Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale

Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale vizează satisfacerea unor necesităţi colective privind învăţământul, ocrotirea sănătăţii, cultura, asigurările sociale.1

1. Introducere
Chiar dacă unele din aceste necesităţi apar ca având şi un caracter individual, ele au un pronunţat caracter colectiv şi sunt satisfăcute prin acţiuni organizate de autoritatea publică, cu ajutorul unor instituţii specializate, pe perioade mari de timp şi cu resurse însemnate din partea statului. Cheltuielile pentru acţiuni socialculturale asigură realizarea de servicii în mod gratuit, cu plata redusă sau sub formă de pensii, alocaţii, ajutoare. Rolul acestor cheltuieli se manifestă pe diverse planuri: economic, social, uman, educativ. Cheltuielile social-culturale sunt importante prin rolul lor în satisfacerea unor interese şi necesităţi majore ale populaţiei care ţin de starea educaţională, culturală, de sănătate publică şi de protecţia socială. După cel de-al II-lea război mondial, în America şi Europa a apărut o doctrină politică referitoare la sisteme de intervenţii în direcţia satisfacerii nevoilor fundamentale ale cetăţenilor sub denumirea de welfare state (stat-providenţă). Statul-providenţă este reprezentat de modul de organizare a societăţii care garantează membrilor un maxim de protecţie socială şi securitate economică, cu ajutorul unei redistribuiri a impozitelor şi contribuţiilor sociale. Dezvoltarea sistemului economic modern s-a dovedit însă neputincioasă în a satisface direct,
1

Luminiţa Ristea, Adina Trandafir, ”Finanţe publice – între teorie şi practică”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2005, p.53

1

Cheltuielile publice pot fi clasificate in functie de numeroase criterii. cererii si ofertei. cotizatii) . fondurile organizatiilor fara scop lucrativ(institutii de caritate. modificari pe categorii de varste si pentru ca influenteaza foarte mult nivelul cheltuielilor medii pe locuitor . cotizatiile suportate de persoanele fizice si juridice . veniturile populatiei(taxe. bugetele locale) . siguranţa şi bunăstarea indivizilor Cheltuielile publice sunt un concept financiar al carui continut il reprezinta exprimarea in forma baneasca a relatiilor economico-sociale aparute intre stat. asistenta medicala. Sursele de finantare a cheltuielilor social-culturale sunt : fondurile bugetare(bugetul de stat. Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale asigura educatia si instructia copiilor si tinerilor. Rolul social se realizeaza prin finantarea diferitelor domenii sau directii de actiune a politicilor sociale.echilibrat şi echitabil. si persoane fizice si juridice pe de alta parte cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului si in scopul exercitarii functiilor si atributilor acestuia. ridicarea nivelului cultural. pregatirea profesionala a salariatilor) . artistic si de civilizatie al membrelor societatii. asociatii) . cresterea costului serviciilor sociale si cresterea nivelului ajutoarelor familiale. fondurile proprii ale entitatiilor(utilizate pentru finantarea cheltuielilor cu protectia muncii. factorilor demografici deoarece au loc modificari ale structurii socio-profesionale. ridicarea calificarii profesionale. fundatii. iar rolul economic se refera la influenta acestora asupra consumului. pe de-o parte. asigura un sistem de protectie sociala. actiunile social-culturale reprezinta o destinatie foarte importanta a fondurilor bugetare. Conform criteriului functional de clasificare a cheltuielilor publice. biserici. 2 . multitudinea de necesităţi colective legate de protecţia. Cheltuielile social-culturale au doua roluri. ajutorul financiar extern. Cresterea cheltuielilor pentru actiuni social-culturale se datoreaza in principal dezvoltarii economice (cresterea PIB-ului) . veniturile institutiilor social-culturale . a alocatiilor.

•Fonduri proprii ale întreprinderilor publice sau private (întreprinderile publice sau private fac o serie de cheltuieli cu pregătirea profesională a salariaţilor. 3.. fonduri speciale extrabugetare şi bugetele locale în ţările cu structură unitară). bugetul asigurărilor sociale de stat. cu acţiuni de ocrotire a sănătăţii. după caz. din servicii către terţi. Aceste cheltuieli nu reprezinta un consum definitiv de PIB. din exploatarea bunurilor lor). cultură şi artă). ci se regasesc 3 . fundaţii. sănătate. •Veniturile populaţiei (destinate suportării unor taxe. Aceste surse pot fi: • Fondurile bugetare (bugetul federal. Cheltuielile publice pentru invatamant Astazi.2. fondul pentru ajutor de şomaj etc. asociaţii. interne sau externe. instituţii de caritate. Surse de finanţare Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale sunt efectuate din surse publice sau private. •Cotizaţii sau contribuţii suportate de persoane fizice sau juridice care alimentează fonduri financiare cu destinaţie specială cum sunt: bugetul asigurărilor sociale. de protecţie a muncii). •Venituri realizate de instituţii social-culturale (din diferite activităţi specifice. invatamantul joaca un rol esential in dezvoltarea de ansamblu a societatii. •Fondurile organizaţiilor fără scop lucrativ (organizaţii neguvernamentale. biserici). contribuţii sau cheltuieli legate de învăţământ. •Ajutor financiar extern. bugetul de stat.

cu precadere a celui preuniversitar. de durata studiilor. sponsorizari. Finantarea invatamantului din bugetul statului difera in functie de structura sistemului bugetar. surse ale populatiei. de marimea si structura retelei scolare. invatamantul contribuie la dezvoltarea economica a unei tari. organizat rational. Bugetul statului reprezinta principala sursa de finantare a invatamantului. Efectul agregat al investitiilor in resurse umane se va traduce printr-o crestere a PIB-ului care va constitui o baza solida pentru alocarea unor sume mai mari din acest produs nevoilor social-culturale. donatii. dar pot primi si subventii de la bugetul central sau guvernamental. Finantarea invatamantului se realizeaza din urmatoarele surse : bugetul statului(central sau local). rechizite. Pe termen lung.in nivelul de pregatire profesionala a membrilor societatii. se va obtine un efect de antrenare deloc neglijabil asupra cresterii economice. insa cu cateva conditii : invatamantul trebuie sa fie bine dimensionat. de natura economica a cheltuielilor pe care le antreneaza. credite externe acordate de institutiile finaciare externe). uniforme). In tarile dezvoltate si in cele in curs de dezvoltare exista doua tipuri 4 . adaptat si adaptabil la nevoile prezente si viitoare ale societatii condus cu profesionalism si competenta. invatamant liceal si invatamant superior. Daca imbunatatirile aduse invatamantului de toate gradele vor fi insotite de masuri adecvate pe linia ameliorarii tuturor celorlalte actiuni social-culturale. venituri proprii ale institutiilor de invatmant( activ de cercetare. inchirieri. Costurile invatamantului difera de la o tara la alta in functie de gradul de cuprindere a populatiei scolare in invatamant. taxe de scolarizare) si alte resurse externe(ajutoare nerambursabile. In unele tari finantarea invatamantului preuniversitar revine bugetelor statelor sau bugetelor locale care folosesc resurse fiscale proprii. stimuleaza progresul si ridica standardul de viata al populatiei. Invatamantul se finanteaza pe 3 categorii principale de institutii : invatamantul primar si gimnazial. ale intreprinderilor destinate actiunilor de invatamant si educatie(transport. In Uniunea Europeana exista si o a patra categorie de institutii si anume invatamantul prescolar de cel putin 1 an.

uniformele. in specializarea capitalului uman in ramura aleasa. dar care sunt dornici sa urmeze cursurile unor institutii de invatamant superior acreditate de stat pe locurile subventionate. care inca nu poate concepe importanta studiilor superioare in dezvoltarea unor abilitati. Bugetul de stat reprezinta principala sursa de finantare a cheltuielilor cu invatamantul. fundatii. la formarea unei culturi generale vaste si. mai ales. In Romania. dar si prin oferirea altor facilitati elevilor/studentilor : cazarea. limbaj elevat care conduc la profesionalism. Populatia participa la formarea fondurilor unei institutii de invatamant in mod direct prin plata taxelor de scolarizare.de unitai de invatamant : publice(care in cea mai mare parte sunt finantate de stat) si particulare(care pot fi independente sau partial subventionate de stat). rechizitele. datele si structura examenelor. Resursele externe in domeniul finantarii invatamantului se intalnesc in special in tarile in curs de dezvoltare si reprezinta aproximativ 10% din volumul total al cheltuielilor cu invatamantul. societati de binefacere. cantina. deprinderi. aceste specializari sunt oferite. Resursele externe imbraca forma subventiilor 5 . studentilor cu stare materiala mai dificila. asociatii nonprofit sau chiar persoane fizice. in Romania. insa. in general. organizarea invatamantului. de calificarea actualilor salariati sau a viitorilor angajati sau acorda burse private unor elevi/studenti in schimbul viitoarei colaborari. care nu permite continuarea studiilor intr-o unitate de invatamant superior. nu se poate vorbi despre o participare activa a populatiei in aceasta directie. cauza fiind reprezentata in mod special de mentalitatea ei. O alta cauza ar fi nivelul scazut de trai. In Romania. Invatamantul privat este supus controlului statului si se conformeaza reglementarilor oficiale privind numarul si pregatirea cadrelor didactice. transportul. Intreprinderile efectueaza cheltuieli pentru invatamant cu ocazia organizarii de cursuri de pregatire profesionala. sponsorizarile sau alte forme de ajutor banesc nerambursabil ce pot fi primite de catre institutiile de invatamant sunt facute de catre intreprinderi. Donatiile.

Cheltuielile publice cu educatia sunt cu putin peste 3% din PIB. sa asigure fondurle necesare desfasurarii. Studiu de caz privind cheltuielile pentru educatie 6 . Se pare ca solutia acestei probleme o reprezinta imprumuturile pentru studii contractate de catre studenti pe perioada efectuarii studiilor universitare.directe. Fondurile straine sunt totusi cele care suplinesc diferenta pana la 4%. In tarile cu o economie de piata dezvoltata. In noile conditii de functionare a societatii in care traim se impune gasirea unor noi surse de finantare care alaturi de sursele traditionale de finantare a invatamantului. inclusiv in invatamant. Aceste impreumuturi se pot contracta prin intermediul bancilor comerciale si respectiv prin acele institutii special create. a finantarilor sau se refera la dotarea institutiei cu aparatura si cadre didactice specializate. dezvoltarii si modernizarii activitatii didactice in invatamantul superior. Aceste imprumuturi contribuie la cresterea resurselor de finantare a invatamantului superior si in acelasi timp reprezinta un mecanism care impune studentilor alegerea specializarii dorite si incadrarea in perioada normala de promovare a anilor universitari. venituri din cursuri de specializare efectuate de catre cadrele didactice ale respectivei institutii catre angajatii diferitelor societatis au intreprinderi). Totusi legea 84/1995 actualizata a invatamantului stipuleaza ca nivelul minim al cheltuielilor publice cu educatia trebuie sa fie de 4% din PIB. a imprumuturilor. venituri din inchirieri de cladiri sau terenuri. creditul reprezinta un instrument foarte important in majoritatea domeniilor de activitate. Autofinantarea se realizeaza pe baza resurselor proprii concretizate prin diferite categorii de venituri (taxe de scolarizare. si au variat in jurul acestui nivel pentru majoritatea anilor de tranzitie. Si in Romania exista posibilitatea folosirii imprumuturilor pentru studii.

Cele şapte domenii principale de intervenţie (axe) sunt gestionate de Ministerul Educaţiei şi cel al Muncii. Acestor axe li se adaugă încă două. abia la sfârşitul lunii iunie. Axele 1 şi 2 sunt orientate doar către educaţia iniţială şi continuă. sumele exacte care vor fi alocate Axei 1 şi componentei a doua din Axa 2. inclusiv cel de la Cluj. în prezent. corelând oferta educaţională şi cererea efectivă a forţei de muncă. urmăreşte exclusiv investiţii în capitalul uman. Domuţă afirmă că.a) Investiţii în capitalul uman din fonduri europene Fondului Social European pune la dispoziţia instituţiilor de învăţământ sume substanţiale pentru investiţii în creşterea calităţii sistemului de educaţie Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU) a fost elaborat pentru sprijinirea investiţiilor pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire profesională. urmând ca programul operaţional să fie definitivat. după obţinera acordului Comisiei Europene. nu sunt certe. din care se finanţează proiectele dedicate resurselor umane.în pregătirea profesorilor din sistemul educaţional sau în inovaţiile sistemului de predare. un rol important în dezvoltarea acesteia avându-l investiţiile de sistem . într-o ediţie anterioară. b) Sisteme inovative de educaţie Dorin Domuţă. de a căror implementare este responsabil Ministerul Educaţiei. axele ce urmează a fi implementate de Organismul intermediar aflat în subordinea Ministerului Muncii. Săptămâna Clujeană v-a prezentat. cele care sunt în sarcina unităţii pe care o conduce. afirmă că filosofia Fondului Social European (FSE). şi cele opt Organisme Intermediare regionale. coordonator al Unităţii Regionale POS-DRU. Se cunoaşte însă că finanţarea europeană va reprezenta 85% din cheltuielile 7 .

cel puţin în cazul proiectelor şcolilor. pentru a nu bloca ideile inovatoare. Inspectoratele Şcolare. Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate 2. c) Domeniile de intervenţie în care sunt active Unităţile Regionale POSDRU  Axa Prioritară 1 . Beneficiarii eligibili în cadrul acestui program sunt Ministerul Educaţiei. chiar dacă acest program a fost gândit pentru a fi cât mai permisiv. Însă.Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere 1. şi procentul alocărilor bugetare. Programe de doctorat şi postdoctorat în sprijinul cercetării  Axa Prioritară 2 . Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională 4. Dorin Domuţă afirmă că. şi structurile subordonate sau coordonate de acesta. potrivit lui Dorin Domuţă. şcolile. în elaborarea tipurilor de activităţi eligibile nu s-a dorit o nominalizare strictă a acestora.eligibile. este absolut necesar ca proiectele propuse de potenţialii beneficiari să aibă ca ţintă sistemul educaţional. însă. universităţile. restul de 15% reprezentând surse proprii şi bugetare. furnizorii de formare profesională continuă sau de orientare şi consiliere. se urmăreşte reducerea cu cât mai mult a cofinanţării din surse proprii. Calitate în învăţământul superior 3. ONG-urile. Calitate în formarea profesională continuă 5. având în vedere paleta extrem de largă de proiecte şi de potenţiali beneficiari. O necunoscută este în acest moment.Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii 8 .

In Romania se mai folosesc pentru finantarea aciunilor de sanatate unele 9 . finantarea cheltuielile publice pentru sanatate s-a bazat pe urmatoarele categorii de surse : de la buget. cheltuieli privind finantarea investitiilor care se refera la baza naturala(spatii. surse externe. din veniturile proprii ale institutiilor sanitare si de la populatie. cheltuieli privind finantarea actiunilor de prevenire a imbolnavirilor. aparitia unor noi boli. cheltuieli privind educatia sanitara. Prevenirea şi remedierea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii Luni. echipamente. de la anumiti agenti economici care isi deschideau cabinete medicale . Sursele actuale de finantare sunt : Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate(acopera aproximativ 80% din chelutielile de sanatate).saptamana. 23 Aprilie 2007. costul prestatiilor medicale.1. accentuarea factorilor de risc. Cheltuielile publice pentru sanatate Pentru fiecare individ. pana in 1998.ro 4. sanatatea reprezinta unul dintre cei mai importanti factori care asigura desfasurarea vietii si a activitatii. bugetul de stat. de Radu Belcean . cheltuieli privind finantarea cercetarii medicale. Cheltuielile pentru sanatate fac obiectul politicii sociale. Dupa 1998. www. cresterea duratei medii de viata. asistenta medicala fiind conditionata de calitatea de salariat . Ele cuprind urmatoarele categorii : cheltuieli pentru intretinerea si functionarea institutiilor sanitare. surse ale unor organizatii neguvernamentale. Factorii care influenteaza nivelul si totodata cresterea cheltuielilor pentru sanatate sunt : cresterea nevoii de ocrotire a sanatatii. instrumente). In Romania. ca si cele pentru invatamant. surse ale populatiei. ca si pentru intreaga colectivitate. in Romania s-au introdus asigurarile sociale de sanatate obligatorii.

eradicarea unor boli . tratamente) si se reflecta in refacerea si pastrarea sanatatii personalelor beneficiare de asistenta medicala. pastrarea starii de sanatate conduce la crestrea capacitatii de munca.Serviciile publice de sănătate şi dezvoltarea durabilă Problemele legate de calitatea. multe dintre sate neavând nici măcar unităţi de asistenţă primară (medic de familie). la cresterea venitului national. la rândul lor. Efectele economice se refera la reducerea perioadelor de incapacitatea de munca datorate imbolnavirilor si accidentelor. 10 .taxe : de exemplu taxele pe viciu care sunt venituri prorpii in bugetul Ministerului Sanatatii si sunt folosite pentru finanatarea investitiilor in infrastructura sistemului. Cea mai mare parte a populaţiei rurale are un acces dificil la serviciile publice de sănătate. Schimbările din sistemul sanitar de după 1996 nu au rezolvat problemele de acces ale acestor grupuri la asistenţa primară şi nici multiplele probleme legate de dotări cu tehnică medicală de nivel european. Efectele sociale reflecta efectele actiunilor de ocrotire a sanatatii la nivelul intregii societati si se rasfrabg asupra starii de sanatate a intregii populatii . Studiu de caz . natalitatea. mortalitatea infantila etc. diagnostic. morbiditatea. analize. rezolvarea eficientă a problemelor de sănătate ale populaţiei. Activitatea de ocrotire a sanatatii se cincretizeaza in trei categorii de efecte : Efectele medicale vizeaza rezultatele concrete ale actiunilor privind ingrijirea sanatatii(consultatii. echitatea şi accesibilitatea serviciilor medicale influenţează. ele sunt reprezentate printr-o serie de indicatori statistici cum sunt : speranta medie de viata la nastere. le economisirea unor importante fonduri financiare si in ansamblu.

alocatii. Starea de sănătatea a unei naţiuni corelează cu multiple dimensiuni ale calităţii vieţii: venit. ducând la menţinerea polarizării în oferta de servicii de calitate. ci la o stare de prosperitate atât fizică. existenta unui venit minim garantat . echitate şi calitate a serviciilor de sănătate şi educaţie şi nu numai. adoptate în ultimii 30 de ani. în continuare. în condiţii minime sau subminime de dotare a dispensarelor. 5. universalitatea acordarii ajutoarelor . Cheltuielile publice pentru securitate sociala Aceasta grupa cuprinde cheltuielile pentru acordarea de ajutoare. mecanismele financiare pentru realizarea securitatii sociale se caracterizeaza prin : existenta de cotizatii salariale si patronale . indemnizatii unor persoane salariate sau nesalariate(batrani. în contextul naţional. cât şi mentală şi socială. invalizi. sănătatea unui om nu ar trebui să se rezume doar la o lipsă a bolii. locuire şi utilităţi. loc de muncă. in strucura acestor cheltuieli intra asigurarea sociala (cea mai importanta) si asistenta sociala. la baza actiunilor pentru aseigurarea securitatii sociale sta principiul mutualitatii si al solidaritatii sociale . someri). In tarile dezvoltate. 11 . cu precădere. O parte a populaţiei din marile oraşe beneficiază de servicii spitaliceşti de o calitate ridicată. pe când cea mai mare parte a populaţiei rurale nu beneficiază decât (în cel mai fericit caz) de asistenţă primară. existenta unor institutii si in sectorul privat care furnizeaza prestatii sau servicii sociale. în sectorul spitalicesc. Conform Codului European de Securitate Sociala.Investiţiile s-au făcut. pensii. Conform definiţiilor Organizaţiei mondiale a sănătăţii.

la acestea se pot adauga subventiile bugetare(provin de la bugetul de stat si au rolul de a completa resursele constituite in bugetul asigurarilor sociale pana la nivelul echilibrarii cu cheltuielile prevazute in acest buget). a persoanelor disponibilizate si se acorda dintr-un fond finaciar 12 .Factorii care influenteaza cheltuielile publice pentru securitate sociala sunt : nivelul de dezvoltare economica si politica fiecarui stat in domeniul securitatii sociale( sunt state in care predomina sectorul public. Sursele de finantare in cazul asigurarilor sociale-se foloseste ca instrument bugetul asigurarilor sociale care este alimentat din contributia salariala. existenta unui venit minim garantat(uneori nu se instituie un asemenea venit). fondurile speciale. patronilor. Din punct de vedere al surselor de finantare exista doua sisteme: sistemul contributiv. care comporta folosirea contributiilor de securitate sociala si sistemul necontributiv care presupune folosirea resurselor de la bugetul de stat. reducerea si lichidarea somajului. institutionalizarea publica si private. altele in care predomina sectorul privat si altele in care predomina ambele). donatiile sau contributiile voluntare si resursele unor organisme internationale(de exemplu resursele provenite de la Fondul Social European sau credite acordate de Banca Mondiala). Mecanismele de finantare ale acestor cheltuilei sunt: plata unor cotizatii din partea salariatilor si a patronilor. donatii si alte surse. acordarea ajutoarelor persoanelor cu handicap. echitatii si asigurarii ca fundamente alea actiunilor de securitate sociala. Sursele de finantare in cazul asistentei sociale sunt: bugetul de stat. Ajutorul de somaj reprezinta o forma de sustinere materiala a celor ramasi temporar fara lucru. universalizarea acordarii ajutoarelor si prestatiilor sociale. aplicarea principiilor mutualitatii. contributia liber-profesionistilor. solidaritatii. in afara celor permanente pot avea obiective cu tinte precise: combaterea saraciei. Programele sociale avand diferite obiective.

ajutoare si indemnizatii cuprinse in bugetul general consolidat continua sa detina ponderea cea mai mare in produsul intern brut si in anul 2004. In Romania.8%. cum ar fi: alocatii de stat pentru copii(pana la 16 ani sau 18 daca urmeaza o forma de invatamant). a saracilor. externa sau mixta vizand imbunatatirea conditiilor de viata ale somerilor. in scopul protectiei persoanelor aflate in somaj actioneaza si o serie de organizatii neguvernamentale care desfasoara programe cu finantare interna. protectia sociala a persoanelor disponibilizate se realizeaza conform legii prin intermediul fondului pentru ajutorul de somaj. handicapatilor. emigrantilor etc. invalizilor. 13 . cu sume alocate din fonduri bugetare. alocatii. Cheltuielile pentru asistenta sociala. indemnizatia de nastere. alocatii lunare de intretinere pentru minorii dati in plasament familial etc. alocatia suplimentara de care beneficiaza familiile car au in intretinere doi sau mai multi copii. pensii. respectiv 10. ajutorul de somaj care se acorda salariatilor someri nou veniti pe piata fortei de munca. Asistenta sociala cuprinde actiunile intreprinse de societatea pentru ocrotirea si sustinerea materiala a familiilor si persoanelor in varsta si fara venituri. De asemenea. care au o anumita vechime in munca si au platit cotizatii. ajutor pentru sotiile de militari in termen care nu au venituri si au copii sau sunt incadrate in gradul I sau II de invaliditate. Acordarea ajutorului de somaj de face diferit.constituit din contributii obligatorii alea angajatilor si angajatorilor si in completare. In Romania exista mai multe forme de acordare de ajutor material. ajutoare de urgenta acordate familiilor sau persoanelor care sunt in situatii de necesitate datoarate unor calamitati sau alte cause. adica exsita doua forme de ajutor de somaj: asigurarea de somaj care se acorda majoritatii salariatilor ramasi fara lucru. in functie de situatia persoanei ramasa temporar fara loc de munca.

sportive sau divertisment. in cazul bibliotecilor. tineret Cheltuieli publice pentru cultura. desfasoara activitati cu caracter economic cum sunt editurile. Cheltuielile publice pentru cultura. patrimoniu cultural. sport. al unor institutii de spectacole si concerte). Pretul acestor produse poate fi suportat în totalitate de catre stat sau doar partial prin subventionare. Resursele financiare destinate culturii si artei influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala contribuind la cresterea econimica.) care produc fie bunuri materiale dar de valoare spirituala. finantare din venituri extrabugetare ce presupune retinerea veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite si primirea in completare a unor subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale( cazul caselor de cultura. Aceste cheltuieli finanteaza institutii cu obiective cultural-artistice (edituri. al muzeelor. casele de filme. sau alte institutii. religioase. religie. 14 . autofinantare. recreere. de exemplu. In Romania exista urmatoarele sisteme de finantare: finantare bugetara ce presupune alocarea integrala de la buget a fondurilor necesare intretinerii si functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri realizate. biblioteci cinematografe. muzee. Cheltuielile publice din aceasta categorie finanteaza de asemenea activitatea religioasa a cultelor recunoscute de stat (salarii pentru slujitorii bisericii) si pe cea sportiva si de tineret (în proportie de 75% în România).6. care apare in cazul institutiilor care au venituri suficiente pentru a-si acoperi in totalitate cheltuielile. sistem ce se aplica. morala a populatiei prin activitati artistice. religie. activitate sportiva si tineret contribuie la educarea spirituala estetica. fie servicii de valoare spirituala. teatre etc.

7. se majoreaza cu suma de 57. Pe partea de cheltuieli. pe capitole de cheltuieli. apoi alocatiile pentru sanatate sunt in crestere semnificativa. Cheltuielile social-culturale care se finanteaza de la bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 se majoreaza cu suma de 439.4% pentru anul 2005.4 milioane lei prin majorarea cheltuielilor de personal cu 28. a cheltuielilor cu bunuri si servicii cu suma de 47. a cheltuielilor cu asistenta sociala cu suma de 363 milioane lei si a rambursarilor de credite externe cu suma de 0. iar pentru anul 2005 se preconizeaza o crestre de 130. In conte4xtul acestor tendinte constatam necesitatea eficientizarii cheltuielilor pentru sectorul educativ si evitarea cresterii substantiale a cheltuielilor pentru sanatate.8 milioane lei pentru sistemul de asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale.9 milioane lei pentru cultura. 121.4 milioane lei pentru invatamant.4% fata de perioada precedenta.6 milioane lei pentru asigurari si asistenta sociala la sistemul public de pensii si cu 0.6 milioane lei. ocrotirii sanatatii si protectiei sociale prevaleaza asupra celorlalte categorii de cheltuieli crescand fata de suma totala de la 36% in anul 2003.Si daca cheltuielile pentru invatamant inregistreaza ritmuri de crestre mai lenta. la 39. Cheltuielile social-culturale pe capitole de cheltuieli se majoreaza cu 438.1 milioane lei. Se constata ca cea mai importanta influenta in majorarea cheltuielilor social-culturale o au cele cu asistenta sociala. inregistrand in anul 2004 o crestre de 221.1% pentru anul 2005. detinand in ultmii ani o cota in crestere si fata de PIB la 9.2 milioane lei.5 milioane lei.6 milioane lei pentru sanatate.8% in anul 2004 si la 43.0 milioane lei pentru asigurari si asistenta sociala si se diminueaza cu suma de 4. Analiza in timp a cheltuielilor social-culturale Cheltuielile social-culturale din ramura invatamantului.Din se poate observa ca majorarea cheltuielilor social-culturale se datoreaza in special celor pentru asigurari 15 . In anul 2007 cheltuielile social-culturale. culturii.676. 1.2% . a dobanzilor cu sumna de 0. cea mai mare parte din buget(27% din cheltuielile totale) va merge catre asistenta sociala. recreere si religie.

Pe de altă parte. artistic şi de civilizaţie al membrilor societăţii. securitate socială vor conduce la dezvoltarea activităţii economice şi sociale sau vor asigura veniturile unor categorii de persoane defavorizate 16 . se asigură un sistem de protecţie socială. repartizate pe judete si municipiul Bucuresti. 8. ridicarea nivelului cultural. Transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale pentru finantarea unor cheltuieli de capital ale unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. se influenţează evoluţia demografică. ridicarea calificării profesionale.si asistenta sociala. cultură. Prin urmare . este nevoie de o analiza foarte serioasa asupra constuctiei bugetului. Concluzii Cheltuielile pentru actiuni social-culturale îndeplinesc un rol important din punct de vedere economic şi social. la rândul lor. sănătate. se suplimenteaza cu suma de 400 milioane lei avand un efect benefic asupra conditiilor de invatamant. acţiunile de învăţământ. deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigură: educaţia şi instrucţia copiilor şi tinerilor. care sa vizeze cetateanul si problemele Romaniei in perspectiva asigurarii unui element de baza pentru dezvoltarea durabila. între cheltuielile pentru acţiuni social-culturale şi cele pentru dezvoltarea economică a ţării există relaţii de intercondiţionare: o ţară dezvoltată din punct de vedere economic va dispune de mari resurse financiare şi va putea îndrepta o bună parte din ele pentru finanţarea acestor acţiuni. asistenţa medicală a indivizilor.

17 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful