Poluarea marilor si oceanelor

1 Mai 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email Articol de: Florescu Nevrie

Cuvantul poluare vine din latina si vrea sa desemneze o actiune prin care omul isi degradeaza propriul sau mediu de viata . Marea majoritate a definitiilor ce i s-au atribuit notiunii de poluare , subliniaza raportul dintre dreptul mediului si comportamentul uman . Potrivit consiliului O.C.D.E. ( 1974 ) , poluarea este introducerea de catre om , direct sau indirect , de substante ori de energie in mediu , care antreneaza consecinte prejudiciabile , de natura sa puna in pericol sau al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale . Deteriorarea mediului , desemneaza alterare caracteristicilor sanatatea umana , a vatama resursele biologice si ecosistemele , a aduce atingeri agrementelor , ori a impiedica alte utilizari legitime ale mediului . Potrivit legii 137/1995 ( L.P.M. ), poluantul reprezinta orice substanta solida , lichida, sub forma gazoasa sau de vapori sau sub forma de energie ( radiatie electromagnetica ionizanta , termica , fonica ) care , introdusa in mediu , modifica echilibrul constituientilor acestuia fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului , reducerea diversitatii si rezistentei biologice a ecosistemelor naturale si antropizate , afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii , toate aceste fenomene sunt cauzate in principal de poluarea apei , aerului si solului , supraexploatarea resurselor , gospodarirea si valorificarea lor deficitara ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului . Poluarea poate fi de doua tipuri :
• •

poluare naturala ; poluare artificiala . Noi ne vom ocupa in continuare de poluarea artificiala .

Poluarea artificiala Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane , sub influenta factorului antropic . Initial , produsele poluante erau putine , de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului ( bacterii si ciuperci ) . Pe masura dezvoltarii industriei , a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii , poluarea s-a extins , poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu , detergentii , pesticidele de sinteza , deseurile radioactive . Cand cantitatea de poluanti depaseste cantitatea de neutralizare a mediului , ecosistemele sufera un proces de alterare si de distrugere , rezultand zone lipsite total de viata .

I. Poluarea , in functie de natura poluantului , poate fi : a. fizica – produsa de zgomot ( poluare sonora ) , care poate fi :
• •

produsa de substante radioactive ( poluare radioactiva ) ; produsa de apa calda , praf , particule de carbune .

a. chimica – produsa de compusi gazosi din industrie :
• • •

ionii unor metale grele ; pesticidele folosite in agricultura ; detergentii .

a. biologica – rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni proveniti din fermentatii , eutrofizarea apelor . II. Poluarea dupa mediul in care actioneaza poluantii , poate fi :
• • •

poluarea aerului ; poluarea solului ; poluarea apei .

Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic atat pentru utilizarea directa pentru om , cat si pentru activitatea normala a biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor . Pana la inceputul sec. XX , cererea de apa , calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei , pareau probleme de importanta secundara . Insa, in a doua jumatate a sec. XX , populatia globului este intre 6 si 7 miliarde de locuitori , dintre care jumatate traiesc in mediul urban . Evident , nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii . Terra dispune de un imens volum de apa. Din suprafata planetei noastre , 510 milioane km2 , ceea ce reprezinta 70,8 % , iar uscatul , doar 149 milioane km2 , adica 29,2 % . Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata , volumul total al apei existente pe Pamant , este apreciat la 1.400 milioane km3 repartizat astfel : volumul total de apa dulce este doar de 37,8 milioane km3 si nu reprezinta decat 2,7 % din cantitatea de apa a globului . Pe langa aceasta , trebuie remarcat si faptul ca doar 0,46 % din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct , restul de 99,54 % se sustrage utilizarii imediate de catre oameni , deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera ( 0,04 % ) , ghetari si calote glaciare ( 77,2 % ) , apa lacurilor si mlastinilor ( 0,35 % ) , apele subterane si umiditatea solului ( 22,41 % ) si in cursurile de apa ( 0,01 % ); ea reprezinta doar 0,04 % din totalul apei dulci de pe glob. In total apa dulce disponibila , nu reprezinta decat 0,009 % din intreaga cantitate de apa de pe pamant . Asadar , raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine .

Influenta umana asupra oceanelor , variaza dramatic de la un ecosistem la altul . Cele mai afectate zone sunt recifele de corali , iarba marina , crangurile de mangrove , recifele si platformele stancoase . Cele mai putine afectate ecosisteme , sunt zonele cu fund malos si zonele de suprafata din larg . Poluarea afecteaza toate oceanele globului , dar apele de coasta sunt mai afectate decat cele din largul marilor , deoarece acolo exista , in prezent , mult mai multe surse de poluare , de la instalatiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens . De mai bine de doua decenii , degradarea mediului marin capata un aspect global , iar in unele zone , se intensifica in mod periculos . Amenintarea majora pentru sanatatea , productivitatea si biodiversitatea mediului marin , provine din activitatea umana desfasurata in zonele de coasta si insulare . Mai mult de 80 % din incarcatura poluanta provine din scurgeri , din evacuari ale activitatilor economice : industriale , agricole , turistice , orasenesti . Zonele de coasta si insulare reprezinta zone economice producatoare de materii prime , bunuri materiale si de interes turistic . Conform comisiei de experti in domeniul protectiei mediului marin ( GPA ) , valoarea totala a bunurilor si serviciilor din zonele ecosistemelor marine , este dubla fata de a acelora provenite din ecosistemele terestre de interior . Aproape un miliard de oameni locuiesc in mod curent in centrele urbane din zonele de coasta . Existenta lor depinde de sanatatea si productivitatea ecosistemelor costiere . Poluarea mediului marin , distrugerea habitatelor submineaza folosirea durabila a marilor , oceanelor si zonelor de coasta , afecteaza sanatatea umana prin contactul direct al populatiilor cu apele poluate sau prin consumul surselor nutritive marine contaminate . Oamenii vor folosi intotdeauna oceanele pentru recreere , extractia de resurse si pentru activitati comerciale . Scopul protectiei mediului marin actual , este sa facem aceste lucruri intr-un mod sustenabil , astfel incat , oceanele sa ramana intr-o stare de sanatate optima si sa continue sa furnizeze resursele pe care le dorim si care ne sunt necesare . Recunoasterea amenintarilor create de amplificarea poluarii marine , a condus la initierea in 1995 la Washington a Programului G.lobal de Actiune ( GPA ) pentru protectia mediului marin . Programul a apreciat existenta si manifestarea a noua categorii de surse poluante :
• • • • • • • • •

ape uzate de canalizare ; pesticide ; substante radioactive ; metale grele ; hidrocarburi ( produse petroliere ) ; nutrienti ; sedimente ( aluviuni ) ; gunoaie ( deseuri menajere ) ; alterarea fizica si distrugerea habitatelor .

In anul 2006 , oficiul de coordonare al programului GPA , a publicat un raport asupra starii mediului marin , raport in care se evidentiaza tendintele , masurile si progresele realizate in corelatie cu sursele de poluare mentionate si cu dezvoltarea economica in diverse regiuni ale OCEANULUI MONDIAL . Lucrarea elaborata in continuare , prezinta efectele comparative ale celor noua surse de poluare nominalizate de GPA in urmatoarea succesiune zonala :
• • • • •

OCEANUL ARCTIC ; ACEANUL ATLANTIC cu zona Caraibelor si zonele Africii de Vest , Centrale si de Sud ; OCEANUL PACIFIC cu zonele Asiei de Est ; OCEANUL INDIAN cu zona Asiei de Sud , zona Golfului Persic , zona Africii de Est ; MAREA NEAGRA

In limitele lucrarii si a literaturii consultate , nu au fost abordate zonele Atlanticului de Nord-Vest , de Nord-Est si Sud-Vest , zonele Pacificului de Nord si Centrale , a Australiei , coastele antarctice si Marea Mediterana , urmand ca acestea sa faca subiectul unor studii de perspectiva . Istoria cercetarii in domeniul poluarii marilor si oceanelor , este legata de cercetarea in general a Oceanului Planetar , astfel , majoritatea tarilor din zonele costiere si-au infiintat de-a lungul timpului diverse forme institutionale adecvate , la diverse nivele de organizare – institute , centre , statiuni si laboratoare de cercetari marine si oceanografice . Initial profilul activitatii acestora cuprindea cercetarea in domeniile biologiei , hidrologiei fizice si chimice , resurse marine si valorificarea acestora . Intre aceste formatiuni stiintifice s-au dezvoltat relatii de colaborare , mai ales la nivel regional , dar uneori acoperind si domenii geografice mai largi – de exemplu colaborarea stiintifica intre INCDM Grigore Antipa cu institutii similare din bazinul Marii Negre : Odesa , Sevastopol , Kerci , Batumi , Instanbul , Varna , cu Institutul de Oceanografie Monaco ( pentru Mediterana ) si Institulul Oceanografic de la Woodshole SUA – Oceanul Atlantic . Poluarea marina apare de-odata cu prezenta umana in zonele costiere , dar manifestarile pregnante apar in a doua jumatate a sec. XX . Diversitatea surselor de poluare , a efectelor acestora ca intindere si intensitate , au declansat semnalul de alarma care a condus , pe de-o parte la modificarea si adaptarea preocuparilor de cercetare la noile cerinte , iar pe de alta parte la intarirea colaborarii dintre formatiunile de cercetare care capata caracter institutionalizat in cadrul unor programe de cercetare regional , zonal , nationale si internationale . Exemplificativ in acest sens , este evolutia si diversificarea activitatilor de cercetare la INCDM Grigore Antipa Constanta . Initial , Institutul Roman de Cercetari Marine ( IRCM ) Constanta , a fost fondat la 30.03.1970 prin unificarea institutiilor de cercetare marina existente la acea data in

Romania . Aceasta se reorganizeaza in anul 1999 ca Institut National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa ( INCDM ) . Institutul este mostenitorul unei traditii marcata prin continuitatea de 80 de ani de oceanologie , plecandu-se de la anul 1926 , apoi 1932 , momente de infiintare a primelor institutii de cercetare marina create de prof. Ioan Borcea , respectiv prof. Grigore Antipa . In prezent , se constituie intr-o institutie nationala reprezentativa , avand structura pluridisciplinara si interdisciplinara . Institutul are ca obiect principal de activitate , efectuarea de cercetari fundamentale , aplicative , de dezvoltare tehnologica in domeniile ecologiei , protectiei mediului marin , oceanografiei , ingineriei marine , precum si al gestionarii resurselor vii din Marea Neagra si din Oceanul Mondial . Prin atributele conferite de actul de infiintare , INCDM este operatorul tehnic al retelei nationale de monitoring fizico-chimic , biologic , al apelor marine si de supraveghere a eroziunii costiere . Institutul are diverse sarcini in cadrul organismelor internationale UNESCO , CIESM , FAO , CGPM , CECAF , NATO , GEF , si ACCOBAMS . In domeniul poluarii si protectiei mediului , Institutul are programe complete :
• • • •

Monitoringul integrat al mediului marin si costier sub coordonarea MMGA ; Conservarea ecosistemului marin , promovarea utilizarii sale durabile ( MedC ) ; Protectia si dezvoltarea durabila a resurselor marine vii ; Radioactivitate si radioecologie marina ( AIEA / LRM Monaco ).

Colaborarea intre institute a facut posibila si realizarea suportului organizatoric si legislativ al luptei impotriva poluarii ca fenomen , ca manifestare si a efectelor sale , iar in acest sens se mentioneaza infiintarea in 1995 la Washintong a PROGRAMULUI GLOBAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARIN care a stabilit categoriile de surse poluante si de la care au decurs in continuare programele zonale , regionale si internationale de protectia mediului marin . SITUATIA ACTUALA – TENDINTE OCEANUL ARCTIC Fig. 1 Harta Oceanului Arctic

Temperatura medie in timpul iernii a apei variaza intre -20°C si -35°C.Marile Oceanului Arctic. cuprind o suprafata de 20 milioane km2 si le putem grupa in doua categorii. schimbul de apa e minim prin Stramptoarea Bering si extins in Marea Barent. la fel ca si zilele polare. noptile polare dureaza intre 2 si 4 luni. in fiecare vara linia de topire a ghetii se extinde progresiv spre nord. . aflate in vecinatatea Cercului Polar. Marile Arctice sunt acoperite de gheata care pot atinge 2 m grosime. Conditiile climatice severe caracterizeaza aceasta zona. Cea mai mare parte a anului . Prima categorie consta in ape specifice recifelor de corali . In functie de latitudine. datorita incalzirii globale. In zilele noastre . iar a doua consta in ape oceanice adanci. Marile Arctice sunt mari deschise.

Particulele transportate prin atmosfera sunt principala sursa de poluare. Datorita faptului ca temperaturile sunt atat de scazute. compusii volatili care condenseaza in atmosfera sunt absorbiti de particule si sunt dizolvati partial in apa si retinuti in gheata pentru o perioada indelungata. din rauri. 2. Poluant Infiltratii Efluenti Oceanul Arctic primeste metale grele din atmosfera . Metale grele Tabel. Oceanul Arctic poate capta poluantii atmosferici de la altitudinile mici. nutrientii. cu risc mediu de poluare sunt hidrocarburile si deversarile radioactive . metelele grele si degradarea fizica. Compusii organici Tabel.Marile Arctice sunt influentate la scara larga de aportul de apa dulce dinspre continent. Aceste metale reprezinta un risc major pentru regnul animal si vegetal .1. Sunt afectate de compusii organici in special animalele din nivelurile superioare ale lantului trofic . Comparatie intre anii 1994 si 2003 .HCH DDT DDE DDD PCB S-au inregistrat nivele relativ mari de poluare cu pesticide si poluanti industriali. Poluare cu substante organice persistente. Datorita scaderii temperaturilor. apa de la suprafata marilor din aceasta zona are temperaturi de sub 0 ºC. curentilor oceanici si aportului de ape de pe continent. Substante radioactive . Componente poluante din precipitatii si apele raurilor in zona de impact Kola . In cea mai mare parte a anului . Poluarea in Oceanul Arctic este datorata transferului atmosferic. sedimentele si deseurile. sedimentele de metale ajung in oceane si sunt transportate de acestea. acestea avand un risc mare. din schimbul interoceanic si din poluare locala. In Rusia din cauza ca minele si topitoriile sunt situate pe coasta. Poluarea ( valori medii/maxime ) sedimentelor de fund (ng/g ) in Golful Kola . iar cu risc scazut sunt : apa menajera. tone de substante organice si minerale in suspensie sau ca solutie. Hidrocarburi Cel mai mare risc este poluarea accidentala in urma extractiei sau a transportului hidrocarburilor. Aceasta. Golful Kola a-HCH ?. S-a determinat ca principalele surse de poluare sunt compusii organici. transporta anual peste 150 mil.

si dezvoltarii industriale. Ape menajere si nutrienti Acestea doua reprezinta un risc de poluare scazut datorita faptului ca aceasta zona este putin locuita. astfel in Oceanul Arctic acesti poluanti se descompun intr-o perioada indelungata . Totusi . Unele comunitati deverseaza apa direct in ocean in timp ce altele au locuri speciale pentru tratarea apei.O importanta sursa de poluare in trecut era deversarea de substante radioactive in apa. Deseurile sunt considerate a fi cea mai mare problema cu care se confrunta autoritatile in acesta zona. productivitatii si biodiversitatii mediul marin la nivel global. Riscul de poluare a crescut si aici ca urmare a intensificarii activitatii antropogenice . ZONA CARAIBELOR Fig. exista poluare. Temperaturile scazute determina o rata de descompunere scazuta. Vasta Regiune a Caraibelor si marea Insula precum si dezvoltarea statelor. reprezinta o mare amenintare asupra sanatatii. iar ecosistemele se mentin intacte. nivelului de trai scazut. Situatia este aceeasi in acesta zona. intensificarea activitatilor industriale si turismul continua sa creeze probleme infrastructurii prin aducerea de gunoaie. dar aceasta practica a fost stopata. Referitor la cele mai recente . in golfuri si in estuare . apa este curata . Coastele nisipoase si cele stancoase aduna cantitati mari de deseuri lemnoase ingreunand si navigatia in zonele respective. Activitatile antropice in regiunile de costa si insulare . Aceste sedimente compromit integritatea habitatelor si ameninta sanatatea comunitatilor. Cresterea populatiei. Mediul marin a fost contaminat radioactiv prin testarea armelor nucleare si prin dezafectarea flotei nucleare rusesti . de navigatie si de pescuit . Deseuri Existenta acestor poluanti reprezinta o problema mai ales pe coasta rusa a Oceanului Arctic. exploatarii excesive a resurselor naturale precum si defrisarilor produse in aceste zone. O alta problema o reprezinta cantitatile mari de butoaie de fier abandonate pe coasta.2. Sedimente Acestea intra in categoria problemelor locale si au o prioritate minima. Bazandu-ne pe analiza problemei poluarii . datorita activitatilor umane . in zonele indepartate de zonele de poluare.

De asemenea pescuitul excesiv afecteaza ecosistemul marin. Ca o nota estimativa se apreciaza ca numai din turism se genereaza 80 % din deseuri . Deversarile apelor netratate produc disfunctii grave la nivelul ecosistemelor. Densitatea ridicata a populatiei . Principala sursa de castig din aceasta zona o constitue agricultura prin exportul de babane si trestie de zahar. In cateva dintre aceste state . fitoplancton. Populatia totala din regiunea SIDS ( Caribbean Small Island Developing States ) este de 33. Ca rezultat al cresterii demografice . Marea Caraibelor are multe specii de pesti. de turisti au vizitat 12 dintre regiunile SIDS. iar in zona marii traiesc foarte multe specii de pasari. Descrierea biofizica Marea Caraibelor are o suprafata de 1.000 km2 si cuprinde multe complexe productive si biologice . alte ape reziduale care sunt transportate in mediu prin infiltarea in aerul atmosferic si in sol . in special in zona de coasta. mangrove. Deversarile Apele menajere reprezinta o importanta sursa de poluare pentru mediul acvatic si este privita ca principala cauza de degradarea a habitatelor si a distrugerii zonelor de coasta in Caraibe. densitatea demografica are un excedent de 200 / km2 si creste progresiv la 580 / km2 in Barbados. diverse ecosisteme cu recifuri de corali. poluarea produsa din activitatile oamenilor prezinta cea mai mare amenintare pentru mediul marin si de asemenea pentru sanatatea oamenilor.000 m3 de apa menajera netratata pe zi si procentul este in crestere datorita intensificarii turismului si a activitatilor industriale. 10 mil. agricultura. Acest fapt are influente negative asupra habitatelor naturale. Se estimeaza ca nivelul poluarii in aceasta regiune este de 80-85 %.8 mil. apele nefolositoare ajung in mediul marin si creeza principala sursa de poluare. precum si de la .79 %. industriale . de asemenea turismul joaca un rol important in dezvoltarea economiei. Populatiile urbane concentrate mai mult in zonele de coasta a cunoscut o crestere importanta in ultima decada atat in America Latina cat si in zona SIDS . Marile sectoare economice includ servicii industriale. De fapt . Conform cu Caribbean Tourism Association in anul 2004. de locuitori cu o crestere anuala de 0. Aceasta are in vedere deseurile provenite din activitatile agricole .date . cresterii ratei saraciei si a existentei unor sisteme de drenare si tratare a apei defectuoase. Unul dintre efectele generate de aceasta problema este cresterea numarului de alge care asfixiaza fitoplactonul si a numarului de bacterii care ajung in apa si afecteaza viata pestilor si sanatatea oamenilor… de exemplu in Portul Kingstom ajung aproape 30. toata acesta biodiversitate este afectata de factorii de poluare. lagune si plaje. poluarea ecosistemului acvatic include alterarea habitatelor naturale precum si intregul mediu din zona intinselor insule. al calitatii apei si a mediului acvatic in general. extractiile de petrol si gaze naturale. turismul.943.000-40. are trasaturi comune in aceste insule mari.

Aproape fiecare tara din acesta regiune a fost tinta activitatilor prin care s-au produs deseuri radioactive si chiar s-a constatat o crestere din 1991. precum si din mediul marin testat . Pe de alta parte . prin bacteriile pe care le-au luat din mediul acvatic. Bacteriile care se dezvolta pun grav in pericol viata oamenilor . dar si in Canalul Panama si reprezinta un mare risc de poluare afectand grav sanatatea oamenilor. producerea si folosirea ingrasamintelor . gasite in zona plajelor arata ca acestea nu corespund sub nici o forma standardelor internationale cerute pentru protectia sanatatii . Pb precum si alte metale periculoase au fost transportate pe distante mari prin aerul atmosferic. . Hg. In St Lucia . Substante radioactive Substantele radioactive constituie in continuare o mare problema pentru mediul inconjurator.1g/l a fost detectata in apele de suprafata de pe coastele Santo Domingo din Republica Dominicana .1 ng/l si dieldrin 4. dar si in viata marina din toate aceste tari. dar care afecteaza in mare masura padurile de mangrove din regiunea Mamiku si contine 0. industria chimica . plantelor si animalelor care traiesc aici. O concentratie totala de HCH 5.In 1995 . multe dintre ele sunt inca vulnerabile . DDT si DDE au fost descoperite in corpul pestilor dar si in mediul acvatic din bazinul raului Caroni din bazinul Trinidad. nivelul de pesticide din apa din sedimente . Desi unele dintre tari au adoptat programe impotriva riscului de poluare cu astfel de substante . aldrin. doar 395 dintre marile centre industriale neutralizau apele provenite din industrie.158 mg / kg diazinon. o contaminare mare cu pesticide ca dieldrin. le-ar putea pune viata in pericol . deci este un mare factor de poluare. Metalele grele sunt foarte persistente. Multe specii de pesti au murit dotorita practicarii ilegale a agriculturii si folosirii ingrasamintelor . ondosulfan. Metale grele Sursele de poluare cu metale grele a mediului marin provin din activitatile industriale si mai ales industria petrolului. Cd. s-a aratat faptul ca utilizarea pesticidelor este cauza producerii poluarii cu astfel de substante. Desi organocloridele au fost interzise in multe regiuni din zona SIDS . Materialele radioactive patrund in zona prin transportarea de catre navele care tranziteaza zona .navele care tranziteaza zona. Se. Ministerul Sanatatii din Bahamas a interzis cetatenilor sa consume anumite specii de pesti care . Portul Kingston si in sud-vestul Cubei. Urmele de deseuri provenite in special din apele menajere. se afla la nivelul minim detectabil . Studiile facute au aratat de asemenea si existenta “Aldrin. se considera ca inca mai sunt state care folosesc aceste substante ca ingrasamant. Cu. zonele de coasta din St Lucia . Zn . Substante poluante persistente In urma unor studii facute de catre cercetatori . existenta lor simtindu-se ani de zile in soluri si in aer. lindane” in sedimentele din Portland. Alte metale care polueaza sunt: As. in special in Marea Caraibelor .

Pb si Zn care reprezinta un mare risc pentru sanatatea si viata oamenilor . De exemplu . St Lucia. in Antigua si Barbuda . Prin eroziunea solului s-au creat pante abrupte care produc avalanse. Raurile transporta anual cca 300 mil. in multe cazuri este totusi dificil de a se face diferenta intre impactul poluarii prin activitatile marine si cele provenite de pe uscat .Cele mai mari centre industriale in zona SIDS sunt in Portul Harbour. De asemenea . In timp ce transportul de petrol pe mare reprezinta un mare risc de poluare si prin accidentele care se pot produce . exploatarea nisipului precum si constructiile din zonele de coasta . De asemenea . recifelor de corali . ajung cantitati mari de nutrienti si alte substante care afecteaza ecosistemul. dar si din activitatile casnice . Au fost descoperite cantitati mari de nitrogen in apele de coasta si in solurile din Regiunea SIDS . prin defrisari . au un puternic impact negativ asupra mediului. Materialele solide trasportate in aceasta regiune . din exploatarea excesiva a solurilor . duce la distrugerea multor vietuitoare si impiedica dezvoltarea vietii marine in conditii normale. Depunerea excesiva de sedimente este o consecinta a distrugerii padurilor de mangrove . s-a constatat si tulburarea apei care reduce activitatea recifelor de corali si a fitoplanctonului ca urmare a patrunderii slabe a luminii solare in apa . si St Vicent. apoi Aruba – Bahamas. regiune ce este de asemenea caracterizata prin traficul maritim intens si mai ales de tancurile petroliere ce cresc si mai mult riscul producerii unor dezastre . Depunerea de sedimente Deversarile precum si dizolvarea de materiale solide provenite din agricultura . au dus la eroziunea coastelor pe portiuni mari si la sedimentarea solurilor. Exploatarea nisipurilor au produs eroziunea plajelor si a devenit o mare problema mai ales in St Kitts. Golful Lisad (Trinidad). sunt datorate nivelului mare de sedimente. precum si dezvoltarea excesiva a algelor din apa si de pe stanci . Emisiile de metale grele provenite din activitatile industriale au crescut intre 1994 si 1996. In multe din tarile regiunii. Ca urmare a deversarilor apelor netratate corespunzator atat in mediul marin cat si in soluri . Pagubele produse habitatelor naturale . Factorul de risc este foarte ridicat in unele zone din aceasta regiune cum ar fi in Trinidad care este cea mai mare producatoare de petrol si gaze naturale. au dus la intensificarea depunerilor de sedimente. Nutrientii Deversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si afecteaza mediul inconjurator precum si circulatia apei in natura. biodiversitatea a avut foarte mult de suferit ca urmare a lispei de oxigen si lumina. Hidrocarburile Extractiile de petrol si gaze naturale sunt principalele cauze de poluare precum si prelucrarea lor . nivelul ridicat de tulburare a apei din zona de coasta . cu exceptia Fe. de tone de sedimente in Marea Caraibelor. Golful Havana.

a speciilor de pesti care constituie si hrana pentru populatie dar si asupra turismului. Pagubele produse habitatelor naturale prin eroziunea suprafetelor de coasta . hartie si alte materiale solide . s-a constatat ca in 1983-1985 si 1987 s-au transportat cele mai mari cantitati de particule de praf . in timp ce plasticul a crescut de la 4 % la 20 % in 2000 . are in vedere dezvoltarea algelor. cum ar fi de exemplu El Nino care transporta particule de praf de-alungul Oceanului Atlantic. Deseurile Marea varietate de activitati care se desfasoara in aceasta regiune. In Regiunea SIDS compozitia deseului solid continua sa schimbe tot mai mult structura substantelor organice. ceea ce a produs desertificarea si intensificarea climatului arid in Nordul Africii. utilizarea diferitor tipuri de nutrienti in agricultura care interactioneaza cu sarurile de amoniu si alti nitriti si care duc la dezvoltarea in ape a multor tipuri de bacterii . De asemenea dezvoltarea excesiva a algelor produce distrugerea habitatelor de corali si acest proces a inceput intre anii 1970 – 1980. deseurile sunt compuse din plastic . . sudul si in Antilele Mari. nu sunt suficiente pentru modificarea compozitiei deseurilor solide. Degradarea fizica si distrugerea habitatelor Padurile de mangrove . containere de metal . includ de asemenea si furtunile si cutremurele care se produc in zona. lucru care afecteaza grav dezvoltarea vietii marine. substantele nefolositoare sunt transportate in grupurile de mangrove . Zonele cu grad de risc ridicat in acest sens sunt estul regiunii. fitoplactonul precum si recifele de corali joaca un rol extrem de important in regiunea SIDS. Mecanismul prin care particulele de praf afecteaza biodiversitatea si mai ales habitatele de corali . si mai ales in zona de coasta . Conform celor mai recente date . Studiile recente au aratat o tendinta acuta de degradare a recifelor de corali .care este un filtru natural ce impiedica depunerea sedimentelor din apele dulci in apele marii . In general. Distrugerea acestor ecosisteme afecteaza iremediabil biodiversitatea si viata marina. in Trinidad si Tobago. Zona Caribbean SIDS nu dispune de un sistem adecvat de colectare a apelor uzate. ne-biodegradabile in mediul marin. Ca urmare . in canalele de drenare si de-a lungul cursurilor raurilor si ajung in cele din urma in zonele de coasta in apele marine. Distrugerea mangrovelor .De exemplu. Eroziunea solurilor produce pagube majore asupra mediul marin si se produce atat prin actiunile antropice cat si prin fenomenele naturale care se produc in zona . are ca rezultat aducerea de namol precum si alte materiale nefolositoare. iar generalizarea problemei deseurilor este o consecinta a cresterii populatiei dezvoltarii economice. a fitoplanctonului au un mare impact negativ asupra purificarii apelor dulci . anorganice si nebiodegradabile . sticla . cantitatea de deseuri menajere a scazut de la 44 % in 1980 la 27 % in 1994 . Metodele de care dispun autoritatile .

tarile din WACAF sunt foarte putin dezvoltate desi dispun de multe resurse naturale considerabile . Desi Insula Capului Verde face parte din Africa de Vest. deseurile provenite din activitatile industriale si menajere. urbanizarea . Cele mai importante zone industriale sunt localizate in regiunile de coasta producand astfel degradarea mediului prin factorii poluanti. Senegal. Cameron. poluarea plajelor. Guineea Ecuatoriala. Exista dovezi clare de degradare a mediului marin in special in regiunea Canary. Poluarea fizica e produsa ca urmare a dezvoltarii sistemului de habitate ca si pescuitul excesiv care afecteaza in mare masura biodiversitatea marina . Tarile care formeaza aceasta regiune sunt Angola. Cabinda. revarsarea fluviilor in ocean. cea mai recenta si de incredere informatie care ar putea fi folosita pentru evaluarea extinderii poluarii . industrializarea. Liberia. si distrugerea habitatelor naturale afectand speciile migratoare si pe cele nemigratoare . Burkina. Faso. Vorbind la modul general . Sierra Leone si Togo. Republica Africana Centrala. Stadiul de saracie este mai accentuat in zonele rurale ceea ce favorizeaza deplasarea masiva catre zonele urbane. Sisteme de canalizare si nutrienti . Niger. incluzand apele menajere. Chad. Deversarile de substante poluante provenite de la rafinariile de prelucrare a petrolului. este foarte greu accesibila la nivel national si regional. alimentare sau de la industriile de bere . Guineea . CENTRALA SI DE SUD Africa Centrala si Africa de Vest Intinderea regiunii include coastele si apele marine din partea de Vest si Centrala a Africii. Fig. Benin.Coasta de Azur. activitatile agricole si economice desfasurate in aceasta zona au ca rezultat exploatarea de catre om a zonelor de coasta. reduce calitatea apei in aceasta zona. mediul din largul oceanului prin emanarea pulberilor. Majoritatea populatiei traieste la un nivel ridicat de saracie care reprezinta principalul motiv al degradarii regiunilor marine si de coasta precum si a apelor dulci. agricole si de asemenea ale urbanizarii zonei de coasta . a limitat impactul asupra mediului marin . de la fabricile de textile. Demografia .AFRICA DE VEST . Mauritania. Principala problema cu care se confrunta regiunea este degradarea calitatii apei. Prin aplicarea acestui sistem agresiv de dezvoltare se produce principala sursa de poluare care afecteaza in mod continuu apele de coasta la WACAF . tarile (WACAF) de la Oceanul Atlantic la Desertul Sahara si de la malurile Lacului Chad si Angola la Senegal . aducerea de noroi. deseurile provenite din procesele industriale. Mali. Oricum. Congo.3. Tarile de coasta ale Africii de Vest si Centrale Degradarea calitatii apei rezulta din actiunile antropice. bazinul sau de drenare construit de oameni . ele incearca sa se apropie de noul sistem de industrializare. Nigeria.

Tabel 5. Nigeria a produs 280 de mil. Astfel . sunt aplicate rudimentar de catre oameni si in apropierea zonelor de locuit.Cele mai multe orase din zona de coasta a WACAF . Tabel 4. Astfel Scheren and Ibe a detectat in 2002 mari concentratii de metale grele in zonele de coasta ale regiunii WACAF acolo unde exista o mare aglomeratie urbana. au un sistem deficitar de canalizare. in aceste circumstante se utilizeaza termenul de apa verde si apa neagra. Neexistand un sistem eficient de prelucrarea a acestora . Metalele grele ce patrund in circuitul de producere a hranei . Studiile au aratat ca regiunea Leki Lagoon prezinta cel mai inalt nivel de poluare din acest stat . Tabel 3. se produc scurgeri necontrolate . exemplu . Apele folosite si apele uzate netratate care ajung in cateva orase de coasta din zona WACAF Oras – Tara Ape uzate din capitale( l/zi ) % ape uzate tratate Poluarea organica Desi cateva categorii de pesticide folosite in Africa sunt produsi chimici organici cu un grad inalt de pericol de infestare . Nivelurile tipice de poluanti cu metale grele din zonele lagunare din Guineea Cadmiu Hidrocarburi Crom Cupru Fier Mercur Magneziu Plumb Zinc .Nivelurile tipice de compusi organiclorini din zonele de coasta si in sistemul lagunar din regiune Aldrin Dieldrin Endrin Heptachlor Lindane DDT PCB Metale grele Cea mai importanta sursa de poluare cu metale grele sunt emisiile si deseurile provenite din procesele de industrializare. Aceasta ar putea fi o consecinta a dezvoltarii limitative a industrei cu exceptia statelor bogate . astfel incat termenul de sistem de canalizare este impropriu folosit. ” Scheren and Ibe” 2002 au raportat o semnificanta actiune de poluare cu organocloruri asupra sedimentelor din WACAF . de m3 de apa menajera in anul 2003 in conditiile in care nu dispune de un sistem eficient de canalizare . cauzeaza importante deficiente sanatatii persoanei. Gana si Nigeria reprezinta doua dintre tarile care produc astfel de apa “grey water” si “black water”. iar in unele cazuri aceste sisteme nici nu exista .

Mangrovele sunt capcane in calea depunerilor de sedimente . au fost distruse ca urmare a exploatarii petroliere . Tarile care fac parte din regiunea sudica a Africii Industrii mici . fisurilor produse in tevile de forare si infiltrarea acestora in soluri si deversarea lor in apa. Poluarea cu petrol este una dintre cele mai frecvente si cu efectele cele mai nocive. muntilor si lagunelor. de tone pe sezon) sunt transportate in principal din desertul Sahara si Sahelian si depozitate in apropierea marii si in regiunile din jurul oceanului Atlantic. afecteaza apele. Activitatile miniere din zonele de apa din apropierea coastei .Totalul estimativ de deseuri solide si namoluri provenite din industrie si din gospodarie in zona Portului Harcourt (tone/an) Industrii medii si mari Africa de Sud Fig. O estimare recenta arata ca mai mult de 50 % din regiunile cu mangrove din Nigeria . infiltrarea apei precum si colectare apei din canale. Morales .. trebuie avut in vedere si amenintarile emanatiilor aparute ca urmare a exctractiei si asocierea cu impactul negativ pe care il are asupra ecosistemului. Tabel 6. modificarea vegetatiei precum si a mangrovelor. Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor in regiunea de coasta WACAF . datorate . zonele de locuit din apropierea coastei si de asemenea si alte regiuni care nu sunt producatoare de petrol . precum si extractiile de petrol sunt principalele surse de poluare cu hidrocarburi.4. in 1979 noteaza ca o mare parte din sursele se sedimente de pe langa rauri sunt transportate si depozitate la scara larga de catre vanturile desertice care aduc particulele de praf. Sedimentele Dinamica si marimea fluxului de sedimente antrenate in regiunea WACAF nu sunt foarte bine cunoscute . modificand de asemenea sistemele hidrologice . scurgerile petroliere. este foarte obisnuita in special in vecinatatea raurilor. Este evidenta eroziunea malurilor. Mari cantitati de vapori de praf (13mil.In acord cu multitudinea de beneficii pe care o aduce dezvoltarea industriei petrolului . in principal. Exista o stransa legatura intre depunerea de sedimente . Fiind purtate de curentii marini. alterarea fizica a solului si distrugerea habitatelor .

majoritatea pupulatiei din Angola s-a mutat catre coasta oceanului Atlantic unde si-au construit locuinte de-a lungul zonei de coasta .5.Fig. 20% din populatia totala locuieste in capitala tarii Luanda. . exista aglomeratie urbana si in alte orase de coasta . Angola Ca o consecinta a razboiului civil . de asemenea .

Pontetialele riscuri asupra mediului sunt: • • • • poluantii organici biodegradabili produse de uzinele de prelucrare a pestelui in Walvis Bay. Fig. ceea ce determina orientarea populatiei sa se deplaseze catre zona de coasta a marii . are o agricultura foarte putin dezvoltata . dintre Luderitz si muntele Orange River .6. este probabil principala activitate responsabila de modificarea habitatelor si de unele pagube produse de-a lungul coastei Namibiei .Cu o clima predominant semi-arida . Fig.7. poluarea cu petrol asociata cu traficul navelor in Walvis Bay si Luderitz. Africa de Sud . Namibia Riscurile poluarii din zona de coasta a Namibiei este in general scazuta si pana in prezent reprezinta principala veriga de dezvoltare a zonei de coasta. accidentele de deversare a apelor menajere . Forarea de pietre pretioase din zonele de coasta si marine . regiunea de coasta din sudul Angolei . deseurile si scurgerile provenite din canalizari ale navelor care acosteaza prin porturi.

deversarile unor produse provenite din industrie sau alti factori care provin din atmosfera. apele reziduale sunt tratate si de obicei refolosite . Cabinda care au avut o dezvoltare importanta in ultimii 10 ani. sistem de canalizare impropriu. atat infrastrusctura cat si sistemele de canalizare sunt defectuoase. nu sunt supuse unui sistem de neutralizare.Principalele riscuri de poluare marina sunt: • • • transporturile maritime si posibilele accidente care pot avea ca rezultat deversari de produse chimice sau alte produse care pot afecta mediul marin. In alte regiuni este ridicata problema contaminarii apei ducand la limitarea calitatii apei si avand efecte negative asupra turismului . Deversarile apelor menajere precum si cele provenite din alte activitati industriale . In Namibia . ajungand in mediul marin in vecinatatea Luandei precum si in zona altor orase de coasta cum ar fi: Benguela. Lobito. . data fiind starea accentuata de saracie . Sisteme de canalizare In Angola . Fiind o zona unde apa nu abunda . Zonele amenajate pentru plaja din centrele urbane din Africa de Sud cum ar fi Cape Town si Durban sunt atent monitorizate de autoritatile locale. poluarea mediului marin provenita din deversarile apelor menajere nu este atat de consistenta intru-cat densitatea populatiei nu este foarte mare de-a lungul coastei.

In Namibia . De asemenea . aflat in partea nordica a Angolei . unii poluantii sunt introdusi in mediul marin in principal prin activitatile care au loc in porturi dar . Volumul estimativ a fluxului de substante nefolositoare deversate in mediul marin in Sudul Africii Felul Volum estimat (milion m3/an ) Poluantii organici In sudul Africii . Metale grele si hidrocarburi Activitatile care au ca obiect metalele grele si petrolul afecteaza in egala masura mediul marin. In sudul Africii . transporturile fluviale si cele maritime . Nutrientii Principala sursa de poluare cu substante anorganice . unde exista invazie de tantari . agricultura este principala cale de indeletnicire si probabil cea mai importanta sursa de trai . este considerat singura cale de navigatie in Republica Democrata Congo si prin urmare reprezinta un factor mare de poluare dar . cresc factorii de poluare. nivelul de trai este destul de scazut si riscul de contaminare cu substante pesticide este mai redus decat in Namibia . In Angola . ape care contin impuritati de hidrocarburi si petrol. nitrogenati si fosfati .Tabel 7. iar mediul marin e afectat in principal de utilizarea ingrasamintelor. principalele activitati care duc la alterarea mediului marin prin exploatarea acestor resurse sunt: • • • apele provenite din activitatile industriale. in zonele bazinelor de colectare a apei de langa rauri . unde datorita urbanizarii . ape menajere provenite din zonele puternic urbanizate. totusi nu se poate vorbi despre pagube considerabile de-a lungul coastei. este dificil de cuantificat in prezent care ar fi pagubele produse prin transportul continuu de petrol si metale grele . se utilizeaza substante pentru combaterea lor. in regiunile subtropicale ale Africii de Sud . asupra mediul marin din Africa de Sud include: . Raul Congo . In Angola rafinariile de petrol si alte alte activitati petroliere sunt localizate in numeroase locuri de-a lungul coastei si sunt considerate importante surse de poluare cu metale grele si hidrocarburi. substante care afecteaza mediul marin .

Modificarea mediului in functie de cresterea deversarilor cu nutrienti este prezentata in tabelul 8. practicarea unei agriculturi destul de agresive. 8. etc. deversari . se poate vorbi de un grad de poluare mai ridicat. Pe langa factorii naturali de eroziune cum ar fi furtunile si interventia antropica duce tot la astfel de actiuni. datorita cresterii numarului de locuitori . prelucrarea intensiva a pestelui. apele provenite din industrie. Aceasta particularitate se evidentiaza in timpul sezonului uscat. Modificarea mediului in functie de cresterea deversarilor cu nutrienti Felul Depunerea estimativa de nutrienti (tone/an) Depunerea de sedimente Aceasta actiune a mediului include: navigatia fluviala . factorii de poluare actioneaza diferit pe regiunile din Africa de Sud . sursa de poluare cu nutrienti este mult mai puternica datorita sistemelor de canalizare care evacueaza apa cu impuritati provenite de la rafinarii sau alte activitati industriale . dar pe de alta parte .• • • sistemele neperformante de canalizare. 16 fabrici in Walvis Bay si 7 in Luderitz devarsa nutrienti in mediul marin . In Namibia . releva ca printre alte rauri si Raul Congo este totusi destul de putin poluat in ceea ce privesc nutrientii. ceea ce afecteaza destul de grav conditiile de viata subacvatice. pentru a-si procura mijloacele de trai . . motiv pentru care poluarea cu nutrienti nu afecteaza in mare masura mediul. astfel incat in Angola precum si in alte orase de coasta . eroziunea solului este considerata a fi principala cauza de degradare fizica si de distrugere a habitatelor. Miscarea nutrientilor este demonstrata prin cresterea excesiva a unor plante ce formeaza fitoplancton in estuare. Cauzele sunt legate de dezvoltarea excesiva a populatiei care . Fiind o zona semi-arida . navigatie fluviala si exploatarea bazinele de acumulare pentru agricultura. cand apele raurilor se aduna in estuare si nivelul de nutrienti creste si persista timp indelungat . actioneaza negativ asupra mediu in general si asupra mediul in special . multe rauri din Africa de Sud sunt condamnate reducand stratul de sedimente in mediul marin . Studiile recente facute de World Commission on Water for the 21th Century . Desi exploatarea pestelui in aceste zone este foarte mare. practica necorespunzatoare a agriculturii duce la cresterea depunerii de sedimente in mediul marin . defrisarea terenurilor care duce la eroziunea solului . Asa cum am mai discutat . Activitatile agricole nu se practica la scara larga. Tabel. lucuitorii sunt oarecum dependenti de industria pestelui. Degradarea fizica si distrugerea habitatelor In Angola . mai mult decat in zonele adiacente mediului marin.

debitele raurilor au scazut foarte mult. Industrializarea rapida si cresterea economica au modificat semnificativ mediul in aceste . 9. apele deversate care provin de la activitatile industiale nu pot fi neutralizate. OCEANUL PACIFIC Asia de Est Fig. Marile Asiei de Est Marile Asiei de Est cuprind marile din vestul Oceanului Pacific: Marea Galbena. In regiunea Africa de sud principalele cauze ale degradarii mediului sunt : • • • • cresterea populatiei care foloseste o agricultura defectuasa. navigatia excesiva si lipsa de organizare a autoritatilor. Marea Celebes si Marile Indoneziei. rezervele de apa sunt foarte limitate si afecteaza sistemul ecologic .Datorita climei . Marea Sulu. Marea Chinei de Sud . sistemele de drenare a apei sunt depasite. Marea Chinei de Est.

in Perna conform studiilor din regiune. Majoritatea poluantilor provin din surse de pe uscat. au fost descoperite sedimente de sulfati si hidrocarburi de gudron. Tabel. De asemenea vopseaua antivegetativa folosita pentru nave este toxica pentru moluste si pentru larvele acestora . In majoritatea tarilor. Tabel. Mediul Marin Coasta si mediul marin din regiunea de est a Asiei se confrunta cu trei mari pericole: • • • poluarea. Surse de poluare si contributia lor in mediile acvatice in cateva tari din Marea Chinei de Sud : ( I: inalt . de geologia coastei. In Indonezia centrelele nucleare se folosesc cu scopul de a conserva zacamintele de petrol si de gaz si pentru a inlatura pericolele poluarii datorita folosirii acestora . 9. In Asia de sud-est. determinand astfel pierderea diferitelor specii . mai mult de 60 % din habitate au fost modificate. modificarea coastei datorita turismului si constructiilor urbane.mari. 10.Cu. Vom vorbi in special despre prima categorie din cele enumerate mai sus. M:mediu. S:slab ) Sursa Cambodgia China Indonezia Malaezia Filipine Thailanda Vietnam Ape menajere Nivelul de tratare a apei menajere in aceasta regiune este scazut. dar exista doar cazuri izolate. dependente de gradul de actiune al valurilor. in special in Malaezia si Thailanda. incluzand fertilizatorii si pesticidele. . Poluanti organici Poluarea datorata agriculturii si acvaculturii este considerata a fi a doua categorie importanta de poluare in aceste regiuni.Pb si Zn (µg/g). ceea ce demonstreaza utilizarea recenta a acestor substante. astfel cantitati mari de apa menajera netratata este deversata in mediul marin. pericol direct asupra mediului ecologic prin pescuitul excesiv si extragerea necontrolata a resurselor. Raportul de concentratii de Cd. Cantitatea de apa menajera creste o data cu cresterea populatiei si a urbanizarii .in Midia. Locatie Greutate baza Cd Cu Pb Zn Substante radioactive Nu exista foarte multe informatii recente legate de acest tip de poluare. atat din surse de pe uscat cat si de pe mare.

De asemenea si de pe continent poate exista o astfel de poluare datorata densitatii populatiei. Cererea de petrol de tarile selectate ( barili/zi ) Tari 1993 2000 2005 Cresterea anuala ( % ) . o sursa importanta de poluare este poluarea cu hidrocarburi de la bordul navelor. exploatarilor miniere si gradului mare de industrializare in zonele de coasta . In Stramtoarea Malaca au fost raportate 490 de accidente maritime in perioada 1988-1992. in special cadmiu. Mercurul industrial. in urma lor rezultand cantitati mari de deversari de hidrocarburi. In Japonia . Hidrocarburi In Asia si in Oceanul Pacific . care daca ajung in organism pot provoca boli grave. S-a gasit mercur in diferite specii de mamifere marine . In Thailanda.Metale grele O mare cantitate de metale grele provine din apele care strabat Vietamul si care se varsa in ocean. Anual au loc 150-180 de incidente maritime urmate de poluare cu hidrocarburi. nichel si cobalt. 11. in concentratie mare . Acestea contin metale grele. ajungand astfel in mare. Tabel. sau in locurile de incarcare sau descarcare a acestor tipuri de nave. anual aproximativ 9 milioane de baterii sunt aruncate in mediu. Sunt raportate frecvent pete de hidrocarburi deversate accidental de-a lungul rutelor de navigatie ale navelor petroliere. reprezinta un pericol pentru organismele din Golful Thailandei. In Thailanda s-au instalat cel putin 5000 de containere unde se pot recicla bateriile si telefoanele mobile. cea mai intalnita forma de poluare a mediului marin este cea cu hidrocarburi.

Thailanda si Vietnamul aduc 636. filtrele din zonele de coasta nu pot face fata in neutralizarea acestora .Nutrienti Zonele agricole.840 tone de nitrogen in zonele de coasta. precum si zonele urbane produc o cantitate mare de deseuri organice astfel . China. Raurile care strabat Cambodgia. Malaezia. .

500 milioane de tone de reziduuri. Defrisarile excesive din Indonezia. s-a inregistrat doar in zonele costale si in estuarele Filipinelor si Thailandei. pantele abrupte si a eroziunii solurilor. sub forma de namol. in special in ariile unde se deverseaza cantitati ridicate de reziduuri menajere si cele rezultate din activitatea agricola.022 de Rauri Rauri de coasta Mekong 4.840 Total fosfor 303 255 3.768 507 7.044 636. 1.050 8. dar in momentul de fata .936 Total Nitrogen 1.In 1999 . In general. Marea Bohai si Marea Chinei de Est au fost deversate 1. se dispune de foarte putine date cu privire la cantitatea de sedimente ce intra in sistemul acvatic.224 Marea Chinei de Sud Sedimente Sedimentele constituie un poluant major in regiune .137 58. in Marile Asiei de Est . 12.084 894 340. in Marea Galbena.64 China Guangdong 566.602 130. nitrogenatii si fosfatii din cateva rauri care se scurg in zona sudica a Marii Chinei Tari/rauri BOD Cambodgia Lacul Tonle-Sistemul 6. precipitatiile abundente.385 Quangxi 57. eutrofizarea marina majora . Malaezia.202 .668 Hainan 140 Thailanada 299. Impactul eutrofizarii este in special vizibil in zonele cu o redusa circulatie a apei .015. se face in aceasta regiune datorita unor factori ca : miscarea placilor tectonice. Filipine si Thailanda contribuie la accentuarea eroziunii in aceste zone. Se discuta urmarirea maselor de nutrienti pentru a se putea explica deplasarea acestora atat orizontal cat si vertical pe rutele navale dintre Vietnam si Filipine. Distributia inegala a populatiei in zonele costale a dus la o deversare inegala a poluantilor in zonele costiere. Doua treimi din totalul mondial de sedimente depozitate in ocean . Circulatia nutrientilor (tone/an) din regiunea BOD. dintre acestea cei mai importanti poluanti fiind nitratii si fosfatii. Tabel.

deversari ce provin de la facilitati industriale si urbane.2 18. Vietnamului si Filipinelor produce anual 66 de milioane de tone de deseuri solide.4 3. Deseurile de provenienta terestra sunt produse de deversarile necontrolate a acestora in rauri sau canale.6 2.3 % dupa greutate 48. s-a demonstrat ca daunele asupra vietii marine.0 0. Compozitia deseurilor colectate de pe plaja din NE Asiei Materiale colectate Plastic Poliestiren Sticla/ceramica Alte obiecte Hartie Metale Cauciuc Panza % dupa numar 72. depasesc cu mult profitul ce se obtine in urma acestei operatiuni. Acestea sunt purtate pe distante mari de vanturi si curenti.2 1. Malaeziei.6 1.5 3. Chinei. Tabel 13. Chiar si schimbari mici in ceea ce priveste cantitatea de lumina ce ajunge pe fundul marilor poate influenta modul si felul de crestere al vegetatiei marine.5 2.2 1. Thailandei. Deseurile plutitoare sunt poluantii principali ai marilor din aceasta zona .7 11.7 5. deseurile din apele Asiei de Est. sunt in general produse de activitatile acvatice ce implica nave comerciale. produse de sedimentele rezultate in urma deforestarii. de pescuit. Populatia ce locuieste in zonele costale ale Cambodgiei.7 0. Ca in orice alta parte a lumii.8 21. Indoneziei. Deseurile Deseurile plutitoare contituie o problema majora la nivel global. o acoperire de lunga durata are ca finalitate moartea acestora.9 4.Depunerile de sedimente afecteaza in special zonele coralifere si intinderile subacvatice de ierburi marine. Diferite specii de corali pot supravietui dupa ce au fost acoperite de un strat de namol cateva ore sau chiar cateva zile pentru exemplarele adulte dar . de pasageri.9 . In urma unor calcule . a platformelor petroliere si a crescatoriilor de peste. Al doilea efect pe care il au asupra intinderilor de apa este diminuarea vizibilitatii si prin urmare a cantitatii de lumina si la adancimea la care ajunge aceasta. fiind intalnite in zone izolate departe de o sursa evidenta de provenienta.

In marile Chinei de sud cele mai importante surse de poluare sunt deversarile. Linia tarmului este schimbata continuu de catre escavarile facute pentru a extrage nisip.Alterarea si distrugerea fizica a habitatelor. Din mai multe motive.13. exploatarii necontrolate. 20 pana la 25 % din numarul total de specii de alge marine au avut de suferit in urma produselor rezultate din industria de extragere si prelucrare a petrolului si a gazelor naturale. Aceasta se produce in cazul fenomenelor naturale cum ar fi: furtuni puternice sau cutremure. dar si din pricina modificarilor costale cum ar fi: construirea de diguri. intregi habitate sa dispara si unele specii sa migreze spre alte zone. OCEANUL INDIAN Asia de Sus Fig. Zone intinse sunt folosite pentru cresterea algelor marine utilizate in industria alimentara sau farmaceutica distrugandu-se astfel ecosistemele existente in acele zone. Acest lucru face dificil de prevazut modificarile mediului marin. canale. conflictelor aparute. Asia de Sud . reciclari si imbunatatirea sistemelor de tratare a apelor menajere . datele si informatiile despre sursele de poluare din aceasta regiune sunt insuficiente si incomplete. faleze sau porturi. In unele cazuri s-a intamplat ca din cauza furtunilor puternice si a tsunami-urilor . a industrializarii. pietris sau alte materiale necesare in industria constructiilor. Zonele acoperite de mangrove sunt distruse pentru a se face loc fermelor piscicole. De-a lungul ultimilor ani s-au facut progrese in protejarea integritatii ecologice a mediului in aceasta zona prin minimizarea deversarilor. Datorita urbanizarii rapide. marile din Asia de Est au devenit puncte de interes in lupta impotriva poluarii.

Ei isi asigura existenta exploatand zonele de coasta si apele teritoriale . a agriculturii. Principala sursa de poluare a coastei si a apelor marine din regiunea Marile Asiei de Sud este reprezentata de densitatea si repartitia inegala a populatiei . caracterizeaza toate tarile din aceasta zona. Aceste tari au trasaturi comune si anume saracia si suprapopulatia . factorii sociali mai putin dezvoltati si dependenta mare fata de resursele naturale . religioasa . Aproximativ 500 milioane de oameni traiesc cu cu un venit de mai putin de 1 $/zi . In plus putem spune ca nu exista un sistem legislativ clar de colaborare si de reglementare a problemei poluarii . etnica si diferentele de limba contribuie la scaderea nivelului social economic pentru majoritatea tarilor. Nivelul ridicat de poluare marina este asociat si cu saracia . Densitatea demografica ridicata . . In plus.4 mii de milioane de locuitori aproape jumatate din populatia globala . cresterea numarului populatiei . diversele forme de instabilitate politica .Tarile care constituie regiunea Marile Asiei de Sud ( MAS ) au o populatie de 1. Dezvoltarea agresiva a activitatilor industriale. nivelul scazut de salarizare sunt factori specifici pentru fiecare tara si au ca rezultat producerea poluarii . veniturile scazute .

. India. a demonstrat inca o data cat de nociva a fost interventia antropica asupra mediului . . parti ale subcontinentului Indian . Marea Bengal si Arabian Sea precum si partea de nord-est a Oceanului Indian .1 mii de milioane de tone de noroi si deseuri in aceste zone care au avut un impact semnificativ asupra habitatelor de fitoplancton si a recifelor de corali . care prezinta o mare nepotrivire de marime si densitate. Pakistan. caracterizeaza toate tarile din aceasta zona. Au fost elaborate diferite puncte de vedere cu privire la deversarile provenite din activitatile industriale din zona de coasta si la impactul antropic. Maldive este constituita din insulele de corali . .deversarile. Tsunami din 26 decembrie 2004 care a afectat serios Sri Lanka .Principalele probleme care au fost identificate si cu care se confrunta in momentul de fata in regiunea ( MAS ) sunt : .sistem legislativ defectuos. Apele marine din sudul Asiei Regiunea SAS ( South Assian Sea ) include parti din Marea Bay . organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale au inceput sa joace un rol din ce in ce mai important in diminuarea poluarii. si Sri Lanka . dezvoltarea scazuta a indicatorilor si marea dependenta a oamenilor pentru resursele naturale . Aceste probleme au fost studiate de catre guvern. India si insulele Maldive . Recent societatea civila . Numarul mare de locuitori si nivelul ridicat de saracie in care traiesc sunt cauze importante pentru poluarea mediului. . Pe langa toate acestea si sistemele politice defectuase. diferentele religioase si etnice duc catre un nivel socio-economic foarte scazut in aproape toate zonele.hidrocarburile . . .sedimentele .alterarea fizica si distrugerea habitatelor naturale . in urma carora s-a depistat existenta substantelor toxice persistente si s-a elaborat o lista cu prioritati pentru diminuarea efectului poluarii . Acest eveniment natural a dus la transportarea 1.ingrasaminte agricole. Cea mai mare sursa de poluare mediului marin si a mediului inconjurator provine de la aceste tari . Densitatea demografica foarte mare. ca de altfel si apele maritime invecinate din Bangladesh .

contaminarea pestilor si a vegetatiei marine. De exemplu . Cele interne provin de la spitale care ridica un mare risc de contaminare cu diferite boli transmisibile 12. Deversarile Deversarile sunt una dintre cele mai semnificative dintre factorii de poluare afectand mediul marin si zonele de coasta. in foarte multe cazuri.28 15. ape care alimenteaza reteaua de alimentare cu apa pentru populatie. diminueaza grav numarul speciilor de pesti. apa contaminata care se devarsa in mare .70 0. tratamentul de neutralizare a pei este inadecvat . De asemenea duce la cresterea cantitatii de nutrienti din jurul centrelor urbane.80 98. Cu exceptia catorva regiuni . Organizatiile guvernamentale si-au expus punctele de vedere cu privire la limitarea efectelor poluarii si chiar au fost stabilite unele prioritati . afecteaza intreg ecosistemul .30 1. tsunami din 26 decembrie 2004 care a afectat foarte grav Sri Lanka. Cu atat mai mult . Din nefericire. Datorita nivelului scazut de trai . Tabel. iar cantitatea mare de nutrienti favorizeaza dezvoltarea bacteriilor si a algelor daunatoare. Depunerile zilnice de gunoi din SAS Tara Bangladesh India Maldive Pakistan Sri Lanka Deseuri : Resturile solide si molozul marin In regiunea SAS . Apele deversate contin varietati de substante toxice sau nebiodegradabile ceea ce face tratarea acestora mult mai costisitoare . avand un puternic impact negativ din punct de vedere ecologic.80 . apele deversate nu sunt numai apele menajere.Principalele activitati ale oamenilor sunt industra si agricultura . a recifelor de corali. India si Maldive demonstreza inca o data cat de nociva este actiunea omului asupra mediului inconjurator. nu exista sisteme specializate de drenare a apei si de neutralizare a acesteia. Adevarata problema exista in cazul deversarilor de ape netratate sau tratate necorespunzator care provin din industrie sau alte activitati de acest fel si care patrund in apele curgatoare. 14. Deversarile prezinta cauza imbolnavirii populatiei. deseurile solide apar din activitati interne si industriale. si creste riscul de imbolnavire al oamenilor. degradarea fitoplanctonului. fenomenele naturale de asemenea anvergura fiind declansate de defrisari si afectand sedimentele marine . prin poluarea apei.

650 tone/zi.. India si Pakistan fiind cele mai mai mari exportatoare de cereale din lume. comertul cu peste si alte activitati desfasurate in larg pentru multe tari si mai ales pentru tarile care traiesc din comertul cu peste si din turism.66 1. cealalta parte este aruncata la intamplare in zonele deschise.1 2. cea mai mare cantitate de deseuri solide la nivel modial provine din regiunea SAS si este estimata la 11.1 0. De altfel .86 0.83 0. Aceasta problema cu care se confrunta regiunea .2 2.65 0.31 4.60 0.96 8. afecteaza grav dezvoltarea economiei .prin contact. Autoritatile au implementat programe care sa duca la eradicarea poluarii .05 3. Karachi 3.Procentajul compozitiei de gunoi din Karachi si Kolkata Felul de Gunoi Frunze Hartie Haine vechi Metale Sticla Obiecte folositoare Materiale compostabile Umezeala Iarba uscata si paie Cojile de la nucile de cocos Carbune Cenusa Ceramica Pietre Piele Plastic Oase Ingrasaminte agricole In regiunea SAS se practica agricultura la cel mai inalt nivel.18 3. In ultima decada cultivarea excesiva a terenurilor a dus la ceea ce duce la folosirea la nivel inalt a produselor chimice pentru tratarea solurilor . Tabel 15.38 6. Doar o mica parte din aceasta cantitate este insa colectata si depozitata corespunzator.6 0.42 .5 18. Foarte multe programe au ridicat problema diminuarii riscului de poluare in acesta regiune si combaterea acesteia prin eliminarea surselor.2 52 43.1 Kolkota 13.08 33.58 6.6 7.

in mediul marin prin rauri si prin transportul din atmosfera. Deversarea de substante care contin nutrienti in asociere cu practicarea excesiva a agriculturii . un numar foarte mare de pesti au murit din aceasta cauza. de inclinatia solurilor. Odata patrunse in mediul marin . Pesticidele solubile sunt mult mai periculoase intru-cat . pentru a-si obtine mijloacele de trai . de drenare . Nutrientii Cresterea economica a dus la schimbarea drastica a tehnicilor traditionale utilizate in aceasta zona. . Dezvoltarea agriculturii a fost foarte rapida . nitritii ajung in atmosfera prin circulatia vehiculelor si de pe alta parte intra prin deversarile din sistemele de canalizare.reducera biodiversitatii marine. ele pot ajunge mult mai repede in apele marii. Frecvent inundatiile care au loc in zona Subcontinetului Indian transporta importante cantitati de pesticide in apele marii. ierbicidele si fungicidele) sunt excesiv folosite in acesta regiune in special in agricultura. distrugerea habitatelor perturba posibilitatea de reproducere a pestilor si acestea duc in egala masura la scaderea turismului . limitand de asemenea circulatia apei in natura.dezvoltarea excesiva a algelor care reduce cantitatea de oxigen pentru pesti. Compusii chimici patrund de-a lungul intregii coaste. afectand astfel mediul marin. De asemenea . Zona de coasta se confrunta cu cresterea populatiei care . . sanatatea oamenilor si hrana asigurata de mare.schimbarea structurii vietii acvatice. de structura biofizica a terenurilor. aceste substante se acumuleaza in apele raurilor si chiar in apele marine din regiunea de coasta . de totalul vegetatiilor acoperite. . este principala cauza a perturbarii ecosistemelor din acesta zona . iar fertilizarea solurilor este principala sursa de poluare cu nutrienti in zona de coasta in special. consecinta fiind degradarea grava a mediului marin.Practicarea agriculturii duce la acumularea unei cantitati mari de nutrienti care contin compusi nitriti si fosfati. Pesticidele Pesticidele ( insecticidele. Efectele pesticidelor din mediu sunt influentate de substantele chimice utilizate si de cantitatile aplicate. Consecintele sunt : . Nutrientii patrund in apele marine prin doua cai si anume: nitrogenatii intra in mediul marin prin depunerile din atmosfera. exploateaza terenurile si actioneaza ireversibil asupra factorilor naturali. pesticidele sunt foarte toxice si afecteaza viata organismelor.

rafinariile din zona de coasta . . tone de titei. In Bangladesh si India mai mult de 50 % din polurea produsa de petrol in mediul marin provine de la numeroasele nave fluviale . si se fac in mod neadecvat. Petrolul si hidrocarburile Desi tarile din regiunea SAS nu sunt mari producatoare de petrol si gaze naturale. o data estimativa ar fi ca prin aceasta regiune se transporta circa 500 mil. Principalele surse de poluare in acest sens sunt: -circulatia vehiculelor si celelalte servicii . . activitatile desfasurate in zona genereaza o cantitate mare de hidrocarburi care . fabricile .000 mil. cand dintr-un tanc petrolier s-au deversat in mare 27. pana la aplicarea exacta a lor . Pulberile de petrol si gaze naturale emanate sunt destul de rar intalnite aici. regiunea Gange-Brahmaputra-Meghna (GBM) este a doua din lume din punct de vedere hidrologic . .transportul navelor . ecosistemelor si asupra speciilor de plante. Activitatile nemonitorizate si ilegale care au loc in aceasta zona . dar cu toate acestea in anul 2003 un incident grav s-a petrecut Karaki. O contributie majora la poluarea mediului marin cu substante petroliere o are si navigatia tancurilor petroliere. situatia ramane defectuasa .barcile cu motor . . Dupa Amazon . Extractiile de petrol si gaze naturale continua .activitatile petroliere care implica consumul de petrol . de tone de petrol anual. animale si pesti si este in principal consecinta emanatiilor pulberilor de petrol produse prin accidentele maritime. Bangladeshul este principalul producator de gaze naturale . Impactul poluarii cu petrol este destul de grav asupra sistemului ecologic. .procesul de prelucrare a titeiului pentru obtinerea petrolului . Sedimentele Regiunea SAS primeste o mare cantitate de sedimente din intreaga lume. Oricum informatiile referitoare la efectele negative pe care aceste substante le au asupra mediului marin nu sunt foarte bine stiute. totusi . mediului marin . de asemenea patrund in mediul marin .Desi s-au luat masuri de limitare a riscului. autoritatile au implementat un sistem de legi care sa duca la stoparea contaminarii apelor marine. . duc la deversarea unor substante sub forma de smoala .

De aceea . In aceasta tara . se practica foarte mult agricultura si astfel foarte multe suprafete de padure au fost defrisate. mangrovele care s-au extins in Sri Lanka impiedica depunerea de sedimente si formarea solurilor in jurul coastei. degradarea regimului hidrografic . Sedimentele care se deverseaza in Golfuletul Bengal prin sistemul GBM constituie cea mai mare depunere de sedimente din lume. la toate acestea contribuind activitatile pentru obtinerea de cherestea. De exemplu . productia naturala de hrana. estuarele si lagunele nu prezinta o importanta economica foarte mare. Brutah. in regiunea SAS. in aceasta zona exista nevoia de de a se cunoaste modalitatile de conservare a resurselor de apa potabila. Sedimentele creeaza habitate marine cum ar fi mangrove. Distrugerea magrovelor este o problema serioasa in Bangladesh India si Pakistan. Pakistan sunt semnificative. ele se devarsa impreuna cu substante de tratare a solului in rauri si apoi in mare. India si Nepal si se revarsa in Golful Bengal . au condus la dezvoltarea activitatilor mai ales in zona de coasta . formeaza o importanta sursa de nutrienti. extinderea lor pe suprafete mari sunt foarte folositoare. mangrovele din Bangladesh. Dagradarea fizica si distrugerea habitatelor Distribuirea si semnificatia ecosistemelor de coasta . India. sedimentele nu se pot consolida.Marimea bazinului de drenare a apei este de 1. prin cresterea cererii de materiale in special nisip pentru constructii care au dus in timp la subtierea stratului de sedimente marine avand un impact ecologic asupra mediului marin .75 mil. Aceasta influenteaza dinamica de coasta si chiar duce la producerea unei mici activitati seismice. km2 si colecteaza apele provenite din Bangladesh. Dezvoltarea agresiva a economiei in India si mai multe niveluri modeste din Bangladesh si Pakistan . In regiunile inalte de munte dar si pe dealuri . biodiversitate si de asemenea reprezinta o bariera naturala impotriva degradarii zonelor de coasta . aducerea de sedimente poate cauza grave probleme asociate cu inundatiile si ridicarea albiilor raurilor . precum si alte activitati de acest fel practicate de om . turism. difera de la o regiune la alta . zone de noroi si plaje. Pe de alta parte . In aceasta situatie . India si Pakistan impart raul Indus care se varsa in Marea Araba. expune solul si duce la ridicarea nivelului raurilor prin depunerea de sedimente. aceasta demonstrandu-se in timpul ciclonilor si a tsunami-ului din 2004 . In contrast. defrisarile in special in zonele montane . Habitatele formate prin depunerea de sedimente contribuie sub multe forme la dezvoltarea economica a tarii. . Magrovele necesita o mica cantitate de apa pentru dezvoltare. Aducerea de sedimente in mare .

contin compusi organici si anorganici . dintre care si substantele sintetice si chimice transformate in mod natural . Golful Persic . Zona Golfului Persic Fig. dioxine.14. diferite tipuri de pesticide si alte substante organice si anorganice . hidrocarburi. Foarte multi dintre compusi persista pe o perioada indelungata in mediul acvatic si afecteaza organismele marine si implicit sanatatea oamenilor care consuma hrana din mare (peste) . care constituie o sursa de poluare . Substante toxice Substantele toxice . Alti factori poluanti sunt metalele grele. Principalele surse de poluare cu substante toxice sunt emisiile de gaze de la fabrici dar si deversarile rezultate in urma activitatilor industriale. globalizarea si schimbarea tendintelor au agravat impactul antropogenic asupra habitatelor marine .Un studiu facut de Institutul International de Oceanografie arata ca .

a sistemelelor de pompare al apei uzate. Distributia ( % ) generatoarelor centralelor electrice din Regiunea Marina ROPMyyyyyE. Sursele de poluare si impactul asupra mediului marin : Hidrocarburile si alti produsi chimici . Irak. Aici exista 20 de mari centre industriale care reprezinta un mare rol pentru mediu . ROPME este o zona foarte vulnerabila in ceea ce priveste poluarea ca o consecinta a modului lor de viata. Iran. scurgerile provenite din industrie. In plus centralele energetice cauzeaza poluarea termica. in special cele provenite din industria petrochimica si cea provenita de la rafinariile de petrol este semnificativ. Odata cu dezvoltarea industriei si prin cresterea populatiei s-a produs un proces rapid de urbanizare astfel incat 40 % din totalul populatiei de aici traieste in zonele de coasta ale marilor. Emiratele Arabe Unite.15.Fig. Regional Organization for the Marine Environment (ROPME) – Organizatia Nationala Pentru Protejarea Mediului Marin include Golful Persic . Arabia Saudita. o zona imprejmuita de 8 state: Bahrein. adancimile mici ale apelor care asigura alimentarea populatiei si de asemene . exista multe surse de poluare. Drenarea si imbunatatirea pemanenta a terenurilor pentru agricultura afecteaza grav factorii de mediu . Impactul pe care il are scurgerea apelor uzate (sistemul de canalizare). Qatar. iar modificarea nivelului de salinitate si incalzirea apei marii este o consecinta a incalzirii globale. Oman. Kuweit. Emisiile de gaze produse de centrale produc modificarea grava a aerului atmosferic .

. s-au petrecut in zona ROPME unde mai mult de 10 mil. La nivel national s-a constatat ca in Kuwait . La nivel regional . nave comerciale si porturi . au fost facute de multi oameni de stiinta in ultimele 2 decade. pedepse pentru cei care nu le respecta. cu adoptarea si implementarea a altor regulamente mondiale cum ar fi: Convention on Oil Pollution Preparedness. Oman si Qatar . Odata cu ratificarea MARPOL 73/78 . sunt totusi la scara mica comparativ cu scurgerile de petrol provenite de la spargerea conductelor subacvatice care sunt mult mai frecvente. and Cooperation (OPRC). precum si de la platformele petroliere si de gaz din largul marilor. Convetion on Civil Liability for Oil Pollution Damage ( CLC ). Response. declararea zonei RSA ca “zona speciala” . cat si in zonele plajelor si de-a lungul regiunilor de coasta. 25 de astfel de incidente au fost raportate in zona RSA. Intre 1998 si 2002 . fitoplanctonul si la pescuit. uzinelor de prelucrare si transportului de nave petroliere care tranziteaza aceasta zona. Impactul negativ a fost resimtit de mangrove. poluarea petroliera din transport . (Hinrichsen 1996). operatiuni offshore si activitati de incarcare-descarcare din porturi . Aceste implementari trebuie insa sprijinite de o legislatie solida care sa prevada clar . Trebuie specificat . ca desi RMS a luat hotararea de a declara RSA Zona Speciala a Marii ( Special Sea Aria ) . incluzand zonele de coasta si zonele din largul marilor. RMS sprijit de ROMPE . Aproximativ 2 mil. Incidentele poluarii cu petrol provenite din surse externe . Exista o nevoie urgenta de a stabili pierderile din terminalele petroliere si de a proteja mediul marin de la operatiunile de descarcare a petrolului din tancurile petroliere . Au fost stabilite exact regiunile care au factor mare de poluare si cele care au risc mai redus. recifele de corali . de barili de petrol sunt emanati in mediul marin anual de la deversarile cu apa infestata de la tancuri . Rezultatele au fost publicate in rapoarte internationale. Analizele marine privind petrolul si alti compusi hidrocarbonati in diferite zone ale RSA . ROPME s-a afiliat cu Atomic Energy Agency pentru eliminarea contaminarii cu substante. tone de substante au fost deversate de-a lungul anilor. coordoneaza impreuna cu IMO fata de ratificarea Conventiei de la MARPOL .Zona marilor RSA este considerata a fi zona cu cel mai inalt grad de poluare cu petrol si alte hidocarburi din lume. continua . Impactul pe care l-a avut poluarea cu petrol a putut fi observat atat in sedimentele marine si viata subacvatica. Aceasta se datoreaza in principal instalatiilor petroliere din largul marilor care foreaza petrolul . in regiune s-au luat masuri pentru protejarea mediului marin de poluare cu petrol precum si alte forme de poluare. este ridicat . Studiul a fost facut pe 35 de state din regiune . 6 dintre cele 20 de contaminari care au avut loc la nivel mondial. Conform cu SOMER Oil Spill Intelligence Report . programele de monitorizare au aratat ca nivelul de petrol si hidrocarburi din apele teritoriale si sedimente .

dragarea. Rapida crestere a turismului si a navigatiei influenteaza aceasta regiune. a schimbarii cursului raurilor . se caracterizeaza prin sedimentele de nisip . Distributia ( % ) a productiei centralelor privind desalinizarea . Eufrat . s-au distrus multe specii de pesti de apa dulce .Fig. drenarea mlastinilor. reptilelor precum si la distrugerea altor habitate ecologice cum ar fi mangrovele . distrugerea habitatelor datorita alterarii fizice. Eroziunea coastei este evidenta in unele parti ale regiunii si este rezultatul unui proces natural si duce la schimbarea liniei de tarm. iar curentii slabi limiteaza fluxul si refluxul. De asemenea . in plus se gasesc corali si depuneri de piatra. Dragarea si umplerea terenurilor ar putea duce la distrugerea habitatelor de coasta. au contribuit semnificativ la micsorarea bancurilor de pesti care constituiau hrana pentru pasarile migratoare. pasari . Fig. Karun si Hileh. In plus. mamiferelor. Procentul de petrol exportat din zona maritima a Golfului Persic Degradarea fizica Pagubele fizice si distrugerea de habitate este principala problema din aceasta regiune.17.16. Partea nordica si estica a regiunii este caracterizata de sedimentele de noroi care sunt aduse de Tigru . Multe proiecte de dezvoltare din acesta zona au dus la imbunatatirea unei suprafete mari de coasta. Degradarile fizice si distrugerea habitatelor marine au impact negativ asupra recifelor de corali si bancurilor de pesti. Apele sunt putin adanci . bancurile de stridii . Partea vestica si sudica .

autoritatile au adoptat un sistem de legi prin care s-a hotarat tratarea apei folosite si refolosirea ei. Cantitatea totala de apa menajera care se deverseaza in mediul marin tratata sau netratata variaza intre 750-950 mil. . Pentru limitarea consumului de apa . ape provenite din activitati industriale si indirect prin aducerea de ape poluante de catre rauri. m3 /an .Sistemele de canalizare Deversarea apelor se face pe doua cai si anume pe calea directa prin deversarea de ape menajere.

sase dintre ele functioneaza la capacitatea de 8. sunt principalele surse de poluare cu compusi din atmosfera. tone in intreaga regiune . fosfati. tone in Emiratele Arabe Unite si 90. sunt emanatiile de gaze produse de rafiinarii. ROPME a realizat o statie de monitorizare prin satelit . In apele teritoriale ale Kuweitului cantitatea de nitriti. arata un studiu pentru perioada 1986-2004 . Cele mai semnificative insa . dar totusi inaltul nivel de productie industriala din zona raurilor din partea de nord si de est produc un oarecare risc. cantitatea de nutrienti este destul de redusa .In Kuweit aproximativ 70 % din apa tratata este deversata in mare. Nutrientii In Regiunea RSA . O imagine recenta a studiului arata cresterea planctonului in nordul si estul regiunii RSA . O alta problema importanta o reprezinta amenajarea plajelor prin limitarea actiunilor dezorganizate. Centralele energetice au de asemenea un impact important asupra mediului marin. care detecteaza activitatile care au loc in zonele de coasta si efectele lor asupra mediului marin.6 mil. fosfati si silicati este destul de scazuta .000 m3 /zi ca si in Oman .1 mil. insa factorul de poluare este destul de ridicat datorita activitatilor intensive care se desfasoara aici . au dus la luarea unor masuri si adoptarea unor planuri pentru conservarea si protejarea mediului marin . din activitatea de prelucrarea a petrolului . Analizele si interpretarile acestor date si comparatia cu alte date existente . precum si de la motoarele autovehiculelor . Compusii din atmosfera Instalatiile industriale. Fe . Exista centrale de tratare a apei nefolositoare . Eforturile de curatire si protejare a plajelor apartin voluntarilor. Activitatea centralelor produc emantii de substante toxice: Cu . Deversarile prin rauri sunt o alta sursa de poluare. m3 este deversata in mare. Unele state au implementat deja programe pentru protejarea mediului marin . Cei mai toxici nutrienti in aceste zone sunt amoniacurile si nitritii. centralele producatoare de energie. iar marea parte din apa tratata este folosita la irigatii in activitati industriale . platformele petroliere si petrochimice. de tone de apa/an . Emisiile de carbon variaza intre 5. Fiecare stat are propriul sau sistem de drenare si tratare a apei . Ni . incluzand rafinariile de petrol .000-15. iar 0. Zn uleiuri .5 mil. .Aceste centrale genereaza aproape 29 mil. o alta imagine arata modificarea biologica a algelor in apropierea Qatarului care ar putea fi atribuita deversarilor de ape poluante in aceasta zona .250 m3 /s . In anul 2003 . tone in Iran cu un total de 177. Raurile sunt localizate in special in partea de nord si de est a regiunii RSA cu un debit anul de 3. Aceste deversari afecteaza grav calitatea apei in zonele de coasta si viata marina .25 mil. spre exemplu .

Substante radioactive Substantele radioactive patrund in mediul marin direct sau indirect . Valorile variaza de la o regiune la alta .O alta sursa de poluare in RSA . Metalele grele Poluarea cu metale grele a mediului marin se face prin emisia de substante prin activitatile industriale .000 tone de SO2 a fost emanat in Kuweit prin arderile masive de petrol care au durat aproape 7 luni . V. prin diferitele programe de monitorizare. au fost descoperite in zonele puternic industrializate si in unele porturi. Cd. TBT. ca rezultat a activitatii umane in toate sectoarele si include poluarea energetica. Bahrein si UAE . Pu. Un nivel ridicat al concentratiei de metale grele . Africa de Est Fig. s-a constatat existenta unor concentratii de Cs. Cr. Cam 20. O mare cantitate de Cd a fost detectat in corpul pestilor in zona de sud a Oman si o cantitatea insemnata de Hg in musculatura speciilor ce servesc ca hrana pentru pestii carnivori. RSA a fost afectata indirect si de razboaie precum Razboiul din Golf si din Irak in care o mare cantitate de petrol a fost distrusa . prin cele provenite de la centralele energetice . S-a constatat existenta unor compusi de Cu. si Ag rezultata din activitatile industriale . In Arabia Saudita au fost raportate cantitati relative mari de Cd.Po in sedimentele colectate din Kuweit . asa cum SO2 a trecut in mediul marin. mercur. prin compusii din aer si cei adusi de vant. Regiunea Africii de Est . Din 1994 . transportul de substante radioactive reprezinta un mare risc pentru sanatatea oamenilor si asupra mediul inconjurator. Ni. 18. testele nucleare si alte teste medicale . arsenic. iar gazele provenite din arderi au fost emanate in atmosfera. Cu. Alte activitati cum ar fi . centralele de desalinizare. insa fiecare in parte este un mare risc de poluare si afecteaza grav mediul marin si toate ecosistemele. prin prelucrarea titeiului pentru producerea combustibilului. operttiunile militare. o reprezinta furtunile de nisip (praf) care vin din aproape toate directiile si care de asemenea afecteaza mediul marin in timpul ultimelor doua decade . Informatiile despre substantele toxice radioactive nu sunt foarte multe in aceasta regiune.

Astfel. nivelul ridicat de saracie 42-70% duce la o medie de viata de 42-48 ani . are mult mai multe estuare decat zona de nord. Localitate Coliformi ( nr/100 ml ) E. Mombasa in Kenya si Mogadishu din Somalia. pe cand in regiunile semiaride. mai ales pentru tancurile petroliere . 530mm-1140mm) la Somalia (250mm-375mm) si crescand in zonele cu altitudine mare. Tabel. Supravietuirea depinde de exploatarea resurselor naturale care sunt insuficiente comparativ cu nevoile populatiei. cantitatea de apa deversata este mult mai mare de . Patrunderile de apa si in aceste zone au format mici porturi naturale care pe parcurs s-au transformat in mari porturi cum ar fi Maputo in Mozambic. In ceea ce privesc ploile. zona de sud . a Lagunelor si a Parcurilor Marine. Media de deseuri calculate in zonele urbane din Golfuri . 16.Regiunea are un climat arid si semiarid cu poli care cad descrescator de la zona de nord Mozambic (aprox. Toate cele 4 tari au aderat la Esclusive Economic Zone in legatura cu Conventia Natiunilor Unite privind Legea Apelor Marine. densitatea este mai ridicata fata de cea care traieste in zonele care nu au iesire la mare. Somalia 1.1 mil.95km3. si malnutritia 22-31%. De asemenea in aceasta regiune . raurile se deverseaza in ocean in proportie mai mica in regiunile aride .8-4. Populatia care traieste in zona de coasta este de cca 15. mortalitatea infantila este de 76131/1000 nascuti vii. in partea de nord Kenya.9-106 km3. circulatia maritima are un rol important asupra mediului fizic dar si asupra mediului marin .. traficul naval este foarte dezvoltat. de locuitori . in partea de sud . Dar es Salaam in Tanzania. ceea ce favorizeaza si existenta zonelor forestiere si a padurilor de mangrove. Coli ( nr/100 ml ) . 2.

400 69. Media de deseuri calculate in apele adiacente zonelor rurale de coasta din Tana si Raul Sabaki. nutrientii.5 22 Tabel. prin dezvoltarea economica . Toate acestea afecteaza in egala masura ecosistemele.525 1. .Tudor creek Kilindini creek Mtwapa creek Bambari Marine Park Borehole waters 1. pastoritul. sociala si industriala. Coli ( nr/100 ml ) Africa de Est cuprinde statele riverane Kenia . ceea ce duce la scaderea drastica a debitelor raurilor.703 1. Kenia Localitate Coliformi fecali ( nr/100 ml ) Tana : Ungwana BayKipiniSadanaTanaKilifi 19 13 10 12 Sadaki : NgomeniMambrui 16 3 4 4 3 2 E. petrolul si hidrocarburile . principalele surse de poluare sunt : deversarea apelor prin sisteme neadecvate de canalizare.5 362 12. sursele de apa sunt insuficicinte practicandu-se irigatul excesiv . Principalele surse de poluare a mediul marin Asa cum se stie . are o clima semiarida spre arida. 17. poluarea cu metale grele . Cele mai intalnite activitati care afecteaza mediul sunt agricultura. navigatia si activitatile din porturi . Somalia si Tanzania. mineritul. Data fiind si clima arida .8 690 55 18. Marea majoritate a polpulatiei traieste in mediul rural si deci principala activitate o reprezinta agricultura si pastoritul. sanatatea populatiei. sedimentele si exploatarea excesiva a resurselor naturale. Mozambic . industrializarea. Aceasta regiune este o linie de coasta care are circa 6845 km. fie lispsesc in zonele joase . In general . ploile sunt fie torentiale in zonele mai inalte . Fiecare dintre aceste activitati are rolul ei in degradarea mediului marin. urbanizarea . cea mai mare importanta cauza de poluare o reprezinta actiunea omului asupra mediului.

Populatia care s-a deplasat catre zonele urbane practica activitati care tin de industrializare. Zonele urbane sunt cele mai mari centre care deverseaza ape in zonele de coasta si care a luat amploare ca urmare a cresterii populatiei .5-15. - .25-0. Ungwana si Mombasa Malindi ( Munga (Kamau 2001 ) and others 2002 ) 10-13 4. Compusi organici Studiile cantitative au demostrat existenta unur compusi organici poluanti in Mwevura si in alte zone in 2001 si a unor reziduuri atat in sezonul uscat cat si in cel umed. cea mai mare sursa de poluare cu metale grele este industria manufacturilor . iar cand acestea sunt umplute se golesc.9-14.8 1. Datorita sistemelor de canalizare defectuoase sau lispei unui sistem care sa neutralizeze apele cu deseuri .545 10-32 - 20-27. ecosistemul marin si din jurul coastei este grav afectat ajungandu-se in unele zone la disparitia multor specii de plante si animale. activitatile maritime din porturi . Concentratia de metale grele in solurile din diferite golfuri si ecluze in Tana si Bazinul Raului Athi Galana Metale Golful grele Makupa .25-1. Metalele grele Studiul privind existenta metalelor grele in aceasta regiune este inca deficitar . cum ar fi microorganisme. localizate in Msimbazi si Kizinga River.0-14.3 (5. pe coastele Dar es Salaam. Deversarile sunt colectate in niste gropi speciale de colectare . Mombasa( Ot eko 1987 ) Cd 0. 18.01-0.7 (0.7 10-81.9-26 Mn Fe - 90-2. Sistemele de canalizare Apele evacuate sunt incarcate de compusi chimici si biologici.34 Golfurile Makupa Ecluzele si Malindi.8 Golful Mak (Golful Tud (Mwashote ) 0. nutrienti.Mombasa (Everaarts and (Williams and Nieuwenhuize 1995 ) others 1996 ) 0. Conform UNEP/FAO . Pb - 0.2 Solurile din zonele Solurile de pe de coasta Kenya maluri . Tabel.8-111. 13. Concentratia acestor compusi a fost detectata la nivel inalt atat in perioadele ploioase cat si in perioadele de seceta .0-427 - 63. pesticide si alti compusi toxici proveniti din industrie . insa nivelul de dezvoltare este foarte scazut .

47 0. au aratat ca poluarea cu petrol este foarte mare in aceasta zona si se extinde prin vaporii de aer si afecteaza in egala masura si plajele .in sezonul umed se constata o scadere a nivelului de nutrienti in aval de gura golfului . . fisurile produse prin depunerea de sedimente .11 0. ceea ce demostreaza ca fluxurile raurilor modifica sursa de nutrienti .429 5. Recordurile de deversari de titei in zona portului Mombasa Anul 1972 1973 1988 2005 Nutrientii Aceste substante afecteaza mediul marin prin emisia de nitrogenati si compusi de fosfor care provin in special din deversarile din zonele urbane. Cele mai ample studii privind poluare cu nutrientii s-au facut in ultima jumatate a decadei .(µM-P ) Deversari de titei ( tone ) 1. Gazi Mangrove Bay in sezoanele ploioase si secetoase. Tabel.1 - Hidrocarburile Poluare cu hidrocarburi se datoreaza in special sistemelor defectuoase de exploatare a titeiului si prelucrarea fara respectarea normelor de securitate.Concluziile la care s-a ajuns au fost urmatoarele : .177 200-1.(µM-N ) PO4 3.23 KidogoweniSezon NH4+ (µM-N ) NO3.19.47 0. iar nivelul nutrientilor este similar cu cel din Creek Mounth exceptie facand silicatele .000 150 2. ingrasaminte. Mombasa .54 6. Nivelul de nutrienti din Raurile Mkurumuji si Kidogowent deversati in zona rurala a Kenyei .79 0. Rapoartele organizatiilor care au facut cercetari in domeniu .4 26.5-114 69.9-294.4-24.Zn Cu 311 84 2-117 3-42 3. Tabel. 20.82 .100 5.in sezonul uscat nu s-a observat modificarea nivelului de nutrienti in zona urbana a estuarului Tudor Creek.0-283 1.0-1. Localitate (m3s-1) MkurumujiSezon ploiosSezon uscat 4.500 2.52 2.

22.10 NO3. 23.80 Tabel. Nivelul de nutrienti in diferite locatii de la nord la sud.90 0.05 8.26 0.2 Orasul de Stancos Chumbe Island( Off zanzibar Island ) Tabel. Nivelul de nutrienti prezenti in recifurile de corali din apele lagunare. Localitate NH4+ (µM-N ) Raul Tana .48 2.87 1. Ecluza Ungwana 6.00 642.64 1.75-15.94 6.+NO2(µM-N ) PO4 3(µM-P ) .02 1.39 0. Ecluza Mangrove catre Kenya la Zinzabar in Tanzania.124.00 4.52 0.88 3.ploiosSezon uscat 3.41 470.35 11. Nivelul de nutrienti din zona rurala a Kenyei din Golful Mida Mangrove.22 2.34 15.44 0.73 0.72 1.44 Tabel.25 149.3-7 0. 21. din Ungwana.20 1. prezenti in apele de suprafata si subterane in sezonul ploios si uscat Localitate NH4+ (µM-N ) Creek waterSezon ploiosSezon uscat Ground waterSezon ploiosSezon uscat NO2+NO3 (µM-N ) PO4 3(µM-P ) SiO3 (µM-pSi) 0. zona urbana din Zanzibar si Tanzania Localitate NH4+ (µM-N ) 26 ND NO2 +NO3 (µM-N2 ) 1.40 1.62 0.25 PO4 3(µM-P ) 3.17 0.

de tone pana la 9.70 2.60 Depunerea de sedimente Depunerea de sedimente in albiile raurilor . de tone de sedimente catre ocean anual. riscul de poluare a crescut ingrijorator . de tone de sedimente anual. De exemplu .3 mil. ca urmare a depunerilor masive de sedimente.31 Golful Mtwapa 2.5 3.9 mil.35 Golful Tudor . Lipsa de organizare Lipsa unui sistem care sa reglementeze clar problema poluarii in zonele din aceasta regiune .21 2. sedimentele deversate de raul Zambezi au contribuit la cresterea malului cu 1 m pe an in ultimii 40 de ani .13 Golful Gazi 0.93 4. in special agricultura si asezamintele. Mari cantitati de sedimente sunt transportate din rauri catre apele marilor si oceanelor. In Mozambic. este o mare problema pentru drenarea bazinelor de acumulare si este rezultatul actiunii omului asupra mediului. Studiile de specialitate au aratat ca datorita cresterii numarului populatiei. prezinta un grad ridicat de risc.09 1.08 0.4 . In Delta Zambezi . Ecluza Malindi Golful Mida 0. Mombasa Mombasa 1.64 1.Raul Athi-Sabaki .4 0. Raul Tana si Raul Athi-Sabaki din Kenia trasporta circa 4.86 0.Cresterea economica rapida impiedica autoritatile sa tina pasul cu nevoile de limitare a poluarii.2 mil.68 1. pana la 2.5 mil.39 9. portul din Maputo si Beira ar putea fi degradat de aducerea a 1. 0.2-14.69 0. a dezvoltarii economice si implicit a producerii de deseuri .78 Zanzibar 0.3 6.

exploatarea forestiera pentru cherestea si ca sursa de combustibil. agricultura s-a dezvoltat foarte mult in regiunea Marii Negre. ploile anormale. a fost detaliat de catre MacClanahan. Toate aceste activitati duc la efecte nocive cum ar fi incalzirea globala. pescuitul care se realizeaza prin metode neadecvate distrugand viata marina si in special recifurile de corali. un alt factor major de poluare este degradarea solului si totodata poluarea mediul marin prin interventia omului in natura. aceste metode se aplica cu predilectie in Tanzania . in special cele interguvernamentale . cu excesele de apa dulce de 300 km3 in zona Bosfor . Incepand din 1970 si1980 . navigatiei. Marea Neagra Marea Neagra a avut mereu o balanta pozitiva de apa. a biomasei. au dezbatut pe larg aceste probleme . S-a constatat scaderea biodiversitatii. Numeroasele programe. 19.Degradarea fizica si distrugerea asezamintelor Cum am mai discutat . MAREA NEAGRA Fig. Activitatile care produc un risc mare pentru mediu sunt : modificarea mediului natural pentru a putea fi locuit. inundatii si schimbarea nivelului marii . schimbarea climaterica. contaminarea cu sunbstante chimice si cu metale grele . turismului. explozia speciilor oportuniste. iar concluziile nu au fost foarte bune. Impactul distructiv pe care il au aceste metode asupra mineritului. Tratarea solurilor cu substante anorganice au dus la cresterea transportului de nutrienti in mediul marin (nitrogen si fosfor) si alte substante organice care .

Acest proces a dus la disparitia unor nevertebrate si a anumitor specii de pesti cum ar fi pestii carnivori ( Mnemiopsis leydi ) si care au produs alte pagube importante in toata sfera ecosistemului . dar si in fluviile care se varsa in mare. Aceasta variatie a nivelului de oxigen din regiunea vestica a Marii Negre . Rusia . Georgia. Romania si Bulgaria . Rezultatul este scaderea cantitatii de oxigen care s-a modificat din 1974 pana in 1983 . Marea Neagra este situata aproximativ intre 410-460 latitudine nordica si 280-41. nivelul de saturatie al oxigenului a crescut considerabil . datorita deversarilor. aceste sisteme de epurare au fost construite intre anii 1960-1970 si foarte multe dintre ele necesita remedieri. zeci de mii de kilometrii din zona marina de vest se afla in conditii de hipoxie. Romania. Metale grele Sase mostre de sedimente de suprafata au fost analizate pentru noua metale: Cd. Rezultatele sunt pozitive astfel ca speciile de nevertebrate care traiesc pe fundul marii nu au mai fost afectate dar. Pb. In general . sunt epurate inainte de deversare . La inceputul anilor 1970 si in 1980 . In prezent . scaderea cantitatii de oxigen din mediul marin si inconjurator . sistemul ecologic este vulnerabil datorita factorilor antropici . totusi. au mai fost constatate zone cu o cantitate scazuta de oxigen . Alte surse de poluare reprezinta deversarile provenite din activitatile industriale si deversarile apelor raurilor .50 longitudine estica si strabate Bulgaria. Zn. Ni. sunt o mare sursa de poluare cu nutrienti pentru Marea Neagra. este in mod cert asociata cu scaderea semnificativa a activitatilor de fertilizare utilizata in partea estica a Europei . Turcia si Ucraina . Totusi in nord-vestul Marii Negre . In Romania exista si acum asezari care nu sunt racordate la un sistem de canalizare . Cu atat mai mult . Un ultim astfel de eveniment . schimbarile ecologice produse se refera la descresterea semnificativa in aceasta zona a anumitor specii de fitoplancton si a altor specii care traiesc in apele de suprafata . au conlucrat pentru implementarea unui program de protejare a mediului marin . in anumite golfulete .au ajuns in mare . Profilul concentratiei de la sud la nord . Al si Hg. Este considerata a fi o adevarata sursa de viata pentru ecosisteme si astfel s-au adoptat mai multe programe de limitare a riscului de poluare. Cu. foarte multe asezari din zonele rurale . Deversarile Numeroase asezari urbane exista de-a lungul coastei Marii Negre. In consecinta. Nutrientii Apele nefolositoare provenite din deversari din marile centre urbane . unde apele uzate care provin din activitatile industriale si agricole . iar in multe dintre aceste tari nu exista suficiente sisteme de limitare a poluarii. In prezent . s-a produs in vara lui 2001 . este din ce in ce mai rar intalnita. nu dispun de un astfel de sistem de drenare asa cum a fost demostrat in Rusia si Romania.

000 13. In zona Ucraina . se poate spune ca acestea s-au facut in proportie mai mare in ultimii 10-15 ani . . 50 % este tratata corespunzator.127 15. Varsarea raurilor Fluviul Dunarea .000 58.000 67. In timp ce Georgia nu a facut nici un progres in acest sens . O analiza asupra situatiei vietii marine a Marii Negre precum si a apelor de coasta . Apa menajera si apa provenita din activitatile industriale Deversarile apei menajere insuficient tratate sau neutralizate din Rusia . de la 200 mil m3 in 1999 la 50 mil m3 in 2003. are cel mai semnificativ debit. minime 0. au cunoscut o natabila scadere in ultimi ani de la 84. Georgia si Turcia intru-cat nu exista informatii care sa duca la o concluzie.000 102.000 4. Distributia concentratiilor unor metale grele ng/g in sedimentele prelevate din zonele litoralului bulgar .530 16. astfel incat . Ni .740 47.000 74. Este greu de facut o analiza corespunzatoare in Bulgaria . De asemenea si Bulgaria a facut un astfel progres .Tabel. roman si ucrainian ( 2003 ) Metale grele Cd Pb Co Ni Cu Zn Al As Hg Val. Aceasta scadere a riscului de poluare este o consecinta a programelor implementate de tara noastra prin EBRD ( European Bank for Reconstruction and Development ) . din totalul apei deversate .200 0. din totalul apei deversate in Marea Neagra . In Romania deversarile in Marea Neagra au fost semnificativ reduse . Cu . in Turcia . Desi este destul de devreme sa facem o analiza exacta a sedimentelor si altor substante trasportate prin deversari .410 6. au fost decelate concentratii maxime de As mai ales in apropierea gurilor de varsare ale raurilor Nistru si Nipru . Valori ridicate pentru Co .700 Pentru toate metodele cu exceptia Co .700 16. 24.000 32. cele mai mari concentratii s-au observat in zona Sulina ( Delta Dunarii ).400 17.500 m3 in 2003. maxime 0. demonstreaza cat de mare este influenta Dunarii asupra Marii Negre si in egala masura Delta Dunarii .000 m3 in 1995 la 9. au fost prezente in probele de sedimente din sudul litoralului bulgar .000 Val.000 0.020 35.

840 tone/an. . dar recordul la contaminare cu aceste substante il detine Bulgaria . deversarea de metale grele . desi valorile masurate sunt de doua ori mai mari ca cele din Marea Mediterana. Cheltuielile de transport rezultate in urma transportului de petrol din Asia Mijlocie catre Azerbaijan sunt detul de ridicate.Dunarea este o sursa semnificativa de poluare pentru Marea Neagra . Substante radioactive Nivelul curentilor precum si tendintele de miscare ale particulelor radioactive care ar putea constitui cu risc de poluare . nu prezinta o amenintare pentru mediul acvatic din Marea Neagra. De la accidentul din Cernobil.400 tone. se poate spune ca analizele facute au demonstrat existenta unor scurgeri de petrol in apele marii provenite de la tarile situate de-a lungul coastei marii. Dnieper . este dezbatuta de Appendix. nivelul de radioactivitate a scazut foarte mult. Dniester si Bug se varsa de asemenea in Marea Neagra . este in continuare principala preocupare pentru ca a crescut riscul accidentelor pentru tancurile care transporta petrol. In ceea ce priveste poluarea cu petrol i hidrocarburi . In ciuda faptului ca tendintele sunt in scadere . iar riscurile de contaminare a apei se refera la eventualele accidente sau poluarea cu pulberi de gaze. Oricum datele obtinute referitoare la nivelul de poluare al marii cu astfel de substante . Studiile facute de IAEA ( Marine Enviromental Assessments of the Black Sea ) au aratat faptul ca nivelul de radioactivitate nu este semnificativ si nu prezinta risc pentru sanatatea si siguranta populatiei. O concetratie mare de clorati si pesticide au fost gasite in sedimentele depuse in Ucraina. scurgerile accidentale de particule de petrol . cam 57. Rezultate au indicat impactul pe care il au deversarile apelor Dunarii pe coastele de nord-vest ale marii. de asemenea Georgia transporta cantitati mari de prtrol si alte hidrocarburi . sunt foarte corecte si sunt rezultatul atentiei monitorizari facute de institutiile abilitate . dar cantitatile de substante care prezinta un risc de poluare sunt mult mai mici fata de cele deversate de Dunare . prin depunerea de sedimente si in special . poluarea cu petrol din Marea Neagra . prin aducerea de substante organice si anorganice : nutrienti si metale grele . In plus . fiind acum aproape de nivelul existent inainte de accident. provin si de la deversarea fluviului Dunarea aducand un total de 110. Trebuie specificat insa ca in ultimii ani s-a observat o tendinta de scadere a nivelului poluare in sedimentele marine . Problema poluarii provocate de sedimente si de alte substante organice si anorganice .

aceasta problema exista.55 tone combustibil. . XX si inceputul sec.17 tone de hidrocarburi . Pe baza literaturii consultate . tari in curs de dezvoltare si tari subdezvoltate . de supravietuire a populatiilor umane si resursele naturale . In majoritatea zonelor exista o dependenta stransa intre mijloacele de subsistenta . Romania. Astfel de accidente s-au produs si in Rusia. au oferit date si informatii despre starea ecosistemelor marine in zonele cu tari dezvoltate . Centrale si de Sud – . produse petroliere . Observatiile au cuprins examinarea efectelor celor noua categorii de surse poluante stabilite in 1995 de PROGRAMUL GLOBAL DE ACTIUNE ( GPA ) – Washington – SUA. Referintele examinate . efectele acestora sunt urmate ca intensitate . de exemplu 16 accidente au fost inregistrate in portul Constanta intre anii 2000-2002 cand au fost deversate 0. Rusia si Ucraina au aderat si ele la Plan in 2005 – 2006 Exploatarea plajelor marine este ilegala in Marea Neagra si totusi datorita dezoltarii defectuoase a turismului . Turcia au semnat Black Sea Conttingenty Plan in cadrul protocolului pentru combaterea poluarii pe Marea Neagra . dar oricum zona afectata a fost destul de mica. Analiza comparativ a starii zonelor mentionate pe baza listei de surse poluante prezentate de GPA arata : .poluarea radioactiva a fost semnalata in doua zone : Oceanul Arctic si zona Caraibelor . numai prin unul singur s-au deversat 0. Oceanul Pacific cu zona Asiei de Est . Bulgaria . apoi Oceanul Atlantic – Zona Caraibelor si zonele Africii de Vest . CONCLUZII 1. incepand cu Oceanul Arctic. Oceanul Indian cu zonele Asiei de Sud . nu a fost inca analizat desi exista cuprins in Conventia de la Bucuresti .1 tone titei si 0.apele uzate si alterarea . . In 2003 .3 tone petrol mineral. Golful Persic si Africa de Est . la care s-au adaugat separat referintele despre Marea Neagra .Numeroase accidente au loc in timpul acestor tranporturi. in unele state si a unei legislatii precare . 0. In 2000-2003 si in Bulgaria s-au produs astfel de accidente . se manifesta in majoritatea zonelor investigate. nutrienti .42 tone apa menajera. insa tot pe zone limitate. 0. 3.Georgia . 2. Caracteristica comuna a acestor zone este reprezentata de importanta mediului costier si marin – prin resursele lor – asupra dezvoltarii economico – sociale . Scopul problemei si adevaratul impact pe care il are exploatarea plajelor . XXI . Dependenta este mult mai pregnanta in tarile sarace . distrugerea habitatelor . gunoaie . lucrarea prezinta situatia ecosistemelor marine din Oceanul Planetar in ultimul deceniu al sec. de poluarea cu pesticide .

golfuri .prin comparatie. acestea sunt reprezentate de suprafetele semi-inchise . . Caracterizarea de ansamblu a tendintelor din ultimii ani de observatie 2000 – 2006 . este impiedicata de absenta resurselor financiare . .Marea Neagra nu este lipsita de prezenta si manifestarea poluantilor din categoriile mentionate . doua se prezinta ca ” zone firbinti ” in integralitatea lor : zona Caraibelor si Marile Asiei de Est . Aceasta apreciere se refera la monitoring . . legate de degradarea plajelor si starea igienico-sanitara a acestora . dar . 5. nu au fost relatate observatii si masuratori privind poluarea radioactiva . se cunosc problemele de la litoralul romanesc al Marii Negre . a personalului calificat si institutiilor de specialitate . probabil magnitudinea efectelor nu se ridica la nivelele observate in alte tari . absenta unor planuri concrete . tardiva sau lenta a masurilor de protectie . 4. poluarea cu gunoaie si degradarea fizica a habitatelor . Din punct de vedere geografic . Toate acestea sunt reflectate de diversele realizari la nivel local . micsorarea producerii deseurilor prin reciclarea . ZONELE FIRBINTI – reprezinta acele localizari in care pericolul si amenintarea determinata de poluanti este foarte puternica si ale caror efecte se raporteaza la sensibilitatea arealelor cu o biodiversitate abundenta si ancestrala sau cu o productivitate naturala mare . fac dificila aprecierea de imbunatatire in termeni concreti . national . a intelegerilor internationale .zona Caraibelor ( Atlantic ) . este cunoscut faptul ca in multe tari in curs de dezvoltare . cuprinde zone mai putin afectate de poluanti industriali . estuare . Africa de Vest . a unor date si informatii . gurile raurilor . adoptari legislative . deoarece intrunesc si suporta efectele tuturor surselor de poluare indicate de GPA . totodata in multe situatii . Nota : Contrar celor mentionate in literatura . dezvoltarea planurilor de management integrat al zonelor costiere . regional si international . realizarea programelor de monitoring integrat si pe termen lung .Ca revers al acestor aspecte de progres . . reutilizarea si recuperarea acestora .cresterea continua a populatiilor umane in zonele costiere reprezinta unul din cei mai importanti factori de generare a poluarii prin majoritatea categoriilor de surse poluante examinate .exista anumite imbunatatiri fata de situatiile relatate in 1995 . a unor indicatori adecvati . dar numai in cateva zone . Centrala si de Sud. eforturi slabe si nesustinute .. Intre zonele examinate . . dar se manifesta efectele poluarii cu nutrienti si gunoaie . calitatea si cantitatea informatiilor colectate . La acestea se mai adauga atitudinile potrivnice de indiferenta ale guvernelor implementare . arata urmatoarele aspecte in succesiunea importantei lor : . zona Africii de Est ( Oceanul Indian ) si marile din Asia de Est ( Pacfic ) sunt cele mai afectate .

agricole . Intre prioritatile guvernelor tarilor din bazinul Marii Negre .6. legata de prevenirea si atenuarea presiunii antropice si una strategica pe termen lung – restaurarea in Marea Neagra a conditiilor naturale asemanatoare celor din anii anteriori anului 1960 . Eforturile nationale si internationale vor avea o tinta imediata . trebuie sa se accentueze pe sustinerea dezvoltarii sociale si a bunastarii populatiei din zonele costiere prin actiuni comune care sa vizeze activitatile industriale. municipale . In ceea ce priveste Marea Neagra . . se fac observatii conform carora : regenerare acesteia se va face intr-o durata mare de timp si in conditiile implementarii tuturor masurilor prevazute de PLANUL STRATEGIC de ACTIUNE al MARII NEGRE si a altor masuri de viitor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful