You are on page 1of 60

Curs Master GBA_2012

Geoconservarea Geodiversitatea

2

INTRODUCERE Termenul de geodiversitate a inceput sa fie folosit de geologi la inceputul anilor `90 ca o reactie la dominatia pe care o avea termenul biodiversitate si atentiei aproape totale concentrate asupra conservarii biodiversitatii. Chiar si azi, cind activitatile de geoconservare sunt recunoscute oficial si sustiute de toate organismele internationale, termenul de geodiversitate isi face cu greu intrarea intre obiectivele de conservare propuse de IUCN pentru categoriile de arii protejate (reuniunea IUCN, Almeria, Spania, 2007). In domeniul geostiintelor a existat o ezitare la inceputul anilor 90 in a utiliza acest termen, Murray (2004, p 6) exemplifica prin reactiile participantilor la Conferinta dedicata geoconsrvarii de la Malvern, cind putini participanti au folosit explicit “geodiversitate” unii preferind fie varianta diversitate geologica, fie evitind sa foloseasca termenul datorita paralelei prea puternice care se face implicit intre situri, peisaje, si procese din biologie si geologie (Joyce, 1997, apud Murray, 2004, p 6). In acest capitol ne propunem o definire a conceptelor, stabilirea relatiilor dintre aceste concepte, identificarea principalelor proiecte si activitati nationale si internationale dedicate inventarierii si clasificarii patrimoniului geologic. De asemenea idenetificarii instrumentelor optime de evaluare a geodiversitatii si de integrare a valorilor ei in cadrul activitatilor de geoconservare. 1. DEFINIREA GEODIVERSITATII O definire a geodiversitatii pare simpla la prima vedere. Importanta este perspectiva abordarii si apoi cit de profund dorim sa mergem in identificarea conexiunilor dintre sistemele terestre si efectele lor. Analiza poate merge de la constitutia partii solide a scoartei terestre si prezenta tuturor fenomenelor asociate ce se produc, la diverse scari si rate de timp ale caror efecte lor sunt inca vizibile si pina la modul in care aceasta constitutie influenteaza sistemului biotic, inclusive comunitatile umane. Pornind de la ultima observatie, putem cita definitia oferita de Stanley (2001) “Geodiversitatea este legatura dintre oameni, peisaj, cultura. Este varietatea mediilor geologice, fenomenelor si proceselor care determina peisajele, rocile, mineralele, fosilele si solurile care asigura suportul vietii pe Pamint…biodiversitatea este parte a geodiversitatii”. La intilnirea Consiliului de Ministrii ai tarilor nordice , din 2003 se propunea o definire mai generala si anume geodiversitatea este “varietatea commplexa de roci, sedimente neconsolidate, forme de relief si procese ce caracterizeaza sau determina peisajele… Geodiversitatea este diversitatea fenmenelor geologice si geomorfologice intr-o anumita zona” (Johansson, 2000).

3

geomorfologice (relief. de geomorfologie (forme de relief.Murray (2004) sugereaza urmatoarea definitie: “Geodiversitatea cuprinde diversitatea naturala de roci (minerale.1. Aceasta ultima definitie accentueaza valoarea intrinseca a geodiversitatii. In acest caz ne raliem definitiei oferite de Stanley. reprezinta varietatea de fenomene geologice din natura. relatiile dinte ele. inventariere si catalogare a acestora. minerale. proprietatile lor si sistemele David Roche. procese exogene). sunt doua abordari distincte dar complementare. In acest caz defintia oferita de Murray este mai practica si mai usor aplicabila. fosile). interpretarile si sistemele din care fac parte In opinia noastra. proprietatile lor. fosilelor si mineralelor si a proceselor naturale Gray 2004 Varietatea naturala a caracteristicilor geologice (minerale. tipurile de sol. caracteristicile geomorfologice. 4 . solurile Prosser 2002 Varietatea rocilor. Definirea geodiversitatii dupa diferiti autori Sharples 1995 Diversitatea tipurilor de roci solide. In al doilea rind este nevoie de o definire a componentelor concrete. roci. fiind o definire mai mult a semnificatiei termenului fara sa tina seama de conexiunea cu biodiversitatea si diversitatea culturala. Aceasta diversitate include ansamblul lor. evaluarea geodiversitatii este un prim pas pentru geoconservare. palpabile ce compun geodiversitatea. peisaj si cultura. atmosferice) ce actioneaza asupra rocilor si solului Stanley 2001 Legatura dintre oameni. caracteristicile solului.1. procesele asociate care au dus la 2004 formarea acestor elemente de-a lungul timpului geologic Murray 2004 Diversitatea naturala de roci (minerale. Varietatea de roci. rocile. procese) si caracteristici ale solurilor. foarte utila in procesul de identificare. fosile). roci. Geodiversitatea include marturii ale evolutiei Pamintului. Include acestor ansambluri relatiile. hidrogeologice. caracterele geomorfologice. forme de relief. paleomedii) si un sistem de procese (biologice. interpretarile si sistemele din care fac parte”. Pentru ca nu trebuie sa uitam. Tabelul 2. relatiile dintre ele. de geomorfologie (forme de relief. fosile). fenomene si procese ce determina morfologia externa a scoartei. O sinteza a definitiilor propuse este prezentata in tabelul 2. proprietatile lor. roci. fie ca este vorba de masuri de management sau numai activitati de comunicare a geodiversitatii. (fosile. mineralelle. fosilele. ansamblul lor. procese) si caracteristici ale solurilor. In primul rind este nevoie de o definitie care sa cuprinda atit esenta geodiversitatii de valoare intrinseca naturala dar si pe cea de factor modelator al proceselor biotice si al celor socio-culturale. tipurile de sol si procesele geologice. ansamblul de sisteme si procese Eberhard 1997 Varietatea naturala de roci.

Page 1998.a. Intrebarea este daca exista o valoare globala? Se insumeaza valorile individuale sau fiecare componenta este independenta? Componentele se degradeaza natural. 2002) identifica doua tipuri de valori ale resurselor naturale. la cealalta extrema. sau apreciaza. la o exterema su un management adecvat cu forma sa actuala de utilizare echitabila: dezvoltarea durabila. ele tinind de perceptia a ceea ce e valoros in natura. Gray. de sursa elementelor naturale. de raportul dintre om si natura. VALOAREA GEODIVERSITATII Aprecierea valorii geodiversitatii implica mai multe aspecte. sau intelege. Clasificarea prezentata anterior a fost extinsa de cercetatori la patru valori (Doyle & Bennett. dar in fapt ea este formata dintr-o multitudine de resurse independente sau interdependente. 2003) au luat 5 . fenomenele geologice. Tehnocentrismul percepe natura si resursele naturale ca o piata de produse ce trebuiec folosite si sunt disponibile pentru toata lumea. in mod direct sau indirect. care sunt reprezentate de componentele geodiversitatii: rocile.2. Ambele sunt reale dar dificil de identificat in detaliu si concret. apud Murray. 2004). Tehnocentrismul are nuante ce merg de la o exploatare liberala. Avind atit o dimensiune etica cit si filozofica este greu de descris si cuantificat. 2002. Toate cele patru valori sunt corect exprimate iar Murray (2004) sugereaza adaugarea unei a cincea valori determinate si anume functia pe care mediul geologic il are in functionarea preceselor fizice si ecologice. Sharples. solul. perceptie influentata de pozitia societatii la un moment dat fata de natura. Utilitatea in geoconservare este data de masura in care putem cuantifica impactul distrugerii unei parti a acestei valori si efectul asupra civilizatiei umane. p 65): valoarea intrinseca. dispar sau sunt exploatate. conceptual. 1998. 2004. Geodiversitatea este o resursa in sine la nivel global. valoarea culturala si estetica. dincolo de aprecierile noastre. valoarea pentru educatie si cercetare. evolutia lor. In prezent. Discutia ramine inca deschisa asupra valorii intrinseci a geodiversitatii. geomorfologia s. Valoarea intrinseca „este bazata pe un principiu etic referitor la faptul ca un lucru care exista are dreptul sa existe in continuare”. Ecocentristii vad lumea ca pe o gradina a Domnului ce trebuie pastrata sau ca pe o planeta vie. Valoare intrinseca necesita si un evaluator. Celelalte valori sunt extrinseci si pentru aprecierea lor trebuie sa luam in considerare beneficiile pe care geodiversitatea le aduce comunitatii. de patrimoniu natural. care oricum exista. 2006). valoarea economica. 2002. Prima este valoarea economica iar cea de a doua cea culturala. un organism cu propriile functii si sisteme de echilibrare: Gaia (Lavelok. acest raport are numeroase nuante ale caror extreme sunt ecocentrismul si tehnocentrismul (Murrey. Murray (2004). Acesta este omul si el poate fi interesat numai de ceea ce este util. Cit se pierde din valoarea geodiversitatii? Diversi autori (English Nature. Cercetari realizate in Marea Britanie (English Nature.

socio-economice. 2003) Aceasta abordare are mai multe avantaje: ofera o descriere a complexitatii geodiversitatii. 1999) propune un mod de inventariere.1 . ofera un cadru de baza in procesul de audit. podoabe. siturile geomorfologice sunt cele carora li se poate atribui o valoare iar resursele geomorfologice sunt acele situri care pot fi valorificate in activitatile umane. In lucrarile sale Panizza (1996. evaluata. media Identitate locala.Functiile sociale ale geodiversitatii (dupa Gray. Doua categorii de criterii sunt propuse: nivelul de interes (I) care poate fi 6 . prezentam o sinteza a valorilor geodiversitatii (tabelul 2. Beneficiile oferite de fiecare din aceste grupe sunt sintetizate in figura 2-1. literature) Dezvoltare sociala PRODUSE • • • • • • Hrana (sare. 2004). culturale si stiintifice.in considerare toate modalitatile in care natura contribuie la cresterea calitatii vietii (ca suma a componentelor materiale si spirituale). Un element pe care dorim sa-l detaliem se refera la peisaje sau siturile geomorfologice a caror valoare poate fi definita. In interpretarea sa. APRECIERE • • • • • • Mediu de viata placut Recreere Publicatii. sustinerea proceselor natural (a ecosistemelor) (Guthrye. i d ti ) GEODIVERSITATEA CUNOSTINTE • Descoperiri stiintifice de interes larg (evolutia vietii.2). concepte fundamentale si definirea lor. 2. In ambele cazuri pot fi introduse valori numerice care sa permita ierarhizarea. este usor de prezentat si explicat pentru nespecialisti. roci Ornamente. deriva continentelor) • Istoricul descoperirilor • Monitarizare de mediu si predictie pe termen lung • Educatie (situri de vizitare) • Cercetare (domenii de cercetare in geostiinte) SUPORT PENTRU ECOSISTEME • Influenteaza schimbarile globale (chimismului atmosferei) • Modelarea reliefului • Controlul eroziunii • Calitatea si cantitatea resursei de apa (surse natural de apa) • Controlul poluarii (rolul de filtru natural pentru Fig. produse. apa) Combustibil Materiale de constructii Minerale. cuantificata prin introducera unor metode morfometrice in masurarea componentelor sale si calitativ (care este mai subiectiva) bazata pe perceptia generala asupra peisajului. traditii Sursa de inspiratie artistica (arta. Intr-o adaptare dupa clasificarea propusa de Murray (2004). colectii Ocupatii (educatie. clasificata si pot fi propuse masuri de utilizare. Aceste beneficii sunt grupate in patru categorii: apreciere. Atributele ce confera valoare sunt cele de peisaj (scenica). Valoarea de peisaj (scenica) poate fi evaluata cantitativ (cu un grad mare de obiectivitate). informatii (cunostinte).

materialele utilizate in constructii (piramide. obsidian). loc de stocare si reciclare a deseurilor. vizitarea unor locuri placute privirii Sursa de inspiratie artistica – pictura (initiativa Casei Regale din Romania. In acest caz evaluarea ia in calcul gradul de atractivitate. sunt materiale de constructie ce au o valoare directa. excursii. pulberilor Cercetare – subiect pentru domeniul Stiintelor Vietii si ale Pamintului Educatie si formare in domeniile geostiintelor Estetica Economica Functionala Educationala cercetare si de - Criteriul socio-economic se refera la utilizarea zonei pentru turism. mediu. national.Se refera la aspectul vizual placut ce caracterizeaza o zona. uneltele paleolitice sunt in intregime dependente de existenta materiilor prime (silex. control al poluarii (filtre).locuri sacre. descoperiri stiintifice Martor pentru istoria Pamintului Rolul jucat in dezvoltarea stiintelor Monitorizarea mediului – analiza sedimentelor. funerar. marmura) dependente de resursele locale si generind ocupatii si schimburi comerciale. minerale. Peisajul poate contine si o componenta antropica. literatura (descrieri de peisaje) Multe din componentele geodiversitatii au o valoare de piata (combustibili. pietre pretioase.2 – Valorile geodiversitatii si componente lor Tipul de valoare Intrinseca Culturala Comentarii / Subcomponente Considerarea ei implica si acceptarea faptului ca exista o eroziune naturala ce ar trebui sa distruga alte componente ale geodiversitatii pe care incercam sa le conservam Geomitologice . la sfirsitul secolului 19. cutele ce afloreaza.rolul in procesul general de eroziune. slab. de a sustine pictorii pentru a realiza o colectie de peisaje traditionale). sau la impactul vizual puternic (culorile rocilor. gaze) Mineralele industriale si pretioase Materialele de constructii si cele ornamentale Rocile utilizate in industria ceramica. petrol. Pentru ambele criterii se pot atribui valori numerice si se poate realiza o ierarhizare. palate. transport sedimentare Suport pentru ecosisteme Descoperirea proceselor naturale. Combustibilii minerali (carbune. sau sunt valorizate pe piata colectionarilor (fosile. sport. este un element de identitate locala ce trebuie protejat pentru pastrarea diversitatii culturale a Europei. emailuri Fosilele Valoare utilitara: fundament pentru fundatii. in sensul National Geographic – este dezvoltat in special in corelare cu relaxarea. martori de eroziune). martori de eroziune) Peisaj . geme). chimismul apei Solul si rolul sau Pozitia in geosistemele terestre . regional. asa cum este definit in Conventia pentru Peisaj. anumite fosile considerate magice Arheologice si istorice – modalitatea in care geodiversitatea unui teritoriu a influentat dezvoltarea comunitatilor. geomorfologice. gradul de prezervare si la cantitatea de elemente ce pot fi folosite pentru constientizarea si educarea publicului privind elementele geologice. Tabelul 2. local si gradul de pastrare (P) ce poate fi bun. Geoturismul. realizarea unor trasee de descoperire. munti. 7 . minereuri).mondial. Valoare spirituala – considerarea Pamintului ca zeitate sau generatoare de zeitati sau la crearea primului om Identitate spatiala locala – forme geologice simbol (blocuri eratice.

1999): o o situl este un model de evolutie a geomorfologiei (carst. de exemplu vulcanii noroiosi. turbarii. Acest lucru ar fi putut fi prevenit daca ar fi avut loc in prealabil un proces de consultare sau daca importanta siturilor pentru patrimoniul comun ar fi fost mai bine explicata. martorii de eroziune). trecatorile. o situl reprezinta un element relict din evolutia unei zone. Geodiversitatea are valoare sociala si economica ce poate fi masurata utilizind tehnici de evaluare de mediu. Sfinxul. in plus. cheile ce au constituit de multe ori zone de vama). Fiind un criteriu ce depinde de gradul de promovare. floristice. de exemplu terasele. 8 . cultural-istorice. culoarele. dintre acestea putem enumera: eroziunea. Ceahlaul). acoperite sau chiar distruse datorita dezvoltarii infrastructurii (constructii. economice.faunistice. de accesibilitate. relieful controlat de factori petrografici sau structurali . Criteruiul cultural se refera la importanta unor structuri geomorfologice in generarea unor traditii culturale. drumuri. prin valoarea economica generata de existenta lor. regional. dezvoltarea excesiva a vegetatiei. circurile glaciare . carierele. exploatarea rocilor sau fosilelor. facilitati). zonele ce au determinat dezvoltarea unor asezari umane (pasurile. Aici ar putea fi incluse zonele considerate sacre (Babele. peisajele muscelene din picturile lui N. schimbari climatice. Acest criteriu are o mare doza de subiectivitate si este dificil de exprimat cantitativ. lacuri. o situl reprezinta substratul unor habitate particulare : grohotisuri. suntem mult mai sensibili la conservarea speciilor de plante si animale decit a rocilor Multe din siturile geologice sau caracteristici geologice au fost deteriorate. exemplu meandrele unui fluviu. Tot aici poate fi deschisa o discutie asupra interesului pentru a privi un sit geologic. zonele reprezentate in picturi si devenite celebre (Muntii Saint Victoire pictati de Cezane. Evaluarea poate fi facuta functie de patru clase de apreciere (Panizza. Atractivitatea poate fi cuantificata functie de interesul pe care zona il stirneste la nivel: local. rocile sunt supuse oricum eroziunii naturale si este normal sa fie distruse. de facilitatile oferite. dezvoltarea urbana. morenele. depozitarea deseurilor. metode cantitative si metoda studiilor de impact. Prima dintre ele se refera chiar la perceptia generala ca rocile sunt mult mai rezistenta decit biodiversitatea. situl are o valoare educationala si poate fi folosit ca element didactic. presiunea turistica. Grigorescu). Principalele amenintari la adresa geodiversiatii sunt numeroase. national. international. Criteriul stiintific este guvernat de conditiile de evolutie in timp a peisajului. gricultura. impactul si beneficiile asociate conservarii si managementului geodiversiatii Amenintarile asupra geodiversitatii sunt datorate in marea lor majoritate activitatilor umane.. religioase. Atribuirea unei valori geodiversitatii este necesara pentru a demonstra practic.

geomorfologii sa colaboreze mult mai strins pentru a identifica relatiile dintre habitatele diferitelor specii si fenomenele geologice” Zonele unde se observa o relatie directa intre substrat si asociatiile floristice sau faunistice pot fi de interes in conservare. reprezentate de remanierea unor depozite slab consolidate de nisipuri glaciare. biodiversitatea naturala si seminaturala este strins legata de variatiile in geodiversitate. • Dolinele din nordul Lituaniei si circulatia unei ape bogate in SO4 si ioni de calciu determina un tip de habitate aparte. si biosfera fiind intr-o interdependenta si o continua evolutie in timp. bogate in bacterii sulfuroase In lucrarea Habitatele din Romania (Donita et al. mai ales la nivel de habitate. in principal. alunecari de teren. La nivelul kilometrilor patrati modelele de distribuite ale vegetatiei sunt corelate cu tipurile de roci. O diversitate mai mare in procesele geologice si geomorfologice genereaza o diversitate a solurilor si implicit a biodiversitatii.. R64 (dune de nisip continentale). eroziunea si alunecarile de teren. educatie. R62 (stinci continentale si roci la zi). cu un relief nou. Conexiunile dintre mediul abiotic si cel biotic sunt mai ales studiate din puctul de vedere al nutrientilor si chimismul solului. 2005) sunt prezentate trei subclase de habitate dependente. iar la nivelul suprafetelor mai mici. asa cum o dovedesc marturiile geologice dar si precesele actuale.3. microclimatul sunt cele ce controleaza distributia vegetatiei. reprezentate mai ales de substrat si topografie. R65 (pesteri). Abberley Hills (Marea Britanie) este o zona unde se intilnesc gresii de virsta Permian ce contribuie la o mare diversitate a florei iar cele mai interesante habitate si specii endemice se intilnesc pe calcare de virsta Silurien. ca elemente ale peisajului local. a hartilor de utilizare a terenurilor. zone de falii active). GEODIVERSITATEA SI BIODIVERSITATEA La nivel global conexiunile sunt mai mult decit evidente. cele doua sisteme terestre. Elemente ale acestei relatii pot fi observate atit la nivel specific (specii geo-indicatoare) cit. promovare. Van der Ancker (2007) ofera citeva exemple de interactiune geodiveristate – bidiversitate: • • dunele mobile din Olanda. geologii. La nivel local. biologii. de ordinul hectarelor. de tipul de geodiversitate (substrat si relief). insolatia. sistemul solid. prin determinarea in teren a tipurilor de habitate si plante geoindicatoare. relativ mobil ce genereaza tipuri specifice de biotop. ce nu sunt decit o continuare a acestora. De asemenea pot fi identificati indicatori biologici ai modificarilor relativ rapide in geodiversitate (eroziune. Identificarea relatiilor geodiversitate biodiversitaten se poate realiza pe baza analizei hartilor satelitare. La nivel regional sau local. 2004) “daca se doreste a analiza stiintifica a dezvoltarii biodiversitatii este timpul ca ecologii. pe linga conditiile de microclimat si pozitie biogeografica: R61 (grohotisuri). asa cum remarca Hopkins (apud Murray. 9 .

culturale. dinozauri). dedicat Anului European al Dialogului intercultural. Exemplele merg de la atribuirea unor puteri sau semnificatii magice unor fenomene geologice (vulcani. pesteri. Identificarea la nivel local a elementelor de geodiversitate ce au influentat formarea unor caracteristici culturale locale si utilizarea lor in activitati de cercetare. Pentru a putea identifica elementele specifice. finantat de Uniunea Europeana si Ministerul Culturii si Cultelor 10 . de constructie sau exploatabile). educatie. comunitatile paleolitice strict dependente de sursele de confectionare a uneltelor: obsidian. respectiv tipurile de roci. vulcani noroiosi. Tara Digne si Tara Chategnarie Limousin (Franta). Aceasta interdependenta foarte puternica in trecut (e. silex) s-a diminuat in timp. Diversitatea se poate manifesta de la scara globala la scara locala. 1 Proiectul „Memoria – Dialogul Omului cu Pamintul”. reprezentata prin geomorfologie (chei. de la utilitar la arta. amoniti. GEODIVERSITATEA SI DIVERSITATEA CULTURALA Valoarea culturala a geodiveritatii provine din anumite atribute pe care le asociem unui spatiu si care au o semnificatie pentru diverse aspecte ale culturii sau sunt o valoare a unei comunitati. au fost selectate trei regiuni din Europa: Tara Hategului (Romania). ne permite identificarea elementelor de dialog continuu dintre om si natura. Elementele culturale traditionale ce particularizeaza o zona au devenit un bun local ce trebuie identificat si integrat politicilor locale de dezvoltare. ce a generat elementul caracteristic al societatii umane: diversitatea culturala.4. Azi. tipurile de sol a jucat un rol importanta in dezvoltarea socio-economica si in definirea unei identitati locale. bariere naturale). martori de eroziune) si pina la semnificatia de emblema (brand) pe care o zona o cistiga datorita unei caracteristici aparte (munti.3 este prezentata o sinteza a datelor obtinute. asa cum mentionam in capitolul anterior. Studii geologice si antropologice ne-au permis sa identificam cite 10 tipuri de obiecte si semnificatia lor geologica si etnografica. tipurile de resurse minerale (materiale de utilitate casnica. parte a Programului national PUZZLE. In tabelul 2. artistice sau de cult. In sustinerea acestor afirmatii putem exemplifica prin rezultatele unui proiect cultural1 ce a avut drept obiectiv identificarea conexiunilor dintre activitatile economice si culturale locale traditionale si geodiversitate. facind referire la unul din documentele europene Conventia asupra peisajului. poate fi considerata parte a Geoconservarii si poate a unei directii de cercetare Geoetnografia. exploatate si folosite in economia locala in crearea unor obiecte utilitare. Se remarca strinsa dependenta dintre tipurile de roci exploatate si economia locala dar si diversitatea destinatiei obiectelor. focuri naturale. analiza elementelor de identitate locala a unor comunitati rurale. Privind insa din perspectiva evolutiei unei comunitati intr-un saptiu natural dat. geodiversitatea.g.

continentala Sedimentara. cupru. simbol local. caolin. tocile. Nz T1 T Actual Bioclaste. Constructii locale (garduri. caramizi. portelan) Ateliere bijutieri Ateliere locale pentru tigle.5 Actual Sute de mii de ani 214±8 Ma 600 – 400 Ma 350 – 340 Ma 90 – 75 Ma 350 – 340 ( ?) Ma 70 Ma 15 Ma ( ?) 95 – 70 Ma 150 – 130 Ma 8 – 12 Ma 180 – 175 Ma 30 – 25 Ma 20 – 6 Ma 20 – 6 Ma 245 – 200 Ma 195 MA 195 – 165 Ma 245 – 240 Ma 245 – 240 Ma - Email Argila impactit Turism/ Fenomen astronomic Hateg (Carpatii Meridionali) Cremene Pirita Gresie Granitoid Piatra degresanta Gresie de coasa Cutia /cuchia Piatra de var Argila Gospodarie Minerit. Activitati casnice Cosit. turism. ateliere locale. olari Digne (Alpii Occidentali) Argila Les argiles Argila les lauzes et ardoises Étoiles de SaintVincent Tigle.2 – 0. hidrotermala Sedimentara. precipitare *Valorile in milioane ani au un grad mare de aproximare 11 .Plasarea in Scara timpului geologic a rocilor suport pentru obiectele identificate   Limousin (Masivul Central Francez) Numele rocii / Activitatea traditional produsului Intreprinderi locale de minerit Minereu de aur / prelucrare Argila Ateliere pentru ceramica (faianta. mediu continental Sticla artificiala prin prelucrarea unor silice.2 Mz.3 . Baritina metasomatica Roca sedimentara. Pg3 Ng2 Ng2 T J1 J1 . teracota.Tabelul 2. arta Minerit si prelucrare. arta Faianta. intrusiva Vulcanogen sedimentara Roca sedimentara. ateliere de bijutieri. domeniul continental Impactit Metamorfica Metamorfica. metasomatica reziduala. marina Roca sedimentara. zone calde Virsta relativa Pcb – Pz1 pre-Q Pcb – Pz1? Diverse roci Pre-Q Pcb – Pz1? T1 Pcb – Pz1 C1 K2 C1 K1 – Mi2 Pz. olane Tipul rocii (mod formare) metamorfica. Economie traditionala Economie locala Caramizi. marina. Caramidarii. K2 J3 – K1 Sarmatian Datare (Ma)* 630 Ma / 515 Ma 630 – 515 0. constructii Ceramica de Moustiers. evaporitica Tuf . organisme marine Roca metamorfica. oxizi metalici Roca sedimentara. marina Roca sedimentara. constructii Santons / figurine de portelan. lacustra Roca sedimentara. Roca sedimentara Gips artistic. marina Sedimentara. feldspati. extractie petrol J1. marine / litorale. casnic evaporitica Cariere locale. arta Bjuterii. Ateliere locale. olarit. Ateliere locale Garduri.carbonatic Constructii Sedimentara. Economica. artizanat. pietre de moara. simbol. zinc Siderurgie Cruci. marina Magmatica. case) Curatare vase. Silex Activitati casnice (dizolvare/ recristalizare Roca sedimentara Sare Comert. case. agricultura. agricultura. continentala (complexul de Valensole) sedimentare. farmacii. alterare.

regionala. Apoi am inceput sa protejam ceea ce este in jurul nostru: in patrimoniul natural. nationala. Patrimoniul geologic este echivalentul termenilor „geological 12 . Patrimoniul geologic este o resursa naturala neregenerabila ce ne permite recunoasterea. functie de grupul tinta caruia i se adreseaza mesajul. avind in consecinta un pronuntat caracter cultural. 1996). Valoarea lui este functie de categoria de clasificare a sitului: locala. atunci cind ne referim la patrimoniu geologic ne referim la ceea ce consideram ca este mai de valoare pentru mostenirea culturala a umanitatii si reclama un efort comun de utilizare durabila. Art7 „Azi.5. in definirea termenului sunt adoptate diverse tonuri. din diverse motive si dorim sa protejam in primul rind. aceasta memorie ce vine dinnainte de memoria Omului si care este un nou patrimoniu: patrimoniul geologic. 1994) „Patrimoniul geologic reprezinta acele componente ale geodiversitatii ce au o semnificatie deosebita pentru oameni. Este timpul ca Omul sa invete sa protejeze si protejind incepe sa cunoasca trecutul Pamintului. Trecutul Pamintului nu este mai putin important decit trecutul Omului. Este definit pe criterii obiective si subiective. Definirea a ceea ce numim patrimoniul geologic este strins legata de evolutia geostiintelor prin baza stiintifica. 1998) • Declaratia Internationala privind Dreptul la Memorie a Pamintului (Digne. Asa cum se poate observa. o memorie ce poate fi citita si tradusa. (Anexa I) Cind vorbim de patrimoniul geologic ne referim la siturile geologice sau monumentele geologice termen frecvent folosit in anumite tari europene sau geotopurile. PATRIMONIUL GEOLOGIC Patrimoniul geologic este „ceeea ce ne place mai mult” din geodiversitate. educationala. peisaje. asa cum se poate abserva mai jos: • • Patrimoniul geologic este „memoria rocilor. Intrucit este un bun comun. 1991): Art 6. • „Patrimoniul gelogic este legat de locurile in care pot fi observate caracteristicile geologice sau geomorfologie. culturala. internationala” (Zagorchev & Nakov. simbolica pe care o atribuie anumitor componente ale geodiversitatii. fosile. studiul si interpretarea evolutiei geologice a planetei si a tipurilor de procese ce au avut loc de-a lungul istoriei geologice” (Dixon. „Asa cum un arbore batrin pastreaza memoria vietii sale in liniile trunchiului. termen mai frecvent in literatura germana. intr-un context ce tine si de spiritul epocii. derivate din interpretarea si perceptia fenomenelor geologice. propunindu-le pentru protejare si conservare. Oamenii stiu sa-si protejeze propria memorie: in patrimoniul cultural. solului si reliefului si a structuriilor pe care acestea le contin si care ne ajuta sa descifram istoria Pamintului” (Wilson. Pamintul pastreaza aminitrea evolutiei sale… intr-o memorie inscrisa in adinc si la suprafata in roci.

definit ca reprezentind caracteristici naturale ale unor formatii biologice sau nebiologice sau grupuri de asemenea formatiuni care au o valoare universala deosebita. Carreras & Druguet (2000) propun urmatoarea schema pentru legaturile dintre cele trei categorii de situri naturale si cultural – istorice (fig 2. Protectia patrimoniului geologic Importanta patrimoniului geologic este recunoscuta international de cele mai inalte institutii si organizatii. Recomandarea cere statelor 13 . precum UNESCO. La nivel european cel mai important act pentru protejarea lui este Recomandarea Comitetului de Ministrii a Consiliului Europei nr 3 / 5 mai 2004.2). biblioteci dedicate geologiei. in acelasi timp entitati independente si trebuie tratate ca atare. sunt interconectate dar sunt. alaturi de cel biologic formeaza ceea ce numim patrimoniu natural. Fig 2. din punct de vedere estetic sau stiintific. Patrimoniul geologic cuprinde insa si urmatoarele elemente: arhive. Patrimoniul geologic. universitatile si institutiile depozitare dar si creatoare de patrimoniu. Uniunea Europeana. carire). caracteristici geologice naturale sau rezultate in urma activitatilor umane (mine.1. fie sub forma colectiilor sau a publicatiilor sau a bazelor de date si cunostinte. cel biologic si cultural – istoric (dupa Carreras & Druguet. 2000) 5. O analiza a diversleor tipuri de patrimoniu natural si cultural arata ca ele sunt in legatura.heritage” (engl) si „geoheritage” (engl).2 – Raporturile dintre patrimoniul geologic. In aceasta categorie intra si formatiunile geologice sau geomorfologice din zone precis delimitate ce constituie habitatele unor specii de animale sau plante cu valoare deosebita din punct de vedere stiintific si al conservarii. IUGS. Patrimoniul geologic poate sa reprezinte zone. muzee.

9. formarea crustei oceanice.membre sa identifice ariile de interes geologic deosebit. Siturile stratigrafice – Secvente de roci ce ofera informatii cheie asupra istoriei evenimentelor terestre. 14 . asociate cu fenomenele de suprafata. 2. 6. Situri fosilifere – marturii ale evolutiei vietii reprezentate de fosile. Sisteme costiere – activitatea de eroziune la scara mare a marilor si oceanelor in zonele de coasta. Pesteri si sisteme carstice – procese hidrogeologice subterane. sa asigure o baza legala pentru protejare. Glaciatiunea – Caracteristici globale datorate formarii si retragerii calotelor glaciare si elementele biogeografice asociate. atoli si insule oceanice – caracteristici geo-biologice sau vulcanice in zone oceanice sau cu influenta oceanica. La nivel mondial. lacustre si deltaice – sisteme terestre rezultate din activitatea la scara mare a riurilor si fluviilor. sa sustina educatia si promovarea geoconservarii. Elemente la nivel global ce evidentiaza activitatea vulcanica si legaturile cu miscarile crustale. 7. Sistemele orogenice – Zonele montane majore 4. fiind conventia cel mai larg recunoscuta la nivel global (184 de tari semnatare). Recifi. ceea ce creaza anumite limite in recunoasterea tuturor componentelor geodiversitatii. Sisteme vulcanice – zone largi ce au origine vulcanica sau sunt legate de vulcanism. din regiunile alpine sau polare. sa dezvolte strategii nationale si ghiduri de bune practici pentru protectia si managementul ariilor de interes. oferind un cadru de evaluare a siturilor cu semnificatie internationala si pentru a ajuta partile semnatare ale conventie sa nominalizeze situri ce pot fi incluse in Lista Patrimoniului Mondial. 10. Pentru patrimoniul geologic au fost selectionate 13 teme majore: 1. Sisteme fluviatile. Intentia Conventiei este de a proteja cele mai importante situri naturale si culturale. 5. 11. sau Conventia de la Paris. sa aloce fondurile adecvate sustinerii acestui proces. situri inscrise in Lista Patrimoniului Mondial. IUCN a dezvoltat de altfel o strategie globala pentru patrimoniul geologic. criteriul de baza fiind caracteristicile deosebite si universale ale siturilor. Sisteme de tip rift-valley. 3. cel mai important act este Conventia Mondiala a Patrimoniului. Caracteristici tectonice si structurale – elemente la scara globala ce reflecta dinamica crustei. Conventia este foarte selectiva in recunoasterea patrimoniului cultural si natural. 8. deriva continentelor. Ghetari si calote glaciare – forme de relief rezultate in urma activitatii ghetarilor. Structuri majore crustale si caracteristici structurale la limita placilor. adoptata de catre UNESCO in anul 1972.

La nivel mondial exista diverse tipuri de arii protejate. cel mai larg raspandit sistem de clasificare. 15 . fara a schimba tipurile de arii protejate ci doar o parte din obiectivele conservarii. pentru a beneficia de suportul institutional.2. Dezavantajul Conventiei este ca urmareste sa recunoasca numai cele mai reprezentative si mai bune situri la nivel global si nu situri reprezentative pentru o anumita tema. deja mentionata. in majoritatea tarilor este sistemul propus de IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii). din care 660 culturale. Ultima clasificare adoptata este cea din 1994 de la Buenos Aires ce va fi revizuita. in cadrul Conferintei IUCN de la Barcelona. Tabelul 2. 13. 25 naturale si culturale (Samaranda.3 – Numarul siturilor selectate pentru WHL. atoli si insule oceanice Urme ale impactului meteoritic Numarul siturilor 3 13 11 2 11 10 8 7 7 6 4 1 1 5. distributia pe diferite teme fiind prezentata in tabelul 2. Patrimoniul geologic si ariile protejate Conservarea patrimoniului geologic reprezentat de siturile geologice (ariile geologice de interes) este strins legata de existenta unei legislatii favorabile recunoasterii. Cea mai adecvata abordare este declararea lor ca arii protejate si includerea in retelelele de arii protejate. financiar si administrativ. Sisteme aride si semi-aride – sisteme terestre si caracteristici ale lor rfelectind influenta dominanta a vintului si a actiunii intermitente a fluviilor ca agenti de formare a reliefului. 2008). 2007): • Categoria I: Rezervatie naturala stricta / arie salbatica. legal.12. 166 naturale. La nivelul anului 2007 in Lista Patrimoniului Mondial erau incluse 851 de situri.3. Urme ale impactului meteoritic – evidente fizice a impactului meteoritic (astrobleme). In aceasta clasificare au fost stabilite sase categorii (IUCN. cu exceptia Conventiei pentru Patrimoniu Mondial. declararii si managementului siturilor. adoptat in totalitate sau partial. functie de tema (sursa UNESCO) Tema Caracteristici tectonice si structurale Sisteme vulcanice Sistemele orogenice Siturile stratigrafice Situri fosilifere Sisteme fluviatile. Spania. lacustre si deltaice Sisteme costiere Pesteri si sisteme carstice Glaciatiunea Ghetari si calote glaciare Sisteme aride si semi-aride Recifi. in anul 2008.

ca un echivalent al celui de biotop. Categoria Ib Zona salbatica avind ca obiectiv protejarea zonei salbatice. Geoparcurile nu sunt recunoscute ca un tip de arie protejata disticta (cu exceptia Romaniei si Spaniei) ele intrind in una din categoriile mentionate sau in categorii recunoscute la nivel national. Geotopul este vazut ca expresia spatiala a unui geo(eco)sistem relict activ si integrat geomorfologiei actuale (Sturm. Solutii pentru un management durabil si armonizarea relatiei dintre conservarea biodiversitatii si activitatile socio-economice.• • • • • • • Categoria Ia Rezervatie naturala stricta cu obiectivul de a proteja o zona in scopuri stiintifice. Clasificarea. inventarierea. Categoria a II-a: Parc National . managementul ecosistemelor. evolutia vietii. Alte tipuri de arii protejate. Categoria a III-a Monument Natural – conservarea elementelor naturale specifice. paleomediul. recreere. • • Situri RAMSAR – declarate in baza Conventiei de la Ramsar. Geotopul este acea parte distincta din geosfera care documenteaza istoria pamintului. urmareste buna gestiune a zonelor umede si a resurselor lor.pentru un anumit interval geologic sau in totalitate. Prezentam mai jos citeva dintre proiectele internationale ce au avut ca tema principala realizarea unei clasificari unitare. schimbarile climatice. 5. de tip parcuri naturale regionale sau parcuri culturale.o retea ce cuprinde situri protejate de importanta avifaunistica (SPA) si situri importante pentru tipurile de habitate (SCI). Reteaua Europeana Natura 2000 . 1992). Categoria a VI-a Arie protejata pentru gestionarea resurselor – intretinerea biodiversitatii pe termen lung.3.protejarea ecosistemelor si recreere. recunoscute la nivel international sunt: • Rezervatii ale Biosferei – zone cu ecositeme naturale si comunitati. Categoria a V-a Peisaj protejat – conservarea peisajului terestru/marin. constituie subiectele cele mai dezbatute din ultimii 20 de ani. oferind elementele cheie pentru descifrarea evolutiei in timp si cauzelor formei actuale a peisajului”. O definitie in sens strict a geotopului este oferita tot de Sturm (1996): “acea parte a unui spatiu (peisaj) actual care reprezinta cheia in descifrarea evolutiei lui in timp geologic . Categoria a IV-a Arie de gestionare a habitatelor – managementul habitatelor. unice. De asemenea. prezentam cazurile unor tari 16 . rare. Clasificarea si inventarierea siturilor geologice La inceputul anilor 90 s-a propus introducerea termenului de geotop. realizarea unor liste la nivel nationale sau international a siturilor geologice. realizarea fiselor de sit.

europene, si activitatile lor in a realiza sisteme nationale adaptate conditiilor legislative, cadrului geologic si contextului national. 5.3.1. Proiectul GILGES GILGES (Global Indicative List of Geological Sites, engl) reprezinta extinderea preocuparilor de inventariere si clasificare a siturilor geologice de la nivel national la nivel continental si mondial si o incercare de modificare a Ghidului de selectie pentru Lista Patrimoniului Mondial (World Heritage List, engl.) astfel incit sa poata fi introduse mai multe situri geologice ca suport pentru promovarea geologiei si a geoconservarii, la nivel mondial. Conventia de la Paris, desi recunoaste importanta patrimoniului geologic si este deschisa selectiei siturilor geologice, are criterii foarte generale de apreciere a valorii. Sunt selectate siturile geologice care au o “valoare exceptionala” (outstanding value, engl), termen ce introduce un mare grad de relativitate si genereaza lungi dezbateri asupra unicitatii si valorii nationale sau mondiale a siturilor selectate. Nu exista un cadru sau elemente cantitative care sa permita o evaluare, o comparatie si in final o selectie obiectiva intre diferitele situri propuse a fi incluse in Lista. Grupul GILGES a fost creat in anul 1990 de catre IUGS si IUCN sub auspiciile UNESCO si avea drept obiectiv major realizarea unei baze de date si a unei liste mondiale a siturilor geologice (Cowie & Wimbledon, 1994). Pina in 1993 a fost realizata, pe baza propunerilor nationale, o lista de situri, in fapt o compilatie de liste de situri nationale (Wimbledon, 1998). Analiza critica a acestei liste releva urmatoarele aspecte: • • • • • nu exista termeni de comparatie intre situri functie de importanta sau dimensiune (valorile variind de la citiva metri patrati la zeci de mii de metri patrati); nu se pot realiza ierarhizari sau prioritizari privind importanta unuia sau altuia dintre situri; lista era o enumerare de elemente sau fenomene geologice, disparate, fara conexiune intre ele sau cu procese geologice globale; realizarea ei nu a pornit de la alegerea unui context unitar de selectie; abordarile in realizarea listelor nationale erau reflexii ale cracteristicilor geologice ale

fiecarei tari sau ale sistemelor nationale de conservare. In 1993 proiectul a fost oprit si inlocuit cu unul mult mai riguros Global geosites (Murray, 2004) datorita lipsei de interes din partea grupurilor nationale, nici unul din obiectivele initiale nefiind atinse cu exceptia unor mici modificari in criteriile de selectia pentru Lista Mondiala.

17

5.3.2. Proiectul Global GEOSITE Participarea noastra activa in derularea acestui proiect, in cadrul Grupului de Lucru Balcanic al ProGEO (WG1) si al Grupului National ProGEO (Andrasanu & Grigorescu, in press) ne permite sa realizam o descriere mai detaliata a derularii proiectului, a etapelor sale si o analiza critica a principaleor rezultate. Activitatea desfasurata in intervalul 1996 – 2008 ne-a permis studiul diverselor criterii de clasificare utilizate in Europa si in special in zona central – est europeana si a elementelor necesare unei clasificari internationale a siturilor geologice. Proiectul GEOSITE a fost initiat in anul 1996 de IUGS si derulat sub auspiciile UNESCO. A fost creat, de catre IUGS, un Grup de Lucru international Global Geosites Working Group – GGWG (engl.) si subgrupuri regionale, cu persoane de contact, publicate si transmise serviciilor nationale, cu urmatoarele obiective: • • • • • Realizarea unui inventarieri globale a geositurilor bazate pe evaluarea stiintifica a siturilor geologice/geomorfologice cheie; Realizarea unei baze de date a siturilor si zonelor identificate si selectate; Utilizarea acestei inventarieri pentru sprijinirea geoconservarii si a stiintelor geologice; Sprijinirea initiativelor nationale sau regionale ce au drept scop realizarea unor liste comparative comune; Supunerea dezbaterii lumii stiintifice, in cadrul conferintelor si work-shopurilor internationale criteriile de selectie folosite, metodele de selectie si modalitatile de conservare a siturilor selectate; • • Evaluarea valoarii stiintifice a siturilor in colaborare cu specialistii, grupurile de cercetare, asociatiile, comisiile de specialitate nationale sau internationale; Sprijinirea IUGS si UNESCO in selectarea si promovarea politicilor de conservare in contextul global, inclusiv in cadrul activitatilor pentru patrimoniului mondial. Derularea proiectului GEOSITE in Europa a fost asumata de Asociatia Europeana pentru Conservarea Patrimoniului Geologic (ProGEO) prin structurile internationale si grupurile de lucru regionale si nationale asigurindu-se dezbaterea metodelor si rezultatelor in cadrul intilnirilor internationale: Roma (1996), Tallinn (1997), Belogradcik (1998), Madrid (1999), Praga (2000), Atena (2001), Ankara (2002), Hateg (2003), Belgrad (2004). Abordarea selectiei s-a bazat pe evitarea discutiilor asupra importantei siturilor propuse si concentrarea pe identificarea unor criterii de selectie agreate de participantii la grupurile de lucru inclusiv reprezentantii IUGS. Aceasta metoda urmarea sa evite doua capcane intilnite frecvent in incercarile de compilare a unor liste regionale sau continentale: “nationalismele”

18

privind unicitatea si importanta mondiala a unor situri alese de grupurile nationale si evaluarile unei comisii de experti “independenti”. Au fost stabilite cinci faze de derulare a proiectului (Wimbledon, 1998): • • • • • Definirea principiilor si criteriilor de selectie. Elborarea unor ghiduri suport; Definirea cadrului regional si/sau de timp ca baza de identificare si comparatie a caracteristicilor geologice nationale; Selectie provizorie la nivel national; Compararea la nivel regional a listelor nationale si realizarea unor liste regionale; Validarea rezultatelor de catre Grupul de lucru desemnat de IUGS / UNESCO.

Derularea proiectului a necesitat numeroase intilniri, dezbateri si elaborarea unor liste preliminarii, inainte de oprirea sa in anul 2004. Principalele etape au fost:
• • • • • • • • • • • • • 1996 – IUGS anunta toate comitetele nationale si le invita sa se implice activ 1996 – Primul workshop al proiectului in timpul celui de-al Doilea Simpozion International PROGEO, Roma si stabilirea criteriilor de selectie 1996 – Workshop in geoconservare in Beijing, China 1997 – Workshop in Tallinn asupra modului de constituire a bazelor de date pentru geosituri 1998 – Conferinta ProGeo, Belogradcik, Bulgaria si workshop IUGS – UNESCO asupra patrimoniului mondial. Realizare aprimei liste europene 1999 - Workshop in timpul celui de-al treilea Simpozion International ProGEO de la Madrid 2000 – Workshop in Praga in timpul Simpozionului International ProGEO 2001 – Workshop in Atena, Intilnirea Anuala a Grupului ProGEO Balcanic WG1 2002 – Workshop in Ankara, Intilnirea Anuala a Grupului ProGEO Balcanic WG1 2003 – Workshop in Hateg, Intilnirea Anuala a Grupului ProGEO Balcanic WG1 2004 – Workshop in Belgrad, Intilnirea Anuala a Grupului ProGEO Balcanic WG1 2004 – Prezentarea bilantului proiectului 2005 – 2008 Continuarea, dupa oprirea proiectului, a activitatilor in cadrul Grupului WG1.

Principiile generale de evaluare a geositurilor si metodele de lucru au fost stabilite in cadrul intinirii de la Roma din 1996 (Al doilea Simpozion International pentru Conservarea Patrimoniului Geologic) si sunt prezentate sumar sub forma unor intrebari la care ar trebui sa raspunda fiecare sit desemnat drept candidat pentru selectie (Wimbledon et al, 2000): • • • • Care este importanta pentru intelegerea evolutiei geologice (inorganica si organica)? Care este importanta pentru intelegerea mecanismelor si proceselor geologice / geomorfologice? Cit de complete sunt fenomenele geologice reprezentate: sunt toate aspectele fenomenului reprezentate (e.g. pentru un vulcan, cit de completa e seria de roci

19

relatia cu biodiversitatea asociata substratului geologic (tipuri de soluri. Un sit ce urmeaza a fi selectat trebuie sa reflecte in cel mai bun grad un fenomen. specii endemice. • semnificatia pentru dezvoltarea geologiei ca stiinta a naturii. paleomediul)? • • • • • Care este caracteristica speciala.g. Criteriile incearca sa pastreze un echilibru intre importanta siturilor pentru cadrul ales.)? • Cit de detaliat a fost studiat obiectul / fenomenul. valoarea lor intrinseca si realizarea unor activitati de management a siturilor. cite tipuri de roci efuzife sunt prezente. Cum nu exista doua situri identice unicitatea fiecarui sit este aproape subinteleasa iar adjective ca UNIC sau SPECIAL (unicul sit cu amoniti de virsta Cretacic inferior sau un sit special cu amoniti de virsta Cretacic inferior) sunt abordari subiective ce nu pot fi luate in considerare intr-o lista internationala. dezvoltarii unei civilizatii). engl) si selectarea unor situri ca suport pentru exemplificarea acestor contexte generale. habitate specifice incluse in categoriile de protectie de tip Situri natura 2000). cit de semnificativa este geomorfologia sau peisajul pe care il determina? Care este calitatea pastrarii elementelor / fenomenelor ce pot fi observate? Pentru ce interval stratigrafic sau pentru ce fenomen geologic este reprezentativ? Categoriile selectate pentru fiecare tara (e. decit in 20 . cit de exacti sunt parametri masurati (virste absolute. mineralogic.magmatice / vulcanice. asociatii. Principalele criterii stabilite in urma numeroaselor discutii din grupurile de lucru sunt sintetetizate mai jos. cita literatura exista. stratigrafic. o caracteristica geologica oferind un bun exemplu atit din punct de vedere stiintific cit si educational. rare. tipica a sitului in timp / spatiu? Cit este de semnificativa litologia / pozitia stratigrafica / relatia spatiala cu alte corpuri geologice. In realizarea inventarului s-a incercat constat pastrarea unui echilibru intre abordarea intrun context / cadru geologic general (framework. mineralogia. • Reprezentativitatea este criteriul major propus de proiect in selectia siturilor. • In care din retelele tematice / timp zona selectata poate fi introdusa si reprezinta un element esential? La aceste principii se pot aduga cele referitoare la: • • dimensiunea culturala / istorica a siturilor / proceselor geologice (influenta asupra ocupatiilor. coloane litostratigrafice. unica. morfologic. care este periodicitatea eruptiei etc. vulcanic. traditiilor. hidrogeologic) nu sunt limitate de o cota anume (numar de locuri alocate) ci de calitatea lor.

Cele mai bune situri ce pot fi corelate sunt cele ce se inscriu unui context regional cum sunt fenomenele vulcanice in comparatie cu unitatile litosratigrafice sau localitatile tip care sunt unice tocmai prin specificul lor. • Potentialul oferit de sit pentru un acces usor. O comparatie intre diverse situri cu depozite de amoniti din acelasi domeniu (boreal. tethysian etc) cu o succesiune completa de biozone sau o diversitate mare de specii poate fi unic. Stabilirea cadrelor regionale / de timp a reprezentat elementul cel mai dificil in derularea proiectului si cel ce a generat cele mai multe neintelegeri si dezbateri.Se recomanda selectarea acelor situri care au o complexitate mare si ofera cit mai multe elemente suport pentru comparatia la nivel regional sau global (litologie. dinozauri. trilobiti etc. prin comparatie si evaluare. educationale sau in circuite turistice. in proiecte culturale. cadrul tectonic etc). unitati geotectonice. • Geodiversitatea sau complexitatea se refera la numarul de caracteristici geologice ce exista in acel sit si este mai degraba o caracteristica a fiecarui sit datorata unicitati sale sau a contextului in care s-a format. virsta. stratigrafie. elemente structurale. faciesuri. depozite de loess. Ghidurile metodologice realizate au fost traduse in majoritatea limbilor tarilor participante si au constituit un bun suport pentru listele nationale realizate in timpul proiectului. obtinerea permisiunii de a fi studiat si vizitat sau atractivitatea lui pentru a fi inclus in planuri de amenajare a teritoriului. pentru o analiza comparata. oferind posibilitatea obtienrii unor date stiintifice pentru diverse domenii de activitate geologice: paleontologie. In opinia noastra dificultatea in definirea acestor cadre geologice generale provine din urmatoarele cauze: 21 . criteriului de potentialitate. continut paleontologic. soluri fosile. anumite asociatii focile (plante. paleomedii.). pe baza unor criterii bine stabilite. partial. in loc sa fie selectate situri se definesc in primul rind caracteristicile geologice esentiale ale unei tari: existenta unor intervale de timp bine reprezentate din punct de vedere stratigrafic. • Posibilitatea compararii . • Se preteaza unor studii interdisciplinare. geochimie etc.eventualitatea unei comparatii ulterioare. Definirea cadrului regional si/sau de timp ca baza de identificare si comparatie a caracteristicilor geologice nationale reprezinta cheia clasificarii. Este un criteriu ce se poate suprapune. In acest context rolul grupurilor nationale este sa ofere informatii cit mai detaliate asupra contextului geologic pentru fiecare sit iar al grupurilor de discutie sa atraga specialisti care cunosc foarte bine contextul geologic local dar si regional a sitului propus. la nivel regional sau continental. vulcanism.

propriu. Selectia nationala provizorie de situri GEOSITE 4. impact meteoritic. Crearea retelelor nationale de lucru si informare 2. Validarea de catre Grupul de lucru GEOSITE 7. Incercarea logica de a avea o apropiere cit mai mare de cadrul propus de UNESCO pentru Lista Mondiala asa cum apar ele in publicatiile de specialitate. Olanda. procesele de sedimentare costiere o Procese geologice ce au modelat scoarta terestra: urme ale glaciatiunilor.IUGS 1. Turcia.• Sistemele nationale de clasificare a siturilor sunt heterogene. glaciatiuni.4) Tabelul 2. 1998) Proiectul GEOSITES . Selectarea unor situri nationale potentiale a fi incluse in Lista Mondiala O sinteza a activitatilor precedente si totodata o prima incercare de a crea un cadru european pentru geositurile europene a fost propusa la intilnirea anuala a Grupului de lucru balcanic (PROGEO WG1) de la Belogradcik din 1998 (Wimbledon et al.. ghetari vulcani activi. mergind de la o complexitate redusa (cazul unor tari precum Estonia. evolutia plantelor. deserturi. procesele submarine. elemente carstice Conexiunea posibila ce se putea stabili intre metodologia si rezultatele proiectului GEOSITE si Lista Patrimoniului Mondial a fost bine sintetizta de Ishchenko et al (1998) (tabelul 2. Lituania) pina la o mare diversitate geologica (Rusia. Lista GEOSITE adaugata la baza de date a IUGS PATRIMONIUL MONDIAL 5. de exemplu in Ghidul metodologic editat de UNESCO in 2004 unde sunt mentionate categoriile de interes: o Dinamica crustei. Compararea la nivel regional. Definirea cadrului geologic regional/de timp GEOSITE 3. 1998). generate atit de sistemul de arii protejat existent (IUCN.Ukraina. validarea listei finale 6. tarile din zona carpato-balcanica). sistemele fluviatile si deltaice. sisteme vulcanice inactive. • • Diversitatea specializarii membrilor echipelor de lucru (mineralogi. Propunerea de situri pentru Lista Mondiala de tarile interesate 8.4 – Relatia dintre metodologia GEOSITE si procesul de selectie a siturilor pentru Lista Mondiala (dupa Wimbledon et al. paleontologi. • Structura geologica foarte diferita a tarilor participante. semiaride. mixt) cit si de criteriile de clasificare folosite in fiecare tara. biologi. (mai ales corpuri de roci si mai putin asociatii fosile) o Evolutia vietii (siturile paleontologice) – evenimentele biologice majore (aparitia vietii. geografi) si experienta lor diferita in activitatile de geoconservare. Tot atunci 22 . evolutia animalelor) o Procese geologice aflate in desfasurare: zone aride.

America de Sud.este prezentat si un draft al contextelor geologice (geological framework. este mult mai cuprinzatoare si este o alternativa mai viabila pentru Lista Mondiala evitindu-se astfel introducerea unor situri neadecvate. Tara Galilor si Anglia. China. Malaiezia.5 – Prezentarea schematica a categoriilor identificate Nr 1 Categorie / Subcategorie Stratigrafice Quaternar Phanerozoic Proterozoic Arhaic Paleomedii Paleontologice Petrologia rocilor intrusive. care capata o dezvoltare foarte rapida in Europa. IUGS si UNESCO considerind ca abordarea propusa de Geoparcuri. 1996) si au fost propuse strategii regionale.4.4. Irlanda de Nord. 5.5: Tabelul 2. 1997) in conditiile existentei unui cadru legal national si desfasurarea unor activitati specifice la nivel regional in Scotia.1.. Inventarul si clasificarea siturilor in Europa Conservarea patrimoniului geologic este strins legata de conservarea patrimoniului natural (Duff. engl) de lucru si exemple de situri la nivel european. metamorfice si sedimentare Texturi si structuri Evenimente si provincii Mineralogice si economice Structurale Caracteristici geomorfologice Caracteristici erozionale si procese depozitionale Peisaje Astrobleme Caracteristici geologice la scara continentelor si oceanelor Relatii ale placilor si blocurilor tectonice Geologie submarina Istorice Cu importanta pentru dezvoltarea geologie Geoarheologice Geo-istorice 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 In anul 2004 proiectul este oprit. Revizuirea siturilor geologice a avut loc in mai multe rinduri (Ellis et al. 5. Categoriile identificate sunt sumarizate in tabelul 2. Marea Britanie 23 . Selectia siturilor in Marea Britanie se desfasoara conform Legii Parcurilor Nationale din 1949 si cea a Vietii Salbatice si zonelor rurale din 1981.

la nivel regional este cel realizat in Devon (Marea Britanie) pentru perioada 1997 – 2000 (Page. asocierea conservarii patrimoniului geologic de dezvoltare a infrastructurii de drumuri. 1999). 1999).Un bun exemplu de strategie. Modelul poate fi adaptat si siturilor de tip litologic. raurilor si campiilor aluviale. siturile cu punctaje cuprinse intre 100 si 300 de puncte sunt considerate situri RIGS (Regionaly Important Geological Sites. si integrarea lor in actiunile de geoconservare. formare a profesorilor si ghizilor. carierelor. O atentie deosebita a fost acordata: pesterilor. Campania de selectie a siturilor cu potential pentru educatie si realizarea unui registru a siturilor in parelel cu realizarea unor materiale suport de informare. zonelor ruderale. falezelor. fiecarui criteriu fiindui acordat un scor si filtre de selectie. 4. Conform unui criteriu stabilit prin strategia nationala. Selectia siturilor se realizeaza pe baza unei grile de evaluare ce cuprinde 10 crietrii. Aplicarea lui. evaluarii din teren. Evaluarea finala indica un punctaj de 1075 puncte. Proiectul MINESCAN Minescan este o baza de date dezvoltata in EXCEL ce este folosita pentru siturile miniere din Tara Galilor (Bevins & Mason. engl) iar cele peste 300 sunt clasificate situri SSSI (Site of Special Scientific Importance) In cazul sitului analizat acesta se incadreaza in categoria SSSI. Pe baza unei revizuiri detaliate a siturilor a facilitatilor de conservare. minelor si zonelor de carst. identificarea unor viitoare proiecte si derularea unei campaniii de educatie si constientizare publica. Elementele acestei strategii au cuprins proiecte si activitati grupate in urmatoarele directii 1. paleontologic. stratigrafic fiind una din primele incercari de cuantificare a importantei siturilor 24 . Acest criteriu este un bun exemplu de evaluare cantitativa si cu un grad mai mare de obiectivitate. educatie. 1999). Derularea unor analize de tip Biodiversity and Geodiversity Action Plans (Planuri de Actiune pentru Biodiversitate si Geodiversitate) ce urmareau identificarea habitatelor cheie. estuarelor si falezelor. includerii intr-o grila nationala si realizarii unei harti scara 1:10000. 1999). A fost lanasata o campanie de protejare a siturilor situate in lungul retelei de drumuri. crearea unor centre de informare si stabilirea unor planuri de activitati tematice. Strategia de interpretare a siturilor geologice – a avut ca obiectiv crearea unui cadru de lucru pentru organismele si asociatiile implicate in conservarea siturilor si in special a celor geologice (Page. Identificarea siturilor a fost facuta pe baza documentarii. 2. in acord cu strategiile English Nature si Scotish Nature Heritage pentru siturile de tip SSSI din Anglia si Scotia a dus la retragerea acestui calificativ pentru 29 de situri (Bevins & Mason. crearea unui sistem de promovare si informare pentru aceste situri. Valorificarea siturilor situate in lungul retelei de drumuri locale. 3.

4. proprietarilor de terenuri. Polonia Polonia este una din primele tari ce au demarat procesul de clasificare si inventariere. lipsa unei strategii nationale de conservare a patrimoniului geologic. 2.4. Exploatari geologice vechi: mine. lacurile) Izvoarele.2. Strategia a fost concentrata in jurul unor proiecte de cercetare si stabilirea unui plan national de geoconservare vizind crearea unui model pentru o conventie internationala referitoare la 25 . localitati tip). Obiectivul in jurul caruia a fost construita strategia poate fi comun tuturor tarilor dar mai ales celor din grupul nordic: trebuiesc portejate numai acele situri care au o valoare de unicitate si pot fi folosite in activitati turistice. santiere. cauzelor structurale. soluri. Estonia Strategia dezvoltata de grupul ProGEO din Estonia a plecat de la analiza contextului local identificindu-se doua mari probleme. craterele de impact meteoritic. Protejarea si intretinerea acestuia sa se asigure cu acordul organelor guvernamentale abilitate. Blocurile eratice. in paralele cu stabilirea pentru fiecare sit valoarea lui pentru geostiinte.si are avantajul ca ofera o mai mare incredere in valoarea siturilor selectate si posibilitatea rafinarii descrierilor si integrarii lor in sisteme de management. 1999): lipsa unui sistem riguros de declarare si conservare a siturilor. structuri. fosile. 3.4. educatie. Forme morfologice / peisaje datorate proceselor geologice. infrastructura de drumuri). turism. Dezvoltarea unui sistem de evaluare fiind absolut necesar. Elaborarea unui set de criterii care sa asigure selectia siturilor si stabilirea categoriilor de situri geologice pentru inceput fiind propusa urmatoarea schema de clasificare: Aflorimente (roci de diferite tipuri ce contin anumite minerale. 5. care sunt de alltfel comune majoritatii tarilor europene (Raudsep.3. Supravegherea atenta pentru fiecare sit in parte. Au fost stabilite patru directii de actiune: 1. administratiilor locale. cultrua. Procesele geologice. Inventarierea atit ca o activitate distincta. cariere etc. educationale sau stiintifice. litologiei. stabilirea echivalentei cu alte situri si detalierea elementelor de conservare necesare. 5. ale carei rezultate sa fie incluse intr-un volum special “Monumentele Patrimoniului Geologic din Estonia” completat de identificarea siturilor ca rezultat al altor activitati (cartare.

Petrografice. 1999). cum ar fi depozitele de aur de la Berezovsk 5. Cosmogenice/Astrobleme. ansamblu de trasaturi geologice comune ce definesc o unitate litostratigrafica. Crearea unei retele nationale a permis demararea unei inventarieri. 4. Geomorfologice. 1999. Sunt imaginate doua directii de actiune: una referitoare la conservarea directa a siturilor geologice cele mai importante iar cea de a doua la includerea elementelor de geodiversitate in planurile de amenajare a teritoriului si la reglementarile de conservare a naturii. dedicate stratotipurilor diviziunilor Permianului si Triasicului inferior. 1999) din care numai 176 erau situate in zone protejate iar 75 au fost clasificate ca avind importanta mondiala. (Karpunin. 26 . in care cele mai importante situri sunt cele de la Zimny Berg (fauna vendiana). evaluari si selectii a siturilor geologice la nivel national. zone distincte de aflorare a anumitor tipuri de roci.4. Lito-petrologice. In clasificarea siturilor au fost propuse urmatoarele categorii. 3. Stratigrafice. vulcanii din Kamciatka. Sokolov. in cea mai mare parte corespunzind diverselor discipline geologice (Vdovets. turism. Mineralogice. 5. 1999). Rezultatele urmau sa identifice siturile de importanta mondiala care sa fie incluse in Lista Patrimoniului Mondial iar in paralel sa permita crearea unei baze de date ca suport pentru patrimoniul geologic. zona Yakutia) 2. Volodga. Criteriile de selectie pot fi sintetizate astfel: varietatea formatiunilor geologice si a structurilor geologice. masivele alcaline din Peninsula Kola si Siberia. Rusia Studiul siturilor geologice a fost demarat in 1991 de Institutul National de Cercetari Geologice (VSEGI) ca un program national.geoconservarea patrimoniului geologic mondial (Alexandrowicz & Kozlowski. filoane 6. siturile cu fauna neozoica (Pasenko. Programul continua o initiativa mai veche (Kozlowski. legatura cu elementele culturale locale. Soyano. zone de carst. calitatea aflorimentelor si valoarea estetica a elementelor geologice.4. Paleontologice. depozitele de shungit. 1998) sustinuta de proiectul privind conservarea litosferei si se bazeaza pe cartarea elementelor de geodiversitate nationala. utilitatea pentru activitatile de cercetare. zona Tunguska raritatea sau unicitatea elementelor geologice intilnite. Orenburg. regiunea Perm. 1999): 1. Sarykhum Barkhan 7. Intr-o prima etapa (1991 – 1999) peste 400 de situri au fost incluse (Vdovets. siturile cu fauna permiana (Kirov. educatie.

1999). schite. Valoarea de peisaj. La aceasta descriere se adauga fotografii. Un al doilea set de criterii secundare cuprinde: prezenta sau absenta informatiilor geologice. ce cuprind caracteristici din diferite domenii deja mentionate Calsificarea siturilor nu cuprinde si un sistem de ierarhizare cu exceptia incadrarii in trei categorii functie de importanta : local. proprietarul terenului. paleontologice. faunistice). international. Italia Italia are o mare experienta in protectia siturilor arheologice si istorice dar siturile geologice constituie un domeniu relativ nou de interes. descrierea detaliata a caracteristicilor geologice . valoarea estetica. pozitia tectonica. 1998): geomorfologice. paleontologic) .5. mineralogice si petrografice. esantioane. 10. pozitia geografica generala. 9. traditii. Complexe. structurale. Cele mai numeroase s-au dovedit a fi cele geomorfologice urmate de siturile hidrogeologice si cele paleontologice.). de paleomediu. starea sitului. pe baza inventarierii a peste 2000 de situri a propus crearea unei baze de date si a unui formular de inventariere pentru fiecare sit (Pasaportul sitului) care cuprinde urmatoarele elemente de identificare (Karpunin. structura de administrare. botanice. intersul stiintific. 1999) : tipul (stratigrafic. care este un criteriu foarte subiectiv. Categoriile propuse sunt cele devenite standard si in alte tari. valoarea sitului (stiintifica. Inventarierea a fost initiata in cadrul unui proiect de doi ani si s-a bazat pe reglementarile cuprinse in Legea de protejare. 11. istorice (pentru geologie si minerit) dar majoritatea sund mixte (Vdovets. pozitia geografica locala. la nivelul federatiei. fiecare in legatura cu o anumita origine geologica (Massoli-Novelli et al. modul de formare. Hidrologice si hidrogeologice cuprind izvoare unice. evenimentele istorice legate de sit. hidrogeologice. Astfel au fost catalogate urmatoarele tipuri. culturale. educationala etc. asocierea cu situri de alta natura (istorice. avind o importanta deosebita pentru evolutia geologiei si dezvoltarea mineritului . harti. aurifere sau lacuri deosebite pentru compozitia lor chimica. raritatea. accesibilitatea.4. planuri. Istorice.8. starea de conservare. estetica. gradul de protectie. pedologice.. 1999). Inventarierea s-a desfasurat atit la nivel national cit mai ales la nivel regional. Un exemplu concludent est inventarul din Regiunea Abruzzo (Massoli-Novelli et al. Neotectonice. organizare si administrare a teritoriului regiunii (legea 18/1983) si Legea pentru ariile protejate si parcul natural Abruzzo (legea 38/1996). vulnerabilitatea. avind chiar un grad mai mic de detaliere. 27 .. povestiri. Criteriile metodologice aplicate in selectia siturilor au fost: reprezentativitatea. Echipa de la Muzeul Geologic din Sankt Petersburg. 5. stratigrafice. valoarea educationala. legende. tectonice..

Elementul de noutate este raportarea siturilor inventariate la dou categori de parametri: 1 Corelatia intre diversitatea geologica si reflectarea ei in numarul de situri din fiecare categorie. De asmenea valori de la 0 la 2 au fost acordate pentru criteriile secundare mentionate. didactic. demararea unor activitati de constientizare publica asupra valorii patrimoniului geologic. Principalele avantaje sunt: implicarea unui numar mare de organizatii si institutii in inventariere. Valoarea stiintifica din punct de vedere geologic. criteriile de evaluare fiindt cele utilizate in evaluarile de impact de mediu.4. siturile inventariate acopera mai bine atit din punct de vedere spatial cit si tipologic geodiversitatea. international. Raritatea la nivel regional. 28 . Metoda are avantaje si dezavantaje. Metodologia aleasa in inventariere este bazata in special pe elaborarea. 2.6. national. Integritatea – gradul de pastrare a caracteristicilor originale 2. Elvetia Elvetia este una din tarile cu activitati de pionerat in definirea conceptelor de geoconservare si stabilirea unor strategii nationale suport. Cu toate acestea rezultatele obtinute sunt inca supuse discutiilor si nu poate fi vorba de o metodologie ce se poate aplica fara corectii si in alte regiuni. o larga distributie a ideilor de geoconservare si a strategiei nationale. Pentru fiecare sit au fost intocmite fise detaliate si s-au acordat de la 0 la 3 puncte fiecarui sit. aplicarea si interpretarea unor chestionare tip. 4. in dezvoltarea stiintelor geologice. al activitatilor de cercetare. Selectarea siturilor s-a facut in parteneriat cu administratiile locale si a tinut seama de interesul in dezvoltarea regiunii si in promovarea educatiei pentru mendiu 5. propuneri de noi prevederi legale pentru sustinerea geoconservarii. importanta istorica.Un element de noutate in inventariere il constituie incercarea unei abordari cantitative a valorii siturilor. Pentru evaluarea celor 401 situri inventariate au fost propuse urmatoarele criterii (Grandgirard. realizarea unei baze de inventariere a siturilor geologice. Alte elemente cum ar fi frumusetea peisajului. valoarea culturala si simbolistica. posibilitatea de utilizare in recreere. fara a merge insa la o apreciere numerica. Principalul dezavantaj este dat de lipsa unui contact direct cu siturile a celor ce au efectuat inventarierea. 3. intersul economic etc. Este o strategie bazata pe citeva elemente simple si eficiente ce poate fi sintetizata in: crearea unul Grup de lucru (GEOTOPES) pentru inventariere. 1999): 1. accesibilitatea. realizarea unui catalog informal al siturilor geologice de interes.

nationale si rezervatiile naturale. in principal de Institutul Geologic din Belarus. criteriu ce introduce un grad mare de subiectivism si dificultati in corelari 29 . Siturile inventariate si clasificate geotopuri. firme de turism. . cuprinzind siturile de interes din teritoriul Lituaniei sau de la granita Lituania – Polonia. intr-un numar de peste 350.4. 5. aflorimente/sectiuni geologice . compilarii datelor stiintifice si corelarii cu hartile de risc. Belarus Primele situri geologice au fost declarate protejate in anul 1963 ca monumente ale naturii si erau reprezentate de aflorimente in depozite glaciare sau interglaciare si conglomerate cuaternare.Realizarea s-a bazat pe un program national coordonat de Serviciul Geologic. O analza critica a acestei solutii ne permite sa subliniem urmatoarele aspecte: . nationale.7. Lituania In Lituania inventarierea siturilor a fost realizata de Serviciul Geologic intr-un proiect ce a demarat in anul 1995 (Mikulenas & Satkunas. Acestea au fost completate ulterior de un muzeu in aer liber “Parcul Pietrelor” in care au fost strinse peste 2100 de blocuri eratice de interes deosebit din diferite zone ale tarii. parcuri nationale. stocarea datelor. Una din primele aplicatii ale acestei baze de date a fost realizarea unor harti de geologie turistica.O astfel de solutie a fost posibila datorita geodiversitatii relativ reduse si suprafetei relativ mici de inventariere. Schema de clasificare folosita pentru inventariere cuprinde urmatoarele tipuri de situri geologice: monumente geologice si geomorfologice. legea a permis stabilirea cadrului de inventariere si clasificare a siturilor geologice. harta este un instrument foarte util pentru administratiile locale. baza de date oferind posibilitatea realizarii unor modele 3D. fara a mentiona explicit patrimoniul geologic. Alaturi de acestea a fos inventariat patrimoniul geologic si hidrogeologic din parcurile naturale. proiecte educationale si de promovare a geologiei. 1999). Solutia aleasa pentru realizarea unei baze de date. coordonata de Ministerul Mediului si derulata. adoptata in anul 1994. Criteriul folosit in evaluarea siturilor este cel clasic al valorii locale. rezervatii geologice.8. cele de importanta nationala fiind declarate monumente ale naturii. .4. completarea informatiilor si realizarea diferitelor forme de analize este cea GIS.Solutia din Lituania este foarte pragmatica. internationale.5. Asociata cu baza de date realizata. au fost impartite in doua categorii: de importanta locala si de importanta nationala. ragionale. blocuri eratice. 1999). geomorfologice si paleontologice. a stabilit elementele de baza in demararea unei prime etape in strategia nationala de geoconservare (Vinokurov & Velchkevich. Legea Ariilor Naturale Protejate. Dedicata in special speciilor de plante si animale si habitatelor lor.

La nivel national exista doua legi ce se refera indirect la conservarea patrimoniului geologic si pot constitui instrumente in conservarea lui: Legea pentru protejarea vietii salbatice si conservarea mediului natural (1989) si Legea patrimoniului istoric national (1985). estetica. realizarea unei liste cu situri potentiale pentru listele internationale inclusiv Lista Patrimoniului Mondial. La acestea au fost adaugate patru tipuri mai putin uzitate sau considerate ca facind parte dintr-o categorie generica: situri geofizice. Inventarierea siturilor a fost demarata in anul 1978 si reluata din 1989. realizarea si aplicarea de chestionare. realizarea fise de sit. geotehnice. Rezultatul a permis declararea unor noi arii protejate. Documentare si analiza a situatiei la nivel national si international 2. Cele doua legi nu sunt dedicate direct conservarii patrimoniului geologic si instrumentelor de conservare dar fac referiri indirect la existenta acestuia si pot fi utilizate in actiunile de inventariere. Clasificarea siturilor este cea clasica: stratigrafice.internationale. geomorfologice. Legea privind conservarea mediului natural articolul 13 mentioneaza peisajul si formatiunile geomorfologice care alaturi de flora si fauna. hidrogeologice. 30 . de minerit. compilarea unor liste de colaboratori. stiintifica. are repercursiuni si asupra legislatiei privind conservarea mediului geologic. Realizarea inventarierii in situri pentru cele 20 de situri selectate. 2000). 1988): 1. protectie si management. in ansamblul ecosistemelor. De asemenea elementele geologice si paleontologice sunt considerate ca fiind in strinsa legatura cu originea si evolutia civilizatiei umane.9. geochimice. impartirea teritoriului national in unitati geologice si realizarea unei liste nationale de 100 de situri de interes national din care au fost selectate ulterior 20 de situri. de catre Institutul National de Geologie si Tehnologie Miniera si a cuprins patru faze (Elizaga. educationala necesitind o atentie speciala pentru protectie In Legea privind patrimoniul istoric national. realizarea unei liste nationale si evaluarea finala a siturilor selectate. Strategia nationala a cuprins trei directii de activitate: realizarea unui inventar desfasurat in mai multe etape (Cortez et al. Spania Complexitatea sistemului administrativ si legislativ. paleontologice. muzeele si colectiile. petrologice.4.4). Activitatea desfasurata de Comisia de Patrimoniu Societatii Paleontologice din Spania a permis crearea unor noi tipuri de puncte protejate (informale): Situri Speciale de Interes Paleontologic (SSIP/PEIP). mineralogice. 3.se fac referiri la existenta unui patrimoniu paleontologic alaturi de cel arheologic si istoric ce trebuie conservate (art 1.2 si art 15. au valoare ecologica. tectonice. Realizarea unui model de descriere pentru situri. in care coexista legislatia nationala si cea a provinciilor autonome. 5.

Pe baza listei nationale initiale s-a realizat un al doilea filtru de selectie care a luat in considerare factorii intrinseci dar si factori extrinseci: utilitatea pentru activitati turistice. potentialul de utilizare in diverse scopuri si nevoia de protejare a sitului. interesul pentru o posibila exploatare miniera. istorice. recreere). asocierea cu alte elemente naturale (flora. Utilitatea rezultatelor constau tocmai in efortul si dezbaterile pe care le-au generat permitind reluarea activitatilor de inventariere dintr-o noua perspectiva. Criteriile referitoare la protectie: accesibilitatea. tipul de acces. proximitatea de asezarile umane. gradul de conservare. posibilitatea colectarii de componente. corelarea cu alte elemente de interes din zona. calitatea continutului. turistice. densitatea populatiei in zona. artistice. gradul de conservare. valoarea de piata a terenurilor. Dar lucrul cel mai important pe care il putem observa este faptul ca aceste noi date cerute depsre fiecare sit conduc inevitabil la realizarea unui plan de management real pentru sit si nevoia de integrare a acestui plan in cadrul mai larg de amenajare a teritoriului si dezvoltarea socio-economica locala. Termenul de utilitate economica utilizat in descriere este foarte neclar si poate crea confuzii.Elementeul de noutate in strategia de abordare din Spania intervine la cel de-al doilea stadiu de activitati. Cortez et al (2000) propune trei categorii de criterii ce pot fi utilizate in inventariere: valori intrinseci. desfasurat intr-un interval relativ lung de timp. stiintifice. Noile criterii introduse au citeva elemente de confuzie in privinta repetarii anumitor categori si unui amestec intre valorile intrinseci si extrinseci. etongrafice. asocierea cu locatii arheologice. amenintari reale si potentiale. Criteriile referitoare la potentiaul de utilizare: posibilele activitati ce pot fi desfasurate (didactice. sintetizeaza in fapt evolutia activitatilor de geoconservare: de la o inventariere seaca si o incercare de evaluare si ierarhizare catre o abordare in care pe primul plan trece dimensiunea manageriala a fiecarui sit si integrarea lui in contextul local si trecerea in plan secund a evaluarilor nationale si ierarhizarii siturilor. accesibilitatea. utilitatea pentru ilustrarea unor procese geologice. numarul de locuitori din imprejurimi. 31 . servicii din proximitate. Noua abordare propusa care reprezinta un pas important in sistematizarea activitatilor de geoconservare. gradul de cunoastere sau de cercetare asupra sitului. conditiile socio-economice. Criteriile intrinseci sunt: abundenta/raritatea/diversitate. sistemul de proprietate. suprafata. conditiile de observare. fragilitatea si vulnerabilitatea. fauna). natura locatiei. Acest studiu de caz. In paralel a fost realizata o verificare in teren a datelor obtinute si completarea a opt tipuri de fise suport pentru fiecare sit. colectare. Astfel.

nationale si a monumentelor naturale. Grecia O trecere in revista a evolutiei in timp a conservarii siturilor geologice indica existenta unor preocupari ce debuteaza in anul 1929 odata cu adoptarea primei Legi a padurilor urmata de Legea antichitatilor (1929) si legea 856 / 1937 privind crearea primelor cinci parcuri nationale (Drandaki. masurile de management. rezultatele de inventariere si clasificare realizate de grupul de lucru spaniol in cadrul programului UNESCO sunt oficial recunoscute si introduse in corpul legilor.Elementul antropic devine un factor geologic ce poate duce la continuarea evolutiei unui sit fie spre distrgere fie spre o conservare cu modificari (inducerea de noi elemente in ecuatia degradarii-evolutiei naturalea unui sit). tipurile de arii protejate. 1996). De asemenea este stipulata obligativitatea administratiilor teritoriale de a lua in considerare. de pe intreg teritoriul tarii. inclusiv cel geologic. turism. Incepind din anul 1983 au fost realizate rapoarte si studii de teren ce au permis identificarea si descrierea unor situri de interes deosebit. Dezvoltarea activitatilor de geoconservare au permis realizarea unui cadru de inventariere detaliata si da unui program de educatie si formare GRECEL (Drandaki. legea nr 42 din 2007 privind patrimoniul natural si biodiversitatea si legea 45 din 2007 privind dezvoltarea durabila in mediul rural. ca resurse de cercetare.10. Printr-o serie de acte normative adoptate la nivel national. Siturile au fost grupate in geologice si geomorfologice si nu au fost realizate demersuri pentru managementul propru-zis in cooperare cu autoritatile locale (Bornovas. 2008).4. Cu toate ca exista numeroase acte normative privind conservarea naturii nu exista referiri directe la siturile geologice. in realizarea planurilor de dezvoltare rurala. singurele mentionate fiind peisajele sau locurile naturale cu elemente estetice deosebite (Drandaki. procedurile de declarare. 2000). elementele de patrimoniu geologic. Incepind din anul 1983 una din institutiile cele mai active institutii in realizarea unui inventar al siturilor geologice a fost Institutul de Geologie si Explorari Miniere (IGME). precum legea nr 5 din 2007 privind Reteaua de Parcuri din Spania. Legea mediului 1650/1986 este cea care stabileste institutiile responsabile pentru protejarea mediului. Legea 856/37 din 1969 incorporata Codului Padurilor si amendata de Decretul 996/1971 a permis declararea unor parcuri naturale. 5. Aceasta este completata de Legea 136 / 1976 privind mediul si planificarea teritoriului. educatie. 1996). Anul 2007 reprezinta un an important pentru regelementarea conservarii patrimoniului natural. inclusiv geologice. 1996). in Spania (Diaz-Martinez. 32 .

Croatia Principalul act normativ il constituie Legea protectiei naturii din 1976 in care se fac referiri la monumentele geologice ca fiind “monumente naturale identificate ca obiecte singulare sau grupuri de obiecte de natura minerala care poseda valoare stiintifica. analiza in teren si evaluare finala cele mai importante situri vor fi incluse in Lista Ariilor de Patrimoniu National. Devonianului. Abia in anul 1999 se creaza lista cu Ariile de Patrimoniu Natural (APN) ca element de baza in conservarea naturii alaturi de alte categorii si se demareaza un proces de inventariere care sa permita introducerea unor situri geologice in aceasta categorie. Carboniferului Geologia depozitelor Permian – Tertiarului Stratigrafia Cuaternarului si paleontologia Pleistocenului Geomorfologia depozitelor de virsta Cuaternara si a formelor erozionale Rocile magmatice Minerale si mineralizatii Geomorfologie si peisaj Ape subterane Zone costiere. riuri. trasee de vizitare. Lista avea un caracter orientativ si cuprindea si situri geologice.11. biologice si ecologice. constientizarea publicului. ghiduri. Temele propuse sunt (Parkes & Morris. estetica sau culturala. 1996). In paralel au fost demarate activitati de dialog cu proprietarii de terenuri. Irlanda In anul 1970 este declansata la nivel guvernamental o initiativa de inventariere a tuturor siturilor de interes stiintific (Areas of Scientific Interest – ASI.4. Un astfel de monument poate fi geologic. ingrijire) 5. hidrografic sau specii rare de plante precum si mediul in care traiesc. managementul siturilor (pliante. geomorfologic. lacuri Turbarii Selectarea siturilor s-a bazat pe trei criterii: reprezentativitatea. implicarea localnicilor in conservare.12. panouri. Dupa un proces de invenatriere. cercetare academica.5. sau mici situri botanice si zoologice. unicitatea si importanta internationala. In zonele cu monumente naturale sau in imediata apropiere sunt interzise activitatile care pot duce la distrugerea sau amenintarea acestora ” (Paunavic.4. 1999): Carst Paleontologia Precambrianului si Paleozoicului inferior Paleontologia formatiunilor de virsta Carbonifer – Pleistocen Geologia Paleozoicului inferior. 33 . engl).

Programul national pentru dezvoltarea zonelor insulare. rezervatii stiintifice. a valorilor geologice si asigurarea conservarii pe baze contractuale . O analiza critica evidentiaza elementele pozitive precum: introducerea conceptului de valori naturale.5. monumente naturale. elemente minerale si fosile. geomorfologice.Legea Protectiei Mediului si Legea Conservarii Naturii din 1994 reprezinta baza legala pentru utilizarea si conservarea resurselor naturale. forme geomorfologice. 1999). hidrogeologice sunt grupate sub denumirea de valori naturale iar siturile geologice sunt grupate in monumete (formatiuni) geologice. Aceasta lege defineste in termeni generali si stabileste mecanismele generale privind conservarea. atit la nivel ministerial cit si teritorial. Ele se pot adresa oricarui tip de valoare naturala inclusiv geologica dar proiectele de declarare se supun dezbaterii publice si ariile respective se inscriu in registrul de utilizare a terenurilor. Elementele de dificultate sunt legate de accentul pus mai ales pe conservarea biodiversitatii si mai putin a geodiversitatii. naturale si alte tipuri de arii protejate inclusiv geologice. parcuri naturale. lipsa unor mecanisme de control pentru aceste activitati. a parcurile nationale. la acestea adauginduse parcurile regionale. 34 . separarea patrimoniului cultural si a celui natural si stabilirea regelementarilor de conservare prin doua acte normative distincte. Tipurile de arii protejate sunt cele generale IUCN: rezevatii naturale. Slovenia Legea pentru Patrimoniu Cultural si Natural (1981) a carei implementare a avut multe puncte slabe si nu era adaptata nevoilor de conservare a fost inlocuita in 1993 cu Legea Protectiei Mediului care are avantajul de a defini conceptul de patrimoniu natural ca un bun national (Hlad. ca parte mobila. Detalierea acestora facindu-se intr-o lege speciala dedicata conservarii naturii. Legislatia complementara care poate sustine managemntul ariilor protejate este reprezentata de Planul de Actiune pentru peisaje si biodiversitate. Strategia pentru dezvoltarea turismului. De asmenea se permite protejarea atit in situ cit si ex situ. 5. stabilirea competentelor administrative pentru conservarea acestor valori. parcuri nationale. In acest act elementele geologice. de generalitatea regulilor privind colecatrea fosilelor si mineralelor. insuficienta fondurilor alocate.13. Strategia pentru amenajarea teritoriului. Programul national pentru protejarea patrimoniului.

identificind 16 modele teoretice de geodiversitate. domeniile lor de specializare in geologie. (1999) propun realizarea unei distinctie nete intre inventariere si catalogarea elementelor de patrimoniu geologic. valoare ce permite definirea unor elemente de individualitate pentru fiecare componenta a patrimoniului geologic. C compozitia. flexibilitatii.15 G unde: P este reprezentativitatea procesului.2 NR unde: V este vulnerabilitatea. fluid. slabiciune ce deriva din valorile acordate (intre 0 si 10) pentru criteriile stabilite. a decidentilor) si cum pot fi realizate clasamente obiective la nivel international.2C + 0.5 V + 0. GD domeniul geodinamic. Catalogarea este un proces mai complex ce include si o ordonare a elementelor de interes in paralel cu evaluarea in concordanta cu valoarea lor intrinseca. ele respectind liniile generale urmarite in apropae toate descrierile de situri. EVALUAREA CANTITATIVA A GEODIVERSITATII De Lago et al. Procesele genetice ce au condus la formarea sitului. NR non-repetabilitatea Modelul propus ofera avantajele simplicitatii. Aceste cinci criterii intrinseci sunt asociate cu trei criterii extrinseci: vulnerabilitate. prezenta managerilor in geoconservare. S singularitatea. Elementele propuse in aceasta abordare nu sunt noi. Analizele cantitative si reprezentarile grafice putind fi utilizate in conservare si planificare teritoriala. Realizarea unei expresii matematice permite calcularea unui Index de Calitate. In abordarea mentionata sunt identificate cinci criterii pentru fiecare componenta a patrimoniului geologic: Tipul de constituienti. solid etc considerati pentru a include si siturile hidrogeologice. adaptabilitatea pentru toate tipurile de situri geologice de interes.25GD + 0.4P + 0. interesului stiintific pe care il pot genera asociat cu posibilitatea “vulgarizarii” informatiei geologice pentu publicul larg. Urqui et al (2007) propun crearea unui sistem de clase si realizarea unei metodologii de analiza a geodiversitatii unui teritoriu functie de abundenta. Unitatea lito sau cronostratigrafica. G geometria In acelasi fel se poate aprecia indexul de calitate pentru valorile extrinseci: QI = 0. sau zonelor cu elemente geologice deosebite ce pot fi incluse in ceea ce se chiama patrimoniu geologic. exemplu organici sau anorganici. Nouatatea este data de gruparea in valori intrinseci si extrinseci si mai ales de posibilitatea alocarii unor valori numerice (de la 0 la 10) pentru fiecare componenta. Desi matematizata si aparent infailibila metoda are acelasi grad de subiectivism ca toate incercarile de clasificare si ierarhizare. gradienti de geodiversitate. rocilor. asa cum il numesc de Lago et al (1999): QI = 0. 35 .3 S + 0. usoarei ierarhizari si comparari a valorii siturilor.6. frecventa. singularitate. Astfel discutia se intoarce in acelasi punct: cine stabileste punctajele la nivel nationale (numar de evaluatori. Unitatea geotectonica cu semnificatia ei in evelutia in timp si spatiu a zonei. Geometria corpurilor. Inventarierea este o simpla enumerare a aflorimentelor.

Un impuls important in inventarierea si managementul siturilor geologice este dat de deschiderea legaturilor internationale. Asa este cazul Cercului de Protectie a Mediului Geologic. Inventarierea si declararea siturilor protejate s-a realizat prin entuziasmul unor pasionati. In baza acestei legi sunt puse sub ocrotire specii de plante. ca instrument al Comisiei pentru promovarea cercetarii stiintifice si informarii si educarii publicului. in a doua categorie erau incluse peisajele si formatiunile geografice. infiintat in 1978 si devenit Societatea de Protectie a Mediului Geologic. mai ales dupa 1991. In anul 1950 este emis Decretul 237 pentru ocrotirea monumentelor naturii care defineste printre altele. lege ce propune o clasificare a monumentelor naturale dupa importanta stiintifica si estetico-turistica. 2008). Scurt istoric Putem considera inceputul conservarii unor zone naturale in Romania ca fiind anul 1900 cind a fost propusa infiintarea unui parc national in Muntii Bucegi (Smaranda. 1996). universitati sau asociatii de cercetatori si studenti. cind Romania semneaza Declaratia de la Digne. CLASIFICAREA SI INVENTARIEREA SITURILOR GEOLOGICE IN ROMANIA 7. iar prima lege pentru protectia monumentelor naturii este adoptata in 1930.1. zone forestiere. 1996). In anul 1955 apare primul numar din publicatia periodica Ocrotirea Naturii. in corelare cu cea propusa de ProGEO (Grigorescu. specialisti sau amatori. Acest decret este baza constituirii. ca monumente ale naturii rocile minerale si fosilifere cunoscute ca fiind de mare importanta sau ca exemplare unice. infiintind Grupul National ProGEO (Grigorescu. in cadrul Academiei Romane. dupa 1990. iar in 1938 se declara primul sit geologic protejat (Bazaltele de la Detunatele). In anul 1973 este adoptata legea nr 9 privind Protectia Mediului Inconjurator. a Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii si declansarea unui proces de inventariere si punere sub ocrotire a siturilor de interes. adera la Asociatia Europeana pentru Conservarea Patrimoniului Geologic (ProGEO). o lege moderna pentru acea perioada. 36 . In ambele grupe sunt incluse elemente pe care azi le consideram ca apartinind geodiversitatii si anume: in prima categorie formatiuni geografice sau geologice si zacaminte mineralogice. dar avind un defect major: nu au fost prevazute masuri privind modul de administrare a ariilor protejate.7. a militat pentru o strategie de management a siturilor. Aceasta lipsa de reglementare a facut ca pina la nivelul anilor 90 sa putem vorbi doar despre “arii protejate de hirtie”. existenta lor fiind reglemntata impreuna cu masurile de conservare dar lipsite de un suport administrativ si financiar pentru un management adecvat. se creaza primul parc national in 1935 (Parcul National Retezat). ce a realizat inventarierea si protejarea a numeroase situri geologice si ulterior. membri ai unor institute de cercetare. paleontologice si preistorice. minerale si vegetale.

activitatile desfasurate au dus la editatarea primei publicatii periodice dedicate conservarii partimoniului gelogic: Geomemoria. pentru o lunga perioada de timp lacunar. Conservarea naturii este reglemenata printr-o serie de acte normative. 2000) a dus la declararea acestuia ca arie protejata in anul 2004 (HG 2151/2004) si recunoasterea geoparcului prin HG 57/2007 ca nou tip de arie protejata in Romania.3) 80 70 60 50 Num/rul 40 30 21 20 10 1 0 1938 1954 1955 1962 1966 1967 1969 1971 1972 1973 19 75 1976 1 977 1979 1980 1981 1982 1983 1988 1995 Anii 9 9 9 3 3 9 1 2 4 6 6 2 14 7 1 2 12 76 Fig 2. a unor parteneriate intre universitati si asociatii.2. dintre 37 . Tipurile de arii protejate din Romania In Romania tipurile de arii protejate sunt definite in concordanta cu cele definite de IUCN cu adaptari. Initiativa crearii Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului (Grigorescu & Andrasanu. geomorfologice si mixte. Obiectivele principale ale strategiei propuse fiind: • • • • Inventarierea siturilor geologice. Cooperarea cu organisme si institutii internationale de profil. pentru intervalul 1938 – 1995. 1996). inventarierea si declararea de noi monumente si rezervatii geologice. Educatie si constientizare publica. Desi cadrul legal a fost.3 Evolutia declararii siturilor geologice protejate Incepind cu anul 2000 activitatile privind managementul geodiversitatii se concentreaza pe crearea unor geoparcuri si promovarea acestui nou tip de arie protejata. in cadrul unor programe de finantare.Grupul National ProGEO propune crearea unui Comitet National pentru Conservarea Patrimoniului Geologic si elaborarea unei strategii nationale. O dinamica in timp a procesului de constituire a acestora. 7. este prezentata in fig (2. participarea la dezbaterile privind Legea Mediului. propuneri de planuri de management de sit (Andrasanu. Realizarea unei baze de date.

zoologice. Au un regim de protectie ridicat. si su culturala. paleontologic. fenomene geologice. paleontologic. faunistic. activitatilor stiintifice si educationale. speologic. in care interactiunea activitatilor umane cu natura a creat zone cu valoare peisagistica. sau de alta natura. animale. floristic. • Parcurile naturale reprezinta arii protejate cu scop de protectie si conservare a unor ansambluri peisagistice. pedologic. dupa caz activitati de turism si educationale organizate. sunt deschise turismului si recreeri. permitinduse numai activitati traditionale. speologic. si formatiuni geologice. hidrologic. geologic. Pentru a asigura un echilibru armonios intre conservare si activitati. pedologic. mixte. botanice. Regim de protectie reglementat. depozite fosilifere si alte elemente naturale deosebite. sau faunistice. hidrologic. cuprinzind elemente de interes stiintific activitatile fiind foarte limitate. au suprafete mari si cuprind zone umede. asociatii floristice. • Rezervatii naturale sunt acele arii ce au drept scop proteactia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic. faunistic.care mentionam doar doua: Legea 462/2001 si HG 57/2007 unde sunt definite urmatoarele tipuri de arii protejate: • Rezervatii stiintifice ce au drept scop protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si acvatice. Au un regim strict de protectie. studii stiintifice. 38 . Proteactia urmareste mentinerea activitatilor traditionale mentinerea unui echilibru intre comunitati si natura. cu elemente de interes deosebit sub aspect fizico-geografic. Au regimu de protectie ridicat pentru a se asigura pastrarea integritatii. valorificarea durabila a resurselor. stiintifica. reglementate prin palnul de management. speologice. cu specii de plante. o rezervatie are o zonare interna cu diferite grade de protectie. pedologic sau de alta natura. faunistic. ecosisteme modificate de om. zone cu peisaje naturale sau tarditionale. Sunt admise. turism. geologic. peisagistice. forestier. recreere. • Parcurile nationale au drept scop protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national. • Rezervatiile biosferei sunt zone protejate cu ecositeme naturale si comunitati. geologice. Se denumesc functie de scopul crearii: forestiere. geologic. • Zone umede RAMSAR – asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu biodiversitate specifica zonelor umede sub aspect floristic. peisagistica. • Monumente ale naturii sunt acele arii ce au drept scop protejarea si conservarea unor elemente cu semnificatie si valoare deosebita ecologica.

Siturile de interes sunt protejate fie direct. In conformitate cu Legea 5 / 2000 privind amenajarea teritoriului national – sectiunea III zone protejate. altele decit cele ce au ca obiectiv direct de conservare un element de geodiversitate. ca in cazul parcurilor naturale si nationale. Declararea unei noi arii protejate este un proces reglementat ce are citiva pasi importanti: identificarea sitului/ariei. ce a stabilit suprafata ariilor protejate din Romania. arii de protectie speciala avifaunistica. monumentelor naturale. Analiza obiectivelor de conservare si a tipurilor de elemente de interes pentru conservare ne arata existenta unei palete largi de instrumente legale pentru protejarea patrimoniului geologic. selectie si documentare. educationale si turistice a geodiversitatii din ariile protejate. Dintre acestea 196 aveau ca obiectiv principal sau complementar de conservare un element de geodiversitate. la data publicarii. 231 de monumente ale naturii si 543 rezervatii naturale. De asemenea protejarea elementelor de geodiversitate joaca un rol important in cazul rezervatiilor biosferei. suprafata propusa spre a fi conservata (incluzind si Siturile Natura 2000) fiind de aproximativ 19%. • Siturile Natura 2000 – sunt arii speciale de conservare. realizarea documentatiei 39 .04% din teritoriul tarii. inclusiv a doua geoparcuri.• • Siturile naturale din Patrimoniul Mondial sunt acele arii protejate selectate pentru a fi incluse in Lista Patrimoniului Mondial. Aceasta suprafata este discutabila intrucit nu s-a incheiat procesul de realizare a planurilor cadastrale si nu a fost identificat exact regimul de proprietate din ariile protejate. istoric si cultural. geoparcurilor. arheologic. ecologic. la nivel nationale. noua parcuri nationale. situri de importanta comunitara. se poate realiza numai printr-un proces de inventariere. Reglementarile ulterioare au dus la crearea de noi arii protejate. regimul de proprietate. Un rol secundar se observa doar in cazul zonelor umede si ale siturilor Natura 2000. 1203340 ha adica 5. Geoparcurile sunt arii protejate ce cuprind elemente de interes geologic. rezervatiilor biosferei si siturilor Natura 2000 sau ale custozilor pentru celelalte arii proteajte. ca in cazul rezervatiilor naturale. sase parcuri naturale. cuprinzind trei rezervatii ale biosferei. Identificarea si utilizarea in scopuri stiintifice. 53 de rezervatii stiintifice. educationale si turistice. Sunt incurajate activitatile traditionale. fie asociat cu elemente de biodiversitate. unele dintre ele vor fi in mod sigur reduse ca suprafata daca nu se justifica obiectivl de conservare. Regimul de protectie se stabileste prin planuri de management. stabilirea limitelor. Regimul de protectie este reglementat de un plan de management. Acest proces trebuie corelat cu planurile de management propuse de administratiile parcurilor. de cercetare. ariile protejate ocupau.

Speologice: pesteri si alte forme carstice. Protejarea siturilor de interes presupune un set de masuri integrate unui plan de management de sit si ar trebui sa fie parte din planurile de amenajare a teritoriului (Grigorescu & Andrasanu. ichnofauna. Stratigrafice: secvete tip pentru cronostratigrafie. avizul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. ea permite o introducere relativ rapida si pot fi obtinute tipuri de rapoarte predefinite. Geomorfologice: forme de relief avind valoare deosebita dn punct de vedere estetic. obtinerea avizelor la nivel local. zone de exploatare miniera veche. reflectind actiunea / interactiunea dintre procesele endogene si exogene. 6. accesibil vizitarii. 7.3. national sau international. semnificativi pentru evolutia vietii sau pentru paleoecologie. regional. Tectonice: zone avind caracteristici tectonice (discordante. vulcanice. mineralizatii cu o compozitie deosebita. 9. a fost prezentata si dezbatuta in intilnirile ProGEO (Asociatia Europeana pentru Conservarea Patrimoniului Gelogic). 8. 7.4. zone cu resturi de impact. educationale. acordarea administarrii / custodiei. sariaje. Structurarea unei baze de date presupune definirea obiectivelor. lacuri de diferite origini (glaciare. Petrologice (inclusiv zacaminte): roci rare. structure sau texture cu importanta stiintifica. zone importante pentru descoperirile stiintifice 7. astrobleme. conservare deosebita. Istorice: situri importante pentru evolutia geologiei. pe care o propunem. 2. Mineralogice: ocurente rare ale mineralelor si gemelor 4. saline) sau cu un regim hidrodinamic sau compozitie chimica deosebite. Clasificarea siturilor geologice propusa pentru Romania. Cosmogenice: cratere meteoritice. Realizarea bazei de date. realizarea planului de management. falii) relevante pentru procesele geodinamice si evolutia tectonica a crustei terestre. unde sunt prezente fenomene geologice sau geomorfologice interesante din ratiuni stiintifice. turistice sau estetice si care are un statut de conservare la nivel local. 1997). Hidrogeologice: zone cu izvoare termale. a tipului de date 40 . educational 5. 10. Paleontologice: situri ce contin taxoni rari. Propunere pentru o baza de date a geositurilor Baza de date este modalitatea cea mai eficienta de stocare si procesare a datelor de diverse tipuri (text. obtinerea avizului stiintific al Acdemiei Romane. este urmatoarea: 1. propusa de Grigorescu & Andrasanu (1997). asociatii fosile. holostratotipi 3. imagine). stratotipi. emiterea unui act oficial privind regimul de protectie. Clasificarea siturilor geologice Un sit geologic este un corp de roci ce afloreaza punctual sau intr-un teritoriu extins.stiintifice si a unui regulament.

touristic.ce vor fi introduce si a tipului de rezultate ce trebuiesc extrase. Pozitia geotectonica Unitatea geotectonica 2. Pastrarea unei proportii egale intre informatia stiintifica si cele de conservare. Sa fie accesibila pe internet.Atributele itemului “Pozitie” Nr Atribute Comentarii 2. Sa ofere informatii utile din punct de vedere stiintific. secundar) si poate avea valori alfa-numerice sau numerice. Administratorul Institutia responsabila cu administrarea 1.2. sat 2. Pozitia stratigrafica Unitatea litostratigrafica (formatiune. etaj 3. membru) Tabelul 2.2.7 . altitudine (GPS) 2. Categoria ProGEO Clasificarea propusa de ProGEO 1. comuna.5. Numele geotopului Numele official 1. Usurinta obtinerii de date sintetice despre fiecare sit.Atributele entitatii “Virsta” Nr Atribute Comments 3.2.13 Tabelul 2. Pozitia geografica Latitudine.3.9. alt tip de act official 1. Virsta radiometrica Metoda utilizata in determinare 3. Tipul geotopului Clasificarea propusa pentru Romania 1. educational.1. Proprietarul Numele proprietarului / proprietarilor terenului Tablelul 2. Actul de constituire Numele legii. .1. longitudine.6.1. Integrarea cu usurinta a datelor existente. Structura bazei de date pe care noi am propus-o este prezentata in tabelele 2. Primul pas in designul bazei de date a constat in definirea scopului si a modului cum ea va fi utilizata de diversi beneficiari.6 – 2.4.3. Softul utilizat este ACCESS iar entitatile definite corespund la sapte tabele (ecrane) avind cimpuri usor de completat cu date colectate de specialisti si nespecialisti. Pozitia administrative Judet.4. Am folosit termenul de geotop ca echivalent al termenului geosit sau sit geologic sau monument geologic.8. Unitatea biostratigrafica Biozone 41 . HG. perioada. .Atributele entitatii Geotop Nr Numele cimpului Comentarii 1.6 – Entitatile principale Nr 1 2 3 4 5 7 8 Nume Geotop Pozitie Virsta Descriere Protectie si promovare Bibliografie Colectii si alte date Tabelul 2. Structura bazei de date propuse este una practica si cuprinde sapte entitati (itemi) fiecare avind atribute de diferite ordine (principal.3. Virsta geocronologica Era. Parametrii de constructive i bazei de date au fost urmatorii: Fiecare geotop trebuie considerat ca o entitate independenta.

Nume operator Persoana care a introdus datele 4.9.4. Lista Parte din listele nationale. foto Tabelul 2. Informatii disponibile Plainte.1.2.1.4).2. Atributele entitatii “Colectii” Nr Atribute Comentarii 7.3.11. vederi) 5. .4.5. Titlul Publicatii cu informatii referitoare la sit 6. Tipul Tipul esantioanelor 7. Descriere Descrierea stiintifica.8. motivul protectiei 4. Importanta Nivelul de conservare: national.1. autorul / posesorul 7.3. inclusive anexe grafice si imagini (fig 2. Editare Anul si locul publicarii 6.Tabelul 2. de unitatea geotectonica.2.2. bun.7. Amenintari Principalele amenintari asupra sitului 5.1. internationale (WHL) 5. ranger etc 5. foto.3. local 5. Starea de conservare Foarte bun. . Constientizare publica Aplicatii de teren.4. sau rapoarte cu un format special.Atributele entitatii “Protectie si promovare publica” Nr Atribute Comentarii 5.4.Atributele itemului “Descriere” Nr Atribute Comentarii 4.4 . Anexe grafice Harti.6. de tipul sitului. Produse Diferite obiecte ce pot fi comercializate (carti. Adresa Tara.13 -. Pagini Numar de pagini. persoana. sectiuni Tabelul 2. de tipul ID al sitului continind informatii despre geotop.3. Numele Numele colectiei. Administrarea Informatii despre administrator.Model de ID pentru un sit geologic / geotop Logo Judet Comuna / Sat AAcces Numele geotopului Tipe (clasificare nationala) Tip (alte clasificari) Longitudine /Latitudine SSuprafata Altitudine Virsta Unitatea geotectonica Unitatea litostratigrafica Scurta descriere Importanta Anexe grafice 42 . compelt distrus 5.12 . institutie Tipurile de rapoarte ce pot fi obtinute sunt de mai multe feluri: liste cu siturile functie de virsta. harti Tabelul 2. vizite ghidate 5. Autor Autorul publicatiei 6. deteriorate. exploicative 5. functie de localitati. Panouri Management de sit: panouri indicatoare. Fig 2. brosuri. Timpul Data efectuarii operatiei 4. Descrierea Scurta descriere a colectiei 7.10.Atributeele pentru itemul “Referinte” Nr Atribute Comentarii 6.

Aproximativ 1000 de specii relicte si endemice Recifi de virsta Oxfordian. forma cilindrica. eroziunea si marea diversitate biogeografica.15 si fig 2. briozoare. sau sa poata fi inclusa in publicatii si baze de date internationale. echinide. au contribuit la creare aunei geodiversitati foarte bogate. 2000).14. Bogata asociatie de 43 4 5 6 . dezvoltata de ProGEO WG1. In acelasi timp au fost stabilite si contextele geologice reprezentative propuse a fi incluse in cadrul geologic general pentru zona carpato – balcanica. 2. caracterizata de existenta zonelor stepica. Selectia a fost realizata in cadrul proeictului ProGEO Romania (coordonator Prof dr Dan Grigorescu). continentala si pannonica.5. isi propun sa acopere intregul spectru de caracteristici ale geodiversitatii. cu o mare diversitate de corpuri de roci ce acopera intervalul stratigrafi Arhaic – Actual. plante Neck andezitic cu parageneze minerale. formata din zone de paltforma si zone de orogen. Locus tipicus pentru nagyagite. Tabel 2. Lista siturilor cu valoare internationala din Romania Structura geologica a Romaniei este foarte complexa. Locus tipicus pentru pseudobrookite in asociatie cu hibschite si hyperstene rosu.14 -. Cele 32 de situri propuse. sunt prezentate in tabelele 2. brachiopode.5. astfel incit selectia propusa a necesitat dezbateri in cadrul Comitetului National si a grupului ProGEO. si unelte. alpina. Patrimoniul geologic cuprinde situri protejate ce apartin majoritatii categoriilor propuse. Activitatea tectonica. Pentru o descriere exhaustiva a unui sit si concordanta cu fise similare internationale poate fi folosita fisa adaptata propusa in cadrul proiectului IUGS GEOSITES (Wimbledon et al. panouri de sit. Mina de aur din 1750.Acest tip de fisa si-a propus in primul rind sa fie usor de completat si utila in realizarea de pliante. Lista siturilor geologice considerate a fi caracteristice pentru patrimoniul geologic Nr 1 2 3 Nume Detunata Judetul Alba Suslanesti Judetul Arges Cheile Turzii Judetul Cluj Cheia Judetul Constanta Magura Uroiului Hunedoara county Sacaramb Mine Judetul Hunedoara Tip si virsta Geomorfologic Petrologic Pleistocen inferior Paleontologic Oligocen inferior Speleologic & Paleontologic Neogen superior Speleologic & Paleontologic Jurasic superior Mineralogic Neogen superior Mineralogic Neogen superior Scurta descriere Columne poligonale de bazalte cu xenolite ultrabazice Sisturi bituminoase Shale preserving remains of teleost fishes (31 species). plants and insects Fennomene carstice in calcare de virsta Jurasic superior. preponderent alpin. euxinica. crustaceans. spongieri. spongalgali. cu o dominanta a formatiunilor de virsta Mezozoic si Neozoic. Unelte de minerit. din anexa (II) 7. cu pelecipode. pesteri cu resturi fosile de hominide. corali.

pasari. locus tipicus pentru ludwigit.Maastrichtian Paleontologic Cretacic inferior (?Beriassian) Geomorfologic Petrologic Pleistocen inferior Geomorfologic Pliocen Paleontologic Istoric Miocen mediu Sarmatian mediu Speologic minerale: petzite.Forme de eroziune spectaculare in roci vulcanice. si activitati paleolitice. Fenomen exo si endo carstic: doline izbucuri. Dizolvari. un caz rar de fosilizare in bauxita Prismatic columns of basaltic rocks in vertical position. mamifere. stuetzite. reptile zburatoare O multitudine de resturi scheletice de dinozauri. succesiuni floristice din timpul glaciatiunii Wurm Impresiuni de frunze in formatiuni cineritice. resturi ale florei din Paratethysul Central Pesti bentonici foarte bine conservati si o bogata asociatie fosila. . krenerite. picaturi de ploaie Cuiburi cu oua de dinozauri Succesiuni continentale cu soluri fosile. diapire Fosile si urme de pasi de reptile. crocodilieni. pesteri. Resturi ale unui ghetar din Wurm Sistem carstic format din numeroase pesteri. unele imitind forme umane Restudi de oase de dinozauri. granati. pelecipode) de origine salmastra. Topografie carstica dezvoltatape calcare de virsta Jurasic superior – Cretacic inferior. lapilli and ashes. Forme de eroziune in gresii aluviale Concretiuni unice in gresie. Reprezinta situl despre care s-a scris prima publicatie “Despre calcaruld e la Repedea” publicat de Grigore Cobalcescu in 1861 (in romana) Topografie carstica in calcare de Virsta Jurasic 44 27 Cioclovina Ponorici . sistem de pesteri Topografie endo si exo carstica. muthmannite. Associated products of volcanic eruptions: bombs. si alte vertebrate: testoase. depozite masive de sare.7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Saint Ana Lake Judetul Harghita Chiuzbaia Judetul Maramures Piatra Neamt Judetul Neamt Muntele de Sare Slanic Judetul Prahova Priseaca Judetul Vrancea Tustea Judetul Hunedoara Cariera Ponor Judetul Caras Severin Ripa Rosie Judetul Alba Muzeul Trovantilor Costesti Judetul Valcea Ocna de Fier Judetul Caras Severin Closani – Baia de Arama Judetul Gorj Zaton – Bulba Judetul Mehedinti Scărişoara Judetul Alba Alunu Mic – Ponor Cluj county Twelve apostles Judetul Suceava Sanpetru Judetul Hunedoara Mina de la Cornet Judetul Bihor Racos Judetul Brasov Vulcanii Noroiosi Judetul Buzau Repedea Judetul Iasi Geomorfologic & Botanic Cuaternar Paleontologic Pontian superior Paleontologic Oligocen Geomorphologic Neogen Paleontologic Miocen inferior Paleontologic Maastrichtian Paleontologic Liasic Geomorfologic (?MaastrichtianEocen inferior) Geomorfologic Miocene Mineralogic Cretacic superior Speologic Speologic Speologic Speologic Geomorfologic Neogene superior Paleontologic Cretacic superior . mamifere. lacuri pod natural. si plante terestre. Vulcani noroiosi generati de scensiunea gazelor si apei in lungul unor falii longitudinale printr-un anticlinal cu zacaminte de petrol Calcare fosilifere (foraminifere. Muzeu in aer liber Depozit de minereu in skarne. krautite si o mare varietate de telururi auro-argintifere Lac vulcanic format in caldera unui aparat vulcanic. agregate minerale. pterosauri si pasari intr-o galerie miniera in bauxuta. vai seci. carst in sare. pesteri cu speleoteme.

pesteri cu galerii suspendate. corali. echinide. lamelibranchiate Table 2. nautiloidee. brachiopode.Judetul Hunedoara 28 29 30 31 32 Agighiol Judetul Tulcea Albesti-Muscel Judetul Arges Dealul Melcilor Vidra Judetul Alba Valea Crisului Judetul Bihor Vama Strunga Judetul Brasov Paleontologic StratigraficTriasic Paleontologic Eocen Paleontologic Cretacic superior Paleontologic Cretacic superior (Campanian) Paleontologic Stratigraphic Jurassic mediu superior superior – cretacic inferior. 4 5 6 Geomorfologic Miocen superior Miocen Oligocen / Miocen Neogen Mine istorice Biotoprui controlate geologic 45 .15 – Contextele geologice din Romanian cu semnificatie internationala Nr 1 Contextul geologic (framework) Paleomediu Virsta Jurasic inferior Jurassic superior Cretacic inferior WestphalianStephanian Triasic Maastrichtian mediu-superior Oligocen infeior Oligocen Miocen inferior Pontian superior Neogen superior Descriere Paleomedii delataice si fluviatile Paleomedii de apa putin adinca Paleomedii de apa putin adinca Asociatii de plante Biozone de amoniti Depozite continentale cu resturi si oua de dinoazauri Asociatii fosile de tip self proximal Asiciatii de pesti bentonici Urme si resturi fosile Asiciatii fosile de plante Parageneze minerale tipice Localitati tip pentru minerale Columne poligonale bazaltice Diapire de sare Structuri sedimentare Lacuri vulcanice Fenomene carstice (pesteri. chei) Mine pentru exploatarea aurului si fierului Sistem speleal 2 Paleontologic / Stratigrafic 3 Petrologia magmatice. a fost gasit primul craniu aproape complet de Homo sapiens fossilis (29000 ani). sedimentare rocilor metamorfice. dinti de rechini Recifi cu acteonelide Recifi cu rudisti acteonelide (Hippurites. Radiolites) si Sectiune stratigrafica completa in depozite de virsta Jurasic mediu si superior (Bajocian – Tithonian) resturi fosile de amoniti. Triasic mediu si superior cu fosile de amoniti. brachiopode Calcare cu numiliti si foraminifere.

5 .Localizarea siturilor selectate .Fig. 1 Location of selected geological sites 46 Fig 2.

din Romania. Ne bazam aceasta afirmatie atit pe analiza tipurilor de activitati prezentate la conferintele internationale din domeniu. prin instrumentul practic propus pentru aplicarea principiilor de dezvoltare durabila: Agenda 21. dupa 1990 activitatile pentru definirea geodiversitatii si mai ales a patrimoniului geologic si siturilor sale reprezentative au cunoscut o adevarata explozie la scara mondiala. din 1992. in perioada 1995 – 2003. lipsa unor experti in geoconservare. Era in fapt o abordare pur teoretica a clasificarii si raionarii siturilor fara colaborarea cu institutii. COMENTARII Asa cum s-a putut observa din prezentarea initiativelor globale si nationale. entuziasmul excesiv in identificarea si calsificarea a cit mai multor tipuri de situri protejate sau oportunismul. Conservarea naturii si implicit conservarea patrimoniului geologic fiind parti componente si asociate tot mai mult conservarii patrimoniului cultural. de catre institutii sau asociatii cu atributii sau preocupari in domeniu. institutional si financiar abordarii integrate a componentelor sistemelor terestre in activitatile de evaluare si planificare a mediului. cel putin la nivel eurpean. si adoptarea Decalaratiei de la Digne asupra Dreptului la Memorie a Pamintului. adaptate conditiilor locale. cit si pe rezultatele unei cercetari privind capacitatea de management a siturilor oficial declarate protejate. a creat cadrul legislativ. Cea mai importanta cauza o constituie insa necorelarea dintre conservarea siturilor de interes si situatia socioeconomica locala. iar cel de al doilea eveniment este reprezentat de Conferinta de la Rio (Brazilia) asupra Pamintului. corelata cu observatii de teren si sinteza informatiilor din alte surse. schitindu-se tot mai mult necesitata definirii unui domeniu distinct: geoconservarea.8. Consideram. au fost unele din elementele ce au creat confuzie si abordari divergente. Putem considera anii 1991-1992 ca momentul de tacere de la faza „romantica” in conservarea patrimoniului geologic la o faza de profesionalizare. Primul eveniment a generat in lumea geostiintelor un val de interes si debutul acceptarii oficiale. in cercurile stiintifice. 47 . ca aceast interes crescind a fost influentat de doua evenimente importante: Organizarea la Digne (Franta) in 1991. a activitatilor de geoconservare. Metodologia de lucru a constat in proiectarea si aplicarea a doua chestionare unui numar de 120 de institutii si asociatii. asociatii administratii locale si fara elaborarea si aplicarea unor planuri de management de sit. considerate pina atunci un hobby sau activitati secundare. Cel de-al doilea. cind a fost adoptata Conventia asupra Biodiversitatii si statuate principiile dezvoltarii durabile. a primului Simpozion International dedicat Conservarii Patrimoniului Geologic. La nivel international.

custodie. administrare. b) Amenajare cu intrebari referitoare la masurile de atenţionare (panouri). banci de imagini. organizaţie in parte pentru anumite arii protejate (Q2). c) Administrare . pericolele ce ameninţa aria protejata. c) Administrare cu intrebari referitoare la masurile de paza. ca situatia siturilor geologice.Chestionarele Q1 si Q2 au fost axate pe doua direcţii distincte: acţiunile de management existente in fiecare judeţ pentru ariile declarate protejate in judeţul respectiv (Q1) şi acţiunile de management desfaşurate de fiecare instituţie. d) Popularizare / educatie cu intrebari referitoare la existenţa unor pliante. in majoritatea cazurilor. administrare sau custodie. la care se puteau adauga şi alte arii protejate pentru care au desfaşurat activitaţi. d) Educaţie .intrebari referitoare la existenţa unor banci de date. igienizare. unele cu raspunsuri multiple. gradul de conservare. • Chestionarul 1 a cuprins 12 intrebari. observaţii • Chestionarul 2 a cuprins 22 de intrebari privind activitaţile desfaşurate de fiecare instituţie sau organizatie in cadrul managementului ariilor protejate din judeţul respectiv. supraveghere. Intrebarile au fost grupate in patru categorii: a) Amenajare .Popularizare . publicarea de pliante sau acţiuni de ghidaj. cuprinse in acestea era cel putin aceeasi. Pentru 40% nu exista nici o forma de supraveghere si doar pentru 24% erau asigurate conditii de paza. In plus evidenţa APM-urilor şi a muzeelor este pentru fiecare judeţ in parte. Organizatiile neguvernamentale care au participat şi la managementul unor arii protejate din alte judeţe au avut posibilitatea sa le menţioneze. b) Supraveghere . Desi datele se refera la toate siturile protejate. rezultatele (vezi fig. In urma prelucrarii a 140 de chestionare (cite 70 pentru fiecare tip) pentru 570 de situri.2. altele deschise.intrebari referitoare la masurile de marcare. Rezultatele au confirmat si faptul ca nu existau activitati de management corelat cu situatia locala decit la un procent foarte mic. colecţii proprii. fapt confirmat si de faptul ca peste 70% din situri nu aveau panouri informative. a) Starea ariei protejate cu intrebari referitoare la numele. proprietarul terenului calitatea drumului de acces. colecţii.6) indica un procent de peste 50% de situri care nu aveau activitati de promovare. 48 grupate in cinci categorii pentru fiecare judeţ pe baza listei de arii protejate oficiale: . bancile de imagini fiind. ghidaje.intrebari privind masurile de supraveghere concrete intreprinse. putem afirma cu un grad mare de certitudine. panouri. practic aceste situri nu existau pentru public. S-a folosit chestionarea pe judeţe intrucit listele ariilor protejate sunt sintetizate pe judeţe şi pentru fiecare judeţ exista un act normativ in care sunt menţionate ariile protejate. administrare. imagini. cele din documentatia de constituire. e) Posibile acţiuni viitoare.intrebari referitoare la masurile de paza.

500 250 200 150 100 50 0 I G Cl Pl 410 200 174 143 93 55 400 300 200 113 100 13 0 29 Pe Pa+Pe Nu NU Pa Total situri cu actitati de promovare 250 200 150 100 14 50 0 P C S A NU 18 104 191 238 Total situri cu activitati de amenajare Legenda Poromovare: G – ghidaje Pl – pliante I . In concluzia celor prezentate mai sus. inventarierii si conservarii geodiversitatii este oferita de geoparcuri.colectii Amenajare: Pa . accentul fiind pus din ce in ce mai mult pe managementul integrat al geodiversitatii. A .6. 49 .panouri explicative Administrare: C – controale S – supraveghere P – paza C – custodie.Reprezentarea grafica a situatiei managementului siturilor O abordare pragmatica a identificarii. evaluarea si valorificarea geodiversitatii. a administratiilor si a populatiei locale din zona siturilor. Audit al Geodiversitatii si Planurile de Mangement de Sit. poate fi considerat si punctul de incheiere a etapei de cautari si trecerea intr-o a treia etapa de activitate profesionalizata in domeniul geoconservarii si formarea unor specialisti si echipe interdisciplinare de management a geodiversitatii. In opinia noastra momentul crearii oficiale a Retelei Europene a Geoparcurilor.banci de imagini Cl . a cointeresarii institutiilor. Dezvoltarea rapida si extinderea Retelei Geoparcurilor a dus si la diminuarea sau chiar oprirea unor programe (vezi cazul GEOSITE) de inventariere. Dupa acest moment putem vorbi intradevar de geoconservare ca domeniu distinct al geostiintelor. in anul 2000. In activitatea acestora erau mai putin importante clasificarile si accentul era pus pe utilizarea informatiilor oferite de situri pentru a asigura o comunicare eficienta. instrumentele optime oferite de geoconservare sunt: Planurile de Actiune pentru Geodiversitate.panouri de atentionare Pe . . consideram ca este nevoie de o alta abordare in inventarierea. in vederea atragerii vizitatorilor.administrare Total situri cu activitati de administrare Fig 2.

practici traditionale.. 2007) include toate formele de date geologice: articole. sociale. cunostinte. O analiza SWOT de ansamblu. Mineralele si mineralizatiile. AUDITUL GEODIVERSITATII Auditul geodiversitatii este o activitate dezvoltata recent in diferite regiuni ale Marii Britanii ca baza pentru managementul geodiversitatii si avind drept scop. cultura) ale unui teritoriu. Scott et al. nivelul „zero” al demararii activitatilor de geoconservare. culturale. institutionale ce pot fi implicate atit locale cit cele cu interese sau potential de implcare. • • • • • • Caracteristici structurale si tectonice. Un audit nu este un simplu inventar stiintific al siturilor sau caracteristicilor geologice el surprinde lgatura dinamica dintre substratul geologic. colectii muzeale. Realizarea practica a unui audit al geodiversitatii trebuie sa ia in considerare urmatoarele elemente ale geodiversitatii: • Tipurile si corpurile de roci metamorfice. (2007). este necesara pentru a avea imaginea de pornire. procesele active de modelare (riuri. inclusiv peisajul actual. neconsolidate. Wheeler (2005). impreuna cu elemente economice. ce trebuiesc luate in considerare in planurile de management durabil. biodiversitate si elementele materiale si non-materiale (rezultate stiintifice. harti. Raporturile stratigrafice dintre corpurile de roci incluzind discordantele si cauzele lor. magmatice si sedimentare. identificarea. Un audit complet (Scott et al. proprietatile lor. Sunt inventariate si evaluate resursele umane. Paleoreliefurile (daca ecestea pot fi determinate). plaje. prelucrate si evalaute. descrierea si interpretarea evolutiei zonei. financiare. Incluzind depozitele glaciare si sedimentele recente. planuri de amenajare a teritoriului. Trasaturi geomorfologice. 50 . Realizarea auditului presupune considerarea relatiilor dintre aceste elemente. amatori. programe educationale). conservare si interpretare a geodiversitatii unei zone. baza de imagini fotografice. eroziune). sau pentru fiecare element sau sit.9. inclusiv tafonomia. clasificarea si evaluarea principalelor caracteristici ale geodiversitatii. profesori. legate direct de substratul geologic. procesele ce au dus la formarea lor. Principalul obiectiv al unui audit este acela de a oferi informatiile necesare. resurse stiintifice si educationale (cercetatori. publicatii. asa cum descriu Gray (2004). Fosilele si datele de paleoecologie pe care acestea le pot furniza. alunecari de teren.

cariere). Trasaturi hidrogeologice. masurile de siguranta si recomandari de valorificare. Materialele de constructie (actuale sau istorice) si produsele derivte.obiecte utilitare sau ornamentale realizate din rocile exploatate local (var. Aspecte ale relatiei dintre geodiversitate si biodiversitate (harta tipurilor de habitate cu substratul lor. inclusiv haldele. inclusiv izvoare. caracteristicile geologice. ceramica). elementele de interes educationale si turistic. zonele poluate in urma unor activitati de extragere sau prelucrare a resurselor. Resursele minerale si zonele de exploatare (mine. Acestea trebuie sa ofere o descriere a sitului. faleze). legende. de roci fosile si minerale. Carstul (daca unele caracteristici nu au fost mentionate la alte categorii) Aspecte de geologie de mediu. istoricul cercetarii si statutul sitului. alunecari de teren. Elemente de geo-etnografie .• • • • • • • • • • • Crustele de alterare. Colectiile. geo-toponime. Locuri sacre sau simbiolice. pietre de moara. Complementar cu auditul pot fi realizate planuri de management a siturilor. Aspectele de geologie inginereasca (pante. solurile. zone de prabusire. tipul si chimismul apelor. 51 . mitice. procesul de formare a solurilor. folosinta terenurilor).

pliantele. brosuri. 52 . Realizarea unor suporturi grafice. Panourile de interpretare trebuie sa fie simple. o Detalierea etapelor procesului de management si stabilirea unui sisitem de monitorizare.10. Interpretarea poate contine o singura caracteristica sa un intreg set de caracteristici. Factorii cei mai importanti in alegerea unui sit de vizitare sunt: sa fie un subiect cu potential de impact sau interes. desfasurate in urmatoarea succesiune: realizarea unui plan de management ce contine obiectivele de conservare masurabile. ghizi. cu o imagine sau o parte grafica ce iese in evidenta si cu putine cuvinte. integrarea sitului intr-un cadru mai larg de conservare si valorificare (geo-ruturi. 2005). strategii de turism). calitatea zonei. baze de date (GIS). Identificarea resurselor. o o Monitorizarea. Majoritatea vizitatorilor nu se vor concentra foarte mult pentru a citi si intelege explicatiile. amenajarea si intretinerea sitului. Interpretarea siturilor este cruciala pentru promovarea geostiintelor si constientizare publica. Metodele clasice de interpretare cuprind panouri de interpretare. regimul proprietatii. resurse web. paginile web. Descrierea modului de utilizare a siturilor si modul in care poate fi folosit pentru educatie. monitorizarea periodica a caracteristicilor geologice supuse conservarii. Informatia stiintifica trebuie sa fie la zi si de calitate si transpusa intr-un limbaj de inteles pentru vizitatori. accesibilitatea. esential. planuri de amenajare a teritoriului. principalele activitati fiind grupate in urmatoarele categorii: o o o o o Descrierea detaliata a sitului. Pentru definirea obiectivelor se stabileste cadrul de lucru. Cel mai util este sa fie oferite informatii complementare din mai multe surse: panoul. cu etape si momente de evaluare. imagini. MANAGEMENTUL SITULUI Managementul unui sit presupune o succesiune de procese si activitati corelate. Suportul public este important pentru decidenti (Larwood & Durham. siguranta vizitatorilor. publicatii. Identificarea posibilelor amenintari si o evaluare de risc. pliante. realizarea de materiale de promovare. Identificarea si colaborarea cu proprietarul terenului. care poate defini cu exactitate grupurile tinta carora li se adreseaza mesajul.

Planul de actiune include. PLANURILE DE ACTIUNE PENTRU GEODIVERSITATE (PAG) Scopul unui astfel de plan este acela de a contura cadrul general al geodiversitatii unei zone si de a identifica proiecte si activitati care sa asigure o utilizare durabila a acestei resurse. adaptate dupa modelul propus de English Nature (2004) sunt prezentate in tabelul 2. O aplicare practica a unui astfel de plan am propus pentru Bazinul Dimbovicioara este prezentata in capitolul 6. turistica si culturala a unor zone ce contin elemente geologice.11. 2007). asa cum am prezenta mai sus. baze de date.16. conservarea si valorificarea stiintifica. Confera cadrul necesar realizarii Planurilor de Audit al Geodiversitatii Contribuie la imbunatatirea politicilor locale de dezvoltare durabila. ONG coordonatorului si a partenerialor • Negociere.16 – Etapele necesare realizarii unui Plan de Actiune pentru Geodiversitate Obiective Activitati posibile Etapa 1 Crearea infrastructurii care sa asigure realizarea PAG Stabilirea initiatorului PAG. un proces de audit care sa evidentieze starea actuala a geodivesritati si identificarea unor obiective si planuri de activitati capabile sa asigure un management adecvat in viitor. Principalele elemente in realizarea unui PAG. ele s-au impus rapid (Murrey . bune practici pentru evaluarea geodiversitatii • Identificarea unor proiecte Etapa 3 Identificarea subiectelor lacunare privind geodiversitatea Identificarea lacunelor de • Elemente de geodiversitate despre care exista putine date informatii pentru geodiversitate • Locurile de accesibile observatiei Etapa 4 – Imbunatatirea sistemului de stocare si utilizare a datelor • Corelarea bazelor de date din institutiile partenere Crearea unei baze de date • Identificarea elementelor mai putin reprezentate Evaluarea starii siturilor si • Identificare in teren. Analiza resurselor oferite de colectii. 2007). rapoarte. definire a rolurilor • Selectarea reprezentantilor partenerilor Crearea unor grupe supervizare si a unor grupe de lucru care sa • Stabilirea sarcinilor si rolului fiecarui reprezentant / partener sigure implementarea • Corelarea PAG cu alte actiuni de conservare / educatie • Proiecte. 2004. administratii de parcuri. Promovarea geologiei si activitatior de geoconservare. Tabelul 2. Inspirate de planurile de actiune pentru biodiversitate initiate ca urmare a Conventiei pentru Biodiversitate si dezvoltate optional in diverse regiuni din Marea Britanie. educationala. evaluare starea actuala posibilitatea colectarii de noi date • Identificarea unor noi situri 53 . English Nature. muzee. litoteci etc) parteneri • Realizarea unei baze de date de resurse Identificarea zonelor de cercetare • Experiente similare. planifiacre. Obiectivele generale ale unui PAG sunt: ‐ ‐ ‐ ‐ Identificarea. a • Universitati. cofinantari Identificarea surselor de finantare • Campanii nationale de realizare a PAG Etapa 2 Analiza resurselor si finantarilor • Identificarea tuturor resurselor disponibile (publicatii. ajungindu-se la Planuri Nationale de Actiune pentru Geodiversitate (Stanley.

Stabilirea unor standarde de • Adaptarea / revizuirea fiselor ID descriere a siturilor • Stabilirea criteriilor de selectie. Analiza Planurilor de management dezvoltare • Identificarea purtatorilor de interese locali • Consultanta pentru proiecte locale / regionale Cooperare cu autoritati si parteneri locali • Parteneriate pentru refacerea PUG-urilor • Realizarea unor buletine de informare Informare asupra expertizei parteneriatului • Organizarea de mese rotunde.geoeducatie • Editarea unor buletine informaive. puncte de informare • Stabilirea tipurilor de publicatii Realizarea de materiale pentru • Realizarea paginii de web promovarea geodiversitatii • Pregatirea unor materiale pentru promovare Atragerea comunitatii in actiuni • Identificarea grupurilor locale interesate in actiuni de conservare • Distribuirea unor pliante / cataloage • Panouri demonstrative. Informare generala a publicului Realizarea de aricole pentru presa • Expozitii. monumentele locale Standardizarea practicilor • Realizarea unui cod de certificare a produselor geo-turistice turistice Etapa 8 Dezvoltarea conexiunilor cu sectorul private • Parteneriat cu reprezentantii firmelor din zona Crearea de conexiuni si contacte • Materiale de prezentare a PAG. monumente locale. conferinte. istorie. descriere a siturilor Etapa 5 – Corelarea cu planurile locale Identificarea planurilor locale de • Analiza PUG-urilor. prezentari pentru agentii de turism sectorului de turism • Editarea unui catalog cu imagini din zona Crearea unor geo-branduri • Identificarea unor elemente ce pot deveni branduri (amonitii. belemenitii. conferinte Etapa 6 – Cresterea interesului publicului asupra geodiversitatii . traditi traditiile locale • Corelarea cu elementele de arhitectura locala. peisajul) • Produse de geoturism pentru o jumatate de zi sau o zi Realizarea de produse de geo• Includerea siturilor de interes in trasee de vizitare turism • Editarea unui ghid de buna calitate Sustinerea unor situri pentru a • Identificarea unor situri geologice sau asociate cu geologia deveni situri de importanta pentru a fi promovate internationala • Integrarea elementelor geologice in descrierea unor Asocierea geologiei cu istoria. conferinte importantei geodiversitatii • Corelarea cu activitatile administartiei PNPC Diseminarea informatiei • Realizarea de materiale de prezentare geodiversitate si rolul PAG • Articole Parteneriatul cu arheologii si • Cursuri de formare / aplicatii de teren pentru familiarizarea cu 54 . Organizarea de evenimente legate de geodiversitate. Participarea la evenimente locale. Amenajarea unor situri • Crearea unor trasee de vizitare demonstrative • Aplicatii de teren • Cursuri in curriculum scolar Parteneriat cu institutii • Trasee educationale educationale si de formare • Parteneriate scolare Publicatii specializate • Initierea unei serii de publicatii / cataloage Etapa 7 – Promovarea geoturismului Parteneriate cu reprezentanti ai • Informarea tur-operatorilor. arheologie. intilniri Cresterea interesului pentru • Realizarea de materiale promotionale geodiversitate • Participarea la tirgurile dedicate Identificarea unor parteneri • Posibili parteneri pentru cofinantare pentru cofinantare Etapa 9 – Corelarea cu planurile de conservare a biodiversitatii si patrimoniului cultural Informarea partenerilor asupra • Participare la workshopuri.

management parteneriat. evaluare. lansat in parteneriat de institutii nationale ar permite o “recartare” la nivel national. Auditul siturilor – inventariere. Validarea rezultatelor in conferinte nationale . propuneri pentru PAG. Acest program. bazate pe un audit al geodiversitatii. turism si management a siturilor. integrate unor nevoi locale.biologii studiul siturilor • • Parteneriate • • elementele de geodiversitate Initierea de proiecte interdisciplinare de cercetare Initierea unei campanii locale / regionale pentru planuri de actiune pentru biodiversitate si geodiversitate Proiecte comune pentru conservarea patrimoniului local Practici interdisciplinare Planul de Actiune pentru Geodiversitate implica toate componentele geoconservarii. web. Posibile surse de finantare sunt prezentate succint in tabelul 2. reprezinta cea mai eficienta si practica solutie de conservare si de promovare a geostiintelor. Educatie – pachete educationale.17. la diverse nivele. cataloage. Pentru o prima etapa se pot realiza planurile pentru siturile selectate la nivel national. 55 .14) si pentru parcurile nationale si naturale. Publicatii de diferite tipuri: sinteze. buletine de informare. prezentate in tabelul 2. constientizare publica. Activitati de formare personal implicat . O posibila modalitate de aplicare ar putea fi lansarea unui Program National de Actiune pentru Geodiversitate care ar facilita initierea unor planuri locale de actiune. regionale sau nationale. de la identificarea si evaluarea geodiversitatii pina la componenta de educatie. concentrata insa pe zonele de maxim interes. fise. rapoarte . Principalele tipuri de costuri sunt urmatoarele: ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ Coordonare. In opinia noastra realizarea unor PAG. Stocare date si raportare – baza de date. Costurile unui inventarieri la nivel national sunt greu de estimate dar se poate realiza in etape successive si in corelare cu alte programe nationale de cercetare sau inventariere a biodiversitatii.

miniere) Linii de finanţare pe proiecte / programe: ONG internaţionale Fundaţii /fonduri fiduciare Mecanisme de achitare externă a datoriilor în schimbul conservării naturii Instrumente fiscale Acorduri privind taxele Acorduri comerciale Fonduri naţionale pentru mediu. geodiversitate Protejarea pe piaţă a biodiversităţii ai geodiversitatii şi obligaţii de management Scheme de investiţii directe . materiale de constructie.silvicultură .prospecţiuni biologice.turism .turism .Tabelul 2.bilete de intrare .taxe.fonduri de investiţii de tip etic .fonduri comune ale companiilor pentru biodiversitate.Mecanismele de finanţare durabilă a conservării naturii (biodiversitate si geodiversitate)   Tipul finanţării Abordare conformă cu piaţa (utilizare în scop comercial privat a beneficiilor rezultate din bunurile publice) Local Bilete pentru utilizatori .pescuit. produse nelemnoase din pădure. suprataxe.18 . impozite.pieţe de echitate .Bănci/Agenţii de cooperare . vânătoare Reclamă Naţional Redevenţe pentru utilizarea resurselor (apă. agenţiilor Sursa: Financial Instruments for Nature Conservation in CEE – Financing Protected Areas: Guidelines for PA Managers (cu modficarii) 56 .GEF Fluxuri de investiţii private (posibile şi cu sprijin public) Scheme de investiţii directe . datorii contra natură Datorii contra natură Linii de finanţare pentru proiecte / programe . amenzi . ornamentale etc) Scheme de investiţii directe: turism. sol) Certificare şi comerţ cu produse ale diversităţii biologice sau geologice (lemn.scheme de deducere a taxelor Bugete ale guvernelor.prospecţiuni biologice.turism . geologice Custodie Scheme de tipul “Prietenii-parcului” Private (ONG şi necomerciale) Virare de plăţi Publice Donaţii -donaţii ale corporaţiilor -donaţii individuale -reclamă Donaţii ( site-uri pe Internet sau cu înscrieri ca membri) Granturi de la fundaţiile private Loterii Alte scheme de donaţii Instrumente fiscale . prospecţiuni Linii de creditare pentru IMM Microcredite Granturi mici pe obiective specifice Internaţional Taxe resurse (apă) Drepturi de dezvoltare comercială Sechestrarea carbonului Portofoliu de capital . geologice Fonduri comune de capital destinate conservării biodiversităţii sigeodiversitatii Investiţii compensatorii în vederea reducerii impactului (companii petroliere.Bănci/instituţii multilaterale .

monumentele geologice. sustinerea proceselor natural si are o valoarea intrinseca si o valoarea extrinseca. iar anul 2000. Clasificarea. geotopuri. fie sub forma colectiilor sau a publicatiilor. tectonica). parerea unanimma fiind ca aceasta aduce beneficii de apreciere. economica. in paralel cu aparitia nevoi unei noi calificari in geostiinte – cea din domeniul geoconservarii. in functionarea preceselor fizice si ecologice. peisaje. relieful si in general toate aspectele legate de geografia fizica. produse. Legatura dintre substratul geologic si activitatile culturale este de asemenea mentionat. geosituri. Asociat sunt prezentate si procesele geologice (vulcanism. realizarea fiselor de sit realizarea unor liste la nivel nationale sau international a siturilor geologice constituie subiectele cele mai dezbatute din ultimii 20 de ani. biblioteci. poate fi considerat si punctul de incheiere a etapei de cautari si trecerea intr-o a treia 57 . Aceasta din urma cuprinde categoriide valori de natura culturala si estetica. fosile. Definitiile formulate se refera in majoritatea lor la tipurile de roci. anii 1991-1992 reprezinta momentul de tacere de la faza „romantica” in conservarea patrimoniului geologic la o faza de profesionalizare. universitatile si institutiile depozitare dar si creatoare de patrimoniu. mai ales de cei ce doresc sa evidentieze faptul ca intre categoriile de geodiversitate sunt incluse si caracteristicile geomorfologice. el fiind un echivalent al termenilor „geological heritage” (engl) si „geoheritage” (engl). Dupa opinia noastra. numeroase programe internationale si nationale au creat o adevarata efervescenta in anii 90. solurile.CONCLUZII Termenul de „geodiversitate” a inceput sa fie folosit la inceputul anilor 90 pentru a prezenta varietatea de forme abiotice ale naturii. muzee. estetic. inventariere. a bazelor de date si cunostinte. In cadrul patrimoniului geologic intra si elemente precum: arhive. minerale. cautindu-se criterii pentru compararea siturilor sau a contextelor geologice astfel incit sa poata fi elaborata o lista a patrimoniului geologic mondial. Patrimoniul geologic este perceput ca fiind partea “cea mai valoroasa” din punct de vedere stiintific. educational si turistic a geodiversitatii Cind vorbim de patrimoniu geologic ne referim la situri geologice. informatii (cunostinte). Diferenta de rezultate intre abordarea teoretica a proeictelor de clasificare si inventariere si cea pragmatica oferita de geoparcuri. Aprecierea valorii geodiversitatii este doar o problema de abordare sau terminologie. elemente de promovare a geostiintelor dar si de selectie a siturilor cele mai reprereprezentative pentru Lista Patrimoniului Mondial. a dus la diminuarea sau disparitia proeictelor de clasificare si la dezvoltarea exploziva a geoparcurilor. Geodiversitate este un termen oarecum similar celui de diversitate geologica dar este preferat primul. soluri. pentru educatie si cercetare.

. Fig 2.etapa. 2. Romania a avut o participare activa la acest proces de transformari. asigura corelatia dintre patrimoniul geologic si contextul de dezvoltare local. auditul geodiversitatii. elaborarea bazei de date. managementul siturilor. contributii la crearea cadrului legislativ (legea ariilor protejate.7 geodiversitatea este elementul de baza al geoconservarii. membra in ProGEO. intr-un context financiar favorabil. Consideram ca abordarea conservarii geodiversitatii in general si a patrimoniului geologic in particular. in cadrul unei legislatii nationale favorabile geoconservarii. concentrata. fiind semnatara a Declaratieie de la Digne.7 – Rolul geoconservarii in integrarea geodiversitatii contextului local 3 2 Geodiversitatea unei zone Geosit 1 PAG Audit geodiversitate Geoeducatie GEOCONSERVAREA Contextul socio-economic al zonei Resurse locale Planuri de dezvoltare 58 . Prin intermediul unora din instrumentele sale precum planurile de actiune pentru geodiversitate. reusind printre primele sa introduca geoparcul ca nou tip de arie protejata. propuneri de noi situri si a unor planuri de management de sit. in care putem vorbi de geoconservare ca domeniu bine definit si momentul aparitiei primilor specialisti si echipe interdisciplinare de management a geodiversitatii. in parteneriat de institutii nationale ce ar permite o “recartare” la nivel national. la diverse nivele. O posibila modalitate de aplicare ar putea fi lansarea unui Program National de Actiune pentru Geodiversitate. membra in retelele geoparcurilor. recunoasterea geoparcului ca arie protejata). contributii la strategia nationala. bazate pe un audit al geodiversitatii reprezinta cea mai eficienta si practica solutie de conservare si de promovare a geostiintelor. pentru inceput pe zonele de maxim interes. Activitatea noastra de cercetare a fost continuu corelata cu activitatile proiectelor concretizindu-se prin contributii la procesul de invenatriere si clasificare a siturilor. educatia. trebuie sa fie integrata contextului local sau regional iar instrumentele necesare acestui demers sunt: Auditul Geodiversitatii si Planurile de Mangement de Sit si Planurile de Actiune pentru Geodiversitate Realizarea unor PAG. evaluarea managementului ariilor proetejate. Asa cum se poate observa in fig.

Originea sa este originea noastra. Relieful. in roci. Omul este numai un moment dintre momentele Pamantului. o pierdere iremediabila. 4. 3. Istoria noastra si istoria Pamantului sunt intim legate. lenta sa maturizare au format si modelat continuu mediul in care noi traim azi. patrimoniul geologic Digne. Cei peste o suta de participantii la Primul Simpozion International pentru Protectia Patrimoniului Geologic. Trecutul Pamantului este mai vechi decat trecutul Omului si acest trecut este un nou patrimoniu: Patrimoniul geologic. el nu este scopul si nici finalitatea. Fiecare Om. cer acum tuturor autoritatilor nationale si internationale să ia in considerare si sa protejeze. sunt mediul nostru de viata. fiecare guvern nu sunt decat depozitarii acestei bogatii. 1991 59 . Pamantul ne poarta. financiare.. 5. 6. Patrimoniul geologic este bogatia comuna a Omului si a Pamantului. vechi de patru miliarde si jumatate de ani. 7. Pamantul isi pastreaza si el memoria trecutului . natura si ele sunt patrimoniul nostru cultural. este leaganul vietii. 9.. 8. Este timpul ca Omul sa invete sa-l protejeze si protejandu-l sa invete sa-l cunoasca. el este numai in trecere. orice lucrare trebuie sa tina cont de valoarea si unicitatea acestui patrimoniu. iar Pamantul este cel ii leaga pe oameni. Franta. Trecutul Pamantului nu este mai putin important decat trecutul Omului. Nu este oare timpul sa recunoastem si unicitatea Pamantului ? 2. Azi. Orice actiune de amenajare. Acest mediu este diferit de cel ce va fi maine. este o memorie ce poate fi citita si inteleasa. oamenii lupta sa-si pastreze trecutul. Este momentul sa protejam mediul. suntem legati de Pamant. patrimoniul lor cultural. Fiecare om este recunoscut ca fiind unic. 13 iunie. Evolutia sa indelungata. o distrugere. prin toate caile si modalitatile disponibile: juridice. in peisaje.ANEXA I DECLARATIA INTERNATIONALA ASUPRA DREPTULUI LA MEMORIE A PAMANTULUI 1. Fiecare trebuie sa inteleaga ca orice degradare este o mutilare. organizationale. Istoria sa este istoria noastra iar viitorul Pamantului este viitorul nostru. specialisti reprezentand treizeci de tări ale lumii. locul transformarilor si innoirilor lumii vii. in fosile. forma Pamantului. este o memorie inscrisa in adanc si la suprfata. Pamantul. Asa cum un arbore batran isi duce memoria vietii sale in inelele trunchiului.

Tipul sitului (cariera. regiune. de informare. profil stratigrafic) 8. faleza. promovare este un element pozitiv. Evaluare comparativa (justificarea sitului ca parte a cadrului/contextului geologic din categoriile GEOSITES) 13. 4. Tipul sitului (geomorfologic. 9. Nu este recomandata declararea siturilor pentru acoperirea uniforma a suprafetelor considerate. Adjectivele de tipul “cel mai mare”. Numarul atribuit de Grupul national de lucru (in fiecare tara) 3. Evaluarea / evidentierea calitatilor in raport cu alte situri DATE SECUNDARE 14.GEOSITES DATE DE IDENTIFICARE DE BAZA 1. 2000): 1. Sunt foarte bune candidate siturile foarte bine cunoscute si cu un istoric indelungat de cercetare. “primul” sunt elemente ce vor fi luate in considerare in evaluarile finale dar nu constituie elementul definitv de selectie. Echiparea siturilor pentru activitati educationale. indiferent de geodiversitatea regiunilor/tarilor. 7. minerale trebuie sa fie redusa la minim sau controloata daca nu interzisa. Integritatea sitului este importanta iar fiecare sit propus trebuie sa fie in conditii bune de pastrare si sa permita o conservare adecvata. Numarul atribuit in Lista GEOSITE 2. 10. 6. Dimensiunea trebuie sa fie optima pentru obiectivul de interes. Cadrul/contextul geologic (tematica. articole importante 19. 13. fara asocieri cu alte tipuri de situri geologice. fosile. unitate structurala. Suprafete mai mari pot crea confuzii sau necesita descrieri suplimentare pentru fiecare pnct de interes in parte. Despcrierea elementelor principale de interes 12. Numele persoanei care face propunerea Criteriile de selectie a siturilor care sa justifice apelativul de “situri cu valoare deosebita / exceptionala” propuse de IUGS – GEOSITEs sunt (Wimbledon. Scopul primar al geoconservarii din punct de vedere geologic/geomorfologic 9. social economic etc.ANEXA II FISA DE SIT GEOLOGIC – TIPUL IUGS . Coordonatele geografice in sistemele nationale si internationale 6. 2. Cronostratigrafia 11. Colectarea de esantioane. 3. 60 . Se recomanda insa acordarea unei atentii sporite si siturilor noi. Altitudinea 16. ocalitatea (sau echivalentul acestora) 5. escarpament. mina. Hartile sitului (minim 1:50000) 15. educational. 11. de exempl protectia pentru utilizare in interes stiintific. 5. Referinte in literatura. Ilustratii / imagini 20. Statutul de protectie existent 18. Documentatia trebuie sa fie concisa. 14. In selectia siturilor este foarte important sa se evalueze siturile candidate prin comparatie intrun anumit context/cadru geologic echivalent. 8. Numele geositului (eventual sinonime) 4. Siturile trebuie s adispuna de un sistem de monitoring adecvat. Sa permita aplicarea principiilor de geoconservare. Construirea d emuzee de sit prevazute cu bune colectii sunt alternative acceptate. virsta etc) 10. Conservare atrebuie sa se realizeze in situ. bine argumentata si sa tina seama de obiectivele stabilite pentru selectie. afloriment. Suprafata 17. 12. indiferent daca este vorba de specialisti sau vizitatori. Este recomandata selectarea siturilor geomorfologice ca entitati d esine statatoare. Tara. recif etc) DATE GEOLOGICE DE BAZA 7. “cel mai vechi”. terasa. Orice mutare integrala in alte locatii sau muzee va fi excuulsa. Este descurajata uniformitatea sau impunerea unui numerus clausus.