită decât în cazul anumitor combinaţii de culoare. Sursa de lumină roşie (folosită la cei mai mulţi senzori cu difuzie) asigură o distanţă de sesizare acceptabilă. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Tabelul 3.dr. Mitică MANEA. sesizarea marcării devine dificilă sau chiar imposibilă (chiar reglând sensibilitatea). Sursă: Senzori OMRON . Figura 3.

verde (G – Green). respectiv absorbite în diferite măsuri şi din această cauză ochiul uman poate vedea mai multe milioane de culori diferite. Desigur. atunci componenta albastră a luminii este reflectată de obiect. lucrurile nu sunt atât de simple în realitate. deoarece diferite componente ale luminii sunt reflectate. Dacă obiectul privit este sesizat de noi ca fiind de culoare albastră. iar celelalte componente sunt absorbite. verde.dr. În realitate. Mitică MANEA. violet (R O G V A I V). albastru (B – Blue). Când aceste trei culori sunt combinate. 3. 13 . lumina constă din foarte multe componente.ing.3. De fapt. Situaţia este similară şi în cazul celorlalte culori. albastru indigo. albastru. iar gama vizibilă este numai o mică parte a acestora. se obţine culoarea albă (fig. galben. culoarea albă este compusă din mai multe culori diferite. orange. Lumina ce trece prin prismă se descompune în şapte componente (culori) principale: roşu.Tabelul 3. pe care am vopsit cele trei culori. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Senzorii fotoelectrici cu difuziune prezentaţi până acum funcţionează pe baza cantităţii de lumină primită.). şi nu pe baza componenţei luminii. Culoare a sursei de lumină Sursă: Senzori OMRON . Cu ajutorul unei prisme putem observa că de fapt. fiecare culoare poate fi compusă din 3 componente: roşu (R – Red). Când ne uităm la o culoare. Acest fapt poate fi simulat uşor cu un disc în rotaţie rapidă. de fapt vedem reflexia cauzată de o anumită culoare.1.

În cazul unei surse de lumină laser foarte precise. albastru). Lumina este focalizată cu ajutorul unei lentile. deşi intensitatea lor se schimbă.ing. Modul de lucru Lumina reflectată este detectată de dioda fotoelectrică. deoarece raportul componentelor nu este influenţat de distanţă. Sursă: Senzori OMRON . astfel incidenţa luminii va avea loc la un alt punct al suprafeţei de detecţie a senzorului. B.dr. verde. Mitică Manea. Acest mod este mai puţin sensibil la distanţa de sesizare.Figura 3. Senzorul E3MC dispune de trei surse de lumină (LED roşu. unghiul luminii reflectate se schimbă. Senzori de deplasare De cele mai multe ori. Figura 3. evaluând conţinutul ei în componentele R. poziţia sursei de lumină reflectate poate fi determinată foarte exact.dr. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Pentru sesizarea precisă a culorilor putem evalua componentele luminii reflectate.4. G. dar detecţia este influenţată de intensitatea componentelor RGB reflectate. Lumina este reflectată de obiect pe un senzor de sesizare a distanţei. care asigură o sursă de lumină foarte precisă. Când obiectul de detectat este deplasat mai aproape sau mai departe.3. Astfel. Senzorul examinează raportul dintre aceste componente. Se pot detecta bine chiar diferenţe mai mici între culori. Obţinerea culoarii albe Sursă: Senzori OMRON . Funcţionarea senzorului depinde de modul de lucru ales de operator. Mitică Manea. metoda este sensibilă la poziţia obiectului de detectat. detecţia este stabilă chiar şi în cazul unor obiecte aflate la o distanţă variabilă.ing. Este posibilă şi sesizarea unei diferenţe infime dintre culori. apoi proiectată pe obiectul de detectat. deci o deplasare ori cât de mică poate fi 14 . senzorii de deplasare utilizează lumină laser în loc de LED. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Măsurarea.

detectată foarte bine. Dacă între emiţător şi receptor nu se găseşte obiectul de detectat. Figura 3. valoarea ieşirii se schimbă. în receptor.dr.5. deci pot fi folosite în multe domenii unde verificarea dimensională a produselor este necesară. Ieşirea este lineară analogică. Rezultatul măsurării este transmis printr-o iesire analogică spre unitatea de prelucrare. Însă dacă un obiect este adus între perechea de senzori. având semnalul proporţional cu acoperirea sursei de lumină. atunci ieşirea are o valoare prestabilită. Receptorul dispune de o fantă înaltă de 10 mm. care măsoară înălţimea luminii de incidenţă. măsurarea deplasării obiectelor cu suprafaţă reflectantă sau lucioasă nu poate fi efectuată în mod stabil de către cea mai mare parte a senzorilor cu laser. astfel încât pe baza celor două valori cunoscute se poate calcula cu uşurinţă grosimea piesei. Dacă senzorul se găseşte aproape de o rolă a benzii transportoare care este puţin excentrică. cât şi raportării măsurătorilor la puncte de referinţă fixe. care este proiectat pentru a sesiza ireproşabil razele luminoase reflectate de pe suprafeţele strălucitoare. transmisă spre receptor. se pot măsura şi deplasări foarte mici. În astfel de cazuri. se foloseşte un alt senzor. se găseşte o cameră CCD. Dacă avem nevoie de precizii atât de mari. care soseşte pe o bandă transportoare. Mitică Manea. Cu un alt tip de senzor laser se poate sesiza dimensiunea obiectelor şi anume prin proporţia acoperirii razei de lumină. de tip Z4MN30V.015 mm). precizia de măsurare este influenţată mult de poziţia senzorilor. atunci placa de măsurat va oscila între poziţia superioară şi cea inferioară. măsoară distanţa independent unul de altul. trebuie să acordăm o atenţie deosebită atât fixării senzorilor. Emiţătorul emite o lumină laser. aflaţi la poziţii cunoscute. Putem lua exemplul măsurării grosimii unei plăci. Senzorii. Aplicaţii Cu ajutorul senzorilor cu laser. Putem presupune că dorim să lucrăm cu o rezoluţie de 1/10 mm. Grosimea piesei este verificată cu doi senzori. După fantă.ing. Rezoluţia şi rezultatul măsurărilor la senzorii cu laser poate fi de ordinul micronilor (tipic 0. care măsoară şi totalizează cele două distanţe. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Instalare În cazul folosirii pentru măsurări a senzorilor cu laser. Detectarea grosimii piesei Sursă: Senzori OMRON . O oscilaţie de 15 . De cele mai multe ori.

În cazuri ideale. Factorul de linearitate face referinţă la limitele toleranţei faţă de dreapta ideală. Sursă: Senzori OMRON . amplificatorul şi capul de detecţie. 16 .ing. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Senzori de culoare E3X-DAC-S Principiul de funcţionare Senzorii cu fibră optică au două părţi principale.numai 1 mm este mai mare cu un grad de mărime decât rezoluţia preconizată. iar fibra optică transmite lumina la capul de detecţie.ing. cu atât mai bună este rezoluţia. Amplificatorul conţine unitatea de emisie (sursa luminoasă) şi cea de recepţie. tensiunea de ieşire analogică poate să aibă puţine fluctuaţii din cauza zgomotului intern. acest lucru poate fi reprezentat cu o linie dreaptă.dr. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Iesirea analogică a senzorului creşte proporţional în funcţie de distanţa măsurată. Figura 3.6. Mitică Manea.dr. Factorul de linearitate Sursă: Senzori OMRON . Acest lucru este determinat în procente cu referire la întreaga gamă de măsurare. Rezoluţie şi linearitate În cazul măsurării unei piese verticale.7. Figura 3. Cu cât mai mică este fluctuaţia. Mitică Manea. măsurătoarea diferă de linia dreaptă într-o măsură foarte mică. Deci măsurarea în astfel de condiţii nu are nici un sens. În practică. Mărimea acestor fluctuaţii se numeşte rezoluţie. inclusiv electronica aferentă.

ca urmare a dimensiunii lor mai reduse şi rezistenţa mecanică va fi mai mică. de până la 0. La capătul fibrei.3.dr.3. 17 . Figura 4.Figura 4.).4. numai că este de mărime mai mică. Unele fibre optice dispun de un cap de sesizare cu diametrul foarte mic.ing. Datorită compactităţii extraordinare a capetelor de sesizare. Mitică Manea.dr. Figura 4. aceşti senzori se pretează la sesizarea în mod stabil a unor obiecte mici (fig.2. lumina va ieşi cu o anumită dispersie (fig.).dr.). fiind reflectate de repetate ori între miezul şi mantaua cablului. respectiv distanţă de detecţie mai mică (fig.ing. Sursa de lumină mai redusă precum şi o suprafaţă mai mică a lentilei conduc la o suprafaţă. 4. Ca urmare.ing. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Razele luminoase emise de o sursă de lumină (LED) sunt transmise prin fibra optică. 4.1. Mitică Manea. ei pot fi instalaţi şi în acele locuri unde nu mai încap senzorii obisnuiţi. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Se formează astfel o rază de lumină foarte similară cu cea ieşită dintr-un senzor obişnuit. Sursă: Senzori OMRON .2. 4. Sursă: Senzori OMRON .8 mm. Sursă: Senzori OMRON . Însă. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Folosirea senzorilor cu fibră optică Avantajul principal al senzorilor fotoelectrici cu fibră optică este dimensiunea redusă. Mitică Manea.

se pot sesiza chiar şi obiecte de 0. Mitică Manea.ing. Figura 4. Mitică Manea. Sursă: Senzori OMRON . Acest lucru se datorează faptului că fibra optică sau capul de detecţie nu sunt alimentate electric.4. în locul fibrelor optice din material plastic trebuie folosite fibre din sticlă. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Dacă zona are temperatura mai ridicată (max.dr.5.6.5 mm (fig. sunt total imune la zgomotul de natură electrică (dacă amplificatorul este montat adecvat).ing. 4. până la 300°C). Cu ajutorul unor astfel de lentile.Figura 4. Sursă: Senzori OMRON . Mitică Manea. Sursă: Senzori OMRON . unde instalarea senzorilor obişnuiţi ar fi periculoasă sau imposibilă (fig.dr.). Figura 4.ing. Totodată.dr. Obiectele extrem de mici se pot detecta cu senzori cu difuzie şi cu lentile adiţionale (ce se comandă separat). Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Capetele de detecţie ale senzorilor fotoelectrici cu fibră optică pot fi dispuse şi într-un mediu periculos. 4.5.6.). Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău 18 .

Permite detecţia obiectelor colorate diferit sau cu nuanţe diferite de gri. Astfel. Schema montajului Lumina reflectată de marcaj este detectată de dioda fotoelectrică. evaluând conţinutul ei în componentele R.7. deşi intensitatea lor se schimbă. metoda este sensibilă la poziţia obiectului de detectat. B. Senzorul examinează raportul dintre aceste componente. Este posibilă şi sesizarea unei diferenţe infime dintre culori. dar detecţia este influenţată de intensitatea componentelor RGB reflectate. Funcţionarea senzorului depinde de modul de lucru ales de operator (light. Se pot detecta bine chiar diferenţe mai mici între culori. dark). Acest mod este mai puţin sensibil la distanţa de sesizare. 19 . G.  LED alb pentru impedanţa culorii  Timp de răspuns de 60 μs  Timer încorporat cu o întârziere de până la 5 secunde  Funcţie de învăţare cu ajutorul unui singur buton Schema montajului experimental Fibre optice 230 ~ 20 ~ Senzor Figura 4. detecţia este stabilă chiar şi în cazul unor obiecte aflate la o distanţă variabilă.Amplificatoare cu fibră optică “E3X-DAC-S” Seria de amplificatoare cu fibră optică E3X-DAC-S detectează culoarea şi intensitatea luminoasă reflectată de pe marcaj sau obiect şi o compară cu o valoare RGB sau intensitate memorată. deoarece raportul componentelor nu este influenţat de distanţă.

9. iar display-ul roşu indică nivelul culorii detectate.  PNP (Figura 4. Mod de lucru PNP (dark) Sursă: OMRON – Catalog de produse 2005/2006 Sub-display-ul verde din figura 4.9. 20 .8. Setarea senzorului se face în mod manual prin apăsarea tastelor stânga – dreapta sau automat prin apăsarea tastei set din stânga display-ului timp de trei secunde. ieşirea trece pe ON sau OFF în funcţie de setarea light sau dark. Dacă nivelul culorii detectate este mai mare decât nivelul setat. Figura 4. Mod de lucru NPN (light) Sursă: OMRON – Catalog de produse 2005/2006 Figura 4.) care presupune ieşirea pe ON când senzorul nu detectează nici un obiect sau marcaj şi OFF la detectare.8.10 reprezintă funcţia de setare a senzorului pe culoarea dorită.) care presupune ieşirea pe OFF când senzorul nu detectează nici un obiect sau marcaj şi ON la detectare.Senzorul are două moduri de lucru :  NPN (Figura 4.

etc. Setarile senzorului Sursă: OMRON – Catalog de produse 2005/2006 Bibliografie 1.tuiasi.10.Figura 4.pdf 21 .ro/site/Senzori_si_Traductoare/Cursuri/senzori_2. http://ep.

OMRON – Catalog de produse 2005/2006 6.ro/aplicatii 5. http://facultate. Senzori OMRON . note de curs 22 . Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău.ing.org/wiki/Fibr%C4%83_optic%C4%83 4.megatech.html 3. http://www.ro/referate/electronica/senzori-cu-fibre-optice-3507. http://ro. Mitică MANEA.wikipedia.2.dr.regielive.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful