PARTICIPANŢII LA EXECUTAREA SILITĂ I.

Părţile Executarea silită, ca parte a procesului civil, este o activitate complexă la care iau parte, ca subiecţi procesuali, părţile - creditorul urmăritor şi debitorul urmărit, instanţa, organele de executare, Ministerul Public şi alte persoane. Un rol auxiliar în faza de urmărire silită îl au organele administraţiei publice locale şi organele de poliţie, care pot fi chemate să sprijine acţiunile organului de executare. În faza executării silite părţile se numesc creditorul urmăritor - titularul titlului executoriu, care urmăreşte să-şi realizeze dreptul recunoscut prin acest titlu şi debitorul urmărit - cel ţinut de îndeplinirea titlului executoriu. În principiu, nimeni nu poate urmări pe cineva decât pentru un drept ce îi aparţine, după cum nimeni nu poate fi urmărit decât pentru datoria sa personală. Există însă şi unele excepţii. Astfel, executarea silită poate fi cerută, în afară de titularul titlului executoriu, de succesorii universali, cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului; de creditorii creditorului, de procuror, de instanţa de judecată din oficiu, în unele situaţii de excepţie. În afara debitorului propriu-zis, mai pot fi urmăriţi: a) garanţii - ţinuţi să răspundă pentru debitor potrivit dreptului comun; b) moştenitorii. În cazul lor trebuie făcută următoarea distincţie: -moştenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptat succesiunea pur şi simplu, răspund cu întreaga lor avere -moştenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptat succesiunea sub beneficiul unui inventar, răspund numai în limita bunurilor succesoare -moştenitorii cu titlu particular nu pot fi urmăriţi decât asupra bunului succesoral şi numai dacă obligaţia este legată de aceasta. Executarea silită poate fi continuată asupra moştenitorilor, începută fiind asupra defunctului, după cum poate fi pornită direct asupra moştenitorilor. În ce priveşte coparticiparea, spre deosebire de faza de judecată în care există coparticipare activă, pasivă sau mixtă, în faza executării silite nu există decât coparticiparea activă - mai mulţi creditori urmăresc acelaşi debitor. Ca expresie a caracterului unipatrimonial al executării silite, în cazul pluralităţii de debitori ce decurge din acelaşi titlu executoriu, urmărirea se face separat pentru fiecare debitor. Astfel, în cazul urmăririi unui bun determinat, acesta nu priveşte decât o singură persoană - deţinătorul bunului, iar în cazul în care executarea are ca obiect alte valori patrimoniale, pentru fiecare patrimoniu pe latura sa activă sau fiecare valoare patrimonială în parte, trebuie îndeplinite în mod separat formele de executare cerute de lege. Drepturile şi obligaţiile părţilor Părţile au anumite drepturi şi obligaţii comune, dar au şi drepturi şi obligaţii specifice. a) Drepturi şi obligaţii comune În privinţa drepturilor, atât creditorul cât şi debitorul:

1

- au posibilitatea de a participa personal sau prin reprezentant la toate actele de executare; - în acest scop părţile trebuie înştiinţate de pornirea executării silite şi de etapele pe care aceasta le parcurge; - pot formula cereri pentru apărarea drepturilor lor; - pot exercita căile de atac prevăzute de lege; - au dreptul să cunoască toate actele dosarului care le priveşte; - au dreptul ca declaraţiile lor să fie consemnate în actele încheiate de organele de executare; - dacă nu înţeleg sau nu vorbesc limba română sau aparţin naţionalităţilor conlocuitoare, pot recurge la serviciile unui interpret; - au dreptul de a tranzacţiona cu privire la modul de executare şi la obiectul ei. În categoria obligaţiilor comune se încadrează obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile cu bună credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia acestea au fost recunoscute. Exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale atrage - potrivit art. 723 C. proc. civ.. - răspunderea pentru pagubele pricinuite şi, în măsura în care este prevăzută de lege, plata unor amenzi în cuantumul stabilit de lege. b) Drepturi şi obligaţii specifice Şi în faza executării silite îşi găseşte aplicare principiul disponibilităţii, în măsura în care este vorba de drepturi de care titularul lor poate dispune. Făcând aplicarea acestui principiu, creditorul are dreptul să renunţe la executarea începută sau să aştepte cu pornirea ei în limitele prescripţiei dreptului de a cere executarea silită. Creditorul şi debitorul se pot înţelege pe cale de tranzacţie. Potrivit art. 3714 C. proc. civ. creditorul şi debitorul pot conveni, în tot cursul executării silite ca aceasta să se efectueze numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. De asemenea, ei pot stabili ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă, total sau numai în parte, prin bună învoială. Există situaţii în care posibilitatea creditorului de a acorda unele înlesniri debitorului este expres prevăzută de lege. Astfel, la cererea temeinic justificată a debitorilor, creditoii bugetari pot acorda: a) amânări şi eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare; b) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe, în condiţiile legii; c) amânări, eşalonări, scutiri sau reduceri de majorări de întârziere. O altă consecinţă a principiului disponibilităţii procesuale este posibilitatea creditorului de a alege, în cazul executării silite indirecte, forma concretă de executare. Există, însă, situaţii în care acest drept de a alege al creditorului este îngrădit, legea prescriindu-i acestuia procedura de executare. Totuşi, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice, înfiinţarea popririi se poate dispune de instanţa de fond, din oficiu (art. 453 alin. 2 C. proc. civ.). De asemenea, conform art. 455, poprirea subzistă atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. Tot în virtutea disponibilităţii, creditorul are dreptul de a-şi alege debitorul

2

împotriva căruia să se îndrepte cu executarea silită, dacă obligaţia este solidară. În această situaţie, dacă s-a început urmărirea împotriva unui codebitor solidar şi nu s-a plătit integral datoria, nu se pune problema renunţării de către debitor la beneficiul solidarităţii, el putând începe urmărirea şi împotriva altui codebitor solidar. Se are în vedere aici caracterul unipatrimonial al executării silite. De asemenea, creditorul are dreptul să aleagă bunurile debitorului pe care vrea să le urmărească, existând însă, şi excepţii: imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile (art. 491 C. proc. civ.); creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora (art. 493 C. proc. civ.); dacă debitorul nu are alt mijloc de existenţă decât veniturile imobilului urmărit, la cererea acestuia, executorul judecătoresc poate să-i fixeze o cotă de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul său şi al familiei sale (art. 503 C. proc. civ.). În ce priveşte obligaţiile speciale ale creditorului, acestea există în cazul creditorilor-persoane juridice de drept public. În acest sens au obligaţia de a lua din timp, de regulă, odată cu introducerea acţiunii, toate măsurile asiguratorii necesare. Au, de asemenea, obligaţia să facă investigaţiile necesare privind identificarea şi localizarea bunurilor urmăribile şi să comunice datele obţinute instanţei sau, după caz, organelor de executare. Aceşti creditori mai sunt obligaţi să ţină o evidenţă a creanţelor din care să rezulte pentru fiecare creanţă în parte dacă a fost pusă în executare şi stadiul în care se află urmărirea. În ce îl priveşte pe debitor, legea prevede obligaţia acestuia de a nu se împotrivi la executarea pornită în baza unui titlu executoriu, el având la dispoziţie calea contestaţiei la executare, pe care instanţa o va soluţiona de urgenţă în conformitate cu dispoziţiile art. 399 şi urm. C. proc. civ. Din această obligaţie rezultă o alta, şi anume de a acorda organului de executare liberul acces la bunurile sale. În cazul nerespectării obligaţiilor de către debitor, organul de executare poate apela la concursul poliţiei şi al consiliului local. De altfel, împotrivirea debitorului, la executarea unei hotărâri executorii este sancţionată de legea penală prin art. 271 Cod pen. O altă obligaţie a debitorului este aceea de a nu înstrăina bunurile din patrimoniul său în timpul executării silite. Creditorul poate ataca actele făcute cu viclenie de debitor, având la dispoziţie acţiunea revocatorie. Tot în sarcina debitorului cade şi obligaţia de a suporta cheltuielile de executare. Această obligaţie subzistă chiar şi atunci când cererea de executare a fost respinsă ca urmare a achitării datoriei de către debitor. Sunt avute în vedere cheltuielile prilejuite de deplasarea executorului, transportul bunurilor urmărite etc. În ce priveşte modul de recuperare a acestor cheltuieli, el diferă după cum este vorba de executare silită directă sau executare silită indirectă. În acest din urmă caz, ele se deduc din sumele de bani realizate de vânzarea bunurilor urmărite. În cazul executării silite directe, care de regulă constă în predarea unui bun, dacă debitorul refuză să plătească de bunăvoie aceste sume, creditorul va trebui să-şi valorifice această creanţă, printr-o altă acţiune cu acest obiect, pentru a obţine o hotărâre judecătorească pe care să o poată pune în aplicare.

3

În ce priveşte lipsa calităţii procesuale.în baza titlului obţinut împotriva defunctului poate continua asupra moştenitorilor acestuia executarea deja începută sau poate trece direct la executarea împotriva moştenitorilor. -formele de executare sunt făcute de unul sau mai mulţi creditori iar pe parcursul urmăririi apar şi alţi creditori ce pretind să fie plătiţi din sumele realizate din 4 . creditorul . numai pluralitatea de creditori. civ. în faza executării silite este posibilă. pe de o parte atât pe latura activă. în faza de urmărire. Moştenitorii creditorului pot continua o executare începută sau să o pornească chiar ei împotriva debitorului. Noul creditor nu trebuie să obţină un nou titlu pe numele său ci poate să-l pună în executare pe cel deja existent. atunci lipsa calităţii procesuale va putea motiva o contestaţie la executare. şi minorul va fi asistat şi în faza executării silite de către ocrotitorul său legal.va respinge cererea. referitor la calitatea procesuală în raporturile de drept internaţional privat. legitimarea procesuală nu ridică probleme deosebite. trecerea drepturilor şi obligaţiilor de la persoană la alta implică şi transmisiunea calităţii procesuale. cu condiţia notificării debitorului despre cesiunea de creanţă intervenită. dacă cererea de executare a fost adresată instanţei. 42 C. normele conflictuale prevăd că atât calitatea. debitorul urmărit. În această situaţie. acesta va refuza să întreprindă executarea. iar dacă au fost realizate acte de executare. cât şi pe latura pasivă. Dacă titlul ajunge direct la executor. Calitatea procesuală a părţilor Spre deosebire de faza de judecată. Această coparticipare se poate întâlni în două forme: -mai mulţi creditori pornesc împreună urmărirea împotriva debitorului comun. iar pe de altă parte atât în forma legală. din titlul executoriu rezultând clar cine este creditorul îndreptăţit să ceară punerea în executare a titlului şi cine este debitorul împotriva căruia urmează să se pornească executarea.în cazul reorganizării persoanelor juridice. cât şi în forma convenţională. Transmisiunea convenţională poate interveni în situaţia în care creditorul cedează altei persoane drepturile sale recunoscute printr-o hotărâre judecătorească. respectiv să fie urmărit pentru realizarea acestora. aceasta .în cazul decesului uneia dintre părţi (transmisiune succesorală). dat fiind riscul unor acte prejudiciabile. Transmisiunea legală poate surveni: . . succesorul în drepturi ori în obligaţii putând să urmărească realizarea creanţelor. de regulă. terţii participanţi trebuie să aibă atât capacitate de exerciţiu cât şi capacitate de folosinţă. Pluralitatea de creditori După cum am arătat. În cazul lipsei ori a restrângerii capacităţii de exerciţiu. iar pe de altă parte.Capacitatea şi calitatea procesuală Capacitatea părţilor în faza executării silite Şi în faza executării silite se aplică principiile referitoare la capacitate. creditorul urmăritor. cât şi transmisiunea calităţii procesuale sunt guvernate de legea aplicabilă fondului raportului juridic litigios. Şi în această fază a procesului civil operează transmisiunea calităţii procesuale.în ipoteza dată . Spre deosebire de capacitate. De aceea se face aplicarea art. nu este suficientă încuviinţarea dată în momentul cererii de executare pentru ca apoi minorul care a împlinit 14 ani să participe singur la procedura de executare. astfel încât. proc.

Ordinea de preferinţă instituită de dispoziţiile legale menţionate reprezintă dreptul comun în materie. care aveau prioritate în satisfacerea creanţelor. În cazul creditorilor chirografari. mobile sau imobile . ordinea de preferinţă diferă după cum se face aplicarea dispoziţiilor de drept comun sau a unor reglementări speciale. executorul judecătoresc va proceda la distribuirea sumei în următoarea ordine de preferinţă. proc. 562-571. În situaţia în care există mai mulţi creditori ipotecari. în cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulţi cerditori sau când şi alţi creditori au depus titlurile lor până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare. În prezent. dacă legea nu prevede altfel: a) creanţele reprezentând cheltuieli de judecată. nr. În această situaţie. În materia pluralităţii de creditori există două sisteme: -sistemul dreptului primului urmăritor. formează obiect de reglementare al art.G. dar numai dacă aceşti creditori chirografari nu veneau în concurenţă cu creditori privilegiaţi şi ipotecari. 138/2000. vor avea calitatea de creditori chirografari şi distribuirea se va face în consecinţă. Cu alte cuvinte. pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită. Ordinea de preferinţă În sistemul nostru execuţional. aceştia nu erau plătiţi în ordinea înscrierii în registrele de publicitate imobiliară. înainte de modificarea Codului de procedură civilă prin O. Dacă există mai mulţi creditori din această categorie. Acest mod de distribuire se aplica indiferent dacă era vorba de executare silită mobiliară. Pentru celelalte bunuri ale debitorului. Executarea silită reglementată prin dispoziţiile Codului de procedură civilă Normele de drept comun. imobiliară sau prin poprire.G. suma obţinută prin executarea silită se împărţea în mod egal şi proporţional cu creanţa fiecăruia.şi mai apoi creanţele care se bucură de privilegii generale . precum şi orice alte 5 . singurul privilegiu de care se bucură creditorul urmăritor este plata preferenţială a cheltuielilor de executare. nr. -sistemul egalităţii creditorilor.U. aşa cum acestea au fost modificate prin O. 138/2000. implicit şi stabilirea ordinei de preferinţă a creanţelor aflate în concurs. creditori privilegiaţi şi creditori ipotecari. având în vedere că el a făcut aceste cheltuieli în folosul tuturor celorlalţi creditori.strâns legate de anume bunuri determinate. 1 C. 563 alin. civ. erau îndestulaţi cu prioritate numai din sumele obţinute din valorificarea acestor bunuri. vor fi avute în vedere mai întâi privilegiile speciale .urmărire. Creanţele creditorilor privilegiaţi sunt primele care vor fi satisfăcute . prevedeau o ordine de preferinţă după cum este vorba de creditori chirografari. pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. sistem în care creditorul care reuşeşte să "sesizeze" primul bunurile debitorului va fi plătit cu preferinţă. problemele eliberării şi distribuirii sumelor realizate prin executare silită.U. Creditorii ipotecari aveau dreptul realizării creanţelor lor înaintea creditorilor chirografari dar după creditorii privilegiaţi. Potrivit art.deci înaintea creanţelor ipotecare şi a celor ale creditorilor chirografari.poartă asupra tuturor bunurilor debitorului. A. Trebuie menţionată restricţia creditorilor privilegiaţi şi ipotecari de a invoca rangul privilegiului sau ipotecilor lor numai în cazul în care urmărirea purta asupra bunurilor ce formează obiectul privilegiilor sau ipotecilor respective.

Încheierea este supusă numai recursului (art. 567 alin. e) creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat. Instanţa de executare va stabili suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. la cererea creditorului. din livrări de produse. 563 în cazul creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinţă. vătămarea interităţii corporale sau a sănătăţii. 565). 2 al art. iar bunurile rămase în patromoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigură plata în viitor a ratelor datorate. ipotecă sau alte drepturi de preferinţă asupra bunului vândut. 1). prevenirea îmbolnăvirilor. 1 lit. precum şi din chirii sau arenzi. potrivit legii. locul unde aceştia se găsesc. taxe. stabilind suma totală ce se cuvine creditorului. Dobânzile şi penalităţile sau alte asemenea accesorii ale creanţei principale vor urma ordinea de preferinţă a acestei creanţe (art. pentru incapacitate temporară de muncă. În continuare. Ordinea de preferinţă prevăzută de art. pensiile. 1). dacă există creditori care au drepturi de gaj. 566 alin. bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale. la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului creanţele lor vor fi plătite înaintea creanţelor prevăzute la art. ajutoarele de deces. prestări de servicii sau executări de lucrări. pentru maternitate. 564. Această situaţie este prevăzută de art. alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă. În cazul în care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plăti o sumă de bani în mod periodic. 1. h) creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale. se prevede că nu se va putea elibera creditorului suma cuvenită. d) creanţele bugetare provenite din impozite. suma se repartizează între creditori proporţional cu creanţa fiecăruia. refacerea sau întărirea sănătăţii. f) creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite. b) creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. 1. datorate bugetului de stat. să procedeze conform art. plata în rate a creanţelor este greu de realizat. bugetului asigurărilor sociale de stat. Potrivit art. decât dacă acesta va da o cauţiune sau va constitui o ipotecă în favoarea celor care ar trebui să se foloseacă de această sumă în cazul îndeplinirii 6 . precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. 563 şi 564 se aplică şi creanţelor condiţionale sau afectate de un termen suspensiv (art. c) creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere. executorul judecătoresc sau partea interesată va sesiza instanţa în circumscripţia căreia se face executarea. Dacă creanţa este afectată de o condiţie rezolutorie. 566 alin. 563 alin. legea prevede o serie de dispoziţii speciale privind anumite creanţe. i) alte creanţe. prin încheiere cu citarea părţilor. modul în care s-a făcut împărţeala moştenirii sau alte asemenea împrejurări. precum şi suma pe care o va plăti fiecare moştenitor în parte. instanţa poate. b. contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii. g) creanţele rezultând din împrumuturi bancare.cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor. ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. Dacă debitorul a decedat şi se constată că. dacă legea nu prevede altfel. acordate în cazul asigurărilor sociale. 566 alin. Conform alin. sumele cuvenite şomerilor. în raport cu numărul moştenitorilor.

Astfel de trimiteri există în materia popririi (art. Astfel. din livrări de produse.condiţiei. c C. aceasta se va plăti chiar dacă termenul nu s-a împlinit. pentru prevenirea îmbolnăvirilor. 7 . 382 lit. în cazul vânzării la licitaţie a imobilului urmărit (art. La aceasta se mai fac trimiteri. B. pentru a fi eliberată la împlinirea termenului (art. trebuie precizat că. dacă aceştia vor da o cauţine sau vor constitui o ipotecă pentru a garanta restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a condiţiei. suma cuvenită creditorului va fi distribuită creditorilor care vin după acesta. Dacă însă. precum şi creanţe reprezentând obligaţii de reparare a pagubelor provocate prin moarte. h) creanţe reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale. b) creanţe reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. 562. În cazul în care creditorii menţionaţi nu dau o cauţiune sau nu constituie o ipotecă. civ. acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat. 160 menţionează următoarele categorii de creanţe: a) creanţe reprezentând cheltuieli de orice fel făcute cu urmărirea şi conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. f) creanţe reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite. precum şi din chirii. Această soluţie este posibilă în condiţiile art. taxe şi din alte obligaţii fiscale stabilite conform legii. Dacă condiţia este suspensivă. 512) sau. 459). i) alte creanţe. în condiţiile cerute de aplicarea ei. potrivit art. partea sa se va consemna la CEC. sănătăţii. refacerea sau întărirea sănătăţii. Dacă creanţa este afectată de un termen suspensiv. precum şi la fondurile speciale. g) creanţe rezultând din împrumuturile bancare. 506 şi art. c) creanţe rezultând din obligaţii de întreţinere. Dacă o astfel de creanţă este fără dobândă. Executarea silită în baza Codului de procedură fiscală privind creanţele fiscale Acest act normativ prevede o ordine de preferinţă specială în situaţia pluralităţii de creditori. creditorul nu este de acord să se facă scăderea.). plata înainte de termen nu se va face decât dacă se scade dobânda cuvenită până la împlinirea termenului. pensii. în materia vânzării bunurilor mobile (art. În fine. proc. după caz. alocaţii pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă. în cazul urmăririi salariului şi a altor venituri asimilate (art. bugetul trezoreriei. 448). vătămarea integrităţii corporale. 409). civ. având în vedere specificul unor proceduri execuţionale. iar suma rămasă disponibilă se predă debitorului. d) creanţele fiscale provenite din impozite. textul art. Din dispoziţiile legale menţionate rezultă că legiuitorul a stabilit ordine de preferinţă unică pentru a simplifica distribuirea sumelor obţinute prin executarea silită. 568 C. din contribuţii la bugetul de stat. ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă. până la îndeplinirea condiţiei rezolutorii sau suspensive. 470). în cazul urmăririi silite a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini (art. suma se va consemna la CEC. 445 şi art. prestări de servicii sau alte lucrări. suma de bani realizată prin executarea silită se eliberează creditorului urmăritor până la acoperirea integrală a drepturilor sale. al asigurărilor sociale de stat. e) creanţe rezultând din împrumuturi acordate de stat. pr.

C. cu citarea părţilor şi a creditorilor care şi-au depus titlurile.Înştiinţarea creditorilor Pentru a putea participa la distribuirea sumelor rezultate în urma executării silite. 446 şi art. aceste operaţiuni se pot face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei. 569 alin. ipotecă. art. art. Dacă poprirea nu este supusă validării. 456. Cu incidenţă în această materie a înştiinţării creditorilor sunt şi art. titularii acestor drepturi fiind înştiinţaţi despre executare şi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului. 447. 442. art. după pronunţarea hotărârii de validare. Aceste persoane vor cunoaşte în mod necesar urmărirea pornită. Art. când executorul va proceda după caz la eliberarea sau distribuirea acesteia. 501. executorul este obligat să citeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost constituite aceste sarcini. B. 504. 521. În cazul valorificării bunurilor grevate de un drept de gaj. abitaţie sau servitute. despre executarea silită putându-se lua la cunoştinţă din publicaţiile de vânzare făcute cu această ocazie. Hotărârea de validare a hotărârii se dă de instanţă după citarea pentru termenul stabilit în acest scop a tuturor creditorilor care au înfiinţat popriri sau şi-au anunţat creanţele înainte de validare. uz. uz. 8 . se va proceda la evaluarea lor prin expertiză. terţul poprit va fi obligat să respecte ordinea de preferinţă stabilită de lege şi să rezerve fiecărui creditor partea sa. titularii acestora vor fi trecuţi în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciară. 458 -461. datorită caracterului de publicitate al executării silite. art. dispoziţiile art. Alţi creditori nu mai pot participa la distribuire. în general. pot fi menţionate: în cazul urmăririi mobiliare dispoziţiile art. 3 executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice dreptiurile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit. stinse prin adjudecare. 425. Urmărirea silită mobiliară În acest caz nu se procedează la o înştiinţare individuală. Excepţia o fac persoanele în mâna cărora se află bunul urmărit care va fi sechestrat de creditor. 512. 4 se va determina prin expertiză şi valoarea drepturilor de uzufruct. Urmărirea silită imobiliară Într-o asemenea executare toţi creditorii care figurează în registrele de publicitate imobiliară trebuie înştiinţaţi despre termenul de vânzare şi. 444. 500 alin. Astfel. creditorii trebuie să cunoască momentul acestei distribuiri. Necomunicarea publicaţiilor de vânzare atrage nulitatea. art. Există reglementări diferite pentru aceasta. în funcţie de procedura de executare urmată. În acest sens. În cazul vânzării imobilului la licitaţie. art. abitaţie şi superficie. despre actele de executare. 518 şi art. Conform art. sau de alte drepturi reale dobândire după înscrierea vreunei garanţii reale. Dacă drepturile menţionae nu sunt înscrise. 500 alin. Executarea silită prin poprire Aici se face diferenţierea după cum poprirea este supusă sau nu validării. În cazul popririi sunt aplicabile dispoziţiile art. Cele mai importante aspecte sunt cele privind: A. art. Titularii drepturilor de uzufruct. 1 stabileşte un termen imperativ de la expirarea căruia executorul judecătoresc poate trece la eliberarea sau distribuirea. O serie de creditori iau cunoştinţă de distribuire.

în copie. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat. 2. Învestirea hotărârilor cu formulă executorie se face de prima instanţă. această cerinţă este necesară pentru pornirea executării silite. Încheierea de respingere a cererii poate fi atacată cu recurs. în termen de 5 zile de la comunicare. În unele proceduri de executare instanţa participă nemijlocit la efectuarea executării silite. creanţa nu este certă. potrivit art. în cazul popririi. Cu toate acestea au fost păstrate o serie de atribuţii ale instanţei. Orice persoană nemulţumită poate cere executorului să consemneze obliecţiile sale în procesul-verbal. cererea de executare şi titlul executoriu. iar judecata ei se face de urgenţă şi cu precădere. 4. în termen de 7 zile de la înregistrarea cererii. în termen de cel mult 5 zile. În urma modificărilor aduce Codului de procedură civilă prin O. 3. 2 C. acesta poate fi contestat în termen de 3 zile. II. Instanţa de judecată are competenţa de a soluţiona toate incidentele ivite în cursul executării silite. cu citarea în termen scurt a părţilor (art. titlul nu a fost învestit cu formulă executorie. lichidă şi exigibilă. De la această regulă există excepţii. există alte impedimente prevăzute de lege. Instanţa Potrivit art. 374. nici o hotărâre judecătorească nu se va putea executa dacă nu este învestită cu formulă executorie. înaintându-i. 2. După întocmirea de către executorul judecătoresc a procesului-verbal nici un creditor nu mai are dreptul să ceară să participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită. instanţa de executare încuviinţează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu. Astfel.G. 400 alin. Acesta.contestaţia la titlu). însoţită de titlul executoriu. în afara cazurilor în care legea dispune altfel". 570). executorul judecătoresc este obligat să întocmească un proces-verbal. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită. Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă: 1. 1 . fără citarea părţilor. acestea rezultând din analiza ce o vom consacra formelor şi modalităţilor de executare silită. nr. rolul instaţei în cadrul executării silite a fost redus simţitor. Conform art. pentru sumele datorate cu titlu de 9 . 373 alin. proc. "instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea. dacă. civ.U. numai de către creditor. cum dispune art. Încheierea de încuviinţare a cererii de executare silită nu este supusă niciunei căi de atac. care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente. Astfel. 453 alin. va solicita instanţei de executare încuviinţarea executării silite.Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare.. O serie de dispoziţii privind activitatea instanţei sunt cuprinse şi în articolele ce constituie partea generală a executării silite. De asemenea. se depune la executorul judecătoresc. potrivit legii. Rezultă de aici că instanţa de executare este judecătoria în raza căreia se face executarea. Cererea de executare silită. 5. Contestaţia suspendă de drept eliberarea sau distribuirea. 138/2000. 3731. în care au competenţe şi instanţele care au pronunţat titlul executoriu (art. cu unele excepţii.

Categorii de organe de executare Executorul judecătoresc 10 .obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. stabilită pe zi de întârziere. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.executorii judecătoreşti. Organele de executare sunt: . care pot fi chemate să sprijine unele operaţiuni de executare întreprinse de executorii judecătoreşti. dată fără citarea părţilor. proc. procuror sau terţi. Măsurile de executare prevăzute de art. 460 C. poprirea se înfiinţează fără somaţie. Organul de executare aparţine categoriei organelor auxiliare ale justiţiei. Până la soluţionarea contestaţiilor. un rol auxiliar în faza executării silite. Art. Terţul poprit este obligat să plătească creditorului suma cuvenită acestuia. Organele de executare Organul de executare este organul investit cu autoritatea de stat pentru a putea impune debitorului urmărit sau unor terţe persoane.îndrumă şi controlează activitatea executorilor judecătoreşti. 5804. prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. prin judecarea contestaţiilor la executare ce pot fi formulate de părţi. creditorul. că participarea instanţei judecătoreşti în faza executării silite are o mare importanţă deşi nu este necesară în toate cazurile. pot sesiza instanţa de executare. De asemenea. să plătească în favoarea statului o amendă cominatorie. În acest caz. III. 572 se dispun. . din oficiu. dacă terţul nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. de îndată de hotărârea este executorie potrivit legii. instanţa poate dispune suspendarea executării. instanţa de executare în baza art. până la executarea obligaţiei prevăzută în titlul executoriu. Se observă. înfiinţarea popririi se dispune de inatnaţa de fond. prevede că. au. . prin încheierea irevocabilă a preşedintelui instanţei de executare. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. prin încheiere irevocabilă. de asemenea. iar atunci când intervine. de îndată şi fără somaţie.organele fiscale Organele administraţiei publice locale şi organele de poliţie. comunicată şi terţului poprit. civ. care deţin bunurile acestuia. Instanţa de executare va putea să dispună şi înfiinţarea de măsuri asiguratorii. în vederea validării popririi. Instanţa este implicată şi în procedura de predare silită a bunurilor şi executarea altor obligaţii de a face sau de a nu face. astfel.rezolvă problemele litigioase ivite în cursul executării silite. dată cu citarea părţilor şi supusă numai recursului. obligaţia de a executa dispoziţiile din titlul executoriu. . 5803 şi art. poate obliga pe debitor. prin hotărâre executorie. În cazul obligaţiilor de a face sau de a nu face care presupun un fapt personal debitorului. instanţa de executare va stabili suma ce urmează a fi plătită ca echivalent al valorii bunului ce nu poate fi predat în natură. debitorul sau organul de executare. nu are un caracter permanent ca în faza de judecată. dată cu citarea părţilor. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.

dacă. executorul poate cere şi obţine sprijinul organelor de poliţie.Este principalul organ de executare. este sancţionată de art. Codul de procedură fiscală se referă. municipale. în cuprinsul său. 126 organele fiscale care administrează creanţe fiscale sunt abilitate să efectueze procedura de execuatre silită. unităţilor subordonate Direcţiei generale a vămilor precum şi direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului de Finanţe. Codul de procedură fiscală. orăşeneşti şi comunale. 217 Cod penal. Ei pun în executare dispoziţiile cu caracter civil cuprinse atât în hotărârile civile cât şi în cele penale. Din dispoziţiile legale rezultă că încasarea creanţelor bugetare se poate asigura şi de către persoane angajate prin convenţie civilă de prestări servicii. ale unităţilor subordonate acestora. ai organelor administraţiei publice centrale şi locale precum şi ai instituţiilor publice. precum şi în orice alte titluri executorii. după caz. ai organelor financiare de sector ale municipiului Bucureşti. competenţa organului emitent. Personalul acestor organe de executare îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Competenţa materială şi teritorială a) Competenţa materială Organul de executare care dispune de plenitudine de competenţă în domeniul urmăririi silite este executorul judecătoresc. legea nu prevede competenţa altor organe. cu agravanta dată de folosirea violenţei. competenţele sunt reglementate de dispoziţiile Legii nr. Executorii judecătoreşti funcţionează pe lângă judecătorii. agenţii fiscali şi alţi angajaţi. Creanţele bugetare care se încasează şi se utilizează de instituţiile publice. răspunderea. Organele fiscale Intră în această categorie inspectorii. 188/2000 privind activitatea executorilor judecătoreşti. la organele de specialitate ale direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat. iar modul în care îşi exercită atribuţiile.128 din Codul de procedură fiscală executarea se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali. cu 11 . Acesta execută orice titluri executorii. Alte creanţe bugetare se execută prin împuterniciţi proprii ai Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Mai trebuie menţionat că împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti prin ameninţarea organului de executare. Prevederile acesteia se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă. În cazul opunerii la executare a debitorului. Executorul trebuie să verifice dacă s-au respectat condiţiile privind titlul. angajarea promovarea. stabileşte unele reguli privind executarea silită a unor categorii de creanţe ce pot fi executate de organe de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor sau de împuterniciţii proprii ai instituţiilor publice. Actele de executare silită sunt începute de aceştia numai dacă li se ordonă de instanţa pe lângă care funcţionează şi dacă sunt sesizaţi de cei interesaţi. se execută prin organe proprii. prin dispoziţiile sale speciale. investirea cu formulă executorie etc. Potrivit art. pentru aceasta. Competenţa de a numi executorii judecătoreşti este deţinută de ministrul justiţiei. judeţene şi a municipiului Bucureşti. delegaţi să facă încasări. Conform art.

Competenţa materială a executorului judecătoresc este reglementată de dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. De asemenea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel . a din Legea nr.persoane fizice sau juridice de drept privat. 188/2000. în cazul urmăririi acestora. civ. Executarea directă este de competenţa exclusivă a executorului judecătoresc. b) Competenţa teritorială Competenţa teritorială a executorului judecătoresc şi a organelor financiare ca organe de executare este limitată la circumscripţia teritorială a instanţei de care aparţine. în cazul urmăririi bunurilor. proc. art. 1 din Legea nr. Competenţa teritorială este determinată tot prin dispoziţiile art.persoane fizice sau raporturi între agenţii economici. 188/2000.. Competenţa sa materială cunoaşte unele limitări. Executorii judecătoreşti sunt organe cu plenitudine de competenţă în materie de executare silită. 188/2000 prevede că este competent executorul din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea. 188/2000. cu excepţia popririi. cu excepţia acelora date de lege în competenţa organelor financiare. care este dispusă de instanţă. 1 C. Pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii este competent executorul din circumscripţia curţii de apel unde sunt situate sau se află bunurile în privinţa cărora s-a 12 . respectiv a consiliului local al administraţiei publice. caz în care toate procedurile de executare sunt de competenţa executorului judecătoresc. iar potrivit alin. executorii judecătoreşti pun în executare dispoziţiile cu caracter civil din titlurile executorii. 2. 7 din Legea nr. 1 C. hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care urmează să se efectueze executarea ori. hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care urmează să se efectueze executarea sau de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află bunurile.. în cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. competenţa aparţine oricăruia dintre executorii care funcţionează pe lângă acestea.excepţia acelora date de lege. civ. În mod similar. proc. 8 alin. dacă prin lege nu se dispune altfel. 8 alin 1 din Legea nr.fie patrimoniale. Executorul judecătoresc execută în materie civilă orice hotărâri . 373 alin. în competenţa altor organe de executare.raporturi între creditori . 7 lit. Astfel. 9 alin. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel. fie nepatrimoniale şi indiferent de modalitatea de executare . executorul judecătoresc execută toate creanţele acestor persoane juridice.raporturile între creditori şi debitori . Potrivit art. . este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. 373 alin. 1 arată că executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel pe lângă care funcţionează. ei îndeplinesc şi alte atribuţii expres determinate de art. Art. cât şi prin art.directă sau indirectă. de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află acestea. 188/2000. după cum este vorba despre: . în această situaţie. Potrivit at.persoane juridice de drept public şi debitori .

Competentă în acest caz este respectiva judecătorie. 188/2000 activitatea executorilor judecătoreşti se desfăşoară în cadrul unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi executori asociaţi. Poate avea loc o extindere a competenţei teritoriale a organului coordonator în cazul executării prin poprire. Potrivit Legii nr. În situaţia debitorilor solidari.dispus aplicarea acestor măsuri (art. situată în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel. privitor la aceleaşi bunuri. dispune încetarea executării silite. Când organul coordonator constată că debitul a fost lichidat. 3734 alin. cu personalitate juridică. Când. 9 alin. În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecătoreşti. domiciliul sau unde acesta este luat în evidenţa fiscală. 5 din Codul de procedură fiscală. organul de executare coordonator competent teritorial este cel în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul debitorul despre care există indicii că deţine mai multe bunuri sau venituri urmăribile. În cazul creanţelor bugetare. dispunând să se facă o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat. Legea nr. se efectuează mai multe executări silite. la rândul lor iau măsurile de executare corespunzătoare şi comunică lunar organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului. instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare. această măsură de executare putând fi luată indiferent de locul sediului sau domiciliului debitorului. substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor şi veniturilor urmăribile ale debitorului. proc. sub urmărirea organului sub a cărui rază teritorială debitorul îşi are sediul. 7 din lege. Dacă conflictul intervine între birouri executorii situate în circumscripţii diferite. în afară de cazul în care legea prevede altfel. (art. caz în care se poate proceda la indisponibilizarea acestor bunuri indiferent de locul unde se găsesc. Pentru celelalte atribuţii prevăzute de art.). chiar dacă ele au fost pornite de organe de executare diferite. pentru efectuarea 13 . În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii nu există nici un executor judecătoresc sau există doar unul. iar în circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o cameră a executorilor judecătoreşti. competenţa aparţine judecătoriei în a cărei rază teritorială se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat. Acest organ de executare poate executa întregul debit. dar el comunică acest debit şi fiecărui organ de executare în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul ceilalţi codebitori. 3). civ. competenţa aparţine executorului judecătoresc învestit de partea interesată. la cererea persoanei interesate. Acestea. La nivel naţional există Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. 188/2000 reglementează şi soluţionarea eventualelor conflicte de competenţă ce se pot ivi între birourile executorilor judecătoreşti situate în circumscripţia aceleiaşi judecătorii. 126 alin. În toate cazurile instanţa se pronunţă prin încheiere irevocabilă. Potrivit art. camera executorilor poate delega executori din circumscripţia altei judecătorii. Pentru constatarea unei situaţii de fapt competent este executorul din circumscripţia curţii de apel unde urmează a se face constatarea. iar dacă executările sunt în acelaşi stadiu. precum şi în cazul pericolului evident de înstrăinare. urmărirea este realizată de organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmărite. va putea să le reunească. 1 C. Ministerul Justiţiei şi Uniunea exercită un control profesional asupra calităţii actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti. de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea.

instituţiile. sub sancţiunile prevăzute de art. proc. În temeiul Codului de procedură fiscală. organul de executare coordonator are compteteţă asupra terţului poprit indiferent de locul unde îşi are domiciliul fiscal. Executorul judecătoresc are obligaţia de a consemna activitatea sa în proceseleverbale. precum şi a cheltuielilor de executare. 428 debitorul sau altă persoană interesată va putea solicita încetarea sau suspendarea urmăririi.executării silite în această materie. De asemenea. În acest sens. organul de executare are obligaţia de a face demersurile necesare identificării domiciliului sau sediului debitorului precum şi a veniturilor şi bunurilor urmăribile. În cazul popririi. De asemenea. organele de poliţie. La cererea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc persoanele care datorează sume de bani sau deţin bunuri supuse urmăririi. Conform art. sumele obţinute din valorificarea bunurilor urmările. în cadrul contestaţiei la executare. dar decizia finală aparţine organului de executare. trebuie însă avute în vedere dispoziţiile art. Dacă este cazul. de a înainta instanţei recipisa de consemnare şi procesulverbal întocmit. 1081 C. El trebuie să fie obiectiv apărând interesele ambelor părţi. jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi să-i acorde concursul. acestea mai au posibilitatea de a aprecia cu privire la alegerea bunurilor ce vor fi valorificate. 3711 alin 3. de a consemna pe numele creditorilor. este competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile. civ. Cei solicitaţi de organul de executare să dea relaţii sunt obligaţi să 14 . neîntârziat. achitarea dobânzilor. este dator să solicite sprijinul organelor de poliţie sau a Oficiului Registrului Comerţului în vederea unor cercetări. Rolul activ al organului de executare este exprimat de obligaţia acestuia de a-şi aduce la îndeplinire sarcinile din oficiu. iar coordonarea întregii executări revine organului de executare în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul. 3732 alin. datele şi informaţiile necesare realizării executării silite. chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Debitorul şi creditorul pot da unele indicaţii în acest sens. băncile sau orice alte persoane sunt obligate să comunice în scris. numai dacă depune valoarea ce i se cere sau valoarea bunului reclamat la CEC. la dispoziţia organului de executare. 4 instanţa de executare şi executorul sunt obligaţi să asigure secretul informaţiilor dacă legea nu prevede altfel. organul de executare poate sesiza instanţa pentru pronunţarea unor ordonanţe preşedinţiale prin care să fie înlăturate piedicile la executare. Respectarea obligaţiei organului de executare de a nu încălca dispoziţiile legale în activitatea de executare silită a hotărârilor judecătoreşti este garantată prin existenţa posibilităţii desfiinţării de către instanţa de executare a actelor făcute cu încălcarea legii. de îndată. penalităţilor sau altor sume. la cererea instanţei sau executorului. au obligaţia să dea informaţiile necesare pentru efectuarea executării. de a face executarea silită între orele prevăzute de lege (6-20). Conform art. conform cărora executarea silită are loc până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu. Când executorul judecătoresc consideră necesar. fără a aştepta stăruinţa creditorului. Drepturile şi obligaţiile organelor de executare În afara drepturilor pe care le-am menţionat când am vorbit despre fiecare categorie de organ de executare. respectiv pentru obţinerea de relaţii.

Asupra hotărârii privind contestaţia la executare. Acestea sunt cazurile în care procurorul poate porni acţiunea civilă: pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor. să urmărească tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi. Dacă creditorul a renunţat la executare iar procurorul consideră necesară continuarea ei. însă. dar şi drepturi şi obligaţiile speciale. el poate interveni oricând în faza executării silite. care guvernează procesul civil. Procurorul poate exercita şi contestaţia la executare. Terţii Uneori. ca urmare a înfiinţării popririi în mâinile unui terţ datornic debitorului. 269 Cod pr. în vederea anulării actelor ilegale. în această situaţie. în condiţiile prevăzute de lege şi 15 . procurorul poate folosi căile de atac legale. Terţul care pretinde că bunurile urmărite de creditor sunt ale lui şi nu ale debitorului. să atragă atenţia persoanelor juridice de drept public creditoare sau organelor tutelare asupra abuzurilor săvârşite cu prilejul activităţii de executare. civ. pronunţate în favoarea persoanelor prevăzute în alin. creditorul trebuie înştiinţat. 1 al art. Participarea directă a procurorului la urmărirea silită este prevăzută şi de formula executorie. civ. Acest mijloc procedural. cu prevederile Legii nr. ci . 45. că acesta poate interveni ori de câte ori constată încălcarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Pentru a-şi putea exprima voinţa.numai şi direct creditorului. În exercitarea atribuţiilor.. 304/2004 pentru organizare judiciară. 45 C.după validare sau în temeiul unei popriri executorii . După cum creditorii neurmăritori pot participa. procurorul are dreptul de a cere punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti. Trebuie reţinut. când constată încălcări ale normelor penale. Terţul intrat sau atras în procedura execuţională devine parte şi dobândeşte drepturile şi obligaţiile procesuale prevăzute de lege pentru părţi. poate fi folosit şi de soţul care susţine că se urmăreşte un bun comun pentru o datorie personală a celuilalt soţ. cerând instanţei şi suspendarea executării. în practică sunt rare intervenţiile procurorului în executarea hotărârilor civile. Din coroborarea art. IV. Ministerul Public În virtutea faptului că procurorul apără ordinea de drept şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. dacă sunt încălcate normele referitoare la acestea.răspundă în scris solicitărilor primite. al contestaţiei. proc. Dat fiind principiul disponibilităţii. el va sesiza instanţa pentru ca aceasta să se pronunţe asupra renunţării creditorului ţinând seama de obligaţia ce îi revine în verificarea legalităţii actelor de dispoziţie ale părţilor. în procedura de executare silită pot apărea şi persoane care nu au participat la faza de judecată dar au interesul să-şi apere drepturile ce le-ar fi atinse în această fază a procesului civil. V. el poate exercita căile de atac. Astfel. care cere ca acesta "să stăruie la aducerea la îndeplinire a hotărârilor executorii". precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. poate face contestaţie la executare. prevăzută şi de art. rezultă atribuţiile procurorului în executarea silită. terţul poprit nu mai poate face plăţi debitorului. Astfel.

contractul de asistenţă juridică încheiat de avocat. se poate opune la distribuirea sumei realizate prin vânzarea bunurilor debitorului sau la validarea popririi. De asemenea. Îndatoriri specifice au şi terţii cărora li s-au încredinţat bunurile debitorului sau bunuri litigioase. . . sau poate răspunde penal pentru abuz de încredere. .hotărârile judecătoreşti străine (hotărârile de exequatur. Uneori. 10/2001. actele de sancţionare în materia contravenţiilor. 372 executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care. Potrivit art.hotărârile arbitrale.Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului. înscrisurile autentificate. . permite punerea în executare silită a creanţei pe care o constată. de recunoaştere a hotărârilor străine). la distribuirea sumei obţinute prin executarea silită. potrivit legii constituie titlu executoriu. . în timp ce răspunderea penală poate fi angajată salariatului persoanei juridice pentru neglijenţă sau abuz în serviciu.hotărârile instanţelor judecătoreşti. În această situaţie persoana juridică răspunde civil pentru pagubele pricinuite.descrise deja anterior.alte categorii de acte pe care legea le recunoaşte ca fiind titluri executorii: dispoziţia de restituire în natură a imobilului în temeiul Legii nr. dar poate fi definit ca fiind înscrisul care. 805/2004.actele autentificate de notarul public. în cazul că terţul creditor socoteşte că urmărirea a fost pornită de un creditor fictiv. 376 arată că. Executarea nu este posibilă decât în raport cu obiectul pe care titlul executoriu l-a determinat. Pot constitui titluri executorii: . titlurile executorii privind creanţele fiscale s. . Custodele astfel numit de organul de executare poate răspunde civil pentru orice prejudicii provocate creditorului prin neglijenţa sa. TITLURILE EXECUTORII Noţiunea de titlu nu este definită de Codul de procedură civilă. 1. art. În aceeaşi situaţie se află şi sechestrul judiciar. Hotărârile instanţelor judecătoreşti a) Prezentare 16 . alcătuit în conformitate cu prevederile legii de către organul competent. cambia. cecul. biletul la ordin. conservarea şi administrarea unui imobil urmărit este încredinţată persoanei juridice de drept public creditoare sau altei persoane juridice. precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri.tranzacţiile judiciare încheiate în străinătate. care poate răspunde civil sau penal în cazul sustragerii de sub sechestru sau a abuzului de încredere. . prin instituirea ca administrator-sechestru.titlul executoriu european pentru creanţele necontestate potrivit Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr.a. pentru a deveni tituri executorii se învestesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile.

orice alte hotărâri judecătoreşti care. De asemenea. de la început. sunt hotărâri definitive: 1. precum: hotărâri pronunţate în cererile de constatare. pentru că ele pot fi puse în executare în privinţa capetelor de cerere accesorii . în temeiul cărora poate fi pornită executarea silită împotriva debitorului. însă. hotărâri date în primă instanţă. orice alte hotărâri care potrivit legii. 1 C. hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii. unele hotărâri nesusceptibile de executare silită. de expropriere şi cele prin care părţile sunt obligate la plata unor amenzi fără caracter penal (administrative. în caz de strămutare de hotar. fără a se prevedea şi obligaţii de restituire. hotărârile date în primă instanţă. Hotărârea rămasă definitivă ori devenită irevocabilă poate fi pusă în executare chiar dacă este atacată cu o cale extraordinară de atac. civ. trebuie îndeplinite următoarele cerinţe stabilite de lege: A. 377 Cod poc. civ. 3. b) Cerinţe impuse de lege Pentru ca hotărârea judecătorească să poată fi pusă în executare. potrivit legii. însă. În această situaţie. în materia contenciosului administrativ). 377 Cod poc.. dacă judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins sau anulat. hotărârile instanţelor judecătoreşti pronunţate în procesele civile. inclusiv litigiile de muncă. desfiinţare de construcţii etc. 1 C. judecătoreşti). care nu au fost atacate cu apel. proc. Potrivit art. hotărârile date în apel. 300 alin. nu mai pot fi atacate cu recurs. când statuează asupra unor pretenţii civile şi cele pronunţate în soluţionarea cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale. hotărârile date în primă instanţă. rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic. hotărâri date în primă instanţă fără drept de apel. 17 .. civ. nu mai pot fi atacate cu apel.. 5. cu sau fără depunerea unei cauţiuni. 376 alin. de proprietate industrială. Există. cele privind anularea. fără drept de apel. hotărâri pronunţate în materie de stare civilă. hotărâri prin care s-a respins cererea de chemare în judecată. 4. Hotărârea să fi rămas definitivă ori să fi devenit irevocabilă Această cerinţă rezultă din coroborarea art. Din textul art. constituie titluri executorii judecătoreşti hotărârile pronunţate în procesele penale. hotărârile date în apel. 372 şi art. în cazul acţiunilor în evacuare. cu excepţia hotărârilor pregătitoare şi a hotărârilor executorii provizorii. care nu au fost atacate cu apel. 4. Sunt hotărâri irevocabile: 1. nerecurate. în materie de contencios administrativ. rezultă că sunt definitive şi irevocabile şi acele hotărâri care. Aceste cereri nu sunt susceptibile de executare silită în ce priveşte capătul de cerere principal. civ.dacă acestea au fost admise (spre exemplu cheltuieli de judecată). în procesele şi cererile în materie comercială.la rândul lor susceptibile de executare . nu pot fi apelate sau recurate. în ceea ce priveşte capătul de cerere principal. poc. Uneori legea prevede că numai hotărârile irevocabile pot fi puse în executare (art. 2. 3. care prevăd această condiţie pentru investirea cu formulă executorie. executarea poate fi suspendată de instanţa care va soluţiona calea de atac. 2. sau chiar atacate cu apel.Constituie titluri executorii judecătoreşti. nerecurate.

Cu privire la excepţii .Sunt executorii şi unele hotărâri nedefinitive şi anume hotărârile pronunţate. fără citarea părţilor. art. (semnătura preşedintelui şi a grefierului). 269 C. odată cu apelul sau în tot cursul judecării acestuia. Astfel. după expirarea termenului de un an de la ultimul act procedural şi numai în temeiul hotărârii de constatare a perimării." Învestirea hotărârilor cu formulă executorie se face de prima instanţă. este următorul: "Noi Preşedintele României" (urmează cuprinsul hotărârii) "Dăm împuternicire şi ordonăm agenţilor administrativi şi ai forţei publice să execute această (hotărâre). dispune că: "Nici o hotărâre nu se va putea executa dacă nu este investită cu formula executorie prevăzută de art.legalizată de grefa instanţei. de drept sau judecătorească (art. proc. într-o opinie. civ. 2. depunând copia hotărârii definitive sau irevocabile. caz în care executarea poate fi suspendată. Creditorul se va adresa primei instanţe care a judecat fondul. 3733 alin. Titlul îl constituie o copie de pe întreaga hotărâre . hotărârea primei instanţe rămâne definitivă chiar din momentul pronunţării. proc. şi de la comunicare. Încuviinţarea executării silite în România a hotărârilor date în ţări străine se face potrivit legii speciale.nu este admisă punerea în executare numai a dispozitivului sau numai a părţii hotărârii care îl interesează direct pe creditor . Hotărârea să fie învestită cu formulă executorie Art.sunt executorii şi hotărârile primei instanţe pronunţate cu execuţie vremelnică (de drept sau judecătorească). în primă instanţă. sunt executorii (încheierile prevăzute de art. 278-279 C. De asemenea şi unele încheieri premergătoare. pentru cel lipsă (art.. proc. care pare a fi mai bine întemeiată. acest moment este cel al expirării termenului de exercitare a căii de atac (de regulă 15 zile). civ. Încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris. proc. După verificările necesare. instanţa va da o încheiere. poate fi atacată cu recurs de către creditor. 1.). procurorilor să stăruie pentru aducerea ei la îndeplinire. a fost retrasă sau a fost respinsă ca tardivă. În altă opinie. care se execută şi fără formulă executorie". civ. afară de hotărârile pregătitoare. Spre credinţă. În cazul acestora se poate solicita suspendarea executării vremelnice. 175 alin. Termenul este de 5 zile şi curge de la pronunţare.. 1). iar în cazul perimării apelului sau recursului.. art. de încheierile executorii. cu execuţie provizorie. pentru creditorul prezent. Împotriva hotărârilor date cu execuţie provizorie se poate face apel sau recurs. împreună cu o cerere timbrată de învestire. În privinţa momentului în care hotărârea rămâne definitivă s-au exprimat mai multe puncte de vedere. inclusiv ordonanţele preşedinţiale. De asemenea o hotărâre nu poate deveni definitivă din momentul pronunţării în cazul respingerii sau retragerii căii de atac. civ. 1084. 200 alin. prezenta (hotărâre) s-a semnat de . 2 C. Textul formulei executorii. 374 C. 269 alin.). ci numai din momentul respectivei respingeri sau retrageri. de hotărârile executorii provizorii şi de alte hotărâri prevăzute de lege. potrivit art. B. hotărârea rămâne definitivă când nu se face apel sau recurs ori când după introducerea apelului sau recursului calea de atac s-a perimat. 18 . ori cererea de eliberare a titlului executoriu. în cazurile expres prevăzute de lege.

Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite. Nelegalitatea investirii cu formulă executorie poate fi invocată pe calea contestaţiei la executare. Aceasta nu este condiţionată în nici un fel de cuantumul creanţei sau de disproporţia dintre creanţă şi bunurile debitorului ce urmează a fi vândute silit. să-i încuviinţeze ca plata integrală a datoriei. 1 C. Ca excepţie. încuviinţarea de punere în executare a hotărârilor străine pe teritoriul României este dată de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea. în termen de 15 zile de la data când a luat cunoştinţă de refuz. se emite titlul executoriu. 2. titlul executoriu care constată o creanţă certă. el poate cere instanţei în termen de 10 zile de la comunicarea somaţiei. civ.. Nu există un plafon sub care urmărirea silită este inadmisibilă sau care impune o anumită modalitate sau formă de executare silită. 374 C. Hotărârea învestită se va da numai părţii care a câştigat sau reprezentantului ei (art. încheierea prin care preşedintele instanţei admite cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris nu este supusă nici unei căi de atac. Pe baza hotărârii definitive de încuviinţare..spre exemplu . cu citarea părţilor. Formula executorie este prevăzută în art. învestirea se face de Judecătoria sectorului 3 din Bucureşti. se referă şi la hotărârile date în ţări străine.). 1. dar poate fi temeiul unei noi executări dacă dreptul de a o cere nu a fost prescris între timp. lichidă şi exigibilă poate fi pus în executare. Debitorul se bucură totuşi de o anumită protecţie. 269 alin. Dacă se refuză emiterea titlului executoriu de către alte organe competente. în unele cazuri prevăzute de lege. se întocmeşte potrivit cerinţelor impuse de legea procedurală română. Actele autentificate de o reprezentanţă diplomatică sau consulară a României se vor putea învesti cu formulă executorie de judecătoria domiciliului uneia din părţile actului autentic. 3733 alin. însoţită de actele necesare. Dacă toate aceste cerinţe sunt îndeplinite. urmând a fi soluţionată prin hotărâre. când . Instanţa română se va limita la verificarea condiţiilor cerute de lege pentru recunoaşterea şi încuviinţarea executării hotărârii străine. hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii precum şi cele date cu execuţie provizorie nu pot fi puse în executare pe teritoriul României.conform art. creditorul poate face plângere la judecătoria în circumscripţia căreia se află organul care trebuia să emită titlul executoriu. Cererea de încuviinţare a executării. nerespectarea lor atrăgând nulitatea urmăririi. proc. 269 alin. 499 alin. proc. să se facă din veniturile imobilului urmărit 19 . civ. Investirea ulterioară cu formulă executorie nu validează urmărirea nelegală începută. proc. potrivit legii române. neputând nici s-o modifice şi nici s-o examineze pe fond. nulitatea ce nu poate fi acoperită. Legea specială aplicabilă în materie este legea 105/1992 care prevede o serie de condiţii ce trebuie îndeplinite pentru încuviinţarea executării silite a hotărârilor străine. Dacă nici una din părţi nu are domiciliul cunoscut în ţară. Art.Conform art. la cererea persoanei interesate. inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare. fiind menţionată în titlu şi hotărârea de încuviinţare. Dispoziţiile referitoare la învestirea cu formulă executorie au caracter imperativ. 2 C. civ.

ori în alt loc. 67). Actele autentificate Activitatea notarială este reglementată de Legea 36/1995 şi este o activitate procedurală necontencioasă. notarul este obligat să dea încheierea de autentificare a actului conform hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă (art. printre altele. se constituie un tribunal arbitral care se pronunţă printr-o hotărâre definitivă şi obligatorie într-un litigiu asupra unor drepturi de care părţile pot dispune. Activitatea notarului poate fi supusă controlului prin plângerea adresată judecătoriei.sau din alte venituri ale sale pe timp de şase luni. purtând sigiliul şi semnătura acestuia. Autentificarea înscrisurilor mai poate fi făcută şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. b) convenţia arbitrală este lovită de nulitate sau este inoperantă. Dacă nu se află într-unul din aceste trei cazuri. referitoare la încheierea de respingere a cererii de autentificare. dacă acesta este prevăzut în convenţiile internaţionale la care România şi statul de reşedinţă sunt părţi sau legea locală nu se opune. b din lege). Dacă instanţa admite plângerea. este de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege. 4 din lege. consemnat într-o clauză compromisorie înscrisă în contractul principal sau printr-un compromis. Această activitate poate fi îndeplinită de către aceste instituţii la sediul acestora. lit. Acordul părţilor. Executarea silită poate fi pornită şi pe baza duplicatului (în lipsa actului original). De asemenea. 446). Hotărârile arbitrale a) Arbitrajul reglementat de Codul de procedură civilă Arbitrajul ocazional este reglementat de Codul de procedură civilă (Cartea a IV-a a Codului de procedură civilă "Despre arbitraj" (art. la cererea persoanei fizice sau juridice având cetăţenia română. 8. care prevede la punctul 3) că "actul autentificat de notar public. Actul întocmit de notarul public. constatând o creanţă certă şi lichidă are putere de titlu executor la data exigibilităţii acesteia". personal. la bordul navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc ce se află staţionate în raza de activitate a acestor organe. Instanţa sesizată este competentă să judece doar în unul din următoarele cazuri: a) pârâtul şi-a formulat apărările în fond fără nici o rezervă întemeiată pe convenţie arbitrală. duce la excluderea competenţelor instanţelor judecătoreşti în litigiul respectiv. în cazul urmăririi silite mobiliare. Prin acordul părţilor. de parte. şi "autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public. instanţa este obligată să-şi declare 20 . se va închide licitaţia (art. Calitatea de titlu executoriu a actelor autentificate reiese din art. c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj. precum şi la domiciliul cetăţeanului român. 3. în acest caz se va dispune suspendarea urmăririi silite. 340-370)) şi este o cale convenţională de rezolvare a litigiilor prin persoane particulare. 2. poate servi ca titlu executoriu copia legalizată de pe exemplarul înscrisului autentificat din arhiva notarului public. de îndată ce din valoarea bunurilor vândute se acoperă creanţa urmărită şi cheltuielile de executare. În competenţa notarilor se numără. iar în lipsa duplicatului. sau de avocat" (art.

în lipsa convenţiei. la folosirea acţiunii în anulare este interzisă de lege. în lipsa convenţiei arbitrale. în caz de omisiune a unui capăt de cerere. Pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României funcţionează Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional. La executarea hotărârii arbitrale vor fi avute în vedere şi eventualele hotărâri de completare (date. de către instanţa care. pe normele juridice aplicabilă şi. atunci când este vorba de un centru permanent de arbitraj. ori de câte ori este sesizat. în funcţie de statul în care îşi desfăşoară activitatea. prin convenţie arbitrală. când este cazul. cu citarea părţilor) sau încheieri de rectificare (în cazul greşelilor materiale.necompetenţa. care fac parte integrantă din hotărâre. stabileşte că hotărârea arbitrală investită cu formulă executorie constituie titlul executoriu şi se execută silit întocmai ca şi o hotărâre judecătorească. precum şi Regulile de procedură aplicabile în arbitrajul comercial ad-hoc. proc. sunt prevăzute dispoziţii speciale în ce priveşte numărul şi naţionalitatea arbitrilor. a greşelilor de calcul şi a greşelilor evidente care nu influenţează fondul). Determinarea caracterului naţional sau străin al arbitrajului se face. În aceste sens. în primă instanţă. Art. Curtea de Arbitraj este condusă de un Colegiu. arbitrajul internaţional are o existenţă ce nu depinde de soluţionarea unui anumit litigiu . Hotărârea pronunţată de instanţa judecătorească asupra acţiunii de anulare poate fi atacată numai cu recurs.el îşi exercită atribuţiile jurisdicţionale continuu.. a cărei rezolvare revine instanţei judecătoreşti imediat superioare celei care. cu sau fără cauţiune. onorariile arbitrilor şi cheltuielile de deplasare ale acestora. care atrag excluderea competenţei instanţelor judecătoreşti. ar fi soluţionat litigiul pe fond. Codul de procedură civilă reglementează şi litigiile arbitrale internaţionale care se judecă în România sau potrivit legii române. pe uzanţele comerciale. litigiu care se poate desfăşura în România sau într-o altă ţară determinată prin convenţia părţilor. care aprobă Regulile sale de procedură. civ. Executarea silită pe baza hotărârii arbitrale se face după investirea cu formulă executorie. Desfiinţarea unei hotărâri arbitrale se poate face . Hotărârea se redactează în scris şi este semnată de toţi arbitrii. Autonomia în raport cu instanţele judecătoreşti este întărită prin recunoaşterea arbitrajului internaţional a dreptului de a decide. Ca şi arbitrajul ocazional reglementat de Codul de procedură civilă. limba folosită în dezbaterea litigiului. Încheierea de investire se dă la cererea creditorului. b) Arbitrajul comercial internaţional Litigiul arbitral internaţional este acel litigiu care se naşte dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate. ar fi fost competentă să judece litigiul în fond ca primă instanţă. concretizată într-un compromis sau într-o clauză compromisorie. Renunţarea cu anticipaţie. arbitrajul comercial internaţional are la bază convenţia părţilor interesate. Hotărârile arbitrale pronunţate în cazul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României Spre deosebire de arbitrajul ocazional reglementat de Codul de procedură civilă. durata termenelor. în caz de contestaţie. Această instanţă va putea suspenda executarea hotărârii arbitrale. 368 C. Hotărârea tribunalului arbitral va fi întemeiată pe contractul principal.pentru motive specifice . fără citarea părţilor. asupra 21 .prin acţiune în anulare.

prin clauză compromisorie în contractul principal sau prin compromis. Tribunalul arbitral îşi verifică propria competenţă hotărând în această privinţă printr-o încheiere. repartizarea taxelor şi a cheltuielilor. Judecarea se face în temeiul contractului principal. care poate fi şi parţială dacă pârâtul recunoaşte o parte din pretenţiile reclamantului. la cererea părţii interesate. al normelor de drept aplicabile şi. la cererea părţii câştigătoare.odată comunicată părţilor . Pronunţarea hotărârii are ca prim efect dezinvestirea tribunalului arbitral de soluţionarea litigiului respectiv. pot stabili activitatea jurisdicţională a tribunalului arbitral. în România. când este cazul. normele privind constituirea tribunalului arbitral. Arbitrajul comercial ad-hoc organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României Calea arbitrajului ad-hoc poate fi aleasă de părţile având deplină capacitate de exerciţiu . al uzanţelor comerciale. de bună voie. competenţa instanţelor judecătoreşti. bunele moravuri. În temeiul contractului principal. Regim juridic Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine. ţinând seama. procedura unei eventuale concilieri prealabile.are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive. normele de procedură pe care tribunalul arbitral trebuie să le urmeze în judecarea litigiului. acesta va fi abrogat prin intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă). respectând ordinea publică. Odată comunicată părţilor. Sentinţa arbitrală este definitivă şi obligatorie şi . Tribunalul arbitral pronunţă o hotărâre arbitrală. sunt reglementate de Legea nr. în cazul în care partea împotriva căreia s-a pronunţat refuză executarea de bună voie. numirea. termenul şi locul arbitrajului. dacă este cazul. al normelor de drept aplicabile. revocarea şi înlocuirea arbitrilor. prin convenţia arbitrară încheiată. Legea nr. 105/1992. în principiu se aduce la îndeplinire. cu excepţia capitolului 12 care cuprinde normele de procedură. În caz contrar. ea constituie titlul executoriu şi. pentru litigiul ce face obiectul ei. fără a mai fi necesară investirea cu formulă executorie. 4. Hotărârea arbitrală investită cu formulă executorie constituie titlu şi se execută ca şi hotărâre judecătorească. poate fi executată silit în ţară. şi de uzanţele comerciale. 105/1992 a fost abrogată prin Legea nr. include 22 . în Capitolul XII (Legea nr.numai dreptul litigios este susceptibil de a forma obiect de tranzacţie . Părţile. tribunalul arbitral pronunţă o sentinţă. 165. pot stabili direct sau cu referire la o anumită reglementare arbitrală. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil. ar fi fost competentă să soluţioneze litigiul în fond. în lipsa unei convenţii arbitrale. hotărârea arbitrală produce efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive. de către partea împotriva căruia s-a pronunţat. se investeşte cu formulă executorie de către instanţa care. Astfel. conţinutul şi forma hotărârii arbitrale. Hotărârile judecătoreşti străine Noţiune. Încheierea convenţiei arbitrale exclude. În sfera hotărârilor judecătoreşti străine. 105/1992 cu privire la raporturile de drept internaţional privat. prin art.propriei sale competenţe. Ea este definitivă şi obligatorie şi.

Aşadar. a) Condiţii de regularitate internaţională În situaţia neexecutării de bună voie a hotărârilor străine.principiul inviolabilităţii persoanei face ca privaţiunea de libertate să fie inadmisibilă ca sancţiune a neexecutării unei hotărâri judecătoreşti sau sentinţe arbitrale în materie civilă. consacrat expres de art. acestea pot fi puse în executare pe teritoriul României la cererea persoanei interesate. .principiul suveranităţii statului.nu numai hotărârile instanţelor judecătoreşti şi hotărârile arbitrale.. spre a beneficia de puterea lucrului judecat (art.principiul egalităţii drepturilor statelor. precum principiul legalităţii. Din această condiţie se înţelege clar că determinarea căilor de atac care puteau fi folosite. Pentru aceasta este necesară încuviinţarea tribunalului în circumscripţia căruia urmează să se efectueze executarea. 166172). al egalităţii părţilor în faţa justiţiei. în cazul neîndeplinirii lor de bună voie de către cel obligat prin respectiva hotărâre (art. încuviinţare ce reclamă îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: . în virtutea căruia fiecare stat reglementează efectele hotărârilor străine pe teritoriul său şi care justifică excepţia de ordine publică. Este prevăzută o singură condiţie comună tuturor acestor acte şi anume caracterul jurisdicţional al acestora. legea română nu admite ca o hotărâre ce ar putea fi casată sau modificată să producă efecte în România. Regimul juridic al hotărârilor judecătoreşti străine are la baza principiile fundamentale ale dreptului procesual civil român. proc. . al adevărului. a cărui aplicare se traduce astfel: egalitatea între jurisdicţiile diferitelor state implică egalitatea juridică între hotărârile pronunţate de instanţele lor. al independenţei judecătorilor (arbitrilor). 178). Caracterul nedefinitiv al hotărârii străine ce ar 23 . 173-177) şi forţa probantă cu privire la situaţiile de fapt pe care le constată (art. a termenelor în care aceste căi de atac puteau fi exercitate şi a efectelor lor revine legii statului în care s-a pronunţat hotărârea. civ. . 2 şi art. Din această condiţie se desprinde problema regularităţii citării părţii interesate şi a reprezentării ori asistării ei valabile la dezbateri. potrivit legii statului unde a fost pronunţată. Emiterea citaţiei trebuie făcută conform legii statului de unde provine. Legea 105/1992 admite hotărârilor străine următoarele efecte: recunoaşterea lor.principiul aplicării regimului naţional cetăţenilor străini. contradictorialitatea şi dreptul de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii prin interpret. Acest principiu dă atât cetăţeanului român cât şi celui străin posibilitatea de a invoca în România un act jurisdicţional provenind dintr-un alt stat.. al publicităţii şi oralităţii dezbaterilor. al respectării dreptului la apărare. În materia efectelor hotărârilor străine îşi găsesc aplicarea şi principiile de drept constituţional şi de drept internaţional: . încuviinţarea executării silite. iar primirea citaţiei trebuie efectuată în condiţiile domiciliului părţii în cauză. ci şi actele notariale şi actele altor autorităţi dintr-un alt stat. Aceste reguli se aplică şi procedurii de comunicare a hotărârii străine în vederea exercitării căilor de atac. Efectele unei hotărâri străine sunt admise independent de existenţa unei convenţii internaţionale încheiate cu statul în care a fost dată hotărârea. 375 C. Recunoaşterea hotărârilor străine După abrogarea art.hotărârea să fie definitivă. 163 din lege.

a instanţelor române sau se află în curs de judecată în faţa acestora la data sesizării instanţei române. . iar soluţia adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române". c) Procedura recunoaşterii Există două modalităţi de recunoaştere a hotărârilor străine: pe cale principală . 151. Aceste condiţii nu se cer îndeplinite dacă hotărârile străine se referă la statutul civil al cetăţenilor statului unde au fost pronunţate sau dacă. competenţa să judece procesul. conform legislaţiei sale. au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi (art. însă. În această a doua situaţie.de către tribunalul în circumscripţia căruia se află domiciliul sau sediul celui care refuză recunoaşterea. Dacă procesul nu intră. 168. afară numai dacă procesul priveşte starea civilă şi capacitatea unui cetăţean român. potrivit acestui articol. mai întâi se verifică regularitatea internaţională a hotărârii străine şi apoi se examinează îndeplinirea dispoziţiilor art. b) Refuzarea recunoaşterii Recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a unei hotărâri pot fi refuzate în unul din următoarele cazuri. se admit ca fiind încălcări ale ordinii publice violarea dreptului de apărare al părţii de către instanţa care a judecat procesul şi nemotivarea în fapt şi în drept a hotărârii străine. atunci litigiul respectiv putea fi soluţionat valabil de un organ de jurisdicţie străină. trebuie să fie determinată. competenţa jurisdicţională. 166). chiar nedefinitivă. Trebuie spus aici că legiuitorul român nu a definit aceste norme de ordine publică.de către instanţa sesizată cu un alt proces. atunci când această condiţie este prevăzută de legislaţia ţării de unde provine hotărârea. numai de persoana interesată neputând fi reţinut de instanţă din oficiu. În art. În general. prevăzute de art. 168 alin. în competenţa exclusivă a instanţelor române. din care provine hotărârea. în acel stat. care este prezumată de lege până la dovada contrarie. Pentru îndeplinirea acestei condiţii este suficientă reciprocitatea de fapt. este menţionată cu titlu de exemplu încălcarea dispoziţiilor art.decurge din neîndeplinirea acestor reguli poate fi invocat. În art. . Această condiţie implică pe de o parte verificarea competenţei jurisdicţionale a statului respectiv în soluţionarea acestei cauze. privitoare la competenţa exclusivă a instanţelor române.instanţa care a pronunţat-o a avut. 1201 Cod civ.există reciprocitate în ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statul instanţei care a pronunţat hotărârea. român. Pe de altă parte. în cadrul căruia se ridică excepţia puterii lucrului judecat în baza hotărârii străine. -procesul a fost soluţionat între aceleaşi părţi printr-o hotărâre. a instanţelor din statul străin. pct. fiind pronunţate într-un stat terţ. 168 al Legii 105/1992: -hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura urmată în străinătate. -hotărârea încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român. 2 al Legii 105/1992. 151 din lege enumeră limitativ cauzele de competenţă exclusivă a instanţelor române. 24 . sau pe cale incidentală . potrivit legii sus-menţionate. în sens restrâns. Art. Nu se cere ca reciprocitatea să fie legală sau diplomatică. final se face precizarea că: "recunoaşterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanţa care a pronunţat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea determinată de dreptul internaţional privat român.

dovada caracterului definitiv al acesteia. în plus. Dacă hotărârea străină conţine soluţii asupra mai multor capete de cerere.. în acest sens hotărârile străine fiind intangibile. Competenţa aparţine tribunalului în circumscripţia căruia urmează să se efectueze executarea. Cererea de încuviinţare a executării silite se întocmeşte potrivit cerinţelor legii procedurale române şi va fi însoţită de următoarele acte (art. 173 alin. art. iar acestea sunt disociabile. în termen de 15 zile de la comunicare. actele menţionate de art. 112 C. proc. executarea urmând a se efectua în circumscripţiile mai multor asemenea instanţe.) şi. în timp util. Şi în cazul încuviinţării silite. a-d din lege şi dovada caracterului executoriu al hotărârii străine. civ. Trebuie precizat că art. că hotărârea îndeplineşte toate condiţiile necesare recunoaşterii şi încuviinţării executării ei. numită procedură de exequatur. orice alt act de natură să probeze. eliberată de instanţa care a pronunţat-o. civ.referitoare la identitatea de părţi. 171 lit. Procedura de soluţionare a cererii de recunoaştere a unei hotărâri străine cu caracter contencios . în completare. se cer îndeplinite condiţiile de regularitate internaţională prevăzute de art. 12 C. 171 din lege): copia hotărârii străine. Cererea de încuviinţare a executării hotărârii străine va conţine elementele generale ale unei cereri de sesizare a instanţei (art. iar dreptul de a cere (şi obţine) executarea silită să nu fie prescris potrivit legii române. se aplică dispoziţiile art. Nu este obligatorie citarea părţilor atunci când din hotărârea străină rezultă că pârâtul a fost de acord cu admiterea acţiunii. Procedura de executare are. iar hotărârea dată în apel poate fi atacată de partea 25 . 2 din lege dă posibilitatea acordării separate a încuviinţării. dând pârâtului dreptul de a se apăra. Executarea silită. Instanţa se pronunţă asupra excepţiei printr-o încheiere interlocutorie. 167. obiect şi cauză. la care se mai adaugă condiţiile ca hotărârea să fie executorie potrivit legii instanţei care a pronunţat-o. Instanţa se pronunţă asupra cererii printr-o hotărâre ce are regimul hotărârilor judecătoreşti stabilit de codul român de procedură. de asemenea. Toate aceste acte vor fi însoţite de traduceri autorizate şi vor fi supralegalizate. copia dovezii de înmânare a citaţiei şi a actului de sesizare. comunicate direct părţii care a fost lipsă în instanţa străină sau orice alt act oficial care să ateste că au fost cunoscute citaţia şi actul de sesizare. Hotărârea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată la curtea de apel.implicând citarea părţilor .. de către partea împotriva căreia s-a dat hotărârea. Debitorul nu poate invoca decât acele excepţii care nu pun în discuţie fondul litigiului soluţionat în străinătate.şi contradictoriu. caracter contencios şi contradictoriu. În cazul în care sunt competente mai multe tribunale. Instanţa română nu poate examina pe fond hotărârea străină şi nici nu poate s-o modifice. având ca finalitate pronunţarea unei hotărâri de încuviinţare a executării silite. 167 alin. Exequatur Punerea în executare a unei hotărâri străine este posibilă în urma unei proceduri prealabile de încuviinţare a executării silite. conform cărora reclamantul poate opta între mai multe instanţe deopotrivă competente. proc. 2 din Legea 105/1992 interzice punerea în executare pe teritoriul României a hotărârilor străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii şi a celor care au fost date cu execuţie provizorie.

Tranzacţiile judiciare încheiate în străinătate Reglementarea o găsim tot în Legea 105/1992. 370. ele pot fi puse în executare. Titlul executoriu se emite la rămânerea definitivă ori irevocabilă a acestei hotărâri. În mod obişnuit. după obţinerea hotărârii. 179 din lege face trimitere la art. în limba română. Reglementări de drept european în materia executării hotărârilor Realizarea aşa-numitului spaţiu judiciar european în materie civilă şi integrarea relaţiilor de drept civil cu element de extraneitate în cadrul Uniunii Europene are ca fundament Regulamentul (CE) al nr. prin concesii reciproce. Doar în cazul unei contestaţii. a hotărârii străine. civ. 177). Art. în cuprinsul lui fiind menţionată şi hotărârea de încuviinţare (art.E. executării şi forţei probante. o hotărâre pronunţată într-un stat membru este recunoscută în celelalte state membre fără să fie necesar să se recurgă la vreo procedură specială. în principal.interesată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie.E.). Hotărârile arbitrale străine Noţiuni generale Hotărârile arbitrale străine sunt definite de Codul de procedură civilă. reglementează procedura de recunoaştere şi punere în executare a hotărârii în statele U. Cunoscută fiind forţa generală şi obligatorie şi aplicabilitatea directă a regulamentelor U. orice parte care invocă recunoaşterea unei hotărâri poate solicita. acesta fiind momentul din care se bucură de putere executorie. Efectele pe care le produc aceste tranzacţii sunt date de legea care le-a fost aplicată. 372-580 C. în România pe baza încuviinţării date de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea.E. Dacă cei obligaţi a le executa nu le aduc la îndeplinire de bună voie. al cărei dispozitiv este constituit tocmai din învoiala părţilor. Procedura de executare propriu-zisă se desfăşoară potrivit dispoziţiilor legii române (art. la dispoziţiile Legii 105/1992. 5.. în art. în acelaşi termen de 15 zile de la comunicare. 26 . Investirea cu o formulă executorie se face prin aplicarea acesteia pe traducerea legalizată. recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (denumit şi „Bruxelles I”). 44/2001 al Consiliului privind competenţa judiciară. 6. 370. se face trimitere. Regulamentul 44/2001 instituie caracterul recunoaşterii imediate şi al executorialităţii de drept al hotărârilor pronunţate într-un stat membru U. acest act stabileşte competenţa instanţelor din statele membre U. şi apoi. dispoziţii pe care le-am tratat anterior. prin tranzacţia judiciară părţile. ca fiind hotărârile date pe teritoriul unui stat străin sau care nu sunt considerate ca hotărâri naţionale în România. Pentru aspectele procedurale ale recunoaşterii. după procedura prevăzută tot în regulament. se înţeleg să stingă litigiul şi solicită instanţei sesizate cu judecarea procesului să pronunţe o hotărâre de expedient.E. prin art. 174-177 pentru a fi aplicate în cazul executării silite a tranzacţiilor judiciare. Astfel. proc. ca hotărârea să fie recunoscută. În materia recunoaşterii şi executării.

167-172 din Legea nr. b. fapt de natură să justifice reglementarea de la litera c. a prevederilor art. Aplicarea dispoziţiilor stabilite pentru hotărârile judecătoreşti se face "în mod corespunzător". ori de câte ori este invocată în faţa unei instanţe sesizată cu un litigiu ce ţine de dreptul internaţional privat . Litigiul poate fi reţinut spre judecare numai în următoarele situaţii. 340 C. Din nou. pârâtul şi-a formulat apărările în fond. tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj. 180 al acestei legi. c. Astfel. În această ipoteză se presupune că pârâtul a renunţat la judecata prin arbitraj şi este de acord ca litigiul să fie judecat de instanţa judecătorească. competenţa de judecată revine. nu va produce efecte în România o sentinţă arbitrală străină. Competenţa de a verifica regularitatea internaţională a sentinţelor arbitrale străine revine instanţelor judecătoreşti din România. convenţia arbitrală este lovită de nulitate sau inoperantă.Potrivit art. În situaţia aceasta. ceea ce înseamnă că în cazul hotărârilor arbitrale există unele particularităţi. pentru a beneficia de puterea lucrului judecat. problema recunoaşterii şi cea a executării hotărârilor arbitrale străine este rezolvată în mod asemănător hotărârilor judecătoreşti străine. fără nici o rezervă întemeiată pe convenţia arbitrală. decât dacă are ca obiect un litigiu susceptibil de a fi soluţionat pe calea arbitrajului. iar art. în mod necesar instanţei. Este considerată a fi încălcată ordinea de drept dacă litigiul nu vizează drepturi patrimoniale de care părţile pot dispune (art. pentru soluţionarea litigiului. prevăzute expres de lege: a. 105/1992. potrivit legii române. în mod corespunzător. civ. dacă nu sunt aduse la îndeplinire de bună voie de către cei obligaţi a le executa. 370 dispune că asemenea hotărâri. instanţa respectivă este obligată săşi verifice competenţa. proc. este aceea de a se adresa instanţei competente potrivit dreptului comun în materie. singura soluţie a reclamantului. în mod corespunzător. prin aplicarea. ca unică alternativă. o instanţă arbitrală străină este competentă dacă părţile au ales-o prin acordul lor de voinţă pentru a soluţiona litigiul sau dacă a fost desemnată pentru aceasta de o convenţie internaţională aplicabilă părţilor litigante. 370 prevede că hotărârile arbitrale străine pot fi recunoscute în România. a dispoziţiilor art.excepţia de necompetenţă dedusă din existenţa unei convenţii arbitrale între părţi. pot fi puse în executare silită pe teritoriul României prin aplicarea.). competentă potrivit dispoziţiilor legale. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale străine În general. 173-177 din aceeaşi lege. De asemenea. 27 . Art. dacă se constată nulitatea clauzei arbitrale. Competenţa materială şi teritorială pentru încuviinţarea recunoaşterii sau a executării silite a hotărârilor arbitrale străine este stabilită după aceleaşi reguli de procedură ca şi în cazul hotărârilor judecătoreşti străine. Pe de altă parte. sentinţa pronunţată în temeiul unei asemenea convenţii nu va produce efecte în România. în privinţa competenţei jurisdicţionale internaţionale.

se bucură de putere executorie şi alte titluri. De asemenea.7. Competenţa de a o soluţiona revine judecătoriei în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia. judecătoria sau organul care a aplicat amenda vor comunica din oficiu titlul executoriu organelor de specialitate ale direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene. respectiv. întrucât pentru procedura executării nemijlocite singura condiţie prealabilă cerută de lege este investirea cu formulă executorie. Termenul este de 15 zile de la înmânare sau comunicare. cu avertisment. În vederea executării. iar dacă acesta nu are acest drept. se face venit la stat şi poate fi aplicată atât persoanelor fizice. posesorul legitim al cambiei. indiferent de cuantumul amenzii.ca instrument de plată sunt titluri executorii specifice economiei de piaţă.G. după caz. în a căror rază teritorială se află domiciliul sau sediul contravenientului. prin rezoluţie. în condiţiile prevăzute de legea privind executarea creanţelor bugetare.ca titluri de credit . 2/2001. Este de preferat a fi aleasă ultima cale.şi cecul . care au servit la săvârşirea ei. Procesul-verbal se comunică contravenientului în cel mult o lună de la constatare. biletului la ordin sau cecului are două variante: exercitarea acţiunii cambiale sau executarea nemijlocită în baza caracterului de titlu executoriu atribuit acestor acte. despăgubiri şi confiscarea lucrurilor etc.. Alte titluri executorii În afară de titlurile executorii emise de organele jurisdicţionale şi notariale. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare (cu excepţia plângerilor în materia circulaţiei pe drumurile publice O. Amenda este civilă.G. cele mai importante urmând a fi tratate în continuare. dacă a fost obligat la despăgubiri. pentru a-şi valorifica drepturile recunoscute. Recursul suspendă executarea. Calea de atac este plângerea. Odată cu procesul-verbal i se va comunica şi înştiinţarea de plată.U. sancţiunea se dispune de către organul competent. nr. hotărârea judecătorească irevocabilă constituie titlu executoriu. împreună cu invitaţia de a plăti amenda în 15 zile de la comunicare. Actele de sancţionare în materie contravenţională Conform O. contravenţiile se sancţionează. el constituie titlu executoriu şi se pune în executare de către organul care a aplicat amenda. Plângerea suspendă executarea. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice). amendă. ale municipiului Bucureşti şi unităţilor subordonate acestora. Dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei a rămas definitiv prin neexercitarea căii de atac. nr. Executarea se poate face asupra veniturilor sau asupra celorlalte bunuri ale contravenientului. De asemenea. Sancţiunea este aplicată de agentul instrumentator. biletul la ordin şi cecul Cambia şi biletul la ordin .. mai constituie titluri executorii în baza cărora se poate porni executarea silită: Titlurile executorii privind creanţele fiscale 28 . În cazul că debitorul nu face plata de bună voie. Constatarea contravenţiei se face prin proces-verbal. Cambia. cât şi celor juridice.

Partea adversă poate să conteste solvabilitatea garantului.). Creanţa să rezulte dintr-o hotărâre judecătorească. 395). Dacă s-a hotărât primirea garantului. chiar în lipsa părţilor. Dreptul de a cere executarea silită să fie exercitat înăuntrul termenului de prescripţie stabilit de lege. nu împiedică executarea silită. Din acest moment garantul va suporta toate consecinţele rezultate din garanţia sa (art. pr. CONDIŢIILE PREVĂZUTE DE LEGE PENTRU PORNIREA EXECUTĂRII SILITE Pentru pornirea executării silite este necesară îndeplinirea mai multor condiţii: 1. un alt titlu executoriu ori dintr-o hotărâre dată cu execuţie provizorie. care va fi trecută în încheierea de şedinţă. Această cerinţă este dată de art. proc. Existenţa unei îndoieli asupra existenţei creanţei (o condiţie suspensivă) atrage nulitatea actelor de executare efectuate în temeiul unei astfel de creanţe. Creanţa este lichidă atunci când cuantumul ei este dat de chiar actul de creanţă sau este determinabil cu ajutorul lui ori a altor acte neautentice.Potrivit Codului de procedură fiscală. actul prin care se hotărăşte este executoriu. 396). 2 C. Când creanţa este certă doar în parte. Pentru primirea garantului se cere condiţia solvabilităţii lui care poate fi general cunoscută sau dovedită cu acte. 392 C. civ. dacă acestea au fost citate legal. el va trebui să dea o declaraţie în acest sens. Creanţa este certă dacă existenţa sa rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte. 372 C. emanate de la debitor sau recunoscute de el. Dacă se primeşte cauţiunea sau garantul. 2. civ. proc. Potrivit art. până la anularea titlului creanţa fiind considerată certă. caz în care instanţa va hotărî de urgenţă. în şedinţă publică. 3. lichidă şi exigibilă. chiar neautentice. Garantul se va înfăţişa în instanţă. 379 alin. Posibilitatea desfiinţării hotărârilor cu execuţie provizorie. civ. de multe ori. legea prevede obligativitatea cauţiunii. În cazul în care prin titlu executoriu au fost acordate 29 . titlul de creanţă devine titlu executoriu la data scadenţei. pentru a se evita abuzurile procesuale. urmărirea se va amâna "până mai întâi se face lichidarea" (art. executarea silită este valabilă numai până la concurenţa părţii din creanţa care este certă. Dacă datoria este certă dar câtimea ei nu este determinată. prin exerciţiul căii de atac.hotărârea care obligă o parte să de o cauţiune sau un garant va arăta şi termenul când să se aducă acea cauţiune sau să se înfăţişeze garantului. Despre cauţiuni În legătură cu executarea silită. chiar dacă împotriva lui se poate face apel (art. Creanţa constatată prin titlu executoriu ce se pune în executare să fie certă. Debitorii obligaţi solidar la plata creanţelor bugetare pot fi urmăriţi în baza unui singur titlu executoriu.

2). numele şi domiciliul debitorului. însoţită de titlul executoriu. Condiţia exigibilităţii este îndeplinită atunci când termenul pentru plata creanţei este împlinit. 110 C.). executarea se va face numai în momentul în care creanţa a devenit exigibilă. faptul că are o creanţă certă. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. eventual şi alte acte necesare. . Cererea de executare trebuie să cuprindă: numele şi domiciliul creditorului. 453 alin. la împlinirea termenului de locaţiune. când executarea este dispusă de instanţă din oficiu. fără să fi fost stabilit cuantumul acestora. vătămarea intergrităţii corporale sau a sănătăţii. 2. preşedintele poate încuviinţa în general. indiferent de natura ei. executarea la termen a unei obligaţii alimentare sau a unei prestaţii periodice.dobânzi. partea care a câştigat va putea să ceară executarea hotărârii şi înainte de împlinirea termenului(art. determinat la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu (art. Astfel. poate fi făcută înainte de împlinirea acestui termen. semnătura creditorului. pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. ele vor fi calculate de organul de executare. În anumite cazuri. că acesta refuză să îndeplinească de bună voie obligaţia. cere înainte de termen. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. civ. din oficiu. executarea putând începe din ziua următoare. de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii (art. proc.dacă debitorul a fugit. înainte de împlinirea termenului. 1024 Cod civ. În lipsa unei stipulaţii contrare. Cererii îi vor fi anexate titlul executoriu.dacă debitorul risipeşte averea sa mobilă şi imobilă. 381 când printr-o hotărâre s-a dat un termen de plată (termen de graţie). În cazul în care titlul executoriu nu conţine nici un criteriu. penalităţi sau alte sume. care prevede că cererea pentru predarea unui nemişcător. 3712 C. obiectul cererii. se depune la executorul judecătoresc. potrivit legii. dacă titlul executoriu comţine suficiente criterii în funcţie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligaţiei stabilite în bani. va fi timbrată şi va fi depusă la executorul judecătoresc. 453 alin. În toate aceste situaţii. se va proceda şi la actualizarea ei.). Acesta va solicita instanţei de executare încuviinţarea 30 . dacă legea nu dispune altfel. Aceasta este o consecinţă a principiului disponibilităţii. proc. titlul executoriu ce justifică creanţa. lichidă şi exigibilă. prevăzute de lege. sau nu a dat asigurările promise ori încuviinţate sau este în stare de insolvabilitate. potrivit art.dacă alţi creditori execută alte hotărâri asupra averii sale. 382): . cereri pentru executarea la termen a unor obligaţii. organul de executare va proceda în funcţie de cursul monedei în care se face plata. Există însă şi excepţii. 4. Cererea de executare silită.dacă prin fapta sa debitorul a micşorat asigurările date creditorului său. De asemenea. Şi în această materie există excepţii. . pentru a preveni o pagubă însemnată a reclamantului. civ. Conform art. precum cea prevăzută de art. termenul este presupus întotdeauna că este stabilit în favoarea debitorului (art. executarea nu se poate face înainte de acest termen. Urmărirea să fie cerută prin cererea de executare. . când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. De asemenea se poate.

454 C. competenţa revine executorului judecătoresc de la domiciliul sau sediul datornicului sau de la domiciliul sau sediul terţului poprit. făcându-i-se cunoscut că în caz contrar. fără citarea părţilor. în cazul urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini. civ. Înştiinţarea prealabilă a debitorului Această condiţie este prevăzută de art. Asupra acesteia preşedintele instanţei se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. care curge de la primirea somaţiei. înaintându-i. Instanţa să nu fi acordat suspendarea executării (legală. 387 C. la care nu se va mai alătura titlul ce se execută. în termen de 5 zile de la comunicare. se va proceda la executare silită. instanţa poate suspenda executarea în unul din 31 . conform art. executorul judecătoresc poate cere debitorului să dea o declaraţie scisă cu privire la veniturile şi bunurile sale şi locul unde se află acestea. instanţa de executare încuviinţează executarea silită. facultativă). 1. Executorul judecătoresc este dator să stăruie. 390 C. în formă scrisă prin care debitorul este invitat să-şi achite datoria. Aşa cum am arătat legea instituie şi reguli privind competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti şi determină instanţa de executare.. numai termenul lăsat debitorului pentru executare voluntară. Comunicarea somaţiei se face după regulile prevăzute pentru citarea şi comunicarea actelor de procedură. civ. competent este executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea. 382 C.executării silite. După perimare. 6. 3711. în procedura de predare silită a bunurilor mobile şi imobile. se înfiinţează fără somaţie. 371 alin. în procedura de urmărire silită a bunurilor mobile şi imobile. competent este executorul din circumscripţia judecătoriei în care se află acesta. La cererea celui interesat. se va face mai întâi o nouă somaţie. pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu şi pentru respectarea dispoziţiilor legii. proc. în copie. În cazul popririi. în cazul în care se face o nouă executare. În cazul urmăririi bunurilor. 391.: executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somaţie. precum şi în cazul executării silite a obligaţiilor de a face sau de a nu face. Potrivit art. Somaţia reprezintă actul procedural. Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea. În interesul executării. încălcarea dispoziţiilor privind comunicarea somaţiei atrage anularea executării. Somaţia este folosită în aproape toate formele executării silite. înştiinţarea prealabilă a debitorului nu este necesară când legea permite executarea fără somaţie şi în cazurile prevăzute de art. prin toate mijloacele admise de lege. Poprirea. a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate. fiind diferit. este competent oricare dintre executorii judecătoreşti din raza acestora. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţia mai multor judecătorii. În situaţia prevăzută de art. Încheierea de respingere a cererii poate fi atacată cu recurs. executorul judecătoresc este dator să pună în vedere părţii să-şi îndeplinească de îndată obligaţia de avansare a cheltuielilor de executare". 5. Conform art. proc. civ. proc. cererea de executare şi titlul executoriu. în cazurile prevazute de lege. proc. printr-o adresă comunicată terţului. 453. numai de către creditor. De regulă. civ. Aşa cum rezultă din art. Încheierea de încuviinţare a cererii de executare silită nu este supusă niciunei căi de atac. conform art.

Să nu existe impedimente de natură să întârzie pornirea executării silite. 384 C. Acesta împiedică punerea în executare a titlului executoriu pe întreaga perioadă cât durează. Acesta din urmă trebuie să urmărească mai întâi imobilele ipotecate pentru aceeaşi datorie. civ. în cazul exercitării unei contestaţii la executare.următoarele cazuri: când împotriva titlului executoriu se exercită recursul. Urmărirea poate fi pornită mai devreme doar dacă debitorul este decăzut din termenul de graţie. putând. 492. civ.. prin hotărârea care soluţionează litigiul. . creditorul ipotecar poate urmări în acelaşi timp şi imobilele neipotecate ale debitorului său. . instanţa . la locul deschiderii succesiunii. la cererea celui interesat. proc. nu se va putea face nici în zilele nelucrătoare potrivit legii. În cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat.imobilul unui minor sau interzis poate fi urmărit silit numai după urmărirea silită a bunurilor mobile ale minorului sau interzisului.timpul în care se poate face executarea. cesionarul nu poate porni executarea silită imobiliară decât după notificarea debitorului despre respectiva cesiune. în cazul hotărârilor ce se bucură de execuţie vremelnică. . hotărârile ce au să se execute provizoriu cu dare de cauţiune nu se vor executa mai înainte de a se da cauţiunea. contestaţia în anulare.depunerea unei cauţiuni..în cazul cesiunii titlului executoriu. proc.acordarea unui termen de plată. Conform art. Până la soluţionarea acestei cereri adresate instanţei de executare. Tot în materia urmăririi silite imobiliare. În afară de cazurile urgente. Potrivit art.la cererea lui . Actele de executare făcute în interiorul acestui termen sunt lovite de nulitate. 32 . revizuirea. ce se află în posesia debitorului. 7. . proc.va putea amâna cererile de executare mai în urmă (art. instanţa care a judecat fondul. detentorul unui bun ipotecat se poate opune vânzării imobilului ipotecat ce i-a fost transmis dacă nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară a creditorului. După această înştiinţare trebuie să treacă opt zile până la începerea executării silite. dacă există mai multe cereri de executare asupra unor imobile ale aceluiaşi debitor şi dacă acesta arată că din vânzarea unuia sau mai multor imobile din primele urmăriri vor fi acoperite toate creanţele creditorilor urmăritori. În principiu. . poate acorda un termen de graţie. 492). Potrivit art. aflate în posesia debitorului principal. dobânditorul acestuia poate solicita urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie. 521 C.decesul debitorului înainte de începerea executării. executarea se poate face numai între orele 6 şi 20. . 385 C. la urmărirea silită imobiliară. Această urmărire prealabilă nu mai este necesară dacă imobilul urmărit este proprietatea comună a unui major şi a unui minor sau interzis iar datoria lor este comună (art. 491). . precum: .să fie împlinit termenul pentru înştiinţarea prealabilă a debitorului.prin beneficiul de discuţiune pe care îl poate opune. Pornirea executării împotriva moştenitorilor este condiţionată de încunoştinţarea colectivă a titlului executoriu pe numele moştenirii. civ.). . însă. când debitorul oferă şi deleagă veniturile imobilelor.concursul de urmăriri împotriva aceluiaşi debitor. continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. urmărirea imobilului este suspendată (art. caz în care nu se va mai notifica debitorului nici somaţia şi nici titlul executoriu.

- un alt impediment temporar de natură să întârzie executarea silită este proprietatea comună asupra bunului urmărit. Astfel, dacă dreptul de proprietate asupra unui bun imobil sau asupra unei universalităţi de bunuri aparţine în acelaşi timp mai multor persoane, trebuie să se facă mai întâi împărţeala bunurilor (art. 493, alin. 1 C. proc. civ.). Art. 493 alin. 2 C. proc. civ. dispune, însă, creditorii personali pot urmări cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar să ceară împărţeala. Incidenţe ale proprietăţii comune găsim şi în dreptul familiei. Astfel, bunurile proprii ale soţilor pot fi urmărite de creditorii comuni numai dacă aceştia nu şi-au realizat creanţele pe seama bunurilor comune ale soţilor. Dacă nu se respectă această ordine, soţul interesat poate opune beneficiul de discuţiune. Pe de altă parte, creditorii personali ai unuia dintre soţi pot urmări numai bunurile personale ale soţului debitor. Dacă nu a fost acoperită creanţa, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, poate fi cerută împărţirea bunurilor comune, însă numai în măsura necesară acoperirii creanţelor. Dacă se urmăresc bunuri comune, soţul interesat poate opune beneficiul de discuţiune pe calea contestaţiei la executare, cerând împărţirea bunurilor comune.

Prescripţia executării silite Noţiune Prescripţia extinctivă este o sancţiune procesuală pentru creditor şi un beneficiu legal pentru debitor, constând în stingerea forţei executorii a unui titlu executoriu din cauza neexercitării dreptului de a cere executarea silită în termenul stabilit de lege. Reglementarea generală a prescripţiei o găsim în noul Cod civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, Cartea a VI-a, Titlul I. Art. 2500 alin. 1 prevede că dreptul material la acţiune se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar în art. 2516 se prevede că prescripţia dreptului de a cere executarea silită, în temeiul oricărui titlu executoriu este supusă dispoziţiilor Codului de procedură civilă. Se observă că este făcută o diferenţiere netă între prescripţia dreptului material la acţiune - care priveşte valorificarea drepturilor fie prin acţiuni, fie prin alte căi care duc la obţinerea unui titlu executoriu - şi prescripţia dreptului de a cere executarea silită în temeiul titlului executoriu obţinut, care nu este o continuare a prescripţiei dreptului material la acţiune, ci una nouă, de sine stătătoare. În urma modificărilor aduse Codului de procedură civilă de O.U.G. nr. 138/2000 a fost introdusă secţiunea VI2 consacrată prescripţiei dreptului de a cere executarea silită (art. 405-4053). Potrivit art. 405 alin. 1 dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Se observă că a fost menţinut termenul de drept comun de 3 ani în materia dreptului de a cere executarea silită. Prin urmare, sunt supuse termenului de prescripţie de 3 ani toate cererile de executare silită indiferent de natura titlului ce urmează a fi valorificat.

33

Există însă şi termene derogatorii de la dreptul comun, stabilite prin legi speciale, cum ar fi termenul de 5 ani pentru valorificarea creanţelor bugetare, stabilit de Codul de procedură fiscală (art. 121). Noua reglementare tranşează controversa existentă anterior în doctrină. Astfel, art. 405 alin. 1 arată că, în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani. Legea instituie un termen unitar în această materie, nefăcând nici o distincţie în raport de natura drepturilor reale. În privinţa momentului de la care începe să curgă termenul de prescripţie art. 405 alin. 2 arată că termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită. Dreptul de a cere executarea silită se naşte din momentul în care titlul ce urmează a fi valorificat devine executoriu. Efecte şi mod de aplicare Prescripţia dreptului de a cere executarea silită produce următoarele efecte: a) stinge obligaţia organului de executare de a da curs executării; b) stinge dreptul creditorului de a obţine executarea silită; c) stinge obligaţia debitorului de a se supune executării silite. Aşadar, organul de executare are obligaţia, atunci când i se prezintă un titlu executoriu după împlinirea termenului de prescripţie, de a refuza pornirea urmăririi, iar instanţa judecătorească trebuie să refuze investirea cu formulă executorie sau emiterea adresei de executare către organul de executare. Aceste obligaţii le au şi instituţiile bancare, care trebuie să refuze efectuarea decontării într-o astfel de situaţie. Creditorul aflat într-un asemenea caz, dacă socoteşte refuzul de executare nejustificat, poate folosi căile de atac legale sau poate cere repunerea în termen. Obligaţia instanţelor şi a organelor de executare de a refuza orice act de executare face deosebirea - în privinţa efectelor - de prescripţia dreptului la acţiune, când instanţa nu poate refuza primirea spre cercetare a acţiunii, ci numai s-o respingă ca prescrisă. Termenul de prescripţie Reglementarea de bază o constituie art. 405 C. proc. civ., care prevede un termen de drept comun de 3 ani, iar în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, un termen de prescripţie de 10 ani. Termenul de 3 ani se aplică în cazul executării silite a titlurilor referitoare la drepturi de creanţă, la drepturi reale cât şi în cazul executării unor obligaţii nepatrimoniale. Termenele de prescripţie speciale există în materia executării silite a impozitelor şi taxelor - termenul este de 5 ani, potrivit Codului de procedură fiscală (art. 121). Calculul termenului de prescripţie Potrivit art. 405 alin. 2, termenul pentru exercitarea dreptului de a cere executarea silită curge de la naşterea dreptului, momentul în care se naşte dreptul fiind dat, în general, de natura titlului. Hotărâri care prevăd termenul de executare În unele situaţii, hotărârea judecătorească sau arbitrală poate stabili un termen de executare, numit termen de graţie, termenul de prescripţie curgând de la expirarea acestui termen. Totuşi, dacă instanţa este solicitată, de către creditor, să constate că debitorul este

34

decăzut din termenul de graţie, datorită împrejurărilor prevăzute în art. 263 şi art. 382 C. proc. civ., prescripţia poate să curgă de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanţa a constatat decăderea. Hotărâri care nu prevăd termenul de executare Dreptul de a cere executare silită se naşte din momentul în care hotărârea devine executorie, care este şi momentul din care începe să curgă termenul de prescripţie. Conform art. 121 din Codul de procedură fiscală, dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prespcrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept. Acest termen se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale. Alte titluri executorii Este vorba de acele titluri ce se obţin printr-o procedură necontencioasă, cum este cazul actelor autentice investite cu formulă executorie fără o judecată contradictorie prealabilă, în cazul cărora prescripţia dreptului de a cere executarea silită curge de la data eliberării titlului executoriu. Mai trebuie menţionat aici că momentul în care se sfârşeşte termenul de prescripţie se determină potrivit art. 101 C. proc. civ. Suspendarea şi întreruperea termenul de prescripţie Suspendarea cursului prescripţiei Există situaţii în care titularul dreptului de a cere executarea silită este împiedicat de cauze obiective să-şi exercite acest drept şi, pentru a înlătura efectul extinctiv al prescripţiei, legea a prevăzut posibilitatea suspendării temporare a cursului prescripţiei pe timpul cât operează acea cauză. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare. Cauzele de suspendare şi cazuri în care prescripţia nu curge Potrivit art. 4051 , cursul prescripţiei se suspendă: - în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune; - pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent; - cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire; - în alte cazuri prevăzute de lege. Cazurile la care face referire art. 4051 sunt prevăzute de art. 2532 din noul Cod civil, sunt comune dreptului material la acţiune şi dreptului de a cere executarea silită: - creditorul este împiedicat de un caz de forţă majoră să facă acte de întrerupere a prescripţiei; - debitorul sau creditorul fac parte din forţele armate ale României, iar acestea sunt puse pe picior de război; - până la rezolvarea reclamaţiei administrative făcută de cel îndreptăţit, cu privire la despăgubiri sau restituiri, în temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de poştă şi telecomunicaţii, însă cel mai târziu până la expirarea unui termen de 3 luni, calculat de la înregistrarea reclamaţiei; - între părinţi sau tutore şi cei ce se află sub ocrotirea lor, între curator şi cei pe care îl reprezintă, precum şi între orice altă persoană care, în temeiul legii sau al unei hotărâri judecătoreşti, administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi

35

aprobate; - prescripţia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu cât timp nu are reprezentant legal şi nici împotriva celui cu capacitate de exerciţiu restrânsă cât timp nu are cine să-i încuviinţeze actele; - prescripţia nu curge între soţi pe timpul căsătoriei. În aceste ultime trei cazuri prescripţia nu curge. Prescripţia nu se va împlini înainte de expirarea unui termen de 6 luni, socotit de la încetarea cauzei de suspendare, cu excepţia prescripţiilor mai scurte de 6 luni, care se vor împlini după expirarea unui termen de o lună de la suspendare. În cazurile neprevăzute de acest decret, vor fi avute în vedere cazurile de suspendare prevăzute în Codul civil. Suspendarea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită se impune şi în cazul în care suspendarea executării este dispusă de instanţă. Întreruperea cursului prescripţiei Întreruperea prescripţiei se face de către creditor, sau în interesul său, prin acte care, de cele mai multe ori, dovedesc voinţa creditorului de a-şi realiza dreptul. Întreruperea prescripţiei este reglementată de art. 4052 care arată şi efectele acesteia: şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o, începând să curgă o nouă prescripţie. Textul legal se referă şi la situaţia în care executarea nu poate fi dusă la capăt, debitorul neavând bunuri urmăribile ori este necunoscut sau dispărut. În aceste cazuri, organul de executare restituie titlul executoriu creditorului, procedura de executare fiind astfel terminată. Această restituire constituie ultimul act de executare şi este momentul din care începe să curgă un nou termen de prescripţie. Executarea silită încetează dacă nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri (art. 3715 lit. b) Dispoziţiile Codului civil preved că întreruperea prescripţiei făcută împotriva unuia dintre debitorii solidari are efect împotriva tuturor celorlalţi codebitori (întreruperea prescripţiei contra debitorului principal are efect şi faţă de garant). În schimb, întreruperea prescripţiei faţă de garant nu produce efecte faţă de debitorul principal. Cauzele de întrerupere Aceste cauze sunt enumerate în art. 4052 C. proc. civ.: - pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice mod a datoriei; - pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent; - pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, în condiţiile art. 453 alin. 2; - pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare; - pe data depunerii cererii de reluare a executării, în condiţiile art. 3716 alin. 1; - în alte cazuri prevăzute de lege. Prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea. Primul caz de întrerupere vizează două situaţii: îndeplinirea de către debitor a unui

36

act voluntar de executare şi recunoaşterea datoriei. Pentru a ne afla în prima situaţie sunt necesare următoarele condiţii: existenţa unui act voluntar de executare, acesta să se refere la obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi îndeplinirea sa înainte sau în cursul executării silite. Efectul extinctiv al recunoaşterii se produce instantaneu, la data actului voluntar sau a recunoaşterii în orice mod. Caracter întreruptiv de prescripţie are în al doilea caz, depunerea cererii de executare. Al treilea caz prevăzut de lege pentru întreruperea prescripţiei este determinat de trimiterea titlului executoriu în condiţiile art. 453 alin. 2, adică pentru înfiinţarea din oficiu a popririi pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi cele datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau a altor venituri periodice. În aceste cazuri creditorul nu mai trebuie să formuleze o cerere de executare. În al patrulea caz legea conferă efect întreruptiv îndeplinirii în cursul executării a unui act de executare. Practic, orice act de executare îndeplinit în cursul urmăririi are un asemenea caracter. Acesta poate fi dispus la cererea creditorului sau ordonat din oficiu. Textul menţionat are în vedere acte de executare îndeplinite în cursul desfăşurării procedurii de executare silită, acest caracter avându-l şi actele de indisponibilizare a bunurilor debitorului. Al cincelea caz de întrerupere priveşte depunerea cererii de reluare a executării, în condiţiile art. 3716 alin. 1. Potrivit acestui din urmă text se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripţie, dacă se indică bunuri ce pot fi urmărite potrivit legii. Această reluare a executării se poate dispune în cazul în care urmărirea a încetat întrucât nu mai putea fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri. În fine, întreruperea prescripţiei poate interveni şi în alte cazuri prevăzute de lege. Prin urmare, se consacră posibilitatea instituirii şi altor cauze de întrerupere a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită. Conform art. 4052 alin. 3 prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea. Repunerea în termen Instituţia repunerii în termen este reglementată de art. 4053 C. proc. civ., care prevede că, după împlinirea termenului de prescripţie, creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice. Conform alin. 2 al art. 4053 cererea de repunere în termen se introduce la instanţa de executare competentă, în terme de 15 zile de la încetarea împiedicării. Repunerea în termen reprezintă un beneficiu acordat persoanei care a fost împiedicată, din motive temeinice, să acţioneze în vederea valorificării pretenţiilor sale în termenul de prescripţie. Acest beneficiu poate fi acordat numai dacă partea interesată face dovada unor împrejurări care exclud culpa sa. Competenţa de a se pronunţa asupra cererii aparţine instanţei de executare, indiferent de titlul executoriu. Dacă executarea nu se face prin intermediul instanţei şi legea

37

termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. Perimarea operând de drept. 2 C. civ. pentru a contesta aprecierea executorului judecătoresc. cât şi debitorul au posibilitatea de a sesiza instanţa de executare printr-o contestaţie la executare. executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei. de la debitor sau de la un terţ . la care nu se va mai alătura titlul ce se execută. cu respectarea unor reguli specifice acestei materii. Creditorul poate porni o noua executare după ce a intervenit perimarea numai dacă între timp nu a fost prescris acest drept. proc. fiind luate anterior obţinerii titlului executoriu. civ. se va face o noua somaţie. perimarea nu intervine dacă un act de executare trebuie îndeplinit din oficiu. o nouă somaţie. în al cărui calcul nu intră şi timpul scurs înaintea întreruperii primului termen. fără să fi urmat alte acte de urmărire. Atât creditorul. Cazuri în care nu operează perimarea Sancţionând inactivitatea creditorului.nu stabileşte instanţa competentă.cerere pentru continuarea executării silite. În caz de suspendare a executării. În cazul începerii unei noi urmăriri silite. În acest sens. termenul de perimare curge de la suspendarea executării. care au caracterul unor măsuri de conservare. potrivit căruia: "dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare. Actul de procedură întrerupător al termenului de perimare poate proveni de la creditor. perimarea intervine de plin drept. art. organul de executare are obligaţia de a refuza continuarea urmăririi atunci când constată că au trecut mai mult de 6 luni de la ultimul act de executare." Deoarece este o sancţiune procedurală care priveşte inactivitatea creditorului. perimarea poate fi evitată de creditor prin orice act de manifestare a diligenţei sale. Efectul perimării este acela de a desfiinţa toate actele de executare îndeplinite. se va face mai întâi. Dacă se face o nouă cerere de executare. 38 . contestaţie la executare etc. la care nu se mai adaugă titlul ce se execută deoarece acesta a fost comunicat debitorului cu ocazia primei somaţii. de asigurare a dreptului de a obţine executarea silită. De asemenea. poprirea asigurătoare). După îndeplinirea acestui act procedural curge un nou termen de perimare. dispune că în caz de suspendare a executării. cererea de repunere în termen se adresează instanţei în raza căreia îşi desfăşoară activitatea organul de executare. Perimarea executării silite Noţiune Perimarea este o instituţie procedurală de aplicaţie generală care operează şi în faza executării silite. De asemenea nu intră în calculul termenului de perimare intervalul în care creditorul a fost împiedicat să stăruie în îndeplinirea actelor succesive de executare. 389 alin. Reglementarea o găsim în art. perimarea nu operează în cazul măsurilor de asigurare înfiinţate înainte de începerea executării (sechestrul asigurător. Procedura şi efectul perimării La împlinirea termenului de 6 luni de la săvârşirea ultimului act de executare. 389 C. proc..

permit ca. bunurile urmăribile ale debitorului ce pot fi valorificate pentru acoperirea creanţei băneşti a creditorului. 1 C. anume executarea silită directă şi cea prin echivalent. de a şi le aduce la îndeplinire în mod silit. În cazul în care 39 . Astfel. penalităţilor sau a altor sume. 3 arată că executarea silită se desfăşoară până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu. Noţiunea de obiect al executării silite are înţelesuri deosebite. să fie îndestulată creanţa pusă în executare. din sumele astfel obţinute. constrânge. 4 din Codul de procedură fiscală executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimă. achitarea dobânzilor. cu privire la întinderea executării silite. "veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă.). în condiţiile legii. Putem astfel defini. după cum o privim în cadrul executării silite directe (în natură) sau al celei indirecte (prin echivalent). predarea unui imobil determinat). Dispoziţiile generale cuprinse în Codul de procedură civilă cu privire la obiectul executării silite. titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau prin alt titlu executoriu. 3712. ca formând obiectul executării silite. proc. executarea silită are ca obiect bunuri din patrimoniul debitorului care. desfiinţarea unei construcţii. precum şi a cheltuielilor de executare. se instituie pe această cale regula sesizabilităţii bunurilor debitorului. Se disting două principale forme ale acesteia. civ. Potrivit art. proc.Art. În cazurile de executare silită directă (în natură). acordate potrivit legii prin acesta. 3713. 3711 alin. Conform art. pe debitorul său. fiind indisponibilizate şi apoi valorificate. pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani. nici nu s-ar putea ca obiectul executării silite să nu poarte asupra însuşi obiectului obligaţiei. Conform art. 390 alin. care nu-şi execută de bună voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu. creditorul având a-şi realiza o creanţă bănească. predarea unui bun ori a folosinţei acestuia. plantaţii ori a altei lucrări sau în luarea unei altei măsuri permise de lege. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE Noţiune Definim executarea silită ca fiind procedura prin mijlocirea căreia creditorul. Totuşi. cu concursul organelor de stat competente. prevede că perimarea nu se aplică în cazurile în care legea încuviinţează executarea silită fără somaţie. art. civ. şi în această situaţie poate interveni perimarea în cazul ordonanţei preşedinţiale (art. aduc o serie de nuanţări. obiectul executării silite coincide cu obiectul obligaţiei rezultând din titlul executoriu. Întrucât în asemenea cazuri executarea silită se face tocmai pentru ca creditorul să obţină obiectul obligaţiei asumate de debitor (de exemplu. Astfel. Din textul legal rezultă două condiţii pentru ca veniturile şi bunurile să poată fi supuse executării silite. 131 alin. sunt urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor". În situaţia executării silite indirecte (prin echivalent). ultim C. potrivit legii. 581 alin. Bunurile supuse unui regim special de circulaţie pot fi urmărite numai cu respectarea condiţiilor expres prevăzute de lege.

consacră aşadar una dintre cele mai importante funcţii ale patrimoniului.. Dacă titlul conţine suficiente criterii. subrogaţia reală cu titlu universal.. fie bunul litigios asupra căruia va purta executarea silită. Garanţia se întinde. prezente şi viitoare". Cazuri de separaţie între bunurile debitorului din acelaşi patrimoniu Prin excepţie de la regula caracterului unitar al patrimoniului. În ultimele două situaţii. prin bună-învoială (art. Exemple în acest sens sunt: cazul masei bunurilor comune ale soţilor. impune o serie de precizări privind persoanele fizice sau juridice de drept privat şi persoanele juridice de drept public. alcătuind un singur patrimoniu. cazul separaţiei de patrimonii cerute de creditorii succesorali împotriva creditorilor personali ai debitorului. penalităţi sau alte sume fără să fi fost stabilit cuantumul acestora. 3713 C. deşi patrimoniul lăsat moştenire de defunct se uneşte cu patrimoniul personal al moştenitorului. mobile şi imobile urmăribile potrivit legii. Art. civ. să prejudicieze pe creditori. astfel cum şi câte sunt la data când creditorul trece la realizarea dreptului său de creanţă. în principiu. Dreptul de gaj general şi comun al creditorilor chirografari Prevederile art. la care am făcut referire deja.. ei pot stabili ca vânzarea bunurilor urmărite să se facă. fie bunurile debitorului ce vor fi valorificate silit pentru îndestularea creanţei puse în executare. prin bunurile ce cuprinde. obiectul dreptului general şi comun al creditorilor chirografari. şi preţul lor se împarte între ei prin analogie" (adică proporţional cu valoarea nominală a creanţelor) "afară de cazul când există între creditori cauze legitime de preferinţă". 974 C. din cadrul aceluiaşi patrimoniu. proc. prin care sunt lovite de indisponibilitate. În cazul în care titlul nu conţine un astfel de criteriu.prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi. conform căruia "oricine este ţinut a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile. De asemenea. legea civilă a creat acţiunea indirectă (sau oblică) prin art. fiecare cu destinaţie proprie şi regim juridic distinct faţă de creditorii succesorali. civ. ele vor fi calculate de organul de executare. organul de executare va actualiza creanţa în funcţie de cursul monedei în care se face plata. în cadrul patrimoniului. 3713 C. Principiul răspunderii debitorului cu toate bunurile sale. cazul acceptării moştenirii sub beneficiu de inventar. iar legea procedurală instituţia măsurilor asigurătorii. 3714).şi acţiunea revocatorie (sau pauliană) prin art. pot fi operate distinct de regimul juridic.. Condiţia ca bunurile urmărite să aparţină debitorului 40 . ele nu se confundă. manifestate în gestiunea patrimoniului său. asupra bunurilor debitorului. civ. organul de executare poate actualiza valoarea obligaţiei stabilită în bani. şi anume de a constitui. civ. distinctă de bunurile proprii ale fiecărui soţ. proc. determinat la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu. 975 C. Ca o aplicare a principiului disponibilităţii. iar "bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comună a creditorilor săi. formând două mase distincte de bunuri. consacră în plan procesual principiul general conţinut în art. şi aceasta datorită tocmai rolului juridic pe care îl are. există situaţii în care bunurile debitorului. 1718 şi 1719 C. creditorul şi debitorul pot conveni ca executarea silită să se efectueze numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. total sau parţial. civ. Pentru a evita însă ca neglijenţa sau reaua credinţă a debitorului. oricare ar fi fost situaţia averii debitorului când s-a născut acel drept de creanţă şi orice schimbări s-ar fi produs în această avere a debitorului între timp.

nu se mai află în patrimoniul debitorului: a) imobile ipotecate şi transmise de debitor în proprietatea unui terţ: b) privilegiul statului la creanţele bugetare: Bunurile persoanelor fizice 1. există doar câteva categorii de bunuri inalienabile aparţinând persoanelor civile. A. şi deci nu pot fi nici urmărite silit. executarea silită nu poate purta decât asupra bunurilor care sunt în patrimoniul debitorului urmărit. urmând să le examinăm pe larg în cele ce urmează: 41 . Bunuri permanent inalienabile (dreptul de uz şi cel de abitaţie): Consecinţa directă a inalienabilităţii unor bunuri este insesizabilitatea sau caracterul lor neurmăribil. şi mai rar. B. susceptibilă de o clasificare. ceea ce face ca ele să nu poată fi exercitate de alte persoane. aşa încât pe intervalul respectiv bunurile în cauză sunt insesizabile. Bunurile exceptate de la urmărirea silită ca fiind inalienabile Această categorie de bunuri este ea însăşi. după cum inalienabilitatea este permanentă sau temporară. 752 noul C. Trecerea acestor drepturi asupra altor titulari le-ar contrazice finalitatea. Conform dispoziţiilor de drept civil în vigoare. Bunuri temporar inalienabile: Există cazuri când legea prevede situaţii de inalienabilitate pe intervale de timp determinate. Excepţii de la regula bunurile urmărite să aparţină debitorului Este vorba de cazurile în care bunul. Bunurile neurmăribile în temeiul legii: Marea varietate a bunurilor incluse în această categorie reclamă o cercetare aprofundată. care nu pot fi cedate. şi nu asupra bunurilor referitor la care are o simplă detenţie.. îndreptăţit la demnitate. a) Bunurile cumpărate cu plata în rate b) Locuinţele construite sau cumpărate pe bază de credite c) Vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat: 2. Determinarea in concreto a acestor bunuri se întemeiază. pe dispoziţiile legii. nici închiriate. al societăţii. civ. B. nu ca subiect de drept. Bunurile exceptate de la urmărirea silită în considerarea destinaţiei lor În această categorie intră bunuri care nu sunt insesizabile ca urmare a inalienabilităţii lor. Aceste cazuri sunt: cele prevăzute de art. Bunurile neurmăribile în temeiul voinţei părţilor. în momentul executării silite. De asemenea trebuie distins între situaţiile de insesizabilitate absolută (în raporturile debitorului cu orice creditor) şi cazurile de insesizabilitate relativă (în raporturile debitorului cu anumiţi creditori). decât titularul în favoarea căruia au fost instituite. Enumerăm pe scurt aceste grupe de bunuri. pe voinţa părţilor. ci ca membru. şi permite mai multe clasificări. Fac parte din această mare clasă de bunuri: A. ci bunuri pe care legiuitorul le-a exclus din sfera potenţială a urmăririi silite. având în vedere scopul în care sunt utilizate şi urmărind o minimă protejare a debitorului privit. în general. în acest context. Bunurile neurmăribile în temeiul legii.De principiu. Explicaţia acestui specific constă în caracterul lor legat nemijlocit de persoană. anume dreptul de uz şi cel de abitaţie. după cum vom arăta. A. Urmărirea acestor bunuri ar echivala cu urmărirea bunurilor altuia.

necesare existenţei debitorului urmărit şi familiei acestuia. b) salariul şi alte venituri ale debitorului asimilate salariului.bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale. În acest caz avem de a face cu o insesizabilitate condiţionată. ii.combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru trei luni de iarnă. Bunurile prevăzute de Legea nr. decât numai în lipsa altor bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere. chirii. 2). alimentele necesare până la noua recoltă. schiţele. 407 C. dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel. în măsura necesară continuării lucrărilor: inventarul agricol. civ. manuscrisele şi orice alte bunuri care servesc direct la realizarea unei opere ce dă naştere la un drept de autor". : . legea a încercat să asigure un minim de bunuri. insesizabile absolut. În consecinţă. C d) trimiterile poştale. Astfel. Din această intenţie a legiuitorului deducem că bunurile prevăzute de art. privind dreptul de autor şi drepturile conexe Aceste dispoziţii legale speciale dau expresie principiului recunoaşterii şi garantării dreptului de autor asupra operelor literare. c) depunerile debitorului le C. 406 C. animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă. 406-407 C. precum şi bunurile cu caracter personal: i. 407 al. . E. a) Bunurile strict necesare traiului debitorului şi familiei sale. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor fi urmărite. proc.a) bunuri strict necesare traiului debitorului şi familiei sale. nu pot face nici obiectul aşa-zisului "sechestru cu ridicata". Bunurile prevăzute de art. caracterul insesizabil al bunurilor care servesc ocupaţiei debitorului era condiţionat de lipsa oricăror bunuri 42 . civ. precum şi bunurile cu caracter personal. De asemenea rezultă din textul normei juridice intenţia legiuitorului ca pe lângă protecţia asigurată debitorului. proc. 8/1996. O excepţie o constituie cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei (art. dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura. să fie asigurată şi buna desfăşurarea a muncilor agricol. 407 alin. arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra bunurilor mobile. Observăm că dacă. animalele de muncă. insesizabilitatea acestor bunuri e condiţionată de existenţa altor bunuri urmăribile. . totodată ele putând fi executate silit doar de către creditorii având creanţe privilegiate asupra mobilelor (fiind deci inaccesibile creditorilor chirografari). în cadrul art. potrivit art.bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. precum şi obiectele de cult religios. civ.alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni iar. furajele pentru acestea şi seminţele pentru cultura pământului. civ. C. sau a oricăror asemenea opere de creaţie intelectuală. bunurile care servesc la execitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi supuse executării silite. O a doua categorie o formează bunurile prevăzute de art. proc. machetele. proc. . Sunt astfel exceptate de la urmărirea silită "utilajele. civ. artistice şi ştiinţifice. : Pentru consideraţii de protecţie socială. proc. măsură ce ar împiedica pe debitor să utilizeze bunurile urmărite până la data executării silite. Sunt astfel. 407 C.

Câmpul de aplicare al dispoziţiilor art. 409 reglementează din mai multe puncte de vedere executarea silită a salariului şi a altor venituri periodice realizate din muncă. alimentele strict necesare până la recoltă. L. în cazul debitorului persoană fizică. dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel. 409. i. -obiectele necesare îngrijirii persoanelor bolnave sau necesare persoanelor handicapate. indiferent de mărimea şi natura lor. precum şi obiectele de cult religios. în cazul urmăririi silite a veniturilor debitorului Art. 140 din Codul de procedură fiscală Se stipulează că. 409 alin. 138 alin. indiferent de felul muncii prestate ori funcţia ocupată. conform legii. precum şi bunurile. 408 se încadrează în categoriile menţionate şi pensia de întreţinere. în temeiul unor consideraţii ce ţin atât de caracterul umanitar al sistemului de drept român. iii. cum sunt uneltele. 1 vorbeşte de salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă. 150 al. -alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni. Bunurile prevăzute de art. socotind pentru trei luni de iarnă. pe care debitorul e ţinut. iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura. fiind necesare vieţii şi muncii debitorului şi familiei sale: -bunurile mobile de orice fel. civ. sau de felul de remunerare a muncii (salariu lunar. -combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi prepararea hranei. numai în limita valorii necesare stingerii creanţelor bugetare şi a cheltuielilor de executare. ii. aparţinând debitorului persoană fizică. b) Salariul şi veniturile debitorului asimilate salariului: Salariul şi veniturile debitorului asimilate acestuia fac obiectul unor reglementări speciale. 8/1996 sunt necondiţionat insesizabile şi opozabile oricărui creditor. să o plătească persoanei pe care o are în întreţinere conform prevederilor în materie. -bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi al familiei sale. C proc. valorile şi sumele de bani. pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale. Potrivit art. sau pe bază procentuală din realizări). În acest sens art. în acord.. Codul de procedură fiscală mai stabileşte că bunurile. aparţinând debitorului persoană juridică pot fi urmărite. bunurile la care se referă art. furajele şi animalele de producţie şi de lucru. 409 C. valorile şi sumele de bani. de forma (scrisă sau verbală) ori de felul (pe durată determinată sau nedeterminată) contractului de muncă. nu se pot urmări. altele decât cele enumerate mai sus. inclusiv cele necesare desfăşurării activităţii agricole. care servesc la continuarea studiilor şi la formarea profesională.urmăribile din patrimoniul acestuia. Regimul juridic stabilit de art. Totodată textul se referă la toate categoriile de salariaţi. cât şi de alte considerente. civ. 43 . 3 din Codul de procedură fiscală sumele şi veniturile enumerate mai sus sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. prin hotărâre judecătorească. : Textul se referă în primul rând la salariile şi drepturile băneşti cuvenite salariaţilor. Facem câteva precizări în această direcţie. precum şi la exercitarea profesiei sau altei ocupaţii cu caracter permanent. precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia. în ceea ce priveşte urmărirea silită. În urma abrogării art. proc.

ale debitorului sunt absolut insesizabile (în raport cu orice creanţă). civ. cota aplicându-se asupra cuantumului pensiei efectiv încasate. Concursul de urmăriri asupra aceluiaşi salariu Alineatul 2 al art. pe care art. vi. este instituită o insesizabilitate absolută şi totală a anumitor venituri. pot fi urmărite numai pentru ce depăşeşte jumătate din cuantumul lor. proc. gajul general şi comun al creditorilor. 409 alin. În al treilea rând. 1 al art. Venituri parţial şi relativ insesizabile 44 . 409 C. sunt stabilite insesizabilităţi relative în ceea ce priveşte anumite categorii de venituri ale salariaţilor. enumerate limitativ. nu există dificultăţi în modul de calcul. le enumeră în ultimul alineat. până la 1/2 din venitul lunar net. 409 C. aplicând corespunzător dispoziţiile al. pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum (alin. în sensul că doar o cotă determinată prin lege. 3.În primul rând. În fine. proc. salariile şi celelalte venituri menţionate pot fi urmărite: . 409). 409). 4 şi 5). şi variabilă în funcţie de categoria din care face parte creditorul (adică în funcţie de felul creanţei valorificate). dar parţial urmăribile. urmărirea nu poate depăşi 1/2 din venitul lunat net al debitorului. tocmai la această cotă urmăribilă (alin. este accesibilă creditorilor urmăritori. 1 al art. 409 alin. în afară de cazul în care legea prevede altfel. 1 al art.. în cazul în care acestea sunt mai mici decât salariul minim net pe economie.pentru orice alte datorii. v. În fine. iv. 2 al art. în ceea ce priveşte sumele cuvenite în baza dreptului de autor. . salariul şi veniturile periodice asimilate acestuia. până la 1/3 din venitul lunar net. Această insesizabilitate este în acelaşi timp şi parţială. iii. civ. cu excepţia creditorilor cu creanţă de întreţinere şi celor cu creanţă de despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale. O dispoziţie specială de protecţie socială este cea prevăzută de art. ce pot fi opuse tuturor creditorilor. 409 C proc. care reprezintă în acest caz suma ce formează obiectul executării silite. civ. 409).. în privinţa creanţei de salariu. 3 al art. Este astfel restrâns. situaţie în care cota din salariu ce stă la dispoziţia tuturor creditorilor nu poate depăşi ½ din salariul lunar net (alin. În al doilea rând se reglementează ipoteza concursului de urmăriri asupra aceluiaşi salariu. indiferent de natura creanţelor. stabileşte că în situaţia concursului de urmăriri asupra aceleiaşi sume. conform căreia veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă a acestuia. 409 C proc. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asiguirării mijloacelor de existenţă ale acestuia. În al patrulea rând. Limitele urmăririi salariului pentru diferite categorii de creanţe: Conform alin.pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. civ. În privinţa pensiilor. chiar creditorii îndreptăţiţi la urmărirea acestor categorii de venituri fiind obligaţi la a-şi limita urmărirea la cota urmăribilă pentru categoria respectivă de creditori (art. şi cu respectarea ordinii de preferinţă prevăzută de art. 562 şi urm. calcularea sumelor se va face asupra sumelor nete rezultate după scăderea impozitelor.

Aceste venituri nu pot fi urmărite pentru nici un fel de daorii. . civ.diurnele şi indemnizaţiile cu destinaţie specială. Proprietăţile incorporale Categoria se caracterizează prin eterogenitate şi este situată de lege între drepturile mobiliare.ajutor de şomaj. 409. vii. Enumerarea motivelor de insesizabilitate şi a categoriilor de venituri ce-i fac obiectul este limitativă şi. legiuitorul a admis posibilitatea ca. fiind deci de strictă interpretare şi imperative. 409 alin. . după cum stipulează acelaşi art. . prin lege.bursele de studii. fie dintr-una trecută şi materializată în creaţii spirituale 45 . Bunurile neurmăribile în temeiul voinţei părţilor Pe lângă categoria bunurilor al căror caracter insesizabil izvorăşte din dispoziţiile exprese ale legii şi care formează majoritatea bunurilor ce nu pot face obiectul executării silite. Limita urmăririi acestor venituri este. de reparare a daunelor produse prin moarte sau vătămări corporale). .ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă. părţile neputând să deroge de la ele prin convenţie. de modificare a codului de procedură civilă. existenţa lor fiind determinată limitativ de voinţa legiuitorului. . . Aceste bunuri sunt născute prin activitatea şi creaţia omului. nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţii de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor produse prin moarte sau vătămări corporale: . având ca obiect bunurile incorporale sunt însă mai puţin numeroase decât cele privind bunurile corporale. 409 alin.titlurile de valoare negociabile. .creanţele şi alte drepturi incorporale. . Soluţia a fost introdusă prin Legea 59/1993. 5.Conform art. totuşi. 409 alin.compensaţia acordată angajaţilor în caz de desfacere a contractului de muncă. 4 al C. anumite bunuri să fie excluse de la aceasta. 3. Aceste categorii de venituri sunt. respectiv. total şi absolut insesizabile în ce priveşte pe toţi ceilalţi creditori. de strictă interpretare. B. Restricţiile impuse executării silite. . proc. fie cea în curs (cazul fondului de comerţ).alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii. final instituie un regim de insesizabilitate totală şi absolută pentru următoarele categorii de venituri: . Dispoziţiile legii sunt enumerative. de 1/2 din cuantumul acestora. Doctrina distinge trei categorii de bunuri incorporale: . precum cele din text (de întreţinere şi. în temeiul voinţei părţilor. Precizări asupra urmăririi bunurilor mobile Potrivit legii pot fi urmărite silit bunurile mobile corporale şi incorporale.ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav.ajutoarele de maternitate. în vederea asigurării creanţelor cu caracter deosebit. din moment ce bunurile incorporale sunt mai puţin numeroase decât acestea. Venituri absolut şi total insesizabile: Art. aşa cum arată art.ajutoare acordate în caz de deces.proprietăţi incorporale. deci.

597 alin.i.C. fiind necesară pentru a împiedica înstrăinarea bunului de către acesta. Creanţele şi părţile sociale Acestea sunt drepturi nominative şi incorporale. art. în dauna creditorului urmăritor. mijloc de apărare acordat de lege debitorului în contra executări silite abuzive. ce nu se identifică cu înscrisurile care le constată. În prezent. drepturile de proprietate literară şi artistică). totuşi. Titlurile de valoare negociabile Este vorba de înscrisurile care constată şi reprezintă drepturi. în care vânzarea silită mobiliară se conjugă cu procedura popririi. Bunurile incorporale sunt considerate a fi doar titlurile nominative şi cele la ordin. biletul la ordin. 593 alin. însă în aplicarea principiilor generale de drept. De asemenea. valorile imobiliare . care se găsesc la o terţă persoană. 2 C. proc. aşa încât dacă bunuri ale unui terţ sunt urmărite din greşeală. acesta (debitorul) poate împiedica urmărirea silită prin plata 46 . Precizări asupra limitelor măsurii sechestrului Toate bunurile debitorului sunt pasibile de urmărire silită. acesta are posibilitatea de a paraliza executarea silită sau a efectelor sale. 454 alin. şi mai cu seamă pentru evitarea abuzului de drept. prevede o procedură excepţională.(brevetul de invenţie. efectele de comerţ (cambia. cea ca bunurile urmărite să facă obiectul dreptului de proprietate al debitorului. pentru bunurile mobile aflate în detenţia unui terţ. titlurile la purtător sunt considerate a fi bunuri corporale. pentru titlurile de valoare aflate la un terţ. ci vor fi depuse la C. E. 2 arată că poprirea se face în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit. a acţiunii în revendicare. Condiţia esenţială de valabilitate a actelor de urmărire silită rămâne..2). proc. care va obţine astfel contravaloarea lor. civ. proprietate a debitorului. executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmăribile numai în măsura necesară realizării creanţei. pot forma obiectul vânzării silite mobiliare. Legea instituie. Această categorie include două grupe de bunuri: . arată că în cazul bunurilor mobile.E. civ. Poziţia juridică a debitorului şi a terţilor faţă de urmărirea silită Alături de contestaţia la executare. de către executorul judecătoresc. mai trebuie adăugat că. cecul) . 461 C. calea popririi. C.ii.sunt titluri de credit ce constată o creanţă în bani pe termen scurt şi care sunt folosite pe scară largă şi ca instrumente de plată în operaţiunile comerciale. drepturile de proprietate industrială. ar putea face obiectul urmăririi silite mobiliare. organul de executare va putea urmări doar un număr de bunuri suficient pentru acoperirea creanţei creditorului şi a cheltuielilor de urmărire. Clarificări asupra urmăririi bunurilor care nu se află în posesia debitorului Problema care s-ar pune ar fi aceea dacă bunurile mobile. De asemenea şi titlurile de obligaţiuni C. art. cu privire la sechestrul asigurator. a căror transmisiune are loc prin negocieri proprii dreptului comercial şi care asigură însăşi transmiterea drepturilor pe care le încorporează. În cadrul precizărilor referitoare la urmărirea silită a bunurilor mobile. Ele nu pot fi însă vândute propriu-zis prin licitaţie publică. pe calea contestaţiei la executare sau după împlinirea termenului de exercitare a căii de atac. Aceleaşi dispoziţii se aplică şi în materia popririi asiguratorii (art. o notificare din partea instanţei referitoare la începerea urmăririi. art.

civ. costată că bunurile acestuia sunt deja sechestrate de un alt creditor. chiar în ziua licitaţiei. Creditorii nu au dreptul de a se opune urmăririi pornite de unul dintre ei. Până la soluţionarea cererii de către instanţă. urmărirea se va opri în tot sau în parte. . în timpul acesteia. până la efectuarea vânzării silite. debitorul sau o altă persoană interesată va putea solicita încetarea sau suspendarea urmăririi. conform art. numit dintre persoanele desemnate de creditor (art. 444 alin. 430 C. preţul obţinut va fi distribuit între toţi aceştia. adică de îndestularea creditorului. Consecinţa este păstrarea caracterului disponibil al mobilelor. Legea recunoaşte şi terţilor dreptul de a împiedica vânzarea silită. Asupra cererii de încetare sau suspendare a executării instanţa de executare se va pronunţa prin încheiere. care îi suspendă posesia). În mod evident vânzarea silită a bunurilor urmărite de mai mulţi creditori. vânzarea neputând fi desfiinţată retroactiv. proc. la dispoziţia organului de executare. depusă la instanţa competentă. bunurile înstrăinate de către debitor terţilor neputând fi revendicate. Dacă debitorul refuză să primească în custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului. după acest moment ea devenind ineficientă.creanţei şi a cheltuielilor de urmărire. după cum prevede expres art. debitorul poate să predea banii executorului. Potrivit art. civ. În situaţia în care unul dintre creditorii cu creanţe exigibile. nu există probleme deosebite. proc. art. 428 C. iar debitorii nu vor putea face nici un act valabil de înstrăinare sau grevare cu drepturi reale. Dacă aceasta se produce după ce s-a început executarea nu mai subzistă nici un motiv ca ea să continue. este necesară precizarea că. civ. Deşi dispoziţiile legale menţionate vorbesc despre consemnarea la CEC a valorii crenţei. Textul nu se referă la momentul în care debitorul să fie obligat să efectueze plata creanţei. putând avea loc o singură dată. dorind să declanşeze urmărirea silită faţă de debitor. Asupra restrângerii dreptului de dispoziţie al debitorului. 1909 C. 47 . Debitorul pierde dreptul de dispoziţie. ci numai la eliberarea sumei rezultate din vânzare. Persoanele menţionate vor fi obligate să înmâneze executorului pe lângă recipisa de consemnare şi o copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executării silite. în situaţia când vânzarea ar avea ca obiect bunuri ale acestora. 3. civ. Obiectul executării silite este reprezentat de realizarea creanţei. pe calea contestaţiei la executare.). Dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze sau să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. Executorul va trebui să procedeze la consemnarea sumei. potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială. graţie cerinţelor de publicitate. întrucât vânzarea nu mai poate fi desfiinţată. executorul va da în păstrare bunurile sechestrate unui custode. executorul judecătoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea acestora. precum şi în cazul ridicării bunurilor. indisponibilitatea operează de plin drept. este de completă aplicare. prin punerea sub sechestru. Doar în privinţa imobilelor. în virtutea instituţiei subrogaţiei reale. Această plată se poate face oricând până la data efectuării vânzării silite şi nu ulterior. 419 C. însă îşi păstrează dreptul de folosinţă (mai puţin în cazul aplicării sechestrului cu sigilii sau cu ridicare. în lipsa unor forme de publicitate a sechestrului care să-i confere şi opozabilitate faţă de terţi. executorul judecătoresc (însărcinat de acest creditor) cu aducere la îndeplinire a procedurii de punere sub sechestru va face un proces verbal de sechestru şi va declara bunurile urmărite şi de dânsul. proc. Aceasta se poate face oricând. În privinţa poziţiei juridice a debitorului faţă de bunurile sale vizate de urmărirea silită. dacă depune valoarea ce i se cere sau valoarea bunului reclamat la CEC. cu menţinerea urmăririi asupra contravalorii lor.

imobilele acestor persoane cu capacitate de exerciţiu inexistentă sau restrânsă nu pot fi urmărite decât după urmărirea bunurilor mobile ale acestora. Este important de menţionat că. 422). b. prevăzute de Codul civil. imobile prin destinaţie. Imobilul ipotecat Aşa cum arată art. Precizări asupra urmăririi bunurilor imobile Obiectul urmăririi silite imobiliare Întocmai ca şi bunurile mobile. Imobilul ale cărui venituri pot acoperi valoarea creanţei 48 . 491 C. 18/1991. 4. sunt inalienabile bunurile proprietate publică. sunt urmăribile toate categoriile de bunuri imobile: a. Limitări ale urmăririi imobiliare O serie de dispoziţii ale Codului civil şi ale Codului de procedură civilă restrâng dreptul creditorului de a urmări orice bunuri din patrimoniul debitorului. potrivit art. 490. urmări. însă acestea nu pot fi urmărite decât odată cu imobilul. precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile (art. 5 din Legea fondului funciar. civ. Conform art. c. poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie. putându-se însă. aflate în posesia debitorului principal. sunt puţin numeroase.Custodele va fi răspunzător de orice pagubă adusă creditorului din cauza neglijenţei sale. imobilele sunt. ca regulă. şi asupra bunurilor accesorii imobilului. c. Urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. a. 492. de principiu. Conform art. Generalităţi cu privire la urmărirea imobilelor sunt cuprinse în art. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol.. proc. urmărirea silită imobiliară se întinde de drept. drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente. civ. imobile prin obiectul la care se aplică. dacă obligaţia prevăzută în titlul executoiu este comună. În consecinţă. În cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat. Până la soluţionarea cererii. în mod separat. iar conform art. 488 şi 490 C. nr. debitorul acestuia. instituind o ordine în alegerea bunurilor destinate urmăririi. 488. proc. prevăzute de lege. Imobilul unui minor sau al unui interzis Conform art. 489). inclusiv dreptul de uzufruct. insesizabile şi imprescriptibile terenurile care fac parte din domeniul public. 4 din Constituţie. imobile prin natura lor. b. dreptul de superficie şi dreptul de servitute (acesta din urmă numai odată cu fondul dominant). creditorul ipotecar poate urmări în acelaşi timp şi imobilele neipotecare ale debitorului său. Actele de urmărire ce nu respectă aceste dispoziţii sunt lovite de nulitate. urmărirea imobilului ipotecat se suspendă. care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară. sunt inalienabile. urmăribile. 136 alin. Totuşi aceste dispoziţii nu împiedică executarea silită asupra unui imobil aflat în proprietatea comună a respectivelor persoane şi a unor alte persoane cu capacitate deplină de exerciţiu. Excepţiile. sunt supuse urmăririi silite imobiliare bunurile imobile. fiind pasibil şi de urmărire penală pentru infracţiunea de abuz de încredere (art.

iii. existând posibilitatea ca în operaţie să fie implicaţi şi terţi ce nu sunt legaţi juridic în nici un fel de creditor. Totuşi. civ. ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora". debitorul poate cere instanţei de executare să încuviinţeze ca plata integrală a datoriei. ci de obligaţia impusă creditorilor de a cere în prealabil partajarea respectivelor bunuri. Există creanţe pentru care bunurile comune ale soţilor pot fi urmărite fără o împărţeală prealabilă. bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia din soţi. deci. sarcina probei revenindu-i debitorului. în scopul determinării cotei ce aparţine în exclusivitate debitorului. arată art. prin încheiere irevocabilă. să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de şase luni. dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor. Suspendarea urmăririi se va decide aşadar în urma unei proceduri contradictorii în faţa instanţei. 493 C. 493 C. obligaţii ce au contractat împreună. civ. În mod analog. civ. în acest sens. Interdicţia temporară derivată din existenţa bunurilor comune ale soţilor O aplicaţie a alin. 5.) pe care textul le enumeră limitativ: i. repararea prejudiciului provocat de însuşirea de către unul din soţi a unor bunuri proprietate publică. iv. proc. Urmărirea bunurilor imobile aflate în proprietate comună Situaţia în care urmărirea este îndreptată asupra unor bunuri care nu sunt în întregime ale debitorului poate ridica probleme. ii. Art. suspendarea urmăririi silite imobiliare. interzic creditorilor să urmărească partea devălmaşe sau indiviză a debitorului (din bunurile unei succesiuni sau izvorând din alte fapte juridice latosensu). 1 al art. cu respectarea de către creditor a condiţiei de a cere în prealabil împărţeala bunurilor comune ale soţilor. Potrivit alin. fără a mai fi necesar să ceară împărţeala". 493 C. decât după epuizarea masei bunurilor proprii ale respectivului soţ-debitor. Doar în situaţia în care creditorul comun nu-şi poate realiza integral creanţa din bunurile comune. Interdicţia temporară prevăzută de art. Reluarea executării va fi decisă cu respectarea aceleiaşi proceduri contradictorii. civ. înainte de exirarea termenului de şase luni. nu de o exceptare propriu-zisă a acestor bunuri de la urmărirea şi vânzarea silită. că instanţa care soluţionează contestaţia la executare va trebui să menţină măsurile asigurătorii asupra 49 . îi este permis. Jurisprudenţa instanţei supreme a stabilit.Potrivit art. derivă din prevederile referitoare la regimul juridic al bunurilor comune ale soţilor. dată cu citarea părţilor în camera de consiliu. de data aceasta la solicitarea creditorului. 493 C. proc. "creditorii personali pot urmări cota parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate. Este vorba de creanţele corelative ambilor soţi (împreună codebitori faţă de creditor. 493 "creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună. mai înainte de împărţeala acelor imobile. În caz de admitere a cererii instanţa va dispune. civ. 499 C. proc. obligaţii contractate de fiecare din soţi pentru împlinirea nevoilor obişnuite ale căsătoriei. în alin. şi aceasta. proc. Este vorba. proc. să urmărească şi bunuri proprii ale soţilor. 1 al art. cheltuieli cu administrarea oricăruia din bunurile comune. inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare. B. A. sau creanţe corelative soţilor prin obiectul lor etc. 2.

bunurile ce fac obiectul dreptului de proprietate privată sunt incluse în circuitul civil. în condiţiile legii.bunurilor. Rezultă aşadar diferenţe de esenţă între cele două tipuri de proprietate. Principala noutate adusă în această materie de schimbările politice şi. 135 alin. acestea sunt inalienabile. 2 al Constituţiei României proprietatea publică aparţine în exclusivitate statului sau unităţilor administrativ-teritoriale (comune. 136 alin. iar creanţele asupra statului sunt garantate. referindu-se la bunurile din domeniul public. oraşe sau municipii şi judeţe). Titularul Conform art. respectiv privată. potrivit art. 3 din Constituţie. Obiectul Formează obiectul exclusiv al dreptului de proprietate publică. instituţii publice ş. În consecinţă. implicit.a. instituţiile publice văzute ca persoane juridice. şi nici nu le pot greva cu sarcini pentru garantarea 50 . apatrizi. persoană juridică de drept privat.d. fiind deci pasibile de a fi supuse urmăririi silite.m. Legea fundamentală a României instituie principiul ocrotirii proprietăţii private. 44 şi 136 ale Constituţiei României. statul sau unităţile administrativ-teritoriale. 154 al aceleiaşi Constituţii a abrogat implicit dispoziţiile legale referitoare la regimul distinct de urmărire silită al bunurilor persoanelor juridice de drept privat. Opinii din literatura de specialitate afirmă că art. de filozofie juridică survenite după 1989. 44 alin. persoană juridică de drept public sau statul. Determinarea bunurilor proprietate publică se face deci în Constituţie şi prin legile speciale editate de Parlament. fie el persoană fizică. publică. C. statul sau organele administraţiei publice locale nu pot înstrăina prin acte juridice bunuri din patrimoniul public. Bunurile din domeniul public Diferenţele dintre dreptul de proprietate publică şi dreptul de proprietate privată interesează trei importante aspecte. aceasta e inviolabilă. străini. pe când în privinţa bunurilor din domeniul public titulari pot fi doar statul sau unităţile administrativ-teritoriale (chiar dacă aceste bunuri pot fi date în administrare. concesionate. autoritatea suverană a consacrat cele două tipuri fundamentale de proprietate. Spre deosebire de cea publică. închiriate către regii autonome.). A. anume inalienabilitatea. constă în înlăturarea discriminărilor în regimul protecţiei proprietăţii private. 4 din Constituţie. că în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale. Constituţia precizează. organizaţii cooperatiste etc.cetăţeni. Bunurile persoanelor juridice În art. aşa cum reiese aceasta din art. chiar dacă în cadrul contestaţiei la executare nu a fost cerut partajul bunurilor comune. societăţi comerciale. şi instituirea egalităţii ocrotirii faţă de orice titular al acestui drept. Titular al dreptului de proprietate privată poate fi orice subiect de drept . B. 2 din Constituţie coroborat cu art. precizând că. împreună cu câteva caracteristici esenţiale ale acestora. iar titularii acesteia sunt egali în faţa legii. Regimul juridic Întregul regim juridic al acestor bunuri este marcat de caracteristica lor definitorie. regii autonome.. 136 alin.

Rezultă că bunurile îşi păstrează caracterul inalienabil şi insesizabil chiar şi în mâinile celui care le deţine. după cum deja am arătat. caracterul inalienabil al bunurilor atrăgând după sine. Trebuie subliniată demarcaţia netă ce există între înstrăinare. admise în condiţii de "strictissimae interpretationis" şi care conferă beneficiarului posesia şi folosinţa asupra bunului proprietate publică.de creanţe. 51 . strict prohibită de lege. concesionare sau închiriere. în condiţiile arătate în înţelegerea încheiată cu titularul dreptului de proprietate publică. şi darea în administrare. insesizabilitatea acestora faţă de creditori.

stabilită prin titlu executoriu". au creat mijloace de natură a-l determina pe acesta să-şi execute obligaţia ce îi revine. urmărirea silită asupra bunurilor immobile. Executarea silită directă Definim executarea silită directă ca fiind "acea formă a executării silite care constă în executare în natură a unei obligaţii de a face (inclusiv obligaţia de a preda un bun). Extinderea sferei executării silite este. şi este ţinut a lua în primire bunul la care se referă titlul executoriu. iar 52 . în cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în poredarea unui bun ori a folosinţei acestuia. ea trebuie intervertită în executare prin echivalent. proc. de altfel. Totuşi executarea silită directă nu se face întotdeauna "în mod direct". corelativ unei obligaţii de a face. iar creditorul nu îşi mai poate realiza creanţa pe această cale. În prezent. Dacă obligaţia de a face constă în faptul personal al debitorului.FORMELE EXECUTĂRII SILITE Există două modalităţi de executare: executarea silită directă şi executarea silită indirectă. La rândul său. civ. În principiu creditorul trebuie să urmărească obţinerea executării în natură. cuprinse în art. prin asumarea iniţiativei de către creditor pe socoteala debitorului. neavând importanţă împrejurarea dacă executare se face cu participarea debitorului. în desfiinţarea unei construcţii. urmărirea silită a fructelor neculese şi a recoltelor prinse în rădăcini. Dispoziţiile comune în materia predării silite a bunurilor şi a executării silite a obligaţiilor de a face sau de a nu face. este reglementată şi executatea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face. sau fără participarea acestuia. adică nemijlocit asupra debitorului. Condiţiile acestei operaţii juridice au fost precizate de literatura de specialitate. ca în cazul realizării dreptului creditorului. anticipată chiat prin dispoziţiile primului articol din materia executării silite . de câte ori acest lucru este posibil. 572-574 C. în situaţia în care creditorului nu-i mai foloseşte executarea în natură (pe motiv de întârziere sau executare defectuoasă. În prima. el poate solicita instanţei intervertirea executării în natură într-o executare prin echivalent. ca în cazul predării silite a unui bun. şi se pot avea în vedere două situaţii. ori a executa pe socoteala debitorului lucrarea la care debitorul era ţinut (cu excepţia cazurilor când lucrarea constă în faptul personal al debitorului sau într-o abstenţiune a acestuia). jurisprudenţa şi ulterior legiuitorul. În cea de-a doua. În situaţia în care executarea în natură nu mai este posibilă. plantaţii sau a altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului. a doua modalitate cunoaşte mai multe forme: urmărirea silită mobiliară. care îi lasă fără finalitate creanţa). 371. arată că.art. dacă executarea în natură a fost declanşată în temeiul unei hotărâri de condamnare alternative. poprirea. sau a obţine desfiinţarea unei lucrări interzise sau desemnate spre desfiinţare prin acelaşi titlu executoriu. poate fi cerută executarea indirectă a sumei de bani stabilită de instanţă ca fiind contravaloarea prestaţiei în cauză.

Formalităţile procedurale la care este ţinut executorul judecătoresc sunt determinate de art. 577 C. Procedura predării silite a mobilelor Condiţiile executării unei hotărâri executorii ce obligă una din părţi la predarea nemijlocită a unui bun mobil sunt precizate de art. impusă de lege pentru ca acesta (debitorul) să aibă posibilitatea executării de bună voie a obligaţiei de predare a bunului. în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută. stabilind totodată. chgeltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. prevede necesitatea somaţiei sub sancţiunea nulităţii. va proceda fie la executarea silită. executorul sau. Dispoziţiile privitoare la executarea silită a obligaţiilor de a face şi de a nu face. preşedintele instanţei de executare va putea dispune. un proces-verbal de îndeplinire a executării silite. fără somaţie. indiferent de persoana debitorului. cerinţa prealabilă a somării debitorului de către executorul judecătoresc. civ. În cazul în care hotărârea ce constituie titlul executoriu obligă partea la predarea unui bun mobil determinat. În cazul în care creditorul justifică o nevoie urgentă sau când există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire. prin încheiere irevocabilă. care instituie obligaţia pentru acesta. În vederea executării silite a obligaţiei de predare. creditorul. Conform art. ca executarea silită a obligaţiilor menţionate să se facă de îndată. De altfel art. în vederea asigurării celerităţii procedurale. proc. Procesul verbal va fi semnat de executor şi de persoanele interesate în executare sau care asistă la efectuarea executării şi va purta 53 . Trebuie menţionat însă că în cadrul executării silite somaţia reprezintă un act de executare şi ca atare poate fi atacată printr-o contestaţie la executare. proc. predarea lui se va face prin executare silită". 575-577 C. Executorul va consemna în procesul verbal operaţia ridicării bunului mobil de la debitor şi predarea sa creditorului. proc. 575 C. care formează sediul materiei executării silite mobiliare directe. un interval redus de timp (o singură zi). "dacă partea obligată să predea un bun mobil. civ. punându-l pe creditor în drepturile sale.debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie. determinat prin calitate şi cantitate. fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile. însă suficient de mare pentru ca debitorul să pună la dispoziţia beneficiarului hotărârii executorii bunul în cauză. Rezultă aşadar. Procesul-verbal constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. prin voinţa legii. civ.. conform titlului executoriu. proc. după caz. inclusiv a celor de predare a bunurilor. executarea se va face nemijlocit asupra bunului ce formează obiectul obligaţiei de predare. de a încheia. Se lasă în acest sens. civ. proc. Predarea silită a bunurilor 1. 388 C. civ.. sunt aplicabile oricăror persoane indiferent de calitatea acestora. în condiţiile art. Predarea silită a bunurilor mobile Procedura predării silite a bunurilor este aceeaşi. executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se află. 391 C. nu-şi îndeplineşte obligaţia în termen de o zi de la primirea somaţiei. dată fără citarea părţilor.

ci şi în baza unor hotărâri arbitrare. 12. 388 la care face trimitere la art. executarea 54 . 577 C. proc. 4. 363 C.consemnarea explicaţiilor şi obiecţiunilor participanţilor la executare. indiferent de calitatea personală a părţilor. Art. stabileşte conţinutul procesului verbal de predare a bunului urmărit: 1. Sfera de aplicare a dispoziţiilor Codului de procedură civilă privind predarea silită a mobilelor Normele procedurale privind executarea silită directă sunt de aplicare generală. când este cazul. Aceste menţiuni sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 6. 388 C. Procesele verbale întocmite în cursul procedurii executării silite directe se depun. Procesul-verbal va fi depus de executorul judecătoresc în dosarul de executare constituit la instanţa de executare. numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal. 8. 10. 13. 5. aşadar calitatea părţilor nu poate atrage modificări ale regimului juridic al acestor acte de procedură. la grefa instanţei de executare în termen de 48 de ore de la efectuarea executării (art. a altor persoane interesate în executare sau care asistă la efectuarea actului de executare. 4. 2. 3711 alin. alte menţiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor. Potrivit art. 3. proc. precum şi a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta. proc. 7. 2. civ. data şi ora efectuării actului de executare. 9. . civ. semnătura executorului. hotărârea arbitrală comunicată părţilor are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive. 7. 367 şi 368 C.. civ. 5. . 2. 12 şi 13 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. precum şi. dacă titlul executoriu obligă partea să lase posesia unui bun imobil sau să-l predea. 11. când este cazul. sub sancţiuni disciplinare contra executorului judecătoresc şi despăgubiri către partea vătămată.ştampila executorului judecătoresc. denumirea şi sediul organului de esecutare. a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal. Predarea silită a bunurilor imobile Procedura predării silite a bunurilor imobile este comună. Menţiunile de la pct. ştampila executorului judecătoresc. se investeşte cu formulă executorie şi poate fi adusă la îndeplinire întocmai ca o hotărâre judecătorească. civ.. în cazul arbitrajului ad-hoc desfăşurat conform Cărţii IV a C: proc. 578-5801 C. Prezintă interes împrejurarea că executarea silită directă se poate realiza nu numai în temeiul hotărârilor judecătoreşti. proc. data întocmirii procedului-verbal şi numărul dosarului de executare. . 3). locul. Procedura predării silite a imobilelor Sediul materiei este format de art.menţionarea numărurlui de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal. menţionarea. denumirea şi sediul debitorului şi cerditorului urmărit. după caz. măsurile luate de executor sau constatările acestuia. şi în conformitate cu art. 3. Conform acestora. numele şi domiciliul ori. civ. civ. proc. titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare.

ce pot fi aduse silit la îndeplinire urmând această procedură. 580. Executorul va soma verbal pe debitor să părăsească imobilul. Hotărârile. în acest caz procesulverbal putând constitui temei pentru începerea urmăririi penale împotriva debitorului. se pot referi la acţiuni reale imobiliare. cu respectarea prevederilor art. pentru a-şi putea adăposti familia şi bunurile. ea va fi îndepărtată prin executare silită. În procesul-verbal executorul va arăta măsurile pe care le-a luat şi constatările sale. Mai precis art. în conformitate cu art. Potrivit art. sau acte autentice de vânzare privind un imobil. acţiuni în revendicare. 388 C. legiuitorul a decis că debitorul are beneficiul unui termen de cinci zile de la somaţie (calculat pe zile libere). O dispoziţie specială a fost introdusă prin Legea nr. După îndeplinirea executării silite. proc. 3732 C. iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit". acţiuni posesorii. Doar după trecerea acestui termen. Originalul procesului-verbal se va depune la dosarul de executare constituit la instanţa de executare. proc. 578 dispune că "dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. pe cheltuiala debitorului. pentru punerea în executare a unei hotărâri ce desfiinţează un concract translativ de proprietate care ordonă evacuarea etc. făcând referire. civ. cu ajutorul forţei publice. punerea în fapt a unei hotărâri arbitrale se va face prin intermediul executorilor judecătoreşti. titlul executoriu poate consta şi întro hotărâre definitivă a unui tribunal arbitral. în caz de împotrivire eliberându-l cu ajutorul forţei publice. cu două excepţii: dacă creditorul face dovada că el însuşi nu are o locuinţă corespunzătoare sau dacă face dovada că debitorul are şi o altă locuinţă în care se poate muta.hotărârii se va face direct asupra bunului ce formează obiectul obligaţiei stabilite prin hotărâre. 579 executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul. conform art. Executarea silită a obligaţiilor de a face sau a nu face 55 . va proceda la evacuarea debitorului şi la punerea în posesie a creditorului. 202/2010: evacuarea din imobile cu destinaţia de locuinţă nu poate fi făcută între 1 decembrie şi 1 martie. dacă este cazul şi la împotrivirea părţii la executare. Se aplică astfel şi art. executorul va întocmi procesul-verbal de predare. civ. Identic cu executarea silită întemeiată pe o hotărâre judecătorească. Procesul-verbal care stabileşte şi cheltuielile de executare constituie titlu executoriu pentru valorificarea acestora. dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur. ori pentru a depozita bunurile scoase din imobil. Sfera de aplicare a dispoziţiilor Codului de procedură civilă privind predarea silită a imobilelor Ca şi în cazul predării silite a bunurilor mobile. iar în caz de refuz. 5801. 577 şi art. Spre deosebire de materia predării silite mobiliare. executorul va încredinţa aceste bunuri în păstrarea unui custode.

de art. anume confirmarea existenţei unei categorii de hotărâri judecătoreşti. 2. fiind stabilite prin încheiere. De altfel. De aici. lucrările sau serviciile datorate. executarea silită a obligaţiilor de a face sau de a nu face era reglementată. Concret. dată cu citarea părţilor. indiferent de autorul lor. Termenul de 10 zile libere este lăsat debitorului pentru o eventuală executare voluntară. în termen de 10 zile de la primirea somaţiei. civ. din moment ce există bunuri care au acelaşi preţ sau utilitate pentru creditor. refuză să-şi execute obligaţia. Tot astfel. sau executarea indirectă (prin echivalent). civ. proc. în caz de neexecutare din partea debitorului" (art. Cu alte cuvinte."orice obligaţie de a face sau de a nu face se schimbă în dezdăunări. într-o situaţie ipotetică în care s-ar discuta dacă o asemenea hotărâre este sau nu susceptibilă de executare silită directă. 1. Rezultă deci că. pe cale de consecinţă. în măsura în care o obligaţie de a preda bunuri de gen sau o obligaţie de a face sau a nu face ce nu necesită faptul personal al debitorului. ori acţiuni care costă la fel. poate fi dedusă o consecinţă deosebit de importantă a admisibilităţii executării în natură a obligaţiei de a face sau de a nu face. 1073 şi urm C. îndeplinirea ei este posibilă sub ambele forme. în principal.). Cheltuielile legate de efectuarea executării silite sunt suportate de debitor. pornind de la premisa că o hotărâre care impune o obligaţie de a face poate fi pronunţată. care se află în posesia sa. 5802-5805 C. pe cheltuiala debitorului. obligaţia de a face sau de a nu face schimbându-se în despăgubiri. recurgându-se astfel la o formă atipică de executare silită. 1075 C. personal sau prin alte persoane şi obligaţia de a face ce nu poate fi îndeplinită de altă persoană decât debitorul. Dacă creditorul justifică o nevoie urgentă sau dacă există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire. indiferent de furnizorul lor. adică între obligaţia de a face ce nu implică faptul personal al 56 . care constituie titlu executoriu. se vor aplica dispoziţiile art.creditorul cumpărând pe cheltuiala debitorului bunurile. şi anume executarea directă (în natură) .U. nr. 138/2000. se ajunge la situaţia destul de frecventă în care contra părţii unui antecontract de transmitere sau de constituire a unui drept real în care (partea) refuză să transmită dreptul (adică refuză să execute o obligaţie de a face). creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare. Acestora li se adaugă dispoziţiile comune la care am făcut referire. Obligaţii de a face (sau a nu face) ce nu implică faptul personal al debitorului În pofida formulării categorice a legii .G. 5802. 573 C. să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane. prin încheiere irevocabilă. dacă un debitor ţinut să furnizeze anumite bunuri de gen. Până la modificarea şi completarea adusă de O. soluţia ar fi foarte facilă. greşeala aparţinând organului jurisdicţional care a pronunţat hotărârea. dacă obligaţiile de a face sau de a nu face s-ar transforma întotdeauna în daune-interese. proc. chiar dispoziţiile legale prevăd posibilitatea executării directe întreprinse de creditor pe cheltuiala debitorului. civ. creditorul ar avea dreptul de a proceda la executarea silită a hotărârii obţinute. Obligaţii de a face (sau de a nu face) ce implică faptul personal al debitorului Codul de procedură civilă distinge între obligaţia de a face pe care o poate îndeplini creditorul.Executarea silită a acestei categorii de obligaţii este reglementată de art. dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu executoriu. Potrivit art. civ. apreciază doctrina. instanţa va putea pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract. este clar că nu toate acţiunile sau abstenţiunile la care este obligat debitorul cer cu necesitate intervenţia personală a acestuia.

ii. Tot aici este cazul să ne referim şi la categoria de mijloace legale denumite de doctrină "mijloace de constrângere indirectă". destinate a asigura preocuparea constantă a funcţionarilor însărcinaţi cu executarea în natură a obligaţiilor persoanelor juridice 57 .debitorului şi obligaţia de a face ce implică faptul personal al debitorului (în această categorie intră şi aşa-numitele obligaţii intuitu personae). iii.. pare exagerat a se afirma că daunele cominatorii sunt incompatibile cu esenţa dreptului civil. instanţa procedând la restrângerea sumei reprezentând daune cominatorii până la limitele acoperirii prejudiciului real cauzat prin executarea cu întârziere. în forma amenzilor cominatorii. obligarea debitorului la plata de daune cominatorii produce efecte prin ea însăşi. restrângerea daunelor cominatorii la limita cuantumului prejudiciului real. Există situaţii în care executarea directă se poate obţine prin ceea ce doctrina numeşte mijloace de constrângere indirectă . determinându-i indirect acţiunea sau abstenţiunea. însuşi legiuitorul a considerat necesar a le da o consacrare. Daunele cominatorii a. deoarece nici un text de lege nu instituie existenţa acestei instituţii de drept civil. şi care constă în condamnarea debitorului la plata unei anumite sume de bani pentru fiecare zi (sau săptămână. În lumina dispoziţiile art. sau lună) de întârziere.mijloace ce constau nu într-o constrângere nemijlocită a persoanei debitorului. până la executarea obligaţiei în natura ei specifică. De altfel. din moment ce raţiunea lor este îndreptată tocmai spre asigurarea executării în natură a contractelor. ci în măsuri luate asupra patrimoniului acestuia. 379 C. creditorul se vede nevoit s-o realizeze prin urmărirea debitorului. Totuşi. odată atinsă finalitatea măsurii luate de instanţă. proc. cuantumul lor este lăsat la aprecierea instanţei. totodată. în mod corespunzător şi pentru asigurarea executării obligaţiilor de a nu face. daunele cominatorii. Dreptul procedural civil român cunoaşte două categorii de mijloace de constrângere indirectă: A. Natură juridică Daunele cominatorii reprezintă o măsură de constrângere indirectă. măsura daunelor cominatorii este nelimitată în timp. civ. a fost recunoscut şi dreptul debitorului de a cere pe calea contestaţiei la executare. A. daunele cominatorii sunt lichidate. Dispoziţiile prevăzute de textele legale sunt aplicabile. Daunele cominatorii în cadrul sistemului român de drept În doctrină au existat opinii potrivit cărora practica daunelor cominatorii ar fi incompatibilă cu esenţa dreptului civil şi ar încălca principiul legalităţii. Principalele caractere ale acestei instituţii putem aprecia a fi: i. amenzile cominatorii. Definiţie. c. şi obligaţia debitorului executată. alteori. jurisprudenţa a decis că respectiva creanţă este lichidă şi prin urmare susceptibilă de executare (trebuie menţionat că. folosită de instanţa de judecată faţă de debitorul care refuză să-şi execute obligaţia de a face ce implică faptul său personal.). Executarea hotărârii ce obligă la plata de daune cominatorii Uneori. Această executare a hotărârii întâmpină dificultăţi rezultând din caracterul particular al creanţei de daune. B. în cazurile când executarea obligaţiilor de a face depinde de faptul personal al debitorului. b.

rămâne deschisă discuţia despre aplicarea sistemului daunelor cominatorii în paralel cu cel al amenzilor cominatorii. II din O. 3). proc. şi dispoziţiile art. distinct de daunele de întârziere. Potrivit art. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice.G. De asemenea. Acesta. Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei arătate. B. instanţa spremă s-a pronunţat. Legea nr. va fi determinat să execute obligaţia de a face stabilită în titlul executoriu. De asemenea. sunt prevăzute în procedura contenciosului administrativ. Considerăm că acestea se pot aplica în continuare în domeniile strict determinate de anumite legi speciale. 574 se vor aplica în mod corespunzător. Amenzile cominatorii reglementate de Codul de procedură civilă Aceste amenzile cominatorii reprezintă un mijloc de constrângere indirectă. prin introducerea acestora în Codul de procedură civilă. Amenzile cominatorii Amenzile cominatorii reglementate prin acte normative speciale Amenzi cominatorii. Instanţa sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 2 din Legea nr. 10 alin. prin aplicarea unei amenzi civile. civ. în sensul că cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibilă şi în condiţiile reglementării amenzilor cominatorii în art. 5803. ce se plătesc statului şi se pronunţă pe zi de întârziere. 428 C. în soluţionarea unui recurs în interesul legii. pentru a determina executarea unor obligaţii de a face care implică faptul personal al debitorului. se pune problema determinării sferei de aplicare a daunelor cominatorii. Este vorba. 18/1991 a fondului funciar. dată cu citarea părţilor. de sancţiuni de natură disciplinară. Dispoziţiile art. ameninţat cu plata unei sume de bani ce creşte progresiv. civ. în cazul în care autoritatea administrativă nu execută hotărârea definitivă a instanţei de contencios administrativ. sunt amenzi civile. 138/2000 ele vor putea fi actualizate prin hotărâre a Guvernului. În condiţiile generalizării sistemului amenzilor cominatorii. prin încheiere irevocabilă. mai exact. Amenzile prevăzute de textele legale menţionate. 554/2004. până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. reclamatului putându-i-se aplica daune pentru întârziere. în funcţie de rata inflaţiei. prevenirea şi sancţionarea corpţiei. dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul. până la îndeplinirea obligaţiei debitorului. proc. În acest sens. se va aplica conducătorului autorităţii administrative o amendă pentru fiecare zi de întârziere nejustificată (art. nr. Reglementări cu privire la amenzile cominatorii găsim şi în Legea nr. iar în conformitate cu art. din punct de vedere al naturii juridice. În prezent cuantumul acestor amenzi este cuprins între 20 şi 50 lei. 31/1990 privind societţile comerciale şi Legea nr. materială. Potrivit art. 5803 C. creditorul poate solicita oblifarea debitorului la daune interese. 58 . recent. o amendă civilă. în termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii sau în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a acesteia. 24 alin. pus la îndemâna instanţei.U.debitoare. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei. să plătească. a funcţiilor publice şi mediul de afaceri. cum ar fi Legea nr. administrativă ori penală aplicate funcţionarilor care sunt vinovaţi de neexecutarea din culpă a hotărârilor executorii. stabilită pe zi de întârziere.

prin intermediul executorului judecătoresc. proc. Plata efectuată de terţul poprit produce un dublu efect: stinge datoria terţului către debitorul poprit. datoria debitorului poprit către 59 . între debitorul poprit şi terţul poprit. Pe timpul popririi. Poprirea Noţiune Definim poprirea ca fiind acea formă de executare silită prin care creditorul urmăreşte sumele de bani. care conţine obligaţii ale terţului. civ. şi implică existenţa prealabilă a două raporturi juridice de creanţă distincte: între creditorul popritor şi debitorul poprit. respectiv. În toate cazurile privind executarea obligaţiilor de a face sau de a nu face.U. Există şi posibilitatea consemnării. În temeiul popririi se naşte un al treilea raport juridic. creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat. 5804 C. terţul poprit nu încetează a fi debitorul debitorului poprit. concursul organelor de poliţie. care presupune în principiu participarea a trei subiecte de drept. Astfel. şi situaţiilor în care titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face. şi care este totodată creditor în raportul său cu terţul poprit. este persoana fizică sau juridică. în schimb. Debitorul poprit Este persoana fizică sau juridică ţinută la îndeplinirea obligaţiei înscrise în titlul executoriu.Conform art. fie el chirografar. proc. civ. dacă este cazul. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile urmărite. 138/2000). Subiectele popririi Specificul popririi este dat de caracterul "triunghiular" al acestei operaţii juridice. pe seama debitorului. titular al titlului executoriu în temeiul căruia poate cere poprirea debitorului său. nr. 452-461 C. urmată de plata prin intermediul executorului judecătoresc. să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane.G. Sediul materiei Poprirea este reglementată de prevederile art. prin încheiere irevocabilă. dacă debitorul se opune la executarea obligaţiei de către creditor. (aşa cum acestea au fost modificate prin O. în mod corespunzător. persoană fizică sau juridică de drept public sau privat. datoria sa subzistând Executarea acestei datorii. lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face. în limita sumei plătite. Terţul poprit Este un debitor al debitorului poprit. şi în obligarea lui să le plătească direct creditorului urmăritor. ipotecar sau privilegiat. respectiv.. dispoziţiile prevăzute pentru asigurarea executării obligaţiilor de a face. acesta va putea obţine. şi. se vor aplica. între creditorul popritor şi terţul poprit. dată cu citarea părţilor. Creditorul popritor Creditorul popritor.. este suspendată până la soluţionarea definitivă a situaţiei. pe care o terţă persoană le datorează debitorului urmărit sau pe care le va datora în viitor şi care constă în indisponibilizarea acelor sume sau efecte în mâinile terţului-debitor al debitorului urmărit. jandarmeriei sau al altor agenţi ai forţei publice. şi.

563 alit. 562-571 C. Prin urmare. Consemnarea la C. obligând pe terţul poprit să plătească suma poprită creditorului popritor. debitorul sau organul de executare. şi va da o hotărâre de validare a popririi. 60 . Terţul este ţinut a declara situaţia de pluritate de creditori. Pluritatea de creditori Concursul de creditori survine în două situaţii: în prima. 453 alin. Primului creditor popritor îi va reveni doar privilegiul de a-şi recupera cu prioritate cheltuielile de executare.creditorul poprit. în cea de-a doua. În cazul în care se ajunge la necesitatea validării popririi. (art. 2. acelaşi debitor poprit. numele şi adresa celorlalţi creditori. s-a considerat că nu este necesar ca în momentul înfiinţării popririi şi nici chiar în momentul validării. Terţul poprit poate fi şi un debitor eventual al datornicului urmărit. 458 C. C. pot sesiza instanţa de executare. dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. în baza art. poprirea putând să asigure executarea unei creanţe din veniturile viitoare ale debitorului. 460. el neavând exclusivitate asupra creanţei poprite. în limita creanţei. civ. E. în termenul menţionat mai sus. Distribuirea se va face potrivt dispoziţiile art. suma datorată debitorului. terţul. de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii. instanţa va valida poprirea. treţul să fie debitorul datornicului. creditorii necitaţi pot interveni la distribuirea sumei. Conform art. care au validat popririle ulterior. în termen de trei luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătescă suma urmăribilă. având aceleaşi efecte cu o plată obişnuită. civ. la respectiva creanţă intervin şi alţi creditori ai aceluiaşi debitor poprit. Distribuirea sumelor consemnate se face potrivit dispoziţiilor generale. terţul poprit. terţul poprit. mai mulţi creditori pornesc împreună executarea prin poprire contra unui debitor comun. În situaţia în care înfiinţarea porpririi s-a dispus. comunicând executorului şi creditorilor. ci doar îi permite să vină în concurs cu ceilalţi creditori. în ciuda diligenţelor depuse pentru introducerea popririi. În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului. 1. proc. Dacă există doar un singur creditor popritor. în vederea validării popririi.. va reţine şi consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. a valorilor terţului valorează ca plată. aceeaşi valoare a aceluiaşi terţ poprit. este obligat să plătescă direct creditorului suma reţinută. numai după împlinirea unui termen de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. conform art. în termen de 15 zile de la comunicarea popririi. proc. dacă din probele administrate rezultă că terţul datorează sume de bani debitorului. tot în limita sumei plătite. dacă se ajunge la aceasta. Instanţa va cita creditorul urmăritor. debitorul şi terţul poprit. Prin această hotărâre va obliga pe terţ să plătească creditorului. a). În lipsa unei asemenea declaraţii a terţului poprit. Elementele specifice pluralităţii de creditori popritori sunt: mai mulţi creditori. pentru sumele poprite de fiecare în parte. rămânerea definitivă a unei sentinţe de validare nu conferă creditorului care a obţinut validarea popririi sale un drept exclusiv. Conform art. din oficiu. 456 alin. În situaţia înfiinţării mai multor popriri. va proceda la consemnare sau la plată directă. aceeaşi instanţă. creditorul. executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate. ulterior înfiinţării popririi de către un creditor.

456. distribuire efectuată de terţul poprit. executarea popririi. 453 alin. terţul poprit va proceda. după caz. la cererea creditorilor nemulţumiţi. Transferul de creanţă operează la data validării popririi prin hotărâre definitivă. Pentru o mai bună înţelegere. Obiectul popririi Bunurile supuse popririi: Art. şi împotriva terţului poprit. salariul.Terţul poprit care cu rea-credinţă refuză să îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat prin aceeaşi hotărâre. Art. Dacă sumele sunt datorate periodic. Art. aceasta urmează să fie desfiinţată prin invalidare. care constituie titlu executoriu. validarea producându-şi efecte numai la data când sumele devin scadente. 452 şi 461 C. validarea popririi a devenit o fază excepţională care intervine numai în cazurile în care terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. la consemnarea sau plata prevăzută de art. După validarea popririi. determină categoriile de bunuri pasibile a fi poprite: sumele de bani. În caz de nerespectare a acestor obligaţii. în cazul în care poprirea priveşte o creanţă cu executare succesivă. pensia. etc. proc.ex. Procedura comună a popririi Procedura popririi presupune existenţa prealabilă a unui titlu executoriu şi se desfăşoară în două faze: înfiinţare şi validare. executarea silită se va face împotriva terţului poprit pe baza hotărârii de validare. sunt utile şi unele precizări referitoare la contestaţiile la poprire şi la executarea propriu-zisă a popririi. O excepţie de la această regulă o constituie distribuirea sumelor poprite din salariu. ca excepţie. astfel încât o poprire ulterioară acestei validări nu va mai conduce la o situaţie de concurs de creditori popritori. fiind necesar ca instanţa de executare să fie sesizată. pentru cele ulterioare acestei date urmând a se aplica regulile enumerate mai sus. Dacă nu se impune validarea popririi. de către instanţă. nu are relevanţă dacă proprietatea bunului a fost deja transferată debitorului poprit (şi acesta trebuie să remită doar bunul în materialitatea lui) sau acest lucru urmează să se întâmple. poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.primul creditor va dobândi în exclusivitate numai sumele scadente până la data validării popririi ce a introdus. cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor. Astfel. Distribuirea sumei se va face avându-se în vedere proporţia şi natura creanţelor pe care creditorii le au asupra debitorului poprit. 2 se referă numai la sumele datorate cu titlu de obl. 461 se referă la poprirea înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale. Înfiinţarea popririi 61 . În noua reglementare. şi care poate fi cel mult revizuită.. pentru a duce până la capăt. poprirea poartă asupra creanţelor şi a celorlalte bunuri mobile incorporale urmăribile care fac parte din patrimoniul debitorului poprit.igaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. potrivit legii. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. titlurile de valoare. alte bunuri mobile incorporabile urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. civ.

3. prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu comunicată terţelor persoane în condiţiile art. să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia. întocmai ca şi fosta ordonanţă de poprire. civ. se va comunica terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu. 1. 2 al art. interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora. În actuala reglementare textul art. a titlurilor de valoare ori a celorlalte bunuri mobile incorporale deţinute de terţi. 4). În acelaşi mod se execută poprirea înfiinţată asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate. înştiinţându-se totodată. însă asupra contuluâââââi bancar. se arată că în adresa de poprire se va pune în vedere terţei persoane. declarândule poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit. 453 alin. 454 alin. 453 alin. 456. după caz. 453 alin. ii. 62 . civ. Executarea popririi Condiţiile înfiinţării popririi şi efectele acesteia au fost analizate mai sus. un creditor al creditorului. 452. de la scadenţa acestora. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor. proc. dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc. pe calea acţiunii oblice. Conform art. 454 alin. Această adresă de poprire are. reprezentantul Ministerului Public. 454 alin. în condiţiile art. în sarcina terţului poprit. În cazul în care debitorul poprit este titular de conturi bancare poprirea se înfiinţează după aceeaşi procedură. Au dreptul de a cere înfiinţarea unei popriri: i. proc. 1 C. Indisponibilizarea va înceta. întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor. Obligaţiile terţului poprit nu trebuie îndeplinite imediat. 2. poprirea se înfiinţează la cererea creditorului. 456 alin. indisponibilizarea sumelor de bani datorate. odată cu comunicarea adrsei de poprire. 454 alin. 454. creditorul titular al creanţei. şi debitorul despre măsura luată. În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură asiguratoare şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. b) în cazul popririi prevăzute de art. în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. iii. care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit (art. Potrivit art. care devine terţ poprit. 456. în termen de 15 zile de la comunicarea popririi. 2 teza finală arată limita în care se pot indisponibilizat sumele şi bunurile poprite. 1.. în alin. 45 C. În continuare. ca efect. să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului.Conform art. 1 poprirea se înfiinţează fără somaţie. potrivit art. Pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de lege trebuie respecatate obligaţiile prevăzute de art. de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. în cazul popririi prevăzute la art. terţul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau.

Urmărirea silită mobiliară Definiţie. imediat ce hotărârea este executorie. 2. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. 460 alin. competenţa de a se pronunţa asupra validării popririi aparţine instanţei de executare. conform art. 453 alin. Executarea (sau urmărirea) silită este o procedură execuţională indirectă. privind realizarea unor creanţe destinate a le asigura întreţinerea. Proceduri speciale de poprire Un caz special de poprire este cel reglementat de art. pot sesiza instanţa de executare. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscure realizate de debitor. de îndată de hotărârea este executorie. creditorul. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. prin hotărâre. poprirea. după pronunţarea hotărârii prin care pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreţinere sau a alocaţiei pentru copii ori la plata celorlalte sume menţionate. executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. ordonând comunicarea către terţul poprit a adresei de înfiinţare a popririi. Validarea popririi Această fază intervine numai în cazurile în care terţul poprit nu-şi aduce la îndeplinire obligaţiile ce îi revin potrivit art. se poate face contestaţie împotriva înfiinţării sale. Aşadar. creditorul urmăritor având asupra debitorului său o creanţă bănească determinată printr-un titlu 63 . civ. Pentru soluţionarea cererii de validare instanţa va cita toate părţile interesate creditor popritor. debitorul sau organul de executare în termen de trei luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. terţ poprit şi chiar alţi creditori care au poprit aceiaşi sumă. 453 alin. Conţinut. 456. în limita creanţei. Contestaţia la poprire Împotriva executării însăşi sau împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. potrivit legii. inclusivââââ în cazul în care. va dispune din oficiu înfiinţarea popririi. însoţită de copia certificată de pe hotărâre. proc. debitor poprit. care prevăd categoriile de hotărâri ale primei instanţe ce sunt executorii de drept. după ce devine definitivă. În cazul popririi. instanţa validează. 399. desfiinţând poprirea. Sediul materiei. în care. Trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 1. sau respinge cererea formulată de creditor. în vederea validării popririi. 278 C. în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit. art. fiind susceptibilă de recurare şi apoi de control judiciar prin căile extraordinare de atac. 2 arată că înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. Reglementarea specială se impune pentru asigurarea protecţiei unor creditori. Potrivit art. Prin hotărârea de validarea instanţa va obliga terţul să plătească creditorului.În final. dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. în termenele stabilite de acest text. În funcţie de constatări. suma datorată debitorului. din oficiu. Instanţa. Hotărârea asupra validării este apelabilă în 15 zile de la data comunicării sale către părţi.

încercându-se pe cât posibil a se evita forţarea sau spargerea uşilor. Sub sancţiunea nulităţii. pentru ca pătrunderea în locuinţa debitorului să nu constituie o violare de domiciliu. 2). sediu) în care se găsesc bunurile debitorului şi în raport cu valoarea creanţei. prin încheiere irevocabilă. Bunurile susceptibile de executare silită mobiliară. prin apreciere la valoarea lor de circulaţie. dată fără citarea părţilor. Intrarea în locuinţa debitorului se va face treptat.executoriu. proc. Tocmai în acest scop este cerută de lege şi prezenţa organelor poliţieneşti sau ale administraţiei locale. preşedintele instanţei de executare va putea dispune. Pentru a deschide încuietorile se poate apela la serviciile unui mecanic cu instrumente speciale. Executarea propriu-zisă începe prin inventarierea şi sechestrarea bunurilor mobile proprietate a debitorului. la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc. Pentru aceasta executorul judecătoresc procedează la evaluarea bunurilor cu acordul părţilor. domiciliu. Categoriile de bunuri mobile declarate de lege neurmăribile au fost analizate anterior. chiar dacă acestea sunt deţinute de un terţ. 411 alin. executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului. prin vânzarea silită a acestora. Procedura sechestrării bunurilor mobile urmărite Identificarea şi sechestrarea bunurilor mobile Sub sancţiunea nulităţii. civ. Executorul judecătoresc se deplasează în acest scop la locul (reşedinţa. 406-449 C. Pentru aprecierea valorii unor anumite bunuri (ex. opere de artă) executorul judecătoresc poate apela la serviciile unui expert. chiar dacă acestea sunt deţinute de un terţ. c) debitorul lipseşte şi nu e prezentă nici o rudă a acestuia cu deplină capacitate de exerciţiu care locuieşte cu acesta (art. aşa cum am arătat bunuri corporale şi bunuri incorporale. Potrivit art. dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu plăteşte suma datorată. Obiectul executării silite îl pot reprezenta. acestea se pot retrage. 412). 1. putând fi înlocuite cu doi martori majori. 64 . printr-un proces-verbal inventariază şi aplică sechestrul bunurilor ce apreciază a îndestula creanţa. cu cel puţin o zi înainte. Sediul materiei îl formează dispoziţiile art. executarea silită mobiliară trebuie precedată. de o somaţie adresată debitorului pentru a face voluntar plata. Odată pătrunderea în locuinţă sau sediu realizată. ca odată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul (art. precum şi cheltuielile de executare. b) camerele sau mobilele din locuinţa sau sediul debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă. astfel încât suma de bani rezultată să îndestuleze creanţa creditorului urmăritor sau a creditorilor urmăritori. sau de primarul localităţii ori de un ajutor al acestuia: a) uşile locuinţei (sau sediului) debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă. somaţie însoţită de copia titlului ce se execută. În cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire. Se realizează asupra bunurilor mobile urmăribile ale debitorului. 411 alin. în oricare din următoarele situaţii executorul va fi însoţit de un ofiţer de poliţie sau de un ajutor al acestuia.

În cazul în care custode este o altă persoană decât debitorul. e) descrierea obiectelor sechestrate şi indicarea valorii fiecăruia. potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială. fiind lăsată la latitudinea acestuia iar debitorul nu se poate opune intrării creditorului în locuinţă. În acest mod se încheie prima fază a urmăririi silite mobiliare. 422). 416 C. 421). Potrivit art. 428.procesul-verbal de sechestru. dacă s-a făcut o asemenea cerere. precum şi cheltuielile custodelui vor putea fi plătite anticipat de către creditorul urmăritor. Vânzarea silită a bunurilor mobile urmărite 65 . f) semnăturile executorului şi ale persoanelor care au asistat la aplicarea sechestrului. dacă este posibil. executorul este pasibil de sancţiuni disciplinare şi dezdăunarea părţii vătămate. b) sechestrul cu aplicare de sigilii. prin care inventariază şi declară sechestrate definitiv bunurile debitorului. pe cheltuiala părţii interesate. putând răspunde şi pentru infracţiunea de abuz de încredere (art. arată conţinutul obligatoriu al acestuia: a) enunţarea titlului în temeiul căruia se face executarea. Originalul procesului-verbal de sechestru se depune la grefa instanţei de executare. aşa cum am arătat. Procedura civilă română cunoaşte trei forme de sechestru definitiv: a) sechestrul simplu. Aceste persoane vor fi obligate să înmâneze executorului pe lângă recipisa de consemnare şi o copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executării. numai dacă depune valoarea ce i se cere sau valoarea bunului reclamat. prenumele şi domiciliul executorului. Darea în custodie a bunurilor sechestrate. Art. acesta va avea dreptul la o remuneraţie ce se va fixa de executorul judecătoresc. c) sechestrul cu ridicata. după aprecierea executorului judecătoresc. inmstanţa de executare se va pronunţa prin încheiere. d) somaţia verbală adresată debitorului şi răspunsul acestuia.în măsura necesităţilor. În caz contrar. Custodele va răspunde pentru orice pagubă adusă creditorului din neglijenţa sa. Cuprinsul procesului-verbal de sechestru Executorul judecătoresc care se deplasează la locuinţa debitorului sau la locul în care se găsesc bunurile şi constată că debitorul nu oferă plata sumei datorate va întocmi primul act procedural de urmărire silită . b) arătarea bunurilor ce fac obiectul cererii exprese de urmărire a creditorului. c) numele. la CEC. Asupra cererii de încetare sau de suspendare a executării silite. Prezenţa creditorului este facultativă. civ. Aceasta. părţilor la executarea silită şi a persoanelor care asistă la aplicarea sechestrului. Până la soluţionarea cererii urmărirea se va opri total sau parţial. proc. Obiectele sechestrate se vor putea strămuta cu încuviinţarea executorului judecătoresc din locul unde se află. obligaţie ce revine executorului. care le va putea prelua cu precădere din preţul bunurilor urmărite (art. debitorul sau altă persoană interesată va putea solicita încetarea sau suspendarea urmăririi. depusă la instanţa competentă. la dispoziţia organului de executare. Formele sechestrului.

431 alin. cu minim 3 zile. aceasta pentru ca debitorul să poată efectua plata. Publicaţiile şi anunţurile de vânzare vor cuprinde data. la sediul organului de executare. termenul poate fi redus chiar de către executor. Acestea sunt condiţii indispensabile corectei desfăşurări a licitaţiei. În cazul că bunurile sechestrate sunt perisabile. debitorul va putea. executorul judecătoresc va întocmi şi afişa publicaţia de vânzare la locul licitaţiei. vânzarea va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie. iar executorul judecătoresc poate fi sancţionat disciplinar. Dacă se apreciează că este necesar. care este preţul prevăzut în procesul-verbal de sechestru sau cel stabilit prin expertiză (art. 1). Potrivit art. locul sau ora vânzării a fost schimbată. 4311. Potrivit art. Formele de publicitate ale vânzării silite Debitorul va lua la cunoştinţă data fixată de instanţă pentru vânzarea silită printr-o notificare specială făcută de executorul judecătoresc. cu indicarea pentru fiecare a preţului de începere a licitaţiei. ora şi locul licitaţiei. data. ora şi locul licitaţiei. De asemenea. (v. dacă valorificarea bunurilor urmează să se facă prin vânzare la licitaţie publică. 66 . Astfel. dacă la termenul fixat de instanţă nu se respectaseră cerinţele legii. al primăriei de la locul vânzării şi al instanţei de executare. executorul judecătoresc îl va înştiinţa pe debitor despre data. Dreptul procedural civil român cunoaşte mai multe modalităţi de valorificare a acestei categorii de bunuri: vânzarea la licitaţie publică. din oficiu. sau cu amendă judiciară şi eventual. 1). infra). 437. Art. să ceară stabilirea unui nou termen de efectuare a licitaţiei. Termenul va fi astfel stabilit încât să nu fie mai mic de două săptămâni şi nici mai mare de două luni de la data sechestrării bunurilor. executorul. dar prin voinţa comună a creditorului şi a debitorului se poate reduce sau mări. 431 alin. Efectuarea licitaţiei va fi precedată. a cheltuielilor de executare şi a creanţelor creditorilor intervenienţi.Termenul de licitaţie A doua etapă a urmăririi silite mobiliare este valorificarea bunurilor sechestrate. cu cel puţin trei zile înainte de ţinerea licitaţiei. ţinut la plata de daune către părţile lezate prin neefectuarea licitaţiei. 433. potrivit art. pe calea contestaţiei la executare. dacă din cauza unei contestaţii sau a unei învoieli între părţi. să poată introduce în timp util contestaţia la executare sau să obţină suspendarea vânzării silite. proc. în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului stabilit pentru valorificarea bunurilor de către debitor. cu îndeplinirea formelor de publicitate. de aducerea ei la cunoştinţa publică. şi nu prin intermediul anunţurilor făcute cu privire la vânzare în conformitate cu art. să se facă alte publicaţii şi anunţuri. 439 alin. enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vânzare. precum şi despre termenul în care acesta se angajează să consemneze preţul propus. vânzarea directă sau alte modalităţi admise de lege (art. va fixa data. Astfel. 437 C. ora şi locul vânzării la licitaţie. 438 impune ca. poate să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate În acest caz. despre potenţialul cumpărător. în scopul obţinerii sumei necesare pentru acoperirea creanţei creditorului urmăritor. cu acordul creditorului. 2 arată că executorul judecătoresc. debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite. art. civ.

în această privinţă. el va putea depune în contul preţului creanţa sa. executorul se va deplasa la locul în care se află bunurile. urmărirea mobiliară nu este o procedură jurisdicţională. Procedura licitaţiei În dreptul procesual civil român. în caz de nevoie. adică executorul judecătoresc va primi în numerar banii de la concurentul care a câştigat. este interzisă vânzarea laolaltă a tuturor bunurilor sau a unor bunuri fără legătură între ele. pe baza procesului-verbal de sechestrare. 439 alin. de regulă într-o zi lucrătoare. în prezenţa custodelui. În cazul în care sechestrarea s-a făcut cu sigilii. La licitaţie poate participa orice persoană care. Dacă constată că unele dintre ele au fost înstrăinate. executorul judecătoresc va rupe aceste sigilii şi va ridica bunurile. un serviciu de masă) în parte. În caz contrar se va proceda imediat la vânzare. chiar dacă acest ofertant nu are concurenţi la cumpărarea bunului în cauză. Vânzarea se va efectua la locul stabilit de instanţă. Art. Dispariţia fortuită a unuia sau mai multor bunuri se rezolvă potrivit regulii res perit dominus. Dacă adjudecatar este chiar creditorul urmăritor. între orele 6 şi 20. şi în zilele următoare.Costul publicaţiilor şi anunţurilor se va avansa de către creditor în contul bunurilor urmărite. a consemnat la CEC. Când există concurenţă reală. 444 alin. El este obligat să verifice starea bunurilor. Vânzarea se face separat pentru fiecare obiect sau ansamblu de obiecte (ex. deci debitorul. iar adjudecarea se face asupra celui care oferă cel mai mare preţ. pentru a nu se obţine sume mai mici decât în cazul vânzării separate şi pentru a se putea opri licitaţia în momentul în care a fost obţinută suma necesară acoperirii creanţei sau creanţelor urmărite şi a cheltuielilor de urmărire. va suporta paguba fără ca creanţa ce o are de plătit să fie diminuată sau stinsă în acest temei. în tot sau în parte (art. putând continua. cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere (art. art. Executorul judecătoresc va indica preţul de la care porneşte licitaţia. 443 stabileşte că acesta este cel prevăzut în publicaţii sau în anunţuri. iar concomitent acesta va primi bunul cumpărat. dacă executorul judecătoresc a stabilit un alt loc decât acela unde ele se află. 445). Executarea silită nu se va putea face la alte ore decât cele menţionate şi nici în zilele nelucrătoare. pentru fiecare obiect în parte se fac trei strigări succesive. 1 (preţul prevăzut în procesul-verbal de sechestru sau stabilit prin expertiză). ea fiind efectuată de executorul judecătoresc. care este proprietar până la momentul vânzării bunurilor. Creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere al licitaţiei. cel mai târziu până la începerea vânzării. degradate sau înlocuite va sesiza procurorul pentru începerea urmăririi penale. iar la urmărire nu participă alţi creditori ori aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior. potrivit art. pentru a le lua în primire de la custodele lor. Bunurile sechestrate sunt transportate la locul unde se ţine licitaţie. Plata preţului se va face imediat. cu excepţia cazurilor urgente în care ea este încuviinţată de preşedintele instanţei de executare (art. 4391). făcute la un interval de timp care să permită obţiuni şi supralicitări. În ziua fixată de instanţă pentru efectuarea licitaţiei. 1 permite şi plata prin 67 . verificând starea în care se află acestea şi numărul lor. 386). la dispoziţia executorului.

va opri vânzarea returnând debitorului executat bunurile încă nevândute şi eventualul surplus de bani provenit de la ultima sumă de bani primită. Sumele acestea se vor stabili de către executor prin proces-verbal ce constituie titlu executoriu şi se vor reţine cu precădere din suma depusă iniţial pentru participarea la licitaţie. debitor. executorul va consemna aceasta în procesul-verbal şi se va fixa un nou termen de vânzare. La fixarea noului termen se va avea în vedere limita maximă prevăzută de art. 3715 sau situaţia prevăzută de art. 428. De asemenea. În cursul acestui termen. păstrând dovada consemnării şi făcând menţiune în acest sens în procesul-verbal de licitaţie. nemaifiind necesară şi respectarea termenului minim. rămân indisponibilizate cel mult şase luni de la data sechestrului. După închiderea licitaţiei. Dacă din lipsă de concurenţi licitaţia nu a putut avea loc. Trebuie subliniat că la calculul sumei creanţelor se vor avea în vedere şi eventualele dobânzi. de creditor. Dacă bunul sechestrat nu s-a putut vinde în condiţiile prezentate anterior. la termenul stabilit pentru vânzare. Dacă nici după expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate. doar sub condiţia ca aceasta să fie precizată în titlul executoriu. va consemna sumele de bani încasate. Licitaţia se va închide imediat ce din sumele obţinute se pot acoperi creanţele ce se urmăresc şi toate cheltuielile de executare. 563-564. În toate cazurile. Aşadar. precum şi de adjudecatar. judecătorul va declara închisă licitaţia şi în cazurile în care intervine vreuna din situaţiile de încetare a executării. 434. Dacă există mai mulţi creditori care vor să preia bunul în acest fel. va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit (art. Dacă preţul nu se va depune. Efectele vânzării silite a bunurilor 68 . la preţul de pornire a licitaţiei. 443 alin. de exemplu în cazul în care creditorul nu mai stăruie în aceasta. Executorul judecătoresc. De asemenea. atunci când executorul constată că preţul obţinut pe bunurile vândute la un moment dat al licitaţiei acoperă totalul creanţelor creditorilor. executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. se va relua licitaţia (sau o altă modalitate de valorificare a bunului). vor fi luate în calcul toate creanţele tuturor creditorilor intervenienţi la executare. La cererea adjudecatarului executorul poate încuviinţa ca preţul să se depună în cel mult cinci zile. Bunurile sechestrate care nu au putut fi valorificate sub nici o formă. Dacă nu se obţine preţul de începere al licitaţiei.intermediul unui ordin de plată sau al unui alt instrument legal de plată. prezentată anterior. putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului îl poate prelua în contul creanţei. ele se restituie debitorului. executorul va întocmi un proces-verbal despre desfăşurarea şi rezultatul acesteia. creditorul poate prelua bunul numai dacă depune diferenţa. orice creditor care. primul adjudecatar fiind răspunzător atât de scăderea preţului obţinut la a doua vânzare. potrivit legii. bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. la preţ egal. de publicitate. şi plăţii custodelui. după adjudecare. cât şi de cheltuielile făcute pentru aceasta. acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinţă stabilite de art. Dacă acest preţ este mai mare decât valoarea creanţei. 3). prevăzute de art. care va fi semnat de el. cheltuielilor de urmărire. Există şi situaţii în care executorul dispune suspendarea licitaţiei.

449 C. distribuirea sumei se va face conform ordinii de preferinţă stabilite de lege. Art. un autoturism) nu a intrat imediat în posesia bunului. 449 C. fiecărui adjudecător în parte. vânzarea va putea fi desfiinţată. În toate cazurile. pentru rea-credinţă din partea acestora ori pentru neîndeplinirea formelor legale ale executării (art. eventual. el neputând invoca prevederile art. 1909 şi 1910 C. în fapt textul Codului de procedură conţine o nuanţă importantă.Rezultatul imediat al vânzării silite este transmiterea dreptului de proprietate referitor la bunurile urmărite. proc. adjudecatorul care a plătit preţul intră imediat în posesia bunului şi nu poate fi prejudiciat prin admiterea unei cereri de atacare a executării. Potrivit art. Conform art. de regulă prin admiterea unei contestaţii la executare. pe executorul judecătoresc (pe acesta. a preţului plătit sau care urmează să fie plătit. doar dacă se dovedeşte că a fost de rea-credinţă ori dacă a ţinut licitaţia fără a fi îndeplinit toate formele legale). Distribuirea sumei astfel obţinute între creditorii urmăritori şi oponenţi (sau intervenienţi) se efectuează de executorul judecătoresc cu citarea celor interesaţi (creditori şi debitor). civ. în afară de cazul când a existat fraudă din partea acestuia. predarea bunului se va face după achitarea integrală a preţului. civ. 449 precizează că nu este admisibilă nici o cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul. Distribuirea sumei obţinute din vânzarea silită a bunurilor mobile După cum arătam în procedura vânzării silite mobiliare. dacă există temei de nulitate. Dacă suma obţinută din vânzare 69 .se va putea îndrepta exclusiv împotriva creditorului urmăritor sau executorului judecătoresc. 449 alin. sumele obţinute din licitaţie. sub semnătura sa. după caz. ci doar că admiterea contestaţiei nu este de natură să desfiinţeze vânzarea. 2. adjudecătorul suportă riscul pieirii bunului adjudecat (art. Dovada eliberată fiecărui adjudecător constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute. când adjudecatar a fost creditorul. civ. în cazul titurilor de credit nominative. s-ar fi referit la adjudecatarul care a intrat în posesia bunului. În situaţia în care se constată existenţa concursului de creditori. civ. civ. O parte vătămată . mai exact nu se referă la adjudecatarul care a intrat în posesia bunului. Această procedură este obligatorie chiar în cazul în care există un singur creditor urmăritor. Aceasta nu înseamnă că este exclusă posibilitatea desfiinţării executării prin contestaţie la executare. proc. executorul judecătoresc va consemna la C. 449 C. în afară de situaţia în care a fost el însăşi de rea credinţă. seamănă mult cu art. dar care din cauza dimensiunii (ex. acesta ar fi fost lipsit de protecţie juridică. această exprimare protejează pe cel care cu bună-credinţă a participat la licitaţie şi a plătit pe loc bunul adjudecat. proc. 2). ci la cel "care a plătit preţul". 437 alin. 1909 C. până la predare.E. din moment ce nu dobândise încă posesia bunului. 447). indicarea bunului adjudecat şi. În condiţiile în care art. Aparent nesemnificativă.C. Executorul judecătoresc va elibera. în temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal. o dovadă care va cuprinde data şi locul licitaţiei. Ar trebui subliniat că deşi prin efecte art. ci numai să oblige la daune pe creditorul urmăritor şi..debitor urmărit sau terţ proprietar al bunului . adjudecătorul va putea obţine transferul acestora pe numele său. iar recipisa consemnării o va depune la grefa instanţei de executare.

nu este suficientă pentru acoperirea tuturor creanţelor. dreptul de superficie şi dreptul de servitute. Cererea de urmărire silită imobiliară se depune la executorul judecătoresc competent din circumscripţia judecătoriei în care se află imobilul urmărit şi unde se face şi executarea. În cazul în care obiectul executării îl formează mai multe bunuri imobile ale debitorului. proc.U. Urmărirea silită imobiliară Executarea silită imobiliară este "procedura execuţională indirectă în cadrul căreia se valorifică bunurile imobile ale debitorului. însă acestea pot fi urmărite doar odată cu imobilul (art. drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente. 488-571 C. prevăzute de Codul civil. civ. 70 . creditorii de rang egal vor primi sume proporţionale cu creanţele ce aveau contra debitorului. În general. inclusiv dreptul de uzufruct. Procedura de drept comun a executării silite imobiliare Bunurile imobile urmăribile Restricţiile cu privire la bunurile imobile urmărite au fostmat obiectul unor analize anterioare. toate menţiunile necesare pentru identificarea şi evaluarea imobilului urmărit. Dispoziţiile prevăzute de art.. însă în unele cazuri creditorii pot prelua direct bunuri în contul creanţei. pe lângă elementele obişnuite. art. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol. Executarea silită imobiliară are loc la cererea creditorului urmăritor şi numai cu înştiinţarea prealabilă a debitorului urmărit. 491-493 prevăd o serie de resctricţii în urmărirea silită a unor bunuri imobile. în vederea identificării acestuia şi va încheia procesul-verbal de situaţie. Singurul privilegiu pe care îl are creditorul urmăritor este recuperarea cu prioritate a cheltuielilor de urmărire. Se pot urmări însă. precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile. Formalităţi premergătoare vânzării silite imobiliare Pornirea urmăririi silite imobiliare. modificate prin O. în vederea realizării drepturilor creditorului".G. În continuare. acesta din urmă numai odată cu fondul dominant căruia îi profită. Cererea de începere a urmăririi silite imobiliare va trebui să conţină. 490). procedura de vânzare prin licitaţie publică se va îndeplini pentru fiecare bun în parte. 373 şi 3731 constituie dreptul comun în materia începerii executării silite. Art. Urmărirea silită imobiliară se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii imobilului. Sediul materiei îl formează dispoziţiile art. nr. După încuviinţare executorul judecătoresc se deplasează la locul situării imobilului. 489 precizează că urmărirea bunurilor imobile înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. 138/2000. se realizează pe calea vânzării silite a bunurilor urmărite şi acoperirea creanţelor din preţul obţinut. separat. în legătură cu obiectul executării silite. Art. Această judecătorie devine instanţa de executare. 488 arată că sunt supuse urmăririi silite imobiliare bunurile imobile.

Creditorul poate solicita instanţei. 2. executorul va soma pe debitor că. să-i încuviinţeze ca plată integrală a datoriei. Totodată. cu excepţia cazului în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobânditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc. precum şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii în cartea funciară. Somaţia de plată se semnează de executor şi are valoare de înscris autentic în ce priveşte constatările personale ale executorului. pentru debitor. somaţia de plată îl înştiinţează de începerea executării şi îi permite să ia măsurile ce consideră necesare . 4 prevede în mod expres că. înscrise la acelaşi birou sau la birouri de carte funciară diferite.Acesta va cuprinde. inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare. reluarea urmăririi înainte de expirarea termenului de şase luni. Potrivit art. 497 alin. somaţia se va înainta biroului de carte funciară la care este înscrisă ipoteca principală. din momentul notării somaţiei în cartea funciară orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit este inopozabil. 71 . Astfel. 499 arată că. pentru o creanţă garantată cu o ipotecă colectivă. somaţia de plată întrerupe prescripţia şi. 504 alin. după primirea somaţiei debitorul pote cere instanţei de executare în termen de 10 zile de la comunicare. dacă nu va plăti. debitorul are posibilitatea ca. în măsura în care este notat în cartea funciară. 1-3.atacarea executării începute sau stingerea ei. indisponibilizează juridic imobilul în cauză. Instanţa sesizată cu această cerere se va pronunţa prin încheiere irevocabilă. inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare. 387 şi datele de identificare a imobilului cuprinse în procesul-verbal de situaţie. Această cerere se va desfăşura după aceeaşi procedură prezentată mai sus. se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest proces-verbal. să beneficieze de suspendarea executării până la achitarea creanţei. dobânzilor şi cheltuielilor creditorului. în afară de cazul când creditorul îşi dă consimţământul la vânzare sau suma necesară acoperirii creanţei este consemnată de cumpărător pentru acoperirea integrală a creanţelor. executorul va lua măsuri ca somaţia să fie înscrisă în cartea funciară. după ce a efectuat notările prevăzute de lege. 5-6 şi 14 şi descrierea cât mai amănunţită a imobilului urmărit. ea reprezentând înştiinţarea despre pornirea executării. va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de carte funciară secundară. 497 alin. să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din veniturile sale pe timp de şase luni. În acest sens art. Sunt de asemenea nule orice constituiri de drepturi reale sau închirieri la care debitorul va fi procedat după notarea somaţiei. pentru motive temeinice. care. Prezintă interes consecinţele în plan juridic ale caracterului de act începător de executare ale somaţiei de plată. prin plata întregii datorii pe care o are faţă de creditorul urmăritor. Din punctul de vedere al creditorului. arătând instanţei că venitul pe şase luni al imobilului urmărit acoperă creanţa pusă în executare şi cesionând acest venit creditorului. Somaţia de plată va cuprinde pe lângă menţiunile prevăzute de art. După întocmirea procesului-verbal de situaţie. Când se urmăresc mai multe imobile. dată în camera de consiliu cu citarea părţilor. 1 pct. Orice înstrăinare a imobilului făcută de către debitor după acest moment este lovită de nulitate. Somaţia de plată va fi comunicată debitorului. pe lângă datele prevăzute de art. Art. În caz de admitere se va dispune suspendarea urmăririi silite imobiliare.

cu citarea părţilor în camera de consiliu. în condiţiile legii. instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare. 501503 C. Dacă executările sunt în aceeaşi fază executarea se va face de către executorul care a început primul executarea. va începe procedura de vânzare. în termen scurt. 501. Instanţa se va pronunţa prin încheiere şi în privinţa cheltuielilor de executare. Executorul va numi un administrator-sechestru şi la cererea creditorului. Această măsură poate fi contestată de persoanele interesate. efectuarea cheltuielilor necesare şi apărarea în litigiile privitoare la respectivul bun. Închirierile sau arendările anterioare înscrierii somaţiei sunt opozabile. 3 referitor la stabilirea preţului. precum şi cesiunile de venituri făcute de debitor sau deţinător după data înscrierii somaţiei nu pot fi opozabile creditorului urmăritor sau adjudecatarului. după emiterea somaţiei şi în tot cursul executării executorul poate numi un administrator-sechestru. el va stabili de îndată preţul imobilului. când privitor la aceleaşi bunuri se efectuează mai multe executări silite. eventual. decât dacă sunt constatate prin act scris cu dată certă. nu împiedică continuarea executării de la actul de executare cel mai înaintat. dacă legea nu prevede altfel. chiar dacă ele au fost pornite de organe de executare diferite. după conexare. Pentru aceasta. iar recipisa se va depune executor.Închirierile sau arendările. aşa cum dispune art. executorul judecătoresc. care va hotărî. Chiriile sau arenzile plătite debitorului urmărit înainte de scadenţă nu pot fi opuse creditorilor urmăritori sau adjudecatarului. debitorul sau o altă persoană fizică ori juridică. Păstrarea bunurilor imobile urmăririi Măsurile privitoare la conservarea imobilului urmărit sunt reglementate de art. prin proces-verbal poate să-i fixeze o cotă de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul său şi al familiei sale. Conform acestui text. 3734. el poate fi revocat de către executor. la cererea persoanei interesate. acestuia i se poate fixa o remuneraţie. atât creditorilor urmăritori. Stabilirea preţului de vânzare Dacă în termen de 15 zile de la primirea somaţiei debitorul nu plăteşte datoria. executorul. de către executor. În calitate de administrator-sechestru poate fi numit creditorul. 500 alin. dispunând să se facă o singură executare de către executorul care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat. se vor aplica dispoziţiile cu caracter general prevăzute de art. prin încheiere irevocabilă. Veniturile încasate de administrator se vor consemna. 72 . Concursul de urmăriri În situaţia în care mai mulţi creditori urmăresc acelaşi imobil (aceleaşi imobile) ale debitorului. Dacă debitorul nu are un alt mijloc de existenţă în afara veniturilor imobilului urmărit. Potrivit art. cât şi adjudecatarului. Faptul că unul din creditori urmăritori se desistează. la cererea oricărei persoane interesate şi obligat la despăgubiri de către instanţa de executare. al cărei cuantum este fixat în raport de activitatea depusă. va putea să le reunească. proc. adică pentru încasarea veniturilor. 411 alin. dacă această măsură se impune pentru o mai bună administrare a imobilului urmărit. cerând părerea unui expert. Dacă administrator-sechestru este o altă persoană decât debitorul. În cazul în care administratorul-sechestru nu îşi îndeplineşte obnligaţiile stabilite. la instanţa de executare. civ. 1. În acest caz sunt aplicabile dispoziţiile art.

invitaţia pentru toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului să-l anunţe executorului înainte de data stabilită pentru vânzare. La cererea persoanei interesate. preţul la care a fost evaluat imobilul. dacă va fi cazul. 5 prevede că debitorul va fi înştiinţat despre data. Publicaţia de vânzare şi anunţurile În termen de 5 zile de stabilirea preţului imobilului. o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care a fost evaluat imobilul. 504 alin. 4. când este cazul. 12. numele şi calitatea executorului.care prevede că bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulaţie. la o nouă licitaţie pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi. 3 şi 4. Termenul vânzării. 13. Preţul de la care vor începe aceste licitaţii va fi cel prevăzut de art. Art. printr-o expertiză. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre execuare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului. Pregătirea vânzării. 7. numele şi domiciliul ori. abitaţie sau servitute. Se va determina prin expertiză şi valoarea drepturilor de uzufruct. dacă acesta este altul decât locul unde este situat imobilul. 1. 10. la locul fixat în acest scop şi.data afişării publicaţiei de vânzare. aceasta va cuprinde următoarele menţiuni: 1. 9. 500 alin. 2. precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia. În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară se va avea în vedere valoarea acestor drepturi menţionate în cartea funciară. Potrivit art. identificarea imobilului şi descrierea lui sumară. semnătura şi ştampila executorului judecătoresc. la locul unde se află imobilul urmărit. 504 alin. denumirea şi sediul organului de executare. Apoi executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit. executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare a acestuia. Termenul stabilit pentru vânzare nu poate fi mai scurt de 30 de zile şi nici mai lung de 60 de zile de la afişarea publicaţiei de vânzare la locul unde va avea loc licitaţia. că imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct. în principal cu acordul părţilor şi numai în caz de neînţelegere. menţiunea. iar dacă nu este înscrisă. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea imobiliară. uz. în cazul în care aceste creanţe nu ar fi acoperite la prima licitaţie. după caz. executorul judecătoresc va anunţa vânzarea la licitaţie şi într-un ziar de largă circulaţie. ora şi locul vânzării la licitaţie. la sediul primăriei în a cărui rază teritorială este situat imobilul. numărul dosarului de executare. în aceeaşi zi. se va proceda. 509 alin. Publicaţia de vânzare se va afişa la sediul organului de executare şi al instanţei de executare. uz. ora şi locul vânzării. să prezinte oferte de cumpărare. până la acel termen. abitaţie sau servitute. 14. denumirea şi sediul debitorului şi creditorului. intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci şi că. 6. data. dacă aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. menţiunea că ofertanţii sunt obligaţi să depună. 5. prin expertiză (art. invitaţia către toţi cei care vor să cumpere imobilul să se prezinte la termenul de vânzare. 11. până la data termenului de vânzare. 4). 3. 8. 73 . ea se va stabili.

509-515 C.. potrivit art. 2 sau. până la termenul stabilit pentru vânzare. debitorii executaţi. proc. împreună cu debitorul. nu au obligaţia de a depune cauţiune. la cererea debitorului sau a creditorului urmăritor. Condiţiile ţinerii licitaţiei. În comune. la dispoziţia executorului judecătoresc. Vânzarea se face la sediul organului de executare sau al instanţei de executare ori la locul unde situat imobilul sau în orice alt loc. pe cale de licitaţie publică imobilul va fi adjudecat de persoana care oferă preţul cel mai mare. se trece la vânzarea imobilului prin licitaţie publică. O copie de pe publicaţia de vânzare se comunică parchetului de pe lângă judecătorie în cazul în care se urmăreşte imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie. judecătorul direct interesat nu poate face parte din completul de judecată al instanţei de executare. 563-564. iar în lipsa unei asemenea menţiuni. prin trei stricări succesive. o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care a fost evaluat imobilul. vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în raza căruia este situat imobilul. 506 persoanele care vor să cumpere imobilul la licitaţie sunt obligate să depună la CEC. Potrivit art. Vânzarea silită se face de către executorul judecătoresc. sau dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele. ca vânzarea să se facă în acelaşi timp pentru mai multe corpuri de proprietate sau separat pentru fiecare parcelă în parte. în lipsa unei asemenea oferte. Sub sancţiunea nulităţii adjudecării nu pot participa la vânzare nici personal.Conform dispoziţiilor art. De asemenea judecătorii. deţin imobilul urmărit în proprietate comună sau pe cote-părţi. procurorii sau avocaţii din circumscripţia instanţei unde se face vânzarea nu pot concura la licitaţie decât în caz că personal sunt creditori urmăritori. La şedinţa de efectuare a vânzării pot participa. va fi stabilită de executor (art. ordinea vânzării va fi arătată de debitor. costul publicaţiilor şi anunţurilor se va avansa de către creditor în contul bunurilor urmărite. Preţul de pornire este preţul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea. în conformitate cu normele conţinute de art. Licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite până la acea dată. în afară de părţile urmăririi. 508) Desfăşurarea licitaţiei La termenul fixat pentru vânzare. chiar de la acest preţ. 74 . Dovada consemnării va fi ataşată ofertei de cumpărare. Apoi executorul oferă imobilul spre vânzare. 439 alin. executorul va putea dispune. la intervale de timp care să permită opţiuni şi supra licitări. nu au această obligaţie persoanele care. Mandatarii pot participa la licitaţie doar în baza unei procuri legalizate. Vânzarea silită a imobilelor prin licitaţie Organul care face vânzarea. 500 alin. Dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeaşi ipotecă. potrivit ordinii de preferinţă prevăzute de art. dacă se consideră că este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. Vânzarea la licitaţie se face în mod public şi se va ţine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. creditorii intervenienţi şi orice terţi care au capacitatea de a dobândi bunul scos la vânzare. civ. În cazul în care corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat. Creditorii care au creanţe în rang util. De asemenea. nici prin alte persoane.

La acest termen. În caz contrar imobilul se vinde la preţul cel mai mare oferit. Dacă adjudecatar este un creditor. a oferit preţul de vânzare arătat mai sus. ţinându-se seama de cauţiunea depusă în contul preţului. la termenul de licitaţie. adjudecatarul iniţial fiind obligat să acopere eventuala diferenţă dintre preţul obţinut la noua licitaţie şi cel pe care se obligase să-1 75 . 512 alin. executorul va declara adjudecatar persoana care. conform art. În cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a fost evaluat. După declaraţia de adjudecare. În cazul în care există alţi creditori care au un drept de preferinţă în condiţiile art. La preţ egal va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit. la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau. licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. adjudecatarul va depune până la concurenţa preţului de adjudecare şi suma necesară pentru plata creanţelor lor. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia. creditor. Potrivit dispoziţiilor art. scăzut cu valoarea acestor drepturi. la acelaşi termen bunul va fi vândul la cel mai mare preţ oferit. precum şi eventuala diferenţă de preţ. În procesul-verbal vor fi menţionaţi toţi cei care au participat la licitaţie. conform art. prezentate anterior. 1 trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului judecătoresc. acesta poate depune creanţa sa în contul preţului. 512 alin. 511. în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării. executorul va întocmi un procesverbal despre desfăşurarea şi rezultatul fiecărei licitaţii. 3. 563-564. 500 alin. în lispa acestuia. 2). Acesta va fi obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie. în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ (art. de această dată în contul falsului adjudecatar. uz. pentru care se va face o nouă publicaţie în condiţiile art. de la cel fixat în publicaţia de vânzare. adjudecatarul. Nedepunerea preţului în termenul prevăzut de lege este motiv de scoatere a imobilului din nou la vânzare. precum şi adjudecatarul imobilului.În cazul în care imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct. abitaţie sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. fără scăderea menţionată anterior. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei. socotite după datele din cartea funciară. strigările vor începe de la preţul menţionat în publicaţia de vânzare. În acest caz. Obligaţiile adjudecatarului Înaintea eliberării actului de adjudecare. creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. care se calculează potrivit art. dacă este cazul. Procesul-verbal va fi semnat de executor. sumele oferite de fiecare participant. debitor şi de adjudecatar. Există posibilitatea ca la noua licitaţie să nu se ofere un preţ mai mare şi dacă adjudecatarul depune între timp integral suma datorată. fiind obligat. 4. În toate cazurile. 510. să depună diferenţa de preţ. de cel mult 60 de zile. Dacă din cauza existenţei unor drepturi din categoria celor menţionate nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior. 504 alin. vânzarea se va amâna la un alt termen. rămâne adjudecatar. executorul va relua în aceeaşi zi licitaţia pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi.

că imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct. denumirea şi sediul organului de executare. În cazuri speciale. Actul de adjudecare va cuprinde următoarele menţiuni: 1.E. cu acordul creditorului. 8. 1 lit. la cererea adjudecatarului. falsul adjudecatar răspunde cu titlu de daune-interese pentru întreaga sumă ce avea de plătit.E. Actul de adjudecare va cuprinde o scurtă expunere a modului de adjudecare. precum şi semnătura adjudecatarului. 514). 9. 10. în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata preţului în rate. 3. Dacă noua licitaţie eşuează din cauza lipsei de concurenţi.plătească. actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva cumpărătorului care nu plăteşte diferenţa de preţ.-ului pentru vânzarea apartamentelor construite sau cumpărate cu credite C. executorul. preţul la care s-a vândut şi modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate. 6. precum şi suma care se plăteşte ca avans. a. numărul şi data procesului-verbal de licitaţie. 2. menţiunea că pentru creditor. numele şi domiciliul ori. Actul de adjudecare Conţinutul actului de adjudecare. act de a cărui eliberare este condiţionată trecerea dreptului de proprietate din proprietatea debitorului în cea a adjudecatarului. numele fostului proprietar şi al adjudecatarului. menţiunea. descrierea imobilului adjudecat. autorizaţia C. 5. Pentru înlesnirea plăţii. abitaţie sau servitute. 516. 76 . 509 alin. denumirea şi sediul debitorului şi creditorului. datele de identificare a imobilului. semnătura şi ştampila executorului. arătând numărul acestora. 401 alin. dacă va fi cazul. cuantumul şi dara scadenţei. Suma datorată de fostul adjudecatar se stabileşte de executor prin procesul-verbal de licitaţie. dacă imobilul se află în posesiunea acestuia din urmă. Actul de adjudecare este un act de procedură prin care se materializează vânzarea silită a imobilului urmărit. liber de aceste drepturi în condiţiile prevăzute de art. acesta trebuie însoţit şi de alte acte pentru a se opera transferul dreptului de proprietate . El se va putea întoarce totuşi contra debitorului pentru care a plătit. 3 şi 4. Caractere juridice Actul de adjudecare se întocmeşte de către executor. credite care nu fuseseră integral rambursate la data adjudecării. întrucât acesta s-ar îmbogăţi fără just temei în dauna falsului adjudecatar.C. ori după caz. 7. precum şi faptul că pentru adjudecatar constituie titlu executoriu împotriva debitorului. conform art. după caz. După adjudecarea imobilului de către unul dintre participanţii la licitaţie executorul va dispune restituirea cauţiunilor depuse de ceilalţi participanţi (art. uz. Dacă la noul termen de licitaţie imobilul nu a fost vândut fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea imobilului. dacă imobilul a fost vândut în rate. pe baza procesului-verbal de licitaţie.. numele şi calitatea executorului. poate stabili plata preţului în rate. care constituie titlu executoriu şi se va recupera din cauţiunea depusă. împreună cu cheltuielile pricinuite de organizarea noii licitaţii. menţiunea că actul de adjudecare este titlu de proprietate şi că poate fi înscris în cartea funciară. 4.ex. după plata integrală a preţului sau a avansului şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut la art.C.

până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare. dacă acesta nu plăteşte diferenţa de preţ. Principalul efect al actului de adjudecare este. adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri. uzul sau dreptul dc abitaţie) care se vor 77 . 1: prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau. aşadar. 518 alin.E. prin intabulare. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate.civil şi comercial . Astfel. Tot prin efectul actului de adjudecare se produce şi purgarea ipotecilor şi privilegiilor la care era supus imobilul. ori de un simplu act administrativ al instanţei. Efectele actului de adjudecare Sediul materiei îl constituie dispoziţiile art. după caz. complex. uzufruct. executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevarea imobilului. are ca efect transferul asupra adjudecatarului al dreptului pe care debitorul l-a avut asupra bunului imobil. pe planul dreptului material . 2. Actul de adjudecare. producând efecte specifice şi multiple. creditorii ipotecari şi privilegiaţi urmând a-şi îndestula creanţele ce aveau contra fostului proprietar din preţul obţinut de acesta de pe urma licitaţiei. proc. Sub imperiul actualei reglementări a actului de adjudecare s-a considerat că acesta "poate fi calificat ca un act judiciar. de un act translativ de proprietate sau al altui drept real. procedural. o altă opinie considera că ordonanţa de adjudecare este o hotărâre judecătorească definitivă. În acest sens dispune şi art. după regulile de carte funciară. 518-519 C. datorează dobânzile până la plata integrală a preţului şi suportă sarcinile imobilului. adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispunre de imobilul vândut.confirmarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale acestuia şi eventual. care se dă adjudecatarului liber de sarcini. În ce priveşte caracterul juridic al fostei ordonanţe de adjudecare. Este vorba. 517. creditorii putânduşi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut. În fine. transferul dreptului pe care debitorul îl avea asupra imobilului urmărit (de regulă dreptul de proprietate) către adjudecatar.şi al dreptului procesual". unul pentru adjudecatar şi celălalt pentru dosarul de executare. doctrina şi practica juridică au cunoscut polemici privind această chestiune. ori de un act cu caracter de jurisdicţie graţioasă. un alt drept real care a făcut obiectul urmăririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. aşa cum am precizat.C. sarcinile se sting la plata ultimei rate. arătarea existenţei autorizaţiei C. De asemenea. s-a susţinut că este vorba de un act de vânzare-cumpărare. Dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate. ca act final al procedurii de vânzare silită imobiliară. executorul va preda un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmăritor pentru a-i servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului. Prin urmare. Conform art. Potrivit art. civ. De la data intabulării. un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobânditorului imobilului pentru a-i servi ca titlu de proprietate şi pentru a fi înscris în cartea funciară. Purga nu priveşte însă drepturile reale ce grevează asupra imobilului (ex. Actul de adjudecare se întocmeşte în două exemplare originale. 518 alin. imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă. servituţi.

Plăţile făcute înainte de scadenţă de către locatar sau alte persoane interesate nu pot fi opuse creditorilor urmăritori sau adjudecatarului. Dacă cererea de evicţiune este introdusă înainte de împărţirea preţului de adjudecare. cât şi pentru creditor împotriva cumpărătorului care nu plăteşte diferenţa de preţ. Vor fi. în cazul plăţii în rate. şi pe care o va putea exercita în aceleaşi condiţii ca orice alt dobânditor de drepturi real imobiliare. de asemenea. poate obţine desfiinţarea măsurilor asiguratorii sau de executare. şi din care îşi asumă şi riscul pieirii fortuite a bunului.exercita şi împotriva adjudecatarului. radiate din oficu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. 4 prevede că ipotecile şi celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu. precum şi interdicţia de înstrăinare sau de grevare. în limita sumei încasate de aceştia. în calitatea lui de continuator în drepturi al fostului proprietar. 520 C. moment din care este îndreptăţit a culege fructele şi a încasa chiriile acelui imobil. excepţie făcând cele pentru care adjudecatarul consimte să fie menţinute. conform regulii res perit dominus. minorilor şi persoanelor puse sub interdicţie. consemnând la dispoziţia creditorului urmăritor întreaga valoarea acreanţei. 428 alin. cumpărătorul nu-l va putea înstrăina sau greva. adjudecatarul îi poate acţiona pe creditorii care au încasat preţul de adjudecare. Debitorul sau altă persoană interesată. dacă există. 1337 C. în tot cursul executării silite imobiliare. Dacă imobilul a fost cumpărat cu plata preţului în rate. Debitorul sau 78 . 4. Adjudecatarul este considerat proprietar şi titular al dreptului de folosinţă retroactiv faţă de momentul întocmirii actului de adjudecare. În caz de evicţiune totală sau parţială. 509 alin. civ. Actul de adjudecare este titlu executoriu pentru adjudecatar. o situaţie specială în ce priveşte acţiunile în evicţiune îndreptate împotriva sa. înainte de plata integrală a preţului. Art. la solicitarea adjudecaratului. Adjudecatarul dobândeşte prin efectul ordonanţei de adjudecare. decât dacă sunt constatate prin act scris cu dată certă. Art.. adjudecaratul poate folosi dispoziţiile privitoare la predarea silită a unui bun imobil. 2-4. În temeiul său. Dacă nu se poate îndestula de la acesta. În cazul în care executarea nu se face voluntar. începând cu momentul depunerii preţului. 523). se va înscrie în cartea funciară interdicţia de grevare sau de înstrăinare până la plata integrală a preţului şi a dobânzilor. 522 arată că adjudecatarul îl poate acţiona pe debitorul urmărit pentru a fi despăgubit. Acest text face trimitere la dispoziţiile art. art. civ. va putea să suspende împărţirea preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune. 518 alin. potrivit legii. termen care se justifică prin nevoia sporită de siguranţă a drepturilor dobândite în acest mod. arată că în cazul imobilelor dobândite ca urmare a unei licitaţii publice. cu sau fără cauţiune. Locaţiunea şi celelalte acte juridice privitoare la imobil subzistă sau încetează. dacă imobilul se află în posesia debitorului. fără încuviinţarea creditorilor urmăritori. referindu-se la aceste acţiuni. instanţa de executare. Adjudecatarul va avea de altfel şi o acţiune în garanţie pentru evicţiune contra debitorului urmărit. dacă vânzare s-a făcut în condiţiile prevăzute de art. cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare (art. proc. întemeiată pe prevederile art. toate notările făcute cu urmărirea silită. acţiunile în evicţiune care ar avea ca obiect aceste bunuri se prescriu în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară. Prescripţia privind cererea de evicţiune curge şi împotriva dispăruţilor.

564. dacă aceştia vor da o cauţiune sau vor constitui o ipotecă pentru a garanta restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a condiţiei. total sau parţial. cu valoarea determinată prin expertiză. când executorul va proceda la eliberarea sau distribuirea acesteia. 569 prevede că aceste operaţiuni se pot face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei. 562-571 C. 562 vizează eliberarea sumei către creditorul urmăritor. executorul va examina dacă printre participanţii la distribuire nu există creditori care au asupra bunului vândut drepturi de gaj. 563 alin. pe lângă recipisa de consemnare şi o copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executării. Instanţa se pronunţă asupra acestei cereri prin încheiere. este necesară intervenţia instanţei de executare. conform dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială. inclusiv stabilirea ordinii de preferinţă a creanţelor aflate în concurs este reglementată. cu citarea părţilor şi a creditorilor care şi-au depus titlurile. Art. cu efectul de a opri urmărirea. Totuşi. au obligaţia să îmâneze executorului judecătoresc. pentru a participa la distribuirea preţului. civ. nu se va putea elibera creditorului suma cuvenită. Creanţa afectată de un termen suspensiv se va plăti chiar dacă termenul nu s-a împlinit (art. ipotecă sau alte drepturi reale. Lichidarea creanţelor prin distribuirea preţului Problema procedurii de eliberare şi distribuire a sumelor realixzate prin executarea siliră. 1 lit. 563 şi 564 reprezintă dispoziţiile de drept comun în materie. aşa cum am arătat. 568).altă persoană interesată care formulează cereri având obiectul mai sus menţionat. stinse prin adjudecare. vor fi trecuţi în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciară. decât dacă acesta va da o cauţiune sau va constitui o ipotecă în favoarea celor care ar trebui să se folosească de această sumă în cazul îndeplinirii condiţiei. suma se va consemna la CEC până la îndeplinirea condiţiei rezolutorii sau suspensive. 79 . 563 şi art. Pentru orice alt caz urmărirea continuă. În cazul valorificării bunurilor grevate de un drept de gaj. anterior acesteia. În privinţa procedurii de efectuare a eliberării sau distribuirii sumei rezultate din executare. uz. Însă. întrucât existenţa unor asemenea creditori îl obligă pe executor să îi plătească înaintea creditorilor titulari ai creanţelor prevăzute de art. proc. fiind vorba de un singur creditor. iar în lipsa înscrierii. depusă la instanţa de executare. Dacă condiţia este suspensivă. fiind aplicabile prevederile din materia contestaţiei la executare. până la soluţionarea cererii de suspendare sau încetare a executării silite. suma cuvenită creditorului va fi distribuită creditorilor care vin după acesta. Art. dacă condiţia este rezolutorie. Titularii drepturilor de uzufruc. În cazul în care creditorii nu respectă aceste obligaţii. Ordinea preferinţei instituită de art. de dispoziţiile art. Instanţa va stabili suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. 566. art. 567 prevede că anumite creanţe condiţionale sau afectate de un termen suspensiv se vor plăti potrivit oridinii de preferinţă stabilită de art. conservate în condiţiile prevăzute de lege. Conform art. aplicabile tuturor procedurilor de executare silită. executorul este obligat să încunoştiinţeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost constituite aceste sarcini. 563 şi 564. În cazul pluralităţii de creditori se impune executorului judecătoresc să aplice ordinea de preferinţă prevăzută de art. operaţiune care nu priveşte ordinea de preferinţă. ipotecă sau alte drepturi privilegiate. b. abitaţie şi superficie. pentru unele creanţe care conţin obligaţii speciale.

După întocmirea procesului-verbal nici un creditor nu mai poate cere participarea la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită. care poate fi contestat în termen de trei zile. proc. de regulă ale solului. Aceştia (uzufructuar etc. Sediul materiei îl formează dispoziţiile art. care nu pot forma decât obiectul unei popriri sau al unei urmăriri de venituri. civ. face referire la "fructele neculese şi recoltele prinse de rădăcini". proc. C. proc. Condiţiile urmăririi. 591 C. Art. referitoare la termenul de şase săptămâni înaintea coacerii. executorul va întocmi un procesverbal.fructele urmăribile să fi apărut şi să se fi dezvoltat. fructe susceptibile a forma obiectul urmăririi silite. Contestaţia suspendă de drept eliberarea sau distribuirea. arendaşului sau chiar ai subarendaşului. 464.) au la rândul lor dreptul de a face contestaţie până şi la o urmărire pornită de însuşi proprietarul terenului pe care îl cultivă. Formularea "prinse de rădăcini" nu trebuie însă luată ad litteram. civ. susceptibile a se reproduce .adică fructe naturale sau industriale şi nu civile. sau peşti din crescătorii. debitorul fiind persoana îndreptăţită să realizeze culesul fructelor (fructe. În cazul sechestrului asigurator se aplică dispoziţiile art. 463-470 ale C. altfel urmărirea fiind lipsită de obiect. Sediul materiei Urmărirea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini este o formă de executare silită indirectă şi constă în indisponibilizarea juridică. proc. a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini ce aparţin debitorului urmărit. 463. să fie avută în vedere şi condiţia prevăzută de art. cu citarea părţilor. în sens juridic) de pe terenul pe care îl deţine legal. Condiţiile generice care privesc urmărirea silită a fructelor "prinse de rădăcini" au fost sintetizate de doctrină: . la începutul executării silite. care se va semna de persoanele interesate şi prezente. arbuşti ce formau material săditor pomicol. dacă pe acel teren nu sunt constituite drepturi reale dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Pentru exercitarea de către cerditor a dreptului de a alege trebuie ca. Este vorba aşadar de creditorii proprietarului terenului cultivat. Persoana nemulţumită poate solicita executorului să consemneze obiecţiile sale în procesul-verbal. civ. Urmărirea silită a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini Definiţie. de asemenea pot fi creditorii uzufructuarului. Se înţeleg aici prin "fructe" produse periodice. Creditorul care urmăreşte fructele neculese şi recoltele prinse de rădăcini trebuie să aibă titlu executoriu. civ. 463 C. la iniţiativa creditorului urmăritor. în practică fiind supuse acestei forme de executare silită cereale. Dreptul de a recurge la urmărirea fructelor prinse de rădăcini aparţine creditorului care se întemeiază pe un titlu executoriu referitor la o creanţă bănească. Obiectul urmăririi Art. în vederea vânzării lor (după ce vor fi culese) prin intermediul executorului judecătoresc şi sub controlul instanţei de executare. judecata ei făcându-se de urgenţă şi cu precădere. face deosebire între urmărirea silită şi sechestrul asigurator.Cu privire la eliberarea sau distribuiorea sumei. 80 . Părţile urmăririi.

Dispoziţiile art. lucru care ar prejudicia atât pe creditor. . Deplasându-se la locul situaţiei fructelor urmărite. care instituie un termen original. în conformitate cu dispoziţiile art. . dar şi pe debitor. precum şi răspunsul acestuia.enumerarea bunurilor solicitate pentru executare silită de către creditor.debitorul urmărit să fie încă proprietarul sau uzufructuarul în viaţă al acestor fructe. pe cât posibil. Potrivit art. 464 C. . . cât timp bunurile nu sunt încă propice consumului poate fi atacată de creditor ca fiind făcut în frauda drepturilor sale. ca şi în cazul urmăririi mobiliare. executorul judecătoresc va hotărî fie vânzarea fructelor direct prinse de rădăcini sau după ce se vor culege.somaţia verbală adresată debitorului ca să plătească. Procedura se va realiza. Executarea se poate face şi în lipsa creditorului. . de orice doi martori majori. . Trebuie subliniat că dacă vânzarea este supusă sub sancţiunea nulităţii acestui termen imperativ. proc. altfel urmărirea luând forma unei urmăriri silite mobiliare ordinare. pentru urmărirea silită mobiliară: . .semnăturile părţilor. 416 C. precum şi de art. executorul judecătoresc însoţit de un ofiţer de poliţie. 415-417. 466. civ. sau de primar ori de un ajutor al acestuia. . prin mijlocirea executorului judecătoresc. prenumele şi domiciliul părţilor. În cazul că debitorul nu plăteşte suma datorată prin titlul executoriu.fructele să nu fi fost culese.fructele să nu fie destinate a deveni în momentul recoltării imobile prin destinaţie.. al executorului judecătoresc şi al persoanelor asistente la urmărire. zilei şi orei când s-a făcut urmărirea. 469. executorul va întocmi procesul-verbal de urmărire ce va cuprinde menţiunile cerute de art. Ea va fi. şi în lipsa acestora.fructele să nu fi fost deja indisponibilizate printr-o urmărire imobiliară pornite de un creditor ipotecar care şi-a transcris comandamentul. la care face trimitere art. în ceea ce priveşte publicitatea vânzării. Condiţiile şi formalităţile urmăririi sunt stabilite de art. precedată de o somaţie de plată însoţită de o copie de pe titlul executoriu. executorului şi ale persoanelor asistente. licitaţia şi desfăşurarea ei.numele.descrierea obiectelor urmărite şi arătarea valorii.arătarea locului. va proceda la urmărire. Justificarea acestei condiţii provine din faptul că o urmărire silită prematură ar impieta asupra bunei desfăşurări a procesului de creştere şi dezvoltare a bunurilor urmărite. civ. proc. dacă există asemenea specificaţii. se aplică în mod corespunzător. 415-419. 473 şi urm. O vânzare începută de debitor. Procedura urmăririi silite În primul rând trebuie subliniate prevederile art. 469-470.enunţarea titlului executor în baza căruia se face executarea silită. făcută de executorul judecătoresc cu 2 zile înainte de începerea urmăririi. . ori de un ajutor al acestuia. 81 . sechestrarea bunurilor poate avea loc oricând datorită caracterului său exclusiv conservator. şi aceasta chiar dacă s-ar întâmpla înăuntrul perioadei de 6 săptămâni prevăzute de lege. din materia urmăririi silite mobiliare. caracteristic acestei forme de executare silită: o asemenea urmărire nu se va putea face mai devreme de 6 săptămâni faţă de perioada normală a maturităţii fructelor. după aprecierea executorului.

CONTESTAŢIA LA EXECUTARE Noţiuni generale privind contestaţia la executare Pentru a putea controla respectarea dispoziţiilor legale privitoare la întocmirea sau aducerea la îndeplinire a actelor execuţionale. 1 arată că împotriva executării silite însăşi. proc. 399 alin. putându-se solicita chiar anularea întregii executări. Conform art. se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul. 399 C. Art. precum şi orice act de executare. ea nu poate fi invocată decât de partea în favoarea căreia legea a admis-o. legiuitorul dă posibilitatea părţilor sau altor persoane prejudiciate prin aceste acte de a se plânge instanţei competente prin intermediul contestaţiei la executare. proc. cei interesaţi sau vătămaţi pot cere. Subiectele contestaţiei la executare Principala condiţie pentru a putea fi subiect al acestei contestaţii este existenţa unui interes legitim propriu. întinderii şi aplicării dispozitivului hotărârii executate. precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. 2). introdus prin Legea nr.În caz de concurs între cerditorii urmăritori se vor aplica dispoziţiile art. rezultă în ce constă obiectul contestaţiei. 399 alin. Contestaţia la executare este mijlocul procedural specific pentru faza de executare silită. obiectul contestaţiei la executare poate privi înţelesul. 2811. 219/2005. o plângere prin care persoana interesată sau procurorul solicită instanţei desfiinţarea actelor sau măsurilor de executare nelegale sau clarificarea înţelesului. reprezintă garanţia valabilităţii acesteia. pe calea constestaţiei la executare. Contestaţia la executare are rolul de a înlătura orice nelegalitate cu privire la activitatea de executare. întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărârii ce se execută (contestaţia la titlu) cât şi executarea însăşi (contestaţia la executare propriu-zisă). întinderea sau aplicarea titlului executoriu. 399 alin. De asemenea. Atunci când este vorba de nulitate relativă sau de drept privat. Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal (art. precum şi în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute. Nu poate fi subiect al acestei contestaţii cel care invocă lezarea drepturilor unei terţe persoane. Astfel. 562-571 C. civ. civ. Sediul materiei îl reprezintă articolele 399-404 C. pot introduce contestaţii la executare în primul rând debitorul şi creditorul dar şi terţul care este interesat sau vătămat prin executare. civ. Astfel. Obiectul şi motivele contestaţiei la executare Din dispoziţiile art. şi 82 . 21. Prin contestaţia la executare propriu-zisă se poate contesta executarea silită însăşi. după ce a început executarea silită. proc. dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.

trebuie ca: 1. aşa cum am arătat poate viza numai modificarea sau anularea executării. Executarea să se facă sub controlul instanţelor judecătoreşti. al întinderii sau aplicării lui. ea nu îl poate modifica sau anula. Pentru ca o contestaţie la executare să fie admisă. 3. Dacă s-ar admite contestaţia la executare după ce s-a folosit articolul menţionat. În cazul contestaţiei la titlu. s-ar ajunge la încălcarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii puse în aplicare. Executările care nu se fac sub controlul instanţelor judecătoreşti sunt puţine la număr şi legiuitorul a instituit pentru aceste cazuri alte căi de verificare a legalităţii actelor şi formelor prin care sunt executate. întinderea şi aplicarea acestuia. nu se poate cere decât lămurirea înţelesului dispozitivului. Partea interesată să nu aibă deschisă calea unei acţiuni de drept comun. nefiind posibilă schimbarea fondului soluţiei cuprinsă în titlul executoriu. aşa cum el rezultă din hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi pe baza căruia s-a pornit la executare. În ceea ce priveşte cazurile în care nu sunt reglementate expres căi şi organe speciale de control asupra actelor de executare. se poate folosi calea contestaţiei la executare. Pe calea contestaţiei la executare nu se pot invoca motive de fond care să repună în dicuţie o hotărâre definitivă. Instanţa de executare este obligată să se conformeze titlului. interpretarea. Contestaţia la titlu se poate face numai dacă nu s-a utilizat în prealabil procedura prevăzută de art. Pe calea contestaţiei la executare pot fi atacate măsurile asiguratorii. însă pot justifica introducerea unei acţiuni de modificare a hotărârii de obligare la plata întreţinerii. Validitatea sa priveşte fondul şi a fost dezbătută deja în cadrul procesului şi a intrat în puterea lucrului judecat. necuviinţarea executării. Astfel. dar nu se poate anula titlul executării (ca în cazul contestaţiei la executare). dată fără îndeplinirea condiţiilor legale. 2. civ. Condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei Contestaţia la executare. Contestaţia la titlu poate purta numai asupra înţelesului. proc. 4. după caz. fiecare parte nu poate să-şi apere decât ceea ce limitează interesul său propriu. 83 .anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie sau. Prin contestaţie la executare nu se pot invoca motive de fond care au putut fi ridicate în timpul fazei contradictorii a procesului civil la judecata în fond sau prin căile de atac legale în termenele prevăzute de lege. Să nu fie invocate apărări de fond anterioare pronunţării hotărârii. condiţiile pentru acordarea întreţinerii nu pot fi discutate prin contestaţie la poprire. Prin contestaţia la titlu se atacă însuşi titlul executoriu dar numai în cea ce priveşte clarificarea. Prin contestaţie se poate opri executarea. Prin contestaţia la poprire nu se pot invoca motive care ar pune în discuţie fondul dreptului. Natura imperativă a instituţiei autorităţilor lucrului judecat nu permite apelarea la motive de fond pe calea contestaţiei. întinderii sau aplicării dispozitivului titlului executoriu. Nu poate fi admisă contestaţia colectivă. 2811 C.

competenţa instanţei de judecare a contestaţiei la executare se determină în funcţie de obiectul contestaţiei. care se limitează la examinarea condiţiilor de formă în care s-a ordonat şi înfiinţat poprirea. a) Contestaţiile la titlu.Nu este admisibilă contestaţia prin care se cere reducerea sumelor datorate cu titlu de întreţinere. 1 prevede: contestaţia se introduce la instanţa de executare. dacă este introdusă de creditor sau debitor. proc. Contestaţia la titlu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Susţinerile diferite din doctrina şi practica judiciară ne duc la caracterizarea ca greşită a unora dintre ele şi la acceptarea faptului că acestor modalităţi de contestare a actelor şi măsurilor de executare au un caracter mixt. sunt de competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută. este de competenţa instanţei de executare. având aceleaşi caractere cu o acţiune civilă. o anume competenţă. adică cele care privesc înţelesul. Articolul 399 C. împotriva actelor de executare pentru că astfel. se declanşează controlul instanţei cu privire la actele de urmărire silită. 2 contestaţia la titlu. Astfel. identitate datorată caracterului contestaţiei de atacare a anumitor acte sau măsuri. de caracterul titlurilor executorii şi după locul pronunţării hotărârilor judecătoreşti (în ţară sau în străinătate). art. în judecarea contestaţiilor declarate. Contestaţia la executare are natură juridică diferită în funcţie de obiectivul urmărit şi de titulatura ei. prevede că împotriva executării silite se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. ea este o cale de atac. Acesta a dus la o confuzie între contestaţie şi plângere. 1 şi 2. 400 alin. conform cu caracterul unei căi de atac. Astfel. trebuie examinate de instanţa de la care emană titlul. Conform art. Excepţiile de fond. Natura juridică a contestaţiei la executare În literatura de specialitate şi în practica judiciară s-au exprimat păreri diferite cu privire la natura juridică a contestaţiei la executare. 400 alin. instanţa care a ordonat o poprire are. dacă vizează un titlu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie. Astfel. o adevărată cerere de revendicare. Condiţiile pentru acordarea întreţinerii nu pot fi discutate în contestaţia la poprire. contestaţia la executare are caracterul unei adevărate acţiuni. 44 şi 94 Codul familiei) care va fi adresată instanţei care a pronunţat hotărârea de stabilire a pensiei de întreţinere. În materie de poprire. civ. Competenţa pentru soluţionarea contestaţiei la executare Competenţa pentru soluţionarea contestaţiilor la executare se stabileşte în funcţie de obiectul contestaţiei. 400 alin. Ele pot constitui însa motive care să justifice introducerea unei acţiuni în modificare a hotărârii de obligare la plata întreţinerii (art. Atunci când este introdusă de terţ pentru a scoate de sub urmărire bunurile pe care le revendică drept ale sale şi care sunt urmărite greşit în contul datoriei debitorului. s-a susţinut că ar avea natură juridică a unei acţiuni. Pe calea contestaţiei la executare se poate cere anularea urmăririi ca urmare a interpretării dispozitivului. care privesc însăşi valabilitatea titlului executoriu. Potrivit art. întinderea şi aplicarea dispozitivului. 84 . de asemenea s-a susţinut că ea ar avea un caracter mixt de cale de atac specială şi de acţiune în anulare.

pen. pentru poprirea reglementată de art. b) Celelalte contestaţii. curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie. instanţele competente sunt judecătoriile.). Termenul pentru introducerea contestaţiei la executare Prin O. care. care a pronunţat hotărârea ce se execută (art. introdus prin O.U. există popriri cu un regim special în privinţa contestaţiei la executare.. s-a stabilit un termen unitar de 15 zile pentru execitarea contestaţiei la executare. orice contestaţie trebuie adresată instanţei care a dispus. comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Altfel spus. termenul de 85 . Astfel. proc. de îndată ce primea procesul-verbal de executare. proc. b) cel interesat a primit. nr. care începe să curgă de la data când: a) contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare. contestaţiile la executare în care se discută opozabilitatea titlului pus în executare sunt de competenţa instanţei de executare. 401 alin. 138/2000. 3 al art. după caz. 403 C. abandonându-se sistemul anterior al unui termen general. 403. În materie de contestaţie la titlu. constatând săvârşirea executării. primeşte venitul din muncă în localitatea uned domiciliază sau are anumite bunuri în circumscriţia teritorială a judecătiei de domiciliu. 453 alin. 2. proc.G. Dacă titlul executoriu este încuviinţat de un alt organ cu activitate jurisdicţională contestaţia va fi introdusă la acel organ de jurisdicţie. 463 C. adică din momentul primului act de executare. înfiinţarea popririi. atunci când debitorul pârât are bunurile sale la domiciliul său. asupra actelor de executare propriu-zisă. adică potrivit alin. civ.G. se delimitează competenţele între ele.. De exemplu. care va putea cere lămuriri de la organul de la care emană titlul. până la momentul când aceasta este considerată finalizată. tribunalele. Aşa cum am văzut. prevăzut în fostul art. care se ridică împotriva urmăririi însăşi. sunt de competenţa instanţei de executare.Contestaţia la titlu referitoare la dispoziţiile civile dintr-o hotărâre dată în urma unui proces penal se rezolvă de instanţa penală. Prin art. în cazul căreia sunt competente numai judecătoriile. până la momentul pronunţării încheierii pe care instanţa de executare era obligată să o dea fără citarea părţilor.U. aceeaşi judecătorie are competenţa de a judeca ambele contestaţii. Această instanţă e competentă şi când s-a pus în executare o hotărâre nedefinitivă sau când e îndreptată contra altei persoane decât cea condamnată. Competenţa teritorială Competenţa teritorială determină care anume dintre instanţe de acelaşi grad este chemată să soluţioneze o contestaţie la executare. 1 C. va fi adresată instanţei de executare. stabilea că se poate formula contestaţie la executare în tot timpul cât durează executarea. civ. cu privire la termenul de exercitare a contestaţiei la executare. în vechea adnotare. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice. din oficiu. 138/2000 s-a introdus o reglementare nouă. nr. Când titlul executoriu emană de la un organ fără activitate jurisdicţională contestată (dacă nu există o cale specială). Există şi situaţii speciale în care executarea se face prin comisie rogatorie în raza teritorială a altei instanţe. Astfel. spre deosebire de contestaţia la executare propriu-zisă. Uneori.

proc. proc. 400. 82-84. final C. de către parte. civ. fără a putea depăşi un anumit cuantum. Taxa ce urmează a fi restituită în caz de admitere nu poate fi inclusă în cuantumul cheltuielilor de judecată. arătându-se în acelaşi termen. dacă partea împotriva căreia s-a pornit executarea a fost pusă în imposibilitate de a uza de o cale de atac ordinar. la cererea părţii interesate. Neintroducerea contestaţiei în termenul prevăzut nu-l împiedică pe terţ să-şi realizeze dreptul pe calea unei acţiuni separate (art. Pentru a frâna tendinţa unor justiţiabili de a se folosi de dreptul de a face contestaţie la executare în scop de şicană sau pentru a tergiversa executarea. Părţile Participanţii la judecarea contestaţiei la executare trebuie să fie părţile direct interesate: creditorul şi debitorul. cum se întâmplă în cazul recursului ori în cazurile de revizuire. aceasta are deschisă calea contestaţiei la executare. proc. proc. terţul poprit sau terţul care pretinde că i s-a urmărit pe nedrept un bun al său şi care a introdus contestaţie. instanţa să acorde. civ. c) debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia. Motivarea contestaţiei la executare nu este îngrădită de reglementări speciale. Astfel. civ. sunt judecate cu precădere faţă de celelalte pricini la începutul şedinţei de judecată.. şi motivele acelei împiedicări. 112 C. prevăzut de art. art. dacă acesta este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. 401-402 C.. Contestaţia la executare se judecă de urgenţă.. Contestaţiile la executare sunt supuse taxelor de timbru care se calculează proporţional cu valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit. potrivit dispoziţiilor art. susceptibil de repunere în termen. în cazurile de vădită rea-credinţă. 86 . proc. din cauza unui viciu de procedură săvârşit cu ocazia hotărârii ce se execută.contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu de la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit. actele de procedură se vor îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. cu privire la cuprinsul şi modul de prezentare a cererii de chemare în judecată. fixându-se în acest scop un termen scurt. 401 C. şi art. deşi nu au fost epuizate toate căile ordinare de atac. coroborate cu art. 112 C. indiferent de valoarea urmăririi contestate. Judecata se face potrivit regulilor de drept comun. 1 al aceluiaşi articol. fiind identic cu conţinutul oricărei cereri de chemare în judecată. 103 C. Sesizarea instanţei se face printr-o cerere-contestaţie al cărui conţinut este prevăzut de art. în cazurile când nu a primit somaţia sau executarea se face somaţie. obiectul. În acest caz însă.). dovezile pe care se sprijină contestaţia şi semnătura. 401 alin. civ. Principalele aspecte procedurale ale contestaţiei Sediul materiei: art. proc. Cu privire la natura juridică a termenului de 15 zile. motivarea în fapt şi în drept. acesta este un termen de decădere. despăgubiri şi amendă. Cererea de contestaţie la executare trebuie să cuprindă: numele şi domiciliul părţilor. civ. civ. printr-o împrejurarea mai presus de voinţa sa. sub rezerva dovedirii de către parte a faptului că a fost împiedicată să îndeplinească actul de procedură în termenul legal. potrivit alin. legea prevede că. ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare.

Citarea părţilor este obligatorie. instanţa competentă poate suspenda executarea. 1 C. 301 C proc. reprezentant al soţiei în instanţa de urmărire. mai ales pentru că prin contestaţie la executare aceasta nu poate fi modificată. se pronunţă prin încheiere.. permite administrarea tuturor probelor ce se pot folosi la judecarea oricărei acţiuni în justiţie cu condiţia să fie respectate prevederile art.. Administrarea de probe noi se poate face numai în cazul în care ele privesc situaţii ulterioare pronunţării hotărârii sau când ele reuşesc să clarifice conţinutul echivoc al hotărârii ce se execută. civ.. 112 C. civ. civ. 403 alin. proc. s-a exprimat constant punctul de vedere că aceasta reprezintă o garanţie pecuniară. 403 alin. cu citarea părţilor. civ. Suspendarea executării silite în cadrul contestaţiei la executare Reglementarea legală a suspendării executării în temeiul promovării unei contestaţii la executare este prevăzută în art. aceste dispoziţii reprezentând regimul general al încuviinţării suspendării executării. proc. Astfel. nu se pot repune în discuţie şi administra probe pentru a se combate situaţia soluţionată de către instanţa de fond. în sarcina reclamantului. în mod separat. 402 C. Alin. dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă. 3 al aceluiaşi articol prevede că asupra cererii de suspendare a executării silite. anulată sau completată. potrivit art. Contestaţia la titlu se soluţionează pe baza probelor aflate la dosar. Aspecte caracteristice contestaţiei la executare Art. adică a hotărârii a cărei interpretare se cere. terţii trebuie să dovedească dreptul lor de proprietate asupra bunului urmărit. 87 . în afară de cazul în care legea dispune altfel".: "până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită. 403 C. în cuantum fixat de instanţă. care nu a invocat viciul de procedură. în toate cazurile. în lipsa unei dispoziţii contrare. 3. Totodată. proc. în literatura de specialitate. Stabilirea proprietăţii bunurilor urmărite şi revendicate de terţi Pentru a li se admite contestaţia la executare. proc. dar acestea pot fi aduse la dosar pentru a lămuri dispozitivul neclar. şi pentru a asigura dezdăunarea pârâtului pentru pagubele produse prin exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale de către reclamant. Soţul necitat. se instituie obligativitatea depunerii unei cauţiuni. Cererea de suspendare a executării silite se soluţionează. care poate fi atacată cu recurs. dispusă de instanţa de judecată. civ. Încheierea pronunţată asupra cererii de suspendare a executării silite se poate ataca separat cu recurs. instanţa. Administrarea probelor. în termenul general prevăzut de art. de 15 zile de la comunicarea încheierii. pentru evitarea exercitării de către acesta în mod abuziv a anumitor drepturi procesuale. Potrivit art. în şedinţă publică. Cu privire la natura juridică a cauţiunii. fără aceste probe. Contestaţia la executare poate fi sprijinită pe orice fel de probe admise în procedura comună. fiind administrate de instanţă dacă. ea nu ar putea soluţiona în mod corespunzător contestaţia. nu se poate plânge pentru acest lucru pe cale de contestaţie.

În ceea ce priveşte hotărârea asupra contestaţiei la titlu. 402 alin. De asemenea. măsura astfel dispusă durând până la soluţionarea cererii de suspendare în cadrul contestaţiei la executare. proc. între aceste contestaţii şi acţiunile principale prin care se valorifică aceste drepturi. prevede în conţinutul său două excepţii de la regula pe care o instituie. 138/2002. civ. proc. proc. de către preşedintele instanţei. şi contestaţiile prin care se solicită împărţirea bunurilor proprietate comună. 401 alin.U. atunci când constată că actul nu este destul de clar. ci de însuşi preşedintele instanţei. Art.Cu privire la suspendarea executării. 402 alin. 3. 2 C. dacă este cazul. proc. civ. contestaţiile la titlu.Cauţiunea este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă. partea interesată poate formula o cerere de suspendare provizorie a executării. a stabilit un regim juridic distinct pentru contestaţiile la executare propriu-zisă. şi că în cadrul acesteia a solicitat suspendarea executării silite. Potrivit dispoziţiilor art. între care contestatorul poate opta.. prin încheiere. 3 C. 88 . şi respectiv recursul.. proc. căci. civ. Soluţionarea cererii de suspendare se face fără citarea părţilor. aceasta este supusă recursului potrivit art. reclamantul este ţinut să facă dovada că a formulat contestaţia la executare. va putea cere lămuririle necasare de la organul emitent al titlului executoriu. 4001 C.402 alin. nr. sub aspectul căilor de atac. instanţa. potrivit dispoziţiilor art. cu privire la împărţirea bunurilor proprietate comună.. dacă există urgenţă. 403 alin. nefiind incidente dispoziţiile alin. 2 C. proc. civ. trebuie plătită o cauţiune în cuantum de 10% din valoareabobiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. şi anume: o primă derogare se referă la hotărârile pronunţate în contestaţia la executare prin terţii pretind că au asupra bunului supus urmăririi silite un drept de proprietate sau un alt drept real. În astfel de situaţii. şi care va face obiectul unui dosar distinct de cel al contestaţiei la executare. care nu se va soluţiona de un complet ordinar. 2 şi art. C. Căile de atac În privinţa căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate asupra contestaţiilor la executare. În aceste două cazuri reglementate de art. în actuala sa reglementare instituită prin O. civ. soluţie justificată prin aceea că în astfel de situaţii are loc o adevărată judecată asupra fondului. şi este necesar să se asigure o identitate de tratament juridic. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. civ. 402 alin. Altfel spus. nu se execută o hotărâre judecătorească. 2 C. "hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie se dă fără drept de apel". concomitent cu introducerea contestaţiei la executare şi a formulării în cadrul acesteia a unei cereri de suspendare a executării. Hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul. prevede posibilitatea pronunţării acesteia. civ. contestaţiile prin care un terţ pretinde un drept de proprietate sau alt drept real asupra bunului urmărit. iar a doua excepţie are în vedere hotărârile pronunţate în contestaţia la executare. art. În cadrul judecării contestaţiei la titlu. 4 C. în acest caz.G. căile de atac sunt apelul. atunci când titlul nu emană de la un organ de jurisdicţie. întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută. proc.

În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare. Excepţie face situaţia prevăzută de art. 138/2000. 4042 alin. au fost introduse art. . Întoarcerea executării Prin modificarea şi completarea Codului de procedură civilă adusă de O. a fost acoperită lipsa reglementării privitoare la întoarcerea executării. 322-328 C. 4041. Astfel. civ. 404 alin. conform art. dispune anularea ori încetarea executării însăşi. instanţa poate să-1 oblige pe acesta la plata de despăgubiri dacă împiedicarea executării a pricinuit pagube. civ. 4041-4043. Dacă a fost admisă contestaţia. 4042 alin. prin aceeaşi hotărâre. proc. proc. actualizată în funcţie de rata inflaţiei. dacă sunt întrunite cerinţele legale de executare a acestora. 404 alin. 1). 89 . efectele diferă după scopul urmărit de aceasta. Efectele hotărârii pronunţate în contestaţia la executare În cazul în care contestaţia este respinsă: .nu mai poate fi introdusă o nouă contestaţie la executare pentru aceleaşi motive.G.se continuă executarea în cazul în care urmărirea a fost suspendată. această măsură se va putea dispune de instanţa care rejudecă fondul (art.U. în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită. întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare. proc. se va putea dispune. instanţa. nr. Asrfel. În continuare. cel interesat are dreptul la întoarcerea executării. şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării (art. 1. 317-321 C. 2). anularea ori lămurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.Codul de procedură civilă nu conţine în materia contestaţiei la executare dispoziţii derogatorii de la dreptul comun în privinţa posibilităţilor de exercitare a căilor extraordinare de atac. Dacă executarea s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile. hotărârea de respingere având putere de lucru judecat. Prin urmare. Atunci când se constată vădita rea-credinţă a titularului contestaţiei la executare şi introducerea acesteia pentru a tergiversa executarea sau pentru a tachina cealaltă parte.). Potrivit art. Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării.). 449 C. textul precizează că bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celi îndreptăţit. cât şi la plata unei amenzi (art. anulează actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia. civ. revizuirea (art. la cererea persoanei interesate. după caz. ce formează secţiunea VI1 din Capitolul I. prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Se observă că textul legal are în vedere întoarcerea executării în cazul ambelor forme: executare silită directă şi executare silită indirectă. 2). doctrina a apreciat că împotriva hotărârilor pronunţate asupra contestaţiilor la executare se pot exercita şi căile extraordinare de atac: contestaţia în anulare (art. consacrate acestei instituţii. Acestea vor fi stabilite prin hotărârea de respingere a contestaţiei pentru a crea astfel un titlu executoriu cu privire la ele.

iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare nu este prevăzută de lege sau. persoana îndreptăţită se va putea adresa instanţei judecătoreşti competente potrivit legii (art. în condiţiile prezentate anterior. În acest caz. civ. La fel se va proceda şi în cazul în care titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acel organ sau de alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti.Textul legal se referă şi la ipoteza în care restabilirea situaţiei anterioare nu s-a dispus de instanţă. proc. persoana îndreptăţită va putea cere restabilirea situaţiei anterioare instanţei judecătoreşti competente potrivit legii.). Şi în acest caz. nu s-a luat această măsură. 4043 C. deşi este prevăzută. 90 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful