UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE DREPT Specializarea Administraţie Publică – ZI – An II Disciplina „Politici şi Economie Regională”

Analiza Şomajului la Nivel Regional

- Grupa 3 Muşat Alina Mogoş Corina Mihalache Iulia Morozan Patricia Mocanu Diana Adina Mocănaşu Daniel-Alexandru
Profesor îndrumător: Romeo Ionescu

Analiza Şomajului la Nivel Regional

2009
Cuvânt înainte
Lucrarea „Analiza Şomajului la Nivel Regional” dezbate problema şomajului la nivel regional în România, cât şi în Uniunea Europeană. Şomajul este unul din fenomenele negative care se manifestă cu mare intensitate în perioada de tranziţie. Este un fenomen inerent, întâlnit în orice economie, în ţara noastră, în contextul transformărilor pe care le-a implicat reforma, proporţiile şomajului au atins cote ridicate. În prima parte a lucrării se prezintă principalele cauze ale şomajului contemporan printre care: progresul tehnic, economic şi ecologic; procesele economice ciclice; lipsa protecţiei pieţei şi producţiei naţionale; capcana sărăciei; infrastructura economicosocială; marile dezechilibre economice, etc. Lucrarea abordează modalitatea în care ţara noastră a încercat să facă faţă acestui flagel, care sunt politicile adoptate, intituţiile implicate în aplicarea acestora, tendinţa generală a şomajului, precum şi pregătirea României pentru Fondul Social European. Este prezentată în detaliu principala instituţie care actionează în domeniul ocupării forţei de muncă în România, şi anume Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Partea finală a lucrării este consacrată implicaţiilor extinderii Uniunii Europene asupra şomajului. Se analizează gravitatea fenomenului şomaj în Uniunea Europeană, se arată cum se poate reforma piaţa muncii ţărilor membre şi viitoare membre UE şi care sunt liniile directoare pe piaţa muncii statelor membre UE. De asemenea, se subliniază un lucru interesant pentru românii ce doresc să lucreze în străinătate, şi anume, care este piaţa muncii Uniunii Europene ce se va deschide pentru noi din 2007. În ultimii ani evoluţiile înregistrate pe piaţa muncii au atins parametrii de normalitate ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că şomajul a fost gestionat eficient în condiţiile evoluţiei socio-economice din România şi devine un fenomen ţinut sub control

2

Analiza Şomajului la Nivel Regional

Cap. I Noţiuni Generale. Cauzele Şomajului.
Incepand cu anii 1930, organizatia Gallup din S.U.A. a realizat tot felul de sondaje de opinie pe tema celei mai importante probleme cu care se confrunta natiunea. Raspunsurile, nefiind restranse la domeniul economic, puteau fi incluse si drogurile, criminalitatea, poluarea sau razboiul nuclear. In 1981, in conditiile in care rata inflatiei se exprima printr-un numar de doua cifre, majoritatea celor chestionati au desemnat inflatia ca fiind cea mai importanta problema a tarii. Doi ani mai tarziu cand somajul depasise si el 10%, atingand un nivel record pentru perioada de dupa marea criza, majoritatea populatiei considera ca principala problema a S.U.A. este somajul. In 1989, dupa 7 ani de expansiune si inflatie redusa, nici inflatia nici somajul nu mai erau percepute ca probleme majore; exact la fel se infatisa situatia si in perioada stabila a anilor '60. Ori de cate ori indicii saraciei - suma dintre rata somajului si cea a inflatiei - au valori ridicate, putem fi siguri ca vor candida la postul de cea mai grava problema a societatii. Atunci cand somajul si inflatia sunt mari, ele devin prioritate nationala si au capacitatea de a influenta rezultatele alegerilor. Cand sunt scazute ca nivel, ele dispar practic de pe lista problemelor de solutionat. Cum pot cei care se ocupa de stabilirea politicii economice sa masoare costurile relative ale diferitelor optiuni si cum ar trebui ei sa faca acest lucru? Un raspuns posibil este oferit de teoria ciclului economic politic. Conform acestei teorii, actiunile si masurile sunt astfel pozitionate in timp incat rezultatele pozitive sa fie obtinute in preajma alegerilor. Desigur inflatia va veni si ea dar mai tarziu, dupa alegeri. 1.1 Anatomia Şomajului Cercetarile extensive efectuate asupra fortei de munca din S.U.A. au conturat 5 caracteristici cheie: " exista mari diferente ale ratei somajului intre grupuri definite dupa varsta, sex sau experienta; " pe piata muncii exista o mare mobilitate. Fluxurile inspre sau in afara sunt ample in raport cu numarul angajatilor si al somerilor;

3

Analiza Şomajului la Nivel Regional

" o mare parte a cestei mobolitati este ciclica: concedierile sunt numeroase in timpul recesiunilor, pe cand demisiile voluntare sunt mai frecvente in timpul expansiunilor; " majoritatea celor care devin someri, indiferent de momentul cand se petrece aceasta, raman astfel doar pentru o perioada scurta de timp; " o mare parte din somerii sunt reprezentati de persoane care au fost in somaj perioade lungi si care vor continua sa ramana in aceeasi situatie. Aceste lucruri sunt esentiale pentru a intelege ce inseamna somajul si cum se poate lupta impotriva lui. Un somer este definit ca o persoana care nu lucreaza si care si-a cautat de lucru in mod activ in ultimele patru saptamani, asteapta sa fie rechemata la serviciu dupa o perioada de intrerupere sau asteapta sa se prezinte la un nou loc de munca in urmatoarele patru saptamani. Cerinta de a fi cautat in mod activ o slujba in ultimele patru saptamani testeaza dorinta reala si activa a persoanei respective de a munci; nu este suficient ca ea sa pretinda acest lucru sau sa fie interesatadoar intr-o oferta de serviciu intamplatoare 1.2 Cauzele Şomajului Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei. Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa. Şomajul Fantomă Desi descurajati si subangajati muncitorii nu sunt luati in considerare in statisticile oficilae referitoare la somaj. Multi oameni raporteaza ca sunt in cautarea unei slujbe

4

Analiza Şomajului la Nivel Regional

chiar si cand ei au un interes mai mic in gasirea unei slujbe. Unii extind problema publicului in actualitate incurajand fiecare comportare. De exemplu, incercarea mai multor adulti de cautare a unei slujbe, chiar si incercarea multor mame care vor prefera sa-si petreaca timpul crescandu-si copiii. Rezultatul lor in cautarea unei slujbe este improbabil, in cel mai bun caz este minim, incluzand poate un drum pana la oficiul de plasare a fortei de munca. Asemanator, cele mai multe guverne conditioneaza primirea ajutorului de somaj ca dovada ca acele persoane sunt in cautarea unui loc de munca, chiar daca unii beneficiari pot sa beneficieze o scurta perioada de ajutorul de somaj. Din nou aici raportand somajul putem sa ascundem forta de munca neparticipanta. Progresul Tehnic Pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. Pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca. Criza Economică Caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital. In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt. Modificările de structură a ramurilor şi sectoarelor economice Sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca. Imigrarea - Emigrarea Influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine. Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila

5

Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala. reprezinta pe de o parte in emigrarea unei parti importante din forta de munca. Definiţie. ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj. deci. Tipuri de somaj. 2.exportul. formele de manifestare si posibilitatile de reducere a acestora. generat de o multitudine de cauze. din cauza căreia înceta orice activitate. noţiunea de şomaj era sinonimă cu aceea de “inactivitate”. deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului. Guvernele trebuie sa reduca la minimum efectele neplacute ale ambelor fenomene. de catre un numar mare de persoane. cauzele. o altă definitie ar fi de fenomen permanent in toate tarile. La origine. Somajul este. la cote procentuale deosebit de ridicate. Somajul prin efectele • 6 . promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul . dar implica si alti factori de natura politica . psihologica.II Noţiunea de şomaj. Cuvântul “şomaj” din limba română provine din cuvântul francez “chomage”. in unele perioade. prin dimensiunea si durata sa ridica o serie de probleme privind definirea. au avut o evolutie sincronizata. care înseamnă “căldură mare”. conflictele armate. In Romania. urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului. unele dintre ele fiind preponderente in unele perioade si tari. Caracteristici. fiecare isi are propriile cauze si fiecare influenteaza asupra mersului economiei nationale.Analiza Şomajului la Nivel Regional Datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice. somajul si inflatia. acesta derivă din latinescul “caumare”. de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca.1 Somajul poate fi definit ca: • stare generala de instabilitate economica. atingand. iar pe de alta parte. ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei. etc. La rândul său. generand intr-un final un dezechilibru la nivelul societatii intre indivizi si bunastarea lor economica. in returnarea. care poate fi pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp si ii afecteaza atat pe cei implicate cat si pe cei neimplicati in aceasta problema sociala.infaltie nu se poate face prin substituirea unuia cu celalat. Explicarea celor doua fenomene somaj . fiind provenit de la cuvântul grec “cauma”. Cap.

totala sau partiala. este apt de munca . termenul de şomaj este folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă. sunt in cautarea unuia. ce nu gasesc unde sa se angajeze.un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii: are o varsta de peste 15 ani . prin creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor. proprie celor care nu au loc de munca. ce nu pot fi incadrate din lipsa de 7 . caută loc de muncă In Romania. in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile. ce are in prezent un caracter permanent. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca. un surplus de forta de munca. pentru toate statele lumii. in ultimele decenii. precizeaza ca sunt considerati someri. Legea 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992. precum si noii ofertanti de forta de munca.sociale pe care le genereaza. nu are loc de munca . este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala.Analiza Şomajului la Nivel Regional economico . • • Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populaţie este în căutare a unui loc de muncă. care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. • un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national . dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut. in raport cu numarul. a devenit o problema preocupanta. persoanele apte de munca. celor angajati. Când această situaţie ia proporţii apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv. dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Şomerii reprezinta. se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica.

sex. Indicatorii absoluţi sau indicatorii de nivel se referă la numărul efectiv de şomeri. cererea nefiind luata in considerare. ca urmare. iar daca exista. ca: vârstă. se identifică un şomaj de scurtă durată (sub un an) şi un şomaj de lungă durată (pe o perioadă mai mare de un an). daca exista sau nu somaj. Somajul a devenit o problema. Din acest punct de vedere. creste. dar şi ţinând cont de pregătirea profesională. in perioadele de recesiune. apare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii. efectivul şomerilor se determină în două variante: 8 . deşi nu fac precizări. somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national. Somajul. cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si. si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. de nivelul studiilor sau de repartiţia teritorială. Ei se exprimă în “persoane” (“mii persoane”) şi se determină pentru anumite perioade de referinţă: lunar. În statistica românească. în lege. Dimpotriva.2 Definirea indicatorilor statistici ai şomajului Din punct de vedere statistic. eliberau un numar important de muncitori. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca.Analiza Şomajului la Nivel Regional locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor. daca nu a existat pana la acest moment. Cel mai adesea. O caracteristică aparte urmărită în ceea ce priveşte analiza şomajului este durata acestuia. indicatori relativi. trimestrial sau anual. ca un loc de intalnire. indicatorii prin care se apreciază şomajul sunt de două feluri: indicatori absoluţi. 2. stare civilă. cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului. care deveneau someri. incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. reiese că varsta este de peste16 ani. Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca. Numărul şomerilor se calculează şi în corelaţie cu anumite variabile demografice. odata cu dezvoltarea industriala.

sunt în căutarea unui loc de muncă. 9 . Sporirea sau diminuarea ocupării într-o ţară sau alta nu se identifică cu scăderea sau agravarea şomajului.I. este necesar să se ia în consideraţie şi variaţiile nivelurilor activităţii populaţiei. noţiunea de şomaj trebuie să fie corelată cu indicatorii privind stocul şi fluxurile populaţiei active. care caută de lucru. de asemenea: persoanele fără loc de muncă. ajutor de şomaj. Şomerii în sens B. sau alte forme de protecţie socială. Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau înscrise la Oficiile forţei de muncă şi şomaj. sindicate etc. demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu. şomajul reprezintă ansamblul persoanelor (stocul de populaţie) active disponibile fără ocupaţie. studenţi. sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile. Deci. Sunt incluse. prieteni.Analiza Şomajului la Nivel Regional 1. dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de sprijin. Pentru a se realiza o imagine mai apropiată de adevăr. disponibile să lucreze.M. apel la rude. în condiţiile de rentabilitate impuse de piaţă. ca şi cu repartiţia şi durata şomajului. sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri. pensionari). persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi. deci. Ca fenomen macroeconomic. utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la Oficiul de forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare de plasare. 2. dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul. publicarea de anunţuri sau răspunsuri la anunţuri. care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă. el este format din excesul de resurse de muncă în raport cu cei ce pot fi ocupaţi.

Nivelul şomajului care se determină în funcţie de doi indicatori. forţa de muncă (populaţia ocupată plus şomajul). an) şi numărul şomerilor la începutul perioadei. Astfel de parametri sunt: populaţia activă.Analiza Şomajului la Nivel Regional 2. se calculează ca raport procentual între masa şomajului (numărul mediu al şomerilor) şi unul din parametrii de referinţă ai acestuia. prin urmare la surse de date administrative. ca mărime relativă a fenomenului. şi anume: masa şomajului şi rata şomajului. Se recurge. Rata globală standardizată CEE care este raportul dintre numărul de şomeri şi Rata globală standardizată OECD care se determină ca raport între numărul de populaţia activă civilă. Informaţiile cele mai precise privind rata şomajului sunt obţinute cu prilejul recensămintelor. afectate însă de legislaţia în vigoare. are cea mai mare sferă de cuprindere. • Masa şomajului constă din numărul persoanelor care. 10 . care. Se pare că cel mai concludent raport de exprimare a ratei şomajului este cel în care se foloseşte ca numitor fie forţa de muncă. • Rata şomajului. Altfel spus. Recensămintele şi anchetele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare. fie populaţia activă disponibilă. fiind cea mai utilizată în comparaţiile internaţionale. populaţia ocupată. atunci numărul şomerilor la sfârşitul perioadei rezultă din creşterea (ajustarea) cifrei iniţiale cu intrările în rândul şomerilor şi cu ieşirile din rândurile acestora în acel orizont de timp. populaţia ocupată ca salariaţi. Dacă se are în vedere un anume orizont de timp (lună. la nivelul ţării noastre nu pot fi realizate cu o periodicitate corespunzătoare (lunară) pentru asigurarea cu informaţii necesare. trimestru.3 Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte: a. În statistica internaţională se utilizează următoarele rate de şomaj: Rata globală standardizată BIM. ea constă din populaţia activă disponibilă. şomeri şi populaţia activă totală. populaţia activă disponibilă. la un moment dat întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în categoria şomerilor. care se calculează ca raport între numărul şomerilor în sens BIM şi populaţia activă totală. respectiv din acea forţă de muncă nonocupată.

c. categoria socio-profesională căreia îi aparţin. în special prin reducerea duratei săptămânii de lucru sub cea legală. În urma studierii şomajului pe sexe şi categorii de vârstă s-a relevat că femeile sunt mai afectate de şomaj decât bărbaţii. România face parte din categoria acestor ţări. care presupune pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activităţii. Un alt element este durata şomajului sau perioada de şomaj din momentul pierderii locului de muncă până la reluarea activităţii. Structura şomajului sau componentele acestuia reprezintă o altă caracteristică. Nu există o durată a şomajului definită prin lege. categorii de vârstă etc. atingând până la 18-24 de luni. domeniul în care au lucrat. de asemenea. concomitent cu scăderea remunerării. şomajul deghizat. tinerii de până la 25 de ani şi bătrânii de peste 50 de ani în raport cu restul populaţiei active.Analiza Şomajului la Nivel Regional - Rata parţială de şomaj se referă la o anumită categorie de forţă de muncă sau la o anumită regiune geografică sau administrativă. Aceasta măsoară de fapt şomajul potenţial. specific mai ales ţărilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o activitate aparentă cu productivitate mică. d. Intensitatea şomajului este o altă caracteristică a fenomenului şomaj. sex. Această perioadă are o tendinţă de creştere. b. calculul acesteia impunându-se în special în cazul ţărilor în care subocuparea vizibilă are dimensiuni apreciabile. se determină ca raport între numărul de şomeri proveniţi din categoria respectivă şi populaţia activă din categoria respectivă. Rata integrală (compusă) de şomaj şi subocupare vizibilă se calculează ca raport între timpul de muncă disponibil neutilizat corespunzător al persoanelor în şomaj şi a celor aflate în stare de subocupare vizibilă (persoane care au un loc de muncă dar care lucrează involuntar în timp parţial) şi timpul de muncă total disponibil sau timpul de muncă utilizat. dar în numeroase ţări există reglementări ale perioadei pentru care se plăteşte indemnizaţie de şomaj. care constă în diminuarea activităţii unei persoane. şomajul parţial. În funcţie de aceasta se poate distinge: şomajul total. 11 . Acestea se formează prin clasificarea şomerilor după diferite criterii: nivelul calificării.

creşterea şi diminuarea lui au fost şi sunt influenţate de unele cauze directe. pe de altă parte. fricţional. structural. S-a încercat şi o grupare a acestor tipuri de şomaj înfuncţie de caracterul lor voluntar sau involuntar: şomajul ciclic este considerat involuntar. atât unele. fiecare dintre acestea dând naştere la forme particulare de şomaj. În funcţie de natura şi cauzele şomajului: 1. cât şi celelalte persoane se decid să-şi schimbe statutul social din neangajat în angajat. În primul rând. şomajul apare. Tânăra generaţie întâmpină greutăţi în găsirea locurilor de muncă (în cazul unei subocupări) din mai multe motive obiective sau subiective: neconcordanţa pregătirii ei profesionale cu nevoile şi exigenţele impuse de activitatea economico-socială. În cele ce urmează. fără să-şi fi însuşit disciplina muncii etc. se produce pierderea locului de muncă de către o parte a populaţiei ocupate. generat de reducerea volumului activităţii economice a întreprinderilor ca urmare a deteriorării conjuncturii economice interne şi/sau 12 . Şomaj conjunctural. se suplimentează şi ca urmare a solicitărilor de locuri de muncă din partea unor persoane încadrate în vârsta a doua. În al treilea rând. cum sunt: ciclic. care se decid să-şi ofere munca lor pe piaţă. tehnologic. dar. şi de statutul social al ofertanţilor de muncă. solicitările suplimentare de muncă ale noilor generaţii ce au ajuns la vârsta legală de muncă nu pot fi onorate de utilizatorii de muncă. ca urmare a unei evoluţii nefavorabile a activităţilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat până în momentul respectiv. sezonier etc. se va face o abordare a acestor tipuri de şomaj din punct de vedere al funcţionării şi locului lor pe piaţa muncii. La acest proces se poate adăuga şi cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu. În al doilea rând. altele au întrerupt activitatea pe o perioadă relativ îndelungată.Analiza Şomajului la Nivel Regional Ca un flux macrosocial global. pe de o parte. Oricum. în timp ce toate celelate tipuri sunt considerate şomaj voluntar. reţinerile unor agenţi economici producători în a angaja tineri fără experienţă în muncă. mai ales. şomajul este generat de cauze ce ţin de situaţia economică a utilizatorilor. Apariţia şomajului.

Această viteză depinde de instituţiile economice existente şi de modul în care aceste instituţii acţionează pe piaţa muncii. Mai mult decât atât. în timp ce altele fac noi angajări. chiar dacă la nivel agregat cererea şi oferta de forţă de muncă sunt egale. în timp ce alţi angajaţi sau şomeri părăsesc forţa de muncă. Nivelul şomajului fricţional într-o economie este determinat de fluxurile existente la nivelul forţei de muncă şi de viteza cu care şomerii îşi găsesc de lucru. Şomajul fricţional apare deoarece piaţa muncii este inerent dinamică. Este probabil cea mai răspândită formă de şomaj care poate apare chiar şi în condiţia ocupării depline a forţei de muncă. teritoriale. datorită imperfecţiunii fluxului de informaţii şi deoarece trebuie să treacă un timp până când şomerii şi firmele ce oferă slujbe vacante să se găsească unii pe alţii. Chiar dacă dimensiunea forţei de muncă ar fi constantă. şi care alcătuiesc şomajul fricţional. Aceste neconcordanţe pot apare datorită: structurii sectoriale şi teritoriale a economiei. Şomajul structural (şomaj de neadaptare) este consecinţa unui dezechilibru între structurile ocupţional-profesionale. va exista întotdeauna un număr de şomeri care se află între două locuri de muncă. Şomajul fricţional se circumscrie perioadei necesare în mod normal pentru a găsi un alt loc de muncă. Unii oameni îşi vor părăsi locul de muncă în căutarea altuia. şomajul fricţional există. a variaţiilor conjuncturale ale cererii şi ofertei de bunuri şi servicii. sau în situaţia de ocupare totală a forţei de muncă. Prin urmare. structurii sistemului educaţional etc. demografice ale ofertei forţei de muncă şi ale cererii. care provoacă o reducere a necesarului de forţă de muncă. este necesar să treacă un timp până la satisfacerea cererilor potenţialilor patroni şi ale muncitorilor care caută de lucru. De exemplu. 3. 2. 13 . o creştere a alocaţiilor de şomaj va determina creşterea timpului necesar pentru ca şomerii să-şi găsească de lucru. Deoarece informaţiile despre caracteristicile celor care caută de lucru şi natura locurilor de muncă vacante nu pot fi cunoscute instantaneu. mai bun. progresului tehnologic. fluctuaţiile aleatoare ale cererii de bunuri şi servicii la nivelul firmelor determină unele firme să facă concedieri de personal. în fiecare perioadă sunt noi intrări pe piaţa muncii.Analiza Şomajului la Nivel Regional internaţionale. Chiar şi pe o piaţă în echilibru.

Şomerii incluşi în şomajul structural au o mai mică probabilitate de a trece de la statutul de şomer la cel de angajat. diferenţelor dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în condiţiile costurilor ridicate de ajustare a ofertei la necesităţile pieţei. Şomajul structural apare atunci când schimbări importante în cererea de muncă determină o nepotrivire între calităţile şi competenţele profesionale ale muncitorilor. Orice măsuri de politică socială îndreptate spre creşterea acestei probabilităţi. Decizia voluntară a acestor producători este cea care menţine salariul la un nivel ridicat. Angajaţii cu salarii mici îşi vor dori să lucreze în firmele cu salarii mari şi. Exemple de asemenea politici sunt cele de subvenţionare a instruirii şomerilor. aceste condiţii nu sunt întotdeauna îndeplinite.Analiza Şomajului la Nivel Regional În perioadele de restructurări esenţiale ale unei economii. Concret. În practică. şomajul structural reprezintă principala formă de şomaj. atunci acest tip de şomaj ar fi rapid eliminat de ajustările pieţei. Teorii economice dintre cele mai recente afirmă că cel puţin un segment al şomajului poate fi atribuit comportamentului producătorilor de maximizare a profitului. Într-un mod asemănător se pot analiza şi dezechilibrele geografice în căutarea forţei de muncă. cum sunt cele ale tranziţiei de la economia centralizată la economia de piaţă. Şomajul structural apare datorită schimbărilor esenţiale ale cererii de muncă. vis-a-vis de salariile rigide şi costurile ridicate ale mobilităţii ocupaţionale şi geografice. atâta timp cât există posibilitatea unor slujbe vacante pe viitor. iar şomajul structural poate apare ca o problemă foarte serioasă. Şomajul structural a fost atribuit. În aceste situaţii se identifică un şomaj regional. au drept scop diminuarea şomajului structural. şi acesta nu va fi coborât nici dacă alţi muncitori de pe piaţa muncii (şomeri) îşi oferă serviciile la un salariu mai mic. Dacă salariile ar fi complet flexibile şi costurile mobilităţii geografice şi ocupaţionale ar fi reduse. ei se vor “ataşa” sectorului cu 14 . de îmbunătăţire a informaţiilor despre condiţiile locurilor de muncă şi de reducere a costurilor migrării interne. după cum s-a putut constata. s-a demonstrat că şomajul structural poate apare şi dacă anumiţi producători plătesc salarii mai mari decât salariul considerat eficient pentru a creşte productivitatea şi/sau reduce deplasările de personal. cerute şi oferite pe piaţa muncii.

2. după numele celui care l-a identificat şi analizat. datorită acestui comportament. Prin urmare. Şomajul ciclic este asociat cu fluctuaţiile în ciclul afacerilor şi apare atunci când o scădere a cererii agregate pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină o scădere a cererii agregate de forţă de muncă. Alte măsuri de politică economică se referă la elaborarea unor programe concrete concentrate asupra şomajului. Chiar dacă există cerere efectivă. cererea de muncă în agricultură sau construcţii scade în lunile de iarnă. fluctuaţiile cererii de muncă pot fi anticipate şi urmează un model sistematic de-a lungul anului. simultan cu inflexibilitatea salariilor reale. teoria economică a pus în evidenţă două forme de şomaj: 1. De exemplu. acest tip este numit şi şomaj prin eficienţă a producţiei. incluzând credite temporare pentru dezvoltarea unor programe antişomaj de către firme private sau sectorul public. Şomajul ciclic sau şomaj prin insuficienţa cererii. apare un şomaj de aşteptare. reducând taxele şi impozitele şi crescând rata de creştere a ofertei de bani. întreprinzătorii nu sunt interesaţi în lărgirea capacităţilor de producţie şi în angajarea de forţă suplimentară de producţie deoarece firmele fie sunt în pierdere de competitivitate – ca urmare a costurilor de producţie mai mari -. În funcţie de raportul cerere-ofertă pe diverse pieţe şi de impactul acestora asupra piaţei muncii. Şomajul sezonier este similar celui ciclic. ca urmare a reţinerii întreprinzătorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri şi servicii. în sensul că este determinat de fluctuaţiile cererii de forţă de muncă. preferând să aştepte apariţia unui loc liber. care apare atunci când cererea de bunuri şi servicii din toate sectoarele economiei (economia reală. Acest tip de şomaj este cunoscut în literatura economică şi sub numele de “şomaj keynesian”. sectorul menaje sau restul lumii) este mai mică decât oferta. Consecinţa este o ofertă de forţă de muncă mai mare decât cererea.Analiza Şomajului la Nivel Regional salarii mari. În acest caz. fie că nu-şi asumă noi riscuri. O reacţie adecvată a guvernului la şomajul ciclic este să impună politici economice de creştere a cererii agregate. crescând cheltuielile guvernamentale. Întrebarea care se pune şi în acest caz este de ce firmele reacţionează la variaţiile sezoniere ale cererii de muncă prin disponibilizarea personalului şi nu prin reducerea 15 . 3. Şomajul clasic.

se poate pune întrebarea de ce muncitorii acceptă locuri de muncă în sectoare cu caracter sezonier. b. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor. Somajul partial. d. firmele vor trebui să plătească muncitorilor salarii mai mari. Răspunsul ar fi că pentru unii muncitori. 16 . care să compenseze faptul că nu vor lucra o perioadă de timp. presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (falimente. În economiile contemporane nu există forme pure de şomaj. c. e. Şomajul intermitent este cauzat de insuficienţa mobilităţii mâinii de lucru sau de decalajele între calificările disponibile şi cele cerute. poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna. ca şi din dorinţa utilizatorilor de a face presiuni asupra salariaţilor şi sindicatelor. Diferitele forme de şomaj coexistă. Pentru a atrage muncitorii în asemenea sectoare. Şomajul tehnologic este legat de înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi. Alte tipuri de şomaj: a. acesta este şi consecinţa practicării contractelor de angajare pe perioade scurte.Analiza Şomajului la Nivel Regional salariului sau timpului de lucru. restructurarea profitului intreprinderii. Somaj total. consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului (saptamana incompleta sau ziua de munca redusa). inchiderea unor unitati nerentabile). existenţa ajutorului de şomaj pe perioada cât nu lucrează şi posibilitatea de a fi reangajaţi ulterior echivalează cu un concediu plătit. O asemenea operaţiune este condiţionată atât de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod tehnic de producţie la cele ale noului mod tehnic de producţie. Şomajul de discontinuitate în muncă se certifică cu reglementările privind concediile de maternitate şi alte aspecte ale vieţii de familie. Şomajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat. De asemenea. se întrepătrund şi se susţin reciproc. cât şi de procesul centralizării capitalului şi concentrării producţiei. f.

De regulă. în acest context. s-ar putea 17 . pe baza unui consens de familie. pe de o parte. ca distanţă de domiciliu etc). Ocuparea deplină reprezintă acel volum şi acea structură a ocupării.Analiza Şomajului la Nivel Regional 2. va spori şi gradul ei de ocupare. şomerii care aşteaptă locuri de muncă mai bune decât cele oferite de întreprinderi şi instituţii. care se încadrează în şomajul voluntar sunt: persoanele angajate care preferă să-şi înceteze temporar activitatea. cât şi faţă de cele pe care le-au deţinut.gospodinele hotărâte. respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse să lucreze pentru un salariu real mai mic decât cel existent. din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse să lucreze pentru un salariu real mai mic decât cel existent. dar ezită încă să se încadreze în condiţiile date (ca nivel de salariu. iar pe de altă parte. Aşa că şomajul constă din acea nonocupare. că economistul francez Jacques Rueff remarca că „ajutorul de şomaj este cauza fenomenului şomaj"). apreciind că ajutorul de şomaj le poate asigura o existenţă decentă (să reţinem. atunci când creşte cererea efectivă de forţă de muncă. Şomajul involuntar constă din acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditatea salariului. a utilizării resurselor de muncă.4 Şomajul voluntar şi involuntar. din acea folosire incompletă a mâinii de lucru. şomajul este tratat şi apreciat prin prisma celui involuntar. astfel că. Şomajul voluntar constă din acea nonocupare datorată refuzului sau imposibilităţii unor persoane de a accepta retribuţia oferită (este vorba de cea reală) şi/sau condiţiile de muncă existente. Categoriile de persoane. care permit obţinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor constituiţi în diferite colectivităţi. . astfel că atunci când cererea efectivă de forţă de muncă va creşte va spori şi gradul de ocupare. Obţinerea unei rate a şomajului egală cu zero este un obiectiv care. este imposibil de atins într-o economie dinamică de piaţă. Rata naturală a şomajului Ocuparea deplină sau lipsa de şomaj semnifică faptul că circa 97-98% din populaţia activă disponibilă este utilizată efectiv (diferenţa de populaţie activă este considerată a fi şomaj natural). să se încadreze.

pentru acest fapt. acest nivel de şomaj este denumit rata naturală a şomajului ( sau rata şomajului care nu determină o accelerare a ratei inflaţiei . Cât de mare este nivelul şomajului voluntar şi cel al şomajului involuntar de neevitat – altfel spus. modificărilor în rata inflaţiei.NAIRU1 şi poate fi definită astfel: rata şomajului pentru care nu există cerere sau ofertă în exces de rata şomajului pentru care numărul de locuri de muncă vacante rata şomajului ce ar fi obţinută pe termen lung. ci şi în practica economică. Aceste schimbări provoacă o anumită nepotrivire între cererea şi oferta de mână de lucru. fapt ce impune o modificare în alocarea resurselor dinspre anumite ocupaţii şi regiuni înspre altele. un anumit nivel de şomaj involuntar este de neocolit. ca urmare a schimbărilor intervenite în gusturile consumatorilor sau în tehnologia folosită.Analiza Şomajului la Nivel Regional chiar să fie chiar nedorit. În ultimii ani. În acelaşi timp.de la denumirea în limba engleză Non Accelerating Inflation Rate of Unemployment 18 . nu numai în literatura de specialitate. care este nivelul ratei şomajului pentru care se poate spune că există ocupare deplină a mâinii de lucru-este un element care diferă de la ţară la ţară şi de la perioadă la perioadă. este egal cu numărul de şomeri. Şomajul voluntar poate fi considerat un instrument prin intermediul căruia unele persoane reuşesc să îşi majoreze câştigurile individuale şi ca proces prin care societatea atinge un nivel mai înalt al produsului naţional. O reducere a şomajului cu ajutorul . discuţiile despre rata naturală a şomajului au căpătat o vigoare deosebită. 1 În literatura de specialitate este prescurtată ca NAIRU . va determina o creştere a ratei inflaţiei. ratele anticipate ale inflaţiei ar coincide cu cele efectiv realizate.de exemplu al unor politici menite a creşte cererea agregată. Aceasta din mai multe motive: deoarece construcţia teroretică pe care se bazează serveşte la deoarece este utilizat ca bază empirică pentru previzionarea pentru că este un reper important în elaborarea politicilor înţelegerea cauzelor inflaţiei. în cazul în care mână de lucru pe piaţa muncii. economice.

Şomajul poate fi considerat excesiv. A doua metodă de estimare a ratei naturale a şomajului se bazează pe datele istorice legate de rata şomajului de-a lungul unor perioade mari de timp. de aceea. Ca urmare. trebuie estimată. iar firmele nu ating nivelul de preţ la care s-ar aştepta. în primul rând ei determină o ecuaţie prin care corelează şomajul agregat de rata inflaţiei. în cadrul căreia angajaţii nu primesc salariile reale pe care le-ar dori. Astfel.III Analiza Şomajului în Timp şi la Nivel Regional în Romania 19 . numită şi NAIRU. în orice ţară. în condiţiile date ale preţurilor şi anticipărilor despre acestea. Cap. ecuaţia ce stabileşte legătura între rata inflaţiei şi şomaj furnizează un estimator pentru rata naturală a şomajului. dezechilibrul existent se va rezolva printr-un nivel crescător al inflaţiei. ea nu poate fi direct observată. Aceste date sunt diferite în funcţie de grupurile demografice. Conceptual. Atunci când o economie este în echilibru pe termen lung. se vorbeşte de rata naturală a şomajului. Astfel. cererea pentru un anumit nivel al salariului real este mai mare decât ceea ce firmele ar accepta să plătescă. Această incompatibilitate dintre dorinţele în privinţa salariilor şi planurile referitoare la preţuri se rezolvă prin apariţia unei spirale preţuri -salarii. şi. rezultă că rata actuală a inflaţiei este o bună aproximare a anticipărilor în legătură cu inflaţia viitoare. Se estimează ratele şomajului pentru aceste grupuri demografice şi apoi se agregă aceste estimări. Economiştii au două modalităţi diferite pentru a estima rata naturală a şomajului. Din moment ce rata naturală a şomajului este un concept teoretic. atunci când inflaţia este constantă. Teoria care stă în spatele conceptului de rată naturală poate fi privită ca o descriere a comportamentului unei economii aflate în dezechilibru. constantă. Cum însă şomajul nu poate fi prea departe de nivelul ratei naturale. dacă depăşeşte nivelul său natural. Rata naturală a şomajului este analizată şi din perspectiva legăturii şomajului cu inflaţia: atunci când rata inflaţiei este stabilă.Analiza Şomajului la Nivel Regional Rata naturală a şomajului corespunde funcţionării normale a pieţei muncii şi este asociată cu ocuparea totală a forţei de muncă. şomajul va fi la rata sa naturală. rata naturală a şomajului este prezentă atunci când rata şomajului nu creşte şi nici nu scade. inflaţia realizată va fi mai mare decât cea anticipată. prin urmare. atunci când şomajul este mai mic decât rata naturală.

pe ani. 1/1991 privind protecţia socialã a şomerilor şi reintegrarea lor profesionalã.Analiza Şomajului la Nivel Regional 3. observãm cã rata şomajului a avut o evoluţie oscilantã: a crescut continuu.1 Evoluţia şomajului în Romania între anii 1991-2005 Fenomenul şomajului. pentru ca. şomajul a început sã fie evidenţiat pe baza înscrierii la oficiile de şomaj. acesta sã se cronicizeze şi sã se manifeste şi în perioadele recente de creştere economicã. a fost un însoţitor permanent al perioadei de tranziţie la economia de piaţã. pentru ca. reflectând şomajul în sensul criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. se prezintã astfel: Dacã realizãm o analizã mai profundã a valorilor lunare din intervalul dat. cu 20 . avându-şi premisele în disfuncţionalitãţile economiei socialiste. ulterior. Odatã cu prima reglementare juridicã în materie. începând cu anul 1994. Tabloul evoluţiei şomajului. sã fie evaluat şi prin anchete în cadrul gospodãriilor. în particular în domeniul ocupãrii forţei de muncã. respectiv Legea nr.

Analiza Şomajului la Nivel Regional mici variaţii lunare. Pe de altã parte. 2006. când evoluţia şomajului a fost fluctuantã.9% în anul 2005. numai faţã de anul 2003 în lunile de iarnã (ianuarie. cu tendinţã de creştere uşoarã. noile intrãri s-au temperat relativ în perioada februarie 1993 – februarie începând cu februarie 1995. datoritã declanşãrii mecanismului de urmãrire a numãrului şomerilor şi de acordare a unor sume bãneşti compensatorii. 2002 s-a în anul 2002 s-a înregistrat cea mai ridicatã ratã lunarã a intrãrilor în şomaj înregistrat o creştere a numãrului de şomeri. urmând scãderi. în perioada februarie 1991-martie 1995. ianuarie 1996 – februarie 1996). dar şomajul în sens BIM comparativ cu anii anteriori. Şomajul maxim a fost atins în 1994. Pentru 2006. cel mai mic numãr de şomeri înregistrându-se la sfârşitul perioadei (decembrie 1995). 21 . ajungând pânã la 5. şomaj ca urmare a disponibilizãrilor a fost mult mai mic. cu deosebire în prima jumãtate a sa. iarãşi creşteri (din ianuarie 1997 pânã în aprilie 2000). 2001.2). p. cu excepţia lunilor de iarnã (decembrie 1995 – 1995. situaţie uşor mai bunã decât în anul 2005. perioada cuprinsã între februarie 1991 şi februarie 1993 s-a caracterizat printr-o creştere continuã (cu excepţia lunii aprilie a anului 1992) a numãrului persoanelor intrate în şomaj. şomajul înregistrat a început sã scadã. iar apoi o nouã creştere a numãrului de şomeri pânã în februarie 2000. februarie) ale anilor 2000. perioada cuprinsã între ianuarie 1997 – aprilie 1998 a înregistrat o creştere a şomajului. (144%). pentru ca apoi sã scadã continuu. din analiza dinamicii lunare a şomajului în perioada februarie 1991 – decembrie 2005 se desprind o serie de concluzii: rata lunarã a intrãrilor în şomaj a fost deosebit de ridicatã în anul 1991. datoritã lipsei de locuri de muncã.9% pentru rata şomajului şi 520 mii şomeri înregistraţi (CNP. şomajul a început sã scadã. în anul 2004 numãrul persoanelor intrate în este în scãdere abia dupã 2002. dupã 1999. previziunea este de 5. urmatã de o scãdere în perioada mai 1998 – august 1998. când aproape 1.3 milioane de persoane nu aveau loc de muncã.

De remarcat este faptul cã anul 2001 este primul în care se manifestã faptul cã populaţia ocupatã efectiv este mai micã decât populaţia ocupatã eficient sau. care cuprinde şomajul efectiv şi populaţia ocupatã ineficient (sau şomajul mascat). iar rata şomajului în sens BIM de 8. dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scãdere şi mai puternicã a populaţiei ocupate şi o creştere a şomajului. Din numãrul total de 278. p.Analiza Şomajului la Nivel Regional numãrul acestora scãzând cu 92. altfel spus. reflectând un fenomen real. derulatã în perioada 21 martie – 10 aprilie 1994. a crescut continuu în perioadele 1990 – 1992 şi 1996 – 1999. Aceastã tendinţã s-a accentuat în urmãtorii ani. structural.080 de persoane intrate pe parcursul acestui an în şomaj şi provenite din disponibilizãrile care au avut loc ca urmare a aplicãrii programelor de restructurare şi privatizare a diferitelor sectoare de activitate. care ar fi putut fi disponibilizatã.442 persoane.6%.042 persoane provin din disponibilizãri colective. restul de 211. estimarea numãrului şomerilor care îndeplinesc condiţiile stipulate de Biroul Internaţional al Muncii (pe care îi vom denumi în continuare şomeri BIM) poate fi realizatã cu ajutorul anchetelor asupra forţei de muncã. indica 971 mii şomeri BIM (faţã de 1291. Aşa cum am arãtat. de la 10. doar 67. şomajul efectiv depãşeşte şomajul potenţial. Şomajul potenţial. 1994).038 persoane provenind din disponibilizãrile curente de personal (ANOFM 2005. ceea ce înseamnã cã natura şomajului este deja alta.4 ) Dacã s-ar fi menţinut an de an nivelul productivitãţii muncii (calculat ca raport între PIB şi populaţia ocupatã) înregistrat în anul 1989 (care era deja mai mic decât în anii precedenţi). Aceasta este expresia funcţionãrii tot mai pregnante a mecanismelor economice în domeniul pieţei muncii. Rata şomajului potenţial se situa dupã 1991 constant la peste 20% din populaţia activã. restricţiile impuse de standardele BIM nepermiţând 22 .4% la 115%.2% (AMIGO. Prima anchetã asupra forţei de muncã în gospodãrii. Rata şomajului înregistrat era de 11. În perioada 1990 – 2000 creşte şi ponderea şomajului efectiv în şomajul potenţial. a ocupãrii ineficiente. şi nu unul conjunctural.3 mii şomeri înregistraţi). Estimarea obţinutã asupra numãrului de şomeri în sens BIM apare mult inferioarã faţã de şomajul înregistrat. ci deja şomajul reprezintã o pierdere şi din punctul de vedere al eficienţei. Nu mai vorbim de ieşirea la suprafaţã a şomajului ascuns.

adicã cele care nu lucreazã. în anul 2003. în anul 1995. dacã ne referim la şomajul BIM. Numãrul persoanelor descurajate era estimat în martie 1994 la 481 mii persoane (Revista Românã de Statisticã nr. Pentru grupele de vârstã peste 40 ani situaţia s-a înrãutãţit. p. Persoanele descurajate. ulterior a crescut în intensitate fenomenul pierderii locului de muncã de cãtre persoane care avuseserã pânã atunci perioade lungi de activitate. pe de o parte. şomajul în sens BIM a avut evoluþii fluctuante. şomajul în rândul tinerilor (15–24 de ani) înregistra ponderea cea mai ridicatã. 44% dintre şomerii înregistraţi. dar care sunt disponibile sã lucreze imediat. de-a lungul perioadei analizate se remarcã o primã fazã. valori mai mici ale şomajului BIM. nu cautã de lucru deoarece considerã cã nu vor gãsi un loc de muncã. spre deosebire de şomajul înregistrat. O foarte scurtã comparaţie între nivelul şomajului înregistrat la oficiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncã şi nivelul şomajului în sens BIM aratã. dar cu o tendinţã evidentã de reducere de-a lungul perioadei analizate. fac parte şi ele din şomajul invizibil. Totuşi. Particularitãţi structurale ale şomajului Se ştie cã şomajul nu afecteazã în mod egal diferitele categorii de oameni. 14).4%. Ponderea şomerilor în vârstã de sub 25 ani în totalul şomerilor a avut o evoluţie fluctuantã. pe de altã parte însã se constatã cã.2% bãrbaţi şi 65. pentru ca în 2003 ponderea acestora sã atingã 44.4% din totalul şomerilor BIM (58. 4/1995. care a scãzut continuu dupã 1999. derulatã pânã în anul 1998. manifestatã prin preponderenţa femeilor în rândul şomerilor: peste 50% din şomeri erau femei (cu un maxim de 62% 23 . respectiv 31.7%. semn al preferinţei tot mai mari pentru angajarea tinerilor: 23% dintre şomeri aveau peste 40 ani în 1995. aveau sub 25 ani. Iatã câteva repere: dacã. în anul 2003 (an începând cu care şomajul începe sã se stabilizeze) ponderea ajunsese la 21. În ce priveşte repartiţia pe sexe a şomajului. Dacã în cursul primilor ani ai tranziţiei persoanele cu experienţã îşi gãseau mai repede de lucru în comparaţie cu tinerii.6% femei). şi chiar cu creşteri semnificative la nivelul anului 2002. tinerii au fost întotdeauna categoria de vârstã cea mai vulnerabilã faţã de şomaj. beneficiari de drepturi bãneşti.Analiza Şomajului la Nivel Regional identificarea şi includerea în numãrul şomerilor a persoanelor subocupate şi a persoanelor descurajate. fiind prea bãtrâni sau insuficient pregãtiţi.

Rata şomajului înregistrat în rândul femeilor era la sfârşitul anului 2003 de 6. S-ar putea trage concluzia cã a fi tânãr este un handicap mai important pe piaţa muncii decât a avea o pregãtire inferioarã.Analiza Şomajului la Nivel Regional pentru anul 1991). ca rezultat al aplicãrii politicilor de stimulare a egalitãţii de şanse. a eliberat tot mai multã forţã de muncã. un şomer BIM din doi are mai puţin de 24 de ani. în care femeile şi-au gãsit mai uşor locuri de muncã. 4/1995. ceea ce încã reprezintã un avantaj (tot mai mic însã) în pãstrarea locului de muncã. persoanele mai în vârstã sunt mai puţin afectate de şomaj.5-8). La grupa de vârstã peste 50 de ani. pentru ca dupã 1998 bãrbaţii sã deţinã ponderi mai mari în rândul şomerilor. consecinţã a procesului de restructurare economicã. pag. Ulterior. la sfârşitul anului 2003 abia 22% dintre femeile aflate în şomaj aveau sub 25 de ani şi 31% dintre ele sub 30 de ani. absorbitã ulterior de sectorul terţiar. au însã o legãtura solidã cu întreprinderea. rata şomajului fiind între 1992 şi 1995 cu circa 2 puncte procentuale mai mare în rândul femeilor decât media. în care industria.7% în 2002. ramurã în care forţa de muncã masculinã este dominantã.7%. rata şomajului în sens BIM în rândul persoanelor de peste 45 de ani este de numai 1. O parte importantã a tinerilor şomeri (61. iar peste 63% din ele aveau sub 30 de ani. persoanele în vârstã de 14-24 de ani sunt cele mai afectate de şomaj. şi deteriorarea relativã a situaţiei femeilor de vârsta a doua: dacã la nivelul anului 1995 peste 47% din femeile şomere aveau sub 25 de ani. cu o ratã a şomajului de 21.1%) nu au lucrat niciodatã şi cautã un loc de muncã încã de la terminarea studiilor. De remarcat este îmbunãtãţirea condiţiei femeii tinere aflate în şomaj. dar şi descurajãrii persoanelor respective. Acesta este rezultatul faptului cã femeile au fost primele afectate de disponibilizãrile de la începutul perioadei de tranziţie. în special datoritã sistemului pensionãrilor anticipate operate dupã aceastã vârstã. diferenţele se reduc. La polul opus. Rata şomajului în rândul tinerilor sub 24 de ani este de 10 ori mai mare în cazul şomerilor cu 24 .8%.4% pe total. faţã de o ratã a şomajului înregistrat de 7. faţã de numai 11% dintre femeile aflate în şomaj). bãrbaţii sunt mai afectaţi (peste 18% din bãrbaţii şomeri au peste 50 de ani. anchete ce oferã informaţii privind şomajul în sens BIM. Potrivit anchetelor asupra forţei de muncã (Revista Românã de Statisticã nr. Chiar dacã aceste persoane au o pregãtire inferioarã faţã de copiii lor.

de la 84% în 1991 la 61% în 2003.4% pentru femei (AMIGO. de 13.57 luni în decembrie 1995.116-117) conduc la identificarea unei relaţii de inversã proporţionalitate între respectivul indicator şi rata şomajului. dar este şi dovada cã o diplomã universitarã nu mai este garanţia deţinerii unui loc de muncã. dar. Desigur. acest fapt este şi rezultatul creşterii foarte pregnante a numãrului absolvenţilor de învãţãmânt superior.4% în cazul bãrbaţilor). 2003. peste 50% dintre ele au vârsta sub 30 de ani.4% au fost concediate (faţã de 67. Dintre femeile aflate în şomaj.81 luni în decembrie 1998 ºi de 13.9% dintre ele şi-au pãrãsit locul de muncã din raţiuni familiale (Revista Românã de Statisticã nr. A crescut însã ponderea persoanelor cu studii liceale şi postliceale (29% din totalul şomerilor beneficiari de drepturi bãneşti în 2003) şi a persoanelor cu studii superioare. totuşi. 25 . iar mai mult de jumãtate dintre muncitorii aflaţi în şomaj au între 30-50 de ani.Analiza Şomajului la Nivel Regional studii liceale sau subliceale şi de circa 8 ori mai mare în cazul şomerilor cu studii postliceale sau superioare. pag. de 13. iar 6. Dupã 1998.7% în rândul bãrbaţilor. unele estimãri asupra acesteia în perioada 1995-1999 (Pavelescu. faţã de 7. de 15. 2004). pag. constatãm cã aproape 28% dintre muncitorii şomeri au între 40-50 de ani. În cazul persoanelor cu studii superioare aflate în şomaj.73 luni în decembrie 1997.11-12). Persoanele cu studii medii aflate în şomaj cu vârsta sub 25 de ani reprezintã aproape 30%. 71. în prezent aproape 7% din totalul şomerilor au studii superioare. Ponderea acestora s-a redus însã de-a lungul perioadei analizate. În privinţa duratei şomajului. Principala ramurã care a disponibilizat forţã de muncã în perioada ulterioarã anului 1990 a fost industria Industria fiind principala ramurã care alimenteazã şomajul.00 luni în decembrie 1996.7% în rândul femeilor.16 luni în decembrie 1999.5% pentru bãrbaţi şi 6. este firesc ca ponderea cea mai ridicatã a şomerilor sã o deţinã muncitorii. rata şomajului BIM în rândul bãrbaţilor o depãşeşte constant pe cea a femeilor: la nivelul anului 2003 rata şomajului în sens BIM era de 7. Dacã acestea din urmã reprezentau sub 2% pânã în anul 1996. Rata şomajului în sens BIM era în martie 1994 (la prima anchetã AMIGO) de 8. un nivel de educaţie cât mai ridicat acţioneazã ca un factor de protecţie împotriva şomajului Corelând nivelul studiilor şi vârsta. Durata medie a şomajului era de 14. 4/1995.

Ialomiţa şi Mehedinţi. la sfârşitul anului 2004.13% din totalul şomerilor BIM se aflau în şomaj de peste 12 luni). atât din disponibilizãri colective sau curente de personal.1%). Potrivit datelor ANOFM (ANOFM. fluxurile de intrare masivã în şomaj au fost compensate diferit. cât şi din proaspeţii absolvenţi ai diverselor niveluri de învãþãmânt. dar şi în Gorj (3. iar judeţe precum Hunedoara sau Vaslui se menţin în „topul” şomajului masiv.41%). în funcţie de rata medie anualã a şomajului 26 . în timp ce noi poli de şomaj ridicat au apãrut în judeţe precum Braşov. Cele mai mari rate se înregistrau. Mai exact. adicã persoane care apeleazã pentru prima datã la serviciul public de ocupare pentru a obţine sprijin în gãsirea unui loc de muncã.60% faţã de 49.68% din totalul şomerilor BIM şi se manifestã mai pregnant în rândul bãrbaţilor (58. judeţele fruntaşe se remarcau prin rate ale şomajului în jurul a 4-5%: la 31 decembrie 1995. în perioadele de şomaj masiv.2%). Aceste persoane provin. Piaţa muncii în România în perioada analizatã s-a caracterizat şi prin mari disparitãţi regionale. potenţialul economiei locale de diversificare şi creare de noi locuri de muncã având un rol determinant.9%) şi Bucureşti (5.1%). Neamţ.8%. era de 16. potrivit Anchetelor asupra forţei de muncã în gospodãrii. Consecinţã a modului de succedare în timp a valurilor de disponibilizãri aferente restructurãrii economiei. la nivelul aceluiaşi an. Din numãrul total de intrãri în evidenţele şomajului. atât pentru tineri. p. Bistriţa-Nãsãud.3%). cele mai mici rate ale şomajului se înregistrau în Banat (Timiş 4%. Astfel.2%). dar şi în Bistriţa-Nãsãud (15. circa 64% sunt înscrieri noi în şomaj. judeţe precum Botoşani. Arad 5. şomajul de lungã duratã (peste 12 luni). Botoşani (17. 2004. de exemplu. dar şi prin reduceri spectaculoase ale ratei şomajului în unele judeţe. 4). în special în Moldova (care concentra în ansamblul sãu mai mult de o treime din numãrul total al şomerilor şi doar 18% din numãrul total al salariaţilor): Neamţ (17. promoţia curentã. al persoanelor din mediul urban (61. cât şi pentru adulţi.3%) şi Vâlcea (15. în majoritatea cazurilor. Ca urmare. o pondere de 57. calculat ca pondere a şomerilor de lungã duratã în numãrul şomerilor din categoria respectivã de vârstã.Analiza Şomajului la Nivel Regional Şomajul pe termen lung (peste 12 luni) cuprinde. ceea ce a dus la schimbarea sensibilã a unor „clasamente” regionale ale şomajului. Vâlcea şi-au îmbunãtãţit simţitor situaţia ocupãrii.25% în mediul rural) şi al persoanelor din categoria de vârstã 35-49 de ani (20.

iar perspectiva integrãrii României în Uniunea Europeanã va aduce.084 persoane.5% pentru şomajul înregistrat şi la 6. pe termen mediu şi lung. 2006. Dintre factorii variaţiei ratei şomajului în cazul unor judeţe putem menţiona: ritmul diferit de dezvoltare a economiei locale. pe de o parte. cuprinzând 4 judeţe: Hunedoara (10. a scăzut cu 1.3%). Municipiul Bucureşti (2. componenta structuralã devenind preponderentã.1 puncte procentuale. comparativ cu luna precedentă.2 puncte procentuale şi egală cu cea din luna mai a anului 2008. în timp ce rata şomajului feminin. rata şomajului masculin. închiderea sau restrângerea activitãţii de pe unele platforme industriale (Galaţi.214 persoane faţă de cel din luna anterioară. cu rate de peste 10%. cât şi transformãrile sociale necesare creãrii unui mediu de afaceri sãnãtos şi modern. gradul diferit de urbanizare. la nivel teritorial s-a evidenţiat un pol de maxim. prognozele cele mai recente indicã. Olt. rata şomajului urmând a ajunge în anul 2010 la 5. şi un pol de minim. 2-3). pentru perioada 2006-2010. Pe de altã parte. Ca o concluzie. Vaslui (10. de 337.Analiza Şomajului la Nivel Regional înregistratã în anul 2004. 27 .1%). pp. Braşov (10. o reducere constantã a numãrului şomerilor. Numărul total de şomeri corespunzător lunii iunie. îmbunãtãţirea situaţiei şomajului în România de-a lungul celor 15 ani analizaţi. de 3. Bihor (2. pentru a asigura atât racordarea economiei româneşti la cea europeanã. Diminuarea şomajului se manifestă atât la nivelul întregii ţări cât şi la nivel judeţean. iar resorbţia acesteia este mult mai dificilã şi necesitã programe şi mãsuri active din partea puterii publice. a crescut cu 0.4% pentru şomajul BIM (CNP.1%). Braşov).6%) şi Ialomiţa (10.6).7%.9%). de 3.7%) şi Timiş (2. s-a menţinut la acelaşi nivel.8%.9%. natura şomajului în România s-a schimbat. 2004: pag.2 Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 30 iunie 2008 Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2008. la nivel naţional a fost de 3. putem remarca. reprezentat de: Satu Mare (2%). dezvoltarea diferitã a sectorului privat etc. mai mică decât cea din luna iunie a anului 2007 cu 0.6%) (ANOFM. Referitor la şomajul înregistrat pe sexe. De altfel. cu efecte favorabile şi în plan social. revigorarea şi modernizarea economiei. în luna iunie 2008. 3.

Cel mai ridicat nivel al ratei şomajului a fost atins de judeţele Mehedinţi şi Vaslui (8. persoane care nu beneficiază de drepturi băneşti şi care îşi găsesc cu greu un loc de muncă.24%) şi Brăila (84. În această lună regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest (5. Cele mai importante scăderi se semnalează în judeţele: Constanţa cu 807 persoane.402 persoane). Călăraşi (85. Giurgiu şi Vâlcea cu 0.2% se înregistrează în judeţul Ilfov.2%). Scăderi ale ratei şomajului s-au înregistrat în 15 judeţe.09%). în majoritate.656 persoane.4%) în timp ce regiunile Nord-Vest şi Bucureşti au atins cele mai scăzute niveluri ale ratei şomajului înregistrat. repartizat astfel: 28 . Mehedinţi (86. creşte faţă de luna mai a anului curent cu 0.1 puncte procentuale. Braşov şi Argeş cu 0. iar în 10 judeţe şi în municipiul Bucureşti rata a fost constantă. Cluj. Olt. numărul total de şomeri intraţi în evidenţe a fost de 72. Suceava (384 persoane).4%). creşterile înregistrându-se în judeţele Dolj (1. Argeş cu 628. ansamblul condiţiilor socio-economice specifice fiecărei zone fiind unul dintre factorii determinanţi ai evoluţiei şomajului.1 pp. Braşov cu 478 persoane şi Cluj cu 448 persoane.Analiza Şomajului la Nivel Regional La nivel teritorial.5 pp. Galaţi. de 7. Sud (4. Nivelul minim al ratei şomajului în luna iunie de 1. Teleorman (85. respectiv 1. În cursul lunii iunie a anului curent. Şomajul înregistrat are un nivel scăzut. Ialomiţa şi Alba cu 0.7%) şi Dolj (6. persoanele înscrise în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sunt. Covasna (296 persoane) şi Maramureş (283 persoane) iar în celelalte judeţe şi municipiul Bucureşti s-au înregistrat scăderi ale numărului şomerilor înregistraţi. Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Galaţi (86. numărul de şomeri a crescut în 20 de judeţe. cele mai importante constatându-se în judeţele: Constanţa. Amplitudinea.63%).2pp. Buzău.8%. Vâlcea (320 persoane). Rata şomajului a crescut în judeţele Dolj cu 0.3 pp.13%). comparativ cu luna anterioară. Covasna cu 0. Sălaj.3 pp. Din analiza datelor prezentate se poate observa că şomajul înregistrat se înscrie în trendul descendent specific acestei perioade.2 pp.35%).7%.3%) şi Teleorman (6. urmate de judeţele: Covasna (7. de 2.3%).

644 persoane în luna iunie). 13. Din totalul şomerilor încadraţi. La nivel regional.prin reactualizări de cereri de loc de muncă şi reactivări de drepturi băneşti.8% din numărul total al şomerilor înregistraţi sunt cu studii universitare.9% faţă de cele din luna anterioară (de la 81. (53.716 persoane care şi-au pierdut locul de muncă şi beneficiază de indemnizaţia de şomaj. gimnazial şi profesional s-a înregistrat în regiunea Nord-Est.713 persoane în luna iunie). din care: 9.5%). • Raportat la numărul total de şomeri cu nivel de instruire liceal şi postliceal (49.499 persoane în luna iunie. distribuţia şomerilor după nivelul de instruire se prezintă diversificat. astfel: • Cel mai mare număr de şomeri cu nivel de instruire primar.595 persoane în luna mai la 23. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 14. o persoane înregistrate ca şomeri neindemnizaţi 23.7%.285 persoane au fost încadrate în muncă pe perioadă nedeterminată. gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adresează agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă în vederea găsirii şi ocupării unui loc de muncă (82. 30.130 persoane au fost încadrate pe perioadă determinată.036 persoane). În structură.3% din numărul total de şomeri cu această pregătire (278.468 persoane în luna mai la 62. de la 67.prin înscrieri noi.5% din numărul total de şomeri cu această pregătire).951 persoane (de la 26. Ieşirile prin încadrare în muncă din rândul şomerilor au scăzut cu 19. cu 2.1% din numărul total de şomeri ce 29 . şi doar 2.969 persoane.644 persoane . în special. intrările totale au scăzut. reprezentând 18. iar numărul cel mai mic în regiunea Bucureşti.636 persoane în luna mai la 63.412 persoane).Analiza Şomajului la Nivel Regional o persoane . observăm că numărul aferent lunii iunie a scăzut cu 4.498 persoane (5. iar 7. prin scăderea numărului de reactivări şi reactualizări. cel mai mare număr de şomeri cu această pregătire este înregistrat în regiunea Sud-Vest (7. Analizând intrările totale de şomeri din luna iunie cu cele înregistrate în luna anterioară.594 persoane) reprezentând 17. şomerii cu nivel de instruire primar.495 persoane). Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire.

801 tineri sub 25 de ani.IV Istituţii specializate în problema şomajului 30 .c.463 persoane) reprezentând 16. Numărul acestor şomeri a scăzut în această lună faţă de luna anterioară cu 871 persoane (dintre care 507 sunt tineri sub 25 de ani şi 364 adulţi peste 25 ani). în această lună..3%. • Incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor (ponderea şomerilor sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni. iar numărul cel mai mic în regiunea Sud-Est (900 persoane) reprezentând 8.7%.9 % din numărul total de şomeri cu instruire universitară (9.357 în sectorul privat şi 1.06. Echilibrul între cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă se poate asigura prin implementarea politicilor active de piaţa muncii. • Referitor la şomajul de lungă durată. în totalul şomerilor din aceeaşi grupă de vârstă) a fost de 31. aflaţi în şomaj de peste 6 luni şi 63.635 şomeri adulţi.268 în sectorul de stat). Cap. aflaţi în şomaj de peste 12 luni. reprezentative la nivel naţional sunt ponderile pentru grupele de vârstă 30-39 ani (26. în timp ce incidenţa şomajului de lungă durată în rândul adulţilor a fost de 21. La data de 30.2008. au fost înregistraţi în evidenţele agenţiei 13.578 persoane).553 persoane). agenţii economici beneficiau de indemnizaţii pentru un număr de 12. în mod distinctiv şi personalizat în funcţie de zona geografică şi în funcţie de caracteristicile persoanelor afectate de fenomenul şomaj.6% din numărul total al şomerilor).Analiza Şomajului la Nivel Regional deţin această instruire iar numărul cel mai mic în regiunea Sud-Est (4. • Din punct de vedere al structurii şomerilor pe grupe de vârstă. Pentru creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a tinerilor.625 absolvenţi angajaţi (dintre care 11. • Cel mai mare număr de şomeri cu pregătire universitară a fost înregistrat în regiunea Bucureşti (1. ca şi în lunile trecute. reprezentând 10% din numărul total de şomeri ce au această pregătire.9% din numărul total al şomerilor) şi 40-49 ani (26. angajatorii sunt stimulaţi prin acordarea de subvenţii în vederea ocupării. număr care a scăzut cu 187 persoane faţă de cel înregistrat în luna mai a.7% din numărul total de şomeri cu instruire universitară.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are în subordine agenţii constituite la nivel judeţean şi la cel al municipiului Bucureşti. Serviciile sale se adresează şomerilor şi agenţilor economici. ce şi-a început în mod efectiv activitatea la data de1 ianuarie 1999. Agentia s-a constituit ca organism public independent. a fost reglementată înfiinţarea. Atribuţiile Agentiei au fost confirmate prin recenta lege asupra “sistemului asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării” (Legea 76/2002) intrată în vigoare în martie 2002. Principalul sau obiectiv este cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit scaderea ratei somajului. Una moderna. raspunde acestor provocari. Agenţiile judeţene pot înfiinţa subunităţi de furnizare a serviciilor de ocupare a forţei de muncă. unităţi cu personalitate juridică. împreuna cu cele 41 de agentii judetene.Analiza Şomajului la Nivel Regional Piata muncii a suferit schimbari puternice în ultimul deceniu. Actualul Preşedinte al Agenţiei este de asemenea şi Secretarul de Stat al MMSS. cu personalitate juridică. În anul 2000 îşi schimbă denumirea în Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă2. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Agenţia Natională pentru Ocuparea Forţei de Muncă este cel mai important organism de implementare a politicilor şi programelor legate de piaţa muncii. flexibila cu capacitatea de a raspunde acestor provocari. Constituirea ca un organism independent s-a realizat treptat. Prin Legea nr. 294/2000 a fost modificată şi completată Legea nr. organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională. Modificarile aparute au creat nevoia unei noi institutii.Pentru organizarea şi coordonarea activităţilor specifice la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti. instituţie publică de interes naţional. Serviciile sale se adreseaza somerilor si agentilor economici. Agenţia Natională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are un rol important pentru politica de ocupare şi a fost 2 Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 145/1998. condusă de un consiliu tripartid şi a început să funcţioneze prin preluarea unui departament administrativ al MMSS şi a reţelei de oficii de ocupare existente la nivel local şi judeţean (228 de oficii de ocupare locale). 145/1998 31 . cu Agentia Municipiului Bucuresti si cu cele 88 de agentii locale si 156 puncte de lucru.

instituţionalizarea dialogului social în domeniul ocupării aplicarea strategiilor în domeniul ocupării si formării şi formării profesionale. aplicarea măsurilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă. • administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si prezinta Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara. Obiectivele principale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt: profesionale. • orienteaza persoanele neîncadrate în munca si mediaza între acestea si angajatorii din tara. presteaza si finanteaza. Pentru realizarea obiectivelor sale. • propune Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale proiecte de acte normative în domeniul ocuparii si formarii profesionale si al protectiei sociale a persoanelor neîncadrate în munca. are un rol consultativ în promovarea de strategii şi politici de pregătire profesională a adulţilor. • face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurarilor pentru somaj. Comisia Naţională pentru Promovarea Ocupării este un nou organism tripartid. în vederea realizarii echilibrului dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are urmatoarele atributii principale: • organizeaza. A devenit operaţional în februarie 2000.Analiza Şomajului la Nivel Regional spre exemplu. Consiliul Naţional pentu Formare Profesională a Adulţilor. consultativ constituit prin noua lege privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării. organism autonom şi tripartit (constituit în 1999). în conditiile legii. servicii de formare profesionala pentru persoanele neîncadrate în munca. principalul partener al MMSS în elaborarea primului Plan de Acţiune pentru Ocupare din România care a fost aprobat în iunie 2002. 32 .

ea se confrunta totusi cu problema pregnanta a somajului. evaluarea şi autoevaluarea se realizează prin autoinformare. în cadrul centrelor de informare şi consiliere privind cariera sau. programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale.  dezvoltarea abilităţii şi a încrederii în sine a persoanelor aflate în instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă căutarea unui loc de muncă în vederea luării deciziei privind propria cariera. în cadrul altor forme organizate de instruire. plata si evidenta a ajutoarelor. • elaboreaza. creând mai mult de 20% din productia globala.V Analiza şomajului la nivel regional european Desi Uniunea Europeana este cel mai mare bloc economic din lumea de astazi. la cerere. întocmirea unui CV).Analiza Şomajului la Nivel Regional • organizeaza serviciile de stabilire. în mod gratuit. alocatiilor si indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj. furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor. • implementeaza programe finantate din Fondul Social European. Informarea şi consilierea profesională se realizează de către centre specializate organizate în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. 33 . Consilierea profesională şi instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă şi de prezentare la interviuri în vederea ocupării se realizează de către consilieri de orientare a carierei. Informarea privind piaţa muncii. evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientării Cap. prin acordarea de servicii de consiliere individuală sau de grup oferite la serviciile de mediere şi este obligatorie pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj. stabilirea traseului profesional. Informarea şi consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Acestea sunt:   profesionale. în baza indicatorilor sociali de performanta stabiliti de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.  (prezentarea la interviu.

adaptarea Europei la noile tehnologii este relativ redusa. s-a putut constata ca Marea Britanie are nu numai regiunea ce sta cel mai bine la acest capitol dar si numarul cel mai mare de regiuni cu o rata a somajului sub jumatate din cea medie a UE. Disfunctionalitatile politicilor de pe piata muncii si a sistemelor de protectie sociala au acutizat somajul transformându-1 în somaj pe termen lung. Multi someri sunt împiedicati sa obtina un nou post datorita nivelului scazut de educatie sau de uzura abilitatilor si calificarilor. Marea Britanie este acuzata de multe ori ca a adoptat o atitudine de "alergator solitar" fata de restul tarilor din Uniunea Europeana. Statele membre prezinta o buna retea de protectie contra pierderii venitului pe perioada somajului dar exista tendinta de a oferi un venit pasiv si de a lasa oamenii sa astepte ajungându-se la somaj pe termen lung înainte de a se face ceva pentru ei. Un ultim exemplu in acest sens a fost dat odata cu publicarea de catre Eurostat a datelor cu privire la ratele somajului din regiunile Uniunii. al carei principal scop este de a sprijini statele membre si partenerii sociali în efortul lor de a se moderniza si adapta la cerintele actuale ale pietei muncii. in cazul tinerilor. In ceea ce priveste rata ocuparii fortei de munca. Astfel. Al doilea motiv. Raspunsul Europei la cea de-a doua problema o reprezinta Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca. de exemplu. Europa nu a putut preveni pierderea de locuri de munca declansata de aceasta criza si a fost lipsita de politici economice coordonate. orientate spre realizarea cresterii si stabilitatii. Nu face parte nici din zona euro si nici din Spatiul Schengen. îl reprezinta problemele legate de capacitatea de a face fata transformarilor actuale de pe piata muncii. Primul motiv îl reprezinta dificultatile de a face fata socurilor macroeconomice.6%. 34 . regiunile UE nu se situeaza deloc la acelasi nivel.4% la 56.Analiza Şomajului la Nivel Regional Exista doua principale motive care au condus la situatia actuala pe piata ocuparii fortei de munca. ei fiind pusi în situatia de a nu face fata posturilor care le sunt oferite. primeste o suma consistenta inapoi de la UE dupa fiecare exercitiu bugetar comunitar. ea variind de la 5. Aceasta se manifesta atât în termenii organizarii muncii cât si în cei ai lipsei de oportunitati (pentru cei care muncesc sau sunt în afara pietei muncii) de a-si descoperi si reînnoi abilitatile de-a lungul perioadei active de viata. Pe de alta parte.

s-a inregistrat in Marea Britanie. s-a inregistrat in franceza Réunion. . cea mai scazuta rata a somajului. 32. care se accentuează permanent. o persoana a fost considerata somera daca a indeplinit in momentul efectuarii analizei toate cele trei conditii de mai jos: . Austria cu 6 si Olanda cu 5. "premiante" la acest nivel fiind: Polonia cu 9 regiuni. Germania cu 6. De altfel. Franta cu 4 (cu mentiunea ca toate sunt in departamentele de peste mari) si Slovacia cu 2. . Conform recomandarilor Organizatiei Internationale a Muncii. Pentru construirea unei cat mai bune imagini a realitatilor din domeniu. respectiv la 9. Informatiile culese de catre expertii europeni arata ca intre 2003 si 2004 rata medie a somajului s-a mentinut stabila in cele 25 de state membre luate in ansamblul lor. Totusi. este greu sa faci acest lucru la nivelul unei singure tari.6% sau mai putin in 2004. rezultatele arata ca nu a fost nici pe departe atinsa. se observa o crestere a acestei rate in 57% din cele 254 de regiuni. fiind gata sa faca acest lucru in cel mult doua saptamani. In acest mod s-a 35 .8%.4%.Analiza Şomajului la Nivel Regional Rata somajului a fost calculata de Biroul pentru statistica al Comunitatilor Europene ca fiind procentajul de persoane neincadrate in munca din numarul total al populatiei active economic. respectiv in regiunea Dorset & Somerset. Italia cu 7. adica la jumatate fata de cea medie in UE. Rezultatul cel mai slab. 44% dintre regiuni au avut o rata a somajului de 4.a cautat un loc de munca in ultimele patru saptamani. cu atat mai mult intr-o Uniune cu 25 de membrii.2%. 2. Între diferite regiuni apar mari modificări. In 21 dintre regiuni au fost inregistrat rate ale somajului duble fata de medie. Dupa cum aratam si la inceputul capitolului.poate sa se angajeze. studiul a catalogat ratele somajului si in functie de diferitele categorii sociale. Tarile cu cele mai multe regiuni din aceasta categorie au fost: Marea Britanie cu 21 de regiuni. Desi una dintre cele mai importante tinte ale Uniunii este reducerea decalajului dintre regiuni.este fara un loc de munca in saptamana in care se efectueaza sondajul. care se intinde din Laponia si pana in Azore. daca se analizeaza din punct de vedere regional.

0%). cel mai prost din acest punct de vedere stand in 2004 regiunea Centru. Worcestershire & Warwickshire si Devon fiind 2.4%) şi Luxemburg (4.2% si Guyane 29. astfel. 3 European Commission.6%. intre 2003 si 2004. diferentele sunt extrem de mari. 10. in Réunion el se situeaza chiar la 56. Euro area unemployment down to 7.1% iar la ei de 12%. respectiv cele mai multe regiuni cu o rata a somajului la tineri de peste 40% s-a inregistratin Polonia.6%. In peste doua treimi din regiunile UE rata somajului la tineri a fost dubla fata de cea medie. 01. Slovacia (15. rata medie a somajului feminin a ramas si ea stabila. La nivelul U. Franta situandu-se din nou in cealalta extrema. Fata de etalonul nostru clasic. cu 2 regiuni cu somaj feminin foarte ridicat: Réunion cu 34. Danemarca (3.8%. Grecia (9. in 2004 rata medie a somajului a fost la noi de 8.Rate mari ale şomajului s-au înregistrat în Polonia (16. somajul feminin a fost cel mai scazut in 2004 tot in Marea Britanie.8%). rata şomajului în luna iunie 2006 a fost de 7. bulgarii.1%).6%).5%). care are 9 astfel de regiuni. urmata de Nord-Vest cu 6. Paper 103. Cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în Olanda (3.253. astfel.08. Franţa (8.6%. cel mai bine a stat in 2004 regiunea de Nord-Est cu 6.8%. Irlanda (4.Analiza Şomajului la Nivel Regional putut constata ca.9%).7%).2006.1%.E. rezultatele analizei arata ca rata somajului feminin a fost mai mare decat cea a somajului masculin in aproape doua treimi din regiuni. Situatia cea mai proasta.4%.5% si Bucuresti cu 7.7%) şi Malta (8. cu 27.9%. stam mult mai bine. In ceea ce priveste Romania. Parca pentru a veni in sprijinul celor care cer sa fie acordata o mai mare protectie femeilor. Trendul din UE cu privire la somajul tinerilor se pastreaza si in cazul tarii noastre.8%. daca in Zeeland din Olanda el se situeaza la 5. Cel mai slab a stat regiunea de Sud-Est cu 9.2%. 36 . Aici. Interesant este faptul ca exista doar opt regiuni in care rata somajului tinerilor a fost mai mica sau egala cu cea medie pentru toate categoriile de populatie si toate se gasesc in Germania.2% iar in Herefordshire. Situatia este si mai grea in ceea ce priveste somajul inregistrat la tineri. La nivel regional.9%. in Dorset & Somerset el fiind doar 2.

E. 5 Eurostat.3 26. Paper no. după cum reiese şi din tabelul următor5: Regiuni cu cea mai mare şi cea mai mică rată a şomajului Cea mai scăzută rată a şomajului NE Scotland Bolzano Zeeland (Olanda) Praha Tirol Valle d’Aosta (Italia) Salzburg Trento (Italia) Oberosterreich Gelderland (Olanda) 4 % 2.05. se constată îmbunătăţiri ale ratelor şomajului în Irlanda. deşi s-a redus.0 3.5 28.1 18. The Statistical Office of the European Communities.2007..25.E. rata şomajului este ridicată. În Grecia.9 3.8 2. în regiunea Lubelskie (Polonia) la 278%.Analiza Şomajului la Nivel Regional Revenind la U. rata şomajului a rămas redusă şi stabilă. În Portugalia. La nivelul U.6 2. Şi în 2007 s-au menţinut disparităţile regionale date de rata şomajului.25..7 Eurostat.6 2.6 19. Regiuni puternic dezvoltate Inner London Bruxelles Luxemburg Hamburg Ile de France Viena Berkshire. o situaţie mai bună prezentând doar Ungaria şi Slovenia.1 3. produsul intern brut pe locuitor.2 3. în timp ce în Spania.1 21. 63. Regional GDP per inhabitant in the E.E. 18. 37 .9 24. Finlanda şi Suedia.Buckinghamshire&Oxfordshire % 278 238 234 184 173 171 165 160 158 158 Regiuni slab dezvoltate Lubelskie (Polonia) Podkarpackie (Polonia) Podlaskie (Polonia) Swietokrzyskie (Polonia) Warminsko-Mayurskie (Polonia) Opolskie (Polonia) Eszak Magyaroszag (Ungaria) Vychodne Slovensko (Slovacia) Eszag-Alfold (Ungaria) Del-Alfold (Ungaria) % 33 33 36 37 37 37 38 39 39 40 Bolzano (Italia) Oberbayern Stockholm Şomajul reprezintă un alt indicator important pentru analiza disparităţilor socioeconomice la nivel regional.3 Cea mai ridicată rată a şomajului Guyane (Franţa) Reunion Guadelupe Martinique Ceuta (Spania) Dessau (Germania) Halle (Germania) Mecklenburg-Vorpommem Vychodne Slovensko (Slovacia) Berlin % 28.15. Cele mai slab cotate regiuni în funcţie de PIB/locuitor sunt 6 regiuni din Polonia. situaţia este mult mai gravă. Olanda.0 19. se situează încă peste media U.7 2.U. în regiunea Inner London (Regatul Unit)4.2006.2 19. în diferite regiuni.4 19.15.E.12. a evoluat de la 33% din media U.E. News Release Nr.1 3.173/11. În cazul noilor state membre U.

faţă de 4.Printre tarile post-socialiste care au avut si mai au de suferit de pe urma prezentei unei rate crescute de someri se numara si Romania.E. Rata şomajului a înregistrat cel mai ridicat nivel.9% pentru femei.Botosani.Iasi 6. Conform Biroului International al Muncii. de 18.3%. in 2004. Zona urbană a avut o rată superioară.9%.6 Cap. în rândul tinerilor între 15 şi 24 ani. şomajul s-a situat la 7.2 Date privind situţia de analiză Raportat pe sexe.Wiltshire&Somerset 3.1 Prezentarea problemei sociale Practic necunoscut in tarile cu o economie centralizata.6% pentru rural.imediat dupa caderea comunismului. faţă de 4.8%) si.Suceava. respectiv trecerea spre economia de piata.VI Evoluţia şomajului în Romania comparativ cu media U.3 3. somajul a devenit o problema sociala demna de a fi luata in calcul. Acest lucru evidentiaza adaptarea inca insuficienta a sistemului de educatie si formare la cerintele pietei fortei de munca. 6.Analiza Şomajului la Nivel Regional Utrecht Gloucestershire.absolventilor sistemului universitar (21%).3 Leipzig Bruxelles 17. de 7.cu judete ca Vaslui. o treime din totalul somerilor erau proaspeti absolventi: scoala primara si a celor care nu au terminat nici o scoala (25. 80% dintre tinerii someri nu au lucrat niciodata.9 17. Regiunea care are cea mai mare rata a somajului este Moldova.2% în cazul bărbaţilor. 38 .

6 28.4 Media UE27 18.9 9.0 44.7 17.2 18.5 21.2 21.Analiza Şomajului la Nivel Regional 6.0 6.2 7.9 20.economie nestructurata.0 3.E.0 7. Rata şomajului % Romania 2002 2004 2005 2006 8.0 4.de la o economie centralizata in perioada comunista la o economie de piata care sufera derestructurari profunde .5 4.4 17.7 7.2 Media UE27 4.3 18.9 Rata şomajului în randul tinerilor % Romania 23.2 4.saracie.0 18.6 6.1 8.9 9.1 7.2 54.5 Cauzele Economice:.3 Şomajul pe sexe.9 19.0 25.7 47.6 20.reforme tardive si neclare.ci doar niste masuri nedefinite real 39 .6 4.8 6. Sociale:-Discriminare. marginalizare.politici publice care nu vizeaza grupurile cuprinse in problema somajului.0 58.7 49.7 50.6 4.0 20.etichetare.9 20.3 Rata şomajului de lungă durată % Romania 4 4.8 6.nivel educational Politice:-instabilitate politica. şomajul tinerilor şi şomajul de lungă durată în anul 2001 Rata şomajului bărbaţi % Rata şomajului – femei % Ponderea şomajului 15-24 ani % din totalul de şomeri Ponderea şomajului de lungă durată % din totalul de şomeri Bulgaria Cehia Polonia Romania Slovacia Ungaria 20.4 Evoluţia şomajului în Romania comparativ cu media U.2 21.3 Media UE27 8.9 29.9 15.instabila si fluctuanta aflata in tranzitie.4 8.1 6.

Daca masinile disponibile sau pamantul fermei nu sunt utilizate. 6 Introduse în 1999 (OU 98/1999 40 . Pentru muncitorii care ar fi someri pe perioade lungi de timp. Daca compania sau ferma pierde din venit. Neutilizarea in totalitate a fortei de munca disponibile inseamna ca cineva este fara slujba. nu posedă venituri proprii care depăşesc 50% din salariul minim pe economie Plăţile compensatorii6 – destinate şomerilor în urma concedierilor în masă. venitul altor membrii ai familiei. cuantum în funcţie de salariul anterior şi vechime în muncă a beneficiarului Alocaţia de sprijin: 18 luni. astfel de pierderi pot duce la dezastrul financiar.Analiza Şomajului la Nivel Regional 6. % din cuantumul ajutorului de şomaj (40-60%) Alocaţia de reintegrare profesională:absolvenţii de diferite forme de învăţământ care în termen de 60 de zile de la absolvirea şcolii nu găsesc loc de muncă. Daca aceste surse de ajutor sunt epuizate. un somer trebuie sa se bizuie pe o combinatie de economii. ori lungind somajul poti suferi.locuri de munca total ocupate . bunastarea publica este eventual ajutorul social.este un adevarat scop social.6 Măsuri de protecţie socială care adresează problema socială Ajutorul de şomaj: 270 zile. în cadrul programelor de restructurare şi/sau privatizare Cap. sufletul. Acelasi lucru este adevarat penru uzină si echipament sau pamant. Impactul imediat al somajului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca. si beneficiile somajului prin sprijinul financiar al guvernului. dar daca nu este nevoie de un venit pentru a intretine corpul. atunci venitul cuiva poate fi in pericol. Aceasta poate fi bine pentru o zi sau chiar o saptamana. In acest caz. ea se poate inchide concediind multi oameni. utilizand in totalitate resursele productive .VII Efectele şomajului asuprea societăţii şi a indivizilor din societate Termenul "munca" nu se refra la alt factor de productie ci la oameni. Extinderea acelei societati avand preocuopare pentru bunastarea indivizilor.

4227 internari la spitale de nebuni.Analiza Şomajului la Nivel Regional Desigur. Aceasta senzatie nu este uitata cu usurinta. au posibilitati reduse sa termine semestru urmator in bunastare. chiar daca dupa aceea au gasit in final o slujba. Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema politica. prevedea unele sugestii inspaimantatoare. nefertilitate si de fiecare cadere umana" Psihologii germani deasemenea au observat ca somajul poate fi primejdios pentru sanatate.nefiind capabile sa gasesti o slujba cand iti doresti una . Studentii care incearca sa se angajeze vara. Pe langa presupunerea unei pierderi de venit de asemenea multi oameni neangajati sufera imporatnte efecte sociale si psihologice. Toate acestea. Nereusind sa gaseasca o slujba pe neasteptate se pot considera nefolositori.495 morti de ciroza hepatica. profesor la scoala medicala de la HARVARD a enuntat acest aspect mult mai deschis: "Acum sunt convins ca somajul este boala ucigasa in aceasta tara . Psihologii au observat ca multi oameni neangajati se simt concediati de adevarate instituiri sociale in care ei au avut o singura data investita increderea. Thomas Cottler.A. .raspunzator de bataia pe care o ia sotie. 41 .U. .poate fi inca dureroasa.920 sinucideri. . experienta somajului .648 omoruri. Tot alti intretinuti vor suferi mari pierderi economice din cauza somajului. De exemplu un studiu al Congrasului S. Autorul studiului a estimat ca o crestere cu un procent in rata nationala a somajului de la 6-7% conduce in medie la: .3340 intrari in inchisorile de stat. Desi aceste estimari sunt subiectul unor serioase descrieri statistice uneori se subapreciaza faptul ca prelungind somajul se pun intr-un adevarat pericol multi indivizi. Ei estimeaza ca nelinistile si alte tulburari nervoase care insotesc un an de somaj pot reduce viata cu mai mult de 5 ani. Este dificil sa masori impactul total al somajului asupra indivizilor. . nu toti somerii cunosc altfel de dezastre financiare.20240 atacuri mortale de inima si alte socuri. . au un simtamant de amaraciune si ratacire.

Cap. chiar daca slujba dorita este mai buna. cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga durata . ce a generat criza ocuparii fortei de munca. Cand somajul persista cautatorii de slujbe sunt in crestere anulandu-si efortuirle de a obtine slujbe. Dupa repetarea respingerilor. Ca un rezultat. somajul se repercuteaza negativ asupra venitului. La nivel de individ . societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj. asa ca renunta sa mai caute. rata medie a somajului pentru adolescenti este deseori de trei ori mai mare decat rata somajului la adulti. Muncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului deoarece din punct de vedere tehnic ei fac parte din forta de munca ocupata. in sensul ca instruirea. In mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabili de a fi someri. fiecare dintre muncitori descurajati prefera sa nu raspunda. impune cu necesitate o politica activa de ocupare. Pe plan national.Analiza Şomajului la Nivel Regional Formele somajului arata nu numai suma totala a somerilor in economie dar deasemenea care grupuri sufera cel mai mult de somaj. Intrebati daca sunt in cautare unei slujbe. ele nu cuprind in totalitate dimensiunile problemei. care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic. Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata. din partea agentilor economici si salariatilor. indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul. iesita din populatia activa ocupata. excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB. Desi estimarile lunare provenite de la ministerul muncii si comisia natioanala sunt o importanta masura a somajului. aceasta forta de munca. nu contribuie la cresterea PIB . calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a societatii. cautatorii de slujbe deseori sunt descurajati.familie.VIII Măsuri de combatere a şomajului 42 . Ei vor prefera sa munceasca in posturile care nu le convin si probabil nu vor mai cauta de lucru.

a 70% din salariul 43 . Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirii si calificarii lor. stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare. Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri. sunt : organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca . net). B. reglementari juridice privind inscrierea . acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17. Şomeri. precum extinderea activitatii economice . Principalele actiuni. in incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii acordarea de facilitati intreprinderilor . a crearii de noi locuri de munca . Politicile adoptate vizeaza diminuarea somajului prin masuri ce se refera la: A. redierea sau plasarea somerilor. Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare. care se poate lua pe timp limitat se refera la “impartirea muncii” intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca. si cresterii economice. Masura cea mai semnificativa. masuri de promovare a politicilor active.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc). 8. si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul Muncii . Populatia ocupata.care angajeaza someri. O alta masura o reprezinta “programele speciale” de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in “zonele defavorizate” unde rata somajului este peste media pe tara.constau din masurari care contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.Analiza Şomajului la Nivel Regional Politici antişomaj.1 Politici active . trecerea la noi forme de ocupare.

Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care. formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata . sunt necesare cateva conditii. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni. de la un sector de activitate la altul (indemnizatii de transfer. racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale. ale populatiei. tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici. incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau dezvoltarea ocuparii atipice . si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector. In Romania. somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor. fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca. introducerea de restrictii privind imigrarea . munca independenta si alte forme de In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri.2 Politici pasive acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. iar a alocatiei de sprijin. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp.). actuini. etc. 44 . dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii. de 18 luni. incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu. ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta.Analiza Şomajului la Nivel Regional national ocupare . stimuleaza crearea de noi locuri de munca. pe de alta parte. 8. ocuparea temporara. dar pentru aceasta. Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea preiantampinarii riscului de somaj. utilaje de depoluare. reciclarea materiilor utile . care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilor. pe de o parte. locuinte. munca la domiciliu. si.ocuparea pe timp de munca partial. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele mereu in dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor respective de a deveni someri.

adică 6. ponderea şomerilor beneficiari de ajutor de şomaj în totalul şomerilor înregistraţi era de 78.5%. Dacă facem o comparaţie între rata şomajului feminin şi rata şomajului masculin. pe parcursul celor 14 ani de tranziţie. In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj. acesta a scăzut în 2002 la circa 28%. Această tendinţă se menţine şi după anul 1998. Evoluţia acestei categorii de şomeri nu a fost liniară. numărul şomerilor beneficiari de ajutor de şomaj şi de ajutor de integrare profesională.IX Concluzii Şomajul este o problemă prezentă atat în Romania. au evoluat diferit de la un an la altul şi de la o lună la alta: 1. somajul are o tendinta de crester de lunga durata. a scăzut cu 52. cat şi în cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene. dimensiunile. astfel că în 2003 exista o diferenţă de +1.254 persoane. intensitatea şomajului a fost mereu mai mare în rândul forţei de muncă feminine. rata şomajului feminin a fost mai mică decât cea a şomajului masculin. Cap. lunare.2%. dacă în 1991. ci a fost marcată atât de creşteri cât şi de descreşteri. faţă de 6. din imposibilitatea gasirii unui loc de munca. singura diferenţă este modul în care se face faţă acestei probleme. În ceea ce priveşte şomajul. pentru prima dată în perioada tranziţiei la economia de piaţă. În anul 2002. in multe tari se mai acorda. 2. Astfel. acesteea fiind sume fixe. în ţara noastră. În anul 1998. observăm că din 1995 până la sfârşitul anului 1997. prin politicile antişomaj. formele şi caracteristicile şomajului. în sens BIM. conform metodologiei de calcul BIM. până în anul 2003. faţă de 1991. cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj. dinamica. 45 .Analiza Şomajului la Nivel Regional Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile. pentru un interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin.1 puncte procentuale. Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare. ecartul faţă de rata şomajului masculin fiind de 0. iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam.82%.7-1.1 puncte procentuale între rata şomajului feminin şi cea a şomajului masculin.

poate cea mai importantă este necorelarea sistemului educaţional şi cel al calificărilor produse de învăţământ. cu cerinţele pieţei muncii. Ca un efect direct al şomajului de lungă durată. 4. Şomerul nu mai are loc definit în societate. se pot transforma în contrariul lor. 46 . al incapacităţii de a găsi un loc de muncă adecvat.Analiza Şomajului la Nivel Regional 3. în economia României. Măsurile de protecţie a şomerilor sunt de natura unui anestezic care ameliorează soarta şomerilor. sector în care au avut loc numeroase disponibilizări datorită procesului de restructurare. Populaţia tânără sub 25 de ani reprezintă grupa cu populaţia afectată de şomaj cea mai numeroasă. Mai mult. dar nu o îmbunătăţeşte. care au intrat pentru prima dată pe piaţa muncii şi nu au găsit un loc de muncă corespunzător pregătirii lor. se concentrează cu precădere la forţa de muncă cu statut de muncitori. Pierderea pieţelor externe precum şi migraţia sunt factori care au influenţat în această perioadă ocuparea şi şomajul din România. 7. Deşi şomajul afectează toate categoriile de forţă de muncă. alături de blocajul investiţional constituie alt factor important care influenţează echilibrul din economie. În vederea creşterii gradului de ocupare în România şi reducerea nivelului şomajului va trebui să se acţioneze în direcţia sporirii investiţiilor şi a susţinerii unei creşteri economice durabile. Tranziţia de la şcoală la integrarea tineretului pe piaţa muncii constituie una dintre cele mai critice şi presante probleme a funcţionării pieţei muncii. 5. dacă sunt prost selectate. Iată de ce creşterea şomajului i-a tulburat pe oamenii politici şi guvernele încearcă să-l stăvilească. Între principalele cauze ale şomajului în rândul tinerilor. Şomajul a afectat în primul rând muncitorii. este concediat social. cu impact economic şi social deosebit de puternic. Creşterea ponderii şomerilor cu studii medii şi superioare se datorează absolvenţilor de liceu şi a celor cu studii superioare. datorită declinului industrial. Blocajul financiar. 6. deci implicit şi pe cel de pe piaţa muncii. fiind chiar de natură inflaţionistă. Sunt aplicabile pe termen scurt. în perioada de tranziţie şi-au făcut apariţia persoanele descurajate.

Soluţia principală este. pentru viitor putem fi optimişti. înfăptuirea şi continuarea reformei care va duce la formarea unei economii viabile şi flexibile.Analiza Şomajului la Nivel Regional Având în vedere succesele obţinute de unele state pe linia reducerii şomajului. BIBLIOGRAFIE  Constanta Popescu “Economie. note de curs” 47 . În concluzie şomajul este un fenomen social contemporan. şi care afecteaza toate ţările Uniunii Europene într-un procent mai mare sau mai mic. pe termen lung. fiind o urmare a intalnirii si confruntarii dintre cererea si oferta de munca şi se poate traduce direct prin ’inactivitate’.

Universitatea Dunărea de Jos. 2003  Victor-Romeo Ionescu.org . Editura Economica.jurnalul.Unemployment in the EU25  Cezar Bîrzea. Bucuresti. 2001  Gilles Ferréol.Enceclopedie virtuală  www. Editura Corint. Galaţi 2008  Lidia Popescu-(2004) Politicile sociale est-europene intre paternalism de stat si responsabilitate individuala. Dictionarul Uniunii Europene. Bucuresti.  http://www. Politici europene. Iasi.anofm.ro/articole/121093/tineretul-principala- categorie-de-someri-a-romaniei 48 . 2001  Petre Prisecaru (coord).int .eu. Editura Economica.ro – Pagina virtuală a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă  Europa. Editura Polirom. guvernamentale şi econometrie”  http://ro. Politici comune ale Uniunii Europene. Departamentul pt Invăţămant la Distanta şi cu Frecvenţă Redusă. Politici şi Economie Regională. Politicile si institutiile Uniunii Europene. 2004  Marius Profiroiu.wikipedia.Analiza Şomajului la Nivel Regional  Manual de economie pentru licee  Viorica Raducanu “Macroeconomie” “Mondoeconomie”  Ghidul indicatorilor economici – Editura Teora  Eugen S Pecican “Macroeconomie – politici economice. Cluj: PUC. Irina Popescu. Bucuresti.

htm Cuprins 49 .Analiza Şomajului la Nivel Regional  http://www.php?data=2008-05-06&id=236867  Sursa: www.munca.ro/display.ro/cariere/discriminarea-creste-rata- somajului-in-randul-femeilor  http://www.ro/articole/?idarticol=111  http://www.ro/stiri/Variatii%20imense%20la%20somaj %20intre%20regiunile%20UE9102005.Ziare.bloombiz.com  http://www.europeana.ziua.

19 p.38 p.07 p.E.43 p.1 Evoluţia Şomajului în Romania între anii 1991-2005 3.09 p.2 Cauzele Şomajului 2.2 Politici Pasive Cap.19 p. Cauzele Şomajului. Definiţii.Analiza Şomajului la Nivel Regional Cap. Caracteristici.III Analiza Şomajului în Timp şi la Nivel Regional în Romania 3. Tipuri de Şomaj.38 Cap.6 Măsuri de protecţie socială care adresează problema socială Cap.VIII Măsuri de Combatere a Şomajului 8.] p.16 p.IV Instituţii Specializate în Problema Şomajului Cap.IX Concluzii Bibliografie p.VI Evoluţia Şomajului în Romania comparativ cu media U.1 Politici Active 8.40 Cap. şomajul tinerilor şi şomajul de lungă durată în anul p. 6.02 p.02 p. Rata naturală a şomajului Cap.2 Date Privind Situaţia de Analiză 2001 6.45 p.2 Situaţia Statistică a Şomajului Înregistrat în 2008 Cap. 1.1 Anatomia Şomajului 1.II Noţiunea de Şomaj. 6.V Analiza Şomajului la Nivel Regional European Cap.3 Şomajul pe sexe.05 6.03 p.33 p.43 p.I Noţiuni Generale.4 Evoluţia şomajului în Romania comparativ cu media U.48 50 .5 Cauzele 6.39 p.1 Şomajul definit ca 2.40 p.E.3 Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte 2.05 p.30 p.VII Efectele Şomajului asupra Societăţii şi a Invizilor din Societate p.4 Şomajul voluntar şi involuntar.27 p.1 Prezentarea problemei sociale 6.44 p.2 Definirea indicatorilor statistici ai şomajului 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful