CONSILIUL JUDEŢEAN PRAHOVA

1.2. Sectorul serviciilor Telecomunicaţii Radio şi televiziune Activitatea poştală Sistemul bancar Comerţ II. III. CAP. 1 . Infrastructura de utilităţi Reţeaua de alimentare cu apă Reţeaua de canalizare Reţele de distribuţie a gazelor naturale Alimentarea cu energie termică Alimentarea cu energie electrică IV. Structura economică sectorială II. CAP.3.5. Populaţia judeţului Prahova III. IV. CAP. Agricultura II. Industria II.4. DESCRIEREA JUDEŢULUI PRAHOVA SITUAŢIA ECONOMICĂ II. Infrastructura de sprijinire a afacerilor Parcuri industriale FACTORII DE MEDIU V. II. cultură Sănătate Asistenţă socială Educaţie Cultură IV. Populaţia şcolară INFRASTRUCTURA IV. Resursele de muncă III.1.3.6. I. Infrastructura de transport Reţeaua de căi rutiere Reţeaua de căi ferate IV.8 Indicii preţurilor de consum CAPITALUL SOCIAL III. CAP. V. Locuinţe IV.2.4.7. Turism II. VI. Şomajul III. Câştigurile salariale II.3.Cuprins Introducere CAP.2. Zone critice ANALIZA SWOT 1 3 4 6 6 7 8 10 11 11 12 12 12 12 12 13 14 15 15 19 19 21 23 23 23 28 28 28 32 35 35 36 36 36 38 39 41 42 43 43 45 45 45 45 53 46 52 53 CAP.3. Investiţii străine II. Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Calitatea apei Calitatea solului V. educaţie. Infrastructura pentru sănătate.1.5. asistenţă socială. Managementul deşeurilor V.2.4.1.

CAP. 4: STAREA DRUMURILOR COMUNALE 60 63 75 92 98 113 121 137 140 148 154 155 157 159 173 183 CAP. PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI PRAHOVA ÎN PERIOADA 2007-2013 Prioritatea 1. 1: LISTA INDICATIVĂ A PROIECTELOR MAJORE PENTRU POS MEDIU ANEXA nr. VIII. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Prioritatea 6. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport Prioritatea 2: Protecţia mediului Prioritatea 3. 3: PACHETUL DE PROIECTE CARE AJUTǍ DEZVOLTAREA POLULUI DE CREŞTERE ANEXA nr. Dezvoltarea rurală Prioritatea 5. CAP. 2 . Dezvoltarea urbană Prioritatea 4. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Prioritatea 7. 2: POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI-PRAHOVA ANEXA nr. VII. Dezvoltarea resurselor umane PROIECŢIA BUGETULUI MODALITĂŢI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI PRAHOVA ANEXE ANEXA nr. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local Prioritatea 8. IX.

pentru perioada de post aderare la Uniunea Europeană. cu o economie dinamică şi diversificată. naţional şi european. prin acest plan se urmăreşte implementarea unui sistem coerent de măsuri care să permită o dezvoltare echilibrată a judeţului prin promovarea prioritară a proiectelor relevante de infrastructură şi utilităţi publice pentru zonele în dificultate. Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova este conceput şi elaborat cu respectarea obiectivelor strategice stabilite la nivel naţional şi la nivel regional. La fundamentarea „Planului de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova în perioada 2007-2013”. 215/2001. Creşterea economică este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judeţului. 3 . care să conducă pe termen lung la armonizarea coeziunii economice şi sociale.INTRODUCERE Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a judeţului Prahova reprezintă pentru Consiliul judeţean dezideratul fundamental al activităţii sale astfel încât această entitate administrativă a României să devină o zonă competitivă la nivel regional. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea judeţului. În esenţă. Modernizarea infrastructurii judeţului este cu siguranţă cel mai valoros lucru pe care administraţia judeţeană îl poate face pentru atenuarea disparităţilor existente între mediul urban şi cel rural. pentru a asigura locuitorilor judeţului şansa afirmării personale şi accesul la o viaţă decentă şi pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri. Orientarea de bază a planului o constituie potenţarea punctelor tari în vederea valorificării capacităţii de creştere a acestora şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care frânează dezvoltarea. intră în competenţele directe ale administraţiei judeţene şi locale. utilităţile şi celelalte servicii publice care. în conformitate cu prevederile Legii nr. Infrastructura adecvată dinamizează dezvoltarea economiei şi integrarea în pieţele naţionale şi internaţionale. Obiectivul strategic: utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane în scopul dezvoltării unei economii performante în corelaţie cu conservarea mediului şi patrimoniului. Consiliul Judeţean Prahova porneşte de la premisa îndeplinirii standardelor pe care trebuie să le atingă infrastructura. fiind un instrument de prioritizare a investiţiilor publice. Raţiunea elaborării Planului este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale. creând condiţii favorabile mediului de afaceri şi accesibilitate pentru toţi locuitorii judeţului la o viaţă civilizată. Obiectivele specifice se încadrează în prevederile Programului Operaţional Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale iar priorităţile şi măsurile precum şi detalierea acţiunilor în cadrul acestora s-au stabilit ţinând cont de necesităţile judeţului.

. 4 .CAP. se află la 60 km.Abruptul prahovean Bucegi.municipiile de interes judeţean – municipiul Câmpina (38.744 km2 (37. diferă destul de mult pe verticală şi de la o zonă la alta. Breaza. Vălenii de Munte. Municipiul Ploieşti. uliul. cercetare-dezvoltare. comerţ. Lungimea cursurilor de apă care traversează judeţul este de 1. Situat pe pantele sudice ale Carpaţilor.507 m. Pentru aceste considerente şi având în vedere că municipiul Ploieşti este comunitatea urbană cea mai importantă a Regiunii Sud Muntenia. Resursele de apă ale judeţului au sporit considerabil prin realizarea lacurilor de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) şi Măneciu-Izvoare (Valea Teleajenului). marne calcaroase.0%) cu înălţimi cuprinse între 400-900 m. sate. în funcţie de climă şi dispunerea treptelor de relief. temperatura medie anuală variind între –20C şi +100C. tufuri vulcanice. pe raza comunei Blejoi. căprioare. fauna acvatică (păstrăvi. acvila de munte. sare.240 locuitori). Mizil. Arinişul de la Sinaia . la Est de judeţul Buzău. Structura administrativă: 104 localităţi din care: 2 municipii. lupi. I.0%) altitudine de până la 2. Locul fosilifer Plaiul Hoţilor Sinaia. păsări (cocoşul de munte. Slănic.350 km2. sport. gresie de kliwa. pe direcţia NNV-SSE. Formaţiunile geologice oferă numeroase substanţe minerale utile: calcare masive. Suprafaţa este de 4. reptile (vipera comună şi şopârla de munte). bibani şi crapi). financiar-bancare). fauna şi flora sunt variate. iar valorile precipitaţiilor se situează între 600 mm. cu activităţi industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Azuga. Sinaia. jderi.1. la 45 km. .000 . de Bucureşti. de municipiul Braşov. aproape de curbura acestora. urmând a beneficia de un program special de dezvoltare şi echipare urbană prin alocări de fonduri structurale cu această destinaţie.744 km2 (37.Cumpătul. alte minerale şi materii prime utile. cerbi carpatini. cultură. potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova: Localităţi urbane: municipii de importanţă interjudeţeană – municipiul Ploieşti (230. . capre negre. mrene. dispus în trepte proporţional repartizate. limitat la Nord de judeţul Braşov. la Vest de judeţul Dîmboviţa şi la Sud de judeţele Ilfov şi Ialomiţa. El constituie un important nod de comunicaţii având şi o mare concentrare de dotări publice (ocrotirea sănătăţii. Flora: pădurile de conifere.Sinaia. Tigăile din Ciucaş. cărbune.716 km2. cinteza. mierla. de cel mai mare aeroport al României . acesta a fost desemnat polul de creştere..200 mm. reşedinţă de judeţ – principal centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare (administrative. Comarnic. la câmpie şi 1. politice. învăţământ superior). Dealuri subcarpatice: 1. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 3. Arii protejate: Parcul Naţional Bucegi . învăţământ. vulturul). Fauna este bogată şi diversă ca număr şi specii: urşi. Câmpii: 1.Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Otopeni şi la 110 km. judeţul Prahova are un relief complex. În nordul municipiului Ploieşti. foioase şi păşuni alpine. Clima. mistreţi. ştiuci. se întretaie cele două coordonate esenţiale ale continentului – paralela 45º latitudine nordică şi meridianul 26º longitudine estică. de nuanţă continentală. ce scad în altitudine de la nord la sud: Munţi: 1. Vegetaţia. la munte.017 locuitori) – centru economico-social cu profil dominant industrial-terţiar şi dotări cu rol teritorial. Vălenii de Munte. 12 oraşe şi 90 comune cu 405 Tipologia localităţilor. Boldeşti-Scăieni. gips.0%). Munţii Colţii lui Barbeş . ceea ce reprezintă aproximativ 2% din suprafaţa ţării. gaze naturale. Muntele de sare de la Slănic. reşedinţa judeţului Prahova. capitala ţării.oraşe staţiuni turistice. Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale judeţului să fie diversificate: petrol. Buşteni.228 km2 (26.oraşe cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unităţi de servire teritorială: Băicoi. DESCRIEREA JUDEŢULUI PRAHOVA Judeţul Prahova se situează în sudul lanţului carpatic.786 km.

comune cu activităţi mixte agricole-terţiare. Floreşti. Bucov. oraş cu activităţi dominant industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Plopeni. Giurgiu. Judeţul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de judeţele Argeş. Tinosu. Valea Călugărească. Telega. comune cu activităţi agricole–industriale–terţiare: Ariceştii Rahtivani. Măneciu. Filipeştii de Pădure. comune cu activităţi predominant turistice: Valea Doftanei.- oraş cu activităţi agro-industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Urlaţi. Blejoi. Ialomiţa şi Teleorman. Păuleşti. Poiana Câmpina. Berceni. Gura Vadului. Izvoarele. Bălţeşti. comune cu activităţi predominant industriale: Brazi. 5 . Călăraşi. Filipeştii de Pădure. Localităţi rurale: comune cu activităţi predominant agricole. Dîmboviţa. Măgureni. Drajna. Călugăreni. Măneciu.

7%) şi în industria prelucrătoare (13. sociale şi personale: 6 2.6%. reprezentând circa 32% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia şi cca.9%).1%).298 62 249 305 . II.1.578 7.8% întreprinderi mari 0.051 47 36 1. depozitare şi comunicaţii: tranzacţii imobiliare. gaze şi apă: construcţii: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul. sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariaţi). iar cele mari (peste 250 de salariaţi) doar 0. deţinând o pondere de 85. în judeţul Prahova. construcţii. repararea şi întreţinerea autovehiculelor. În ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime.8% din numărul total al unităţilor active. 3. repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice: hoteluri şi restaurante: transport. Structura unităţilor locale active din judeţul Prahova. SITUAŢIA ECONOMICĂ II.6%. închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor: învăţământ*: sănătate şi asistenţă socială*: alte activităţi de servicii colective. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 13.6% Cele mai multe unităţi economice din judeţul Prahova activează în sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul. închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (14. comerţ şi alte servicii. în sectorul tranzacţiilor imobiliare. pe clase de mărime microîntreprinderi 85.CAP. pe activităţi ale economiei naţionale.6601 agenţi economici. a bunurilor personale şi casnice (47. Unităţile locale active1 din industrie.514 624 896 2. Structura economică sectorială În judeţul Prahova sunt operaţionali 15.3% din totalul unităţilor din România.6% întreprinderi mici şi mijlocii 13. sunt prezentate în tabelul de mai jos:            industrie extractivă: industrie prelucrătoare: energie electrică şi termică.

421.228 341 745 395 333 2. Argeş Călăraşi Dîmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman TOTAL REGIUNE Nr.915..024.944. OMV. ceea ce reprezintă cca.558 255 1. închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor: învăţământ*: sănătate şi asistenţă socială*: alte activităţi de servicii colective. 2.696.7 2 mil.847.262 292 5.022 1. INTERREX.R.8 8.6 39. RON. LUKOIL.C.9 mii lei RON. De asemenea. PRAKTIKER. YAZAKI.7 97. organizate ca societăţi comerciale II. Judeţul 1.247 842 18 25 175 * sunt incluse numai unităţile locale de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială. COCA COLA.L etc.3 444.4% din numărul societăţilor existente în Regiunea Sud Muntenia. 5. Valoarea capitalului social subscris al acestor societăţi comerciale a fost de 822.9 822. în judeţul Prahova au fost înmatriculate peste 300 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social2.29% din valoarea capitalului la nivel regional.Cifra de afaceri a unităţilor locale active pe activităţi ale economiei naţionale (mil. JOHNSON CONTROLS. Datorită politicii coerente de atragere a capitalului străin pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară activitatea firme precum: UNILEVER.6 83.897 1. gaze şi apă: construcţii: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul. cca. INTERHOME de tip supermarket: BILLA. BRITISH AMERICAN TOBACCO.864. CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD. S. repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice: hoteluri şi restaurante: transport depozitare şi comunicaţii: tranzacţii imobiliare.399.401 14.489. KAUFLAND. MOL. 40. CALSONIC KANSEI ROMANIA S.lei RON preţuri curente):            industrie extractivă: industrie prelucrătoare: energie electrică şi termică.8 495.810 7. Investiţii străine Poziţionarea judeţului în vecinătatea municipiului Bucureşti şi ponderea ridicată a personalului calificat au determinat unele companii străine să realizeze investiţii în condiţii avantajoase. şi-au consolidat prezenţa marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY. sociale şi personale: 1.200 societăţi comerciale cu participare străină la capital2. Valoarea capitalului social total subscris de aceste societăţi a fost de 5. în judeţul Prahova au fost înregistrate peste 2. 4. CARREFOUR.775.596 Valoarea capitalului social subscris (mil. 6. PENNY şi de tip mall: WINMARKT şi PRIMĂVARA. SELGROS. 3.6 În anul 2007. 7. UPC. 9. INTERBREWEFES BREWERY. În perioada 1991-2007. lei) 6. TIMKEN. pentru a corespunde celor mai înalte cerinţe ale comerţului modern şi standardelor europene de comercializare şi expunere. BRICOSTORE.2.798. 7 . societăţi comerciale 1. PROFI. LA FESTA.024.

C. Agricultura Judeţul Prahova este situat într-o zonă în care legumicultura.R.C. iar în funcţie de valoarea capitalului social total exprimat în valută.9% 4. pomicultura.587 % 58. în anul 2006. II. Obiectivul fundamental care stă la baza desfăşurării activităţii în agricultură îl reprezintă redresarea şi asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii.R. Alexandrion Grup România S. Samrock Comimpex S.244 150. Kaufland România S.9% Ape şi bălţi 1.. În funcţie de numărul societăţilor comerciale cu participare străină la capital. pe locul 8.3.3% Curţi şi construcţii 4..C.În clasamentul primelor 40 de societăţi comerciale după participarea străină la capitalul social subscris se află firme care activează în judeţul Prahova: S. Dural S.R.L. S. Structura fondului funciar3: ha 275.. UPC Romania S. etc.259 471.3% 100 Suprafaţa agricolă Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră Ape şi bălţi Drumuri şi căi ferate Curţi şi construcţii Terenuri neproductive Total fond funciar Structura fondului funciar al judeţului Prahova Suprafaţa agricolă 58.L.4% Terenuri neproductive 1.692 6.L.R.061 8.6% Drumuri şi căi ferate 1.4 31.9% 1. economic şi uman de care dispune judeţul Prahova. judeţul Prahova s-a situat pe locul 11 la nivel naţional.L.C.L.R.L. în scopul asigurării securităţii alimentare a populaţiei şi crearea disponibilului pentru export. (pe locul 1 situându-se municipiul Bucureşti urmat de judeţul Ilfov). S. S. S.436 9. Calsonic Kansei Romania S.9% Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră 31..R. (pe locul 1 fiind municipiul Bucureşti urmat de judeţul Timiş).895 21.6% 1... în concordanţă cu potenţialul natural. viticultura şi zootehnia reprezintă activităţi economice importante.C.9% 8 .C.S.9% 1. Lukoil România S.

din care matcă Porcine.003 2. fungicide şi erbicide pe 74.133 59. îngrăşăminte naturale pe 10.. fertilizări(organice şi chimice).829 12.048 ha.829 12. plante furajere şi furaje verzi. din care matcă Ovine. ceapă.1 13. floarea soarelui.6 100 Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă Teren arabil 150000 Păşuni 120000 90000 60000 30000 71.099. cartofi.367.434 9 .718 101.088 Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole 0 8.7 26...391 151. tomate.2 4. însămânţări şi supraînsămânţări pe 107.253 ha.877 8.088 71.Suprafaţa agricolă a judeţului Prahova pe categorii de folosinţă3: Teren arabil Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole Total suprafaţa agricolă ha 145.842 36.480 ha. Efectivele de animale pe specii: Bovine.877 Fâneţe 145.441 33.4 3.403 24.679 ha. insecticide. din care 62.467 ha. din care matcă Păsări din care ouătoare Cabaline Iepuri Familii albine capete 48.553 ha. soia boabe.. legume.608 275.608 Principalele culturi: cereale pentru boabe. sfeclă de zahăr.597 1. Aplicarea îngrăşămintelor în anul 2007 s-a realizat pe 176.860 2. varză şi pepeni. din care: îngrăşăminte chimice pe 91.789 6.356 15.244 % 52. amendamente pe 200 ha. în zona montană. S-au executat lucrări de întreţinere.842 36..

. echipamente şi piese de schimb) reprezentată în ceea ce priveşte investiţiile străine de firme de marcă: TIMKEN Ploieşti. PETROTEL-LUKOIL S. Moldvin Trading S. cum sunt: S. cu tehnologii la standarde europene: S. laptelui şi de vinificaţie prin implementarea unor proiecte cu finanţare prin programul SAPARD.. PCC STEROM. S. din Floreşti.II.C. Industria Dezvoltarea unui sector industrial dinamic şi puternic capabil să facă faţă cerinţelor unei economii de piaţă constituie un punct central al planului de dezvoltare. Producţia de băuturi şi tutun este realizată în principal de către societăţile cu participare importantă de capital străin: COCA COLA. INTERBREWEFES BREWERY. utilaje şi instalaţii). păcură.este cea de maşini şi echipamente (utilaj petrolier.L. MILAPATH.L. din Câmpina. – Filipeştii de Pădure. construcţii metalice şi produse din metal (exclusiv maşini.prelucrarea ţiţeiului .A . S. Ladrisi Group S.0 6. a băuturilor şi tutunului.A. PETROBRAZI S. Structura economică a judeţului Prahova este caracterizată de dominarea industriei. În ultimii ani şi-au dezvoltat activitatea un număr important de unităţi de prelucrare a cărnii. – Filipeştii de Pădure. S.R. creator de noi locuri de muncă.5 10 INDUSTRIE . industria alimentară s-a dezvoltat în toate zonele judeţului. industria materialelor de construcţii. etc.2 11.C.L.A. industria petrolieră din judeţul Prahova a redobândit o dinamică bună. prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în funcţiune în anul 1856 la Ploieşti. BRITISH AMERICAN TOBACCO.chimică şi prelucrarea cauciucului . chimică şi prelucrarea cauciucului. Structura producţiei industriale4 realizată pe principalele ramuri ale economiei judeţului Prahova se prezintă astfel: Structura -%100. etc. Gura Vadului. Unicom Production S.4. LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA.A.alimentară şi băuturi (inclusiv tutun) .C..C. mobilă şi cartoane. Compania transnaţională MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S. S.5 4. SALSI S.. hârtie. S. etc. Prelucrarea petrolului (benzine.L. componentă a PETROM-OMV care este cel mai mare producător-distribuitor din domeniu în România. minier şi chimic. Principal Construct S.Sinaia. CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD.3 4.alte activităţi industriale . Dispunând de materii prime. industria este reprezentată prin toate ramurile ei.R.A. Producţia destinată exportului a reprezentat 31. carton şi poligrafie şi alte activităţi industriale. S.Ceptura.A. unitate de producţie. motorine. Complexă şi diversificată.TOTAL . industria sticlei.C.C. extractivă. rafinăriile ROMPETROL VEGA S. alte produse din minerale nemetalice.R.R.C Recunoştinţa Prodcom Impex S.L. Domeniile Viticole S. urmată de cea a industriei alimentare. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S. În prelucrarea cauciucului.R.Boldeşti Scăieni.2% din totalul producţiei livrate.) este o activitate de tradiţie. rulmenţi grei.C. – Ceptura. Cramele Prahova S.C.R. – Ceptura. SAHINLER.0 66. pe fondul unui management privat care îşi pune amprenta asupra calităţii produselor. Agrisol Internaţional Ro S. celuloză. – Ploieşti. S. După o perioadă de câţiva ani de declin şi de incertitudini.L. prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier). metalurgie..L. uleiuri minerale. S. textile şi produse textile. În această ramură funcţionează importante unităţi.A.maşini şi echipamente .R. Foarte dinamice sunt industria textilă şi a produselor textile reprezentate de: BRITANIC WORLD. O altă ramură importantă a industriei judeţului Prahova – pe locul trei din punct de vedere al producţiei industriale . S. filiala Urlaţi . Ponderea cea mai mare în producţia industrială o deţine ramura prelucrării ţiţeiului. detergenţi: UNILEVER.C. intrând într-un amplu proces de retehnologizare şi modernizare. competitivităţii şi îndeplinirii cerinţelor de ecologizare a mediului.C. fiind un sector economic important. maşini şi echipamente.

În parcurile industriale Ploieşti.A asigură televiziune digitală totală şi serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care oferă acces de bandă largă la Internet. În judeţul Prahova.5% celuloză.prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier) . abordând în funcţie de necesităţi atât soluţii calitative cât şi cantitative. circuite închiriate ISDN-BRA.8% II. parte importantă a infrastructurii naţionale s-a dezvoltat continuu.7% extractivă 3.textile şi produse textile . Brazi.7 0.4% chimică şi prelucrarea cauciucului 4.8% textile şi produse textile 0. TELVERDE şi circuite închiriate de mare viteză. de către principalul operator de telefonie fixă. centrale telefonice digitale (nu mai există centrale telefonice manuale). construcţii metalice şi produse din metal (exclusiv maşini. hârtie.8 0.1% alte produse din minerale nemetalice 0.alte produse din minerale nemetalice . utilaje şi instalaţii) 1. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonaţii să comunice la nivel naţional şi internaţional.3% prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier) 0. carton. Sectorul serviciilor Telecomunicaţii Sectorul telecomunicaţiilor. Plopeni şi Vălenii de Munte este creată infrastructura de telecomunicaţii caracteristică necesităţilor de servicii moderne.metalurgie.7% maşini şi echipamente 6. Reţelele locale şi interurbane sunt noi şi funcţionează la parametrii proiectaţi. Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S. utilaje şi instalaţii) . În toate localităţile urbane şi în reşedinţele de comună din judeţul Prahova sunt instalate. poligrafie 0.5% metalurgie. 11 . Judeţul este racordat prin magistrale de fibră optică la reţeaua interurbană şi internaţională. hârtie.5.500. carton.2% alimentară şi băuturi (inclusiv tutun) 11.8 0..extractivă . poligrafie 3.celuloză.7 0. numărul abonaţilor telefonici depăşeşte 148.4 1.1 Structura producţiei industriale prelucrarea ţiţeiului 66. construcţii metalice şi produse din metal (exclusiv maşini.0% alte activităţi industriale 4.

Activitatea poştală Se desfăşoară într-o structură care permite funcţionarea la standarde optime de eficienţă pe întreg teritoriul judeţului. 14 moteluri. KAUFLAND. telefonie şi internet prin cablu precum şi televiziune digitală prin satelit. Astfel. Radio şi televiziune În judeţul Prahova sunt 19 staţii de radioemisie şi 15 staţii de televiziune5. recunoscut ca zonă cu destinaţie turistică încă de la sfârşitul sec. municipiul Ploieşti. SELGROS. ORANGE. INTERREX. Reţeaua turistică7 pusă la dispoziţia turiştilor în judeţul Prahova cuprinde (247 structuri de primire turistică. COSMOTE acoperă toată aria prahoveană. de tip supermarket: BILLA. prin cele 175 oficii poştale informatizate din care: 54 oficii poştale. 280 abonamente/1000 locuitori. 12 . 3 hosteluri. Judeţul Prahova. Numărul abonamentelor la radio depăşeşte 222. în Ploieşti. 14 cabane. 38 vile turistice. 32 ghişee. Valea Slănicului şi zona Drajna – Ceraşu – Starchiojd care fac parte din arealul montan şi submontan. 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane).200. 2 tabere pentru elevi. curier electronic. Numărul abonamentelor ce revin la 1. servicii financiare. Valea Cricovului Sărat aparţinând zonei colinare şi zona Ploieşti – Balta Doamnei situată în câmpia prahoveană. Turism6 Frumuseţea şi varietatea cadrului natural. filatelie. pe lângă o reţea dezvoltată de magazine en-detail. CARREFOUR. toate bazate pe infrastructuri de fibră optică şi sisteme digitale performante. internet şi date şi televiziune. din care: 53 hoteluri. care îl situează pe un loc important în oferta turistică naţională şi internaţională a României. Operatorii de sisteme de telefonie mobilă VODAFONE. oferind servicii tradiţionale (corespondenţă şi mesagerie internă şi externă). cât şi calitativ. servicii bancare şi asigurări şi alte servicii suplimentare pentru clienţi. Sistemul bancar Este reprezentat printr-un număr de 35 instituţii bancare (inclusiv CEC) cu peste 130 sucursale/agenţii. 2 popasuri turistice şi 1 hotel pentru tineret.6. PENNY şi de tip mall: WINMARKT şi PRIMĂVARA. Valea Teleajenului. 1 camping. servicii de curierat rapid intern. ZAPP acoperă şi segmentul de telefonie fixă. 84 agenţii şi 1 Punct Judeţean Prelucrare Curierat Rapid. PROFI. şi-au consolidat poziţia marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY. INTERHOME. al XIX-lea. încasări şi plăţi. BRICOSTORE.La sfârşitul anului 2006. Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei. II. precum şi bogăţia valorilor culturale prezente conferă judeţului Prahova un potenţial turistic remarcabil. 1 bungalou. UPC a încheiat procesul de integrare a companiei Astral Telecom în grupul UPC asigurând servicii de televiziune digitală şi analogică. RCS & RDS oferă în prezent. 4 oficii poştale rurale mecanizate. care răspund bine cerinţelor actuale ale turiştilor. iar la televiziune 230. comerţul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. şi-a constituit o infrastructură turistică deosebită atât cantitativ. Se înregistrează o diversificare permanentă a produselor bancare de operaţiuni curente şi de credit care răspund nevoilor unei pieţe dinamice. pentru clienţi. ZAPP. Valea Doftanei.000 locuitori: la radio. în principal în ultimii ani.300. 270 abonamente/1000 locuitori şi la televiziune. servicii de telefonie fixă naţională şi internaţională. Comerţ Datorită poziţiei geografice de care beneficiază judeţul Prahova şi în special. PRAKTIKER.

Câştigurile salariale6 Câştigul salarial mediu brut realizat în luna decembrie 2007 a fost de 1.192 persoane (5.562 turişti prahoveni au efectuat excursii în străinătate: 7.3%) în Spania.165 persoane (+12. dotări specifice (echipamente de sonorizare şi traducere. Bogatul fond cinegetic prezent în zona montană a judeţului. Dezvoltarea turismului rural. 680 (3. 3.6%) din Spania. 4.6 zile (2. cu 91 lei RON (+8. a dus la înregistrarea unui număr în creştere de pensiuni rurale şi ferme agroturistice. congrese.6%) din Germania.17%).5%) din Regatul Unit. Se poate practica sub mai multe forme: turismul de sejur şi agrement. Indicele de utilizare netă a capacităţii în funcţiune a fost de 32. Munţii Baiului şi Munţii Ciucaş. c) Turism de circulaţie.917 persoane (8. zonă care oferă condiţii pentru drumeţii montane pe trasee variate şi pentru practicarea sporturilor de iarnă.946 turişti străini. săli modulare în funcţie de numărul participanţilor etc.527.159 persoane (5. etc. iar numărul înnoptărilor a fost de 1.078 lei RON. indicatori în progres comparativ cu anii anteriori.062.255 persoane (18.8%) în Franţa. 3. 3. 19. cu 129 lei RON mai mare faţă de luna precedentă (+8.274 turişti români şi 56. iar numărul celor care s-au deplasat în străinătate a crescut cu 7.436 turişti (17.8%) în Grecia.0%) din SUA. câştigul salarial mediu net fiind de 1. Africa.238 (26.1 zile la cei străini).777 persoane (8.0%) în Turcia. 5.404 persoane (6. 4. Faţă de anul 2006 numărul persoanelor care au efectuat excursii prin cele 35 agenţii de turism din judeţul Prahova (din care: 2 proprietate publică şi 33 proprietate integral privată). precum şi cursurile de apă cu lacurile de agrement oferă condiţii favorabile de practicare a acestui tip de turism. turismul rural. iar restul de 3.Numărul sosirilor în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică6 a fost de 416. 1. afaceri.752 persoane (+65.. Sejurul mediu înregistrat în anul 20076 a fost de 2. majoritatea (88. pe ţări de provenienţă: 10.4%. e) Turism de reuniuni. Statistica turiştilor străini.44%) mai mare faţă de luna noiembrie 2007. Din analiza elementelor potenţialului turistic al judeţului rezultă existenţa condiţiilor favorabile dezvoltării următoarelor forme de turism: a) Turism montan în arealul nordic al judeţului care include Munţii Bucegi.7.361 (7. cât şi accesibilităţii şi apropierii de capitală.2%) s-au deplasat în Bulgaria.4%) în alte ţări din Europa. 735 (3.578 lei RON.5%) fiind cazaţi în hoteluri.4%) din Italia. 642 (3.0%) au venit din Israel. turismul intinerant cu valenţe culturale.. turismul tematic (ex. turismul balnear.220. cu precădere în zona subcarpatică şi în cea montană.5 zile la turiştii români şi 3. 13 . turismul de sfârşit de săptămână.6%).3%).5%) în Austria. d) Turism de vânătoare şi pescuit sportiv.). etc.470 (38. sub mai multe forme: turismul de tranzit.uval). din care 359. b) Turism de odihnă şi recreere în zone care. II. Zona cea mai solicitată în acest sens este Valea Prahovei. alături de un cadru natural pitoresc oferă un microclimat reconfortant şi posibilităţi de practicare a unor activităţi recreative de-a lungul întregului an. în principalele staţiuni montane Sinaia şi Buşteni (bază turistică la standarde internaţionale. a crescut cu 13. Asia. datorită atât frumuseţii peisajului montan.

94 aug 102.364 1. extracţia petrolului şi a gazelor naturale.040 1.87 105.42 mar 100.264 941 1.084 1.79 103.31 Iulie 2008 14 .Buletin Statistic Lunar .023 1.90 102.395 1.411 1. pielăriei. atât brut cât şi net.81 101.83 dec.91 106.319 986 1.69 100.Situaţia statistică a terenurilor în anul 2007 4 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova .012 1.04 Rata inflaţiei în luna decembrie 2007 a fost de 6. cultură.63 101.411 1.368 1.03 sept 103. transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice.89 108.169 Anul Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 2007 Se poate constata că în judeţul Prahova.90 101. hoteluri şi restaurante.83 100.391 1. administraţie publică şi înregistrează valori sub medie îndeosebi în: agricultură. i 1 2 Institutul Naţional de Statistică .181 889 1.232 918 1.204 906 1.53 101.522 1.030 1.027 1.040 1.121 1.266 lei RON/persoană JUDEŢUL PRAHOVA Câştigul Câştigul salarial mediu salarial mediu brut net 1.078 1.58 apr 100. salubritate. Indicii preţurilor de consum6 Indicii preţurilor de consum în luna decembrie 2007.52 101. poştă şi telecomunicaţii.038 1.57 109.342 1.54 nov 105.15 103.24 100.471 1.24 101.72 2007 iun iul 101.Statistică Teritorială 2008 Oficiul naţional al Registrului Comerţului .57% faţă de luna decembrie 2006.013 1.332 998 1.Societăţi comerciale cu capital străin . industria tutunului.449 1. asigurări.62 101.91 101.387 1.92 101. producţia. comerţ cu ridicata.55 Total mărfuri 100.57 106.Capacitatea de cazare turistică existentă .74 101.14 103.578 1. 106.15 103. prelucrării lemnului. în anul 2007.25 99. Câştigurile salariale medii nominale (lei RON): TOTAL ECONOMIE Câştigul Câştigul salarial mediu salarial mediu brut net 1. celulozei şi hârtiei.402 1. etc. cercetare.361 1.31 100.8. prelucrarea petrolului. învăţământ. II.28 alimentare mărfuri 99.20 107.Câştigul mediu realizat depăşeşte media pe judeţ în special în ramurile: finanţe-bănci. comerţ cu amănuntul.001 1.38 mai 101. textilă şi a confecţiilor. realizat este mai mic decât cel înregistrat la nivel naţional. construcţii.046 1.51 oct 104.48 100. mobilei.68 104.377 1.Decembrie 2007 5 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova .310 982 1.730 1.Anuarul Statistic al Judeţului Prahova 2007 6 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova .283 967 1.80 nealimentare servicii 101. industria alimentară şi a băuturilor. industria chimică.20 99.Sinteza statistică a datelor din Registrul Central al Comerţului la 31 decembrie 2007 3 Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Prahova . sănătate.023 1.20 febr 100.07 103.60 108.77 101.Buletin Statistic Lunar .Ianuarie 2008 7 Institutul Naţional de Statistică . comparativ cu luna decembrie a anului 2006: ian 100.90 105..60 102. câştigul mediu.

839 217.000 locuitori 20.000 locuitori 30. Astfel.001 locuitori şi peste Total judeţ Total mediul urban Total mediul rural 819.000 locuitori 8.001 – 6. iar în mediul rural 405.738 15 . gradul de urbanizare fiind de 50.238 405.1% din populaţia judeţului. În funcţie de populaţia stabilă la 1 ianuarie 2008 gruparea localităţilor judeţului se prezintă astfel: din care: municipii şi oraşe 104 15 27 28 11 8 13 1 1 14 1 1 1 9 1 1 TOTAL LOCALITĂŢI TOTAL din care: până la 2. respectiv 230.000 locuitori 201.3%.362 Masculin 397.600 locuitori. fapt ce a condus la pierderea în anul 2007 a primei poziţii între judeţele ţării.362 locuitori.4%.238 locuitori. Scăderea populaţiei a fost însoţită de o mutaţie semnificativă în structura pe vârste.000 locuitori 4. în favoarea judeţului Iaşi.624 Feminin 422.000 locuitori 2. în total populaţie.000 locuitori 6. Numărul de locuitori situează judeţul pe primul loc în ierarhia judeţelor.362 Total judeţ Mediul urban Mediul rural Total 819.001 – 40.001 – 4. rezultă o densitate a populaţiei de 173.000 locuitori 40.712 200. raportul între sexe pe total judeţ fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin.6%).8% la 20.600 414. CAPITALUL SOCIAL Populaţia judeţului Prahova Populaţia judeţului Prahova la 1 ianuarie 20081 era de 819. III.000 locuitori 10. într-un ritm mediu anual de -0. Începând din anul 1990 populaţia judeţului a înregistrat o continuă scădere. În mediul urban trăiesc 414.001 – 8.001 – 10. populaţia se caracterizează printr-o uşoară predominare a populaţiei feminine (51. comparativ cu anul 1990 proporţia persoanelor vârstnice (60 ani şi peste) a crescut de la 15.600 414.526 204.CAP. Populaţia municipiului Ploieşti reprezintă 28.5%.238 405.5% la 14.001 – 30. III.001 – 20. Din punct de vedere al structurii pe sexe. Raportată la suprafaţa judeţului.1. în timp ce proporţia populaţiei tinere (0-14 ani) a scăzut de la 22.001 – 200.640 locuitori. accentuându-se procesul de îmbătrânire demografică.6%.8 locuitori/km2.336 196.

592 5.023 5.526 122.679 8.129 16.327 17.238 230.600 414.669 11.5% mediul rural 49.6% Masculin 48.249 6.836 6.252 16 MASCULIN 397.574 5.547 8.005 19.921 2.601 10.404 9.336 196.780 .598 4.5% Populaţia judeţului Prahova pe sexe la 1 ianuarie 2008 Feminin 51.211 19.095 5.Populaţia judeţului Prahova pe medii la 1 ianuarie 2008 mediul urban 50. ORAŞE.085 13.671 2.429 17. COMUNE ŞI SEXE LA 1 IANUARIE 2008 persoane FEMININ 422.640 37.780 9.4% POPULAŢIA STABILĂ PE MUNICIPII.712 108.264 217.472 PRAHOVA MEDIU URBAN MUNICIPIUL PLOIEŞTI MUNICIPIUL CÂMPINA ORAŞ AZUGA ORAŞ BĂICOI ORAŞ BOLDEŞTI-SCĂIENI ORAŞ BREAZA ORAŞ BUŞTENI ORAŞ COMARNIC ORAŞ MIZIL TOTAL 819.621 10.450 7.

589 1.794 971 2.162 5.555 2.295 585 2.674 2.854 1.495 5.292 10.209 5.478 2.732 2.836 7.206 1.154 702 2.853 1.474 1.354 7.130 650 2.865 4.281 1.000 204.513 2.591 1.446 5.091 3.061 1.829 2.897 964 2.193 1.945 931 4.503 2.568 1.088 3.157 3.163 4.446 316 4.626 4.717 2.729 5.389 8.892 1.738 1.658 3.679 2.927 3.704 11.035 1.051 3.788 1.299 3.300 4.056 2.300 4.036 4.714 4.457 6.362 200.851 1.347 8.623 11.639 1.124 5.407 6.137 1.772 1.661 4.896 2.232 1.084 3.068 2.624 1.841 6.581 6.769 2.935 5.384 309 MEDIU RURAL ADUNAŢI ALBEŞTI-PALEOLOGU ALUNIŞ APOSTOLACHE ARICEŞTII RAHTIVANI ARICEŞTII ZELETIN BABA ANA BALTA DOAMNEI BĂLŢEŞTI BĂNEŞTI BĂRCĂNEŞTI BĂTRÂNI BERCENI BERTEA BLEJOI BOLDEŞTI-GRĂDIŞTEA BRAZI BREBU BUCOV CĂLUGĂRENI CĂRBUNEŞTI CEPTURA CERAŞU CHIOJDEANCA CIORANI COCORĂŞTII COLT COCORĂŞTII MISLII COLCEAG CORNU COSMINELE DRĂGĂNEŞTI DRAJNA DUMBRAVA DUMBRĂVEŞTI FÂNTÂNELE FILIPEŞTII DE PĂDURE FILIPEŞTII DE TÂRG FLOREŞTI FULGA GHERGHITA GORGOTA GORNET GORNET.729 5.404 3.583 2.074 5.691 3.730 2.880 1.967 8.307 1.100 3.728 3.039 1.609 938 3.598 1.691 1.132 5.087 5.170 1.879 1.566 1.894 6.296 8.523 10.226 1.543 3.362 405.154 6.037 3.549 1.579 9.158 5.103 3.ORAŞ ORAŞ ORAŞ ORAŞ ORAŞ PLOPENI SINAIA SLĂNIC URLAŢI VĂLENII DE MUNTE 9.258 690 958 2.530 707 917 2.160 5.284 1.070 3.623 3.263 3.CRICOV GURA VADULUI GURA VITIOAREI IORDĂCHEANU IZVOARELE JUGURENI .584 2.542 3.584 898 3.117 2.047 4.397 1.767 2.133 4.388 13.875 5.448 1.362 2.598 5.519 2.384 1.807 7.820 1.307 2.078 2.179 573 2.151 1.274 3.317 1.183 3.352 4.765 1.749 3.158 7.794 5.830 625 17 4.

LAPOŞ LIPĂNEŞTI MĂGURELE MĂGURENI MĂNECIU MĂNEŞTI OLARI PĂCUREŢI PĂULEŞTI PLOPU PODENII NOI POIANA CÂMPINA POIENARII BURCHII POSEŞTI PREDEAL-SĂRARI PROVIŢA DE JOS PROVIŢA DE SUS PUCHENII MARI RÂFOV SALCIA SĂLCIILE SÂNGERU SCORŢENI SECĂRIA ŞIRNA ŞOIMARI ŞOTRILE STARCHIOJD ŞTEFEŞTI SURANI TALEA TÂRGŞORU VECHI TĂTARU TEIŞANI TELEGA TINOSU TOMŞANI VADU SĂPAT VÂLCĂNEŞTI VALEA CĂLUGĂREASCĂ VALEA DOFTANEI VĂRBILĂU 1.731 5.015 2.983 648 2.582 10.425 3.597 1.728 1.051 2.060 5.579 2.036 10.997 1.166 8.414 3.340 7.313 Decedaţi sub 1 an 66 106 În anul 2007 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.172 2.181 2.4%).320 5.087 4.426 2. de -2.234 1.158 3.231 3.973 2.881 6.221 1.242 persoane.480 1.0%).156 2.237 968 564 4.659 669 2.219 1.475 1. a deceselor (-5.182 2.097 4.295 1.522 1. 18 .192 1.348 5.574 1.850 1.366 3.293 5.820 4.809 5.708 634 1.559 2.248 4.735 2.270 923 2.902 2.211 2.048 1.814 548 1.242 -2.337 5. se observă o scădere a numărului deceselor sub un an (-37.008 1.174 persoane în aceeaşi perioadă a anului precedent.096 2. faţă de -2.133 9.418 2.327 897 1.927 Decedaţi 9.481 2. Sporul natural înregistrat în anul 2007 a fost în continuare negativ.250 1.638 563 1.782 2.054 1.128 2.259 735 2.992 5. a născuţilor vii (-7.467 4.690 1.013 3.174 Căsătorii 6.421 4.746 3.657 1.386 4.403 3.260 2.170 3.817 7.520 6.238 882 569 4.505 2.182 1.038 1.705 2. a divorţurilor (-7.600 Principalele fenomene demografice din judeţul Prahova în anul 20072 comparativ cu anul 2006: Anul 2007 Anul 2006 Născuţi vii 7.528 6.101 Spor natural -2.181 2.045 2.1%) şi o creştere a numărului căsătoriilor (+26.193 1.249 2.236 645 2.443 2.687 2.965 1.284 1.616 1.915 5.972 Divorţuri 1.200 5.392 4.044 5.404 5.544 595 2.689 2.313 2.532 1.515 3.7%).299 4.048 1.762 2.651 2.633 2.079 4.095 3.090 1.548 11.7%).304 2.

76/2002 . Silvicultură şi Piscicultură Industrie şi construcţii Servicii dec.75% Indemnizaţi Legea nr.961 TOTAL ŞOMERI Şomeri indemnizaţi Indemnizaţi Legea nr.3%).1%).644 96.1% (189. la aceeaşi dată.502 persoane Femei 5. 2007 189.Principalele cauze de deces în anul 2007 au fost următoarele: . .009 95. .056 2.087 III. vânătoare şi servicii anexe. ponderea salariaţilor este de 65. .943 2.904 2. Resursele de muncă Resursele de muncă3 ale judeţului Prahova în luna decembrie 2007 au fost de 535.2.124 şomeri din care 6. .985 85.5 mii persoane (94.boli ale aparatului digestiv (6. a fost de 3.0% din populaţia activă civilă) şi 12.124 9.50% Şomeri neindemnizaţi Repartiţia şomerilor după nivelul de instruire: Primar. 2006 186.tumori (16.6% din decese).9%. profesional Liceal şi postliceal Universitar 19 Total: 12.596 348 .124 5.9% din populaţia activă civilă).1 mii persoane şomeri şi alte persoane aflate în evidenţă pentru un loc de muncă (3.0 mii persoane (57.915 707 6.524 544 Femei: 5.2% din populaţia judeţului.622 4.boli ale aparatului respirator (4.9% din resursele de muncă). Efectivul salariaţilor în judeţul Prahova2 Agricultură.1%).5% din populaţia judeţului.0 mii persoane.056 89. din care: populaţie ocupată 291. III. Populaţia ocupată reprezintă 54.960 1.787 persoane).boli ale aparatului circulator (64.5% din totalul resurselor de muncă şi 35.502 nu beneficiau de drepturi băneşti. 76/2002 . reprezentând 65.3.leziuni traumatice. În totalul populaţiei ocupate.5%).352 5. calculată în funcţie de populaţia activă. Şomajul La sfârşitul anului 2007 erau înregistraţi 12.535 408 2. Situaţia şomerilor înregistraţi3 la sfârşitul anului 2007: Total 12. gimnazial. Rata şomajului2 în judeţul Prahova.358 dec. Populaţia activă civilă.787 4. era de 310. otrăviri (4.904 3.

după nivelul de instruire 100% 80% 60% 9056 544 2524 40% 20% 0% Primar.650 2.9 Urban Rural Total judeţ Repartiţia şomerilor pe grupe de vârstă: total Total şomeri Femei 12.8 2.003 7.Şomerii.979 1.503 3.5% 51.091 970 821 202 Repartiţia şomerilor pe grupe de vârstă 0.2% 0.214 243.904 < 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani > 55 ani 2.038 1.124 5.2% < 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani > 55 ani 20 .1% 47.297 1.000 Rata şomaj (%) 1. gimnazial.9% 0.124 Populaţia activă 282. profesional Liceal şi postliceal Universitar Repartiţia şomerilor pe medii de provenienţă: Total şomeri 5.234 310.121 12.9 3.151 898 428 2.1% 0.

882 elevi în învăţământul de arte şi meserii. mai 2007 iun.997 10.607 studenţi (7. iul.8%. 63.898 6.2% elevi în învăţământul special 0.2%). Total 15. 9.779 10.823 5.012 6.2% elevi în învăţământul liceal 21.770 7.250 10.580 11. 483 elevi în învăţământul special (0.Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi aug.454 elevi în învăţământul liceal (21. populaţia şcolară2 a fost de 134. oct.3% în populaţia totală a judeţului. dec.633 13.9%). sep.148 12.1%).115 8.2%).243 5.173 5.973 14.904 ian.1% 21 .290 12. 28.073 5.035 5.220 Femei 6.843 12.2%). apr.4. tehnic şi de maiştri 6.627 5.4%).251 6.401 12.2% studenţi 7.9% elevi în învăţământul primar-gimnazial 47. Structura populaţiei şcolare copii în grădiniţe 15. Ponderea populaţiei şcolare: 16. III.174 5. populaţia şcolară a înregistrat o scădere cu 1.359 elevi în învăţământul primar-gimnazial (47.713 11. Populaţia şcolară În anul şcolar 2007-2008.342 copii în grădiniţe (15.250 6. nov.039 5. mar.342 6.858 6. feb.568 5.4% elevi în învăţământul de arte şi meserii. 10.077 5. tehnic şi de maiştri (8. Comparativ cu anul şcolar precedent.366 6. din care:       21.127 persoane.124 judeţ Bărbaţi 9.152 5.470 6. postliceal.291 7. postliceal.

tehnic şi de maiştri. 116 cadre în învăţământul de arte şi meserii. Educaţia superioară realizată în Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti.227 cadre în învăţământul primar şi gimnazial. Orientarea profesională a unor instituţii. Colegiul Universitar Câmpina şi în alte instituţii de învăţământ superior particulare este suplimentată şi susţinută de instituţiile celui mai mare centru universitar din ţară. 4. i 1 2 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Populaţia pe medii şi sexe la 1 ianuarie 2008 Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Buletin Statistic Lunar – Decembrie 2007 3 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova – Indicatori specifici decembrie 2007 22 . în neconcordanţă cu solicitările pieţei muncii. Bucureşti. 2.377 cadre în învăţământul liceal. precum şi posibilitatea găsirii unui loc de muncă. 200 cadre în învăţământul special.5% a numărului cadrelor didactice. iar al studenţilor ce revin la un cadru didactic este de 26 (în scădere faţă de 28 studenţi în anul şcolar precedent). situat în sudul judeţului.Numărul cadrelor didactice2 din învăţământul de toate gradele: 8. postliceal. Numărul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 15 (la fel ca în anul şcolar precedent).025 educatori.309 persoane. din care:       1. 364 cadre în învăţământul superior. influenţează gradul de pregătire al elevilor. Faţă de anul şcolar precedent s-a înregistrat o scădere cu 1.

densitatea fiind peste media pe ţară care este de 33.8% din totalul drumurilor publice din România.  1. 2.8 km/100 km2 teritoriu).5 km/100 km2teritoriu şi peste densitatea din Regiunea Sud Muntenia (34.5 trasee de drumuri naţionale principale. INFRASTRUCTURA În cadrul echipărilor de infrastructură de transport. Drumurile naţionale sunt modernizate în totalitate (293 km.  LUNGIMEA DRUMURILOR PUBLICE CLASIFICATE–km. ocupă un loc important.189 km.5 km (52.6 km (34. situează judeţul pe locul doi din ţară.1%) drumuri comunale. . reţeaua de căi feroviare. la 100 km² teritoriu Drumurile publice clasificate:  293 km (13.1. 70 trasee de drumuri judeţene.km. reţeaua de căi de comunicaţie şi transport. Lungimea drumurilor publice clasificate din judeţul Prahova este de 2.5%) drumuri judeţene.189 528 985 293 293 1.CAP.148.4%) drumuri naţionale. 207 trasee de drumuri comunale. E 60. reprezentând 2. IV. fiind compusă din: reţeaua de căi rutiere. Densitatea drumurilor publice în judeţul Prahova de 46. din care: .   23 . Reţeaua de căi rutiere Infrastructura de transport Reţeaua de drumuri cuprinde: 6 trasee de drumuri naţionale.4 km/100 km 2teritoriu.1 traseu de drum european.  747.896 235 985 46.).4 Modernizate Cu îmbrăcăminte uşoară rutieră  Drumuri naţionale  Modernizate  Cu îmbrăcăminte uşoară rutieră  Drumuri judeţene şi comunale  Modernizate  Cu îmbrăcăminte uşoară rutieră DENSITATEA DRUMURILOR PUBLICE . IV.

Urziceni şi Slobozia. Există legături rutiere funcţionale cu oraşele: Bucureşti.5 km.8 km.8 km. drumuri de beton de ciment. Buzău.  4. din care:  109. Drumurile publice. 24 .  34. Între localităţile judeţului transportul este realizat de operatori privaţi şi de regii locale de transport rutier.2 km. Lungimea totală a drumurilor judeţene este de 1. Braşov.Administrarea drumurilor judeţene este asigurată de către consiliul judeţean – excepţie făcând sectoarele de drum judeţean situate în intravilanul localităţilor urbane. De asemenea. drumuri de pământ. amenajările şi accesoriile aferente care sunt administrate de către consiliile locale. drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice. drumuri de asfalt tip beton. drumuri pietruite.1 km.  864. Tîrgovişte. drumuri cu pavaj. lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare. inclusiv lucrările de artă. datorită frontului îngust al limitei de proprietate.  120.. viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare.148.5 km.  15. în cea mai mare parte. traversează localităţi.1 km.

DC 75) şi de interes local Modernizare drumuri în comuna Bărcăneşti Modernizare drum local între km.04 32. poduri şi podeţe).6 km.7 km. Au fost realizate lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii rurale finanţate prin programul SAPARD.57 2.96 Eligibilă 3. sat Mireşu MareMireşu Mic Lungime (km. iar în municipiul Ploieşti cu autobuze.84 3.500 Valoare Proiect (mil.322.034.41 1. drumuri pietruite. drumuri de asfalt tip beton.95 3.808. Consiliul judeţean a dezvoltat programe complexe de lucrări pentru infrastructura rutieră finanţate atât din fonduri publice cât şi prin programul de preaderare SAPARD.26 4. 2+800 şi DS 234 Rafiroiu.001.1. fondurile destinate lucrărilor de extindere şi modernizare fiind alocate lucrărilor de punere în siguranţă a drumurilor.79 1.982.750 4. care au presupus restricţii de circulaţie.7+400 la km.În 8 oraşe transportul se realizează cu microbuze.57 4. lei RON) Totală 4.590.  354.000 79.78 2.51 38. 0+000 până la km.519. „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”.180 3.020.122 9. drumuri de pământ.. km.1 km.89 2.60 2. DC 83.698.55 3.216.09 3.49 2. Măsura 2.514.Drumuri în zone rurale în 12 localităţi.202. simultan fiind elaborate şi proiectele de execuţie a lucrărilor de aducere a drumurilor la starea tehnică iniţială. modernizare DC 21 Crasna-Schiuleşti Modernizare DC 44A Măgurele-Iazu spre DJ 217 tronsonul km.56 2.229.44 1. Strada Şcolii Modernizare DC 71. de beton de ciment. DC 82.220 4.22 2. precipitaţii abundente.568. 25 .371. creşterea debitelor râurilor/pârâurilor precum şi de alunecările de teren declanşate de regimul pluviometric) care au contribuit la distrugerea unor sectoare de drumuri judeţene şi comunale. Infrastructura rutieră a fost afectată de fenomene meteorologice nefavorabile (topirea zăpezilor. lei RON.54 3.544.359.541. Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje.108.77 Total submăsura 2.56 mil.612.10 1.103. tramvaie şi troleibuze.350 5.până la DN 1A km 0+700 Îmbrăcăminţi bituminoase uşoare pe DC 25A între Coada Izvorului şi Măneşti.93 3. dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. cu pavaj şi îmbrăcăminţi asfaltice.626.700 4.8 km. DC 90.) 7.544.1.07 4. în valoare de 38. din care:  273.622 3.900 3.364. 0+000 şi km. Localitatea Albeşti Paleologu Barcăneşti Berceni Blejoi Cocorăştii Mislii Drăgăneşti Iordăcheanu Izvoarele Măgurele Denumire proiect Modernizare drumuri comunale (DC 68. judeţul Prahova.84 3. Acestea au o stare tehnică bună.1.500 12.  119. Submăsura 2.505..909. amenajări de variante ocolitoare şi chiar lucrări minime pentru asigurarea platformei drumurilor.1.1.800 8. DC 86.467. Lungimea drumurilor comunale este de 747. 8+750 Modernizare drumuri de interes local în satele Ploieştiori şi Ţânţăreni Modernizare DC 9 Cocorăştii MisliiVîlcăneşti Modernizare drumuri de interes local existente pe raza comunei Drăgăneşti Modernizare DC 60 şi reţea de drumuri locale Modernizare DC 20 Izvoarele-Crasna.600 11.12+000 (DJ 101A) Amenajare drumuri comuna Rîfov.89 Măneşti Rîfov Sîngeru 4.

Plaiu. km 0+000 .280. pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat.495. Proviţa de Jos. Ştefeşti.739.24 6. sat Telega Pod peste Cricovul Sărat pe drum Urlaţi . Cărbuneşti.678. În anul 2007.Valea Fiarelor Surani Modernizare drumuri de interes local Total submăsura 2.1.98 889.1+750 şi pod peste râul Proviţa Ştefeşti Modernizare drumuri locale Şotrile Modernizare drum comunal de intres local Şotrile .188 675. 7/2006).Valea Pietrei zona periurbană Urlaţi Amenajare pod.548 926. km. podeţe şi punţi pietonale Poduri în comună Pod din beton armat peste pârâul Drajna în punctul ‚.86 512. pod punctul Pârvulescu Construire poduri peste pârâul Sărata în punctele Grădiniţa 2 şi Vărari. pentru proiectare şi execuţie: Aluniş Ariceştii Zeletin Azuga Bătrâni Brebu Cărbuneşti Ceraşu Cocorăştii Mislii Cornu Gorgota Gornet-Cricov Jugureni Măgurele Măgureni Păcureţi Păuleşti Podenii Noi Poseşti Proviţa de Jos Proviţa de Sus Râfov Sângeru Surani Şoimari Ştefeşti Telega Urlaţi Vadu Săpat Vâlcăneşti Vărbilău Pod definitiv din beton armat peste pârâul Aluniş pe drumul de acces spre centrul civic format din DJ 214 Reabilitare poduri Consolidare pod Sorica Pod beton armat peste pârâul Bătrâni pe DC 34 în punctul Negoiţă Poduri.G.739.17 965.680.ADET’’ Punte pietonală peste pârâul Teleajen Pod peste pârâul Baliţa Execuţie poduri şi podeţe-31 podeţe Construcţie poduri.280. €uro Valoare proiect 811. au primit finanţare prin programul SAPARD încă 8 proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere în zonele rurale în localităţile Adunaţi.1. Gherghiţa.848. punte şi apărare mal pârâu Tohăneanca şi pârâu Budureasca Construire pod peste pârâul Vărbilău pe DC 8. prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural” (O. 4+730 Reconstrucţie pod peste pârâul Vărbilău pe DC 13 satul Livadea 26 .25 Localizare Adunaţi Cărbuneşti Gherghiţa Proviţa de Jos Proviţa de Sus Denumire proiect Modernizare drumuri comunale Modernizare drumuri comunale şi de interes local Modernizare DC 93 şi DC 15A Modernizare drumuri de interes local Modernizare DC 124.În anul 2006. Proviţa de Sus. podeţe şi punţi Podeţe tubulare şi consolidări mal pe drumurile comunale Reparaţie capitală punte pietonală peste râul Teleajen între comuna Măgurele şi satul Fundeni Construire pod peste pârâul Proviţa pe DC 115B Pod şi punţi carosabile peste pârâul Matiţa Construire 3 poduri peste Pârâul Dâmbu Construire pod beton armat peste pârâul Oghiza Pod de beton armat peste pârâul Stupineanca Punte metalică peste raul Proviţa – punct Horjeşti Podeţe peste pârâul Schiopota Pod peste râul Teleajen sat Buda pe DC 83 Punte carosabilă peste pârâul Cricovul Sărat sat Tisa Construire poduri şi reconstituire punţi pietonale carosabile Punti carosabile şi podeţ tubular sat Magula şi Lopatniţa Pod în punctul Biserica Baptistă – Ivan.25 €uro. podeţ. podeţe şi punţi. nr. în valoare de 6. DJ 100E .607 505.R. Şotrile şi Surani.693 993. au primit finanţare 30 proiecte de construire/modernizare/ reabilitare/ consolidare poduri.

care vor fluidiza traficul.3 kilometri şi o lăţime variabilă cuprinsă între 23 şi 33 de metri.Foarte important pentru dezvoltarea judeţului Prahova este proiectul de realizare a arterelor de importanţă naţională şi europeană Autostrăzile Bucureşti – Ploieşti . Autostrada Bucureşti – Braşov împărţită în patru sectoare (Bucureşti . componentă a culoarului IX Paneuropean pe o lungime de 417 km.6 km în zona rurală) şi va străbate 22 de localităţi . 45.Albiţa. asigură legătura între Moldova şi sudul României. componentă a culoarului IX Paneuropean. variantă a culoarului IV Paneuropean de transport rutier şi Bucureşti .Braşov.Comarnic. Predeal .2 municipii. Autostrada Bucureşti . 14 comune.Albiţa. 6 oraşe.Predeal.Ploieşti. Comarnic . vor îmbunătăţi în mod real infrastructura de acces rutier.3 kilometri (57. vor asigura legături optime cu cele două porţi aeriene: Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Otopeni şi Aeroportul Internaţional Băneasa şi vor oferi noi oportunităţi. 27 . Pe teritoriul judeţului Prahova cele 2 autostrăzi Bucureşti – Ploieşti – Braşov şi Bucureşti Albiţa au acelaşi traseu până la km.Cristian) va avea o lungime de circa 173. Pe teritoriul judeţului Prahova traseul va însuma 111. Ploieşti .7 km în zona urbană şi 53.

000km2 teritoriu) 34. Reţeaua de alimentare cu apă a fost extinsă în 6 localităţi prin proiectele selectate şi finanţate prin programul SAPARD.Reţeaua de căi ferate Din punct de vedere al lungimii. sectorul Drăgăneşti . reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale şi externe. Infrastructura de utilităţi Reţeaua de alimentare cu apă În acest domeniu s-au realizat lucrări ample pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă în toate localităţile judeţului. a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză.5 şi 10 m. magistrala 500: Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava –Vicşani . . Densitatea căilor ferate de 34.sectorul Dîmbu .053 km). Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti – Ploieşti – Braşov.cale ferată dublă neelectrificată . linia 302: Ploieşti Vest – Tîrgovişte . IV.Prahova Ciorani.sectorul Bucureşti – Ploieşti – Buzău.1.47% din reţeaua de căi ferate a României (11. „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”. precum şi erodări şi tasări ale terasamentelor căii ferate. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 .sectorul Zănoaga .) 163 din care: Electrificate 111 Din care: Linii cu ecartament normal Linie cu o cale 11 Linie cu două căi desfăşurată 152 Densitate (km.sectorul Ploieşti Vest . Caragiale.6 Teritoriul judeţului este deservit.3 km/1000km2teritoriu). de: magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor .2. aceasta devenind Eurostaţie la standarde europene. situează judeţul sub densitatea pe ţară (45. componentă a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar.cale ferată dublă electrificată .cale ferată dublă electrificată . ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent. Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Prahova este în general bună. linia 304: Ploieşti Sud – Măneciu .sectorul Bucureşti – Predeal – Braşov. În cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti.Prahova.cale ferată simplă neelectrificată . Măsura 2. în prezent. Reţeaua de căi ferate din judeţul Prahova: Lungime CF (km.1.4 km/1000 km2 teritoriu)./1.cale ferată simplă neelectrificată. şi cea din Regiunea Sud Muntenia (36. Reţeaua feroviară ramificată sporeşte gradul de accesibilitate al localităţilor judeţului. L.I. podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0. linia 306: Buda – Slănic .2. Există unele sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile. Demarat în anul 2002.Zănoaga. Submăsura 2.80 km/h. Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de peste 2. dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean.cale ferată simplă neelectrificată .cale ferată simplă neelectrificată. 28 . Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului sunt: viaductele.910 km. reţeaua de căi ferate din judeţul Prahova reprezintă 1.6 km/1000 km2teritoriu.Drăgăneşti . linia 701: Ploieşti Sud – Armăşeşti – Urziceni – Ţăndărei .

485.686.000 Valoare Proiect ( mil.799 2.703 999.gospodărie de apă cu staţie de clorinare.55 2.650 23.87 2. pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat. Poiana Câmpina şi Valea Doftanei. lei RON) Totală 3.31 1.188 În anul 2007.2. satele Jugureni şi Gura Vadului Marginea Pădurii şi comuna Gura Vadului.485.983.1.000 16. .336. .două gospodării de apă. nr.394. atât pentru proiectare cât şi pentru execuţie: Apostolache Ariceştii Rahtivani Bălţeşti Băneşti Bărcăneşti Bătrâni Berceni Bertea Bucov Călugăreni Extindere alimentare cu apă Extindere reţea distribuţie şi îmbunătăţire alimentare cu apă sat Buda Modernizare şi extindere reţea distribuţie apă Extindere alimentare cu apă Reabilitare reţea apă Alimentare cu apă Extindere şi modernizare alimentare cu apă Extindere şi modernizare alimentare cu apă Alimentare cu apă în sat Chiţorani Alimentare cu apă 29 .10 2. Lungime reţea (km.56 Localitatea Denumirea proiectului Extindere reţele de distribuţie a apei în Brebu comuna Brebu. Cosminele comuna Dumbrăveşti Total submăsura 2.) 26.07 3. 7/2006). au primit finanţare 34 proiecte de înfiinţare/modernizare/ reabilitare/extindere a reţelelor de apă.38 2. . în valoare de 2.reţea de aducţiune şi de distribuţie în lungime totală de 28 km.188 €uro.09 2.500 20.amenajări ale surselor de apă existente.326. Poiana Extindere şi modernizare reţele distribuţie apă Câmpina . comuna Cosminele.65 Eligibilă 3.105.R. satele Gura Vadului.35 15.57 1.999. €uro Valoare Proiect 968.865. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 19.897.375.74 3.433 9.G.483 3. Total submăsura 2.1.2.21 În anul 2006 au primit finanţare prin programul SAPARD încă trei proiecte de alimentare cu apă. Perşunari şi Tohani Construire sistem zonal de alimentare cu apă Vîlcăneştiîn comuna Vîlcăneşti.705.Alimentări cu apă în sistem centralizat în zonele rurale.extindere şi modernizare reţea de alimentare pe o lungime de 15. prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural” (O.09 mil.686.staţie de clorinare .84 km.15 19.4 km Valea Doftanei Modernizare şi extindere sistem alimentare cu apă .720. 27.reţea de aducţiune şi distribuţie cu lungime totală de 23. în localităţile Baba Ana. 717.900 123.492.686 Localitatea Baba Ana Denumirea proiectului Alimentare cu apă: .955. satele Brebu Mănăstirei şi Brebu Megieşesc Chiojdeanca Extindere reţele distribuţie apă Extindere şi modernizare reţele de distribuţie Cornu a apei Fîntînele Investiţie nouă alimentare cu apă Sistem zonal de alimentare cu apă în Jugurenicomuna Jugureni. lei RON.

Nisipoasa. Reabilitare reţele apă potabilă Alimentare cu apă satele Hârsa. Poienile şi comuna Gura Vitioarei cu satul Poiana Copăceni Reabilitare şi extindere reţele alimentare cu apă Modernizare extindere sistem alimentare cu apă Alimentare cu apă cartier nou – reţea 700 ml. Localităţi cu fântâni:  27 comune.Cocorăştii Colţ Drajna Drăgăneşti Dumbrava Dumbrăveşti Fântânele Fulga Gura Vitioarei Predeal Sărari Iordăcheanu Izvoarele Lipăneşti Măneciu Plopu Scorţeni Secăria Şirna Talea Târgşoru Vechi Tătaru Teişani Tinosu Tomşani Valea Călugărească Alimentare cu apă în comună Extindere şi modernizare sistem alimentare cu apă Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în satul Cornu de Jos Extindere şi modernizare sistem de alimentare cu apă Modernizare şi extindere sistem alimentare cu apă Extindere alimentare cu apă Extindere şi modernizare sistem alimentare cu apă Sistem zonal de distribuţie a apei în comunele Predeal Sărari cu satele Predeal Sărari. Sărăţel. Varniţa. Localităţi parţial alimentate cu apă:  34 comune.  12 oraşe. Bobiceşti. din care:  2 municipii. Plopu şi Gâlmeia Modernizare şi extindere alimentare cu apă potabilă Extindere şi modernizare sistem alimentare cu apă Extindere şi modernizare sistem de alimentare cu apă satele Tăriceni.   30 . Vitioara de Sus. Şirna.  29 comune. Hăbud şi Brăteşti Modernizare şi extindere sistem de alimentare cu apă Reabilitare şi extindere sistem de alimentare cu apă Alimentare cu apă Extindere reţea distribuţie apă potabilă sat Teişani Alimentare cu apă Sistem de alimentare cu apă potabilă Reabilitare şi extindere reţea apă potabilă Situaţia localităţilor alimentate cu apă din judeţul Prahova:  Localităţi cu reţea de alimentare cu apă în sistem centralizat:  43 localităţi.

Implementarea acestui proiect va avea un impact pozitiv în oraşele beneficiare. Buşteni. Băicoi. 31 .5% fonduri PHARE şi 12. nr.Program SAMTID. Breaza. Băneşti. Plopeni. Zona Cărbuneşti-Şoimari s-au alocat fonduri potrivit prevederilor H. răspunde cerinţelor privind atragerea fondurilor structurale.Pentru continuarea lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile Adunaţi. Sinaia. Slănic şi Urlaţi. respectiv TVA. contorizării consumului. Bertea. prin proiecte mature şi viabile. în sensul modernizării reţelelor de transport şi distribuţie. Ceptura. construcţia instituţională impusă de acest program. Reabilitarea sistemului de transport şi distribuţie a apei în oraşele mici şi mijlocii din judeţul Prahova . Proiectul a fost selectat pentru finanţare în etapa a II-a a programului. Consiliul Judeţean Prahova a promovat acest proiect în calitate de lider al Asociaţiei Oraşelor Mici şi Mijlocii din judeţul Prahova. îmbunătăţirii calităţii şi presiunii apei şi mai ales reducerii substanţiale a pierderilor de apă în reţea. respectiv Azuga. dobânzi şi comisioane). Comarnic.G. 577/1997. De asemenea. Finanţarea se face din trei surse: 50% împrumut extern BEI. 37.5% fonduri de la bugetul de stat (costuri neeligibile. Mizil. legată direct de crearea operatorului unic de apă.

Urlaţi (parţial). Băneşti.Urlaţi.  Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a localităţilor prahovene: Sisteme existente:  Sistemul deservit de sursa Paltinu:  Deserveşte sistemele de alimentare cu apă din localităţile: Câmpina. Ceptura. Surani.Mizil.G. Prahova  Barajul Paltinu şi Staţia de tratare a apei Voila.Movila Vulpii.Gornet. Ariceştii Zeletin. având ca obiectiv alimentarea cu apă a localităţilor: Cărbuneşti. deservite parţial de reţea de canalizare şi staţii de epurare. Băicoi (parţial).7/2006. Şoimari.7% din lungimea reţelelor la nivel regional. prin care a fost 32 .  Front captare puţuri forate Bălţeşti (9 buc.  Conducte de transport:  Paltinu . nr.  Sistemul microzonal Bălţeşti:  Deserveşte sistemele de alimentare cu apă din localităţile: Gornet. Sinaia (parţial).capacitate 60.000 mc. Finanţarea acestui obiectiv va continua în ritm susţinut până la finalizarea în anul 2009 a sistemului de aducţiune şi de stocare. Mizil.577/1997. Întrucât pentru această lucrare/investiţie nu a fost posibilă finanţarea prin Programul SAPARD. Măgurele.  Măneciu . Cornu. Buşteni (parţial). Telega.G. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale:  Sursele de apă în administrarea E. au fost alocate fonduri prin formula parteneriatului între Consiliul Judeţean Prahova şi localităţile menţionate. din care 19 situate în mediul rural.  Urlaţi . Drajna.  Barajul Măneciu şi Staţia de tratare a apei Măneciu. Lipăneşti.Sinaia.Podenii Vechi . Bălţeşti.  Staţia Bălţeşti . Plopeni. Vîlcăneşti şi Cosminele. Gura Vitioarei (parţial).. Gura Vitioarei (sat Copăceni).  Conducte de transport:  Staţie tratare Azuga . Brazi şi Strejnic. reprezentând 27. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică este de 617 km. promovate spre finanţare în cadrul FEADR. au început lucrările la conducta de aducţiune din sursa Măneciu.S.  Sistemul deservit de sursa Măneciu:  Deserveşte sistemele de alimentare cu apă din localităţile: Măneciu.Coeziune Economică şi Socială. privind instituirea „Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural”. La acestea s-au adăugat fonduri alocate prin H. Surse de apă proprietatea Consiliului Judeţean Prahova:  Captarea Azuga.  Staţia Bălţeşti .Buşteni . iar reţelele de distribuţie în localităţile cuprinse în sistem se vor realiza prin proiecte proprii.R. Sistemele de epurare existente sunt cu treaptă mecanică sau mecanică şi biologică.Movila Vulpii.  Sistemul microzonal Azuga:  Deserveşte sistemele de alimentare cu apă din localităţile: Azuga. Floreşti. Vălenii de Munte. Comunele Gura Vitioarei şi Predeal Sărari au în implementare proiecte finanţate prin O.„Sistem de alimentare cu apă pentru zona Cărbuneşti”..Z. Reţeaua de canalizare În judeţul Prahova sunt 33 de localităţi.  Sistem de stocare comun Movila Vulpii . Păcureţi. Băicoi. Predeal Sărari. La sfârşitul anului 2005 a fost finalizat proiectul „Reabilitarea economică şi ecologică a bazinului râului Teleajen” finanţat prin programul PHARE 2000 . Dumbrăveşti. Brebu.). nr. În anul 2003.Bălţeşti . Gornet-Cricov.

Canalizare şi staţie de epurare .537.1.84 km. .820 €uro.4 km Investiţie nouă canalizare şi staţie de epurare .840 3.319. Floreşti 4.05 Total submăsura 2.73 3.) Valoare Proiect ( mil.Retehnologizare staţie existentă la Floreşti şi modernizare reţea de colectare pe o lungime de 2.227.reabilitată şi mărită capacitatea staţiei de epurare a apelor uzate Vălenii de Munte şi au fost realizate două staţii de epurare şi sistemul de canalizare în comuna Măneciu (satele Măneciu Pământeni şi Măneciu Ungureni).07 10.25 În anul 2006 a primit finanţare prin programul SAPARD proiectul de realizare a reţelei de canalizare şi construirea staţiei de epurare în satele Bucov şi Pleaşa din comuna Bucov în valoare de 979. Realizarea acestora contribuie la soluţionarea problemelor majore de poluare pentru zona Teleajenului.Staţie de epurare cu capacitate de 15 l/s cu trepte de epurare: mecanică şi biologică. Păuleşti şi Valea Călugărească.Reţea de colectare cu o lungime de 6.5 km. Lungime reţea (km.800 3.Staţie de epurare având capacitatea de 15 l/s. . . 20.68 Păuleşti 8.232. Bucov 979.32 3.52 Valea Călugărească 6. €uro Canalizare şi staţie de epurare în comuna Bucov – satele Bucov şi Pleaşa Investiţie nouă compusă din: .02 3. Călineşti).Reţea de colectare – 8.Călineşti – staţie de epurare nouă şi reţea de colectare nouă în lungime de 2.140 12. .089. Extinderea reţelelor de canalizare s-a realizat şi prin investiţii cu finanţare prin programul SAPARD în localităţile Floreşti (Floreşti. sporindu-i atractivitatea economică şi turistică. cu două trepte de epurare: mecanică şi biologică.968.865.Reţea de colectare cu o lungime totală de 10 km.Statie de epurare corespunzătoare unui debit de 34 l/s cu două trepte de epurare: mecanică şi biologică.061.3.4 km.500 4.820 33 . lei ) Totală Eligibilă Localitatea Denumire proiect Canalizări şi staţii de epurare Floreşti-Călineşti .

prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural” (O. pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat. Puchenii Mari (Sistem canalizare şi epurare ape uzate menajere). Conduratu şi Cireşanu).R. Drajna (Modernizare reţea canalizare sanatoriu Drajna).În anul 2007. satele Baba Ana. Fântânele (Sistem centralizat de canalizare). Brazi (Construire canalizare satele Brazii de Sus şi Brazii de Jos). au primit finanţare 6 proiecte de realizare/modernizare/ reabilitare a reţelelor de canalizare. 7/2006). atât pentru proiectare cât şi pentru execuţie: Baba Ana (Canalizare comuna Baba Ana.G. nr. 34 . iar pentru Poiana Câmpina (Modernizare şi extindere sistem de canalizare) au fost alocate fonduri doar pentru proiectare.

responsabilitatea autorităţilor locale fiind legată de punerea la dispoziţie a terenurilor aferente obiectivelor sistemului de distribuţie.Reţele de distribuţie a gazelor naturale Lucrările de alimentare cu gaze naturale sunt realizate de către operatorii licenţiaţi. Lungimea totală a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale este de 2.000 locuitori. Alimentarea cu energie termică Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat s-a restrâns. eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire. eficiente energetic şi ecologice. Volumul gazelor naturale distribuite a fost de 631. moderne. 35 .180 mii m3. centrale termice individuale sau pentru un număr restrâns de consumatori. Localităţile care beneficiază de gaze naturale pot rezolva mai uşor şi eficient problema încălzirii utilizând. într-o mai mare măsură în prezent. Numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale este de 49 (13 localităţi urbane) din care 26 localităţi parţial. Numărul abonaţilor depăşeşte 126.105 km.

posturi transformare (PT) • 1. atât la unităţile de producţie. sistemul de termoficare existent. 14. realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie . asigură alimentarea cu energie termică a cca. Dalkia Termo Prahova a demarat un intens program de investiţii şi reparaţii.transport . policlinici.1. precum şi alte societăţi private.898 Nr. instituţii publice (grădiniţe. Instalaţiile în întreţinere: Linii electrice aeriene (LEA) (km) • 110 kV . a monitorizării stării de sănătate.3. fiind unicul furnizor de apă caldă şi căldură pentru locuitorii oraşului Ploieşti. farmacii. etc. elaborează strategia de dezvoltare a serviciilor de sănătate locale şi stabileşte pe baza evaluării.R. educaţie.).065 • Joasă Tensiune (JT) – 1.600 kw) şi microhidrocentrale (puteri mai mici de 200 kw). şcoli. evaluează starea de sănătate a populaţiei din judeţ. centre de permanenţă şi sanatorii.000 casnici. gestionat şi administrat de către S. 18 GWh/an) şi Măneciu (2 x 5 MW. Alimentarea cu energie electrică În judeţul Prahova energia electrică este furnizată pentru cca 320.C.distribuţie. Asistenţa medicală a populaţiei se asigură în principalele unităţi sanitare: Spitale Ambulatorii de spital şi de specialitate 36 Unităţi sanitare 15 12 . respectând în acelaşi timp mediul înconjurător. 3. Societatea produce energie electrică şi termică în regim de cogenerare la Centrala Termoelectrică de la Brazi.86 GWh). cultură Sănătate În judeţul Prahova reţeaua sanitară existentă este alcătuită din spitale. în scopul implementării politicilor şi programelor naţionale de sănătate publică.) • Medie Tensiune (MT). asistenţă socială. 59.7 GWh/an). licee. Centrale hidroelectrice de medie putere sunt la Paltinu (2 x 5 MW..În municipiul Ploieşti. Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România. identifică principalele probleme de sănătate publică şi alocă prioritar resursele. precum şi a planificării şi derulării investiţiilor finanţate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate. cât şi pe reţelele de transport şi distribuţie. 300. inclusiv prin recuperare şi îngrijiri paleative. Consiliul Local al Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova. cabinete medicale particulare.785 Linii electrice subterane (LES) (km.456 • Medie Tensiune (MT)– 2. spitale. Infrastructura pentru sănătate. DALKIA TERMO PRAHOVA S.144 Nr.228 • Joasă Tensiune (JT) – 3. IV. Serviciile de sănătate furnizate în judeţul Prahova sunt destinate promovării sănătăţii şi asigurării asistenţei medicale a populaţiei.000 abonaţi din care cca. reorganizarea structurilor sanitare din teritoriu. De asemenea.L. centre de sănătate.000 apartamente din Ploieşti. Autoritatea de Sănătate Publică Prahova coordonează şi răspunde de întreaga activitate de sănătate publică din judeţ. pentru a asigura servicii la cei mai înalţi parametri calitativi. staţii • 30 Potenţialul hidroenergetic al râurilor din judeţ este valorificat printr-o serie de centrale hidroelectrice de medie şi mică putere (puteri între 200 şi 3. Izvoarele (2 x 8 MW. a activităţii de medicină preventivă şi a inspecţiei sanitare de stat.

Scăieni Slănic Brazi Filipeştii de Pădure Măneciu Sîngeru 2 1 2 1 1 1 1 5 622 296 222 73 91 Serviciul de Ambulanţă Judeţean Prahova. Ploieşti 37 .Policlinici Centre de diagnostic şi tratament Centre de sănătate Sanatorii balneare Sanatorii TBC Preventorii Unităţi medico-sociale Dispensare medicale Cabinete medicale Cabinete stomatologice Farmacii şi puncte farmaceutice Laboratoare medicale Laboratoare de tehnică dentară Spitale pentru îngrijiri acute: Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti Spitalul Municipal Ploieşti Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti Spitalul de Pediatrie Ploieşti Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga Spitalul orăşenesc Băicoi Spitalul de boli pulmonare Breaza Spitalul municipal Câmpina Spitalul orăşenesc Sinaia Spitalul orăşenesc Mizil Spitalul orăşenesc Vălenii de Munte Centrul de sănătate Bălţeşti Centrul de sănătate Plopeni Centrul de sănătate Urlaţi Spitale pentru îngrijiri de lungă durată: Spitalul de psihiatrie Voila Câmpina Spitalul de pneumoftiziologie Floreşti Spitalul de pneumoftiziologie Drajna Preventoriul TBC Poiana Ţapului Unităţi medico-sociale: Unitatea de Asistenţă Medico .Socială Boldeşti–Scăieni Centre de permanenţă: Centrul Centrul Centrul Centrul Centrul Centrul de de de de de de Permanenţă Permanenţă Permanenţă Permanenţă Permanenţă Permanenţă Boldeşti .

persoane cu mulţi copii şi cu venituri reduse sau fără venit).Centru de îngrijire de zi. materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie. vârstnici bolnavi.Cabinet de consiliere şi asistenţă socială. 1907 personal sanitar mediu.Andrei” Ploieşti: .Serviciul de consiliere şi sprijin pentru integrare/reintegrare familială a copiilor cu handicap aflaţi în dificultate.2004 a fost înfiinţată Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova.Centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi.Centru maternal. Centrul de plasament Sinaia Complexul de servicii comunitare „Sf.Centru de resurse şi asistenţă socială. activităţi de recuperare şi reintegrare socială pentru copii.copii aflaţi în dificultate. Filofteia” Câmpina: . precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective. .Serviciu de consiliere şi sprijin integrare/reintegrare familială a copiilor cu handicap aflaţi în dificultate. vârstnici cu venituri mici sau fără venituri. . Complexul de Servicii Comunitare „Raza de soare” Băicoi: .12.Centru de plasament. stabilind măsuri de intervenţie în sprijinul persoanelor în nevoie. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. . 281 stomatologi şi 307 farmacişti. Centrul rezidenţial de tip familial Izvoarele Complexul de Servicii Comunitare „Sf. având ca obiect coordonarea activităţilor de asistenţă socială şi protecţia copilului la nivelul judeţului asigurând mijloacele umane.Centru de plasament pentru copilul cu handicap. în următoarele instituţii: Pentru copiii aflaţi în dificultate: CENTRE DE PLASAMENT/COMPLEXE DE SERVICII COMUNITARE/SERVICII ALTERNATIVE DE PROTECŢIE – COPII  Complexul de Servicii Comunitare „Sf. .Serviciul de Ambulanţă Băicoi Serviciul de Ambulanţă Câmpina Serviciul de Ambulanţă Sinaia Staţia de salvare Vălenii de Munte Serviciul de Ambulanţă Slănic Serviciul de Ambulanţă Mizil Serviciul de Ambulanţă Urlaţi Serviciul de Ambulanţă Ciorani Numărul paturilor în spital este de 4375 locuri. de protecţie a copiilor aflaţi în dificultate şi de prevenire a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială. îngrijire. Personalul medical: 1123 medici.Serviciul prevenire/recuperare pentru copilul abuzat/neglijat. Asistenţă socială Serviciile sociale la nivel judeţean trebuie să răspundă nevoilor tuturor grupurilor dezavantajate. . . Administraţia judeţeană acordă protecţiei sociale un rol deosebit. Maria” Vălenii de Munte: . .Centru de plasament. persoane cu handicap.Centru de plasament.Centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi.132/29. prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. ocrotire. persoane cu handicap. . Obiectivul principal în domeniul protecţiei sociale îl reprezintă crearea unui sistem de protecţie şi suport continuu şi integrat în vederea creşterii calităţii vieţii beneficiarilor de servicii (categoriile defavorizate ale populaţiei . persoane vârstnice şi alte categorii de persoane.Centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi. 38      . găzduire. . asigurând protecţie. în funcţie de nevoile specifice. .

cultură şi artă.Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică.        . din care:  55 grădiniţe.Centru de Îngrijire pentru Persoane cu Alzheimer.Centru de Îngrijire pentru Persoane cu Alzheimer.Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională.Centru de Zi. .Centru de resurse şi asistenţă socială.Centru de Îngrijire şi Asistenţă.Centru de Recuperare şi Reabilitare. 39 . Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova colaborează şi monitorizează activitatea celor 7 organisme private autorizate care asigură protecţia copilului în dificultate în centre de tip familial sau centre de plasament de tip clasic. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap Puchenii Mari. . Structura reţelei unităţilor de învăţământ din judeţul Prahova în anul şcolar 2007-2008 a fost următoarea:  295 unităţi.  186 şcoli primare şi gimnaziale (inclusiv şcolile pentru copii cu deficienţe). . . Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu SINDROMUL DOWN Câmpina Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte cu Handicap Tătărăi Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Nedelea: .Centru de Recuperare şi Reabilitare. . Pentru persoanele adulte: INSTITUŢII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ PENTRU ADULŢI  Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap Mislea:          Educaţie . De asemenea. . Educaţia tinerilor se realizează în instituţii de învăţământ.Centru de Recuperare şi Reabilitare. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi: . comunicare şi acţiuni specifice.Centru de Recuperare şi Reabilitare.Centru de Îngrijire şi Asistenţă. Centrul rezidenţial de tip familial Brebu Centrul de plasament şi îngrijire de zi Breaza Centrul rezidenţial de tip familial Secăria Centrul de plasament şi îngrijire de zi Filipeştii de Tîrg Centrul de plasament şi îngrijire de zi Plopeni Centrul de primire în regim de urgenţă „Cireşarii” Ploieşti Serviciul de protecţie şi îngrijire de zi copii şcoli speciale Ploieşti Centrul rezidenţial de tip familial Ploieşti. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Lilieşti – Băicoi Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti: . Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap “Casa Rozei” Urlaţi: .Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică. prin mijloace de informare. Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi: .

2 şcoli de arte şi meserii.6% 0.3% 15.462 săli de clasã şi cabinete şcolare. Reţeaua unităţilor şcolare din judeţul Prahova în anul şcolar 2007-2008 0.0% 63. alocate de la bugetul propriu al judeţului.7% 18. 1 institut de învăţământ superior. Programul se finalizează în cursul anului 2008 şi a beneficiat de o susţinere financiară de peste 90% din fonduri.215/2001. Analizat în contextul numărului de instituţii de învăţământ existente în judeţul Prahova.1% şcoli primare şi gimnaziale (inclusiv şcolile pentru copii cu deficienţe) şcoli postliceale licee institut de învăţământ superior grădiniţe şcoli profesionale Baza materială a învăţământului de toate gradele este formatã din: 3. consiliul judeţean a promovat şi implementat un Program special de asigurare a utilităţilor publice pentru unităţile de învăţământ constând în modernizarea căilor de acces şi introducerea grupurilor sanitare care dispun de sisteme de alimentare cu apă şi de evacuare a apelor uzate. privind administraţia publică locală.    45 licee. 147 săli de gimnasticã. 251 ateliere şcolare.     40 . Dotarea acestora influenţează practicarea unui proces educaţional şi de formare modern şi performant. Finanţarea activităţilor din sistemul educaţional se realizează prin bugetele localităţilor. diferenţa fiind asigurată din bugetele localităţilor. 604 laboratoare. 6 şcoli postliceale. care în conformitate cu principiile descentralizării administrative şi financiare dispun de alocări bugetare cu această destinaţie la care se adaugă fonduri din alte surse ale bugetelor locale.3% 2. actul educaţional se desfăşoară printr-o reţea care asigură şcolarizarea la toate nivelurile. În spiritul exercitării atribuţiilor prevăzute în Legea nr.

587. astfel încât. Cultură În localităţile prahovene există 177 unităţi culturale (cămine culturale şi săli de festivităţi) şi 423 biblioteci din care 101 publice.000 cititori înscrişi. Prin intermediul parteneriatelor. consiliul judeţean a alocat sume importante pentru construirea. în finanţarea în parteneriat cu o serie de localităţi a lucrărilor de investiţii noi. acestea să răspundă cerinţelor unui proces educaţional modern şi adaptat nevoilor pieţei dinamice a muncii. 41 . reabilitări şi modernizări de unităţi de învătământ. apreciind aceasta ca o necesitate pentru revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor de la sate. care asigură resursele financiare necesare funcţionării. Bibliotecile publice se află sub autoritatea administrativă a consiliilor locale. care le asigură baza materială şi resursele financiare necesare. cu un volum de carte de 4. Instituţiile culturale de interes local beneficiază de finanţare de la bugetele localităţilor.000 exemplare şi circa 169. Instituţiile judeţene de cultură sunt finanţate de la bugetul judeţului. precum şi cheltuielile de capital destinate modernizării infrastructurii.Preocuparea Consiliului Judeţean pentru modernizarea infrastructurii şcolare se regăseşte de asemenea. modernizarea şi reabilitarea căminelor culturale din mediul rural.

Principalele instituţii culturale din judeţul Prahova sunt: Instituţii culturale de importanţă naţională: 3 muzee de importanţă naţională: Muzeul Naţional Peleş – Sinaia.Rezervaţia Arheologică Budureasca –Vadu Săpat. . Breaza.Băicoi. Muzeul Naţional al Petrolului – Ploieşti. Muzeul sătesc: Muzeul Istorico-etnografic Cornu.Muzeul „Văii Teleajenului”.747 locuinţe din care 305.Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” – Buşteni.Ploieşti. . Şcoala de Arte şi Meserii .Muzeul Conacul Bellu – Urlaţi. Ploieşti. 11 case de cultură orăşeneşti .Ploieşti. . Haşdeu” Câmpina. Vălenii de Munte. Teatrul pentru copii Ciufulici. .270 locuinţe din care 770 în mediul rural în anul 2006 şi 1.Muzeul Memorial „Constantin Stere”. Muzeul Cinegetic Posada. cu secţiile: .4. Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti. . Plopeni. . . Măneciu. Slănic. Expoziţia de artă religioasă. Caragiale”. Muzeul Judeţean de Artă – Ploieşti cu secţia: . Buşteni. Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti.Muzeul „Flori de mină” şi „Casa Rainer” Cheia. Instituţii culturale de interes judeţean: Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploieşti. ceea ce demonstrează tendinţa de valorificare a potenţialului mediului rural 42 . .Muzeul Memorial „I. Urlaţi.Muzeul Sării („Casa Cămărăşiei”). Boldeşti . Ploieşti. . . Ploieşti. . 2 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina.000 locuinţe anual (1. Ploieşti.Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”. . Slănic.627 proprietate privată. muzeu de interes naţional. Ritmul de creştere a numărului locuinţelor a fost de peste 1. Muzee de importanţă judeţeană: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – Ploieşti cu secţiile: . IV. Ritmul de construire este mai mare în mediul rural.„Muzeul Ţinutului” Plopeni. Ploieşti.046 locuinţe în anul 2007). Instituţii culturale de importanţă locală: Muzeul Municipal „B. 88 cămine culturale în satele reşedinţă de comună şi 87 în celelalte sate. .Muzeul „Rezervaţia Bucegi” – Sinaia.Complexul Muzeal „Nicolae Iorga” – Vălenii de Munte. Vălenii de Munte. . Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale .Muzeul Casa Domnească „Matei Basarab şi Vasile Lupu” – Brebu.Casa Hagi Prodan – Ploieşti.Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina.Expoziţia permanentă Tohani Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii – Ploieşti. (subsecţii: Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”. Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului). .P. . .L.Conacul „Pană Filipescu” – Filipeştii de Tîrg. Comarnic.Muzeul sătesc – Sîngeru.Muzeul „Omului” şi „Acvariul”.Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”. . Ploieşti. Locuinţe Fondul de locuinţe existent în judeţul Prahova este de 311. Sinaia. Mizil. .Scăieni.Grădina Botanică Bucov.Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”.

S. KAUFLAND. În comuna Bărcăneşti vor fi construite blocuri P+2 şi P+4 cu 327 apartamente. utilităţi şi servicii: drumuri de acces interioare.L. PIRITEX S.747 305. dotate cu toate utilităţile necesare (energie electrică. WIM BOSMAN S. clădiri de producţie cu suprafeţe între 250 şi 2.R. spaţii verzi 5. direcţiile subordonate acestuia şi primării. etc. Infrastructura de sprijinire a afacerilor Parcuri industriale În judeţul Prahova funcţionează 4 parcuri industriale.000 mp. hale de producţie cu acces pe ambele laturi. şi un parc sub autoritatea Consiliului local Vălenii de Munte.7 ha. canalizare. Consiliul Judeţean Prahova în parteneriat cu comunele Bărcăneşti şi Păuleşti s-au asociat în vederea realizării de locuinţe pentru tineri şi locuinţe de serviciu În acest scop comunele Bărcăneşti şi Păuleşti au identificat şi vor pune la dispoziţie două terenuri în suprafaţă de 4. sistem de supraveghere şi înregistrare video. gradul redus de poluare. spre vest de municipiul Ploieşti. La 8 km.(construcţia de locuinţe secundare şi de vacanţă în zonele agroturistice cu mare atractivitate.A.. dotările tehnico-edilitare.R. canalizare.C. crearea de locuri de muncă. acces direct la DN 72 şi la viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov.) Numărul locuinţelor. din care Proprietate majoritar privată Numărul camerelor de locuit Suprafaţa locuibilă (m2) 310.L. YAZAKI.A. Numărul societăţilor care funcţionează în parcul industrial: 57 (Ex: CALSONIC KANSEI ROMÂNIA S. urmând a asigura fondurile necesare în bugetul propriu începând cu anul 2009. având ca scop primordial crearea infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine.315.5. cu 8 rampe de încărcare-descărcare cu legătură la gara Crîngul lui Bot.L. 43 .. iluminat perimetral pe întreg teritoriul.C.5 şi 10 m.) .C. JOHNSON CONTROLS.. acces la calea ferată . reţea comunicaţii). IV. promovarea dezvoltării regionale durabile. S. S. respectiv 4 ha situate în intravilanul celor două localităţi. alimentare cu gaze)..parcul dispune de cale ferată uzinală în lungime de 3 km.484 12.R. Pentru creşterea funcţionalităţii instituţiilor administrative prin atragerea de forţă de muncă bine pregătită şi facilitarea accesului la locuinţe (de serviciu sau locuinţe proprietate personală) a funcţionarilor publici tineri din Consiliul Judeţean.000 Atât consiliul judeţean cât şi consiliile locale se confruntă cu solicitări multiple în domeniul urbanistic. şi înălţimi între 4.5 ha. BAUMASCHINEN S. din care 3 sub autoritatea Consiliului Judeţean. PLOIEŞTI INDUSTRIAL PARC S. gaze. iar în comuna Păuleşti vor fi construite blocuri P+2 şi P+4 cu 200 apartamente.627 827. suprafaţa parcului = 168. (inclusiv locaţiile de la Urlaţi şi Ciorani) Avantaje. fapt ce a determinat un interes sporit pentru realizarea/actualizarea planurilor urbanistice generale şi zonale menite să satisfacă cerinţele investitorilor din domeniul imobiliar. Consiliul Judeţean Prahova participă la aceste proiecte cu realizarea planurilor urbanistice zonale şi cu finanţarea lucrărilor de infrastructură rutieră (căi de acces) şi de utilităţi (alimentare cu apă..200 mp.

suprafaţa parcului = 31. spaţii de închiriat (comerciale şi birouri). drum betonat la fiecare obiectiv. DN 1A şi autostrada Bucureşti-Braşov. dotări tehnico-edilitare. la 700 m faţă de DN1. spaţii de producţie şi clădiri. gaze naturale. faţă de aeroportul Otopeni. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.C. telecomunicaţii. 44 . parcuri şi dotări tehnicoedilitare.C. parcare. agrement. la 15 km. 12 locaţii exterioare. Pe DJ 102 Plopeni-Slănic. utilităţi şi servicii: spaţii de producţie amenajate pentru activităţi de producţie variate. 32 locaţii interne. drumuri de acces interioare.S. Avantaje. apă curentă. Avantaje. 800 m. energie electrică. în partea de nord-est la 500 m se află staţia CFR Ghighiu. utilităţi şi servicii: acces la DN 1. VĂLENII DE MUNTE Acţionar unic Consiliul local al oraşului Vălenii de Munte.A. complex comercial de tip Mall pe 100. utilităţi şi servicii: permite legături imediate cu municipiul Ploieşti.  pe o suprafaţă de 89 ha. În sud-vestul municipiului Ploieşti suprafaţa parcului = 46. acces la calea ferată. Numărul societăţilor care funcţionează în parcul industrial: 14.38 ha. suprafaţa parcului = 76. S.800 de locuinţe în construcţii individuale şi colective. spaţii verzi. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S. iluminat perimetral pe întreg teritoriul..1 ha. (36. canalizare. locaţia de la Ciuperceasca) Avantaje. distanţă faţă de autostrada Bucureşti-Braşov. Avantaje. parcul dispune de cale ferată uzinală cu rampe de încărcare-descărcare. nord-vest de Ploieşti. linia de centură Est spre Buzău şi Urziceni.7 ha. BRAZI INDUSTRIAL PARC S. utilităţi şi servicii: 15 km. faţă de autostradă şi E 60. energie electrică. acces la DN 1A. zonă instituţională de învăţământ. telecomunicaţii. acces la calea ferată. S.5 ha. pe linia de centură de Est. drum betonat.estul municipiului Ploieşti. spre nord de municipiul Ploieşti.: baze sportive. birouri.: ansamblu rezidenţial şi dotări complementare. hotel cu 300 de locuri.0321 ha. respectiv 7. apă curentă. faţă de calea ferată. La 29 km. aria amenajată 4. În acest parc se dezvoltă 2 mari categorii de investiţii:  pe o suprafaţă de circa 102 ha. 2 km. suprafaţa parcului =220.A.C. 70 km.5 ha. Plopeni şi 40 ha. aeroportul Otopeni la 90 km. linia de centură Vest a municipiului spre Tîrgovişte şi Braşov.. Numărul societăţilor care funcţionează în parcul industrial: 36.A. ANSAMBLUL REZIDENŢIAL ŞI DE AFACERI BĂRCĂNEŞTI-TĂTĂRANI În sud .000 m2.

În domeniul calităţii apei.CAP.construirea unor staţii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice moderne de epurare biologică. Consiliul Judeţean a sprijinit financiar. pentru activitatea industrială şi agricolă se realizează prin reţeaua de râuri şi lacuri cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu şi Măneciu. nivelul de poluare din zonă. 45 . etc. Păuleşti şi Valea Călugărească) şi de asemenea proiectul finanţat prin Programul PHARE 2000 . Dintre consumatorii industriali. precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice. Calitatea apei Satisfacerea necesarului de apă pentru alimentarea cu apă potabilă. cât şi a calităţii cursurilor de apă din zonă. Calitatea solului Solul prezintă unele probleme de poluare. atât în ceea ce priveşte asigurarea cerinţei. La amplasarea staţiilor de monitorizare s-a ţinut cont de o serie de factori: sursa de poluare. Agenţia de Protecţie a Mediului Prahova are atribuţii privind protecţia şi conservarea naturii. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus. în general. zona poluată. Dezvoltarea turistică în zonele muntoase din nord. V. aria de răspândire a poluanţilor. evacuarea apelor uzate de la unităţile petrochimice afectează calitatea receptorilor acestora.CES implementat în localităţile Măneciu-Ungureni şi Măneciu-Pământeni .şi Vălenii de Munte pentru modernizarea staţiei de epurare (treaptă mecanică şi biologică) existentă. se află în directă relaţie cu resursele de apă. ca efect al diferitelor activităţi antropice. cea mai reprezentativă este petrochimia. dar şi pe Valea Teleajenului. a condus la tasarea solului şi afectarea structurii acestuia. cunoscută fiind densitatea mare a populaţiei. cum ar fi: mecanizarea lucrărilor agricole folosite neraţional. concentraţiile medii zilnice. scopul urmărit prin determinare. Totodată. numărul mare de localităţi din judeţ şi turismul bine reprezentat. dezvoltarea şi administrarea reţelei de arii protejate. mai ales pe Valea Prahovei. aceasta devenind improprie utilizării ca resursă de apă. colectarea apelor uzate realizându-se printr-un sistem separativ de canalizare .1.. V. Consumul pentru populaţie are valori considerabile. încă de la punerea lor în funcţiune la deteriorarea calităţii apei din pânza freatică din zonele adiacente. şi de poluarea acestora în particular. prin asigurarea cofinanţării. comparabile cu cele pentru industrie. Calitatea aerului este monitorizată printr-o reţea de supraveghere (10 staţii de monitorizare numai în municipiul Ploieşti) stabilită în funcţie de impactul marilor poluatori asupra mediului înconjurător. Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului. FACTORII DE MEDIU Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor. concentraţiile de scurtă durată. aplicarea fermă a legislaţiei de mediu. prin reabilitarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente. amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice şi bacteriologice. Faptul că ponderea în judeţ o reprezintă industria petrochimică. a diversităţii biologice. conduce la numeroase probleme legate de gospodărirea apelor. instalarea unui sistem de aerare pneumatică la bazinul de aerare. proiectele de realizare a staţiilor noi de epurare finanţate prin programul SAPARD (implementate în localităţile Floreşti. gestiunea deşeurilor urbane şi industriale. dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă. natura poluanţilor.

deşeuri de pesticide. Readucerea acestora la funcţionalitatea normală s-a realizat cu alocări financiare însemnate. 7.000 mc.07 mil. La unele probleme privind degradarea solului în judeţul Prahova au contribuit şi precipitaţiile abundente. Managementul deşeurilor O altă coordonată pe care Consiliul Judeţean Prahova a desfăşurat acţiuni de protecţie a calităţii mediului a fost articulată pe implementarea programului de management al deşeurilor. 10. dislocări şi deplasări de tronsoane de drum. degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deşeuri industriale. €uro 7. Băicoi şi staţia de transfer de la Buşteni.000 persoane 15 ani 7 mil. deversarea unor poluanţi industriali în cursurile de apă contribuie la poluarea pânzelor de apă freatică precum şi a solului prin folosirea apei la irigaţii. Acestea deservesc întreg teritoriul judeţului. €uro 110.2. 5 ha. ignorând studiile de specialitate pedologice şi agrochimice. 101.08 ha.000 mc. 3 ha.2 mil. având ca scop depozitarea controlată a deşeurilor. deteriorări de locuinţe.000 mc. 145. dereglarea regimului hidric şi hidrogeologic al solului. utilizarea excesivă şi neadecvată a produselor de uz fitosanitar.utilizarea unor cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive.5 .000 persoane 0. doborârea arborilor.000 mc. 515.500 persoane 10 ani 1. utilizarea şi exploatarea sistemelor de irigaţii fără folosirea concomitentă a sistemelor de salinizare şi înmlăştinire secundară.000 persoane 15 ani 3 mil. 0.5 mil. 48. ruperea conductelor de alimentare cu apă. €uro 170. platforme de deşeuri menajere şi gunoi de grajd. Băneşti.15 ha. V. €uro 135. În judeţul Prahova există 4 rampe ecologice: Boldeşti Scăieni.000 persoane 10 ani 0. 5 ha. €uro . modificări substanţiale ale pânzei freatice. Vălenii de Munte. care au provocat numeroase şi masive alunecări de teren.000 mc. acoperind necesarul pentru populaţia judeţului. Situaţia actuală a gestiunii deşeurilor în judeţul Prahova: Rampa BOLDEŞTI SCĂIENI: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Durată exploatare proiectată: Cost investiţie: Rampa BĂNEŞTI: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Durata exploatare proiectată: Cost investiţie: Rampa BĂICOI: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Durata exploatare proiectată: Cost investiţie: Rampa VĂLENII DE MUNTE: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Durata exploatare proiectată: Cost investiţie: Staţia de transfer BUŞTENI: Capacitate: Suprafaţa: Populaţie deservită: Cost investiţie: 46 300.

000 €uro.2009 şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone.000 €uro. Extinderea colectării selective. Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor municipale). conducând la diminuarea sensibilă a duratei de exploatare. Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale până la 16. Principalul motiv al situaţiei existente îl reprezintă lipsa selectării deşeurilor la sursă ori în incinta rampelor. Băneşti. ŞI SURANI. în rampa Băicoi a fost sistată depozitarea. În curs de realizare: Staţia de transfer DRAGĂNEŞTI finanţată prin Programul PHARE 2004 Coeziune Economică şi Socială „Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor” (Faza extinsă) în valoare de 800. Băicoi). ARICEŞTII ZELETIN.07. Realizarea de campanii de informare şi conştientizare/educare. Prin acelaşi program este finanţat un proiect destinat colectării selective şi transportului deşeurilor din localităţile CĂRBUNEŞTI. 47 . proiect în valoare de 400.2010 cantitatea de deşeu biodegradabil depozitat trebuie redusă la 75% din cantitatea depozitată în 1995 (an de referinţă). prin racordarea la staţiile de transfer. acest proces fiind demarat destul de timid abia în ultima periadă. cantităţile de deşeuri şi volumul acestora au depăşit cu mult valorile prognozate în documentaţiile de execuţie. – – – – – – – Directiva privind depozitarea deşeurilor prevede ca cerinţe generale: Conformarea depozitelor de deşeuri municipale (Boldeşti-Scăieni. Realizarea staţiilor de transfer. Astfel. ŞOIMARI.Este de remarcat faptul că ritmul de depozitare în rampele ecologice. la Boldeşti Scăieni se execută a treia alveolă. Până la 16. iar la Băneşti se impune execuţia în termen foarte scurt a unei noi alveole de mare capacitate.07.

FLORICON SALUB S. S. SINAIA .R. CÂMPINA S. precum şi preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilor.C. 1 2 3 Localitatea PLOIEŞTI CÂMPINA AZUGA Arondare la rampa ecologică Boldeşti-Scăieni Băneşti Boldeşti-Scăieni 48 Operatorul de salubrizare S. Nr.A. MONTSIN S. transport. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S. În judeţul Prahova sunt 83 de localităţi (din care 69 comune) în care este organizat serviciul de salubrizare.C. În 62 de localităţi este concesionat unor operatori privaţi cu licenţă pentru colectare şi transport deşeuri. colectare.C. depozitare şi sortare a deşeurilor.L.A.Consiliile locale coordonează serviciile de salubrizare care cuprind activităţi de precolectare. crt.

A. S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. 45. 47.L. S.C.L.R.R. 38.A.R. S. FLORICON SALUB S.A. 35.C.A.C.C.L.C. S. S. GOSPODĂRIE LOCALĂ BĂICOI S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.R. S.C. 44.R. CÂMPINA S. FLORICON SALUB S.R.C. SINAIA COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. 39.A.C. 25. ITECOL TH.C. BUŞTENI BREAZA BĂICOI BOLDEŞTI SCĂIENI COMARNIC MIZIL PLOPENI SINAIA SLĂNIC URLAŢI VĂLENII DE MUNTE ADUNAŢI ALBEŞTI PALEOLOGU ALUNIŞ APOSTOLACHE ARICEŞTII RAHTIVANI ARICEŞTII ZELETIN BABA ANA BALTA DOAMNEI BĂLŢEŞTI BĂNEŞTI BĂRCĂNEŞTI BĂTRÂNI BERTEA BERCENI BLEJOI BOLDEŞTI GRĂDIŞTEA BRAZI BREBU BUCOV CĂLUGĂRENI CĂRBUNEŞTI CEPTURA CERAŞU CHIOJDEANCA CIORANI COCORĂŞTII COLŢ COCORĂŞTII MISLI COLCEAG CORNU COSMINELE DRAJNA DRĂGĂNEŞTI DUMBRAVA DUMBRĂVEŞTI FILIPEŞTII DE PĂDURE FILIPEŞTI DE TÂRG FÎNTÎNELE FLOREŞTI Boldeşti-Scăieni Băneşti Băneşti Boldeşti -Scăieni Băneşti Boldeşti.C. SALUB S. ITECOL TH. FLORICON SALUB S. S. S. 29. 20.L.C. 41.A.A. S.C. SERVICIUL PUBLIC GOSPODĂRIE LOCALĂ FLOREŞTI 49 .A.A. 34.C. PLOIEŞTI COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. 37. 40.C. 50.A.A. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. 27. S. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S. S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.R. 24. CÂMPINA S. S. GOSPODĂRIE LOCALĂ PLOPENI S.A.L. S. 36.R. 51. ITECOL TH.C.C.C. 16. FLORICON SALUB S. 21.Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti-Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti .C. S.A. SERVICIUL PUBLIC APĂ CANAL SALUBRITATE BRAZI S. ITECOL TH. FLORICON SALUB S.R.L.C.A. CÂMPINA S. 48. S. 32. 23.C. 42. S.L.R. S.Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti-Scăieni Băneşti Boldeşti-Scăieni Vălenii de Munte Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti . S.A.C.Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti .L. 26. GOSPODARIE LOCALĂ S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. 43. 17.R. 52. 46. S.A.C.A.Scăieni Boldeşti . COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.L.L.C.R.Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Vălenii de Munte Băneşti Vălenii de Munte Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni S. ITECOL TH. S. 31.4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15. 19. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.C.C. S. SALUB S. S. MONTSIN S.A.C. S.C. S. FLORICON SALUB S.A.L. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. S. 18.C. 22. SALUB S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ S. PLOIEŞTI S.Scăieni Boldeşti . BĂICOI S.L. 49. PLOIEŞTI COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.L.R. 30.R.C. SALUB S.A.A.C. 28. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S. PLOIEŞTI S. ITECOL TH. S. ITECOL TH S.A. FLORICON SALUB S. S. 33.A.A.Scăieni Vălenii de Munte Băneşti Boldeşti .L.C.

55. URBAN S.L.A.R.C. S. 84. GOSPODĂRIE LOCALĂ S.A.C. BĂICOI S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. FLORICON SALUB S. RÂMNICU VÂLCEA S.C.A. S.R.L.C. ITECOL TH.A.A. S.C. S.L. S.A. 97.C. PLOIEŞTI S.R. 58.C. GOSPODĂRIE LOCALĂ S. 95.C.L. 77. S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. 92. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. 93. 89.R.R. 62.C.R.C. 73. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. PLOIEŞTI S.C. S. 82.R. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.L. ITECOL TH. 56.S. S. SALUB S. 88.R.S. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. ITECOL TH.A.C. S.A. 69. 64.A. 79. 91. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.L.A.53. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. 61. SALUB S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. S. S. S. ITECOL TH.R.A. 80.R. 50 .C. S.L. 90.R. 67. 57.A. 87.L.A. ITECOL TH. 72. 98. ITECOL TH. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. S. 60. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.C.L.C.S.A.R.A. S. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. 76. S. S. S. S. S. S. S. 81. 86. 74.A. 94.C.L. 75.C. S.C.L.A. ITECOL TH. FLORICON SALUB S. ITECOL TH. 71. BĂICOI S. 66.A.L.A.C. FLORICON SALUB S. 63. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.C.R. S.C. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S. ITECOL TH. 65. 83. ITECOL TH. S. 85. S. 70.A. 78. S.L.L.R.R. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.R. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.C. S.C. 59.L. S. ITECOL TH. 68.A.L. 100 101 102 103 104 FULGA GHERGHIŢA GORGOTA GORNET GORNET CRICOV GURA VADULUI GURA VITIOAREI IORDĂCHEANU IZVOARELE JUGURENI LAPOŞ LIPĂNEŞTI MĂGURELE MĂGURENI MĂNECIU MĂNEŞTI OLARI PĂCUREŢI PĂULEŞTI PLOPU PODENII NOI POIENARII BURCHI POIANA CÂMPINA POSEŞTI PREDEAL SĂRARI PROVIŢA DE JOS PROVIŢA DE SUS PUCHENII MARI RÂFOV SALCIA SĂLCIILE SCORŢENI SECĂRIA SÂNGERU STARCHIOJD SURANI ŞIRNA ŞOIMARI ŞOTRILE ŞTEFEŞTI TALEA TĂTARU TEIŞANI TELEGA TÎRGŞORU VECHI TINOSU TOMŞANI VALEA CĂLUGĂREASCĂ VALEA DOFTANEI VADU SĂPAT VĂRBILĂU VÂLCĂNEŞTI Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti-Scăieni Băneşti Vălenii de Munte Vălenii de Munte Băneşti Băneşti Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Băneşti Băneşti Vălenii de Munte Vălenii de Munte Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Băneşti Vălenii de Munte Băneşti Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Băneşti Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Băneşti Boldeşti -Scăieni Vălenii de Munte Vălenii de Munte S. 54. FLORICON SALUB S.C.C. JOVILA CONSTRUCT S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. 96. 99.A.

S-a sistat depozitarea deşeurilor în rampele vechi.Pentru gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje la nivelul judeţului tebuie să se implementeze sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie. prima (parcursă în perioada 2004-2006) de experimentare (proiecte pilot) şi conştientizare de către populaţie. biodegradabile. Implementarea colectării selective se realizează în etape. acestea urmând a fi închise şi ecologizate. mediul rural. A doua: 2007-2017: extinderea colectării selective. A treia: 2017-2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective. plastic. 51 . pe tipuri de deşeu: hârtie. zone montane). sticlă.

. Poluarea principală.3. în general predomină componenţii grei. Bărcăneşti sunt prezente în cantităţi cel puţin egale şi hidrocarburi aromatice mononucleare volatile precum benzenul. Ca urmare a activităţii S. zinc.V.A. care necesită reconstrucţie ecologică: zona Sucursalei Petrom . Din punct de vedere al calităţii solului. Zona ROMFOSFOCHIM . coroziunii şi alunecărilor de teren. Astra Română şi Petrobrazi.A. pădure. ROMFOSFOCHIM S. deşi activitatea industrială a fost încheiată.Petrobrazi (Batalele Mare. zonele critice care necesită reconstrucţia ecologică sunt situate în sudul judeţului (Brazi. calitatea solului şi vegetaţiei este afectată de poluarea cu metale grele (plumb. Zone critice I n regiunil e cu den si t at e mare de popu l a t i e si o i n du st ri e dezvol t at a (Pl oi În judeţul Prahova există câteva zone critice sub aspectul degradării solului. suprafeţe care sunt refăcute prin metode biochimice. iar impactul fostei fabrici de acid sulfuric şi îngrăşăminte chimice continuă să se manifeste. datorită traficului auto intens. Gara Brazi. în funcţie de distanţa faţă de sursă creşte concentraţia de amoniu şi fosfaţi. s-a acumulat o cantitate de peste 2 milioane tone cenuşă piritică depozitată într-o haldă cu înălţimea de circa 20 m. datorită spargerilor provocate. Câmpina (zonele amplasamentelor unde solul prezintă o poluare istorică. cupru.C. Produsul petrolier are compoziţia diferită. terenuri necultivate. Aici sunt delimitate trei nuclee de origine a poluării. Soluri poluate apar în zona conductelor de ţiţei. corespunzând celor trei mari unităţi de prelucrare petrolieră: Petrotel-Lukoil.irigaţie. Triaj Ploieşti). căi de acces sau izlazuri. care ocupă o suprafaţă de circa 11 ha. etilbenzenul şi xilenii. De asemenea. cadmiu) în zona DN1. precum şi zone cu conducte de transport pentru produse petroliere. cu produse petroliere. Cenuşa este antrenată de vânt şi contaminează terenurile învecinate. Mic. canale de desecare. Categoria de folosinţă a terenurilor afectate este diversă: terenuri agricole. 52 . dar în unele zone precum Brazi. cultivate. soluri poluate sunt în zona de activitate a schelelor de extracţie Băicoi şi BoldeştiScăieni. toluenul. batalele Bucea şi Turnătorie).Valea Călugărească este cunoscută ca un centru al poluării mediului. De asemenea. În toată zona de sud a haldelor şi batalurilor. a subsolului şi apei subterane se află în aria urbană şi periurbană a municipiului Ploieşti. zona Rafinăria Steaua Română S. Bărcăneşti) şi în municipiul Câmpina.

infrastructura şi factorii de mediu. Pondere mică a tehnologiilor moderne în Riscul de a nu face faţă presiunii industrie şi agricultură. resurselor minerale. competitive existente în Uniunea Predominarea producţiei cu valoare Europeană. eroziuni) care necesită măsuri specifice. fabricarea utilajului petrolier şi chimic. Distanţă mică faţă de Bucureşti. ANALIZA SWOT Informaţiile cuprinse în capitolele privind starea economică. Bogăţia şi varietatea resurselor naturale. Lipsa marketingului şi promovării. a obiectivelor specifice şi domeniilor majore de intervenţie. Accesul facil la serviciile educaţionale. Analiza SWOT nu este o simplă prezentare a factorilor care descriu situaţia economică şi socială şi condiţiile de potenţial ale judeţului Prahova. Atractivitate faţă de investitori. constituie suportul pentru efectuarea unei analize diagnostic de specialitate (SWOT). dacă la nivel regional analiza SWOT vizează patru domenii importante – Infrastructură locală şi regională. Situarea în zona seismică. 53 . Îmbunătăţirea nivelului de atractivitate al judeţului. De menţionat că. Lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor în economie. Existenţa unor zone expuse la risc natural (alunecări de teren. socială. Accesul la piaţa internă a Uniunii Europene. Infrastructură rutieră suprasolicitată. Zona de nord -zonă turistică renumită. culturale şi comerciale oferite de capitală. Oportunităţi Judeţ de rang I. Analiza va permite astfel identificarea şi stabilirea fundamentată a obiectivului general. Municipiul Ploieşti este desemnat pol de creştere. este un instrument de bază în procesul de identificare a celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi care să conducă la dezvoltarea economică şi coeziunea socială a judeţului în perioada 2007-2013. Structura Puncte tari economică Sectoare industriale tradiţionale bine dezvoltate precum: extracţia şi prelucrarea petrolului. Trafic intens. Condiţii naturale favorabile dezvoltării economice. Dezvoltarea sectorului de servicii. Analiza teritorială Puncte tari Accesibilitate. inundaţii.CAP. VI. Creşterea potenţialului oferit de domeniul cercetării şi mediul universitar. Oportunităţi Cooperarea între mediul de afaceri şi administraţia publică. Existenţa unor firme private reprezentative cu capital străin sau mixt. Resursele Umane. Mediul Rural. Weaknesses/Puncte critice. industrie. în concordanţă cu cele stabilite de Planul Naţional de Dezvoltare şi cu Planul Regional de Dezvoltare. deja intrată în practica elaborării strategiilor şi programelor de dezvoltare. Parcul Natural Bucegi situat în nordvestul judeţului. utilajului petrolier precum şi zootehniei şi viticulturii. Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a activităţilor economice. Ameninţări Grad de sănătate afectat de poluare. Economie. Puncte slabe Ameninţări Existenţa de zone monoindustriale. Dezvoltarea urbanistică influenţată de zona industrială. Calitate scăzută a managementului Cooperare redusă între cercetare şi industrial şi agricol. punctele slabe. Puncte critice Zone afectate de poluare. operează după repere cuantificabile care evidenţiază punctele tari. Opportunities/Oportunităţi şi Threats/Ameninţări). oportunităţile şi ameninţările (SWOT–Strengths/Puncte tari. . Această metodă. Îmbunătăţirea calităţii mediului de afaceri.la nivelul judeţului Prahova ne propunem detalierea domeniilor analizate astfel încât să fie identificate direcţiile strategice şi priorităţile care vor conduce la dezvoltarea economică şi socială a judeţului în perioada 2007-2013. adăugată mică. Existenţa bazei de cercetare în domeniile petrochimiei.

pentru I. Mediu economic deschis. în economia Facilităţi reduse pentru dezvoltarea judeţului. Universitatea cu profil tehnic din Ploieşti Retehnologizarea unor întreprinderi pregăteşte specialişti pentru industria de crează cadrul favorizant pentru utilaj şi foraj petrolier şi chimică.M. Procesul lent de modernizare şi Nivel scăzut privind procesarea şi restructurare a agriculturii. Subestimarea rolului IMM-urilor în economia judeţului. sectorului I. cadrul parcurilor industriale situate în Promovarea unei imagini performante a zona centrală a judeţului precum şi în judeţului. rural. performant. care angajează şomeri.M. diversificare a economiei rurale. Industrii poluante.M. în multe zone. Dezvoltarea agriculturii ecologice. Puncte tari Oportunităţi Forţă de muncă calificată în sectoarele Utilizarea patrimoniului industrial industriale tradiţionale. Sisteme antigrindină. Contacte reduse cu parteneri de afaceri externi.M. 54 . Subestimarea rolului I. externă. existent. individuale.M.Agricultura Industria Întreprinderile Mici şi Mijlocii Protecţie scăzută a pieţelor indigene. Creşterea ponderii industriei alimentare şi Revitalizarea activităţilor economice în de băuturi în producţia industrială. cu activităţi în Practicarea. Dezvoltarea activităţilor în parcurile Credite cu dobândă avantajoasă oferite industriale. de terenuri agricole conduce la Ineficienţa terenurilor datorită parcelării imposibilitatea cultivării suprafeţelor. în unităţile economice Participarea la Programele cu finanţare active. Puncte critice Ameninţări Gruparea activităţilor economice în special Calificare unidirecţională a forţei de în jurul municipiului Ploieşti.M. Capital investiţional redus în agricultură. Accentuarea ponderii industriei de Dominanţa industrială. Competitivitate şi eficienţă scăzută a Încetinirea procesului de dezvoltare şi agriculturii. Potenţial forestier ridicat în partea de nord Diversificarea producţiei agricole. Număr redus al I.M.M. Puncte critice Ameninţări Exploatarea necorespunzătoare a Slaba putere financiară a proprietarilor terenurilor agricole. Cadrul legislativ complex. prelucrarea a petrolului în cadrul ramurilor Dimensionare redusă a sectorului privat industriale. Fertilitate ridicată a pământului. deficitară a întreprinzătorilor. meşteşugurilor.M. Puncte tari Oportunităţi Prezenţa I. atragerea investitorilor. Puncte tari Oportunităţi Suprafaţa arabilă reprezintă baza de Iniţierea şi dezvoltarea unor activităţi de dezvoltare a unei agriculturi capabile să punere în valoare şi de dezvoltare a obţină produse ecologice. a agriculturii domeniul prelucrării şi valorificării de subzistenţă. Puncte critice Ameninţări Nivel scăzut al spiritului întreprinzător al Pregătirea managerială şi economică populaţiei. a judeţului. marketingul produselor agricole. Implementarea unor proiecte de Potenţial agricol şi zootehnic ridicat modernizare a infrastructurii în mediul preponderent în partea de sud a judeţului. noile locaţii. muncă.M. Fragmentarea exploataţiilor agricole. superioare a produselor agroalimentare.

Existenţa politicilor active de angajare. week-end. Condiţii favorabile pentru dezvoltarea Posibilitatea dezvoltării turismului de diferitelor forme de turism: montan. Căile de acces aglomerate către localităţile Fără utilizarea potenţialului turistice din zonele montane. adaptabilă. turism cultural. creşterea numărului de turişti. turism de tranzit. turiştilor. pentru diversificarea serviciilor turistice. angajărilor. Scăderea populaţiei active şi ocupate. Pondere ridicată a populaţiei ocupate în Dezvoltarea formelor de stimulare a sectorul serviciilor. toate acestea în contextul special pensionari şi din mediul rural). Oportunităţi Diversificarea activităţilor în localităţile judeţului. implicit bugetul localităţilor ar fi afectat Venituri relativ reduse ale populaţiei (în simţitor. Pondere ridicată a populaţiei vârstnice. degradării bazei turistice existente Probleme la infrastructura tehnicodeterminând scăderea numărului edilitară în localităţile cu resurse turistice. Aport important de capital şi tehnologie. Programe de includere socială în mod Resurse de educare. resurselor umane. Puncte critice Ameninţări Declinul general al populaţiei. Posibilitatea înfiinţării de baze de Reţea de cazare şi dotări pentru primirea agrement şi de petrecere a timpului turiştilor. rurale. 55 . formării. Lipsa oportunităţilor egale pentru Necorelarea educaţiei şi instruirii cu persoanele supuse excluziunii sociale. educaţional. forţă de muncă calificată disponibile.Investiţiile cu capital străin Puncte tari Surse importante la bugetele locale. profesională. Puncte tari Oportunităţi Forţă de muncă calificată. Migrarea forţei de muncă cu înaltă Scăderea interesului pentru instruirea calificare. Venituri reduse. Creşterea gradului de angajare în sectorul Cooperarea în domeniul educaţiei şi serviciilor. Raportul dintre preţul şi calitatea populaţia ocupată s-ar diminua şi serviciilor turistice oferite. Turismul Capitalul social Ameninţări Mentalitatea anti-investiţie străină. a bune. tranzit. liber. formare şi instruire egal pe piaţa forţei de muncă. Potenţialul turistic şi îmbunătăţirea Potenţial natural. Capital de forţă de muncă feminină creativă şi relativ ieftină. Terenuri. Stimularea competiţiei. Lipsa oportunităţilor de angajare. există pericolul dezvoltată. datorită drumurilor naţionale agroturism. cultural şi istoric pentru calităţii serviciilor turistice determină dezvoltarea turismului. turistic veniturile populaţiei ar scădea. pentru industria uşoară şi servicii. Subestimarea problemelor sistemului Sporul natural negativ. cerinţele pieţei muncii. Prezenţa unor investitori străini importanţi. Dezechilibrul pieţei muncii. Eficienţă scăzută a activităţilor de atragere a investiţiilor străine. rămânerii în anonimat a zonei. Puncte critice Focalizarea investiţiilor străine pe ramura industriei uşoare şi în comerţ. turism de care traversează judeţul. turism tematic Concesionarea terenurilor disponibile etc. Puncte critice Ameninţări Infrastructura de sport-agrement slab În lipsa investitorilor. Puncte tari Oportunităţi Cadru natural deosebit. clădiri.. Adâncirea dezechilibrului pe piaţa Nivel educaţional scăzut al populaţiei muncii între cerere şi ofertă. Rata şomajului. femeilor şi bărbaţilor. Nivel scăzut al investiţiilor angajatorilor Nivel scăzut al oportunităţilor de angajare în perfecţionarea şi pregătirea în special în mediul rural. Tabere şcolare în zone atractive.

transportul şi distribuţia apei potabile. Devierea traficului din oraşele aflate pe traseul viitoarei autostrăzi. Programul de construire a autostrăzilor Bucureşti-Braşov şi Bucureşti-Albiţa. Situarea la intersecţia celor mai importante căi de comunicaţie. Proiecte de alimentare/extindere/ modernizare/reabilitare a reţelelor de apă în execuţie sau depuse în vederea obţinerii finanţării. Localităţi rurale alimentate cu apă prin lucrări finanţate prin programul SAPARD. Alocări financiare pentru investiţii în infrastructura rutieră.A. HIDRO PRAHOVA S. Deprecierea infrastructurii rutiere pe unele sectoare. Ameninţări Interesul capitalului privat este insuficient comparativ cu nevoile de investiţii în acest sector. Extinderea ariei de operare a operatorului unic şi în localităţile rurale. Reţele de alimentare cu apă reabilitate prin programul SAMTID. Reţeaua de Puncte tari canalizare şi Localităţi rurale în care s-au realizat staţii de epurare reţelele de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate finanţate prin programele PHARE şi SAPARD. având ca obiect de activitate: producerea. Puncte critice Neutilizarea reţelelor de căi ferate la întreaga capacitate. Asigurarea transportului rutier între unele localităţi prahovene precum şi între judeţ şi judeţele limitrofe. Reţea rutieră şi feroviară. Vechimea şi gradul de uzură a reţelelor de alimentare cu apă din mediul urban. Ameninţări Pericolul neconformării Directivelor Uniunii Europene privind gestiunea completă a apei. precum şi gestionarea apei uzate. de către operatori privaţi şi de către regiile locale de transport rutier. Proiecte în pregătire pentru fondurile structurale. Programe de îmbunătăţire a circulaţiei pe drumurile judeţene. Utilizarea eficientă a fondurilor interne şi externe. Imaginea localităţilor deteriorată de starea infrastructurii. Existenţa operatorului unic S.Infrastructura tehnico-edilitară: Căile de Puncte tari comunicaţie Reţele de drumuri naţionale şi europene (Coridorul IV şi IX) modernizate. Pericolul neconformării cu Directivele în domeniu. Staţii de tratare a apei care necesită modernizare. în curs de valorificare. Oportunităţi Surse de alimentare cu apă disponibile. Ameninţări Surse financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Alimentarea cu Puncte tari apă Reţea de alimentare cu apă potabilă în 77 localităţi (74%) din care 43 alimentate în totalitate şi 34 de comune (101 sate) alimentate parţial. Surse de apă aflate în proprietatea Consiliului Judeţean. Resursele limitate ale localităţilor pentru realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare. Puncte critice 27 comune nu sunt racordate la sistemele de alimentare cu apă. Capacitatea portantă calculată pentru un anumit număr de autovehicule şi un anumit tonaj pe osie este depăşită pe unele drumuri publice. Puncte critice Slaba dezvoltare a reţelei de canalizare a apelor uzate în mediul rural (în 20 localităţi rurale funcţionează sisteme de canalizare cu lungimea sub 10 km. Oportunităţi Gruparea zonală a operatorilor de servicii publice pentru a fi mai competitivi în raport cu alţi operatori. 56 . Oportunităţi Creşterea atractivităţii judeţului.C.).

satele izolate. 57 . atât la unităţile de producţie.Producerea. protecţie. având ca gestionar operatorul unic S. transportul şi distribuţia energiei termice Oportunităţi Intens program de investiţii şi reparaţii. pentru a asigura în permanenţă servicii la cei mai înalţi parametri calitativi. Unităţi şcolare racordate la reţeaua de Microbuze pentru transportul elevilor din alimentare cu apă şi canalizare. să îşi dezvolte propriile handicap. cât şi la reţelele de transport şi distribuţie. Puncte critice Ameninţări Resurse financiare limitate ale autorităţilor Desfiinţarea unităţilor şcolare în unele locale pentru realizarea unor lucrări ample localităţi pe fondul scăderii numărului de de reabilitare şi consolidare a clădirilor copii. încălzire. Insuficienţa infrastructurii de sănătate. economice şi dezvoltării societăţii bazate Existenţa învăţământului postliceal şi pe cunoaştere.C. Asistenţă socială Puncte tari Oportunităţi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protejarea persoanelor care. păcură. Limitarea utilizării sistemului Preponderenţa serviciilor curative faţă de informaţional medical. datorită Protecţia Copilului Prahova asigură unor motive de natură economică. respectând în acelaşi timp mediul înconjurător. Îmbunătăţirea calităţii actului medical prin apariţia şi dezvoltarea sectorului medical şi farmaceutic privat. Puncte critice Ameninţări Număr redus de farmacii în mediul rural. unităţilor de învăţământ. universitar privat. psihică sau socială. Puncte critice Ameninţări Implementarea dificilă a Programului de Neutilizarea energiilor neconvenţionale reabilitare termică datorită posibilităţilor pentru eficientizarea sistemelor de financiare limitate. persoane cu sociale. nu au activităţi de recuperare şi reintegrare posibilitatea să îşi asigure nevoile socială pentru copii.A Ploieşti. sistemul sanitar la nivel local. serviciile preventive şi de reabilitare. centralelor termice. Posibilităţi de producere a tuturor formelor de energie. fizică. Tehnici moderne de educaţie. Educaţia Puncte tari Oportunităţi Programe speciale pentru modernizarea Programe de asfaltare a drumurilor unităţilor de învăţământ. POS DRU oferă cadrul educaţiei şi Existenţa tuturor nivelurilor de educaţie şi formării profesionale în sprijinul creşterii formare. persoane vârstnice şi alte capacităţi şi competenţe pentru Puncte tari Constituirea Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică Produsă Centralizat al municipiului Ploieşti în sistem producţie –transport–distribuţie. Consiliul Judeţean Prahova şi consiliile Implementarea sistemului informatic în locale. Puncte critice Ameninţări Slaba valorificare a potenţialului energetic Pondere mare a energiei produse de existent. găzduire. Dalkia Termo Prahova S. Sănătatea Puncte tari Oportunităţi Preluarea unităţilor medicale de către Reforma sistemului sanitar. îngrijire. publice până la unităţile şcolare. centralele termoelectrice pe cărbune şi Aport scăzut al energiilor neconvenţionale. Alimentarea cu Puncte tari Oportunităţi energie electrică Electrificare totală a localităţilor judeţului. Subfinanţarea sistemului sanitar. ocrotire. Şcoli aflate în programul de instalare a Programe de informatizare. Neacordarea importanţei procesului de învăţământ va avea consecinţe negative asupra pregătirii viitoarelor generaţii. sectorul medical. Neimplicarea comunităţii în atragerea şi Atragerea de surse financiare pentru stabilirea medicilor în mediul rural.

integrare şi îngrijire. între mediul rural şi mediul urban. serviciilor şi utilităţilor publice. Lipsa oportunităţilor de angajare. Lipsa de interes acordată educaţiei. deosebit. Valorificarea insuficientă a potenţialului Lipsa forţei de muncă specializate. Puncte critice Ameninţări Localităţi în care nu sunt organizate servicii Majorarea tarifelor de salubritate pentru de salubrizare. handicap. selectivă a deşeurilor. existent. Capacitate redusă a serviciilor sociale. Dezvoltarea lentă a economiei rurale. sociale. containere. Accesibilitate bună la reţelele de telecomunicaţii. minime din punct de vedere al „Planul judeţean de gestionare a impactului asupra mediului. toate localităţile rurale. epurare şi a reţelelor de canalizare în Proiecte cu finanţare externă pentru localităţile judeţului. specifice. ameliorarea factorilor de mediu. în funcţie de nevoile integrare socială. rurale. Dezvoltarea activităţilor nonagricole. Reţele de energie electrică dezvoltate în Cererea pentru produse ecologice. Fază incipientă la selectarea deşeurilor Depăşirea nivelului pentru anumiţi înainte de depozitare în tomberoane/ indicatori ai factorilor de mediu. Atractivitate pentru sectorul privat.M. Puncte tari Oportunităţi Proiecte pentru realizarea staţiilor de Rampe ecologice în funcţiune. reducerea poluării.M. Subestimarea importanţei mediului rural Nivelul de dezvoltare al infrastructurii în dezvoltarea generală a judeţului. Multiple surse de poluare. folcloric şi istoric tradiţiilor istorice şi culturale. Lipsa capitalului pentru susţinerea Număr redus al I. Tendinţa migrării populaţiei din mediul urban către mediul rural. Forţă de muncă disponibilă. agroturismului. 58 .M. cu efecte deşeuri şi a staţiilor de transfer. Surse de finanţare pentru proiecte de Mediu de viaţă nepoluat. rurale. Demararea unor proiecte de modernizare a centrelor de recuperare. dezvoltare a agroturismului şi protejarea Patrimoniu cultural. Programe pentru dezvoltarea sectorului Agricultură de tradiţie în zona de sud. Lipsa unor politici locale pentru colectarea Lipsa educaţiei ecologice a cetăţenilor. performante. Puncte critice Ameninţări Alinierea cu dificultate la standardele Soluţii insuficiente pentru integrarea moderne de îngrijire. Condiţii de viaţă dificile în localităţile Creşterea disparităţilor între comunităţile izolate. Puncte slabe Ameninţări Starea reţelei de drumuri comunale. investiţiilor. specifice mediului rural (PNDR). în domenii productive şi de Existenţa unor structuri în domeniul servicii. pe principiul persoanelor cu handicap.Mediul rural Mediul înconjurător Activitatea de salubrizare categorii de persoane. asistenţă.M. Existenţa solurilor poluate. deşeurilor” aprobat. recuperarea investiţiilor. I. Puncte tari Oportunităţi Condiţii naturale favorabile. a copiilor aflaţi demedicalizării şi dezinstituţionalizării în dificultate şi a persoanelor vârstnice în Centrelor de protecţie a persoanelor cu comunitatea din care provin.-urilor. Activităţi pentru protecţia mediului şi Tradiţii istorice şi culturale. Putere financiară scăzută a populaţiei Migraţia tinerilor. Puncte tari Oportunităţi Existenţa a 4 rampe zonale ecologice de Tehnologii noi. Puncte critice Ameninţări Poluare sonoră majoră.

Oportunităţi Centrul de Informare Europa. administraţiei publice locale pentru a Putere financiară scăzută a localităţilor. Sistem informatic integrat în administraţia locală în dezvoltare. susţine cofinanţarea mai multor proiecte din fondurile structurale. 59 . Existenţa unor strategii proprii. Puncte critice Ameninţări Relaţii de cooperare cu localităţile europene Bugete insuficiente ale autorităţilor înfrăţite nefructificate pe plan economic. Transparenţa deciziilor. Convergenţa factorilor de decizie locali. Relaţii de cooperare şi asociere. centru de diseminare a informaţiilor privind fondurile structurale şi oportunităţile de finanţare ale proiectelor. Plan de amenajare a teritoriului judeţului.Administraţia publică în context european Puncte tari Programe finanţate cu fonduri europene în domeniul modernizării administraţiei publice.

durabilităţii şi implicării comunităţii în luarea deciziilor privind dezvoltarea locală. în parteneriat cu administraţiile locale şi serviciile deconcentrate la nivelul judeţului are în politica proprie realizarea Planului de dezvoltare durabilă a judeţului pornind de la premisa îndeplinirii standardelor pe care trebuie să le atingă infrastructura. Raţiunea elaborării Planului este de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţiile cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale a judeţului. urban-rural. În acest sens Consiliul Judeţean Prahova.). „Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova în perioada 2007-2013” reprezintă elementul care fundamentează accesul la instrumentele structurale ale Uniunii Europene (fonduri structurale şi de coeziune) după data aderării României. care într-un cadru concurenţial. Coordonarea politicilor economice şi sociale solicită noi modele de management şi noi instrumente de planificare. Fondul de Coeziune) şi de asemenea. Cele PATRU DOMENII care prin structură contribuie la definirea provocărilor de dezvoltare pentru judeţul Prahova sunt: Infrastructura de transport Infrastructura de mediu Economic Social PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE sunt concentrate pe domeniile eligibile pentru intervenţiile structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Consiliul Judeţean Prahova urmăreşte realizarea unui pachet de proiecte. a principiului planificării orientate către rezolvarea problemelor comunităţilor în contextul eficienţei. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE a judeţului Prahova se constituie pe oportunităţile pe care integrarea europeană le oferă pentru valorificarea potenţialului local. regional şi local. rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice şi o creştere a capacităţii organizaţionale şi umane. Formularea planului se face cu respectarea principiului obligativităţii integrării în planurile elaborate la nivel naţional. VII. reprezintă un instrument de prioritizare şi coordonare a investiţiilor publice pentru dezvoltarea durabilă a judeţului. Creşterea competitivităţii judeţului ca locaţie pentru afaceri. agreate de Comisia Europeană. Cadrul legislativ existent oferă administraţiei publice locale posibilitatea realizării de planuri de dezvoltare durabilă a localităţilor în conformitate cu competenţele de planificare şi instrumentele cu care administraţia poate atinge obiectivele de dezvoltare economico-socială. De asemenea. identificate în Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013. sunt formulate pornind de la priorităţile naţionale. utilităţile şi serviciile publice pentru perioada post aderare. în contextul respectării capitolelor din Acquis-ul comunitar încheiate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană. Fondul Social European. ca stat membru. 60 . Reducerea disparităţilor socio-economice. disparităţi zonale etc. Prioritate în alocarea fondurilor o vor avea acele măsuri şi proiecte care au o influenţă directă şi puternică asupra dezvoltării locale:     Dezvoltarea infrastructurii locale Reabilitarea centrelor urbane cu potenţial de creştere economică. de protecţie şi de valorificare a mediului construit şi natural.CAP. nu pot fi realizate numai prin mobilizarea resurselor locale ale entităţilor administrative. în Programul Operaţional Regional „Dezvoltare Regională 2007-2013” şi în Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia. PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI PRAHOVA ÎN PERIOADA 2007-2013 În vederea accesării fondurilor structurale planificate pentru perioada 2007-2013 prin programele finanţate de Uniunea Europeană. în concordanţă cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. în scopul diminuării decalajelor existente faţă de entităţi similare din statele Uniunii Europene cât şi a disparităţilor interne (ex.

fiind instrumentul prin care sunt promovate priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social. Elementele constitutive ale planului urmăresc obţinerea unei dezvoltări echilibrate a tuturor localităţilor judeţului. un nivel adecvat al ofertei de servicii. urmărind totodată eliminarea barierelor cu privire la progresul economic şi social şi răspunde punctelor de vedere ale comunităţilor referitoare la factorii dominanţi ai dezvoltării pe termen lung. prin dezvoltare durabilă şi echilibrată. asigurându-se în acelaşi timp protecţia mediului. cu riscuri şi beneficii împărţite. a comunităţilor urbane şi rurale şi oferirea de oportunităţi egale pentru toţi locuitorii acesteia. El constituie baza dezvoltării planurilor de acţiune pentru organizaţiile partenere şi pentru programele cu finanţare naţionale şi europene care sprijină dezvoltarea regională. nerambursabile prin proiecte viabile de interes Sporirea aportului propriu în finanţarea investiţiilor ca urmare a stimulării dezvoltării economice locale. promovarea dezvoltării echilibrate a tuturor localităţilor. creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor judeţului. Planul estimează necesarul de finanţare a judeţului. valorilor şi principiilor identificate şi furnizează o abordare echilibrată şi integrată privind dezvoltarea judeţului cu accent pe: îmbunătăţirea infrastructurii de bază. între centrele urbane şi arealele adiacente. între zonele atractive pentru investitori şi cele neatractive) şi creşterea coeziunii economice şi sociale. prin reducerea disparităţilor (între mediul urban şi rural. În vederea dezvoltării echilibrate a localităţilor şi pentru a răspunde nevoilor comunităţilor. protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. OBIECTIVUL GENERAL: Dezvoltarea economică şi socială durabilă şi echilibrată a judeţului. iar în cadrul oraşelor.Consiliul Judeţean Prahova împreună cu autorităţile administraţiei publice locale iau decizii comune privind locul unde investiţiile publice trebuie realizate cu prioritate şi creşterea economică trebuie încurajată. ca instrument important în dinamica proiectelor de dezvoltare pentru sectorul public. se concentrează pe provocările şi oportunităţile de dezvoltare existente în judeţul Prahova. au fost evaluate domeniile de interes public. Planul este o expresie a viziunii. Planul de dezvoltare al judeţului Prahova a fost elaborat având la bază nevoile desprinse din Analiza socio-economică a judeţului şi din Analiza SWOT şi trebuie privit ca un cadru de planificare strategic care defineşte căile prin care sectorul public poate acţiona eficient prin folosirea resurselor locale. având la bază următoarele politici: Atragerea fondurilor europene regional/judeţean/zonal. în domeniile de intervenţie ale fondurilor structurale. a promovării oportunităţilor de afaceri care să conducă la creşterea veniturilor proprii ale localităţilor şi în acest context a sumelor alocate obiectivelor publice necesare. Astfel au fost selectate priorităţile care asigură concentrarea resurselor disponibile pentru realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra dezvoltării locale şi care sunt compatibile cu priorităţile şi măsurile din POR 2007-2013. SCOPUL STRATEGIC 61 . Creşterea atractivităţii judeţului Prahova. Promovarea parteneriatului public. Utilizarea împrumuturilor bancare ca suport alternativ în susţinerea cofinanţării unor proiecte relevante. având ca punct de plecare găsirea unui obiectiv comun pentru toate părţile implicate. De asemenea. îmbunătăţirea serviciilor sociale la nivelul comunităţilor rurale şi urbane şi creşterea gradului de ocupare. facilitarea creşterii economice.

62 .PRIORITĂŢI:         Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport Protecţia mediului Dezvoltarea urbană Dezvoltarea rurală Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local Dezvoltarea resurselor umane Operaţionalizarea planului de dezvoltare al judeţului Prahova privind dezvoltarea echilibrată a tuturor localităţilor judeţului se va realiza printr-o abordare integrată bazată pe combinarea investiţiilor publice în infrastructura locală. politici active de stimulare a mediului de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale.

bunurilor şi serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene. îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale. va contribui la fluidizarea traficului urban. €uro. Construirea şi modernizarea prin POR a şoselelor de centură (cu statut de drum judeţean şi/sau urban) va contribui la fluidizarea traficului urban. precum şi construcţia/reabilitarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean şi/sau urban. eliminarea blocajelor rutiere în punctele de acces către oraş. Programul Operaţional Regional nominalizează dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport ca axă prioritară a dezvoltării regionale care vizează creşterea gradului de accesibilitate a regiunilor. municipiul. crearea de noi oportunităţi de locuri de muncă.76 mil. Întrucât reţeaua rutieră se caracterizează printr-o calitate care afectează siguranţa. oraşul şi comuna (consiliile locale). determinând o dezvoltare durabilă a acesteia şi. timpul şi gradul de confort al călătoriei.PRIORITATEA 1. Calitatea drumurilor de acces către orice localitate sau obiectiv situat în judeţ este. al mobilităţii populaţiei. realizarea coeziunii teritoriale la nivel judeţean şi regional. 63 . a mobilităţii forţei de muncă. creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (ADI). cu persoanele fizice sau juridice române ori străine. În acest sens. Parteneri pot fi unităţile administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale): judeţul (consiliul judeţean). de asemenea. Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor. pe termen mediu. - - - Solicitanţi eligibili pentru proiecte: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale): judeţul (consiliile judeţene). Entitate cu personalitate juridică. reiese necesitatea stringentă de modernizare a întregului sistem de drumuri judeţene şi locale. Sunt eligibile toate oraşele judeţului Prahova. implicit. prin POR se vor finanţa proiecte de reabilitare/ modernizare a străzilor care conectează magistralele orăşeneşti cu drumul naţional ce traversează oraşul (străzi de categoria I). are implicaţii asupra dezvoltării regionale. la nivelul Regiunii Sud Muntenia este de: 124. reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători. ceea ce reprezintă 14. atrăgând în circuitul economic zone cu o dezvoltare structurală deficitară. economisirea de energie şi timp. creşterea eficienţei activităţilor economice. a străzilor urbane. Reabilitarea şi modernizarea străzilor urbane prevăzute a se realiza prin POR. Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita. pentru Axa 2 a POR. inclusiv în zonele rurale. a accesibilităţii spre şi în interiorul ţării. la creşterea fluxurilor de capital. reducerea timpului de transport. eliminarea blocajelor rutiere şi traversarea localităţilor în condiţii de siguranţă. înfiinţată de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice constituite în baza Legii administraţiei publice locale nr. Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat. elementul vital în localizarea companiilor. dezvoltarea mediului de afaceri şi turismului. de asemenea. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport Modernizarea infrastructurii locale de transport reprezintă domeniul cel mai important din sfera de competenţă a Consiliului judeţean. precum şi în justiţie. prevăzută a se realiza prin POR. cu modificările şi completările ulterioare.23% în totalul fondurilor alocate la nivel naţional. Conectarea drumurilor judeţene la reţeaua drumurilor naţionale şi la reţeaua TEN. Se urmăreşte ca aceste reţele de drumuri să contribuie. dar şi a fiecărei regiuni în parte. de drept privat. reducerea timpului de transport. cooperarea interregională şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţii întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă. municipiul. şi. 215/2001. zonele funcţionale de cele rezidenţiale (străzi de categoria a II-a) precum şi zonele funcţionale şi rezidenţiale de străzile de legătură sau magistrale (străzi de categoria a III-a). prin urmare. la o dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu. oraşul (consiliile locale). Alocarea financiară. primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice. În cazul consiliilor locale.

Valoarea totală a unui proiect este cuprinsă între minim 3.5 km. km 0+ lungime 1. drumuri de asfalt tip beton.Fulga de Jos .1 Pavaj 4.km 36+647 DJ 100 C Sălciile (DJ 102D) .  120.  864.200 - - 34. Lungimea totală a drumurilor judeţene este de 1.Gura Vitioarei (DN 1A).000 lei. km 0+000 .Poiana Câmpina . drumuri de pământ. Creşterea mobilităţii populaţiei şi a forţei de muncă.Lacu Turcului Gherghiţa .148.8 km.  15. drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice.Dragăneşti Bărăitaru . Îmbunătăţirea accesului spre zonele economice şi comerciale. km 0+000 .675 - - - 20.670 - - - 18.  4.148.Balta Doamnei . Dezvoltarea turismului. km 0+000 .Tufeni .000 lei şi maxim 134.675 - - 34.Ţintea Găgeni (DJ 102).Mislea . Reducerea impactului transportului asupra mediului.5 Asfalt tip beton 109.647 - - 18.Fulga de Sus Mizil (DJ 102D).700 - - 10. km 0+000 .2 Pământ 34.km 18+670 DJ 100 D Plopeni (DJ 102)Cocorăştii Mislii .5 36.8 km.2 km. Aşa cum s-a evidenţiat în Capitolul IV.km 10+000 DJ 100 G Poiana Vărbilău (DJ 102) .204 - - - - - 64 .1 km.204 5.647 - - - 36. drumuri de beton de ciment. Dezvoltarea relaţiilor de cooperare economică între localităţi.8 Beton de ciment 15. Scop: o o o o o o o Conectarea localităţilor şi a diferitelor zone la drumurile naţionale/europene.1 km.670 - - 20.900 0.Bordeni . Structura drumurilor judeţene la sfârşitul anului 2007: Tipul structurii Drum judeţean Total DJ 100 B Potigrafu (DN 1) . reţeaua de drumuri judeţene cuprinde 70 de trasee care totalizează 1.148.Fulga (DJ 100C).  34. drumuri cu pavaj.km 20+675 DJ 100 E Băicoi (DJ 100F) .Pădurea Cazacu . INFRASTRUCTURĂ.Băneşti (DN1).Băicoi .km 34+900 DJ 100 F DN 1 . km 0+ 000 .Proviţa de Jos .5 km.1 Îmbrăcăminţi asfaltice 864.000.8 Împietruite 120.. din care:  109. Facilităţi de transport.000 - - - - - 5.Mislea -Urleta .5 km.Proviţa de Sus -Adunaţi (DJ 710).000 10. drumuri pietruite.Telega Câmpina .000.

km 0+000 .000 7.Fânari .335 1.Râfov Moara Domnească .km 19+840 DJ 100 L Halta CF Măgurele Sud (DN 1A) .700 - 28.700 - 23.511 - - 18.Şoimari .Olari Olarii Vechi .Cărbunari Pioreşti .719 0.km 28+050 DJ 101 E Poienarii Burchii (DJ 101A) .DJ 100B.Surani Cărbuneşti .Jugureni Limită Judeţ Buzău.211 0.650 - - 0.Palanca .078 4. km 0+000 .050 6.394 - - 24.km 22+870 DJ 100 M Podenii Noi (DJ 102M) Matiţa . km 0+000 .Hăbud Limită judeţ Dâmboviţa.085 - 22. km 0+000 .Poienarii Noi Poienarii Apostoli Gorgota .km 24+020 DJ 101 I Ploieşti Centru .Perşunari .450 - - - 11. km 0+000 .Tîrleşti (DJ 102B).750 - - 11.Cheşnoiu Cocorăştii Colţ .809 2.Jercălăi (DJ 102E).Ciupelniţa Cornu de Sus .532 - 28. km 0+000 .Buda Nedelea .km 21+763 DJ 100 N Slănic (DJ 102) .410 - - 12.870 - - - 26.096 - 26.km 13+104 DJ 101 A Limită judeţ Ilfov Poienarii Burchii .680 4.020 0.Gura Vadului .870 - - - 22.840 1.Coşlegi Dumbrava .Zalhana Brătăşanca (DN 72).085 - - 27.Teişani Drajna (DJ 230).km 5+204 DJ 100 H Mizil (DN 1B) .Filipeştii de Târg .020 2. km 0+000 .250 - - 65 .Minieri .020 0.170 0.000 . km 0+000 .Valea Cucului . km 0+000 – km 11+ 450 DJ 101 F Valea Călugărească (DN 1B) .763 - - 13.Şirna Colţu de Jos .Dârvari .Diţeşti (DJ 720).763 - - - 21.Cornu de Jos .Măneşti .345 6.Meri Mehedinţa .Drăgăneşti (DJ 100B).104 1.km 21+650 DJ 101 G Tătărani (DJ 101D) Brazi .km 45+470 DJ 101 D Ploieşti Centru .km 23+680 DJ 101 P Brătăşanca (DN 72) - 19.256 21.Potigrafu (DN 1).248 7.880 - 11.Brazii de Jos Tinosu .450 - - 21. km 18+600 .300 - - 21.850 - 21.Şirna .Buda .

200 - - 11.Schiuleşti .Apostolache .Jercălăi . km 0+000 .Aluniş Vărbilău (DJ 102G).800 - - 10.950 - - 21.800 49.150 1.Satu Nou Limită judeţ Buzău.km 10+800 DJ 102 I 17.910 32.Podu Vadului (DJ 101R). km 0+000 km 23+200 DJ 102 C Albeşti Paleologu (DN 1B) .Slănic .Breaza Breaza de Sus .882 - - 31.Filipeştii de Târg Călineşti . km 0+000 .Boldeşti .234 14.Homorâciu (DN 1A).054 8.Bucov Plopu .400 3.Bertea . km 0+000 km 33+832 DJ 102 D DN 1D . km 0+000 km 21+400 DJ 102 H Mizil (DN 1B) .Limită judeţ Buzău.Grădiştea . km 0+000 – km 11+500 DJ 101 T Valea Doftanei (DJ 102I) . km 0+000 .950 0.760 - 43.876 - 66 .Novăceşti Lunca Prahovei Cocorăştii Caplii .Comarnic (DN1).Urlaţi (DJ 102C).050 1.Sălciile . 0+000km 28+335 DJ 101 R Câmpina (DJ 102 I) Podu Vadului .Bobolia .Drajna de Jos .Plopeni Găvănel .Valea Doftanei (DJ 102 I).Groşani .Urlaţi .km 51+647 DJ 102 B Vălenii de Munte (DN 1A) .842 - 1.km 28+354 DJ 102 Centru Ploieşti .900 4.010 31.300 - - 10.Gura Beliei .Baba Ana Mizil (DN 1B).800 5.Mârlogea .647 3.832 2.Gornet Cricov -Valea Cricovului .960 - - 0.Târleşti .Păuleşti Găgeni .Ogretin .500 - 3.400 51.Nisipoasa – Vărbila .Sângeru .km 31+960 DJ 102 E Centru Ploieşti .Tisa .Poseştii Pământeni Bodeşti .500 - 28.200 - - - 23.Plavia Iordăcheanu .Nucşoara de Jos Poseştii Ungureni. km 0+ 000 – km 17+ 835 DJ 101 S Comarnic (DN 1) Secăria .Poiana Câmpina .100 - - 18.Coţofeneşti Vărbilău .685 - 1.Pietrişu .220 2. km 0+000 .200 - - 33. km.835 15.Limită judeţ Buzău.825 23.354 - - - 15.950 - - 30.800 2.

265 - - 26.700 1.734 - - - 6.km 4+500 DJ 104P Ploieşti (DN 1) .Colceag .012 - - 9.Inoteşti .091 5.km 22+012 DJ 102 L Nucşoara (DJ 102B) Valea Plopului Starchiojd .Gura Vadului (DJ 100H).603 5.012 - - - 22.Tinosu (DJ 101G). km 0+000 km 49+910 DJ 102 K Urlaţi (DJ 102C) . km 0+000 . km 0+000 km 9+904 DJ 102 M DJ 100L .463 - - - 3. km 0+000 .Centura Est .Ungureni Mizil (DN 1B).km 5+500 DJ 104N Limită judeţ Buzău Jugureni (DJ 102D).500 - - 18.300 - - 18. km 2+000 .Trăisteni . km 0+000 .265 - - - 13.Limită judeţ Buzău.591 - - 24.km 24+091 DJ 140 DN 1.Popeşti Negoieşti .Negoieşti (DJ 140).239 2. km 0+000 – km 17+ 061 DJ 130A Poienarii Apostoli (DJ 101E) .Ceptura de Sus Ceptura de Jos .100 - - 6.Strejnic Târgşoru Nou .463 - - 17.258 0.Parepa Ruşani .800 - 3.km 26+200 DJ 102R Priseaca (DJ 102C) Dobrota .500 - - - - 1.Berceni .Măneşti (DJ 101A).Pietroşani .069 - - 5.161 6.000 - 21. km 0+000 .069 - - - 21.Bălţeşti . km 0+000 .Ceptura de Jos Fântânele .Câmpina .DN 1D.Cherba .061 4.000 2.200 3.Lunca Mare Teşila .904 - - 13. km 0+000 km 6+734 DJ 139 Centru Ploieşti .200 - - - 23.500 - - - 0.Strejnic Târgşoru Vechi .904 - - - 9.Popeşti Apostolache (DJ 102C).Crivina .Goga Râfov . km 0+000 .km 13+265 DJ 102 N Ţărculeşti (DJ 102C) Rotari .Tătaru Călugăreni .Brazi .km 22.719 - 24.km 3+463 DJ 129 Ploieşti . km 0+000 .Limită judeţ Braşov.355 - 67 .561 4.015 0.Valea Dulce .500 4.Stoieneşti (DN 72). km 0+000 km 21+069 DJ 103S Măgula (DJ 146) – Colceag (DJ 102N).DN 1.

Strejnic (DJ 140).774 - - 5.400 1.500 - - - 1.577 3.000 4.Slănic (DJ 102).000 10.530 1.000 3.953 - 6.625 - 20.Păuleşti (DJ102).km 10+128 DJ 148 Ciorani (DN 1D) .Baba Ana (DJ 102D). km 18+750 . km 0+000 .200 - - 10. km 0+000 .000 - - - 7.774 - - - 12. km 0+000 km 5+870 DJ 146 Loloiasca (DN 1B) Tomşani .Vistieru . km 0+000 . km 0+000 .523 68 .400 - - - 2.700 - - 8.100 2.000 - 4.km 6+400 DJ 201A Limită judeţ Ialomiţa Cioranii de Jos (DN 1D).DN 1D.568 - - 6.Plaiu –Talea.Aluniş (DJ 101 T). km 0+000 .432 4.400 4. km 0+000 .Măgula .km 6+200 DJ 147 Drăgăneşti (DJ 100B) – Hătcărău .km 6+700 DJ 149 Fântânele (DJ 102K) Conduratu .Gara Crângul lui Bot .700 - - - 6.km 3+000 DJ 206 Breaza (DJ 101R) .200 - - - 20.Gherghiţa (DJ 100B).175 3.870 - - - 5.000 - - - 4.Bordeni Scorţeni (DJ 100D).260 - 15.km 16+000 DJ 216A Livadea (DJ 101T) Ştefeşti .630 1. 12.128 - - - 6.Câmpina (DJ 102 I). km 0+000 .km 15+400 DJ 214 Telega (DJ 100E) .870 - - 6.200 - - - 6.730 - - - 16.400 - 0.Brebu .000 - - - 3.Gară Ciorani .24+258 DJ 144 Stoieneşti (DN 72) Ariceştii Rahtivani Floreşti (DJ 720). km 0+000-km 8+000 DJ 155 DN 1.km 4+000 DJ 156 Ploieşti .Lilieşti .000 - - 9.km 20+200 DJ 215 DN 1.Pietriceaua .km 9+000 DJ 207 Nistoreşti (DN1) .Unitatea Militară.000 5. km 0+000 .740 1.000 3. km 0+000 – km 12+774 DJ 145 Călineşti (DJ 101P) Măgureni.Şotrile . km 0+000 .km 23+250 DJ 205 G Câmpina (DJ 101R)Cornu de Jos.245 - 13.200 - - 16. km 0+000 .

840 6. km 0+000 . km 0+000 .DJ 102.392 - 14.187 4.DJ 102E.423 6.900 - - 10.km 30+400 DJ 713 Sinaia (DN 71) . km 19+500 .Boldeşti Scăieni Seciu .300 1.230 - - 10. km 0+000 .Malu Roşu Fântânele (DJ 102K) km 0+000 – km 18+100 DJ 250 Bucov (DJ 102E) – Balaca .536 - - - 11.km 6+100 DJ 238 Sîngeru (DJ 102C) – Tătaru .km 14+470 DJ 235 Sofronia (DJ 102C) Lăpoşel .800 7. km 8+700 .Nucet Salcia .410 - - 17.200 6.Olteni -Vălenii de Munte Predeal Sărari . km 0+000 .700 - 0.km 8+230 DJ 710 Limită judeţ Dâmboviţa Adunaţi -Breaza (DJ 101R).km 27+700 DJ 230 Drajna (DJ 102B) Ceraşu.Boldeşti (DJ 232).km 3+410 DJ 218 Dumbrăveşti (DJ 102) Vâlcăneşti .050 - - - 7.100 - - - 10.500 0.608 3.000 - - - - 10.720 4.Ariceştii Zeletin (DJ 233).963 5.900 - - - 10.km 3+000 Limită judeţ Dâmboviţa Şaua Dichiului.km 8+000 DJ 234 Apostolache (DJ 102C) Chiojdeanca . km 0+000 .km 16+000 DJ 713 B 3.300 8.536 - - 17.Cosminele km 0+000 .km 17+000 DJ 232 DN 1A .km 0+000 – km 10+730 DJ 217 Lipăneşti (DN 1A) Zamfira .km 17+000 DJ 219 Teişani (DJ 100N) .280 - 13. km 0+000 .100 - - - 6.Păcureţi Bălţeşti (DJ 102 M).500 - 27.Sângeru (DJ 102C). km 0+000 .km 11+536 DJ 231 Măgurele (DN 1A) Gornet Cuib .470 - - - 9.000 - - - 16.100 - - 18.Scăieni .000 - 69 . km 0+000 .410 - - - 3.450 11.Lapoş.km 13+200 DJ 233 Surani (DJ 100M) Ariceştii Zeletin Gogeasca (DJ 100M).443 0.Limită judeţ Dâmboviţa. km 0+000 .864 - 14.300 1.230 - - - 8.000 - - - 4. km 0+000 .150 - 8.000 - - - 12.

061 6.463 17.412 8.675 34. 25.100 10.050 11.67 9.078 10.840 22.000 13.012 9. 26.161 4.303 11. 28.00 5. 5.500 2. 19.000 7.004 16.550 1.00 10.204 10.500 1.870 28.015 Rea 228.950 1148.000 18.870 21.000 5.904 4.204 19.800 12.10 9.293 18.703 24.347 3.500 3.713 1.30 34. 30.800 49. 13.00 2.500 0.8 120.200 33.734 Foarte bună 227. 9.763 11.5 36. 22.400 4.675 4.00 6. 3. 27. 33.511 3.022 3.DJ 713 .270 6.034 2.910 22. 35.650 24.450 21. 2.900 10.126 6.5 Starea de viabilitate: Starea de viabilitate Drum judeţean Total DJ 100 B DJ 100 C DJ 100 D DJ 100 E DJ 100 F DJ 100 G DJ 100 H DJ 100 L DJ 100 M DJ 100 N DJ 101 A DJ 101 D DJ 101 E DJ 101 F DJ 101 G DJ 101 I DJ 101 P DJ 101 R DJ 101 S DJ 101 T DJ 102 DJ 102 B DJ 102 C DJ 102 D DJ 102 E DJ 102 H DJ 102 I DJ 102 K DJ 102 L DJ 102 M DJ 102 N DJ 102 R DJ 103 S DJ 104 N DJ 104 P DJ 129 DJ 130 A Lungime 1148. km 15+ 500 .265 3. 7.984 0.069 5.km 30+000 DJ 720D Diţeşti (DJ 101 I) – Limită judeţ Dâmboviţa km 0+000 . 21.960 21. 10.454 2.832 31.DN 1. 17.324 15.111 2.888 0.320 15.km 3+950 Total 14.740 3.500 33. 15. 4. 32.763 13.670 20.835 11.00 19.265 26.700 3.509 10. 29. 37.900 9.904 13.00 6.294 2.000 10.000 9.782 7.104 26.335 17.026 3.020 23. 36.2 34. 20.354 4.200 21. 8. 16.463 9.876 6.381 2.Călineşti Floreşti .8 15. 23.800 4. 14.000 - - 14.200 33.012 10.843 12.354 51.486 6.613 13. 6.500 10.822 4.5 109. 11.500 28. 31. km 0+000 – km 1+000 DJ 720 Limită judeţ Dâmboviţa Diţeşti .900 2.1 4.712 1.832 13.000 0. 70 .1 3.Piatra Arsă.370 2.680 28.007 4.372 Bună 414.463 Mediocră 277.647 18.992 15.618 18.000 5.350 12.770 21.167 1.650 4. 12.898 15. 18.647 23. 34.200 9.000 12.950 864.Filipeştii de Pădure . 24.719 Impracticabil - 1.500 - - 3.128 23.507 15.400 10.835 11.000 5.800 6.

00 3.000 2.000 9.000 14. pietruite şi pavate.860 9.128 6.000 4. Utilizarea împrumuturilor bancare contractate la cofinanţarea unor proiecte de interes judeţean.000 277.100 4.410 17.178 2.50 14.004 10.710 9.185 3.930 4. Nominalizarea drumurilor care urmează a fi modernizate anual cu finanţare din fondurile cu destinaţie specială alocate de Guvern.515 5. 51. 68. 48.100 18.258 12. 58.000 6.000 13.655 3.700 12.140 0.000 3.900 1.500 3.200 8. 67.000 4.200 10.200 16.274 5.091 24. 55.000 8.758 5.400 7. 54.800 13. Expertizarea stării tehnice a podurilor.700 11.300 228.822 - Pentru orizontul 2013 ne propunem implementarea unui program amplu de reabilitare a stării de viabilitate având ca ţinte: ‼ ‼ ‼ ‼ Asfaltarea drumurilor de pământ.900 10.000 6.500 3. 69. 66.400 11.536 17. Avem în vedere atingerea acestor ţinte prin următoarele instrumente:     Promovarea cererilor de finanţare pentru proiectele de interes major prin Axele prioritare ale POR.000 10.500 5.950 4.191 2.000 1.000 1. 42.394 7. 43.400 5.523 0.400 20.411 2.700 8..378 9.000 8. 53.000 5.774 5.100 4.100 8.000 27. Aducerea la parametrii corespunzători de circulaţie şi siguranţă a tronsoanelor de drum cu stare de viabilitate rea care însumează 228. DJ 139 DJ 140 DJ 144 DJ 145 DJ 146 DJ 147 DJ 148 DJ 149 DJ 155 DJ 156 DJ 201 A DJ 205 G DJ 206 DJ 207 DJ 214 DJ 215 DJ 216 A DJ 217 DJ 218 DJ 219 DJ 230 DJ 231 DJ 232 DJ 233 DJ 234 DJ 235 DJ 238 DJ 250 DJ 710 DJ 713 DJ 713 B DJ 720 DJ 720 D TOTAL 24. 60. Îmbunătăţirea calităţii îmbrăcăminţilor asfaltice cu stare mediocră de viabilitate care totalizează 277.960 1. 44.022 4.230 10.820 8. Prevederi corespunzătoare în bugetele anuale proprii ale consiliului judeţean. 49.207 2.536 3.845 7. 65.82 km.500 227.380 1.500 6.829 12.756 4. 64. 52. 59. 39.470 6.730 3.150 2.396 2. 63.000 4.590 1.950 1148.100 2. podeţelor şi lucrărilor de artă. 56. 71 .500 3.950 414.000 10.5 3. aferente reţelei de drumuri judeţene şi intervenţii pentru punerea în siguranţă a celor care prezintă pericol în exploatare. 50.200 5.230 5. 45.850 1.870 6.000 14. 47.400 4. 57.500 3.604 0. 70.950 0.500 2. 61. 40.429 11.00 8.594 1. 41.000 1.5 5. 46.992 7.870 0.300 1.99 km.677 11..000 15. 62.38.550 6.703 6.

Evaluarea costurilor: Pentru orizontul 2013, costurile pentru pregătirea şi finanţarea/cofinanţarea proiectelor propuse sunt de cca. 200 mil. €uro.

Portofoliul de proiecte care întruneşte condiţiile de eligibilitate pentru a obţine finanţare pe Axele prioritare ale POR:

 Îmbunătăţirea legăturii rutiere cu judeţul Dâmboviţa - reabilitarea drumului judeţean DJ 101G (Tătărani
(DJ 101D) - Brazi - Brazii de Jos - Tinosu - Şirna - Hăbud - Limită judeţ Dâmboviţa).
Consiliul Judeţean Prahova în asociere cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa a promovat cererea de finanţare pentru reabilitarea DJ 101G în lungime de 30 km. (24 km. în judeţul Prahova şi 6 km. în judeţul Dâmboviţa). Pentru acest proiect s-a actualizat Studiul de Fezabilitate (SF) în conformitate cu cerinţele noului conţinut cadru al documentaţiilor tehnice. Cererea de finanţare a parcurs toate etapele de evaluare şi a fost aprobată de Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi Coordonare cu punctajul maxim. Urmează etapa de evaluare a proiectului tehnic şi contractarea finanţării din fondurile structurale. 

Reabilitare DJ 713 Sinaia (DN 71) – Cabana Cuibul Dorului - Şaua Dichiului – Cabana Babele (16 km.)

proiect al Consiliului Judeţean Prahova în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Lucrarea are ca scop realizarea unui acces modernizat către toate obiectivele turistice naturale şi utilităţile din această zonă, precum şi efectuarea lucrărilor de artă destinate preîntâmpinării alunecărilor de teren, inundării carosabilului, etc., în condiţiile protejării ecosistemului care face parte din Parcul Naţional Bucegi, oferind oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a zonei. Modernizarea acestui traseu deschide oportunităţi deosebit de generoase pentru dezvoltarea turistică durabilă a uneia din cele mai atractive zone montane din România. Totodată, investiţia propusă va contribui la asigurarea logisticii necesare desfăşurării în anul 2013, în zona Bucegi, a Jocurilor Olimpice de Iarnă ale Tineretului.

 Drum judeţean DJ 236, km. 0+000 - km. 0+821, [paralel cu DN1 (Bucureşti-Braşov), de la intersecţia

cu DN 1B (Ploieşti-Buzău) până la limita cu comuna Păuleşti; km. 0+000 - km.1+010 paralel cu DN1, de la limita cu comuna Blejoi, până la intersecţia cu De 763; km. 0+000 - km.0+344, perpendicular pe DN 1 de la intersecţia cu DN 1 până la intersecţia cu De 773/69]. Pentru pregătirea acestui proiect în vederea obţinerii finanţării externe, consiliul judeţean a beneficiat de asistenţă tehnică în conformitate cu H.G.R. 811/2006. S-a realizat actualizarea Studiului de Fezabilitate şi a studiilor de teren aferente, precum şi documentaţiile de avizare de specialitate, fiind în curs procedurile pentru exproprierea suprafeţelor de teren necesare. Condiţia impusă de finanţator este ca la data promovării cererii de finanţare consiliul judeţean să deţină în patrimoniul public întreaga suprafaţă necesară acestui drum. Având în vedere costurile ridicate ale drumului, cca 9 mil €uro, proiectul va fi promovat pentru obţinerea finanţării nerambursabile în cadrul POR pe Axa prioritară 1 ca investiţie majoră de infrastructură în arealul Polului de Creştere Ploieşti-Prahova. dezvoltarea potenţialului turistic al Văii râului Doftana. Promovat pe programul PHARE 2004-2006 deşi declarat eligibil nu a primit finanţare datorită insuficienţei fondurilor PHARE. Pentru acest proiect consiliul judeţean a semnat cu MDLPL un contract de asistenţă tehnică, ministerul asigurând fondurile necesare actualizării SF-ului şi elaborării documentaţiei de execuţie. Se derulează activităţile legate de determinarea suprafeţelor de teren care sunt necesare modernizării drumului şi efectuarea schimburilor între administraţia locală şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. În perspectiva demarării lucrărilor la tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov care vor afecta în mare masură capacitatea de trafic pe DN1 în zona cea mai dificilă şi aglomerată a traseului, DJ 102I va reprezenta o variantă de preluare pentru o parte din traficul uşor de autoturisme. În aceste condiţii se analizează posibilitatea asigurării finanţării printr-un program special guvernamental gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, care să soluţioneze modernizarea DJ 102I pe întregul traseu din judeţele Prahova şi Braşov cu varianta ocolitoare a municipiului Săcele.

 Drumul judeţean DJ 102I, care va lega judeţul Prahova de judeţul Braşov (Săcele), contribuind la

72

 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane, oraş Mizil

Proiectul are ca scop reabilitarea şi modernizarea a 10 străzi urbane însumând o lungime de 4,71 km. Au fost parcurse toate fazele de evaluare inclusiv aprobarea în CRESC urmând a se elabora PT în vederea contractării finanţării. Construirea unui pasaj rutier suprateran la intersecţia cu DN1 în municipiul Câmpina care va contribui la descongestionarea traficului şi îmbunătăţirea accesului înspre şi dinspre municipiul Câmpina, la reducerea timpului de transport, la eliminarea blocajelor rutiere în zona de acces către DN1, facilitând mobilitatea populaţiei şi a bunurilor. Cererea de finanţare cu documentaţia aferentă se află în procedurile de evaluare tehnico-economică. finanţare a fost depusă la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, în vederea obţinerii finanţării. În tema de proiectare este prevăzută reabilitarea şi modernizarea a 23 de străzi (20,80 km) şi două parcări la şcolile din cartierele Breaza de Jos şi Nistoreşti, ce fac parte din reţeaua stradală urbană a localităţii Breaza. Tema de proiectare vizează reabilitarea şi modernizarea a 7,5 km. străzi din staţiunea Slănic.

 Modernizare Calea Daciei - municipiul Câmpina

 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane, oraş Breaza, judeţul Prahova. Cererea de

 Reabilitare şi modernizare infrastructură rutieră (străzi) în staţiunea balneo-climaterică Slănic Prahova.


     

Portofoliul de investiţii finanţat prin utilizarea Fondurilor de la Guvernul României şi din fonduri PHARE

Reabilitare pod peste râul Prahova pe DJ 101 I, Nedelea, km.17+940, valoare 800.000 €uro, finanţat prin programul PHARE 2005 – linia de buget RO 2005/017-690.01.03.04. Investiţia este în curs de realizare; Modernizare DJ 101T, Valea Doftanei (DJ 102I) – Bertea – Vărbilău (DJ 102G), 10,454 km; Lărgire la patru benzi pe DJ 101D - Ploieşti Centru – Râfov - Olarii Vechi - DJ 100B, pe tronsonul km 4+300 - km 6+300, pasaj CF pe DJ 101D; Pod Zona Metro – Carrefour; Reabilitare pod pe DJ 217, peste râul Teleajen, Zamfira; L = 202,45 m; Reabilitare pod pe DJ 720 peste râul Prahova, Floreşti; L = 271,0 m.


                   

Portofoliul de investiţii publice de interes judeţean sau local finanţat prin fonduri de la bugetul propriu (45,695 km. de drum şi alte lucrări):

Amenajare intersecţie DJ 100C cu DJ 100B cu drumuri laterale şi şanţuri pereate; Reabilitare DJ 219, comuna Teişani, km. 0+600- km.1+400; Reparaţii suprastructură pod pe DJ 101R, Câmpina - Breaza, km 5+270; Punere în siguranţă a DJ 102 I, Trăisteni, km 30+000; Întreţinere curentă a podurilor situate pe drumuri judeţene, reparaţii şi igienizări, parapete pod; Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară DJ 102R, Tătaru - Călugăreni, km 7+365 – km. 9+365; Amenajare intersecţie sens giratoriu DJ 205G cu DJ 101R comuna Cornu; Lucrări pentru siguranţa circulaţiei pe DJ 146, Tomşani - Demolare podeţ km 0+410; Reabilitare DJ 234 comuna Chiojdeanca, km 0+000 şi km 3+010; Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DJ 101 I sat Buda, km 4+900 - km 8+930; Consolidare DJ 100G, Pădurea Cazacu, km 0+400; km 0+800; km 0+900; Amenajare rigole şi trotuare pe str. Carol I (DJ 205 ) comuna Cornu; Reabilitare DJ 101S, Secăria, km 8+100 – km. 8+917; Reabilitare DJ 207, Nistoreşti - Şotrile, km 0+000 – km.3+018; Consolidare DJ 206 Talea, km 4+030; Consolidare DJ 234, km 12+770, Sângeru; Amenajare scurgeri ape pe DJ 102 I Valea Doftanei şanţuri şi rigole, km 17+707 – km 20+182; Reabilitare DJ 207, Vistieru - Şotrile, km 5+828 – km 8+378; Ranforsare DJ 206 Plaiu - Talea, km 6+740 - km 7+740; Consolidare DJ 102L, Poseşti, km 0+700; 73

                   

Amenajare albie pârâul Vărbilău pod pe DJ 101T, km 22+092, comuna Vărbilău; Reparaţii pod pe DJ 147, km 5+268 sat Hătcărău; Lucrări pentru aducerea drumului la starea tehnică iniţială DJ 102 I, Valea Doftanei - Trăisteni, km 34+450 – km 34+750; Balastare DJ 102N Ţărculeşti - Rotari - Ceptura, km 2+540 – km 3+000; Punere în siguranţă DJ 101T, Lutu Roşu – Bertea, km 15+604 – km 16+064; Refacere podeţ pe DJ 234 Sângeru, km 13+270; Ranforsare DJ 101A Poienarii Burchii, km 21+080 – km 25+285; Ranforsare DJ 148, km 2+130 – km 4+465, comuna Ciorani; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 231, Păcureţi, km 9+740 – km 11+051; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 100L, Mehedinţa - Valea Cucului, km 16+909 – km 17+730; Punere în siguranţă pod peste Doftana pe DJ 100E, km 14+025, Telega; Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DJ 234, km 3+350 – km 5+850, Chiojdeanca; Reabilitare DJ 101A, comuna Poienarii Burchii, km 18+840 – km 19+780; Ranforsare sistem rutier DJ 218, Cosminele, km 14+500 – km 17+000; Lucrări accidentale-refaceri după inundaţii DJ 217, Lipăneşti - Zamfira, şanţuri pereate; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 238, Sângeru, km 0+000 – km 1+205; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 140, Strejnic, km 15+981 – km 18+981; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 156, Crângul lui Bot, km 4+400 – km 6+400; Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 102N, Ţărculeşti, km 0+000 – km 3+558; Lucrări pentru aducerea drumului şi podului la starea tehnică iniţială. Reparat canal pereat DJ 100N, Teişani, km 7+800 şi km 8+200

Investiţiile de modernizare, reabilitare a reţelei de drumuri şi poduri judeţene prevăzute în portofoliul de proiecte cu finanţare din bugetul propriu vor putea fi transferate pe alte surse (externe/programe guvernamentale) în condiţiile în care vor exista alocări suplimentare la aceste programe.

Portofoliul de investiţii publice de interes judeţean sau local finanţate prin utilizarea împrumuturilor bancare (301,878 km. de drum şi alte lucrări):

Consiliul Judeţean Prahova a contractat un împrumut de 40 milioane €uro care va fi utilizat în implementarea unor proiecte relevante de infrastructură publică la nivelul judeţului:

 DJ 100E, Băicoi - Tufeni - Mislea - Telega - Câmpina - Poiana Câmpina - Proviţa de Jos - Proviţa de Sus                 

- Adunaţi, 31,200 km.; DJ 100L, Halta Măgurele Sud (DN 1A) - Intersecţie DJ 102M, 6,770 km.; DJ 215, DN 1 Lilieşti - Bordeni - Scorţeni (DN 1), 16,000 km.; DJ 102, Ploieşti - Păuleşti - Plopeni - Slănic, 29,520 km.; DJ 102M, Bălţeşti - Valea Dulce - Popeşti - Apostolache, 13,265 km.; DJ 102B, Vălenii de Munte - Ogretin - Poseşti - Limită judeţ Buzău, 23,200 km.; DJ 102C, DN1B - Albeşti Paleologu - Sângeru - Limită judeţ Buzău, 28,621 km.; DJ 720, Limită judeţ Dâmboviţa - Floreşti - DN 1, 14,500 km.; DJ 100M, Podenii Noi - Matiţa - Şoimari - Surani - Cărbuneşti - Târleşti, 22,100 km.; DJ 101A, Limită Jud Ilfov - Poienarii Burchii - Şirna - Măneşti - Cocorăştii Colţ - Perşunari - Zalhana – Brătăşanca, 26,870 km.; DJ 101P, Brătăşanca - Filipeştii de Târg - Călineşti - Novăceşti - Lunca Prahovei - Bobolia - Poiana Câmpina, 28,335 km.; DJ 100B, Potigrafu (DN 1) - Balta Doamnei - Lacu Turcului - Gherghiţa - Drăgăneşti - Bărăitaru - Fulga (DJ 100C), 36,647 km.; DJ 102 I, Câmpina - Lunca Mare - Teşila - Trăisteni - Limită judeţ Braşov, 24,850 km.; DJ 720 cu DJ 101P, Amenajare intersecţie giratorie Călineşti, comuna Floreşti; DJ 100 E cu DJ 100D, Amenajare intersecţie giratorie Scorţeni; DJ 102 cu DJ 218, Amenajare intersecţie giratorie Dumbrăveşti; DJ 720 cu DJ 101 I, Amenajare intersecţie giratorie Filipeştii de Pădure; DJ 102 cu DJ 100 D, Amenajare intersecţie giratorie Plopeni.

74

PRIORITATEA 2: Protecţia mediului

Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 (POS Mediu) este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct de vedere al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru sectorul de mediu. Programul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde €uro, la care se adaugă cofinanţarea naţională de aproximativ 1 miliard €uro. Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la îndeplinirea angajamentelor de aderare a României la Uniunea Europeană cu privire la protecţia mediului. Totodată programul vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”. Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015. 3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015. 4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000. 5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Pentru perioada 2007-2013 acestor obiective le corespund 6 axe prioritare care reglementează categoriile de activităţi ce pot fi finanţate din fondurile structurale şi de coeziune. * * * Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată; Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric; Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare; Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc; Axa prioritară 6: Asistenţă Tehnică.

* * *

Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, România are o serie de angajamente ferme ce implică investiţii considerabile în sectorul de apă şi apă uzată, în decursul unor perioade de tranziţie relativ scurte. În conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu Acquis-ul pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate municipale – până în 2015 pentru aglomerări mai mari de 10.000 locuitori echivalenţi şi până în 2018 pentru aglomerări între 2.000 şi 10.000 locuitori echivalenţi. Perioade de tranziţie au fost obţinute, de asemenea, şi pentru calitatea apei potabile până în 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83 privind „Calitatea apei destinate consumului uman”. Mai mult, în urma negocierilor de aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect presupunând obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare. Ca urmare, costuri suplimentare sunt necesare pentru conformare în majoritatea aglomerărilor urbane cu peste 100.000 locuitori echivalenţi, care beneficiază de programele de pre-aderare pentru construcţii/reabilitare de staţii de epurare a apei, astfel încât să se asigure tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului). 75

În sectorul de apă, regionalizarea este o condiţie de bază. Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante în sectorul de apă, care să poată implementa nu numai finanţarea UE, cât şi să preia funcţionarea facilităţilor din aglomerările învecinate, în care nu există un operator capabil să furnizeze acestora o structură potrivită de implementare care să absoarbă fondurile UE. Procesul de regionalizare reprezintă un element esenţial pentru îndeplinirea cerinţelor din Acquis-ul privind protecţia mediului în sectorul apă şi apă uzată, întrucât este nevoie de companii de apă experimentate care să realizeze obiectivele investiţionale şi să garanteze calitatea funcţionării facilităţilor construite. Furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea Companiilor Regionale de Apă (operatori regionali) şi a Asociaţiilor de Municipalităţi. Fără finanţare sub formă de grant, majoritatea operatorilor mici nu vor fi capabili să se conformeze Acquis-ului. Din punct de vedere instituţional, regionalizarea este realizată prin reorganizarea serviciilor publice existente deţinute de municipalităţi. Municipalităţile incluse în program vor forma împreună aşa numita Asociaţie a Municipalităţilor sau o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), reprezentând o structură colaborativă, ce va permite autorităţilor locale să monitorizeze şi supravegheze implementarea măsurilor de investiţii. Municipalităţile individuale vor fi acţionari ai Companiilor Regionale de Apă şi vor stabili în paralel o Asociaţie a Municipalităţilor şi a Consiliului Judeţean (ADI) căreia îi deleagă exercitarea drepturilor de acţionari. Se va acorda prioritate proiectelor mari de infrastructură, care acoperă mai multe aglomerări la nivel regional/judeţean şi care: - vor aduce o contribuţie importantă în conformarea cu directivele de apă şi apă uzată; - vor avea un impact considerabil în ceea ce priveşte dezvoltarea regională prin rezolvarea unor nevoi de dezvoltare urgente ale comunităţilor mari, pe baza unei strategii pe termen lung şi prin îmbunătăţirea capacităţii instituţionale locale în elaborarea şi implementarea politicilor din sectorul de apă. Pentru a realiza acest lucru, comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiţii comun, pe termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). Investiţiile prioritare urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă şi apă uzată, la calitatea cerută şi la tarife acceptabile. Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă au impact semnificativ asupra mediului justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. Un obiectiv esenţial este de a promova o mai mare eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale, prin investiţii şi promovarea de operaţiuni independente, bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar. Prima axă prioritară a POS Mediu „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” vizează unul dintre sectoarele în care necesităţile investiţionale sunt foarte ridicate, având în vedere accesul redus al comunităţilor din România la infrastructura de apă şi apă uzată, calitatea necorespunzătoare a apei potabile şi lipsa, în multe zone, a facilităţilor de canalizare şi epurare a apelor uzate. Această axă urmăreşte totodată îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice de apă. Autorităţile Locale (Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt beneficiarii operaţiunilor acestei axe. Beneficiarii deţin rolul principal în managementul şi implementarea proiectelor aprobate în cadrul POS Mediu. Solicitantul eligibil face parte din categoria de beneficiari menţionată (Operatorii Regionali).

Măsura 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
Obiectiv: Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile; Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane; Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă; Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate; Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei. 76

▪ ▪ ▪ ▪ ▪

În cadrul proiectelor majore finanţate prin Axa prioritară 1 POS Mediu este inclus şi proiectul dezvoltat la nivelul judeţului Prahova privind „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Prahova”.

În sprijinul acestui capitol de mediu este elaborat Master Planul în domeniul apei şi apei uzate pentru Judeţul Prahova, prin finanţare cu asistenţă tehnică ISPA. Master Planul efectuează analiza critică a situaţiei sistemelor de apă, apă uzată din judeţul Prahova, situaţia actuală a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, nevoia de reabilitare şi estimarea costurilor, utilizând metode ştiinţifice consacrate pentru acest domeniu. El elaborează scenarii de prioritizare a zonelor urbane şi rurale conform specificului de dezvoltare socio-economică, urmând ca deciziile privind promovarea proiectelor de finanţare să aparţină administraţiei publice judeţene şi locale. În faza următoare se vor elabora documentaţiile tehnice inclusiv cererile de finanţare pentru localităţile care vor fi selectate în prioritatea 1. 

Investiţiile prioritare în sectorul de apă şi apă uzată sunt cuprinse în Master Planul în domeniul apei şi apei uzate pentru Judeţul Prahova.

Alocarea financiară a Master Planului în domeniul apei şi apei uzate pentru Judeţul Prahova se ridică la valoarea de cca. 146 milioane €uro. Din valoarea totală a proiectelor cca. 68% urmează a fi alocate proiectelor de colectare şi tratare a apelor uzate iar diferenţa pentru alimentarea cu apă. În materie de protecţie a mediului judeţul Prahova are obligaţia respectării riguroase a directivelor europene (angajamente asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22):

Directiva 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman:

Obiectivele Directivei:  Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;  Asigurarea calităţii apei destinate consumului uman. ‼

Pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, fier, pesticide, mangan pentru localităţile cu populaţie peste 100.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie peste 100.000 locuitori: municipiul Ploieşti.

 până la 31 decembrie 2010:

Pentru oxidabilitate şi turbiditate pentru localităţile cu populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori: municipiul Câmpina, oraşele Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Vălenii de Munte, Urlaţi şi comunele Bărcăneşti, Bucov, Filipeştii de Pădure, Măneciu, Valea Călugărească.
 până la 31 decembrie 2010:

Pentru oxidabilitate pentru localităţile sub 10.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie sub 10.000 locuitori: oraşele Azuga, Slănic şi comunele Adunaţi, Albeşti-Paleologu, Aluniş, Apostolache, Ariceştii Rahtivani, Ariceştii Zeletin, Baba Ana, Balta Doamnei, Bălţeşti, Băneşti, Bătrâni, Berceni, Bertea, Blejoi, Boldeşti-Grădiştea, Brazi, Brebu, Călugăreni, Cărbuneşti, Ceptura, Ceraşu, Chiojdeanca, Ciorani, Cocorăştii Colţ, Cocorăştii Mislii, Colceag, Cornu, Cosminele, Drăgăneşti, Drajna, Dumbrava, Dumbrăveşti, Fântânele, Filipeştii de Târg, Floreşti, Fulga, Gherghiţa, Gorgota, Gornet, Gornet-Cricov, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordăcheanu, Izvoarele, Jugureni, Lapoş, Lipăneşti, Măgurele, Măgureni, Măneşti, Olari, Păcureţi, Păuleşti, Plopu, Podenii Noi, Poiana Câmpina, Poienarii Burchii, Poseşti, Predeal-Sărari, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Puchenii Mari, Râfov, Salcia, Sălciile, Sângeru, Scorţeni, Secăria, Şirna, Şoimari, Şotrile, Starchiojd, Ştefeşti, Surani, Talea, Târgşoru Vechi, Tătaru, Teişani, Telega, Tinosu, Tomşani, Vadu Săpat, Vâlcăneşti, Valea Doftanei, Vărbilău.
77  până la 31 decembrie 2010:

Iordăcheanu. Bucov. Şotrile. Ceptura. Aglomerare Populaţie echivalentă 1.: Reţea de canalizare (km) existentă 285 60 14. Păcureţi. 4. Gura Vitioarei.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie cuprinsă între 10. Olari. Aluniş. ‼ Epurarea apelor uzate:  până la 31 decembrie 2015: Pentru aglomerările cu mai mult de 10. plumb. Comarnic. Starchiojd. Păuleşti. Gorgota. Izvoarele. Poiana Câmpina. Buşteni. AlbeştiPaleologu. Lipăneşti. Băneşti. Staţiile de epurare a apelor uzate urbane necesare vor fi realizate eşalonat.M Reţea de canalizareR. Jugureni. Vîlcăneşti. Mizil. Măgurele. Cosminele. aluminiu. Plopeni. Filipeştii de Tîrg. Măneciu.000 locuitori echivalenţi. Puchenii Mari. Tomşani. Cornu. Teişani. Bertea. oraşele Băicoi.000 şi 100. Măneşti. fier.000 locuitori: oraşele Azuga. Gornet-Cricov. Sîngeru. Poienarii Burchii. cadmiu. Berceni.M Staţie de epurare-R. Bălţeşti. turbiditate. 2.M Reţea de canalizare-R. 3. Breaza. Valea Călugărească. Sălciile. Ştefeşti. Podenii Noi. Drăgăneşti. Vadu Săpat.000 locuitori echivalenţi Localităţi cu populaţie sub 10. Blejoi. Cocorăştii Colţ. Sistemele de colectare necesare vor fi asigurate eşalonat. Baba Ana. Ceraşu. Gherghiţa. Tătaru. Târgşoru Vechi. Cocorăştii Mislii.000 şi 100. crt.  până la 31 decembrie 2015:  Directiva Consiliului Europei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate Obiectivul Directivei  Protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în special industria alimentară). Slănic şi comunele Adunaţi. Dumbrava. Scorţeni.  până la 31 decembrie 2015: ‼ Pentru amoniu.000 locuitori: Municipiul Câmpina. Brazi. Ariceştii Rahtivani. Floreşti. Râfov. Colceag. Surani. Fântânele. Balta Doamnei. Valea Doftanei. Telega.  până la 31 decembrie 2018: Pentru aglomerările cu populaţie între 2000 şi 10. Fulga. Chiojdeanca. Drajna. Gornet. Gura Vadului. Vărbilău. pesticide şi mangan pentru localităţile cu populaţie cuprinsă între 10. Boldeşti-Grădiştea. Plopeni.5 22 necesară 230R 120E 25E 15N E8 E10 Staţie de epurare existentă Me Me+B Me+B Me+B necesară Epurare Terţiara Epurare Terţiara Epurare Terţiară Epurare Terţiară Lucrări/acţiuni necesare implementării Directivei 91/271/CEE Reţea de canalizare-R.e. Cărbuneşti.000 locuitori echivalenţi. plumb. Proviţa de Jos. Ploieşti I (municipiu) Câmpina (municipiu) Băicoi (oraş) Breaza (oraş) 298500 41471 23000 19200 78 . Secăria.E Staţie de epurare-R. Sinaia. Şirna. aluminiu. fier.000 locuitori echivalenţi. Brebu.000 locuitori echivalenţi. Predeal-Sărari. Salcia. Colectarea şi epurarea apelor uzate în judeţul Prahova pentru localităţile cu peste 2000 l. nitraţi. Proviţa de Sus. Poseşti. Şoimari. Plopu.M Nr.000 şi 10.E Staţie de epurare-E.E. Lapoş. Călugăreni. Dumbrăveşti. Apostolache. Vălenii de Munte. Măgureni. cadmiu şi pesticide pentru localităţile sub 10. Boldeşti-Scăieni.‼ Pentru amoniu. Ariceştii Zeletin.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E.  până la 31 decembrie 2018 Pentru aglomerările cu populaţie între 2. nitraţi. Urlaţi şi comunele Bărcăneşti. Talea. ‼ Colectarea apelor uzate:  până la 31 decembrie 2015: Pentru aglomerările cu mai mult de 10. Filipeştii de Pădure. Tinosu. Bătrâni. Ciorani.

5 2E 4R 3N 5R 14E 14N 12N 15R 2N 5R E8 Me+B Me+B Me+B Me+B Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Terţiară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Reţea de canalizare-R. 8.R Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N 10. 30.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-R.8 1. 26. 15.E Staţie de epurare-R. 33.R Staţie de epurare-R Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R.E Staţie de epurare-R.E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R.E Staţie de epurare -E.R Staţie de epurare-R Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. 21.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E.2 28. 31. 22. 32. 13.5 10 - E8 10 16E 1R E6 2N 4R 15 6 10N 4E E18 14 5 3N 5R 12 Me+B Me+B Me+B Me Me Me+B - 24.2 60 16.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-R.5 0.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. 14.2 - 10 5E 2R 16 8 E9 8 8 10 10 16 Me Me+B Me - 79 . 12100 11800 11700 11400 11200 10685 10100 9900 9900 8800 8764 8600 8599 8 2.R Staţie de epurare-R. Mizil (oraş) Vălenii de Munte (oraş) Comarnic (oraş) Sinaia (oraş) Urlaţi (oraş) Boldeşti Scăieni (oraş) Filipeştii de Pădure (comuna) BucovS (comună) Valea CălugăreascăS (comună) Măneciu (comună) Plopeni (oraş) Buşteni (oraş) Bărcăneşti (comună) Puchenii Mari (comună) Ariceştii Rahtivani (comună) Brazi (comună) Blejoi (comună) Slănic (oraş) Târgşoru Vechi (comună) Valea Doftanei (comună) Floreşti S (comună) Filipeştii de Târg (comună) Brebu (comună) Ciorani (comună) Măneşti (comună) Vărbilău (comună) Băneşti (comună) Izvoarele (comună) Starchiojd (comună) S 16400 15200 13700 12900 12500 13.5 4.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R. 27.5. 12.E Staţie de epurare-R. 23. M Reţea de canalizareR. 25. 6. 29. 19.M Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E.M Reţea de canalizare-E.M Reţea de canalizare-R. 16.8 4. 28. 17.5 3.M Reţea de canalizare-E.2 17 16.5 2. 7. 12500 10. 18. 9.5 Me+B 11. 20. 8500 8200 8070 7822 7700 7523 7417 7100 6949 6701 2 6.

49. 40. 54. 6468 6463 6094 6074 6050 5810 5800 7. 37. 51. 56.34.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N 36. 44. 60. 46. 38. 5775 5562 5549 5421 5419 5404 5400 5358 5293 5189 5184 4900 4720 4700 4625 4466 4315 4287 4120 4100 4033 3989 3. 58. 61.6 2 6 14 8 12 5 8 6 Me Me 43.5 - 14 5 E8 11 4 14 14 10 14 7 8 E22 12 E7 8 16 6 6 6 14 6 6 Me - 80 . 50.2 12 0. 47. 59. 39. Măgureni (comună) AlbeştiPaleologu (comună) Gura Vitioarei (comună) Telega (comună) Scorţeni (comună) Berceni (comună) Azuga (oraş) Drajna (comună) Poiana Câmpina (comună) Poienarii Burchii (comună) Râfov (comună) Gorgota (comună) Lipăneşti (comună) Şirna (comună) Ceptura (comună) PăuleştiS (comună) Sângeru (comună) Drăgăneşti (comună) Ceraşu (comună) Iordăcheanu (comună) Cornu (comună) Podenii Noi (comună) Baba – Ana (comună) Tomşani (comună) Dumbrava (comună) Teişani (comună) Poseşti (comună) Fântânele (comună) Aluniş (comună) Gherghiţa (comună) Vâlcăneşti (comună) 6622 6500 2. 41.R Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. 64. 57. 63. 42. 35. 48. 55.5 16 E12 Me Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-E. 53. 62. 52.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R. 45.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E Staţie de epurare-R.

9 - 9 6 1. Investiţii suplimentare în sectorul de apă sunt planificate din alte surse: - Programe Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu şi apă 2006 – 2009 care includ investiţii prioritare conform Planurilor Naţionale pentru Implementarea Acquis-ului de Mediu . 70. 71. N=nou. Investiţii importante în sectorul infrastructurii de apă sunt de asemenea planificate după 2013. necesare pentru conformarea cu Acquis-ul comunitar. 77. 67. 81 . 79. S= Proiect SAPARD. I= Proiect ISPA Evaluarea globală a costurilor pentru implementarea acestui program este estimată la cca. Bălţeşti (comună) Fulga (comună) Predeal Sărari (comună) Dumbrăveşti (comună) Şotrile (comună) Sălciile (comună) Plopu (comună) Păcureţi (comună) Gura Vadului (comună) Apostolache (comună) Adunaţi (comună) Chiojdeanca (comună) Boldeşti Grădiştea (comună) Cărbuneşti (comună) Surani (comună) 3900 3882 3800 3724 3588 2394 2390 2358 2625 2419 2344 2089 2044 2035 2017 12.6E 1R 6 8 4 6 4 2 2 4 5 4 2 3 Me+B - Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Epurare Secundară Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-E. 76. din care 250 milioane €uro pentru perioada 2007-2013. 68. în vederea conformării totale cu Acquis-ul UE. Investiţiile din sectorul de apă. - Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală.65.R Staţie de epurare-R. 72. 73. Fondul Naţional de Mediu asigură co-finanţarea unor investiţii limitate în sectorul de apă. 78. va include investiţii în infrastructura de apă în zonele rurale. sunt sensibil mai mari decât cele care pot fi implementate în cadrul POS Mediu în perioada 2007-2013. Împrumuturi externe sau diferite forme de Parteneriate Public-Private (PPP) sunt de asemenea soluţii avute în vedere pentru anumite aglomerări urbane. M=modernizare.M Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Reţea de canalizare-N Staţie de epurare-N Me=tratare mecanică. B=tratare biologică. co-finanţat de UE în perioada 2007-2013 şi coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). 69. 66. POS Mediu se concentrează. - Zonele rurale vor continua să primească sprijin guvernamental din bugetele locale şi o contribuţie substanţială este aşteptată pe baza Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. din motive de eficienţă către aglomerările medii şi mari şi de asemenea este orientat către crearea unor poli de bunăstare şi activităţi care să aibă un impact pozitiv pe termen mediu asupra dezvoltării localităţilor rurale din împrejurimi. R=reabilitare. 75. 74. E=extindere. 350 milioane €uro.Programul Guvernamental pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Zonele Rurale în perioada 2006-2008 prevede investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată.

conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producţiei de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia. Scopul îl constituie crearea unui sistem modern de management al deşeurilor care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate în respectivele zone. prin stabilirea unui sistem adecvat care să trateze fiecare tip de deşeu în parte. Deşeurile biodegradabile şi alte tipuri de deşeuri (hârtie. reciclare. la sisteme de colectare neselectivă şi la transport. în vederea protejării mediului. O a doua arie de intervenţie va viza extinderea/finalizarea sistemelor de management al deşeurilor în acele zone în care se derulează prima fază a unui sistem integrat de management al deşeurilor sau în care investiţiile anterioare s-au limitat la construirea unui depozit nou de deşeuri. care să reflecte politica UE şi principiile din acest sector de mediu şi care sunt în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi cu Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor.poluarea apei. statut. Axa prioritară 2 a POS Mediu va fi finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională. Practicile dobândite în gestionarea inadecvată a deşeurilor au condus la neconformarea unui număr mare de depozite şi la depozitarea necontrolată a unor cantităţi considerabile de deşeuri care continuă să fie produse. transport şi depozitare a deşeurilor. Proiectele respective vor acoperi aglomerările urbane şi rurale. Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate. depozitarea finală sigură a deşeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării. Investiţii complementare necesare în sectorul de deşeuri vor fi asigurate din bugetul de stat. gropile de gunoi necontrolate existente în zonele rurale şi extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor în aceste zone. aerului. la nivel judeţean/regional. Doar o mică parte din acestea sunt folosite ca materie primă secundară şi reciclate. Beneficiarii intervenţiilor din cadrul axei prioritare 2 a POS Mediu sunt Consiliile Judeţene. provocată de depozitarea neadecvată a deşeurilor. lemn) sunt folosite în gospodării. Îmbunătăţirea serviciilor de management al deşeurilor este o condiţie care trebuie legată de investiţiile din cadrul acestei axe prioritare. Prin acestea se intervine în situaţia construirii noilor facilităţi de tratare şi eliminare sau în cazul concesiunii de servicii de colectare. valorificare şi reciclare. Autorităţile locale din aria de acoperire a proiectului trebuie să se constituie într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) cu scopul realizării proiectului integrat de gestionare a deşeurilor. colectare selectivă. operarea serviciilor de salubritate se acordă prin licitaţie publică.pilot şi multe din materialele reciclabile sunt pierdute prin depozitare. Cea mai frecventă metodă de eliminare a deşeurilor rămâne depozitarea. Proiectele integrate de management al deşeurilor vor avea în vedere. care include construcţia facilităţilor de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi reciclare. Programele de investiţii vor include activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire. act constitutiv. refolosire. Colectarea selectivă este făcută doar în anumite centre . din Fondul de Mediu sau în cadrul unor Parteneriate Public-Private (PPP). recuperarea deşeurilor prin reciclare. certificat de înregistrare la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor). de asemenea. Cea de a doua axă prioritară a POS Mediu – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric” abordează aspecte de mediu critice . ▪ ▪ ▪ Obiective: Creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor municipale şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile. După finalizarea proiectului de investiţii.Măsura 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric Politicile UE din domeniul managementului deşeurilor evidenţiază importanţa unei abordări integrate în gestionarea deşeurilor. 82 . POS Mediu se va concentra îndeosebi asupra îmbunătăţirii practicilor de gestionare a deşeurilor municipale şi va promova cu prioritate proiecte integrate de management al deşeurilor. Solicitantul eligibil este entitatea care face parte din categoria de beneficiari menţionată mai sus (Consiliul Judeţean) sau face dovada unui cadru instituţional funcţional pentru implementarea proiectului Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (dovedită prin hotărâri de CL şi CJ. în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Gropile de gunoi necontrolate din zonele rurale se caracterizează prin cantităţi reduse de deşeuri depozitate pe o suprafaţa mare. Se va pune accentul pe creşterea conştientizării populaţiei asupra beneficiilor serviciilor de management al deşeurilor. Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate. solului. tratare şi eliminare).

 Închiderea depozitelor neconforme.stocarea temporară a deşeurilor industriale periculoase – 2009. Băneşti. Implementarea directivelor europene referitoare la deşeuri la nivelul judeţului Prahova:  Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. pe termen lung.). etc.1 are aplicaţie PPP (în construcţie). reciclarea.▪ ▪ Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor. 83 . Realizarea staţiilor de transfer.) şi alte tipuri specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări. . Reabilitarea zonelor poluate istoric Activităţi: Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă. Domenii de intervenţie: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor. Campanii de informare şi conştientizare/educare.depozite de deşeuri industriale nepericuloase – perioade de tranziţie până în 2013. acolo unde este cazul.07. sortarea. Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale până la 16. Sinaia. prin racordarea la staţiile de transfer. Extinderea colectării selective. Slănic.  Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte. Câmpina. Băicoi.2009 şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone. Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor municipale). România a obţinut în cadrul procesului de negociere perioade de tranziţie până în 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deşeuri. Construcţia facilităţilor de sortare. stabilite prin PNGD: 4 Până la 16. Construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri medicale. . Reducerea numărului de situri contaminate istoric. publicitate şi campanii de conştientizare a publicului (în legătură cu colectarea selectivă. etc. compostarea).07. Recuperarea gazului provenit din depozite. deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice. Construcţia staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor municipale. Alte obiective specifice implementării Directivei privind depozitarea deşeurilor municipale: Depozite municipale conforme noi. a) Depozite deşeuri municipale şi rurale – neconforme: An de închidere 2009 2009 2017 Depozite municipale Autorităţi responsabile Autorităţile publice locale Existente Mizil Urlaţi Vălenii de Munte Observaţii: . Conformarea cu politicile de mediu în sectorul de management al deşeurilor presupune o abordare sistematică.       Legislaţia din domeniul managementului deşeurilor este în conformitate cu Acquis-ul comunitar. licitarea şi contractarea operatorilor de servicii de salubritate. Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor.2010 cantitatea de deşeu biodegradabil depozitat trebuie redusă la 75% din cantitatea depozitată în 1995 (an de referinţă). compostare şi reciclare.depozite de deşeuri municipale – perioade de tranziţie până în 2017. care să continue şi după perioada de programare 2007-2013. Vălenii de Munte) . management şi supervizare. Depozite clasice cu activitate sistată: Ploieşti. în vederea conformării cu Directivele UE: .3 depozite realizate (Boldeşti-Scăieni. îmbunătăţirea guvernării instituţionale.

pe teritoriul judeţului Prahova. transport şi prelucrare a deşeurilor. existenţa. unor sisteme de colectare comune sau individuale a acestor deşeuri. Responsabilităţi şi obligaţii ale consiliilor locale: 1.2008. Proiectul va oferi o soluţie pentru procesarea fracţiei organice şi de asemenea. sticlă.500. transport şi depozitare a reziduurilor solide. electronice modificată prin Directiva 2003/108/CE: Obiective ce trebuie atinse: - 1. a deşeurilor municipale biodegradabile produse în 1995) până în 2013. Valoarea proiectului este de cca 1.  Ploieşti) Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor: Crematorii din unităţile medicale (Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti şi Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Alternativa pentru închiderea crematoriilor: sterilizare termică. plastic. Reutilizare. reciclare şi valorificare o reutilizarea/reciclarea şi valorificarea totală până la 31. zone montane). Împreună cu agenţi economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate (entitate economică autorizată) vor realiza: a. Trebuie să coordoneze serviciile de salubrizare care cuprind activităţi de precolectare.  Directiva 94/62/CE privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată prin Directiva 2004/12/CE: La nivelul judeţului trebuie să se implementeze sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie. b. biodegradabile.  Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice. formarea unei baze de experienţă şi de cunoaştere pentru multiplicarea platformelor de compostare în judeţ şi în Regiune. Acţiuni de conştientizare a populaţiei. a unui amplasament pentru construcţia unui incinerator de deşeuri periculoase. Implementarea colectării selective: 2007–2017: extinderea colectării selective. Colectare o 4 kg deşeu /locuitor/an până la 31. a cel putin: 84 . 2017–2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective. colectare. 3.2008. 2. Obiectivul proiectului este de reducere a cantităţii de deşeuri depozitate la rampa ecologică şi a impactului asupra mediului produs de deşeurile biodegradabile. amenajarea unor locuri speciale de depozitare în fiecare localitate.  Se află în pregătire proiectul privind „Înfiinţarea unei staţii de obţinere a compostului din deşeuri biodegradabile în comuna Balta Doamnei” promovat în parteneriat de către Consiliul Judeţean Prahova şi consiliul local Balta Doamnei. Trebuie să realizeze sisteme moderne de colectare. Măsuri: identificarea/reabilitarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de către autorităţile locale.12.12. depozitare. existenţa. mediu rural dispersat.000 €uro. incineratoarele existente autorizate şi incinerarea deşeurilor medicale împreună cu deşeurile periculoase industriale în capacităţi noi care trebuie să se realizeze până la 31. ca greutate.2008. Proiecte pilot privind colectarea selectivă. România trebuie să reducă cantitatea anuală de deşeuri biodegradabile depozitate (50% din cantitatea totală. a cărui capacitate de procesare să acopere necesităţile judeţului Prahova şi a unuia sau două din judeţele vecine. 2.Conform Directivei. Este în curs identificarea. pe tipuri de deşeu: hârtie. precum şi preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilor.12.

cât şi Planul Regional de Management al Deşeurilor.  Directiva 86/278/EEC privind protecţia mediului şi în particular a solului.Anunţarea Agenţiei de Protecţie a Mediului Prahova şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol.Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole. prelucrarea deşeurilor biodegradabile. monitorizare. . precum şi în incintele unităţilor care asigură service-ul auto.Obţinerea permisului de aplicare a nămolului. însă ritmul deosebit de rapid de umplere a alveolelor în funcţiune impune investiţii imediate în amenajarea altor alveole la rampele existente. cu respectarea unui parcurs de proceduri succesive de dezbatere publică. modificată prin Directiva 91/692/CEE şi Regulamentul (CE) 807/2003 Responsabilităţi şi obligaţii: În funcţie de deţinătorul staţiei de epurare se impun următoarele: . echipamente specifice şi acţiuni care intră în atribuţiile consiliului judeţean şi ale consiliilor locale. Planul Naţional de Management al Deşeurilor. eliminare finală. Factorii de Mediu. au fost înfiinţate centre de colectare a uleiului uzat în staţiile de distribuţie a carburanţilor. judeţul Prahova se află la acest moment într-un stadiu relativ bun în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor în rampe ecologice zonale. Acesta respectă cerinţele Directivei europene şi se integrează în Planul Regional şi în prevederile acestuia. . un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100.Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului. . confirmate de evaluarea strategică de mediu. de Directiva nr.Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare. amendată de 87/101/CEE. structurat în jurul obiectivelor urmărite de acesta. PJGD prevede o serie de măsuri ce vizează minimizarea impactului negativ asupra mediului în judeţul Prahova. au fost elaborate în cadrul unui proces de consultare partenerială cu factorii interesaţi regionali. PJGD dezvoltă un plan de monitorizare a implementării sale. transport. o un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 20. din Planul de Dezvoltare Durabilă.un punct de colectare judeţean. . Toate acestea sunt obligaţii directe ale comunităţilor locale. La nivelul judeţului Prahova este elaborat şi adoptat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor locale se regăsesc în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură. 91/692/CEE şi de Directiva 2000/76/CE Directiva În cursul anului 2004. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este un document amplu şi complex realizat conform Directivelor Europene în materie.000 de locuitori: municipiul Ploieşti. care au identificat şi prioritizat nevoile de investiţii la nivel regional în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru acest sector. fiind detaliate categoriile de construcţii. presupunând iniţiative concrete adaptate. Se impune continuarea activităţii de colectare şi recuperare a uleiurilor uzate. Pentru a asigura o durată cât mai mare de exploatare a acestora este necesară implementarea Directivei Europene privind depozitarea deşeurilor. 85 . Acţiunile majore din acesta prevăzute a fi realizate în judeţul Prahova în perioada 2008-2015 se concentrează pe etapele de colectare. Evaluarea Strategică de Mediu a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (documentul cheie care stabileşte cadrul pentru îmbunătăţirea perfomanţelor de mediu ale PJGD) identifică şi o serie de măsuri suplimentare ce pot conduce la sporirea impactului de mediu pozitiv a implementării PJGD.  Directiva 75/439/EEC privind uleiurile uzate. reciclare. prelucrare.000 locuitori: o o municipiul Câmpina. Aşa cum a fost reflectat în Capitolul V.

utilizaţi pentru a furniza populaţiei din marile aglomerări servicii de încălzire şi apă caldă. Poluarea atmosferică provenită de la sistemele de încălzire urbană are mari consecinţe de mediu: schimbările climatice prin emisiile de gaze cu efect de seră. Pe lângă închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme. management şi supervizare şi publicitate. în vederea reutilizării zonei în scopuri economice şi sociale. Municipalităţile. transportul poluanţilor pe distanţe lungi. în scopul reducerii impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii umane. în vederea derulării unor investiţii publice viitoare sau a utilizării economice ori pur şi simplu pentru reabilitarea peisajului. cărbunele. Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare Obiective: Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare. Mai mult decât atât. care prezintă un impact negativ asupra mediului şi sănătăţii umane.Domeniu de intervenţie: Reabilitarea zonelor poluate istoric Activităţile economice dublate de o nerespectare a legislaţiei de mediu. sunt avute în vedere şi măsuri pilot de închidere/reabilitare a siturilor poluate istoric în cele mai afectate zone. până în 2013 trebuie înregistrate reduceri majore ale emisiilor de SO2. 86 . construirea utilităţilor publice şi a infrastructurii de afaceri. Pentru implementarea unor proiecte de reabilitare a zonelor poluate din judeţul Prahova sunt vizate Valea Călugărească. Majoritatea acestor situri sunt abandonate. în scopul sprijinirii dezvoltării afacerilor. România a obţinut perioade de tranziţie până în anul 2013. Centralele private. respectiv 2017 pentru emisii (dioxid de sulf. Aşa cum se prevede în Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice. chiar reprezintă un risc pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor. Desulfurarea emisiilor este singura modalitate care asigură folosirea acestor combustibili astfel încât să fie realizată conformarea cu cerinţele Directivei 2001/80/CE. Boldeşti Scăieni. Ca intervenţie complementară celor din POS Mediu referitoare la închiderea/ ecologizarea siturilor contaminate/poluate istoric. România este încă în mod semnificativ dependentă de combustibilii tradiţionali precum păcura. ş. în timp ce nevoia de teren pentru utilităţile publice sau pentru dezvoltarea afacerilor este mare. ▪ ▪ ▪ Reducerea emisiilor poluante în atmosferă rămâne un domeniu în care sunt necesare investiţii substanţiale.a. oxizi de azot şi pulberi) pentru anumite instalaţii ce intră sub incidenţa Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (IMA). degradarea calităţii aerului atunci când condiţiile de dispersie atmosferică sunt precare. în vederea conformării cu Directiva 2001/80/CE. Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate. Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate. consiliile locale sau asociaţiile de municipalităţi sunt beneficiarii intervenţiilor. nu au nici o folosinţă. care utilizează în cele mai multe cazuri gazele naturale – mai puţin poluante decât combustibilii tradiţionali – nu sunt accesibile pentru o mare parte a populaţiei. în plus faţă de reabilitarea şi ecologizarea zonei. Se pot finanţa următoarele activităţi indicative:  Reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate pentru categorii specifice de situri contaminate. care produc un nivel crescut de emisii în atmosferă şi apă conducând la o degradare excesivă a solului şi a peisajului în multe cazuri. au condus la existenţa unor situri contaminate.). studii de opţiune. În acest scop. Berceni şi Brazi precum şi zonele limitrofe exploatărilor petroliere (Câmpina.  Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte. Măsura 3. prin Programul Operaţional Regional se are în vedere finanţarea reabilitării siturilor industriale abandonate. Băicoi. Se urmăreşte valorificarea zonelor afectate. proiectele ce vor fi finanţate în cadrul POR vor include. zona de sud a municipiului Ploieşti şi localităţile Bărcăneşti. NOx şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere (IMA).

în conformitate cu politica guvernamentală a României. Berceni. utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a celor mai puţin poluante surse de energie pentru sistemele de încălzire urbană. nr. În conformitate cu abordarea integrată a aspectelor de protecţia mediului. în vederea îmbunătăţirii eficienţei acestora şi a reducerii emisiilor de gaze. acolo unde este posibil. prin retehnologizare şi reducerea pierderilor de apă caldă. conservarea habitatelor naturale. asigurând folosirea durabilă a acestei resurse naturale de valoare. POS Mediu acordă sprijin IMA în cadrul sistemului municipal de încălzire în vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaţiei. Tigăile din Ciucaş-Măneciu-Cheia. Această politică pentru restructurarea sistemelor de producere şi distribuţie a energiei termice este stabilită în programul „Termoficare 2006–2015. prin eliminarea pierderilor din reţelele de transport şi cele interioare de alimentare cu apă caldă şi căldură. reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă). 236/2000 care constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. Surse adiţionale de finanţare pentru sistemele municipale de încălzire vor fi atrase prin intermediul împrumuturilor externe şi a PPP-urilor. Principalul scop îl constituie utilizarea eficientă a surselor de energie neregenerabile şi. precum şi pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice la nivelul instalaţiei şi a reţelei de distribuţie. obiectivul fiind siguranţa alimentării cu energie electrică pentru economie. 87 . Starea ecologică a acestor zone naturale protejate se află într-un echilibru fragil. Investiţiile în sistemele de încălzire municipală vor avea o importanţă deosebită şi pentru sistemul de distribuţie a apei. – Secţiunea a III-a – Zone protejate). căldură şi confort” şi pentru eficientizarea sistemului centralizat de producere. căldură şi confort”. proiectele pot include investiţii în vederea îmbunătăţirii managementului deşeurilor lichide şi solide provenind de la sistemele de încălzire urbană în strânsă legătură cu investiţiile pentru reducerea poluării aerului (în mod particular. introducerea contorizării. Regimul ariilor naturale protejate.Cumpătul (conform Legii nr.T. Măsura 4: Protecţia naturii Pe teritoriul judeţului Prahova există Parcul Natural Bucegi (parţial – 8.5/2000 privind aprobarea P. Abruptul Prahovean Bucegi. POS Creşterea Competitivităţii Economice finanţează IMA care furnizează curent electric în sistemul naţional de energie. construcţii private. Brazi. Investiţiile pentru reabilitarea acestor două tipuri de reţea vor reduce consumul de apă. Municipiul Ploieşti a actualizat Strategia locală de alimentare cu energie termică în vederea încadrării în „Programul Termoficare 2006-2015.). Beneficiarii axei prioritare 3 a POS Mediu sunt autorităţile locale din municipalităţile selectate sau. mijloace de transport pe cablu. Se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a instalaţiilor mari de ardere ce au ca ţintă reducerea emisiilor de SO2. transport şi distribuţie a energiei termice. Intervenţiile se vor baza pe o strategie de încălzire locală pe termen mediu/lung. ca urmare a presiunilor antropice tot mai intense (în mod deosebit în Parcul Natural Bucegi) care constau din: . Distincţia dintre intervenţiile privind IMA (Instalaţii Mari de Ardere) în cadrul POS Mediu şi al POS pentru Creşterea Competitivităţii Economice se bazează pe caracterul serviciilor furnizate.N. de extindere sau reamenajare a numeroase obiective (cabane. Infrastructura precară a reţelelor de încălzire municipală cauzează pierderi importante în reţelele de distribuţie a apei. Obiectivele acestui program sunt ca sistemul centralizat de producere şi distribuţie să atingă un randament termic de cel puţin 80%. Blejoi. operatorii de servicii de încălzire urbană deţinuţi de acestea.declanşarea unor fenomene de degradare a terenurilor ca urmare a defrişărilor şi a unor lucrări de construcţie. Apa necesară încălzirii municipale este asigurată din reţelele de apă.322 ha) şi şase arii protejate cu statut de zonă naturală protejată: Muntele de Sare Slănic Prahova. în anumite cazuri. pe principalul tip de infrastructură şi pe tipul de beneficiari.U.A. a florei şi faunei sălbatice este stabilit prin O. Axa prioritară 3 a POS Mediu va fi finanţată din Fondul de Coeziune. NOx şi pulberi în localităţile afectate de poluare precum municipiile Ploieşti şi Câmpina şi comunele Bărcăneşti. Locul fosilifer Plaiul Hoţilor Sinaia.G. etc. Munţii Colţii lui Barbeş Sinaia. Poiana Câmpina. Arinişul de la Sinaia .Sistemele municipale de încălzire aparţin unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt gestionate de administraţia publică locală care este responsabilă pentru furnizarea de energie termică pentru populaţie. Măsurile de eficienţă energetică se vor axa pe reabilitarea sistemelor de distribuţie.

Asociaţii şi Fundaţii. zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane). management şi monitorizare a habitatelor (planuri. 88 . a speciilor de floră şi faună sălbatică. investiţii în infrastructură pentru refacerea habitatelor şi speciilor şi în infrastructura pentru accesul public. Autorităţi publice locale (Consilii locale reprezentate prin Primar. echipamente). Universităţi. instrumente şi măsuri de planificare. zone-tampon. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte protecţia mediului şi comportamentul prietenos pentru mediu – ca bază pentru dezvoltarea durabilă – este de asemenea un element cheie luat în considerare. ce va fi implementat în întreaga reţea de arii protejate. 26/2000. Muzee. Se acordă sprijin financiar pentru elaborarea. Acţiunile vor fi coordonate între POS Mediu şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Axa prioritară 4 POS Mediu va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. în conformitate cu Regulamentul 1698/2005 referitor la activităţile care conduc la conservarea mediului. zone cu protecţie strictă. Organizaţii neguvernamentale. Institute de cercetare. Din perspectivă europeană. inclusiv pentru siturile Natura 2000. cu prioritate pentru siturile de importanţă comunitară şi ariile speciale de conservare. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – Direcţia Protecţia Naturii. Axa prioritară 4 a Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii. constituite în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. Biodiversitate şi Biosecuritate. în strânsă legătură cu Reţeaua Natura 2000. a habitatelor naturale. este necesar un sistem adecvat de management şi monitorizare. POS Mediu va încuraja implicarea acestora ca potenţiali beneficiari ai operaţiunilor finanţate prin această Axă Prioritară. revizuirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate. Consilii Judeţene având ca reprezentant legal Preşedintele CJ). recoltarea unor specii de plante şi animale din perimetrul acestor zone protejate. Întrucât ONG-urile de mediu pot juca un rol foarte important în asigurarea managementului în cadrul ariilor protejate. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului. Axa prioritară 4 a POS Mediu va contribui la conformarea cu Directivele Păsări şi Habitate.- transportul auto şi circulaţia turistică pe o reţea haotică şi densă de drumuri şi poteci. România trebuie să asigure înfiinţarea Reţelei NATURA 2000. Având în vedere importanţa Parcului Natural Bucegi şi a celor 6 arii naturale protejate din zona montană a judeţului Prahova. stabileşte ca obiective: ▪ ▪ Conservarea diversităţii biologice. prin asigurarea plăţilor compensatorii. inventariere (caracteristici naturale şi informaţii socioeconomice). Asigurarea managementului eficient al ariilor protejate. studii. Se vor finanţa acţiuni privind delimitarea în teren (bornarea) şi zonarea internă a ariilor naturale protejate conform legislaţiei în vigoare. ONG –urilor de profil şi a Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii. care necesită o protecţie strictă. Scop: Sprijinirea conservării biodiversităţii şi a naturii prin acţiuni de dezvoltare a cadrului de management pentru ariile protejate. zone de protecţie integrală. inclusiv NATURA 2000. este oportună elaborarea unei aplicaţii/unui proiect cu finanţare prin POS Mediu cu participarea catedrelor specializate din universităţi. Având în vedere că reţeaua NATURA 2000 va fi strâns legată de reţeaua naţională de arii protejate. Potenţiali beneficiari ai acestei axe prioritare pot fi administratorii şi custozii ariilor naturale protejate care au personalitate juridică proprie. în conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene privind Păsările şi Habitatele şi să pregătească măsuri relevante de protecţie pentru siturile de importanţă comunitară. inclusiv siturile Natura 2000. Agenţia pentru Protecţia Mediului. Domeniul de intervenţie: Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000. în strânsă legătură cu înfiinţarea reţelei Natura 2000. observatoare etc. Academia Română. la care se adaugă o infrastructură bine dezvoltată.

eroziune). prin lucrări specifice. de mediu. ce prezintă risc de inundaţii. afuieri ale fundaţiilor de poduri şi prăbuşiri de ziduri de sprijin. Solicitantul eligibil este ANAR. 89 . Programul Operaţional Regional va sprijini acţiuni pentru eficientizarea intervenţiilor după inundaţii şi alte riscuri naturale (cutremure. Zonele ţintă pentru intervenţie vor fi selectate în concordanţă cu strategiile relevante la nivel regional şi naţional. instituţie publică de interes naţional. care se află în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române. . Programul Operaţional Sectorial Mediu stabileşte a cincea axă prioritară: „Implementarea infrastructurii Obiectiv: ▪ Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc Domeniul de intervenţie: Protecţia împotriva inundaţiilor Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative: . neîngrijirea vegetaţiei astfel încât aceasta a crescut necontrolat pe malul râurilor. mediul înconjurător şi activităţile economice pot fi afectate de inundaţii.Infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor. planuri şi măsuri. Este necesar ca fiecare Stat Membru al UE să elaboreze planuri de management privind riscul inundaţiilor şi hărţi de risc pentru fiecare bazin hidrografic în care sănătatea umană. în corelare cu Planul de management la nivel de bazin. inclusiv informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor. care au fost realizate special pentru atenuarea viiturilor şi combaterea inundaţiilor. În calitate de beneficiar unic. Prioritizarea componentelor de investiţii în programe pe termen mediu şi lung trebuie argumentată. . POS Mediu intervine numai asupra cursurilor de apă naţionale.Măsura 5: Protecţia împotriva inundaţiilor Ultimii ani s-au caracterizat în anumite perioade printr-un regim cu excedent pluviometric care a condus la grave alunecări de teren. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul de Coeziune. ecologice şi de conservare a celor mai vulnerabile regiuni. de a identifica necesarul de investiţii în domeniul protecţiei împotriva inundaţiilor şi de a le ierarhiza. supervizare şi publicitate. management.Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor. Acţiuni complementare în domeniul managementului riscului pentru inundaţii sunt prevăzute în cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală care finanţează intervenţii la nivelul cursurilor de apă locale şi mai mici. Sprijinul pentru această axă prioritară se va concentra pe investiţiile care să furnizeze un nivel adecvat al protecţiei împotriva inundaţiilor prin îmbunătăţirea stării economice. propagarea viiturilor din amonte suprapusă peste viiturile locale. adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”.Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte. va asigura conformarea cu Directivele UE şi va include măsuri prioritare cu impact pozitiv asupra populaţiei şi asupra protecţiei mediului. Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) va beneficia de intervenţiile din cadrul Axei prioritare 5 POS Mediu. Scopul elaborării Master Planului este acela de a evalua situaţia existentă. neîntreţinerea lucrărilor hidrotehnice existente. Cauzele naturale ale producerii fenomenului au fost: ploi abundente de lungă durată. care trebuie să elaboreze un Master Plan (MP) privind managementul inundaţiilor pe bazin/subbazin hidrografic care să acopere o perioadă de 30 de ani. prin crearea unor unităţi speciale de intervenţie şi furnizarea de echipament pentru acestea în fiecare judeţ. Master Planul va oferi soluţii pentru situaţiile critice apărute în sistemul de management al inundaţiilor. ANAR va transmite cereri de finanţare în conformitate cu priorităţile naţionale şi cu prevederile şi cerinţele detaliate indicate de Autoritatea de Management. care au afectat reţeaua de drumuri şi prăbuşiri ale platformei acestora. Cauzele antropice care au favorizat fenomenul sunt: depozitarea diverselor materiale şi gunoaie în albia minoră a cursurilor de apă.

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional delimitează, în judeţul Prahova, zonele/unităţile administrativ-teritoriale expuse la riscuri naturale [inundaţii (datorate revărsării unui curs de apă/ scurgeri pe torenţi), alunecări de teren (primare, reactivate)]. Delimitarea geograficã a zonelor de risc natural se bazeazã pe studii şi cercetări specifice elaborate de instituţii specializate, materializate prin hărţi de risc natural avizate de organele de specialitate ale administraţiei publice locale şi centrale, competente potrivit legii În zonele de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii, se instituie măsuri specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva dezastrelor:  Măsuri pentru eliminarea efectelor fenomenului de inundaţii: întreţinerea albiilor cursurilor de apă prin îngrijirea vegetaţiei de pe malurile apei; controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale; întreţinerea şi repararea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor imediat după producerea fenomenului; realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile la acest fenomen natural.  Măsuri împotriva alunecărilor de teren: urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană; avertizarea în cazul extinderii şi intensificării proceselor de degradare; întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.); măsuri de reducere a instabilităţii terenurilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale; măsuri de reducere a instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, arături transversale etc.).

Măsura 6: Valorificarea resurselor energetice regenerabile
Având în vedere creşterea consumului de energie în România şi uzura ridicată a echipamentelor în funcţiune, se impune modernizarea şi reabilitarea centralelor existente şi construcţia de noi capacităţi de producţie. Extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei va conduce la crearea infrastructurii pentru dezvoltarea activităţilor economice şi în acelaşi timp la scăderea pierderilor de energie şi evitarea situaţiilor de criză, ceea ce în final va duce la performanţe economice şi standarde de calitate adecvate pentru consumatorii de energie. POS Creşterea Competitivităţii Economice reprezintă principalul instrument pentru realizarea primei priorităţi tematice a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013: Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere. Domenii majore de interventie:

a) Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru operatorii industriali, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice; b) Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi realizării în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciilor de transport si distribuţie; c) Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate.

Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului):

Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi: a) Investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: biomasă, resurse hidroenergetice (în capacităţi de mică putere <10 MW), solare, eoliene, biocombustibili, resurse geotermale şi alte resurse regenerabile de energie. Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării energiei:
90

b) Sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport a energiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europene. Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Finanţarea acestui program se realizează din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul obiectivului Convergenţă a Politicii de Coeziune a UE. Beneficiile obţinute ca urmare a producerii şi utilizării „energiei verzi” vor fi: reducerea poluării aerului, stimularea dezvoltării economiilor locale, reducerea pe termen lung a costurilor pentru energia regenerabilă. Implicarea Consiliului Judeţean în domeniul energiei regenerabile a debutat prin asocierea cu Consiliului local Ploieşti cu alte instituţii publice şi operatori economici din sfera serviciilor publice comunitare la înfiinţarea Agenţiei de Eficienţă Energetică şi Energie Regenerabilă, structură care se va integra în reţeaua naţională şi europeană a agenţiilor (Hotărârea Consiliului Judeţean 78/25.07.2008). Agenţia îşi propune să promoveze spre finanţare din fonduri europene şi/sau private proiecte pentru producerea de energie verde şi/sau de creştere a eficienţei energetice. Totodată Agenţia va promova acţiuni de conştientizare a populaţiei şi instituţiilor publice cu privire la beneficiile utilizării energiei regenerabile şi va participa la elaborarea politicilor şi strategiilor regionale în domeniu. Consiliul judeţean pregăteşte, de asemenea, un proiect original pentru producerea energiei verzi în incinta Parcului de agrement Constantin Stere Bucov, care va fi promovat spre finanţare. Centrul pentru energie verde de la Bucov, primul de acest gen din judeţ, va cuprinde o construcţie de bază cât şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice şi termice, prin folosirea tuturor surselor de energie neconvenţională. Clădirea în care va funcţiona centrul va fi acoperită, în proporţie de 40%, cu panouri fotovoltaice care vor asigura energia necesară funcţionării parcului. În acest centru vor fi pregătiţi specialişti, din întreaga ţară, în domeniul energiilor regenerabile. Sistemele care folosesc surse de energie neconvenţionale (energie fotovoltaică, energie termică solară, energie eoliană, energia solului-pompe de căldură şi biomasă) pentru producerea energiei electrice, termice şi a apei calde pot face obiectul unor proiecte finanţate atât prin programe externe, fondul pentru mediu precum şi prin alte programe guvernamentale. Consiliul Judeţean Prahova va promova asemenea proiecte pentru clădirile din patrimoniul public, instituţiile publice aflate sub autoritatea sa şi va sprijini localităţile din judeţ în pregătirea şi promovarea acestui tip de proiecte. La Valea Doftanei va fi instalată o centrală de măsurare a vântului, urmând ca în anul 2009, să se monteze centrale eoliene. Se studiază posibilitatea instalării de centrale eoliene pe dealurile de la Tohani şi Tătaru, după ce vor fi măsurate culoarele de vânt din zonă. Va fi experimentat primul parc de centrale fotovoltaice în zona deluroasă. Sunt studiate locaţii la Valea Călugărească, Ceptura, Urlaţi, Tohani, Dumbrăveşti şi Cornu.

91

PRIORITATEA 3. Dezvoltarea urbană

POLUL DE CREŞTERE
Dezvoltarea durabilă urbană este abordată de Programul Operaţional Regional ca primă axă prioritară. Aceasta are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Ca pol de creştere pentru Regiunea Sud Muntenia a fost selectat municipiul Ploieşti împreună cu zona sa de influenţă (arealul de antrenare), pe baza unor analize cantitative şi calitative a unor domenii relevante pentru potenţialul marilor centre urbane de a deveni poli de creştere: Arealul de influenţă al oraşului; Potenţial de dezvoltare; Mărimea şi structura populaţiei; Accesibilitatea; Dezvoltarea economică; Investiţii majore existente sau în curs de implementare şi infrastructura de afaceri; Existenţa şi profilarea centrelor de învăţământ superior pe domenii de vârf, în special în sectoare tehnice; Infrastructura de Cercetare & Dezvoltare & Inovare; Accesul populaţiei la servicii publice urbane de bază; Structura forţei de muncă; Infrastructura de sănătate şi infrastructura culturală. Acest statut conferă, pentru perioada 2007-2013, municipiului Ploieşti şi arealului de antrenare (alcătuit din 3 oraşe (Băicoi, Boldeşti-Scăieni şi Plopeni) şi 10 comune (Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Tîrgşoru Vechi şi Valea Călugărească) - 58 sate), posibilitatea de a realiza proiecte complexe însumând 97 mil €uro, pentru sprijinirea simultană a activităţilor de creare, dezvoltare, modernizare, echipare a infrastructurii urbane, de imbunătăţire a infrastructurii de transport public urban şi a infrastructurii serviciilor sociale, precum şi acţiuni pentru crearea şi dezvoltarea mediului de afaceri, pe fondul protejării mediului şi creşterii numărului de locuri de muncă. În vederea promovării şi implementării proiectelor aferente polului de creştere, Axa prioritară 1 impune constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ca formă asociativă de drept privat cu personalitate juridică având la bază Actul Constitutiv şi Statutul de funcţionare propriu. S-a realizat această formulă instituţională sub denumirea Asociaţiei de dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Ploieşti-Prahova”, având ca membri localităţile Ploieşti, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Plopeni, Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Tîrgşoru Vechi şi Valea Călugărească şi Consiliul Judeţean Prahova. În Anexa nr.2 este prezentat în detaliu documentarul statistic socio-economic al unităţilor administrativ-teritoriale care compun Polul de creştere Ploieşti-Prahova. Este esenţială sprijinirea polului de creştere în îndeplinirea funcţiilor urbane şi de polarizator al arealului înconjurător dependent în dezvoltare de acesta, prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere care va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a oraşului, cât şi a zonei înconjurătoare.

92

etc. care se finanţează din mai multe surse (fonduri europene. Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere Ploieşti-Prahova (PIDPC). document de planificare comprehensivă a dezvoltării. împrumuturi bancare.După parcurgerea procedurilor juridice. logistice şi financiare. cât şi arealele adiacente. . de mediu.economice.). transport. Pentru a fi selectat. şi se implementează printr-o succesiune de proiecte individuale. impuse de legislaţie şi după elaborarea şi aprobarea de către toţi membrii Asociaţiei a Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Ploieşti-Prahova (PIDPC) pot fi promovate spre finanţare proiecte specifice. sociale. fonduri proprii. trebuie să vizeze rezolvarea simultană a unei serii de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează atât zona de acţiune urbană avută în vedere. alte surse publice şi/sau private. în scopul realizării unei dezvoltări durabile. Planul integrat se va implementa prin proiecte individuale. etc. de 93 . corelează politicile sectoriale .cu politicile teritoriale.

centre pentru 94 . frescelor. etc). a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ. domeniul major de intervenţie 1.. trebuie să se încadreze în următoarele categorii de operaţiuni şi activităţi eligibile:  Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane. precum şi acţiuni de reabilitare a infrastructurii sociale şi de îmbunătăţire a serviciilor sociale. centre de asistenţă pentru persoanele cu deficienţe. amenajarea terenurilor rezultate şi pregătirea lor pentru noi destinaţii economice şi/sau sociale.reabilitare a infrastructurii urbane degradate. cablarea clădirii. Sisteme pentru managementul traficului (lucrări de infrastructură şi dotarea cu echipamente specifice pentru managementul traficului). centre pentru persoane vârstnice. pasaje sub şi supraterane. modernizarea structurilor regionale/locale de sprijinire a afacerilor:  Construirea/modernizarea/extinderea de clădiri şi anexe aferente. cu precădere IMM-uri. Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii de interes public (ex: tabele electronice de afişaj. indicatoare etc). b) transport şi mobilitatea populaţiei: Construirea de staţii pentru autobuze.  Construirea utilităţilor anexe (parcări.  Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri:   Reabilitarea infrastructurii sociale: ▪ Reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor sociale (centre de îngrijire a copiilor. scuaruri. inclusiv transportul urban:         ▪ ▪ ▪  a) infrastructura publică urbană: Finalizarea şi/sau renovarea clădirilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale. care vor fi utilizate de operatorii economici. pentru activităţi de producţie şi/sau servicii.  Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul).  Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de afaceri: staţii de tratare a apei. c) patrimoniu cultural mondial (UNESCO). tramvaie şi troleibuze şi/sau modernizarea celor existente. etc.  Dotarea cu echipamente a structurilor de afaceri construite/modernizate/extinse. grupuri sanitare. mobilier urban). Crearea. Amenajarea terenurilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice şi/sau sociale. Construirea şi/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în comun şi/sau piste pentru biciclete. extinderea. incluse în Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere. Crearea şi modernizarea spaţiilor publice urbane: străzi orăşeneşti. trotuare. pasarele. unităţile de furnizare a energiei şi a gazului. protejarea şi conservarea monumentelor istorice. ce vor fi finanţate prin intermediul Axei prioritare 1. zone pietonale. Reabilitarea siturilor poluate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi utilizări economice şi/sau sociale. protejarea şi conservarea picturilor interioare.). care nu aparţin patrimoniului naţional cultural.  Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces.1 al POR. consolidarea. parcuri. conectarea la reţele broadband (Internet). cablare broadband. Demolarea clădirilor şi/sau a structurilor aflate într-o stare avansată de degradare. naţional şi local. Dezvoltarea şi/sau modernizarea infrastructurii utilităţilor publice urbane (iluminat public. construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăţirii integrării diferitelor moduri de transport public urban. crearea /modernizarea spaţiilor verzi (grădini publice. Extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente. de dezvoltare a activităţilor antreprenoriale pentru ocuparea forţei de muncă. sistemul de canalizare.  Refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele reabilitate. tabele interactive etc. din mediul urban: Restaurarea. poduri. parcări. în interiorul zonei de protecţie a acestora. inclusiv prin:  Restaurarea. picturilor murale exterioare. Proiectele individuale.  Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior.

1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Centre urbane. poduri.sunt eligibile pentru Axa Prioritară 1 a POR: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul de intervenţie 1. Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere propus prin cererea de finanţare poate fi considerat eligibil în cadrul POR .dacă îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere are ca obiectiv reabilitarea unei „zone de acţiune urbană” clar delimitată în cadrul unui oraş/municipiu. s-a conturat un portofoliu de proiecte şi idei de proiecte care constituie un pachet relevant pentru dezvoltarea viitoare a polului de creştere. Crearea şi modernizarea spaţiilor publice urbane: străzi orăşeneşti.  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni „Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri”. între 1.  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni respectiv „Reabilitarea infrastructurii sociale”. Băicoi. persoane aflate în dificultate) şi dotarea acestora cu echipamente specifice. Demolarea clădirilor şi/sau a structurilor aflate într-o stare avansată de degradare.. Buşteni. resurse umane şi dezvoltarea capacităţii administrative.000. Operaţiunile eligibile în cadrul proiectelor individuale componente ale Planului integrat de dezvoltare urbană acoperă:  Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane. amenajarea terenurilor rezultate şi pregătirea lor pentru noi destinaţii economice şi/sau sociale. capitole. 95 . trotuare. Breaza. zone pietonale. Amenajarea terenurilor degradate şi/ sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice şi/sau sociale. Mizil. Acestea au fost sistematizate/încadrate pe secţiuni. politici şi programe în conformitate cu cerinţele PIDPC acoperind domeniile infrastructurii locale.000 lei. În Anexa nr. Proiectele incluse în Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere acoperă cel puţin două dintre categoriile de acţiuni eligibile.Câmpina.500.000 lei. astfel:  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni „Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane.000 lei şi 90. pasaje sub şi supraterane. Boldeşti-Scăieni. Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere cuprinde cel puţin două proiecte individuale.respectiv proiectele individuale prin care se urmăreşte implementarea acestuia pot primi finanţare nerambursabilă în cadrul Axei prioritare 1 . Urlaţi . între 350.700. inclusiv transportul urban: a) infrastructura publică urbană:     Finalizarea şi/sau renovarea clădirilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale. inclusiv transportul urban”. Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere cuprinde obligatoriu un proiect care se încadrează în categoria de operaţiuni eligibile privind reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane.000 lei şi 3. Sinaia.000. inclusiv transportul urban. între 1. etc.000 lei. Comarnic.000 lei şi 85.▪ tineret.000 locuitori . de mediu. care se încadrează în două categorii diferite de operaţiuni eligibile. parcări. inclusiv echipamente de informare şi comunicare.700. economice. CENTRE URBANE Entităţile urbane prahovene cu o populaţie peste 10. făcute împreună cu membrii asociaţiei.3 este redat portofoliul de proiecte/idei de proiecte care poate fi completat/îmbunătăţit în vederea accesării fondurilor corespunzătoare Axei prioritare 1. În urma analizei. scuaruri. care nu aparţin patrimoniului naţional cultural. Achiziţionarea şi instalarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere etc). Vălenii de Munte. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între limitele minime şi maxime prevăzute pentru tipul de proiect respectiv. pasarele.

în interiorul zonei de protecţie a acestora.  Dotarea cu echipamente a structurilor de afaceri construite/ modernizate/ extinse. indicatoare etc).). inclusiv echipamente de informare şi comunicare. Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii de interes public (ex: tabele electronice de afişaj.  Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior.  Refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele reabilitate. În vederea accesării fondurilor este necesară pregătirea proiectelor. centre pentru tineret.  Construirea utilităţilor anexe (parcări. Crearea. în domeniile finanţabile. sistemul de canalizare. în sensul asigurării încadrării acestora în categoriile de activităţi eligibile pentru Axă prioritară 1 a POR. persoane aflate în dificultate) şi dotarea acestora cu echipamente specifice.naţional şi local din mediul urban: Restaurarea. inclusiv prin:  Restaurarea. cablare broadband.  Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces. a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ. etc). Reabilitarea siturilor poluate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi utilizări economice şi/sau sociale. construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăţirii integrării diferitelor moduri de transport public urban. tramvaie şi troleibuze şi/sau modernizarea celor existente. Sisteme pentru managementul traficului (lucrări de infrastructură şi dotarea cu echipamente specifice pentru managementul traficului). modernizarea structurilor regionale/locale de sprijinire a afacerilor:  Construirea/modernizarea/extinderea de clădiri şi anexe aferente. În acest sens. b) transport şi mobilitatea populaţiei: Construirea de staţii pentru autobuze. Achiziţionarea şi instalarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere etc). Pentru centrele urbane. crearea /modernizarea spaţiilor verzi (grădini publice. Extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente. consolidarea. unităţile de furnizare a energiei şi a gazului. care vor fi utilizate de operatorii economici. picturilor murale exterioare. centre de asistenţă pentru persoanele cu deficienţe. extinderea.  Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul). Construirea şi/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în comun şi/sau piste pentru biciclete. cu precădere IMM-uri. pentru activităţi de producţie şi/sau servicii. Planul integrat se implementează printr-o serie de proiecte individuale. protejarea şi conservarea picturilor interioare.  Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de afaceri: staţii de tratare a apei. centre ▪ pentru persoane vârstnice. mobilier urban). c) patrimoniu cultural mondial – UNESCO .        Dezvoltarea şi/sau modernizarea infrastructurii utilităţilor publice urbane (iluminat public. precum şi elaborarea şi aprobarea de către consiliul local a planului de dezvoltare urbană ca o precondiţie pentru asigurarea sustenabilităţii. trebuie acordată o atenţie specială activităţilor proiectelor respective. parcuri. grupuri sanitare. în scopul realizării unei dezvoltări durabile. frescelor.  Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri   Reabilitarea infrastructurii sociale ▪ Reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor sociale (centre de îngrijire a copiilor. planul integrat de dezvoltare urbană este un document de planificare a dezvoltării limitat la zona de acţiune urbană identificată. 96 . protejarea şi conservarea monumentelor istorice. conectarea la reţele broadband (Internet). cablarea clădirii. tabele interactive etc.

inclusiv transportul urban”.000 lei.  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni.Finanţarea proiectelor individuale incluse în planul integrat al oraşului .000.000. Oraşele/municipiile – centre urbane.500.700.  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni.000 lei.000 lei. pot depune cereri de finanţare pentru proiecte individuale şi în cadrul altor Axe prioritare ale Programului Operaţional Regional. domeniul major de intervenţie 1.000 lei şi 90.centru urban se va realiza în integralitate din Axa prioritară 1. pentru care se poate solicita finanţare doar în cadrul Axei prioritare 1. între 350.1 al POR.700. respectiv „Reabilitarea infrastructurii sociale”. cu excepţia acelor proiecte care sunt incluse în Planul integrat pentru dezvoltare urbană. Plopeni şi Slănic pot promova proiecte pe axele prioritare ale POR precum şi ale POS Mediu. astfel:  pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni. respectiv „Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane. între 1. respectiv „Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri”.. 97 . între 1.000 lei şi 3. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între limitele minime şi maxime prevăzute pentru tipul de proiect respectiv.000 lei şi 85. Oraşele Azuga. în funcţie de calitatea şi de maturitatea proiectelor prin care se va implementa planul.

D. În ceea ce priveşte accesul la sistemul de canalizare.8 199. situaţie care se răsfrânge şi asupra accesului mamelor pe piaţa muncii.4 26. 98 . Infrastructura de drumuri.4. Conectarea la reţeaua publică de furnizare a energiei electrice. în majoritatea comunelor este. În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale. Starea de viabilitate a drumurilor comunale la 31. diversităţii. drumului Total drumuri comunale % Lungime totală 747. Pe viitor zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investiţii. Alimentarea cu energie electrică/termică/gaz/deşeuri.6% din numărul de comune beneficiază parţial de reţea publică de canalizare. centrele rezidenţiale pentru copii şi centrele de îngrijire şi asistenţă socială pentru adulţi sunt reduse numeric în mediul rural. infrastructura de drumuri comunale care deserveşte populaţia rurală are o viabilitate mediocră/rea pentru traficul rutier (doar 22.E. Sistemul de colectare şi depozitare a deşeurilor solide este în extindere în zona rurală. servicii de transport public etc). crearea de oportunităţi ocupaţionale.9 Alimentarea cu apă şi tratarea apelor uzate. Aceasta impune dezvoltarea cu prioritate a infrastructurii fizice rurale de bază. Această stare de fapt se datorează în special extinderii intravilanului acestor localităţi. Dezvoltarea economică şi socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază. În mod evident. asigurând totodată şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate şi servicii sociale necesare comunităţii.PRIORITATEA 4. Servicii pentru comunitatea rurală Infrastructura fizică de bază slab dezvoltată. aproape inexistente. creşele nu funcţionează în mediul rural. În prezent spaţiile de depozitare a deşeurilor existente în spaţiul rural nu corespund normelor de mediu. În judeţul Prahova mai sunt localităţi unde unele gospodării nu sunt racordate la reţele electrice de joasă tensiune.7 50.2007: Categoria şi nr. recreaţionale.00 km Starea de viabilitate Bună Mediocră Rea 167. a serviciilor pentru comunităţile rurale precum şi menţinerea şi păstrarea identităţii culturale. Dezvoltarea rurală Zonele rurale prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic. 29 comune beneficiază de reţea de alimentare cu apă în sistem centralizat în toate satele componente iar 34 comune sunt alimentate parţial.E. Potrivit analizei situaţiei existente. nu reprezintă o problemă a spaţiului rural. Electrica Muntenia Nord. de îngrijire a copiilor şi bătrânilor.4 22.4% din drumurile comunale sunt în stare bună) drumurile fiind afectate în perioadele cu precipitaţii. una dintre cauzele care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spaţiul rural (facilităţi culturale.4 380. Totodată. creşterii atractivităţii şi interesului pentru zonele rurale.6 100. aceste aspecte afectează sănătatea şi bunăstarea familiilor din comunităţile rurale.F. urmând ca acestea să fie închise şi ecologizate. culturale şi economice şi implicit.C. acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri. În toate comunele prahovene există unităţi şcolare dar nu în toate satele. noile amplasamente urmând a fi electrificate conform soluţiilor stabilite de către S. Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. 13 comune au reţele de gaze naturale cu acoperire integrală iar 23 sunt racordate parţial la acest sistem.12. doar 15. într-o abordare integrată care presupune combinarea activităţilor şi operaţiunilor astfel încât să rezolve problemele şi nevoile locale. social şi din punct de vedere al dimensiunii lor. stabileşte ca axă prioritară Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale. expusă în Capitolul 4 INFRASTRUCTURA şi în Anexa nr. Modernizarea şi extinderea infrastructurii fizice rurale de bază influenţează în mod direct dezvoltarea activităţilor sociale. de asemenea. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. F. Serviciul de alimentare cu energie termică în mediul rural nu există. resurselor naturale şi umane pe care le deţin. În majoritatea comunelor şi satelor.

de prelucrare şi marketing a produselor agricole şi piscicole. terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate. Totuşi.7 km reţea de alimentare cu apă. Programul judeţean de transport de persoane prin curse regulate efectuate cu autobuze include traseele şi localităţile intermediare. Complexitatea nevoilor de renovare. o arhitectură diversă şi un mod de viaţă bazat pe valori tradiţionale. Conform reglementărilor actuale (art. aşezămintele culturale din unele comune nu şi-au mai putut desfăşura activitatea din cauza stării înaintate de degradare. Cu toate că tradiţiile şi obiceiurile sunt influenţate de poziţia geografică a zonei şi de prezenţa resurselor naturale. precum şi a bunurilor acestora prin poliţe de asigurări. optimizarea funcţionării pieţei transportului public local prin asigurarea unui cadru concurenţial normal. dezvoltare şi modernizare a localităţilor rurale reclamă necesitatea unei abordări integrate care presupune combinarea activităţilor şi operaţiunilor a patru măsuri oferite de 99 . Localităţile rurale din judeţ beneficiază de servicii de transport public care să le asigure legătura cu alte localităţi sau cu centrul administrativ al comunei. satele nu reuşesc să utilizeze cu succes aceste resurse unice în avantajul economic al populaţiei. a obiceiurilor. îmbunătăţirea siguranţei rutiere. piste de biciclete. modifică.4 staţii de epurare) precum şi proiecte axate pe activităţi meşteşugăreşti. programul de circulaţie. 30. arta meşteşugurilor. 190. suspendă şi retrage autorizaţiile de transport pentru serviciile de transport public local la nivel de judeţ. necesităţile de renovare şi dezvoltare a satelor sunt încă destul de mari. identitatea culturală nu este definită doar de o simplă locaţie. În acest moment. inclusiv prin asigurarea de risc a mărfurilor şi a persoanelor transportate. capacitatea de transport a mijlocului de transport şi zilele de circulaţie. apă şi canalizare) cu finanţare SAPARD a fost de 33 din care 20 au beneficiat de proiecte pentru drumuri.20 alin. acordă. prelungeşte. protecţia mediului şi calităţii transportului public local. Pe fondul lipsei de mijloace financiare. satisfacerea cu prioritate a nevoilor de transport ale populaţiei şi ale operatorilor economici pe teritoriul unităţilor administrativteritoriale. activitatea culturală este organizată în jurul căminului/centrului cultural al comunei/satului. Consiliul Judeţean este autoritatea care cooperează cu consiliile locale cu privire la asigurarea şi dezvoltarea serviciului de transport public de persoane prin curse regulate de interes judeţean şi pentru corelarea acestuia cu serviciile de transport public local de persoane la nivelul localităţilor. ca model pentru a fi reproduse la o scară mai largă printr-un program de dezvoltare rurală. Organizarea şi efectuarea activităţilor specifice serviciilor de transport public local trebuie să asigure satisfacerea unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţilor locale. reprezentând o posibilitate de promovare a satelor cu efect pozitiv asupra turiştilor şi populaţiei locale.4 km drumuri construite şi modernizate. forma de proprietate sau modul de organizare. În privinţa spaţiilor pentru practicarea activităţilor sportive nu există cluburi sportive. centre istorice etc. 51/2006 şi prin prezenta lege”). În unele localităţi rurale căminele culturale. care pentru localităţile respective au soluţionat problema infrastructurii. dinamic şi loial.Spaţiile recreaţionale (locuri de joacă pentru copii. 9 pentru apă şi 4 pentru canalizare. dotarea acestora este nesatisfăcătoare pentru ele. Consiliul judeţean are responsabilitatea organizării optime a acestui serviciu public. Obiectivele de patrimoniu. Menţinerea şi păstrarea moştenirii rurale şi a identităţii culturale În spaţiul rural. care a devenit tot mai important pentru cetăţeni în condiţiile diminuării evidente a transportului pe calea ferată. respectiv transportatorilor autorizaţi la piaţa transportului public local. situri arheologice.6 din Legea 92/2007 a Serviciilor de transport public local: „Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene sunt autorităţi de reglementare în domeniul transportului public local şi prin autorităţile de autorizare îsi exercită faţă de toţi operatorii de transport şi transportatorii autorizaţi. sunt în pericol de degradare. accesul egal şi nediscriminatoriu al operatorilor de transport. Satele reprezintă importante centre ale moştenirii culturale (păstrarea tradiţiilor. atribuţiile şi competenţele acordate prin Legea nr. numărul de curse planificate. de amploare. Consiliul judeţean prin instrumentul parteneriatelor a participat efectiv la finanţarea majoritară a unui număr important de lucrări de construire/modernizare/reabilitare a aşezămintelor culturale. finanţat prin FEADR şi contribuţia naţională. aspect ce se răsfrânge şi asupra situaţiei educaţionale a acesteia. parcuri. indiferent de modalitatea de gestiune adoptată. având drept cauză aceleaşi lipsuri financiare. există oportunitatea de a duce la îndeplinire şi de a folosi cu succes aceste proiecte.14 km reţea de canalizare. Numărul comunelor care au beneficiat de proiecte de infrastructură fizică de bază (drum. ansambluri de biserici. Păstrarea şi conservarea moştenirii rurale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural. deplasarea în condiţii de siguranţă şi de confort. casele de cultură şi alte aşezăminte culturale nu oferă servicii culturale pentru populaţia rurală. De asemenea. Mai mult decât atât.) şi adăpostesc o bogată cultură tradiţională. Deşi prin implementarea Programului SAPARD s-au realizat proiecte de infrastructură rurală (108.

spaţii de joacă pentru copii. înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice. refugii turistice de utilitate publică etc. pieţe. prezentării şi vizitării turistice. Menţinerea şi păstrarea identităţii culturale: Restaurarea. să coopereze şi să se asocieze.. O astfel de abordare are la bază două motive importante. Deşi bine definit. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă. ci trebuie să aibă în vedere un anumit domeniu.inclusiv săli de sport. corelând intervenţiile astfel încât să fie eficiente şi în armonie cu peisajul. . etc. care realizează asocierea). spaţii pentru organizarea de târguri. terenuri de sport . etc. a amenajărilor complementare acestora.. Rolul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară O atenţie deosebită se va acorda încurajării investiţiilor iniţiate de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitare al căror rol în dezvoltarea comunităţilor rurale devine din ce în ce mai important.Infrastructura fizică de bază: extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local. microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală. consiliul judeţean consideră ca fiind prioritară dezvoltarea rurală în toată complexitatea sa: . consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural din spaţiul rural (peşteri. primării) şi parcări. amenajare de marcaje turistice. dezvoltarea satelor. nu trebuie să se limiteze la o singură acţiune sau activitate. recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor. Conform prevederilor legale în vigoare: „Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca. În acest context. „Renovarea. întreţinere spaţii verzi. înfiinţare şi extindere reţele publice locale de alimentare cu gaz. Toate acele activităţi care au menirea de a stimula dezvoltarea socio-economică a mediului rural. reţele publice de joasă tensiune şi/sau a reţele publice de iluminat. 100 . etc. amenajare spaţii publice de recreere (parcuri. înfiinţare. Aceasta va permite comunităţilor locale să rezolve într-un cadru integrat problemele şi nevoile locale. are la bază un scop bine definit şi se realizează în vederea atingerii aceluiaşi obiectiv.. infrastructură aferentă serviciilor sociale (centre de îngrijire copii (creşe şi alte centre de asigurare a serviciilor sociale). renovare. etc. piste de biciclete etc). Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile. scopul. Dezvoltarea activităţilor turistice în mediul rural: centre locale de informare în scopul promovării.Dezvoltarea serviciilor pentru comunitatea rurală: Înfiinţare. refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust. utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire. modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale. renovării şi revitalizării satelor. respectiv. în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive. elaborare de materiale promoţionale în scopul promovării acţiunilor turistice. formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară“.cadrul legal de dezvoltare rurală: „Încurajarea activităţilor turistice”. în condiţiile legii.. Renovarea clădirilor publice (ex. arbori seculari. înfiinţare pompieri etc. construcţia de grădiniţe şi dotarea acestora. înfiinţare. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată. gradul înalt de interdependenţă a acţiunilor şi necesitatea modernizării.). bătrâni şi persoane cu nevoi speciale). Această formă de asociere reprezintă un instrument important. - - Pentru toate domeniile de aplicabilitate toate localităţile rurale din judeţ sunt eligibile să promoveze proiecte care să contribuie la ridicarea standardului de viaţă al populaţiei din mediul rural.). Beneficiile asocierii sunt multiple şi transcend scopul iniţial (de exemplu: crearea unei asociaţii de tip intercomunitar garantează apariţia unei strategii de dezvoltare a localităţilor.. cascade etc. îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” şi „Conservarea şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. „Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală”. investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri.

. îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Construcţia şi modernizarea unei infrastructuri durabile sunt esenţiale atât pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale. staţii de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale. Prima înfiinţare şi extindere a reţelei publice de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice de iluminat.Măsura 1: Renovarea.000 populaţie echivalentă (p. ameliorarea calităţii aerului şi apei nu sunt doar o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale. pentru populaţia locală. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare. ▪ Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală. ci şi un element foarte important pentru dezvoltarea activităţilor economice şi pentru protecţia mediului. Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz 101 Sunt vizate investiţii în spaţiul rural pentru: . Satele şi zonele rurale trebuie să ajungă în situaţia de a putea concura eficient pentru atragerea de investiţii.Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare. Principalele domenii:  Infrastructura fizică de bază: Înfiinţarea de drumuri noi. cât şi pentru o dezvoltare echilibrată pe plan regional. în paralel cu asigurarea unor servicii adecvate pentru comunitate şi a altor servicii sociale aferente. Prima înfiinţare. Un proiect integrat presupune combinarea în acelaşi proiect a cel puţin 2 acţiuni din cadrul aceleiaşi componente sau din componente diferite ale măsurii. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează: ▪ Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural. aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare. alimentare) pentru localităţile rurale având sub 10. a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază. vicinale şi străzi din interiorul comunei). ▪ Creşterea numărului de sate renovate.e). Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din zonele rurale şi creşterea gradului de ocupare prin dezvoltarea întreprinderilor şi crearea locurilor de muncă constituie elementul esenţial pentru menţinerea şi bunăstarea populaţiei rurale. b) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală. îmbunătăţirea infrastructurii.).e. Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales. Obiectiv specific: creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite.Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată. Beneficiari . în care cetăţenii să-şi desfăşoare activitatea economică şi să trăiască. Obiectiv general: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie.Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural. dezvoltarea satelor.Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare. Prima înfiinţare.ONG-uri. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apa uzată (canalizare. asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile. O infrastructură modernă reprezintă punctul de pornire cheie în transformarea zonelor rurale în zone atractive. ▪ Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite. . . . staţii de tratare. c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.000 populaţie echivalentă (p.

. Staţie de repompare 1 Predeal Sărari. Se detaşează drept ţinte importante: ‼ Înfiinţarea. . Din rezervorul Surani: Surani. Sistem: conductă de transport LUKOIL (Poarta 4) – Vadu Săpat. Vitioara de Sus. extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă şi apă uzată  Finalizarea în anul 2009 a sistemului de alimentare cu apă: Sursa: staţia de tratare a apei Vălenii de Munte. Distribuţie gravitaţională către Slănic. Promovarea spre finanţare a sistemelor de alimentare cu apă:  Sistemul microzonal Şoimari-Cărbuneşti - -   Realizarea unei conducte magistrale de apă potabilă pe traseul Ploieşti-Mizil (din sursa Paltinu) care crează condiţiile realizării distribuţiilor de apă în comunele adiacente acestui traseu: Sistemul microzonal Movila Vulpii-Mizil Sursa: sistem de stocare Movila Vulpii.Conductă de aducţiune până la o cotă superioară în localitatea Pietriceaua. Sărari. Albinari. Albeşti-Paleologu.000 locuitori echivalenţi neidentificate prin Master Plan.Stocare în Vadu Săpat. Distribuţie gravitaţională către: Aluniş. Sistem: staţie de pompare amplasată în vecinătatea comunei Brebu. Păcuri. Rezervor stocare Surani. investiţiile în reţeaua de alimentare cu apă se vor realiza numai împreună cu reţeaua de canalizare şi staţii de epurare. . Conducta de transport Vălenii de Munte-Predeal Sărari. Distribuţie gravitaţională în localităţile: Din rezervorul Predeal Sărari: Predeal. Coţofeneşti).   Magistrala de apă potabilă Brazi-Gorgota din sursa Paltinu pentru alimentarea localităţilor din sudul judeţului Alimentarea cu apă a zonei Aluniş-Brebu-Vărbilău-Slănic din sursa Paltinu: Sistemul microzonal Brebu-Aluniş-Vărbilău-Slănic Sursa: sistemul Paltinu în zona Telega.Rezervor de stocare la staţia Ştefeşti. Tomşani.Conductă aducţiune din punct „Vulpea”. Şoimari. Drăgăneşti. Conducta de transport Predeal Sărari – Vârful Stânei. Sistem: Staţie de pompare Vălenii de Munte. Toate localităţile rurale vor avea obiective de investiţii care să conducă la îmbunătăţirea substanţială a infrastructurii fizice de bază. Sărăţel. inclusiv localităţile sub 2. - Pentru localităţile rurale identificate prin Master Plan şi eligibile prin PNDR. Valea Călugărească. Baba Ana.către alte localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea. Rezervor de stocare Predeal Sărari.Staţie de repompare în Aluniş până la staţia de tratare Ştefeşti.000 locuitori echivalenţi care de asemenea vor beneficia de sprijin FEADR prin 102 . Păcureţi (Matiţa). Colceag. În cazul în care pentru celelalte localităţi rurale sub 10. Din rezervorul Vârful Stânii: Ariceştii Zeletin. Boldeşti-Grădiştea. . Vărbilău (Vărbilău. Gura Vitioarei (Poiana Copăceni). . Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor. Poiana Vărbilău. Distribuţie gravitaţională în localităţile: Mizil (se disponibilizează un debit suplimentar din sursa Bălţeşti). comuna Ştefeşti şi bazin înmagazinare apă şi reabilitare sistem captare – transport din sursa Crasna. Conducta de transport (gravitaţional) până la Surani. Cărbuneşti. Dumbrava şi Berceni. Rezervor de stocare la Vârful Stânei.

Investiţii de renovare. arbori seculari. infiinţare pompieri etc. Avându-se în vedere condiţiile specifice zonei. în zona comunei Poienarii Burchii. pieţe.  Păstrarea şi conservarea patrimoniului rural şi a identităţii culturale. Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii. Gorgota.). care a cunoscut o serioasă scădere ca urmare a reducerii activităţii industriale a Uzinei Mecanice Plopeni. Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii (creşe şi alte centre de asigurare a serviciilor sociale). întreţinere spaţii verzi. Posibilităţile tehnice ce condiţionează realizarea investiţiei rezultate din studiul de fezabilitate actualizat.000 locuitori ceea ce reprezintă aproximativ 13. Aluniş. Stefeşti s-a hotărât realizarea investiţiei în vederea ridicării potenţialului economic al zonei Plopeni-Slănic.  Prin asocierea Judeţului Prahova cu localităţile Plopeni.  Servicii comunitare de bază: Înfiinţarea. Brazi. bătrâni şi persoane cu nevoi speciale. Populaţia ce urmează să beneficieze de alimentarea cu gaze este de aproximativ 39.). Puchenii Mari. primării) şi amenăjări de parcări. spaţii pentru organizarea de târguri etc. Dumbrăveşti. Poienarii Burchii.5% din suprafaţa judeţului.100 obiective social culturale şi agenţi economici. tradiţiilor şi obiceiurilor: Restaurarea. ‼ Înfiinţarea şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz  Dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale în zona de Sud a Judeţului Prahova Acest sistem realizat prin asocierea Judeţului Prahova cu localităţile Balta Doamnei. conform cerinţelor Directivei Cadru Apă transpusă în legislaţia românească prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. este necesar a se promova o serie de măsuri corespunzătoare pentru atragerea de noi investitori cu forţă economică ridicată. terenuri de sport . Studii privind patrimoniul cultural (material şi 103 Înfiinţări şi extinderi distribuţie gaze naturale în zona Plopeni-Slănic obiectiv: Extindere SRM Plopeni şi reţea de repartiţie gaze medie presiune . Posibilităţile tehnice ce condiţionează realizarea investiţiei.700 gospodării şi circa 950 agenţi economici.000 locuitori. alimentare. Este necesar a se promova măsuri corespunzătoare pentru atragerea de noi investitori care să fructifice importantul potenţial natural şi uman din zonă. cascade etc.). Şirna şi Tinosu are ca scop înfiinţarea şi organizarea unor societăţi comerciale performante. trebuie găsite soluţii neconvenţionale de captare.000 gospodării şi circa 1. Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componentă a unui proiect integrat (în situaţia în care este vorba de un proiect de renovare a unei clădiri publice).PNDR nu se poate respecta soluţia tehnică standard. iar în cazul în care există sistemul de captare. amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri.inclusiv săli de sport. trebuie identificată soluţia tehnică adecvată pentru colectarea şi epurarea apei uzate. materiale audio. piste de biciclete etc). rezultate din Studiul de Fezabilitate actualizat. care să fructifice importantul potenţial uman şi natural din zonă. Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală. Renovarea clădirilor publice (ex. instituţii publice şi obiective social culturale. inclusiv dotarea acestora. Bertea. Vâlcăneşti. achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial). modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale (prima achiziţie de cărţi. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire. colectare şi epurare a apei uzate. constau în asigurarea sursei de alimentare cu gaze din conducta magistrală de gaze MediaşBucureşti. Cocorăştii Mislii. Sistemul poate fi interconectat cu sistemele adiacente permiţând amplificarea lui pe Valea superioară a Teleajenului. Olari. consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural din spaţiul rural (peşteri. Slănic. Populaţia ce urmează a beneficia de alimentarea cu gaze a zonei este de 48. ceea ce reprezintă circa 15. Gherghiţa. Cosminele. Drăgăneşti. Vărbilău. Suprafaţa totală a localităţilor ce se vor alimenta cu gaze naturale reprezintă aproximativ 14. constau în asigurarea sursei de alimentare cu gaze din staţia de predare gaze naturaleBuda pe o conductă de medie presiune. spaţii de joacă pentru copii.

34. 21. 11. 32. 10. 38. Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural (ex. Prin intermediul Planului de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Prahova în perioada 2007-2013. 14. vitrine. 28. 26. postamente. sisteme de alarmă etc. 9. 23. 2.imaterial). 12. 35. 36. 30. este atestată prezenţa tuturor comunelor ca beneficiari eligibili ai acestei măsuri. 19. 29. 20. crt. 3. 5. Adunaţi Albeşti-Paleologu Aluniş Apostolache Ariceştii Rahtivani Ariceştii Zeletin Baba Ana Balta Doamnei Bălţeşti Băneşti Bărcăneşti Bătrâni Berceni Bertea Blejoi Boldeşti-Grădiştea Brazi Brebu Bucov Călugăreni Cărbuneşti Ceptura Ceraşu Chiojdeanca Ciorani Cocorăştii Colţ Cocorăştii Mislii Colceag Cornu Cosminele Drăgăneşti Drajna Dumbrava Dumbrăveşti Fântânele Filipeştii de Pădure Filipeştii de Târg Floreşti Fulga . Priorităţi de promovare a proiectelor care vizează obiective de dezvoltare a localităţilor judeţului Prahova. 25. 7. 6. 15. 31. 27. 24. 4. 22. 17. 18. în perioada 2007-2013 TIP DE INVESTIŢIE Nr. 39. 13. 16. Localitate Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 104 Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.). 8. 33. 37.

77. 45. 86. 75. Gherghiţa Gorgota Gornet Gornet-Cricov Gura Vadului Gura Vitioarei Iordăcheanu Izvoarele Jugureni Lapoş Lipăneşti Măgurele Măgureni Măneciu Măneşti Olari Păcureţi Păuleşti Plopu Podenii Noi Poiana Câmpina Poienarii Burchii Poseşti Predeal-Sărari Proviţa de Jos Proviţa de Sus Puchenii Mari Râfov Salcia Sălciile Sângeru Scorţeni Secăria Şirna Şoimari Şotrile Starchiojd Ştefeşti Surani Talea Târgşoru Vechi Tătăru Teişani Telega Tinosu Tomşani Vadu Săpat Vâlcăneşti Valea Călugărească Valea Doftanei Vărbilău x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x La solicitarea finanţărilor prin FEADR. 61. 81. 41. 47. 50. 48. 53. 62. 68. 89. 54. 74. 73. 76. 55. 71. 84.40. 66. 43. 52. 42. 87. 58. 78. 85. 59. 49. 60. 105 . 79. 44. 57. 72. 90. 67. 88. 64. 56. 83. 65. 80. 51. 70. proiectele depuse de către autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare cu gradul de sărăcie mai mare de 40% vor beneficia de un punctaj mai mare. 46. 69. 82. 63.

Localitatea Apostolache Ariceştii Zeletin Baba Ana Bălţeşti Boldeşti Grădiştea Călugăreni Cărbuneşti Ceptura Chiojdeanca Colceag Drăgăneşti Cosminele Dumbrava Fântânele Gherghiţa Gornet Cricov Gura Vadului

Rata sărăciei 40,1 42,8 38,8 40,0 39,4 55,2 44,1 38,9 45,6 39,3 40,3 39,8 38,9 39,6 42,3 38,7 38,2

Localitatea Iordăcheanu Jugureni Lapoş Păcureţi Podenii Noi Poseşti Predeal - Sărari Proviţa de Jos Salcia Sălciile Sângeru Starchiojd Surani Şoimari Şotrile Tătaru Vâlcăneşti

% Rata sărăciei 45,5 53,9 64,0 43,4 45,6 41,3 50,1 39,3 62,2 41,6 58,2 39,6 44,9 52,4 44,7 48,0 40,4

Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul Măsurii 322 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 va fi:  100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit (Proiectele depuse de unităţile administrativ teritoriale - comunele  1 milion €uro/proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este un Consiliu Local;  3 milioane €uro/proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;  2,5 milioane €uro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este un Consiliu Local;  6 milioane €uro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;  500.000 €uro/proiect individual pentru celelalte tipuri de acţiuni vizate de această măsură, altele decât cele mai sus menţionate.  de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

- şi asociaţiile acestora se încadrează în categoria proiectelor negeneratoare de profit şi sunt de utilitate publică), dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:

Măsura 2: Încurajarea activităţilor turistice în mediul rural
Turismul rural, componentă a turismului prahovean, este un sub-sector cu potenţial deosebit de dezvoltare, reprezentând astfel o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilizare a populaţiei rurale. Dezvoltarea turismului poate contribui la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă de creştere a veniturilor populaţiei rurale. Peisajul natural, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Un segment important al turismului rural este reprezentat de agroturism, dată fiind prezenţa unui număr ridicat de gospodării agricole, localizate în zone cu valoare peisagistică ridicată unde sunt păstrate tradiţiile şi obiceiurile străvechi. Având în vedere necesitatea reorientării unora dintre aceste gospodării către activităţi non-agricole şi de obţinere a veniturilor suplimentare, agroturismul poate fi o bună alternativă. Agroturismul este în general practicat de micii proprietari din zonele rurale/gospodăriile rurale, ca activitate secundară. Prin această formă de turism se oferă posibilitatea turiştilor de a reveni în mijlocul naturii, asigurând acestora confortul fizic şi spiritual, precum şi accesul la bucătăria autentică specifică fiecărei zone. 106

Urmărind evoluţia turismului rural prahovean, se observă că la nivelul anului 2004 existau 15 pensiuni turistice rurale iar la nivelul anului 2008, în spaţiul rural, numărul pensiunilor turistice a ajuns la 32 (400 locuri), ceea ce reprezintă un potenţial considerabil la nivelul acestui sub-sector. În general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pieţei turistice interne şi internaţionale; infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin cerinţelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere, confruntându-se în prezent cu dificultăţi sub aspect tehnic, financiar şi educaţional. Această situaţie necesită măsuri de susţinere şi impulsionarea dezvoltării acestui sector, în mod deosebit, promovarea şi marketing-ul turismului rural care sunt slab dezvoltate şi acoperă doar anumite zone. La construirea de noi structuri de primire se va acorda o atenţie deosebită investiţiilor al căror obiectiv principal îl reprezintă calitatea. Activitatea de turism va fi orientată către zonele rurale cu potenţial turistic, precum şi asupra posibilităţilor de dezvoltare a activităţilor recreaţionale (activităţi sportive, plimbări în aer liber, odihnă, vizionarea de spectacole cu caracter tradiţional şi participarea la sărbătorile locale). Susţinerea infrastructurii şi a serviciilor turistice este necesară din două motive: unul pentru crearea şi promovarea unui turism competitiv în spaţiul rural, iar cel de-al doilea pentru înfiinţarea unor reţele locale de promovare şi furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei rurale, în special a femeilor şi a tinerilor. Turismul rural, mai mult decât alte tipuri de turism, este orientat spre auto-conservare astfel încât dezvoltarea acestuia să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Obiectiv general: Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural. Obiective specifice: Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism; Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice; Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor. Obiective operaţionale: ▪ Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică; ▪ Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; ▪ Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic. Investiţii în spaţiul rural: ▪ ▪ ▪ ▪

a) Investiţii în infrastructura de primire turistică; b) Investiţii în activităţi recreaţionale; c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute:  Investiţii în infrastructura de primire turistică: Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere: Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agroturism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 margarete/stele; Pentru investiţiile în agroturism structura de primire turistică, nivelul de confort şi calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 1 margaretă. Modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice în cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic; Investiţii de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibilii, ca parte componentă a proiectelor.  Investiţii în activităţi recreaţionale; Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai în scop 107

-

-

turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc.  -

-

Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării, prezentării şi vizitării turistice; Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale; Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publică etc.; Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor; Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: „Drumul vinului”, „Drumul fructelor”, „Drumul Voievozilor”, etc.).  Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural. Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc.

Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.;

-

Beneficiari: - Micro-întreprinderile; - Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere; - Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; - ONG-uri. Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 €uro/proiect; Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la: - 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 70.000 €uro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în agroturism; - 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 €uro/proiect pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural.

Măsura 3: Dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale
În interesul promovării unui număr cât mai mare de proiecte eligibile pentru mediul rural, Consiliul Judeţean Prahova asigură prin compartimentele de specialitate asistenţă tehnică permenentă consiliilor locale şi potenţialilor investitori privaţi. Asistenţa vizează în principal identificarea ideilor de proiect, prioritizarea acestora, asocierea activităţilor în proiecte integrate care să asigure şanse cât mai bune de finanţare în condiţiile soluţionării problemelor majore ale localităţilor. Totodată se pune accent pe componenta metodologică şi pe cea instituţională care condiţionează eligibilitatea proiectelor. Astfel într-o primă etapă s-au efectuat analize aprofundate cu primarii localităţilor şi personalul tehnic urmărindu-se identificarea ideilor de proiecte şi asocierea acestora în proiecte integrate care să conducă prin scenariile conforme cu Ghidurile Solicitantului la realizarea unui punctaj optim în viitoarele proceduri de evaluare. Acestă etapă a fost continuată cu o Caravană de informare la nivelul tuturor comunelor din judeţ susţinută de personal de specialitate din Consiliul Judeţean Prahova, OJCA, DADR, ADR şi instituţii bancare. Cu ajutorul unor materiale grafice relevante pentru domeniile finanţabile şi beneficiind de o logistică informatică, au fost expuse detaliat, atât autorităţilor locale cât şi potenţialilor investitori din mediul privat, 108

silvic sau alimentar. creare de locuri de muncă şi creştere economică în mediul rural. informare şi difuzare de cunoştinţe pot fi: . Beneficiarii sunt fermierii (persoane fizice sau juridice. . Valoarea maximă eligibilă a unui proiect va fi de 4. contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale. Furnizorii de formare profesională. vizând creşterea valorii economice a pădurilor ţinând cont de rolul multifuncţional. ‼ Măsura 112: Instalarea tinerilor fermieri Un procent relativ mare de tineri. diversificare. are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE. Sprijinul pentru instalare este de 10. ‼ Măsura 122: Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii Prin această măsură se sprijină investiţiile în pădurile care se supun regimului silvic. În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. Această situaţie este cauzată de faptul că. informare şi difuzare de cunoştinţe Acţiunile de formare. silvic şi alimentar. sunt ocupaţi în agricultură. Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. conştientizare a rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de climă (utilizarea energiei regenerabile. obţinere de produse locale de calitate superioară. .oportunităţi.Entităţi private .000.000 €uro/exploataţie. Procentul sprijinului nerambursabil este de 50%. igienă şi bunăstare a animalelor. ‼ Măsura 121: Modernizarea exploataţiilor agricole Obiectivul general îl reprezintă creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale şi a standardelor comunitare. proceduri de urmat şi exemple de succes urmărindu-se sporirea interesului pentru demararea de proiecte finanţabile. cu vârsta cuprinsă între 24 şi 44 de ani. silvic sau alimentar conformă cu obiectivele măsurii. iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2. Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. neavând alte surse de venit.000.Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile sprijinite prin măsură. 109 . Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor pentru investiţii corporale şi/sau necorporale.000 €uro în funcţie de tipul proiectului. pentru care s-au elaborat planuri de amenajare silvică. conştientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole.000 €uro.Instituţii de învăţământ: licee şi colegii cu profil agricol.000 €uro/1 UDE dar nu va putea depăşi 25. care practică în principal activităţi agricole) a căror exploataţie este situată pe teritoriul ţării. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafeţelor forestiere. restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere. creşterea calităţii managementului la nivel de fermă. Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi. tinerii din mediul rural rămân în comunităţile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activităţi agricole. Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depăşi 1. Au fost prezentate măsurile prioritare ale PNDR cu impact asupra populaţiei din mediul rural: ‼ Măsura 111: Formare profesională (training). pentru dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante vor permite gospodărirea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere. reducerea emisiilor de dioxid de carbon). Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerinţele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentară.000 €uro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE (unitate de dimensiune economică). prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii.persoane juridice care au competenţă în domeniul agricol. informare şi difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activează în sectoarele agricol.Entităţi publice: . biodiversitate.

000. pe această cale.000 €uro – această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului. prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere. Consilii locale şi asociaţii ale acestora.000 €uro/proiect.000. ‼ Măsura 125: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Măsura cuprinde două submăsuri: Submăsura 125a: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii Obiectiv: Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie. Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare (drenaje. care desfăşoară activităţi 110 . Consilii locale şi asociaţii ale acestora deţinătoare de pădure. Administratorul fondului forestier de stat . Valoarea maximă a ajutorului în cadrul schemei nu va depăşi 2. persoană juridică care administrează fondul forestier proprietate publică a statului. etc. lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din domeniu. − lucrările de corectarea torenţilor din bazinele hidrografice torenţiale situate în pădure.000. Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse. ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Plafonul maxim al cofinanţării publice este de 3.‼ Măsura 123: Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Obiectiv general: creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agroalimentare şi forestiere. lucrările de corectare a torenţilor. Intensitatea maximă a ajutorului de stat acordat beneficiarilor este 50% din totalul cheltuielilor eligibile. ‼ Măsura 141: Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă Vizează: Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistenţă să devină viabile economic. Valoarea maximă a ajutorului în cadrul schemei nu vă depaşi 3.Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. situate în fondul funciar agricol. Beneficiari: Proprietari/deţinători privaţi de pădure şi asociaţiile acestora. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Shema XS 13/123A/2008 este de 5.000 €uro – aceasta sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 141 sunt persoanele fizice în vârsta de până la 62 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare).).000 €uro/proiect. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat este de 5. realizându-se. Submăsura 125b: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii Acţiunile sprijinite sunt: − crearea accesului la pădurile din zone cu accesibilitate redusă. printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie. Beneficiari: Organizaţii/federaţii de utilitate publică ale proprietarilor/deţinătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare. ‼ Schema de ajutor de stat XS 13/123A/2008 pentru Stimularea IMM–urilor care procesează produse agricole Obiectivul general vizează creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare şi marketing a produselor agricole prin diversificarea produselor obţinute şi prin obţinerea şi utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor.000 €uro. − modernizarea drumurilor forestiere şi a căilor ferate forestiere. ‼ Schema de ajutor de stat „Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase” aferentă măsurii 123 – „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” Obiectivul general: creşterea competivităţii microîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase şi obţinerea de surse regenerabile de energie din biomasa forestieră.

la utilizarea continuă a terenurilor agricole. situat în cadrul zonelor defavorizate – altele decât zona montană. a peisajului şi caracteristicilor sale. Sprijinul financiar este oferit sub forma unei plăţi anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat situat în cadrul zonei montane defavorizate. creşterii calităţii aerului. ‼ Măsura 211: Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată Obiectiv: Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole. prin menţinerea. îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei. Sprijinul financiar este oferit sub forma unei plăţi anuale fixe (60 €uro. cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor (output-urilor) acestor exploataţii. producerii de biomasă. blană. menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile. 111 . ‼ Măsura 142: Înfiinţarea grupurilor de producători Obiectiv: încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare. de asemenea. inclusiv masă lemnoasă de calitate. a solului şi a diversităţii genetice. ‼ Măsura 214: Plăţi de Agro-mediu Plăţile de agro-mediu sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu. Finanţarea se face din cheltuială publică în proporţie de 100%. prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membri. menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile. produse odorizante etc. menţinându-se astfel viabilitatea spaţiului rural şi. de asemenea. diversificarea activităţilor fermelor. tricotaje. Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în zona semnificativ defavorizată. în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. Acţiunile prevăd: ▪ Investiţii în activităţi non-agricole productive: . ‼ Măsura 312: Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Obiectivul măsurii vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor nonagricole.altele decât zona montană. produse de uz gospodăresc.). ‼ Măsura 143: Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori Obiectiv: îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole şi atingerea performanţei.90 €uro/ hectar de teren agricol utilizat). menţinându-se astfel şi viabilitatea spaţiului rural şi. reducerii eroziunii solurilor.Industria uşoară (articole de pielărie. identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului. creşterea biodiversităţii. Sprijinul se acordă pentru o perioadă de cinci ani. încălţăminte. Finanţarea se face din cheltuială publică în proporţie de 100%. Se acordă sprijin public nerambursabil de 1. după caz. sau. respectiv în zonele defavorizate de condiţii naturale specifice. lână. Plăţile acordate prin această măsură trebuie să încurajeze fermierii să deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului. a resurselor naturale. ‼ Măsura 221: Prima împădurire a terenurilor agricole Această măsură este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători. crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.economice. ‼ Măsura 212: Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană Să contribuie în zonele defavorizate .500 €uro/an/ferma de semi – subzistenţă.Valoarea sprijinului anual este de 50 €uro. în principal activităţi agricole.

dar care să nu însumeze mai mult de 20.000 de locuitori. 112 .000 locuitori). masa critică necesară din punct de vedere al resurselor umane. producerea de ambalaje etc. elaborate de actorii locali. ce vor trebui argumentate în conformitate cu principiile abordării LEADER. brodatul. implementarea acesteia şi selecţia proiectelor) va putea să facă parte un singur oraş. Spaţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER îl constituie spaţiul rural definit conform legislaţiei din România (comune şi sate) la care se adaugă oraşe mici (care nu depăşesc 20.În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase . . vor fi acceptate două sau mai multe oraşe.000 €uro co-finanţare publică.000 €uro. Sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. ▪ Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi: . Din aria de acoperire a unui GAL (Grupul de Acţiune Locală este responsabil pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală. . financiare şi economice. numai ca parte componentă a proiectelor. . promovarea şi monitorizarea proiectelor Comunităţile locale vor determina în urma unor studii care sunt nevoile zonei în care trăiesc. cizmărie.Mecanică fină. unelte şi obiecte casnice. pentru a susţine o strategie de dezvoltare locală viabilă. mobilă).Servicii de mecanizare. Axa LEADER urmează a fi implementată „pas cu pas”. frizerie.începând de la stadiul de cherestea (ex. Procesul de informare şi consultanţă continuă prin desemnarea personalului de specialitate din aparatul propriu. ▪ Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti. populaţia din oraşele mici nu poate depăşi 25% din numărul total de locuitori dintr-un GAL.Servicii de conectare şi difuzare internet. acţiuni în urma cărora spaţiul rural va evolua în folosul comunităţilor locale. care sprijină direct identificarea. . De asemenea.Micro-întreprinderile. confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc. Beneficiari: . olăritul.Servicii de croitorie. însămânţare artificială a animalelor. - ‼ Axa 4 Leader: Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală Abordarea LEADER urmăreşte îndeplinirea obiectivelor celor trei axe ale PNDR prin intermediul strategiilor integrate de dezvoltare. unelte şi obiecte casnice. iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400. Totodată. asamblare maşini. orientându-se la început pe activităţi de instruire a actorilor locali şi de sprijinire a teritoriilor în vederea realizării strategiilor de dezvoltare. organizaţi în Grupuri de Acţiune Locală. . lânii. Includerea oraşelor în teritoriul eligibil LEADER va asigura coerenţa teritorială. care sunt modalităţile de satisfacere a acestora şi cum poate fi pus în valoare potenţialul endogen.Persoane fizice autorizate.Servicii reparaţii maşini. precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi). iar în condiţii excepţionale. Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici care vor trebui să respecte un plafon de maxim 200. de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului.). transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie fitosanitară. va fi sprijinită achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.

În acelaşi timp. Educaţia reprezintă un element de bază în dezvoltarea unui individ şi a unei societăţi pe ansamblu. Orientările Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013 prevăd necesitatea reducerii disparităţilor în ceea ce priveşte calitatea şi gradul de acces al populaţiei la servicii de sănătate şi servicii sociale la nivel regional. riscul fiind crescut în cazul accidentelor de masă. Astfel. sociale. Creşterea constantă a numărului de studenţi exercită o presiune sporită asupra infrastructurii universitare. culturali şi de mediu care influenţează contextul economic în care o ţară evoluează. economici. investiţiile realizate au ca scop îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea acestor servicii la standarde europene.în strictă corelare cu operaţiunile tehnice de salvare. De aceea. nu poate face faţă cerinţelor în timp util. Ca urmare a extinderii învăţământului obligatoriu de la opt la zece ani a crescut cererea şi concomitent suprasolicitarea infrastructurii liceelor şi a şcolilor tehnice şi profesionale. cu implicaţii asupra gradului de sănătate şi al participării populaţiei la piaţa muncii. Legea pentru reforma în domeniul sănătăţii îşi propune eficientizarea sistemului de acordare a asistenţei medicale de sănătate. 113 . Strategia naţională pentru servicii sociale (elaborată în 2004) propune reorganizarea sistemului de la acordarea asistenţei în urma producerii efectelor de excludere socială la intervenţii pro-active. De aceea. în cazul accidentelor grave. la fenomene de marginalizare şi excluziune socială în loc să favorizeze diminuarea lor. precum şi necesitatea unor activităţi concrete pentru creşterea calităţii şi eficacităţii sistemului educaţional şi de training. de conştientizare şi de prevenire la nivelul populaţiei şi al potenţialelor grupuri dezavantajate. în comparaţie cu necesarul real. Pentru a atinge acest obiectiv. ca urmare a insuficienţei dotărilor pentru intervenţii eficiente şi rapide. Toate aceste date evidenţiază faptul că populaţia este vulnerabilă în faţa unor dezastre/accidente. calitatea serviciilor educaţionale este influenţată de condiţiile de învăţare. a serviciilor de siguranţă publică şi asistenţă pentru situaţii de urgenţă acordate populaţiei. precum şi înlocuirea echipamentelor medicale uzate cu unele la nivelul standardelor în domeniu. Datorită stării în care se află. nivelul local fiind actorul principal în rezolvarea problemelor grupurilor sociale vulnerabile. existenţa acestor tipuri de infrastructuri. este necesară îmbunătăţirea infrastructurii clădirilor în care se acordă servicii de sănătate. precum şi în ceea ce priveşte gradul general de atractivitate al regiunilor. În acelaşi timp.PRIORITATEA 5. Perioada lungă de subfinanţare precum şi fenomenele naturale din ultimii ani au condus la creşterea nevoii de reabilitare. forţa de muncă pregătită. Strategia naţională în domeniul educaţiei a identificat dezvoltarea campusurilor educaţionale ca o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. dar acestea au fost nesemnificative. inclusiv pentru intervenţii prespitaliceşti nu este dotat cu echipamente suficiente şi. În acest context. depăşind fondurile disponibile. Studiile au demonstrat că rata rentabilităţii investiţiilor în educaţie şi formare s-a dovedit a fi ridicată şi creşterea participării la educaţie a forţei de muncă se traduce prin creştere economică. ceea ce îndepărtează şi profesorii calificaţi. Trebuie menţionat şi faptul că această arie de intervenţie va lua în considerare principiul dezinstituţionalizării promovat de politicile europene şi naţionale în domeniul social. sunt necesare investiţii în infrastructură şi echipamente. Dezvoltarea economică este influenţată de calitatea serviciilor de sănătate. calificată. Serviciile sociale la nivel local trebuie să răspundă nevoilor tuturor grupurilor dezavantajate. capacitatea de răspuns nu este garantată. De aceea se impune extinderea şi/sau reabilitarea/modernizarea şi dotarea corespunzătoare a infrastructurii şcolare astfel încât copiii să beneficieze de condiţii adecvate. sociali. ceea ce impune achiziţionarea echipamentelor necesare. Au fost efectuate modernizări ale sălilor de curs şi a echipamentelor din surse de la bugetul de stat şi din resursele proprii ale universităţilor. contribuind la dezvoltarea economică. respectiv de starea şi calitatea infrastructurii. educaţie. în mod surprinzător. unele şcoli au devenit mai puţin atrăgătoare pentru copii. pentru ca acestea să fie în conformitate cu standardele în materie. Accesul la serviciile de sănătate şi sociale a fost şi continuă să fie dificil. Strategia naţională în domeniu prevede eficientizarea activităţii astfel încât timpul de răspuns în situaţii de urgenţă să fie aliniat standardelor în domeniul intervenţiilor de urgenţă. Sistemul de intervenţii pentru situaţii de urgenţă. crescând aşadar pericolul pierderilor umane şi materiale. unde este nevoie de un număr mare de personal şi echipamente pentru intervenţii medicale de urgenţă . Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Starea de sănătate a populaţiei este determinată de factori genetici. Educaţia contribuie în unele situaţii. constituie o precondiţie pentru realizarea obiectivului Strategiei Lisabona privind creşterea economică şi gradul de ocupare al populaţiei. fiind etichetate „de mâna a doua”. care să funcţioneze conform standardelor în domeniu. calitatea acestora situându-se în multe cazuri sub standardele în materie. prin urmare.

precum şi de a asigura un înalt nivel de echitate în accesul la serviciile de sănătate publică. preuniversitare. acestea asigurând latura preventivă a serviciilor de sănătate. Viziunea care stă la baza acestei strategii este de a obţine. precum şi prin reabilitarea şi echiparea ambulatoriilor.S. Obiectivul specific: Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de asistenţă medicală şi repartizarea teritorial regională echilibrată a acestora pe teritoriul ţării. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale. durata spitalizării reducându-se sensibil. Pentru refacerea echilibrului între serviciile de medicină primară şi cele de medicină secundară.Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. recuperare şi fizioterapie şi chiar de tratament. iar lipsa unui management adecvat şi a investiţiilor a condus la un proces continuu de deteriorare. chirurgicale şi pe cât posibil cât mai aproape de ziua intervenţiei. accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate. precum şi a unui sistem eficient de servicii de urgenţă. astfel încât majoritatea cazurilor să fie rezolvate în ambulatorii.  Modernizarea. 923/16 iulie 2004) vizează dezvoltarea unui sistem de prevenire şi tratare modern. luând în considerare faptul că cea mai mare parte a infrastructurii spitaliceşti este veche (majoritatea spitalelor având peste 50 sau chiar 100 de ani vechime). Infrastructura acestor servicii se situează mult sub standardele europene. modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Strategia Naţională de Sănătate Publică (O. educaţie. prin reabilitarea şi dotarea infrastructurii spitaliceşti. Măsura 1: Reabilitarea. Domenii de intervenţie: Programul Operaţional Regional susţine investiţiile în infrastructura socială prin Axa Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate. performant. Strategia Naţională de Sănătate Publică îşi propune să stabilească şi să contureze mecanisme şi linii directoare ce au ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane prin implementarea unor măsuri care vizează transformarea structurilor actuale din domeniul sănătăţii publice spre cele adecvate noilor concepţii şi abordări de la nivel internaţional. nr. unde costurile sunt mari. Este de aşteptat ca reabilitarea şi dotarea ambulatoriilor cu aparatură modernă de investigaţii. un rol important îl are dezvoltarea serviciilor ambulatorii (de spital şi de specialitate). pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate. respectiv a clădirilor şi echipamentelor.M. Obiectiv: ▪ Crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale. menţine şi promova o bună stare de sănătate fizică. Pentru a eficientiza sistemul de sănătate din România. iar internările să se facă numai pentru cazurile grave. prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale. Strategia Naţională de Sănătate Publică prevede îmbunătăţirea infrastructurii spitaliceşti. pentru eficientizarea serviciilor de sănătate. Operaţiuni orientative:  Modernizarea şi echiparea spitalelor judeţene. afectate de evoluţia sistemului sanitar din ultimii ani. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. Programul Operaţional Regional sprijină implementarea strategiei naţionale în domeniul sănătăţii. să mute centrul de greutate al tratamentului din spitale. contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale. dezvoltarea şi echiparea ambulatoriilor (din spitale şi de specialitate). 114 . mintală şi socială a populaţiei. sociale şi pentru siguranţă publică în situaţii de urgenţă. Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

de grija persoanelor dependente pe perioada orelor de lucru şi la creşterea calităţii muncii şi vieţii atât a celor activi. În program nu este inclusă şi modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Ialomiţa. În multe situaţii. Solicitanţii pot fi: .000.Activităţi eligibile:  Modernizarea clădirilor spitalelor şi ambulatoriilor.000 €uro).000.Autorităţi ale administraţiei publice locale proprietar/administrator al imobilului care face obiectul investiţiei: . Alocările bugetare pentru cheltuielile curente şi fondurile destinate investiţiilor/reparaţiilor capitale vor fi dimensionate anual astfel încât să răspundă cerinţelor impuse de reforma sistemului de sănătate publică.D. Evaluarea Ministerului Sănătăţii Publice asupra situaţiei spitalelor din România a identificat spitalele judeţene propuse spre reabilitare prin POR (inclusiv ambulatoriile). Centrele sociale cu destinaţie multifuncţională pot acoperi o gamă variată de servicii. Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Ploieşti şi Spitalului de Pediatrie Ploieşti. calitatea slabă a infrastructurii şi lipsa dotărilor cu echipamente obligă persoanele aparţinând grupurilor sociale defavorizate să apeleze la serviciile sociale din alte zone. Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor sociale oferite de centrele multifuncţionale şi rezidenţiale poate contribui la degrevarea membrilor activi ai familiilor. până la rezolvarea problemelor specifice 115 . Pentru Regiunea Sud Muntenia au fost stabilite spitalele judeţene din Dîmboviţa.000 lei şi maxim 85. dar insuficient şi necalificat. care ar putea fi reintegrate pe piaţa muncii. care nu beneficiază de îngrijire specializată permanentă.  Achiziţionare echipamente pentru spitale/ambulatorii. fără sincope în finanţare. fiind în schimb aprobată construirea unui nou spital judeţean de urgenţă cu finanţare de la Ministerul Sănătăţii Publice şi asigurarea infrastructurii de acces şi a utilităţilor de către autorităţile locale. această situaţie afectează şi desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor de pe piaţa muncii din două motive: pe de o parte din cauza faptului că nu se acordă asistenţă calificată şi suficientă persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile.000 lei (echivalentul aproximativ a 200. pe de altă parte persoanele active care au în familie membri dependenţi alocă un timp important îngrijirii acestora. Teleorman. respectivele unităţi spitaliceşti având o activitate normală. cât şi a celor dependenţi. dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii şi a capacităţii serviciilor sociale acordate.). sau a persoanelor singure care au în îngrijire copii minori. cu repercusiuni atât asupra celui dependent.000 – 25. terenurile şi utilităţile Spitalului Judeţean de Urgenţă.  Crearea/modernizarea în spitale/ambulatorii. necesitatea investiţiilor apare şi ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru serviciile sociale ce trebuie să fie îndeplinite de centrele rezidenţiale. fiind în pregătire proiecte care vizează dotarea/ echiparea şi modernizarea ambulatoriilor. îndepărtate de domiciliu. începând cu acceptarea lor în centru.Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A.  Modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale spitalelor/ambulatoriilor. ▪ Analizele POR au evidenţiat situaţia precară a infrastructurii serviciilor sociale şi necesitatea realizării de investiţii în modernizarea şi dotarea clădirilor în care se desfăşoară acestea. îşi asumă responsabilitatea asigurării stării tehnice şi funcţionalităţii normale a acestora în interesul pacienţilor.I. În acelaşi timp. Întrucât Consiliul Judeţean Prahova are în proprietate şi gestionează clădirile.Liderul desemnat printr-un acord de parteneriat între unităţi administrative-teritoriale. Totodată. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 700. . modernizarea. fapt dovedit şi în perioadele anterioare. pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la astfel de servicii. cu scopul de a ajuta persoanele în dificultate. Oportunităţile oferite de POR vor fi valorificate. Măsura 2: Reabilitarea. a facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi fizice. cât şi asupra calităţii muncii şi vieţii persoanelor care au în familie membri cu diferite dizabilităţi.

prin serviciile publice de asistenţă socială din subordine . cantine. inclusiv prin organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independente şi a competenţelor profesionale. juridice şi administrative. asigurându-se astfel un cadru adecvat de găzduire şi îngrijire a persoanelor aflate în dificultate. Activităţi eligibile:  Modernizarea/extinderea clădirilor centrelor sociale (spaţii de cazare. implementarea unor astfel de proiecte va avea rezultate pozitive. cu scopul de a ajuta persoanele în dificultate. grupuri sanitare etc).  Crearea/modernizarea facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi. . Solicitant eligibil: . Îmbunătăţirea managementului şi organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale.Consiliile locale prin serviciul public de asistenţă socială din subordine înfiinţat la nivel de direcţie.Consiliul judeţean prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova. modernizare şi dotare a infrastructurii centrelor sociale şi rezidenţiale se va realiza în concordanţă cu priorităţile stabilite prin Strategia Naţională privind Serviciile Sociale. are în vedere stabilirea liniilor directoare şi a unui cadru instituţional coerent în scopul de a crea un sistem unitar şi comprehensiv de servicii sociale. atât din punct de vedere umanitar. printr-un suport specializat. judeţul Prahova 2007-2013 şi prin Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova. inclusiv prin organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independente şi a competenţelor profesionale. până la rezolvarea unor probleme specifice cu care acestea se confruntă. temporar. Facilitarea participării tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale. - Orice serviciu social trebuie să răspundă unei nevoi individuale sau de grup şi să acopere. relaţionale. precum şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei. ocupaţionale.Autoritate a administraţiei publice locale . Prin Programul Operaţional Regional se are în vedere finanţarea unor proiecte vizând: centre sociale cu destinaţie multifuncţională care pot acoperi o gamă variată de servicii. temporar sau permanent (materiale. începând cu acceptarea lor în centru. sau după caz. precum şi cu nevoile identificate prin Strategia Judeţeană în Domeniul Protecţiei Integrării şi Incluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap şi a Persoanelor Vârstnice. soluţionarea acesteia.  Modernizarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale rezidenţiale. financiare.investiţii în centrele rezidenţiale care asigură servicii de cazare de lungă durată. serviciu. care asigură servicii de cazare de lungă durată.  Amenajarea unor ateliere de lucru în cadrul centrelor sociale. asigurându-se astfel un cadru adecvat de găzduire şi îngrijire a persoanelor aflate în dificultate. . capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile.  Modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale centrelor sociale.  Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii oferite de centrele sociale inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilităţi.cu care acestea se confruntă.  Modernizarea/extinderea clădirilor pentru înfiinţarea de noi centre sociale. Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale. Dezvoltarea acestor centre sociale va fi completată de investiţii în centrele rezidenţiale deja existente. cât şi din punct de vedere al reinserţiei pe piaţa muncii a numeroase persoane aflate în dificultate. culturale. Prin urmare. 116 . Identificarea la nivelul judeţului Prahova a proiectelor de reabilitare. Orice serviciu social trebuie să pornească de la o analiză concretă a nevoii de asistenţă socială. Operaţiuni orientative:  Modernizarea. dezvoltarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale multifuncţionale. Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale: Îmbunătăţirea comunicării şi informării asupra drepturilor şi beneficiilor serviciilor sociale. O atenţie specială va fi acordată populaţiei de etnie Rromă. medicale).

să conducă la creşterea gradului de siguranţă a populaţiei şi la primirea ajutorului de urgenţă calificat în timpul cel mai scurt. Autoritate a administraţiei publice locale desemnată lider al unui parteneriat încheiat cu un furnizor de servicii sociale de drept public sau privat. Obiectivele operaţionale şi programele privind protecţia copilului sunt cuprinse în Strategia Judeţeană în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate şi a copilului cu dizabilităţi 2007-2013 adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. inundaţiilor. Programul Operaţional Regional va susţine acest obiectiv strategic prin investiţii în achiziţionarea de echipamente specifice. Autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă. persoane cu handicap şi bătrâni) la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova au fost demarate acţiuni privind identificarea obiectivelor care necesită lucrări de modernizare şi dotări specifice. etc. Furnizori de servicii sociale. fie serviciile publice de asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.- Pot depune cereri de finanţare fie autorităţile administraţiei publice locale. În vederea pregătirii şi promovării proiectelor de modernizare/extindere a unităţilor de asistenţă socială destinate persoanelor cu nevoi speciale (copii cu dizabilităţi. atât pentru dezvoltarea celor 8 baze operaţionale regionale care vor înlesni intervenţii integrate în caz de dezastre sau accidente (rutiere. cu excepţia componentei de salvare aeriană. de acordare a asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat prevede îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului siguranţei publice prin crearea a opt baze regionale. Este de aşteptat ca dezvoltarea acestui sistem organizatoric. pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. cât şi pentru îmbunătăţirea dotării (vehicule şi echipamente) bazelor judeţene existente. dizabilităţilor şi nevoilor ocupaţionale. 117 . Autospeciale de intervenţie la accidente colective şi pentru salvări urbane. acreditat în condiţiile legii. Serviciile mobile de urgenţă. Îmbunătăţirea dotărilor cu echipamente va conduce la creşterea gradului de siguranţă a populaţiei şi la primirea ajutorului de urgenţă calificat în timpul cel mai scurt. Se procedează la intabularea proprietăţilor. sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă. publici şi privaţi. Priorităţile şi obiectivele privind persoanele cu handicap şi persoanele vârstnice sunt evidenţiate în Strategia Judeţeană în domeniul protecţiei. în judeţul cu cea mai multă experienţă în acest domeniu. concomitent cu îmbunătăţirea dotărilor cu echipamente. Categoriile de echipamente necesare pentru dotarea serviciilor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă finanţabile prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013: 1. Concomitent se desfăşoară activităţi privind cuantificarea nevoilor de dotări specifice cu echipamente adecvate vârstei. eroziunii). de unde vor fi coordonate intervenţii integrate în caz de dezastre majore. Operaţiuni orientative:  Achiziţionare vehicule şi echipamente specifice necesare bazelor operaţionale regionale şi judeţene. De asemenea autorităţile publice locale pot depune cereri de finanţare pentru unităţile medico-sanitare din subordine. ▪ Conceptul Strategic Naţional privind organizarea intervenţiilor în situaţii de urgenţă. 2. Măsura 3: Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă Obiectiv: Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. în funcţie de specificul diferitelor zone (expuse cutremurelor.48/2007. Acestea vor fi localizate la nivel regional. integrării şi incluziunii sociale a persoanelor cu handicap şi a persoanelor vârstnice adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. respectiv de Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă. expertizarea construcţiilor şi elaborarea Studiilor de Fezabilitate ca etape obligatorii care condiţionează depunerea cererilor de finanţare.). acreditaţi în condiţiile legii. reanimare şi descarcerare.127/2007.

chimic. radiologic). a devenit o prioritate crearea şi dezvoltarea de campusuri preuniversitare. a dotării şcolilor.I. bugetele locale. Prin POR se va susţine dezvoltarea acestor campusuri preuniversitare pe nucleele unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic. Multe şcoli necesită lucrări de reabilitare şi dotare cu echipamente educaţionale IT. şcoală cu ateliere. activităţi educaţionale recreative). Ambulanţe de prim ajutor. Solicitant eligibil: Asociaţia de dezvoltare intercomunitară (A. de 14. ▪ Starea şi accesibilitatea infrastructurii educaţionale şi a dotărilor aferente contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor specifice privind asigurarea calităţii şi a accesului la educaţie. se impune finanţare pentru investiţii şi reabilitare. activităţi didactice sociale. laboratoare. materiale specifice pentru documentare etc. Domeniile de pregătire şi calificările profesionale oferite în cadrul campusului vor fi corelate cu necesităţile de dezvoltare economică locală. 7. fiind necesare investiţii pentru reabilitarea.3. constituită la nivel regional din toate Consiliile Judeţene ale judeţelor Regiunii de dezvoltare Sud Muntenia. Deşi au fost atrase importante fonduri externe (ex. descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă. regională. cărţi.R. Aceste investiţii vor asigura premisele creşterii capacităţii de şcolarizare a unităţilor din învăţământul obligatoriu. 4.B. Autospeciale de cercetare N. laboratoare. Autospeciale pentru descarcerări grele. Accesul la educaţie al copiilor din localităţile cu economie în declin. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Situaţii de Urgenţă Sud Muntenia se află în procedură de constituire. conform Planurilor Regionale şi Locale de Acţiune în Domeniul Învăţământului profesional şi tehnic (PRAI. pentru un număr de cel puţin 4-5 calificări profesionale. PLAI). Autospeciale complexe de intervenţie. 5. în conformitate cu exigenţele actualei perioade. cantină. Campusul este rezultatul grupării activităţilor educaţionale în clădiri care pot fi: şcoală cu săli de clasă. Intervenţiile POR 2007-2013 vor fi complementare intervenţiilor realizate din alte surse. ateliere.D. iar echipa tehnică formată din specialişti desemnaţi de judeţele componente ale regiunii realizează aplicaţia în conformitate cu cerinţele Ghidului Solicitantului. îmbunătăţind astfel condiţiile de acces la educaţie. Acestea vor fi denumite Campusuri pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (CIPT) şi vor reuni în aceeaşi arie toate clădirile în care se realizează procesul educaţional (predare teoretică. 118 . a structurilor de cazare pentru studenţi şi a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional. Ambulanţe de reanimare. împrumuturi externe. cu o valoare totală a echipamentelor incluse în proiecte. insuficienţei mijloacelor de transport. Măsura 4: Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare. din mediile urban şi rural. 8. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale. sală de sport. în special din mediul rural. Prin urmare. Se resimte o cerere crescută pentru spaţii de învăţământ. Banca Mondială). şi medii sociale vulnerabile (în special rromi) este dificil din cauza infrastructurii şcolare mai slabe. biologic. bibliotecă.16 milioane €uro. CIPT vor asigura condiţii adecvate de acces la educaţie şi de calificare/profesionalizare.). îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii educaţionale din învăţământul obligatoriu. Calamităţile naturale din ultimii ani au crescut necesarul de reabilitate a infrastructurii şcolare. spaţii de cazare elevi şi cadre didactice. a distanţelor mari până la cele mai apropiate şcoli. În completarea acestora Consiliul Judeţean Prahova va aloca prin bugetul propriu anual fondurile necesare unei activităţi cât mai competitive şi eficiente a Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Şerban Cantacuzino” Prahova.C. respectiv bugetul de stat. Centre de comandă şi control şi echipamente de comunicaţii aferente. „atelierele şcoală” şi laboratoarele fiind echipate astfel încât să asigure pregătirea profesională în cel puţin 2 domenii de pregătire. a unor spaţii şcolare de cazare în apropierea şcolilor. 6. (nuclear.

practicile de management. echiparea infrastructurii educaţionale pre-universitare şi universitare. Oraşe (Consilii locale orăşeneşti). pot sprijini atingerea obiectivelor dezvoltării regionale a României privind sănătatea. De asemenea sunt eligibile spre finanţare centrele de formare continuă. o atenţie deosebită a fost acordată şi spaţiilor de rezidenţă. Centrele de formare continuă pentru adulţi sunt eligibile spre finanţare. Unele componente ale campusului (ex. localizate în cel mult două amplasamente. spaţii de cazare.000 lei. exceptând Campusurile pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic). dar şi pentru activităţi de formare continuă sau formarea adulţilor. pentru toate tipurile de infrastructură educaţională. cu excepţia facilităţilor pentru desfăşurarea procesului de învăţământ (de exemplu: cămine. vor putea fi finanţate centre de învăţământ universitar. al Axei prioritare 3 a POR. modernizarea. pentru infrastructură şi dotări. extinderea şi dotarea clădirilor din campusurile universitare de stat: spaţii de învăţământ. diferite facilităţi pentru acces şi activităţi didactice. infrastructura necesară „centrelor de învăţare continuă”. consolidarea.  Dotări cu echipamente didactice.  Consolidarea. inclusiv crearea de facilităţi speciale pentru persoanele cu dizabilităţi.Facilităţile campusului preuniversitar pot asigura.4.Reabilitarea. 119 . extinderea clădirilor Centrelor de Formare Profesională Continuă. În categoriile de operaţiuni ale domeniului major de intervenţie 3.000 lei şi maxim 67.000. care asigură cel puţin trei facilităţi fiecare. justifică investiţiile pentru consolidarea şi modernizarea condiţiilor de rezidenţă. prin facilităţile de predare şi cercetare. a echipamentelor şi a facilităţilor. bibliotecă). ceea ce va permite universităţilor să-şi îndeplinească rolul în dezvoltarea regională şi naţională. Intervenţiile POR vor presupune lucrări specifice pentru toate componentele unui CIPT sau numai dotarea acestora.Reabilitarea. cantină. în perspectivă. modernizarea clădirilor Campusurilor pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic. cantine. modernizarea. în special în zone dezavantajate. inovarea afacerilor. extinderea şi dotarea clădirilor şcolilor speciale: spaţii de învăţământ. Comune (Consilii locale comunale). modernizarea. spaţii de cazare. În proiectele Campusurilor pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (CIPT) vor putea fi finanţate centre de învăţământ preuniversitar.  Consolidarea. şcoli şi facilităţi de ucenicie) pot fi folosite nu doar pentru formare iniţială.  Consolidarea.  Construirea. Activităţile eligibile:  Consolidarea. Valoarea totală a proiectului: minim 500. echipamente pentru pregătirea profesională. Instituţiile de învăţământ superior. condiţiile de rezidenţă ale studenţilor nefiind asigurate la un nivel adecvat de calitate. extinderea. Creşterea numărului de studenţi a fost mai mare decât gradul de extindere a infrastructurii universitare. În învăţământul superior românesc. Starea uneori precară a clădirilor. .Crearea şi dezvoltarea campusurilor preuniversitare. sunt cuprinse: . modernizarea. diferite facilităţi pentru activităţi didactice. alături de investiţiile în spaţiile de învăţământ necesare. echiparea Centrelor de Formare Profesională Continuă. Campusurile şi centrele de formare sunt complementare acţiunilor implementate prin Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane. extinderea clădirilor (toate tipurile de infrastructură pentru învăţământul obligatoriu. modernizarea. modernizarea. Solicitanţi eligibili pentru proiecte adresate unităţilor şcolare din învăţământul obligatoriu (inclusiv pentru învăţământul special) şi pentru proiectele adresate Campusurilor pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (CIPT) sunt unităţile administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale): Municipii (Consilii locale municipale). În cazul campusurilor universitare. dacă lucrările de reabilitare/modernizare a clădirilor s-au realizat deja din alte surse.  Modernizarea utilităţilor. echipamente IT. cantine. . dotarea laboratoarelor didactice şi de cercetare.

120 . astfel încât. la finele acestei perioade toate categoriile de elevi şi preşcolari. atât din mediul urban cât şi din mediul rural să beneficieze de condiţii decente pentru procesul educaţional propriu-zis şi din punct de vedere al infrastructurii de acces şi a utilităţilor aferente spaţiilor şcolare. consiliilor locale din judeţ (deţinătorii de drept ai infrastructurii de învăţământ). în special prin intermediul parteneriatelor.Consiliul judeţean va acorda în perioada 2007-2013 un important sprijin financiar şi logistic.

vor trebui însoţite de o planificare consistentă prin care să se conserve (şi unde este posibil să se restaureze) centrele istorice ale oraşelor. modernizarea infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice. industria mică şi de artizanat). propuse de autorităţile locale. valori etnografice). religios) până la noutăţile de ultimă cerere în oferta turistică (rural. dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă. Potenţialul turistic prahovean este caracterizat de: existenţa unor capacităţi turistice variate ca structură. muzee. în vederea creşterii atractivităţii regiunilor. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii judeţului ca destinaţie turistică. dezvoltarea. Măsura 1: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe Turismul cultural reprezintă unul dintre domeniile importante ale turismului. confecţii şi încălţăminte. balnear. calitatea mediului înconjurător şi starea de conservare a resurselor naturale. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. ceea ce justifică ca prioritate a perioadei 2007-2013. achiziţionate ulterior de turişti şi companii de turism. o parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forţei de muncă feminine. lacuri amenajate pentru agrement şi pescuit. telecomunicaţii. Activitatea turistică crează cerere pentru o gamă largă de bunuri şi servicii. surse de energie. specific fiecărui judeţ. elemente naturale cu valoare ştiinţifică (rezervaţii şi monumente ale naturii) forme de relief spectaculoase. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Prin poziţia sa geografică. care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism (montan. - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe. Cercetările au indicat că turiştii care practică turismul cultural cheltuiesc cu 38% mai mult pe zi şi au o durată a sejurului cu 34% mai lungă decât turiştii care practică forme tradiţionale de turism. mijloace de transport. Dezvoltarea turismului este în deplină concordanţă cu Orientările Strategice Comunitare deoarece contribuie la îmbunătăţirea gradului de atractivitate a regiunilor şi la crearea de noi locuri de muncă. infrastructura generală a teritoriului: reţea de căi rutiere şi feroviare. Pentru România este deosebit de important să se conserve ceea ce a rămas din moştenirea culturală a diferitelor regiuni ale ţării (clădiri istorice. teatre. situri arheologice. la standarde europene. cu impact direct asupra creşterii cererii de turism pentru România. industria alimentară. ecoturism. volum şi grad de modernizare. inclusiv bunuri şi servicii produse de alte sectoare economice (comerţ. turism uval). ca destinaţie turistică europeană. Implementarea acestei axe prioritare a POR. monumente. Aceste iniţiative de conservare culturală. are ca obiectiv valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic. va determina creşterea calitativă. Crearea. Turismul crează oportunităţi de creştere economică zonală şi locală şi contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural şi natural. ape minerale. clădiri şi case memoriale. precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement. transporturi. Axa Prioritară 5 a Programului Operaţional Regional 2007-2013: „Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local”. să se menţină stilul arhitectonic tradiţional. zone împădurite. dezavantajate din punct de vedere economic şi social. datorită îmbunătăţirii infrastructurii în zonele turistice şi a serviciilor de cazare şi agrement. judeţul Prahova dispune de un potenţial turistic. infrastructură tehnico-edilitară. Principalele domenii de intervenţie: 121 . lucrări istorice de artă). construcţii.PRIORITATEA 6. concentrarea în teritoriu a resurselor turistice care determină tipul de turism prin care se pot valorifica: obiective cultural-istorice (monumente de arhitectură. De asemenea. inclusiv din zonele marginale. cultural. a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului. etc.. cu resurse naturale de o mare diversitate şi armonios repartizate.

cetăţi medievale. grupuri sanitare.arhitectură specifică satelor din Muntenia.POR va finanţa obiectivele cu potenţial turistic (din mediul rural şi urban) care sunt incluse în patrimoniul UNESCO şi patrimoniul cultural naţional. protecţia.comunităţi cu viaţă rurală tradiţională. Amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului turistic de patrimoniu reabilitat. siguranţă la foc. în vederea accesării fondurilor europene alocate prin POR Axa prioritară 5. Dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice. conservarea şi realizarea picturilor interioare. Restaurarea. frescelor. asigurarea iluminatului decorativ şi de siguranţă şi alte dotări interioare. canalizare). picturilor murale exterioare. lipsa amenajărilor în punctele de belvedere pentru fortificaţii. reabilitarea. monumente istorice şi mănăstiri. consolidarea. puncte de informare. . restaurarea. ca factor care stimulează creşterea economică în regiuni. Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil. a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ.monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local). protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu. Monitorul Oficial al României nr.2314/2004 Lista monumentelor istorice. republicată .646/2004) şi Legea nr. Extinderea sezonului turistic. respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare (Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. reclame şi indicatoare).) învechită şi insuficientă. alimentare cu apă. Creşterea numărului de turişti. arta decorării obiectelor de utilitate cotidiană.grupa A . prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională. antiefracţie). ▪ ▪ ▪ Obiective: Creşterea importanţei turismului şi culturii.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. monumentele de arhitectură etc. consolidarea. biserici. Construcţia utilităţilor anexe (parcaje. lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului turistic cultural. portul popular. Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor.monumente istorice de valoare naţională şi universală şi grupa B . 122 . Scopul şi realizarea activităţilor trebuie să contribuie la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu. Activităţile proiectelor vizează:            Restaurarea. Dotări interioare (instalaţii. domeniul de intervenţie 5. . olărit. . Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul). Instituţiile judeţene de cultură pregătesc proiecte corespunzător specificului fiecăreia. Se pot finanţa proiecte care au ca obiectiv: conservarea. În judeţul Prahova tezaurul etnografic şi folcloric se caracterizează prin: .prelucrarea lemnului. utilităţi anexe. protejarea monumentelor istorice şi modernizarea infrastructurii conexe.manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale. Modernizarea utilităţilor aferente obiectivului de patrimoniu (energie electrică.1. echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare. Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior. Amenajarea/marcarea de trasee turistice/itinerarii culturale la obiectivele turistice de patrimoniu reabilitate. precum şi obiectivele din patrimoniul cultural local din mediul urban.

Populaţia tânără îşi manifestă tot mai mult dorinţa de a-şi cunoaşte ţara. care îl situează pe un loc important în oferta turistică naţională şi internaţională a României. Construcţia/reabilitarea/amenajarea căii de acces către obiectivul turistic de patrimoniu reabilitat. care permite atât cunoaşterea cât mai reală a numărului de turişti care doresc să viziteze o arie protejată cât şi monitorizarea permanentă a presiunii asupra mediului. acest deziderat va fi realizat prin implementarea unui sistem eficient de rezervări online.700. unele dintre acestea chiar cu caracter de „turism de nişă” (turismul ecvestru. turismul de afaceri. în cazul staţiunilor balneare şi balneoclimaterice. În plus. areale silvice. 74 săli de conferinţe. aceleaşi atribute caracterizează şi structurile de agrement turistic.istoric. calitativ (247 structuri de primire turistică. Ţinând cont de evoluţiile globale ale pieţei turistice. Exploatarea turistică durabilă a ariilor protejate se poate realiza prin practicarea unui turism controlat. 2 tabere pentru elevi. care furnizează facilităţile de petrecere a timpului liber. manifestă un interes tot mai ridicat faţă de staţiunile balneo-climaterice. turismul de pelerinaj. implementate în mediul urban. În plus. Având în vedere faptul că 26% din suprafaţa judeţului este ocupată de munţi.000. 1 bungalou. prin distribuirea echilibrată a turiştilor în toate perioadele anului (reducând astfel şi efectul indus de sezonalitate). aceste activităţi sunt eligibile numai în cazul în care se poate argumenta că valorificarea obiectivului de patrimoniu restaurat este afectată de infrastructura de acces deficitară. frizerie. este absolut necesară creşterea standardelor de calitate ale spaţiilor de cazare de tipul hoteluri. Este necesară o varietate 123 .000 lei şi maxim 85. moteluri şi campinguri. practicat într-o manieră durabilă. Judeţul Prahova. activităţi desfăşurate în concordanţă cu planurile de management pentru reţeaua NATURA 2000. care răspund bine cerinţelor actuale ale turiştilor). ecoturism (de tip „întoarcere la natură”). precum şi a utilităţilor aferente. 15 coafură. este recunoscut ca zonă cu destinaţie turistică încă de la sfârşitul sec. ale căror proprietăţi curative atrag inclusiv turişti străini. 2 popasuri turistice şi 1 hotel pentru tineret. Aceste structuri de primire turistică prahovene dispun de următoarele tipuri de servicii: 158 restaurante şi similare. 3 hosteluri. modernizare şi extindere a structurilor de cazare şi a infrastructurii de agrement. dispunând de o infrastructură turistică deosebită atât cantitativ. se poate aprecia că turismul montan reprezintă o oportunitate pentru practicarea unor activităţi turistice pe toată durata anului. precum şi bogăţia valorilor culturale prezente. 25 piscină. ▪ ▪ ▪ ▪ Obiective: Valorificarea resurselor naturale în scop turistic. optând pentru turismul cultural. Crearea/extinderea structurilor de agrement turistic. turismul memorial . 14 moteluri. cât şi. 34 săli sau terenuri de sport. 7 săli/saloane de tratament medical. Turismul în natură. proiectele pot fi localizate atât în mediul urban. speo-turismul. aşa cum a fost prezentat în Capitolul 2. 14 cabane. etc. din care: 53 hoteluri.000 lei. Turismul de nişă se bazează pe resursele naturale şi culturale: staţiuni balneare. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 1. dă naştere unor activităţi variate şi permite creşterea durabilităţii ambientale şi economice a activităţilor turistice. 38 vile turistice. conferă judeţului Prahova un potenţial turistic remarcabil. etc.). cosmetică. în ultimii ani. cât şi în mediul rural. Prin POR se vor finanţa proiecte de valorificare durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi proiecte de reabilitare. în scopul creşterii numărului turiştilor şi a duratei sejurului. Măsura 2: Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice Frumuseţea şi varietatea cadrului natural. în timp ce populaţia vârstnică. cabane şi hoteluri pentru tineret. 1 camping. zone care oferă posibilitatea practicării sporturilor de iarnă. al XIX-lea. 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane). Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de cazare. în creştere. Diversificarea serviciilor turistice. 227 dintre unităţile turistice sunt dotate cu parcare proprie. arii naturale protejate. turismul de aventură. saună.

Protejarea şi conservarea calităţii mediului. Utilizarea şi promovarea surselor alternative de energie. promovarea şi valorificarea acestora. Rîşnov. pârtii.de atracţii care poate oferi mai multe oportunităţi de vizitare. Valorificarea potenţialului turistic montan prin construcţia infrastructurii necesare: reabilitarea şi amenajarea căilor de acces către principalele obiective turistice naturale. Activităţi: .construirea/modernizarea punctelor (foişoare) de observare/filmare/fotografiere. puncte (foişoare) de observare/ filmare/fotografiere amenajate/construite. Azuga.000 €uro. Conservarea patrimoniului şi a tradiţiilor culturale. Rezultat: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport.  staţiunile turistice balneare. . drumuri de acces. Educarea şi formarea profesională pe specificul şi necesităţile microregiunii. Baza Salvamont Sinaia şi Baza Salvamont Cheia .amenajarea în scop turistic a obiectivelor turistice naturale (formaţiuni geologice. lacuri) prin: instalaţii de iluminat. 124 .amenajarea posturilor Salvamont. Buşteni.  localităţile din mediul rural în care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1. Acestea pot fi uşor accesibile fie pe itinerarul turistului.   Consiliul Judeţean Prahova este partener pentru susţinerea cofinanţării unor proiecte de infrastructură turistică (transport pe cablu. Poiana Braşov. ventilaţie. Dezvoltarea integrată a turismului.în vederea încadrării pentru finanţare prin POR Axa 5 domeniul major de intervenţie 5.construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale (aceste activităţi sunt eligibile numai în cazul în care se poate argumenta că valorificarea obiectivului turistic este afectată de infrastructura de acces deficitară). Bran) au motivat autorităţile judeţene şi locale din aceste staţiuni să constituie ASOCIAŢIA MICROREGIUNEA TURISTICĂ BUCEGI . ca zonă cu un puternic potenţial de dezvoltare. încălzire. climatice şi balneo-climatice (indiferent dacă sunt localizate în mediul rural sau urban).2.  Potenţialul turistic al staţiunilor montane de pe Valea Prahovei. refugii alpine. Operaţiuni orientative:  Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turistic prin: . posturi Salvamont. platforme de campare. fie într-o excursie pe care turistul o face pornind de la locul unde este cazat. etc. POR va finanţa obiectivele cu potenţial turistic care sunt incluse în:  localităţile din mediul urban. mine. Realizarea unui plan urbanistic integrat al microregiunii. echipamente urbane specifice staţiunilor montane) care urmează a fi promovate de către Consiliile Locale Sinaia. crearea/modernizarea grupurilor sanitare. . În sezonul de iarnă s-a impus folosirea zăpezii artificiale (din cauza lipsei de zăpadă). Se află în pregătire proiecte privind dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montană înaltă – Baza Salvamont Babele.  Sporturile de iarnă au impus în ultimii ani dezvoltarea rapidă a facilităţilor de schi şi a altor sporturi de iarnă în zona montană a judeţului. . saline. Obiectiv: Dezvoltarea durabilă a zonei turistice munţii Bucegi şi a împrejurimilor. crearea punctelor de colectare a gunoiului menajer. marcarea traseelor turistice.500. panouri informative.construirea/modernizarea refugiilor montane. la care se adaugă facilităţile din staţiunile localizate în judeţul Braşov (Predeal.organizaţie menită să stimuleze noi acţiuni pentru a ridica standardele serviciilor turistice.

880 m). Este în curs de execuţie proiectul cu finanţare din programul PHARE 2004-2006 privind „Reabilitarea infrastructurii de turism în staţiunea balneo-climaterică Slănic – judeţul Prahova”. etc.Asociaţia MICROREGIUNEA TURISTICĂ BUCEGI şi-a asumat organizarea FESTIVALULUI OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN 2013.Reţea de alimentare cu apă potabilă şi canalizare aferentă străzilor propuse spre reabilitare.  Dezvoltarea turismului balnear – îmbunătăţirea. se deschid oportunităţi noi pentru proiecte de infrastructură turistică. Lucrările proiectului: . în judeţul Prahova. propunerea fiind însuşită de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. crearea. lacuri şi nămoluri terapeutice. . Succesul festivalului programat pentru anul 2013 va constitui un avantaj pentru organizarea JOCURILOR OLIMPICE DE IARNĂ 2022. inclusiv utilităţile din corpul drumului în staţiuni turistice balneare. Activităţi: - - reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere. inclusiv a salinelor terapeutice. infrastructură rutieră (şi utilităţi din corpul drumului) realizate în staţiuni turistice. dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din staţiunile turistice balneare. climatice şi balneoclimatice.climaterice. modernizarea. parcuri – grădină. inclusiv a salinelor terapeutice. prin finanţări publice şi private care vor conduce la îmbogăţirea dotărilor specifice sporturilor de iarnă. climatice şi balneo . asociere între Consiliul Local Slănic şi Consiliul Judeţean Prahova. dezvoltarea reţelelor de captare şi transport a izvoarelor minerale şi saline. crearea/reabilitarea parcurilor balneare. climatice şi balneo – climatice. modernizarea. balneare. trasee de cură amenajate. precum şi pentru diversificarea serviciilor conexe cu specific local. pentru autoturisme şi autocare (100 locuri).Disponibilitatea spaţiilor de parcare. climatice şi balneo – climatice.Infrastructura pentru drumurile de acces către punctele balneare (lacurile sărate) ce trebuie reabilitate (3. . Festivalul reprezintă o oportunitate pentru completarea şi modernizarea întregii infrastructuri destinate sporturilor de iarnă. gaze terapeutice. utilităţi şi servicii. dezvoltarea reţelelor de captare şi/sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu potenţial terapeutic (ape minerale. factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor) din staţiuni turistice balneare. amenajarea şi dotarea bazelor de tratament. 125  .

etc.Grădina zoologică (cca. paint-ball. servicii anexe.. terenuri de mini-golf. . locuri de recreere şi popas amenajate. . sistem de apă caldă menajeră şi izolarea termică a tuturor blocurilor.  Reabilitarea.. precum şi de la aprobarea finanţărilor pentru axele prioritare care au legătură cu turismul (pe domeniile agricultură. pontoane. alimentare cu energie termică. Pornind de la posibilitatea elaborării unor parteneriate între destinaţiile turistice (la nivel regional. pentru a elabora oferte complementare pe baza patrimoniului natural şi cultural existent. tenis. parcare. . întruneşte condiţiile de eligibilitate pentru a promova proiecte vizând reabilitarea infrastructurii de bază şi realizarea dotărilor specifice. În afară de extracţia sării. respectiv a nivelului de dezvoltare a infrastructurii specifice şi generale.Reparaţii capitale la Casa memorială „Constantin Stere”. mina salinei Slănic poate reprezenta şi un obiectiv turistic. skate-board.Anexe şi servicii aferente (alimentaţie publică.). modernizarea şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor aferente (structuri de cazare: hoteluri. zone acces.Reabilitare teatru de vară .00 ha). 18. alimentaţie publică şi reuniuni (cca 2. restaurant 100 locuri. un punct de atracţie pentru vizitatori şi pentru tratament medical. iluminat public prin utilizarea echipamentelor fotovoltaice. parcare. spaţii şi terenuri pentru practicarea sporturilor în echipă sau individual pentru amatori (teren de fotbal reamenajat şi poligon de tir. pescuit. cabane şi hoteluri pentru tineret. autoritatea publică judeţeană şi cea locală în parteneriat cu Compania Salrom S. asociere între Consiliul Judeţean Prahova. parcuri amenajate. aparate de gimnastică.Reabilitare alei parc.00 ha). iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice. piste de biciclete amenajate. .00 ha) va cuprinde: hotel cu capacitate de cca 50-80 paturi. moteluri şi campinguri. turismul este considerat activitate economică prioritară. etc. se crează cadrul realizării proiectelor pentru destinaţii turistice complementare din punctul de vedere al potenţialului turistic (cultural/natural. staţie de epurare cu treaptă biologică şi chimică. piscine. concursuri de navomodele.)   Proiect privind „Reabilitarea parcului de agrement „Constantin Stere” – Bucov. 7.Amenajare plajă. În abordarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional secţiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice. inclusiv a utilităţilor aferente (ex.Grădina botanică (cca. etc.00 ha). care are statut de staţiune climatică. etc. Protecţia şi igienizarea lacurilor. biciclete..amfiteatru multifuncţional cu capacitatea de 5. ştrand. Amenajarea accesului în zona Baia Verde. popice. echitaţie.  Oraşul Breaza. locuri special amenajate/echipamente speciale de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă).Zona de cazare.). .A. ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism. vor promova proiecte care vizează diversificarea serviciilor turistice specifice staţiunii Slănic. .000 locuri. Crearea.15.Amenajarea lacului de agrement existent pentru plimbări cu ambarcaţiuni. terase. construcţii lacustre. reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement. piste pentru role. . local). reabilitarea reţelei de alimentare cu apă şi a celei de canalizare. Pentru a spori numărul de vizitatori. Consiliul Local Ploieşti şi Consiliul Local Bucov Lucrările proiectului: . cultural/cultural şi natural/natural).Zona de administraţie şi servicii a parcului (cca. Proiectul „Oraşul Slănic-oraş european şi staţiune balneo– climaterică internaţională” având mai multe componente: reabilitarea infrastructurii rutiere şi a podului din zona gării Slănic. 126 . etc. .). pensiuni. Zonele cu resurse turistice sunt unităţile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare mare şi foarte mare a resurselor naturale şi antropice. experimentarea tuturor formelor de energie neconvenţională pentru populaţie.  Introducerea Salinei Slănic în circuitele turistice. alimentare cu gaze naturale. servicii. cu debarcadere. mediu. . cultură etc. sală de conferinţe 100 locuri.

Secţiunea a III-a .Localităţile care sunt incluse în limita parcurilor naturale şi naţionale vor putea accesa fonduri mai uşor pentru dezvoltarea turismului cu implicaţii directe în dezvoltarea turismului.  Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale care sunt staţiuni turistice sau pe teritoriul cărora există localităţi declarate staţiuni turistice. de interes naţional sau local. regionale şi judeţene. din următoarele considerente:  Pentru arealele considerate zone protejate.  În planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism vor fi evidenţiate zonele cu resurse turistice precum şi măsurile necesare punerii în valoare şi îmbunătăţirii accesibilităţii acestora. după caz.U. tehnică şi de protecţia mediului pentru zonele cu resurse turistice vor fi promovate cu prioritate. în conformitate cu legislaţia în vigoare. planurile urbanistice generale şi regulamentele locale de urbanism aferente acestora. (în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a O. turismul constituie o activitate economică prioritară. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional . Resursă dominantă Probleme ale infrastructurii turistice Probleme ale infrastructurii tehnice Probleme ale infrastructurii Resurse Resurse Turistice Tehnice naturale antropice Unităţi administrativ-teritoriale cu resurse naturale şi antropice mari: Azuga X Comarnic X X Urlaţi X X X X Băneşti X Brazi X X X Brebu X X X X X X Bertea X X X X X Ceraşu X X X X X Cornu X X X Drajna X X X X X Gherghiţa X X X X X Izvoarele X X X Măneciu X Proviţa de Sus X X X X X X Sângeru X X X X X X Ştefeşti X X X X X Starchiojd X X X X X Teişani X X X X Telega X X X Valea X X Călugărească Valea X X X Doftanei Unităţi Administrativ-Teritoriale cu resurse naturale şi antropice foarte mari: Ploieşti X Câmpina X Breaza X Buşteni X Sinaia X Slănic X Vălenii de X X X Munte 127 . iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre aceste zone. care fac parte din zonele cu resurse turistice. prin programele de dezvoltare naţionale.  În unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice. nr. detaliate în tabelele de mai jos. Proiectele de infrastructură specific turistică.Zone protejate sau prin alte acte normative. vor elabora/actualiza. stabilite prin Legea nr.142/2008).G. şi aproba conform legii. autorităţile administraţiei publice locale vor institui măsuri specifice de protecţie a acestora.

7 zone turistice. delimitarea acestora având la bază evaluarea cantitativă şi calitativă a componentelor de potenţial turistic. 128 .În condiţiile unei concurenţe internaţionale din ce în ce mai acerbe. turism balnear. unele elemente de infrastructură şi echipare edilitară. trebuie dezvoltate formele de turism deficitare în comparaţie cu ţările din regiune şi reducerea disparităţilor dintre ţara noastră şi alte ţări (ex. montan). Valea Doftanei. Valea Teleajenului. cu grade diferite de importanţă. Slănic şi zona Drajna – Ceraşu – Starchiojd care fac parte din arealul montan şi submontan. precum şi relaţia cu principalele artere naţionale de circulaţie şi accese dinspre alte judeţe: Valea Prahovei. Valea Cricovului Sărat aparţinând zonei colinare şi zona Ploieşti – Balta Doamnei situată în zona de câmpie a judeţului. S-au identificat în judeţul Prahova.

Talea. Adunaţi. Proviţa de Sus. modernizarea şi extinderea instalaţiilor de transport pe cablu (teleschiuri şi telegondole). Localităţi cu potenţial turistic: Azuga.teren de golf. înfiinţarea/modernizarea unor baze de cazare.Valea Prahovei este printre cele mai vechi şi reprezentative zone turistice ale României. agrement şi sfârşit de săptămână – se propune a se dezvolta în arealul montan (staţiunile Sinaia. Câmpina). Poiana Izvoare. ‼ turism de odihnă şi recreere:  sejur. 2–3 pârtii schi plimbare. Buşteni. Vârful cu Dor. Buşteni.pârtii de schi în ariile Valea Albă – Calinderu. săli modulare în funcţie de numărul participanţilor. Localităţi de interes turistic: Valea Doftanei. Poiana Câmpina. Buşteni. * Azuga – dezvoltarea în continuare a pârtiilor de schi şi corelarea cu capacitatea structurilor de cazare. despărţită de Valea Prahovei prin masivul muntos Gîrbova. pe drumul judeţean DJ 207 care urmează cursul Doftanei. această zonă turistică are acces din DN 1 de la municipiul Câmpina. * DN 72 Ploieşti – Tîrgovişte. Desfăşurată pe direcţia nord-sud. Sinaia. ‼ ‼ ‼ ‼ Ţinte: turism montan.  balnear – dezvoltarea unei microstaţiuni de interes local: Telega. Păduchiosu. Adunaţi. Babele. Floreşti. Măgureni. Ţinte: ‼ turism montan. Câmpina. Băneşti. prin:  aducerea ofertei pentru sporturi de iarnă la standarde internaţionale prin amenajarea unor dotări performante şi diversificate care să exploateze domeniul schiabil. Filipeştii de Pădure. congrese. Proviţa de Jos. 129 Zona turistică Valea Doftanei . Principalul traseu în zonă este DN 1 care urmează Valea Prahovei şi constituie direcţia pe care se va realiza viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov.). Secăria. turism de reuniuni. etc. Sinaia) şi în localităţile situate pe traseele de importanţă europeană şi naţională: * viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov. Proviţa de Jos. Zona turistică Valea Prahovei Proviţa de Sus. * Buşteni . Breaza. în localităţile Valea Doftanei şi Secăria. Valea Dorului. prin:  valorificarea ofertei pentru sporturi de iarnă prin amenajarea unor dotări performante şi diversificate care să exploateze potenţialul montan. refacerea pârtiei de bob şi sanie.  balnear – dezvoltarea unei microstaţiuni de interes local la Ţintea – Băicoi.  variante de circuite montane turistice. Azuga). Băicoi. Comarnic. afaceri – în staţiunile Sinaia. Cornu. Şotrile. în staţiunile: * Sinaia – pârtii de schi cu lungimi şi grade de dificultate diferite în ariile: Furnica. în care se vor asigura dotările specifice (echipamente de sonorizare şi traducere. turism de odihnă şi recreere:  sejur. sisteme de transport pe cablu (telegondolă. turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice în circuite care să pună în valoare peisajul cultural:  „Drumul conacelor familiei Cantacuzine”: Ploieşti – Băicoi – Floreşti – Filipeştii de Pădure –  ‼ ‼ turism de vânătoare şi pescuit sportiv – amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic şi piscicol. Pichetu Roşu.  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/ microferme) în localităţile Cornu. turism de circulaţie:  turism de tranzit – în principalele centre de coordonare turistică zonală (Câmpina. Brebu. în zona colinară (Breaza . Valea Prahovei: Bucureşti – Ploieşti – Băneşti – Câmpina – Sinaia – Buşteni – Azuga. Talea. * Valea Doftanei – 3 pârtii de coborâre. Telega. teleschi şi baby schi) şi instalaţii de zăpadă artificială. Filipeştii de Tîrg – Măneşti – Cocorăştii Colţ – Ploieşti. Poiana Cerbului. Valea Zgârburei. teleschi.  reabilitarea şi modernizarea cabanelor şi adăposturilor montane.  organizarea turismului legat de alpinism şi speoturism în cooperare cu judeţele limitrofe Dâmboviţa (formele carstice din Valea Ialomiţei) şi Braşov. agrement şi sfârşit de săptămână – lângă lacul Paltinu.  circuite montane turistice. Azuga şi Breaza.

Principalele localităţi: Boldeşti-Scăieni-Seciu.  Calea de acces în zonă este vechiul drum de legătură între Ţara Românească şi Transilvania. turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseul: * Ploieşti . Gura Vitioarei. Proiectul are ca scop dezvoltarea zonei de nord a judeţului‚ recunoscută şi renumită ca producătoare de fructe şi promovarea agroturismului în zonă şi a produselor specifice.Teşila – Trăisteni. * Punerea în valoare a zonei subcarpatice acoperite cu livezi: Drumul Fructelor: Adunaţi – Breaza – Şotrile – Brebu – Aluniş – Ştefeşti – Slănic – Vălenii de Munte – Drajna – Poseşti. Ţinte: ‼ turism montan:  aducerea ofertei pentru sporturi de iarnă la standarde internaţionale prin amenajarea unor dotări performante şi diversificate care să exploateze domeniul schiabil. Lipăneşti. Izvoarele. prin intermediul expoziţiilor naţionale şi internaţionale. Vărbilău.Câmpina .Brebu .lacul Paltinu . Măneciu-Cheia. în staţiunile: 130 Zona turistică Valea Teleajenului . Vălenii de Munte. Teişani. astăzi drumul naţional DN 1A.‼ ‼ turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/microferme) în localităţile Valea Doftanei. Şotrile şi Brebu. turism de vânătoare şi pescuit sportiv – amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic şi piscicol. înfiinţarea/modernizarea unor baze de cazare. Măgurele.

Rezervaţia geologică „Muntele de sare” de la Slănic este declarată de interes naţional. Punerea în valoare a zonei subcarpatice. care face legătura cu judeţul Buzău. turism de odihnă şi recreere:  sejur. suplimentarea sursei de apă potabilă şi securizarea funcţionării captărilor/reţelelor de transport a apei. Ţinte: ‼ turism de odihnă şi recreere:  balnear – modernizarea şi extinderea staţiunii de interes naţional Slănic. aflat în implementare.Ceraşu . Cosminele şi Ştefeşti. alimentarea cu gaze naturale a tuturor localităţilor dispuse pe traseul Plopeni-Slănic. 131 Zona Valea Cricovului Sărat . marcarea corespunzătoare a traseelor din Masivul Ciucaş. salină terapeutică). înfiinţarea/modernizarea unor baze de cazare. Aluniş. factori climatici de tratare.  turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului pe traseul: * „Prin dealurile şi depresiunile subcarpatice”: Vălenii de Munte .  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/ microferme) în localităţile Aluniş şi Ştefeşti. Ţinte: ‼ turism de odihnă şi recreere:  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/ microferme) în localităţile Ceraşu şi Starchiojd. Poseşti. este o zonă de deal cu resurse balneare (nămol terapeutic. reabilitarea staţiei terminus a căii ferate şi a tronsonului de la Ploieşti la Slănic.  turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseul: * „Drumul sării”: Gura Vitioarei – Slănic – Vălenii de Munte. zona face parte din arealul subcarpatic fiind străbătută de drumul judeţean DJ 102B.  * Cheia – 6 pârtii de schi în arealele Plaiul Bobu Roşu – Muntele Roşu. este primul dintr-o serie de alte proiecte menite să aducă la Slănic un număr tot mai mare de turişti indiferent de anotimp. Bătrâni. Ceraşu.  reabilitarea şi modernizarea cabanelor şi adăposturilor montane. turismul de circulaţie:  turism de tranzit –în principalul centru de coordonare turistică (Vălenii de Munte) şi în localităţile situate pe traseul: * DN 1A Ploieşti – Vălenii de Munte – Cheia. Şaua Chiruşca. * Punerea în valoare a zonei subcarpatice. agrement şi sfârşit de săptămână – în arealul montan (Cheia şi complexul Muntele Roşu) şi în zona colinară (Vălenii de Munte). ape minerale nevalorificate.‼ ‼ ‼ ‼ Cheia şi 2 – 3 teleschiuri. Bertea. întreţinerea şi modernizarea traseelor turistice pentru drumeţii montane. turism de vânătoare şi pescuit sportiv – amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic şi piscicol. Starchiojd. cu peisaje variate.  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/microferme) în localităţile Măneciu şi Izvoarele.Drajna– * Zona turistică Slănic Zona turistică Drajna – Ceraşu – Starchiojd Starchiojd. Se are în vedere îmbunătăţirea considerabilă a infrastructurii rutiere a oraşului. Situată în partea central-estică a judeţului. Amplasată central. zona este străbătută de drumul naţional DN 1B (Ploieşti – Buzău) şi drumul judeţean DJ 102C care urmează Valea Cricovului Sărat pe direcţia nord-sud dinspre judeţul Buzău. Proiectul de modernizare a infrastructurii finanţat prin programul PHARE. fiind protejată prin lege. lacuri terapeutice cu apă sărată. turismul itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice în circuitul zonal: * Valea Teleajenului: Ploieşti – Vălenii de Munte – Cheia. cu acces din DN 1A de pe valea Teleajenului sau prin DJ 102.Slon . Situată în partea estică a judeţului. reabilitarea termică a blocurilor. Localităţi: Slănic. Localităţile de interes: Drajna.

Drumul îmbină agroturismul cu turismul cultural. Ceptura. Tătaru. Conacul Pană Filipescu. Mizil. Mânăstirea Vărbila. dar şi Crama Matac. Plopu. Mânăstirea Jercălăi. Acest proiect presupune înfiinţarea a 38 de popasuri agroturistice. turism itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseele: * „Circuitul Bucovelului”: Ploieşti – Bucov – Albeşti-Paleologu – Urlaţi – Apostolache – * Ploieşti – Albeşti Paleologu – Cioranii de Jos. Fântânele. Jugureni. Crama Urlăţeanu sau Casa Seciu. turism uval – în zonele viti-vinicole prin localităţile: „Drumul vinului”: Lapoş – Jugureni – Tohani – Gura Sângeru – Măgurele – Ploieşti. Consiliul Judeţean Prahova asigură realizarea infrastructurii (modernizarea drumurilor ca părţi componente ale traseului). „Drumul vinului” este unul dintre cele trei drumuri transversale ce traversează judeţul de la est la vest. Albeşti–Paleologu. Lapoş şi Gura Vadului. 132 . pe traseul său aflându-se mai multe puncte de atracţie cum ar fi: Conacul Bellu. „Drumul vinului” străbate podgorii şi poposeşte la castele şi curţi domneşti. Sângeru. începe la Lapoş şi se termină la Filipeştii de Târg. Proiect îndrăzneţ în domeniul turismului.Localităţi reprezentative: Valea Călugărească. ‼ ‼ ‼ Ţinte: turism de odihnă şi recreere:  turism rural – dezvoltarea ofertei specifice (pensiuni rurale asociate cu ferme/microferme) în localităţile Apostolache şi Albeşti-Paleologu. Urlaţi. Apostolache. turism de circulaţie:  turism de tranzit –în principalul centru de coordonare turistică zonal Urlaţi şi în localităţile situate pe traseul: * DN 1B Ploieşti – Buzău (viitorul drum expres). Iordăcheanu. Vadu Săpat. fiind o „reeditare” a drumului folosit de romani în vechime. ‼ Vadului – Ceptura de Jos – Urlaţi – Valea Călugărească – Blejoi – Lipăneşti – Băicoi – Floreşti – Filipeştii de Pădure.

etc. sală de conferinţe. volei.. ‼ turism itinerant cu valenţe cultural-istorice care pune în valoare cultura şi istoria prahoveană: * Ploieşti – Albeşti Paleologu – Cioranii de Jos. Drăgăneşti. ▪ Zona de administraţie şi servicii a parcului. în valoare de 2. ▪ Zonificarea pe tipuri de teren. ▪ Zona de sport: ▪ Crearea de zone pentru practicarea diferitelor sporturi (baschet. * „Drumul Voievozilor”‚ proiect lansat de Academia Română‚ pune în valoare traseele străbătute de oştile voievozilor Vlad Ţepeş‚ Mihai Viteazul‚ Constantin Brâncoveanu‚ Matei Basarab şi Antonie Vodă. situat în imediata vecinătate a municipiului Ploieşti. judeţul Dîmboviţa‚ se intersectează cu Drumul Vinului la Filipeştii de Pădure şi continuă spre sud prin localităţile Ariceştii Rahtivani‚ Tîrgşoru Vechi‚ Brazi‚ Puchenii Mari‚ Balta Doamnei‚ Gherghiţa. folclor. a mobilierului şi a locurilor de joacă.5 mil €uro. ciclism. a unui restaurant. ▪ Zona parcului de distracţii: ▪ Înfiinţarea unui parc de distracţii tematic (istorie. Zona turistică Ploieşti – Gherghiţa 133 . ▪ Zona de cazare. servicii anexe). ▪ Zona pentru spectacole în aer liber: ▪ Amfiteatru multifuncţional. Traseul transversal al acestui drum porneşte de la Mânăstirea Dealu. * DN 72 Ploieşti – Tîrgovişte. ▪ Alei cu alveole destinate amplasării de statui ale unor personalităţi din istoria şi cultura naţională. în arealul de câmpie. legende cu specific local). ▪ Zona de agrement: ▪ Amenajarea spaţiilor de odihnă. Ţinte: ‼ turism de odihnă şi recreere:  sejur. agrement şi sfârşit de săptămână – (Bucov. tir cu arcul. ▪ Zona pentru grădina botanică: ▪ Înfiinţarea unei grădini botanice în zona de extindere a parcului actual. importanţa turistică a acestei zone este marcată de municipiul Ploieşti.Situată în sudul judeţului. Gherghiţa. Târgşoru Vechi. în care se intersectează principalele drumuri care străbat judeţul: DN 1. spaţii comerciale şi de alimentaţie publică. handbal. DN 1B. ‼ turism de vânătoare şi pescuit sportiv – amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic şi piscicol. terase. înfiinţarea/ modernizarea unor baze de cazare. reşedinţa de judeţ. Bărcăneşti. ▪ Anexe şi servicii aferente. alimentaţie publică şi reuniuni: ▪ Construirea unui hotel cu capacitatea de 50-80 locuri. ▪ Reabilitarea amfiteatrului pentru spectacole în aer liber. tenis. Puchenii Mari. ‼ turism de circulaţie:  turism de tranzit – în localităţile situate pe traseele de importanţă europeană şi naţională: * viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov. ▪ Zona pentru grădina zoologică: ▪ Reabilitarea spaţiului destinat grădinii zoologice şi reorganizarea acestuia pe principii moderne se realizează prin implementarea unui proiect cu finanţare de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi bugetul local Ploieşti. Păuleşti) Parcul de Agrement „Constantin Stere”. ▪ Amenajarea unui bazin olimpic finanţat prin Compania Naţională de Investiţii. a plajei. ▪ Asanarea şi reamenajarea lacurilor şi a ştrandului. ▪ Realizarea în acest perimetru a „Centrului pentru energii regenerabile” care să asigure alimentarea parţială cu energie electrică şi apă caldă a obiectivelor din Parc. * DN 1D Ploieşti – Urziceni. pavilioane. Localităţi: Ploieşti.). ▪ Delimitarea zonelor funcţionale (instalaţii de agrement. Suprafaţa parcului este împărţită în zone: ▪ Zona pentru cultură: ▪ Muzeul Memorial „Constantin Stere”. parcare. ▪ Amenajarea unui parc acvatic „Aqua land” 2-4 ha. DN 1A.

Sintetic acţiunile necesare pentru dezvoltarea turismului în judeţul Prahova urmăresc punerea în valoare a potenţialului existent prin:  dezvoltarea turismului de odihnă şi recreere. cât şi cel itinerant cu valenţe culturale care să pună în valoare obiectivele de interes cultural şi peisajul prahovean. acţionându-se în direcţia diversificării ofertei pentru agrement.  relansarea turismului balnear prin reabilitarea şi extinderea dotării specifice în staţiunea Slănic şi dezvoltarea unor microstaţiuni locale. atât cel de tranzit favorizat de viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov.  modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale şi a dotărilor turistice la standarde corespunzătoare.  extinderea bazei de cazare şi a dotărilor turistice în localităţile urbane aflate pe traseele de tranzit.  reabilitarea infrastructurii tehnice a teritoriului şi localităţilor în zonele cu potenţial turistic. drumul voievozilor). 134 .  dezvoltarea turismului de reuniuni şi afaceri. drumul fructelor.  promovarea turismului rural în sistem organizat în arealul submontan din zonele cu activitate turistică redusă.  dezvoltarea turismului de circulaţie pe traseele existente şi modernizate. cu precădere în staţiunile montane. în staţiunile montane şi balneoclimaterice şi în zonele de agrement.  organizarea unor trasee tematice care pun în valoare resursele naturale sau culturale ale judeţului (drumul vinului.  stimularea cooperării interjudeţene în domeniul turismului prin elaborarea unor programe comune.  corelarea dezvoltării activităţilor turistice cu capacitatea de suport a zonelor cu potenţial turistic.  continuarea programelor de formare a unei reţele de turism rural. în special cu judeţele Braşov şi Dîmboviţa.

Solicitant eligibil: . la domiciliu/sediu pe liste de destinatari). .26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii cu modificările şi completările ulterioare. fotografii. zone de trafic intens. postere şi foi volante. creşterea notorietăţii destinaţiilor turistice româneşti sau conştientizarea importanţei turismului românesc. cataloage.R. împreună cu dezvoltarea durabilă a produselor turistice şi creşterea utilizării internetului în serviciile de rezervare şi promovare turistică (E-turism). publicaţii de specialitate. 135 . aeroporturi. ▪ ▪ Obiectiv: Promovarea potenţialului turistic prahovean în străinătate. simpozioane şi expoziţii. de tipul: distribuţie fluturaşi publicitari. broşuri. în metrou. publicitatea destinaţiei şi a produselor turistice româneşti în mass-media internă. care desfăşoară. Creşterea atractivităţii judeţului pentru turism şi afaceri. De asemenea. armonios şi simetric repartizat. diverse tipărituri. Apar şi se dezvoltă noi produse turistice şi noi forme de turism (turism rural. Activităţi eligibile:  Marketing prin internet şi prin alte mijloace electronice (CD/DVD) precum şi alte activităţi de promovare on-line. cărţi cu specific de turism.UAT (APL) şi UAT (APL).). nr.UAT (APL) şi ONG-uri.  Participarea la târguri şi alte expoziţii de turism în ţară. pliante. pagini web. Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investiţii pentru modernizarea infrastructurii turistice şi în consecinţă a creşterii calităţii şi diversităţii serviciilor turistice oferite. . zone de trafic intens etc. interne şi internaţionale. diapozitive. activităţi în domeniul turismului şi are cel puţin 6 luni vechime la data depunerii Cererii de Finanţare. în ţară. realizarea de cataloage. judeţul Prahova poate deveni o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri. publicitate outdoor în ţară (afişaje. .Două sau mai multe ONG-uri. albume.G. Cunoaşterea produselor româneşti prin turism reprezintă un factor principal de promovare internaţională. care oferă posibilitatea practicării întregii game de forme de turism şi pe toată durata anului.Unităţi administrativ-teritoriale (Autorităţi ale administraţiei publice locale). Judeţul Prahova are de promovat un potenţial turistic de o mare diversitate. scrisori personalizate (în cutii poştale. Sunt vizate activităţi menite să facă din Prahova o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri. difuzare clipuri TV.  Activităţi de promovare prin intermediul posturilor de televiziune care realizează emisiuni de turism sau alte emisiuni cu impact în creşterea circulaţiei turistice în România. agroturism şi turism de aventură.  Acţiuni generale de publicitate şi reclamă a destinaţiilor turistice româneşti şi a produselor turistice româneşti: inserţii publicitare în presă. Trebuie sprijinită infrastructura turistică de informare şi promovare şi furnizarea de informaţii turistice către şi de la turişti şi tour operatori vizând dezvoltarea durabilă a produselor turistice şi creşterea utilizării internetului în serviciile de rezervare şi promovare turistică. se dezvoltă şi turismul de afaceri în contextul dezvoltării activităţilor legate de organizarea de congrese. componente „wellness” a turismului balneo-climateric. respectiv asociaţii şi fundaţii constituite în conformitate cu prevederile O. inclusiv filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare în România.  Activităţi de marketing direct. Prin diverse activităţi. precum şi alte tipuri de turism de nişă). Parteneriatele între: - . bannere etc. manifestări cultural – ştiinţifice şi de afaceri. ghiduri turistice.  Organizare de evenimente şi misiuni cu rol în creşterea circulaţiei turistice în România sau cu impact în creşterea notorietăţii României ca destinaţie turistică. ghiduri şi hărţi turistice.Organizaţie non-guvernamentală (ONG). conform statutului. gări.Măsura 3: Dezvoltarea şi consolidarea turismului prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice. panouri. acţiuni şi întâlniri cu caracter diplomatic. pe pieţele ţintă.

000.materiale audio – video. Este de aşteptat ca implementarea unor proiecte durabile de îmbunătăţire a infrastructurii zonelor turistice. cu impact direct asupra creşterii cererii de turism pentru Prahova. a serviciilor de cazare şi agrement şi printr-o promovare susţinută a imaginii judeţului să determine creşterea calitativă.000 lei şi maxim 1.000 lei. casete. CD-uri şi DVD-uri turistice etc. 136 . la standarde europene. Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 170. Investiţiile în turism şi cultură vor permite judeţului să folosească avantajele oferite de potenţialul turistic şi patrimoniul cultural în identificarea şi consolidarea identităţii proprii. ca destinaţie turistică. filme cu specific de turism. a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului.

diversificarea activităţilor economice din zonă şi prin urmare la creşterea PIB. Alegerea ca prioritate de dezvoltare a judeţului Prahova „ Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local” are ca motivaţie faptul că premisele pentru afaceri sunt insuficient dezvoltate. pentru a facilita crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică durabilă. alocarea financiară pentru axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” este de 795. Promovarea şi definitivarea unor programe economice în judeţul Prahova dau garanţia dezvoltării şi consolidării structurilor economiei de piaţă. Acestea au ca scop atragerea investiţiilor pentru valorificarea potenţialului resurselor zonei (materiale şi umane) şi reprezintă un factor vital pentru creşterea atractivităţii judeţului ca locaţie pentru investiţii în activităţi economice şi sociale. ▪ Obiectiv: Înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de afaceri de importanţă judeţeană şi locală. Beneficiind de avantaje competitive. vor conduce la atragerea investitorilor care îşi vor localiza afacerile în aceste zone. la crearea de noi locuri de muncă. parcuri de afaceri şi parcuri logistice) în zonele mai puţin dezvoltate şi aflate în declin economic. neutilizate sau subutilizate până în prezent şi de un potenţial productiv important. POR se concentrează pe zonele afectate de restructurarea industrială. având ca scop atragerea întreprinderilor. Structurile de sprijinire a afacerilor au ca scop dezvoltarea activităţilor economice. pe oferirea de facilităţi pentru dezvoltarea întreprinderilor cu activitate productivă sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea de servicii specializate (consultanţă. Promovarea proiectelor adecvate identificate la nivel local şi dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale. Ele contribuie la crearea de noi locuri de muncă. De asemenea. 137 . prin utilizarea resurselor specifice. Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pe dezvoltarea activităţilor de cercetare şi microproducţie. în special IMM. cu potenţiale posibilităţi de dezvoltare. structurile de sprijinire a afacerilor din judeţul Prahova vor fi dezvoltate în zonele în care există o cerere reală pentru locaţii de afaceri. economia judeţului Prahova prezintă un înalt grad de complexitate.PRIORITATEA 7. POR va sprijini autorităţile locale şi întreprinderile private. au dificultăţi în accesarea fondurilor în special în zonele slab dezvoltate şi în localităţile monoindustriale aflate în declin sever. în special a IMM-urilor productive şi a serviciilor de sprijinire a acestora. Prin Programul Operaţional Regional. IMM-urile. pe dezvoltarea activităţilor de cercetare în vederea dezvoltării de noi modele şi prototipuri. din care 633. mediul de afaceri local a fost consolidat şi IMM-urile au fost încurajate să desfăşoare activităţi economice în beneficiul comunităţilor locale. care asigură o serie de facilităţi şi/sau spaţii pentru desfăşurarea unor activităţi economice de producţie/prestare servicii. Structura poate fi localizată atât în mediul urban cât şi în mediul rural. reabilitarea siturilor (prin suprafeţele de teren reabilitate) va constitui un factor economic important pentru dezvoltarea locală/regională. cu potenţial de dezvoltare. la modernizarea sectoarelor productive locale şi la consolidarea mediului de afaceri. Parcurile industriale înfiinţate în judeţul Prahova (rol important în dezvoltarea economică regională şi locală) au avut un impact pozitiv atât asupra dezvoltării economice la nivel local cât şi asupra creării de noi locuri de muncă.23 milioane €uro co-finanţare naţională. oferind condiţii adecvate pentru localizarea întreprinderilor. şi un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional şi local. În consecinţă. pentru a crea şi/sau dezvolta structuri de afaceri operaţionale locale şi regionale. în special microîntreprinderile. Măsura 1: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă structuri clar delimitate. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri judeţean şi local Pornind de la baza materială existentă.65 milioane €uro.42 milioane €uro din FEDR şi 162. reabilitarea siturilor industriale şi sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale judeţene şi locale. asistenţă la începutul activităţii respectivelor afaceri). care vor contribui la crearea de noi locuri de muncă şi utilizarea forţei de muncă disponibilă în zonă.

precum şi logistica. Urlaţi. Vor fi sprijinite autorităţile locale să reabiliteze siturile industriale pentru a le reda activităţilor economice şi sociale. Societăţi comerciale/cooperative. unităţi de furnizare a energiei şi a gazului. - Pentru consolidarea mediului de afaceri Consiliul Judeţean Prahova are ca obiectiv atragerea de investitori şi crearea de locuri de muncă durabile atât în cadrul parcurilor industriale existente cât şi în noile structuri amplasate în zonele în care există o cerere reală pentru locaţii de afaceri.  Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor construite/ modernizate/ extinse. inclusiv cablarea clădirii. Gorgota. Olari. Lipăneşti. Includerea acestei activităţi în POR pentru a fi finanţată din FEDR este susţinută prin toate analizele economice şi sociale la nivel regional şi este prevăzută în Planul de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) este cuprinsă între 1.Scopul principal constă în atragerea IMM-urilor inovative.000 lei. revigorarea şi dezvoltarea economiilor locale şi regionale. echipamentele. şi altele. cu precădere IMM-uri. Intervenţiile au ca scop atragerea investiţiilor. sistem de canalizare. deoarece. Ţinte: ‼ ‼ ‼ Construirea/extinderea/modernizarea spaţiilor care vor fi utilizate de operatorii economici în cadrul parcurilor industriale ca structuri de sprijinire a afacerilor.50 mil. conectare la reţele broadband. Dezvoltarea activităţii Parcurilor Industriale în noi locaţii: Băicoi. utilităţile şi spaţiul necesar pentru desfăşurarea activităţilor economice. APL) din mediul urban sau rural. prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. unele nu funcţionează la capacitate maximă şi necesită asistenţă pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite IMM-urilor.700. Numărul structurilor de sprijinire a afacerilor trebuie amplificat. Identificarea posibilităţilor de extindere a Parcului Industrial Plopeni prin reconversia unor hale construite şi a utilităţilor aferente care aparţin UM Plopeni. Camera de comerţ şi industrie (CCI). Ciorani. Măsura 2: Reabilitarea siturilor industriale poluate neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi O atenţie deosebită este acordată. care vor desfăşura sau beneficia de activităţi de cercetare şi se vor dezvolta şi crea noi locaţii.  Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor: staţii de tratare a apei.2 „Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi ” pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia este de 33.000. pentru structurile de sprijinire a afacerilor. reabilitării siturilor industriale poluate şi neutilizate. Solicitanţi eligibili: Unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraţiei publice locale. Mizil. Şotrile. €uro. 138 .000 şi 85. Unităţi administrativ-teritoriale (APL) în parteneriat. pentru domeniul de intervenţie 4.  Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor şi a drumurilor de acces. Alocarea financiară orientativă a POR 2007-2013. Cocorăştii Colţ. care vor fi utilizate de operatori economici. Măgurele. Asociaţii care reprezintă mediul de afaceri (AS). Activităţile eligibile în cadrul proiectului sunt:  Construirea/modernizarea/extinderea de clădiri şi anexe aferente. echipamente şi utilităţi. pentru activităţi de producţie şi/sau prestare servicii.

Reabilitarea siturilor industriale are ca scop revigorarea zonelor respective. pentru activităţi de producţie şi/sau servicii. promovarea ocupării forţei de muncă şi a măsurilor de instruire. APL) din mediul urban sau rural. Proiectul trebuie să fie implementat în 2 faze: Faza A) Reabilitarea sitului poluat Faza B) Pregătirea sitului reabilitat pentru noi activităţi Activităţile eligibile în cadrul fiecărei faze sunt: Faza A) Reabilitarea sitului poluat . Faza B) Pregătirea sitului reabilitat pentru noi activităţi .000 şi 85. oferind investitorilor o imagine negativă. Trebuie menţionată aici condiţia esenţială pe care trebuie să o îndeplinească solicitantul.Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor: staţii de tratare a apei. . introducerea acestora în circuitul economic. Comunele (Consilii locale comunale) Unităţi administrativ-teritoriale (APL) în parteneriat (APL din mediul urban sau rural). în apropierea reţelelor de transport şi a oraşelor (servicii şi alte facilităţi) şi deţin reţele de utilităţi nefolosite (apă.  Din acest punct de vedere zona cea mai critică din judeţul Prahova este Valea Călugărească pentru care este imperios necesară cooperarea mai multor instituţii care să conducă în final la asanarea actualei “pete negre” şi redarea terenului pentru activităţi economice nepoluante. modernizarea lor încât să devină atractive pentru investitori. faunei.Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor construite/ modernizate/extinse. unităţi de furnizare a energiei şi a gazului. şi din punct de vedere social. inclusiv cablarea clădirii. Reabilitarea siturilor industriale va avea un impact pozitiv asupra mediului. În acest sens.Construirea/modernizarea/extinderea clădirilor şi anexelor aferente. prin curăţarea zonelor poluate. care vor fi utilizate de operatorii economici. vor fi consideraţi solicitanţi eligibili: Judeţele (Consilii Judeţene).Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces.Reabilitarea acestor areale industriale este necesară pentru îmbunătăţirea mediului înconjurător oferind condiţii mai bune pentru investiţii noi datorită infrastructurii existente. etc) care pot fi reabilitate. 139 . îmbunătăţite şi dezvoltate.Decontaminarea terenurilor siturilor industriale poluate. Acestea sunt situate.Demolarea clădirilor şi planarea terenului.000.700. conectare la reţele broadband. Solicitant eligibil: Unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraţiei publice locale. POR încurajează reutilizarea siturilor industriale reabilitate pentru a menţine calitatea solului nepoluat şi a preveni impactul negativ al siturilor industriale asupra sănătăţii umane. sisteme de canalizare. şi nu total reînnoită. adecvate pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi înfiinţarea de noi structuri pentru sprijinirea afacerilor.000 lei. inclusiv preluarea şi depozitarea substanţelor toxice şi periculoase şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor. Municipiile (Consilii locale municipale). Oraşele (Consilii locale orăşeneşti). economiei. care trebuie doar îmbunătăţită. florei şi mediului înconjurător. Reabilitarea acestor situri va avea ca rezultat curăţarea mediului înconjurător şi va favoriza economiile locale prin crearea condiţiilor pentru noi investiţii pentru desfăşurarea de noi activităţi productive. şi anume. prin corelarea proiectelor pentru revitalizarea zonelor nefolosite şi poluate. gaz. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate rezultate în urma închiderii uneia sau mai multor întreprinderi din cadrul platformelor industriale sau siturilor poluate reprezintă o problemă fundamentală din cauza necunoaşterii poluatorului. . inclusiv ambalarea şi transportul deşeurilor. Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) este cuprinsă între 1. deţinerea în patrimoniul public a terenului care face obiectul proiectului de decontaminare-reconstrucţie. . sistem de canalizare. prin încurajarea investitorilor de a se localiza în zonele respective datorită costurilor reduse pentru dezvoltare. Siturile industriale în care nu se mai desfăşoară activităţi economice sunt prezente şi în judeţul Prahova. .

1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ . prima axă având trei domenii majore de intervenţie. care includ şi schimbări în ceea ce priveşte competenţele şi pregătirea funcţionarilor publici de la toate nivelurile. 1.PRIORITATEA 8. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. introducerea tehnologiei informaţiei şi a elementelor de reformă a funcţiei publice. iar cea de-a doua furnizarea serviciilor publice. .081 €uro. funcţionari publici de conducere. precum şi sprijinirea eforturilor de modernizare a administraţiei publice româneşti. PO DCA beneficiază de o sumă totală de 246. Fondul Social European (FSE). susţine o gamă largă de investiţii în dezvoltarea şi formarea resurselor umane. prima tratând Axe prioritare ale PODCA: managementul ciclului de politici publice.Grupuri ţintă: autorităţi ale administraţiei centrale şi locale. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) este finanţat din Fondul Social European şi vizează dezvoltarea capacităţii administrative. reglementat prin Regulamentul nr. ▪ ▪ Obiective specifice: Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici publice în administraţia publică.014. Domeniile de intervenţie pentru Axa 1: 1. monitorizarea şi evaluarea performanţelor din administraţia centrală şi locală. există şi o a treia axă prioritară. două domenii majore de intervenţie.002.Grupuri ţintă: instituţii şi/sau personal implicat în raportarea. care prevede asigurarea asistenţei tehnice pentru buna desfăşurare a managementului Programului Operational Dezvoltarea Capacităţii Administrative. ministerele şi structurile lor deconcentrate-descentralizate.Grupuri ţintă: ministere şi autorităţi ale administraţiei publice locale.011. Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti. „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice” „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. Creşterea responsabilizării administraţiei publice . Dezvoltarea resurselor umane În ultimii ani au avut loc schimbări semnificative în structurile administraţiei. iar cea de a doua axă. Aceste schimbări au necesitat revizuiri structurale pentru ca organizarea administraţiei publice să fie adecvată.622 €uro reprezintă contribuţia Uniunii Europene şi 38. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative va contribui la managementul formulării de politici publice şi al furnizării de servicii publice. în cadrul politicii de coeziune. 1.3. O consecinţă a implementării strategiei de descentralizare este nevoia de reorganizare structurală. care pot fi transpuse în realitate prin mai multe tipuri de operaţiuni orientative. sub obiectivele convergenţă şi competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă şi în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă. de mai mică întindere. cu accentul pus pe procesul de descentralizare. mai ales în ceea ce priveşte crearea de noi funcţii şi structuri. din care 208.2. Aceste două obiective specifice se regăsesc în cele două axe prioritare tematice. Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale. şi organismele lor subordonate (instituţii şi personalul lor). cu accentul pus pe procesul de descentralizare” Fiecare din cele două axe prioritare este organizată pe domenii de intervenţie.459 €uro este contribuţia statului român. Pe lângă aceste două axe prioritare tematice. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European este instrumentul financiar care. 140 .

În consecinţă. pe creşterea motivării individuale şi a responsabilităţii. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice Eficacitatea administraţiei publice se axează pe îmbunătăţirea structurii organizatorice. Nevoia de a moderniza prevederile pentru elaborarea de politici publice a fost recunoscută de administraţia judeţeană prahoveană prin conturarea unor strategii şi planuri. Intervenţiile includ atât îmbunătăţiri de structură şi proces. metodologii. Îmbunătăţirile recente ale cadrului instituţional şi legislativ al funcţiei publice reprezintă o oportunitate pentru a dezvolta o cultură de management mai puternică în administraţia publică. diagnoza spaţiului (cercetare documentară-bază de date. Grupurile ţintă sunt reprezentate atât de administraţia centrală.  Elaborarea de noi strategii de dezvoltare locală. În domeniul planificării strategice există progrese. analiza şi prelucrarea datelor pentru elaborarea situaţiei actuale. PO DCA îşi propune să contribuie la reforma formulării politicilor publice care se află deja în desfăşurare.  Identificarea posibilităţilor de acţiune. consultări. creşterea eficacităţii structurilor organizaţionale printr-o mai bună planificare şi consolidare a cadrului de responsabilizare. Datorită accentului care se pune pe calitatea şi frecvenţa fundamentării iniţiativelor de politici publice.Domeniile de intervenţie pentru Axa 2: 2. acţiuni participative). de a realiza o mai bună reglementare şi planificare strategică. anchete. capacitatea de a scrie propuneri de politici publice clare şi propuneri legislative este considerată a fi primul pas în îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ. Proiectele se vor contura pe următoarele activităţi eligibile:  Colectarea informaţiilor. etc). Se vor urmări şi aspecte legate de planificarea strategică vizând îmbunătăţirea coerenţei politicilor la nivel instituţional şi a reformelor privind managementul cheltuielilor publice prin alocarea fondurilor bugetare pe bază de performanţă (bugetare pe programe). Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor 2.  Dezvoltarea unei strategii pe obiectivele strategice de dezvoltare şi operaţionale. bazate pe analize îmbunătăţite ale informaţiilor.  Revizuirea/actualizarea de strategii de dezvoltare locală. sprijinind reforme structurale ale sistemului de luare a deciziilor (proceduri.2. funcţii. Măsura 1: Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ Măsura abordează în principal aspecte orizontale în domeniile sistemului de luare a deciziilor. evaluări.  Stabilirea obiectivelor şi a criteriilor de dezvoltare. Rezultatele aşteptate vor duce la o structură instituţională mai puternică în ceea ce priveşte elaborarea de politici publice. Strategii de dezvoltare locală ▪ Obiectiv specific: Dezvoltarea capacităţii de formulare a politicilor publice. precum şi dezvoltarea parteneriatelor interinstituţionale. cât şi componenta de bugetare pe programe a planurilor strategice care vizează stabilirea unei legături clare între politici şi elaborarea bugetului.1. 141 . FSE sprijină dezvoltarea abilităţilor în formularea de politici publice şi în planificare strategică drept punct de plecare pentru mai bune opţiuni de politici publice. Această capacitate îmbunătăţită se va reflecta în calitatea deciziilor luate. productivitatea şi competitivitatea mediului de afaceri vor fi îmbunătăţite în mod considerabil. dar acest lucru depinde şi de investiţiile considerabile în dezvoltarea competenţelor personalului implicat în furnizarea de servicii şi în managementul instituţiilor publice. grupuri de lucru. cât şi investiţii semnificative în capitalul uman prin training. cât şi de cea locală. structură care va duce la o mai mare calitate a iniţiativelor de politici publice. vizând creşterea calităţii deciziilor în administraţia publică prin dezvoltarea mecanismelor de fundamentare a iniţiativelor de politici publice. este nevoie de asistenţă financiară pentru a implementa atât componenta de management. Prin reducerea costurilor administrative impuse de legislaţie.

Raportarea performanţelor vizează îmbunătăţirea conţinutului rapoartelor (financiare şi nonfinanciare) prin instruirea funcţionarilor publici implicaţi în colectarea şi analiza informaţiilor în ceea ce priveşte activitatea şi pregătirea de rapoarte. Aceste intervenţii sunt considerate relevante pentru a fi sprijinite prin FSE deoarece există nevoia unor schimbări culturale şi comportamentale la nivelurile de management din administraţia locală.  Studii/cercetări. Îmbunătăţirile recente ale cadrului instituţional şi legislativ al funcţiei publice reprezintă o oportunitate pentru a dezvolta o cultură de management mai puternică în administraţia publică. care să ducă la o mai bună reglementare. metode. Problemele avute în vedere se referă la slaba capacitate de management din instituţiile publice. testarea. vizite de studiu. studii şi instruire pentru elaborarea. implementarea şi/sau dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate nivelurile. Introducerea evaluării de programe şi politici. capacitate de training insuficientă. precum şi o mai mare responsabilizare faţă de rezultatele obţinute şi faţă de contribuţia la fixarea de obiective pentru ciclurile viitoare de politici publice. standarde. ▪ Sunt sprijinite raportarea performanţelor şi dezvoltarea unei culturi de monitorizare şi evaluare de programe. inclusiv instruire pentru consiliile inter-ministeriale precum şi dezvoltarea şi furnizarea programelor de formare şi de perfecţionare formatori. consultanţă şi instruire în domeniul planificării strategice pe termen mediu şi lung şi al bugetării pe programe. Acest fapt va îmbunătăţi transparenţa prin furnizarea către publicul larg a unor informaţii de mai bună calitate asupra activităţii administraţiei publice. revizuirea. ▪ de structură şi proces care contribuie la eficacitatea Se pune accentul pe sprijinirea activităţilor de reorganizare.  Elemente de informare şi comunicare. precum şi instruirea funcţionarilor publici de conducere care iau decizii pe baza conţinutului rapoartelor de activitate. Consultanţă.  Consultanţă.  Dezvoltarea şi furnizarea programelor de instruire (inclusiv realizare de curricula şi materiale didactice) în domeniul planificării strategice pentru personalul de conducere din administraţia publică şi locală. Măsura 2: Creşterea responsabilizării administraţiei publice Obiectiv specific: Îmbunătăţirea capacităţii în ceea ce priveşte responsabilizarea administraţiei publice. precum şi slaba capacitate de a pune în practică noile metodologii sau de a respecta cadrul legislativ nou stabilit. pe dezvoltarea practicilor de management al resurselor umane şi pe consolidarea unei capacităţi susţinute de training pentru administraţia publică. studii şi instruire pentru elaborarea.  Dezvoltarea şi furnizarea programelor de instruire (inclusiv realizare de curricula şi materiale didactice) pentru specialiştii implicaţi în procesul de formulare a strategiilor de dezvoltare locală. bazată pe evaluarea eficacităţii şi impactului. proceduri şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate către politici publice. niveluri scăzute de eficienţă administrativă.  Schimbul de bune practici. Măsura 3: Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale. Obiectiv specific: Sprijinirea îmbunătăţirilor organizaţională. politicilor publice şi implementării parteneriatelor. organizarea de seminarii. dezvoltarea şi/sau implementarea unui set de instrumente. acordarea de premii în domeniul planificării strategice. conferinţe. O investiţie în capacitatea administrativă la acest nivel este considerată foarte importantă pentru a dezvolta calităţile de leadership şi de management în administraţia publică. Sprijinul acordat capacităţii de training este legat în mod direct de 142 . actualizarea. dar acest lucru depinde şi de investiţiile considerabile în dezvoltarea competenţelor personalului implicat în furnizarea de servicii şi în managementul instituţiilor publice. are ca scop creşterea calităţii analizei rezultatelor intervenţiilor de politici publice. Indicatorii de rezultat caută să ridice standardele generale de cunoştinţe şi expertiză la nivelul funcţionarilor publici de conducere.

Din perspectiva obiectivului general şi a obiectivelor specifice ale proiectului studenţii (grupul ţintă) vor avea posibilitatea de a-şi pune în valoare pe piaţa muncii interne şi europene. ‼ Revizuire de structuri şi implementare de instrumente moderne Grupuri ţintă: autorităţile administraţiei publice locale şi organismele lor subordonate (instituţii şi personalul acestora). cum ar fi achiziţiile publice.  Vizite de studiu/Schimburi de experienţă cu instituţii similare. Ţinând cont de faptul că există o nevoie reală de consolidare a capacităţii de instruire pentru administraţia publică.  În raport cu grupul ţintă. a iniţiativelor comunitare şi a programelor de cooperare pentru dezvoltarea Comunităţii Europene.  Formarea profesorilor în cicluri scurte. instituţionalizat în cadrul unei universităţi publice şi acreditat. care le vor permite să răspundă noilor exigenţe şi necesităţi exprimate de către reprezentanţii sectorului public.  Consultanţă şi studii pentru realizarea de analize/diagnoze instituţionale şi implementarea propunerilor rezultate. în momentul de faţă nu există un profil de studii superioare în domeniul managementului programelor comunitare. Proiectul îşi propune să dezvolte un modul de pregătire în managementul proiectelor. al celui privat şi ai societăţii civile. proiectul îşi propune să formeze o serie de profesionişti în măsură să se afirme pe piaţa muncii ca lideri în monitorizarea.  Reuniuni de coordonare între partenerii din contract. În special. seminarii. dezvoltarea de proiecte. limbi străine. Este în elaborare proiectul „Module de pregătire în managementul de proiect” realizat în parteneriat cu Universitatea Petrol–Gaze din Ploieşti şi promovat în calitate de solicitant eligibil de către Universitate. 143 . care să fie oferit sub forma unui pachet de curs către un grup ţintă format din aproximativ 250 funcţionari publici din administraţia locală a judeţului Prahova. Ţintele abordate în perioada următoare vor viza: ‼ Participarea în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior la programe postuniversitare de dezvoltare managerială a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică Activităţi eligibile:  Consultanţă şi studii pentru elaborarea. licitarea şi managementul proiectelor.  Elemente de informare şi comunicare. o diplomă şi o calificare importante. licitarea şi managementul proiectelor etc. constituirea bazei de documentare. actualizarea. iar îmbunătăţirea cunoştinţelor de managementul proiectelor este esenţială pentru creşterea capacităţii administraţiei de a accesa fonduri şi implementa proiecte finanţate din fondurile europene.  Selecţia de participanţi. necesitatea de a găsi soluţii legate de structură şi capacitate pentru a răspunde deficitului de training din administraţia publică este o prioritate de prim rang.  Crearea de cursuri (curricula).obiectivele FSE. Activităţi eligibile:  Dezvoltarea şi furnizarea programelor de instruire (inclusiv realizare de curricula şi materiale didactice) în domenii relevante pentru administraţia publică. Acest lucru este accentuat de standardele înalte de instruire prevăzute pentru continuarea reformelor managementului public. etc. revizuirea. În România.  Editarea de cursuri. ‼ Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice.  Schimbul de bune practici. acest proiect se poate dovedi benefic pe termen lung. dezvoltarea de proiecte. ECDL. planificarea şi gestionarea fondurilor structurale. testarea şi/sau implementarea unor programe universitare şi postuniversitare de dezvoltare managerială a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică. ECDL. limbi străine.

revizuirea. Tranzacţii electronice complete. 3. studii şi instruire pentru elaborarea. Cel de-al cincilea nivel de sofisticare introduce 2 noi concepte: a. Solicitanţi eligibili: Autorităţi ale administraţiei publice locale şi unităţile administrativ. Interacţiune unidirecţională: existenţa formularelor online pentru a fi descărcate. revizuirea. Instituţii publice ce funcţionează la nivel local. instrumente si proceduri necesare pentru crearea de noi structuri şi pentru implementarea unor instrumente moderne de management. Exemple de proactivitate: atenţionarea utilizatorilor asupra unor măsuri pe care aceştia trebuie să le ia. studii şi instruire pentru realizarea de analize/diagnoze instituţionale şi implementarea propunerilor rezultate. instrumente şi proceduri necesare pentru dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia publică.  Stagii de practică pentru dezvoltarea capacităţilor viitorilor angajaţi din administraţia publică în vederea creşterii eficienţei organizaţionale (inclusiv dezvoltarea activităţilor de mentorat). 144 - . Ideea de livrare pro-activă a serviciilor. Operaţiunea 1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband. Domeniul Major de Intervenţie 2 .  Consultanţă. Asociaţii de dezvoltare intercomunitară. acolo unde este necesar”. Biblioteci de drept public cu personalitate juridică. Ideea de livrare automată a serviciului: autorităţile publice efectuează în mod automat anumite servicii ce reprezintă drepturi sociale sau economice ale cetăţenilor/mediului de afaceri. ▪ ▪ Obiective principale: Furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni/mediul de afaceri/administraţie publică. inclusiv livrarea şi/sau plată. în sensul că administraţia realizează acţiuni în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor furnizate şi a atitudinii faţă de utilizator. Instituţii publice ce funcţionează la nivel central. 5.Activităţi eligibile:  Consultanţă. 4. Interacţiune bi-direcţională: posibilitatea de a transmite online formulare completate.  Schimbul de bune practici şi aplicarea pe scară largă a acestora. Parteneriate între autorităţi publice centrale sau/şi instituţii publice ce funcţionează la nivel central.„Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”. Proiectele trebuie să conducă la furnizarea a cel puţin un serviciu public către cetăţeni/mediul de afaceri/administraţie publică la un nivel de sofisticare de minimum 3. organizarea de seminarii. actualizarea.  Studii şi instruire pentru implementarea unor sisteme de măsurare a performanţelor organizaţionale (indicatori de performanţă). Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public. testarea şi/sau implementarea de metodologii. vizite de studiu. studii şi instruire pentru elaborarea. b.teritoriale. utilizând mijloace specifice TIC. testarea şi/sau implementarea de metodologii. conferinţe pentru dezvoltarea capacităţilor angajaţilor din administraţia publică de creştere a eficienţei organizaţionale. Eficientizarea activitaţilor interne ale instituţiei publice care contribuie la furnizarea respectivului serviciu.  Consultanţă. fără ca acesta să solicite acest lucru.reflectă gradul în care serviciile disponibile online răspund necesităţilor utilizatorilor. Cele 5 niveluri de sofisticare posibile sunt: Postarea informaţiilor on-line. pre-completarea unor câmpuri ale formularelor cu date deja existente în bazele de date ale administraţiei. 2. Măsura 4: Utilizarea Tehnologiei Informaţiei Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 (POS CCE). actualizarea. 1. Autorităţile administraţiei publice centrale. Personalizarea şi pro-activitatea .

Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public. - Activităţi eligibile:  Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului. proiectare. reducerea riscului de apariţie a unor erori materiale datorate tehnoredactării multiple. 145 . De asemenea. eficientizarea activităţilor interne ale instituţiei publice care contribuie la furnizarea respectivului serviciu utilizând mijloace specifice TIC. Solicitanţi eligibili: Autorităţi ale administraţiei publice locale (A.P. costurile de deplasare la sediul Consiliului Judeţean. va creşte simţitor gradul de securitate asigurat documentelor. acolo unde este necesar” Proiectele finanţate în cadrul acestei operaţiuni trebuie să conducă la interoperabilitatea de sisteme electronice ale instituţiilor publice.D. Această operaţiune are două obiective principale ce trebuie îndeplinite simultan: furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni/mediul de afaceri/administraţie publică. Domeniul Major de Intervenţie 2 . posibilitatea de a relaţiona rapid informaţiile conţinute în baza de date cu cele aflate în dosar se va reflecta în creşterea consistenţei şi coerenţei datelor despre contribuabil.Posibilitatea tehnologică de integrare cu alte aplicaţii din Consiliul Judeţean.Dezvoltarea unui sistem integrat.„Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”. . definite în baza Legii administraţiei publice locale nr. Autorităţile administraţiei publice sunt eligibile pentru realizarea de proiecte finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 (POS CCE). precum şi cu sisteme ale altor instituţii ale administraţiei locale (sau centrale). . scalabilitate.Sistem de tip „enterprise”. disponibilitate ridicată. Autorităţi ale administraţiei publice centrale.  Achizitionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a tuturor soluţiilor software şi integrarea aplicaţiilor folosite (pentru proiectele integrate) respectând etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerinţelor. servere de aplicaţii (middleware). Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A. Implementarea proiectului va elimina consumul excesiv de timp necesar transferului documentelor între instituţie şi cetăţean. 215/2001. 215/2001. aplicaţii portal. . Instituţii publice ce funcţionează la nivel central.Tehnologie de ultimă oră: baze de date relaţionale. cu modificările şi completările ulterioare.  Conectarea la infrastructura broadband (acolo unde nu există şi este necesară pentru implementarea proiectului).). implementare şi testare. de tehnoredactare şi multiplicare ale aceluiaşi document. Consiliul judeţean a pregătit proiectul: „Sistem integrat de urbanism pentru gestionarea relaţiei cu cetăţenii” Este necesară implementarea unui sistem informatic integrat pentru gestionarea relaţiei cu cetăţenii care să înlocuiască aplicaţiile existente cu un sistem nou. inclusiv asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice. cu modificările şi completările ulterioare. Instituţii publice ce funcţionează la nivel local. costurile de curierat. Se va finanţa interconectarea acelor sisteme electronice care sunt funcţionale la momentul depunerii proiectului. . Prin intermediul acestei investiţii se vor rezolva o mare parte din problemele evidenţiate în activitatea curentă a instituţiei şi îmbunătăţirea relaţiei cu cetăţenii.) şi unităţile administrativ teritoriale.I. securitate configurabilă. şi nu în ultimul rând. sunt prevăzute în Legea administraţiei publice locale nr. care acoperă complet toate ariile de activitate ale direcţiei de urbanism.L. Parteneriate între autorităţi publice centrale sau/şi instituţii publice ce funcţionează la nivel central. Operaţiunea 2 „Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice şi asigurarea conexiunii la broadband.Posibilitatea de a oferi un număr nelimitat de servicii electronice. Biblioteci de drept public cu personalitate juridică. cu aplicaţii unitare. bazat pe o tehnologie corespunzătoare nivelului de servicii pe care Consiliul Judeţean Prahova îşi propune să le ofere.  Achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţele software necesare pentru realizarea proiectului. Noul sistem informatic va avea următoarele avantaje tehnologice: .

pot primi finanţare prin POS CCE proiectele depuse pe Axa III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public” Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice” Operaţiunea 3 „Susţinerea implementării de aplicaţii de E-Educaţie şi asigurarea conexiunii la broadband. proiectare. Proiectele finanţate în cadrul acestei operaţiuni trebuie să conducă la furnizarea unor soluţii de învăţământ prin mijloace electronice. Instituţii de învăţământ superior de drept public acreditate.  Realizarea unui website/portal. definite în baza Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.  Conectarea la infrastructura broadband (acolo unde nu există şi este necesară pentru implementarea proiectului).P. Activităţi eligibile:  Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului. achiziţionarea domeniului pentru acest website. Autorităţile administraţiei publice centrale.  Auditarea parţială şi finală a proiectului.  Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va asigura mentenanţa.D. Instituţii publice ce funcţionează la nivel central . Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi plată electronică. achiziţionarea domeniului pentru acest website. cu modificările şi completările ulterioare. Instituţii publice ce funcţionează la nivel local.  Configurarea şi implementarea bazelor de date. 215/2001.  Auditarea parţială şi finală a proiectului.  Dezvoltarea conţinutului iniţial necesar pentru implementarea proiectului.  Informare şi publicitate pentru proiect.) şi unităţile administrativ teritoriale. migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente. migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente. inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei. Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A.  Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi plată electronică.) cum sunt prevăzute în Legea administraţiei publice locale nr. implementare şi testare.  Dezvoltarea conţinutului iniţial necesar pentru implementarea proiectului. disponibile on-line.  Achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţele software necesare pentru realizarea proiectului.  Construirea reţelei LAN necesară pentru implementarea proiectului (în interiorul clădirii/clădirilor unde se implementează proiectul). acolo unde este necesar”. cu modificările şi completările ulterioare.  Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi care va asigura mentenanţa.  Realizarea unui website/portal. Biblioteci de drept public cu personalitate juridică . 146 . inclusiv asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice.  Achizitionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a tuturor soluţiilor software şi integrarea aplicaţiilor folosite (pentru proiectele integrate) respectând etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerinţelor. inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei. Solicitanţi eligibili: Autorităţi ale administraţiei publice locale (A.  Informare şi publicitate pentru proiect.L. De asemenea.  Configurarea şi implementarea bazelor de date. Parteneriate între autorităţi publice centrale sau/şi instituţii publice ce funcţionează la nivel central.  Construirea reţelei LAN necesară pentru implementarea proiectului (în interiorul clădirii/clădirilor unde se implementează proiectul).I.

mai ales instrumente bazate pe tehnologia informaţiei. Multe din instrumentele şi practicile simplificării administrative folosite sunt sprijinite de măsuri de îmbunătăţire a transparenţei şi de responsabilizare. 147 . Indicatorii de rezultat anticipează introducerea standardelor de cost şi calitate şi a unui mecanism de evaluare a performanţelor în ceea ce priveşte furnizarea de servicii.Măsura 5: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor PO DCA identifică domeniile prioritare pentru implementarea strategiilor de descentralizare şi pentru implementarea reformelor necesare: învăţământ. Domeniul major de intervenţie din PO DCA „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. Îmbunătăţirea reglementărilor administrative din punctul de vedere al raportului costeficienţă. intervenţii privind calitatea şi costul serviciilor publice pentru a îmbunătăţi promptitudinea furnizării acestora. Acest domeniu major va sprijini atât activităţi de instruire şi asistenţă tehnică pentru iniţiativele locale de simplificare administrativă. elemente cheie în îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice. Necesitatea acestor intervenţii derivă din: abordarea complexităţii proceselor şi reglementărilor din perspectiva cetăţenilor şi a mediului de afaceri. În mod special. caracteristic unei societăţi democratice moderne. Pentru toate măsurile care se regăsesc în Prioritatea 8: Dezvoltarea resurselor umane administraţia publică judeţeană şi administraţia publică de la nivelul fiecărei localităţi dispun de posibilităţi multiple pentru a iniţia şi promova proiecte care să sporească eficienţa în relaţia cu cetăţenii şi să preia cu succes noile competenţe în procesul de descentralizare administrativă. Această axă pune accent pe mecanismele sectoriale de implementare a politicilor şi de furnizare a serviciilor publice prin descentralizarea fiscală şi administrativă din administraţia centrală spre cea locală şi pe îmbunătăţirea calităţii. monitorizarea şi reducerea timpului de furnizare a serviciilor (cu o reducere corespunzătoare a costurilor). cu accentul pus pe procesul de descentralizare”. în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative. iniţiative de simplificare administrativă. promptitudinii şi evaluării serviciilor publice. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice ▪ ▪ ▪ Obiective specifice: Îmbunătăţirea furnizării de servicii publice. Atât serviciile centralizate cât şi cele descentralizate vor beneficia de axa prioritară 2 a PO DCA. consolidarea capacităţii administrative în ceea ce priveşte managementul calităţii. sănătate şi asistenţă socială. cât şi analize de cost şi creştere a promptitudinii în furnizarea serviciilor publice. Furnizarea serviciilor trebuie să se bazeze pe standarde şi obiective măsurabile în raport cu performanţa reală. este nevoie de îmbunătăţirea şi dezvoltarea de noi instrumente. Îmbunătăţirea serviciilor furnizate către cetăţean. Acest lucru se va realiza printr-o combinaţie de training. dar cu accent pe sprijinirea priorităţilor sectoriale de descentralizare. promptitudinea şi evaluarea serviciilor. se concentrează pe calitatea furnizării serviciilor publice. Politica îmbunătăţirii serviciilor pentru cetăţeni se aplică tuturor agenţiilor guvernamentale de la nivel central şi local. introducerea unui sistem de calitate care să includă obiective măsurabile şi standarde de comparare pentru serviciile destinate cetăţenilor. cu accentul pus pe procesul de descentralizare. dar nu exclude posibilitatea ca alte sectoare să fie sprijinite prin axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice.

168 464.078 108.517 467.053 2.159 din care: Cote şi sume defalcate din 86.855 BUGETUL PROPRIU AL CONSILIULUI JUDEŢEAN PRAHOVA TOTAL VENITURI 253.337 367.982 291.910 BUGETUL JUDEŢULUI PRAHOVA 1.748 483.594 2.018.667 50.821 105.150.172 141.696 362.512.273 240.824 475.686 111.698 148 . este redată în tabelele de mai jos: mii lei DENUMIREA IN D I C A T O R I L O R TOTAL VENITURI Realizat 2007 Program 2008 Propuneri 2009 Estimări 2010 Estimări 2011 Estimări 2012 2.153.152 126.250.432 362. în structura veniturilor şi a cheltuielilor din sfera de activităţi finanţate în anul 2007. VIII.487 108.539 1.942 impozitul pe venit 2.857 1.278 1.925.777 112.Venituri curente-total.736 101. PROIECŢIA BUGETULUI În conformitate cu metodologia specifică a Ministerului Economiei şi Finanţelor s-a realizat o proiecţie a bugetului total al judeţului şi a bugetului propriu pentru perioada 2008-2012.CAP.Subvenţii 54.891 371. Proiecţia elaborată pe ani. 199.981 159.

467 66. Cheltuieli socialculturale-total.129 BUGETUL PROPRIU AL CONSILIULUI JUDEŢEAN PRAHOVA Diferenţele sunt mai evidente la bugetul propriu unde accentul cade pe creşterea ponderii cheltuielilor pentru activitatea de asistenţă socială (protecţia copilului).555 1.912 128.741 22.346 251.277 33.300 237.315 158. 149 .427 257. Apărare. din care: -Cultură. locuinţe.001 Propuneri 2009 464.857 64.412 24.828 182.435 14.678 1.879 101.848 Estimări 2012 483.168 44.322 23.953 Program 2008 291.604 782 140.151 1.824 60.517 20.156 25.891 68. Acţiuni economice Realizat 2007 245.840 193.111 130.828 33. ponderi ridicate având de asemenea cheltuielile cu întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi cele cu funcţionarea instituţiilor de cultură. Servicii publice generale 2.941 25.208 19.149 20.434 58.548 127.517 64. ordine publică şi siguranţă naţională 3.980 26. Servicii şi dezvoltare publică.359 23. recreere şi religie -Asigurări şi asistenţă socială 4. mediu şi ape 5.388 253.mii lei DENUMIREA IN D I C A T O R I L O R TOTAL CHELTUIELI 1.448 187.270 Estimări 2011 475.623 123.266 107.579 Estimări 2010 467.236 2.648 175.390 1.

întreţinere. . apă-canalizare-epurare. administraţie publică. În procesul de implementare a acestora. hrană. . sunt prevăzute sume importante pentru servicii şi dezvoltarea publică.36 2012 172. Fezabilitatea programului este condiţionată pe două planuri mari în “montajul financiar”: a) gestionarea unei componente de buget pentru cheltuielile curente. fapt ce conduce la întârzierea punerii lor în funcţiune şi la creşterea nejustificată a costurilor.promovarea parteneriatelor între Consiliul Judeţean şi consiliile locale pentru realizarea unor lucrări de anvergură.26 190. activităţi social-culturale. cu participare financiară proporţională. sumă care acoperă. etc. igiena locurilor publice. drumuri. respectiv cca. bugetele anuale ale administraţiei judeţene vor cuprinde la capitolul Cheltuieli alocări corespunzătoare cotelor de cofinanţare pentru toate proiectele finanţate din fonduri europene. locuinţe cu gaze naturale. b) alocarea anuală a fondurilor necesare infrastructurii şi lucrărilor publice – cheltuieli de capital – care prin natura şi funcţiile lor aduc un aport însemnat la îmbunătăţirea standardului de viaţă al comunităţilor locale (drumuri mai bune. Promovarea proiectelor pentru finanţare externă asigură un grad mare de acoperire nerambursabilă (98%). mediu. diminuând simţitor efortul propriu.98 114. pentru următorii 5 ani. Realizarea obiectivelor prevăzute în Planul de dezvoltare presupune un efort financiar deosebit. 60 mil €uro pentru următorii 5 ani. iar cheltuielile de capital se disipează de regulă pe mai multe lucrări concomitent şi pe un număr mare de ani.concentrarea fondurilor pe un număr limitat de obiective cu durată de execuţie cât mai scurtă.52 La nivelul judeţului: .97 182. care se situează la o cotă de cca.identificarea posibilităţilor de finanţare şi asigurarea cofinanţării unor proiecte prin accesarea fondurilor structurale şi ale altor instituţii internaţionale.89 161. 2/3 din buget. infrastructura de turism. domeniile: infrastructură de drumuri. . apă curentă. materiale (reparaţii. cheltuieli de funcţionare. Practica bugetară anuală a demonstrat că cea mai mare parte a fondurilor se utilizează pentru activităţile curente. Evaluarea proiectelor de investiţii conţinute în plan se cifrează la aproximativ 600 milioane €uro. consiliul judeţean şi autorităţile locale au obligaţia asigurării cofinanţării costurilor eligibile şi a tuturor categoriilor de cheltuieli neeligibile. asistenţă socială şi servicii publice.Se urmăreşte o creştere temperată a veniturilor şi a cheltuielilor.în privinţa veniturilor.03 187. 150 . precum şi investiţiile specifice activităţilor de asistenţă socială. ponderea acestora atingând cca.20 172. se anticipează totuşi ca aplicarea prevederilor legii finanţelor publice locale în condiţii similare cu anii precedenţi menţine dependenţa bugetelor locale de sumele de echilibrare primite de la bugetul statului. 10% din costurile totale ale investiţiilor. Consiliul Judeţean îşi propune o nouă abordare în materie de investiţii. în următoarea dinamică: 2007 Bugetul judeţului Prahova Bugetul propriu al Consiliului Judeţean 100 100 % faţă de anul de bază 2007 2008 2009 2010 2011 120.45 184. În consecinţă. efortul Consiliului Judeţean se va concentra pe obţinerea finanţării externe nerambursabile la un număr cât mai mare de proiecte. Prin urmare.64 153. cultură.) şi pentru salariile personalului din toată reţeaua de unităţi finanţate de la bugetele locale. care vizează următoarele direcţii: .referitor la structura cheltuielilor. învăţământ. care soluţionează probleme zonale. protecţia mediului). sănătate.

27. 9.169. 5.3 1.4 772. 37.4 492. Localitatea BRAZI PĂULEŞTI SINAIA SECĂRIA AZUGA BUŞTENI FLOREŞTI BLEJOI PLOIEŞTI CÂMPINA CĂLUGĂRENI COSMINELE JUGURENI GHERGHIŢA URLAŢI VĂLENII DE MUNTE CIORANI CORNU SĂLCIILE FILIPEŞTII DE PĂDURE PROVIŢA DE JOS GORNET ŞOIMARI BOLDEŞTI-SCĂIENI FÂNTÂNELE COCORĂŞTII COLŢ VADU SĂPAT ARICEŞTII RAHTIVANI TĂTARU PLOPU RÂFOV TINOSU GORGOTA OLARI GORNET-CRICOV PREDEAL-SĂRARI SURANI TOMŞANI BALTA DOAMNEI POIANA CÂMPINA MĂGURELE 2007 Venitul/cap de locuitor 1.4 1.2 928. 21.0 717.380. 15. 23.7 2.3 1. 20.1 530.3 714.4 1. 31. 10.312.7 641.7 685. 26. 26.5 462.2 779. 41.5 646.7 1.579.6 2.0 603.8 550.8 791.3 2.161. 16.892. 36. 29.8 713.8 830. Crt. 2.4 709. 17. 25. 12.0 724.7 1.544. 4. 28.7 716.169. Crt. 10.6 577.4 760. 16.018. 13.6 548. 37.4 707.9 2. 24. 15. 12. 32.771. 36. 17. 38. 18. 1. pune în evidenţă. 22.3 724. 28. 11. 23.7 592. 30. 39. 38.4 524.7 454. 8.0 994. 41.518. 4.048.3 1.7 512. 40.1 1.993. 35. 31. 22. 3.0 730.2 666. 6.8 2. 13. 3.3 612. 14.6 870. 2.5 926.7 1. 39.8 1.3 587.910.9 621.4 1.6 1. prin ierarhizarea descrescătoare a veniturilor proprii pe locuitor.467.6 2.2 571.4 .9 749.6 1. 7.138.9 1.233.5 791. 19. 6.779. 18.3 946.6 491. 20.024. 27.2 650. 9. 30.7 791.6 498.053.0 823. 8.1 903. 5.1 1.7 896. 35.1 890. 34.8 691.Analiza situaţiei financiare a localităţilor judeţului Privită comparativ (2007/2012) analiza situaţiei financiare a localităţilor judeţului.468. 33. 19. 33.0 1. 11.2 516. 7. 34. 25. 21.293.6 Nr. 24.2 1.2 724. 40. 14.0 893. 1.102. 32.5 2.6 505. poziţia fiecărei localităţi a judeţului în perspectiva dezvoltării viitoare: Nr.9 708. 29.202.389.775.4 889.7 746. 151 Localitatea SINAIA BUŞTENI BRAZI TALEA PĂULEŞTI SECĂRIA BLEJOI MIZIL PROVIŢA DE JOS FLOREŞTI PLOIEŞTI AZUGA CÂMPINA PLOPENI FILIPEŞTII DE PĂDURE BOLDEŞTI-SCĂIENI GORNET TĂTARU VĂLENII DE MUNTE OLARI URLAŢI SÂNGERU ARICEŞTII RAHTIVANI CORNU TELEGA BUCOV BĂICOI PUCHENII MARI BĂNEŞTI POSEŞTI BREAZA GORGOTA TOMŞANI FILIPEŞTII DE TÂRG SLĂNIC MĂGURENI DRAJNA TEIŞANI JUGURENI GHERGHIŢA PROVIŢA DE SUS lei 2012 Venitul/cap de locuitor 3.

42.0 447.7 307.1 495.7 471.4 364. 83.1 392. 82.3 370.7 375. 90.0 442. 56. 73.0 548.5 436.2 445.4 480. 62. 80. 47.2 444. 89. 57. 79.8 506.0 336.5 437.7 525.6 519.5 152 42.2 353.5 522. 88.4 342. 68. 72. 58. 71.7 404.0 532.6 535. 65. 75. 87. 91. 55.6 508. 76.6 573.0 549. 69. 74. 74.0 340.5 518. 52. 89. 51.5 517. 67. 63.1 477.8 451. 81.8 .0 334. 62. 55. 86. 69.6 599.3 371. 87.0 560. 92.8 616.1 457.1 315. 90.1 692.1 609. 48.0 399.2 606.0 319. 86.4 323. 63.1 445.8 325.2 521.0 567. 72. 93.0 464. 45.7 300. 53. 78.6 519. 64. 66. 59.4 639.7 584. 51.7 353. 58. 85. 44. 88. 75. 81. 54.6 606. 82. 61.2 568.2 506.1 408.2 530.4 450. POIANA CÂMPINA PĂCUREŢI RÂFOV BERCENI GURA VADULUI COCORĂŞTII MISLII TÂRGŞORU VECHI CEPTURA SĂLCIILE BREBU IZVOARELE PLOPU MĂNECIU BĂRCĂNEŞTI POIENARII BURCHII VALEA CĂLUGĂREASCĂ COLCEAG CIORANI MĂGURELE DUMBRĂVEŞTI LIPĂNEŞTI TINOSU BOLDEŞTI-GRĂDIŞTEA DUMBRAVA MĂNEŞTI FÂNTÂNELE CĂLUGĂRENI ALUNIŞ VALEA DOFTANEI SURANI BABA ANA COMARNIC IORDĂCHEANU VADU SĂPAT ALBEŞTI-PALEOLOGU CĂRBUNEŞTI LAPOŞ ŞIRNA ŞTEFEŞTI BERTEA COSMINELE DRĂGĂNEŞTI ŞOIMARI VĂRBILĂU ARICEŞTII ZELETIN VÂLCĂNEŞTI PODENII NOI CERAŞU FULGA BALTA DOAMNEI COCORĂŞTII COLŢ STARCHIOJD 698.0 469. 60. 44.0 429.6 445. 67.4 611. 49. 77.4 397.1 404. 59.8 313. FULGA BĂNEŞTI BREAZA LAPOŞ MIZIL PĂCUREŢI PLOPENI DUMBRĂVEŞTI BABA ANA GURA VADULUI ALUNIŞ DUMBRAVA BĂICOI TALEA SLĂNIC COCORĂŞTII MISLII SALCIA POIENARII BURCHII POSEŞTI CHIOJDEANCA CEPTURA PROVIŢA DE SUS TEIŞANI VÂLCĂNEŞTI COLCEAG LIPĂNEŞTI BOLDEŞTI-GRĂDIŞTEA ALBEŞTI-PALEOLOGU MĂNECIU TÂRGŞORU VECHI BERCENI ŞIRNA PUCHENII MARI BREBU BERTEA VĂRBILĂU BUCOV ŞOTRILE VALEA DOFTANEI IZVOARELE BĂRCĂNEŞTI MĂNEŞTI MĂGURENI DRĂGĂNEŞTI PODENII NOI GURA VITIOAREI CĂRBUNEŞTI ARICEŞTII ZELETIN SCORŢENI APOSTOLACHE CERAŞU ADUNAŢI 452. 43.4 328. 46. 49.4 632. 50. 66.6 381.0 341. 64.3 395. 54. 61.3 427. 76. 45.6 573. 43.6 349.9 294.9 318. 83.8 473. 92. 73.0 314. 80. 46.2 476. 79. 53.7 347. 47. 48.0 697. 68. 70.4 433.4 591.8 433.7 317. 71.3 339.9 642. 84.2 296.1 544.2 572. 91. 78. 84.2 689.4 620.3 612.5 414. 50. 56. 85. 70. 60. 65.6 356. 57.9 317.7 501.9 390.4 415. 93. 77. 52.

lungimea drumurilor.1 341. 104.  Numărul locuitorilor localităţii. 103. este creşterea veniturilor din activităţile economice bazate pe resursele locale şi pe utilizarea potenţialului uman.6 Este de precizat că veniturile pe cap de locuitor sunt influenţate în mod direct de două componente:  Veniturile proprii la nivelul localităţii care au drept surse de bază impozitele şi taxele locale (terenuri. SÂNGERU 103. 98. BĂLŢEŞTI 95. În perioada următoare. 101. BĂLŢEŞTI 104. Consiliul Judeţean Prahova va promova o politică de descentralizare financiară. utilităţi publice şi servicii pentru cetăţeni. STARCHIOJD 101.7 408. DRAJNA 102. BĂTRÂNI 98.2 270.94.6 304. TELEGA 99.7 231.8 267.6 431.2 332. 97.8 283. etc. IORDĂCHEANU 292.7 279.9 425. clădiri. pentru a reduce dependenţa faţă de judeţ a localităţilor.1 440. 100.1 260. numărul de elevi.1 267. ŞTEFEŞTI 96. întrucât nevoile de finanţare sunt determinate şi de alţi indicatori importanţi precum suprafaţa localităţii. Acest indicator (venitul/cap de locuitor) nu este concludent pentru situaţia efectivă a bugetului de care dispune fiecare localitate. COMARNIC 97.8 330. personalul din administraţie. astfel încât la finele perioadei echilibrarea bugetară să opereze pentru un număr cât mai redus de localităţi.4 94.9 430. 153 . 102.2 420. FILIPEŞTII DE TÂRG 100. mijloace de transport) precum şi vărsămintele din impozitul pe venit pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în localitate. 99. VALEA CĂLUGĂREASCĂ 95. SCORŢENI SALCIA PREDEAL-SĂRARI ADUNAŢI CHIOJDEANCA GURA VITIOAREI BĂTRÂNI GORNET-CRICOV ŞOTRILE APOSTOLACHE 443.5 284. Soluţia pentru realizarea unui buget corespunzător care să asigure atât finanţarea activităţii curente cât şi susţinerea unor programe de investiţii în infrastructură. 96.9 260. Cu cât numărul locuitorilor este mai mare cu atât venitul mediu/cap de locuitor scade şi invers.0 288.

. Se va avea în vedere totodată corelarea Planului de dezvoltare durabilă a judeţului cu documentele europene şi naţionale în materie. situaţii economicofinanciare. reglementări importante de natură legislativă. 154 . Managementul programului se va face în baza unor reguli bine definite care sunt în concordanţă cu practicile U.CAP. prin care se va cuantifica efectul acţiunilor programate. . Prezentul document va fi actualizat în funcţie de apariţia unor oportunităţi. . . Evaluarea relevanţei şi a eficienţei..colaborarea interjudeţeană. . . reprezintă o activitate care nu poate fi separată de managementul planului şi de sistemele de implementare. ci şi realiste în condiţiile atragerii fondurilor structurale. Rolul Consiliului Judeţean este de a asigura eficacitatea şi calitatea implementării Planului de Dezvoltare Durabilă. ne propunem elaborarea unei Strategii de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova pentru orizontul 2030 în concordanţă cu Strategia naţională elaborată recent pentru acest orizont.monitorizarea şi autoevaluarea activităţilor planificate.independenţă în procesul de luare a deciziilor. Trebuie identificate problemele potenţiale astfel încât să se acţioneze cu corecţile necesare.E. IX. ca judeţ de prim rang al României. astfel încât să fie un instrument de lucru eficient şi un suport pentru activităţile propuse. *** ** Obiectivele planului sunt nu numai dezirabile. MODALITĂŢI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ Cheia succesului pentru implementarea planului o constituie promovarea şi finanţarea unor proiecte durabile cât şi dezvoltarea unor parteneriate inovatoare la nivel local. Sperăm ca prin implementarea Planului de dezvoltare durabilă în toate componentele sale. cele mai importante fiind: . în confirmarea progresului şi de asemenea în determinarea atingerii ţintelor şi obiectivelor stabilite iniţial. Sistemul de monitorizare se bazează pe o examinare periodică a contextului. interregională şi europeană.coordonarea şi colaborarea cu alte programe din judeţ şi regiune. să fie consolidată şi promovată imaginea judeţului Prahova. de capacităţi productive potenţial competitive. Judeţul Prahova dispune de importante resurse naturale şi un capital uman apt de performanţă. resurselor şi rezultatelor. care pot modifica în măsură însemnată conţinutul şi obiectivele sale. . Monitorizarea este un proces continuu şi are un rol important în managementul Planului. de o poziţie geografică de intersecţie a fluxurilor naţionale şi internaţionale de comerţ. regional. precum şi a impactului şi durabilităţii rezultatelor obţinute. naţional şi european. Toate aceste avantaje competitive oferă numeroase oportunităţi atractive pentru capitalul autohton şi străin.transparenţa în managementul general şi în relaţii cu partenerii. De asemenea. societatea civilă şi mediu.management financiar.responsabilitate.stimularea procesului de realizare a consensului în judeţ. bazată pe informaţii coerente cu privire la indicatorii fizici şi financiari. la finele anului 2013. Monitorizarea programului va fi realizată de Consiliul Judetean şi va avea ca scop asistarea procesului de luare a deciziilor prin asigurarea credibilităţii asupra realizării obiectivelor propuse şi fundamentarea corecţiilor ce se impun pe parcurs.

ANEXE 155 .

ANEXA nr. 1 Sursa POS MEDIU 2007 157 .

158 .

de municipiul Bucureşti. de municipiul Braşov. Zona de influenţă: 3 oraşe. pol de creştere al Regiunii Centru.2 POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI-PRAHOVA Municipiul Ploieşti este situat la o distanţă de 60 km. 10 comune – 58 sate: PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI. capitala ţării şi la 110 km.ANEXA nr.SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI Ariceştii – Rahtivani Buda Nedelea Stoeneşti Tîrgşoru – Nou BERCENI Berceni Cartier Dîmbu Cătunu Corlăteşti Moara Nouă BRAZI Brazii de Sus Băteşti Brazii de Jos Negoieşti Popeşti Stejaru PĂULEŞTI Păuleşti Cocoşeşti Găgeni Păuleştii Noi DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti Găvănel Mălăieştii de Jos Mălăieştii de Sus Plopeni Sfîrleanca TÎRGŞORU VECHI Tîrgşoru Vechi Strejnic Stănceşti Zahanaua BĂRCĂNEŞTI Bărcăneşti Ghighiu Puşcaşi Româneşti Tătărani BLEJOI Blejoi Ploieştiori Tînţăreni BUCOV Bucov Bighiliu Chiţorani Pleaşa Valea Orlei VALEA CĂLUGĂREASCĂ Valea Călugărească Arva Coslegi Dîrvari Pantazi Rachieri Radila Schiau Valea Largă Valea Mantei Valea Nicovani Valea Poienii Valea Popii Valea Ursoi Vîrfurile 159 .

SUPRAFAŢA : ha Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTISCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ Total : SUPRAFAŢĂ TOTALĂ 5.041 16.547 4.380 3.975 4.441 871 1.726 3.957 3.398 4.365 DRUMURI CURŢI TERENURI ŞI CĂI ŞI NEPRODUCTIVE FERATE CONSTRUCŢII 733 2.950 2.828 6.176 1.071 4.844 1 48 0 0 7 3 27 30 1 0 102 371 TOTAL NEAGRICOL 3757 1586 1291 465 884 325 740 505 1.951 5.102 2.769 3.056 396 247 5.775 3.103 PĂŞUNI 267 573 762 3 506 0 218 119 313 735 456 355 173 1.584 1.167 44.846 5.654 APE 32 15 81 8 223 0 99 85 56 171 235 88 110 162 1.498 FÂNEŢE 6 19 109 1 2 0 0 0 0 103 96 272 0 124 732 VII 13 54 262 0 1 34 15 13 9 728 0 48 0 1.136 1.802 1.627 ha Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTISCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ Total: PĂDURI 285 905 706 285 177 0 345 19 300 229 704 1.319 1.097 3.903 2.141 996 4 6.435 LIVEZI 16 1.537 160 .208 61.362 1.085 1.411 3.249 3.710 34.303 150 292 185 212 326 672 700 124 165 263 353 6.129 1.133 3.363 2.024 4.164 TERENURI ARABILE 1.519 3.258 2.725 3.490 473 8.163 70 0 14 3 0 7 4 22 318 185 0 57 1.996 905 3.400 2.536 3.199 8 7.018 5.658 49 213 420 33 110 324 70 21 144 140 84 68 105 192 83 131 102 177 2.859 TOTAL AGRICOL 2.

327 9.379 6.198 femei 1010 99 94 118 40 56 16 37 49 39 27 21 41 47 1.098 6.354 10.669 11.640 19.141 724 162 75 82 246 35 55 26 48 52 32 50 34 47 36 2.544 235.520 351.300 3.866 3.732 5.8 1.623 8.788 3.7 1.843 2.1 1.8 1.744 217 174 284 85 104 38 66 98 69 95 59 85 80 3.100 8.260 9.8 1.397 5.435 7.015 13.106 7.0 1.153 Şomeri neindemnizaţi total femei 603 286 55 24 92 38 50 49 12 18 46 37 45 25 38 44 1.046 47 98 14 32 11 27 30 23 17 13 23 19 1.0 4.182 10.1 1.POPULAŢIA: Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI-SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ TOTAL 230640 19669 11327 9623 8284 9478 6100 8151 8354 10788 3732 5260 9182 10520 351108 MASCULIN 108429 9574 5547 4729 4130 4598 3061 3945 4091 5258 1853 2532 4638 5095 167480 FEMININ 122211 10095 5780 4894 4154 4880 3039 4206 4263 5530 1879 2728 4544 5425 183628 POPULAŢIA ACTIVĂ ŞI ŞOMAJUL ( mai 2008) Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTISCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ Populatia 230.046 5.108 Populaţia activă 158.743 5.152 47 20 26 24 5 10 19 16 10 8 18 28 541 Total 1.6 1.4% 161 .151 8.284 9.3 3.4 Ponderea populaţiei active în total populaţie: 67.478 6.0% Rata şomajului: 1.2 1.694 Rata şomajului 1.167 Şomeri indemnizaţi total femei 1.130 5.3 1.7 2.265 5.9 1.

5 km. DJ 140 10 km.463 km. 1 km. DJ 232 3. 0. 9.9 km. Lungime străzi: 326 km. 1.INFRASTRUCTURA: INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ: DRUMURI JUDEŢENE NUME LUNGIME(km) DJ 129 4. 4. 3.4 km. DJ 218 3. DJ 101I 0.250 km. 3 km.5 km. DJ 139 5. 2.250 km. DJ 101G 7.9 km.5 km.850 km 1.3 km. DJ 156 4. 0. DRUMURI COMUNALE NUME LUNGIME(km) LOCALITATE PLOIEŞTI BĂICOI DC 8A DC 7 DC 58 DC 58A DC 55B DC 55C DC 56 Dc 59 3 km.700 km. DJ 101D 4 km.92 km.52 km.8 km. DJ 101D DJ 139 1.5 km.25 km. DJ 100D 0. DJ 250 4.427 km. DJ 102 11 km.75 km.872 km. 0. DJ 101I 9. Lungime străzi: 100 km.6 km. DJ 250 8.5 km. DJ 217 0. 3. DJ 102E 4. DJ 102 3 km. 3. 1.5 km. Drumuri locale: 20 km.774 km.218 km.5 km.71 km. DJ 104P 3.258 km. DJ 102 2. DC 91 DC 92A DC 108 DC 87 DC 62 DC 157 DC 10A DC 107 DC 103 DC 108 DC 54 DC 57 DC 58 DC 9 DC 16 DC 16A DC 55A 2.1 km.5 km. 5. Lungime străzi: 17 km.5 km.1 km.358 km. 4. DJ 102 4. DJ 101G 2 km. BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV Drumuri locale: 20 km. Drumuri locale: 21 km. 1. DJ 140 5.. DUMBRĂVEŞTI 162 . 3 km.5 km.52 km.275 km.67 km. 4. DJ 100F 10 km. BOLDEŞTI SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI Lungime străzi: 54 km. 4. 0. DJ 100E 5 km.3 km.5 km.7 km. Drumuri locale: 45 km. DJ 215 7 km.625 km. DJ 102E 3. Drumuri locale: 35 km.4 km. Drumuri locale: 42. 3 km. Drumuri locale: 30 km. 1 km. DJ 101D 1 km. DJ 101I 4. DJ 144 8. 1.

1.5 km. 2.PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ DJ 101I 3.5 km. 0. 2. DJ 155 4 km. 163 . DC 147 DC 154 DC 155 1. DJ 140 6 km. DJ 102 6. 2 km.6 km. 4 m. DJ 101F 9 km.5 km Drumuri locale: 89 km. Drumuri locale: 43 km.2 km. Drumuri locale: 12 km.562 km.5 km.7 km. 2. 3. 3. 3. DC 10A DC 138 DC 105 DC 63 DC 64 DC 66 DC 66A DC 67A DC 68 DC 87 DC 89 DC 145 DC 146.75 km. 2 km. 2.04 km.5 km. 4 km. 4 km.4 km. DJ 129 10 km. 1.25 km.

A S.A Serviciul public alimentare cu apă Ariceştii Rahtivani Sursa Tinosu şi sursa Petrobrazi (apă de puţ industrială) Foraje 38 12 10 12 4 fântâni 35 35 1 km (Zona Blocuri – 210 apartamente) Mecanică.C.R.3 9 8.Recea” Măneciu Foraje S. JOVILA CONSTRUCT S.1 10.R.7 15. JOVILA CONSTRUCT Ploieşti Foraje subterane de mare adâncime şi din sursa Exploatare sistem zonal Prahova 29. Ploieşti Nu Nu S. 8 13.47 Nu S. Paltinu.3 11.2 10. Vălenii de Munte.C.5 1.L. HIDRO PRAHOVA S. CAPOLES SERV.5 5 1. APA NOVA 105 55 20 29.C. HIDRO PRAHOVA S.C.C.ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE-EPURARE: LOCALITATEA/ sate componente PLOIEŞTI Sursa TOTAL reţea distribuţie apă potabilă (Km) 419 Lungime reţea canalizare (km) 247 Staţie epurare (tip) Mecanică Operator BĂICOI BOLDEŞTI-SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI Ariceştii Rahtivani Nedelea Buda Tîrgşoru – Nou Stoeneşti BĂRCĂNEŞTI Bărcăneşti Româneşti Tătărani Ghighiu Puşcaşi BERCENI Berceni Corlăteşti Dîmbu Moara Nouă BLEJOI Blejoi Ploieştiori Ţînţăreni puţurile de captare aflate în gestiunea societăţii Apa Nova Ploieşti şi Compania Naţională Apele Române. reţeaua Schelei şi alte surse locale puţuri forate Foraje de adâncime zona . S.L S.C. Siliştea. JOVILA CONSTRUCT Ploieşti 164 .5 10 Nu Mecanică şi biologică Da Nu S. MecanoBiologică S.C..

8 8 3.92 2.4 7.G.3 7. JOVILA CONSTRUCT Ploieşti 165 .25 2. PLOIEŞTI Aducţiune : Movila Vulpii.3 8.5 2.L.42 2.4 2.6 2. Nu 8 (Păuleşti. PAMA S. Apa este tratată la staţia de livrare Vălenii de Munte.C.8 15 7.4 23 8 1 4.4 S.3 fântâni 47 În execuţie Construire canalizare satele Brazii de Sus şi Brazii de Jos (O. Sursa – Magistrala Apele Române Maneciu 44.C.73 2. HIDRO PRAHOVA S.1 9 4 – Valea Călugărească 3 – Arva 2 – Valea Poienii Nu Mecanică şi biologică Serviciul Public de Gospodărie Comunală al Consiliului local S. JOVILA CONSTRUCT Ploieşti S.C. Cocoşeşti) MecanoBiologică S.8 11 1.R.3 14.5 32.R.A.3 7. nr.45 1 0. foraje Puţuri forate= 7(5+2 nisipate) 33. 7/2006) “Canalizare şi staţie epurare” Proiect SAPARD în execuţie Nu SERVICIUL PUBLIC APĂ CANAL SALUBRIZARE Brazi 8.85 5.C. Păuleştii Noi.3 29.BRAZI Brazii de Sus Băteşti Brazii de Jos Negoieşti Popeşti Stejaru BUCOV Bucov Chiţorani Pleaşa DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti Găvănel Mălăieştii de Jos Sfîrleanca Plopeni Mălăieştii de Sus PĂULEŞTI Păuleşti Cocoşeşti Găgeni Păuleştii Noi TÂRGŞORU VECHI Strejnic VALEA CĂLUGĂREASCĂ Valea Popii Valea Călugărească Valea Mantei Arva Valea Poienii Valea Ursoii Nicovani Valea Largă Răchieri Pantazi Sistemul hidrotehnic Prahova aducţiune Movila Vulpii foraj subteran Sursa: Sistemul naţional Măneciu-Movila Vulpii (DN 1000).

S. BĂICOI S. SALUB S. S. ITECOL TH. GOSPODĂRIE LOCALĂ PLOPENI COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S.L.R.Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti -Scăieni Operatorul de salubrizare S. GOSPODĂRIE LOCALĂ S. FLORICON SALUB S. SALUB S.Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti -Scăieni Boldeşti .C.C. SALUB S. S.A. ITECOL TH.SALUBRIZARE: Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI .L.SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ ALIMENTARE CU GAZE NATURALE: PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI .L.L. PLOIEŞTI S. S.C.A. S. ITECOL TH.C.C.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE BUCUREŞTI S.R. PLOIEŞTI 166 .A.C.C.A.C.A.C. PLOIEŞTI S.A. SERVICIUL PUBLIC APĂ CANAL SALUBRITATE BRAZI S. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU S.R. CÂMPINA S.A.C. S.R.SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI Da Da Da Da Da Parţial Parţial BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ Da Parţial Parţial Nu Da Parţial Parţial Arondare la rampa ecologică Boldeşti-Scăieni Băneşti Boldeşti -Scăieni Boldeşti-Scăieni Boldeşti . S.A. S.

143 4.313 14.476 192 10.143 542 21.805 7.INVĂŢĂMÂNT: Localitatea PLOIEŞTI UNITĂŢI ŞCOLARE Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii naţionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Universităţi BĂICOI Grădiniţe Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele I-VIII Grup şcolar Grădiniţe BOLDEŞTIŞcoli cu clasele I-VIII SCĂIENI Grupuri şcolare Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII PLOPENI Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare ARICEŞTII RAHTIVANI Ariceştii Rahtivani Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Nedelea Grădiniţe Şcoli generale cu clasele IVIII Buda Grădiniţe Tîrgşoru – Nou Grădiniţe Şcoli generale cu clasele IIV Stoeneşti Grădiniţe Şcoli generale cu clasele IVIII BĂRCĂNEŞTI Tătărani Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Bărcăneşti Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grupul Şcolar Agricol Bărcăneşti Româneşti Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Ghighiu Grădiniţe BERCENI Berceni Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Corlăteşti Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Cătunu Grădiniţe Şcoli cu clasele I-IV Moara Nouă Grădiniţe Şcoli cu clasele I-IV Număr unităţi 42 29 5 5 1 7 2 1 6 2 3 1 6 3 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 Număr elevi/ studenţi 5.000 459 70 902 880 258 984 544 215 504 123 797 107 297 85 245 16 40 46 60 148 70 124 105 231 918 70 157 37 95 339 90 181 30 26 65 53 167 .

BLEJOI Blejoi Ploieştiori Ţînţăreni BRAZI Băteşti Popeşti Negoieşti Stejaru Brazi Colonie Brazi BUCOV Bucov Pleaşa Chiţorani DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti Mălăieştii de Jos Plopeni Sfîrleanca PĂULEŞTI Păuleşti Găgeni Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII I-VIII I-VIII I-IV I-VIII 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 1 1 95 308 75 285 44 54 168 50 195 50 159 13 13 50 154 13 110 426 136 41 195 40 162 23 136 15 15 61 140 16 8 54 126 50 104 25 170 494 74 328 29 30 128 415 770 58 141 50 170 I-VIII I-IV I-VIII I-VIII I-VIII I-VIII I-VIII I-IV Cocoşeşti TÎRGŞORU VECHI Strejnic Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Tîrgşoru Vechi Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Stănceşti Grădiniţe Şcoli generale cu clasele IIV VALEA CĂLUGĂREASCĂ Valea Călugărească Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Şcoli de arte şi meserii Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII 168 Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Dârvari Răchieri .

Centrul de Diagnostic şi Tratament Cina Centrul Medical Praga Centrul de Transfuzie Sanguină Serviciul Judeţean de Ambulanţă Policlinica cu Plată Centrul de Transfuzie Sanguină Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Spitale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Unitate de Asistenţă Medico-Socială Spitale Policlinici Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinet veterinar Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice BĂICOI BOLDEŞTI-SCĂIENI PLOPENI Număr unităţi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 101 9 Publice şi 80 private 1 11 4 9 2 1 1 1 2 1 2 1 1 5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 2 3 1 ARICEŞTII RAHTIVANI Stoeneşti Ariceştii Rahtivani Nedelea BĂRCĂNEŞTI Comuna Bărcăneşti BERCENI Berceni Corlăteşti BLEJOI Blejoi Ploieştiori Ţînţăreni BRAZI Brazi Popeşti Negoieşti BUCOV Bucov 169 .F.Ginecologie Ploieşti Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti Spitalul de Pediatrie Ploieşti Spitalul C.Nicovani Pantazi SĂNĂTATE: Localitatea PLOIEŞTI Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII Grădiniţe Şcoli cu clasele I-VIII 1 1 1 1 45 115 43 53 UNITĂŢI SANITARE Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti Spitalul Municipal Ploieşti Spitalul de Obstetrică .R.

Pleaşa Chiţorani DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti PĂULEŞTI Păuleşti Găgeni TÎRGŞORU VECHI Strejnic Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Cabinete medicale individuale Cabinet stomatolagic Farmacii / puncte farmaceutice Cabinete medicale individuale Cabinet stomatolagic Farmacii / puncte farmaceutice 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Tîrgşoru Vechi Cabinete medicale individuale VALEA CĂLUGĂREASCĂ Valea Călugărească Dispensar Răchieri Dispensar Dârvari Dispensar CULTURA: Localitatea PLOIEŞTI UNITĂŢI CULTURALE Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Muzeul Judeţean de Artă Muzeul Ceasului „Nicole Simache” Muzeul Petrolului Muzeul memorial I.L. Caragiale Muzeul memorial Paul Constantinescu Muzeul Hagi Prodan Casă memorială Nichita Stănescu Palatul Culturii Casă de Cultură a Sindicatelor Teatrul dramatic Toma Caragiu Teatrul de revistă Majestic Teatrul pentru copii Teatrul Equinox Filarmonica Paul Constantinescu Biblioteca Nicolae Iorga Cinematograful Patria Număr unităţi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 PLOIEŞTI BĂICOI Casă de cultură Bibliotecă BOLDEŞTICasă de cultură SCĂIENI Bibliotecă Casă de cultură PLOPENI Bibliotecă ARICEŞTII RAHTIVANI Ariceştii Rahtivani Cămin cultural Bibliotecă Nedelea Cămin cultural Tîrgşoru – Nou Cămin cultural Stoeneşti Cămin cultural BĂRCĂNEŞTI Bibliotecă 170 .

619 2.50 349.192.313.371 6.157 1.16 611.152 3.056.50 416.61 351.770.40 435.BERCENI Berceni Corlăteşti Cătunu Dâmbu BLEJOI Ploieştiori BRAZI Brazi BUCOV Bucov DUMBRĂVEŞTI Dumbrăveşti Plopeni PĂULEŞTI Păuleşti Bibliotecă Cămin cultural Bibliotecă Cămin cultural Cămin cultural Cămin cultural Bibliotecă Casă de cultură Bibliotecă Casa memorială Constantin Stere Bibliotecă Cămin cultural Sală utilitate publică 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Cămin cultural Bibliotecă Găgeni Cămin cultural Cocoşeşti Cămin cultural TÎRGŞORU VECHI Strejnic Bibliotecă VALEA CĂLUGĂREASCĂ Dârvari Cămin cultural Valea Cămin cultural Călugărească Bibliotecă VENITURI : (dec.942 15.112 4.015.879.134.00 335.185.697.755 9.687.925.697 3.02 437.614.23 1.651 8.405 VENITURI/CAP DE LOCUITOR lei/locuitor 926.231.317 4.94 1.631.092 3.810.72 322.277.2007) Localitatea PLOIEŞTI BĂICOI BOLDEŞTI SCĂIENI PLOPENI ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI BERCENI BLEJOI BRAZI BUCOV DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI TÎRGŞORU VECHI VALEA CĂLUGĂREASCĂ VENITURI PROPRII lei 213.055.430 3.686 8.44 171 .89 290.63 580.57 1.

152 9.755 4.614.192. 1.697. 14.317 4. Crt. Localitatea BRAZI PĂULEŞTI BLEJOI PLOIEŞTI BOLDEŞTI SCĂIENI ARICEŞTII RAHTIVANI DUMBRĂVEŞTI PLOPENI BĂICOI TÎRGŞORU VECHI BERCENI BUCOV BĂRCĂNEŞTI VALEA CĂLUGĂREASCĂ VENITURI PROPRII lei 15.00 1.61 1.02 322.810.055.879.015.770.371 3.112 8.Ierarhizare după venitul pe cap de locuitor: Nr.697 1. 4. 11. 13.430 8.157 3.687. 10. 9. 6.63 416. 2.631.16 351.277.57 926.092 2. 3.686 6.23 435. 5. 12.72 437.942 213.925.231.651 3.185.40 580.619 3.50 290.405 VENITURI/CAP DE LOCUITOR lei/locuitor 1.89 349. 8.313.94 335.134.44 172 .056. 7.50 611.

inclusiv lucrǎri de artǎ conexe pasaj CF Cartier Mimiu c.3 PACHETUL DE PROIECTE CARE AJUTǍ DEZVOLTAREA POLULUI DE CREŞTERE PLOIEŞTI-PRAHOVA SECŢIUNEA I: CONSTRUCŢIE. material rulant. Protejarea şi urmărirea stării arborilor din lista monumentelor naturii SI-1A-2: REALIZAREA UNUI SISTEM DE TRAFIC INTERMODAL SI-1A-3: EXTINDEREA FORMELOR DE FOLOSIRE DE MODURI DE TRAFIC NEPOLUANTE SI-1B: CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII ŞI FUNCŢIONALITĂŢII DOMENIULUI PUBLIC SI-1B-1: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SPAŢIULUI DINTRE BLOCURI SI-1B-2: MODERNIZAREA PIEŢELOR AGRO-ALIMENTARE DE CARTIER SI-1B-3: CREŞTEREA SUPRAFEŢEI ZONELOR VERZI. Construcţie terminal autogarǎ incluzând spaţii de parcare pentru moduri de transport automobile şi biciclete a. staţii. Reabilitarea domeniului public dintre blocurile cu locuinţe în zonele urbane ale polului de creştere. precum pasaj Râfov şi pod peste pârâul Dâmbu cǎtre zona de agrement a municipiului şi cǎtre coridorul European TEN-IX d. Realizarea cǎilor de acces cǎtre cartierul Bereasca dinspre Gara de Sud. conţinând calea de rulare.ANEXA nr. REABILITARE ŞI RENOVARE A INFRASTRUCTURII LOCALE (în coordonare cu POR. inclusiv spaţiile de joacă a. Realizarea şi reabilitarea pieţelor agro-alimentare inclusiv cele volante a. Reabilitarea şi completarea sistemului de transport public tramvai. Reabilitarea. Pasaj subteran strada Mǎrǎşeşti-Magistrala CF Bucureşti-Braşov pentru îmbunǎtǎţirea gradului de accesibilitate şi mobilitate în zona de Vest dinspre Coridorul European TEN-IV b. cuprinzând staţii şi mijloace de transport b. Fondul de Mediu) CAPITOLUL SI-1: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND îMBUNǍTǍŢIREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT REGIONALE ŞI LOCALE POLITICA SI-1A: CREŞTEREA ACCESIBILITǍŢII ŞI MOBILITǍŢII TRANSPORTULUI DE PERSOANE ŞI MǍRFURI IN CONDIŢII DE SIGURANŢǍ PROGRAMUL SI-1A-1: REABILITAREA/ MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI LOCALE INCLUSIV PASAJE ŞI PODURI PROIECTE a. de-a lungul pârâului Dâmbu. elemente de semnalizare şi automatizare a. incluzând lucrǎri de artǎ conexe. Realizarea parcului Ploieşti vest b. Extinderea şi reabilitarea drumurilor dinspre municipiul Ploieşti şi oraşele şi comunele din polul de creştere conform traseelor de transport în comun a. inclusiv căile de acces şi utilităţile publice c. PARCURI ŞI GRĂDINI 173 . Extinderea transportului public din municipiul Ploieşti în zona sa de influenţǎ folosind mijloace auto nepoluante. Legǎturǎ rutierǎ şi de transport public între Gara de Vest şi Gara de Sud. dezvoltarea şi valorificarea parcului „Constantin Stere” Bucov.

FACILITĂŢI. Realizarea de programe de perfecţionare specializată pentru cadre CREŞTEREA CAPACITĂŢII medicale OPERAŢIONALE A SERVICIILOR b. Asigurarea condiţiilor de acces a persoanelor cu dizabilităţi în clădirile publice 174 . Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate ASIGURAREA UNEI INFRASTRUCTURI DE SĂNĂTATE PENTRU LOCUITORII DIN POLUL DE CREŞTERE SI-3A-1: a. bătrâni fără familie ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR şi familii cu mulţi copii DE VIAŢĂ. ECHIPAMENTELOR ŞI A FACILITĂŢILOR PENTRU PERSOANE CU DIZABILITĂŢI ÎN CLĂDIRILE PUBLICE SI-2A-2: a.CAPITOLUL SI-2: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REABILITAREA/ MODERNIZAREA/ ECHIPAREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR DE SĂNĂTATE POLITICA SI-2A: OFERIREA CETĂŢENILOR DE SERVICII MEDICALE DE CALITATE ÎNTR-UN SPAŢIU SIGUR. Realizarea unei reţele de servicii la domiciliu. INSTALAŢIILOR. Eficientizarea termică. realizarea instalaţiilor şi a echipării locuinţelor PENTRU PERSOANE CU sociale DIZABILITĂŢI SI-3A-2: a. pentru persoane în ÎNCURAJAREA ŞI DEZVOLTAREA vârstă sau cu handicap COOPERĂRII CU SECTORUL PRIVAT. ONG-uri. Realizarea unui centru rezidenţial pentru persoane de vârsta a III-a ECHIPAMENTE. Realizarea de programe de perfecţionare specializată pentru asistenţii DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE sociali şi maternali PROIECTE şi plantarea de noi arbori în zone lipsite de vegetaţie a. b. Spălătorie socială pentru persoane cu dizabilităţi. c. CONSTRUCŢII. CU ACTIVITĂŢI ÎN OPERAREA SERVICIILOR SOCIALE SI-3A-3: a. ECHIPAT ŞI IGIENIC PROGRAMUL SI-3: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REABILITAREA/ MODERNIZAREA/ DEZVOLTAREA ŞI ECHIPAREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR SOCIALE SI-3A: ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII SOCIALE ŞI DIVERSIFICAREA SERVICIILOR PENTRU PERSOANE SAU GRUPURI DE PERSOANE AFLATE ÎN CONDIŢII DE DIFICULTATE ŞI RISC SI-2A-1: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA CLĂDIRILOR.

Crearea unui complex cultural bazat pe tehnologia extragerii şi prelucrării petrolului a. Realizarea lucrărilor de conservare şi de punere în valoare a siturilor arheologice existente în polul de creştere Ploieşti SI-6A: REABILITAREA. Realizarea şi echiparea de laboratoare necesare susţinerii cercetării. MODERNIZAREA ŞI ECHIPAREA GRĂDINIŢELOR PROIECTE a. MODERNIZAREA. PREVENIRE ŞI DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ GENERATE DE RAFINĂRII SI-5A-1: ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII DE EDUCAŢIE UNIVERSITARĂ ŞI CERCETARE SI-5A-2: REABILITAREA. Dezvoltarea sistemului actual de urmărire a situaţiilor de urgenţă prin investiţii în informatizare şi tehnologizare a. Modernizare imobil Halele Centrale Ploieşti b. Punerea în siguranţă din punct de vedere seismic şi echiparea şi mobilarea grădiniţelor din polul de creştere a. PRECUM ŞI CREAREA/ MODERNIZAREA POLITICA SI-4A: REALIZAREA UNUI SISTEM DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ DIN FACTORI ENTROPICI SI-5A: DEZVOLTAREA UNUI SISTEM EDUCAŢIONAL COMPETITIV DESFĂŞURAT ÎN CONDIŢII OPTIME DE ECHIPARE ŞI FUNCŢIONARE PROGRAMUL SI-4A-1: CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE MONITORIZARE. CONSERVAREA. MODERNIZAREA ŞI DIVERSIFICAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PREUNIVERSITARE SI-5A-3: REABILITAREA. DEZVOLTAREA ŞI ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PREUNIVERSITARE. RESTAURAREA ŞI VALORIFICAREA DURABILĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI A INFRASTRUCTURILOR CONEXE SI-6A-1: REABILITAREA ŞI PROMOVAREA CLĂDIRILOR CU VALOARE DE PATRIMONIU SI-6A-2: CONSERVAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A SITURILOR ARHEOLOGICE 175 . Campus şcolar. în parteneriat cu sectorul privat. în domeniul poluării solului a. Modernizarea şi echiparea sălilor de sport a.CAPITOLUL SI-4: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA DOTĂRII CU ECHIPAMENTE A BAZELOR OPERAŢIONALE PENTRU INTERVENŢII ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ SI-5: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REABILITAREA. Modernizarea şi echiparea laboratoarelor şi a spaţiilor specializate în şcoli şi licee c. UNIVERSITARE ŞI A INFRASTRUCTURII PENTRU FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ SI-6: POLITICI SI PROGRAME PRIVIND RESTAURAREA ŞI VALORIFICAREA DURABILĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL.Colegiul „Virgil Madgearu” b.

CAPITOLUL INFRASTRUCTURILOR CONEXE ÎN SCOPUL PROMOVĂRII TURISMULUI POLITICA SI-6B: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI CULTURAL EUROPEAN SI-7: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND CREAREA. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SPECIFICE DE TURISM ŞI PENTRU VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR TURISTICE SI-7A: VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE PENTRU DIVERSIFICAREA CONDIŢIILOR DE RECREERE PROGRAMUL SI-6B-1: PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A COOPERĂRII CULTURALE DURABILE LA NIVEL EUROPEAN SI-6B-2: PROGRAMUL DE COOPERARE MEDIA 2007-2013 SI-6B-3: COOPERARE ÎN CUNOAŞTEREA PATRIMONIULUI CULTURAL EUROPA PENTRU CETĂŢENI SI-6B-4: PARTICIPAREA TINERETULUI ÎN VIAŢA CULTURALĂ A COMUNITĂŢII SI-7A-1: CONSERVAREA PATRIMONIULUI NATURAL PROIECTE a. Instituirea unui premiu anual pentru cea mai valoroasă iniţiativă a tineretului în domeniul promovării culturii polului la nivel european a. Realizarea unui program anual de schimb de experienţă în domeniul practicii managementului siturilor arheologice a. Realizarea unui punct de informare privind implementarea proiectelor propuse finanţării prin instrumente financiare ale UE a. Reabilitarea Hipodromului din municipiul Ploieşti 176 . DEZVOLTAREA. Protejarea şi conservarea zonelor aparţinând patrimoniului natural SI-7A-2: DIVERSIFICAREA INFRASTRUCTURII PENTRU ACTIVITĂŢI HIPICE a. Dezvoltarea unui traseu de galerii şi expoziţii în zona centrală a municipiului ca bază a unui schimb de evenimente culturale europene a.

Implementarea unui sistem integrat de colectare şi reciclare a deşeurilor menajere casnice a. Realizarea separării apelor uzate industriale colectate de la agenţii economici prin sistemul de canalizare de ape uzate menajere din municipiul Ploieşti a.SECŢIUNEA II: INFRASTRUCTURA DE MEDIU CAPITOLUL SII-1: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ POLITICA SII-1A: ÎNLĂTURAREA DISPARITĂŢILOR TERITORIALE LEGATE DE ECHIPAREA EDILITARĂ PROGRAMUL SII-1A-1: ASIGURAREA CAPACITĂŢII DE ALIMENTARE CU APĂ LA STANDARDE EUROPENE SII-1A-2: EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE A APEI POTABILE SII-1A-3: EXTINDEREA ŞI REABILITAREA REŢELEI DE CANALIZARE PENTRU APA UZATĂ SII-1B-1: IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI UE PRIVIND UTILIZAREA NĂMOLURILOR DIN STAŢIILE DE EPURARE SII-2A-1: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE COLECTARE SELECTIVĂ A DEŞEURILOR MENAJERE SII-2A-2: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE COLECTARE A DEŞEURILOR PERICULOASE SII-2B-1: REABILITAREA SITURILOR POLUATE CA URMARE A INTERVENŢIILOR ENTROPICE PROIECTE a. Realizarea sistemului de identificare a terenurilor şi transferarea nămolurilor pe aceste terenuri SII-1B: REDUCEREA FACTORILOR DE POLUARE A TERENULUI ŞI A PÂNZEI DE APĂ FREATICĂ SII-2: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ŞI REABILITAREA SITURILOR CONTAMINATE SII-2A: REALIZAREA ŞI ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL COLECTĂRII DEŞEURILOR a. electronice. Instituirea prin împrejmuire a zonei de protecţie severă pentru fronturile de captare de apă potabilă din partea de Nord şi Nord-Est a municipiului Ploieşti a. construcţii şi demolări de construcţii provenite de la persoane fizice şi juridice a. Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere SII-2B: ECOLOGIZAREA TERENURILOR CONTAMINATE 177 . Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare din municipiul Ploieşti şi din oraşele şi comunele din polul de creştere b. Extinderea alimentării cu apă potabilă în zonele urbane şi rurale ale polului de creştere a. Realizarea de sisteme de transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice.

Înlocuirea reţelei termice de transport si de distribuţie a agentului termic a. Realizarea unui studiu de cercetare privind utilizarea de energii neconvenţionale SII-4A: REABILITAREA SISTEMELOR URBANE DE ÎNCĂLZIRE SII-4A-1: REABILITAREA REŢELELOR DE APĂ CALDĂ ŞI DE TERMOFICARE SII-4A-2: INTRODUCEREA DE TEHNOLOGII AVANSATE ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE a. Implementarea la CET Brazi a unei unităţi complete de cogenerare pentru creşterea eficienţei sistemului centralizat de producere a energiei termice. Bucova. tip TGM 84B din Termocentrala Brazi b. Achiziţionarea şi montarea unei instalaţii de ardere cu NOX redus la Cazanul 6 de 420 t/h.CAPITOLUL SII-3: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE ŞI A SECURITĂŢII FURNIZĂRII ÎN CONTEXTUL COMBATERII SCHIMBĂRILOR CLIMATICE SII-4: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REDUCEREA POLUĂRII ŞI DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE POLITICA SII-3A: FOLOSIREA DE SURSE DE ENERGIE ALTERNATIVE PROGRAMUL SII-3A-1: IDENTIFICAREA ŞI VALORIFICAREA RESURSELOR PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE „VERDE” PROIECTE a. Reabilitarea şi ecologizarea albiei pârâurilor Dâmbu. Bleaja şi a râului Teleajen SII-5: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND IMPLEMENTAREA INFRASTRUCTURII ADECVATE DE PREVENIRE A RISCURILOR NATURALE ÎN ZONELE CELE MAI EXPUSE LA RISC SII-5A: PREVENIREA ŞI REDUCEREA CONDIŢIILOR DE RISC NATURAL SII-5A-1: REGULARIZAREA ŞI ECOLOGIZAREA CURSURILOR DE APĂ 178 . prin asigurarea consumului propriu de energie electrică pe timp de vară şi susţinerea furnizării serviciilor tehnologice de sistem pe timp de iarnă a.

Crearea unui parc de cercetare prin colaborarea dintre UPG şi sectorul privat a. POR) CAPITOLUL SIII-1: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND SPRIJINIREA STRUCTURILOR DE SPRIJIN AL AFACERILOR DE INTERES LOCAL. REGIONAL. INCLUSIV EXTINDEREA UTILITĂŢILOR DE BAZĂ NECESARE SIII-2A-1: DEZVOLTAREA DE POLI DE EXCELENŢĂ SIII-3A-1: REABILITAREA SITURILOR POLUATE.SECŢIUNEA III: INFRASTRUCTURA ECONOMICĂ (în coordonare cu POS CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE. Conectarea autorităţilor publice din polul de creştere în vederea operaţionalizării în comun a datelor şi informaţiilor 179 . Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spaţiu verde cu funcţiune de agrement SIII-4A: DEZVOLTAREA TEHNOLOGIILOR DE INFORMARE COMUNICARE a. NATIONAL ŞI INTERNAŢIONAL SIII-2: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REALIZAREA INVESTIŢIILOR ÎN INFRASTRUCTURA CDI SIII-3: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND REABILITAREA SITURILOR INDUSTRIALE POLUATEŞI NEUTILIZATE ŞI PREGĂTIREA ACESTORA PENTRU NOI ACTIVITĂŢI SIII-4: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND PROMOVAREA TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI POLITICA SIII-1A: CONSOLIDAREA STRUCTURILOR ECONOMICE LOCALE PROGRAMUL SIII-1A-1: CONSTRUIREA/ MODERNIZAREA/ EXTINDEREA DE CLĂDIRI. NEUTILIZATE PRECUM ŞI PREGĂTIREA ACESTORA PENTRU NOI ACTIVITĂŢI SIII-4A-1: REALIZAREA REŢELELOR BROADBAND ŞI A PUNCTELOR DE ACCES PUBLIC LA INTERNET PROIECTE a. Reconversia funcţională a spaţiilor în folosul dezvoltării sectorului IMM-uri SIII-2A: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII CERCETAREDEZVOLTARE SIII-3A: REVITALIZAREA ZONELOR INDUSTRIALE DEGRADATE a.

Realizarea de programe de formare profesională realizate pe baza unei analize pe domenii de formare a. POS CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE. POS DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE) CAPITOLUL SIV-1: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN SPRIJINUL CREŞTERII ECONOMICE ŞI DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII BAZATE PE CUNOAŞTERE POLITICA SIV-1A: ACCES LA EDUCAŢIE ŞI FORMARE INIŢIALĂ DE CALITATE PROGRAMUL SIII-1A-1: CREŞTEREA ŞI DIVERSIFICAREA OFERTEI DE EDUCAŢIE LA NIVELUL POLULUI DE CREŞTERE SIII-1A-2: CREŞTEREA ŞI DIVERSIFICAREA OFERTEI ÎN SERVICII DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ SIV-1B-1: DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE ATRAGERE DE RESURSE UMANE CU POTENŢIAL ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ SIV-1C-1: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI ÎNTRE SISTEMUL UNIVERSITAR. CENTRELE DE CERCETARE ŞI AGENŢI ECONOMICI SIV-2A-1: RECUNOAŞTEREA MERITELOR ÎNTREPRINDERILOR CARE PROMOVEZĂ ORGANIZAREA FLEXIBILĂ A MUNCII ŞI SERVICII PENTRU FACILITAREA RECONCILIERII VIEŢII DE FAMILIE. Orientare şi consiliere profesională în domenii de interes pentru dezvoltarea economică a polului de creştere SIV-1B: PROMOVAREA INFRASTRUCTURII UNIVERSITARE ÎN COMPETIŢIA REGIONALĂ SIV-1C: SPRIJINIREA CERCETĂRII ÎN SCOPUL VALORIFICĂRII INFRASTRUCTURII UNIVERSITARE SIV-2: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII FORŢEI DE MUNCĂ ŞI A ÎNTREPRINDERILOR ÎN COMPETIŢIA REGIONALĂ SIV-2A: SUSŢINEREA ŞI PROMOVAREA INIŢIATIVELOR ŞI ACŢUNILOR DE ADAPTARE LA O ECONOMIE COMPETITIVĂ a.SECŢIUNEA IV: DEZVOLTARE INFRASTRUCTURA RESURSELOR UMANE ŞI A CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE (în coordonare cu POS DEZVOLTARE RESURSE UMANE. Identificarea şi realizarea unui „produs de cercetare” în domeniul măsurilor/metodelor de reciclare funcţională a terenurilor poluate a. Instituirea unor burse pentru absolvenţi de licee din ţară în scopul continuării studiilor universitare în Ploieşti a. Realizarea de evenimente periodice de prezentare a ofertei de locuri de muncă b. ACTIVITATEA PROIECTE a. Instituirea unui premiu anual municipal pentru firme care implementează cu succes politici în favoarea angajaţilor 180 .

) 181 . Realizarea de către instituţiile furnizoare de bunuri şi servicii către cetăţeni a pachetului de indicatori de performanţă pentru fiecare din serviciile oferite b. Sistemul Integrat pentru Managementul Interacţiunii cu Cetăţenii (S. inclusiv cele europene. PROIECTE Susţinerea sectorului de IMM-uri ca bază pentru marile firme localizate în polul de creştere Dezvoltarea de servicii de producţie legat de procesarea.CAPITOLUL POLITICA SIV-2B: DEZVOLTAREA ECONOMIEI SOCIALE SIV-3: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURII ŞI PROCESULUI ALE MANAGEMENTULUI CICLULUI DE POLITICI PUBLICE SIV-4: POLITICI ŞI PROGRAME PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI FURNIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE SIV-3A: CREŞTEREA CAPACITĂŢII OPERAŢIONALE A FORMELOR DE ASOCIERE ÎN CADRUL POLULUI DE CREŞTERE SIV-4A: INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE CALITATE ÎN FURNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE PROGRAMUL PROFESIONALĂ SIV-2B-1: DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR ŞI ÎNCURAJAREA INIŢIATIVELOR PENTRU PARTENERII SOCIALI ŞI SOCIETATEA CIVILĂ SIV-3A-1: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PROIECTELOR PROPUSE SPRE FINANŢARE SIV-4A-1: REALIZAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICII PUBLICE PROIECTE a. d. frizerie.I. Monitorizarea implementării marilor investiţii de capital realizate din fonduri publice. Dezvoltarea resurselor umane implicate în formele de management operaţionale în domeniul politicilor şi a fondurilor structurale (Unităţile de Implementare) a. Întreţinere-reparaţii proprietăţi.M. etc. c. b. prin camere video SECŢIUNEA V: POLITICI COMPLEMENTARE (în coordonare cu PNDR) CAPITOLUL SV-1: CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII ZONELOR RURALE ŞI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI RURALE POLITICA SV-1A: CREŞTEREA FACTORILOR DE LOCALIZARE ÎN ZONA RURALĂ A POLULUI DE CREŞTERE PROGRAMUL SV-1A-1: SPRIJIN PENTRU CREAREA ŞI DEZVOLTAREA DE MICROÎNTREPRINDERI ÎN COMUNE a. ambalarea şi distribuţia produselor agricole Construirea unui târg regional Dezvoltarea de mici servicii de deservire a populaţiei rezidente pe baza unei analize de nevoi (ex.) a.I.C.

CAPITOLUL POLITICA PROGRAMUL SV-1A-2: ÎNCURAJAREA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE SV-1A-3: ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOR DE BAZĂ SV-1B: PROTEJAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE PRIN CREŞTEREA SUPRAFEŢEI VERZI SV-1A-4: PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT RURAL SV-1B-1: REALIZAREA DE CENTURI VERZI PE TEREN NON-AGRICOL ŞI NECONSTRUIBIL PROIECTE a. Amenajarea unui centru multifuncţional pentru promovarea activităţilor rurale cu caracter cultural a. Realizarea de spaţii de cazare pentru turismul de nişă (ex. Firme. Extinderea şcolilor cu spaţii educaţionale adaptate nevoilor locale: atelier/laborator/clasă de muzică/sală de sport e. prăbuşiri copaci precum şi de stingere a incendiilor a. Dezvoltarea şi promovarea internaţională a Drumului Vinului b. Reabilitarea patrimoniului tangibil şi intangibil listat „grupa B” aflat în zona de influenţă a municipiului Ploieşti b. circuit regional) a. o valoare complementară a zonelor urbane g. Promovarea valorilor rurale. echipare d. Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate prin reabilitarea ambulatoriilor şi a centrelor de permanenţă b. Îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie preuniversitară prin lucrări de igienizare. Îmbunătăţirea pieţelor şi parcurilor ca valoare socială adăugată f. Realizarea unei centuri verzi în partea de nord-est a polului de creştere prin împădurirea terenurilor de bonitate scăzută 182 . consolidare. Achiziţionare utilaje pentru deszăpeziri. Introducerea procedurii de diagnosticare de urgenţă prin sistemul „tele-medicină” c.

460 5.Bosilceşti.600 3.200 4.000 1.000 4.km 2+800 DC 8A DN 1 .400 - 183 . km 0+000 .900 2.km 5+000 DC 6 DJ 205 (Cornu) .650 6.000 2.000 5.km 2+700 DC 4 Pietriceaua (DJ 214) .km 6+600 DC 2C Vistieru (DJ 207) .000 3.km 5+000 DC 10 DN 1A (Măneciu) .700 2.156 6.460 3.000 6.DJ 100F (Băicoi).800 0.350 0.350 1.Doftana . Lungimea sectoarelor pe tipuri de îmbrăcăminţi Nr.500 4.500 1.km 2+000 DC 7 DJ 100F (Băicoi) .km 3+480 DC 1B Secăria (DJ 101S) . km 0+000 . km 0+000 .500 2.km 2+460 DC 5C DJ 100 D (Mislea) Tonţeşti .DJ 100D (Urleta).4 STAREA DRUMURILOR COMUNALE LA 31.DJ 100D (Urleta). km 0+000 .km 7+000 DC 3 DJ 214 (Brebu) .Podul Corbului (DN 1).800 3.350 3.ANEXA nr.000 4. km 0+000 . îmbracăminţi asfaltice Împietruite Pământ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 DC 1 Cornu de Jos (DJ 205G) .Podul Cheii.Făcăieni.844 0. km 0+000 . km 0+000 .800 1. km 0+000 .km 1+100 DC 10A 3. km 0+000 km 6+500 DC 8 DC 9 (Goruna) .000 4.570 0.2007 km.km 5+100 DC 4A Băneşti (DN 1) .Posada (DN 1).12.km 2+000 DC 5 DJ 100E (Telega) .200 1. pavaj.700 5. km 0+000 .800 0.800 0.500 3.Valea Oprii.750 1. km 0+000 .200 0.800 1.500 3.930 1.Meliceşti. km 0+000 . Categoria şi nr.500 1.DN 1. beton de ciment.000 6.150 2.500 2.300 0. km 0+000 .600 0.000 0.000 2. km 0+000 . km 0+000 .DJ 101S (Poiana Comarnic).100 4.km 3+000 DC 9 DJ 100 D (Cocorăştii Mislii) .100 2.900 - 4.Buştenari (DC 133).Bordenii Mici (DJ 215). km 0+000 .km 1+500 DC 6A DN 1 . km 0+000 km 4+900 DC 5B DC 133 . Crt.km 4+000 DC 2 DJ 207 (Vistieru) Şotrile .200 1. km 0+000 .Secăria (DJ 101S).Valea Oprii .480 7.DJ 218 (Vîlcăneşti).900 4.DC 9 (Ţipăreşti).000 1.600 7. drumului Localităţi importante pe traseu Lungime totală (km) Asfalt tip beton.km 3+000 DC 6B Băneşti (DC 4A) .480 0.Câmpina (DJ 102 I). km 0+000 – km 7+000 DC 1F Comarnic (DN 1) .Cabana Pădurarului.

500 5. km 0+000 .DC 23 (Valea Brădetului).600 2.Muntele Roşu km 0+000 .600 2.300 3. km 0+000 – km 0+600 DC 23 DJ 230 (Ceraşu) . km 0+000 .000 1. km 0+000 . km 0+000 .500 1. km 0+000 .Malamuc (DJ 147).900 2. km 0+000 .km 2+000 DC 15A Limită Judeţ Ialomiţa .500 0.400 1. km 0+000km 12+500 DC 18 DJ 102B (Drajna) .180 0.km 1+700 DC 24 DN 1A (Măneciu Ungureni) .km 0+000 .350 0. km 0+000 .120 2. km 0+000 – km 1+500 DC 11C DC 133 Buştenari .700 6.500 6.000 2. km 3+750 .400 2.500 0.700 1.km 2+300 DC 22B DN 1A .700 2. km 0+000 .200 0.000 2.500 1.000 2.DJ 219.Valea Tocii .600 1.650 1.700 0.700 2.Plăieţu.000 5.000 3.700 1.500 2.km 3+000 DC 17 Gura Vitioarei (DJ 100G)-Bughea de Sus.Poiana Trestiei .Podurile.km 1+600 DC 27 DJ 230 (Ceraşu) .Ciocrac.000 3.km 3+500 DC 20 DJ 102 .200 0. km 0+000 .DN 1. km 0+000 .Valea Lespezii.500 0.Scurteşti.000 - 1.000 3.Păuleşti (DJ 102) km 0+000 -km 4+500 DC 11 DN 1A (Măneciu) . km 0+000 .670 1.km 3+000 DC 19 DJ 230 (Drajna) .000 1.Valea Brădetului.km 6+000 DC 13 Vărbilău (DJ 101T) .000 12. km 0+000 km 2+000 DC 25 Ceraşu (DJ 230) .km 2+500 DC 21 Izvoare (DN 1A) .Fundeni (DJ 102). km 0+000 .500 1. km 0+000 .km 5+450 DC 16 DN 1A (Făget) .200 3.Cernesti.200 4. km 0+000 .500 7.21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 DN 1A (Blejoi) .500 3.000 6.Valea Borului.Cocoşeşti .300 0.km 5+000 DC 14 Ştefeşti (DJ 216A) .DC 16.600 12.km 8+000 DC 16A Mălăieşti (DJ 102) .700 1.500 1. km 0 +000 – km 1+500 DC 18A DN 1A .km 6+000 DC 12 Vâlcăneşti (DJ 218) -Trestioara – Poiana Vărbilău (DJ 102).Piatra.000 2.km 1+300 DC 19A Homoriciu (DN 1A) .500 184 .Mănăstirea Crasna.km 12+700 DC 26 Ceraşu (DJ 230) .600 1.078 3.100 0.600 1.800 3. km 8+000 .km 2+200 DC 25A Limită Judeţ Dâmboviţa -Coada Izvorului .km 2+670 DC 15 DJ 102B (Drajna) .500 0.500 2.422 1.Podul Ursului .Schiulesti.km 2+000 1.Mănăstirea Suzana.Măneşti (DJ 101A).km 7+200 DC 22 DN 1A .DJ 218.200 4.DJ 218 (Cosmina de Jos). km 0+000 . km 0+000 .km 3+700 DC 22A Cheia (DN 1A) .800 2.200 0.800 1.Chiciureni.500 2.700 8.670 2.

km 0+000 . km 0+000 .400 5. km 0+000 .km 1+300 DC 32 DJ 102B (Ogretin) .Valea Stupinei.DJ 102B.086 2.Brăteşti (DC 106).400 3.km 2+200 DC 42 DJ 219 .400 3.400 1.000 5.300 7.Cătunu.700 2.700 2.000 3.km 3+600 DC 34B DJ 102L .46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 DC 28 DJ 102B (Drajna) .860 4.300 2.Valea Plopului (DJ 102L) km 0+000 -km 4+000 DC 35A Limită Judeţ Dâmboviţa .300 0.200 2.Drajna de Sus (DJ 230).675 6.600 7.km 7+086 DC 45° DJ 100L (Meri) .486 4. km 0+000 .464 1.km 5+000 DC 34A Limită Judeţ Dâmboviţa .Gornet Cuib .800 1.900 1.000 0. km 0+000 . km 0+000 .Bogdăneşti. km 0+000 .800 4. km 0+000 .Tulburea.km 7+300 DC 44A DN 1A (Măgurele) .740 4.000 0.Cuib .000 2. km 0+000 .Ologeni.DJ 102M.700 1.000 0.km 2+000 DC 38 DJ 102B (Poseşti) .Plai.200 7.DJ 217. km 0+000 km 2+500 DC 41B DJ 219 (Predeal Sărari) .000 3.200 2.km 1+337 Conform ridicare topo DC 46 2.km 7+000 DC 43 DJ 231. km 0+000 .000 2.500 2.km 2+400 DC 39 DJ 102L (Starchiojd) -Brădet. km 0+000 .000 1.Slon.Iazu .000 7.km 3+700 DC 33 DJ 102B .000 2. km 0+000 . km 1+600 .km 7+000 DC 37 DJ 102B (Poseşti) .km 2+300 DC 34 DJ 102L (Bătrâni) .300 4. km 0+000 .300 5.300 3.Satu Nou.300 - 185 .600 2.000 4. km 0+000 .800 2.000 3.km 1+900 DC 41 DN 1A .000 1.400 1.500 2.000 2.000 4.300 3.Poiana Mierlei.400 2.km 2+600 DC 44 DJ 231 (Gornet) .Merdeala.Chiriţeşti.km 3+100 DC 40 DN 1A (Lipăneşti) .319 1.000 2.800 4.500 1.200 1.Vitioara de Sus (DC 42).Vitioara de Sus. km 0+000 .Poiana Mare.Podenii Vechi – DJ 100L (Podenii Vechi).km 3+000 DC 30 DJ 230 (Ceraşu) .000 2.km 1+300 DC 41A DJ 219 (Predeal Sărari) . km 0+000 .740 2. km 1+540 -km 6+840 DC 36 DJ 102B (Bodeşti) – DC 59A (Valea Anei).675 2.km 3+464 DC 31 DJ 102B (Ogretin) .681 0.500 1.Tătărăi .Poiana Copăceni -Vitioara de Sus -Poienile.100 1. km 0+000 .000 2.300 2.964 2. km 0+000 .000 3. km 0+000 .Valea Screzii.900 0.km 4+000 DC 45 DJ 231 (Măgurele) . km 0+000 .km 2+400 DC 29 Făget (DJ 100N) .460 2. km 0+000 .km 3+000 DC 35 DJ 102B (Poseşti) .

km 0+000 .km 1+000 DC 54 DN 1B . km 0+000 . km 0+000 .DJ 100L (Valea Cucului).DJ 250 (Boldeşti Scăieni) km 0+000 . km 0+000 .000 3.000 0.900 0.Pleaşa .200 4.km 8+000 DC 58A Boldeşti .DC 55B.800 3.km 3+800 DC 58 DJ 102E .000 3.000 1.km 5+700 DC 55C DN 1A (Lipăneşti) .500 1.Seciu (DJ 232).300 1.km 6+000 DC 51 Chiojdeanca (DJ 234) .000 10.000 1.300 - 4. km 0+000 .000 0. km 0+000 .Plaiul Lupului.600 5.000 2.Rotarea . km 0+000 .km 8+000 DC 48 DJ 102M (Popeşti) .500 1.200 1.Trenu.250 1. km 0+000 .620 0.000 2.000 2.Balaca (DJ 250).000 2.km 4+600 DC 55B DN 1A (Lipăneşti) .km 1+427 DC 59A Limită Judeţ Buzău .000 2.700 1.700 4.900 2. km 0+000 .Cărbuneşti (DJ 100M).200 0. km 0+000 .800 8.Podgoria (DJ 102R). km 0+000 .Rachieri. km 0+000 km 1+300 DC 56 DN 1A .000 0.250 0.Hârşa.Chiţorani .000 1.000 0.Valea Orlei.Albinari. km 0+000 km 2+000 DC 64 DN 1B (Valea Călugărească) .km 0+900 DC 63 DN 1B (Valea Călugărească) .900 0. km 7+500 . km 0+000 .DJ102L.km 1+000 DC 55 Limită Judeţ Buzău .850 1.200 - 4.Dobrota.500 1.km 10+000 DC 49 DJ 102R (Valea Seacă) .km 3+000 DC 62 Centură Est – Moara Nouă.200 0. km 0+000 km 6+200 DC 47 DC 48 (Şoimari) . km 0+000 . km 3+000 .600 3.300 6.500 3.km 6+000 DC 52 DJ 219 (Ariceştii Zeletin) .Starchiojd .Bighilin. (Boldeşti).427 1.km 2+500 DC 53 Salcia (DJ 234) .Şoimari (DJ 100M).km 1+500 DC 65 8.km 3+000 DC 50 DJ 102C (Valea Cricovului) .000 3. km 0+000 . km 0+000 – km 3+000 DC 59 Boldeşti – Scăieni (DJ 250) – DN 1A.980 0.500 2.Matiţa (DJ 100M).km 8+000 DC 60 DJ 102 C .000 186 .km 9+700 DC 55A DN 1A .100 1.100 1.400 2.150 3.750 1.700 1.Valea Mantei.427 5.000 3. km 0+000 .700 1.000 6.000 3.km 2+000 DC 61 DJ 102 E .300 1.750 2.km 1+500 DC 57 DN 1B . km 0+000 .72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 DJ 231 (Păcureţi) .Lopatniţa DC 55.Plopeni (DJ 102).000 3. km 0+000 .000 6.000 6.000 3.800 4.Scăieni (DJ 232) -DC 55B.

km 4+000 DC 73 DJ 100H (Gura Vadului) .000 - 1. km 0+000 .800 1. km 0+000 . Conform proiect DC 74 DJ 100C (Fulga de Sus) .Gara Valea Călugărească.900 2. Conform proiect DC 71B DJ 235 .km 2+500 DC 67B DN 1D .659 1. km 0+000 . km 0+000 .Rotari .Vâlcele. km 0+000 .Valea Urloi. km 0+000 . km 0+000km 3+000 DC 73B DJ 102K (Vadu Săpat) .000 2.000 4.500 2. km 0+000 .385 4.800 1.km 2+000 DC 75A DJ 102N .km 4+500 DC 74B DJ 102N (Colceag) .500 1. km 0+000 .500 0.042 2.000 1.000 0.000 0.km 8+200 DC 69 DJ 102N .667 4.500 1.700 2.Ghinoaica.km 4+000 DC 70 B DN 1B (Loloiasca) .500 0.000 2.km 5+000 DC 67 A DN 1B (Valea Călugărească) .Muru . km 0+000 – km 1+000 DC 66 DN 1B (Valea Călugărească) .DJ 102R.Perşunari.000 4.000 2.200 3.200 1.500 0.000 3.Malu Roşu (DJ 238). km 0+000. km 0+000 .650 4.000 8.000 3. km 0+000 km 2+900.km 0+900 DC 68 DN 1B (Albeşti) .615 1.900 8.000 5.Cireşanu.Colonia Banciu.500 1.km 3+500 DC 78 4.DJ 102H.500 0.DJ 101F (Dârvari).Pietricica.042 2.500 3.667 2.000 2.800 187 .800 2.km 0+800 DC 76 DJ 102D .DJ 102R.Baza CFR Inoteşti. km 0+000 .200 4.000 4.Vadul Părului .Lapoş .km 1+000 DC 76A DJ 102D . km 0+000 .Cioceni.500 2.Valea Poienii.km 4+000 DC 72 DJ 100H (Jugureni) – Băile Boboci .km 4+000 DC 71 DJ 102R (Valea Scheilor) -DJ 102C (Sîngeru) km 0+000 .650 1.900 1.000 4.Gara Albeşti.800 2.000 1.Valea Unghiului (DJ 100H). km 0+000 . km 0+000 .km 8+700 DC 71A DJ 235 .DJ 102K (Vadu Săpat).000 6.000 2.km 4+000 DC 67 DN 1B .km 2+667. km 0+000 km 3+200 DC 69A DJ 102R (Călugăreni) .500 3.000 4.km 2+042 DC 75 DN 1D . km 0+000 .DJ 102D.000 2.Tohani (DJ 100H). km 0+000 .500 - 3.km 3+000 DC 73° DC 73 (Perşunari) . km 0+000 .96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 DC 73B .500 3.541 3.000 5.000 2.Valea Nicovani. km 0+000 .Urlaţi (DJ 102C). km 0+000 .Valea Mieilor .km 4+000 DC 66A DN 1B (Valea Călugărească) .km 2+500 DC 77 DJ 102D (Baba Ana) .500 1.

000 8.km 4+000 DC 84 DJ 101F .Cioranii de Jos (DN 1D). km 0+000 .Cioranii de Jos (DN 1D).350 2. km 0+000 .700 1.100 2.Zănoaga. km 0+000 .DJ 101F.500 1. km 0+000 -km 1+250 DC 82 DC 83 (Sicrita) -DJ 101F (Dumbrava). km 0+000 .500 2.Belciug (DC 81).145 0.DJ 139.DJ 101D (Moara Domnească).145 0.km 0+800 DC 78A DJ 100C .000 1.Trestienii de Jos.Independenţa . km 0+000 .816 5.300 1.Pietroşani (DJ 139).250 3. km 0+000 .400 8.km 6+000 DC 79 DJ 102H .Trestienii de Sus.Gherghiţa (DJ 100B).km 2+500 DC 87 DJ 101F (Dârvari) .000 0.500 3. km 0+000 .000 4.km 1+400 DC 80A DJ 147 (Hătcărău) .716 2. km 0+000 .300 1. km 0+000 .km 8+500 DC 85 DJ 101F (Dumbrava) . Ialomiţa.Cireşanu.DJ 102H.500 3.km 6+000 6.000 1.300 0. km 0+000 .Limita Jud.000 2.500 1.km 8+000 DC 81 Palanca (DJ 101D) . km 0+000 .km 5+100 DC 91 DN 1 (Româneşti) .100 - 188 .500 0.835 2.Limita Jud.km 0+800 DC 78A DJ 100C .Crângurile.000 4.km 1+816 DC 90 DJ 101D (Buda) -DJ 139 (Pietroşani). km 0+000 .500 1. km 0+000 . km 0+000 .250 3.000 1.800 2.Crângurile. km 0+000 – km 3+800 DC 86 DJ 139 (Dumbrava) .000 3.400 8.000 1.DJ 139 (Goga).000 6.km 3+000 DC 84A DJ 101F .700 1.km 6+000 DC 79 DJ 102H .835 4.000 2.Antofiloaia .000 8. km 0+000 – km 1+400 DC 80A DJ 147 (Hătcărău) .500 2.750 3.km 4+500 DC 81A DJ 100B .500 1.Cioceni.km 8+000 DC 76A DJ 102D .400 6.km 3+500 DC 78 Unitatea Militară (DJ 148) .Cioranii de Jos (DN 1D).000 2.800 1.604 3.Gara Hătcărău . Ialomiţa km 0+000 .Cornu de Sus (DJ 101F).000 1.000 0.000 3. km 0+000 . km 0+000 km 2+604 DC 92A DN 1B .500 1.400 6. km 0+000 .000 4.020 2. km 0+000 .500 1.800 6.km 3+000 DC 93 DJ 101D (Fânari) .020 3.000 3.500 3.500 2.km 2+500 DC 77 DJ 102D (Baba Ana) .604 4.Gara Hătcărău – Cioranii de Jos (DN 1D).km 3+000 DC 89 DJ 101F (Coslegii) . km 0+000 . km 0+000 km 3+000 DC 83 DJ 101D (Buda) .Ghighiu (DJ 101D).120 121 122 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 Unitatea Militară (DJ 148) .

621 3.Piatra – Stejaru – Popeşti – (DC 140).117 3.800 2.878 8.000 6.760 1.300 4.000 1. km 0+000 – km 8+100 DC 104 DN 1 A (Cheşnoiu) – Satu de Sus. km 0+000 – km 4+000 DC 110 DJ 101A (Cocorăştii Colţ) – Ghioldum.814 1. km 0+000 .040 6. km 0+000 – km 3+878 DC 103 DN 1A .617 3.500 0. km 0+000 .740 3. km 0+000 – km 1+800 DC 105 DJ 129 (Târgşoru Vechi) .500 3.378 2.300 3.520 1.520 3. km 0+000 – km 6+617 DC 107 DJ 101 G (Pisculeşti) – Stejaru (DC 103). km 0+000 – km 1+300 DC 97 DN 1 – Fânari – Crivina (DJ 130A).km 3+500 DC 96 DJ 100B (Balta Doamnei) . km 0+000 – km 3+520 DC 109A DJ 101 A (Măneşti) – Gura Crivăţului.000 6.600 1. km 0+000 .100 2.000 2.Olari (DJ 101D).km 2+500 DC 95 DJ 100B (Lacu Turcului) .500 1.500 3.989 2. km 0+000 – km 3+040 DC 106 DN 1A – Brăteşti – Hăbud (DJ 101G).137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 DC 94 DJ 101D (Olarii Vechi).300 3.620 4.500 3. Conform masuratori topo DC 101A DJ 101 G (Poienarii Burchii) – DJ 101A.040 4.600 0.km 3+500 DC 96A DJ 100 B – Lupăria.000 - 0.500 0.500 1. km 0+000 – km 3+989 DC 111A DJ 101A (Zalhana) – Limită judeţ Dâmboviţa km 0+000 – km 2+000 DC 112 DJ 710 (Adunaţi) – Ocina de Sus. km 0+000 – km 3+300 DC 108 DN 1 (Bărcăneşti) – DJ 140.Bâra.145 2.300 3.000 1.Băltiţa .900 3.000 - 2.300 1. km 0+000 – km 4+000 DC 112B Filipeşti (DJ 101 P)-Mărgineni de Jos (DJ 720D) 2.000 2.621 2. km 0+000 km 3+620 DC 109B DJ 101A (Măneşti) .814 2.241 - 2. km 0+000 – km 7+221.000 - 6.100 1.Independenţa (DC 93).000 3.820 4.800 2.241 - 6.000 2.000 4.844 2.500 5. km 0+000 – km 2+621 DC 102 DJ 101 G – Gara Prahova.000 1. km 0+000 – km 4+000 DC 98 DJ 101 E (Poienarii Burchii) – Mănăstirea Pissiota – DC 102 Predeşti.800 3.DN 1.000 2.Limită judeţ Dâmboviţa. km 0+000 – km 6+000 DC 100 DJ 101E (Poienarii Apostoli) – Poienarii Rali – Poienarii Burchii (DJ 101E). km 0+000 – km 3+000 DC 112ª DJ 101 P – Mărginenii de Jos.900 - 189 . km 0+000 – km 1+900 DC 111 DJ 720 (Floreşti) – DN 1.

200 1.375 13.km 4+000 DC 133 Cocorăştii Mislii (DJ 100D).000 3.000 4.000 1.206 - 1.000 1.220 12. km 0+000 – km 12+000 1.730 3.800 2.000 17.300 3. km 0+000 – km 4+000 DC 117 Proviţa de Jos (DJ 100E) – DJ 101P (Poiana Câmpina).800 4.km 1+800 DC 127 DN 1 (Odăile)–DJ 140 (Moară).800 0.500 3. km 0+000 – km 3+200 DC 132 DN 1 – Cabana Gura Diham. km 0+000 – km 2+000 DC 128 DJ 102 M (Podenii Noi) – Sfăcărău.000 1.800 1.600 1.DJ 100E (Telega).500 4. km 0+000 – km 1+300 DC 119 DN 1 (Comarnic) – Ghioşeşti.km 5+500 DC 121 DJ 101P (Brătăşanca) – Ungureni. km 0+000 – km 11+600 DC 130 DJ 102C (Sângeru) – Tisa. km 0+000 – km 1+100 DC 123 DC 117 (Drăgăneasa)–Piatra.600 1.215 2.130 3.150 1.850 5.800 1.000 5.Limita Judeţ Dâmboviţa.300 0.500 1.150 0.160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 km 0+000 – km 2+814 DC 113 DN 1 – Staţia CF Floreşti.530 2.400 1.Păcuri.300 3.250 1.014 12. km 0+000 – km 1+500 DC 131 DJ 231 (Surani) . km 0+000 – km 3+300 DC 129 Gara Azuga – Complexul Sportiv de Iarnă Sorica Azuga. km 0+000 – km 5+130 DC 116 DN 1 – Bobolia (DJ 101P).300 0. km 0+000 – km 1+000 DC 126 DJ 140 – Puchenii Mici.730 3.625 4.715 0. km 0+000 – km 3+400 DC 129 A Azuga (DC 129)–Valea Azuga – Limită judeţ Braşov. km 0+000 . km 0+000 .400 11.700 2.150 10.400 2. km 0+000 – km 6+000 DC 118 DJ 101I – Minieri.000 1.300 0.200 - 190 .200 4. km 0+000 – km 1+730 DC 114 DJ 720 (Filipeştii de Pădure) – Mina Palanca.000 3. km 0+000 – km 1+300 DC 124 DJ 100 E (Proviţa de Sus) – Plaiu.km 3+000 DC 120 DN 71 (Sinaia) – Sinaia Peleş.100 1.550 5.450 1. km 0+000 – km 17+220 DC 134 Sinaia (DN 1) – Cota 1400.855 0. km 0+000 – km 3+400 DC 115A Lunca Prahovei (DJ 101 P) – Măgureni (DJ 145) km 0+000 – km 1+550 DC 115B Măgureni (DJ 145) .000 6.070 2.100 1. km 0+000 . km 0+000 – km 3+500 DC 116A DJ 145 – DJ 720 (Filipeştii de Pădure). km 0+000 .550 0.400 1.500 2.600 0.500 3.300 0. km 0+000 – km 0+800 DC 125 DJ 100 E (Proviţa de Sus) – Izvoru.945 0.

500 1.400 5.000 2. km 0+000 – km 2+000 DC 152 DJ 102 C (Urlaţi) – Valea Nucetului.Costeni Ceraşu . km 0+000 – km 3+200 DC 143 DJ 101T (Bertea) – DC 14 (Ştefeşti).Valea Nicovani.km 6+000 DC 150 Urlaţi (DJ 102K) – Mărunţiş. km 0+000 .000 1.900 1. km 0+000 km 2+400 DC 139 DJ 102L (Starchiojd) – Zmeuret. km 0+000 – km 3+500 DC 136 DJ 102B (Nucşoara de Jos) .km 2+000 DC 155 Rachieri – Pantazi.800 3. km 0+000 .Valea Poienii.Slavu.500 3.000 3.000 6. km 0+000 .000 1. km 0+000 – km 2+500 DC 142 DJ 207 (Şotrile) – Seciuri.200 2.730 1.500 2.500 1. km 0+000 . km 0+000 .500 0.800 3.600 1. km 0+000 – km 2+500 DC 141 DJ 101 A (Tăriceni) .800 1.500 1.km 1+300 DC 138 DC 10A (Cocoşeşti) – DJ 102 (Păuleşti). km 0+000 – km 1+700 DC 147 DN 1B .700 0.600 - 191 .700 1.500 2.Valea Popii .500 2.700 0.Orzoaia de Sus .Predeşti (DC 102).800 1.700 2.000 1. km 0+000 km 3+600 DC 146 DN 1B .km 4+000 DC 148 DN 1 – Frăsinet.500 2.000 3.200 0.km 4+000 DC 137 DC 41B (Predealul Sărari) – Bobiceşti (DJ 219).Valea Pietrei .925 1.Valea Largă.200 3.Orzoaia de Jos .km 1+700 DC 158 Măneciu Pământeni (DN 1A) .km 4+800 3.000 2. km 0+000 – km 1+800 DC 157 DN 1B – Unitatea Militară Berceni (DJ 139).200 2.km 3+500 DC 153 DJ 102K (Cherba) – Valea Seman.700 1.100 2.300 1.300 0. km 0+000 – km 1+000 DC 149 DC 67 (Ulmi) -Arioneştii Noi .Valea Ursoii .700 4.000 6.184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 DC 135 DJ 231(Păcureţi) .km 1+200 DC 151 DC 149 (Arioneştii Noi) – Schiau.000 0.500 1.500 2. km 0+000 -km 5+500 DC 140 DC 139 (Starchiojd) – Gresia.DJ 102E (Jercălăi).070 1. km 0+000 – km 2+500 DC 144 DJ 219 (Olteni) – Ştubeiu – Valea Stâlpului – DJ 219.600 1.km 2+200 DC 145 DN 1B .000 1.Vârfuri (DC 66A).100 2. km 0+000 .500 3.DJ 102B (Nucşoara de Sus).(DJ 230). km 0+000 .700 2. km 0+000 .200 2.500 2. km 0+000 .500 4.000 1.875 2.500 2. km 0+000 .700 4.300 2.500 1.200 1.Râncezi . km 0+000 – km 2+500 DC 154 DN 1B .km 2+500 DC 156 DJ 235 – Butuci. km 0+000 .

920 0.000 192 Starea de viabilitate Bună 167.000 6.350 2.730 119.661 3.000 4.500 1.000 3.100 2.500 1.650 2.150 3.000 1.200 1.500 3.500 3.200 4.700 2.600 4.670 2.500 1.600 7.000 1.000 6.560 2.460 3.500 6.000 2.000 6.460 3.000 1.000 1.500 7.700 1.100 1.400 2.700 2.844 2.700 3.500 2.000 1.783 2.670 1.000 2.100 4.500 7.900 2.400 4.500 0.600 0.200 3.500 2.000 12.040 0.200 1.900 6.600 1.000 1.350 1.600 3.08.800 0.208 Clasificat prin HG 750/01.300 3.600 2.000 2.460 5.100 0.500 1.800 0.2007 din DJ 239 Total drumuri comunale 747.500 4.500 Nr. Crt.700 8.700 1.500 2.500 2.000 1.300 0.100 2.500 2.000 2.000 3.500 1.500 2.700 Mediocră 199.700 2.200 3.800 1.000 5.700 5.200 0.950 5. Categoria şi nr.2007 Lungime totală (km) 747.500 Rea 380.500 0.200 2.000 5.800 1.000 2.000 4.300 0.300 1.600 7.000 4.12.200 3.300 1.468 0.700 0.700 5.661 273.100 2.156 1.859 354.900 2.410 4.000 6.600 0.000 4.000 2.072 STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR COMUNALE LA 31.480 7.600 2.000 3.050 0.000 1.000 1. drumului Total drumuri comunale DC 1 DC 1B DC 1F DC 2 DC 2C DC 3 DC 4 DC 4A DC 5 DC 5B DC 5C DC 6 DC 6A DC 6B DC 7 DC 8 DC 8A DC 9 DC 10 DC 10A DC 11 DC 11C DC 12 DC 13 DC 14 DC 15 DC 15A DC 16 DC 16A DC 17 DC 18 DC 18A DC 19 DC 19A DC 20 DC 21 DC 22 DC 22A DC 22B DC 23 DC 24 DC 25 DC 25A DC 26 DC 27 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 .

600 1.000 2.719 2.460 1.800 1.500 1.000 4.000 2.000 8.000 1.300 2.300 1.000 0.000 0.740 1.200 4.900 1.250 3.000 1.000 4.400 1.000 2.200 8.427 5.977 1.900 5.000 7.000 2.500 0.659 - 2.300 3.000 4.900 0.900 1.100 1.100 0.700 6.000 4.000 10.000 0.200 193 4.000 3.200 4.500 1.300 5.450 1.000 3.800 3.000 2.000 4.900 2.500 4.000 0.981 2.300 2.700 1.620 4.100 0.500 1.300 2.000 4.500 3.800 8.000 2.200 3.300 4.200 2.300 3.500 0.000 2.750 2.400 3.000 6.675 6.000 6.000 2.000 0.600 2.700 2.300 4.400 3.500 1.000 3.300 1.500 0.500 0.000 3.786 2.600 7.800 3.000 5.000 1.300 2.000 0.780 0.100 1.000 2.800 2.000 2.900 8.300 3.360 - 2.000 7.464 1.181 3.200 .000 3.500 3.900 2.570 0.500 2.400 1.300 1.500 0.300 7.500 1.000 0.700 1.200 1.675 4.400 0.200 0.200 0.000 2.000 5.200 7.000 1.000 3.46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 DC 28 DC 29 DC 30 DC 31 DC 32 DC 33 DC 34 DC 34A DC 34B DC 35 DC 35A DC 36 DC 37 DC 38 DC 39 DC 40 DC 41 DC 41A DC 41B DC 42 DC 43 DC 44 DC 44A DC 45 DC 45A DC 46 DC 47 DC 48 DC 49 DC 50 DC 51 DC 52 DC 53 DC 54 DC 55 DC 55A DC 55B DC 55C DC 56 DC 57 DC 58 DC 58A DC 59 DC 59A DC 60 DC 61 DC 62 DC 63 DC 64 DC 65 DC 66 DC 66A DC 67 DC 67A DC 67B DC 68 DC 69 2.700 1.800 1.500 2.000 2.700 2.500 1.600 5.000 3.430 2.500 2.000 1.964 1.000 0.000 2.300 3.000 3.400 2.000 1.000 6.086 2.200 1.

844 2.500 3.000 1.100 1.800 3.000 2.040 6.500 2.800 5.500 1.500 3.000 - 4.500 3.300 4.000 2.000 1.000 4.800 6.520 1.000 6.250 2.000 1.000 3.500 1.617 3.650 4.000 3.000 2.000 4.500 2.000 8.216 0.621 3.500 1.000 1.500 0.040 5.000 2.500 2.000 2.800 2.042 2.000 6.878 8.000 4.500 1.500 3.000 3.250 1.000 0.241 2.000 6.800 2.000 2.000 5.945 2.500 3.000 0.500 0.760 1.520 3.000 6.000 1.700 2.300 1.000 0.241 2.500 0.000 2.621 1.000 3.800 1.000 1.800 2.900 2.000 6.816 5.667 4.900 3.378 3.817 1.620 4.555 3.000 1.800 2.500 2.250 1.103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 DC 69A DC 70 B DC 71 DC 71A DC 71B DC 72 DC 73 DC 73A DC 73B DC 74 DC 74B DC 75 DC 75A DC 76 DC 76A DC 77 DC 78 DC 78A DC 79 DC 80A DC 81 DC 81A DC 82 DC 83 DC 84 DC 84A DC 85 DC 86 DC 87 DC 89 DC 90 DC 91 DC 92A DC 93 DC 94 DC 95 DC 96 DC 96A DC 97 DC 98 DC 100 DC 101A DC 102 DC 103 DC 104 DC 105 DC 106 DC 107 DC 108 DC 109A DC 109B DC 110 DC 111 DC 111A DC 112 DC 112A DC 112B 4.100 1.800 1.000 4.000 1.604 2.100 1.145 2.000 0.989 2.000 2.000 4.800 6.500 0.500 3.500 0.650 3.700 1.400 8.400 6.500 3.000 4.500 4.500 1.300 4.604 3.667 2.814 1.100 0.042 2.000 0.800 2.000 2.900 3.900 1.250 3.500 2.300 3.000 3.500 8.000 4.000 3.600 2.740 1.100 2.000 8.000 - .000 0.820 1.850 2.600 3.800 0.000 3.050 3.000 1.814 194 2.

130 3.700 0.800 0.070 10.300 0.500 1.000 1.800 380.500 2.450 0.000 1.715 0.300 0.000 5.500 4.500 2.730 3.500 2.200 2.800 747.410 195 .700 2.500 3.700 0.700 4.600 0.400 4.800 1.200 4.500 3.500 1.100 1.800 2.875 2.200 1.300 3.300 3.000 17.000 6.800 1.894 12.000 1.326 3.400 11.945 0.500 2.500 3.500 2.600 1.000 167.700 1.000 5.400 1.661 0.000 1.800 0.625 8.000 4.500 2.200 199.300 2.783 1.700 4.550 5.000 3.000 0.285 1.700 4.200 2.200 3.375 8.800 1.000 3.506 2.500 4.855 2.500 2.200 2.500 3.730 3.150 1.000 3.200 2.000 6.550 3.600 1.925 1.600 1.000 3.500 1.000 1.400 5.468 1.160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 DC 113 DC 114 DC 115A DC 115 B DC 116 DC 116A DC 117 DC 118 DC 119 DC 120 DC 121 DC 123 DC 124 DC 125 DC 126 DC 127 DC 128 DC 129 DC 129A DC 130 DC 131 DC 132 DC 133 DC 134 DC 135 DC 136 DC 137 DC 138 DC 139 DC 140 DC 141 DC 142 DC 143 DC 144 DC 145 DC 146 DC 147 DC 148 DC 149 DC 150 DC 151 DC 152 DC 153 DC 154 DC 155 DC 156 DC 157 DC 158 Total drumuri comunale 1.000 1.330 1.300 1.100 1.000 1.220 12.000 6.500 2.500 2.200 2.000 1.700 0.300 2.800 1.000 3.500 2.500 1.500 1.344 2.200 2.000 2.500 1.000 1.800 2.150 1.530 2.300 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times