You are on page 1of 53

PROFILUL DEZVOLTĂRII SOCIO - ECONOMICE A ORAŞULUI EDINEŢ

BUSINESS CONSULTING INSTITUTE

Document realizat cu suportul PNUD - Moldova în cadrul Proiectului „Sprijin APL din comunităţile ţintă pentru a elabora / actualiza Strategiile de dezvoltare socio-economică în manieră participativă bazate pe DO şi EG”

AUTORI UNITATEA SPECIALIZATĂ PENTRU PLANIFICARE STRATEGICĂ Constantin Cojocari – primar Rodelia Vesilcov – viceprimar Gudumac Arcadie – secretarul Consiliului Orăşenesc Morari Mircea – specialist pe probleme de tineret şi sport Strîmbanu Lilia – contabil şef Sorocan Vitalie – consilier Sîngerean Tudor – specialist în construcţii CONSILIUL PARTICIPATIV LOCAL Constantin Cojocari – primar Rodelia Vesilcov – viceprimar Mircea Morari – specialist tineret şi sport Ion Gheţu – consilier Neniţa Sultan – consilier Andrei Armaşu – specialist “Poşta Moldovei” Dumitru Gladiniuc – inginer cadastral Jidacevschi Natalia – specialist evidenţa militară Noviţchi Eudochia - pensionară VoroniucMihail - pensionar Pleşcan Alexandra - contabil Gruşca Elena - contabil Bobuţac Evstolia - pensionară Samcov Nicolae – ONG “Demos” Tomaşevschi Olga – director grădiniţă

ECHIPA DE CONSULTANȚI BCI Natalia Donţu – consultant în administraţia publică locală

2

CUPRINS:

INTRODUCERE.......................................................................................................................... 5 SUMAR EXECUTIV .................................................................................................................... 6 DATE GENERALE, SCURT ISTORIC ........................................................................................... 7 1 POTENŢIALUL SOCIO-UMAN ........................................................................................ 9 1.1 Resurse umane ......................................................................................................................... 9 1.1.1 Dinamica numărului populaţiei......................................................................... 9 1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice .................................................... 10 1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile ..................................................... 13 1.2.1 Minorităţi etnice/lingvistice.............................................................................. 13 1.2.2 Persoane în etate............................................................................................. 14 1.3 Forţa de muncă ....................................................................................................................... 14 1.3.1 Aspecte ocupaţionale ...................................................................................... 14 1.4 Servicii sociale ......................................................................................................................... 17 1.4.1 Instituţiile de învăţământ ................................................................................. 17 1.4.2 Cultura ............................................................................................................... 20 1.4.3 Ocrotirea sănătăţii ............................................................................................ 20 1.4.4 Protecţia socială ............................................................................................... 21 1.4.5 Serviciile sociale............................................................................................... 21 1.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport....................................................................... 22 1.4.7 Culte ................................................................................................................... 23 1.5 Concluzii ..................................................................................................................................... 23 2 ECONOMIA LOCALĂ.................................................................................................. 25 2.1 Mediul de afaceri .................................................................................................................... 25 2.2 Sectorul Agricol ....................................................................................................................... 30 2.3 Servicii ........................................................................................................................................ 32 2.3.1 Serviciile financiare .......................................................................................... 32 2.3.2 Comerţul ............................................................................................................ 32 2.3.3 Alte servicii ........................................................................................................ 33 2.3.4 Apă canalizare .................................................................................................. 33 2.3.5 Servicii de telecomunicaţii .............................................................................. 33 2.3.6 Sistemul de gazificare ..................................................................................... 34 2.3.7 Rețeaua drumurilor .......................................................................................... 34 2.3.8 Fondul locativ ................................................................................................... 35 2.3.9 Zone de agrement ........................................................................................... 35 2.4 Concluzii ..................................................................................................................................... 36 3 STAREA MEDIULUI AMBIANT .................................................................................. 37 3.1 Resurse naturale .................................................................................................................... 37 3.1.1 Flora şi fauna .................................................................................................... 37 3.1.2 Resurse naturale .............................................................................................. 37 3

3.2 Factori de Poluare a mediului ............................................................................................ 38 3.3 Situaţii excepţionale ............................................................................................................... 38 3.3.1 Fenomene excepţionale petrecute în localitate .......................................... 38 3.3.2 Rezultatele chestionării referitor la provocările de schimbare a climei ... 39 3.3.3 Capacitatea de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă.......................... 41 3.4 Concluzii ..................................................................................................................................... 43 4 CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ .............................................................................. 44 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 5 Management Administrativ ................................................................................................. 44 Reprezentarea şi participarea politică ............................................................................ 45 Societate Civilă ........................................................................................................................ 47 Finanțe publice ........................................................................................................................ 47 Concluzii ..................................................................................................................................... 48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................ 49

ANEXE .................................................................................................................................. 51

4

Introducere Profilul dezvoltării socio-economică a orașului Edineț reprezintă un document complex elaborat în cadrul proiectului „Sprijin APL din comunităţile ţintă pentru a elabora / actualiza Strategiile de dezvoltare socio-economică în manieră participativă bazate pe drepturile omului şi egalitate de gen”. Proiectul este implementat în 62 localităţi din Republica Moldova şi este sprijinit de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Scopul proiectului este: (i) promovarea principiilor Dezvoltării Durabile la nivel local; (ii) consolidarea capacităţilor beneficiarilor în Planificarea Participativă pentru Dezvoltarea Durabilă; (iii) asistarea localităţilor partenere în elaborarea Planurilor Strategice de Acţiune; (iv) promovarea unei guvernări locale eficiente şi responsabile şi a unui proces decizional participativ. Prin conţinutul său Profilul dezvoltării socio-economice evidenţiază situaţia curentă de dezvoltare a localităţii şi se referă la diagnosticarea stării actuale a potenţialului socio-uman, dezvoltării economice locale, a resurselor naturale, situaţiei demografice, instituţiilor infrastructurii sociale şi de afaceri precum şi a capacităţii autorităţilor publice locale şi structurilor societăţii civile în influenţarea procesului de dezvoltare locală. Scopul documentului este evaluarea situaţiei curente din localitate şi elaborarea strategiei de dezvoltare socioeconomice pentru perioada 2012-2016. Destinatarii lucrării sunt locuitorii satului, autorităţile administraţiei publice locale, structurile societăţii civile, instituţiile educaţionale, sectorul privat, tinerii, PNUD Moldova /PCLDI precum şi persoanele interesate în dezvoltarea durabilă locală. Elaborarea Profilul dezvoltării socio-economice a fost realizată de către membrii Unităţii Specializate pentru Planificare Strategică şi ai Consiliului Participativ Local, create la etapa de demarare a proiectului cu asistenţa consultanţilor Institutului de Dezvoltare Urbană. În cadrul elaborării Profilului dezvoltării socio-economice au fost realizate următoarele activităţi: (i) colectarea datelor statistice privind dezvoltarea economică şi socială, starea mediului ambiant şi analiza lor, (ii) desfăşurarea unui seminar cu participarea USPS şi CPL şi a partenerilor sociali și (iii) trei focus grupuri cu grupurile vulnerabile. Profilul dezvoltării socio-economice este structurat pe cinci compartimente: (i) potenţialul socio-uman, în care este inclusă și situația persoanelor din grupurile vulnerabile; (ii) economia locală; (iii) starea mediului ambiant; (iv) capacitatea instituţională şi (v) capitolul de concluzii și recomandări, cu trimitere la punctele slabe identificare în analiza SWOT realizată pentru fiecare dintre capitolele menționate anterior. Problemele identificate ca urmare a efectuării evaluării situaţiei existente şi recomandările propuse vor sta la baza elaborării Strategiei de Dezvoltare a localităţii şi a Planului Strategic de Acţiuni.

5

Sumar Executiv Oraşul Edineţ este centrul unuia din cele 33 raioane administrative ale Republicii Moldova. Este aşezat în partea de nord a ţării. La nord se învecinează cu satul Hlinaia, la sud cu oraşul Cupcini, la est cu satul Ruseni, la vest cu satul Alexăndreni. Potenţialul uman al orașului constituie 20080 locuitori locuitori, din care persoanele până în 20 de ani reprezintând 20%, iar persoanele cu vârsta între 20 și 34 ani reprezintând 25% din totalul populației. La începutul anului 2011 se înregistrează o scădere a natalității cu 60,92% față de anul 2008. Bolilele cele mai frecvente în rândul populației din orașul Edineț, la nivelul anului 2010, sunt bolile aparatului respirator. La începutul anului 2011, 66,25% din populația orașului Edineț reprezintă populația economic activă. Infrastructura socială este dezvoltată. Sistemul de aprovizionare centralizată cu apă acoperă tot orașul, iar gradul de gazificare este ridicat. Locuitorii au acces la telefonie fixă, mobilă și internet. Drumurile locale reprezintă 86% dintre drumuri, 53,79% dintre acestea sunt cu îmbrăcăminte rigidă. Instituțiile de învățământ, cultură, sport și instituțiile financiare sunt bine reprezentate. Lipsesc instituțiile care să furnizeze servicii sociale. Economia locală asigură desfășurarea activității pentru 2091 agenți economici, în anul 2010, cei mai mulți având formă de proprietate privată. Agenții economici care activează în domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, hoteluri și restaurante reprezintă 26,11% dintre agenții economici. În ceea ce privește volumul vânzărilor agenților economici, sumele cele mai mari se înregistrează în domeniul industriei extractive și de prelucrare. Fondul funciar al orașului este de 6364,09 ha, dintre care terenul arabil este de 3525,27 ha. Starea mediului ambiant. al comunei este relativ bună. Locuitorii orașului Edineț beneficiază de serviciile de gestionare a deșeurilor. Apa potabilă nu corespunde normelor sanitare în ceea ce privește conținutul clorului rezidual fix. Orașul Edineț are la dispoziție 4 bazine acvatice. Suprafața totală a acestora este de 97,3 ha. Există o carieră de cărămidă de argilă, însă în prezent nu funcționează. Capacitatea instituţională este afectată de numărul minim de structuri ale societăţii civile şi slaba implicare a cetăţenilor în gestionarea treburilor publice. Din totalul cheltuielilor pentru anul 2011, spre învățământ se îndreaptă 83,57%. 5,22% se îndreaptă către cultură, artă, activități pentru tineret, iar 3,10% spre amenajarea și înverzirea orașului. Situaţia persoanelor din grupurile vulnerabile. Persoanele vulnerabile reprezintă 34,40% din totalul populației din orașul Edineț. Acestea se regăsesc în cadrul a 2 grupuri vulnerabile: minoritățile etnice și persoanele în etate. Minoritățile etnice / lingvistice reprezintă 27% din totalul populației din orașul Edineț și 78,50% din totalul persoanelor vulnerabile. Persoanele în etate reprezintă 7,40% din totalul populației din orașul Edineț și 21,50% din totalul persoanelor vulnerabile. În oraș există de asemenea persoane care se încadrează în categoria populației sărace și în grupul persoanelor cu dizabilități, însă nu există date centralizate despre aceste grupuri vulnerabile.

6

Date Generale, Scurt Istoric Denumirea: Oraşul Edineț Anul şi data atestării: 1431 Poziţia geografică: Oraşul Edineţ este centrul unuia din cele 33 raioane administrative ale Republicii Moldova. Este aşezat în partea de nord a ţării. La nord se învecinează cu satul Hlinaia, la sud cu oraşul Cupcini, la est cu satul Ruseni, la vest cu satul Alexăndreni. Distanţa pînă la capitala Republicii Moldova este de 201 km. În componenţa primăriei oraşului Edineţ intră trei localităţi: oraşul Edineţ, satul Alexăndreni şi satul Gordineştii Noi.

Suprafaţa totală: 63,64 km2 Numărul de locuitori: 20080 Densitatea populaţiei: 316 locuitori / km2 Primar: Constantin Cojocari Primul document în care apare şi Edineţul este gramota de la 15 iulie 1431 prin care domnul Moldovei Alexandru cel Bun dăruieşte lui Ivan Cupcici 14 sate cu hotarele lor vechi şi locuri pustiite pentru a-şi înfiinţa sate noi şi o prisacă. Conform acestui document vechea denumire a Edineţului este Viadineţi. Însă un document, mai convingător, datează cu data de 18 august 1690, prin gramota dată de Constantin Movilă lui Cozma Plop, în consecinţa căruia are loc transformarea toponimicului Viadineţi în Iadineţi. Denumirea de Edineţ este atestată documentar în anul 1663, rămânând stabilă pînă în prezent.

7

Principalele evenimente petrecute în orașul Edineț: 1431,15 iunie - prima atestare istorică despre Edineţ, stăpân Pan Cupcici, datează cu o gramotă a lui Alexandru cel Bun. 1436 - stăpân este Luca de la Sicle. 1591 - proprietar Cozma Plop. 1647 - stăpâni - Gheorghe şi Vasile Moţa. 1663 – stăpâni - Gafiţa Hîşdeu şi Savin (starostele de la Cernăuţi). 1667 – stăpân - Prodan Drăguşescu. 1697 – stăpân - Iordache Russet. 1793 – este prezentă Biserica de lemn. 1812 - familia boierului Mavrocordat cu 750 fălci de pământ arabil, 900 fălci de fâneaţă, 800 fălci de păşune, 400 fălci – pământ îngrădit. 1837- stăpîn - moşierul Hlebnicov. 1859 - este prezentă şcoala profesională evreiască. Satul are 324 case, 1221 bărbaţi, 1081 femei, o biserică, o casă evreiască de rugăciuni. 1861 - se deschide o şcoală bisericească. 1866 - mare epidemie de ciumă. 1867 - deschiderea şcolii populare, cu o secţie pentru fete. 1870 – prima şcoală primară particulară, s-a construit biserica Sf. Vasile. 1871 - erau 9 mori de vînt. Stăpîna Edineţului Sofia Cazifin avea: 2779 desetine de pământ, 625 desetine de pădure, sătenii aveau 1152 desetine de pământ arabil. 1873 - trecerea la Edineţ a Seminarului Teologic din Bălţi. 1875 - erau 2 şcoli, Seminarul Teologic, fabrica de lumânări, 604 case, 1288 bărbaţi, 1206 femei, 180 cai, 550 vaci, 710 oi, 2 oloiniţe. 1890 – spital local cu 18 paturi. 1897– în Edineţ locuiau 4230 evrei, 379 lipoveni. 1911 - în Edineţ este deschisă o fabrică de săpun. Edineţul avea 14561 locuitori. 1913 – construcţia iluzionului lui Davîdov. 1928 –deschiderea muzeului eparhial Hotin. 1940 - Edineţul devine centru raional. 1944, 24 martie - a fost eliberat Edineţul.

8

1 POTENŢIALUL SOCIO-UMAN

1.1 1.1.1

Resurse umane Dinamica numărului populaţiei

La data de 01.01.2011 populaţia orașului Edineț era de 20080 locuitori dintre care 47,90% sunt bărbați și 52,02% sunt femei. Populația orașului reprezintă 24,67% din totalul populației raionului Edineț. Densitatea populaţiei este de 316 locuitori/km2. Tabelul 1.1 Dinamica populaţiei după genuri 01.01.2007 01.01.2008 01.01.2009 01.01.2010 20001 20013 20024 20122 9563 9571 9576 9580 10438 10442 10448 10542

Orașul Edineț Localitate Bărbaţi Femei

01.01.2011 20080 9620 10460

În orașul Edineț sunt 5945 de familii. 5,38% din totalul de familii reprezintă familiile sărace, iar 12,44% din numărul total reprezintă familiile cu mai mult de 4 copii. Tabelul 1.2 Numărul de familii Numărul de familii Dintre acestea: - Sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) - Cu mulţi copii (mai mult de 4 copii)

5945 320 740

Numărul total de gospodării din orașul Edineț este de 5205. Dintre aceastea, 21,72% reprezintă gospodăriile conduse de femei. Tabelul 1.3 Numărul de gospodării Numărul de gospodării: - dintre acestea numărul de gospodării conduse de femei

5205 1131

În ceea ce privește componența etnică a populației din orașul Edineț, majoritari sunt moldovenii, cu un procent de 73%.

9

Bulgari 0% Ucraineni 6% Ruşi 9% Români 1%

Romi 10%

Altele 1%

Moldoveni 73%

Figura 1.1 Structura etnică a populației Un procent important revine grupului romilor, care reprezintă 10% din totalul populației. Urmează apoi rușii cu un procent de 9% și ucrainienii, cu un procent de 6%. 1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice

Din structura populației orașului Edineț pe grupuri de vârstă, se observă că, la începutul anului 2011, populația până în 34 ani reprezintă peste 45% din totalul populației: persoanele până în 20 de ani reprezintând 20% din totalul populației, iar persoanele cu vârsta între 20 și 34 ani reprezintând 25% din totalul populației. pana in 20 ani 20% peste 84 ani 1% 75 - 84 ani 4%

65 - 74 ani 7% 55 - 64 ani 14%

20 - 34 ani 25%

45 - 54 ani 17%

35 - 44 ani 12% Figura 1.2 Structura pe vârstă a populației Populația cu vârsta cuprinsă între 35 – 44 ani reprezintă 12% din totalul populației, iar cei cu vârsta între 45 - 54 ani reprezintă 17% din totalul populației. Cu un procent mai mic sunt

10

prezente persoanele de peste 65 ani: 65 – 74 ani – 7% din totalul populației, 75 – 84 ani – 4% din totalul populației și peste 84 ani – 1% din totalul populației. Structura detaliată pe grupe de vârstă este prezentată în tabelul următor. Tabelul 1.4 Structura pe grupuri de vârstă a populaţiei 2007 2008 2009 2010 Băr Fe Băr Fe Băr Fe Băr Fe baţi mei baţi mei baţi mei baţi mei 312 457 398 435 378 486 497 438 391 363 418 390 493 473 503 411 685 618 621 503 484 453 469 523 866 938 981 954 837 758 811 728 626 728 789 765 851 845 937 873 739 611 769 875 766 703 862 715 780 841 735 820 823 761 659 751 715 763 652 749 605 693 765 678 746 728 631 704 596 718 584 761 908 909 873 999 831 911 734 910 738 853 718 903 788 984 766 887 713 944 791 912 801 923 818 932 393 415 316 408 403 509 328 473 422 381 359 381 318 407 318 496 251 341 218 303 223 360 233 359 181 315 193 209 201 318 183 292 68 121 73 137 86 53 72 131 29 112 36 95 32 103 41 102

2011 Băr baţi 521 495 511 618 1023 835 702 609 585 722 801 746 551 328 239 203 98 43 Fe mei 458 407 453 607 909 802 736 716 606 892 1015 853 696 478 305 317 103 107

Anul 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85+

În cadrul grupelor de vârstă până în 20 ani și între 20 – 34 ani numărul bărbaților este mai mare ca numărul femeilor, în timp ce în cadrul grupelor 35 – 44 ani, 45 – 54 ani, 55 – 64 ani, 65 – 74 ani, 75 – 84 ani și peste 84 ani numărul femeilor este mai mare ca numărul bărbaților.
pana in 20 ani 20 - 34 ani 35 - 44 ani 45 - 54 ani 55 - 64 ani 65 - 74 ani 75 - 84 ani peste 84 ani 0 567783 420 301 107 43 500 1000 1500 2000 2500 3000 1322 1194 1523 1907 1549 1297 Femei Barbati 1925 2145 2447 2560

Figura 1.3 Structura pe grupuri de vârstă a populaţiei

11

În ceea ce privește natalitatea în orașul Edineț, numărul cel mai mare de nou născuți din ultimii 5 ani este înregistrat în anul 2008. La începutul anului 2011, numărul nou născuților a scăzut față de anul 2008 cu 60,92%. În ceea ce privește mortalitatea în orașul Edineț, numărul cel mai mare de persoane decedate din ultimii 5 ani este înregistrat în anul 2010. La începutul anului 2011, numărul persoanelor decedate a scăzut față de anul 2010 cu 33,28%. În ceea ce privește mortalitatea în rândul copiilor până la 1 an, numărul cel mai mare de decese este înregistrat în anul 2007. Acest fenomen a fost redus cu 78% în anul 2011 față de 2007. Tabelul 1.5 Natalitatea, mortalitatea şi migraţiunea populaţiei Perioada Născuţi Decedaţi Total inclusiv copii până la 1 an 14 12 4 7 3

2007 2008 2009 2010 2011

759 888 787 652 347

1316 1229 1272 1352 902

Bolilele cele mai frecvente în rândul populației din orașul Edineț, la nivelul anului 2010, sunt bolile aparatului respirator înregistrate în 40,19% din totalul persoanelor bolnave din orașul Edineț, urmate de traume, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe în 21,56% dintre cazuri. Tabelul 1.6 Morbiditatea de diferite boli 2006 2007 2008 2009 2010 Boli cardiovasculare 321,62 403,80 318,40 360,40 365,6 Cancer 68,40 68,0 68,40 66,80 75,4 Boli ale aparatului respirator 1512,0 1598,0 1596,00 1731,80 1656,8 Boli ale aparatului digestiv, inclusiv 220,60 195,40 151,20 177,0 238,5 Hepatice 527,20 487,20 499,20 349,80 509,4 Traume, otrăviri şi alte consecinţe ale 1936,0 212,40 258,60 199,80 888,6 cauzelor externe Narcomani 11,80 16,60 23,0 26,4 17,2 Alcoolici 106,80 183,0 248,40 210,8 189,7 Tuberculoza 158,40 178,20 178,20 112,6 181,0 SIDA -

12

De asemenea, bolile hepatice sunt frecvente în rândul populației din orașul Edineț, fiind întâlnite în 12,36% din totalul persoanelor bolnave. În oraşul Edineț, în anul 2007, nu sunt înregistrate cazuri de persoane infectate cu virusul HIV SIDA. 1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile

Persoanele vulnerabile reprezintă 34,40% din totalul populației din orașul Edineț. Acestea se regăsesc în cadrul a 2 grupuri vulnerabile: minoritățile etnice și persoanele în etate. În oraș există de asemenea persoane care se încadrează în categoria populației sărace și în grupul persoanelor cu dizabilități, însă nu există date centralizate despre aceste grupuri vulnerabile. Deși date oficiale nu există, în fiecare zi se poate observa efectul sărăciei asupra locuitorii. Unul dintre exemple a fost mediatizat în ziua de 18.10.2011 în mass media locală. Este vorba despre cazul unei mame din Edineț care și-a obligat fiica minoră să se prostitueze timp de 3 ani, punând acest lucru pe seama traiului greu și al lipsei banilor pentru mâncare. În orașul Edineț nu sunt prezente minorități religioase și nu sunt înregistrate date referitoare la victimele / supraviețuitorii ale / ai violenței în familie.

1.2.1

Minorităţi etnice/lingvistice

Minoritățile etnice / lingvistice reprezintă 27% din totalul populației din orașul Edineț și 78,50% din totalul persoanelor vulnerabile. Tabelul 1.7 Caracteristicile minorităților etnice / lingvistice Bărbaţi ai Femei ale Minorităţi minorităţi minorităţilor Ucraineni Ruşi Bulgari etnice lor etnice etnice 5422 2611 2811 1245 1827 20

Romi 1908

În cadrul minorităților etnice / lingvistice din orașul Edineț, se regăsesc 48,14% bărbați și 51,85% femei. Grupurile cele mai numeroare din rândul minorităților etnice din orașul Edineț sunt reprezentate de grupul romilor (35,19% din totalul minorităților etnice) și grupul ucrainienilor (33,70% din totalul minorităților etnice). Grupul bulgarilor este reprezentat doar de 0,37% din totalul minorităților etnice din orașul Edineț.

13

1.2.2

Persoane în etate

Persoanele în etate reprezintă 7,40% din totalul populației din orașul Edineț și 21,50% din totalul persoanelor vulnerabile. Tabelul 1.8 Caracteristicile grupului persoanelor în etate Persoane Femei în Persoane Femei în în etate etate în etate etate total solitare solitare 1485 832 1013 623 Din totalul persoanelor în etate, 56,03% sunt femei. 68,22% din totalul persoanelor în etate, sunt persoane solitare, iar 61,50% dintre persoanele solitare sunt femei.

1.3 1.3.1

Forţa de muncă Aspecte ocupaţionale

La începutul anului 2011, 66,25% din populația orașului Edineț reprezintă populația activă, restul de 33,75% reprezintă populația inactivă. Din totalul populației active, 91.97% reprezintă populația ocupată în economie, persoane care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formă de salarii sau alte beneficii. Șomerii reprezintă 6,41% din populația activă și 4,24% din totalul populației din orașul Edineț. Tabelul 1.9 Ocupaţia populaţiei, la începutul anului, persoane Nr Indicatori 2009 2010 2011 . Total populaţie (r.2+r.5) 1. 20001 20013 20024 1 2. Populaţia economic activă 13270 13283 13265 3. Populaţie ocupată în economie2, inclusiv 12450 11940 12200 3 4. Şomeri 820 1340 850 5. Populaţie inactivă 6731 6730 6759

La începutul anului 2011, 58,99% din totalul populației din orașul Edineț reprezintă populația angajată în muncă. Din totalul populației angajată în muncă, 48,30% reprezintă femeile.
1

Populaţie economic activă – persoane care constituie forţa de muncă disponibilă, capabilă de muncă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. 2 Populaţie ocupată în economie – persoane care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formă de salarii sau alte beneficii. 3 Şomer – persoană în vârstă de muncă, care nu lucrează şi este în căutarea unui loc de muncă.

14

Tabelul 1.10 Numărul populaţiei angajată în muncă Anul 2007 2008 2009 2010 Total 12450 11940 12200 12295 bărbaţi 6120 5936 6090 6482 femei 6330 6004 6110 5813

2011 11847 6124 5723

La începutul anului 2011, numărul șomerilor din orașul Edineț reprezintă 4,90% din totalul populației din orașul Edineț. Femeile reprezintă 42,17% din totalul șomerilor. Tabelul 1.11 Numărul şomerilor 2007 2008 2009 820 1340 850 359 752 487 461 588 363

Anul Total bărbaţi femei

2010 875 431 444

2011 984 569 415

În anul 2010, populația ocupată din orașul Edineț își desfășoară activitatea în domeniul privat (62,72%) și în domeniul public (33,47%). Tabelul 1.12 Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate Anul 2006 2007 2008 2009 2010 Total 12360 12450 11940 12200 12295 Inclusiv: publică 4090 4150 3825 3990 4116 privată 7750 7770 7600 7700 7712 alte forme 520 530 515 510 467 În anul 2010, cele mai multe dintre persoanele economic active din orașul Edineț aveau studii speciale (33,01%) și studii superioare (32,44%). Un procent important (20,74%) dintre persoane aveau studii medii (9 clase). Tabelul 1.13 Nivelul educaţional al populaţiei economic active 2006 2007 2008 2009 2010 Total 13400 13270 13280 13265 13291 Studii superioare 4180 4150 4200 4215 4311 Studii superioare incomplete 410 405 397 390 428 Studii speciale 4360 4340 4300 4400 4387 Studii liceale 1400 1410 1405 1420 1462 Studii medii (9 clase) 3038 2956 2970 2835 2756 Studii primare 12 9 8 5 3 Fără studii În ceea ce privește structura populației ocupate după domenii de activitate, în anul 2010 4,97% din totalul populației ocupate își desfășura activitate în învățământ și 4,61% în

15

agricultură. Procentul celor care lucrează în industrie este de 1,06 din totalul populației ocupate, iar procentul celor care lucrează în sănătate și asistență socială este de 1,92%. Pentru fiecare dintre domeniile construcții, comerț, transport și comunicații, administrație publică procentul persoanelor ocupate este mai mic de 0,50%. Cele mai multe dintre persoanele ocupate (86,49%) desfășoară alte tipuri de activități. Tabelul 1.14 Dinamica structurii populaţiei după domenii de activitate Anul 2006 2007 2008 2009 2010 12360 12450 11940 12200 12295 Total Agricultură 575 580 570 565 567 Industrie 85 105 120 130 130 Construcţii 32 40 45 38 38 Comerţ 50 55 60 50 50 Transport şi comunicaţii 9 9 9 9 9 Administraţie publică 20 20 20 20 20 Învăţământ, 610 610 610 614 611 Sănătate şi asistenţă socială 240 240 248 248 236 Alte tipuri de activităţi 10739 10791 10258 10526 10634

În anul 2010, numărul locurilor de muncă vacante era de 254. Cele mai multe dintre acestea (51,57%) erau în industrie. În domeniul serviciilor și comerțului au fost 11,02% din totalul locurilor vacante, iar în domeniul sănătății 5,12%. Tabelul 1.15 Numărul locurilor de muncă vacante Domenii 2006 2007 2008 2009 2010 636 311 470 218 254 Total locuri Agricultură 7 1 10 4 6 Învăţământ 9 1 4 4 2 Educaţie preşcolară Sănătate 142 49 13 9 13 Servicii şi comerţ 20 7 41 2 28 Administraţie publică şi asigurarea ordinii publice 4 2 2 1 1 Industrie 510 240 305 175 131 Altele 16 1 47 73 Numărul locurilor de muncă a fost mai mic în domeniul învățământului (0,79%) și în domeniul administrației publice și asigurării ordinii publice (0,39%).

16

1.4

Servicii sociale

1.4.1

Instituţiile de învăţământ

Instituțiile de învățământ din orașul Edineț sunt reprezentate de 4 grădinițe, 3 licee teoretice, și un gimnaziu. Tabelul 1.16 Instituțiile de învățământ Cine frecventează Câţi copii Limba de predare Copii de vîrstă 156 Română, preşcolară 2-5/6 ani rusă Copii de vîrstă 222 Română, preşcolară 2-5/6 ani rusă Copii de vîrstă 129 Rusă preşcolară 2-5/6 ani Copii de vîrstă 156 Română preşcolară 2-5/6 ani Elevi în clasele 5-12 201 Română Elevi în clasele 1-12 Elevi în clasele 1-12 Elevi în clasele 1-12 Elevi în clasele 1-9 529 404 324 425 Română Rusă, ucraineană Rusă Română, rusă

Instituţia Grădiniţa nr. 1 Grădiniţa nr. 2 Grădiniţa nr. 3 Grădiniţa nr. 4 LT „Pan Halippa” LT „Mihai Eminescu” LT „V. Suhomlinschi” LT „Dm. Cantemir” Gimnaziul nr. 1

Accesibilitatea (localizarea, etc.) partea de nord-est a oraşului partea de nordvest a oraşului centrul oraşului centrul oraşului partea de nord a oraşului partea de nordvest a oraşului partea de nord-est a oraşului centrul oraşului centrul oraşului

Educaţia preşcolară La nivelul orașului Edineț, educația preșcolară este asigurată în 4 grădinițe. Două dintre grădinițe sunt poziționate în centrul orașului, una în partea de nord-est și una în partea de nord-vest a orașului. În două dintre grădinițe, se predă atât în limba română, cât și în limba rusă, pe când într-o grădiniță se predă doar în limba română și în alta doar în limba rusă. În orașul Edineț, numărul copiilor de vârstă preșcolară este de 969, dintre care 48,43% băieți și 51,56% fete.

17

Tabelul 1.17 Copii de vârstă preșcolară Băieți Fete De vârstă preşcolară (1-6 ani) 450 479 Dintre aceştia frecventează instituţiile 322 341 preşcolară

Total 929 663

Din totalul copiilor de vârstă preșcolară din orașul Edineț, 71% frecventează grădinița. Restul de 29% reprezintă procentul copiilor din orașul Edineț care nu frecventează grădinița.
nu frecventeaza 1%

frecventeaza 99%

Figura 1.4 Gradul de frecventare a grădiniței Din totalul copiilor care frecventează grădinița, 51% sunt fete, iar 49% sunt băieți.

fete 53%

baieti 47%

Figura 1.5 Copii de vârstă preșcolară care frecventează grădinița

18

Educaţia şcolară La nivelul orașului Edineț, educația școlară este asigurată într-un gimnaziu și în 3 licee. În două dintre liceele teoretice din orașul Edineț se predă în limba română, într-unul dintre ele doar în limba rusă, iar în altul în rusă și ucraineană. Numărul copiilor care frecventează aceste licee este de 1458. Gimnaziul din orașul Edineț este localizat în centrul orașului. Aici se predă atât în limba rusă, cât și în limba română. 425 de copii frecventează acest gimnaziu în clasele 1 – 9.

Tabelul 1.18 Copii de vârstă școlară Băieți De vârstă școlară ( 6/7 -18 ani) 976 Dintre aceştia elevi în clasele 1-4 337 Dintre aceştia elevi în clasele 5-9 459 Dintre aceştia elevi în clasele 10-12 396 Dintre ei nu frecventează şcoala şi alte 9 instituţii de învăţământ

Fete 1117 398 455 235 4

Total 2093 735 914 431 13

În orașul Edineț, numărul copiilor de vârstă școlară este de 2093, dintre care 47% băieți și 53% fete. Din totalul copiilor de vârstă școlară din orașul Edineț, 99% frecventează școala. Restul de 1% reprezintă procentul copiilor din orașul Edineț care nu frecventează școala sau alte instituții de învățământ. Din totalul copiilor care frecventează școala, 44% sunt în clasele 5 – 9.

Clasele 1012 21%

Clasele 1-4 35%

Clasele 5-9 44%

Figura 1.6 Structura pe clase a elevilor care frecventează școala În clasele 1 – 4 sunt 35% dintre elevi și în clasele 10 – 12 sunt 21% dintre elevi.

19

1.4.2

Cultura

Instituțiile de cultură din orașul Edineț sunt reprezentate de Casa de Cultură și două biblioteci. Tabelul 1.19 Instituţii de cultură Servicii prestate Numărul de beneficiari Petrecerea evenimentelor 20080 social-culturale Aprovizionarea cu carte atât a Populaţia oraşului, cât şi a raionului raionului Edineţ Carte pentru copii 2000 4 secții: natură, istori, valori tradiționale, sala de expoziții Populaţia raionului Edineţ și toți turiștii

Instituţia Casa de Cultură Biblioteca raională

Localizare în centrul oraşului în centrul oraşului

Biblioteca pentru copii Muzeul Ținutului Natal Edineț

în centrul oraşului -

În Casa de Cultură se organizează evenimente social – culturale, beneficiarii serviciilor prestate de Casa de Cultură fiind toată comunitatea din orașul Edineț (populația de 20080 persoane). Casa de Cultură este poziționată în centrul orașului. În orașul Edineț sunt două biblioteci: biblioteca pentru copii și biblioteca raională. Ambele sunt poziționate în centrul orașului. Biblioteca pentru copii are ca beneficiari 2000 de copii, în timp ce biblioteca raională aprovizionează cu carte atât orașul Edineț, cât și întreg raionul Edineț. În orașul Edineț, atât populația raionului, cât și turiștii care sunt în trecere prin oraș pot vizita una dintre cele 4 secții (natură, istorie, valori tradiționale, expoziții) ale Muzeului Ținutului Natal Edineț În orașul Edineț își desfășoară activitatea 4 ansambluri: “Ciocîrlia”, “Vodograi”, “Graţia”, “Acord”.

1.4.3

Ocrotirea sănătăţii

Serviciile medicale din orașul Edineț sunt asigurate de către Centrul Medicilor de Familie, Spitalul Raional Edineț și Centrul de Medicină preventivă Edineț.

20

Instituţia Centul Medicilor de Familie Spitalul Raional Edineţ

Tabelul 1.20 Instituţiile medicale Servicii prestate Numărul de beneficiari Servicii de asistenţă medicală 20080 Servicii de spitalizare şi asistenţă medicală Servicii de asistenţă sanitară şi medicină preventivă Locuitorii raionului Edineţ Locuitorii raionului Edineţ

Localizare în centrul oraşului în partea de nord a oraşului în centrul oraşului

Centrul de Medicină Preventivă Edineţ

Centrul Medicilor de Familie asigură servicii de asistență medicală pentru toți cei 20080 locuitori ai orașului Edineț. Spitalul Raional Edineț și Centrul de Medicină Preventivă Edineț oferă servicii de spitalizare și asistență medicală / asistență sanitară și medicină preventivă atât pentru locuitorii orașului Edineț, cât și pentru locuitorii din întregul raion Edineț.

1.4.4

Protecţia socială

Beneficiile băneşti exprimate în transferuri directe constituie unul din mecanismele protecţiei sociale şi în marea lor majoritate sunt plătite de la bugetul de stat se constituie din: • Indemnizaţii pentru copii • Alocaţii sociale • Compensaţii de diferite tipuri (gaz, lumină, apă, transport) • Pensii sociale și pentru limită de vârstă și invaliditate • Ajutoare băneşti de la Fondul de Susţinere Socială • Alte prestaţii băneşti. Indemnizaţiile plătite sunt mici, de exemplu pentru îngrijirea copilului până la 1,5 ani ea constituie doar 50 de lei (3 USD) sau pentru persoanele asigurate - 75 lei (5 USD) şi nu acoperă nici cele mai elementare necesităţi. Acelaşi lucru poate fi menţionat referitor la compensaţiile nominative.

1.4.5

Serviciile sociale

În orașul Edineț, nu există instituții sociale care să asigure serviciile sociale pentru populația orașului și a comunelor învecinate. Prin urmare, locuitorii orașului Edineț și a comunelor din vecinătate nu pot beneficia de îngrijire la domiciliu, de bucătărie socială, de servicii zilnice multifuncționale (igienă, consiliere terapeutică, asistență psihologică), adăpost temporar, servicii informaționale, profesionale și de agrement.

21

1.4.6

Activităţi pentru tineret şi sport

În orașul Edineț, persoanele până în 20 de ani reprezintă 20% din totalul populației. Activitățile de cultură pentru tineret se organizează în cele 2 biblioteci din oraș și în cadrul casei de cultură. Activitățile sportive pentru tineret sunt organizate în cadrul Școlii de sport pentru copii și juniori și în cadrul Clubului de Fotbal Edineț. Școala de sport pentru copii și juniori are un număr de 427 beneficiari pentru care organizează activități sportive extrașcolare. În cadrul Clublui de Fotbal Edineț se antrenează echipa profesionistă de fotbal. Ambele instituții sportive sunt localizate în centrul orașului. Tabelul 1.21 Instituţiile de sport Servicii prestate Numărul de beneficiari Activităţi sportive extraşcolare 427 pentru copii şi juniori Echipă profesionistă de fotbal Populaţia oraşului

Instituţia Şcoala de sport pentru copii şi juniori Clubul de Fotbal Edineţ

Localizarea În centrul oraşului În centrul oraşului

În oraşul Edineț activează trei instituții care prestează servicii de instruire continuă. Tabelul 1.22 Instituţiile şi ONG-urile care prestează servicii de instruire continuă Instituţia Domeniile de instruire AO „Demos” Adaptare şi încadrare în societate a tinerilor AO „Oameni pentru oameni” Învăţămînt şi educaţie AO „Salve” Sănătate

AO „Demos” are ca public tineretul și oferă servicii de adaptare și încadrare în societate, AO „Oameni pentru oameni” activează în domeniul învățâmântului și al educației, iar AO „Salve” în domeniul sănătății.

22

1.4.7

Culte

În orașul Edineț, este majoritară comunitatea ortodoxă. Nu sunt identificate comunități religioase. În orașul Edineț nu au fost înregistrate cazuri în care APL au obstrucționat sau refuzat un loc de cult, activitate de înmormântare sau altă activitate religioasă legitimă pentru minorităţile religioase. 1.5 Concluzii Tabelul 1.23 Analiza SWOT – Potențialul Socio - Uman Puncte tari Puncte slabe populația activă reprezintă 66,25% din • prezența familiilor sărace, care populația orașului; reprezintă 5,38% din totalul de familii din oraș; populația ocupată își desfășoară activitatea în domeniul privat în proporție de 62,72%; • scăderea natalității cu 60,92 la începutul anului 2011 față de anul numărul important de locuri de muncă 2008; vacante în domeniul industriei (131 de locuri); • creșterea mortalității în anul 2010, în comparație cu anii anteriori; buna reprezentare a instituțiilor de învățământ pentru fiecare nivel de studii • persoanele în etate reprezintă (primar, gimnazial, liceal), precum și a 7,40% din totalul populației și grădinițelor; 21,50% din totalul persoanelor vulnerabile; 99% din totalul copiilor de vârstă școlară din • procentul semnificativ al copiilor cu oraș frecventează școala; vârstă preșcolară care nu existența instituțiile de cultură; frecventează grădinița (29%); existența instituțiilor sportive. • lipsa instituțiilor sociale care să asigure serviciile sociale pentru populația orașului și a comunelor învecinate; • instituțiile medicale și ambulanțele, deservesc atât locuitorii orașului Edineț, cât și locuitorii satelor din apropiere; • veniturile mici ale locuitorilor; • migrația populației la muncă peste hotare; • copii rămași nesupravegheați după plecarea părinților în străinătate; • lipsa unor evidențe statistice referitoare la situatia populatiei din oraș. Oportunităţi Pericole

• • •

• • •

23

• atragerea unor fonduri pentru renovarea instituțiilor de învățământ / cultură / sportive care necesită reparații; • constituirea locurilor de muncă pentru tinerii şomeri; • implementarea de proiecte care să ajute persoanele din grupurile vulnerabile; • dezvoltarea serviciilor de statistică din oraș pentru a avea o imagine clară asupra indicatorilor reprezentativi pentru oraș.

• restricţii din partea guvernului în cazul participării la unele proiecte europene; • posibilitatea producerii unor calamități naturale care să pună în pericol o sursă principală de venituri și produse a locuitorilor: agricultura.

24

2

ECONOMIA LOCALĂ

2.1

Mediul de afaceri

Mediul de afaceri din orașul Edineț asigură desfășurarea activității pentru 2091 agenți economici, în anul 2010. Din totalul acestor agenți economici, 75,32% sunt întreprinderi cu drept de persoane fizice, 24,68% întreprinderi cu drept de persoane juridice și 0,19% instrituții și organizații neguvernamentele. În cadrul grupului de întreprinderi cu drept de persoane fizice, în anul 2010, cele mai numeroase sunt gospodăriile țărănești, care reprezintă 40,70% din totalul acestei categorii de întreprinderi. Întreprinderile individuale reprezintă 21,65% din totalul întreprinderilor cu drept de persoane fizice, iar patenta reprezintă 37,65% dintre acestea. În cadrul grupului de întreprinderi cu drept de persoane juridice, în anul 2010, cele mai numeroase sunt societățile cu răspundere limitată, care reprezintă 71,12% din totalul acestei categorii de întreprinderi. Asociațiile de gospodării țărănești reprezintă 15,12% din totalul acestei categorii de întreprinderi. Tabelul 2.1 Repartizarea agenţilor economici după forma organizatorico-juridică Agenţi economici 2006 2007 2008 2009 2010 1809 1919 1955 2062 2091 Total: Întreprinderi cu drept de persoane 1390 1487 1502 1564 1575 fizice, inclusiv: - întreprinderi individuale 214 250 270 315 341 - gospodării ţărăneşti 637 637 635 639 641 - patentă 539 600 597 610 593 Întreprinderi cu drept de persoane 419 432 453 498 516 juridice, inclusiv: - societăţi pe acţiuni 13 18 20 21 24 - societăţi cu răspundere limitată 273 290 310 355 367 - cooperative 22 12 12 12 12 - întreprinderi de stat 33 33 31 30 30 - întreprinderi municipale 3 4 5 5 5 - asociaţii de gospodării ţărăneşti 75 75 75 75 78 Uniuni de întreprinderi (necomerciale) Instituţii şi organizaţii 3 3 4 4 4 neguvernamentale Din punctul de vedere al formei de proprietate, în anul 2010, cei mai mulți dintre agenții economici au formă de proprietate privată, aceștia reprezentând 98,42% din totalul agenților economici. Agenții economici cu prorietate publică sunt prezenți în mediul de afaceri din orașul Edineț cu un procent de 1,43% din totalul agenților economici, iar cei cu proprietate mixtă (publică, privată), fără participare străină cu un procent de 0,14%. În acest oraș nu sunt

25

identificați agenți economici cu proprietate mixtă cu participare străină, și nici agenți economici cu proprietate străină. Tabelul 2.2 Repartizarea agenţilor economici după forma de proprietate 2006 2007 2008 2009 2010 1809 1919 1955 2062 2091 Total: Proprietate privată 1771 1882 1921 2029 2058 Proprietate publică 33 33 31 30 30 Proprietate mixtă (publică, privată), fără 5 4 3 3 3 participare străină Proprietate mixtă cu participare străină Proprietate străină În ceea ce privește tipurile de activități ale agenților economici, cei care activează în domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, hoteluri și restaurante reprezintă 26,11% dintre agenții economici. În domeniul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare activează 0,57% dintre agenții economici, iar în transport și comunicații 0.33% dintre agenții economici. Tabelul 2.3 Repartizarea agenţilor economici pe tipuri de activităţi 2006 2007 2008 2009 2010 1809 1919 1955 2062 2091 Total, inclusiv: Agricultură, silvicultură, economia vânatului, 3 4 5 5 6 pescuit Industrie extractivă, de prelucrare 5 4 3 3 3 Construcţii şi tranzacţii imobiliare 6 7 8 10 12 Comerţ cu ridicata şi amănuntul, Hoteluri şi 466 503 516 531 546 restaurante Transport si comunicaţii 7 7 6 7 7 Administraţie publică; învăţământ; sănătate 27 27 27 27 27 şi asistenţa sociala Alte tipuri de activităţi 1295 1367 1390 1479 1490 În ceea ce privește volumul vânzărilor agenților economici, sumele cele mai mari se înregistrează în domeniul industriei extractive și de prelucrare. În acest domeniu este înregistrată o creștere de 56,67% a volumului vânzărilor în anul 2010 față de anul 2009. Creșteri importante în anul 2010 față de anul 2009 au fost înregistrate și în domeniul transportului și comunicațiilor (creștere de 49,86%) și în domeniul construcțiilor (42,72%). În domeniul agriculturii, creșterea volumului de vânzări a fost de 20,72% în anul 2010 față de anul 2009. O scădere foarte mare (84,87%) a fost înregistrată în domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, Hoteluri și restaurante.

26

Tabelul 2.4 Volumul vânzărilor agenţilor economici pe tipuri de activităţi (mii lei) 2006 2007 2008 2009 2010 2010 vs. 2009 509117 270107 506150 350115 371852 6,21 % Total, inclusiv: Agricultură, silvicultură, 5105 5554 4680 4660 5625 20,71% economia vânatului, pescuit Industrie extractivă, de 115300 101031 120501 60130 94211 56,68% prelucrare Construcţii 9304 6310 7132 6110 8720 42,72% Comerţ cu ridicata şi 71300 59300 71304 45810 6933 -84,87% amănuntul, Hoteluri şi restaurante Transport si comunicaţii 13300 12100 14500 10304 15442 49,86% APL; învăţământ; sănătate şi 10101 9141 10105 13000 15241 17,24% asistenţa sociala Alte tipuri de activităţi 284707 76671 277928 210101 225680 7,42

Cel mai mare salariu nominal mediu lunar se obține în domeniul activităților financiare (6368,2 lei) și în domeniul energiei electrice și termice, gaze și ape (4856,8 lei). Cele mai mari creșteri ale salariului nominal mediu lunar în anul 2010 față de anul 2009 au fost înregistrate în domeniul transportului și comunicațiilor (12.96%), în administrația publică (10,55%) și industria extractivă (9,96%). Cele mai mici creșteri ale salariului nominal mediu lunar se înregitrează în domniul pescuitului (2.28%) și în activitățile financiare (1,03%). Scăderi ale salariului nominal mediu lunar în anul 2010 față de anul 2009 au fost înregistrate în domeniul agriculturii, silviculturii, economiei vânatului (0,01%) și în domeniul tranzacțiilor imobiliare, închirieri și activități de servicii (0,13%). Tabelul 2.5 Salariul nominal mediu lunar al unui salariat în economie (lei) 2006 2007 2008 2009 2010 2010 vs. 2009 Agricultură, silvicultură, 914,5 1098,6 1484,4 1468,9 1638,6 -0,01% economia vânatului Pescuit 1191 1281 1367,7 1620,3 1620,1 2,28% Industrie extractivă 2623,8 3098,3 3739,7 3314 3389,5 9,96% Industria de prelucrare 1914,5 2314,1 2762,8 2800,8 3079,8 7,44% Energie electrică şi termică, 2872,3 3595,8 4316,4 4520,3 4856,8 6,24% gaze şi ape Construcţii 2429,1 2967,6 3468,9 3057,3 3248 6,83% Comerţ cu ridicata şi 1555,2 2088,7 2530,7 2614,1 2792,7 7,49% amănuntul Hoteluri şi restaurante 1384,6 1759,5 2111,9 2153,6 2315 7,13%

27

Transport si comunicaţii Activităţi financiare Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte tipuri de activităţi

2549,1 3863,3 2051,7 2164,3 1209,3 1333,5 1302,2

3039,5 4048,3 2583,6 2389 1351,2 1703,2 1600,3

3533,1 5446,3 3215,6 2802,4 1670,5 2265,5 2013,9

3653,5 5637,7 3717,2 3209 2135,6 2718,2 2289,1

3913,9 6368,2 3755,5 3204,8 2361,0 2886,3 2394,3

12,96% 1,03% -0,13% 10,55% 6,18% 4,60% 11,55%

În anul 2010, numărul agenților economici nou creați este de 114, cu 103% mai mult decât numărul agenților creați în anul 2009. În ceea ce privește numărul agenților lichidați, se înregistrează o creștere cu 37,14% în anul 2010 față de anul 2009, ajungându-se la un număr de 48 agenți economici lichidați. Tabelul 2.6 Repartizarea agenţilor economici nou creaţi şi lichidaţi 2006 2007 2008 2009 2010 Nou creaţi Nou creaţi Nou creaţi Nou creaţi Nou creaţi 114 Lichidaţi Lichidaţi Lichidaţi Lichidaţi Lichidaţi 48

Total, inclusiv: Agricultură, silvicultură, economia vânatului, pescuit Industrie extractivă, de prelucrare Construcţii şi tranzacţii imobiliare Comerţ cu ridicata şi amănuntul, Hoteluri şi restaurante Transport si comunicaţii Administraţie publica; învăţământ; sănătate şi asistenţa sociala Alte tipuri de activităţi

95 -

20 1 2 17

115 2 66 1 46

35 -

117 1 3 52 61

78

56

35

-

-

-

-

-

52 43

14 21

38 40

35 21

19 16

47 67

23 25

Principalii 10 agenți economici la data de 01.01.2011 din orașul Edineț și rezultatele obținute de aceștia sunt prezentate în tabelul de mai jos.

28

Tabelul 2.7 Lista principalilor 10 agenţi economici (după volumul de vânzări) la 1.01.2011 Denumirea Dome Forma Volumul Nr. Profit/Pi Total Impozi niul de vânzărilor angaja erderi, impo te în proprie , ţi Mii lei zite, bugetu tate Mii lei (2010) mii l local, (2010) lei mii lei

SRL Vlados-Com SA Apromaş SRL Vahenat SRL Gloria Qvarc SA Volan II Sorocovschii SRL Protect-Impex SRL Caro-Service II Criste Alexandru SA BTA-12

coop industrie coop industrie servicii coop coop coop coop industrie

privat mixtă privat privat privat privat privat privat privat privat

34600,0 171,0 540,0 58000,0 2343,0 700,0 249,0 876,0 821,0 7967,0

68 19 10 112 30 4 9 14 10 109

+95,0 +10 -90,0 +2100,0 -323,0 -7,0 -292,0 -214,0 -56,0 -177,0

249 57 46 811 348 43 58 202 57 930

115 27 24 617 327 15 33 96 39 500

Numărul persoanelor angajate în cadrul întreprinderilor din orașul Edineț (prezentate în tabelul de mai jos) care prestează servicii este de 239. Între aceștia, ponderea femeilor este doar de 31,52%. Tabelul 2.8 Numele întreprinderilor care prestează servicii Întreprinderi Total Bărbaţi ÎM „Apă-Canal Edineţ” 117 94 ÎM „DPGL-C Edineţ” 72 53 ÎM „Termoficare Edineţ” 32 27 ÎM „Paţa Orăşenească” 16 9 Îm „Spaţii Verzi Edineţ” 2 1

Femei 23 19 5 10 1

Numărul persoanelor angajate în cadrul întreprinderilor de producere și prelucrare (prezentate în tabelul de mai jos) din orașul Edineț este de 1117. Între aceștia, ponderea femeilor este de 55,59%. Tabelul 2.9 Numele întreprinderilor de producere şi prelucrare Întreprinderi Total Bărbaţi Femei SRL „Maximos Pan” 523 211 312 II „Vovc” 112 36 76 SRL „Mavicom Nord” 482 249 233

29

Numărul persoanelor angajate în cadrul întreprinderilor comerciale din orașul Edineț (prezentate în tabelul de mai jos) este de 239. Între aceștia, ponderea femeilor este doar de 31,97%. Tabelul 2.10 Numele întreprinderii comerciale Întreprinderi Total Bărbaţi SRL „Vlados Com” 68 19 SRL „Gloria Qvarc” 112 75 SA „BTA 12” 109 96 SA „Volan” 30 27

Femei 49 37 13 3

În ceea ce privește investițiile, suma pentru anul 2010 este de 370 mii lei, cu 79.04% mai mică decât suma alocată investițiilor în anul anterior. Nu au fost făcute investiții de la bugetul de stat sau din mijloace proprii. Tabelul 2.11 Structura investiţiilor (mii lei) 2006 2007 2008 2009 2010 Investiţii, Total (mii lei) 2150 1300 5100 1766 370 Inclusiv pe surse de finanţare: bugetul local 150 500 1100 266 170 bugetul de stat investiţii străine 2000 800 4000 1500 200 mijloace proprii Peste 50% dintre investiții au fost realizate cu investiții străine (54%). Restul de 45,94% au fost realizate cu resurse de la bugetul local. 2.2 Sectorul Agricol

Suprafaţa actuală a Edineţului – intravilan şi extravilan constituie 6364,09 ha, dintre care: • teren arabil – 3525,27 ha; • plantații multianulae – 260,64 ha; • teren aferent construcţiilor – 600,05 ha; • suprafaţa ocupată de drumuri – 134,62 ha; • plantatii forestiere – 921,92 ha; • păşuni – 538,22 ha; • iazuri – 96,46 ha; • altele – 286, 91 ha.

30

păşuni 8% plantatii forestiere 15% suprafaţa ocupată de drumuri 2% teren aferent construcţiilor 9%

iazuri 2%

altele 5%

teren arabil 55%

plantatii multianule 4%

Figura 2.1 Structura suprafeței orașului Terenul arabil reprezintă 55% din suprafața orașului Edineț, iar pășunile reprezintă 8%. Terenul fondului silvic reprezintă 15% din suprafața totală. 9% din suprafața totală reprezintă terenul aferent construcțiilor. În ceea ce privește terenurile industriale și comerciale neutilizate, în orașul Edineț există 4 astfel de terenuri. Suprafața lor totală este de 47,6 ha. Tabelul 2.12 Terenuri industriale și comerciale neutilizate Tipul terenului Descrierea Suprafaţa Amplasamentul Proprietatea arabil construcţii păşuni arabil teren liber teren liber teren liber teren liber 17 ha 4,2 ha 7,8 ha 18,6 ha Contur nr 37 Contur nr. 42 Contur nr. 50 Zona 4101101 publică publică publică publică

Între aceste terenuri se numără 2 terenuri arabile, care reprezintă 74,78% din suprafața totală a terenurilor neutilizate. Un teren (8.82% din suprafața totală) este teren pentru construcții și un teren (16,38% din suprafața totală) este pentru pășuni. Toate aceste terenuri sunt libere și sunt proprietate publică.

31

2.3

Servicii

2.3.1

Serviciile financiare

În oraşul Edineţ activează nouă filiale ale băncilor: Banca de Economii, Banca Socială, Energbank, Mobiasbanca, FinComBank, Moldincombank, Agoindbank, Victoriabank, ProCreditBank. De asemenea, în orașul Edineț există trei Asociaţii de Economii şi Împrumuturi: E-Credit, SMS-Credit și Microinvest.

2.3.2

Comerţul

În anul 2010, volumul vânzărilor cu amănuntul a fost cu 36,36% mai redus decât volumul vânzărilor cu amănuntul înregistrat în anul 2009. Din totalul volumului de vânzări cu amănuntul la nivelul anului 2010, 75% reprezintă volumul vânzărilor de mărfuri nealimentare, cele alimentare reprezentând un procent de 25%. Numărul unităților de comerț cu amănuntul este de 506 în 2010, cu o creștere de 2,63% față de anul 2009. Tabelul 2. 13 Comerţ intern şi servicii, mii lei 2006 2007 2008 2009 2010 Volumul vânzărilor cu amănuntul 35200 60510 40101 55315 35200 Produse alimentare 8800 15100 10025 13828 8800 Mărfuri nealimentare 26400 45410 30076 41487 26400 403 Numărul unităţilor de comerţ cu 448 483 493 506 amănuntul Numărul de pieţe 2 2 3 3 4 Numărul unităţilor de alimentaţie publică 15 18 20 23 25 Unităţi de deservire socială, inclusiv 18 18 20 30 30 1 2 2 2 2 • case de deservire 5 5 6 7 7 • frizerii 1 1 2 2 5 • băi • curăţătorii 11 10 10 19 16 • alte Volumul de servicii cu plată oferite 7103 7907 8110 8700 10617 populaţiei (mii lei) Locuitorii orașul Edineț pot face aprovizionarea din 4 piețe. Numărul total al unităților de deservire socială este de 30, dintre care 7 sunt frizerii, 5 băi și 2 case de deservire. Lipsesc din oraș curățătoriile.

32

2.3.3

Alte servicii

Locuitorii orașului Edineț pot participa la activități extrașcolare organizate în cadrul Școlii de Sport, Școlii de Muzică, Școlii de Arte, Casei de creație a copiilor și Școlii Tinerilor Tehnicieni. Cei 5 furnizori de activități extrașcolare din comunitate acoperă atât domeniul cultural, cât și cel sportiv, aducând în plus și activități pentru tinerii tehnicieni.

2.3.4

Apă canalizare

Alimentarea cu apă potabilă este pusă la dispoziţie de ÎM „Apă-Canal Edineţ” şi individual de fântâni private. Sistemul de aprovizionare centralizată cu apă acoperă tot orașul. Lungimea totală a conductelor este de 33 km, rețeaua de canalizare are o lungime de 12,2 km. Sursele de alimentare cu apă sunt 28 fântâni arteziene și 589 fântâni publice. Din 7.040 apartamente și case din oraș 4.070 sunt conectate la sursa centralizată de alimentare cu apă. Numărul beneficiarilor conectaţi la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare a constituit: • anul 2007 – 6270; • anul 2008 – 6292; • anul 2009 – 6480; • anul 2010 – 6748. Pe perioada anilor 2007 – 2010 au fost efectuate lucrări de extindere şi reparaţie a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare: • anul 2007 - 2,6 km de apeduct, 2,4 km de reţele de canalizare; • anii 2008 – 2009 – 2,8 km de apeduct; • Anul 2010: - 400 m de apeduct, - 250 m de reţele de canalizare - reconstrucţia sistemului de canalizare– 120m - conectarea la sistemul de alimentare cu apă a spitalului raional – 300 m de reţele - construcţia sistemului de canalizare – 435 m.

2.3.5

Servicii de telecomunicaţii

Orașul Edineț se află în aria de acoperire a operatorilor de: • telefonie fixă Moldtelecom care are o acoperire de 97%; • telefonie mobilă Orange, Moldcell cu acoperire de 85%. În ceea ce privește accestul la internet, furnizorii sunt Moldtelecom, Orange, Moldcell și Unite, acoperirea fiind de 61%.

33

2.3.6

Sistemul de gazificare

În orașul Edineț fost construite circa 46 km de gazoduct, orașul având un grad ridicat de gazificare. Toate instituțiile socio-culturale, întreprinderile și în jur de 3.000 case și apartamente sunt conectate la conducta de gaze.

2.3.7

Rețeaua drumurilor

Lungimea totală a drumurilor publice din localitate era în 2010 de 92,3 km. Tabelul 2.14 Reţeaua drumurilor Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010 Drumuri publice, km 87,5 87,5 92,3 92,3 92,3 de importanta nationala, 13,15 13,15 13,15 13,15 13,15 inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă de importanta locala 74,35 74,35 79,13 79,15 79,15 inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă 42,58 42,58 42,58 42,58 42,58 Linii de cale ferată, km -

a. b. c.

14% dintre drumuri sunt de importanță națională. Acestea nu includ și drumuri cu îmbrăcăminte rigidă. Drumurile locale reprezintă 86% dintre drumuri, 53,79% dintre acestea sunt cu îmbrăcăminte rigidă.
importanta nationala 14%

importanta locala 86%

Figura 2.2 Structura rețelei de drumuri Orașul Edineț nu are acces la calea ferată.

34

2.3.8

Fondul locativ

Suprafaţa totală a fondului locativ la 01.01.2011 372,4 mii m2.
apartament e 31%

case particulare 69%

Figura 2.3 Structura fondului locativ 69% din totalul fondului locativ este reprezentat de casele particulare (255,6 mii m2), restul de 31% reprezentând blocurile cu apartamente (116,8 mii m2). . 2.3.9 Zone de agrement

Zona de agrement din orașul Edineț este reprezentată de Grădina Publică “Vasile Acecsandri”, cu o suprafață de 39 ha. Aceasta a fost reamenajată în anul 2010. Tabelul 2.15 Zone de agrement Tipul zonei Descrierea Suprafaţa Funcţionalitatea Grădina Publică Zonă verde pentru 39 ha A fost „Vasile Alecsandri” odihnă şi agrement în reamenajată în mijlocul oraşului anul 2010 În oraş se găsesc 3 unități de cazare: Hotelul Cleopatra, Hotelul Paradis și Hotelul Nica. Tabelul 2.16 Locaţii de cazare turistică Tipul locaţiei Descrierea Hotel Hotel situat în afara oraşului Edineţ, „Cleopatra” pe şoseaua Chişinău-Odesa-Brest Servicii Hotel „Paradis” hoteliere,restaurant,cafenea,terasă Hotel „Nica” Servicii hoteliere Capacitatea totală a acestor unități de cazare este de 170 de locuri.

Capacitatea 60 locuri 42 locuri 68 locuri

35

2.4

Concluzii

• •

• • • • • •

• • •

• • •

Tabelul 2.17 Analiza SWOT – Economia locală Puncte tari Puncte slabe prezența a 2091 agenți economici, în anul • înregistrarea unei scăderi foarte mari 2010; (84,87%) a volumului vânzărilor în domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, hoteluri desfășurarea activității agenților economici și restaurante în anul 2010 față de anul nu doar în domeniul agriculturii: 26,11% în 2009; domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, hoteluri și restaurante; 0,57% • înregistrarea unei creșteri a numărului în domeniul construcțiilor și tranzacțiilor agenților economici lichidați (37,14), în anul imobiliare; 0,33% iar în transport și 2010 față de anul 2009; comunicații. • existența unei singure zone de agrement înregistrarea unei creșteri de 56,67% a care nu este amenajată; volumului vânzărilor în anul 2010 față de • lipsa iluminării stradale – doar 10% din oraș anul 2009, în domeniul industriei extractive este asigurat cu iluminarea stradală. și de prelucrare; creșterea numărului agenților economici nou creați cu 103% în anul 2010 față de anul 2009; suprafața de 3525,27 ha a terenului arabil; buna reprezentare a instituțiilor financiare; posibilitatea locuitorilor de a se aproviziona din 4 piețe; existența a 5 furnizori de activități extrașcolare; sistemul de aprovizionare centralizată cu apă acoperă 80% din oraș; accesul locuitorilor la serviciile firmelor de telefonie fixă și telefonie mobilă, precum și la internet; grad ridicat de gazificare a orașului; existența 3 unități de cazare. Oportunităţi Pericole folosirea la maxim a potențialului din • instabilitatea economică; domeniul industriei extractive și de • instabilitatea politică; prelucrare; • legislaţia imperfectă. implementarea de programe de sprijinire a agenților economici nou creați; crearea surselor alternative de energie; atragerea şi colaborarea cu investitori străini şi finanţatori.

36

3

STAREA MEDIULUI AMBIANT

3.1 3.1.1

Resurse naturale Flora şi fauna

Fâşii verzi de protecţie: Oraşul Edineț deţine în proprietate publică 36,57 ha de fâşii de protecţie a apelor, a solului și a drumurilor. Păduri: În orașul Edineț, pădurile sunt organizate în Trupul de Pădure și Gospodăria Silvică. Trupul de Pădure are 103 ha și este proprietatea Fondului Silvic de Stat, iar Gospodăria Silvică are 8 ha și este proprietate municipală.

3.1.2

Resurse naturale

Bazine acvatice: Orașul Edineț are la dispoziție 4 bazine acvatice. Suprafața totală a acestora este de 97,3 ha. Acestea sunt: • bazinul „Bercu” – 84 ha, debit de apă 7l/s; • bazinul „Comsomolist” – 2,3 ha, debit de apă 0,03 l/s; • bazinul „Lebedilor” – 3,8 ha, debit de apă 0,03 l/s; • bazinul „Moldovenesc” – 7,2 ha, debit de apă 7l/s. Speciile de pește găsite în aceste bazine: fitofag, novac, carp, caras, şalău. Bogăţiile subterane: în ceea ce priveşte bogăţiile naturale ale oraşului Edineț, în direcţia nord-vestică iese la suprafaţă complexul de sisturi silurene şi gresii dezagregate. Tot aici se găseşte un sector compact de sisturi argiloase de culoare brună. De asemenea, în apropierea oraşului se întîlnesc calcare silicoase. În orașul Edineț există cariera de cărămidă de argilă. Volumul de extracţie 5000 m3/an, însă în prezent nu funcționează. Monumente ale naturii: În orașul Edineț nu sunt monumente ale naturii.

37

3.2

Factori de Poluare a mediului

Calitatea apei potabile: conform rezultatelor investigațiilor realizate de Centrul de Sănătate Publică Edineț privind calitatea apei potabile la sfârșitul anului 2010, apa nu corespunde normelor sanitare în ceea ce privește conținutul clorului rezidual fix. Gestionarea deşeurilor: locuitorii orașului Edineț beneficiază de serviciile de gestionare a deșeurilor furnizate de către ÎM “DPGL-C”. Acest furnizor asigură curăţirea sanitară a oraşului, Amenajarea şi înverzirea oraşului, Întreţinerea grădinei publice, reparaţia şi întreţinerea străzilor oraşului, Întreţinerea cimitirelor orăşeneşti. Întreprinderea prestează servicii de colectare şi transportare a deşeurilor de la: 392 agenţi economici; 2490 abonaţi ai blocurilor cu multe nivele și 650 abonaţi ai sectorului individual. 3.3 Situaţii excepţionale

3.3.1 Fenomene excepţionale petrecute în localitate
În tabelele de mai jos sunt prezentate dezastrele naturale ce au avut loc în oraşul Edineţ, în perioada 2005-2010. Cele mai întâlnite fenomene excepţionale sunt ploile cu grindină. Acestea din urmă, au adus cele mai mari prejudicii localităţii, în valoare de 775,8 mii lei. Valoarea totală a pagubelor produse de situaţiile excepţionale oraşului Edineţ, pentru perioada 2005-2011 este de 1357,74 mii lei. Tabelul 3.1 Fenomene excepţionale care au avut loc în oraşul Edineţ perioada 2005-2011 Fenomenul Anul, Data Cazuri Prejudicii, mii Lei Ploaie torenţială cu vânt Grindină Vânt puternic Grindină Grindină Grindină Total prejudicii 2005 26.08.06 02.06.07 23.06.07 10.07.08 24.05.10 1 1 1 1 1 1 6 561.94 500 20 15 260.8 911,9 1357,74

38

Tabelul 3.2 Fenomene excepţionale care au avut loc în oraşul Edineţ perioada 2005-2011 Fenomenul Total Prejudicii Prejudicii Prejudicii medii pe cap de prejudicii, pe medii pe locuitor, lei mii lei fenomen, an, mii lei mii lei Ploaie torenţială cu 561.94 561.94 38.75 0.04 vânt puternic Vânt puternic 20 20 1.38 0.00 Grindină 775.8 193.95 53.50 0.05

3.3.2 Rezultatele chestionării referitor la provocările de schimbare a climei
În oraşul Edineţ a fost identificată percepţia populaţiei privind vulnerabilitatea localităţii faţă de dezastrele naturale şi încălzirea globală. Acest fapt a fost realizat în urma aplicării unui chestionar membrilor USPS şi CPL. Eşantionul este prezentat în tabelul ce urmează şi este compus din 15 respondenţi: 7 bărbaţi şi 8 femei, cu vârsta medie 39 ani. În chestionar erau enumerate 10 probleme care ar putea fi întâlnite pe teritoriul localităţii în următorii 10 ani, iar respondenţii au fost rugaţi să le ierarhizeze, notând cu 1 – problema cea mai mare/gravă din punctul lor de vedere şi cu 10 – problema cea mai mică. Tabelul 3.3 Lista respondenţilor din oraşul Edineţ
Sexul Vârsta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 M M M M M F F M M F F F F F F 62 56 27 23 60 21 39 67 55 58 45 37 29 28 Ocupația Consilier local Funcţionar public Specialist în probleme pentru tineret şi sport Psiholog Controlor Specialist la protecţia civilă Secretar Relaţii publice Funcţionar Controlor Controlor Jurist 1 1 6 5 2 5 7 1 2 1 7 1 2 5 1 10 2 2 1 6 4 4 1 7 1 2 6 2 7 8 2 1 3 3 10 2 5 2 8 6 3 3 3 4 9 4 3 5 4 4 5 4 3 3 6 5 5 4 2 3 6 1 5 4 5 5 4 1 1 1 5 2 4 5 4 7 5 6 6 3 6 6 3 3 7 7 9 3 6 8 1 6 4 2 7 7 7 7 9 8 9 6 4 8 7 6 5 8 8 3 4 8 8 8 8 10 10 8 3 4 9 7 8 10 3 7 8 6 9 9 2 7 6 9 2 9 8 9 9 5 1 9 9 2 10 10 7 9 8 10 10 10 10 10 10 9 10 10 10 9 9.47

30 Controlor Media

3.73 3.60 4.67 4.00 3.93 5.27 6.67 7.27 6.40

39

Notă explicativă: 1 - Mai puţină ploaie atunci când totul creşte în câmp 2 - Ploile vor veni mai rar 3 - Va fi mai puţină apă pentru irigare 4 - Va fi mai puţină apă acasă pentru băut, spălat, gătit, etc. 5 - Vor fi vânturi mai puternice şi mai multă grindină 6 - Din cauza căldurii oamenii se vor simţi mai rău 7 - Nu tot timpul va fi electricitate în casă 8 - Din cauza căldurilor vacile dau mai puţin lapte, găinile nu se ouă ca înainte, animalele mor 9 - Din cauza căldurilor nu mai este posibil de crescut în câmpuri ceea ce a crescut înainte 10 - Încep să crească copaci sau ierburi, care nu au crescut la noi până acum Rezultatele chestionării sunt prezentate în figura 3.1. Primele trei probleme cele mai grave care ar putea să apară pe teritoriul oraşului Edineţ în următorii 10 ani sunt: „ploile vor veni mai rar” (cu o notă medie obţinută egală cu 3,60), „mai puţină ploaie atunci când totul creşte în câmp” (nota medie 3,73) şi pe al treilea loc se află „vor fi vânturi mai puternice şi mai multă grindină” (cu nota medie 3,93). Pe ultimile locuri, reprezentând dezastrele cu incidenţă redusă se află „din cauza căldurilor vacile dau mai puţin lapte, găinile nu se ouă ca înainte, animalele mor” (cu nota medie 7,27) şi „încep să crească copaci sau ierburi, care nu au crescut la noi până acum” (cu nota medie 9,47).
2. Ploile vor veni mai rar 1. Mai puţină ploaie atunci cînd totul creşte în cîmp 5. Vor fi vînturi mai puternice şi mai multă grindină 4. Va fi mai puţină apă acasă pentru băut, spălat, gătit, etc. 3. Va fi mai puţină apă pentru irigare 6. Din cauza căldurii oamenii se vor simţi mai rău 9. Din cauza căldurilor nu mai este posibil de crescut în cîmpuri ceea ce a crescut înainte 7. Nu tot timpul va fi electricitate în casă 8. Din cauza căldurilor vacile dau mai puţin lapte, găinile nu se ouă ca înainte, animalele… 10, Încep să crească copaci sau ierburi, care nu au crescut la noi pînă acum 3,60 3,73 3,93 4,00 4,67 5,27 6,40 6,67 7,27 9,47

Figura 3.1 Percepţia privind vulnerabilitatea localităţii faţă de dezastrele naturale şi încălzirea globală

40

3.3.3 Capacitatea de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă
Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale în cazul situaţiilor de urgenţă este coordonată de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne, creat pe lângă Guvern. Organizarea protecţiei civile poartă un caracter obligatoriu şi realizează conform principiului teritorial de producţie în concordanţă cu organizarea administrativ-teritorială a republicii, cuprinzând toate ramurile economiei naţionale. Protecţia civilă a localităţii Edineţ face parte dintr-un sistem centralizat şi reprezintă un set de măsuri şi acţiuni, întreprinse la nivelul întregului sat pe timp de pace şi de război, în vederea asigurării protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile situaţiilor excepţionale. În cazul de apariţie a situaţiei excepţionale, autorităţile publice locale împreună cu organele abilitate ale statului elaborează şi aprobă măsuri şi acţiuni adecvate, reflectate în planurile speciale şi în programele protecţiei civile. Autorităţile locale ale oraşului Edineţ sunt pregătite şi dispun de mijloacele necesare intervenţiilor în cazul situaţiilor de urgenţă, la nivel satisfăcător. Comisia pentru situaţii excepţionale. Activităţile de pronosticare, prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale sunt organizate şi desfăşurate de către comisiile pentru situaţii excepţionale, create în temeiul pct.4 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1340 din 4 decembrie 2001. Conform legislaţiei naţionale, în primăriile săteşti conducerea nemijlocită a Protecţiei Civile se pune pe seama specialiştilor titulari (inspectorilor) pentru protecţia civilă. Conducătorii comisiilor, inspectoratelor, direcţiilor de toate nivelurile sunt obligaţi să raporteze la timp şi obiectiv, în modul stabilit de lege, despre toate cazurile de apariţie a situaţiilor excepţionale, despre cauzele, efectele lor şi despre măsurile întreprinse pentru lichidarea efectelor. Mijloace de anunţare a situaţiilor excepţionale. Oraşul dispune de mijloace de informare a populaţiei: panourile informative din holul primăriei şi instituţiile publice din localitate, publicaţia primăriei Edineț („Vocea comunităţii”), ziarele locale („Nord Info”, „Curierul de Edineţ”) şi posturile TV locale (TV AVM). De asemenea, locuitorii orașului Edineț au acces la majoritatea canalelor importante, atât din ţară, cât şi de peste hotare prin TV prin cablu, IPTV, TV prin satelit. Autorităţile publice asigură informarea corectă a populaţiei, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, despre gradul de protecţie a ei, iar în caz de apariţie a situaţiilor excepţionale, despre caracterul pericolului apărut, despre acţiunile populaţiei în situaţia creată şi măsurile luate în vederea protecţiei ei. Mijloacele de anunţare a situaţiilor de urgenţă sunt: • informarea rapidă a Comisiei pentru situaţii excepţionale; • anunţurile verbale şi scrise în localitatea afectată către populaţie şi instituţii; • intervenţii operative ale autorităţilor abilitate şi ale specialiştilor. Primăria Edineţ are constituită o echipă de intervenţie pentru preîntâmpinarea, stoparea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor de urgenţă. Aceasta este constituită din echipa primăriei, consilieri, antreprenori pentru acordarea ajutorului persoanelor sinistrate din localitate.

41

Potrivit legislaţiei naţionale autorităţile administraţiei publice locale, trebuie să dispună de următoarele capacităţi şi responsabilităţi: A. în faza de pregătire către eventuale situaţii excepţionale: • exercită, în limitele competenţei lor, conducerea activităţii de îndeplinire a sarcinilor în domeniul protecţiei civile şi asigură starea permanentă de pregătire a obiectivelor din subordinea Protecţiei Civile pentru acţiuni în condiţiile situaţiilor excepţionale; asigură realizarea concepţiei protecţiei civile la unităţile economice; creează şi menţin în stare permanentă de pregătire organele de administrare necesare, forţele şi mijloacele Protecţiei Civile, precum şi sistemele ei de comandă, înştiinţare şi comunicaţii, conform normelor stabilite de Guvern; organizează pregătirea formaţiunilor ale Protecţiei Civile şi instruirea populaţiei pentru protecţia civilă; creează, în scopul asigurării protecţiei civile, rezerve de produse alimentare, medicamente, mijloace tehnico-materiale şi alte mijloace, asigură acumularea, menţinerea fondului necesar de construcţii de protecţie în stare permanentă de pregătire pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului.

• •

• •

B. în timpul situaţiilor excepţionale: • asigură înştiinţarea la timp a populaţiei în cazul apariţiei pericolului şi apariţiei situaţiilor excepţionale, aduc la cunoştinţă regulile de comportare şi modul de acţionare în situaţia creată; realizează măsuri profilactice de zădărnicire sau diminuare a probabilităţii apariţiei situaţiilor excepţionale, de reducere a proporţiilor efectelor lor; organizează executarea lucrărilor de salvare şi altor lucrări; prezintă Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne informaţii, în modul stabilit de lege.

• • •

Documentaţia de intervenţie în caz de urgenţă. În situaţii excepţionale se aplică prevederile: • legislaţiei naţionale în domeniu; • planului de măsuri pentru protecţia civilă în raionul Edineţ; • planului strategic de prevenire şi intervenţie în cazul dezastrelor şi situaţiilor excepţionale a autorităţilor administraţiei publice locale din raionul Edineţ. Capacitatea APL de mobilizare. Primăria are capacitate reală de a mobiliza pentru necesităţile situaţiilor excepţionale efectivul propriu şi a instituţiilor sociale locale. La fel pot solicita în mod obligatoriu de la agenţii economici implicarea tehnicii disponibile şi personalului pentru lucrările de preîntâmpinare, stopare şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale.

42

3.4 Concluzii
• • • Tabelul 3.6 Analiza SWOT – Mediul Ambiant Puncte tari Puncte slabe suprafața pădurilor de 108 ha; • calitatea redusă a apei, aceastea nefiind în concordanță cu normelor sanitare în ceea ce fâșii de protecție de 36,57 ha; privește conținutul clorului rezidual fix; bazinele acvatice 97,3 ha (4 bazine). • nexeplotarea carierei de cărămidă de argilă; • doar 8 – 9% din numărul de familii sunt contractate pentru serviciile de gestionare a deșeurilor; • slaba dezvoltarea a serviciilor de gestionare a deșeurilor. Oportunităţi Pericole realizarea unui plan strategic pentru • procesele de eroziune provocate de defrişarea exploatarea pădurilor și bazinelor acvatice; pădurilor și fâşiilor forestiere; încadrarea oraşului în programele • dificultăţi economice majore în susţinerea naţionale de dezvoltare economică; costurilor de investiţie în domeniul protecţiei mediului pentru agenţii economici şi autorităţi. exploatarea bogățiilor naturale existente în zona orașului.

• • •

43

4

CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ

4.1

Management Administrativ

Oraşul Edineț, alături de alte 31 oraşe din Republica Moldova, este definit conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova (nr. 764-XV din 27.12.2001) ca oraş şi centru de reşedinţă al centrului raional. Astfel, în oraş sunt amplasate instituţiile care reprezintă autorităţile publice locale de nivelul I, cât şi autorităţi ce asigură prestarea de servicii publice de nivel raional. Conform legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 autorităţile publice locale ale oraşului sunt reprezentate de către Consiliul local, ca autoritate deliberativă şi Primărie, ca autoritate executivă. Consiliul orăşenesc Edineț este organul deliberativ suprem al oraşului, care este organizat şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare şi propriul Regulament de organizare şi funcţionare. În conformitate cu aceste prevederi Consiliului orăşenesc asigură procesul de gestionare şi decizional în oraş. Primăria este instituţia administraţiei publice locale condusă de primar, care activează în baza principiilor de autonomie locală, descentralizarea serviciilor publice, consultarea cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit şi este organul de conducere operativă a treburilor publice locale. Primarul este autoritatea reprezentativă a populaţiei şi executivă a Consiliului local. Pornind de la competenţa unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi, primarul îndeplineşte în teritoriul administrat următoarele atribuţii de bază: • asigură executarea deciziilor consiliului local; • asigură, în limitele competenţei, respectarea Constituţiei, legilor şi altor acte normative; • asigură ordinea publică; • iniţiază referendum local, alte măsuri de consultare a populaţiei în problemele locale de interes deosebit; • ia măsuri pentru organizarea alegerilor şi referendumului; • sprijină colaborarea cu localităţi din alte ţări. În conformitate cu Legea privind administraţia publică locală primăria dispune de funcţia de viceprimar, care este numit în funcţie printr-o decizie a consiliului local adoptată cu votul majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă. Mandatul viceprimarului expiră odată cu mandatul primarului. Atribuţiile principale sunt: patronarea activităţii poliţiei municipale şi gărzii populare; conducerea şi asigurarea activităţii comisiei administrative şi agrare; evidenţa exploatării fondului locativ; coordonare activităţii întreprinderilor prestatoare de servicii. Secretarul Consiliului Orăşenesc este numit în funcţie de către Consiliu la propunerea primarului în urma concursului organizat pentru suplinirea acestei funcţii şi este concomitent şi secretar al oraşului. El îndeplineşte atribuţii stabilite de legislaţia în vigoare şi Regulamentul de funcţionare a Consiliului local: asigurarea înştiinţării convocării Consiliului Orăşenesc, participarea la şedinţele acestuia; asigurarea aducerii la cunoştinţă publică a deciziilor Consiliului Orăşenesc şi a dispoziţiilor primarului cu caracter normativ; acordarea ajutorului

44

consilierilor şi comisiilor de specialitate; răspunderea de buna funcţionare a aparatului primăriei; efectuarea lucrărilor de secretariat. Pentru coordonarea operativă şi eficientă a activităţilor în aceste domenii în cadrul primăriei funcţionează următoarele serviciile publice locale. Procesul decizional. În cadrul Consiliului Local procesul decizional parcurge toate etapele necesare prevăzute de legislaţie pentru adoptarea deciziilor. Identificarea problemei. La această etapă participă specialiştii compartimentelor, populaţia, consilierii Consiliului Orăşenesc. Iniţierea proiectului de decizie. În conformitate cu Regulamentul de funcţionare a Consiliului Orăşenesc dreptul de iniţiere a procesului de decizie aparţine consilierilor şi primarului oraşului. Proiectul de decizie prezentat de iniţiator este prezentat secretarului Consiliului, care organizează coordonarea şi definitivarea lui cu compartimentele respective, solicită părerile lor asupra legalităţii actului propus. Sistemul informaţional. Administraţia publică locală se utilizează calculatoare pentru introducerea, prelucrarea şi păstrarea informaţiei. Tehnica de calcul existentă şi capacitatea liniilor de telecomunicaţii au permis realizarea conectării la Internet şi poştă electronică. Asigurarea transparenţei. Oraşul dispune de mijloace de informare a populaţiei: panourile informative din holul primăriei şi instituţiile publice din localitate, publicația primăriei Edineț („Vocea comunităţii”), ziarele locale („Nord Info”, „Curierul de Edineţ”) şi posturile TV locale (TV AVM). De asemenea, locuitorii orașului Edineț au acces la majoritatea canalelor importante, atât din ţară, cât şi de peste hotare prin TV prin cablu, IPTV, TV prin satelit.

4.2

Reprezentarea şi participarea politică

Vârsta, apartenența politică, etnia, limba maternă și alte date despre primarul orașului Edineț sunt prezentate în tabelele de mai jos. Tabelul 4.1 Caracteristici demografice ale primarului PRIMAR M 44 Vârsta Apartenenţa politică PDM Re-ales da Etnia moldovean Limba maternă română Afilierea religioasă creştin ortodox Cu dizabilităţi nu Victimă a violenţei nu domestice

45

Vârsta, apartenența politică, etnia, limba maternă și alte date despre vice-primarii orașului Edineț sunt prezentate în tabelele de mai jos. Tabelul 4.2 Caracteristici demografice ale vice-primarilor VICE-PRIMAR VICE-PRIMAR M M 56 45 Vârsta Vârsta Apartenenţa politică ------------Apartenenţa politică PDM Re-ales da Re-ales da Etnia moldovean Etnia? moldoveancă Limba maternă română Limba maternă română Afilierea religioasă creştin ortodox Afilierea religioasă creştin ortodox Cu dizabilităţi nu Cu dizabilităţi nu Victimă a violenţei nu Victimă a violenţei Nu domestice domestice

În orașul Edineț au fost implementate mai multe proiecte de dezvoltare comunitară în ultimii ani: • Proiectul Uniunii Europene - „Tratarea diferenţiată a deşeurilor – abordare complexă”, peste 3000 mii lei, finalizat; • Proiectul FISM – „Construcţia sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare, a Staţiei de pompare pe str. Dumbrava”, 1 095 mii lei, finalizat; • Proiectul FISM – „Reparaţia grădiniţei nr. 3”, 729 mii lei, 2008, finalizat; • Fondul ecologic - „Curăţarea rîuleţului Bogda”, 300 mii lei, 2008, finalizat; • Proiectul FISM - „Apeductul s. Alexăndreni”, 523 mii lei, 2008-2009, finalizat; • Proiectul FISM – „Lucrări de amenajare a Grădinii Publice „Vasile Alecsandri”, 3 000 mii lei, 2010, finalizat; • Proiectul FISM - „Renovarea Centrului Comunitar din s. Alexăndreni”, 1500 mii lei, 20102011, finalizat; • Proiectul ADR - „Renovarea şi asfaltarea completă a străzii Independenţei”, 17 680 mii lei, 2011, în derulare.

46

4.3

Societate Civilă

În orașul Edineț sunt active următoarele ONG-uri: • O.O. „Demos”; • O.O. „Oameni pentru oameni”; • O.O.”Junii”.

4.4

Finanțe publice

Conform deciziei nr. 38/3 din 16 decembrie 2010, bugetul primăriei oraşului Edineţ pentru anul 2011 la venituri şi cheltuieli este de 33 991,8 lei. Din totalul veniturilor pentru anul 2011, transferurile pentru salariul centralizat reprezintă 53,57%, iar veniturile proprii 43,30%. Tabelul 4.3 Bugetul pentru anul 2011 Venituri (mii lei) Cheltuieli (mii lei) Categorii (mii lei) Categorii Venituri proprii 14 717 Servicii de stat cu destinaţie generală Transferuri pentru salariul 18 207,9 Învăţămînt centralizat Mijloace speciale 931,9 Cultură, artă, activităţi pentru tineret Venituri din privatizare 135,0 Asistenţă şi protecţie socială Amenajarea şi înverzirea oraşului Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale Fondul de rezervă TOTAL 33991,8 TOTAL

(mii lei) 954,3 28 407,3 1774,7 240,0 1055,0 1254,3 306,2 33991,8

Din totalul cheltuielilor pentru anul 2011, spre învățământ se îndreaptă 83,57%. 5,22% se îndreaptă către cultură, artă, activități pentru tineret, iar 3,10% spre amenajarea și înverzirea orașului.

47

4.5 Concluzii
• Tabelul 4.4 Analiza SWOT – Capacitatea instituțională Puncte tari Puncte slabe conlucrarea Consiliului şi a Primăriei, • neimplicarea cetățenilor din grupurile primăriei şi organizaţiilor, întreprinderilor vulnerabile în luarea deciziilor majore în din teritoriu; localitate; proiectele de dezvoltare comunitară din • populație neinformată despre activitatea ultimii doi ani; ONG-urilor. procentul important (83,57%) din bugetul local acordat învățământului în anul 2011; includerea în bugetul local a cheltuielilor pentru cultură, artă, activități pentru tineret, și pentru amenajarea și înverzirea orașului; existența ONG-urilor care îmbunătățesc condițiile de trai prin acțiuni specifice. Oportunităţi Constrângeri modificarea şi completarea legislaţiei; • suprimarea autonomiei locale; instruirea continuă a consilierilor şi • instabilitatea sistemului administrativ; funcţionarilor; • instabilitatea legislaţiei, contradicţii de norme consolidarea fondurilor extrabugetare; şi acte legislative; atragerea investitorilor în toate domeniile. • indiferenţa populaţiei în susţinerea activităţilor de dezvoltare, de participarea în procesul decizional.

• • •

• • •

48

5

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Tabelul 5.1 Concluzii și recomandări CONCLUZII RECOMANDĂRI Aspecte demografice • scăderea natalității cu 60,92 la începutul • încurajarea creșterii natalității prin oferirea de anului 2011 față de anul 2008; indemnizații mai mari pentru copii; • creșterea mortalității în anul 2010, în • dezvoltarea serviciilor de asistență socială comparație cu anii anteriori; pentru persoanele cu boli cronice; • lipsa unor evidențe statistice referitoare la • dezvoltarea serviciilor de evidență statistică și situatia populatiei din oraș. utilizarea acestora în luarea de decizii la nivel local. Prezența grupurilor vulnerabile • prezența familiilor sărace, care reprezintă • dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială 5,38% din totalul de familii din oraș; pentru grupurile vulnerabile, în special pentru familiile sărace și persoane în etate; • persoanele în etate reprezintă 7,40% din totalul populației și 21,50% din totalul • identificarea și implementarea de proiecte cu persoanelor vulnerabile; beneficii directe asupra grupurilor vulnerabile; • neimplicarea cetățenilor din grupurile • solicitarea părerii persoanelor din grupurile vulnerabile în luarea deciziilor majore în vulnerabile în luarea deciziilor majore în localitate; localitate; • populație neinformată despre activitatea • realizarea de campanii de informare și de mobilizare a locuitorilor în activitățile ONGONG-urilor. urilor. Nivelul de trai al populației • veniturile mici ale locuitorilor; • identificarea și implementarea de proiecte de dezvoltare comunitară; • migrația populației la muncă peste hotare; • dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială • copii rămași nesupravegheați după plecarea pentru copiii ai căror părinți sunt plecați. părinților în străinătate; Instituții de sănătate • instituțiile medicale și ambulanțele, • dezvoltarea sistemului de ocrotire a sănătății deservesc atât locuitorii orașului Edineț, cât la nivelul orașului pentru a face față și cerințelor din satele apropiate. și locuitorii satelor din apropiere. Resurse naturale • nexeplotarea carierei de cărămidă de argilă. • realizarea unui plan strategic pentru exploatarea resurselor naturale și a zăcămintelor. Instituții școlare • procentul semnificativ al copiilor cu vârstă • alocarea unor fonduri pentru a ajuta familiile preșcolară care nu frecventează grădinița în care se regăsesc copii cu vârsta preșcolară (29%). care nu frecventează grădinița din cauza situației materiale precare a părinților. Infrastructură

49

• înființarea de instituții sociale care să asigure serviciile sociale pentru populația orașului și a comunelor învecinate; • implementarea de proiecte de dezvoltare și infrastructură pentru rezolvarea problemelor cu apa potabilă; • dezvoltarea serviciilor de gestionare a deșeurilor și contractarea familiilor pentru aceste servicii; • reparația sistemului de iluminat existent și asigurarea iluminatului stradal; • actualizarea planului urbanistic; • organizarea teritorială a orașului prin realizarea și plasarea plăcuțelor cu numele străzilor și numărul caselor, precum și a indicatoarelor în intersecții. Economie • înregistrarea unei scăderi foarte mari • încurajarea agenților economici nou înființați (84,87%) a volumului vânzărilor în domeniul prin sistem de taxe reduse pentru o anumită comerțului cu ridicata și amănuntul, hoteluri perioadă; și restaurante în anul 2010 față de anul • implementarea de programe de instruire și 2009; consultanță a agenților economici nou • înregistrarea unei creșteri a numărului înființați sau a celor aflați în situații critice; agenților economici lichidați (37,14), în anul • implementarea de proiecte de dezvoltare 2010 față de anul 2009; pentru zonele de agrement. • existența unei singure zone de agrement.

• lipsa instituțiilor sociale care să asigure serviciile sociale pentru populația orașului și a comunelor învecinate; • calitatea redusă a apei, aceastea nefiind în concordanță cu normelor sanitare în ceea ce privește conținutul clorului rezidual fix; • slaba dezvoltare a serviciilor de gestionare a deșeurilor și numărul redus de familii contractate pentru aceste servicii; • iluminarea stradală doar în 10% din suprafața orașului; • lipsa unui plan urbanistic actualizat; • lipsa organizării teritoriale a orașului.

50

ANEXE
ANEXA NR. 1 RAPORT FOCUS GRUPURI ORGANIZATE ÎN ORAȘUL EDINEȚ Pentru identificarea problemelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile din orașul Edineț, au fost organizate focus grupuri la care au fost invitate persoane din trei grupuri vulnerabile: grupul persoanelor în etate, grupul femeilor și grupul romilor. Aceste focus grupuri au avut loc în data de 7 octombrie 2011, în incinta Primăriei Orașului Edineț. Fiecare focus grup s-a desfășurat conform Ghidului de Interviu. Astfel, focus grupurile au început cu prezentarea participanților și a regulilor de discuție, după care s-au adresat întrebările generale pentru toate categoriile social-vulnerabile și întrebările specifice pentru grupul vulnerabil pe care îl reprezentau. Mai departe sunt prezentate informațiile obținute în cadrul fiecărui grup. Aceste informații au fost folosite la realizarea Profilului Socio-Economic al localității, la identificarea propunerilor de proiecte, precum și la identificarea direcțiilor care să fie incluse în planul de acțiuni pentru perioada 2012 – 2016. 1. Focus grup cu persoane în etate La focus grupul cu persoane în etate au participat 13 persoane, dintre care 9 femei. În ceea ce privește principalele probleme cu care se confruntă orașul Edineț, persoanele participante la focus grup au adus în discuție: • situația materială precară, determinată în primul rând de pensiile mici; la acestea se adaugă și faptul că indemnizațiile și compensațiile sunt acordate după criterii care pe mulți îi defavorizează; • prețurile mari la produse și servicii; • prețurile mari ale medicamentelor; • lipsa iluminării stradale. În ceea ce privește cunoașterea deciziilor luate de către autoritățile publice locale, participanții susțin că primesc informații prin intermediul presei, al posturilor TV și de radio. În ceea ce privește accesul la servicii sociale, participanții la focus grup au scos în evidență ajutorul primit din partea lucrătorilor sociali, cu care se întâlnesc de 2 – 3 ori pe săptămână, timp de o oră și jumătate / două ore. Aceștia îi ajută să cumpere produse, medicamente, să achite serviciile comunale, îi însoțesc la centrul medical și mai mult decât atât, le oferă susținere morală. Un astfel de lucrător are în grijă 10 – 12 persoane, numărul lucrătorilor sociali fiind de 16. De asemenea, participanții au acces la serviciile cantinei sociale, primind prânzul gratuit pe de luni până vineri. În ceea ce privește accesul la infrastructură: • cei mai mulți nu au acces la apă potabilă, aprovizionându-se cu apă de la fântâni; • mai mult de jumătate dintre participanți la focus grup nu au gaz, încălzindu-se cu lemne și cărbuni; • mai mult de jumătate dintre participanți nu au acces la servicii de telefonie și nu au televizor;

51

În ceea ce privește accesul la servicii medicale, medicul de familie le acordă primul ajutor și cheamă salvarea atunci când e cazul, însă nu oferă compensații. Prețurile serviciilor stomatologice sunt foarte mari. În ceea ce privește accesul participanților la viața culturală și socială a comunității, aceștia au menționat zilele speciale organizate pentru ei: 1 octombrie – Ziua Oamenilor în Etate și 3 decembrie – Ziua Invalizilor. Cu ocazia acestor zile li se oferă ajutoare. De exemplu, pensionarii cu grad de invaliditate primesc 21 de zile la tratament, o dată la 3 ani. În ceea ce privește lucrurile și acțiunile care ar contribui la îmbunătățirea nivelului de trai în orașul Edineț, participanții la focus grup propun următoarele: • deschiderea unui magazin cu prețuri reduse pentru bătrâni; • iluminarea străzilor. 2. Focus grup cu femei La acest focus grup au participat 15 femei. În ceea ce privește principalele probleme cu care se confruntă orașul Edineț, persoanele participante la focus grup au adus în discuție: • lipsa locurilor de muncă; • plecarea persoanelor peste hotare pentru găsirea unui loc de muncă; • salariile foarte mici; • lipsa de implicare a persoanelor în rezolvarea problemelor locale; • lipsa de organizare a orașului: nu sunt cunoscute numele străzilor și numărul caselor. În ceea ce privește cunoașterea deciziilor luate de către autoritățile publice locale, participanții consideră că ar fi necesare comunicările mai dese între administrația publică locală și comunitate. În ceea ce privește lucrurile și acțiunile care ar contribui la îmbunătățirea nivelului de trai în orașul Edineț, femeile propun mai multe acțiuni cu impact asupra tineretului și asupra activităților culturale: • renovare cinema; • amenajare bazin și sală de fitness; • reparație sală de sport; • organizarea de activități culturale; • tehnică nouă pentru Casa de Cultură. Pe lângă acestea, femeile mai propun înființarea unei case de copii și dezvoltarea tehnicii pentru agricultură.

52

3. Focus grup cu romi La acest focus grup au participat 8 persoane, dintre care 4 bărbați. Participanții la acest focus grup au scos în evidență următoarele problemele pe care le întâmpină în oraș: • cei mai mulți dintre ei se ocupă cu comerțul la piață, aceasta fiind singura sursă de venit; unii dintre ei se plâng că nu au loc la piață pentru amplasarea mărfurilor, ceea ce nu le permite să-și dezvolte mica afacere; • imposibilitatea de a găsi locuri de muncă pentru că nu știu să scrie și să citească; • veniturile foarte mici, mulți dintre ei având venituri temporare din activități sezoniere; • drumurile nu sunt amenajate, ceea ce le îngreunează aprovizionarea cu produse la piață; de asemenea, când trec mașini de tonaj mare, se simt vibrații în casă; • eforturile mari pentru întreținerea copiilor în școală; au fost evidențiate și situații în care copiii nu au mai fost primiți pentru că nu au dat fondul clasei; • numărul redus a celor care primesc ajutor social în funcție de numărul de persoane din familie; • nu-și pot permite conectarea la gaz, asigurând încălzirea cu lemne și cărbune; În ceea ce privește accesul la servicii medicale, au asigurare medicală cei care au 4 sau mai mult de 4 copii. Pentru toate vizitele medicale, li se solicită bani. În ceea ce privește cunoașterea deciziilor luate de către autoritățile publice locale, participanții consideră că ar fi necesare comunicările mai dese între administrația publică locală și comunitate. Din punctul de vedere al tradițiilor, nimeni nu le interzice nimic. În ceea ce privește lucrurile și acțiunile care ar contribui la îmbunătățirea nivelului de trai în orașul Edineț, romii propun: • continuarea organizării claselor pentru romi, în care învață să scrie și să citească; • implicarea copiilor în grădinițe și școli, pentru asigurarea educației acestora; • ajutoare oferite pentur copiii nou – născuți: medicamente, haine, lapte; • oferirea de locuri mai bune în piață.

53