Fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare la S.C. Praktiker S.

A

CUPRINS Capitolul 1. Organizare şi funcţionalitate la S.C. PRAKTIKER S.A. Iaşi.............................4 1.1 Scurt istoric al S.C.Praktiker S.A..................................................................................4 1.2. Obiectul de activitate.....................................................................................................5 1.3. Organizare internă.........................................................................................................7 1.4. Funcţionalitatea societăţii...........................................................................................18 1.5. Structura de personal...................................................................................................22 1.6. Relaţii externe.............................................................................................................23 1.7. Structura şi evoluţia principalelor pbligaţii bugetare S.C. Praktiker S.A. în perioada 2004-2006...........................................................................................................................29 Capitolul 2. Fundamentarea veniturilor/cheltuielilor bugetare ............................................33 2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare ...................................33 2.1.1.IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII......................................................33 2.1.1.IMPOZITUL PE PROFIT....................................................................................39 2.1.2.TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ..................................................................40 2.1.3.IMPOZITUL PE CLĂDIRI..................................................................................43 2.1.4.IMPOZITUL PE TERENURI..............................................................................45 2.1.5.TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT......................................47 2.1.6.CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT..................................48 2.1.8.CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI PENTRU ŞOMAJ.......................................49 2.1.9.CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE.......................50 2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare ...............................................52 2.2.1. IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARII.......................................................52 2.2.2. IMPOZITUL PE PROFIT...................................................................................55 2.2.3. TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ................................................................59 2.2.4. IMPOZITUL PE CLĂDIRI.................................................................................63 2.2.5. IMPOZITUL PE TERENURI.............................................................................64 2.2.6. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT.....................................66 2.2.7. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT.................................69 2.2.8. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI PENTRU ŞOMAJ......................................70 2.2.9. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE......................71 2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor bugetare...................73 2.3.1. IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII.....................................................73 2.3.2. IMPOZITUL PE PROFIT...................................................................................75 2.3.3. TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ................................................................76 2.3.4. IMPOZITUL PE CLĂDIRI.................................................................................77 2.3.5. IMPOZITUL PE TERENURI.............................................................................78 2.3.6. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT.....................................79 2.3.7. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT.................................80 2.3.8. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI PENTRU ŞOMAJ......................................80 2.3.9. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE......................81 Capitolul 3. Realizarea Veniturilor Bugetare........................................................................82 3.1 Termene de realizare a veniturilor bugetare................................................................82 3.2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare..............................................................83 3.3 Regularăzări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare.............................88 1.4. Fluxuri informaţionale generate de realizarea Veniturilor Bugetare.........................89

Bibliografie.............................................................................................................................90

3

000 de angajaţi şi 19 magazine Praktiker în ţară: Bucureşti – Voluntari. adăugând noi magazine la reţeaua operată şi mărindu-şi echipa tot mai mult. Turcia. Timişoara. Cluj-Napoca. Înfiinţată în anul 2002. mobilă.C. Acestei varietăţi de produse i se adaugă gama de servicii adaptate. Tîrgu-Mureş. PRAKTIKER S.500 lucrează în companiile înfiinţate dincolo de graniţele Germaniei. Fluxul anual al clienţilor a ajuns la câteva milioane şi păstrează tendinţa de creştere. decoraţiuni pentru interior şi exterior. electronice şi electrocasnice. În România. De aceea. Oferta Praktiker România cuprinde peste 40.Militari. putem vorbi de condiţii de 4 .1 Scurt istoric al S.000 de produse. în Voluntari. Braşov. incluzând materiale de construcţii.C. Numărul angajaţilor din grupul Praktiker depăşeşte 27. în 9 ţări: Germania. servicii de cusut. Timişoara 2. Tot aici a fost construită şi clădirea unde funcţionează sediul central al companiei. din care ceva mai mult de 8. Luxemburg. Oradea. Brăila. În prezent. Bulgaria. Iaşi 1. Satu Mare. Bucureşti . grupul Praktiker ocupă poziţii de top în sectorul do-it-yourself. Compania PRAKTIKER a dezvoltat pe parcursul a celor 14 ani de existenţă. Arad. Baia Mare şi Galaţi. debitare lemn. o cultură organizaţională occidentală. Grupul german Praktiker Bau-und Heimwerkermärkte Holding AG deţine în prezent o reţea internaţională de peste 420 de magazine (mai mult de 2 milioane mp suprafaţă de vânzare). combinare cromatică pentru vopsele.A. în anul 2006. Polonia. judeţul Ilfov. Bucureşti – Vitan.Capitolul 1. cât şi pe celelalte pieţe unde are magazine. Bacău. De atunci. România şi Ucraina. transport. Praktiker România s-a dezvoltat într-un ritm foarte dinamic. Reţeaua magazinelor Praktiker este cea mai mare pe piaţa DIY din ţară. compania are mai mult de 2. Craiova. Grecia. Praktiker s-a impus ca lider al pieţei. cu cea mai mare reţea de magazine specializate şi cel mai dinamic ritm de expansiune. produse pentru grădinărit. Atât în ţara de origine. servicii financiare. garanţie retur. la care clienţii au acces direct în magazin: comenzi speciale. Organizare şi funcţionalitate la S. produse sanitare. Tîrgovişte. Constanţa. Ungaria. Ploieşti. Iaşi .000. Praktiker România a deschis primul magazin în luna septembrie a aceluiaşi an.Praktiker S.A.

5 . Obiectul de activitate 1 2003 2 2004 3 2005 4 2006 5 ( anul) Obiectul de activitate al firmei este comercializarea materialelor de construcţii (instalaţii termice. Succesul firmei PRAKTIKER este dat de fina îmbinare între profesionalismul relaţiilor cu clienţii şi partenerii de afaceri.muncă la standardele occidentale. şi performanţele înalte ale angajaţilor noştri.2. instalaţii electrice. materiale pentru curaţenie. sanitare. datorate eforturilor depuse de aceştia. scule electrice şi unelte pentru construcţii. acces la programe de training pentru angajati şi atmosferă plăcută de lucru. canalizări.2006 este următoarea: ( mii euro) 400 350 300 250 200 150 100 50 0 Series1 2002 1. materiale pentru amenajări interioare. Evoluţia cifrei de afaceri în decursul anilor 2002 . articole de gradină) sub sloganul „Praktiker pentru oameni practici”. servicii de calitate şi diversificate oferite clienţilor. gaz. echipamente de protecţie. materiale de construcţie.

vânzări cu amănuntul de antichităţi. veselă din lut. vânzare en detail. rafturi metalice. discuri abrazive şi de tăiat. echipamente prelucrat marmură. biciclete. maşini tuns iarbă. totul pentru casă şi gradină: gresie. faianţă. prin magazine specializate. . ale produselor din lemn. uşi de interior celulare. prin magazine specializate. sticlă. . Cei care au devenit cumpărători Praktiker au remarcat imediat valoarea ridicată a serviciilor unui astfel de magazine sau depozit şi au sesizat ca. lemn masiv. În reţeaua Praktiker se pun la dispoziţia clienţilor peste 40. prin magazine specializate. să le dea sfaturi şi să-i ajute în alegerea lor.vânzările cu amanuntul. . neincluse în alte categorii.000 articole. plută şi ale produselor împletite. cabine duş. mobilier pentru gradină. ale articolelor de menaj diverse (toate tipurile de cuţite. pompe apă. porţelan. lambriuri PAL. amenajarea sau renovarea unei clădiri. ale mobilei (exclusiv mobile de birou). ale articolelor casnice neelectrice. maşini tăiat faianţă. draperiilor şi ale altor obiecte din materiale textile. ale perdelelor.vânzările cu amănuntul. primesc consiliere tehnică. aragazuri.vânzările cu amănuntul. prin magazine specializate. Această clasă exclude: . parchet laminat. aceasta fiind o garanţie a calitaţii serviciilor. accesorii şi cosmetice auto. cazi hidromasaj. . feronerie.vânzări cu amănuntul al articolelor de pardoseală din lemn. Personalul companiei are acces la pregătire de specialitate cu profesionişti în domeniu. triplustratificat.vânzările cu amănuntul. personalul fiind pregătit să le răspundă oricărei întrebări din domeniu. clienţii primesc întotdeauna soluţii la problemele lor şi la planurile lor în ceea ce priveşte construcţia. La Praktiker. furnizori români şi străini ai companiei. ferestre. ceramică şi metal). obiecte sanitare. pentru intrebuinţare curentă. tacâmuri. materiale de construcţii şi amenajări interioare.vânzările cu amănuntul.vânzările cu amănuntul. ale articolelor de iluminat. prin magazine specializate. ghivece flori. maşini de găurit şi polisat. . prin magazine specializate.Această clasă include: . ferestre PVC cu geam termopan. uşi. fierăstraie electrice. pentru aceeaşi 6 . .

creşterii ritmului de luare a deciziilor şi desfăşurării activităţilor. ceea ce asigură apropierea conducerii de execuţie şi scurtarea circuitelor informationale. 1. frecvenţa legăturilor dintre ele.3. creativitate şi toate cunoştinţele pe care le stăpânesc pentru ca organizaţia noastră să-şi consolideze poziţia de lider al pieţei. Societatea comercială PRAKTIKER cu un capital social subscris şi vărsat: 46. Legătura dintre compartimente se stabilişte în funcţie de importanţa . ci un partener activ al fiecărui cumpărător în parte.000 RON este persoană juridică română.A. cu efecte pozitive asupra fluenţei şi vitezei de circulaţie a informaţiilor. PRAKTIKER S. PRAKTIKER S. În plan vertical al structurii sunt eliminate activităţile paralele. precum şi cele care se suprapun. cu un număr mediu de niveluri ierarhice. puterea de decizie şi responsabilităţile sunt descentralizate.038. autonomia funcţională. Contribuţia lor este orientată către responsabilizarea şi implicarea echipelor din toate departamentele companiei. Organizare internă S. societăţii( Fig. de client pe termen lung. ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul ei. implicând întreaga energie. PRAKTIKER nu este doar un depozit imens sau un magazin de proporţii. şi care îşi desfăşoară activitatea conform legislaţiei în vigoare. având o structură organizatorică de tip funcţional aşa cum reiese şi din organigrama 7 . este o companie de dimensiuni mari şi orientată spre comercializarea materialelor de construcţii.C. mai aproape de cei care le execută.1).A. având forma de societate cu răspundere limitată. Echipa de management a Praktiker România urmăreşte îndeplinirea strategiei de menţinere a unei dezvoltări dinamice şi consistente a companiei. S. la Praktiker primesc o atenţie deosebită şi li se respectă statutul de cumpărător.bani cu care ar fi putut cumpăra produse din altă parte. de rutină. micşorării posibilităţilor de deformare a conţinutului informaţional. competenţa şefilor acestora şi nivelul de specializare a limbajului folosit în realizarea obiectivelor şi atribuţiilor. Cu alte cuvinte. Pentru problemele curente. pentru amenajări interioare şi exterioare. are o structură organizatorică eficientă.C. Simplificarea legăturilor dintre compartimente. în direcţia garantării celor mai bune rezultate şi a obţinerii eficienţei maxime în activitatea reţelei de magazine.

8 .reducerea numărului compartimentelor are ca rezultat simplificarea sistemului de legături. dar conduce la creşterea importanţei celor menţionate.

Director Comercial Director Financiar .Contabil Director Resurse Umane Director IT Director Expansiune Departamentul Achiziţii Departamentu Vânzare Departamentul Marketing Departamentul Finaciar .Contabil Departamentul Resurse umane Biroul Aprovizionare Biroul Vânzare Biroul Marketing Biroul Contabil 9 Birou Recepţie Birou Transport Biroul Financiar .Director General Director PSI Oficiul Juridic Formaţia de paza PSI.

Contabil Director Resurse Umane Director IT Director Expansiune Departamentul Achiziţii Departamentu Vânzare Departamentul Marketing Departamentul Finaciar .C. PRAKTIKER S.A.Director General Director PSI Oficiul Juridic Formaţia de paza PSI. Director Comercial Director Financiar . 10 . 1 Organigrama S.Contabil Departamentul Resurse umane Biroul Aprovizionare Biroul Vânzare Biroul Marketing Biroul Contabil Birou Recepţie Birou Transport Biroul Financiar Fig.

PRAKTIKER S.  Director comercial. Directorul general are relaţii interne cu departamentele şi angajaţii societăţii conform organigramei şi relaţii externe cu societăţile comerciale. Acesta reprezintă societatea în relaţii cu partenerii de afaceri.T. organizării activităţii specifice în vederea eficentizării fluxurilor comerciale şi creşterii activităţii de comerţ. este caracterizată prin profesionalism şi experienţa în domeniul de activitate.A.  Director expansiune.C. deleagă autoritatea şi responsabilităţii explicite subordonaţilor de la nivele ierarhice imediat inferioare. decide structura organizatorică a societăţii pentru optimizarea activităţii .  Oficiul juridic. se află în legătură cu compartimentul juridic pentru rezolvarea problemelor judiciare legate de domeniu.  Director financiar-contabil.  Directorul general Are în subordine :  Director PSI. acordând atenţie selectarii furnizorilor pe criterii de calitate şi oferte de preţ optime.. acordă şi aprobă eşalonarea concediilor de odihnă pentru personalul de la nivelul ierarhic imediat următor. instituţiile publice şi persoanele fizice. 11 .  Director I. Un accent important se pune şi pe coordonarea şi elaborarea de strategii şi programe de dezvoltare a afacerii.  Director resurse umane. Atribuţii: • • • • • • • • organizează şi conduce toate activităţile economice şi de altă natură ale societăţii angajează prin semnătură societatea prin relaţiile cu partenerii de afaceri aprobă documentele financiar-contabil ce impune acest lucru stabileşte obiectivele majore ale societăţii .Conducerea S.

consumatori prin factori de decizie . Directorul PSI Are în subordine formaţia de paza PSI care asigură paza şi protecţia firmei şi a angajaţilor. 12 . inducţie. Atribuţii: • • avizarea contractelor comerciale . costuri. instruire.  Oficiu juridic Oficiu juridic asigură desfăşurarea activităţii specifice obiectului de activitate în conformitate cu prevederile legii. gaseşte soluţiile optime de rezolvare a problemelor constatate (furturi. proceduri de lucru). din funcţia de conducere a persoanelor din urmăreşte permanent desfăşurarea comenzilor şi contractelor şi ia măsuri de eliminare a cauzelor unor delegări privind procesele care se desfăşoară. program de lucru. evaluare). intervenind în cazul litigiilor contractuale şi în consilierea juridică. distrugeri. asigură pentru departamentul de securitate şi pază un management de calitate (recrutare. resurse puse la dispoziţie. Formaţia de paza PSI are ca atribuţii: • • • • • • • organizează departamentul de securitate şi pază (dimensionare. stabileşte amplasarea optimă a echipamentelor. urmareşte optimizarea rezultatelor de inventar. contactează furnizorii de echipamente şi servicii specifice şi negociază condiţiile comerciale.• • decide numirea sau demiterea conducerea departamentelor . rezolvarea litigiilor cauzate de nerespectarea contractelor comerciale . conflicte) cu respectarea legislaţiei în vigoare. stabileşte atribuţiile agenţilor de pază şi modul în care se realizează activitatea de supraveghere în magazine. •  decide în alte prbleme cu privire la activitatea societăţii.

cercetează piaţa în vederea găsirii de noi furnizori de mărfuri . • propune procurarea de mărfuri solicitate pe piaţă . Atribuţiile compartimentelor ► Departament de achiziţii • urmăreşte şi răspunde anual de programul anual de aprovizionare cu mărfuri din ţara. necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii de comerţ. Are misiunea de a defini strategia de vânzări a companiei şi răspunde de planificarea şi coordonarea tuturor aspectelor ce ţin de această activitate. 13 . departament vânzare. ► Departament vânzare • • • conducerea activitãţii de vânzare la nivelul sucursalei. • avizează plata facturilor la termenele scadente pentru mărfurile primite şi recepţionate . în direcţia maximizării impactului creat de orientarea permanentă către client. planificarea şi derularea eficientă a campaniilor. Se ocupă de asemeni de definirea strategiei integrate de marketing. Directorul comercial conduce următoarele departamente şi servicii: departament de achiziţii.•  • • • prelucrarea actelor normative aplicabile unităţii ca şi legile care ar putea avea implicaţii în relaţiile cu furnizorii. planificarea şi organizarea activitãţii de vânzare la nivelul agenţiilor subordonate sucursalei. furnizorii de mărfuri. Contribuţia sa se traduce în parteneriatele pe termen lung dezvoltate cu furnizori puternici. Directorul commercial răspunde de toate aspectele strategice ale activităţii de achiziţii. Are relaţii interne cu departamentele din subordine şi angajaţii societăţii şi relaţii externe cu beneficiarii mărfurilor şi serviciilor societăţii. elaborarea de propuneri privind planurile de vânzãri şi monitorizarea performanţelor personalului din subordine referitoare la activitatea de vânzare. Poate reprezinta societatea în relaţiile cu partenerii de afaceri. Directorul comercial conduce o echipă formată de persoane cu studii superioare în domeniul economic. departament marketing.

• adaptează spaţiile alocate produselor în funcţie de tendinţele de vânzări.• • • monitorizarea relaţiilor cu clienþii existenţi sau potenţiali. utilizarea optimă a spaţiului din magazine. • • stabileşte suprafeţele ce trebuie alocate fiecărui produs astfel încât să permită menţinerea unui stoc optim. că persoana autorizată să dispună decont cu drept de prima secundară . asigură. ► Departament marketing • coordonează şi îndruma activitatea de prosperitare a pieţei şi de reclamă comercială şi răspunde de bugetul alocat în acest sens . 14 . acţionând preventive pentru a nu pierde clienţii. • are obligaţia să efectueze calcul profitului impozabil anual în funcţie de care se calculează impozitul pe profit . în strânsă colaborarea cu şefii de magazin şi şefii de zonă.  Directorul financiar-contabil Are în subordinea sa departamentul financiar contabil format din persoane cu calificare în domeniul contabil şi financiar. Are ca atribuţii : • • întocmeşte lunar balanţa de verificare între conturile sintetice şi analitice şi semnează documentele privind operaţiunile bancare care se derulează prin urmăreşte concordanţa dintre acestea . dezvoltarea tranzacţiilor în vederea creşterii afacerilor şi realizarea obiectivelor de vânzãri. studiază piaţa stabilind produsele pentru care este cerere . cotul deţinut de societate la trezorerie. conducerea compartimentelor subordinate. • • analizează posibilitatea de prezentare a produselor comercializate de unitate face analize de vânzări şi profitabilitate a produselor pentru a asigura şi de către concurenţa. • • face publicitate unităţii . respectarea planogramelor stabilite.

angajarea de personal pe posturile vacante sau pe cele noi înfiinţate. urmărind evoluţia acestora. asigurările sociale. facilita integrarea acestora în organizaţie. supervizează întreţinerea bazei de date a angajaţilor. angajări. transferuri. promovări. plecări din societate. Atribuţii : • • • • planifică. personal pentru posturile vacante. • • • • coordonează realizarea şi implementarea sistemelor de evaluare si participă la soluţionarea conflictelor de muncă şi plângerilor angajaţilor şi analizează periodic indicatorii calităţii proprii compartimentului si propune bonificare a performanţelor profesionale ale angajaţilor.  Director IT Are în subordine departamentul IT 15 . din punct de vedere a performanţelor profesionale şi adaptabilitatea acestora la cerinţele societăţii. organizează şi supervizează activităţile departamentului de stabileşte împreună cu managerii de departament necesarul de resurse organizează şi coordonează întregul proces de recrutare şi selecţie de planifică şi coordonează procesul de inductie al noilor angajati pentru a resurse umane. privind salarizarea. recrutarea şi către bugetul statului şi către bugetul local. • elaborează programele de instruire anuale conform solicitărilor şefilor de compartimente şi răspunde de organizarea cursurilor de perfecţionare interne si externe. umane pentru atingerea planului de afacere anual. • ţine evidenţa documentaţiei necesare a activităţii biroului. menţine o legătură strânsă cu reprezentanţii sindicatelor. masuri de imbunatatire. fluctuaţia de personal.•  are obligaţia să depună în termen declaraţiile privind impozitele şi taxele Directorul de resurse umane se ocupă cu: intervievarea.

. • • • • răspunde de buna comunicare cu magazinele sau terţe părti ( răspunsuri la emailuri.în termenele stabilite şi conform exigenţelor companiei . intreţinere.asigură condiţiile de păstrare şi depozitare a mărfurilor.. întocmeşte rapoarte şi grafice cu privire la activitatea departamentului. . şi documente ale departamentului IT&C primite sau adresate unor terţe părţi.documentaţii tehnice. traduce .  Director expansiune Asigură derularea procesului strategic de extindere a reţelei de magazine.asigură aprovizionarea cu mărfuri cu ajutorul comenzilor trimise fie furnizorilor. Această activitate se realizează de către un reprezentant al fiecărui raion.urmăreşte respectarea prevederilor cuprinse în contractul de aprovizionare (condiţii şi termene de livrare). prin planificarea întregii activităţi de expansiune şi coordonarea operaţiunilor de dezvoltare a noilor locaţii. expediere faxuri sau scrisori) pe domeniul IT. adaptându-le la specificul firmei. fie sediului central de la Bucureşti. Departamentul I.asigură returnarea măfurilor cu defecte la furnizor. .T. o Biroul aprovizionare . o Biroul vânzare 16 . – se ocupă cu supravegherea. asigură asistenţa şi iniţiere în utilizarea programului software utilizat noilor angajaţi. implementarea sitemelor de siguranţă şi supraveghere a întregii companii. tehnoredacteaza si copiaza documentele necesare echipei IT .asigură recepţia eficientă a mărfurilor primite în unitate. întreţinerea şi îmbunătăţirea sistemului hardware şi software existent. reparatii) şi se asigură că acestea se încadrează în bugetele alocate. o Biroul recepţie .Atribuţii : • urmăreşte cheltuielile pe posturi bugetare şi ale magazinelor cu privire la domeniul IT&C (comunicatie.

asigură verificarea încasării de la clienţi a sumelor restante. proces verbal de primire în custodie). cât şi preţurile. panouri. daca îl ajuţi te ajută.cercetează concurenţa pentru a fi mereu cu un pas înainte atât în ceea ce priveşte gama de produse.asigură inventarierea care se realizează de regulă la începutul lunii ianuarie. aviz de însoţire a mărfii. te înşeală sau. clientul este un partener. . fie acesta consumator sau utilizator. Relaţiile de afaceri sunt relaţii inter umane. o Biroul marketing . Toate aceste documente dintr-o lună trebuie operate până la jumătatea lunii următoare. precum şi încasarea banilor de la aceştia.încheierea contractelor cu clienţii. Transport Gratuit pentru cumpăraturi care depăşesc 1. este un principiu de marketing pe care PRAKTIKER îl cunoaşte şi îl respectă.000 lei.. afişe. dacă îl înşeli.verificarea credibilităţii clienţilor în vederea acordării unui anumit termen de plată. .asigură publicitatea firmei prin reclame media.asigură cercetarea nevoilor consumatorilor pentru a dispune mereu de produsele pe care le doresc. . o Biroul transport realizează transportul mărfurilor în condiţii foarte bune către clienţi. Livrarea cumparaturilor se face la cererea clienţilor.asigură înregistrarea în contabilitate a tuturor documentelor de intrare a mărfurilor (factură fiscală.asigură întocmirea corectă a facturilor către clienţi. care se realizează la ieşirea din unitate în vederea verificării produselor înscrise în factură (bon fiscal) şi cele existente la client. mai rău te părăseşte. o Birou finaciar .verificarea încasării contravalorii cecurilor primite de la clienţi. .asigură controlul final. . . 17 . clienţi cu care firma are comtracte şi care au termene de plată stabilite. site-ul propriu. . Valabil în Iaşi şi pentru distanţe de maxim 15 km. Orientarea deschisă şi sinceră către rezolvarea problemelor clientului. o Biroul contabilitate : .

Funcţia financiar-contabilă se realizează în cadrul compartimentului contabilitate. societatea are relaţii directe cu următoarele compartimente: resurse umane. activităţi de promovare. astfel că funcţia de producţie nu se regăseşte în funcţiile firmei. a opiniei consumatorilor. panouri. Firma nu produce.Aşa cum rezultă din diagrama de relaţii. → Vânzarea cuprinde activităţi de întocmire a facturilor. evidenţa încasării creanţelor. Livrarea produselor se poate realiza de către firma printr-un transport gratis dacă se îndeplinesc anumite condiţii sau contra-cost la cererea clientului. ea realizând doar comercializarea materialelor de construcţie pentru amenajări interioare si exterioare. autocolante. Funcţionalitatea societăţii În cadrul firmei se găsesc 4 funcţii: funcţia comercială. aceasta este realizată de către un reprezentant al fiecărui raion. În cadrul ei se realizează activităţi legate de obţinerea şi folosirea mijloacelor financiare necesare unităţii. compartimentul desfacere-vânzare. recepţie. la ieşirea din unitate are loc controlul final. funcţia financiar-contabilă şi funcţia de personal. afişe. aprovizionare. marfa este recepţionată şi apoi distribuită raionului din care face parte. → Marketing realizează activităţi de cercetare a noilor segmente de piaţă şi a concurenţei. După ce aprovizionarea a fost efectuată. activitate care se realizează la una din cele 5 case sau la biroul de informaţii. Funcţia comercială este îndeplinită de compartimentul comercial care se ocupă de: → Achiziţie se ocupa de asigurarea aprovizionării în timp optim a mărfurilor. tv). marketing. După întocmirea facturii – bon fiscal.4. 1. funcţia de cercetare-dezvoltare. transport. de mai sus. înregistrarea şi 18 . publicitate şi reclamă media (radio.

retribuirea şi protecţia personalului. În aceasta funcţie se realizează şi stabilirea necesarului de personal pe categorii. promovarea. Principalele activităţi cuprinse în cadrul acestei funcţii se referă la planificarea. perfecţionarea. elaborează documentele de sinteză. recrutarea. Funcţia de personal se realizează în cadrul compartimentului resurse umane. profesii. 2: Departamentu l Achiziţii Departamentu l Resurse Umane Departamentul FinaciarContabil Departamentu l Vânzare Departamentu l Marketing 19 . încălzire. formarea. a condiţiilor de muncă prin dotarea încăperii cu aer condiţionat. camere de supravegheat. motivarea.evidenţa în expresie valorică a fenomenelor economice din unitate. Funcţia de cercetare-dezvoltare se realizează în cadrul compartimentului cercetare-dezvoltare şi asigură o îmbunătăţire permanentă a componentelor hardware şi software. legaturile ce se stabilesc între compartimente sunt reprezentate în Fig. În ceea ce priveşte relaţiile interne. meserii şi specialităţi. organizarea contabilităţii şi a fluxului informaţional.

Primirea produselor se poate face şi prin notă de recepţie şi constatarea diferenţelor. Factura fiscală este întocmită de plătitorul de taxă pe valoare adăugată. Jurnalul de vânzări se completează de către compartimentul contabil şi serveşte ca document de stabilire a taxei pe valoare adăugată coletată şi este un document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate. La compartimentul aprovizionare se primeşte marfa cu factură fiscală de la furnizori în care sunt înscrise toate produsele achiziţionate şi informaţiile privitoare la preţul unitar. Mărfurile achiziţionate de societate pot fi primite şi cu aviz de însoţire a mărfiii. Documentul de însoţire a transportului poate fi factura fiscală . Este un document de însoţire a produselor în timpul transportului.Fig. La contabilitate se întocmeşte jurnalul de cumpărări pe baza datelor din facturilor fiscale primite de la compartimentul aprovizionare pentru stabilirea valorii taxei pe valoare adăugată De la compartimentul vânzare se primeşte zilnic la contabilitate borderoul de vânzări zilnice. unde se operează şi astfel este înregistrată şi la contabilitate. urmând ca factura să fie primită ulterior. taxa pe valoare adăugată şi în altă coloană preţul total al produsului. document ce înlocuieşte factura fiscală. Notă de recepţie şi constatarea diferenţelor este întocmita în 3 exemplare cu următoarele destinaţii : un exemplar rămâne la depozit . Factura primită odată cu achiziţionarea produselor se trimite la contabilitate. Serveşte ca centralizator al vânzărilor valorice realizate de unitate . ca documente justificative pentru înregistrarea în contabilitate a intrării materialelor în gestiune. Aceasta este completată de către comisia de recepţie şi semnată de membrii comisiei şi de gestionar la recepţia materialelor primite pe baza documentului de însoţire a transportului.A. fiind întocmit în trei exemplare. avizul de însoţire a mărfii sau scrisoarea de trăsură. două exemlare vor fi trimise la contabilitate. PRAKTIKER S. la stabilirea taxei pe valoare adăugată colectată. 2 Relaţiile interne la S.C. la înregistrarea vânzărilor în “jurnalul de vânzări” . 20 . Pe baza lui se relizează decontarea produselor.

Odată cu vânzarea produselor. clienţilor li se dă bon fiscal. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea operaţiunilor de casa (exemplarul 2). a soldului de casă. pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. unde sunt operate şi apoi se duc la bancă de către contabil şi astfel intră banii în contul firmei. care. ce este predat zilnic la contabilitate unde este înregistrat. Bonul fiscal serveşte ca: .3 ce vizează persoanele fizice şi la casa 4. Tot de la resurse umane se primesc situaţiile fondului de salarii privind luna următoare. De la client se poate primi C. atunci când suma este încasată integral în numerar la casa 1. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiarcontabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate. la 21 . pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. . . compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2). se trimite la contabilitate unde se operează. de casierul unităţii sau de altă persoană împuternicită. iar pentru acesta se eliberează o chitanţă. ceea ce ajută la stabilirea veniturilor încasate în ziua respectivă. foile de pontaj.. de asemenea. după ce au fost vizate de către cei de la resurse umane.document de stabilire.5 când se încasează de la persoane juridice Acestea servesc la întocmirea registrului de casă . Se arhivează: la casierie (exemplarul 1). toate fiind folositoare pentru întocmirea statului de salarii.ordine de plată .document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.2. certificatele medicale. la sfârşitul fiecărei zile. Se întocmeşte în două exemplare. bilete la ordin de către casier care le predă la contabilitate . Se poate încasa un avans (atunci când clientul vrea să i se păstreze marfa în magazin).C. efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative.E.document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar. dupa caz. Exemplarul 1 rămâne la casier. zilnic. Compartimentul resurse umane trimite către contabilitate situaţiile privind reţinerile salariale. Soldul de casa al zilei precedente se reportează.

Structura de personal Funcţie Director General Jurist Director PSI Director Comercial Director Financiar .Toate documentele ce se înregistrează în compartimentul contabil se transmit la compartimentul financiar-contabil de la sediul central.Contabil Director Resurse Umane Director IT Director Expansiune Personal achiziţii Personal vânzări Şoferi Contabili Economişti Informatician Marketeri Manageri Casieri Personal întreţinere curăţenie Personal pază Nr. toate relaţiile externe se stabilesc direct de la sediul central.angajaţi 1 1 1 1 1 1 1 1 10 12 5 2 4 3 5 4 12 6 5 22 . deoarece toate plăţile se efectuează după ce s-au înregistrat în compartimentul financiar-contabil de aici. 1.5.

Inspectoratul Teritorial de Muncă).1. PRAKTIKER S. întreprinderile concurente. control-evaluare cu organizaţii externe care exercită influenţe directe asupra activităţii desfăşurate. finanţare . reprezentaţi în Fig. 3: Trezorerie Furnizori Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Clienţi S. clienţii. Casa Judeţeană de Pensii. informare. Casa Judeţeană de Pensii Banca Întreprinderile concurente Inspectoratul Teritorial de Muncă Fig.A. PRAKTIKER S.A.6. Principalele organizaţii din mediiul extern al întreprinderii sunt furnizorii. Relaţii externe Întreprinderea are diverse relaţii de cooperare.C. . băncile. asigurare. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.C. instituţiile statului( Trezorerie. 3 Relaţiile externe ale S.

Administraţia Financiară realizează calculul obligatiei de plată pe baza situaţiei mijloacelor de transport din proprietate. În ceea ce ce priveşte taxa pe valoare adăugată. terenuri. se întocmeşte declaraţia de impunere a impozitului pe profit. transmisă de societate. Fluxul informaţional privind prelucrarea şi centralizarea declaraţiilor prevede: • până la data de 25 (inclusiv) a lunii următoare contribuabilii au obligaţia să depună aceste declaraţii la organul fiscal unde sunt luaţi în evidenţă. • până la data de 5 ale lunii următoare termenului de depunere organele fiscale teritoriale verifică şi prelucrează declaraţiile. Se întocmeşte şi depune lunar decontul de taxa pe valuare adăugată la Administraţia Financiară Iaşi de către compartimentul financiar-contabil de la sediul central al firmei (toate datele contabile înregistrate şi centralizate în cadrul filialei se transmit sediului central). reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat. se întocmeşte declaraţia de impunere a impozitului pe profit. Pentru impozitul pe profit. a clădirilor. declaraţie ce trebuie să cuprindă datele necesare justificării sumelor datorate în contul impozitului pe profit. la nivelul societăţii. societatea întocmeşte şi depune lunar decontul de taxa pe valoare adăugată la Administraţia Financiară judeţeană. Pentru impozitele şi taxele locale. Pentru impozitul pe salarii se depune la Administraţia Financiară o dare de seama privind calcularea. pentru mijloacele de transport. Pentru impozitul pe profit.Relaţii externe cu Trezoreria sunt generate de obligativitatea prelevării la dispoziţia statului a diferitelor taxe şi impozite. 24 . Agentul economic are datoria de a calcula şi a vărsa la termen veniturile bugetare. clădiri. Dupa stabilirea obligaţiei de plată Administraţia Financiară înapoiază o înştiintare privind impozitele si taxele locale de plătit. reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat. la nivelul societăţii. Pentru impozitul pe salarii se depune la Administraţia Financiară un centralizator privind calcularea. declaraţiei ce trebuie să cuprindă datele necesare justificării sumelor datorate în contul impozitului pe profit.

P. bunurilor livrate şi a lucrărilor executate de către acestea.G.L. CERAMICA Iaşi.C. POLICOLOR S. în principal. GREROM. dupa caz. Ordinele de plată pentru trezoreria statului (OPT) se utilizează de către plătitori pentru: • achitarea impozitelor. SCHNEIDER ELECTRIC. la Banca Naţionala a României (BNR) a sumelor încasate în conturi deschise la trezoreria statului şi alte plăti efectuate din aceste conturi.A. inclusiv a sumelor datorate Ministerului Finantelor Publice. RIGIPS ROMANIA S.. bugetelor locale.. REMER RUBINETTERIE.L.. TERAPLAST GP.L. • transferul în conturile proprii deschise la instituţiile de credit sau.R. MESA SPANN S. IMI.F.R. inclusiv restituiri din finanţarea anilor precedenţi datorate bugetului de stat. • • între 8 şi 18 contribuabilii vor depune declaraţiile rectificate. EGLO ROMANIA PRODEXIM S. KRONOSPAN TRADING S. pentru interior şi exterior.• între 5 şi 8 organul fiscal înştiinţează contribuabilii care nu au depus declaraţiile sau ale căror declaraţii au fost eronate.. SANOTECHNIK RUMÄNIEN S.R.I. 25 ..F. până pe 20 organele fiscale teritoriale transmit datele lunare privind aceste declaraţii la D. Furnizorii firmei PRAKTIKER: Bosch. judeţene şi D. încheiate la începutul anului calendaristic.R. bugetelor de venituri proprii ale instituţiilor publice. Relaţiile se desfăşoară . conform reglementărilor legale în vigoare. bugetului trezoreriei statului.G..L.S. bugetelor fondurilor speciale. DUFA. pe bază de contracte.L..L. bugetului asigurărilor sociale de stat. MOROFILTRI. PHILIPS. SANEX S.T. Principalii furnizorii ai firmei PRAKTIKER sunt producători de materiale de construcţii .R..R. VOTICE. • achitarea în contul instituţiilor publice a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate. MARTplast S. DUCTIL.A. taxelor şi a altor obligaţii.

PHILIPS oferă surse şi corpuri de iluminat. utilizate în spaţii rezidenţiale. Furnizorii în materie de gresie. CERAMICA Iaşi distribuitor de cărămizi. precum şi persoanele juridice (alte firme care comercializează materiale de construcţii). clienţii externi sunt reprezentaţi de 26 . VOTICE distribuitor ventilatoare electrice..R. blocuri ceramice şi BCA. MARTplast S. Furnizorii de instalaţii termice. SANOTECHNIK RUMÄNIEN S.A. GREROM Ploieşti distribuitor de vopsele lavabile.L. coloranţi şi tencuieli structurate. Clienţii interni sunt reprezentaţi de o arie largă de persoane. încălzitoare instantanee. instalaţii cupru. parchet laminat şi accesorii sunt: KRONOSPAN TRADING S. MESA SPANN S.R. SANEX S. Furnizorii de instalaţii sanitare sunt reprezentaţi de: REMER RUBINETTERIE importator de baterii şi accesorii pentru instalaţii sanitare. fără a-şi stabili anumite criterii de selecţie a lor. Furnizori de amenajări interioare şi materiale de construcţii sunt următorii: RIGIPS distribuitor de tavane false şi pereţi despărţitori.. robineţi termostataţi. adezivi. tigle. SCHNEIDER ELECTRIC distribuitor de echipamente electrice de joasă tensiune. ELBA Timişoara distribuirea produselor se face la preţ de producător. casnice şi industriale. boilere. cabine de duş simple şi cabine de duş cu baie de aburi.Furnizorii de instalaţii electrice sunt următorii: BOSCH ditribuitor de scule electrice şi accesorii BOSCH (acţiuni de vânzare cu preţuri speciale). Grupul BOSCH distribuitor de centrale termice. fitinguri şi accesorii. faianţă. care are în ofertă căzi cu hidromasaj. căzi şi cabine de duş şi a mobilierului de bucătărie. EGLO ROMANIA PRODEXIM S.R.. care furnizează corpuri de iluminat pentru interior şi exterior. cazane.L. ţevi şi fitinguri compresie PE. precum şi de firmele specializate în vânzarea de materiale de construcţii.L.L. care furnizează mobilier de baie. profile şi lambriuri PVC. gaz sunt: IMI distribuitor ţeavă.R.L. cu acestea din urmă firma încheie contracte. DUCTIL distribuitori de electrozi şi echipamente de sudare şi taiere cu arc electric. Clienţii hypermarketului Praktiker sunt reprezentaţi de persoanele fizice. MOROFILTRI distribuitor de filtre apă şi cartuşe filtrare. TERAPLAST GP distribuitor ţevi şi fitinguri PVC şi PP.R. DUFA distribuitor var lavabil pentru interior şi exterior. vopsele alchidice pentru interior şi exterior.

PRAKTIKER se află în colaborare cu toate băncile . Comenzi speciale Comenzile speciale sunt transmise. Li se oferă consultanţă tehnică. dispoziţii de încasare primite de la clienţi de la banca unde aceştia au cont deschis şi acceptă credite de la orice bancă . PRAKTIKER oferă clienţilor serviciu special. PRAKTIKER S. Mixarea se realizează în maxim 5 minute şi se obţine o vopsea perfect omogenă. în perimetrul oraşului. Principala bancă cu care PRAKTIKER are relaţii externe este BRD-GSG toţi angajaţii având conturi deschise la banca cu acelaşi nume şi beneficiază fiecare de card propriu .firme ce activează în domeniul distribuirii materialelor de construcţii. amenajarea sau renovarea unei clădiri. conform dorinţelor clienţilor de către angajaţii S. individual.C. Mixare vopsele Pentru cei ce nu vor să-şi vopsească peretii într-o culoare obişnuită. Clienţilor li se oferă: Consultanţă gratuită Clienţii primesc întotdeauna soluţii la problemele şi planurile cu privire la construcţia. Parcare gratuită La centrele comerciale PRAKTIKER.C. deoarece încasează ordine de plată. se asigură gratuit peste 120 locuri de parcare.. Clientul cumpără vopseaua şi apoi poate alege de pe un panou. 27 . personalul fiind pregătit pentru a răspunde cu promptitudine întrebărilor dumneavoastră.E.A. Livrarea se efectuează în maxim 48 ore din momentul achitării facturii. din zecile de nuanţe pe aceea care o doreşte. precum şi în a va ajuta pentru a face alegerea potrivită. în cadrul raionului vopsele: mixarea vopselelor. Livrare gratuită Oferă livrare gratuită pentru produsele cumpărate din magazine. C.

cum ar fi DEDEMAN. cât şi indirecţi.5% din salariul brut pe care-l are fiecare angajat. Atât angajatul. Societatea poate avea concurenţi direcţi. Factorul cheie îl reprezintă întreprinderile concurente. care trebuie luate în considerare înainte ca o firma să se hotărască să pătrundă pe o piaţă. cât şi angajatul sunt de 7% şi respectiv de 6. BRICOSTORE. care diferă în funcţie de cel care le plăteşte..O relaţie externă o are cu Casa Naţională de Asigurărilor de Sănătate. Un concurent direct vinde produse similare cu cele oferite de PRAKTIKER. Inspectoratul Teritorial de Muncă este o altă instituţie unde firma are depuse toate cărţile de muncă pentru a fi înregistrate în acestea toate datele corespunzătoare şi în conformitate cu legislaţia acutuală. Un concurent indirect vinde produse total diferite . 28 . dar care se adresează aceloraşi cumpărători şi este destinat aceleiaşi utilizări. Cotele pe care trebuie să le plătească atât angajorul. cât şi angajatorul plătesc către aceasta importante sume.

7.73 0.taxe vamale .57 - 112970 - 1.1.A.C. în perioada 2004-2006 Venituri bugetare Ani 1.Obligaţii către bugetul local: impozitul de 17036 - 0.52 Anul 2004 Sume abs.55 - 40049 - 1. % pe profit.42 2172565 30865 85. impozitul 74 - 5.32 valoare adăugată.17 1. % Anul 2005 Sume abs.21 7791020 148029 80 1. Structura şi evoluţia principalelor pbligaţii bugetare S.05 1686756 17. impozitul pe salarii.Obligaţii către bugetul de stat: impozitul 2965170 13009 95.5 - 33 - 1. .16 3097430 100 2550857 100 9738775 100 pe clădiri.accize.95 - 89 - pe terenuri. Praktiker S. 29 . % Anul 2006 Sume abs.30 307378 12. taxa pe 102215 3. TOTAL obligaţii către bugetul stat: 2.

TOTAL obligaţii către bugetul local: 3.18 de 1350 100 1694 100 1850 100 1276 94. -contribuţia angajatorului la constituirea fondului de 30 de stat plătite de 9667 28.20 22527 62.01 asig de 21459 62.05 1761 stat plătite de .5%): -contribuţii privind asigurările sociale angajat (9.5 1661 98.05 10756 28.Obligaţii către bugetul asigurărilor sociale stat: -contribuţii privind sociale angajator (21.-taxa asupra mijloacelor de transport.5%).02 10154 28.23 23877 62.

-contribuţia angajatului (6%) TOTAL obligaţii către bugetul asig de sănătate: TOTAL: de de 2891 8.şomaj(3%).80 8226 52.4 496 1.35 3226 8.2 13225 100 14600 100 15580 100 3146505 - 2603351 - 9794605 - 31 .80 7709 52.41 34500 100 36200 100 38400 100 6983 52. TOTAL obligaţii privind bugetul asig sociale stat: 4.40 483 1.2 7354 47.2 6891 47. -contribuţia angajatului la constituirea fondului de şomaj(1%).80 6242 47.37 541 1.38 3023 8.Obligaţii către bugetul asigurările sociale sănătate -contribuţia angajatorului (7%).

În anul 2004 societatea a plătit 74 RON pentru impozitul pe clădiri. dar şi de faptul că valoarea salariilor a crescut pe parcursul anilor. 32 . iar în 2006 avea 76 de angajaţi ). Timişoara. în anul 2005 avea 65 de angajaţi. În 2005 societatea a plătit pentru impozitul pe profit 33 RON. datorită dezvoltării funcţiilor (de exemplu a crescut numărul agenţilor de vânzări sau s-a mai cumpărat un nou autoturism pentru realizarea transportului de mărfuri). când era de 2965170 RON la 7791020 în 2006 RON. Taxa asupra mijloacelor de transport s-a majorat în fiecare an. datorită creşterii profitului net realizat de firmă. Taxa pe valoare adăugată s-a majorat datorită achiziţiilor realizate de către firmă. Impozitul pe salarii a crescut în fiecare an. iar valoarea de intrare a crescut. ca urmare a vinderii unei clădiri aflate în patrimoniul societăşii.Impozitul pe profit a crescut din 2004. S-au achiziţionat un număr mai mare de produse din import şi aceasta a determinat şi o creştere a taxelor vamale. deoarece numărul mijloacelor de transport s-a mărit de la an la an . profitul obţinut de aceasta a fost în mare parte destinat investiţiilor. ceea ce a determinat şi o majorare a valorii impozitului pe clădiri chiar dacă cota a rămas de 0. Constanţa. Profitul întreprinderii a crescut considerabil datorită extinderii teritoriale ce s-au făcut pe parcursul acestor ani. deoarece cota stabilită de Consiliul Local a fost de 0.5% din valoarea de intrare a clădirii. mai puşin decît în 2004. dar acest lucru a fost influenţat şi de majorarea salariilor în fiecare an.5%. de exemplu deschiderea hypermarketurilor la Brăila. Taxele vamale. datorită creşterii numărului de angajaţi. Majorarea acestora a fost cauzată de creşterea numărului de angajaţi ( în 2004 societatea avea 63 de angajaţi. În anul 2006. Toate contribuţiile către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de sănătate s-au majorat în fiecare an. firma a revaluat clădirea.

Titlul III. 33 .1. Fundamentarea veniturilor/cheltuielilor bugetare 2. capitolul III.1.IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII CADRUL JURIDIC DE ACŢIUNE . în articolele 55 – 60.Capitolul 2. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare 2. impozitul pe venituri din salarii este reglementat în Codul Fiscal .1.

adică cedează părţi din veniturile sale. b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ. primele. Salariatul este suportatorul impozitului deoarece acesta suportă efectiv sarcina fiscală. societatea comercială cu sediul în România. sunt asimilate salariilor : a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică. Suportatorul impozitului sau destinatarul impozitului este persoana fizică. În vederea impunerii. Acesta are obligaţia de a calcula. având calitatea de angajat al societăţii comerciale. c) drepturile de soldă lunară. g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripărtite. 34 . indiferent de perioada la care se referă. d) indemnizaţia lunară brută.Conform Codului Fiscal. f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor. acordate potrivit legii. la dispoziţia statului. precum şi la regiile autonome. sporurile şi alte drepturi ale personalului militar. e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscriptie publică. obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale. premiile. societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar. precum şi suma din profitul net. reţine şi de a vira lunar impozitul şi celelalte contribuţii. Veniturile din salarii sunt reprezentate de toate veniturile în bani şi/sau în natură. stabilite potrivit legii. subiectul impozitului sau plătitorul impozitului pe veniturile de natura salariilor este angajatorul. conform legii. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă. în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori. indemnizaţiile.

.5 nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegţrii şi detaşării în altţ localitate. costul biletelor de tratament sau de odihnă inclusiv transportul pentru salariatii proprii şi membrii de familie ai acestora.în limita unei sume stabilită prin aplicarea unei cote de până la 1. j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala sau asimilate salariilor. venituri reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor. ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale. cadouri oferite salariatelor. salariilor realizate de către un angajat ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paştelui. peste limita de 2. sunt neimpozabile în măsură în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane. 35 . pentru salariaţii din instituţiile publice. i) sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit. nu depăşeşte 150 lei RON. zilei de 1 iunie. în interesul serviciului. în înţelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de înmormântare. ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile.acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile. cu orice ocazie din cele de mai sus. Crăciun şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase. acordate în următoarele condiţii îndeplinite cumulativ: . în ţară şi în străinatate.5% asupra fondului de salarii anual. la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale. În situaţia în care plafonul stabilit este depăşit veniturile realizate de persoanele fizice sunt impozabile pentru partea care depăşeşte acest plafon. contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului.h) indemnizaţia lunară a asociatului unic. precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii. Obiectul impozitului îl constituie indiferent de perioada prevazută în contract. precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie.

ordine publică sşi siguranţă naţională. echipamentului individual de protecţie şi de lucru. a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. daca aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale si finantate din buget. realizate de persoane fizice. pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţa sau nu se suportă contravaloarea chiriei. a angajaţilor consulari şi diplomatici lucrând în afara ţării. g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare. alte drepturi de protecţie a muncii. pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului. în conformitate cu legislaţia în vigoare. 36 . alimentaţiei de protecţie. compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare naţională.Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevăzute mai sus. f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de munca al acestora. în ţară şi în străinatate. ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare. precum şi uniformele obligatorii şi drepturile de echipament. conform legii.5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice. b) tichete de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor în conformitate cu legislaţia în vigoare. în interesul serviciului. potrivit repartiţiei de serviciu. medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare. precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii. d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice. numirii conform legii sau specificitatii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate. potrivit dispoziţiilor legale. la nivelul unui abonament lunar. e) contravaloarea echipamentelor tehnice. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2. h) sumele primite. c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau locuinţei din incinta unităţii. precum şi compensarea diferenţei de chirie suportate de persoana fizică conform legilor speciale.

personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate stabilite potrivit legii. acordate acestora la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie. calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate. l) veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator. k) sumele reprezentand platile compensatorii. solidaritatii sociale si familiei. ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare. în limita unui salariu de bază la angajare. calculate pe baza soldelor lunare nete. 37 . j) sumele reprezentand platile compensatorii. precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta. precum si sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala. la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu. potrivit legilor speciale. acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare. acordate potrivit legii. al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net. incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii. în care îţi au locul de munca. în primul an de activitate după absolvirea studiilor. sau sediu permanent din Romania. m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. care supun procedurii de globalizare indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate. al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice. precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident. precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate. acordate potrivit legislatiei in materie.i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată. primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective.

acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salariile la locul unde se află funcţia de bază. o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice (inclusiv cartelele telefonice) efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator. Persoane Nivel salarii Până la 1000 RON Între 1000-3000 RON Peste RON 3000 Nu se deduce (250+nr. de persoane*100)[1-(venit brut1000)/2000] 250 350 450 550 0 1 2 3 4 sau mai multe persoane 650 38 . Deducerea personală Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală. Tabel reprezentând deducerea personală: Nr.

39 . Subiectul impozitului pe profit.C.C. pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil. PraktikerS. Sunt obligate la plata impozitului pe profit.1. pentru lucrările de construcţie.2. e) cultele religioase. Conform Codului Fiscal. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: a) trezoreria statului. următoarele persoane. de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice. PraktikerS. în articolele 13 – 38. pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult. în acest caz este S.A.1. persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. pentru fondurile publice c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat. subiectul (reprezintă persona fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită plata impozitului. Impozitul pe profit este reglementat în Codul Fiscal . Obiectul acestui tip de impozit este reprezentat de către profitul impozabil realizat de către S. pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate Sfera de cuprindere a impozitului . capitolul I. conform prezentului titlu. Titlul II. persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.A. persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. Se poate afirma că subiectul impozitului pe profit coincide cu suportatorul şi plătitorul impozitului.IMPOZITUL PE PROFIT CADRUL JURIDIC DE ACŢIUNE . acesta mai poate purta şi denumirea de contribuabil sau plătitor al impozitului) obligat să cedeze părţi din veniturile şi averile sale. b) instituţiile publice. denumite în continuare contribuabili: persoanele juridice române.

sunt conform Codului Fiscal persoanele impozabile. Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a României după cursul de schimb valuatar comunicat de Banca Naţională a României. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor. Subiectul impozitului. l) Fondul de garantare a pensiilor private.TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ Taxa pe valoarea adaugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor Codului Fiscal. înfiinţat potrivit legii. f) veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15. b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor.2. Adică orice persoană fizică sau juridică 40 . c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare. acesta este anul calendaristic. constituit potrivit legii. Organizaţiile nonprofit. într-un an fiscal. e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare. Unitatea de impunere (unitatea tehnică de evalaure) a impozitului pe profit este moneda naţională a României. d) veniturile obţinute din vize. Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.000 euro. şi anume leul. j) Fondul de compensare a investitorilor. înfiinţat potrivit legii. precum şi cele autorizate.1. pentru veniturile utilizate. în anul curent sau în anii următori h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. În ceea ce priveşte anul fiscal. aşa cum mai sunt ei numiţi şi plătitori ai impozitului. 2. taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive. k) Banca Naţională a României.g) instituţiile de învăţământ particular acreditate. dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

d) operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată. staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de 41 . activităţi economice. centre de sănătate rurale sau urbane. de o manieră independentă şi indiferent de loc. pentru care se aplică cotele prevăzute la art. desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi. pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată. pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. c) operaţiuni scutite fără drept de deducere. c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă. d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor din activităţile economice Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt denumite în continuare operaţiuni impozabile. Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: a) spitalizarea. precum spitale. Operaţiunile impozabile pot fi: a) operaţiuni taxabile. baze de tratament şi recuperare. inclusiv veterinare. îngrijirile medicale. dispensare. oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. indiferent de forma de organizare. dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. cabinete şi laboratoare medicale. 140. centre de îngrijire medicală şi de diagnostic. sanatorii. b) operaţiuni scutite cu drept de deducere.care desfaşoară. pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în vamă. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. şi operaţiunile strâns legate de acestea.

d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate. prevăzute de Codul Fiscal.A. formarea profesională a adulţilor. masă şi tratament. cel care suportă efectiv sarcina fiscal este cel care beneficiază de serviciu prestat de către societate. Operaţiunile impozabile reglementate sunt următoarele: 42 . însă suportatorul taxei. Ceea ce trebuie de menţionat la acestă taxă este că subiectul diferă de suportator. în vehicule special amenajate în acest scop. Iaşi pentru prestarea unui serviciu sau livarea unui bun. Obiectul impozitului este reprezentat de către operaţiunile impozabile. asupra cărora se aplică cotele reglementate de legislaţia din domeniu. precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de acestea. serviciile de cazare.activităţi. f) activitatea de învăţământ. precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicienii dentari. este S. plătitorul. dacă au încheiat contracte cu Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi contravaloarea acestora este decontată pe bază de bilete de tratament. c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical. prestate de persoane impozabile care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice. desfăşurată de unităţile autorizate. Astfel.C. deoarece acesta are obligaţia de a vira banii la dispoziţia statului. efectuate de către instituţiile publice sau de către alte entităţi recunoscute.A. Iaşi. serviciile funerare prestate de unităţile sanitare. cantinele organizate pe lângă aceste unităţi. în cazul nostru subiectul taxei. taxa este inclusă în preţul practicat de S.C. e) livrările de organe. g) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţă şi/sau protecţia socială efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social. b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari. de sânge şi de lapte. Aşadar. Praktiker S. Praktiker S. inclusiv activitatea căminelor şi a cantinelor organizate pe lângă aceste unităţi. de provenienţă umană. care au aceste obiective.

Importul de bunuri. Titlul IX.1. de animale. Impozitul pe clădiri. 43 .3.A.A. 2. de instalaţii şi de altele asemenea. În înţelesul prezentului titlu. Obiectul impozitului pe clădiri este reprezentat de urătoarele categorii de clădiri: • • Clădirile situate în România şi care se află în proprietatea unei persoane Clădirile proprietate publică sau privată a statului ce sunt administrate sau fizice sau juridice.249 – 255.C. impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar. În acest caz subiectul impozitul pe clădiri este unul şi aceelaşi cu suportatorul sarcinei fiscale. date în folosinţa unor contribuabili. Achiziţiile intracomunitare de bunuri. de obiecte. exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit. Schimburi de bunuri sau servicii. clădire este orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni. putem afirma că S. capitolul II. Astfel. Praktiker S. Prestarea de servicii. Subiectul acestui tip de impozit este reprezentat de orice persoană care are în proprietate o clădire situată în Romănia. S. În cazul unei clădiri. Praktiker S. de produse.IMPOZITUL PE CLĂDIRI CADRUL JURIDIC DE ACŢIUNE: Impozitul pe clădiri este reglementat în Codul Fiscal. de materiale. după caz. a altei persoane şi pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere. art. Dintre aceste operaţiuni impozabile. se datorează către bugetul local al unităţii administrativteritoriale în care este amplasată clădirea.• • • • • Livrarea de bunuri. Iaşi este subiectul impozitului pe clădiri. aflată în administrarea sau în folosinţa. Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire.C. Iaşi practică doar livrarea de bunuri şi prestarea de servicii.

autorizate provizoriu sau acreditate 5. sare. centrală . muzee sau case memoriale 3. constituie lăcaşuri de cult. prin destinaţie.platforme de foraj marin. crematorii. distruse. se supun Clădirile demolate. sunt considerate monumente istorice. construcţiile şi amenajările funerare din cimitire. aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege 4.• • Clădiri noi care s-au dobândit în cursul anului indiferent de formă. Fac excepţie clădirile enumerate mai sus care sunt folosite pentru activităţi economice. de arhitectură sau arheologice. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitori legali sau testamentari. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” 7. 10. 44 centrală termoelectrică. gaze. potrivit legii. potrivit legislaţiei în vigoare. oricare dintre următoarele construcţii speciale: sonde de ţiţei. ştiinţifice şi tehnologice. clădirile insituţiilor de învăţământ preuniversitar sau universitar. clădirile care. orice centrală hidroelectrică. clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public şi privat al unei unităţi administrativ-teritoriale 2. Scăderea de la impunere se acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel de situaţii şi în funcţie de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal. 6. altor contribuabili în cursul anului se scad de la impunere începând de la data de 1 a lunii următoare celei în care s-a produs una din situaţiile menţionate. clădirile sau construcţiile din parcurile industriale. 8. clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul autorităţilor locale. Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru : 1. clădirile care. 11. transmise în administrarea sau în proprietatea impunerii de la data de 1 a lunii următoare celei care a fost dobândite.

construcţii de natură similară stabilite prin hotărâre a consiliului local. de incintă sau exterioare. impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. poduri.4. produselor petroliere. Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual. Titlul IX.256 – 260. galerii subterane. Acest impozit este datorat anual. exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel. canalizaţii şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene. căi de rulare. canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor. chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării. Praktiker S. În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică următoarele reguli: a) impozitul pe clădire se datorează de proprietar. hidrotehnice. adica S.IMPOZITUL PE TERENURI CADRUL JURIDIC DE ACŢIUNE: Impozitul pe terenuri este reglementat în Codul Fiscal. rezervoare şi bazine pentru depozitare. oceanografice. planuri înclinate subterane şi rampe de puţ. b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune. 2. Subiectul impozitului pe teren este reprezentat de orice persoană care are în proprietate sa un teren situat în România. apeducte şi tuneluri. construcţii hidrometrice. art. porturi. instalaţii tehnologice. de îmbunătăţiri funciare. baraje şi construcţii accesorii. staţie de transformare şi de conexiuni. reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei.1.A. viaducte. capitolul III.nuclearoelectrică.C. hidrometeorologice. gazelor şi lichidelor industriale. turnuri de răcire. În cazul persoanelor juridice. coşuri de fum. reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare. 45 . puţuri de mină. În cazul nostru subiectul şi suportatorul acestui tip de impozit este una şi aceeaşi persoana. în rezervă sau în conservare.

după caz. hidrometeorologie. c) orice teren al unui cimitir. h) orice teren degradat sau poluat. fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv. se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul. orice terenuri ocupate de iazuri. f) orice teren deţinut. În cazul unui teren. aflat în administrarea sau în folosinţa. Impozitul pe teren nu se datorează pentru: a) terenul aferent unei clădiri. administrat sau folosit de către o instituţie publică. i) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură. d) orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar. cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor. gospodărirea apelor. g) orice teren aferent unei clădiri a unei instituţii publice sau unei clădiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unităţi administrativ-teritoriale. autorizată provizoriu sau acreditată. crematoriu. cu personalitate juridică. e) orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul autorităţilor locale. inclus în perimetrul de ameliorare. pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia. bălţi. cele care contribuie la exploatarea resurselor de 46 . lacuri de acumulare sau căi navigabile. cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice. b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia. exceptând suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice. impozitul pe teren se datorează de către proprietar. a altei persoane şi pentru care se datorează chirie/arendă în baza unui contract de închiriere/arendare. pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun. În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane.Impozitul pe teren.

canalelor navigabile. inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora. cu excepţia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel. precum şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone.1.. j) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigaţie. încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local. 2. Titlul IX.5.TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT CADRUL JURIDIC DE ACŢIUNE: Impozitul pe terenuri este reglementat în Codul Fiscal. capitolul IV. în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar. taxa asupra mijlocului de transport se datorează de locator. motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora. Obiectul acestui tip de impozit este reprezentat de terenul deţinut de contribuabil şi care nu face parte de categoria terenurilor care sunt scutite impozitării. 47 . În acestă situaţie subiectul este aceelaşi cu suportatorul sarcinei fiscale. drumuri europene. Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport. zonele de siguranţă a acestora.A. drumuri naţionale.apă. după caz. Conform Codului Fiscal subiectului impozitului pe mijloacele de transport este reprezentat de către orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România. precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol. terenurile aferente infrastructurii portuare. se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul. Taxa asupra mijloacelor de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru: a) autoturismele. art.261 – 265.S. k) terenurile ocupate de autostrăzi. precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. cele folosite ca zone de protecţie definite în lege. drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România . sediul sau punctul de lucru.

persoanele alese în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor executive. Obiectul acestui tip de impozit este reprezentat de către mijloacele de transport rutier deţinute de către persoanele fizice sau juridice şi care nu intră în categoria mijloacelor de transport care nu sunt supuse impozitării. care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban. 380/2005. . publicată în Monitorul Oficial al României nr.1. OBIECTUL îl constituie salariul brut realizat de angajaţii S.Agenţia Naţională pentru ocuparea Forţei de mancă.2005.6. publicată în Monitorul Oficial al României. inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi. pe durata mandatului. mijloacele de transport ale persoanelor juridice.b) navele fluviale de pasageri. dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public. pentru persoanelor aflate în somaj.persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie şi care se regăsesc în una din situaţiile următoare: 48 .persoana care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual şi funcţionarii publici. . .CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT CADRUL JURIDIC DE ACŢIUNE: Legea 512 / 2004 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2005. Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 nr. bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării. 1.11. . Praktiker S. nr.A.angajatorii persoanelor prezentate anterior. partea I. c) d) mijloacele de transport ale instituţiilor publice.064/28. legislative sau judecătoreşti . SUBIECTUL este reprezentat de: . 2. 1128 din 30 noiembrie.C.

3. cu modificările şi completările ulterioare. datorate de angajatori şi de persoanele fizice care încheie contracte individuale de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale şi care în acelaşi timp sunt asigurate în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Asociat unic. în condiţiile şi la termenele stabilite de Legea nr. comanditari sau acţionari. aprobate potrivit legii. 103. asociaţi. privind bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi stimularea ocupării forţei de muncă publicată în Monitorul Oficial nr. 76/2002 .2.8. 19/2000.5. 49 . prevăzute în anexele la aceste bugete. Sumele aferente cotei de 0. 2. în funcţie de derularea programelor de împrumut extern. 19/2000 şi Legea nr.CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI PENTRU ŞOMAJ CADRUL JURIDIC DE ACŢIUNE: Legea nr.Persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente.1.C.4. .Proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole sau forestiere.6. se adaugă la contribuţiile de asigurări sociale datorate de aceştia şi se virează la bugetul asigurărilor sociale de stat. 2. Constituirea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj se realizează pe baza contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte prelevate de la persoanele juridice şi fizice.Praktiker S. Administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management.2. 2.5% prevăzute de lege pentru asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale. 2. cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor din credite externe. 2.A.Alte persoane asigurate pe bază de contract de asigurări sociale de sănătate. Guvernul poate aproba prin hotărâre modificări în structură şi între bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru somaj. Plătitorul este reprezentat de S. Membrii ai asociaţiei familiale.

SUBIECTUL ete reprezentat de: de numire; persoanele care desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite persoanele angajate pe baza unui contract individual de muncă; funcţiionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului

în cadrul autorităţilor executive; militarii angajaţi pe bază de contract; persoanele care se regăsesc în una din situaţiile următoare şi încheie contract

de asigurare de şomaj: a. asociat unic, asociaţi; b. administratori care au încheiat contracte potrivit legii; c. persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente; d. membri ai unei asociaţii familiale; e. cetăţeni români care lucrează în străinătate, conform legii; f. alte persoane care realizeză venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii. PLĂTITORUL este reprezentat de S.C. Praktiker S.A. Sursa este reprezentat de salariul tarifar al angajaţilor societăţii. Unitatea de evaluare este leul românesc. Bugetul asigurărilor pentru somaj se constituie în scopul plăţii indemnizaţiilor de şomaj în cazul nefericit în care o persoană nu-şi poate găsi loc de muncă. Veniturile acestui buget sunt constituite în principal din contribuţia de asigurări pentru şomaj plătită lunar de către contribuabil. 2.1.9.CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE CADRUL JURIDIC de acţiune este reprezentat de Legea nr.19/2000 şi de Ordonanţa de Urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.38/2005 privind

50

modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. ELEMENTELE TEHNICE ale contribuţiei de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele: SUBIECTUL este reprezentat de asigurat. Sunt consideraţi asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară , precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. Contribuabili către bugetul asigurărilor sociale de sănătate sunt: • venit; • • • persoanele fizice care exercită profesii liberale; persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente; persoanele fizice care obţin venituri din agricultură şi silvicultură, care nu au persoanele fizice care realizează venituri din salarii supuse impozitului pe

calitate de angajator; • persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri

din dividende şi dobânzi şi alte venituiri care se suprapun impozitului pe profit; • • persoanele juridice şi fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii; persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuţiei pentru următoarele

categorii de asiguraţi: de sprijin. • cetăţenii străini care se asigură preventiv. satisfac serviciu militarîn termen; se află în concediu medical; execută o pedeapsă privată de libertate sau se află în arest preventiv; persoanele care beneiciază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alocaţie

51

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constituie ca un fond special anexă la legea bugetului de stat, pe baza acestuia se finanţează activităţile medicale oferite gratuit asiguraţilor.

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare 2.2.1. IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARII Baza de calcul al impozitului pe venit de natura salariilor îl reprezintă salariul realizat de către un angajat în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special. Astfel, fiecare persoană care realizează un venit de natura salariilor datorează un impozit lunar. Acesta se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de impozite. Baza de calcul se determină astfel: Venit brut = salariul de bază + sporuri Venit net = venit brut - contribuţii obligatorii Venit impozabil = venit net – deducerea personală pentru anul respectiv – contribuţia sindicală plătită în anul respectiv – contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale. COTA de impozitare este 16 %. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul: Impozitul = venit impozabil * 16 %. Termen de plată a impozitului pe venituri din salarii Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plaăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Plătitorii de venituri de natură salarială au următoarele obligaţii: a) să determine venitul net anual impozabil din salarii ca diferenţă între venitul net anual din salarii şi următoarele:

52

pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor şi.au fost angajatii permanenţi ai plătitorului în cursul anului. 48 alin. c). a angajatorului.nu solicită alte deduceri potrivit art. contribuabilul va comunica angajatorului. cu exceptia deducerilor personale şi cotizaţiei de sindicat plătită.(1). f) si lit. adică fişele fiscale. să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii. 5 alin. b). numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: . pentru luna în care are loc regularizarea. să nu efectueze aceasta operaţiune. . Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele. conform legii. b) să stabileasca diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar sub forma plăţilor anticipate în cursul anului fiscal.deducerile personale. La calculul venitului anual impozabil din salarii se au în vedere. dar necuvenite.h).nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil. dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori. (2).cotizatia de sindicat plătită conform legii. până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor. cu funcţie de bază. (1) lit. precum şi deduceri personale acordate. c) să efectueze regularizarea acestor diferenţe de impozit în termen de 90 de zile de la termenul prevăzut la lit. în perioada 1 . . se regularizează cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit. după caz. Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale.. după caz. situaţie în care operaţiunea de regularizare se efectuează de organul fiscal de domiciliu. In acest caz. 48 alin. Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare modifică obligaţia de plată pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul din salarii. (4) asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii. respectiv alin. Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculează prin aplicarea baremului anual de impunere prevăzut la art.15 ianuarie a anului următor. . rezultând impozitul de virat pentru luna respectivă. 53 . Sumele reprezentand deduceri personale cuvenite. şi deducerile prevăzute la art.

Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajarii şi să transmită organului fiscal competent şi angajatului, sub semnatură, câte o copie pentru fiecare an, pânaă în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. EXEMPLU DE CALCUL la impozitul pe venituri din salarii : Un angajat permanent al S.C. Praktiker S.A. realizează lunar următoarele venituri din salarii conform contractul individual de muncă: - salariu de bază de 900 RON, - spor de vechime în muncă de 20%. Salariatul primeşte cu ocazia Sărbătorilor de iarnă pentru cei doi copii minori, cadouri în sumă de 220 RON. Salariatul are în întreţinere, tot timpul soţia şi doi copii, dintre care unul cu handicap accentuat, şi nu realizează venituri din alte surse. Având în vedere că atât venitul din salariu, cât şi contribuţiile obligatorii reţinute sunt constante tot timpul anului, vom calcula salariul net lunar şi impozitul lunar reţinut la sursă. Venitul net lunar = venitul cheltuieli profesionale. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, cadourile oferite de angajatori în benefiiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Crăciunului, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depăşeşte 150 RON, plafon valabil pentru anul 2006. Contribuţiile obligatorii reţinute lunar, în sumă de183,6 RON includ: • contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj = 1 %* Venitul brut = brut lunar – contribuţiile obligatorii reţinute –

1%*(900+180) = 10,8 RON Baza de calcul asupra căreia se aplică contribuţia individuală în cotă de 1 % prevăzută de art. 27 din Lega nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, este salariul de bază brut lunar, conform contractului individual de muncă, la care se adaugă, după caz, indemnizaţia de conducere, salariul de 54

merit, alte drepturi salariale care potrivit actelor normative fac parte din salariul de bază. Hotărârea Guvernului nr.934/iunie 2004 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002). • contribuţia individuală de asigurări sociale = 9,5%*venitul brut =

9,5%*(900+180) =102,6 RON Baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale o constituiei salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile şi adausurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul persoanelor care desfăşoară activitate pe bază de contract individual de muncă. • contribuţia individuală pentru asigurări sociale de sănătate = 6,5%* venitul brut =

6,5% *1080 = 70,2 RON Baza de calcul a contribuţiei individuale pentru asigurările sociale de sănătate este reglementată de Legea nr.145/1997 privind asigurarile sociale de sănătate. Venitul net lunar =1080 -183,6 = 996,4 RON Deducerile acordate lunar angajatului sunt în sumă de 450 RON. Venit net anual = 996,4 * 12 = 11956,8 RON Venit impozabil lunar = venit net – deduceri personale acordate = 996,4 – 450 = 546,4RON Impozitul lunar reţinut prin stopaj la sursă se determină pe baza baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii pentru anul fiscal 2006. Impozitul lunar = venit impozabil lunar * 16% = 546,4 * 16% = 87,424 RON

2.2.2. IMPOZITUL PE PROFIT BAZA DE CALCUL se determină astfel: Profitul impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile.

55

Impozitul pe profit = profit impozabil * 16% Cota unică de impozitare este de 16%. Termenul de plată. Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv, a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Banca Naţională a României, societăţile comerciale bancare persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor persoane juridice străine au obligaţia de a plăti impozitul pe profit lunar până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se calculeaza impozitul, dacă în acest articol nu este prevăzut altfel. Organizaţiile non-profit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 10 februarie inclusiv, a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 10 februarie, inclusiv, a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. În înţelesul alin. (1) si (2), profitul impozabil şi impozitul pe profit sunt calculate si înregistrate trimestrial, lunar în cazul Băncii Naţionale a României, societaăţilor comerciale bancare - persoane juridice române şi sucursalelor din România ale băncilor persoane juridice străine, cumulat de la începutul anului fiscal. Contribuabilii care efectuează plăţi trimestriale şi lunare plătesc pentru ultimul trimestru şi pentru luna decembrie o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul trei al aceluiaşi an fiscal, respectiv o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru luna noiembrie a aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data stabilită ca termen limita pentru depunerea situaţiilor financiare ale contribuabilului. Contribuabilii care au definitivat până la 10 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la 10 februarie inclusiv a anului următor. Persoanele juridice care încetează să existe au obligaţia să depună declaraţia de impunere şi să plătească impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existentei persoanei juridice la registrul comerţului.

56

Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total in aceeasi perioada. EXEMPLU DE CALCUL la impozitul pe profit : Societatea comercială Praktiker S.cheltuieli cu materii prime şi materiale 11 200 RON .A. prezintă. dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit. precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective. inclusiv. (4 ) şi (7) care depun declaraţia anuală de impozit pe profit până la 10 februarie. conform prevederilor art. In cursul anului fiscal.8RON . la sfârşitul anului 2006. Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare. contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere până la termenul de plată al impozitului pe profit. Nu se cuprind în aceasta declaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional. cu exceptia contribuabililor prevazuti la art. suma fiecărei plăţi şi numele şi adresa beneficiarului.venituri din vânzarea produselor 35 050.22 alin. O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală contribuabilii au obligaţia să depună şi o declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente.(3) . inclusiv. a anului urmator.venituri din vânzarea mărfurilor 12 849. impozitul pe profit. 14. următoarea situaţie privind veniturile şi cheltuielile : . Orice pierdere fiscală neta care apare in perioada in care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare.Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul Titlu sunt venituri ale bugetului de stat.venituri din dobânzi 2 500 RON .cheltuieli cu personalul 24 000 RON 57 . care cuprinde scopul.2 RON . Ca exceptie.

Cheltuieli de protocol deductibile = 2% (total venituri impozabile – cheltuieli aferente veniturilor impozabile)= 2%[(venituri totale – venituri neimpozabile) – ( chetuieli totale – cheltuieli cu impozitul pe profit – cheltuieli de protocol – cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile)] = 2% 10 750= 215 RON Din evidenţa contabilă rezultă: Venituri totale – 50 400 RON.cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă. potrivit legii 1 000 RON . Profit impozabil = venituri realizate din orice sursă – cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile. Profit impozabil= venituri totale – cheltuielile totale.cheltuieli de protocol 1 500 RON .cheltuielile de protocol 215 RON . Cheltuielile de protocol deductibile 215 RON Cheltuielile de protocol nedeductibile 1 500-215 = 1 285 RON Cheltuielile cu dobânzile = 0 RON Suma cheltuielilor cu dobânzile înregistrată în contabilitate fiind inferioară limitei maxime a cheltuielilor deductibile cu dobânzile.. sunt venituri impozabile din care: venituri neimpozabile 0 RON. reprezentând : . contribuabilul va deduce integral cheltuielile cu dobânzile.cheltuielile cu impozitul pe profit 3 540 RON . Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt în sumă de 3 755 RON.cheltuieli cu impozitul pe profit declarat pentru anul de raportare prin declaraţiile privind obligaţiile de plată de bugetul general consolidat 3 540 RON.8 RON 58 . cheltuieli totale aferente veniturilor neimpozabile 0 RON.cheltuielile cu dobânzile 0 RON.venituri neimpozabile+ cheltuieli impozabile = 50 400 .41 150 + 3 755 = 13 005 RON Impozitul pe profit datorat bugetului de stat = 13 005 * 16% = 2080.

risturnele. Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele: a) rabaturile.Impozitul pe profit de achitat = 2080. sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor. fără facturare. în fapt.8 RON 2. remizele. din tot ceea ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor sau prestator din partea cumpărătorului. cheltuieli accesorii ca : comisioane . operaţiuni de leasing. decontate cumpărătorului.preţul de achiziţie sau preţul de cost determinat de momentul livrării. dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. prin schimb. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care. . reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.3. e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia. c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere. b) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.2. taxe. penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale. cheltuieli de ambalare.pentru livrările de bunuri şi prestări de servicii. TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este constituită din : . transport şi asigurare. livrări cu plata în rate. d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi. COTA STANDARD a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de 59 . f) taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către autorităţile publice locale prin intermediul prestatorilor. În baza de impozitare se cuprind impozite.

e) medicamente de uz uman şi veterinar. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. Se mai inculd totodată şi sumele primite de la 60 . târguri. fără taxa. d) livrările de produse ortopedice. monumente istorice. f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ. a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere. muzee. ziare şi reviste. COTA REDUSĂ a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare. cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere. cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii. iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe baza de pro-rata. si suma totală. cu excepţia protezelor dentare. grădini zoologice şi botanice.taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată. c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora. Pro-rata se determină ca raport între: suma totală. monumente de arhitectură şi arheologice. Pentru achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia. la numărător. la numitor. respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere. cărţi. ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări. b) livrarea de manuale şcolare. expoziţii. case memoriale. operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere. fără taxa. Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă reprezintă a ceea situaţie în care persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere. pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) dreptul de intrare la castele.

pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv. La decontul de taxa în care s-a efectuat ajustarea se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-rata definitivă. pană la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale (luna calendaristică) inclusiv. acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei. EXEMPLU DE CALCUL la taxa pe valoare adăugată : S. Pro-rata definitivă se determină anual.C. stabilită prin decontul de TVA întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul special. precum şi modul de determinare a acesteia. în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent. care trebuie comunicată cel mai tarziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul sau decont de taxa. Termenul de plată reprezintă timpul la care sau pînă la care obligaţia către un buget devine scadentă.A. iar calculul acesteia include toate operaţiunile pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. 61 . Persoanele obligate la plat ape valoare adăugată trebuie să achite TVA datorată. Pro-rata definitivă se determină procentual şi se rotunjeste până la cifra unităţilor imediat urmatoare. .vinde la export produse în valoare de 82 000 RON (scutite de TVA cu deducere) . . Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă determinată pentru anul precedent.bugetul statului sau bugetele locale. sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent.îi sunt returnate ambalaje în valoare de 3 200 RON care au fost achitate de un client la o livrare anterioară . Prakriker S. În cazul unei persoane impozabile nou-inregistrate. realizează în luna iulie următoarele operaţiuni : . cel mai tarziu până la data de 25 ianuarie inclusiv. pro-rata aplicabilă provizoriu este prorata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent.vinde produse în valoare de 75 000 RON pe piaţa internă . la începutul fiecărui an fiscal.

încasează o rată scadentă în valoare de 16 500 RON pentru produsele vandute în mai. respectiv o rată în sumă de 8 700 RON pentru produse vandute în iunie . pentru care TVA devine exigibilă la dat încasării ratelor.vinde proteze medicale în sumă de 27 000 RON . pentru care încasează în luna iulie un avans de 23 000 RON. . Rate scadente afente în luna iulie 16 500 RON. .vinde cu plata în rate produse în valoare de 53 000 RON.cumpără materii prime în valoare de 122 000 RON . . TVA deductibilă = ( 122 000+ 96 000) * 19% = 218 000*19% = 41 420 RON Agentul economic are dreptul să deducă integral TVA aferentă intrărilor numai în situaţia în care operaţiunilor realizate unt impozabilesau scutite de TVA cu drept de 62 . restul urmand a se încasa în 3 rate egal în lunile imediat următoare .importă mărfuri care au valoare în vamă de 80 000 RON. respectiv 8700 RON.. Baza de impozitare colectată este constituită din : livrările de produse pe piaţa internă 75 000 RON . taxa vamală este de 20%. valoarea ambalajelor restituite de 3 200 RON va diminua baza de impozitare. importul de mărfuri generează TVA deductibilă calculată la valoarea în vamă de 80 000 RON la care se adaugă taxele vamale de 16 000 RON. taxa pe valuare adăugată aferentă ratelor scadente în lunile umătoare este neexigibilă . TVA colectată = ( 7 500.3 200+ 16 500+ 8 700) * 19% = 12 000 *19% = 22 800 RON Baza de impozitare a TVA deductibilă cuprinde : achiziţionarea de materii prime de 122 000 RON . avansul încasat la vânzarea cu plata în rate 23 000 RON . deoarece a fost percepută TVA la livrarea către client . .

deducere.50% inclusiv. până la data primei reevaluări. valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare. În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare. Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu. astfel că dreptul de deducere se va determina proporţional cu gradul de utilizare a bunurilor şi/sau a serviciilor respective la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere . 2. În cazul unei clădiri care a fost dobândită înainte de 1 ianuarie 1998 şi care după această dată nu a fost reevaluată. TVA de dedus se determină pe bază de pro rata.58-22 800 = 13 736. calculată: Pro rata = ( venituri din op care au drept de deducere/ total aperaţiuni)*100 = ( 202 000/229 000)*100 = 88. În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării.25% şi 1.58 TVA de înregistrat în conturi de cheltuieli = TVAd –TVA dedus Deoarece TVAc este mai mică decât TVA de dedus. conform prevederilor legale în vigoare. 63 . IMPOZITUL PE CLĂDIRI În cazul persoanelor juridice. agentul economic are de recuperat TVA de la bugetul de stat. valoarea impozabilă se reduce cu 15%. agentul economic a realizat şi operaţiuni scutite fără drept de deducere. cota impozitului pe clădiri este stabilită de consiliul local între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii.2. înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii.4. înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice.21% Total operaţiuni (ieşiri) = 7 500+8 200-3 200+2 700+23 000+16 500+8 700 = 229 000 RON Venituri din operaţiuni care dau drept de deducere = total operaţiuni-venituri di operaţiuni care nu au drept de deducere = 229 000-27 000=202 000 RON TVA de dedus = TVA d * pro rata = 41 420* 88.21 %=36 536. În situaţia prezentă.58 RON. Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0. impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. TVA de recuperat = 36 536.

2.C. în rezervă sau în conservare. chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării. EXEMPLU DE CALCUL la impozitul pe clădiri : S. Praktiker S. b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune.5. în două rate egale. În cazul unui teren amplasat în intravilan. se acordă o bonificaţie de până la 10%. impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel: Zona cadrul în Rangul localităţii (lei/ ha) II 64 localităţii 0 I III IV V . are în proprietate o clădire cu o suprafaţă de 1 250 mp. IMPOZITUL PE TERENURI Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren. conform încadrării făcute de)consiliul local. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri.A.5% = 75 RON Termenul de plată al impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. pentru care înregistreză şi plăteşte impozit către bugetul local conform legislaţiei în vigoare. stabilită prin hotărâre a consiliului local. până la data de 31 martie a anului respectiv. Impozitul pe profit = valoarea de inventar *cota de impozit = 15 000 * 0.2. iar valoarea sa de inventar este de 15 000 RON stabilită în urma reevaluării ce a avut loc la începutul anului 2005. rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului. datorat pentru întregul an de către contribuabili.În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică următoarele reguli: a) impozitul pe clădire se datorează de proprietar.

înregistrat în registrul agricol la o altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii.404 6.768 2.511 5.00 4.261 4. stabilită prin hotărâre a consiliului local.681 3.180 6.648 3.648 3.385 1. până la data de 31 martie inclusiv.Legiuitorul a dat posibilitatea de a efectua plata cu anticipatie a impozitului pe teren.180 1. până la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. avem urmatorul tabel: Nr Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A Teren arabil Pasune Faneata Vie Livada Padure cu alt teren cu vegetatie 20 15 15 33 38 20 Zona (lei/ha) B C 15 13 13 25 33 15 13 11 11 20 25 13 D 11 9 9 13 20 11 forestiera Teren cu apa 11 9 6 X Drumuri si cai ferate X X X X Teren neproductiv X X X X Suma stabilită se îmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut în Rangul Localitatii O I II III IV V Coeficientul de Coercitie 8. datorat pentru întregul an de către contribuabili.401 3. în două rate egale.A B C D 7.148 4. impozitul pe teren se stabilişte prin îmulţirea suprafeţei terenului. Pentru acesta se acordă o bonificaţie de până la 10%.00 3. cu suma corespunzătoare prevăzută.511 880 636 509 382 249 509 382 254 127 În cazul unui teren amplasat intravilan.180 1.00 5. 65 .10 1. iar acesta se îmulteşte cu coeficientul de corecţie corespunzător.148 4.exprimată în hectare. Astfel. a anului respectiv.00 urmatorul tabel: Termenul de plată al impozitul/taxei pe teren se plăteşte anual.00 1.

o suprafaţă de teren liber.Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cm3 inclusiv 15 66 .7592 lei 30. impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia. 3180 = 12402 lei Impozit teren rang I zona D = Plătit în două tranşe: • • 31.50 m2 în trei zone de localităţi şi anume: • • • În zona A 460 m2 În zona C 39000.17 m2 Impozitul pe teren datorat = suprafaţa * Suma corespunzătoare zonei şi rangului localităţii Impozit teren rang I zona A = 460 m2 * 0. fără construcţii. Motorete. motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv 2. 2007 . localitate de rang I. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport.33 m2 În zona D 16540.33 m2 * 0. astfel în cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule.1511 = 2499 lei Impozit teren datorat = 283 + 12402 + 2499 = 15184 lei 2.6.09. 2007 .2.03. de 56000. Suma in lei pentru fiecare grupa de 200cm3 sau fractiune din aceasta 7 scutere. prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 de cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul urmator: Tipuri de autovehicule 1.17 m2 * 0. conform celor prevăzute în prezentul capitol.7592 lei 16540.Praktiker Iaşi deţine în patrimoniu propriu pe raza localităţii Bucureşti. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport.6148 = 283 lei Impozit teren rang I zona C = 39000.

Tractoare inmatriculate 15 În cazul unui ataş. autocare.000 dar nu mai mult de 14 1. Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de pana la 12 tone inclusiv. masa peste 17 tone.000 1. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cm3 inclusiv 5.000 dar nu mai mult de 15 1. tone 2. precum si autoturismele de teren din productie interna 8.200.400.400.000 1.000 67 . impozitul pe mijlocul de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul urmator: Taxa (lei) Vehicul cu Vehicul cu alt sistem de sistem de suspensie suspensie Numărul axelor şi masa totală maximă pneumatică sau autorizată un echivalent recunoscut I Vehicule cu două axe 1.200. masa peste 13 tone.200. tone 3. masa peste 12 tone. tone 2.000 dar nu mai mult de 17 1. Autobuze. tone dar nu mai mult de 13 1.000.000 1. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cm3 inclusiv 4.100.000 2.3. impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru motocicletele. masa peste 15 tone. tone 4. masă peste 15 tone II Vehicule cu trei axe 1. motoretele şi scuterele respective.000 1. În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone.800.200.100.000 1.300.000 1.100. masa peste 14 tone.000 dar nu mai mult de 19 1. microbuze 30 60 120 20 25 7. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cmc 6.

000 1. are în proprietate un mijloc de transport mecanică. EXEMPLU DE CALCUL pentru taxa asupra mijloacelor de transport : S.000 4.A. masa peste 27 tone.000.600.500. tone 3. masa peste 29 tone. masa peste 25 tone. masa peste 23 tone.300.000 În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an.800. Nr.500. masa peste 25 III Vehicule cu patru axe 1. tone 5.000 dar nu mai mult de 23 1.500.000 2. taxa asupra mijlocului de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenţa fiscală. de fracţiuni de 200 cm 3 = 1 721 cm 3 /200 =8.000 4.600.000. masa peste 21 tone. Praktiker S. tone 4.000 dar nu mai mult de 29 2.700. tone 2. adică un autoturism cu capacitate cilindrică de 1 721 cm 3 .3. de la modificarea survenită.500.000 1.000.500.605 .000 dar nu mai mult de 31 4.000 dar nu mai mult de 25 1.800. În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidenţa fiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală.000 6. tone 5.000 2. taxa asupra mijlocului de transport se datorează de persoană de la data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit. masa peste 19 tone.9 unităţi de impunere cu tracţiune 68 .000 2.000 3. Orice persoană care dobândeşte/transferă un mijloc de transport sau îşi schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligaţia de a depune o declaraţie cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru în termen de 30 de zile inclusiv.000 6.000.000 dar nu mai mult de 25 2.700.600.000 dar nu mai mult de 27 1. tone 6.C.000 3. masa peste 31 tone dar nu mai mult de 21 1. tone 4. masa peste 23 tone.000.

5% . până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv.tipul de contribuabil. se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv. 2. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport.pentru condiţii de muncă normale 31. se plăteşte integral până la primul termen de plata.pentru condiţii speciale de muncă 41. de până la 50 lei inclusiv. datorat pentru întregul an de către contribuabili.Taxa pentru autoturism = valoarea taxei pentr o unitate de impunere *nr de unităţi = 15 RON * 9 unităţi de impunere = 135 RON Termenul de plată. distingem diferite cote de contribuţii: . stabilită prin hotărâre a consiliului local. în două rate egale. Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual. În funcţie de condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea contribuabili. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT Modul de calcul al contrbuţiei se asigurări sociale presupune calculul acesteia prin aplicarea unei cote la o bază de impozitare: CAS = Cota * Baza de impozitare COTA contribuţiei de asigurări sociale datorată de contribuabili este diferenţiată în funcţie de doi factori: .5% .condiţii de mancă în care îşi desfăşoară activitatea cotribuabilii.pentru condiţii deosebite de muncă 36. Impozitul anual pe mijlocul de transport. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe mijloace de transport. pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale. .2. 69 . până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.5%.7. suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora. persoane fizice şi juridice. datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili.

după caz. care este de 1%. baza de impozitare este diferenşiată în funcţie de categoria de cotribuabili.A. nivelul acesteia este de 9. sau . cuantumul drepturilor băneşti lunare ce se suportă din bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj. Termenul de plată a contribuţiei pentru asigurărilor sociale este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia. În ceea ce priveşte. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI PENTRU ŞOMAJ Contribuţia de asigurări de şomaj se determină aplicând cota de contribuţie la baza de impozitare. care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut. şi anume poate fi reprezentată desalariul individual brut inclusiv sporurile şi adaosurile. contribuţia de asigurări sociale se calculează pe baza: . 2. . Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale se stabileşte anual tot prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. .diferenţieri dintre cota contribuţiei de asigurări sociale şi cota contribuţiei individuale se asigurări sociale. Tot până la această dată angajatorii sunt obligaţi să depună la Casa de Pensii în raza căreia îşi au sediul o Declaraţie ărivind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor sociale de stat.cotei contribuţiei individuale se asigurări sociale.C. veniturile brute de natură salarială realizate lunar. fondul total de salarii brute lunare. aceasta se diferenţiază în fucţie de categoria de contribuabili. 70 . adică S.2. Praktiker S.5%.8. venitul brut realizat. venitul lunar realizat asigurat . iar pentru anul 2006. reţinerea şi virarea contribuţiei petru asigurări sociale revine angajatorului. În ceea ce priveşte COTA de contribuţie. persoanei asigurate prin contract de asigurare socială.În funcţie de tipul de contribuabil.cotei contribuţiei de asigurări sociale. astfel: • cota de contribuţie individuală de asigurări pentru şomaj. Obligaţia pentru calcul.

cota de contribuţie plătită de angajator (persona juridică sau fizică la care îşi desfăşoară activitatea asiguratului). salariul de merit şi alte drepturi salariale.9. la care se mai adaugă. BAZA IMPOZABILĂ variază în funcţie de categoria de contribuabil. indemnizaţia de conducere. Până la aceeaşi dată angajatorul este obligat să depună la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în raza căreia îşi are sediul. 2.salariul de bază brut lunar. COTA de impozitare este diferenţiată. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se determină astfel: CASS = Cota * Baza de impozitare. .5%. . şi anume poate fi: . .• • cota de contribuţie de asigurări de şomaj plătită de angajatori.solda brută lunară.venit lunar pentru care se încheie asigurarea. fac parte din salariul de bază. Plata contribuţiei pentru asigurarea de şomaj trebuie făcută până cel târziu la dat de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia. şi anume: . . .indemnizaţia brută lunară ca unică formă de remunerare. Termenul de plată. al căreia nivel actual este de 7%. după caz. 71 . cota de contribuţie de asigurări de şomaj plătită de persoanele asigurate pe bază de contract de asigurare de şomaj. care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară. în funcţie de contrubuabil. care este de 3%. care potrivit actelor normative.cota de contribuţie individuală plătită de persoanele fizice asigurate . Declaraţia lunară privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj. al cărei nivel actual este de 6.2.fondul total de salarii brute lunare.

pentru cota individual de 6.venituri din salarii suprapuse impozitului pe venit.5% exercită profesii liberale sau autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente. . trimestrial.valoarea a două salarii minime brute pe ţară pentru persoanele care satisfac serviciul militar în termen şi pentru persoanele care execută o pedeapsă privită de libertate sau se află în arest preventiv. indemnizaţiile de şomaj şi alocaţiilor de sprijin şi pentru cota de 7% plătită de angajatori asupra fondului de salarii.venituri din agricultură şi silvicultură. stabilita potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator. .5% plătită asupra veniturilor din activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii liberale sau autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente şi asupra veniturilor din agricultură şi silvicultură.indemnizaţia de şomaj şi alocaţiile de sprijin. 72 . Plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate se face: lunar . care nu au calitatea de angajator.venituri din cedarea folosinţei bunurilor. pentru cota individuală de 6. venituri din dividende şi dobânzi şi alte venituiri care se suprapun impozitului pe profit. .5% plătită asupra veniturilor din salarii supuse impozitului pe venit.. Pentru cota de 7% Fondul de salarii realizat Termenul de plată.venituri din activităţi desfăşurate de persoanecare Baza de impozitar e Pentru cota de 6. . .

5% plătită asupra veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor.1.3. pentru cota individuală de 6.- anual. veniturile din dividende şi dobânzi şi altor venituri care se supun impozitului pe venit. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor bugetare 2. IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII 73 . 2.3.

Praktiker S. Compartimente societăţii Compartimentul resurse umane Compartimentul contabilitate Venituri din salarii Impozit din salarii Administraţia Financiară Banca Comercială Direcţia Generală a Finanţelor Publice Trezoreria judeţeană Sucursala jud BNR BNR centrală Trezoreria centrală Trezoreria centrală 74 .Salariaţii S.A.C.

2.3.2. IMPOZITUL PE PROFIT COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL Rezultatul brut al exploatării Profit Pierdere Impozit pe profit Banca Comercială Sucursala jud BNR Trezoreria judeteană BNR centrală Trezoreria centrală Trezoreria centrală 75 .

3. TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ Furnizorifacturi Clienţifacturi Depozit aprovizionare Depozit desfacere Jurnale de cumpărări Jurnale de vânzări Jurnal centralizat de cumpărări Contabilitate Jurnal centralizat de vânzări TVA deductibilă Balanţa de verificare TVA colectată TVA de plată Banca Comercială Trezorerie 76 .2.3.

IMPOZITUL PE CLĂDIRI S.2. Subiect suportator Biroul Salarii şi Decontări cu Bugetul Serviciul Financiar Declaraţie de impunere Ordin de plată Serviciul Taxe şi Impozite locale Bancă Trezorerie Înştiinţare de plată Bugetul Local 77 .C.3.4. Praktiker S.A.

subiect Suportator Birou Salarii şi Decontări cu Bugetul Serviciul Financiar Declaraţie de impunere Ordin de plată Bancă Serviciul Taxe şi Impozite locale Trezorerie Înştiinţare de plată Bugetul Local 78 .5.3.2. IMPOZITUL PE TERENURI S.A. Praktiker S.C.

3. Praktiker S.6. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT S. Subiect suportator Biroul Salarii şi Decontări cu Bugetul Serviciul Financiar Declaraţie de impunere Ordin de plată Serviciul Taxe şi Impozite locale Bancă Trezorerie Înştiinţare de plată Bugetul Local 79 .C.2.A.

şi Extras de cont Casa Judeţeană de Pensii 2.3.P. şi Extras de cont Trezorerie – O. şi Extras de cont Casa Judeţeană de Pensii 80 . CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT SERVICIUL PERSONAL – Fişe de pontaj. stat de salarii Birou financiar – contabil – Stat de salarii Banca ComercialăO.8.3.7. stat de salarii Birou financiar – contabil – Stat de salarii Banca ComercialăO.P. şi Extras de cont TrezorerieO.2.P. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI PENTRU ŞOMAJ SERVICIUL PERSONAL – Fişe de pontaj.P.

şi Extras de cont Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate 81 . şi Extras de cont Trezorerie – O. stat de salarii Birou financiar – contabil – Stat de salarii Banca ComercialăO. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE SERVICIUL PERSONAL – Fişe de pontaj.3.9.2.P.P.

Realizarea Veniturilor Bugetare. precum şi de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente.1 Termene de realizare a veniturilor bugetare. Termenele de plată. astfel: • • dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună. de către contribuabilii persoane juridice care au statut de microîntreprindere. cu excepţia instituţiilor publice. se virează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale. de către asociaţii. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii. 3. fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial. Contribuţiile sociale administrate de Ministerul Economiei şi Finantelor. 82 . stabilite potrivit legii. până la data de 25 inclusiv a lunii ianuarie a anului următor. precum şi pentru accesoriile acestora termenul de plata se stabileşte prin documentul prin care se acordă înlesnirea respectiva. care nu au prevăzute termene de plată. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din luna. acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului internelor şi reformei administrative şi al ministrului economiei şi finanţelor. anual.Capitolul 3. termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare. administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Pentru obligaţiile fiscale eşalonate sau amânate la plata. termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora. impozitele şi contribuţiile aferente veniturilor din salarii se platesc astfel: trimestrial. termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. după calcularea şi reţinerea acestora conform reglementărilor legale în materie. Pentru creanţele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevăzute termene de plată. Conform Codului de Procedură Fiscală creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează. Pentru creanţele fiscale.

3. în două rate egale. a anului respectiv. existente în sold în prima zi a lunii următoare depunerii cererii. şi anume perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere care nu a depăşit plafonul de 100. denumită luna de referinţă. Legiuitorul a dat posibilitatea de a efectua plata cu anticipatie a impozitului pe teren. Plăţile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor. datorat pentru întregul an de către contribuabili. cu termene de plata expirate până la data de întâi a lunii următoare emiterii acestuia. Certificatul de atestare fiscală se emite în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către contribuabil şi poate fi utilizat de contribuabil pe toata perioada lunii în care se emite. 83 .2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare. Există însă şi o excepţie de la această regulă. În certificatul de atestare fiscala se menţionează creanţele fiscale exigibile. până la data de 31 martie inclusiv. acestea au obligaţia să declare impozitele şi contributiile aferente veniturilor din salarii până la termenul de plata. trezoreriilor şi al altor instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată. Certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidenţă pe plătitor a organului fiscal competent şi cuprinde creanţele fiscale exigibile. stabilită prin hotărâre a consiliului local. Pentru acesta se acordă o bonificaţie de până la 10%. pâna la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. al clădirii şi al mijlocului de transport se plăteşte anual. Perioada fiscală pentru taxa pe valoare adăugată este luna calendaristică. Termenul de plată al impozitul/taxei pe teren. până la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.De asemenea.000 euro al cărui echivalent în lei se calculează conform normelor. În cazul impozitului pe profit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial.

în cazul în care termenul de plată se împlineşte în luna curentă. taxa. precum şi majorarea de întârziere datorată în luna curenta din grafic sau suma amânată la plată. precum şi obligaţiile fiscale curente de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii înlesnirii acordate. obligaţiile fiscale principale sau accesorii. în urmatoarea ordine: 1. astfel cum aceasta informaţie este transmisă prin mesajul electronic de plată de către instituţia bancară iniţiatoare. potrivit reglementărilor specifice în vigoare. • data înregistrării la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus şi anulat timbrele datorate(pentru obligaţiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile). taxe. 3. după caz. împreună cu majorările de întârziere datorate pe perioada amânării. data putând fi dovedită prin extrasul de cont al contribuabilului(în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară). sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat eşalonare la plată. înscrisă pe mandatul postal(în cazul plăţilor efectuate prin mandat postal). inclusiv majorări de întârziere. data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice. cu excepţia cazului în care s-a început executarea silită. de drept. contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat. atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul sau care este distribuită de către organul fiscal competent. sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat eşalonare. 2. până la concurenţa cu suma eşalonată la plata sau până la 84 . Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite. în ordinea vechimii. stingerea efectuându-se. În cazul stingerii prin plată a obligaţiilor fiscale.Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori. momentul plăţii este: • • • data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal(în cazul plăţilor în numerar) data postei. contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale. iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile. distinct pe fiecare impozit.

când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor. precum şi obligaţiile accesorii datorate pe perioada reorganizării. până la data confirmării planului de reorganizare. dupa caz. c) obligaţii fiscale datorate şi neachitate cu termene de plata între data deschiderii procedurii insolvenţei. când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor. pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil. precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii. b) sume datorate în contul ratelor din programele de plăţi a obligaţiilor fiscale. urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete. în ordinea vechimii. Prin compensare se sting creanţele administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget. cuprinse în planul de reorganizare judiciară confirmat. Creanţele fiscale administrate de unităţile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de la bugetele locale. 4. daca în plan s-au prevăzut calcularea şi plata acestora. obligaţiile cu scadente viitoare. în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative. pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organele competente. Pentru debitorii care se afla în situţie de insolventă ordinea de stingere este următoarea: a) obligaţii fiscale cu termene de plată după data confirmării planului de reorganizare. cât şi pe cea de debitor. până la concurenţa celei mai mici sume.concurenţa cu suma achitată. precum şi suma amânată la plata impreuna cu majorările de întârziere datorate pe perioada amânării. Compensarea creanţelor debitorului se va efectua cu obligaţii datorate aceluiaşi buget. până la stingerea integrala a acestora. În funcţie de vechime obligaţiile fiscale de plată se stabileşte astfel: • • • în funcţie de scadenţă. cât şi pe cea de debitor. Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia. până la concurentă celei mai mici sume. în ordinea vechimii. pentru obligaţiile fiscale principale. în funcţie de data comunicării. în următoarea ordine: 85 . la solicitarea contribuabilului. dupa caz.

bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. bugetul asigurărilor sociale de stat. fonduri comunitare. se va efectua compensarea până la concurenţa sumei de 86 . g) cele ramase dupa efectuarea distribuirii. Diferenţele de impozit pe venit de restituit mai mici de 5 lei vor rămâne în evidenţa fiscala spre a fi compensate cu datorii viitoare. 5. 3. de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune restituirea. în lei la cursul de referinţă al pieţei valutare pentru euro. d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale. În cazul restituirii sumelor în valută confiscate. În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligaţiile fiscale restante ale debitorului. h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reţinerile prin poprire. bugetul asigurărilor pentru somaj. în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care se dispune desfiinţarea executarii silite. după caz. pentru împrumuturi externe.1. comunicat de Banca Naţională a României. în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. fonduri structurale şi fond de coeziune. 2. fondul de risc pentru garanţii de stat. 4. e) cele de rambursat de la bugetul de stat. Există posibilitatea de restituire. Sumele de restituit reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente. 6. Prin excepţie diferenţele mai mici de 5 lei se vor putea restitui în numerar numai la solicitarea contribuabilului. b) cele plătite în plus faţă de obligaţia fiscală. aceasta se realizează conform legii. la cerere. f) cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii. c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul. debitorului următoarele sume: a) cele platite fără existenţa unui titlu de creanţă. bugetul de stat. urmând a se restitui atunci când suma cumulată a acestora depăşeşte limita menţionată.

până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. se datorează majorări de întârziere după cum urmează: • pentru anul fiscal de impunere majorările de întârziere pentru plăţile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului său. În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligaţii fiscale restante ale debitorului. diferenţa rezultată restituinduse debitorului. inclusiv. până la data trecerii în evidenţă separata. Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată. se va efectua compensarea până la concurenţa obligaţiilor fiscale restante. Modul de calcul al majorărilor de întârziere aferente sumelor reprezentând eventuale diferenţe între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere şi impozitul pe profit datorat conform declaraţiei de impunere întocmite pe baza situaţiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite initial. pentru impozitele. Se datorează majorări de întârziere după cum urmează: • • pentru impozitele. Majorările de întârziere se fac ca venit la bugetul căruia îi aparţine creanţa principală.rambursat sau de restituit. începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri şi bunuri urmăribile. taxele. taxele şi contribuţiile stinse prin executare silită. reprezentând impozitul pe venitul global. 87 . până la data de 31 decembrie. Pentru neachitarea la termenul de scadenţa de către debitor a obligaţiilor de plată. se datorează majorări de întârziere pentru suma datorată dupa corectare ori modificare. începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv. după caz. se datorează după acest termen majorări de întârziere.

3 Regularăzări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare. data stingerii este data la care se efectuează compensarea prevăzuta în actul normativ care o reglementează sau în normele metodologice de aplicare a acestuia.1% pentru fiecare zi de întârziere. 3. data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire. Nivelul majorării de întârziere este de 0. conform notei de compensare întocmite de către organul competent. la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală. inclusiv. începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere. pentru compensările din oficiu. În cazul în care în urma exercitarii controlului sau analizării cererii de compensare s-a stabilit ca suma ce urmează a se compensa este mai mica decat suma cuprinsă în cererea de compensare. Pentru obligaţiile fiscale stinse prin procedurile de compensare prevăzute de actele normative speciale. urmând a se face regularizarea majorărilor de întârziere în mod corespunzător. şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale. majorările de întârziere se recalculează pentru diferenţa rămasă de la data înregistrării cererii de compensare. astfel: • • pentru compensările la cerere. • în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate. majorările de întârziere se datorează până la data stingerii inclusiv. majorările de întârziere se recalculează. data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare. aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finantelor.• majorările de întârziere pentru sumele neachitate în anul de impunere se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora. data stingerii este data înregistrării operaţiei de compensare de către unitatea de trezorerie teritorială. 88 . În cazul creanţelor fiscale stinse prin compensare. • pentru compensările efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului.

Pe parcusrul execuţiei bugetare pot interveni diverse erori asupra stabilirii cuantumului materiei impozabile. în suma şi din contul debitorului înscrise în documentul de plată. organul fiscal. Cereare justificativă se adresează Trezoreriei. la baza de calcul sau asupra altor elemente tehnice ale impozitului. cu condiţia debitării contului acestuia şi a creditării unui cont bugetar.Există anumite situaţii în care creanţele fiscale administrate de Agentia Naţionala de Administrare Fiscala şi unităţile subordonate. se poate solicita restituirea unei sume care a fost vărsată necuvenit bugetului de stat. la cererea justificată. A doua situaţie constă în cazul în care sumele vărsate de către societatea comerciale sunt mai mari decât cuantumul stabilit. la cererea debitorului. va efectua îndreptarea erorilor din documentele de plată întocmite de acesta şi va considera valabilă plata de la momentul efectuării acesteia. sub sancţiunea decăderii. se poate cere societăţii comerciale suplimentarea acestora. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data plăţii. Fluxuri informaţionale generate de realizarea Veniturilor Bugetare 89 . Procedura de îndreptare a erorilor va fi aprobată prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. În cazul în care în urma exercitarii controlului s-a constat că sumele vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv.4. societatea poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate. 1. administrează creanţe fiscale. potrivit legii. O altă situaţie poate consta. Cele menţionate anetrior se aplică în mod corespunzător şi de către celelalte autorităţi publice care. care după ce este verificat se înregistrează într-un referat în care propunerea de restituire este fundamentată şi aprobată.

RTFC Iaşi Serviciul Fianciar Impozitul pe profit Impozitul pe salariilor Impozitul pe clădiri Taxa pe valoare adăugată Impozitul pe mijloacele de transport Impozitul pe teren Bancă Cerere justificată Decizie de restituire şi transferarea sumei de bani către bugetul vizat Serviciul impozite şi taxe locale/ Primăria Municipiului Iaşi Trezorerie Bugetul de stat Bugetul Local Suplimentare contului Exces = contul altor bugete Regularizări Organ Fiscal Bibliografie 90 .

Proces bugetar public.• Ştefura. Editura Universităţii « Alexandru Ioan Cuza ». Iaşi. Gabriel. 2007 • Legea 571 din 2003 privind Codul Fiscal din România • Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală 91 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful